Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.46.0-wmf.22
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Focu
0
11303
399737
399031
2026-04-05T13:40:57Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinù */
399737
wikitext
text/x-wiki
[[File:Fire in Ranua.JPG|thumb|right|300px|U focu di legnu.]]
U '''focu''' hè l'ossidazione rapida di una materia (u combustibile) in u prucessu chimicu esotermicu di a cumbustione, liberendu u calore, a luce è diversi produtti di riazzione.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.</ref> U focu hè caldu perchè a cunvirsione di a doppia lega debule di l'[[ossigenu]] muleculare, O<sub>2</sub>, in leghe più forte in i produtti di cumbustione, u diussidu di carboniu è l'[[acqua]], libereghja l'[[energia]] (418 kJ da 32 g d'O<sub>2</sub>) ; l'energie di lega di u combustibile ùn ghjocanu ch'è un rollu minore quì. À un certu attimu di a riazzione di cumbustione, chjamatu puntu d'accendimentu, e fiamme sò produtte. A fiara hè a parte visibile di u focu. E fiare si cumponenu per u più di diussidu di [[carboniu]], di vapore d'acqua, d'ossigenu è d'[[azotu]]. S'elli sò abbastanza calde, i gasi ponu esse iunizati per produce u plasma. Sient'è e sustanze infiarate è l'eventuale impurità steriore, u culore di a fiamma è l'intensità di u focu seranu differente.
U focu, in a so forma a più currente, pò inghjennà una cunflagrazione, chì hà u putenziale di incausà i danni fisichi per via di a [[cumbustione]]. U focu hè un prucidimentu impurtante chì affitteghja i sistemi eculogichi di u mondu sanu. L'effetti pusitivi di u focu cumprendenu a stimulazione di a crescita è u mantinimentu di diversi sistemi eculogichi. I so effetti negativi cumprendenu i risichi per a vita è i bè, l'inguinamentu atmusfericu è a cuntaminazione di l'acqua. S'è u focu elimineghja a vegetazione prutettrice, e forte piosse ponu caghjunà un'aumentu di l'erusione di a terra da l'acqua. Di più, quandu a vegetazione hè brusgiata, l'azotu ch'è ella cuntene hè liberatu in l'[[atmusfera]], in cuntrariu di l'elementi cum'è u putassiu è u fosfuru chì fermanu in e cennere è sò prestu riciculati in a terra. 'Ssa perdita d'azotu cagiunata da un incendiu caghjuneghja una riduzione à longu andà di a fertilità di a terra, ma 'ssa ficundità pò putenzialmente esse ricuperata chì l'azotu muleculare prisente in l'[[atmusfera]] hè "fissatu" è cunvertutu in ammuniacu da i finomini naturali tali a saietta è da e piante [[leguminose]] "fissatrice d'azotu" cum'è u trifogliulu, i pisi è i fasgiulini.
U focu hè statu imprudatu da l'esseri umani in i rituali, in agricultura per decippà a terra, per scucinà, per produce u calore è a [[luce]], per a signaletica, à fini di propulsione, per fonde, stazzunà, incinnerà i rumenzuli, incinnerà, è cum'è arma o modu di distruzzione.
==Pruprietà fisiche==
===Chimica===
* Articulu principale: [[Cumbustione]]
L'incendii spezzanu quandu un materiale inflammabile o combustibile, assuciatu à una quantità sufficente di un ossidante tale l'ossigenu gasosu o un antru cumpostu riccu di ossigenu (bench'elli esistenu l'ossidanti senza ossigenu), hè espostu à una fonte di calore o à una timperatura ambiente superiore à u puntu d'accendita di u mischiu combustibile ossidendu, è hè capace di mantene un tassulu d'ossidazione rapida chì produce una riazzione in catena. Hè ciò ch'è omu chjama cumunamente u tetraedru di u focu. U focu ùn pò esiste senza ch'è tutti 'ssi elementi sianu in piazza è in e bone prupurzione. Per indettu, un liquidu inflammabile ùn principierà à brusgià ch'è s'è u combustibile è l'ossigenu sò in e bone prupurzione. Certi mischii combustibile-ossigenu ponu necessità un catalizatore, una sustanza chì ùn hè micca cunsumata, quandu ella hè aghjunta, in una riazzione chimica à u mumentu di a cumbustione, ma chì permette à à riattivi di brusgià più faciule.
[[File:Space_Fire.jpg|left|thumb|U focu hè affittatu da a gravità. À manca: una fiara annantu à Terra; à dritta: una fiara à bordu di l'ISS]]
À quandu accesu, una riazzione in catena deve produce si, da a quale i fochi ponu intrattene u so calore propriu da a liberazione supplementaria d'energia termica in u prucidimentu di cumbustione è ponu diffonde si, à pattu chì ci sia un appruvvisiunamentu cuntinuu in comburente è in combustibile.
S'è l'ossidante hè l'ossigenu di l'aria ambiente, a prisenza di una forza di gravità, o di una forza simile cagiunata da l'accilerazione, hè necessariu per produce a cunvezzione, chì elimineghja i produtti di cumbustione è arreca l'ossigenu à u focu. Senza [[gravità]], un focu si circonda prestu di i so propii produtti di cumbustione è di di gasi non ossidanti di l'aria, chì escludenu l'ossigenu è spinghjenu u focu. Hè perchè u risicu d'incendiu in un vascellu spaziale hè debule quandu ellu hè à rota libera in buluu inerziale, ciò chì ùn s'appieca micca s'è l'ossigenu hè furnitu à u focu da un prucidimentu altru ch'è a cunvezzione termica.
U focu pò esse spintu ritirendu unu di d'elementi di u tetraedru di u focu. Pigliemu l'esempiu di una fiamma di gasu naturale, cum'è quella di un brusgiadore di cucinara. U focu pò esse spintu da unu di i seguenti modi:
* tagliendu ne l'alimentazione in gasu, ciò chì cancella a fonte di combustibile;
* cuprendu ne cumplittamente a fiara, ciò chì l'affoca chì a cumbustione usa l'ossidante dispunibile (l'ossigenu di l'aria) è u culloca in a zona intornu à a fiara incù u CO2;
* l'appiicazione d'acqua, chì ritira u calore di u focu più prestu ch'è u focu ùn pò produce la (à listessu modu, suffià forte annantu à una fiara cullucherà u calore di u gasu in traccia di brusgià di a so surghjente di combustibile, à listessu fine);
* o l'appiicazione di un produttu chimicu ritardadore tale u Halon annantu à a fiara, chì ritarda a riazzione chimica stessa sinu à ciò ch'è u tassulu di cumbustione sia troppu lentu per mantene a riazzione in catena.
Invece, u focu hè intensificatu aumintendu u tassulu glubale di cumbustione. I metudi per pervene ci cunsistenu à equilibrà l'apportu di combustibile è di comburente in e prupurzione stechiometriche, à aumintà l'apportu di combustibile è di comburente in 'ssu mischiu equilibratu, à aumintà a timperatura ambiente affinch'è u calore propiu di u focu possa megliu intrattene a cumbustione, o à furnisce un catalizatore, un mezu micca riattivu in u quale u combustibile è u comburente ponu riagisce più faciule.
===Fiamma===
* Articulu principale : [[Fiamma]]
[[File:Candle-light-animated.gif|thumb|left|A fiara di una candela]]
Una fiamma hè un mischiu di [[gasu]] è di solidi in riazzione chì emette a luce visibile, infrarossu è qualchì volta ultravioletta, chì u so spettru di frequenza dipende di a cumpusizione [[chimica]] di a materia in cumbustione è di i produtti di riazzione intermidiarii. In numerosi casi, cum'è a cumbustione di materie organiche, per esempiu u legnu, o a cumbustione scumpletta di gasu, e particule solide incandescente chjamate fulighjine producenu u luciore famigliare di u "focu". 'Ssa luce hà un spettru cuntinuu. A cumbustione cumpletta di u gasu hà un culore turchinu pallidu duvutu à l'emissione di un irraghjamentu à lunghezza d'onda unica pruvenendu da diverse transizione elettroniche in e molecule azzizzate furmate in a fiara. Di regula, l'ossigenu hè implicatu, ma l'idrogenu brusgente in u cloru produce ancu una fiamma, pruducendu u cloruru d'idrogenu (HCl). D'altre cumbinazione pussibile pruducendu e fiare, frà assai altre, sò u [[fluoru]] è l'idrogenu, è l'idrazina è u tetrossidu d'azotu. E fiamme di l'idrogenu è di l'idrazina sò dinù turchinu pallidu, mentre ch'è a cumbustione di u boru è di i so cumposti, valutati per mezu à u 20u seculu cum'è carburante à alta energia per i mutori à riazzione è e fusee, emette una fiamma verde intensa, ciò chì li vale u sopranome infurmale di "dracone verde".
U splindore di una fiara hè cumplessu. L'irraghjamentu di u corpu neru hè emessu da e particule di [[fulighjine]], di gasu è di combustibile, benchì e particule di fulighjine sianu troppu chjuche per cumpurtà si cum'è corpi neri perfetti. Ci hè ancu un'emissione di fotoni da l'atomi è e molecule diseccitati in i gasi. Parte assai di l'irraghjamentu hè emessa in e fasce visibile è infrarossi. U culore dipende di a timperatura per l'irraghjamentu di u corpu neru, è di a cumpusizione chimica per i spettri d'emissione. U culore supranante in una fiara cambia incù a timperatura. A fotografia di u focu di furesta à u [[Canada]] hè un eccellente esempiu di 'ssa variazione. Vicinu à a terra, induve a maiò parte di e brusgiature anu locu, u focu hè biancu, u culore u più caldu pussibile per e materie organiche in generale, o giallu. Sopra à a rigione gialla, u culore passa à l'[[aranciu]], chì hè più fretu, po à u [[rossu]], chì hè ancu più fretu. Sopra à a zona rossa, a cumbustione ùn si produce più è e particule di carboniu micca brusgiate sò visibile sottu forma di fume neru.
[[File:Fire.JPG|thumb|Fotografia di un focu pigliata incù un'espusizione di 1/4000u di siconda]]
A ripartizione cumuna di una fiara in e cundizione di gravità nurmale dipende di a cunvezzione, chì a fulighjine hà tindenza à cullà in cima à una fiamma generale, cum'è in una candela in e cundizione di gravità nurmale, ciò chì a rende gialla. In microgravità o in assenza di gravità, cum'è in un ambiente di u spaziu straatmusfericu, a cunvezzione ùn si produce più, è a fiamma diventa sferica, incù una tindenza à diventà più turchina è più efficace (bench'ella possi spinghje si s'ella ùn hè micca spustata rigularmente, chì u CO2 esciutu da a cumbustione ùn si sperguglieghja micca tantu faciule in microgravità, è hà tindenza à affucà a fiamma). Esistenu parechje spiigazione pussibile à 'ssa differenza, chì a più prubabile hè ch'è a timperatura hè abbastanza sparta affinch'è a fulighjine ùn si forma micca è ch'è a cumbustione sia cumpletta. I sperimenti fatti da a NASA svelanu ch'è e fiamme di diffusione in microgravità permettenu di ossidà cumplittamente più di fulighjine dopu a so produzzione ch'è e fiare di diffusione annantu à Terra, datu una seria di meccanismi chì si cumportanu in modu differente in microgravità rispettu à e cundizione di gravità nurmale. 'Sse scuperte anu l'appiicazione putenziale in e scenze appiicate è l'industria, in particulare riguardu à u rindimentu energeticu.
In i mutori à cumbustione, varie misure sò pigliate per eliminà una fiara. U metudu dipende per u più da u fattu chì u carburante sia u pitroliu, legnu o un carburante à alta energia cum'è u cherosene.
====Timperature adiabatiche tipiche====
* Articulu principale: [[Timperatura adiabatica di a fiamma]]
A timperatura adiabatica di a fiamma di un coppiu combustibile ossidendu datu hè quella a a quale i gasi aghjunghjenu una cumbustione stabile.
==Vistighi fussili==
* Articulu principale: [[Archivie fussile di u focu]]
I vistighi fussili di u focu appariscenu per a prima volta incù u stabilimentu di una flora terranea in u periodu Ordovicianu mediu, 470 milioni d'anni fà, permittendu l'accumulu d'ossigenu in l'atmusfera cum'è mai capunanzu, cum'è e nuvelle sturbe di piante terranee u pumpavanu cum'è un rumenzulu. Quandu 'ssu cuncintramentu varcava 13%, i fochi di furesta diventavanu pussibili. I fochi di furesta sò minziunati per a prima volta in l'archivie fussile di u Silurianu superiore, 420 milioni d'anni fà, da i fussili di piante carbunate. Eccituatu una lacuna contruversa à u Devunianu superiore, u carbone di legnu hè prisente dipoi tandu. U livellu d'ossigenu atmusfericu hè strettamente ligatu à a prevalenza di u carbone di legnu : hè chjaru ch'è l'ossigenu hè u fattore chjave di l'abbundanza di di fochi di furesta. U focu hè ancu diventatu più abundante quandu e graminacee anu ragiatu è sò diventate u compunente supranante di numerosi ecusistemi, à l'incirca 6 à 7 milioni d'anni fà; 'ssu legnu d'accendimentu hà furnitu l'esca chì hà permessu una prupagazione più rapida di u focu. 'Ssi incendii generalizati ponu avè iniziatu un prucidimentu di ritroazzione pusitiva, da qualessu elli anu produttu un clima più caldu è più seccu, più prupiziu à u focu.
==Scenza di u focu è eculugia==
* Articulu principale: [[Eculugia di u focu]]
Ogni ecusistema naturale hà u so propiu rigimu di focu, è l'organismi in 'ssi ecusistemi sò adattati o dipendenti di 'ssu rigimu di focu. U focu crea una mosaica di differente lenze d'ambiente, ognuna à un stadiu differente di successione. Differente spezie di piante, di animali è di microbi si spicializeghjanu in u sfruttamentu di un stadiu particulare, è criendu 'ssi differenti tipi di lenze, u focu permette à un più grande numeru di spezie d'esiste in un paisaghju.
A scenza di u focu hè un ramu di e scenze fisiche chì cumprende u cumpurtamentu, a dinamica è a cumbustione di u focu. L'appiicazione di a scenza di u focu cumprendenu a prutezzione contru à l'incendii, l'inchieste annantu à l'incendii è a gistione di l'incendii di furesta.
==Cuntrollu umanu==
===I primi cuntrolli umani===
* Articulu principale: [[Cuntrollu di u focu da i primi esseri umani]]
[[File:Des8.jpg|thumb|Bushman accindendu un focu in Namibia]]
A capacità di ammaistrà u focu hà custituitu un cambiamentu radicale in l'abitudine di di primi esseri umani. U fattu di fà u focu per ingenerà u calore è a luce hà permessu à l'omini di coce i cibi, aumintendu simultaneamente a varietà è a dispunibilità di i nutrimenti è riducendu e malatie tumbendu ne l'organismi prisenti in drentu. U calore produttu aiutava ancu l'omini à stà à u caldu per tempu fretu, permittendu li cusì di campà in i climi più freschi. U focu tenia ancu i predatori nutturni à distanza. Omu trova e tracce di cibi cotti dapoi 1 milione d'anni, benchì u focu ùn sia prubabilmente micca statu usatu di manera cuntrullata nanzu à 400000 anni. Hè interessante di nutà ch'è a resistenza à l'inguinamentu di l'aria hà principiata à evoluà in senu à e pupulazione umane in un tempu simile. L'usu di u focu hè diventatu prugrissivamente più suffisticatu, incù a so utilisazione per crià u carbone di legnu è per cuntrullà a fauna selvatica, e dicine di migliaie d'anni fà.
U focu hè ancu statu usatu mentre seculi è seculi cum'è metudu di tortura è d'esecuzione, cum'ella ne tistimunieghja a morte da u focu è ancu i dispusitivi di tortura tali u stifale di ferru, chì pudia esse empiutu d'acqua, d'oliu o ancu di piombu, po scaldatu annantu à un focu apertu per l'agunia di quellu chì la purtava.
[[File:Royal_Air_Force_Bomber_Command,_1942-1945._CL3400.jpg|left|thumb|Hambourg dopu quattru bumbardamenti incendiarii di lugliu 1943, chì anu tombu à l'incirca 50000 persone.]]
Mentre a rivoluzione neulitica, à u mumentu di l'intruduzione di l'agricultura basata annantu à a biada, e pupulazione di u mondu sanu anu usatu u focu cum'è stuvigliu di gistione di u paisaghju. 'Ssi fochi eranu di solitu e brusgere cuntrullate o i "fochi freti", à pettu à i "fochi caldi" incontrullati, chì dannighjeghjanu a terra. I fochi caldi distrughjenu e piante è l'animali, è mettenu in priculu e cumunità. Hè particularmente un prublema in e fureste d'oghje induve a brusgera tradiziunale hè impidita cù u fine di incuragisce a crescita di e culture di legnu. I fochi freschi sò di solitu effittuati di veranu è di vaghjimu. Dirrascanu a machja aperta, brusgendu a biomassa chì puderia scruchjà un focu caldu s'ella diventava troppa densa. Offrenu una più grande varietà di mezi, ciò chì hè prupiziu à a diversità di u salvaticume è di e piante. Per l'omu, permettenu di travirsà e fureste dense è impraticabile. Un'antra utilisazione di u focu da l'omu in u quatru di a gistione di u paisaghju hè u so usu per decippà e terre per l'agricultura. A cultura annantu à murticciu hè dinù currente in parte assai di l'Africa trupicale, di l'Asia è di l'[[America suttana]]. "Per i picculi agricultori, si tratta di un mezu praticu di decippà e zone invadite da a vegetazione è di liberà i nutrimenti di a vegetazione annantu à pede in a terra", hà dichjaratu [[Miguel Pinedo-Vasquez]], eculogistu à u Centru di ricerca è di cunsirvazione di l'ambiente di l'Istitutu di a Terra. Eppuru, 'ssa strategia utule hè ancu problematica. L'accriscimentu di a pupulazione, a frammintazione di e fureste è u riscaldamentu climaticu rendenu a superficia di a terra più sugetta à l'incendii scappati di di più impurtanti. 'Ssi incendii nocenu à l'ecusistemi è à l'infrastrutture umane, cagiuneghjanu i prublemi di salute è creanu e spirale di carboniu è di fulighjine suscettibile di prupizià un riscaldamentu ancu più impurtante di l'atmusfera, è dunque di pruvucà di più incendii. Oghje, à a scala mundiale, micca di menu di 5 milioni di chilomitri quatrati, sia una superficia equivalente à più di a mità di quella di i Stati Uniti d'America, brusgianu in core di un'annu datu.
===Cuntrollu umanu ultiriore===
Esistenu numerose appiicazione muderne di u focu. In u so sensu u più largu, u focu hè usatu ogni ghjornu da guasi tutti l'esseri umani di a pianeta in un quatru cuntrullatu. L'usatori di veiculi à cumbustione interna usanu u focu ogni volta chì elli cunducenu. E cintrale termiche furniscenu l'elittricità à parte assai di l'umanità.
[[File:Turun_palo_1827.jpg|thumb|Pittura di a cattidrale è di u bastimentu di l'Accademia dopu u grande incendiu di Turku, da Gustaf Wilhelm Finnberg, 1827]]
L'usu di u focu in a guerra hà una longa [[storia]]. U focu era a basa di tutte e prime arme termiche. Omeru hà discrittu in dittagliu l'usu di u focu da i suldati grechi chì si sò piattati in un cavallu di legnu per brusgià Troia mentre a [[guerra di Troia]]. Più tardi, a flotta bizantina hà usatu u focu grecu per attaccà e nave è l'omini. Mentre a [[Prima guerra mundiale]], i primi lanciafiamme muderni sò stati imprudati da l'infanteria, è sò stati muntati incù successu annantu à i veiculi blindati mentre a [[Seconda Guerra Mundiale]]. Mentre quest'ultima guerra, e bombe incendiarie sò state usate da l'Assu cum'è da l'Alliati, in particulare annantu à [[Tokyo]], [[Rotterdam]], [[Londra]], [[Hambourgu]] è, notoriamente, annantu à Dresde ; in 'ssi ultimi dui casi, e timpeste di focu sò state deliberatamente pruvucate, un anellu di focu circundendu ogni cità essendu attrattu ver' di l'internu da un currente ascendente pruvucatu da un gruppu cintrale di fochi. L'armata di l'aria americanu hà ancu largamente usatu d'incendii contru à bersaghji giappunesi mentre l'ultimi mesi di a guerra, divastendu e cità intiere custruite per u più di legnu è in carta. L'utilisazione di u napalm hè stata impiigata di lugliu 1944, ver' di a fine di a Seconda Guerra Mundiale; benchì u so usu ùn aghji micca attrattu l'attinzione di u publicu innanzu a guerra di u Vietnamu. I cocktails Molotov sò ancu statu usati.
===Usu produttivu per l'energia===
Infiarà un combustibile libereghja l'energia usevule. U legnu era un combustibile preistoricu, è hè dinù campivu oghje. L'usu di combustibili fussili, tali u pitroliu, u gasu naturale è u carbone, in e cintrale elettriche furnisce a grande maiuranza di l'elittricità mundiale attuale. L'Agenzia internaziunale di l'energia afferma ch'è guasi 80% di l'elittricità mundiale pruvenia da 'sse fonte in u [[2002]]. E turbine facenu dopu girà un generatore elettricu per produce l'elittricità. U focu hè ancu usatu per furnisce dirittamente un travagliu meccanicu, in i mutori à cumbustione esterna è interna.
I resti solidi imbrusgevuli di una materia combustibile lasciati dopu à un incendiu sò chjamati ferraghjine s'è u so puntu di funditura hè inferiore à a timperatura di a fiara, affinch'è elli aduniscenu po si sulidificheghjanu raffritendu, è cennere s'è u so puntu di funditura hè superiore à a timperatura di a fiamma.
====Gistione di u focu====
U cuntrollu avversatu di un focu per ottimizà ne a taglia, a forma è l'intensità hè di solitu chjamatu gistione di u focu, è e forme e più avanzate di 'ssa gistione, tale ch'elle eranu tradiziunalmente (è qualchì volta dinù) praticate da i cucinari, da i stazzunaghji, da i maestri di stazzona è altri, sò attività altamente qualificate. Cumprendenu e cunniscenze annantu à a scelta di i tipi di [[legnu]], di carbone di legnu o di carbone minerale da brusgià, annantu à a manera di dispone u combustibile, annantu à a manera di alimentà u focu à tempu in e prime fase è in e fase d'intrattenimentu, annantu à a manera di modulà a quantità di calore, di fiare è di fume sicondu l'appiicazione vulsuta, annantu à a megliu manera di spinghje un focu per rianimà lu più tardi, annantu à a manera di sceglie, di cuncipisce o di mudificà e stufe à legnu, e stufe à carbone, i forni di panatteria è i forni industriali, è cetera.
==Prutezzione è privenzione==
* Articuli principali: [[Incendiu di furesta]] è [[Prutezzione contru à l'incendii]]
I prugrammi di privenzione di l'incendii di furesta in u mondu sanu ponu imprudà e tecniche tale l'utilisazione di di fochi di [[furesta]] è e brusgere dirette o cuntrullati. L'usu di i fochi di furesta face riferimentu à ogni incendiu d'origine naturale chì hè survigliatu ma autorizatu à brusgià. E brusgere cuntrullate sò i fochi accesi da l'agenzie guvernative in e cundizione meteurulogiche menu priculose.
I sirvizii di lotta contru à l'incendii sò furniti in a maiò parte di e zone sviluppate per spinghje o cuntene l'incendii micca cuntrullati. I spinghjifochi furmati usanu l'apparechji d'incendiu, e risorse d'appruvvisiunamentu in acqua tale e cundotte d'acqua è e bocche d'incendiu o ponu imprudà u marmuzzu di classa A è B sient'è ciò chì alimenteghja u focu.
A privenzione di d'incendii cerca di riduce e surghjente d'infiammazione. A privenzione di l'incendii cumprende ancu l'educazione, cù u fine di imparà à la ghjente cume evità di pruvucà l'incendii. I bastimenti, in particulare e scole è i grandi casamenti, organizeghjanu à spessu l'esercizii d'incendiu cù u fine di infurmà è di priparà i citatini annantu à a manera di riagisce à un incendiu di bastimentu. U fattu di fà parte apposta l'incendii distruttori custituisce un incendiu criminale è hè un crimine in a maiò parte di e ghjuridizione.
I codici di custruzzione mudelli esigenu i sistemi di prutezzione passiva è attiva contru à l'incendiu per minimizà i danni risultendu da un incendiu. A forma a più currente di prutezzione attiva contru à l'incendiu hè l'installazione di schizzaghjoli. Per massimizà a prutezzione passiva contru à l'incendiu di di bastimenti, i materiali di custruzzione è l'ammubulamentu in a maiò parte di di paesi sviluppati sò testati per a so resistenza à u focu, a so combustibilità è a so infiammabilità. I tissuti d'ammubulamentu, e mocchette è e plastichi imprudati in i veiculi è i battelli sò ancu testati.
Quandu a privenzione è a prutezzione contru à l'incendiu ùn anu micca permessu di evità i danni, l'assicuranza incendia pò mitigà ne l'impattu finanziariu.
==Risturazione==
Differenti metudi è misure di risturazione sò usate sicondu u tipu di disguasti caghjunati da un incendiu. A risturazione dopu à un incendiu pò esse effittuata da e squadre di gistione immubiliare, u persunale d'intrattenimentu di di bastimenti o da i pruprietarii elli stessi; eppuru, cuntattà un spicialistu professiunale accirtatu di a risturazione di i danni caghjunati da un incendiu hè à spessu cunsideratu cum'è u mezu u più sicuru di risturà un bè dannighjatu da un incendiu, per causa di a so furmazione è di a so grande sperienza. A
L'imprese di risturazione di l'acque è di l'incendii sò rigulamentate da u ministeru di u cunsumu di u Statu cuncirnatu - di solitu u cunsigliu di e licenzie di d'imprisarii di u Statu.
== Simbulisazione ==
In a [[filusufia]] chinese, u focu face parte di i cinqui elementi, incù u [[metallu]], l'[[acqua]], u [[legnu]] è a [[terra]].
Indì l'alchimisti in [[Occidente]], u focu face parte di i quattru elementi fundamentali, incù a [[terra]], l'[[acqua]] è l'[[aria]].
U focu hè assuciatu di solitu incù u [[Sole]], chì anch'ellu produce calore è [[lume]]. Hè assuciatu dinù à spessu incù i [[vulcanu|vulcani]].
== U cultu di u focu ==
[[File:Midsummer bonfire closeup.jpg|thumb|200px]]
U focu hè integratu in e riligione di parechje culture è hè statu l'oggettu d'una adorazione da bon'parechji populi.
==== Persia ====
In Antichità, i [[Persi]] cunsideravanu u cultu di u focu cum'è a parte fundamentale di a so riligione è e ceremonie di u culte sò discritte di manera precisa in u ''[[Zend-Avesta]]''. Ogni mane, i persi saltuvanau u sole chì si pisava, chì era u simbulu di u focu u più puru. Cunsideravanu dinù focu cum'è u prutttetore di i Stati è cunsirvavanu u focu sacru in i santuarii, induve ellu ùn ci mai ch'ellu si spignissi.
==== Grecia è Roma ====
In a mitologia greca, u focu hè statu arrubatu à i [[Diu|Dii]] è datu à l'omini da [[Prometeu]].
==== Cristianesimu ====
L'usu di i cironi hè cumunu in a Ghjesa catolica è ortodossa. A fiara hè u simbulu di u [[Santu Spiritu]].
== Citazione ==
U focu hè citatu à spessu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii:
* ''Diu ti franchi di u focu, di l'[[acqua]] è di i falsi tistimonii.''<ref>Saravelli-Retali, 1976, A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons, Nice: Don Bosco</ref>
* ''Natali à u [[ghjocu]], Pasqua à u focu.''
* ''Trè [[pignatta|pignatte]] à u focu, hè festa ! Trè [[donna|donne]] in [[casa]] hè gran'timpesta!''
* ''Zigliara, focu è [[fiara]].''
* ''Accantu à u focu, a [[paglia]] ci stà mali. ''
* ''Chì hà bisognu di u focu, u piglia in [[manu]].''
* ''Chì s'ammorcia in u [[ghjocu]], deve mette u [[culu]] à u focu.''
* ''Focu d'[[alzu]], focu falsu.''
* ''Duv'iddu ùn ci hè ziteddi si spinghji u focu.''
o in a sprissioni:
* ''surviglià à calchissia com'è u latti annantu à u focu''.
* ''essa un focu'': ''hè un focu !''
o in i ghjastemi.<ref>Milleliri, Paulu ([[2010]]) ''Chì tù sia...'', [[Albiana]].</ref>
* ''Chì tù crepi piccendu à focu lentu !''
* ''Chì si ni spassi focu è fiari.''
== Note ==
<references/>
==Da vede dinù==
* [[Focu di gioia]]
* [[A storia chimica di una candela]]
* [[Focu coluritu]]
* [[Deflagrazione]]
* [[Fabricazione di u focu]]
* [[Triangulu di u focu]]
* [[Sbollaru di focu]]
* [[Adoru di u focu]]
* [[Pirolisi]]
* [[Piromania]]
* [[Incendiu]]
* [[Fulminente]]
* [[Fiaccula olimpica]]
[[Categoria:Fisica]]
[[Categoria:Chimica]]
7xiz8vy7w8dcwd4l80hbzjgpvg695rp
Iranu
0
13955
399738
399690
2026-04-05T13:43:20Z
~2026-20980-80
27847
399738
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Iran in its region.svg|thumb|]]
[[File:State flag of Iran (1964–1980).svg|thumb|Bandera di l'Iranu]]
L''''Iranu''' ò l''''Iran''' (in [[lingua persianu|persianu]]: ایران, ''Irān''), ufficialmente a '''Republica Islamica di l'Iranu''', hè un paese in [[Asia]].
A capitale si chjama [[Teheran]].
A lingua uffiziale hè u persianu.
== Da vede dinò ==
*[[Abu Nuwas]]
*[[Aiat Fayez]]
[[Categoria:Asia]]
az0f3fb5krbrornxch2lt94205uor6n
Listinu di l'attori americani
0
18485
399729
399720
2026-04-05T12:58:59Z
Fausta Samaritani
15085
399729
wikitext
text/x-wiki
Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu:
[[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]]
[[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']]
;A
[[James Adomian]]<br>
[[Scott Adsit]]<br>
[[Casey Affleck]]<br>
[[Joe Alaskey]]<br>
[[Carlos Alazraqui]]<br>
[[Jason Alexander]]<br>
[[Anne Haney]]<br>
[[Michael Ansara]]<br>
[[Ed Asner]]<br>
[[James Avery]]<br>
;B
[[Conrad Bain]]<br>
[[Ashleigh Ball]]<br>
[[Ike Barinholtz]]<br>
[[Bob Barker]]<br>
[[Jessica Barth]]<br>
[[Dante Basco]]<br>
[[Joshua Bassett]]<br>
[[Jason Bateman]]<br>
[[Jeff Bennett]]<br>
[[Jeff Bergman]]<br>
[[Ahmed Best]]<br>
[[Michael Biehn]]<br>
[[Gregg Binkley]]<br>
[[Cate Blanchett]]<br>
[[Corbin Bleu]]<br>
[[Emily Blunt]]<br>
[[Anthony Bourdain]]<br>
[[Peter Boyle]]<br>
[[Wayne Brady]]<br>
[[Marlon Brando]]<br>
[[Chuy Bravo]]<br>
[[Wilford Brimley]]<br>
[[Charles Bronson]]<br>
[[Emily Browning]]<br>
[[LeVar Burton]]<br>
[[Steve Buscemi]]<br>
;C
[[James Caan]]<br>
[[Larry the Cable Guy]]<br>
[[Godfrey Cambridge]]<br>
[[George Carlin]]<br>
[[Jim Carrey]]<br>
[[Dixie Carter]]<br>
[[Nancy Cartwright]]<br>
[[Dan Castellaneta]]<br>
[[Thomas Haden Church]]<br>
[[Blake Clark]]<br>
[[Michael Clarke Duncan]]<br>
[[Kevin Clash]]<br>
[[Jemaine Clement]]<br>
[[Montgomery Clift]]<br>
[[James Coburn]]<br>
[[Gary Coleman]]<br>
[[Bradley Cooper]]<br>
[[Michael Copper]]<br>
[[Kevin Costner]]<br>
[[Bryan Cranston]]<br>
[[Michelle Creber]]<br>
[[Terry Crews]]<br>
[[Russell Crowe]]<br>
[[Tom Cruise]]<br>
[[Mark Curry]]<br>
[[Tim Curry]]<br>
[[Miley Cyrus]]<br>
;D
[[Claire Danes]]<br>
[[Larry David]]<br>
[[Clifton Davis]]<br>
[[Jack Davis]]<br>
[[Eddie Deezen]]<br>
[[Robert De Niro]]<br>
[[Danny DeVito]]<br>
[[Leonardo DiCaprio]]<br>
[[Andy Dick]]<br>
[[Phyllis Diller]]<br>
[[Omid Djalili]]<br>
[[Walt Dohrn]]<br>
[[Tate Donovan]]<br>
[[Brad Dourif]]<br>
[[Kevin Downes]]<br>
[[Josh Duhamel]]<br>
[[Clive Dunn]]<br>
[[Shelley Duvall]]<br>
;E
[[Roger Ebert]]<br>
[[Susan Egan]]<br>
[[Susie Essman]]<br>
[[Sophie Anna Everhard]]<br>
;F
[[Dakota Fanning]]<br>
[[Ben Feldman]]<br>
[[Keith Ferguson]]<br>
[[Will Ferrell]]<br>
[[Miguel Ferrer]]<br>
[[Carrie Fisher]]<br>
[[Flavor Flav]]<br>
[[Charles Fleischer]]<br>
[[Jared Fogle]]<br>
[[Megan Fox]]<br>
[[Jeff Foxworthy]]<br>
[[Matt Frewer]]<br>
[[Nika Futterman]]<br>
;G
[[Pierce Gagnon]]<br>
[[M. C. Gainey]]<br>
[[Gallagher]]<br>
[[James Gandolfini]]<br>
[[Andrew Garfield]]<br>
[[Judy Garland]]<br>
[[Jeff Garlin]]<br>
[[Janeane Garofalo]]<br>
[[Jackie Gleason]]<br>
[[Bobcat Goldthwait]]<br>
[[Selena Gomez]]<br>
[[Omar Gooding]]<br>
[[John Goodman]]<br>
[[Frank Gorshin]]<br>
[[Gilbert Gottfried]]<br>
[[Michael Gough]]<br>
[[Topher Grace]]<br>
[[Kelsey Grammer]]<br>
[[Ariana Grande]]<br>
[[CeeLo Green]]<br>
[[Paul Greenberg]]<br>
[[Richard Griffiths]]<br>
;H
[[Tony Hale]]<br>
[[Jim Hanks]]<br>
[[Chris Hansen]]<br>
[[Brandon Hardesty]]<br>
[[Chris Hardwick]]<br>
[[Mariska Hargitay]]<br>
[[Danielle Harris]]<br>
[[Estelle Harris]]<br>
[[Melissa Joan Hart]]<br>
[[Goldie Hawn]]<br>
[[Mitch Hedberg]]<br>
[[Mike Henry]]<br>
[[Hera Hilmar]]<br>
[[Philip Seymour Hoffman]]<br>
[[Hal Holbrook]]<br>
[[Richard Steven Horvitz]]<br>
[[Arliss Howard]]<br>
[[Rance Howard]]<br>
[[Vanessa Hudgens]]<br>
[[Marsha Hunt]]<br>
[[Sam Huntington]]<br>
;I
[[Ice Cube]]<br>
[[Bill Irwin]]<br>
;J
[[Eric Jacobson]]<br>
[[Kendall Jenner]]<br>
[[Michael Jeter]]<br>
[[Scarlett Johansson]]<br>
[[Jovian]]<br>
;K
[[Paul Kantner]]<br>
[[Casey Kasem]]<br>
[[William Katt]]<br>
[[David Kaufman]]<br>
[[Josh Keaton]]<br>
[[Sally Kellerman]]<br>
[[Keegan-Michael Key]]<br>
[[Irwin Keyes]]<br>
[[Richard Kiel]]<br>
[[Richard Kind]]<br>
[[Joey King]]<br>
[[Larry King]]<br>
[[Bruno Kirby]]<br>
[[Eartha Kitt]]<br>
[[Wayne Knight]]<br>
[[Jane Krakowski]]<br>
[[Chris Kratt]]<br>
[[Martin Kratt]]<br>
[[Mila Kunis]]<br>
;L
[[Shia LaBeouf]]<br>
[[Jack LaLanne]]<br>
[[John de Lancie]]<br>
[[Martin Landau]]<br>
[[Nathan Lane]]<br>
[[Artie Lange]]<br>
[[Ali Larter]]<br>
[[Ed Lauter]]<br>
[[Taylor Lautner]]<br>
[[Martin Lawrence]]<br>
[[David Letterman]]<br>
[[Philip Levine]]<br>
[[Jerry Lewis]]<br>
[[Phill Lewis]]<br>
[[Mike Lindell]]<br>
[[John Lithgow]]<br>
[[Demi Lovato]]<br>
[[Jon Lovitz]]<br>
[[Masiela Lusha]]<br>
;M
[[Bernie Mac]]<br>
[[Charles Manson]]<br>
[[Garry Marshall]]<br>
[[Drew Massey]]<br>
[[Chuck McCann]]<br>
[[Edie McClurg]]<br>
[[Matthew McConaughey]]<br>
[[Malcolm McDowell]]<br>
[[Bob McGrath]]<br>
[[Tom McGrath]]<br>
[[Phil McGraw]]<br>
[[Joel McHale]]<br>
[[Kevin Meaney]]<br>
[[Carlos Mencia]]<br>
[[Burgess Meredith]]<br>
[[Jim Meskimen]]<br>
[[Ivana Miličević]]<br>
[[Matt K. Miller]]<br>
[[Aedin Mincks]]<br>
[[Marilyn Monroe]]<br>
[[Matthew J. Munn]]<br>
[[Mike Myers]]<br>
;N
[[Peter New]]<br>
[[Bob Newhart]]<br>
[[Julie Newmar]]<br>
[[Elvis Nolasco]]<br>
;O
[[Travis Oates]]<br>
[[Steve Oedekerk]]<br>
[[Gary Oldman]]<br>
[[Ed O'Neill]]<br>
[[Randy Orton]]<br>
[[Haley Joel Osment]]<br>
[[Frank Oz]]<br>
;P
[[Al Pacino]]<br>
[[Gwyneth Paltrow]]<br>
[[Hayden Panettiere]]<br>
[[Trey Parker]]<br>
[[Robert Patrick]]<br>
[[Bill Paxton]]<br>
[[Khary Payton]]<br>
[[Amanda Peet]]<br>
[[Katy Perry]]<br>
[[Tyler Perry]]<br>
[[Paul Petersen]]<br>
[[Michelle Pfeiffer]]<br>
[[Regis Philbin]]<br>
[[Chris Pine]]<br>
[[Geoff Pierson]]<br>
[[Brad Pitt]]<br>
[[Donald Pleasence]]<br>
[[Suzanne Pleshette]]<br>
[[Amy Poehler]]<br>
[[Sidney Poitier]]<br>
[[Tracy Pollan]]<br>
[[Mike Pollock]]<br>
[[Ryan Potter]]<br>
[[Chris Pratt]]<br>
[[Laura Prepon]]<br>
;R
[[Christopher Reeve]]<br>
[[Carl Reiner]]<br>
[[Jeremy Renner]]<br>
[[Giovanni Ribisi]]<br>
[[Christina Ricci]]<br>
[[Kevin Michael Richardson]]<br>
[[Don Rickles]]<br>
[[Rob Riggle]]<br>
[[Joan Rivers]]<br>
[[Doris Roberts]]<br>
[[Gord Robertson]]<br>
[[Alex Rocco]]<br>
[[Rod Roddy]]<br>
[[Fred Rogers]]<br>
[[Cesar Romero]]<br>
[[Rebecca Romijn]]<br>
[[Gena Rowlands]]<br>
;S
[[Bob Saget]]<br>
[[William Sanderson]]<br>
[[Magnús Scheving]]<br>
[[Richard Schiff]]<br>
[[Kevin Schon]]<br>
[[S. Scott Bullock]]<br>
[[Vin Scully]]<br>
[[Tupac Shakur]]<br>
[[Garry Shandling]]<br>
[[Lindsey Shaw]]<br>
[[Wallace Shawn]]<br>
[[Kevin Shinick]]<br>
[[James Sie]]<br>
[[Richard Simmons]]<br>
[[Jenny Slate]]<br>
[[Paul L. Smith]]<br>
[[Will Smith]]<br>
[[Yeardley Smith]]<br>
[[Dana Snyder]]<br>
[[André Sogliuzzo]]<br>
[[Kath Soucie]]<br>
[[Kevin Spacey]]<br>
[[Aries Spears]]<br>
[[Caroll Spinney]]<br>
[[Ben Stein]]<br>
[[Melissa Sturm]]<br>
[[Dudley Sutton]]<br>
[[Hilary Swank]]<br>
;T
[[George Takei]]<br>
[[Quentin Tarantino]]<br>
[[John Tartaglia]]<br>
[[Fred Tatasciore]]<br>
[[Matthew W. Taylor]]<br>
[[Carrot Top]]<br>
[[Daniel Tosh]]<br>
[[John Travolta]]<br>
[[Chris Tucker]]<br>
[[Joe Turkel]]<br>
;V
[[Jim Varney]]<br>
[[Reginald VelJohnson]]<br>
[[Conrad Vernon]]<br>
[[Abe Vigoda]]<br>
[[Matt Vogel]]<br>
;W
[[Dee Wallace]]<br>
[[David Weintraub]]<br>
[[Cathy Weseluck]]<br>
[[Billy West]]<br>
[[Brooks Wheelan]]<br>
[[David A. R. White]]<br>
[[Jaleel White]]<br>
[[Thea White]]<br>
[[Steve Whitmire]]<br>
[[Gene Wilder]]<br>
[[Montel Williams]]<br>
[[Robin Williams]]<br>
[[Mick Wingert]]<br>
[[Jonathan Winters]]<br>
[[Jake Wood]]<br>
[[Sam Worthington]]<br>
;Y
[["Weird Al" Yankovic]]<br>
[[Liu Yifei]]<br>
;Z
[[Steve Zahn]]<br>
[[Zendaya]]<br>
[[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br>
[[Categoria:Sinemà]]
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
09zp9bbgktr1ewvz017wdpbv0kxgog5
Pani di i morti
0
26338
399739
398669
2026-04-05T13:50:44Z
Fausta Samaritani
15085
link, categoria
399739
wikitext
text/x-wiki
U '''Pane di i Morti''' hè una spicialità tradiziunale chì si prepara in u cuntestu di a festa di I Santi (u [[1 nuvembre]]) è di a commemurazione di i defunti, in particulari in a cumuna di [[Bonifaziu]], in u Pumonti di a Corsica.
==Origine è simbulu==
In Bonifaziu, a tradizione vole chì u pane sia preparatu per accoglie, à traversu una offerta simbolica, l'anime di i defunti chì tornanu visita à i vivi in st'uccasione. U pane hè à spessu lasciatu nantu à a tavula o à u bordu di a finestra, pè dà accuglienza à e famiglie chì onureghjanu i so morti. A storiugrafia populare dice chì stu dolce, riccu è nutritivu, sirvia ancu à dà sustegnu à e famiglie chì andavanu à cimiteriu per u ghjornu di u prima novembre.
U nome Pane di i Morti» riflette dunque quella funzione rituale di pane di mimoria.
==Zone è mumentu di preparazione==
In Bonifaziu, a pratica hè particularmente marcata : u pane hè priparatu in vista di u 1 o di u 2 novembre, visitu di i defunti è festa di i Santi.
L'impastu hè dopu spartutu trà e famiglie, è l'usanza s'hè tramandata à traversu e generazione in [[Corsica]], per u più in [[Pumonte]].
==Ingredienti è caratteristiche==
In a versione bonifazinca, u pane si face cù farina (o farina di granu, è ancu certe volte cu un mischiu di farina castagnina), butirulu, zuccheru, ovi, [[latte]], è arricchitu cù uva secca è noce.
Ogni famiglia pò avè a so ricetta particulara, ma e caratteristiche principale sò a densità di a pasta, a presenza generosa di frutta secca.
==Funzione rituale è valore cultuale==
U pane di i Morti ùn hè micca un dolce cummerciale cum'è l'altri, ma hà un forte valore simbulicu è rituale : hè destinatu non solu à u consumu di i vivi ma à indità un ponte trà u mondu di i vivi è quellu di i morti. In u cuntestu bonifazincu, a tavula hè allestita in modu tale da include una prisenza pè i morti, è stu pane hè unu di l’elementi impurtanti di sta preparazione.
In più, in u passatu, stu tipu di dolce era spartutu ancu à persone più poveri cum’è gestu di carità.
== Versione italiana è paragone cù l'Italia ==
In [[Italia]] continentale esistenu tradizione cusì cum'è u dolce chjamatu Pan dei Morti, diffusu soprattuttu in [[Lombardia]], [[Liguria]] è [[Toscana]] in u periodu di a festa di i Santi è di i Morti.
Stu dolce italianu hà ingredienti simili (frutta secca, uva secca, spezie) è hè statu preparatu per accoglie i defunti, o per esse regalatu à i zitelli.
Cusì, si pò vede chì a tradizione corsa di Bonifaziu s’inscrive in una famiglia più larga di dolci rituali di festa di i morti in u Mediterraniu, cù adattamenti lucali è ingredienti particulari (cum’è a farina castagnina corsa, o l’insistenza nantu à l’uva secca è e noci).
In Toscana ci hè per esempiu u dolce chjamatu Pan co’ Santi, tipicu pè u 1a novembre anch’ellu, cù frutta secca, uva secca è spezie.
In sintesi, mentre a forma è i nomi cambiessinu, u sensu resta u stessu : arricurdà i morti, accoglie l’anima, è mantene viva a memoria cù a dolcezza.
U Pane di i Morti di Bonifaziu hè assai più chè un dolce : hè un oggettu culturale, un simbulu, una manera di ligà u presente cù u passatu, i vivi cù i morti, attraversu ingredienti lucali, sapori tradiziunali è ritualità. A so preparazione ogni annu à u mumentu di i Santi arricchisce a comunità di Bonifaziu cù un attu di memoria attiva, è si inserisce in u più largu panorama mediterraniu di dolci rituali pè st'uccasione.
In unu stessu tempu, si pò paragunà cùn e tradizioni taliane simile, chì anu l'identicu scopu ma diverse forme è variante lucale.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Cucina]]
f1bdoc7p3pivs8yu9oe7wyqypxxbor4
Bulguru
0
26383
399730
399104
2026-04-05T13:05:51Z
Fausta Samaritani
15085
link
399730
wikitext
text/x-wiki
U '''bulguru''' hè un alimentu custituitu da [[granu]] duru integrale germinatu, chì subisce un prucessu particulare di trasfurmazione, simile à a raffinazione di u [[zuccaru]]. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> I granelli di [[frumentu]] sò cotti à u vapore o in e paghjole, è lasciati à siccà, dopu sò macinati è ridutti à pezzi chjuchi. Hè assai spartu in [[Turchia]], in [[Tunisia]] è dinù in altri paesi di u Mediu Oriente è u so nome vene da u turcu ''bulgur'', chì vole dì “granelli di granu duru spizzati”.
==Varietà==
[[File:Bulgur_pattern.jpg|thumb|Aspettu di u bulguru]]
Ci sò parechje forme di bulguru sicondu a taglia di i granelli: e pezzature più grande sò aduprate per priparà minestre, quelle più fine per piatti freti è insalate. Esiste dinù u bulguru crudu, micca germinatu è micca pricottu. Si ottene spizzendu di manera diretta u granu duru sceltu cun cura, finu à ottene una granulumetria chì permette una cuttura in 10-15 minuti. Stu tippu di bulguru, ùn avendu micca subitu i prucessi di germinazione, siccatura è precuttura, mantene tutte e caratteristiche è i benefizii di a biada integrale: i granelli di granu duru sò infatti avvolti da a so crusca è dutati di u tallu, cunsirvendu cusì e pruprietà è u culore vivu di u granu duru; in più, dopu a cuttura, i granelli fermanu più consistenti. U bulguru crudu, chjamatu dinù spezzatinu di granu duru, hè pruduttu dapoi qualchì annu cù granu duru cultivatu in Italia.
==Qualità nutriziunali==
U bulguru hà caratteristiche nutriziunale simile à quelle di u frumentu integrale: hè dunque una bona fonte di fibre, vitamina B, vitamina E, [[fosforu]] è [[putassiu]]. L'apportu caloricu hè piuttostu bassu s’ellu hè paragunatu à altri alimenti à basa di biada: 100 grammi di bulguru currispondenu à circa 340 kcal.
==Preparazione==
[[File:Bulgur_kaynatma.jpg|thumb|Bullitura di u bulguru in un paese turcu]]
U bulguru precottu deve esse messu à mollu in [[acqua]] per 10-40 minuti per fà lu reidratà, dopu deve esse messu à coce in una quantità d’acqua uguale à u doppiu di u so vulume per una decina di minuti; dopu si lascia in acqua di cottura per una altra decina di minuti per permette una crescita supplementare di vulume. Si pò serve caldu cum’è pilaf o fretu cum’è tabbulè. U bulguru hè dinù l’ingredientu di basa di u quibe, un piattu prisente in diverse forme in a cucina mediorientale è estremorientale.
U bulguru crudu, ùn essendu statu precottu, ùn hà bisognu d’esse reidratatu è dunque ùn deve micca esse messu à mollu nanzu à a cuttura. Si mette à coce direttamente in acqua per circa 20 minuti, à una temperatura ottimale di 78 gradi. U bulguru crudu, ùn avendu subitu i prucessi di germinazione, precuttura è siccatura, durante a cuttura assorbe più acqua è piglia più vulume, cù i granellini chì fermanu belli spiccati trà di elli; si cunsiglia dunque di coce lu cù una parte di bulguru per 2,5 parte d’acqua è, s’ellu ci vole, aghjunghje un pocu di cannella per dà più sapore.
== Note ==
<references/>
17qw3m6tbm1xe29hzzymtpcvs0lpbvd
399731
399730
2026-04-05T13:08:41Z
Fausta Samaritani
15085
399731
wikitext
text/x-wiki
U '''bulguru''' hè un alimentu custituitu da [[Triticum turgidum|granu duru]] integrale germinatu, chì subisce un prucessu particulare di trasfurmazione, simile à a raffinazione di u [[zuccaru]]. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> I granelli di [[frumentu]] sò cotti à u vapore o in e paghjole, è lasciati à siccà, dopu sò macinati è ridutti à pezzi chjuchi. Hè assai spartu in [[Turchia]], in [[Tunisia]] è dinù in altri paesi di u Mediu Oriente è u so nome vene da u turcu ''bulgur'', chì vole dì “granelli di granu duru spizzati”.
==Varietà==
[[File:Bulgur_pattern.jpg|thumb|Aspettu di u bulguru]]
Ci sò parechje forme di bulguru sicondu a taglia di i granelli: e pezzature più grande sò aduprate per priparà minestre, quelle più fine per piatti freti è insalate. Esiste dinù u bulguru crudu, micca germinatu è micca pricottu. Si ottene spizzendu di manera diretta u granu duru sceltu cun cura, finu à ottene una granulumetria chì permette una cuttura in 10-15 minuti. Stu tippu di bulguru, ùn avendu micca subitu i prucessi di germinazione, siccatura è precuttura, mantene tutte e caratteristiche è i benefizii di a biada integrale: i granelli di granu duru sò infatti avvolti da a so crusca è dutati di u tallu, cunsirvendu cusì e pruprietà è u culore vivu di u granu duru; in più, dopu a cuttura, i granelli fermanu più consistenti. U bulguru crudu, chjamatu dinù spezzatinu di granu duru, hè pruduttu dapoi qualchì annu cù granu duru cultivatu in Italia.
==Qualità nutriziunali==
U bulguru hà caratteristiche nutriziunale simile à quelle di u frumentu integrale: hè dunque una bona fonte di fibre, vitamina B, vitamina E, [[fosforu]] è [[putassiu]]. L'apportu caloricu hè piuttostu bassu s’ellu hè paragunatu à altri alimenti à basa di biada: 100 grammi di bulguru currispondenu à circa 340 kcal.
==Preparazione==
[[File:Bulgur_kaynatma.jpg|thumb|Bullitura di u bulguru in un paese turcu]]
U bulguru precottu deve esse messu à mollu in [[acqua]] per 10-40 minuti per fà lu reidratà, dopu deve esse messu à coce in una quantità d’acqua uguale à u doppiu di u so vulume per una decina di minuti; dopu si lascia in acqua di cottura per una altra decina di minuti per permette una crescita supplementare di vulume. Si pò serve caldu cum’è pilaf o fretu cum’è tabbulè. U bulguru hè dinù l’ingredientu di basa di u quibe, un piattu prisente in diverse forme in a cucina mediorientale è estremorientale.
U bulguru crudu, ùn essendu statu precottu, ùn hà bisognu d’esse reidratatu è dunque ùn deve micca esse messu à mollu nanzu à a cuttura. Si mette à coce direttamente in acqua per circa 20 minuti, à una temperatura ottimale di 78 gradi. U bulguru crudu, ùn avendu subitu i prucessi di germinazione, precuttura è siccatura, durante a cuttura assorbe più acqua è piglia più vulume, cù i granellini chì fermanu belli spiccati trà di elli; si cunsiglia dunque di coce lu cù una parte di bulguru per 2,5 parte d’acqua è, s’ellu ci vole, aghjunghje un pocu di cannella per dà più sapore.
== Note ==
<references/>
k1ccboacsomu69xlhzje0hts3uzwg97
399732
399731
2026-04-05T13:12:27Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
399732
wikitext
text/x-wiki
U '''bulguru''' hè un alimentu custituitu da [[Triticum turgidum|granu duru]] integrale germinatu, chì subisce un prucessu particulare di trasfurmazione, simile à a raffinazione di u [[zuccaru]]. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> I granelli di [[frumentu]] sò cotti à u vapore o in e paghjole, è lasciati à siccà, dopu sò macinati è ridutti à pezzi chjuchi. Hè assai spartu in [[Turchia]], in [[Tunisia]] è dinù in altri paesi di u Mediu Oriente è u so nome vene da u turcu ''bulgur'', chì vole dì “granelli di granu duru spizzati”.
==Varietà==
[[File:Bulgur_pattern.jpg|thumb|Aspettu di u bulguru]]
Ci sò parechje forme di bulguru sicondu a taglia di i granelli: e pezzature più grande sò aduprate per priparà minestre, quelle più fine per piatti freti è insalate. Esiste dinù u bulguru crudu, micca germinatu è micca pricottu. Si ottene spizzendu di manera diretta u granu duru sceltu cun cura, finu à ottene una granulumetria chì permette una cuttura in 10-15 minuti. Stu tippu di bulguru, ùn avendu micca subitu i prucessi di germinazione, siccatura è precuttura, mantene tutte e caratteristiche è i benefizii di a biada integrale: i granelli di granu duru sò infatti avvolti da a so crusca è dutati di u tallu, cunsirvendu cusì e pruprietà è u culore vivu di u granu duru; in più, dopu a cuttura, i granelli fermanu più consistenti. U bulguru crudu, chjamatu dinù spezzatinu di granu duru, hè pruduttu dapoi qualchì annu cù granu duru cultivatu in Italia.
==Qualità nutriziunali==
U bulguru hà caratteristiche nutriziunale simile à quelle di u frumentu integrale: hè dunque una bona fonte di fibre, vitamina B, vitamina E, [[fosforu]] è [[putassiu]]. L'apportu caloricu hè piuttostu bassu s’ellu hè paragunatu à altri alimenti à basa di biada: 100 grammi di bulguru currispondenu à circa 340 kcal.
==Preparazione==
[[File:Bulgur_kaynatma.jpg|thumb|Bullitura di u bulguru in un paese turcu]]
U bulguru precottu deve esse messu à mollu in [[acqua]] per 10-40 minuti per fà lu reidratà, dopu deve esse messu à coce in una quantità d’acqua uguale à u doppiu di u so vulume per una decina di minuti; dopu si lascia in acqua di cottura per una altra decina di minuti per permette una crescita supplementare di vulume. Si pò serve caldu cum’è pilaf o fretu cum’è tabbulè. U bulguru hè dinù l’ingredientu di basa di u quibe, un piattu prisente in diverse forme in a cucina mediorientale è estremorientale.
U bulguru crudu, ùn essendu statu precottu, ùn hà bisognu d’esse reidratatu è dunque ùn deve micca esse messu à mollu nanzu à a cuttura. Si mette à coce direttamente in acqua per circa 20 minuti, à una temperatura ottimale di 78 gradi. U bulguru crudu, ùn avendu subitu i prucessi di germinazione, precuttura è siccatura, durante a cuttura assorbe più acqua è piglia più vulume, cù i granellini chì fermanu belli spiccati trà di elli; si cunsiglia dunque di coce lu cù una parte di bulguru per 2,5 parte d’acqua è, s’ellu ci vole, aghjunghje un pocu di cannella per dà più sapore.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Cucina]]
lqtc8rdumdpnvwzwm46ng5qdlayrcic
Fiaccula olimpica
0
26387
399736
399128
2026-04-05T13:36:05Z
Fausta Samaritani
15085
link
399736
wikitext
text/x-wiki
A '''fiaccula olimpica''', o [[focu]] olimpicu, hè purtata da a torchja olimpica è brusgia durante u svulgimentu di i [[Ghjochi olimpichi]] in u brasgeru olimpicu o tripode. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>
A fiaccula hè unu di i simbuli di i Ghjochi olimpichi. E so urighjine ricollanu à a [[Grecia]] antica, quandu un focu era tinutu accesu per tuttu u periodu di celebrazione di l'Olimpiade antiche. U focu fù reintroduttu à l'Olimpiade di u [[1928]], è da tandu face parte di u cerimoniale di l'Olimpiade muderne.
Ci vole à distingue è à tene separati u focu di a torchja chì, à traversu una staffetta, hè purtatu in giru per u mondu (introdutta dopu, à l'Olimpiade di u [[1936]]), è quellu di u brasgeru, chì mantene a fiaccula viva durante u svulgimentu di e cumpetizione.
== Storia ==
Per l'antichi Grechi, u focu avia una caratteristica divina — si cridia ch’ellu era statu arrubbatu à i Dii è datu à l'omi da [[Prometeu]]. Per quessa, u focu era prisente dinù in parechji santuarii. Un focu era tinutu accesu in permanenza nant’à l'altare di u tempiu d'Estia in Olimpia. Durante i Ghjochi Olimpichi, chì onuravanu à [[Zeus]], eranu accesi altri fochi in u so tempiu è in quellu di a so moglia Era. A fiaccula olimpica muderna hè accesa nant'à u locu induve s'innalzava u tempiu di Era.
A fiaccula apparse per a prima volta à i Ghjochi olimpichi muderni in u 1928: l'architettu olandese Jan Wils avia inclusu una torra in u so prugettu di u stadiu olimpicu per a IX Olimpiade, è ebbe l'idea di tene ci accesu un focu. U 28 di lugliu di u 1928, durante a cerimonia d'apertura, un impiegatu di a sucietà elettrica d'[[Amsterdam]] accese u primu focu olimpicu in a cusiddetta Torra di a Maratona.
L'idea di una fiaccula olimpica fù accolta cun entusiasmu. In u 1936, in occasione di l'Olimpiadi di [[Berlinu]], u dirigente è scentificu di u sport tedescu Carl Diem cuncipì l’idea d'una staffetta per a torchja olimpica, chì fù ben accolta da u CIO è da u cumitatu urganizatore di i Ghjochi tedeschi. Fubbenu 3.422 i purtatori di torchja chì, percurrendu più di 2.400 km trà e duie cità, purtonu a torchja da Olimpia à Berlinu. L'ultimu purtatore fù l'atleta tedescu Fritz Schilgen, chì ebbe cusì l'onore d'accende u brasgeru in u stadiu.
A prima staffetta di i Ghjochi d'invernu ebbe locu à i VI Ghjochi olimpichi d’inguernu d'Oslo [[1952]]: in stu casu, però, u focu ùn fù micca accesu in Olimpia, ma in Morgedal, in [[Nurvegia]], in u camminu di a casa di Sondre Norheim, unu di i piunieri di u schì. U focu fù accesu in u stessu locu dinù per l’edizione d'inguernu di u [[1960]], tenute in Squaw Valley; in u 1956 a torchja partì da Roma per Cortina d’Ampezzo. In seguitu, a staffetta partì da Olimpia per tutti l’altri Ghjochi olimpichi d'inguernu.
Ancu s'è per a maiò parte di u percorsu a torchja hè purtata da curridori, hè stata traspurtata dinù in parechji altri modi. A torchja viaghjò per mare in u 1948, per attraversà a Manica, è fù traspurtata in aviò per a prima volta in u 1952, quandu ghjunse à Helsinki. In u 1956, e cumpetizione d’equitazione fubbenu disputate separatamente per via d’una rigulamentazione stretta di quarantena in vigore in Australia. Tutti i purtatori di torchja chì a purtonu à Stoccolma, induve ste cumpetizione si tenianu, viaghjavanu à cavallu.
Un mezu particulare di trasportu fù usatu in u 1976, quandu a fiaccula fù trasfurmata in un’impulsione elettronica. Da Ateni, st’impulsione fù mandata via satellite in Canada, induve un raghju laser fù utilizatu per riaccende a torchja. In u 2000, a torchja fù purtata sott’acqua, vicinu à a Grande barriera corallina. Altri mezi insoliti includenu a canoa amerindiana, un cammellu è u Concorde. Nanzu à Torino 2006, per un picculu trattu, a fiaccula hà viaghjatu à bordu d’una Ferrari.
Un altru modu d'attirà l’attenzione hè statu l’accensione di u focu in u stadiu. À a XXV Olimpiade di Barcellona 1992, l’archeru di e Paralimpiadi Antonio Rebollo lanciò una freccia infiammata in u brasgeru di u stadiu. Dui anni dopu, a torchja olimpica fù purtata in u stadiu di Lillehammer da un atleta di saltu cù i schì.
In u 2008, per via di e prutestazione pro-Tibettu, in Parigi fù annullatu tuttu u percorsu.
== U cerimoniale è a staffetta ==
U cerimoniali attuale, introduttu in u [[1960]], prevede chì a fiaccula olimpica sia accesa qualchì mese nanzu à i Ghjochi durante una cerimonia in u situ archeologicu d’Olimpia, in Grecia, sede di i Ghjochi olimpichi antichi. Una sacerdutessa (impersunata da un’attrice) accende u focu mettendu una torchja dentru à un spechju parabolicu concavu, chì cuncentra i raghji di u Sole. L’accensione si face di regula davanti à l'Eraione, in l'area sacra di a cità. A fiaccula olimpica hè tandu messa in un'urna è purtata in l'anticu stadiu, induv'ella hè cunsegnata à u primu purtatore di torchja, di solitu grecu, à tempu à un ramu d’alivu cum'è simbulu universale di pace. Quellu porta poi a fiaccula sin’à u Coubertin Grove, vicinu à u situ archeologicu, induv'ellu si trova u munumentu induve hè sepultu u core di u barone Pierre de Coubertin, fundatore di u muvimentu olimpicu mudernu. U primu purtatore passa dopu a fiaccula à un secondu purtatore, chì rapresenta u Paese ospitante i Ghjochi olimpichi, u quale a passerà à l’altri purtatori chì si alterneranu longu u percorsu.
À stu puntu principia una prima parte di a staffetta in Grecia, durante a quale a fiaccula visita parechje cità elleniche è e ruvine di certe cità di a Grecia antica. U percorsu in terra ellenica ghjunghje à a fine in Ateni: quì, durante una cerimonia in u stadiu Panathinaiko — chì in u 1896 accolse i primi Ghjochi olimpichi di l'era muderna —, a fiaccula olimpica hè ufficialmente cunsegnata à u cumitatu urganizatore di a prossima edizione di i Ghjochi olimpichi, chì si incaricherà di trasportà la in u Paese ospitante. Da tandu principia a vera staffetta, chì percorre tutte e strade di u Paese sin’à u ghjornu di a cerimonia d’apertura.
L’ultimu trattu di a staffetta hè custituitu da u percorsu in a cità ospitante i Ghjochi, chì si chjude durante a cerimonia, quandu l'ultimu purtatore, spessu tinutu secretu sin'à l'ultimu mumentu è di solitu un sportivu famosu di a nazione ospitante, entra in u stadiu è accende u brasgeru olimpicu, dendu ufficialmente principiu à i Ghjochi. A fiaccula, chì brusgia per tuttu u periodu di e cumpetizione olimpiche, hè spenta durante a cerimonia di chjusura.
A torchja hè traspurtata à pedi, ma ponu esse usati altri mezi di trasportu (quandu ci vole à attraversà i mari, hè purtata in avviò o in nave). Trà i purtatori si contanu dinù atleti è celebrità, ma per a maiò parte sò persone cumune. Ùn hè raru chì a fiaccula si spinghje durante u tragettu.
== A fiaccula paralimpica ==
Cum’è per i Ghjochi olimpichi, esiste dinù una fiaccula apposta per i Ghjochi paralimpichi, traspurtata ella dinù da una staffetta.
A cerimonia d’accensione si face cù e stesse mudalità di a fiaccula olimpica, ma ùn si svolghje micca in Olimpia, bensì in Stoke Mandeville, in [[Inghilterra]], cunsiderata a culla di u muvimentu paralimpicu perchè quì, in u [[1948]], u neurologu tedescu Sir Ludwig Guttmann urganizò i primi ghjochi per veterani di guerra cù lesione spinale. À tempu, altre fiaccule paralimpiche sò accese in u Paese ospitante, è saranu unite à quella inglese durante una cerimonia sulenne.
A fiaccula, dopu una corta staffetta, serà aduprata per accende u brasgeru paralimpicu durante a cerimonia d’apertura.
== U brasgeru olimpicu ==
U brasgeru olimpicu, o tripode, hè a «grande torchja» induv'ellu piccia u focu olimpicu durante i ghjorni di u prugramma di e cumpetizione. Di solitu hè postu vicinu à u stadiu induv'elle si tenenu e cerimonie è garantisce chì a fiaccula simbolica ùn si spenghji mancu un istante durante u periodu di e cumpetizione. A fiaccula hè accesa da l'ultimu purtatore durante a cerimonia d’apertura è hè spenta à a fine di a cerimonia di chjusura, per sottulineà a fine di i Ghjochi. Di regula hè realizatu da u cumitatu urganizatore cù un disegnu originale è sfarente da quellu di l’edizione precedente.
== Note ==
<references/>
qc9l4ujbg6q77b3jnhe58vr3las8mtl
399740
399736
2026-04-05T13:59:44Z
Fausta Samaritani
15085
file
399740
wikitext
text/x-wiki
A '''fiaccula olimpica''', o [[focu]] olimpicu, hè purtata da a torchja olimpica è brusgia durante u svulgimentu di i [[Ghjochi olimpichi]] in u brasgeru olimpicu o tripode. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>
[[File:Braciere Olimpico.jpg|thumb|right|180px|Turinu [[2006]]]]
A fiaccula hè unu di i simbuli di i Ghjochi olimpichi. E so urighjine ricollanu à a [[Grecia]] antica, quandu un focu era tinutu accesu per tuttu u periodu di celebrazione di l'Olimpiade antiche. U focu fù reintroduttu à l'Olimpiade di u [[1928]], è da tandu face parte di u cerimoniale di l'Olimpiade muderne.
Ci vole à distingue è à tene separati u focu di a torchja chì, à traversu una staffetta, hè purtatu in giru per u mondu (introdutta dopu, à l'Olimpiade di u [[1936]]), è quellu di u brasgeru, chì mantene a fiaccula viva durante u svulgimentu di e cumpetizione.
== Storia ==
Per l'antichi Grechi, u focu avia una caratteristica divina — si cridia ch’ellu era statu arrubbatu à i Dii è datu à l'omi da [[Prometeu]]. Per quessa, u focu era prisente dinù in parechji santuarii. Un focu era tinutu accesu in permanenza nant’à l'altare di u tempiu d'Estia in Olimpia. Durante i Ghjochi Olimpichi, chì onuravanu à [[Zeus]], eranu accesi altri fochi in u so tempiu è in quellu di a so moglia Era. A fiaccula olimpica muderna hè accesa nant'à u locu induve s'innalzava u tempiu di Era.
A fiaccula apparse per a prima volta à i Ghjochi olimpichi muderni in u 1928: l'architettu olandese Jan Wils avia inclusu una torra in u so prugettu di u stadiu olimpicu per a IX Olimpiade, è ebbe l'idea di tene ci accesu un focu. U 28 di lugliu di u 1928, durante a cerimonia d'apertura, un impiegatu di a sucietà elettrica d'[[Amsterdam]] accese u primu focu olimpicu in a cusiddetta Torra di a Maratona.
L'idea di una fiaccula olimpica fù accolta cun entusiasmu. In u 1936, in occasione di l'Olimpiadi di [[Berlinu]], u dirigente è scentificu di u sport tedescu Carl Diem cuncipì l’idea d'una staffetta per a torchja olimpica, chì fù ben accolta da u CIO è da u cumitatu urganizatore di i Ghjochi tedeschi. Fubbenu 3.422 i purtatori di torchja chì, percurrendu più di 2.400 km trà e duie cità, purtonu a torchja da Olimpia à Berlinu. L'ultimu purtatore fù l'atleta tedescu Fritz Schilgen, chì ebbe cusì l'onore d'accende u brasgeru in u stadiu.
A prima staffetta di i Ghjochi d'invernu ebbe locu à i VI Ghjochi olimpichi d’inguernu d'Oslo [[1952]]: in stu casu, però, u focu ùn fù micca accesu in Olimpia, ma in Morgedal, in [[Nurvegia]], in u camminu di a casa di Sondre Norheim, unu di i piunieri di u schì. U focu fù accesu in u stessu locu dinù per l’edizione d'inguernu di u [[1960]], tenute in Squaw Valley; in u 1956 a torchja partì da Roma per Cortina d’Ampezzo. In seguitu, a staffetta partì da Olimpia per tutti l’altri Ghjochi olimpichi d'inguernu.
Ancu s'è per a maiò parte di u percorsu a torchja hè purtata da curridori, hè stata traspurtata dinù in parechji altri modi. A torchja viaghjò per mare in u 1948, per attraversà a Manica, è fù traspurtata in aviò per a prima volta in u 1952, quandu ghjunse à Helsinki. In u 1956, e cumpetizione d’equitazione fubbenu disputate separatamente per via d’una rigulamentazione stretta di quarantena in vigore in Australia. Tutti i purtatori di torchja chì a purtonu à Stoccolma, induve ste cumpetizione si tenianu, viaghjavanu à cavallu.
Un mezu particulare di trasportu fù usatu in u 1976, quandu a fiaccula fù trasfurmata in un’impulsione elettronica. Da Ateni, st’impulsione fù mandata via satellite in Canada, induve un raghju laser fù utilizatu per riaccende a torchja. In u 2000, a torchja fù purtata sott’acqua, vicinu à a Grande barriera corallina. Altri mezi insoliti includenu a canoa amerindiana, un cammellu è u Concorde. Nanzu à Torino 2006, per un picculu trattu, a fiaccula hà viaghjatu à bordu d’una Ferrari.
Un altru modu d'attirà l’attenzione hè statu l’accensione di u focu in u stadiu. À a XXV Olimpiade di Barcellona 1992, l’archeru di e Paralimpiadi Antonio Rebollo lanciò una freccia infiammata in u brasgeru di u stadiu. Dui anni dopu, a torchja olimpica fù purtata in u stadiu di Lillehammer da un atleta di saltu cù i schì.
In u 2008, per via di e prutestazione pro-Tibettu, in Parigi fù annullatu tuttu u percorsu.
== U cerimoniale è a staffetta ==
U cerimoniali attuale, introduttu in u [[1960]], prevede chì a fiaccula olimpica sia accesa qualchì mese nanzu à i Ghjochi durante una cerimonia in u situ archeologicu d’Olimpia, in Grecia, sede di i Ghjochi olimpichi antichi. Una sacerdutessa (impersunata da un’attrice) accende u focu mettendu una torchja dentru à un spechju parabolicu concavu, chì cuncentra i raghji di u Sole. L’accensione si face di regula davanti à l'Eraione, in l'area sacra di a cità. A fiaccula olimpica hè tandu messa in un'urna è purtata in l'anticu stadiu, induv'ella hè cunsegnata à u primu purtatore di torchja, di solitu grecu, à tempu à un ramu d’alivu cum'è simbulu universale di pace. Quellu porta poi a fiaccula sin’à u Coubertin Grove, vicinu à u situ archeologicu, induv'ellu si trova u munumentu induve hè sepultu u core di u barone Pierre de Coubertin, fundatore di u muvimentu olimpicu mudernu. U primu purtatore passa dopu a fiaccula à un secondu purtatore, chì rapresenta u Paese ospitante i Ghjochi olimpichi, u quale a passerà à l’altri purtatori chì si alterneranu longu u percorsu.
À stu puntu principia una prima parte di a staffetta in Grecia, durante a quale a fiaccula visita parechje cità elleniche è e ruvine di certe cità di a Grecia antica. U percorsu in terra ellenica ghjunghje à a fine in Ateni: quì, durante una cerimonia in u stadiu Panathinaiko — chì in u 1896 accolse i primi Ghjochi olimpichi di l'era muderna —, a fiaccula olimpica hè ufficialmente cunsegnata à u cumitatu urganizatore di a prossima edizione di i Ghjochi olimpichi, chì si incaricherà di trasportà la in u Paese ospitante. Da tandu principia a vera staffetta, chì percorre tutte e strade di u Paese sin’à u ghjornu di a cerimonia d’apertura.
L’ultimu trattu di a staffetta hè custituitu da u percorsu in a cità ospitante i Ghjochi, chì si chjude durante a cerimonia, quandu l'ultimu purtatore, spessu tinutu secretu sin'à l'ultimu mumentu è di solitu un sportivu famosu di a nazione ospitante, entra in u stadiu è accende u brasgeru olimpicu, dendu ufficialmente principiu à i Ghjochi. A fiaccula, chì brusgia per tuttu u periodu di e cumpetizione olimpiche, hè spenta durante a cerimonia di chjusura.
A torchja hè traspurtata à pedi, ma ponu esse usati altri mezi di trasportu (quandu ci vole à attraversà i mari, hè purtata in avviò o in nave). Trà i purtatori si contanu dinù atleti è celebrità, ma per a maiò parte sò persone cumune. Ùn hè raru chì a fiaccula si spinghje durante u tragettu.
== A fiaccula paralimpica ==
Cum’è per i Ghjochi olimpichi, esiste dinù una fiaccula apposta per i Ghjochi paralimpichi, traspurtata ella dinù da una staffetta.
A cerimonia d’accensione si face cù e stesse mudalità di a fiaccula olimpica, ma ùn si svolghje micca in Olimpia, bensì in Stoke Mandeville, in [[Inghilterra]], cunsiderata a culla di u muvimentu paralimpicu perchè quì, in u [[1948]], u neurologu tedescu Sir Ludwig Guttmann urganizò i primi ghjochi per veterani di guerra cù lesione spinale. À tempu, altre fiaccule paralimpiche sò accese in u Paese ospitante, è saranu unite à quella inglese durante una cerimonia sulenne.
A fiaccula, dopu una corta staffetta, serà aduprata per accende u brasgeru paralimpicu durante a cerimonia d’apertura.
== U brasgeru olimpicu ==
U brasgeru olimpicu, o tripode, hè a «grande torchja» induv'ellu piccia u focu olimpicu durante i ghjorni di u prugramma di e cumpetizione. Di solitu hè postu vicinu à u stadiu induv'elle si tenenu e cerimonie è garantisce chì a fiaccula simbolica ùn si spenghji mancu un istante durante u periodu di e cumpetizione. A fiaccula hè accesa da l'ultimu purtatore durante a cerimonia d’apertura è hè spenta à a fine di a cerimonia di chjusura, per sottulineà a fine di i Ghjochi. Di regula hè realizatu da u cumitatu urganizatore cù un disegnu originale è sfarente da quellu di l’edizione precedente.
== Note ==
<references/>
cq4ke5swhnxjm11zug9y4mcl9jvr9np
399741
399740
2026-04-05T14:01:20Z
Fausta Samaritani
15085
399741
wikitext
text/x-wiki
A '''fiaccula olimpica''', o [[focu]] olimpicu, hè purtata da a torchja olimpica è brusgia durante u svulgimentu di i [[Ghjochi olimpichi]] in u brasgeru olimpicu o tripode. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>
[[File:Braciere Olimpico.jpg|thumb|right|180px|Turinu [[2006]]]]
A fiaccula hè unu di i simbuli di i Ghjochi olimpichi. E so urighjine ricollanu à a [[Grecia]] antica, quandu un focu era tinutu accesu per tuttu u periodu di celebrazione di l'Olimpiade antiche. U focu fù reintroduttu à l'Olimpiade di u [[1928]], è da tandu face parte di u cerimoniale di l'Olimpiade muderne.
Ci vole à distingue è à tene separati u focu di a torchja chì, à traversu una staffetta, hè purtatu in giru per u mondu (introdutta dopu, à l'Olimpiade di u [[1936]]), è quellu di u brasgeru, chì mantene a fiaccula viva durante u svulgimentu di e cumpetizione.
== Storia ==
Per l'antichi Grechi, u focu avia una caratteristica divina — si cridia ch’ellu era statu arrubbatu à i Dii è datu à l'omi da [[Prometeu]]. Per quessa, u focu era prisente dinù in parechji santuarii. Un focu era tinutu accesu in permanenza nant’à l'altare di u tempiu d'Estia in Olimpia. Durante i Ghjochi Olimpichi, chì onuravanu à [[Zeus]], eranu accesi altri fochi in u so tempiu è in quellu di a so moglia Era. A fiaccula olimpica muderna hè accesa nant'à u locu induve s'innalzava u tempiu di Era.
A fiaccula apparse per a prima volta à i Ghjochi olimpichi muderni in u 1928: l'architettu olandese Jan Wils avia inclusu una torra in u so prugettu di u stadiu olimpicu per a IX Olimpiade, è ebbe l'idea di tene ci accesu un focu. U 28 di lugliu di u 1928, durante a cerimonia d'apertura, un impiegatu di a sucietà elettrica d'[[Amsterdam]] accese u primu focu olimpicu in a cusiddetta Torra di a Maratona.
L'idea di una fiaccula olimpica fù accolta cun entusiasmu. In u 1936, in occasione di l'Olimpiadi di [[Berlinu]], u dirigente è scentificu di u sport tedescu Carl Diem cuncipì l’idea d'una staffetta per a torchja olimpica, chì fù ben accolta da u CIO è da u cumitatu urganizatore di i Ghjochi tedeschi. Fubbenu 3.422 i purtatori di torchja chì, percurrendu più di 2.400 km trà e duie cità, purtonu a torchja da Olimpia à Berlinu. L'ultimu purtatore fù l'atleta tedescu Fritz Schilgen, chì ebbe cusì l'onore d'accende u brasgeru in u stadiu.
A prima staffetta di i Ghjochi d'invernu ebbe locu à i VI Ghjochi olimpichi d’inguernu d'Oslo [[1952]]: in stu casu, però, u focu ùn fù micca accesu in Olimpia, ma in Morgedal, in [[Nurvegia]], in u camminu di a casa di Sondre Norheim, unu di i piunieri di u schì. U focu fù accesu in u stessu locu dinù per l’edizione d'inguernu di u [[1960]], tenute in Squaw Valley; in u 1956 a torchja partì da Roma per Cortina d’Ampezzo. In seguitu, a staffetta partì da Olimpia per tutti l’altri Ghjochi olimpichi d'inguernu.
Ancu s'è per a maiò parte di u percorsu a torchja hè purtata da curridori, hè stata traspurtata dinù in parechji altri modi. A torchja viaghjò per mare in u 1948, per attraversà a Manica, è fù traspurtata in aviò per a prima volta in u 1952, quandu ghjunse à Helsinki. In u 1956, e cumpetizione d’equitazione fubbenu disputate separatamente per via d’una rigulamentazione stretta di quarantena in vigore in Australia. Tutti i purtatori di torchja chì a purtonu à Stoccolma, induve ste cumpetizione si tenianu, viaghjavanu à cavallu.
Un mezu particulare di trasportu fù usatu in u 1976, quandu a fiaccula fù trasfurmata in un’impulsione elettronica. Da Ateni, st’impulsione fù mandata via satellite in Canada, induve un raghju laser fù utilizatu per riaccende a torchja. In u 2000, a torchja fù purtata sott’acqua, vicinu à a Grande barriera corallina. Altri mezi insoliti includenu a canoa amerindiana, un cammellu è u Concorde. Nanzu à Torino 2006, per un picculu trattu, a fiaccula hà viaghjatu à bordu d’una Ferrari.
Un altru modu d'attirà l’attenzione hè statu l’accensione di u focu in u stadiu. À a XXV Olimpiade di Barcellona 1992, l’archeru di e Paralimpiadi Antonio Rebollo lanciò una freccia infiammata in u brasgeru di u stadiu. Dui anni dopu, a torchja olimpica fù purtata in u stadiu di Lillehammer da un atleta di saltu cù i schì.
In u 2008, per via di e prutestazione pro-Tibettu, in Parigi fù annullatu tuttu u percorsu.
== U cerimoniale è a staffetta ==
U cerimoniali attuale, introduttu in u [[1960]], prevede chì a fiaccula olimpica sia accesa qualchì mese nanzu à i Ghjochi durante una cerimonia in u situ archeologicu d’Olimpia, in Grecia, sede di i Ghjochi olimpichi antichi. Una sacerdutessa (impersunata da un’attrice) accende u focu mettendu una torchja dentru à un spechju parabolicu concavu, chì cuncentra i raghji di u Sole. L’accensione si face di regula davanti à l'Eraione, in l'area sacra di a cità. A fiaccula olimpica hè tandu messa in un'urna è purtata in l'anticu stadiu, induv'ella hè cunsegnata à u primu purtatore di torchja, di solitu grecu, à tempu à un ramu d’alivu cum'è simbulu universale di pace. Quellu porta poi a fiaccula sin’à u Coubertin Grove, vicinu à u situ archeologicu, induv'ellu si trova u munumentu induve hè sepultu u core di u barone Pierre de Coubertin, fundatore di u muvimentu olimpicu mudernu. U primu purtatore passa dopu a fiaccula à un secondu purtatore, chì rapresenta u Paese ospitante i Ghjochi olimpichi, u quale a passerà à l’altri purtatori chì si alterneranu longu u percorsu.
À stu puntu principia una prima parte di a staffetta in Grecia, durante a quale a fiaccula visita parechje cità elleniche è e ruvine di certe cità di a Grecia antica. U percorsu in terra ellenica ghjunghje à a fine in Ateni: quì, durante una cerimonia in u stadiu Panathinaiko — chì in u 1896 accolse i primi Ghjochi olimpichi di l'era muderna —, a fiaccula olimpica hè ufficialmente cunsegnata à u cumitatu urganizatore di a prossima edizione di i Ghjochi olimpichi, chì si incaricherà di trasportà la in u Paese ospitante. Da tandu principia a vera staffetta, chì percorre tutte e strade di u Paese sin’à u ghjornu di a cerimonia d’apertura.
L’ultimu trattu di a staffetta hè custituitu da u percorsu in a cità ospitante i Ghjochi, chì si chjude durante a cerimonia, quandu l'ultimu purtatore, spessu tinutu secretu sin'à l'ultimu mumentu è di solitu un sportivu famosu di a nazione ospitante, entra in u stadiu è accende u brasgeru olimpicu, dendu ufficialmente principiu à i Ghjochi. A fiaccula, chì brusgia per tuttu u periodu di e cumpetizione olimpiche, hè spenta durante a cerimonia di chjusura.
A torchja hè traspurtata à pedi, ma ponu esse usati altri mezi di trasportu (quandu ci vole à attraversà i mari, hè purtata in avviò o in nave). Trà i purtatori si contanu dinù atleti è celebrità, ma per a maiò parte sò persone cumune. Ùn hè raru chì a fiaccula si spinghje durante u tragettu.
== A fiaccula paralimpica ==
Cum’è per i Ghjochi olimpichi, esiste dinù una fiaccula apposta per i Ghjochi paralimpichi, traspurtata ella dinù da una staffetta.
A cerimonia d’accensione si face cù e stesse mudalità di a fiaccula olimpica, ma ùn si svolghje micca in Olimpia, bensì in Stoke Mandeville, in [[Inghilterra]], cunsiderata a culla di u muvimentu paralimpicu perchè quì, in u [[1948]], u neurologu tedescu Sir Ludwig Guttmann urganizò i primi ghjochi per veterani di guerra cù lesione spinale. À tempu, altre fiaccule paralimpiche sò accese in u Paese ospitante, è saranu unite à quella inglese durante una cerimonia sulenne.
A fiaccula, dopu una corta staffetta, serà aduprata per accende u brasgeru paralimpicu durante a cerimonia d’apertura.
== U brasgeru olimpicu ==
U brasgeru olimpicu, o tripode, hè a «grande torchja» induv'ellu piccia u focu olimpicu durante i ghjorni di u prugramma di e cumpetizione. Di solitu hè postu vicinu à u stadiu induv'elle si tenenu e cerimonie è garantisce chì a fiaccula simbolica ùn si spenghji mancu un istante durante u periodu di e cumpetizione. A fiaccula hè accesa da l'ultimu purtatore durante a cerimonia d’apertura è hè spenta à a fine di a cerimonia di chjusura, per sottulineà a fine di i Ghjochi. Di regula hè realizatu da u cumitatu urganizatore cù un disegnu originale è sfarente da quellu di l’edizione precedente.
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Sportu]]
hd1i6iza308uz7ctoe11tofldj1u70e
Cacciatappu
0
26388
399733
399133
2026-04-05T13:16:47Z
Fausta Samaritani
15085
link
399733
wikitext
text/x-wiki
[[File:Korkenzieher 01 KMJ.jpg|thumb|U cacciatappu tradiziunale]]
U '''cacciatappu''' hè un arnese adupratu per caccià da u collu di e [[Buttiglia|buttiglie]], di regula di [[vinu]], un tappu di suveru o di [[plasticu]], aprendu cusì u cuntenitore. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>
== Meccanica ==
In u tappu hè prima avvitata una vita autofilettante, parte di u cacciatappu stessu è disposta in manera urtugunale à a leva; dopu, à a vita hè appiecata una forza assiale di trazione abbastanza forte per vince a strufinatura chì tene u [[tappu]], caccendu lu. In certi mudelli di cacciatappu a forza di trazione hè esercitata direttamente da l'utilizatore, in altri hè amplificata per mezu di leve, è in altri ancu hè prudutta sfruttendu u principiu di a vita. À l'estremità opposta à quella di a leva, u cacciatappu prufessiunale si distingue per a presenza d’un picculu [[cultellu]], cù u quale hè fatta un’incisione intornu à a capsula di a buttiglia per pudè la caccià è accede à u tappu di suveru.
U cacciatappu hè fattu à spessu d'[[acciaghju]] o d'[[alluminiu]], cù qualchì volta certe parte in [[legnu]], cum'è u manicu di i mudelli manuali.
Esistenu mudelli recenti custituiti da un mecanismu raffinatu à leva è cremagliera, u quale permette, cù solu dui muvimenti, di caccià u tappu; vista a sezzione ridutta (tonda) di l'elica di a vite d’estrazione, è u so bassu coefficiente di strufinatura esercitatu annantu à u tappu, n'hè cunsigliatu l'usu solu per i tappi in suveru; per quelli in materie plastiche o in teflon ponu nasce difficultà d'estrazione, per altru segnalate da u custruttore in u fogliu illustrativu aghjuntu à u cacciatappu.
== Note ==
<references/>
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|14px]] [http://commons.wikimedia.org/wiki/ Wikimedia Commons] cuntene imagine annantu à [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corkscrews U cacciatappu]
tiq1j23w1y1wlx4kzsq0qmkupre6ofi
399734
399733
2026-04-05T13:20:19Z
Fausta Samaritani
15085
399734
wikitext
text/x-wiki
[[File:Korkenzieher 01 KMJ.jpg|thumb|U cacciatappu tradiziunale]]
U '''cacciatappu''' hè un arnese adupratu per caccià da u collu di e [[Butteglia|butteglie]], di regula di [[vinu]], un tappu di suveru o di [[plasticu]], aprendu cusì u cuntenitore. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>
== Meccanica ==
In u tappu hè prima avvitata una vita autofilettante, parte di u cacciatappu stessu è disposta in manera urtugunale à a leva; dopu, à a vita hè appiecata una forza assiale di trazione abbastanza forte per vince a strufinatura chì tene u [[tappu]], caccendu lu. In certi mudelli di cacciatappu a forza di trazione hè esercitata direttamente da l'utilizatore, in altri hè amplificata per mezu di leve, è in altri ancu hè prudutta sfruttendu u principiu di a vita. À l'estremità opposta à quella di a leva, u cacciatappu prufessiunale si distingue per a presenza d’un picculu [[cultellu]], cù u quale hè fatta un’incisione intornu à a capsula di a buttiglia per pudè la caccià è accede à u tappu di suveru.
U cacciatappu hè fattu à spessu d'[[acciaghju]] o d'[[alluminiu]], cù qualchì volta certe parte in [[legnu]], cum'è u manicu di i mudelli manuali.
Esistenu mudelli recenti custituiti da un mecanismu raffinatu à leva è cremagliera, u quale permette, cù solu dui muvimenti, di caccià u tappu; vista a sezzione ridutta (tonda) di l'elica di a vite d’estrazione, è u so bassu coefficiente di strufinatura esercitatu annantu à u tappu, n'hè cunsigliatu l'usu solu per i tappi in suveru; per quelli in materie plastiche o in teflon ponu nasce difficultà d'estrazione, per altru segnalate da u custruttore in u fogliu illustrativu aghjuntu à u cacciatappu.
== Note ==
<references/>
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|14px]] [http://commons.wikimedia.org/wiki/ Wikimedia Commons] cuntene imagine annantu à [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corkscrews U cacciatappu]
1h0r4dl7mmk7jqdhq8nfjdhhopmkay7
399735
399734
2026-04-05T13:25:40Z
Fausta Samaritani
15085
category
399735
wikitext
text/x-wiki
[[File:Korkenzieher 01 KMJ.jpg|thumb|U cacciatappu tradiziunale]]
U '''cacciatappu''' hè un arnese adupratu per caccià da u collu di e [[Butteglia|butteglie]], di regula di [[vinu]], un tappu di suveru o di [[plasticu]], aprendu cusì u cuntenitore. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref>
== Meccanica ==
In u tappu hè prima avvitata una vita autofilettante, parte di u cacciatappu stessu è disposta in manera urtugunale à a leva; dopu, à a vita hè appiecata una forza assiale di trazione abbastanza forte per vince a strufinatura chì tene u [[tappu]], caccendu lu. In certi mudelli di cacciatappu a forza di trazione hè esercitata direttamente da l'utilizatore, in altri hè amplificata per mezu di leve, è in altri ancu hè prudutta sfruttendu u principiu di a vita. À l'estremità opposta à quella di a leva, u cacciatappu prufessiunale si distingue per a presenza d’un picculu [[cultellu]], cù u quale hè fatta un’incisione intornu à a capsula di a buttiglia per pudè la caccià è accede à u tappu di suveru.
U cacciatappu hè fattu à spessu d'[[acciaghju]] o d'[[alluminiu]], cù qualchì volta certe parte in [[legnu]], cum'è u manicu di i mudelli manuali.
Esistenu mudelli recenti custituiti da un mecanismu raffinatu à leva è cremagliera, u quale permette, cù solu dui muvimenti, di caccià u tappu; vista a sezzione ridutta (tonda) di l'elica di a vite d’estrazione, è u so bassu coefficiente di strufinatura esercitatu annantu à u tappu, n'hè cunsigliatu l'usu solu per i tappi in suveru; per quelli in materie plastiche o in teflon ponu nasce difficultà d'estrazione, per altru segnalate da u custruttore in u fogliu illustrativu aghjuntu à u cacciatappu.
== Note ==
<references/>
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|14px]] [http://commons.wikimedia.org/wiki/ Wikimedia Commons] cuntene imagine annantu à [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Corkscrews U cacciatappu]
[[Categoria:Cucina]]
p13dm70m74eu5lulrlq9r99392r18bo
Fred Tatasciore
0
26426
399728
399591
2026-04-05T12:55:28Z
Fausta Samaritani
15085
399728
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Fred Tatasciore in 2025 (cropped).jpg|thumb| Fred Tatasciore, [[2025]]]]
'''Frederick Oliver''' "'''Fred'''" '''Tatasciore''' hè un attore [[America|americanu]].
[[Categoria:Attore|Tatasciore, Fred]]
[[Categoria:Americanu|Tatasciore, Fred]]
[[Categoria:Biugrafia|Tatasciore, Fred]]
g2j3rgbnypxuzgeklkvdw9glsd8z7ey