Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.46.0-wmf.23
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Santu Casanova
0
9545
399850
394494
2026-04-12T20:59:26Z
Fausta Samaritani
15085
/* Puesia */ link
399850
wikitext
text/x-wiki
[[File:Santu Casanova - from L'Annu Corsu 1927.jpg|thumb|Ritrattu di Santu Casanova in [[L'Annu Corsu]] per u 1927]]
'''Santu Casanova''' ([[Azzana]], [[3 di lugliu]] [[1850]] - [[Livornu]], [[27 di dicembre]] [[1936]]) fù un scrittore in [[lingua corsa]], unu di i babbi di a literatura corsa muderna.
== Biugrafia ==
[[File:Arbori_-_Leca_Maria_anghjula.JPG|thumb|U paese d'Arburi incù i so dui paisoli: Mercolaccia inghjò è Parapoghju insù]]
Santu Casanova nascì u 3 di lugliu di u 1850 in Azzana, da una famiglia da [[Riventosa]] e d'[[Arburi]].
Santu Casanova cuminciò à scrive in talianu, è si staccanu l'opare ''Meraviglioso Testamento di Francesco, Morto in Cargese il 18 Maggio 1875'' in lu 1876, ''Contrasto Curioso fra un Guagnese e un Chiglianese'' in lu 1876 è ''La Morte e i Funerali di Spanetto'', in lu 1892.
In soprapiù fundò in u 1889, u prima ghjurnale in lingua corsa : "A Tramuntanella, Fresca è Zitella". Divinterà in u 1896 ''[[A Tramuntana]]'' (u titulu longu essendu "A Tramuntana, Fresca è Sana"), un sittimanale sataricu in lingua corsa chì averà assai successu è chì serà publicatu sin'à u [[1914]]. A rivista tratta di tutti i sughjetti: ecunomichi, suciali, scentificichi, literarii, pulitichi. Fin'à a so morte, Santu Casanova hè statu u dirittore di ''[[A Tramuntana]]'', in chì avarà pruvatu à fissà l'ortograffia di u corsu. Firmava l'articuli è i testi cù unu di i pseudonimi: Ziu Santu, U Monacu, U Piligrinu, U Gobbu, U Paisanu. Ind'è sta rivista sò stati publicati tutti i vinturi autori in lingua corsa, frà quelli [[Petru Rocca]].
Dopu guerra, cuntinuò di prumove a lingua corsa, per via di l'associu ''A Lingua Corsa'' chì fù fundata in u 1921.<ref>Fusina (2006).</ref> Publicò dinù in [[Bastia]] in u 1927 una raccolta di raconti è testi in prosa intitulata ''[[Primavera Corsa]]'' è una raccolta di puesie di prima trinca: ''[[Fiori di Cirnu]]'', in u 1930.
Hè statu suspittatu è ancu accusatu d'esse irridintistu à a fine di a so vita<ref>Vede u telegramma mandatu da Casanova à Mussolini, 29 di ottobre di u 1936: {{citazione|In questo giorno, 29 ottobre dell'anno XV, nel quale lascio per sempre la mia [[Corsica]] natìa, e proprio quando sbarco a [[Livorno]], patria amata di [[Costanzo Ciano|Costanzo]] e [[Galeazzo Ciano]] e di tanti eroi, mi pare di rinascere e di riprendere forze come [[Anteo]] al contatto con la Terra che fu la culla dei nostri antenati e rimane per noi [[Corsi (gruppo etnico)|còrsi]] la vera patria; io, dunque, in questo giorno di luce e di bellezza, Vi porgo con amore e rispetto, o [[Duce]] immortale, il mio saluto fraterno. Vogliate gradirlo come l'omaggio della nostra Corsica, sorella italiana purissima. A noi!}}</ref>.
Santu Casanova morse in Livornu in u 1936. Ma e so cennere funu cullucate in u so paese d'[[Arburi]] in u 1962.
== Opari ==
[[File:Santu Casanova - Primavera Corsa 1927.jpg|thumb|A cuprendula di ''Primavera Corsa'', publicata in Bastia in u 1927]]
===In talianu===
* ''Meraviglioso Testamento di Francesco, Morto in Cargese il 18 Maggio 1875'' (1876).
* ''Dialetto Corso'' (1876).
* ''Contrasto Curioso fra un Guagnese e un Chiglianese'' (1876).
* ''La Morte e i Funerali di Spanetto'' (1892): cumpostu da 125 sistini.
===In corsu===
====Puesia====
* ''Fiori di Cirnu'': publicatu in u [[1930]], cumprende [[L'invernu in Corsica]], [[Cantu di malincunia]], [[Corsica Ponte Novu]].
* ''[[A primavera in Arburi]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1923.
* ''[[Corsica (Santu Casanova)|Corsica]]'' publicatu in u 1931 in l'[[Almanaccu populare di Corsica]].
* ''[[A Lingua Corsa (Santu Casanova)|A Lingua Corsa]]''
====Prosa====
* ''[[L'urticellu]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1924.
* ''[[A Lingua Corsa (Santu Casanova)|A Lingua Corsa]]'': publicatu in [[Primavera Corsa]] in u 1927.
* ''[[Tiadoru Poli, banditu]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1932.
====Teatru====
* [[Dialogu di Petru è Martinu]]: una scenetta publicata u 12 ghjugnu di u 1892 cù u pseudonimu di Brandu, in u ghjurnale bunapartistu ''Le Drapeau'', chì era direttu tandu da l'avvucatu Francescu Nicoli.
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* Santu Casanova, ''Maraviglioso Testamento di Francesco, morto in Cargese, il 18 maggio 1875'' (1876), Aiacciu, stamp. di G. Pompeani.
* Santu Casanova, ''[http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/77296d162360d1ce09494adb53416c97.pdf La Morte è i Funerali di Spanetto] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210225083725/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/77296d162360d1ce09494adb53416c97.pdf |date=2021-02-25 }}'' (1892), Bastia, Ollagnier.
* Santu Casanova, ''Primavera Corsa'' (1927), Bastia, Cordier.
* Santu Casanova, ''Fiori di Cirnu''.(1930) Bastia, stamp. di A. Muvra, Da l'Autore.
* Santu Casanova, [http://www.accademiacorsa.org/invernu.html ''L'invernu in Corsica'', traduzzione da Dumenicu Poli, 2003, [[Accademia corsa]]].
* Ghjacumu Fusina, ''Santu Casanova'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', [[Albiana]], 2006.
==Ligami==
* [http://www.ent-montecristo.org/20030290/index.php?action=article&numero=5 ''I pueti d'Arburi, Santu Casanova è Petru Santu Leca''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070208162141/http://www.accademiacorsa.org/invernu.html |date=2007-02-08 }}
* [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/santucasanova.pdf Thiers, Ghjacumu, ''Santu Casanova è a lingua corsa'', 1992, [[Adecec]]]
* [https://www.youtube.com/watch?v=46uryH6G9WY Videu: L'Urticellu, lettu da Antone Ciosi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080516100036/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/santucasanova.pdf |date=2008-05-16 }}
* [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, articulu annantu à rivista in linea Tempi]
==Da vede dinù==
* [[Petru Santu Leca]]
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Pueta in lingua corsa|Casanova, Santu]]
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Casanova, Santu]]
1px6g1ktk6tr3o5l33erc29yffp8tw7
399851
399850
2026-04-12T21:00:20Z
Fausta Samaritani
15085
/* Puesia */
399851
wikitext
text/x-wiki
[[File:Santu Casanova - from L'Annu Corsu 1927.jpg|thumb|Ritrattu di Santu Casanova in [[L'Annu Corsu]] per u 1927]]
'''Santu Casanova''' ([[Azzana]], [[3 di lugliu]] [[1850]] - [[Livornu]], [[27 di dicembre]] [[1936]]) fù un scrittore in [[lingua corsa]], unu di i babbi di a literatura corsa muderna.
== Biugrafia ==
[[File:Arbori_-_Leca_Maria_anghjula.JPG|thumb|U paese d'Arburi incù i so dui paisoli: Mercolaccia inghjò è Parapoghju insù]]
Santu Casanova nascì u 3 di lugliu di u 1850 in Azzana, da una famiglia da [[Riventosa]] e d'[[Arburi]].
Santu Casanova cuminciò à scrive in talianu, è si staccanu l'opare ''Meraviglioso Testamento di Francesco, Morto in Cargese il 18 Maggio 1875'' in lu 1876, ''Contrasto Curioso fra un Guagnese e un Chiglianese'' in lu 1876 è ''La Morte e i Funerali di Spanetto'', in lu 1892.
In soprapiù fundò in u 1889, u prima ghjurnale in lingua corsa : "A Tramuntanella, Fresca è Zitella". Divinterà in u 1896 ''[[A Tramuntana]]'' (u titulu longu essendu "A Tramuntana, Fresca è Sana"), un sittimanale sataricu in lingua corsa chì averà assai successu è chì serà publicatu sin'à u [[1914]]. A rivista tratta di tutti i sughjetti: ecunomichi, suciali, scentificichi, literarii, pulitichi. Fin'à a so morte, Santu Casanova hè statu u dirittore di ''[[A Tramuntana]]'', in chì avarà pruvatu à fissà l'ortograffia di u corsu. Firmava l'articuli è i testi cù unu di i pseudonimi: Ziu Santu, U Monacu, U Piligrinu, U Gobbu, U Paisanu. Ind'è sta rivista sò stati publicati tutti i vinturi autori in lingua corsa, frà quelli [[Petru Rocca]].
Dopu guerra, cuntinuò di prumove a lingua corsa, per via di l'associu ''A Lingua Corsa'' chì fù fundata in u 1921.<ref>Fusina (2006).</ref> Publicò dinù in [[Bastia]] in u 1927 una raccolta di raconti è testi in prosa intitulata ''[[Primavera Corsa]]'' è una raccolta di puesie di prima trinca: ''[[Fiori di Cirnu]]'', in u 1930.
Hè statu suspittatu è ancu accusatu d'esse irridintistu à a fine di a so vita<ref>Vede u telegramma mandatu da Casanova à Mussolini, 29 di ottobre di u 1936: {{citazione|In questo giorno, 29 ottobre dell'anno XV, nel quale lascio per sempre la mia [[Corsica]] natìa, e proprio quando sbarco a [[Livorno]], patria amata di [[Costanzo Ciano|Costanzo]] e [[Galeazzo Ciano]] e di tanti eroi, mi pare di rinascere e di riprendere forze come [[Anteo]] al contatto con la Terra che fu la culla dei nostri antenati e rimane per noi [[Corsi (gruppo etnico)|còrsi]] la vera patria; io, dunque, in questo giorno di luce e di bellezza, Vi porgo con amore e rispetto, o [[Duce]] immortale, il mio saluto fraterno. Vogliate gradirlo come l'omaggio della nostra Corsica, sorella italiana purissima. A noi!}}</ref>.
Santu Casanova morse in Livornu in u 1936. Ma e so cennere funu cullucate in u so paese d'[[Arburi]] in u 1962.
== Opari ==
[[File:Santu Casanova - Primavera Corsa 1927.jpg|thumb|A cuprendula di ''Primavera Corsa'', publicata in Bastia in u 1927]]
===In talianu===
* ''Meraviglioso Testamento di Francesco, Morto in Cargese il 18 Maggio 1875'' (1876).
* ''Dialetto Corso'' (1876).
* ''Contrasto Curioso fra un Guagnese e un Chiglianese'' (1876).
* ''La Morte e i Funerali di Spanetto'' (1892): cumpostu da 125 sistini.
===In corsu===
====Puesia====
* ''Fiori di Cirnu'': publicatu in u [[1930]], cumprende [[L'invernu in Corsica]], [[Cantu di malincunia]], [[Corsica Ponte Novu]].
* ''[[A primavera in Arburi]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1923.
* ''[[Corsica (Santu Casanova)|Corsica]]'' publicatu in u 1931 in l'[[Almanaccu populare di Corsica]].
====Prosa====
* ''[[L'urticellu]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1924.
* ''[[A Lingua Corsa (Santu Casanova)|A Lingua Corsa]]'': publicatu in [[Primavera Corsa]] in u 1927.
* ''[[Tiadoru Poli, banditu]]'': publicatu in [[L'Annu Corsu]] in u 1932.
====Teatru====
* [[Dialogu di Petru è Martinu]]: una scenetta publicata u 12 ghjugnu di u 1892 cù u pseudonimu di Brandu, in u ghjurnale bunapartistu ''Le Drapeau'', chì era direttu tandu da l'avvucatu Francescu Nicoli.
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* Santu Casanova, ''Maraviglioso Testamento di Francesco, morto in Cargese, il 18 maggio 1875'' (1876), Aiacciu, stamp. di G. Pompeani.
* Santu Casanova, ''[http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/77296d162360d1ce09494adb53416c97.pdf La Morte è i Funerali di Spanetto] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210225083725/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/77296d162360d1ce09494adb53416c97.pdf |date=2021-02-25 }}'' (1892), Bastia, Ollagnier.
* Santu Casanova, ''Primavera Corsa'' (1927), Bastia, Cordier.
* Santu Casanova, ''Fiori di Cirnu''.(1930) Bastia, stamp. di A. Muvra, Da l'Autore.
* Santu Casanova, [http://www.accademiacorsa.org/invernu.html ''L'invernu in Corsica'', traduzzione da Dumenicu Poli, 2003, [[Accademia corsa]]].
* Ghjacumu Fusina, ''Santu Casanova'', in Serpentini, Antone Lurenzu (dir.), ''Dizziunariu storicu di a Corsica'', [[Albiana]], 2006.
==Ligami==
* [http://www.ent-montecristo.org/20030290/index.php?action=article&numero=5 ''I pueti d'Arburi, Santu Casanova è Petru Santu Leca''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070208162141/http://www.accademiacorsa.org/invernu.html |date=2007-02-08 }}
* [http://www.adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/santucasanova.pdf Thiers, Ghjacumu, ''Santu Casanova è a lingua corsa'', 1992, [[Adecec]]]
* [https://www.youtube.com/watch?v=46uryH6G9WY Videu: L'Urticellu, lettu da Antone Ciosi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080516100036/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/santucasanova.pdf |date=2008-05-16 }}
* [https://tempicorsica.com/2018/04/30/santu-casanova/ Santu Casanova, articulu annantu à rivista in linea Tempi]
==Da vede dinù==
* [[Petru Santu Leca]]
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Pueta in lingua corsa|Casanova, Santu]]
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Casanova, Santu]]
dg7jne7qwirqsv9unzcg9buvcnvvsbm
Ghjuvan' Petru Lucciardi
0
9877
399847
394510
2026-04-12T20:56:23Z
Fausta Samaritani
15085
/* Opari */ link
399847
wikitext
text/x-wiki
'''Ghjuvan Petru Lucciardi''' (1862-1928) hè statu un scrivanu è pueta corsu.
==Biugrafia==
[[File:Santo-Pietro-di-Tenda_panoramique.jpg|thumb|300px|Santu Petru di Tenda: u paese nativu di Ghjuvan Petru Lucciardi]]
Ghjuvan Petru Lucciardi hè natu in [[Santu Petru di Tenda]] (Nebbiu) lu 20 di dicembre di lu 1862. A so mamma si chjamava Laura Maria Querci, è u so babbu Carlone Lucciardi. Ghjera una vechja famiglia d’agricultori (vigni è alivetti). [[Anton Bastianu Lucciardi]] era u so arcibabbone è ghjera un pueta assai cunnisciutu « Prete Biasgiu ». Ùn era micca un prete ma vulìa diventà prete quand’ellu era ghjovanu, ghjè per quessa ch’era chjamatu cusì. Hè mortu in lu 1860. Quandu Ghjuvan Petru Lucciardi nasce, sente parlà di u so arcibabbone, è li si pare di cunnosce lu. Tene dui fratelli è trè surelle maiò. Ghjuvan Petru Lucciardi hè u terzu figliolu. Hè andatu in [[Aiacciu]] à fà a scola nurmale à 16 anni. Face parte di a prima generazione di i maestri di a terza republica. Ghjè unu di i primi à circà cù i mezi di nanzu à insegnà u corsu. Ghjè statu maestru in parechji lochi. S’hè maritatu è hà avutu trè figloli (Carlu, Petru Ghjuvanni è Bastianu). Perde u so figliolu Carlu u 25 di dicembre di u 1907, à l'età di 20 anni, di a malatia di a tisia. À parte di què un scrive ch'è in corsu, era una manera di sprime i so sintimi. Hà scrittu in a rivista “[[A Tramuntana]]”. Hà scrittu dinù parechji testi ; unu d'elli “Canti Corsi” pare impurtante chì hà un interessu socio-linguisticu, literariu ma dinù storicu pè a lingua corsa.
Ghjuvan Petru Lucciardi hè mortu in [[Parigi]] u 5 d'aostu di u 1928.
== Opari ==
* ''[[I Galli Rivali]]'' (1909)
* ''[[A Greva di e Giuvanotte]]'' (1909)
* ''[[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|A Lingua Corsa]]''
=== Puesia ===
* ''Canti Corsi'' (1921): l'opera hè cumposta da 5 parte: I. Cose viste ; II. Cose diverse ; III. Doli ; IV. Cose andate ; V. A lingua Corsa. Cumprende [[U Mio Paese (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|U Mio Paese]], [[A Lingua Corsa (Ghjuvan’ Petru Lucciardi)|A Lingua Corsa]], U Ghjornu di i Morti, A Lumera, A Rocca, Cantu Corsu
* ''[[Sunniendu]]'': publicata in [[L'Annu corsu]] (1927)
=== Teatru ===
* ''A Vindetta di Lilla'' (1911)
* ''Maria Gentile'' (1912): un' opera di teatru annantu à listessu tema ch'è quella di [[Vattelapesca]] (Petru Lucciana)<ref>Arrighi (2002) p. 118.</ref>
* ''[[U Martiriu di Santa Divota (Ghjuvan' Petru Lucciardi)|U Martiriu di Santa Divota]]'' (1922): [[À i Corsi]]
==Bibliugrafia==
* Geniu Gherardi (2011) ''[http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf I Lucciardi - Una famiglia corsa di pueti è di maestri di scola] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210122232943/http://m3c.univ-corse.fr/omeka/files/original/bed65e04fd0ec32113519511ec582ceb.pdf |date=2021-01-22 }}'', Edizione Albiana
* Ghjuvan' Petru Lucciardi (1909) ''[[I Galli Rivali]]'', Bastia, Stamperia C. Piaggi
* Ghjuvan' Petru Lucciardi (1912) ''Maria Ghjentile : dramu storicu in trè atti'', Bastia : Stamperia Ollagnier
* Ghjuvan' Petru Lucciardi (1921) ''[http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/d6047b99fe8edb3c70392fa6fc1e6dcd.pdf Canti Corsi] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160307015558/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/d6047b99fe8edb3c70392fa6fc1e6dcd.pdf |date=2016-03-07 }}'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane.
* Ghjuvan' Petru Lucciardi (1922) ''U Martiriu di Santa Divota'', Parigi : Sucietà Parigina di Stamperia
* Ghjuvan' Petru Lucciardi (1924) ''Cose andate...'', Aiacciu : stamperia di A Muvra.
* [http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf Antone Bonifacio è Paulu Arrighi (dir.), ''L'Annu Corsu'' (1927), Nizza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20160307015543/http://www.musee-corse.com/var/ezflow_site/storage/original/application/e29d23b7971a27ca5ae6059402c594c2.pdf |date=2016-03-07 }}
* Ghjuvan' Maria Arrighi (2002) Storia di a lingua corsa, Edizione Gisserot.
== Note ==
<references/>
==Da vede dinù==
* [[Santu Petru di Tenda]]
*[[Anton Bastianu Lucciardi]]
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Pueta in lingua corsa|Lucciardi, Ghjuvan' Petru]]
[[Categoria:Littiratura|Lucciardi, Ghjuvan' Petru]]
nbs9gbafxxxvpandtoqlswgrsrfvqt0
Puseidonu
0
16394
399837
391958
2026-04-12T18:57:14Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
399837
wikitext
text/x-wiki
'''Puseidonu''' o '''Poseidone''') (o ancu ''Pusidonu'')<ref>[http://www.treccani.it/anciclupedia/posidone/ Treccani.it L'Anciclupedia Taliana: Posidone]</ref> (in [[Lingua greca|grecu]] '''Ποσειδῶν''') hè u [[diu]] di u [[mari]] è di i [[terramutu|tarramuti]] in a [[mitulugia greca]] è in a [[riligioni greca]]. Figliu di [[Cronu]] è frateddu di [[Zeus]], [[Ade]], [[Era (mitulugia)|Era]], [[Estia]] è [[Demetra]] hè un di i dodici dii di l'[[Olimpu]]. A so cunsorti hè a [[Nereidi]] [[Anfitrite]] è da edda hà avutu un figliu, [[Tritone (mitulugia)|Tritonu]], chì era mezu omu mezu pesciu.
I simbuli di u diu sò u [[tridenti]] è u so animali sacri, u [[cavaddu]] (criatu da eddu cù l'ondi di u mari) è u [[dalfinu]]. U so [[epitetu]] ricurrenti hè ''Scutidori di a terra'' (sinonimi ''Enosìctono'' o ''Enosigeo'' ([[lingua latina|latinu]]: 'Ennosigaeum'; [[grecu anticu|grecu]]: {{polytonic|Ἐ(ν)νοσίγαιος}}<ref>[http://www.treccani.it/Purtali/elements/categoriesItems.jsp?pathFile=/sites/default/BancaDati/Vocabolario_online/E/VIT_III_E_038754.xml enosigeo], da u ''[[Vocabolario Treccani]] on line''</ref>), causa di i [[terramutu|tarramuti]].
I divinità simili à Puseidonu di u mondu anticu funi [[Rodon]] in a [[Illiria|riligioni illirica]], [[Nethuns]] in a [[riligioni etrusca]] è u so currispundenti nomu [[Nettunu (divinità)|Nettunu]] in quidda [[Religione romana|rumana]].
In u so onori erani cilibrati i [[ghjochi Istmichi]].
== Etimulugia di u nomu ==
[[File:Louvre neptune RF3006.jpg|thumb|upright|''Neptune'' - Marmaru di [[Antoine Coysevox]] - [[1705]] - [[Museiu di u Louvre]] - [[Parighji]]]]
In l'ità di u bronzu, Puseidonu, sicondu i tavuletti d'[[arzilla]] in scrittura [[Lineari B]] chì sò ghjunti finu à no, in l'antica cità di [[Pilo di Messenia|Pilo]] era cunsidaratu u più impurtanti trà i dii; in sti scrizzioni u nomu PO-SE-DA-WO-NE (Puseidonu) ricorri incù friquenza moltu maiori rispettu à DI-U-JA ([[Zeus]]). Si trova ancu una varianti feminiccia di listessu nomu, PO-SE-DE-IA, chì indicheghja l'esistenza di una dea cumpagna di Puseidonu chì in tempi successivi fù sminticata. I tavuletti scuparti à Pilo ammentani sacrifizii in onori de ''I dui righjini è Puseidonu'' oppuri ''I dui righjini è u rè''. L'idantità chì più faciulamenti pò essa attribuita à i ''dui righjini'' hè quidda di [[Demetra]] è [[Parsifuna]] o di dui dei chì erani i so pricursori, in ogni casu divinità chì in ebbichi succissivi ùn funi più assuciati à a figura di Puseidonu. U diu era dighjà idantificatu com'è ''Scutidori di a terra'' vali à dì E-NE-SI-DA-O-NE in [[Cnossu]] d'ebbica [[Cultura micenea|micenia]],<ref>John Paul Adams [http://www.csun.edu/~hcfll004/mycen.html MYCENAEAN DIVINITIES] ''List of handouts for classics 315'' revisionato in u sittembri [[2006]]</ref> un titulu estremamenti impurtanti, soprattuttu cunsidarendu chì i tarramuti sò stati una di i causi principali di a caduta di a civiltà [[Civiltà minoica|minoica]].
In una di i tavuletti di Pilo si trova un liamu trà i noma di Demetra è Puseidonu chì appariscini com'è ''PO-SE-DA-WO-NE'' è ''DA-MA-TE'' insiriti in un cuntestu di richiesti di grazia à i dii.
A sillaba '''<small>DA</small>''', prisenti in tremindù i noma simbraria dirivà da una radica [[Lingua induaurupea|Protuinduauropea]] assuciata à u cuncettu di distribuzioni di terri è privileghji<ref>Par a radica cumuna so pò veda ancu u verbu [[Lingua latina|latinu]] ''dà''.</ref>, par u quali Puseidonu pudaria significà ''Signori distributori'' o ''Cumpagnu di a distributrici'' parallelamenti à Demetra "''A mamma distributrici''".<ref>[[Walter Burkert]] riteni chì a sillaba '''DA''' ferma quantunqua ambigua è pensa chì l'intarpritazioni di ''Cumpagnu di a Terra'' hè praticamenti impussibili à dimustrà. Burkert 1985 III.2.3</ref>
== Urighjini di u cultu ==
[[File:Attica 06-13 Sounion 20 Temple of Poseidon.jpg|thumb|upright|Ruvini di u Tempiu di Puseidonu à Capu Sounion]]
In a cultura micenia, puri cusì dipindenti da u mari, ùn hè stata ritruvata alcuna prova di un liamu trà Puseidonu è u mari stessu. Evidintamenti u cultu di u diu era natu più prima è indepindintamenti da ciò chì saria divintatu u so regnu.
Vistu chì a figura di Puseidonu hè in stretta rilazioni sii incù u [[mari]] sii incù i [[cavaddu|cavaddi]] è cunsidarendu a luntananza da u mari di i zoni in i quali stavani l'antichi induauropei, parechji studii ritenini ch'è Puseidonu urighjinariamenti nascì com'è un ''diu-cavaddu'' è chì solu in seguitu saria statu assimilatu à i divinità acquatichi uriintali quandu i populi grechi mutàni i so fonti di sustintamentu principali passendu da a cultivazioni di a terra à u sfruttamentu di u mari incù a pesca è i cummerci marittimi.
Sicondu [[Pausania (giugrafu)|Pausania]] Puseidonu era un di i custodii di l'[[Oraculu di Delfi]] prima chì [[Apollu (divinità)|Apollu]] ni assumissi u cuntrollu. Apollu è Puseidonu à spessu s'accupàni di listessi aspetti di i vicendi umani: par asempiu duranti a fasa di a fundazioni di novi culonii Apollu par via di l'Oraculu auturizava i culoni à parta è l'insignava induva stabiliscia si, mentri Puseidonu si pigliava cura di i culoni duranti a navigazioni versu a nova patria è pracurava l'acqui lustrali par cilibrà i sacrifizii prupiziatori par a fundazioni di a nova cità. L'[[Anabasi (Senofonte)|Anabasi]] di [[Senofonte (storicu)|Senofonte]] discrivi un gruppu di suldati [[Sparta]]ni chì intonani, dedichendu lu à Puseidonu, un [[peana]] chì hè un tipu d'innu chì, nurmalamenti, era didicatu à Apollu.
Com'è ancu [[Dionisu]] è i [[Menadi]] Puseidonu avia a capacità di pruvucà parechji formi di disturbu mintali: unu di i testi di [[Ippocrate di Coo|Ippocrate]] riporta comu à a so opara era attribuitu l'uccurrenza di certi tipi di [[epilessia]].
Puseidonu era viniratu com'è divinità principali in molti cità: à [[Atena]] era cunsidaratu sicondu sultantu à [[Atena (mitulugia)|Atena]], mentri à [[Corintu]] è in molti cità di a [[Magna Grecia]] era cunsidaratu u prutittori di a ''[[polis]]''.
I cilibrazioni in onori di Puseidonu si tiniani, à l'iniziu di a [[inguernu|staghjoni inguirnali]], in molti cità di u mondu grecu.
I marinari inviavani prigheri à Puseidonu parch'eddu li cuncidissi un viaghju sicuru è calchì volta com'è sacrifiziu annigavani cavaddi in u so onori. Quandu mustrava u latu benignu di a so natura Puseidonu criava novi isuli com'è approdu par i naviganti è uffria un mari calmu è senza timpesti. Quandu inveci era affesu è si sintia ignuratu tandu culpia a terra incù u so tridenti pruvuchendu mari timpistosi è [[terramutu|tarramuti]], annighendu à quiddi chì si truvavani in navigazioni è affundendu l'imbarcazioni.
L'icunugrafia classica di Puseidonu u discrivi à a vida di u so carru trainatu da [[Cavallucciu marinu (mitulugia)|cavadducci marini]] o da cavaddi capaci di corra annantu à u mari. Spessu era rapprisintatu incù [[dalfinu|dalfini]] è incù in manu u so [[tridenti]].
== Puseidonu in a mitulugia ==
=== A nascita è u trionfu annantu à Cronu ===
[[File:Poseidon Polybotes Louvre F226.jpg|thumb|Puseidonu lotta contr'è u [[ghjiganti (mitulugia greca)|ghjiganti]] [[Gigantomachia|Polibote]] - Anfura greca à figuri neri - 540-530 a.C. circa - [[Museiu di u Louvre]] - [[Parighji]]]]
Puseidonu era figliu di [[Cronu]] è [[Rea (mitulugia)|Rea]] è frateddu di Zeus, Ade, Estia, Demetra è Era. Sicondu [[Esiodu]] Puseidonu hè u frateddu maiò di [[Zeus]], mentri sicondu [[Omeru]] u maiò hè Zeus, Puseidonu u sicondu è Ade u terzu.
Esiodu conta infatti chì com'è i so frateddi è sureddi Puseidonu fù divuratu da u patri Cronu è dopu rigurgitatu da eddu custrettu da Zeus, l'ultimugenitu risciutu à sfughja à u terribuli parenti grazia à a matri Rea. Sicondu altri tradizioni inveci Rea riiscì à salvà Puseidonu: sicondu [[Pausania u Periegeta|Pausania]] deti in pastu à u maritu un [[puddetru]] è nascosi u figliu in una banda di cavaddi; sicondu [[Diodoru Siculo]] Rea affidò u figliu à i curi di i [[Telchini]], magichi abitanti di [[Rodi]], è di l'[[Uceanu (mitulugia)|Uceanina]] [[Cefira]]<ref>[[Diodoru Siculo]], ''Bibbiuteca di Storia'' Libru 5 Capitulu 55.</ref>.
Puseidonu incù i frateddi è i sureddi, à l'[[Ecatonchiri]] è à i [[Ciclope (mitulugia)|Ciclopi]], chì li stazzunoni a so arma, u [[tridenti]], scunfissi Cronu è i [[Titanu (mitulugia)|Titani]] in a [[Titanomachia]]. I [[Titanu (mitulugia)|Titani]] funi lampati in u [[Tartaru (mitulugia)|Tartaru]] è Puseidonu stessu s'impignò à custruiscia i mura di bronzu chì l'imprighjunavani<ref>[[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', ''Cronidi contru Titani''</ref>.
Quandu dopu si dicisi à divida u mondu in trè regni, ci fù un surteghju: Zeus riciviti u celi, [[Ade (divinità)|Ade]], ingannatu da Zeus, u mondu suttarraniu di l'oltritomba, mentri à Puseidonu li tuccàni u mari è l'acqui<ref>[[Omeru]], ''[[Iliadi]]'' Libru XV</ref>.
U diu di u mari participò ancu à a guerra trà l'[[Olimpi]] è i [[Ghjiganti (mitulugia greca)|Ghjiganti]], a [[Gigantumachia]], in a quali cumbattì contr'è u ghjiganti Polibote è u scunfissi tagliendu un pezzu di l'isula di [[Coo]] incù u so tridenti è lampendu 'di lu contru, criendu cusì l'isula di [[Nisiru]]<ref>Apollodoru, I 6 2; Strabonu X 5 16</ref>.
===A litica incù Atena par Atena===
[[File:Netuno19b.jpg|thumb|upright|Statua di bronzu chì ripprisenta moltu prubabilamenti Puseidonu - [[460 a.C.]] circa - Truvata in u [[1928]] à u largu di a costa di Capu Artemisiu - [[Museiu archiulogicu naziunali d'Atena]]]]
[[Agostino di'Ippona|Agostino]] in u ''[[A cità di Diu]]'' riporta a spiigazioni di [[Marcu Terenzio Varrone|Varrone]] nantu à l'etimulugia di u nomu di a cità d'Atena: a sfida trà Atena è Puseidonu. In quiddu locu spuntò à l'impruvisu un [[Olea europaea|alivu]] è sgurgò l'acqua. Cunsultatu l'[[Oraculu di Delfi]], risposi ch'è l'alivu simbulizava a dea [[Atena (mitulugia)|Atena]] è l'acqua u diu Puseidonu è chì i citatini pudiani sceglia u nomu di una di i dui divinità par dinuminà a so cità. U rè Cecrope tandu cunvucò tutti i citatini: i masci vutàni par Puseidonu, i donni par Atena. Vinsi a siconda parchì ci fù un votu in più di i donni. Tandu Puseidonu divastò i campi d'Atena incù l'ondi di u mari è par appacià ni l'ira i donni funi puniti: dipoi tandu nissunu figliolu avaria presu u nomu di a mamma è nisciuna saria stata chjamata com'è a dea vincitrici di a litica<ref>[[Agostino di'Ippona]], ''[[A cità di Diu]]'', XVIII, 9.</ref>.
[[Bibbiuteca (Pseudo-Apollodoru)|Apollodoru]] inveci narra chì à ghjudicà a disputa trà i dui divinità funi i dii di l'[[Olimpu (Grecia)|Olimpu]], chì dicritàni a vittoria d'Atena postu ch'è Cecrope avia tistimuniatu chì a dea avia piantatu l'alivu prima di Puseidonu<ref>[[Bibbiuteca (Pseudo-Apollodoru)|Apollodoru]], ''Bibbiuteca'', III, 14.1</ref>.
Si pensa chì sta lighjenda pruvenghi in u ricordu di cuntrasti avvinuti in u periodu [[Civiltà micenia|Miceniu]] trà l'abitanti urighjinarii di a cità è di i novi immigrati. È intarissanti à nutà com'è Atena, nonustanti sta scelta, à l'arici di u so sviluppu fù una grandi putenza navali, capaci di scunfighja a flotta [[Persia]]na in a [[battaglia di Salamina]].
In una virsioni di a storia diffarenti, [[Atena]] è Puseidonu aviani rottu una rilazioni appena prima di a litica, aghjunghjendu cusì un antru mutivu validu à a lotta par u pussessu di a cità.
=== L'innu omericu à Puseidonu ===
L'innu à Puseidonu, inclusu in a racolta di l'[[Inni omerichi]], cunsisti in una brevi invucazioni, un priambulu di setti versi chì si rivolghji à u diu com'è "''scutidori di a terra è di i landi marini, diu di i prufondi abissi chì hè ancu signori di u [[Monti Aliconu]] è di l'ampia [[Vergina|Aigaì]]''"<ref>L'antica cità-palazzu nantu chì annantu à i so ruvini sorghji a citatina di [[Vergina]]</ref> è ricorda ancu a so doppia natura di diu di l'[[Olimpi|Olimpu]]: "''dumadori di cavaddi è salvatori di navi''".GIMMI
===A ribillioni à Zeus è a punizioni===
[[Omeru]] conta chì un ghjornu i dii di l'Olimpu, suvitendu Era, Apollu è Puseidonu, si rivultàni contr'à Zeus è u liàni. À salvà u Rè di i Dii fù a nereidi [[Teti (Nereo)|Teti]], chì chjamò u Centimanu [[Briareo]] chì u salvò<ref>[[Omeru]], ''[[Iliadi]]'', Libru I vv. 395-405</ref>.
Com'è punizioni Zeus custrinsi Puseidonu è ancu Apollu à serva u rè di [[Troia (Asia Minori)|Troia]] [[Laomedonte]]. Quiddi li chersi di custruiscia un'enorma cinta muraria chì curraria tutti intornu à a so cità è prumisi di ricumpinsà li par stu sirviziu. Eppuri u rè di Troia ùn mantiniti micca a parola data. Par vindicà si, Puseidonu mandò un mostru marinu par attaccà a cità, chì parò fù uccisu da [[Erculu]].
===In a guerra di Troia===
In l'[[Iliadi]] Puseidonu si schiera da a parti di i Grechi è in parechji occasioni scendi in battaglia contru à l'armata Troianu. Eppuri in u XXu libru, intarveni par salvà à [[Enea]] quandu u principi Troianu hè annantu à u puntu d'essa uccisu da [[Achilli]].
===L'astiu par Odisseu===
[[Odisseu]], com'eddu a conta eddu stessu, par salvà si da u salvaticu è [[Antrupufagia|antrupofagu]] [[Ciclope (mitulugia)|Ciclope]] [[Pulifemu]], figliu di u diu di u mari è di a ninfa marina [[Polifemo|Toosa]], l'acceca eppo scappa. Puseidonu, da quiddu mumentu, scatena tutta a so furia in i cunfronti di u rè d'Itaca, ch'eddu ùn uccidarà micca, ma ch'eddu custringhjarà par anni luntanu da a so patria.
Puseidonu ùn participeghja micca à u cunciliu di i dii ind'eddu fù dicisu chì [[Odisseu]] pudarà vultà in casa soia, lascendu [[Ogigia]] dopu tanti anni da u mumentu ch'edda participeghja à un banchettu vicinu à l'[[Etiopi]]. Quandu u diu di u mari, vultendu da u banchettu, s'accorsi chì Odisseu navigava in mari, capiti chì i dii aviani dicisu ch'eddu pudia vultà in casa soia è scatinò i venti contru u murtali, fendu lu naufragà da a so [[zattera]] prima ch'eddu ghjunghissi à [[Scheria]], a patria di i Feaci<ref>[[Omeru]], ''[[Odissea]]'' Libru V vv. 282-381</ref>.
Par puniscia i Feaci chì aviani ripurtatu [[Odisseu]] in casa, u diu di u mari trasfurmò a navi è l'omini chì aviani aiutatu u rè di Itaca in petra<ref>[[Omeru]], ''[[Odissea]]'' Libru XIII vv. 159-164</ref>.
== Amanti è figli di Puseidonu ==
{| class="wikitable"
|-
! Matri
! Statu
! Figli
! Mitu
|-
| [[Afrudita]]
| [[Diu|Dea]]
|
# [[Erix|Erice]]
# [[Erofilo]]
|
|-
| [[Alope]]
|
|
# [[Ippotoo]]
| Puseidonu ebbi una rilazioni incù a so nipoti [[Alope]], figlia di u so figliu [[Circionu]] rè di [[Eleusi]], inghjinirendu cusì [[Ippotoo]]. Circionu dicisi di sippiddiscia viva Alope, ma Puseidonu a trasfurmò in l'umonima [[Surghjenti (idrulugia)|fonti]] chì si trova in i circonda di [[Eleusi]].
|-
| [[Anfitrite]]<ref name="Anfitride">[[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'' Figli di Anfitride è Enosigeo</ref>
| [[Nereide]]
|
# [[Tritone (mitulugia)|Tritonu]]<ref name="Anfitride"/>
# [[Bentesicima]]
|
|-
| [[Amimone]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|
# [[Nauplio]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|Puseidonu salvò [[Amimone]] da un [[Satiru (mitulugia)|satiru]] lascivu chì l'avia aggrissata è in seguitu ebbi da edda un figliu di nomu [[Nauplio]].
|-
| [[Arene]]
|
|
# [[Idas]]
|
|-
| [[Aretusa]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|
# [[Abante (Puseidonu)|Abante]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|-
| [[Astipalea (mitulugia)|Astipalea]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|
# [[Periclimeno]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|-
| [[Caliciu (ninfa)|Caliciu]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|
# [[Cicno (Puseidonu)|Cicno]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|-
| [[Celeno (mitulugia)|Celeno]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|
# [[Eufemu (Puseidonu)|Eufemu]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
# [[Lico]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
# [[Nitteo]]<ref name="Igino, Fabulae"/>
|
|-
| [[Clito (mitulugia)|Clito]]<ref name="Crizia">[[Platonu]], ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]''.</ref>
|
|
# [[Atlantide|Atlanti]]<ref name="Crizia"/>
# [[Eumelo]]<ref name="Crizia"/>
# [[Anfere]]<ref name="Crizia"/>
# [[Evemone]]<ref name="Crizia"/>
# [[Mneseo]]<ref name="Crizia"/>
# [[Autoctono (mitulugia)|Autoctono]]<ref name="Crizia"/>
# [[Elasippo]]<ref name="Crizia"/>
# [[Mestore]]<ref name="Crizia"/>
# [[Azae]]<ref name="Crizia"/>
# [[Diaprepe]]<ref name="Crizia"/>
|[[Platonu]] cuntò in u ''[[Crizia (dialogu)|Crizia]]'' chì à Puseidonu tuccò in sorti [[Atlantide]].
U diu s'innamurò di [[Clito (mitulugia)|Clito]], una zitedda di l'isula, è "sarrò a cuddina induva edda vivia, altirnendu trè zoni di mari è di terra in chjerchji cuncentrichi di diffarenti ampiezza, dui erani fatti di terra è trè d'acqua", rindendu la inaccessibili à l'omini, chì à l'ebbica ùn cunnisciani micca a [[navigazioni]]. Puseidonu è Clito ebbini deci figlioli, u prima di i quali, Atlanti, saria divintatu in seguitu u guvarnadori di l'Imperu. Ognunu di i deci rè guvirnava a so probbia rigioni di cumpitenza, è erani liati l'uni à l'altri da i dispusizioni privisti da Puseidonu è incisi annantu à una lastra d'[[oricalcu]] posta à u centru di l'isula, intornu à a quali si riuniscìani par piglià dicisioni chì riguardavani à tutti.
|-
| [[Demetra]]<ref name="Demetra">[[Pausania u Periegeta|Pausania]], ''Periegesi di a Grecia'', 8.25.7</ref>
| [[Diu|Dea]]
|
# [[Arione (cavaddu mitulogicu)|Arione]]<ref name="Demetra"/>
# [[Despena]]<ref name="Demetra"/>
| Sicondu un anticu mitu, una volta Puseidonu pruvò à insidià [[Demetra]], ma a dea ricusò i so approcci è si trasfurmò in una [[cavaddu|ghjumenta]] par nasconda si pigliò l'apparenza d'un cavaddu è si piattò in una mandria à mezu à altri cavaddi. Puseidonu parò a ricunniscì listessu, nonustanti i so novi simbianzi, è si trasfurmò à so volta in un [[cavaddu|staddonu]] è in stu modu riiscì à fà la soia: da l'unioni nascì [[Arione (cavaddu mitulogicu)|Arionu]], un cavaddu dutatu di u donu di a parola.
|-
| [[Gea]]
| [[Diu|Dea]]
|
# [[Anteo]]
# [[Cariddi]]
|
|-
| [[Ifimedea]]
|
|
# [[Aloadi|Oti]]
# [[Aloadi|Efialte]]
|
|-
| [[Meliadi|Melia]]
|
|
# [[Amicu (Puseidonu)|Amicu]]
|
|-
| [[Medusa (mitulugia)|Medusa]]<ref name="Medusa">[[Esiodu]], ''[[Tiugunia (Esiodu)|Tiugunia]]'', I figli di Cetu è di Forci</ref>
| [[Gurgona]]
|
# [[Pegasu (mitulugia)|Pegasu]]<ref name="Medusa"/>
# [[Crisaore]]<ref name="Medusa"/>
|Sicondu u mitu Puseidonu s'era innamuratu di Medusa, una di i [[Gurgoni]], i figli femini di [[Forcu]] è [[Cetu (mitulugia)|Cetu]]. Una notti u diu a sidussi o a stuprò in u tempiu d'[[Atena]]. Quist'ultima, prufundamenti irritata da l'affrontu subitu, avia trasfurmatu a zitedda in un orribili mostru.
|-
| [[Peribea]]<ref name="Nausitoo">[[Omeru]], ''[[Udissea]]'' Libru VII vv.56-57</ref>
| murtali
|
# [[Nausitoo]]<ref name="Nausitoo"/>
|
|-
| [[Satyria]]
|
|
# [[Taras (mitulugia)|Taras]]
|
|-
| [[Tiru (mitulugia)|Tiru]]<ref name="Igino, Fabulae">Igino, ''Fabulae'', 157: Figli di Puseidonu</ref>
| murtali
|
# Pelia<ref name="Igino, Fabulae"/>
# Neleu<ref name="Igino, Fabulae"/>
|[[Tiru (mitulugia)|Tiru]] era spusata incù [[Creteu]], da u quali avia avutu [[Esone (mitulugia)|Esone]], ma era innamurata di u diu fluviali [[Enipeu]]: a donna s'uffrì à Enipeu chì parò a ricusò. Un ghjornu Puseidonu, chì s'era innamuratu di Tiru, assunsi i simbianzi d'Enipeu è da a so unioni nascini i dui coppii [[Pelia]] è [[Neleu]].
|-
| [[Pulifemu|Toosa]]<ref name="Toosa"/>
| [[ninfa (mitulugia)|ninfa]]
|
# [[Pulifemu]]<ref name="Toosa">[[Omeru]], ''[[Odissea]]'' Libru I v. 71</ref>
|
|}
== Noti ==
<references/>
== Bibliugrafia è fonti ==
* Walter Burkert, ''Greek Religion'' (A riligioni Greca) 1985.
* {{en}} [http://homepage.mac.com/cparada/GML/ Fonti nantu à a mitulugia Greca] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20011211182537/http://homepage.mac.com/cparada/GML/ |date=2001-12-11 }}
* {{en}} [http://www.theoi.com/Olympios/Poseidon.html Theoi.com: Puseidonu]
* {{en}} [http://www.androphile.org/preview/Library/Mythology/Greek/ A storia di Puseidonu è Pelope] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070320130412/http://www.androphile.org/preview/Library/Mythology/Greek/ |date=2007-03-20 }}
* [http://ancienthistory.about.com/cs/grecoromanmyth1/à/poseidonmates.htm Poseidon's Children and the Mates of Poseidon] (i cumpagni è i figli di Puseidonu), Gill, N.S. 2007
* Noel Robertson ''Poseidon's Fistivali at the Winter Solstice'' (I cilibrazioni par Puseidonu à u sulstiziu d'inguernu) annantu à ''The Classical Quarterly, New Series,'' Vol. 34, Nò. 1 (1984), pp. 1-16
== Da veda dinò ==
* [[Nettuniu (divinità)]]
* [[Lista di e divinità in a mitulugia greca]]
[[categoria:Mitulugia]]
0bn92aawwqrputhblojwils9t2nz0k1
A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)
0
17674
399848
350864
2026-04-12T20:57:12Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[A Lingua Corsa (Ghjuvan’ Petru Lucciardi)]] à [[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]
350864
wikitext
text/x-wiki
'''A Lingua Corsa''' hè una [[puesia|puesia]] di [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]], chì face parte di u so [[litteratura|libru]] entitulatu ''Canti Corsi''.
==A Lingua Corsa==
[[File:Santo-Pietro-di-Tenda_%C3%A9glise_Saint-Jean.jpg|thumb|"Pensu cun gran dilettu à la ghjesola": A ghjesa di Santu Petru di Tenda]]
:"''À a mio surella Fiordispina''"
:Di u [[lingua corsa|Corsu]] mi ne restu sempre in brama,
:È u parlariu pertuttu, ancu in [[Parigi]];
:Perch'è 'ssa [[lingua]] a m'hà imparata [[famiglia|mamma]],
:Senza tante fatighe nè artifici.
:Mi rammenta i [[famiglia|parenti]], eppo l'amici;
:I [[ghjocu|ghjochi]] di i cumpagni, è cosa s'ama
:Quandu s'hè ancu zitelli - chì ùn si trama
:Di fà male à nisunu - è s'hè felici .
:Quandu u parlu mi vene tuttu in [[core]]:
:I vechji, i [[famiglia|genitori]], i mio fratelli,
:I vicini, eppo e [[casa|case]], eppo i [[stradellu|stradelli]],
:Hè u [[locu]] ind'è si và quandu si more...
:Pensu cun gran dilettu à la [[ghjesola]],
:È à la [[campana]] chì sunava a [[scola]].
==Riferimenti==
* Ghjuvan Petru Lucciardi (1921) ''Canti Corsi'', Castelnaudary, Sucietà d'Edizione Occitane.
==Da vede dinù==
* [[Ghjuvan' Petru Lucciardi]]
[[Categoria:Puesia]]
8efc83uf1zpq0md6bc24t84be7hdbza
Listinu di l'attori americani
0
18485
399823
399796
2026-04-12T13:02:27Z
Fausta Samaritani
15085
399823
wikitext
text/x-wiki
Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu:
[[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]]
[[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']]
;A
[[James Adomian]]<br>
[[Scott Adsit]]<br>
[[Casey Affleck]]<br>
[[Joe Alaskey]]<br>
[[Carlos Alazraqui]]<br>
[[Jason Alexander]]<br>
[[Anne Haney]]<br>
[[Michael Ansara]]<br>
[[Ed Asner]]<br>
[[James Avery]]<br>
;B
[[Conrad Bain]]<br>
[[Ashleigh Ball]]<br>
[[Ike Barinholtz]]<br>
[[Bob Barker]]<br>
[[Jessica Barth]]<br>
[[Dante Basco]]<br>
[[Joshua Bassett]]<br>
[[Jason Bateman]]<br>
[[Jeff Bennett]]<br>
[[Jeff Bergman]]<br>
[[Ahmed Best]]<br>
[[Michael Biehn]]<br>
[[Gregg Binkley]]<br>
[[Cate Blanchett]]<br>
[[Corbin Bleu]]<br>
[[Emily Blunt]]<br>
[[Anthony Bourdain]]<br>
[[Peter Boyle]]<br>
[[Wayne Brady]]<br>
[[Marlon Brando]]<br>
[[Chuy Bravo]]<br>
[[Wilford Brimley]]<br>
[[Charles Bronson]]<br>
[[Emily Browning]]<br>
[[LeVar Burton]]<br>
[[Steve Buscemi]]<br>
;C
[[James Caan]]<br>
[[Larry the Cable Guy]]<br>
[[Godfrey Cambridge]]<br>
[[George Carlin]]<br>
[[Jim Carrey]]<br>
[[Dixie Carter]]<br>
[[Nancy Cartwright]]<br>
[[Dan Castellaneta]]<br>
[[Thomas Haden Church]]<br>
[[Blake Clark]]<br>
[[Michael Clarke Duncan]]<br>
[[Kevin Clash]]<br>
[[Jemaine Clement]]<br>
[[Montgomery Clift]]<br>
[[James Coburn]]<br>
[[Gary Coleman]]<br>
[[Bradley Cooper]]<br>
[[Michael Copper]]<br>
[[Kevin Costner]]<br>
[[Bryan Cranston]]<br>
[[Michelle Creber]]<br>
[[Terry Crews]]<br>
[[Russell Crowe]]<br>
[[Tom Cruise]]<br>
[[Mark Curry]]<br>
[[Tim Curry]]<br>
[[Miley Cyrus]]<br>
;D
[[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br>
[[Claire Danes]]<br>
[[Larry David]]<br>
[[Clifton Davis]]<br>
[[Jack Davis]]<br>
[[Eddie Deezen]]<br>
[[Robert De Niro]]<br>
[[Danny DeVito]]<br>
[[Leonardo DiCaprio]]<br>
[[Andy Dick]]<br>
[[Phyllis Diller]]<br>
[[Omid Djalili]]<br>
[[Walt Dohrn]]<br>
[[Tate Donovan]]<br>
[[Brad Dourif]]<br>
[[Kevin Downes]]<br>
[[Josh Duhamel]]<br>
[[Clive Dunn]]<br>
[[Shelley Duvall]]<br>
;E
[[Roger Ebert]]<br>
[[Susan Egan]]<br>
[[Susie Essman]]<br>
[[Sophie Anna Everhard]]<br>
;F
[[Dakota Fanning]]<br>
[[Ben Feldman]]<br>
[[Keith Ferguson]]<br>
[[Will Ferrell]]<br>
[[Miguel Ferrer]]<br>
[[Carrie Fisher]]<br>
[[Flavor Flav]]<br>
[[Charles Fleischer]]<br>
[[Jared Fogle]]<br>
[[Megan Fox]]<br>
[[Jeff Foxworthy]]<br>
[[Matt Frewer]]<br>
[[Nika Futterman]]<br>
;G
[[Pierce Gagnon]]<br>
[[M. C. Gainey]]<br>
[[Gallagher]]<br>
[[James Gandolfini]]<br>
[[Andrew Garfield]]<br>
[[Judy Garland]]<br>
[[Jeff Garlin]]<br>
[[Janeane Garofalo]]<br>
[[Jackie Gleason]]<br>
[[Bobcat Goldthwait]]<br>
[[Selena Gomez]]<br>
[[Omar Gooding]]<br>
[[John Goodman]]<br>
[[Frank Gorshin]]<br>
[[Gilbert Gottfried]]<br>
[[Michael Gough]]<br>
[[Topher Grace]]<br>
[[Kelsey Grammer]]<br>
[[Ariana Grande]]<br>
[[CeeLo Green]]<br>
[[Paul Greenberg]]<br>
[[Richard Griffiths]]<br>
;H
[[Tony Hale]]<br>
[[Jim Hanks]]<br>
[[Chris Hansen]]<br>
[[Brandon Hardesty]]<br>
[[Chris Hardwick]]<br>
[[Mariska Hargitay]]<br>
[[Danielle Harris]]<br>
[[Estelle Harris]]<br>
[[Melissa Joan Hart]]<br>
[[Goldie Hawn]]<br>
[[Mitch Hedberg]]<br>
[[Mike Henry]]<br>
[[Hera Hilmar]]<br>
[[Philip Seymour Hoffman]]<br>
[[Hal Holbrook]]<br>
[[Richard Steven Horvitz]]<br>
[[Arliss Howard]]<br>
[[Rance Howard]]<br>
[[Vanessa Hudgens]]<br>
[[Marsha Hunt]]<br>
[[Sam Huntington]]<br>
;I
[[Ice Cube]]<br>
[[Bill Irwin]]<br>
;J
[[Eric Jacobson]]<br>
[[Kendall Jenner]]<br>
[[Michael Jeter]]<br>
[[Scarlett Johansson]]<br>
[[Jovian]]<br>
;K
[[Paul Kantner]]<br>
[[Casey Kasem]]<br>
[[William Katt]]<br>
[[David Kaufman]]<br>
[[Josh Keaton]]<br>
[[Sally Kellerman]]<br>
[[Keegan-Michael Key]]<br>
[[Irwin Keyes]]<br>
[[Richard Kiel]]<br>
[[Richard Kind]]<br>
[[Joey King]]<br>
[[Larry King]]<br>
[[Bruno Kirby]]<br>
[[Eartha Kitt]]<br>
[[Wayne Knight]]<br>
[[Jane Krakowski]]<br>
[[Chris Kratt]]<br>
[[Martin Kratt]]<br>
[[Mila Kunis]]<br>
;L
[[Shia LaBeouf]]<br>
[[Jack LaLanne]]<br>
[[John de Lancie]]<br>
[[Martin Landau]]<br>
[[Nathan Lane]]<br>
[[Artie Lange]]<br>
[[Ali Larter]]<br>
[[Ed Lauter]]<br>
[[Taylor Lautner]]<br>
[[Martin Lawrence]]<br>
[[Jason Lee]]<br>
[[David Letterman]]<br>
[[Philip Levine]]<br>
[[Jerry Lewis]]<br>
[[Phill Lewis]]<br>
[[Mike Lindell]]<br>
[[John Lithgow]]<br>
[[Demi Lovato]]<br>
[[Jon Lovitz]]<br>
[[Masiela Lusha]]<br>
;M
[[Bernie Mac]]<br>
[[Charles Manson]]<br>
[[Garry Marshall]]<br>
[[Drew Massey]]<br>
[[Chuck McCann]]<br>
[[Edie McClurg]]<br>
[[Matthew McConaughey]]<br>
[[Malcolm McDowell]]<br>
[[Bob McGrath]]<br>
[[Tom McGrath]]<br>
[[Phil McGraw]]<br>
[[Joel McHale]]<br>
[[Kevin Meaney]]<br>
[[Carlos Mencia]]<br>
[[Burgess Meredith]]<br>
[[Jim Meskimen]]<br>
[[Ivana Miličević]]<br>
[[Matt K. Miller]]<br>
[[Aedin Mincks]]<br>
[[Marilyn Monroe]]<br>
[[Matthew J. Munn]]<br>
[[Mike Myers]]<br>
;N
[[Peter New]]<br>
[[Bob Newhart]]<br>
[[Julie Newmar]]<br>
[[Elvis Nolasco]]<br>
;O
[[Travis Oates]]<br>
[[Steve Oedekerk]]<br>
[[Gary Oldman]]<br>
[[Nicole Oliver]]<br>
[[Ed O'Neill]]<br>
[[Randy Orton]]<br>
[[Haley Joel Osment]]<br>
[[Frank Oz]]<br>
;P
[[Al Pacino]]<br>
[[Gwyneth Paltrow]]<br>
[[Hayden Panettiere]]<br>
[[Trey Parker]]<br>
[[Robert Patrick]]<br>
[[Bill Paxton]]<br>
[[Khary Payton]]<br>
[[Amanda Peet]]<br>
[[Katy Perry]]<br>
[[Tyler Perry]]<br>
[[Paul Petersen]]<br>
[[Michelle Pfeiffer]]<br>
[[Regis Philbin]]<br>
[[Chris Pine]]<br>
[[Geoff Pierson]]<br>
[[Brad Pitt]]<br>
[[Donald Pleasence]]<br>
[[Suzanne Pleshette]]<br>
[[Amy Poehler]]<br>
[[Sidney Poitier]]<br>
[[Tracy Pollan]]<br>
[[Mike Pollock]]<br>
[[Ryan Potter]]<br>
[[Chris Pratt]]<br>
[[Laura Prepon]]<br>
;R
[[Christopher Reeve]]<br>
[[Carl Reiner]]<br>
[[Jeremy Renner]]<br>
[[Giovanni Ribisi]]<br>
[[Christina Ricci]]<br>
[[Kevin Michael Richardson]]<br>
[[Don Rickles]]<br>
[[Rob Riggle]]<br>
[[Joan Rivers]]<br>
[[Doris Roberts]]<br>
[[Gord Robertson]]<br>
[[Alex Rocco]]<br>
[[Rod Roddy]]<br>
[[Fred Rogers]]<br>
[[Cesar Romero]]<br>
[[Rebecca Romijn]]<br>
[[Gena Rowlands]]<br>
;S
[[Bob Saget]]<br>
[[William Sanderson]]<br>
[[Magnús Scheving]]<br>
[[Richard Schiff]]<br>
[[Kevin Schon]]<br>
[[S. Scott Bullock]]<br>
[[Vin Scully]]<br>
[[Tupac Shakur]]<br>
[[Garry Shandling]]<br>
[[Lindsey Shaw]]<br>
[[Wallace Shawn]]<br>
[[Kevin Shinick]]<br>
[[James Sie]]<br>
[[Richard Simmons]]<br>
[[Jenny Slate]]<br>
[[Paul L. Smith]]<br>
[[Will Smith]]<br>
[[Yeardley Smith]]<br>
[[Dana Snyder]]<br>
[[André Sogliuzzo]]<br>
[[Kath Soucie]]<br>
[[Kevin Spacey]]<br>
[[Aries Spears]]<br>
[[Caroll Spinney]]<br>
[[Ben Stein]]<br>
[[Melissa Sturm]]<br>
[[Dudley Sutton]]<br>
[[Hilary Swank]]<br>
;T
[[George Takei]]<br>
[[Quentin Tarantino]]<br>
[[John Tartaglia]]<br>
[[Fred Tatasciore]]<br>
[[Matthew W. Taylor]]<br>
[[Carrot Top]]<br>
[[Daniel Tosh]]<br>
[[John Travolta]]<br>
[[Chris Tucker]]<br>
[[Joe Turkel]]<br>
;V
[[Jim Varney]]<br>
[[Reginald VelJohnson]]<br>
[[Conrad Vernon]]<br>
[[Abe Vigoda]]<br>
[[Floyd Vivino]]<br>
[[Matt Vogel]]<br>
;W
[[Dee Wallace]]<br>
[[David Weintraub]]<br>
[[Cathy Weseluck]]<br>
[[Billy West]]<br>
[[Brooks Wheelan]]<br>
[[David A. R. White]]<br>
[[Jaleel White]]<br>
[[Thea White]]<br>
[[Steve Whitmire]]<br>
[[Gene Wilder]]<br>
[[Montel Williams]]<br>
[[Robin Williams]]<br>
[[Mick Wingert]]<br>
[[Jonathan Winters]]<br>
[[Jake Wood]]<br>
[[Sam Worthington]]<br>
;Y
[["Weird Al" Yankovic]]<br>
[[Liu Yifei]]<br>
;Z
[[Steve Zahn]]<br>
[[Zendaya]]<br>
[[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br>
[[Categoria:Sinemà]]
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
496ckxwpdgd2j45bhgnxkzi9mnkzxo3
399825
399823
2026-04-12T13:09:02Z
Fausta Samaritani
15085
link
399825
wikitext
text/x-wiki
Ci sò parechji attori in i [[Stati Uniti d'America]], i listemu quì sottu:
[[File:United States film clapperboard.svg|200px|right]]
[[File:Golden Age of Hollywood.png|thumb|500px|right|''Golden Age of Hollywood'']]
;A
[[James Adomian]]<br>
[[Scott Adsit]]<br>
[[Casey Affleck]]<br>
[[Joe Alaskey]]<br>
[[Carlos Alazraqui]]<br>
[[Jason Alexander]]<br>
[[Anne Haney]]<br>
[[Michael Ansara]]<br>
[[Ed Asner]]<br>
[[James Avery]]<br>
;B
[[Conrad Bain]]<br>
[[Ashleigh Ball]]<br>
[[Ike Barinholtz]]<br>
[[Bob Barker]]<br>
[[Jessica Barth]]<br>
[[Dante Basco]]<br>
[[Joshua Bassett]]<br>
[[Jason Bateman]]<br>
[[Jeff Bennett]]<br>
[[Jeff Bergman]]<br>
[[Ahmed Best]]<br>
[[Michael Biehn]]<br>
[[Gregg Binkley]]<br>
[[Cate Blanchett]]<br>
[[Corbin Bleu]]<br>
[[Emily Blunt]]<br>
[[Anthony Bourdain]]<br>
[[Peter Boyle]]<br>
[[Wayne Brady]]<br>
[[Marlon Brando]]<br>
[[Chuy Bravo]]<br>
[[Wilford Brimley]]<br>
[[Charles Bronson]]<br>
[[Emily Browning]]<br>
[[LeVar Burton]]<br>
[[Steve Buscemi]]<br>
;C
[[James Caan]]<br>
[[Larry the Cable Guy]]<br>
[[Godfrey Cambridge]]<br>
[[George Carlin]]<br>
[[Jim Carrey]]<br>
[[Dixie Carter]]<br>
[[Nancy Cartwright]]<br>
[[Dan Castellaneta]]<br>
[[Thomas Haden Church]]<br>
[[Blake Clark]]<br>
[[Michael Clarke Duncan]]<br>
[[Kevin Clash]]<br>
[[Jemaine Clement]]<br>
[[Montgomery Clift]]<br>
[[James Coburn]]<br>
[[Gary Coleman]]<br>
[[Bradley Cooper]]<br>
[[Michael Copper]]<br>
[[Kevin Costner]]<br>
[[Bryan Cranston]]<br>
[[Michelle Creber]]<br>
[[Terry Crews]]<br>
[[Russell Crowe]]<br>
[[Tom Cruise]]<br>
[[Mark Curry]]<br>
[[Tim Curry]]<br>
[[Miley Cyrus]]<br>
;D
[[E. G. Daily]] (Elizabeth Ann Guttman)<br>
[[Claire Danes]]<br>
[[Larry David]]<br>
[[Clifton Davis]]<br>
[[Jack Davis]]<br>
[[Eddie Deezen]]<br>
[[Robert De Niro]]<br>
[[Danny DeVito]]<br>
[[Leonardo DiCaprio]]<br>
[[Andy Dick]]<br>
[[Phyllis Diller]]<br>
[[Omid Djalili]]<br>
[[Walt Dohrn]]<br>
[[Tate Donovan]]<br>
[[Brad Dourif]]<br>
[[Kevin Downes]]<br>
[[Josh Duhamel]]<br>
[[Clive Dunn]]<br>
[[Shelley Duvall]]<br>
;E
[[Roger Ebert]]<br>
[[Susan Egan]]<br>
[[Susie Essman]]<br>
[[Sophie Anna Everhard]]<br>
;F
[[Dakota Fanning]]<br>
[[Ben Feldman]]<br>
[[Keith Ferguson]]<br>
[[Will Ferrell]]<br>
[[Miguel Ferrer]]<br>
[[Carrie Fisher]]<br>
[[Flavor Flav]]<br>
[[Charles Fleischer]]<br>
[[Jared Fogle]]<br>
[[Megan Fox]]<br>
[[Jeff Foxworthy]]<br>
[[Matt Frewer]]<br>
[[Nika Futterman]]<br>
;G
[[Pierce Gagnon]]<br>
[[M. C. Gainey]]<br>
[[Gallagher]]<br>
[[James Gandolfini]]<br>
[[Andrew Garfield]]<br>
[[Judy Garland]]<br>
[[Jeff Garlin]]<br>
[[Janeane Garofalo]]<br>
[[Jackie Gleason]]<br>
[[Bobcat Goldthwait]]<br>
[[Selena Gomez]]<br>
[[Omar Gooding]]<br>
[[John Goodman]]<br>
[[Frank Gorshin]]<br>
[[Gilbert Gottfried]]<br>
[[Michael Gough]]<br>
[[Topher Grace]]<br>
[[Kelsey Grammer]]<br>
[[Ariana Grande]]<br>
[[CeeLo Green]]<br>
[[Paul Greenberg]]<br>
[[Richard Griffiths]]<br>
;H
[[Tony Hale]]<br>
[[Jim Hanks]]<br>
[[Chris Hansen]]<br>
[[Brandon Hardesty]]<br>
[[Chris Hardwick]]<br>
[[Mariska Hargitay]]<br>
[[Danielle Harris]]<br>
[[Estelle Harris]]<br>
[[Melissa Joan Hart]]<br>
[[Goldie Hawn]]<br>
[[Mitch Hedberg]]<br>
[[Mike Henry]]<br>
[[Hera Hilmar]]<br>
[[Philip Seymour Hoffman]]<br>
[[Hal Holbrook]]<br>
[[Richard Steven Horvitz]]<br>
[[Arliss Howard]]<br>
[[Rance Howard]]<br>
[[Vanessa Hudgens]]<br>
[[Marsha Hunt]]<br>
[[Sam Huntington]]<br>
;I
[[Ice Cube]]<br>
[[Bill Irwin]]<br>
;J
[[Eric Jacobson]]<br>
[[Kendall Jenner]]<br>
[[Michael Jeter]]<br>
[[Scarlett Johansson]]<br>
[[Jovian]]<br>
;K
[[Paul Kantner]]<br>
[[Casey Kasem]]<br>
[[William Katt]]<br>
[[David Kaufman]]<br>
[[Josh Keaton]]<br>
[[Sally Kellerman]]<br>
[[Keegan-Michael Key]]<br>
[[Irwin Keyes]]<br>
[[Richard Kiel]]<br>
[[Richard Kind]]<br>
[[Joey King]]<br>
[[Larry King]]<br>
[[Bruno Kirby]]<br>
[[Eartha Kitt]]<br>
[[Wayne Knight]]<br>
[[Jane Krakowski]]<br>
[[Chris Kratt]]<br>
[[Martin Kratt]]<br>
[[Mila Kunis]]<br>
;L
[[Shia LaBeouf]]<br>
[[Jack LaLanne]]<br>
[[John de Lancie]]<br>
[[Martin Landau]]<br>
[[Nathan Lane]]<br>
[[Artie Lange]]<br>
[[Ali Larter]]<br>
[[Ed Lauter]]<br>
[[Taylor Lautner]]<br>
[[Martin Lawrence]]<br>
[[Jason Lee]]<br>
[[David Letterman]]<br>
[[Philip Levine]]<br>
[[Jerry Lewis]]<br>
[[Phill Lewis]]<br>
[[Mike Lindell]]<br>
[[John Lithgow]]<br>
[[Demi Lovato]]<br>
[[Jon Lovitz]]<br>
[[Masiela Lusha]]<br>
;M
[[Bernie Mac]]<br>
[[Charles Manson]]<br>
[[Garry Marshall]]<br>
[[Drew Massey]]<br>
[[Chuck McCann]]<br>
[[Edie McClurg]]<br>
[[Matthew McConaughey]]<br>
[[Malcolm McDowell]]<br>
[[Bob McGrath]]<br>
[[Tom McGrath]]<br>
[[Phil McGraw]]<br>
[[Joel McHale]]<br>
[[Kevin Meaney]]<br>
[[Carlos Mencia]]<br>
[[Burgess Meredith]]<br>
[[Jim Meskimen]]<br>
[[Ivana Miličević]]<br>
[[Matt K. Miller]]<br>
[[Aedin Mincks]]<br>
[[Marilyn Monroe]]<br>
[[Matthew J. Munn]]<br>
[[Mike Myers]]<br>
;N
[[Peter New]]<br>
[[Bob Newhart]]<br>
[[Julie Newmar]]<br>
[[Elvis Nolasco]]<br>
;O
[[Travis Oates]]<br>
[[Steve Oedekerk]]<br>
[[Gary Oldman]]<br>
[[Nicole Oliver]]<br>
[[Ed O'Neill]]<br>
[[Randy Orton]]<br>
[[Haley Joel Osment]]<br>
[[Frank Oz]]<br>
;P
[[Al Pacino]]<br>
[[Gwyneth Paltrow]]<br>
[[Hayden Panettiere]]<br>
[[Trey Parker]]<br>
[[Robert Patrick]]<br>
[[Bill Paxton]]<br>
[[Khary Payton]]<br>
[[Amanda Peet]]<br>
[[Katy Perry]]<br>
[[Tyler Perry]]<br>
[[Paul Petersen]]<br>
[[Michelle Pfeiffer]]<br>
[[Regis Philbin]]<br>
[[Chris Pine]]<br>
[[Geoff Pierson]]<br>
[[Brad Pitt]]<br>
[[Donald Pleasence]]<br>
[[Suzanne Pleshette]]<br>
[[Amy Poehler]]<br>
[[Sidney Poitier]]<br>
[[Tracy Pollan]]<br>
[[Mike Pollock]]<br>
[[Ryan Potter]]<br>
[[Chris Pratt]]<br>
[[Laura Prepon]]<br>
;R
[[Christopher Reeve]]<br>
[[Carl Reiner]]<br>
[[Jeremy Renner]]<br>
[[Giovanni Ribisi]]<br>
[[Christina Ricci]]<br>
[[Kevin Michael Richardson]]<br>
[[Don Rickles]]<br>
[[Rob Riggle]]<br>
[[Joan Rivers]]<br>
[[Doris Roberts]]<br>
[[Gord Robertson]]<br>
[[Alex Rocco]]<br>
[[Rod Roddy]]<br>
[[Fred Rogers]]<br>
[[Cesar Romero]]<br>
[[Rebecca Romijn]]<br>
[[Gena Rowlands]]<br>
;S
[[Bob Saget]]<br>
[[William Sanderson]]<br>
[[Magnús Scheving]]<br>
[[Richard Schiff]]<br>
[[Kevin Schon]]<br>
[[S. Scott Bullock]]<br>
[[Vin Scully]]<br>
[[Tupac Shakur]]<br>
[[Garry Shandling]]<br>
[[Lindsey Shaw]]<br>
[[Wallace Shawn]]<br>
[[Kevin Shinick]]<br>
[[James Sie]]<br>
[[Richard Simmons]]<br>
[[Jenny Slate]]<br>
[[Paul L. Smith]]<br>
[[Will Smith]]<br>
[[Yeardley Smith]]<br>
[[Dana Snyder]]<br>
[[André Sogliuzzo]]<br>
[[Kath Soucie]]<br>
[[Kevin Spacey]]<br>
[[Aries Spears]]<br>
[[Caroll Spinney]]<br>
[[June Squibb]]<br>
[[Ben Stein]]<br>
[[Melissa Sturm]]<br>
[[Dudley Sutton]]<br>
[[Hilary Swank]]<br>
;T
[[George Takei]]<br>
[[Quentin Tarantino]]<br>
[[John Tartaglia]]<br>
[[Fred Tatasciore]]<br>
[[Matthew W. Taylor]]<br>
[[Carrot Top]]<br>
[[Daniel Tosh]]<br>
[[John Travolta]]<br>
[[Chris Tucker]]<br>
[[Joe Turkel]]<br>
;V
[[Jim Varney]]<br>
[[Reginald VelJohnson]]<br>
[[Conrad Vernon]]<br>
[[Abe Vigoda]]<br>
[[Floyd Vivino]]<br>
[[Matt Vogel]]<br>
;W
[[Dee Wallace]]<br>
[[David Weintraub]]<br>
[[Cathy Weseluck]]<br>
[[Billy West]]<br>
[[Brooks Wheelan]]<br>
[[David A. R. White]]<br>
[[Jaleel White]]<br>
[[Thea White]]<br>
[[Steve Whitmire]]<br>
[[Gene Wilder]]<br>
[[Montel Williams]]<br>
[[Robin Williams]]<br>
[[Mick Wingert]]<br>
[[Jonathan Winters]]<br>
[[Jake Wood]]<br>
[[Sam Worthington]]<br>
;Y
[["Weird Al" Yankovic]]<br>
[[Liu Yifei]]<br>
;Z
[[Steve Zahn]]<br>
[[Zendaya]]<br>
[[Efrem Zimbalist, Jr.]]<br>
[[Categoria:Sinemà]]
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
rvoi4bbq86wtp9vwi687j1ys5z096gr
Cartel de Santa
0
20332
399820
389809
2026-04-12T12:46:10Z
Fausta Samaritani
15085
link
399820
wikitext
text/x-wiki
[[File:CARTEL DE SANTA GOLPE AVISA.jpg|thumb|300px|right|Cartel de Santa]]
I '''Cartel de Santa''' hè un gruppu di rap [[Messicu|messicanu]] natu in [[1996]] à Santa Catarina, Nuevo León.
A furmazione di i Cartel de Santa era furmata da MC Babo è Rowan Rabia.
=== Da vede dinò ===
[[Akwid]]<br>
[[Control Machete]]<br>
[[Kinto Sol]]<br>
[[Categoria:Gruppu di rap]]
ktxf5mnl40e89lpcrt61k6zho6idn27
Akwid
0
20347
399819
389805
2026-04-12T12:43:55Z
Fausta Samaritani
15085
link,
399819
wikitext
text/x-wiki
[[File:Akwid in Los Angeles (245712567).jpg|thumb]]
'''Akwid''' hè un gruppu di rap [[Messicu|messicanu]] natu in [[2000]] à Jiquilpan, Michoacán.
A furmazione di i Akwid era furmata da u rapper AK è u Wikid.
=== Da vede dinò ===
[[Cartel de Santa]]<br>
[[Control Machete]]<br>
[[Kinto Sol]]<br>
[[Categoria:Gruppu di rap]]
mii4jjjbu1xns70yf7fh78nwmowrivb
Atalanta Bergamasca Calcio
0
20817
399841
396220
2026-04-12T20:30:08Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */
399841
wikitext
text/x-wiki
{{Football club infobox |
nomeclub = Atalanta BC |
immagine = |
nomecompletu = Atalanta Bergamasca Calcio|
nickname = ''La Dea (A Dea)'', ''Gli Orobici'' (l'orobica), ''I Nerazzurri'' (U Nerazzurri) |
fundatu = [[1907]] |
stadiu = [[Gewiss Stadium]] |
capacità = 21,300 |
presidente = [[Antonio Percassi]] |
allinatori = [[Gian Piero Gasperini]] |
leca = [[Serie A]] |
stagione = 2023/24|
pusizione = Serie A, 4u |
| pattern_la1 = _atalanta2425h
| pattern_b1 = _atalanta2425h
| pattern_ra1 = _atalanta2425h
| pattern_sh1 = _atalanta2425h
| pattern_so1 = _atalanta2021hl
| leftarm1 =
| body1 =
| rightarm1 =
| shorts1 = 000000
| socks1 = 000000
| pattern_la2 = _atalanta2425a
| pattern_b2 = _atalanta2425a
| pattern_ra2 = _atalanta2425a
| pattern_sh2 = _atalanta2425a
| pattern_so2 = _atalanta2021al
| leftarm2 = FFFFFF
| body2 = FFFFFF
| rightarm2 = FFFFFF
| shorts2 = FFFFFF
| socks2 = FFFFFF
| pattern_la3 = _atalanta2425t
| pattern_b3 = _atalanta2425t
| pattern_ra3 = _atalanta2425t
| pattern_sh3 = _atalanta2425t
| pattern_so3 = _atalanta2425tl
| leftarm3 = ffee00
| body3 = ffee00
| rightarm3 = ffee00
| shorts3 = ffee00
| socks3 = ffee00
shirtsupplier=[[Joma]] |
shirtsponsors=[[Indeed]] (home)<br />[[Indeed]] (away)<br />[[Indeed]] (third)
}}
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
U '''Atalanta Bergamasca Calcio''' hè un club di pallò di [[Bergamu]], [[Italia]]. Hè statu fundatu in u [[1907]]. Oghji, l'Atalanta ghjoca in Serie A di Italia, avè ottinutu a prumuzione da a Serie B in 2010-2011. U prisidenti attuali hè Antonio Percassi è l'allinatori hè Gian Piero Gasperini.
Sò chjamati u Nerazzurri è l'Orebici. Fundatu in u 1907 da alcuni studianti svizzeri in a gimnastica di u liceo classico. Atalanta ghjucanu in strisce blu è neru. U stadiu di u club hè u 21.300 sede Gewiss Stadium.
== Storicu ==
Fondata u 17 d'ottobre 1907 da studenti di liceu Eugenio Urio, Giulio è Ferruccio Amati, Alessandro Forlini è Giovanni Roberti cum'è a Società di Sportiva di Ginnastica di Bergamo e Atalanta, Atalanta deriva u so nome da l'eroina omonima di a mitulugia greca, digià in 1907 u cumpagnia crea a so propria sezione di football, una associazione ricunnisciuta ufficialmente da a FIGC solu in u 1914.
In u 1920 si fusionò cù l'area di Bergamo, dendu u nome attuale. In u 1920, a squadra hà ghjucatu i so primi campionati di primu rolu (Prima Categoria), solu per falà in a seconda divisione, da quandu date in u 1928, quandu hà guadagnatu u campionu di a Prima Divisione (cù l'imponente ungaru nantu à u bancu). L'equipa torna dopu una sola stagione in a Serie B di novu furmazione, è in 1933 risicherà fallimentu, salvendu grazie à una cullizzioni di sportivi è a vendita di Carlo Ceresoli, l'elementu più ripresentativu, à Ambrosiana Inter per 100.000 lire.
Dopu chì l'altri campionati B finiscinu à a mità di u tavulu, in u 1937 Atalanta vincì a prumuzione in Serie A à a fine di a stagione 1936-1937, ma immediatamente si ritira. Dopu duie staggione torna à u volu superiore è, cum'è novu ghjucatu prumossu, ottene un sestu postu in a stagione 1940-1941; ancu in l'anni seguenti, hè nutatu per e so eccellenti prestazioni contr'à e squadre listati (per esempiu, vincendu parechje volte cù Grande Torino), pigliendu ancu u cincu postu in a stagione 1947-1948. U club ferma continuamente in u volu superiore finu à a fine di a stagione 1958-1959, per un totale di 17 campionati consecutivi (record di a cumpagnia di i campionati consecutivi in prima divisione).
À l'iniziu di l'anni sittanta, i Bergamo cuminciaru à participà à a cumpetizione europea, affaccendusi bè in a Mitropa Cup (semifinale in u 1962), in a Coppa di Amicizia è in a Coppa delle Alpi (perde una finale in 1963 cù a Juventus). À a fine di a stagione 1962-1963, Atalanta vincì a so prima Cuppa Italiana; seguita u debut in a UEFA Cup Winners 'Cup. In u 1969 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, mentre a settanta hè caratterizata da una successione di promozioni è relegazioni trà e prime dui divisioni naziunali. À a fine di a stagione 1980-1981, l'unicu relegatu à a terza divisione di a storia di a squadra di Bergamo hè ghjuntu, ma si ne vultonu in Serie B dopu à a vittoria di a Serie C1 1981-1982.
A dea in a stagione 1983-1984 hà guadagnatu u campionatu Serie B, ma torna à a categuria di cadete trè anni dopu. Tuttavia, in a listessa stagione, Atalanta hà ghjunghje à a finale di a Cuppa Italiana (perde à u campionu d'Italia di Napuli) è torna à l'accessu à a Cup Cup di i Vincitori. Ancu s'ellu hè ghjucatu in Serie B, u coach Emiliano Mondonico trascineghja a so squadra finu à i semifinali di a cuncorsa, un postu megliu in i cuncorsi UEFA cà una squadra chì ùn face parte di a so divisione nazionale più altu. In l'anni seguenti, Atalanta torna à ghjucà in a prima divisione è ottene accessu à a Cuppa UEFA in duie occasioni consecutive (Copa UEFA 1989-1990 è Copa UEFA 1990-1991).
In u 1994 una nova relegazione ghjunghje in Serie B, cù ritornu immediatu in Serie A dopu un annu. In a stagione 1996-1997, Filippo Inzaghi, chì hà marcatu 24 gol in a liga, hè diventatu u primu ghjucadore di Bergamo à vincerà u golottu in a Serie A.
A fine di l'anni 90 è i duie mila anni sò caratterizati da una alternanza di categurie trà a Serie A è a Serie B (trè promozioni, cumpresu un campionatu vincitu in a stagione 2005-2006, è quattru relegazioni trà a stagione 1997-1998 è a stagione 2009-2010). Con a vittoria di a Serie B 2010-2011 u club torna à torna in Serie A, per esse dopu impegnati à a fine di a stagione in u scandalu di lanciamentu 2011; resta in u top flight in l'anni seguenti, ottene u quartu postu in a stagione 2016-2017, quandu qualifica per l'Europa League, una cumpetizione chì e tappe di qualificazione anu ancu qualificate in fine di a stagione successiva. Duranti a staghjoni 2018-2019 u campionu finisci in u terzu postu scunfittendu Sassuolo 3-1, ottenendu cusì a prima qualificazione per a UEFA Champions League di a so storia; u debut serà fattu contr'à [[Dinamo Zagabria]] u 18 di settembre di u 2019, un match finitu 4-0 à favore di a squadra croata.
L'Atalanta hà vintu a Coppa Italia in u 1963, battendu à Torino per a prima volta.
==Da vede dinò==
*[[Angelo Domenghini]]
*[[Gaetano Scirea]]
*[[Federico Pisani]]
*[[Cristiano Doni]]
*[[Andrea Consigli]]
*[[Thomas Manfredini]]
*[[Andrea Masiello]]
*[[Simone Padoin]]
*[[György Garics]]
*[[Jaime Valdés]]
*[[Federico Peluso]]
*[[Fabio Caserta]]
*[[Édgar Barreto]]
*[[Tiberio Guarente]]
*[[Leonardo Talamonti]]
*[[Sergio Floccari]]
*[[Luca Cigarini]]
*[[Alessio Cerci]]
*[[Simone Tiribocchi]]
*[[Giacomo Bonaventura]]
*[[Maximiliano Moralez]]
*[[Germán Denis]]
*[[Carlos Carmona]]
*[[Gabriel Paletta]]
*[[Mattia Caldara]]
*[[Leonardo Spinazzola]]
*[[Franck Kessié]]
*[[Jasmin Kurtić]]
*[[Marco D'Alessandro]]
*[[Davide Zappacosta]]
*[[Giuseppe Biava]]
*[[Luca Cigarini]]
*[[Andrea Conti]]
*[[Gianpaolo Bellini]]
*[[Mauricio Pinilla]]
*[[Marco Borriello]]
*[[Marcelo Estigarribia]]
*[[Alessandro Diamanti]]
*[[Etrit Berisha]]
*[[Gianluca Mancini]]
*[[Emiliano Rigoni]]
*[[Bryan Cristante]]
*[[Andrea Petagna]]
*[[Alberto Paloschi]]
*[[Andreas Cornelius]]
*[[Musa Barrow]]
*[[Simon Kjær]]
==Tituli==
* '''Cuppa Italia: (1)'''
** 1963
* '''Serie B: (6)'''
** 1928, 1940, 1959, 1984, 2006, 2011
* '''Serie C: (1)'''
** 1982
== Liami ==
* [https://www.atalanta.it/ Situ ufficiale]
* [http://www.atalantini.online/ Situ ufficiale di fan]
* [http://www.tuttoatalanta.com/ Tutto Atalanta]
[[Categoria:Italia]]
[[Categoria:Atalanta Bergamasca Calcio]]
m0rxbbpnr30tyqmm1ow206ebc0xibx0
Andrea Masiello
0
20825
399842
364870
2026-04-12T20:32:37Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, link
399842
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Andrea Masiello''' (natu in u [[1986]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]].
=== Biugrafia ===
Hè forse u più cunnisciutu per a riparazione di partiti in u Derby di [[Puglia]], mentre ghjucò per Bari, scurdendu un propiu scopu per guarantisce a sopravvivenza di Lecce in Serie A. Hè statu pruibitu 26 mesi per vende partite per u so club. Hè statu firmatu da Atalanta, ma hè statu liberatu u [[2012]], finu à u ritornu in u [[2014]].
[[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Talianu|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Biugrafia|Masiello, Andrea]]
7jsdctbzwbqmwpvek1flvtqlnudjrc7
399843
399842
2026-04-12T20:35:28Z
Fausta Samaritani
15085
file
399843
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Andrea Masiello 03.jpg|thumb|150px|right|Andrea Masiello]]
'''Andrea Masiello''' (natu in u [[1986]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]].
=== Biugrafia ===
Hè forse u più cunnisciutu per a riparazione di partiti in u Derby di [[Puglia]], mentre ghjucò per Bari, scurdendu un propiu scopu per guarantisce a sopravvivenza di Lecce in Serie A. Hè statu pruibitu 26 mesi per vende partite per u so club. Hè statu firmatu da Atalanta, ma hè statu liberatu u [[2012]], finu à u ritornu in u [[2014]].
[[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Talianu|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Biugrafia|Masiello, Andrea]]
fqmbt2tfx55n0wwi3un1iksfmj25442
Iridaceae
0
23154
399844
390323
2026-04-12T20:38:27Z
Fausta Samaritani
15085
link
399844
wikitext
text/x-wiki
'''Iridaceae'''.
[[File:Babiana sambucina 1.jpg|thumb|200px|right|''[[Babiana sambucina]]'']]
== Pianti ==
;I
[[Iris foetidissima]]<br>
[[Iris pseudacorus]]<br>
[[Iris tuberosa]]<br>
;P
[[Pomu di sodoma]]<br>
;R
[[Romulea requienii]]<br>
[[Rumex acetosella]]<br>
:Z
[[Zafranu corsu]] <br>
[[Zafranu minutu]]<br>
[[Categoria:Iridaceae]]
eouxddpu1y2ufs7ihxsi1jbbtrejv54
Lamiaceae
0
24777
399836
389911
2026-04-12T14:03:34Z
Fausta Samaritani
15085
link
399836
wikitext
text/x-wiki
'''Lamiaceae'''.
[[File:Blue Fountain Bush.jpg|thumb|200px|right|Lamiacea]]
[[File:Scutellaria sp.jpg|thumb|200px|right|''Scutellaria'']]
[[File:Salvia eremostachya.jpg|thumb|200px|right|''Salvia eremostachya'']]
=== Pianti ===
;A
[[Acinos arvensis]]<br>
[[Ajuga chamaepitys]]<br>
[[Ajuga iva]]<br>
[[Ajuga pyramidalis]]<br>
[[Arba barona]]<br>
;E
[[Erba strega]] (''Stachys glutinosa'')<br>
;G
[[Galeopsis angustifolia]]<br>
[[Galeopsis ladanum]]<br>
[[Galeopsis tetrahit]]<br>
;L
[[Lamium amplexicaule]]<br>
[[Lamium garganicum]]<br>
[[Lamium purpureum]]<br>
[[Lavandula angustifolia]]<br>
;M
[[Mentha aquatica]]<br>
[[Mentha requienii]]<br>
[[Mentha spicata]]<br>
[[Mentha suaveolens]]<br>
[[Micromeria graeca]]<br>
[[Mintrastu]] (''Mentha suaveolens insularis'')<br>
;N
[[Nepeta cataria]]<br>
[[Nepita]] (''Calamintha nepeta nepeta'')<br>
;O
[[Origanum majorana]]<br>
[[Origanum vulgare]]<br>
;P
[[Piumbonu]] (''Lavandula stoechas'')<br>
[[Prunella laciniata]]<br>
[[Prunella vulgaris]]<br>
;S
[[Salvia fruticosa]]<br>
[[Salvia glutinosa]]<br>
[[Salvia microphylla]]<br>
[[Salvia pratensis]]<br>
[[Salvia sclarea]]<br>
[[Salvia tiliifolia]]<br>
[[Salvia verbenaca]]<br>
[[Scutellaria galericulata]]<br>
[[Stachys]]<br>
[[Stachys arvensis]]<br>
[[Stachys corsica]]<br>
[[Stachys germanica]]<br>
[[Stachys ocymastrum]]<br>
[[Stachys palustris]]<br>
[[Stachys sylvatica]]<br>
;T
[[Teucrium capitatum]]<br>
[[Teucrium flavum]]<br>
[[Teucrium fruticans]]<br>
[[Teucrium marum]]<br>
[[Teucrium massiliense]]<br>
[[Teucrium scordium]]<br>
[[Teucrium scorodonia]]<br>
[[Thymus vulgaris]]<br>
[[Categoria:Lamiaceae]]
1kft1471q1sz04fy30zstcogitsckzb
Museu di Bastia
0
25899
399821
399673
2026-04-12T12:50:14Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede */ link
399821
wikitext
text/x-wiki
[[File:Musée de Bastia façade (détail).jpg|miniatura|A facciata di u museu di Bastia]]
U '''museu di Bastia''' si trova in u [[A Citatella di Bastia|quartieru di a citatella]], in i lochi di l'anzianu [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|palazzu di i guvernatori]]. U museu hè organizatu intornu à dui parcorsi : A mostra permanente, chì tratta di a storia di a cità di [[Bastìa|Bastia]]. È a mostra tempuranea, chì cambia tutti l'anni, è chì si pò visità da u mese di lugliu à u mese di dicembre.
== U palazzu ==
U '''Palazzu di i Guvernatori''', hè un munumentu storicu di a cità di [[Bastìa|Bastia]], à u core di u quartieru storicu di a [[A Citatella di Bastia|citatella]] . Era a residenza di i guvernatori ghjenuvesi, dopu cù i Francesi hè diventatu una caserma militare è oghje un museu.
A prima furtificazione data di l'annu 1380, quandu u guvernatore ghjenuvese [[Leonello Lomellini]] fece custruisce una furtificazione mudesta, un picculu castellu nant'à un promuntoriu vicinu à a cala di Ficaghjola è a marina di piscadori di Portu Cardu, detta ''bastia'' o ''castellu della bastia.''
Ma hè un seculu dopu à a so creazione chì a torre iniziale divintò a residenza di i guvernatori. U palazzu allughjava l'appartamenti di u guvernatore. Era u so locu principale di residenza. Era ancu a sede di a corte di ghjustizia. Ci era una caserma pè i suldati, parechje cappelle. C'era dinù parechje cellule di prigiò particularmente insalubre. Ci era ancu parechje cisterne per l'acqua .
== E cullezzione ==
U tema di u museu di Bastia hè quellu di a storia di a cità, piazzata in a storia di a Corsica. Trè assi spiccanu : a storia urbana di Bastia, Bastia cum'è centru di putere (Ghjenuvese, Anglu-Corsu è dopu francese), è infine e cullezzione Fesch è Carlini.
=== A storia urbana di Bastia ===
E prime sale sò cunsacrate à a storia urbana di Bastia. Pudemu seguità a so evuluzione in u tempu à traversu una seria d’opere d’arte chì rapresentanu a cità à diverse epiche. Scupremu in particulare l'influenza ghjenuvese in l'urbanisimu è l'architettura.
==== stanza 1 : Bastia, mudellu di e cità corse di u liturale ====
[[Bastìa|Bastia]] ùn era ch'è una piccula marina di piscadori nanzu ch'elli ghjunganu i Ghjenuvesi. In l'anni 1378-1380, [[Leonello Lomellini]], cummerciante ligure, face custruisce una furtificazione, chjamata ''Castello della Bastia o Il Fortino'' po ''a Bastia'' in u locu di l'attuale [[A Citatella di Bastia|Citadella]] . Bastia hè natu. Hè custituitu da una cità alta, ''Terra Nova'', di fronte à a cità bassa, più vechja, ''Terra Vechja'' <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> .
[[File:Maquette-de-la-ville-de-Bastia.jpg|centro|miniatura|400x400px| Mudellu di a cità di Bastia : Terra Nova è Terra Vechja]]
[[File:Dédicace au gouerneur Salvago (1514).jpg|miniatura|[[Lastra di cummemurazione per una funtana]] (1604)]]
[[File:Louis_auguste_lapito,_veduta_di_bastia_da_toga,_1844.jpg|centro|miniatura|400x400px| ''[[Vue de Bastia depuis Toga]],'' di Louis-Auguste Lapito (1844)]]
[[File:Ferdinand_michel_storelli,_veduta_di_bastia,_1863_ca.jpg|centro|miniatura|400x400px| ''Vista di Bastia'', Michel Storelli, 1863]]
[[File:Fronte_di_fontana_con_putti,_da_ficajola,_1488.jpg|centro|miniatura|400x400px| Lastra di a funtana di Ficaghjola, 1488. Cita u nome di u guvernatore ghjenuvese di l'epica, Raffaello Grimaldi.]]
[[File:Plaque-de-fontaine-Bastia.jpg|centro|miniatura|429x429px| Lastra di una funtana datata di u 1514, situata carrughju di u Colle in Bastia. L'iscrizzione si riferisce à u guvernatore Francesco Salvago. Si vede San Ghjorghju, patrone di [[Gènuva|Ghjenuva]], chì tomba u dragone]]
[[File:Vue_de_Bastia,_Lucien_Peri,_1ère_moitié_du_XXe_siècle,_musée_de_Bastia.jpg|centro|miniatura|400x400px| ''Vista di Bastia'', [[Lucien Peri]], prima metà di u XXu seculu seculu, museu di Bastia]]
==== sala 2 : Trà Terra Vechja è Terra Nova ====
A cità di Bastia hè strutturata intornu à i dui quartieri di Terra Nova, a cità alta circundata da i bastioni di a Citatella, è di Terra Vechja, a cità bassa, cità aperta cù u so portu. Da a fine di u XVIIIu seculu, sti dui quartieri diventanu emblematiche di l'identità di Bastia. Sò stati immurtalizati da tanti artisti corsi, francesi è stranieri <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> .<gallery widths="400" mode="packed" heights="300">
File:Frédéric bourgeois de mercey, veduta del vecchio porto di bastia, 1839.jpg|link=Fichier:Frédéric_bourgeois_de_mercey,_veduta_del_vecchio_porto_di_bastia,_1839.jpg|alt=Frédéric Bourgeois de Mercey, vue du Vieux-Port de Bastia, 1839|Frédéric Bourgeois de Mercey, [[Vue du Vieux-Port de Bastia]], 1839
File:Tony cardella, veduta del vecchio porto di bastia, 1938.jpg|link=Fichier:Tony_cardella,_veduta_del_vecchio_porto_di_bastia,_1938.jpg|alt=Tony Cardella, vue du Vieux-Port de Bastia, 1938|Tony Cardella, vista di u Vechju Portu di Bastia, 1938
</gallery>
[[File:Bastia,_lithographie_de_Bourgeois_de_Mercey.jpg|centro|miniatura|400x400px| Bastia, litografia di Bourgeois de Mercey, 1860]]
[[File:Rue_de_Bastia,_Albert_Gillio,_1ère_moitié_du_XXe_siècle.jpg|centro|miniatura|511x511px| Carrughju di Bastia, [[Albert Gillio]], prima metà di u XXu seculu]]
[[File:Vue_du_Vieux-Port_de_Bastia,_Albert_Gillio,_2ème_quart_du_XXe_siècle,_musée_de_Bastia.jpg|centro|miniatura| ''Vista di u Vechju Portu di Bastia'', Albert Gillio, 2 quartu di u XXu seculu]]
[[File:Vue du Vieux-Port et de la citadelle de Bastia.jpg|centro|miniatura|''[[Vue du Vieux-Port et de la citadelle de Bastia]]'', di José Fabri-Canti (1939)]]
==== sala 3 : Fiure d'una cità corsa ====
Parechje opere chì rapresentanu à Bastia si ponu vede in sta sala, cum'è i quadri di u pittore [[Albert Gillio]] (1892-1964).
==== sala 4 : Una cità marcata da influenza ligure ====
Fundatu da i Ghjenuvesi à a fine di u seculu XIV, Bastia hè mercata di manera prufonda da l'architettura ligure. E case di u Vechju Portu è di a [[A Citatella di Bastia|Citatella]] ne portanu sempre tracce, cum'è l'usu di l'ardesia nera impurtata da u rughjone di Lavagna, o i decoru di i purtò, tippici di u rughjone [[Gènuva|di Ghjenuva]] <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> .
[[File:Linteau_en_ardoise_de_Lavagna_provenant_de_La_Casetta,_à_Bastia.jpg|centro|miniatura|400x400px| Soprusciu in teghja (ardoise) di Lavagna di A Casetta, in Citatella ]]
[[File:Portail_de_la_maison_Levanto,_à_Bastia,_1618.jpg|centro|miniatura|570x570px| [[Purtone di a casa Levanto]], situata in u quartieru di u Vechju Portu di Bastia, datata u 1618.]]
[[File:Fontaine_en_marbre_de_la_famille_de_Zerbi,_à_Bastia.jpg|centro|miniatura|400x400px| Funtana di marmeru cù l'arme di a famiglia Zerbi, in Bastia, XVII seculu]]
==== sala 5 : Un stile di vita urbanu talianu ====
Da a fine di u XVIu seculu à u principiu di XVIIIu seculu, Bastia hè l'esempiu d'una cità marcata da l'influenza taliana. A cità face parte di u ''Dominio'' Ghjenuvese ma hè vicina di [[Toscana|a Tuscana.]] Si sviluppa una nutabilità chì s'arricchisce cù i scambii cun l'Italia. I scambii si facenu dinù pè i studii : Hè u tempu chì i ghjovani corsi vanu à furmassi in l'università di Pisa, Roma o Bologna.
Sta sala presenta mobili è ogetti truvati in Bastia è chì venenu da l'attelli taliani <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> .
[[File:Botteghe_di_genova_e_albisola_(a_sx)_e_di_montelupo_(verdi_a_dx),_maiolica_dal_xvi_al_xviii_secolo.jpg|centro|miniatura|400x400px| Piatti liguri (Ghjenuva è Albisola) è tuscani (Montelupo), di u seculu XVI à u seculu XVIII]]
=== Bastia centru di i puteri ===
E sale situate à u pianu supranu sò dedicate à Bastia cum'è u centru di u putere. Bastia era a capitale di a Corsica à l'epica ghjenuvese, è u palazzu era a residenza di u guvernatore di Corsica. E sale chì seguitanu ci mostranu a piazza di Bastia in e rivoluzione di Corsica, dopu a francizazione sott'à a Rivuluzione è infine l’Imperu <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> . E rivuluzione di Corsica, contr'à u putere ghjenuvese principianu in u 1729 : hè a [[guerra di 40 anni]]. Sboccanu nant'à u guvernu di [[Pasquale Paoli]] (1755-1769) è si finiscenu cù a cunquista francese è a [[battaglia di Ponte Novu]] in u 1769.
==== sala 6 : Bastia, capitale di a Corsica ghjenuvese ====
===== I simbuli di u putere genuvese =====
À u seculu XIlI, [[Gènuva|Ghjenuva]] piglia u cuntrollu di a Corsica. Tandu, a Republica era una putenza e più forte in u Mediterraniu, è pussede numerosi territorii : hè u ''Dominio'' Ghjenuvese . Da u 1562 à u 1769, [[Bastìa|Bastia]] diventa a sede di u putere ghjenuvese. Esciutu di a nubiltà ghjenuvese, u ''Guvernatore'' avia un gran putere. Assicura l'applicazione d'una legislazione specifica in Corsica : les ''Statuti civili et criminali'' . A pupulazione corsa hè rapresentata da i notabili, i « Nobili Dodici » è i « Nobili Sei ». In u 1637, i Genuvesi stabiliscenu a Corsica cum'è un regnu, u ''Regno di Corsica'', è Bastia ne diventa a capitale. A Corsica occupava dunque un locu speziale ind’è u duminiu genuvese. À u principiu di u seculu XVIII seculu, cresce a tensione in Corsica. Purteranu à a ruttura cù Ghjenuva : hè a guerra di 40 anni (1729-1769) <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> .
Tandu, à a fine di u 17u seculu è à u principiu di u 18u seculu, Bastia hè a cità a più impurtante, a più ricca, è a più bella di Corsica. Cuncentra tutti i puteri : amministrativu (cù u guvernatore), ghjudiziariu (cù u vicariu), religiosu (cù u vescu), ecunomicu (ci sò assai grandi cummercianti).
In sta sala si ponu vede i simbuli di u putere ghjenuvese. San Ghjorghju, chì hè u patrone di a cità, hè rapresentatu in traccia di tumbà un dragone. Rapresenta a vittoria di u bè nant'à u male. Hè una fiura chì si vede spessu nant'à e case pè i carrughji di Ghjenuva.
U stemma di a cità hè una croce rossa nant'à un fondu biancu. Sta croce si chjama croce di San Ghjorghju. Si ritrova nant'à a bandera di parechji paesi (Inghilterra, Georgia...) è nant'à u stemma di parechje cità di Corsica è di u Mediterraniu (Calvi, Barcellona...). In Corsica si truvava nant'à u stemma di Bastia (si pò vede in a sala 1).
A croce rossa hè tenuta da dui grifoni : un animale miticu, una testa è l'ale d'una acula cù un corpu di leone. Prutegenu a cità di Ghjenuva. Si ponu vede in l'opera [[Fruntone di a cappella di u cunventu di i Missiunari di Bastia]].
<gallery mode="packed" widths="200" heights="300" caption="I simbuli di u putere genuvese">
File:Bottega genovese, chiave di volta con san giorgio, xvi secolo.jpg|link=Fichier:Bottega_genovese,_chiave_di_volta_con_san_giorgio,_xvi_secolo.jpg|alt=Clé de voûte d'une salle du palais représentant saint Georges terrassant le dragon (XVIe siècle)|[[Chjave di volta chì rapresenta à San Ghjorghju]] chì tomba u dragone ( XVIu seculu )
File:Bottega genovese, seggiolone con stemma genovese, 1575-1600 ca.jpg|link=Fichier:Bottega_genovese,_seggiolone_con_stemma_genovese,_1575-1600_ca.jpg|alt=Trône avec l’emblème de la république de Gênes (vers 1575-1600)|Sedione cù l'emblema di a Republica di Ghjenuva (circa 1575-1600)
File:Francesco baratta, stemma della repubblica di genova tra due grifoni, 1719.jpg|link=Fichier:Francesco_baratta,_stemma_della_repubblica_di_genova_tra_due_grifoni,_1719.jpg|alt=Les armes de la République de Gênes : la croix de Saint-Georges entourée de deux griffons. Ce fronton surmontait la façade de l'église du couvent des missionnaires lazaristes à Bastia (1719).|L'arme di a Republica di Genuva : a croce di San Ghjorghju circundata da dui grifoni. Issu fruntone era nant'à a facciata di a chjesa di l'[[Anticu Cunventu di i Missiunari lazaristi]] in Bastia (1719).
</gallery>
[[File:Dédicace_au_gouverneur_Moneglia,_1619-1620.jpg|centro|miniatura|400x400px| Lastra di u guvernatore Camillo Moneglia, 1619-1620]]
===== A pittura di u doge Giustiniani =====
A pittura di u doge Luca Giustiniani hè stata fatta da u pittore olandese Cornelis de Wael (1592-1667). L'opera hè stata creata trà u 1644 è u 1646. U doge hè rapresentatu in vestiti cerimoniali : u mantellu d'ermine, cun culori di purpure è d'oru. Ma sopr'à tuttu tene un scettru è nant'à u so capu ci hè una curona. Mostranu chì u Doge hè rapresentatu cum'è rè di Corsica.
In u 1637 Ghjenuva hà fattu di a Corsica un reame (Regno di Corsica), è di fatti u doge porta u titulu di "Rè di Corsica". Bastia ne diventa a capitale, hè tandu a cità s'imbellisce assai. Assai sforzi sò fatti per ingrandà, decurà, imbellisce i palazzi, e chjese, e cappelle, i cunventi di Bastia.
In fondu si vede u stemma di a famiglia Giustiniani. Chì face dì u direttore di u museu bastiacciu Sylvain Gregori : " ''In stu dipintu, Luca Giustiniani hè difatti rapprisintatu cum'è un Doge di a Republica di Ghjenuva ma dinù cum'è un rè di Corsica : ùn ci hè ch'è da vede i so attributi chì sò a curona, u scettru è u mantellu d'ermine. Ci permette di parlà un pocu d'una partie scunnisciuta di a storia di l'isula è mette in risaltu, in una luce nova, i rilazioni di a Corsica cù i so territorii periferiali italiani è soprattuttu a Liguria. Luca Giustiniani ellu stessu hà campatu in u Palazzu di i Guvernatori"''
[[File:Jan_Hovaert_-_Portrait_of_Luca_Giustiniani,_the_doge_of_Genoa.jpg|centro|miniatura|625x625px| [[Pittura di u doge Luca Giustiniani da Cornelis de Wael]] (seculu XVII) chì porta u titulu di rè di Corsica]]
=== A pittura d'Andrea Doria ===
Andrea Doria (1466 – 1560) era un grande marinaru è omu puliticu ghjenuvese. Hà participatu à parechje battaglie navale in u Mediterraniu. Grazia à ellu, a [[Ripublica di Ghjenuva|Republica di Ghjenuva]] piglia a so indipendenza è cunnosce un periudu di prusperità. Cusì, Ghjenuva hè diventata una putenza aurupeana.
À u capu di a Republica di Ghjenuva, hè statu un grande omu di statu : hè statu un rifurmatore, chì hà mudernizatu a Republica. Hà fattu custruisce bastimenti novi è fattu una custituzione. Hè mortu assai vechju, à 94 anni.
A so vita hè dinù ligata à a storia di a Corsica, longu à u XVIIu seculu.
Sta pittura hè anonima. Hè attribuita à a scola ghjenuvese di u XVIu o di u XVIIu seculu. Andra Doria hè rapresentatu cù u so ghjattu, Dragut.
[[File:Pittura d'Andrea Doria, museu di Bastia.jpg|centro|miniatura|[[Pittura d'Andrea Doria]], scola ghjenuvese, XVIu o XVIIu seculu]]
==== sala 7 : L'elite bastiacce à l'epica muderna ====
Sott'à i Ghjenuvesi, ci hè una forte immigrazione ligure versu a Corsica chì hè tandu pocu pupulata. À a so fundazione, Bastia hè una cità aperta à e pupulazione corse è ghjenuvese. Ci hè un veru imbuleghju. Ma certe cariche sò riservate à i ghjenuvesi, ciò chì face chì parechji Corsi si mettenu à u serviziu di prìncipi o di stati stranieri senza rompe cù i so ligami isulani <ref name=":1">{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Bastia, une histoire revisitée : catalogue général des collections exposées|ed=Musée de la Ville de Bastia|data=DL 2011|OCLC=795439455|ISBN=978-2-9536413-2-5}}</ref> .
==== sala 8 : Guerre è rivuluzione à u 18u seculu ====
[[File:Zampaglinu.jpg|miniatura|Pittura di Zampaglinu chì sona di culombu]]
===== E rivolte è u guvernu di Paoli =====
U seculu XVIII hè un periudu tribulatu. Schjattanu e rivolte in u 1729 contr'à u putere ghjenuvese, chì dumanda l'aiutu da putenze straniere (austriachi è francesi). E rivolte sboccanu nant'à a nascita di un statu corsu indipendente in u 1755, cun [[Pasquale Paoli]] chì hè à u capu di u guvernu corsu. Tandu, [[Corti]] diventa capitale. Paoli face di u statu corsu una di e prime demucrazie d'Auropa è crea : una muneta, una stamperia naziunale, un'università, un'armata è una cunsulta. Bastia ferma un centru di putere ghjenuvese chì a so autorità hè limitata à territorii liturali. In u 1764 i Ghjenuvesi chjamatu l'aiutu di i Francesi.
In u 1768 Ghjenuva cede a Corsica à a Francia. E truppe di Paoli è quelle di u rè di Francia s'affrontanu di maghju di u 1769, è dop'à a battaglia di Pontenovu, Paoli parte in esiliu in Gran Brittagna.
U culombu, chjamatu dinù cornu o conca diventa u simbulu di i rivultati chì sonanu di stu strumentu nanz'à e battaglie. U sonu sinistru di u culombu face a paura à i nemichi.
[[File:Conca, cornu, culombu (conque marine).jpg|centro|miniatura|[[Culombu di u museu di Bastia]], chjamatu dinù cornu o conca]]
===== U ritornu di Paoli è u reame anglocorsu =====
Ma cù a rivuluzione francese, volta in Corsica in u 1790. Sbarca in u portu di Macinaghju, in [[Capicorsu]]. Tandu hè à prò di l'idee di a Rivuluzione francese. Ma a ripressione ch'ellu trova troppu dura ùn li piace micca è piglia e so distanze cù a Francia.
In u 1794, à a dumanda di Paoli, l'inglesi sbarcanu in Corsica è scaccianu i Francesi. Hè u tempu di u Reame anglocorsu (1794-1796) <ref name=":1" /> .
Nant'à u stemma di u reame anglocorsu, si vedenu i simbuli di u Reame Unitu è quellu di a Corsica (a testa di moru). Sottu ci hè a spressione "Amici non di ventura". Hè una frasa chì si trova in l'infernu di Dante. Hè stata prununziata da u vicerè di Corsica, Sir Gilbert Elliot, durante u so discorsu quandu u reame hè statu creatu. Stu pannellu era quellu di u scagnu di l'affari maritimi. Hè bislingu inglese è talianu : "The Marine Office - Scagno della Marina".
Ma Pasquale Paoli hè dillusu di l'azzione di Sir Gilbert Elliot è i dui omi ùn si sentenu micca. U reame ùn durerà ch'è dui anni. In u 1796, i Francesi sò di ritornu in Corsica è l'inglesi si ne vanu. Pasquale Paoli si ne và per sempre in Londra, induv'ellu more in u 1807.<gallery mode="packed" heights="300">
File:Musée_de_Bastia_Pascal_Paoli_Varese_MEC_84_2_2.jpg|link=Fichier:Musée_de_Bastia_Pascal_Paoli_Varese_MEC_84_2_2.jpg|alt=Portrait de Pascal Paoli par Ignace-Louis Varese (XIXe siècle)| [[Pittura di Pasquale Paoli da Luigi Varese]]
File:Emblème_du_Royaume_anglo-corse,_musée_de_Bastia.jpg|link=Fichier:Emblème_du_Royaume_anglo-corse,_musée_de_Bastia.jpg|alt=Emblème du Royaume anglo-corse| [[Stemma di u Reame Anglocorsu]]
</gallery>
[[File:Portrait de Sir Gilbert Elliot (anonyme).jpg|centro|miniatura|282x282px|Pittura di Sir Gilbert Elliot]]
==== sala 9 : U Primu Imperu è u principiu di a francisazione ====
[[File:Da antoine denis chaudet, busto di napoleone I, 1800-10 ca.jpg|miniatura|Bustu di Napuleò]]
Dopu à u 1796, a Corsica passa di manera definitiva sott'à a suvranità francese. Ma ùn vole micca dì chì l'integrazione à a Francia s'hè fatta di manera rapida. A lingua corsa hè parlata da l'inseme di a pupulazione è u talianu ferma a lingua di u scrittu è di l'ammnistrazione. Sott'à u Primu Imperu (1804-1815), a cuntestazione hè repressa di manera assai dura. L'armata diventa un rollu d'integrazione di i Corsi chì facenu carriera. E famiglie ricche accedenu à a nubiltà è si francizeghjanu cusì.
Sott'à Napuleò, hè a cità d'Aiacciu chì piglia u titulu di capitale di a Corsica à u prufittu di Bastia. Hè cusì chì una rivolta schjatta in u 1814 in Bastia, contr'à Napuleò in un cuntestu di crisa ecunomica.
Pocu à pocu, u prucessu d'integrazione à a Francia si face ma ci sò sempre forme di spressione è di resistenza culturale chì anu per scopu a difesa di l'identità corsa.
==== sala 10 : Bastia, ''cità marittima'' ====
[[File:Musée_de_Bastia_coffre_de_marin_MEC_94_1_1.jpg|centro|miniatura|400x400px| Baullu di marinaru capicursinu]]
[[File:Vue_du_Vieux-Port_de_Bastia,_Léon_Charles_Canniccioni,_1938,_musée_de_Bastia.jpg|centro|miniatura|490x490px| ''[[Vue du Vieux-Port de Bastia di Léon Charles Canniccioni]],'' 1938]]
==== sala 11 : Bastia, una rivuluzione industriale mediterranea ====
==== sala 12 : L'influenza ghjenuvese in l'arte religiosa corsa ====
[[File:A_Madunnetta,_Notre-Dame_de_Savone,_école_génoise,_vers_1670-1671,_musée_de_Bastia.jpg|centro|miniatura|534x534px| ''A Madunnetta'', Madonna di Savona, statua in marmeru intagliata, scola genuvese, circa 1670-1671]]
[[File:Scuola_genovese,_nostra_signora_dei_sette_dolori,_xvii_secolo.jpg|centro|miniatura|643x643px| ''Madonna di i Sette Dulori'', Scola Ghjenuvese, XIXu seculu, scultura di legnu.]]
==== sala 13 : Un'arte religiosa corsa, culti è devuzione ====
[[File:Gruppo_processionale_di_sant'erasmo,_1790_ca.,_da_s.g._battista_a_bastia.jpg|centro|miniatura|454x454px| Gruppu prucessionale di Sant'Eramu, anonimu, da a chjesa di [[Chjesa San Ghjuvà di Bastia|San Giovanni Battista]], XVIII seculu seculu]]
==== sala 14 : A lascita Sisco, un seculu di vita artistica corsa ====
Natu in Bastia in u 1748, Giuseppe Sisco hà studiatu medicina in Roma prima di esse numinatu prufessore di chirurgia à l'Università di La Sapienza . Diventa dopu u medicu di i papa. À a so morte in u 1830, lascia a maiò parte di a so furtuna à a so cità nativa. U so testamentu stipuleghja chì sta lascita deve permette di finanzà borse di studii in Roma per giuvanotti nati in Bastia è chì volenu fà studii di dirittu, medicina o d'arte belle. Da u 1841 à u 1933, sò cuncesse 50 borse : 12 per a medicina, 1 pè u dirittu, 37 per l'arte belle (22 in pittura, 4 pè a scultura, 11 pè l'architettura).
Di ritornu in Corsica, st'artisti chì si sò impregnati di a cultura taliana diventeranu architetti, pittori è scultori. Durante guasi un seculu, e so opere alimentanu u mercatu di l'arte corsu è danu nascita à una scola artistica impurtante. Si pò cità : Paul-Augustin Viale, Louis Pellegrini, Albert Gilio, Jean-Mathieu Pekle, Louis Patriarche, Ange Varese, Emile Cambiaggio
[[File:Paysage_dans_Cap_Corse,_Albert_Gillio,_entre_1930_et_1960,_musée_de_Bastia.jpg|centro|miniatura| ''Landscape in Cap Corse'', [[Albert Gillio]], trà 1930 è 1960]]
==== stanza 15 : Bastia, centru culturale ====
==== stanze 16 è 17 : A cullezzione Fesch ====
==== sala18 : A cullezzione Carlini ====
== Mostre tempuranee ==
Ogni annu u museu bastiacciu presenta una mostra nova.
* 2011 : Jean-Mathieu Pekle, u scultore di Corsica (1868-1956) {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Cornetto, Élisabeth, 1951- ...|cognome2=Gregori, Sylvain, 1974- ...|cognome3=Jurquet, Ariane, 1965- ...|titolo=Jean-Mathieu Pekle, le sculpteur de la Corse, 1868-1956 : [exposition, Bastia, Musée de Bastia, 25 juin-31 décembre 2011]|url=https://www.worldcat.org/oclc/780246664|ed=Musée de Bastia|data=DL 2011|OCLC=780246664|ISBN=2-9536413-4-3}}</ref>
* 2013 : Théodore de Neuhoff, rè di Corsica, principe di chimera {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Meistersheim, Anne,|cognome2=Musée d'ethnographie corse,|titolo=Théodore de Neuhoff : roi de Corse, prince des chimères|url=https://www.worldcat.org/oclc/881687828|OCLC=881687828|ISBN=2-9536413-8-6}}</ref>
* 2014 : Louis de Casabianca, una mudernità corsa {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Casabianca, Louis de.|cognome2=Musée d'ethnographie corse.|titolo=Louis de Casabianca, 1904-1976 : une modernité corse|url=https://www.worldcat.org/oclc/925507045|ed=Musée de Bastia|data=2014|OCLC=925507045|ISBN=2-9536413-9-4}}</ref>
* 2016 : Corsica Genovese : A Corsica à l'epica di a Republica di Genuva XV XV {{,}} {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Graziani, Antoine-Marie, 1957-|titolo=Corsica genovese : la Corse à l'époque de la République de Gênes, {{sp-|XV|-|XVIII|s}}|url=https://www.worldcat.org/oclc/1020706669|OCLC=1020706669|ISBN=979-10-93686-03-5}}</ref>
* 2017 : Sicreti di naufragi, 50 anni d'archeologia subacquea in Corsica {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Ville de Bastia.|titolo=Secrets d'épaves : 50 ans d'archéologie sous-marine en Corse|url=https://www.worldcat.org/oclc/1121473809|OCLC=1121473809|ISBN=979-10-93686-04-2}}</ref>
* 2018 : I Corsi è e migrazioni XVII 17-21 seculi {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia.|titolo=Identità, les Corses et les migrations : {{sp-|XVII|-|XXI|s}}|url=https://www.worldcat.org/oclc/1112270601|OCLC=1112270601|ISBN=979-10-93686-05-9}}</ref>
* 2019 : Corsica Imperiale, Napulione III è Corsica {{,}} <ref>{{Cita libru|cognome=Musée de Bastia,|titolo=Corsica imperiale : Napoléon III et la Corse, 1851 - 1870|url=https://www.worldcat.org/oclc/1134779758|OCLC=1134779758|ISBN=979-10-93686-06-6}}</ref>
* 2021 : Banditi ! Brigandage et banditisme Corse-Italie, 1600-1940
* 2022 : Mare Furiosu : Pirati è corsari in u Mediterraniu XVI XVI
* 2023 : Corsica 39-45 : I Corsi è a Siconda Guerra Munniali (1939-1945) {{,}}
* 2024 : Corsica Rumana : Isula mediterranea à l'epica rumana {{,}}
* 2025 : Napoléon IV, le prince Corse oublié (1856-1879)<ref>https://musee.bastia.corsica/napoleon-iv-le-prince-corse-oublie-1856-1879-2/</ref><ref>https://www.lemonde.fr/culture/article/2025/09/10/napoleon-iv-un-furtif-prince-imperial_6640211_3246.html</ref>
== Note è referenze ==
{{Riferimenti}}
== Da vede ==
* [[Bastìa|Bastia]]
* [[A Citatella di Bastia|Citadella di Bastia]]
* [[Palazzu di i Guvernatori (Bastia)|Palazzu di i guvernatori]]
* Lista di i munumenti storichi di Bastia
* [[Culombu di u museu di Bastia]]
=== Bibliografia ===
* Museu di Bastia, ''Bastia una storia rivisitata : catalogu generale di e cullezzione esposte'', Museu di a cità di Bastia, 2011{{ISBN|9782953641325}}
=== Ligami esterni ===
* [http://musee.bastia.corsica/fr/accueil-885.html U situ ufficiali di u museu bastiacciu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220102154939/http://musee.bastia.corsica/fr/accueil-885.html |date=2022-01-02 }}
* [http://www.educorsica.fr/index.php/text-files/file/1139-le-musee-de-bastia-un-parcours-pedagogique U museu di Bastia : un viaghju educativu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20241214025931/https://www.educorsica.fr/index.php/text-files/file/1139-le-musee-de-bastia-un-parcours-pedagogique |date=2024-12-14 }}
[[Categoria:Bastia]]
[[Categoria:Pagine con traduzioni non revisionate]]
0kn4b3flxv0tyok6pgbefqrliaj907q
Paul-Mathieu Novellini
0
26040
399835
399693
2026-04-12T13:55:34Z
Fausta Samaritani
15085
categoria, link
399835
wikitext
text/x-wiki
'''Paul-Mathieu Novellini''', di u so nome di nascita '''Paolo Matteo Novellini''' hè un pittore corsu, natu u 29 di ghjugnu di u [[1831]] in u paese di [[Lentu]] è mortu in [[Aiacciu]] u 12 ghjennaghju [[1918]]. Era di naziunalità taliana per via di u so babbu. Piglia a naziunalità francese in u [[1887]] à l'età di 56 anni.
U spezialistu Michel-Edouard Nigaglioni scrive ch'ellu hè "u pittore principale di a scola corsa di u XIXu seculu".<ref name=":0">Michel-Edouard Nigaglioni, Encyclopédie Chronologique Illustrée des Peintres, Dessinateurs et Graveurs Actifs en Corse, ed. Alain Piazzola, 2013, <nowiki>ISBN 978-2915410938</nowiki></ref>
Hè cunnisciutu per avè realizatu i ritratti di [[Sambucucciu d'Alandu]], [[Sampieru Corsu]] è [[Pasquale Paoli]] in u 1878. Ste fiure anu cunnisciutu un grandissimu successu in Corsica, è anu cuntribuitu à a rinomina di sti persunagi storichi. Scrive Sylvain Gregori : "hè unu di i rari artisti corsi di u seculu 19 à participà à a custruzzione memuriale d'un panteone d'eroi corsi naziunali"<ref>Sylvain Gregori, « Sambucuccio d'Alando par Paul-Mathieu Novellini », ''Settimana'', 22 lugliu 2022</ref>
== Biugrafia ==
Paul-Mathieu Novellini hè natu in [[Lentu]], d'induve hè a so mamma, chjamata Divota Panzani. U so babbu Michele hè uriginariu di [[Napuli]]. Paul-Mathieu hè statu attiratu da l'arte. Duvia l'elevu di u pittore bastiacciu [[Luigi Varese]] ma a morte precipitata di questu quì in u 1852 l'hà impedita<ref name=":0" />.
Diventa cusì l'elevu di u pittore talianu Luigi Brunetti, uriginariu d'Urbino è attivu in Corsica trà 1843 è 1851<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/IM2B002533</ref>. In u 1855 face una pittura pè a chjesa di a Santissima Annunziata di u paisolu di Purettu, in Brandu.
Intornu à l'anni 1860, parte in Parigi per furmassi. Diventa l'elevu di u famosu pittore accademicu [[:fr:Charles_Gleyre|Charles Gleyre]]. Face tandu una serie di picculi guatri pè a chjesa di u so paese, in Lentu. Hè un viacruci di 14 pitture di dimensione chjuca<ref name=":0" />.
Volta in Corsica in u 1866 è si stalla in Aiacciu in u 1869. Hè quì ch'ellu si marita cù Marie-Aurélie Bartoli è ùn anu avutu figlioli.
Tandu, pinghje una quantità impressiunante di tele pè e chjese corse :
* A dunazione di u Rusariu à Santu Dumenicu, in Brandu (1855)
* San Ghjiseppu, in Mursiglia
* A Natività di a Madonna, in Penta Acquatella (1873)
* San Ghjiseppu è Sant'Antone abate à i pedi di a Madonna, in Barrettali
Hà fattu dinù parechji ritratti, pitture murale è di suffitti, cum'è quellu di a chjesa di Piana, fattu in u 1879.
Hà dinù fattu risturazione d'opere, cum'è l'altare di a cappella induve ci sò e cennere di Pasquale Paoli, in Merusaglia. L'hà fatta pè u ritornu di e cennere di Paoli in u 1888.
Si face cunnosce di i nutabili corsi cù a so cunfezzione di ritratti.
A so rinomina ùn si face micca solu in Corsica. Spone à cinque riprese à u ''Salon des Artistes Français'' (1866, 1868, 1870, 1877, 1879). Hè ricunnisciutu da u Statu cum'è "peintre officiel".
In u 1866, u catalogu di u ''Salon des Artistes Français'' ammenta una pittura di Novellini chjamata : ''La Corse au XVIIIe, allégorie''. Ne face una litugrafia chì cunnosce un gran successu è chì si diffusa in a Corsica sana. Sta fiura serà spessu ripigliata è diventerà ancu una publicità per l'intrapresa di i vini è licori Mattei (almanaccu, etichetta di buttiglia, scultura per a facciata di l'intrapresa...)<ref>E figure di a Corsica : symboles, emblèmes et allégories (coll.), Coédition : Musée de la Corse, CdC/Albiana, 2018, ISBN : 978-2-8241-0914-5</ref>
Face dinù parechje litugrafie. Certe sò tracunnisciute, cum'è a so seria di i grandi omi di a storia di a Corsica. Hè ellu chì hà fattu i ritratti di Napuleone, Sambucucciu d'Alandu, Sampieru Corsu è Pasquale Paoli chì sò cunnisciute assai.
Diventa unu di i più grandi pittori corsi di a so epica. Spone in Bastia, in a casa cumuna in u 1900<ref>Almanach Bastiais : Tradizione viva di Bastia è di u so circondu (cullettivu), Comité des fêtes de de l'animation du patrimoine de Bastia, Bastia, 2007 ISBN 978-2952560801</ref> à l'''Exposition artistique bastiaise''.
Si ponu vede e so opere in parechje chjese di [[Bunifaziu]]<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/IM2A002463</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/IM2A000930</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20072A01338</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20152A00997</ref>, in Ota<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000649</ref>, Rennu<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000653</ref>, Olmeta di Capicorsu<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20132B00940</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20132B00936</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/MHCO02B_202402B000134</ref>, Tavera<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20022A00785ZA</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00130</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00131</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00020</ref><ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000600</ref>, U Pedorezza<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_19992B03843ZA</ref>, Santa Maria Poghju<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_19992B03525ZA</ref>, Letia<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/OA02A_20232A00146</ref>, Calcatoghju<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20072A00639</ref>, Santa Lucia di Tallà<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/IVR94_20012A00582ZA</ref>, Barrettali<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2B001131</ref>, Sartè<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM2A000659</ref>, Scolca.
Duie di e so opere sò à u museu Fesch d'Aiacciu<ref>https://www.musee-fesch.com/peintures-du-xixeme-siecle/saint-pierre-421044</ref><ref>https://www.musee-fesch.com/peintures-du-xxeme-siecle/la-tete-de-lallegorie-de-la-corse-183298</ref>.
Infine, hà dinù scrittu parechji testi nant'à a pittura corsa. U più impurtante hè statu un '''Catalogue des œuvres remarquables de peinture, sculpture etc. qui se trouvent dans les églises et autres monuments publics ainsi que dans les maisons particulières de la Corse, suivi par des notices sur la vie et les œuvres des artistes corses ayant un titre officiel.'''
== Referenze ==
<references />
[[Categoria:Pittore]]
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Corsu]]
f4l4e9wztnl0u1dqz5zztoiiprwj568
Geraniaceae
0
26333
399840
398592
2026-04-12T20:23:14Z
Fausta Samaritani
15085
399840
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bloody Crane's-bill Geranium sanguineum Harlow Museum & Walled Gardens, Essex.jpg|thumb|200px|right|''Geranium sanguineum'']]
'''Geraniaceae'''.
=== Pianti ===
;E
[[Erodium botrys]]<br>
[[Erodium chium]]<br>
[[Erodium ciconium]]<br>
[[Erodium cicutarium]]<br>
[[Erodium malacoides]]<br>
[[Erodium moschatum]]<br>
[[Erodium salzmannii]]<br>
;F
[[Furcina (flora)]]<br>
;G
[[Geranium columbinum]]<br>
[[Geranium dissectum]]<br>
[[Geranium lucidum]]<br>
[[Geranium molle]]<br>
[[Geranium nodosum]]<br>
[[Geranium pusillum]]<br>
[[Geranium pyrenaicum]]<br>
[[Geranium robertianum]]<br>
[[Geranium rotundifolium]]<br>
[[Geranium sylvaticum]]<br>
[[Categoria:Geraniaceae]]
5oxoue12mcbll09snk0ajl20226ffys
Malcolm Tierney
0
26340
399830
398683
2026-04-12T13:24:49Z
Fausta Samaritani
15085
file
399830
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Malcolm Tierney 1990 cropped.jpg|thumb|Malcolm Tierney, [[1990]]]]
'''Malcolm Tierney''' hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Tierney, Malcolm]]
[[Categoria:Britannicu|Tierney, Malcolm]]
[[Categoria:Biugrafia|Tierney, Malcolm]]
i0rtbby9v25303etppisha0hygcpmxa
399831
399830
2026-04-12T13:28:29Z
Fausta Samaritani
15085
399831
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Malcolm Tierney 1990 cropped.jpg|thumb|Malcolm Tierney, [[1990]]]]
'''Malcolm Tierney''' ([[1938]]–[[2014]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Tierney, Malcolm]]
[[Categoria:Britannicu|Tierney, Malcolm]]
[[Categoria:Biugrafia|Tierney, Malcolm]]
qwc52s4ztpxcph6h3a5saa3lwf4qvfx
399832
399831
2026-04-12T13:31:59Z
Fausta Samaritani
15085
399832
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Malcolm Tierney''' ([[1938]]–[[2014]]) era un [[cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Tierney, Malcolm]]
[[Categoria:Britannicu|Tierney, Malcolm]]
[[Categoria:Biugrafia|Tierney, Malcolm]]
80sd9rl92n6icod66as1ri9a4rxlkat
Cleto Escobedo III
0
26341
399826
398688
2026-04-12T13:11:26Z
Fausta Samaritani
15085
link
399826
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:CletoEscobedoIII.png|thumb|Escobedo, [[2025]]]]
'''Cleto Valentine Escobedo III''' hè un attore [[America|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Americanu|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Biugrafia|Escobedo III, Cleto]]
0jwwopcyt8xo5s352p99s40f1n0l1y8
399827
399826
2026-04-12T13:13:07Z
Fausta Samaritani
15085
399827
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Cleto Valentine Escobedo III''' hè un attore [[USA|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Americanu|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Biugrafia|Escobedo III, Cleto]]
ajni1ccrbxmj5l2nga4ry3ip02sxxdd
399828
399827
2026-04-12T13:16:30Z
Fausta Samaritani
15085
file
399828
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:CletoEscobedoIII.png|thumb|250px|right|CletoEscobedoIII]]
'''Cleto Valentine Escobedo III''' hè un musicista [[USA|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Americanu|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Biugrafia|Escobedo III, Cleto]]
9dp03oetls77te5vtnsdntdf5mv0exs
399829
399828
2026-04-12T13:18:25Z
Fausta Samaritani
15085
corr
399829
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:CletoEscobedoIII.png|thumb|250px|right|CletoEscobedoIII]]
'''Cleto Valentine Escobedo III''' hè un usicante [[USA|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Musicante|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Americanu|Escobedo III, Cleto]]
[[Categoria:Biugrafia|Escobedo III, Cleto]]
psg9bvu20s4vvm7h3vyykz0no3s4of7
June Squibb
0
26342
399824
398689
2026-04-12T13:07:57Z
Fausta Samaritani
15085
link
399824
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:June Squibb-8420.jpg|thumb|Squibb, [[2025]]]]
'''June Louise Squibb''' hè un attore [[America|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Squibb, June]]
[[Categoria:Americanu|Squibb, June]]
[[Categoria:Biugrafia|Squibb, June]]
2llpbd6i8js49nvidegisakn4ut23ku
Jason Lee
0
26345
399822
398704
2026-04-12T13:01:22Z
Fausta Samaritani
15085
link
399822
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Jason Lee (54587977293).jpg|thumb|Jason Lee, [[2025]]]]
'''Jason Michael Lee''' hè un attore [[America|americanu]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Lee, Jason]]
[[Categoria:Americanu|Lee, Jason]]
[[Categoria:Biugrafia|Lee, Jason]]
q6or0oqe03bu8gu4jolzp9wulpcrhtr
Jeff Garcia
0
26386
399813
399123
2026-04-12T12:16:15Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
399813
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Jeff Garcia.jpg|thumb|Jeff Garcia, [[2025]]]]
'''Jeffrey''' "'''Jeff'''" '''Garcia''' hè un attore americanu.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Garcia, Jeff]]
[[Categoria:Americanu|Garcia, Jeff]]
[[Categoria:Biugrafia|Garcia, Jeff]]
szrkx4tqgq8x0wkvf7gbfbu0vkpthwj
399814
399813
2026-04-12T12:17:45Z
Fausta Samaritani
15085
399814
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Jeff Garcia.jpg|thumb|200px|right|Jeff Garcia, [[2025]],]]
'''Jeffrey''' ("'''Jeff'''") '''Garcia''' hè un attore americanu.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Attore|Garcia, Jeff]]
[[Categoria:Americanu|Garcia, Jeff]]
[[Categoria:Biugrafia|Garcia, Jeff]]
svzhh5bv1a34tj4gwvoe82q8hfnzce0
Alcidae
0
26456
399812
399804
2026-04-12T12:10:03Z
Fausta Samaritani
15085
file
399812
wikitext
text/x-wiki
'''Alcidae'''.
[[File:Fratercula arctica -Skellig Michael, County Kerry, Ireland-8.ogv|right|thumb|[[Fratercula arctica]]]]
=== Acelli ===
;A
[[Alca torda]]<br>
[[Alle alle]]<br>
;F
[[Fratercula arctica]]<br>
[[Categoria:Alcidae]]
33uo29slrx33a0o41wyl4qe723qanr9
Aegithalidae
0
26458
399815
2026-04-12T12:25:00Z
Fausta Samaritani
15085
Pàgina creata cù " '''Aegithalidae'''. === Acelli === ;A [[Aegithalos caudatus]] [[Categoria:Aegithalidae]]"
399815
wikitext
text/x-wiki
'''Aegithalidae'''.
=== Acelli ===
;A
[[Aegithalos caudatus]]
[[Categoria:Aegithalidae]]
q6k10f68kwdvuuxrymuqskrh2rswlqy
399816
399815
2026-04-12T12:27:25Z
Fausta Samaritani
15085
file
399816
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aegithalos caudatus - Long-tailed Tit - XC114614.ogg|thumb|200px|right|Aegithalos caudatus]]
'''Aegithalidae'''.
=== Acelli ===
;A
[[Aegithalos caudatus]]
[[Categoria:Aegithalidae]]
rw8tvcc3ys5i4u17qmak78nkdv36h05
399817
399816
2026-04-12T12:32:32Z
Fausta Samaritani
15085
file
399817
wikitext
text/x-wiki
[[File:Aegithalos caudatus in flight, Lodz (Poland) (js) 07.jpg|thumb|200px|right|Aegithalos caudatus]]
'''Aegithalidae'''.
=== Acelli ===
;A
[[Aegithalos caudatus]]
[[Categoria:Aegithalidae]]
bm9wur84j009w9s0h8un6abw3o8dsqe
Categoria:Gruppu di rap
14
26459
399818
2026-04-12T12:40:12Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
399818
wikitext
text/x-wiki
Gruppo di rap
[[Categoria:Musica]]
nzgu480pqdgsgs06l5w40kdk1sux7ig
Boraginaceae
0
26460
399833
2026-04-12T13:44:41Z
Fausta Samaritani
15085
pàgina
399833
wikitext
text/x-wiki
'''Boraginaceae'''.
;A
[[Anchusa officinalis]]<br>
[[Anchusa undulata]]<br>
;B
[[Borago officinalis]]<br>
[[Borago pygmaea]]<br>
[[Buglossa corsa]]<br>
;C
[[Cynoglossum officinale]]<br>
;E
[[Echium creticum]]<br>
[[Echium italicum]]<br>
[[Echium parviflorum]]<br>
[[Echium plantagineum]]<br>
[[Echium sabulicola]]<br>
[[Echium vulgare]]<br>
;F
[[Frìsgiula]]<br>
;H
[[Heliotropium europaeum]]<br>
[[Heliotropium supinum]]<br>
;L
[[Lingua canina]]<br>
[[Categoria:Boraginaceae]]
[[Lithospermum officinale]]<br>
;M
[[Myosotis arvensis]]<br>
[[Myosotis discolor]]<br>
[[Myosotis laxa]]<br>
[[Myosotis ramosissima]]<br>
[[Myosotis sicula]]<br>
;N
[[Neatostema apulum]]<br>
[[Categoria:Boraginaceae]]
64ur20pu28s8nmj4px978347aos2x1j
399834
399833
2026-04-12T13:49:07Z
Fausta Samaritani
15085
file
399834
wikitext
text/x-wiki
'''Boraginaceae'''.
[[File:20220418Pulmonaria officinalis2.jpg|thumb|250px|right|[[Pulmonaria officinalis]]]]
;A
[[Anchusa officinalis]]<br>
[[Anchusa undulata]]<br>
;B
[[Borago officinalis]]<br>
[[Borago pygmaea]]<br>
[[Buglossa corsa]]<br>
;C
[[Cynoglossum officinale]]<br>
;E
[[Echium creticum]]<br>
[[Echium italicum]]<br>
[[Echium parviflorum]]<br>
[[Echium plantagineum]]<br>
[[Echium sabulicola]]<br>
[[Echium vulgare]]<br>
;F
[[Frìsgiula]]<br>
;H
[[Heliotropium europaeum]]<br>
[[Heliotropium supinum]]<br>
;L
[[Lingua canina]]<br>
[[Categoria:Boraginaceae]]
[[Lithospermum officinale]]<br>
;M
[[Myosotis arvensis]]<br>
[[Myosotis discolor]]<br>
[[Myosotis laxa]]<br>
[[Myosotis ramosissima]]<br>
[[Myosotis sicula]]<br>
;N
[[Neatostema apulum]]<br>
[[Categoria:Boraginaceae]]
r0ya9r98elpmdhy7vp73v4myzp3sf0l
Euphorbiaceae
0
26461
399838
2026-04-12T20:16:45Z
Fausta Samaritani
15085
pàgina
399838
wikitext
text/x-wiki
'''Euphorbiaceae'''.
;E
[[Euphorbia amygdaloides]]<br>
[[Euphorbia chamaesyce]]<br>
[[Euphorbia characias]]<br>
[[Euphorbia cyparissias]]<br>
[[Euphorbia dulcis]]<br>
[[Euphorbia esula]]<br>
[[Euphorbia exigua]]<br>
[[Euphorbia falcata]]<br>
[[Euphorbia helioscopia]]<br>
[[Euphorbia hirsuta]]<br>
[[Euphorbia hirta]]<br>
[[Euphorbia hyberna]]<br>
[[Euphorbia lathyris]]<br>
[[Euphorbia maculata]]<br>
[[Euphorbia palustris]]<br>
[[Euphorbia paralias]]<br>
[[Euphorbia peplis]]<br>
[[Euphorbia peplus]]<br>
[[Euphorbia pithyusa]]<br>
[[Euphorbia platyphyllos]]<br>
[[Euphorbia prostrata]]<br>
[[Euphorbia segetalis]]<br>
[[Euphorbia stricta]]<br>
[[Euphorbia terracina]]<br>
;L
[[Lattonu]]<br>
;M
[[Mercurialis annua]]<br>
[[Mercurialis perennis]]<br>
[[Categoria:Euphorbiaceae]]
sl4boiqzsonge5y86poyt3l6vyw3tyv
399839
399838
2026-04-12T20:21:53Z
Fausta Samaritani
15085
file
399839
wikitext
text/x-wiki
'''Euphorbiaceae'''.
[[File:Acalypha chamaedrifolia flower in Higashiyama Botanical Gardens, Nagoya.jpg|thumb|250px|right|[[Acalypha chamaedrifolia]]]]
;E
[[Euphorbia amygdaloides]]<br>
[[Euphorbia chamaesyce]]<br>
[[Euphorbia characias]]<br>
[[Euphorbia cyparissias]]<br>
[[Euphorbia dulcis]]<br>
[[Euphorbia esula]]<br>
[[Euphorbia exigua]]<br>
[[Euphorbia falcata]]<br>
[[Euphorbia helioscopia]]<br>
[[Euphorbia hirsuta]]<br>
[[Euphorbia hirta]]<br>
[[Euphorbia hyberna]]<br>
[[Euphorbia lathyris]]<br>
[[Euphorbia maculata]]<br>
[[Euphorbia palustris]]<br>
[[Euphorbia paralias]]<br>
[[Euphorbia peplis]]<br>
[[Euphorbia peplus]]<br>
[[Euphorbia pithyusa]]<br>
[[Euphorbia platyphyllos]]<br>
[[Euphorbia prostrata]]<br>
[[Euphorbia segetalis]]<br>
[[Euphorbia stricta]]<br>
[[Euphorbia terracina]]<br>
;L
[[Lattonu]]<br>
;M
[[Mercurialis annua]]<br>
[[Mercurialis perennis]]<br>
[[Categoria:Euphorbiaceae]]
lvwq77etjfm85obj5g88bcfs86zr02w
Pieridae
0
26462
399845
2026-04-12T20:44:57Z
Fausta Samaritani
15085
pàgina
399845
wikitext
text/x-wiki
'''Pieridae'''.
;A
[[Anthocharis cardamines]]<br>
;C
[[Colias alfacariensis]]<br>
;G
[[Gonepteryx cleopatra]]<br>
[[Gonepteryx rhamni]]<br>
;L
[[Leptidea sinapis]]<br>
;P
[[Pieris brassicae]]<br>
[[Pieris mannii]]<br>
[[Pieris napi]]<br>
[[Pontia daplidice]]<br>
[[Categoria:Pieridae]]
65v23yz1zs8su4xjrcxvyrzrxlt64sa
399846
399845
2026-04-12T20:47:02Z
Fausta Samaritani
15085
file
399846
wikitext
text/x-wiki
'''Pieridae'''.
[[File:Anthocharis cardamines (17210857282).jpg|thumb|300px|right|Anthocharis cardamines]]
;A
[[Anthocharis cardamines]]<br>
;C
[[Colias alfacariensis]]<br>
;G
[[Gonepteryx cleopatra]]<br>
[[Gonepteryx rhamni]]<br>
;L
[[Leptidea sinapis]]<br>
;P
[[Pieris brassicae]]<br>
[[Pieris mannii]]<br>
[[Pieris napi]]<br>
[[Pontia daplidice]]<br>
[[Categoria:Pieridae]]
2yb61k85kd6w54ipb9n03jnuvan0mpf
A Lingua Corsa (Ghjuvan’ Petru Lucciardi)
0
26463
399849
2026-04-12T20:57:12Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[A Lingua Corsa (Ghjuvan’ Petru Lucciardi)]] à [[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]
399849
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[A Lingua Corsa (Ghjuvan' Petru Lucciardi)]]
m8tsb12e80ql4vucfdlynghpvaofl2h
Ardeidae
0
26464
399852
2026-04-12T21:05:38Z
Fausta Samaritani
15085
pgina
399852
wikitext
text/x-wiki
'''Ardeidae'''.
;A
[[Ardea alba]]<br>
[[Ardea cinerea]]<br>
[[Ardea purpurea]]<br>
[[Ardeola ralloides]]<br>
;B
[[Botaurus stellaris]]<br>
[[Bubulcus ibis]]<br>
;E
[[Egretta garzetta]]<br>
[[Egretta gularis]]<br>
;I
[[Ixobrychus minutus]]<br>
;N
[[Nycticorax nycticorax]]<br>
[[Categoria:Ardeidae]]
32fv6h0ac5fz4fj1tmytoog5m1l673w
399853
399852
2026-04-12T21:08:39Z
Fausta Samaritani
15085
file
399853
wikitext
text/x-wiki
'''Ardeidae'''.
[[File:Ardea alba; 3 chicks, Morro Bay Heron Rookery 2 - by Mike Baird.jpg|thumb|230px|right|Ardea alba]]
;A
[[Ardea alba]]<br>
[[Ardea cinerea]]<br>
[[Ardea purpurea]]<br>
[[Ardeola ralloides]]<br>
;B
[[Botaurus stellaris]]<br>
[[Bubulcus ibis]]<br>
;E
[[Egretta garzetta]]<br>
[[Egretta gularis]]<br>
;I
[[Ixobrychus minutus]]<br>
;N
[[Nycticorax nycticorax]]<br>
[[Categoria:Ardeidae]]
2ewv5foec0byrnjxc9dmvaqqe5mfrji