Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.45.0-wmf.6 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo 29 di settembre 0 1822 397261 391582 2025-06-23T17:27:53Z Mistico Dois 16475 397261 wikitext text/x-wiki {{settembre}} U '''29 di settembre''' hè u 272esimu ghjornu (u 273esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == - [[1901]]: [[Arrigu Fermi]] (Enrico Fermi), fisicu è accademicu talianu, naturalizatu citadinu di i [[Stati Uniti d'America]].<br> - [[1942]]: [[Ian McShane]], attore britannicu.<br> - [[1946]]: [[Jeff Wall]], fotògrafu canadianu.<br> == Morte == <gallery> Image:Zola, Francois Emile - Zola fährt mit dem Rad von Médan ab (Zeno Fotografie).jpg|<small>[[Émile Zola]] ([[2 d'aprile]] [[1840]]-29 di settembre [[1902]]) </small> </gallery> == Celebrazione == === Feste === === I Santi === L'archanghjuli ('''Michele''', '''Reffaellu''', '''Gabriele'''). U Venerabile '''Alberti'''. Hè a festa di l'Archanghjuli, vene à dì l'Anghjuli superiori. I principali sò: . Gabriellu, quellu chì annunziò à Maria Vergine ch'ella era incinta; . Michele, quellu chì hà vintu à Satanassu è chì pesa l'anime à l'entre di u Paradisu; . è Raffaellu, quellu chì guaria i cechi. Michele hè u solu chì sia veradimente unuratu in Corsica. Hè à u quintu rangu dopu à Santa Maria, San Ghjuvanni, San Petru è San Martinu. San Ghjuvanni conta, in l'Apocalisse, a vittoria di '''Michele''' contru à u dragu, un dragu rossu chì avia sette teste è dece corne è, nantu à ogni testa, un diademu. Cù a so coda, spazzava e stelle è ne ghjitava una terza parte nantu à a Terra. U dragu si era fermatu davanti à una donna chìigrave; avia da parturì per manghjassi u figliolu. Quand'ella fece u figliolu maschju chì devia regge tutte e nazioni, ci fù, in celu, una grande battaglia trà Michele è i so anghjuli da una parte, u dragu è i soi da l'altra. U Gran Dragu, u serpu anticu, dettu Diavule, o Satanassu, fù ghjittatu nantu à a Terra. E' si intese una voce chì dicia: "Avà hè stabilita a salvezza, a forza è u regnu di u nostru Diu è a putenza di u so Cristu. Etimolugia: da l'ebreu "mika'el" (parangon di Diu). Casate: Micheli, Micheletti, Michelacci, Michelotti, Micheloni, Michelosi, Michelangeli. Nomi: Gieltje, Mechel, Micaela, Michael, Michaela, Micaella, Micaellu, Michaelina, Michaeline, Michaëlla,Michal, Michée, Micheil, Michel, Michela, Michéla, Michele, Michèle, Micheletti, Michelina, Micheline, Michelle, Michou, Michouka, Michoulia, Mickaël, Mickael, Mickie, Micky, Miguel, Miguela, Miguelita, Mihàly, Mikaël, Mikahïlina, Mikal, Mike, Mikhail, Mikkel, Mikkiel, Mikko, Mikus, Mischa, Mitchell.- In Corsica, in u 1981, Michele venia l'undecesimu rangu di i nomi maschili. Era quellu di 19 omi nantu à mille. Paesi è cità: Albenga, Caltanisetta, Benevento, Salerno, Napoli, Inghilterra, Baviera, Spagna, Bruxelles, Sebenico, Zoug. In Corsica: Ascu, Bastelica, Bastelicaccia, Bilzese, Bisinchi, Calvi Fiume seccu, Foce, Ghisunaccia, Gualdaricciu, l'Isulacciu di Tavagna, Lucciana, Muratu, Nucariu, Ocana, Pastricciola, Pedigrisgiu, a Penta di Casinca, u Poghju di Tallà, Urbalaconu, e Valle di Mezana, e Valle di Rustinu, Venacu. - Chjese dedicate à San Michele esistenu - o esistianu - dinù in Luri, u Viscuvatu, Santu Niculaiu di Moriani, Nuvella, Spiluncatu, Ortiporiu, Campile, Siscu, Ogliastru, a Croce, u Pratu, u Petricaghju, e Valle d'Alisgiani, a Verdese, San Lurenzu, Castirla, Altiani, Ventiseri, Vezzani è u Castellà di Mercuriu. Prutezzioni: Michele hè u santu patrone di i bottai, cappellai, merciai, drogheri, scarminadori è fabricanti di nicci. '''Gabriellu''' fù u più felice di l'imbasciadori, delegatu per dì à Maria Vergine ch'ella avia da esse a mamma di Ghjesù. Etimolugia: da l'ebreu "gabri" (forza di Diu). Casate: Gabrielli. Nomi: Gaaf, Gabay, Gabel, Gabin, Gabor, Gabrel, Gabriel, Gabriël, Gabriela, Gabriele, Gabriella, Gabrielle, Gabriello, Gabriellu, Gabrielo, Gabrio, Gabry, Gaby, Gavriil, Gavriounia, Jella. Prutezzione: telecumunicazioni, imbasciadori; L'arcanghjulu '''Raffaellu''' avia rimediu à tuttu: à Tobia, li rende a vista, li dà un zanettu di soldi, face stà zitta a moglia chì ghjera una diciulella, è scaccia u demoniu chì à Sara, a nipote, l'avia resa veduva sette volte. Etimolugia: da l'Ebreu "raph'el" (Diu guarisce). Casate: Raffaelli. Nomi: Faila, Falia,Falito, Ilia, Rafa, Rafael, Rafaella, Rafaelle, Rafaelli, Rafaello, Rafaïl, Rafaila, Raff, Raffaele, Raffaella, Raffaello, Raffaellu, Rafil, Rakha, Raphaël, Raphaela, Raphaëlle, Raphel. Prutezzione: i feriti di guerra. Bernardinu '''Alberti''' hè natu u 2 aprile 1591 in Calinzana. Hè mortu u 29 sittembre 1653 à u cunventu di Marcassu. Era un frate cappuccinu. Averebbi fattu una massa di miraculi ma, in Roma, ùn l'anu vulsutu beatificà. Trè volte a causa fù ricusata da a Sacra Cungregazione di i Riti. Ci hè vulsutu à aspettà u 29 ghjennaghju 1828 per chì u papa Leone XIII ricunnosca l'eroicità di e virtù di Bernardinu Alberti. Da tandu, ne simu sempre custì.[https://adecec.net/adecec/santi/09-sittembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf L'almanaccu 2006 di l'Adecec] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Settembre]] [[Categoria:Sittembri]] bx6vevgl7uwsy4nmawv69gq1ocfe0j7 Gattubardu 0 9391 397264 396747 2025-06-24T08:52:19Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 397264 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U gattubardu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Katzenhai-01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Scyliorhinus stellaris</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Chondrichthyes]]'' |----- | Ordine | ''[[Carcharhiniformes]]'' |----- | Famiglia | ''[[Scyliorhinidae]]'' |----- | Generu | ''[[Scyliorhinus]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Scyliorhinus stellaris''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px]] |----- |} U '''Gattubardu''' (''[[Scyliorhinus stellaris]]'') hè un [[pesciu]] di mare chì faci partita di a famiglia di i [[Scyliorhinidae]]. U gattubardu hè longu sin'à 2 metri. A lunghezza media hè 1,70 cm. U gattubardu hè pichjulatu. U ventre hè più chjaru. Si scontra in u Nordestu di u [[mare Atlanticu]] è dinù in u [[mare Mediterraniu]]. Si nutrisce di pesci è di crustacei. == In Corsica == U gattubardu hè prisente in [[Corsica]]. Hè ancu chjamatu u [[pesciu gattu]]. == Referenze == * Miniconi R., Molinier R., Nouhen D., Pimort M.-J. (1980) ''Pesci di Corsica è di u Mediterraniu'', Parcu Naturale Regiunale di Corsica (in francese) == Ligami == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070813031827/http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 |date=2007-08-13}} Vucabulariu aiaccinu di a pesca, Matina latina] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070813031827/http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=3 |date=2007-08-13 }} == Da vede dinù == * u [[gattucciu]] * i [[pesci di Corsica]] * u [[gattupardu]] [[Categoria:Scyliorhinidae]] [[Categoria:Pesci di mare di Corsica]] lqolph8bh4kzxqd79le6c40bl3sj83q MediaWiki:GrowthExperimentsSuggestedEdits.json 8 25539 397254 394015 2025-06-23T16:41:11Z Maintenance script 9635 Adding version data 397254 json application/json { "$version": "1.0.0", "GEInfoboxTemplates": [], "copyedit": { "disabled": false, "templates": [ "Ortografia è grammatica da verificà" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "expand": { "disabled": false, "templates": [ "C-supranu" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "Wikipedia:Articuli da cumplittà" }, "image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25, "templates": [] }, "link_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maximumLinksToShowPerTask": 3, "excludedSections": [ "bibliografia", "bibliugrafia", "biugrafia", "citazione", "citazioni", "cullegamenti esterni", "da veda dinò", "da vede dinò", "da vede dinù", "external links", "fonte", "fonti", "liami esterni", "ligami esterni", "litteratura", "note", "note è riferenze", "noti", "nòtte", "references", "referenze", "referimenti", "rifarenzi", "riferenze", "riferimenti", "urighjina", "urighjini", "vede ancu", "vede dinù" ], "maxTasksPerDay": 25, "underlinkedWeight": 0.5, "minimumLinkScore": 0.6, "maximumEditsTaskIsAvailable": "no" }, "links": { "disabled": false, "templates": [], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "references": { "disabled": false, "templates": [], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "section_image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25 }, "update": { "disabled": false, "templates": [ "Update" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" } } 2kuutz7zxbp06eb6rauejqakze3ncmc 397255 397254 2025-06-23T17:06:17Z Maintenance script 9635 Migrating data to new format 397255 json application/json { "$version": "2.0.0", "GEInfoboxTemplates": [], "copyedit": { "disabled": false, "templates": [ "Ortografia è grammatica da verificà" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "expand": { "disabled": false, "templates": [ "C-supranu" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "Wikipedia:Articuli da cumplittà" }, "image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25, "templates": [] }, "link_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maximumLinksToShowPerTask": 3, "excludedSections": [ "bibliografia", "bibliugrafia", "biugrafia", "citazione", "citazioni", "cullegamenti esterni", "da veda dinò", "da vede dinò", "da vede dinù", "external links", "fonte", "fonti", "liami esterni", "ligami esterni", "litteratura", "note", "note è riferenze", "noti", "nòtte", "references", "referenze", "referimenti", "rifarenzi", "riferenze", "riferimenti", "urighjina", "urighjini", "vede ancu", "vede dinù" ], "maxTasksPerDay": 25, "underlinkedWeight": 0.5, "minimumLinkScore": 0.6, "maximumEditsTaskIsAvailable": "no" }, "links": { "disabled": false, "templates": [], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "references": { "disabled": false, "templates": [], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "section_image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25 }, "update": { "disabled": false, "templates": [ "Update" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" } } 4fy3yxarsi10uw1orgt9ep6ovqckcii Tagicchistanu 0 26200 397232 397231 2025-06-23T12:08:15Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Tagicchistanu suvieticu */ 397232 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== ==Pulitica== ===Istituzioni=== ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 7mqt7a46sa15fhqw1mb3q6v78a24r0n 397233 397232 2025-06-23T12:13:33Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Tagicchistanu indipindenti */ 397233 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroïka, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. ==Pulitica== ===Istituzioni=== ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 80q3br02c0lapao81uh4gghv7mnsr26 397234 397233 2025-06-23T12:25:44Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Tagicchistanu indipindenti */ 397234 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroïka, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra D'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201 e basa militaresca vicinu à Douchanbé. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i garde-frontières tagicchi à a fruntiera incù L'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] oqv7zda4dzdnkuvnhkijzxu2oh25dtt 397235 397234 2025-06-23T12:36:44Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Tagicchistanu indipindenti */ 397235 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroïka, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra D'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 20g5zova9qee1wtmeo5eondh71g4owl 397236 397235 2025-06-23T12:36:55Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Tagicchistanu indipindenti */ 397236 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroïka, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] gydwwprwepcani4oxv030e6poujoazw 397237 397236 2025-06-23T12:48:42Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Tagicchistanu indipindenti */ 397237 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 9wx30b1d63fuintkduu5w9ixjaqdvkb 397238 397237 2025-06-23T13:27:32Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Istituzioni */ 397238 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 0duhfkyf7zrorfwb690270x5cks0y8a 397239 397238 2025-06-23T13:28:00Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Istituzioni */ 397239 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 3hkjfvhkaeyqkz7vrpj6cmxacqd29c3 397240 397239 2025-06-23T13:28:59Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Vita pulitica */ 397240 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] jxy0srzfc40espevgn6s7ez6cv2zn9c 397241 397240 2025-06-23T13:29:38Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Vita pulitica */ 397241 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] e1blfat6qihwimjlx2fbx70s0zswtgn 397242 397241 2025-06-23T13:31:30Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Pulitica stranieri */ 397242 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 7c83whvt1byvphj4jrveg8uhdtdr675 397243 397242 2025-06-23T13:32:13Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Pruvinci di u Tagicchistanu */ 397243 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] bf7h73kbf8g57ynkizwwuuvl003e3r0 397244 397243 2025-06-23T13:33:37Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Geugrafia */ 397244 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] d4sjwvhch92gn2qzry9fkhsb289oa13 397245 397244 2025-06-23T13:36:39Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Geugrafia */ 397245 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] nwe936t4p4lyq4d0i35b3bqynj1xyxm 397246 397245 2025-06-23T13:38:22Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Ecunumia */ 397246 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 7lz7i986virh0was8uz34mtguspkymo 397247 397246 2025-06-23T13:38:58Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Lingui */ 397247 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 6dyl8yzquw3c1zw9mrfyqhxu9o3fq7q 397248 397247 2025-06-23T13:40:04Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Riligioni */ 397248 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudarata chì d'altri. ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 11p00x34xecwp8agiyr6w2b5q8w0yqf 397249 397248 2025-06-23T13:40:18Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 /* Riligioni */ 397249 wikitext text/x-wiki U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudaratu ch'è d'altri. ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] qvco7soiqjl1xqi881f6ni35qx9bf2r 397250 397249 2025-06-23T13:40:56Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 397250 wikitext text/x-wiki U '''Tagicchistanu''' (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari. A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudaratu ch'è d'altri. ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] 5ljnqrl0gkmzgswqq1tpiuqgb4hwx1c 397251 397250 2025-06-23T13:42:00Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 397251 wikitext text/x-wiki U '''Tagicchistanu''' (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da a wikipedia in francese.</ref> A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudaratu ch'è d'altri. ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] r4l04o9ow35ky9guwt3gdwfyltdwg4b 397252 397251 2025-06-23T13:42:20Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 397252 wikitext text/x-wiki U '''Tagicchistanu''' (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari.<ref>'Ss'articulu pruvenu in parti da a wikipedia in francesu.</ref> A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudaratu ch'è d'altri. ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] f5x6i02lcpl5oohggukew8kme5kh2aj 397253 397252 2025-06-23T13:42:35Z 2A01:CB1C:15F0:C00:DCB2:A352:FC88:2577 397253 wikitext text/x-wiki U '''Tagicchistanu''' (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.</ref> A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani. ==Storia== ===Antiquità=== In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu. ===I Samanidi === L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna. U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu. ===Culunisazioni russia=== A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia. I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu. ===Tagicchistanu suvieticu === A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca. Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi. ===Tagicchistanu indipindenti=== A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti. Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon. Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015. A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu. Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14. U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori. U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più. I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi. A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità. ==Pulitica== ===Istituzioni=== U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu. L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari. ===Vita pulitica=== A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi. U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu. ===Pulitica stranieri=== A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi. ===Pruvinci di u Tagicchistanu=== U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali. ==Geugrafia== U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri. U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas. ==Ecunumia== À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008. ==Lingui== Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani. ==Riligioni== À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudaratu ch'è d'altri. ==Noti== <references /> [[Categoria:Stati d'Asia]] is3na9ogqj5b2egoi8turqg3xgs7l7l Jeff Wall 0 26201 397256 2025-06-23T17:21:51Z Mistico Dois 16475 Pàgina creata cù "{{C-supranu}} '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotografu [[Canada|canadianu]]. Hè cunnisciutu per e so fotografia à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]], in [[Canada]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] Categoria:B..." 397256 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotografu [[Canada|canadianu]]. Hè cunnisciutu per e so fotografia à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]], in [[Canada]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] [[Categoria:Biugrafia]] 4jwzkussdac625wfcw5a161ligh68xs 397257 397256 2025-06-23T17:22:27Z Mistico Dois 16475 397257 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotografu [[Canadà|canadianu]]. Hè cunnisciutu per e so fotografia à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] [[Categoria:Canadianu]] [[Categoria:Biugrafia]] e2lh675oankdbcis05o2xm7yu4wjcju 397258 397257 2025-06-23T17:23:51Z Mistico Dois 16475 397258 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotògrafu [[Canadà|canadianu]]. Hè cunnisciutu per e so [[fotografia]] à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] [[Categoria:Canadianu]] [[Categoria:Biugrafia]] rluf8g7713qa4dhmin98c52vhsxfgvs 397259 397258 2025-06-23T17:25:57Z Mistico Dois 16475 397259 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotògrafu [[Canadà|canadianu]]. Hè stata scala per e so [[fotografia]] à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] [[Categoria:Canadianu]] [[Categoria:Biugrafia]] 5r3lup43fb4z2n8wm0mzhs3b5kak8ml 397260 397259 2025-06-23T17:27:19Z Mistico Dois 16475 397260 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotògrafu [[Canadà|canadianu]]. Hè cunnisciutu per e so [[fotografia]] à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] [[Categoria:Canadianu]] [[Categoria:Biugrafia]] rluf8g7713qa4dhmin98c52vhsxfgvs 397262 397260 2025-06-23T17:28:38Z Mistico Dois 16475 397262 wikitext text/x-wiki {{C-supranu}} [[File:Jeff Wall in 2014.jpg|thumb|200px|Jeff Wall]] '''Jeffrey Wall''' (n. [[29 di settembre]] di [[1946]]) hè un fotògrafu [[Canadà|canadianu]]. Hè cunnisciutu per e so [[fotografia]] à grande scala chì rapresentanu scene urbane. Hè una figura maiò di a Scola di fotografia di [[Vancouver]]. E so opere mostranu spessu a bellezza naturale di Vancouver, u decadimentu urbanu, è u sfondulu postmudernu è industriale di a cità. {{DEFAULTSORT:Wall, Jeff}} [[Categoria:Fotògrafu]] [[Categoria:Canadianu]] [[Categoria:Biugrafia]] saenpchtvt8ycahqvfld8ghwa6dct9x