Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.45.0-wmf.7 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Event Event talk 29 d'aprile 0 1669 397298 391634 2025-06-27T02:14:21Z Mistico Dois 16475 397298 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''29 d'aprile''' hè u 119<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 120<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 246 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == 1932: [[Frank Auerbach]], pittore britannicu. == Morti == 1995 : Stefanu Gallo, militanti di a LLN == Celebrazioni == === Santi === Santa '''Catalina di Siena'''. Catalina era nata in Siena in u 1347. Si era fatta sora di San Dumenicu è avia principiatu per campà rinchjusa. A' 20 anni hà ripigliatu una vita nurmale è ghjè diventata celebre in pocu tempu. Una scorta di ghjente a seguitava dapertuttu: giovani signori è vechji marcanti, preti è avucati, artisti è suldati. I chjamavanu i Caterinati. A' Catalina, ugnunu a tenia caru per via di a so manera di vive alegra è santa. Ma a so celebrità a deve à a so azzione pulitica. Hà fattu stancià e guerre civile è stabilitu a pace trà i citatini chì si battianu. E' po, hà fattu rivene in Roma u papa chì ghjera in Avignone. In u 1377, i papa eranu in Avignone da 66 anni. Catalina avia 3O anni. U 13 ghjugnu, accumpagnata da 28 Caterinati, parte è và à truvà à Gregoriu XI (u Francese Pierre Roger), papa da quattru anni, è u cunvince di venesine cun ella in Roma. U 13 uttobre, partenu. Ghjunti in Genuva, Gregoriu vulia vultà. Catalina u forza à cuntinuvà a so strada. Gregoriu XI more in Roma u 27 marzu 1378. Per succedeli, i cardinali ùn si sentenu . Certi eleghjenu à Bartulumeu Prignani di Napuli (Urbanu Sestu), d'altri à Robert de Genevois (Clemente Settimu). A Chjesa si trova cù dui papa, unu in Roma, l'altru in Avignone. Era natu u Gran Scisimu d'Occidente chì durerà 39 anni. U papa di Roma avia cun ellu l'Alemagna, l'Italia, l'Ungheria, l'Inghilterra è i paesi Scandinavi; u papa d'Avignone avia a Francia, a Scozia è a Castiglia. Catalina hè morta u 29 aprile 1380 in Roma, duv'ella si ne stava accantu à Urbanu Sestu. Avia 33 anni. Nanzu di more, avia scrittu u famosu "Dialogu", unu di i più belli scritti in lingua taliana. Etimolugia: da u grecu "Ekaté" unu di i cugnomi di a dia Diana, forse da ""katharos" (puru). Nomi: Caitlin, Catalina, Caterina, Catherine, Cathia, Cathie, Cathleen, Catriona, Kalleke, Katalin, Katarina, Kate, Katel, Katerine, Käthe, Kathlene, Katia, Katinka, Katiouchka, Katje, Katrina, Katy, Keet, Ketty, Kittie, Nine, Trina, Trine, Trinelli, Trinette, Trinke. Paesi è cità: Italia. Prutezzione: Catalina hè a santa patrona di quelli chì curanu i malati.[https://adecec.net/adecec/santi/04-aprile.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu d'aprile| 29]] kq5wzwwnzlpk6c0erfwkd0qwexjm2k2 397300 397298 2025-06-27T02:15:02Z Mistico Dois 16475 397300 wikitext text/x-wiki {{Aprile}} U '''29 d'aprile''' hè u 119<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 120<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 246 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == 1932: [[Frank Auerbach]], pittore britannicu == Morti == 1995 : Stefanu Gallo, militanti di a LLN == Celebrazioni == === Santi === Santa '''Catalina di Siena'''. Catalina era nata in Siena in u 1347. Si era fatta sora di San Dumenicu è avia principiatu per campà rinchjusa. A' 20 anni hà ripigliatu una vita nurmale è ghjè diventata celebre in pocu tempu. Una scorta di ghjente a seguitava dapertuttu: giovani signori è vechji marcanti, preti è avucati, artisti è suldati. I chjamavanu i Caterinati. A' Catalina, ugnunu a tenia caru per via di a so manera di vive alegra è santa. Ma a so celebrità a deve à a so azzione pulitica. Hà fattu stancià e guerre civile è stabilitu a pace trà i citatini chì si battianu. E' po, hà fattu rivene in Roma u papa chì ghjera in Avignone. In u 1377, i papa eranu in Avignone da 66 anni. Catalina avia 3O anni. U 13 ghjugnu, accumpagnata da 28 Caterinati, parte è và à truvà à Gregoriu XI (u Francese Pierre Roger), papa da quattru anni, è u cunvince di venesine cun ella in Roma. U 13 uttobre, partenu. Ghjunti in Genuva, Gregoriu vulia vultà. Catalina u forza à cuntinuvà a so strada. Gregoriu XI more in Roma u 27 marzu 1378. Per succedeli, i cardinali ùn si sentenu . Certi eleghjenu à Bartulumeu Prignani di Napuli (Urbanu Sestu), d'altri à Robert de Genevois (Clemente Settimu). A Chjesa si trova cù dui papa, unu in Roma, l'altru in Avignone. Era natu u Gran Scisimu d'Occidente chì durerà 39 anni. U papa di Roma avia cun ellu l'Alemagna, l'Italia, l'Ungheria, l'Inghilterra è i paesi Scandinavi; u papa d'Avignone avia a Francia, a Scozia è a Castiglia. Catalina hè morta u 29 aprile 1380 in Roma, duv'ella si ne stava accantu à Urbanu Sestu. Avia 33 anni. Nanzu di more, avia scrittu u famosu "Dialogu", unu di i più belli scritti in lingua taliana. Etimolugia: da u grecu "Ekaté" unu di i cugnomi di a dia Diana, forse da ""katharos" (puru). Nomi: Caitlin, Catalina, Caterina, Catherine, Cathia, Cathie, Cathleen, Catriona, Kalleke, Katalin, Katarina, Kate, Katel, Katerine, Käthe, Kathlene, Katia, Katinka, Katiouchka, Katje, Katrina, Katy, Keet, Ketty, Kittie, Nine, Trina, Trine, Trinelli, Trinette, Trinke. Paesi è cità: Italia. Prutezzione: Catalina hè a santa patrona di quelli chì curanu i malati.[https://adecec.net/adecec/santi/04-aprile.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu d'aprile| 29]] 1qi5gcmsjdmb6ykvnoyqx09e9xx42lm 11 nuvembri 0 1864 397299 391722 2025-06-27T02:14:52Z Mistico Dois 16475 397299 wikitext text/x-wiki {{nuvembri}} L' '''11 nuvembri''' hè u 315èsimu [[ghjornu]] (u 316èsimu ghjornu s'è l'annata hè [[Annata bisesta|bisesta]]) di u [[calindariu grigurianu]]. Rèstani 50 dì sin'à a fini di l'[[annu]]. == Avvinimenti == * [[1918]] - [[Prima guerra mundiali]]: L'[[Armistìziu di Compiègne]] pianta l’ostilità trà li billigiranti == Nasciti == * [[1974]]: [[Leonardo DiCaprio]], attori mericanu == Morti == * [[2024]]: [[Frank Auerbach]], pittore britannicu == Cilibrazioni == === Festi === === I Santi === Santu '''Martinu'''. '''Martinu''' hè natu versu l'annu 316 à a fruntiera ungarese. A' l'età di 15 anni, era un suldatu di a Guardia imperiale. Contanu chì, un ghjornu, hà datu a medità di u so mantellu à un poveru spillaccheratu è chì, a notte, hà sunniatu à Ghjesù immantellatu dicendu à u Babbu: "U mantellu, hè Martinu chì u m'hà datu". Allora si hè fattu battizà, hà lasciatu l'armata è hà fattu u rimitu. A' l'età di 44 anni, ghjunghje in Pictavi (l'attuale cità di Poitiers), scontra à santu Ilariu, è facenu un munasteru. Serebbi u primu munasteru fattu in e Gallie. A' 54 anni, hè fattu vescu di Turone (l'attuale cità di Tours, in l'Indre-et-Loire). More à 81 annu, l'8 nuvembre 397, dopu à avè evangelizatu una grande parte di a Gallia. Oghje, in Francia, Martinu hè u santu patrone di 3600 chjese è 485 paesi. Etimolugia: da u lat. "martinus" (dedicatu à u diu Marte). Casate: Martini, Martinenghi, Martinelli, Martinetti, Martinaggi, Martinucci, Demartini. Nomi:Maartina, Machin, Marcin, Màrtainn, Märtel, Marten, Märten, Marti, Märti, Martie, Martin, Martina, Martine, Martinho, Martinian, Martiniana, Martiniano, Martinianu, Martinianus, Martinien, Martinienne, Martinka, Martino, Martinu, Martinus, Martjin, Martl, Marton, Marton, Martsen, Marty, Martyn, Matten, Mertens, Mirtel, Tien, Tienis, Tiens, Tinie, Tinus Paesi è cità: Lucca, Belluno, Amiens, Braga, Colmar, Magdeburgu, Tours, Uri, Utrecht, Vienne. In Corsica, Martinu hè u santu u più festighjatu dopu à Maria, Ghjuvanni è Petru: Canale di Verde, Bisè, Costa Rota, Cuttoli Curtichjatu, Erone, Evisa, Patrimoniu, Ruspiglieni, Sari d'Urcinu, San Martinu di Lota, Siscu, Tavaccu, u Viscuvatu, Letia, Sotta.- L'isula di a Martinica hè stata scuperta da Cristofanu Culombu u ghjornu di San Martinu 1493. Prutezzione: Martinu hè u santu patrone di i bottai, di i militari fantacini è di i pedoni. Detti è pruverbii: Martinu hè u santu di a divizia. Quandu omu passava davanti à ghjente chì cuglia uva, biade o frutta, per salutalla si dicia: "San Martinu!"; A' i giovani sposi, si dicia: "San Martinu è figlioli maschji". Un pruverbiu dice: "San martinu, mostu vale vinu", vole dì chì l'11 nuvembre si passanu e botti per tirà u vinu... s'ella ùn era digià fatta pè i Santi. Filastrocca zitellina: "Un' piuvì, ùn piuvì Chì ùn vole San Martì; San Martì hè cullatu in celu A sunà le trè campane Pè i vivi, pè i morti, Pè i Santi Pater nostri."[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] == In Corsica == == Liami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Nuvembri]] [[Categoria:Novembre]] d6z6mfkdhn1x48k41jwfxke3ua8jsec Carulu Magnu 0 6768 397285 392010 2025-06-26T19:47:35Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397285 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu Carulu Magnu, o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di Pipinu u Breve è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longobardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incuronò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicu-furmale di i Regni rumanu-germanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistì in a forma chì l'era stat data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] aebhcx945r3rqfdoz75117dhh66euh1 397286 397285 2025-06-26T19:47:56Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397286 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu '''Carulu Magnu''', o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di Pipinu u Breve è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longobardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incuronò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicu-furmale di i Regni rumanu-germanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistì in a forma chì l'era stat data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] 481r36kq5augu93bmv81aqu7nkz8iq5 397287 397286 2025-06-26T19:48:30Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397287 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu '''Carulu Magnu''', o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di Pipinu u Breve è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longubardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incuronò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicu-furmale di i Regni rumanu-germanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistì in a forma chì l'era stat data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] jlw535c7wvum844lkha2ln5z0ktomop 397288 397287 2025-06-26T19:48:50Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397288 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu '''Carulu Magnu''', o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di Pipinu u Breve è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longubardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incuronò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicu-furmale di i Regni rumanu-germanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistite in a forma chì l'era stata data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] kt84aoop4fblpvbons3gu5i066badrw 397289 397288 2025-06-26T19:49:13Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397289 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu '''Carulu Magnu''', o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di [[Pipinu u Breve]] è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longubardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incuronò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicu-furmale di i Regni rumanu-germanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistite in a forma chì l'era stata data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] h6isu3psj2c0yrafvkld6n6buk45pit 397290 397289 2025-06-26T19:49:30Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397290 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu '''Carulu Magnu''', o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di [[Pipinu u Breve]] è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longubardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incurunò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicu-furmale di i Regni rumanu-germanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistite in a forma chì l'era stata data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] 2y3r0980g166jxh4skruu407rt3i9x8 397291 397290 2025-06-26T19:50:01Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397291 wikitext text/x-wiki [[Image:Dürer karl der grosse.jpg|right|thumb|250px|Carulu Magnu da [[Albrecht Dürer]]]] Carulu, chjamatu '''Carulu Magnu''', o Carlumagnu (in latinu Carolus Magnus; 2 d'aprile di u 742 – Aquisgrana, 28 di ghjennaghju di u 814), fù rè di i Franchi da u 768, rè di i Longubardi da u 774 è fundatore di l’imperu carulingiu; u ghjornu di Natale di l’annu 800, in l’antica basilica di San Petru in Vaticanu, hè statu incurunatu Imperatore di i Rumani da u papa Lione III. L’appellativu Magnu li fù attribuitu da u so biografu Eginardu, chì hà intitulatu a so opera ''Vita et gesta Caroli Magni''. Figliolu di [[Pipinu u Breve]] è Bertrada di Laon, Carulu diventò rè in u 768, à a morte di u so babbu. Inizialmente, regnò à tempu cù u so fratellu Carlumannu. A morte subitana di quest'ultimu, accaduta in u 771 in circustanze misteriose, fece di Carulu u solu suvranu di u regnu francu. Stu regnu fù da ellu allargatu, grazia à una seria di campagni militari vitturiose, chì anu inclusu a cunquista di u Regnu longubardu, finu à cumprendi ne una vasta parte di l’Europa occidentale. U ghjornu di Natale di l’800, u papa Lione III l’incurunò Imperator Augustus, tìtulu chì à l’epica designava l’imperatore di i Rumani. Cù l’incurunazione da imperatore, ci fù a fundazione ufficiale di l’Imperu carulingiu, cunsideratu da certi storichi com’è a prima fase di a storia di u Sacru Rumanu Imperu. Sottu u regnu di Carulu Magnu, si assistì dunqua à a fine in l’Europa occidentale di u mudellu giuridicufurmale di i Regni rumanugermanichi in favore d’un novu mudellu d’Imperu. In più, cù u so guvernu, deti un impulsu à a Rinascita carulingia, un periodu di rifiurimentu di i studii pulitichi, teulogichi è umanistici in Europa cuntinentale. L’imperu resistite in a forma chì l'era stata data da Carulu Magnu finu à ch’è u so figliolu Ludovicu u Piu fù vivu. À a morte di Ludovicu, l’imperu fù divisu trà i so trè eredi: Lotariu I, Carulu u Calvu è Ludovicu II u Germanicu. Eppuru, l’impurtanza di e rifurme appurtate da Carulu Magnu, cum’è u valore sacrale di a so persona, anu influenzatu radicalmente tutta a vita è a pulitica di u cuntinente europeu in i seculi dopu. Per stu mutivu, certi storichi u definiscenu rè, babbu di l’Europa (Rex Pater Europae). Attraversu u so figliolu Ludovicu u Piu, Carulu Magnu hè l’antenatu di tutte e Case Riale Europee, frà e quale i Windsor (Rè di u Regnu Unitu), i Sassonia-Coburgu-Gotha (Rè di u Belgicu), i Borboni di Spagna (Rè di Spagna), u rè di Svezia Carulu XVI Gustavu (essendu discendente di i Sassonia-Coburgu-Gotha, ma a casa riale svedesa ùn hè micca carulingia), a Famiglia Granducale di u Lussemburgu, è ancu di numerose case riale chì ùn sò oghje più regnante, cum’è i Romanov, i Savoia, i Borboni di Francia è parechje altre. == Biugrafia == Fù: * [[Rè di i Franchi]] da u [[768]] à u [[814]] * [[Imperatore d’Occidente]] da u [[800]] à u [[814]] * [[Rè di i Lombardi]] da u [[774]] à u [[814]] == Riferimenti == == Liami == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puliticante]] knswnsbr3042szjuegipgg71gl5uwnx Lucian Freud 0 23162 397294 382310 2025-06-27T02:11:16Z Mistico Dois 16475 397294 wikitext text/x-wiki [[File:LucienFreud.jpg|thumb|200px|Lucian Freud]] '''Lucian Freud''' ([[Berlinu]], [[8 di dicembre]] 1922 - [[Londra]], [[20 di lugliu]] [[2011]]) hè statu un pittore tedescu naturalizatu britannicu, nipote di [[Sigmund Freud]]. Freud era unu di i più grandi pittori cuntempuranei, in particulare in ritratti. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Freud, Lucian}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Tedescu]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:Biugrafia]] mf7lbid1f3b8nn1is68xpnc7ftio8dj Lymantria dispar 0 26176 397284 397128 2025-06-26T14:00:32Z 2A01:CB1C:15F0:C00:2558:2EBF:4E6F:6824 397284 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2" ! colspan="3" style="#FFF4F2" | {| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''U bombice disparu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lymantria_dispar01.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lymantria dispar</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Animalia]] |----- | Imbrancamentu | [[Arthropoda]] |----- | Classa | [[Insecta]] |----- | Ordine | [[Lepidoptera]] |----- | Famiglia | [[Erebidae]] |----- | Generu | [[Lymantria]] |----- | align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nomu binuminale |----- | align="center" colspan="2" | ''Lymantria dispar''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lymantria_dispar_MHNT_Chenille.jpg|250px]] |----- |} U '''bombice disparu''' (''Lymantria dispar'') hè una spezia di farfalla chì face parte di a famiglia di l'[[Erebidae]]. ==Discrizzioni== U bombice disparu hè una farfalla di notte caratterizata da un forte dimorfisimu sessuale: i masci sò più chjuchi, cù ale brune è strette, mentre chì e femine sò più maiore, bianchicce cù ale larghe è linie grisge. I masci sò boni vuladori, mentre chì e femine, secondu e pupulazioni, ponu esse menu vuladori o ancu incapaci di vulà. ==Ripartizioni== U bombice disparu si trova in parechje parte di l'Auropa, l'Asia, è hè statu introduttu ancu in l'America subrana. Hè prisente in varii ambienti, cumpresi i boschi, i giardini, è i terreni agriculi. U bombici disparu hè prisente in [[Corsica]].<ref>Berquier & Andrei-Ruiz (2017).</ref> ==Biulugia== I bruchi di u bombici disparu si nutriscenu di foglie di parechje spezie d’arburi, cumpresi i lecci, i castagni, è i quercie. Pò causà danni gravi à e fureste è à l’orti quandu si riproduci in massa. U stadiu di crisalidi si svolge in un bozzulu, mentre l’adulti sò attivi d’istate, soprattuttu di notti, è sò attratti da a luce. ==Tassunumia== ''Lymantria dispar'' hè stata discritta par a prima volta da Carl von Linné in u 1758. A spezia conta parechje sottuspezie, trà i quali ''Lymantria dispar dispar'', ''Lymantria dispar asiatica'', è ''Lymantria dispar japonica''. ==Cunsirvazioni== U bombice disparu hè una spezia largamenti sparta è, in certi lochi, cunsiderata cum'è una spezia invadenti o dannosa. In Corsica, hè prisente è cunsideratu cum’è una minaccia maggiore per l’ecusistemi lucali. ==Riferimenti== Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., ''Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica'', Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017 ==Note== <references /> ==Altri prugetti== [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Lymantria_dispar ''Lymantria dispar''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Erebidae]] [[Categoria:Lepidotterofauna di Corsica]] 12u8dh7021pjxvm9x2f5evgpewbd6ux Frank Auerbach 0 26208 397295 2025-06-27T02:12:03Z Mistico Dois 16475 Pàgina creata cù "'''Frank Helmut Auerbach''' ([[29 d'aprile]] [[1931]] – [[11 di nuvembre]] [[2024]]) era un pittore britannicu natu in [[Germania]]. Natu da parenti ghjudei, diventò cittadinu britannicu naturalizatu in u 1947. Hè cunsideratu cum'è unu di i principali esponenti di a "School of London", inseme à l'artisti [[Francis Bacon]] è [[Lucian Freud]], tramindui sustenidori precoci di a so opera. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Auerbach, Frank}} [[Categoria:Pittore]] Catego..." 397295 wikitext text/x-wiki '''Frank Helmut Auerbach''' ([[29 d'aprile]] [[1931]] – [[11 di nuvembre]] [[2024]]) era un pittore britannicu natu in [[Germania]]. Natu da parenti ghjudei, diventò cittadinu britannicu naturalizatu in u 1947. Hè cunsideratu cum'è unu di i principali esponenti di a "School of London", inseme à l'artisti [[Francis Bacon]] è [[Lucian Freud]], tramindui sustenidori precoci di a so opera. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Auerbach, Frank}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Tedescu]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:Biugrafia]] 6q68c8b05tbtdvfkyg5v1y0e3pebou9 397296 397295 2025-06-27T02:12:26Z Mistico Dois 16475 397296 wikitext text/x-wiki '''Frank Helmut Auerbach''' ([[29 d'aprile]] [[1931]] – [[11 di nuvembre]] [[2024]]) era un pittore britannicu natu in [[Germania]]. Natu da parenti ghjudei, diventò cittadinu britannicu naturalizatu in u 1947. Hè cunsideratu cum'è unu di i principali esponenti di a "School of London", inseme à l'artisti [[Francis Bacon (pittore)|Francis Bacon]] è [[Lucian Freud]], tramindui sustenidori precoci di a so opera. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Auerbach, Frank}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Tedescu]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:Biugrafia]] 6srdmj0ducjyukj3cstwf8mygi6ycg7 397297 397296 2025-06-27T02:13:40Z Mistico Dois 16475 397297 wikitext text/x-wiki '''Frank Helmut Auerbach''' ([[29 d'aprile]] [[1931]] – [[11 nuvembri]] [[2024]]) era un pittore britannicu natu in [[Germania]]. Natu da parenti ghjudei, diventò cittadinu britannicu naturalizatu in u 1947. Hè cunsideratu cum'è unu di i principali esponenti di a "School of London", inseme à l'artisti [[Francis Bacon (pittore)|Francis Bacon]] è [[Lucian Freud]], tramindui sustenidori precoci di a so opera. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Auerbach, Frank}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Tedescu]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:Biugrafia]] 7w937aioezol043vyy88eorx5ajdddc 397301 397297 2025-06-27T03:21:32Z Mistico Dois 16475 397301 wikitext text/x-wiki '''Frank Helmut Auerbach''' ([[29 d'aprile]] [[1931]] – [[11 nuvembri]] [[2024]]) era un pittore britannicu natu in [[Germania]]. Natu da parenti ghjudei, diventò cittadinu britannicu naturalizatu in u 1947. Hè cunsideratu cum'è unu di i principali esponenti di a "School of London", inseme à l'artisti [[Francis Bacon (pittore)|Francis Bacon]] è [[Lucian Freud]]. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Auerbach, Frank}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Tedescu]] [[Categoria:Britannicu]] [[Categoria:Biugrafia]] ru4t6oz49yuaso0dgvfcwxrmvtya26g