Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.45.0-wmf.6
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
India
0
1507
397221
395730
2025-06-21T15:00:12Z
117.250.237.126
പ്രൊഫസർ പ്രേം രാജ് പുഷ്പാകരന്, എൻ.ഐ.റ്റി. കാലിക്കറ്റ് ♡ Professor P̂rém ráj P̂üshp̂ákárán, NIT Calicut 🌷🍀🌼🌻🌺🌹🌸🏵️💮
397221
wikitext
text/x-wiki
[[File:Emblem of India.svg|thumb]]
[[File:India flag.png|thumb]]
[[File:India-map-en.svg|thumb|]]
L''''India''' (in hindi: भारत, ''Bhārat''), ufficialmente a '''Republica di l'India''' (in hindi: भारत गणराज्य, ''Bhārat Gaṇarājya''; in inglese: ''Republic of India''), hè unu statu è paese in [[Asia]] meridiunale. A capitale hè [[Nova Delhi]]. Chjè a settima nazione più maiò geograficamente è a siconda più populata incù 1,2 milliardu d’abitanti. Hè dinò a dimucrazia a più populata in lu mondu sanu. E sò limite sò l’[[Oceanu Indianu]] à u sudu, u mare arabu à l’ovest è u golfu di u Bengal à l’este. Tocca u Pachistan à l’ovest, u Bhutan, a [[China|Repubblica populare di China]] è u Nepal à u nord, u [[Bangladesh]] à l’este. In l’oceanu indianu, l’India hè vicina da u [[Sri Lanka]] è di e Maldive. L’isule Andamane è Nicobare spartenu a fruntiera maritima di a Thailandia è di l’isula [[Indunesia|indunesiana]] di Sumatra in lu mare d'Andaman. L’India ha una costa di 7517 chilòmetri.
Paese di l’antica civilisazione di u valle di l’Indus è regione di strade cummerciale storiche, u subcuntinente indianu fù sempre identificatu à a sò ricchezza cummerciale è culturale. Quatru religioni, l'[[Induisimu|Induismu]], u [[Buddisimu|Buddismu]], u Jainismu è u Sicchismu, ci sò nate, è u Zoroatrismu, u [[Ghjudaisimu|Ghjudaismu]], u [[Cristianisimu|Cristianismu]] è l’[[Islamu|Islam]], ci sò ghjunte in lu primu milleniu.
Culunizata da u [[Regnu Unitu]] in lu 19u seculu, l’India diventò independente in lu 1947 dopu à una lotta marcata da a resistenza passiva cundotta da [[Mahatma Gandhi]].
L’India hè una repubblica federale costituzionale incù una demucrazia parlamentare costituita da 28 stati è 7 territori. Hè una sucietà pluralistica, plurilinguistica è multietnica induve si parlanu più di 400 lingue.
L’ecunumia Indiana tene u settimu PIB mundiale. Dipoi e riforme di u 1991, l’India hè diventata l’ecunumia chi cresce u più rapidamente in lu mondu. Ma u paese ha sempre prublemi di puvertà, illeterismu, corruzzione è salute pubblica. L’India hè classificata cum’è Novu Paese Industrializatu è chjè unu di i quatru paesi di u BRIC ([[Brasile|Bresile]], [[Russia]], India, China). Chjè unu di i sei stati chi tenenu l’arma nucleare. Chjè une putenza regionale di l’Asia meridionale.
L’India hè membra di e Nazioni Unite, di u Muvimentu di i Non-Allineati, di l’Organisazione Mundiale di u Cummerciu, di u G20 è di u Commonwealth.
== Etimolugia ==
U nome ''India'' vene da a parola sanscritta ''Sindhu'', nome storicu di u fiume Indus. I Grechi antichi chjamavanu l’Indiani ''Indoi'', « ghjente di l’Indus ». A costituzione indiana è l’usu populare accettanu dinò ''Bharat'' cum’è nome ufficiale. U nome ''Bharat'' vene da u nome di u legendariu rè Bharata in le scritture Hindù.
Tantu in tantu, a parolla persiana ''Hindustan'' hè utilizzata.
== Storia ==
L’aggrotti di l’Età di a Petra à Bhimbetka, in lu Madhya Pradesh, sò e prime traccie di vita [[Omu|umana]] in India. U primu locu d’istallazione permanente apparì 8500 anni fà è si svilupò progressivamente pè diventà a civilisazione di u valle di l’Indus più ò menu in -3500. Fù seguitatu da u [[Vedìsimu|periodu Vedicu]] chi ha vistu nasce e fundazione di l’[[Induisimu|Induismu]] è altri aspetti culturali di a sucietà Indiana antica, sinu à -500. Da -550, assai regni è repubbliche cunisciti cum’è ''Mahajanapadas'' naqueru in tuttu u paese.
In lu terzu seculu nanzu à GC, guasgi tutta l’Asia era unita in l’imperu Maurya, da Chandragupta Maurya è prosperò sottu à u regnu di Ashoka. À parte di u terzu seculu, a dinastia Gupta regnò in lu periodu cunoscitu cum’è l’antica Età d’Oru di l’India.
Hè statu un periodu di sviluppu globale : scienze, tecnulugia, ingeneria, arti, lingue, litteratura, matematica, astronomia, religione, filosofia...
Dopu à l’invasioni islamiche tra u 10u è 12u seculu, una parta maiò di l‘India di u nord passò sottu à a dominazione di u sultanatu di Delhi, è dopu di l’imperu Moghul. Sottu à u regnu di Akbar, l’India si sviluppò assai, culturalmente, economicamente, in un ambiente d’armunia è di tuleranza religiosa. I Moghul hannu sugellatu allianze strategiche incù parechji regni Rajput. Dopu à u regnu di Aurangzeb in lu 1707, l’imperu Moghul passò sottu à u controlu di l’imperu Maratha.
Dipoi u 16u seculu, e nazione imperialiste hannu istallatu posti di scambiu è pocu à pocu, apprufitandu di diversi cunflitti, hannu creatu culunie. In lu 1856, guasgi tutta l’India era sottu à u controlu di a ''British East India Company''<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Honourable_East_India_Company British East India Company]</ref>.
Un annu dopu, a rivolta di parechje unità militare è diversi regni sfidò a putenza di a cumpania, ma fallì. Cum’è cunseguenza, l’India passò sottu à u controlu direttu di a curona britannica. Tra u 1860 è u 1900, u subcuntinente indianu ha sufertu e peghje caristie di a sò storia, causendu a morte di 14,5 millioni di parsone.
In u 20u seculu, una lotta naziunale pè l’indipendenza fù iniziata da u Cungressu Naziunale Indianu<ref>[http://en.wikipedia.org/wiki/Indian_National_Congress Indian National Congress]</ref> è altre organisazioni pulitiche. Certi revoluzionari radicali hannu cundottu ribellioni armate contru à u regnu britannicu. Ma u caratteru principale di u muvimentu indianu pè l’indipendenza fù a resistenza passiva. Sottu à a direzione di Mahatma Gandhi, millioni d’Indiani hannu partecipatu à u muvimentu di disubidienza civile « ''Quit India'' » ("Andatevi da l’India").
In sittembre 1939, l’India dichjarò a guerra à l’Alimania è à u massimu di a [[Seconda Guerra Mundiale|Siconda Guerra Mundiale]], più di 2,5 millioni di suldati indiani cumbattavanu contru à e forze di l’Assu.
Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, parechje rivolte schizàronu in l’armate aeriane è marina, è ci furonu disordini suciali à causa di diversi processi leati à a guerra. U 15 d’aostu 1947, e zone maghjuritariamente musulmane fùronu partizionate, ciò chi provocò a nascita di u [[Pachistan]]. Sta partizione ha provocatu un trasferimentu di populazioni di più di 10 milioni di parsone tra India è Pachistan. U costu umanu fù cunsiderèvule.
U 26 di ghjennaghju 1950, l’India diventò una repubblica è una nova costituzione fù adottata. In lu 1961, l’armata Indiana liberò u territoriu di Goa da e forze culuniale [[Portugallu|portughese]]. In 1965, u tentativu di u Pachistan pà invade u [[Kashmir]] ha provocatu a Siconda Guerra di u Kashmir. Ci hè statu una terza guerra tra India è Pachistan in 1971, è a vittoria Indiana ha sbucciatu à a creazione di u [[Bangladesh]].
Dipoi a sò indipendenza, l’India deve fà fronte à parechje sfide cum’è e viulenze religiose, u casteismu (viulenze tra caste), u naxalismu, u terrorismu è varii muvimenti regionali o separatisiti, specialmente in lu Kashmir è parechje regioni di u nordeste.
Diventò una putenza nucleare in 1974, quandu ha riuscitu u sò primu testu nucleare, seguitatu da cinque altri in 1998.
Da l’anni 50 à 80, l’India ha cundottu pulitiche d’ispirazione sucialista. L’ecunumia era assai regulata, protezionista incù diverse intraprese pubbliche. E riforme di u 1991 hannu trasformatu l’India in una ecunumia chi si sviluppa ad alta vitezza. U sviluppu ecunomicu si face senza regulamentu, è i danni suciali sò assai impurtanti.
== Clima ==
U clima indianu hè assai influenzatu da l’[[Himalaya]] è da u desertu di u Thar, ciò chi conduce à mussoni. L’Himalaya impedisce i venti fredi d’Asia centrale di intrà nantu à u territoriu, tenendulu più caldu cà altri lochi sottu à listesse latitudine.
U desertu di u Thar tene una funzione assai impurtante pè attirà i venti meridionali umidi chi, tra ghjunghju è uttobre, furniscenu l’aqua di e piuvite indiane.
Ci sò quatru tipi di clima in India : tropicale umidu, tropicale seccu, subtropicale umidu è muntagnolu.
== Divisioni amministrative ==
L’india hè cumposta da 28 stati è 7 territori di l’unione. In 1956, i stati sò stati formati nantu à base linguistiche. Dipoi, sta struttura hè stata guasgi incambiata. Cadu statu hè divisu in distritti, cadu distrittu hè divisu in ''tehsils''.
I stati :
* 1. Andhra Pradesh
* 2. Arunachal Pradesh
* 3. Assam
* 4. Bihar
* 5. Chhattisgarh
* 6. Goa
* 7. Gujarat
* 8. Haryana
* 9. Himachal Pradesh
* 10. Jammu è Kashmir
* 11. Jharkhand
* 12. Karnataka
* 13. Kerala
* 14. Madhya Pradesh
* 15. Maharashtra
* 16. Manipur
* 17. Meghalaya
* 18. Mizoram
* 19. Nagaland
* 20. Orissa
* 21. Punjab
* 22. Rajasthan
* 23. Sikkim
* 24. Tamil Nadu
* 25. Tripura
* 26. Uttar Pradesh
* 27. Uttarakhand
* 28. West Bengal
I territori di l'unione :
* 1. Isule Andamane è Nicobare
* 2. Chandigarh
* 3. Dadra è Nagar Haveli
* 4. Daman è Diu
* 5. Lakshadweep
* 6. National Capital Territory of Delhi
* 7. Puducherry
A Capitale hè [[Nova Delhi]], e principale cità sò [[Calcutta]] (''Kolkata'') è Mumbai.
== Referenze ==
<references/>
== Ligami esterni ==
* [http://www.tourindia.com Turismu in India]
==Da vede dinù==
*[[Taj Mahal]]
*[[Jawaharlal Nehru]]
*[[Achal Prabhala]]
*[[Brahmagupta]]
*[[Pran]]
[[Categoria:Asia]]
3772j1oxrosu2mlwxkew5032wdrr2v2