Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.46.0-wmf.23 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Podarcis tiliguerta 0 19578 399748 373838 2026-04-08T14:17:49Z ~2026-21575-86 27865 399748 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'acertula tirrena'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Podarcis_tiliguerta_male.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Podarcis tiliguerta</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordine | ''[[Squamata]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lacertidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Podarcis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Podarcis tiliguerta''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Camerano]], 1885</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Podarcis_tiliguerta.jpg|250px]] |----- |} L' '''acertula tirrena''' (o ''aciartula tirrena'') (''Podarcis tiliguerta'') hè una [[spezia]] di rettile chì face parte di a [[Famiglia (biolugia)|famiglia]] di i [[Lacertidae]]<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> [[Endemismu|endemica]] di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]], induv'ella si scontra in parechji ambienti cum'è spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù in e custruzzione umane. Ci cuabita incù un'altra acertula endemica ''[[Podarcis siculus]]'', in cuncurrenza incun ella in certe zone è incù a quale pò [[ibridu|ibridà]] si. Hè unu animale diurnu chì si nutrisce per u più d'[[invertebrati]]. A femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. 'Ss'acertula conta una dicina di sottuspezie, è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata à i ghjorni d'oghje. == Descrizzione == Hè un'acertula longa 20 cm, chì a coda ne ripprisenta dui terzi di a lunghezza di u corpu. E femine sò marrone incù e righe pallide annantu à u spinu è i lati. I masci ponu avvicinà si à u verde annantu à corpu è i fianchi. Quelli prisentanu punti turchini. A coda pò qualchì volta esse turchina.<ref>Losange, 2008 : ''Anfibii & rettili.'' Scuperta natura, edizione Artémis, p. 1-125.</ref>. L'acertula tirrena hà unu corpu abbastanza tondu, incù scaglie lisce appena carenate è in generale cunvesse. U sottu di u corpu hè biancu, giallu, aranciu è à le volte ancu rossu, ma u culore vivu ùn hè qualchì volta prisente ch'è vicinu à a gola. Esiste una forte variabilità ind'è certe pupulazione (in mutivi è in taglia), in particulare annantu à i picculi isulotti. Esistenu dinù variazione di culori, è si pò vede per indettu certi individui tutalmente reticulati è l'altri guasi senza marche, o certi assai bughji - guasi niricci<ref name="Guida">U guida herpéto : 228 anfibii è rettili d'Europa. I guidi di u naturalisticu, Delachaux è Niestlé, 2010</ref>. l'iride di l'ochji essendu giallu-arancinu<ref>''[http://tiliqua.wifeo.com/podarcis-tiliguerta.php Podarcis tiliguerta]'' annantu à u situ [http://tiliqua.wifeo.com/ Tiliqua]</ref>. == Ripartizione è ambiente == [[File:Archaeolacerta_bedriagae_distribution_map.svg|250px|thumb|Distribuzione di l'acertula tirrenica]] [[File:Podarcis tiliguerta_1_MHNT.jpg |250px|thumb|''Podarcis tiliguerta'']] L'acertula tirrena si scontra in [[Sardegna]] è in [[Corsica]]. Hè prisente da u [[livellu di u mare]] sin'à 1800 metri. Hè assente di e zone à debule vegetazione di bassa altitudine (sittori cultivati di a costa orientale), è ancu di l'altupianu di [[Bonifaziu]], chì sò più favurevuli à certe sottuspezie di ''[[Podarcis siculus]]''. In e zone menu favurevule à quell'ultima e duie spezie cuabitanu. A so prisenza hè più rara à parte da 1600 metri. À l'infora di 'sse zone hè assai prisente è friquenta una grande varietà di mezi : spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù e custruzzione umane<ref name="Atlas" />. Frà e 10 sottuspezie mintuvate, ottu si scontranu in Corsica - in generale sò pupulazione chjuche, limitate à unu o dui individui. == Biolugia, cumportamentu == L'acertula tirrena è unu rettile diurnu è oviparu, chì pò campà sin'à 10 anni. I masci sò in generale territuriali ma ponu tullerà si quand'ellu ci hè pocu spaziu cum'è annantu à parechji picculi isulotti, induv'ellu si pò avè sin'à deci acertule per metru quatratu. Assai agile, colla annantu à i scogli per scaldà si à u sole. L'acertula tirrena ùn inguerna micca è ferma attiva tuttu l'inguernu, ma a so attività cala, in particulare quandu l'inguernu hè ruvidu o in altitudine induve e timperature sò più fresche. === Alimentazione === L'acertula tirrena hè insettivora, ciò chì custituisce un'alimentazione tipica frà l'acertule. Cunsoma [[insettu|insetti]], [[ragnu|ragni]] o miriapodi di piccula taglia. === Riproduzione === I dui partenarii s'accoppianu d'aprile o di maghju, è a femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. L'ovi misuranu da 10 à 12 mm, è i chjuchi circa 5 à 6 cm à a nascita, cuntendu ne a coda. I casi d'ibridazione naturale trà 'ssa spezia è a spezia ''[[Podarcis siculus]]'' sò stati mintuvati<ref>Capula, 2002 : ''Genetic evidence of natural ibridation between Podarcis sicula and Podarcis tiliguerta (Reptilia: Lacertidae).'' Amphibia-Reptilia, vol. 23, n° 3, p. 313-321 [http://www.podarcis.avutu/AS/Bibliografie/BIB_2444.pdf testu integrale] in.</ref>, in ogni casu in Sardegna<ref name="Atlas" />. === Particularità === Pare ch'è l'acertula tirrena prisenta un tassu altu di [[polidattilia]] (prisenza d'unu o parechji diti supplementarii) in e pupulazione sarde studiate, finominu raru ind'è l'acertule<ref>A. Kaliontzopoulou, D. Salvi, V. Gomes, J.P.M.C. Maia & P. Kaliontzopoulos : ''Polydactyly in the Tyrrhenian wall lizard (Podarcis tiliguerta)'', Acta Herpetologica vol. 8 n° 1, p. 75-78, 2013 [http://www.fupress.nettu/indice.php/ah/articulu/download/11805/12315 testu integrale] in</ref>. == Listinu di e sottuspezie == Ci sò e siguente sottuspezie : * ''Podarcis tiliguerta contii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1977 * ''Podarcis tiliguerta eiselti'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta granchii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1974 * ''Podarcis tiliguerta grandisonae'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta maresi'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta pardii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1974 * ''Podarcis tiliguerta ranzii'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1966) * ''Podarcis tiliguerta rudolphisimonii'' [[Rossana Brizzi|Brizzi]] & [[Benedetto Lanza|Lanza]], 1975 * ''Podarcis tiliguerta tiliguerta'' ([[Samuel Gottlieb Gmelin|Gmelin]], 1789) * ''Podarcis tiliguerta toro'' ([[Robert Friedrich Wilhelm Mertens|Mertens]], 1932) == Cunfusione pussibile incù altre acertule == L'acertula tirrenica s'assumiglia assai à ''Podarcis muralis'', ma quella ùn hè micca prisente in Corsica è Sardegna. S'assumiglia dinù à certe sottuspezie di ''[[Podarcis siculus]]'' (in particulare ''Podarcis sicula cetti'') chì prisentanu frisgiulture simile annantu à u corpu, ma 'quelle sò in generale pocu prisente in u daretu di u corpu. Inoltre, ind'è l'acertula tirrena a gola hè pichjinata invece hè unita ind'è ''Podarcis siculus''.<br /> Hè infine dinù simile à unu altra acertula, l'[[Archaeolacerta bedriagae|acertulone]], chì prisenta eppuru unu corpu più plattu, una culurazione in punti è chì ne l'iride hè grisgiu-verde (è micca giallu-arancinu, cum'è ind'è ''Podarcis tiliguerta''). == Tassunumia == [[File:Podarcis tiliguerta (Corsica).jpg|thumb|250px|L'acertula tirrenica]] À l'iniziu numinata ''Lacerta tiliguerta'' da [[Samuel Gottlieb Gmelin|Gmelin]] in u 1789 'ssa spezia fù piazzata in u generu ''[[Podarcis]]'' da Engelmann è al. in u 1993<ref>W. E. Engelmann, è al., 1993 : ''Lurche und Kriechtiere Europas''. Neumann Verlag (Radebeul, Germany), 440 pp.</ref>. Esiste una grande sferenza genetica trà e pupulazione di Corsica è di Sardegna. In particulare l'analise genetiche di 'sse pupulazione mostranu una divergenza di l'ordine di u 6 % chì diveria ghjustificà l'esistenza di duie spezie distinte. In 'ssu casu e pupulazione corse cambierianu di nome scentificu, apposta chì i nomi validi si raportanu à di i campioni sardi<ref name="Atlas">Atlas di l'Anfibii è Rettili di Francia, Biotope Editzione, Publicazione scentifiche di u Museum, 2012</ref>. == Minacce è prutezzione == A spezia hè classificata cum'è "Preoccupazione minore" da l'[[Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura|UICN]] è ùn hè dunque micca cunsiderata cum'è in priculu. A so cumpetizione incù ''Podarcis siculus'' ùn pare micca mette la priculu, eppuru 'ssa situazione hè menu prupiziu à l'acertula tirrenica annantu à parechji isulotti di piccula taglia. == Etimolugia == L'[[epitetu specificu]] di 'ssa spezia, ''tiliguerta'', vene di a [[Latinu|latinisazione]] di u so nome sardu<ref>L'etimulugia di i nomi d'anfibii è di rettili. J. Lescure, B. U Garff, Editzione Belin, 2006</ref>. == Bibliugrafia == * Brizzi & Lanza, 1975 : ''The natural history of the Macinaghju Islets (northeastern Corsica) with particular reference to their herpetofauna.'' Natura, vol. 66, n° 1/2, p. 53-72. * Gmelin, 1789 : ''Caroli a Linné Systema naturae.'' 13. ed., Tom 1 Pars 3. G. E. Beer, Lipsiae, p. 1033-1516. * Lanza, 1972 : ''The natural history of the Cerbicale Islands (southeastern Corsica) with particular reference to their herpetofauna.'' Natura, vol. 63, n° 4, p. 345-407. * Lanza & Brizzi, 1974 : ''On two new Corsican microinsular subspecies of Podarcis tiliguerta (Gmelin, 1789).'' Natura, vol. 65, n° 3/4, p. 155-193. * Lanza & Brizzi, 1977 : ''The lizard of Piana di Cavallu Island (southeastern Corsica): Podarcis muralis contii subsp. nova.'' Natura, vol. 68, n° 3/4, p. 157-165. * Mertens, 1932 : ''Zur Verbreitung und Systematik einiger Lacerta-Formen der Apenninischen Halbinsel und der Thyrrenischen Inselwelt.'' Senckenbergiana, vol. 14, p. 235-259. [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Lacertidae]] == Note == <references/> rxghgbwukfb12yemcdncy6lnpxsy1g7 399749 399748 2026-04-08T17:01:38Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Aciartula tirrenica]] à [[Podarcis tiliguerta]] 399748 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''L'acertula tirrena'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Podarcis_tiliguerta_male.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Podarcis tiliguerta</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisione | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Reptilia]]'' |----- | Ordine | ''[[Squamata]]'' |----- | Famiglia | ''[[Lacertidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Podarcis]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Podarcis tiliguerta''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Camerano]], 1885</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Podarcis_tiliguerta.jpg|250px]] |----- |} L' '''acertula tirrena''' (o ''aciartula tirrena'') (''Podarcis tiliguerta'') hè una [[spezia]] di rettile chì face parte di a [[Famiglia (biolugia)|famiglia]] di i [[Lacertidae]]<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> [[Endemismu|endemica]] di a [[Corsica]] è di a [[Sardegna]], induv'ella si scontra in parechji ambienti cum'è spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù in e custruzzione umane. Ci cuabita incù un'altra acertula endemica ''[[Podarcis siculus]]'', in cuncurrenza incun ella in certe zone è incù a quale pò [[ibridu|ibridà]] si. Hè unu animale diurnu chì si nutrisce per u più d'[[invertebrati]]. A femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. 'Ss'acertula conta una dicina di sottuspezie, è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata à i ghjorni d'oghje. == Descrizzione == Hè un'acertula longa 20 cm, chì a coda ne ripprisenta dui terzi di a lunghezza di u corpu. E femine sò marrone incù e righe pallide annantu à u spinu è i lati. I masci ponu avvicinà si à u verde annantu à corpu è i fianchi. Quelli prisentanu punti turchini. A coda pò qualchì volta esse turchina.<ref>Losange, 2008 : ''Anfibii & rettili.'' Scuperta natura, edizione Artémis, p. 1-125.</ref>. L'acertula tirrena hà unu corpu abbastanza tondu, incù scaglie lisce appena carenate è in generale cunvesse. U sottu di u corpu hè biancu, giallu, aranciu è à le volte ancu rossu, ma u culore vivu ùn hè qualchì volta prisente ch'è vicinu à a gola. Esiste una forte variabilità ind'è certe pupulazione (in mutivi è in taglia), in particulare annantu à i picculi isulotti. Esistenu dinù variazione di culori, è si pò vede per indettu certi individui tutalmente reticulati è l'altri guasi senza marche, o certi assai bughji - guasi niricci<ref name="Guida">U guida herpéto : 228 anfibii è rettili d'Europa. I guidi di u naturalisticu, Delachaux è Niestlé, 2010</ref>. l'iride di l'ochji essendu giallu-arancinu<ref>''[http://tiliqua.wifeo.com/podarcis-tiliguerta.php Podarcis tiliguerta]'' annantu à u situ [http://tiliqua.wifeo.com/ Tiliqua]</ref>. == Ripartizione è ambiente == [[File:Archaeolacerta_bedriagae_distribution_map.svg|250px|thumb|Distribuzione di l'acertula tirrenica]] [[File:Podarcis tiliguerta_1_MHNT.jpg |250px|thumb|''Podarcis tiliguerta'']] L'acertula tirrena si scontra in [[Sardegna]] è in [[Corsica]]. Hè prisente da u [[livellu di u mare]] sin'à 1800 metri. Hè assente di e zone à debule vegetazione di bassa altitudine (sittori cultivati di a costa orientale), è ancu di l'altupianu di [[Bonifaziu]], chì sò più favurevuli à certe sottuspezie di ''[[Podarcis siculus]]''. In e zone menu favurevule à quell'ultima e duie spezie cuabitanu. A so prisenza hè più rara à parte da 1600 metri. À l'infora di 'sse zone hè assai prisente è friquenta una grande varietà di mezi : spiaghje, machja, fureste dichjarinate, è dinù e custruzzione umane<ref name="Atlas" />. Frà e 10 sottuspezie mintuvate, ottu si scontranu in Corsica - in generale sò pupulazione chjuche, limitate à unu o dui individui. == Biolugia, cumportamentu == L'acertula tirrena è unu rettile diurnu è oviparu, chì pò campà sin'à 10 anni. I masci sò in generale territuriali ma ponu tullerà si quand'ellu ci hè pocu spaziu cum'è annantu à parechji picculi isulotti, induv'ellu si pò avè sin'à deci acertule per metru quatratu. Assai agile, colla annantu à i scogli per scaldà si à u sole. L'acertula tirrena ùn inguerna micca è ferma attiva tuttu l'inguernu, ma a so attività cala, in particulare quandu l'inguernu hè ruvidu o in altitudine induve e timperature sò più fresche. === Alimentazione === L'acertula tirrena hè insettivora, ciò chì custituisce un'alimentazione tipica frà l'acertule. Cunsoma [[insettu|insetti]], [[ragnu|ragni]] o miriapodi di piccula taglia. === Riproduzione === I dui partenarii s'accoppianu d'aprile o di maghju, è a femina face sei à dodici ovi chì mettenu dui mesi è mezu à spulcisce. L'ovi misuranu da 10 à 12 mm, è i chjuchi circa 5 à 6 cm à a nascita, cuntendu ne a coda. I casi d'ibridazione naturale trà 'ssa spezia è a spezia ''[[Podarcis siculus]]'' sò stati mintuvati<ref>Capula, 2002 : ''Genetic evidence of natural ibridation between Podarcis sicula and Podarcis tiliguerta (Reptilia: Lacertidae).'' Amphibia-Reptilia, vol. 23, n° 3, p. 313-321 [http://www.podarcis.avutu/AS/Bibliografie/BIB_2444.pdf testu integrale] in.</ref>, in ogni casu in Sardegna<ref name="Atlas" />. === Particularità === Pare ch'è l'acertula tirrena prisenta un tassu altu di [[polidattilia]] (prisenza d'unu o parechji diti supplementarii) in e pupulazione sarde studiate, finominu raru ind'è l'acertule<ref>A. Kaliontzopoulou, D. Salvi, V. Gomes, J.P.M.C. Maia & P. Kaliontzopoulos : ''Polydactyly in the Tyrrhenian wall lizard (Podarcis tiliguerta)'', Acta Herpetologica vol. 8 n° 1, p. 75-78, 2013 [http://www.fupress.nettu/indice.php/ah/articulu/download/11805/12315 testu integrale] in</ref>. == Listinu di e sottuspezie == Ci sò e siguente sottuspezie : * ''Podarcis tiliguerta contii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1977 * ''Podarcis tiliguerta eiselti'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta granchii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1974 * ''Podarcis tiliguerta grandisonae'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta maresi'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1972) * ''Podarcis tiliguerta pardii'' [[Benedetto Lanza|Lanza]] & [[Rossana Brizzi|Brizzi]], 1974 * ''Podarcis tiliguerta ranzii'' ([[Benedetto Lanza|Lanza]], 1966) * ''Podarcis tiliguerta rudolphisimonii'' [[Rossana Brizzi|Brizzi]] & [[Benedetto Lanza|Lanza]], 1975 * ''Podarcis tiliguerta tiliguerta'' ([[Samuel Gottlieb Gmelin|Gmelin]], 1789) * ''Podarcis tiliguerta toro'' ([[Robert Friedrich Wilhelm Mertens|Mertens]], 1932) == Cunfusione pussibile incù altre acertule == L'acertula tirrenica s'assumiglia assai à ''Podarcis muralis'', ma quella ùn hè micca prisente in Corsica è Sardegna. S'assumiglia dinù à certe sottuspezie di ''[[Podarcis siculus]]'' (in particulare ''Podarcis sicula cetti'') chì prisentanu frisgiulture simile annantu à u corpu, ma 'quelle sò in generale pocu prisente in u daretu di u corpu. Inoltre, ind'è l'acertula tirrena a gola hè pichjinata invece hè unita ind'è ''Podarcis siculus''.<br /> Hè infine dinù simile à unu altra acertula, l'[[Archaeolacerta bedriagae|acertulone]], chì prisenta eppuru unu corpu più plattu, una culurazione in punti è chì ne l'iride hè grisgiu-verde (è micca giallu-arancinu, cum'è ind'è ''Podarcis tiliguerta''). == Tassunumia == [[File:Podarcis tiliguerta (Corsica).jpg|thumb|250px|L'acertula tirrenica]] À l'iniziu numinata ''Lacerta tiliguerta'' da [[Samuel Gottlieb Gmelin|Gmelin]] in u 1789 'ssa spezia fù piazzata in u generu ''[[Podarcis]]'' da Engelmann è al. in u 1993<ref>W. E. Engelmann, è al., 1993 : ''Lurche und Kriechtiere Europas''. Neumann Verlag (Radebeul, Germany), 440 pp.</ref>. Esiste una grande sferenza genetica trà e pupulazione di Corsica è di Sardegna. In particulare l'analise genetiche di 'sse pupulazione mostranu una divergenza di l'ordine di u 6 % chì diveria ghjustificà l'esistenza di duie spezie distinte. In 'ssu casu e pupulazione corse cambierianu di nome scentificu, apposta chì i nomi validi si raportanu à di i campioni sardi<ref name="Atlas">Atlas di l'Anfibii è Rettili di Francia, Biotope Editzione, Publicazione scentifiche di u Museum, 2012</ref>. == Minacce è prutezzione == A spezia hè classificata cum'è "Preoccupazione minore" da l'[[Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura|UICN]] è ùn hè dunque micca cunsiderata cum'è in priculu. A so cumpetizione incù ''Podarcis siculus'' ùn pare micca mette la priculu, eppuru 'ssa situazione hè menu prupiziu à l'acertula tirrenica annantu à parechji isulotti di piccula taglia. == Etimolugia == L'[[epitetu specificu]] di 'ssa spezia, ''tiliguerta'', vene di a [[Latinu|latinisazione]] di u so nome sardu<ref>L'etimulugia di i nomi d'anfibii è di rettili. J. Lescure, B. U Garff, Editzione Belin, 2006</ref>. == Bibliugrafia == * Brizzi & Lanza, 1975 : ''The natural history of the Macinaghju Islets (northeastern Corsica) with particular reference to their herpetofauna.'' Natura, vol. 66, n° 1/2, p. 53-72. * Gmelin, 1789 : ''Caroli a Linné Systema naturae.'' 13. ed., Tom 1 Pars 3. G. E. Beer, Lipsiae, p. 1033-1516. * Lanza, 1972 : ''The natural history of the Cerbicale Islands (southeastern Corsica) with particular reference to their herpetofauna.'' Natura, vol. 63, n° 4, p. 345-407. * Lanza & Brizzi, 1974 : ''On two new Corsican microinsular subspecies of Podarcis tiliguerta (Gmelin, 1789).'' Natura, vol. 65, n° 3/4, p. 155-193. * Lanza & Brizzi, 1977 : ''The lizard of Piana di Cavallu Island (southeastern Corsica): Podarcis muralis contii subsp. nova.'' Natura, vol. 68, n° 3/4, p. 157-165. * Mertens, 1932 : ''Zur Verbreitung und Systematik einiger Lacerta-Formen der Apenninischen Halbinsel und der Thyrrenischen Inselwelt.'' Senckenbergiana, vol. 14, p. 235-259. [[Categoria:Fauna di Corsica]] [[Categoria:Lacertidae]] == Note == <references/> rxghgbwukfb12yemcdncy6lnpxsy1g7 I Messageri 0 20617 399753 381528 2026-04-08T21:33:42Z ~2026-15791-17 27867 399753 wikitext text/x-wiki '''I Messageri''' hè un gruppu di [[Cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1996]]. [[File:IMessageriVincennes2026.jpg|thumb|Le groupe i Messageri en concert à Vincennes]] = Storia = U Gruppu I Messageri a principiu in 1996. Sò dui fratelli (Fabrice et Jean-Michel Andreani) di u Capu Corsu è di u Fiumorbu in u Cismonte. A st'epica erani accupagnati di so cuginu Arnaud Andreani. St'annata ani ripurtatu u cuncorsu di a canzona Corsa avanti mille cinque centa persone cù una di a so criaziona. Dopu 'ssu successu, Antoine Leonardi, patrò di Ricordu, pruponi li d'arrigistratu u so primu dischettu "Simu Nati". In 2001, ghjè l'ora di u ritornu cù u nuovu dischettu "D'Isule Esiliati". A canzona chì si chjama cumè u dischettu, hè statu scrita pà [[Patrizia Gattacecca]]. I fratelli farani pareghji riprisentanzi in Corsica, in Germanu (Sarrebruck) è in francia (Aix, Strasbourg, Chamonix) U dischettu "A Mio Lettera" nasciarà in 2005 è sarà u veru successu ramazzè à qualchi canzone cumè "Manc'un Addiu", "A Mio Lettera", "Ti torna à Dì" è altri. Ghjè in 2011 ch'u novu dischettu "Pè Fà La Campà" farà a so affacata è sarà un trionfu. I Messageri girarani in francia è in Auropa. Sete anni dopu, in 2016 u gruppu scontra u realizadore Rick Allison chì darà u dischettu "Una Via". == Discugrafia == === Dischetti === === Simu Nati (1996) === 1. Speranza<br> 2. Rivenerà<br> 3. Un ti ne fà<br> 4. U miò paese caru<br> 5. Simu nati<br> 6. Amore persu<br> 7. Ogni sera<br> 8. Notte di focu<br> 9. Soffiu<br> 10. Amicu<br> 11. Veni a festighjà === D'Isule Esiliati (2001) === 1. Cun Voi<br> 2. A Chjama<br> 3. O Corsica<br> 4. Pasturellu<br> 5. Vita<br> 6. Canzona Prighera<br> 7. D'Isule Esiliati<br> 8. In Li To Ochji<br> 9. Pienghje<br> 10. Hè L'Amore<br> 11. Sarajevo<br> 12. Ricordi Di Ghjuventù === A Mio Lettera (2005) === 1. A Mio Lettera<br> 2. Si Dice<br> 3. Sò Di a Terra Ch'è Tù Sai<br> 4. Ci Tocca à Fà<br> 5. Ti Torna à Dì<br> 6. Ci Hè Quì Vicinu<br> 7. Chì Ai in Capu<br> 8. Trà Di Noi<br> 9. Dì Mi La Torna<br> 10. U Figliolu Innamuratu<br> 11. Manc'un Addiu<br> 12. È Perdunà<br> 13. La Mio Vela<br> 14. Ad Aspettà === Pè Fà La Campà (2011) === 1. Pè fà la campà<br> 2. Duve hè<br> 3. Dì mi quandu<br> 4. Ch'è tù<br> 5. Chì ti manca<br> 6. È s'ell'un c'era lindumane<br> 7. Ci ne feremu<br> 8. Dì li la tù<br> 9. Ùn ci crede più<br> 10. Pè sperà<br> 11. Ùn traì<br> 12. Hè nostru 'ssu dumane<br> 13. Era cusì<br> 14. S'è vo sentite === Una Via (2017) === 1. Una Via<br> 2. Lasciami Sperà<br> 3. Avà<br> 4. Aduni<br> 5. U Sole Di Mezzanotte<br> 6. T'aghju in La Mente<br> 7. Un'antra Storia<br> 8. Sessant'anni Ad Avà<br> 9. Forza Di L'esse<br> 10. Hè Ora Digià<br> [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Cantu corsu]] 8r3dxf4pe835tynh2ownlinax82pch1 399754 399753 2026-04-08T22:08:29Z ~2026-15791-17 27867 399754 wikitext text/x-wiki '''I Messageri''' hè un gruppu di [[Cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1996]]. [[File:IMessageriVincennes2026.jpg|thumb|"U gruppu i Messageri in concertu à [[Vincennes]]] = Storia = U Gruppu I Messageri a principiu in 1996. Sò dui fratelli (Fabrice et Jean-Michel Andreani) di u Capu Corsu è di u Fiumorbu in u Cismonte. A st'epica erani accupagnati di so cuginu Arnaud Andreani. St'annata ani ripurtatu u cuncorsu di a canzona Corsa avanti mille cinque centa persone cù una di a so criaziona. Dopu 'ssu successu, Antoine Leonardi, patrò di Ricordu, pruponi li d'arrigistratu u so primu dischettu "Simu Nati". In 2001, ghjè l'ora di u ritornu cù u nuovu dischettu "D'Isule Esiliati". A canzona chì si chjama cumè u dischettu, hè statu scrita pà [[Patrizia Gattacecca]]. I fratelli farani pareghji riprisentanzi in Corsica, in Germanu (Sarrebruck) è in francia (Aix, Strasbourg, Chamonix) U dischettu "A Mio Lettera" nasciarà in 2005 è sarà u veru successu ramazzè à qualchi canzone cumè "Manc'un Addiu", "A Mio Lettera", "Ti torna à Dì" è altri. Ghjè in 2011 ch'u novu dischettu "Pè Fà La Campà" farà a so affacata è sarà un trionfu. I Messageri girarani in francia è in Auropa. Sete anni dopu, in 2016 u gruppu scontra u realizadore Rick Allison chì darà u dischettu "Una Via". == Discugrafia == === Dischetti === === Simu Nati (1996) === 1. Speranza<br> 2. Rivenerà<br> 3. Un ti ne fà<br> 4. U miò paese caru<br> 5. Simu nati<br> 6. Amore persu<br> 7. Ogni sera<br> 8. Notte di focu<br> 9. Soffiu<br> 10. Amicu<br> 11. Veni a festighjà === D'Isule Esiliati (2001) === 1. Cun Voi<br> 2. A Chjama<br> 3. O Corsica<br> 4. Pasturellu<br> 5. Vita<br> 6. Canzona Prighera<br> 7. D'Isule Esiliati<br> 8. In Li To Ochji<br> 9. Pienghje<br> 10. Hè L'Amore<br> 11. Sarajevo<br> 12. Ricordi Di Ghjuventù === A Mio Lettera (2005) === 1. A Mio Lettera<br> 2. Si Dice<br> 3. Sò Di a Terra Ch'è Tù Sai<br> 4. Ci Tocca à Fà<br> 5. Ti Torna à Dì<br> 6. Ci Hè Quì Vicinu<br> 7. Chì Ai in Capu<br> 8. Trà Di Noi<br> 9. Dì Mi La Torna<br> 10. U Figliolu Innamuratu<br> 11. Manc'un Addiu<br> 12. È Perdunà<br> 13. La Mio Vela<br> 14. Ad Aspettà === Pè Fà La Campà (2011) === 1. Pè fà la campà<br> 2. Duve hè<br> 3. Dì mi quandu<br> 4. Ch'è tù<br> 5. Chì ti manca<br> 6. È s'ell'un c'era lindumane<br> 7. Ci ne feremu<br> 8. Dì li la tù<br> 9. Ùn ci crede più<br> 10. Pè sperà<br> 11. Ùn traì<br> 12. Hè nostru 'ssu dumane<br> 13. Era cusì<br> 14. S'è vo sentite === Una Via (2017) === 1. Una Via<br> 2. Lasciami Sperà<br> 3. Avà<br> 4. Aduni<br> 5. U Sole Di Mezzanotte<br> 6. T'aghju in La Mente<br> 7. Un'antra Storia<br> 8. Sessant'anni Ad Avà<br> 9. Forza Di L'esse<br> 10. Hè Ora Digià<br> [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Cantu corsu]] lieyacw4fiok0xt6t88eph0rtkxdh13 399755 399754 2026-04-08T22:09:46Z ~2026-15791-17 27867 399755 wikitext text/x-wiki '''I Messageri''' hè un gruppu di [[Cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1996]]. [[File:IMessageriVincennes2026.jpg|thumb|""U gruppu i Messageri in concertu a [[Vincennes]]"]] = Storia = U Gruppu I Messageri a principiu in 1996. Sò dui fratelli (Fabrice et Jean-Michel Andreani) di u Capu Corsu è di u Fiumorbu in u Cismonte. A st'epica erani accupagnati di so cuginu Arnaud Andreani. St'annata ani ripurtatu u cuncorsu di a canzona Corsa avanti mille cinque centa persone cù una di a so criaziona. Dopu 'ssu successu, Antoine Leonardi, patrò di Ricordu, pruponi li d'arrigistratu u so primu dischettu "Simu Nati". In 2001, ghjè l'ora di u ritornu cù u nuovu dischettu "D'Isule Esiliati". A canzona chì si chjama cumè u dischettu, hè statu scrita pà [[Patrizia Gattacecca]]. I fratelli farani pareghji riprisentanzi in Corsica, in Germanu (Sarrebruck) è in francia (Aix, Strasbourg, Chamonix) U dischettu "A Mio Lettera" nasciarà in 2005 è sarà u veru successu ramazzè à qualchi canzone cumè "Manc'un Addiu", "A Mio Lettera", "Ti torna à Dì" è altri. Ghjè in 2011 ch'u novu dischettu "Pè Fà La Campà" farà a so affacata è sarà un trionfu. I Messageri girarani in francia è in Auropa. Sete anni dopu, in 2016 u gruppu scontra u realizadore Rick Allison chì darà u dischettu "Una Via". == Discugrafia == === Dischetti === === Simu Nati (1996) === 1. Speranza<br> 2. Rivenerà<br> 3. Un ti ne fà<br> 4. U miò paese caru<br> 5. Simu nati<br> 6. Amore persu<br> 7. Ogni sera<br> 8. Notte di focu<br> 9. Soffiu<br> 10. Amicu<br> 11. Veni a festighjà === D'Isule Esiliati (2001) === 1. Cun Voi<br> 2. A Chjama<br> 3. O Corsica<br> 4. Pasturellu<br> 5. Vita<br> 6. Canzona Prighera<br> 7. D'Isule Esiliati<br> 8. In Li To Ochji<br> 9. Pienghje<br> 10. Hè L'Amore<br> 11. Sarajevo<br> 12. Ricordi Di Ghjuventù === A Mio Lettera (2005) === 1. A Mio Lettera<br> 2. Si Dice<br> 3. Sò Di a Terra Ch'è Tù Sai<br> 4. Ci Tocca à Fà<br> 5. Ti Torna à Dì<br> 6. Ci Hè Quì Vicinu<br> 7. Chì Ai in Capu<br> 8. Trà Di Noi<br> 9. Dì Mi La Torna<br> 10. U Figliolu Innamuratu<br> 11. Manc'un Addiu<br> 12. È Perdunà<br> 13. La Mio Vela<br> 14. Ad Aspettà === Pè Fà La Campà (2011) === 1. Pè fà la campà<br> 2. Duve hè<br> 3. Dì mi quandu<br> 4. Ch'è tù<br> 5. Chì ti manca<br> 6. È s'ell'un c'era lindumane<br> 7. Ci ne feremu<br> 8. Dì li la tù<br> 9. Ùn ci crede più<br> 10. Pè sperà<br> 11. Ùn traì<br> 12. Hè nostru 'ssu dumane<br> 13. Era cusì<br> 14. S'è vo sentite === Una Via (2017) === 1. Una Via<br> 2. Lasciami Sperà<br> 3. Avà<br> 4. Aduni<br> 5. U Sole Di Mezzanotte<br> 6. T'aghju in La Mente<br> 7. Un'antra Storia<br> 8. Sessant'anni Ad Avà<br> 9. Forza Di L'esse<br> 10. Hè Ora Digià<br> [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Cantu corsu]] gh25rlm811tc9e30uv5qrq3efid842u 399756 399755 2026-04-08T22:10:04Z ~2026-15791-17 27867 399756 wikitext text/x-wiki '''I Messageri''' hè un gruppu di [[Cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1996]]. [[File:IMessageriVincennes2026.jpg|thumb|"U gruppu i Messageri in concertu a [[Vincennes]]"]] = Storia = U Gruppu I Messageri a principiu in 1996. Sò dui fratelli (Fabrice et Jean-Michel Andreani) di u Capu Corsu è di u Fiumorbu in u Cismonte. A st'epica erani accupagnati di so cuginu Arnaud Andreani. St'annata ani ripurtatu u cuncorsu di a canzona Corsa avanti mille cinque centa persone cù una di a so criaziona. Dopu 'ssu successu, Antoine Leonardi, patrò di Ricordu, pruponi li d'arrigistratu u so primu dischettu "Simu Nati". In 2001, ghjè l'ora di u ritornu cù u nuovu dischettu "D'Isule Esiliati". A canzona chì si chjama cumè u dischettu, hè statu scrita pà [[Patrizia Gattacecca]]. I fratelli farani pareghji riprisentanzi in Corsica, in Germanu (Sarrebruck) è in francia (Aix, Strasbourg, Chamonix) U dischettu "A Mio Lettera" nasciarà in 2005 è sarà u veru successu ramazzè à qualchi canzone cumè "Manc'un Addiu", "A Mio Lettera", "Ti torna à Dì" è altri. Ghjè in 2011 ch'u novu dischettu "Pè Fà La Campà" farà a so affacata è sarà un trionfu. I Messageri girarani in francia è in Auropa. Sete anni dopu, in 2016 u gruppu scontra u realizadore Rick Allison chì darà u dischettu "Una Via". == Discugrafia == === Dischetti === === Simu Nati (1996) === 1. Speranza<br> 2. Rivenerà<br> 3. Un ti ne fà<br> 4. U miò paese caru<br> 5. Simu nati<br> 6. Amore persu<br> 7. Ogni sera<br> 8. Notte di focu<br> 9. Soffiu<br> 10. Amicu<br> 11. Veni a festighjà === D'Isule Esiliati (2001) === 1. Cun Voi<br> 2. A Chjama<br> 3. O Corsica<br> 4. Pasturellu<br> 5. Vita<br> 6. Canzona Prighera<br> 7. D'Isule Esiliati<br> 8. In Li To Ochji<br> 9. Pienghje<br> 10. Hè L'Amore<br> 11. Sarajevo<br> 12. Ricordi Di Ghjuventù === A Mio Lettera (2005) === 1. A Mio Lettera<br> 2. Si Dice<br> 3. Sò Di a Terra Ch'è Tù Sai<br> 4. Ci Tocca à Fà<br> 5. Ti Torna à Dì<br> 6. Ci Hè Quì Vicinu<br> 7. Chì Ai in Capu<br> 8. Trà Di Noi<br> 9. Dì Mi La Torna<br> 10. U Figliolu Innamuratu<br> 11. Manc'un Addiu<br> 12. È Perdunà<br> 13. La Mio Vela<br> 14. Ad Aspettà === Pè Fà La Campà (2011) === 1. Pè fà la campà<br> 2. Duve hè<br> 3. Dì mi quandu<br> 4. Ch'è tù<br> 5. Chì ti manca<br> 6. È s'ell'un c'era lindumane<br> 7. Ci ne feremu<br> 8. Dì li la tù<br> 9. Ùn ci crede più<br> 10. Pè sperà<br> 11. Ùn traì<br> 12. Hè nostru 'ssu dumane<br> 13. Era cusì<br> 14. S'è vo sentite === Una Via (2017) === 1. Una Via<br> 2. Lasciami Sperà<br> 3. Avà<br> 4. Aduni<br> 5. U Sole Di Mezzanotte<br> 6. T'aghju in La Mente<br> 7. Un'antra Storia<br> 8. Sessant'anni Ad Avà<br> 9. Forza Di L'esse<br> 10. Hè Ora Digià<br> [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Cantu corsu]] 2p4j05d3hys3wapibw3wnz36pz7eqcq 399757 399756 2026-04-08T22:10:49Z ~2026-15791-17 27867 399757 wikitext text/x-wiki '''I Messageri''' hè un gruppu di [[Cantu|musica]] [[Corsica|corsu]] creatu in [[1996]]. [[File:IMessageriVincennes2026.jpg|thumb|U gruppu i Messageri in concertu a [[Vincennes]]]] = Storia = U Gruppu I Messageri a principiu in 1996. Sò dui fratelli (Fabrice et Jean-Michel Andreani) di u Capu Corsu è di u Fiumorbu in u Cismonte. A st'epica erani accupagnati di so cuginu Arnaud Andreani. St'annata ani ripurtatu u cuncorsu di a canzona Corsa avanti mille cinque centa persone cù una di a so criaziona. Dopu 'ssu successu, Antoine Leonardi, patrò di Ricordu, pruponi li d'arrigistratu u so primu dischettu "Simu Nati". In 2001, ghjè l'ora di u ritornu cù u nuovu dischettu "D'Isule Esiliati". A canzona chì si chjama cumè u dischettu, hè statu scrita pà [[Patrizia Gattacecca]]. I fratelli farani pareghji riprisentanzi in Corsica, in Germanu (Sarrebruck) è in francia (Aix, Strasbourg, Chamonix) U dischettu "A Mio Lettera" nasciarà in 2005 è sarà u veru successu ramazzè à qualchi canzone cumè "Manc'un Addiu", "A Mio Lettera", "Ti torna à Dì" è altri. Ghjè in 2011 ch'u novu dischettu "Pè Fà La Campà" farà a so affacata è sarà un trionfu. I Messageri girarani in francia è in Auropa. Sete anni dopu, in 2016 u gruppu scontra u realizadore Rick Allison chì darà u dischettu "Una Via". == Discugrafia == === Dischetti === === Simu Nati (1996) === 1. Speranza<br> 2. Rivenerà<br> 3. Un ti ne fà<br> 4. U miò paese caru<br> 5. Simu nati<br> 6. Amore persu<br> 7. Ogni sera<br> 8. Notte di focu<br> 9. Soffiu<br> 10. Amicu<br> 11. Veni a festighjà === D'Isule Esiliati (2001) === 1. Cun Voi<br> 2. A Chjama<br> 3. O Corsica<br> 4. Pasturellu<br> 5. Vita<br> 6. Canzona Prighera<br> 7. D'Isule Esiliati<br> 8. In Li To Ochji<br> 9. Pienghje<br> 10. Hè L'Amore<br> 11. Sarajevo<br> 12. Ricordi Di Ghjuventù === A Mio Lettera (2005) === 1. A Mio Lettera<br> 2. Si Dice<br> 3. Sò Di a Terra Ch'è Tù Sai<br> 4. Ci Tocca à Fà<br> 5. Ti Torna à Dì<br> 6. Ci Hè Quì Vicinu<br> 7. Chì Ai in Capu<br> 8. Trà Di Noi<br> 9. Dì Mi La Torna<br> 10. U Figliolu Innamuratu<br> 11. Manc'un Addiu<br> 12. È Perdunà<br> 13. La Mio Vela<br> 14. Ad Aspettà === Pè Fà La Campà (2011) === 1. Pè fà la campà<br> 2. Duve hè<br> 3. Dì mi quandu<br> 4. Ch'è tù<br> 5. Chì ti manca<br> 6. È s'ell'un c'era lindumane<br> 7. Ci ne feremu<br> 8. Dì li la tù<br> 9. Ùn ci crede più<br> 10. Pè sperà<br> 11. Ùn traì<br> 12. Hè nostru 'ssu dumane<br> 13. Era cusì<br> 14. S'è vo sentite === Una Via (2017) === 1. Una Via<br> 2. Lasciami Sperà<br> 3. Avà<br> 4. Aduni<br> 5. U Sole Di Mezzanotte<br> 6. T'aghju in La Mente<br> 7. Un'antra Storia<br> 8. Sessant'anni Ad Avà<br> 9. Forza Di L'esse<br> 10. Hè Ora Digià<br> [[Categoria:Musica]] [[Categoria:Cantu corsu]] 5bzjhfsaw26wuubtkw2n4z3ztxjvxr7 Aciartula tirrenica 0 26445 399750 2026-04-08T17:01:38Z Paulu 58 Paulu hà spustatu a pagina [[Aciartula tirrenica]] à [[Podarcis tiliguerta]] 399750 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Podarcis tiliguerta]] 3xiq3uw5in4szdtct0t3fgqi9ohndt7 Acertula tirrena 0 26446 399751 2026-04-08T17:03:01Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Podarcis tiliguerta]] 399751 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Podarcis tiliguerta]] 1igfrn7wzxz5ej1bh2r9e6irtnynbju Aciartula tirrena 0 26447 399752 2026-04-08T17:03:25Z Paulu 58 Reindirizzamentu à [[Podarcis tiliguerta]] 399752 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Podarcis tiliguerta]] 1igfrn7wzxz5ej1bh2r9e6irtnynbju