Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.46.0-wmf.24 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Pumata 0 1224 399878 394417 2026-04-15T20:14:59Z Fausta Samaritani 15085 link 399878 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Pumata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Tomato.jpg|250px|Pumata]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_subregnum_entry | taxon = [[Tracheobionta]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_subclassis_entry | taxon = [[Asteridae]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Solanales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Solanaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Solanum]]'''''*'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''lycopersicum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen | binomial_name = Solanumlycopersicum | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]]}} *ref. [http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 ITIS 521671] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050512082532/http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 |date=2005-05-12 }} {{Taxobox_end}} A '''pumata''' (''Solanum lycopersicum'') hè un ligume di a famiglia di e Solanaceae. Hè una [[pianta]] annuale.<ref>[https://app.glosbe.com/co/es/pumata Pumata - Diccionario Glosbe Corso/Español]</ref> I sò [[fruttu|frutti]] hanu un caratteristicu [[culore]] [[rossu]], è sò utilizati in l'[[alimentazione]] in mori paesi di u [[mondu]]. == Da vede dinò == * [[Pumata core di boiu]] == Note == <references /> [[Categoria:Flora di Corsica]] ri4ify27umhvnajbypkd8cmluu2s3f1 399879 399878 2026-04-15T20:16:51Z Fausta Samaritani 15085 categoria 399879 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Pumata}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Tomato.jpg|250px|Pumata]] | caption = }} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_subregnum_entry | taxon = [[Tracheobionta]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_subclassis_entry | taxon = [[Asteridae]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Solanales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Solanaceae]]}} {{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''[[Solanum]]'''''*'''''}} {{Taxobox_species_entry | taxon = '''''lycopersicum'''''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_binomial_botany | color = lightgreen | binomial_name = Solanumlycopersicum | author = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]]}} *ref. [http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 ITIS 521671] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050512082532/http://www.itis.usda.gov/servlet/SingleRpt/SingleRpt?search_topic=TSN&search_value=521671 |date=2005-05-12 }} {{Taxobox_end}} A '''pumata''' (''Solanum lycopersicum'') hè un ligume di a famiglia di e [[Solanaceae]]. Hè una [[pianta]] annuale.<ref>[https://app.glosbe.com/co/es/pumata Pumata - Diccionario Glosbe Corso/Español]</ref> I sò [[fruttu|frutti]] hanu un caratteristicu [[culore]] [[rossu]], è sò utilizati in l'[[alimentazione]] in mori paesi di u [[mondu]]. == Da vede dinò == * [[Pumata core di boiu]] == Note == <references /> [[Categoria:Flora di Corsica]] [[Categoria:Solanaceae]] 124u77dx9r1gtc1unhfz7cu8kohzij7 Santu Petru di Venacu 0 2909 399876 398953 2026-04-15T20:00:29Z Fausta Samaritani 15085 /* Geografia */ link 399876 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=Santu Petru di Venacu [[Image:St-Pierre_Venaco-Village.jpg|300 px]] | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Corti | cantone=[[Cantone di Corti|Corti]] | insee=202315 | cp=20250 | merre= [[Agustinu Viola]] | pieve= [[Venacu (pieve)|Venacu]] | intercomunalità= | longitudine=9.17222222222 | latitudine=42.2463888889 | altitudine=860 metri | superficia=7,96 kilometri | populazione=281 | densità=35 }} '''Santu''' (o '''San''') '''Petru di Venacu''' (nome [[Lingua francese|francese]]: ''Saint-Pierre de Venaco''; nomu [[Lingua taliana|talianu]]: ''Santo Pietro di Venaco'', '''''San Péću 'i Wènagu''''' in [[dialettu venachese]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica suprana]]. Hà quasi 8 km² di superficia è circa 280 abitanti, chì si chjamanu ''Sampetracci'' (o ''Sanpedracci''). == Geografia == Santu Petru hè una cumuna di u [[Venachese]], facce parte di u [[Venacu|cantone di Venacu]]. Facce parte di u "territoriu di vita" di u '''Centru di Corsica ind'u P.N.R.C.'''. Hè situata à una altura [[media]] di circa 860 metri. Finu à u [[2015]] a cumuna facia parte di u [[Cantone di Venacu]]. Oghje appartene à u [[Cantone di Corti]]. == Storia == ===Antiquità=== U paese di San Petru di Venacu hè situatu annantà l'antica pieve di [[Venacu]], chjamata ''Venicium'' da i [[Roma|romani]]. ===Mediuevu=== Versu 1520 ind'a pieve di [[Venacu]], c'eranu quasi 1200 abitanti chi vivianu inseme ind'i questi lochi: ''Serraghju'', ''Lugu'', ''Campuveghju'', ''A Maistrachja'', ''A Riventosa'', ''Poghju''. L'abitanti si chjamanu ''I Sanpedracci'' o ''Σιμοι'' (''Simbroi'') (grecu). ==[[Dialettu venachese]]== U [[dialettu venachese]] face parte di u [[corsu supranu]] o supranacciu, ancu chjamatu corsu cismuntincu, hè una variante principale di a lingua corsa rispettivamente un termine per tutti i dialetti di u corsu chì sò parlati in u nordu è u centru di a [[Corsica]]. Per questu, si puderìa dì ancu "corsu di u nordu (è di u centru)". Altri dinuminazioni è modi di scrive sò cismontincu, cismuntanu o cismontanu, corsu di [[Cismonte]], corsu centru-settentriunale/-settentrionale. Hè derivatu da u [[Toscana|Tuscanu]] è hè a varietà corsa chì stà u più vicinu à a [[lingua taliana]]. == Cultura == === Detti sanpetracci === *''Ùn aghju micca peli nantu à a lingua'' (Sò sinceru) *''Evviva noi, chì simu à cavall'à voi'' (Simu megliu di voi) *''Avà, mazze, corne è bastunate'' (avà, avemu da soffre / qualchissia hà da strazzià) *''E più belle perre sò per i porci'' (e più bone donne sò per l'omi cattivi) *''Più porca face, più diventa piore'' (più sì cattivu, più sì superiore è cunsideratu) ==Feste== *20 Ghjinnaghju: San Bastianu *13 Dicembre: Santa Lucia *29 Aostu: Sant'Eliseu == Merri == == Referenze == == Ligami == * [[File:Commons logobanner.svg|sinistra|66px| https://commons.wikimedia.org/wiki/Main_Page]] cuntene schedarii (imagine) nantu à [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Santo-Pietro-di-Venaco?uselang=co San Petru di Venacu]. {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] iz5btijan5l10dpm8cwjbjryzp8eedz Vaiano 0 7543 399884 334935 2026-04-15T20:33:09Z Fausta Samaritani 15085 file, link 399884 wikitext text/x-wiki '''Vaiano''' hè una cumuna [[Toscana|toscana]] di a [[pruvincia di Pratu]].Teni 9.048 abitanti. [[File:Vaiano e la Badia.jpg|thumb|200px|right|Vaiano]] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] m4wz1m64t26uh7zfblxas5xhigs671c Pienza 0 7551 399885 333893 2026-04-15T20:35:53Z Fausta Samaritani 15085 file, link 399885 wikitext text/x-wiki '''Pienza''' hè una cumuna [[Toscana|toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].Teni 2.231 abitanti. [[File:Pienza italy.jpg|thumb|200px|right|Pienza]] [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 2dv6vf82t3nsyal3fglhhr8vztqcd6u Mari Tarraniu 0 8065 399875 398991 2026-04-15T19:59:29Z Fausta Samaritani 15085 link 399875 wikitext text/x-wiki [[File:Mediterranean Sea 16.61811E 38.99124N.jpg|thumb|400px|U Mari Tarraniu vistu da u satellitu]] U '''Mari Tarraniu''' (o ''Mare Terraniu'', o ''Mediterraniu'') hè un [[mari]] intercuntinintali situatu trà [[Auropa]], [[Africa]] è [[Asia]]. A so superficia apprussimativa hè di {{M|2,51 milioni di|k|m2}} ed hà un sviluppu massimu longu i [[parallela (giugrafia)|paralleli]] di circa {{M|3 700|k|m}}. A lunghezza tutali di i so costi hè di {{TA|46 000|k|m}} km, a [[Prufundità (liquidi)|prufundità]] [[media]] essendu di circa {{TA|1 500|m}} m, mentri quidda massima hè di {{TA|5 270|m}} m vicinu à i costi di u [[Pelupunnesu]]. A [[salinità]] media ammonta da 36,2 à 39 ‰. A [[pupulazioni]] prisenti in i Stati bagnati da i so acqui ammonta à circa 450 milioni di parsoni. Sicondu a [[sturiugrafia]] hè tradiziunalamenti cunsidaratu, à tempu cù u [[Prossimu Urienti]] è à u [[Mediu Urienti]], com'è a culla di a [[civiltà uccidintali]] à parta da u [[mondu anticu]]. Ci sfocia [[Nilu|u fiumu più longu di u mondu]]: u [[Nilu]]. == Generalità == [[File:Diogo Homem 1563.jpg|thumb|Manuali par a navigazioni di Diego Homem (1563). Bibbiuteca Naziunali, Firenza]] U Mari tarraniu hè culligatu à [[punenti]] à l'[[uceanu Atlanticu]], à traversu u [[Strittone di Gibilterra]]. À [[livanti]] à traversu u [[mari di Marmara]], par via di i [[Strittonu di i Dardaneddi|Dardaneddi]] è u [[Bosforu]], hè culligatu à u [[Mari Neru]]. U mari di Marmara hè à spessu cunsidaratu parti di u Mari tarraniu, mentri u Mari Neru hè in generali cunsidaratu un mari distintu. U [[canali di Suez]] à [[sudu]]-[[livanti]] cullega u Mari tarraniu à u [[Mari Rossu]]. I [[marea|marei]] sò assà limitati par via di u schersu culligamentu incù l'[[uceanu (giugrafia)|uceanu]], chì limiteghja a massa d'acqua tutali cuncirnata da u finominu. I tampiraturi di u Meditarraniu ani estremi cumpresi frà i 10&nbsp;°C è i 32&nbsp;°C. In generali s'oscilla frà i 12&nbsp;°C&nbsp;- 18&nbsp;°C in i mesa invirnali finu à i 23&nbsp;°C&nbsp;- 30&nbsp;°C in i mesa estivi, sicondu i zoni. À l'azzioni di u mari Meditarraniu com'è cistarra termica hè in bona parti divutu u [[clima meditarraniu]], carattarizatu generalamenti da [[inguernu|inguerni]] umiti è [[istati|istati]] caldi è secchi. I culturi carattaristichi di a rigioni sò: [[olea europaea|alivu]], [[uva]], [[agrumi]], è [[leccia suvarina|lecci suvarini]]. [[File:Olive niche.jpg|thumb|Putinziali distribuzioni d'alivi in u bacinu di u Meditarraniu. Indicatori biulogicu di u bacinu di u Meditarraniu. (Oteros, 2014)<ref name="Oteros (2014)">Oteros Jose (2014) Modelización di u ciclu fenológico reproductor di l'alivu (Tesis Doctoral). Universidad de Córdoba, Córdoba, Españà [https://www.researchgate.net/publication/261005349_Modelizacin_di u_ciclu_fenolgico_reproductor_di u_alivu_%28Olea_europaea_L.%29?ev=prf_pub ''Link'']</ref>]] == Etimulugia == [[File:Roman Empire 120-es.svg|thumb|left|L'Imperu rumanu in u 120 d.C.]] U terminu Meditarraniu diriveghja da a parola [[lingua latina|latina]] ''Mediterraneus'', chì significheghja ''à mezu à i terri''. U mari Meditarraniu à traversu a storia di l'umanità hè statu cunnisciutu incù parechji noma. L'[[Storia umana|antichi Rumani]] u chjamavani, par asempiu, "''[[Mari nostrum]]''", veni à dì u nosciu mari (è infatti a cunquista rumana tuccò tutti i rigioni affacciati annantu à u Meditarraniu). A dinuminazioni البحر الأبيض المتوسط in arabu, ''à u-Biiḥr à u-Abyaḍ à u-Mutawassiṭ'', veni à dì "Mari Biancu di Mezu", hà inspiratu a dizioni [[lingua turca|turca]] di ''Akdeniz'', "Mari Biancu". In l'altri lingui di u mondu, di solitu si hà sia un [[prestitu linguisticu|prestitu]] da u latinu o da [[lingui niulatini]] (par asempiu [[lingua inglesa|inglesa]] ''Mediterranean Sea''), sia, più spessu, un [[calcu linguisticu|calcu]] da u sensu di "mari mediu, à mezu (à i terri)" (par asempiu [[lingua tedesca|tedescu]] ''Mittelmeer'', [[lingua ebraica|ebraicu]] ''Hayam Hatikhon'' (הַיָּם הַתִּיכוֹן), "u mari di mezu", [[Lingua berbera|berberu]] ''ilel Agrakal'', "mari trà-terri", [[lingua giappunesa|giappunesa]] ''Chichūkai'' (地中海), "mari à mezu à i terri", [[Lingua albanesa|albanesa]] ''deti mesdhe'', U mari à mezu à i terri). == Storia == [[File:Battle of Lepanto 1571.jpg|thumb|right|H. Letter, riprisintazioni di a Battaglia di Lepanto (Londra, Museiu marittimu naziunali)]] Vera è probbiu ponti trà tarritorii, a rigioni di u Mari tarraniu hè cunsidarata com'è a culla di parechji trà i più antichi [[civiltà]] di a [[Terra|Pianeta]], è ancu u tiatru principali di a storia è di a cultura di a [[civiltà uccidintali]]. L'[[agricultura]] à tempu cù l'addivamentu si diffusi annantu à i so costi intornu à u 6000 a.C. Più dopu, in a so parti uriintali, una più accintuata dinamicità culturali purtò à a nascita d'arii urbani carattarizati da floridi attività artisgianali è da un certu dinamisimu in i cummerci. Grazia à l'azzioni mediatrici di i Critesi, da l'isula di [[Creta]], centru di a [[Civiltà minoica|civiltà minoica]] - [[Civiltà micenia|micenia]] - trà u III è u II millenniu a.C. - si svilupponi intensi flussi cummirciali chì cuncirnàni i [[Anatulia|costi anatolichi]], a [[Grecia]], l'[[Egittu]], i costi di u [[Libanu]], di l'[[Italia Miridiunali]], di a [[Sicilia]] è di a [[Sardegna]], cuntribuendu à intinsificà i rapporti culturali trà i numarosi populi custieri. Dopu à a crisa di u [[1200 a.C.]], quandu u sistemu intreiu di i cummerci fù sconvoltu da l'invasioni distruttivi di i [[Populi di u mari]] caghjunendu l'affundamentu di l'[[Imperu ittitu]] è di a Civiltà micenia, i mutamenti pulitichi successivi criàni in a zona [[Siria|siru]]-[[Palestina|palistinesa]] i cundizioni par u sviluppu di i [[Fenici|centri fenici]] è a nascita di a [[Storia di l'Abrei|statu ebraicu]]. Abili navigatori è altrettantu abili in i cummerci i Fenici (nomu [[Lingua greca antica|grecu]] par riferiscia si à i ''[[Cananei]]'') navigàni in longu è in largu par tuttu u Meditarraniu spurtendu i prudutti di u so floridu artisgianatu in i centri è porti cummirciali, dendu impulsu à a criazioni di cità custieri com'è [[Cartaghjina]]. In u VII seculu longu i stradi cummirciali trà urienti è uccidenti, à i Fenici s'affiancàni i [[Grechi]] chì impiantàni culonii in u bacinu ionicu, in u Mari Tirrenu, in u Mari Egeiu finu à u [[Mari Neru]]. A custanti crescita di novi insidiamenti criàni forti tinsioni frà i populi custieri par via di a cuncurrenza in i marcati è l'espansioni greca in Uccidenti fù bluccata in u [[541 a.C.]] da l'allianza trà [[Etruschi]] è [[Cartaghjinesi]] in a [[Battaglia d'Alalia|Battaglia di u Mari sardu]]. In u seculu dopu i Grechi funi prutagunisti in l'epicu scontru chì in u [[480 a.C.]] l'opposi à i miri di [[Serse I di Persia|Sersi]] in a [[Battaglia di Salamina]], salvendu i so terri da l'accupazioni pirsiana. I nascenti putenzi di [[Storia di Roma|Roma]] è Cartaghjina svaccaghjàni di novu u Meditarraniu è [[Guerri punichi|longhi guerri]] si cunclusini incù a cunsacrazioni di a putenza rumana è a distruzzioni di i Punichi. Da tandu u Meditarraniu divintò par i Rumani u ''[[Mari nostrum]]'' è annantu à tuttu u so bacinu si irradiò a civiltà è a putenza di a [[Ripublica rumana|Roma ripublicana]] è [[Imperu rumanu|imperiali]]. Dopu à a [[caduta di l'Imperu rumanu d'Uccidenti]] è a stagnazioni di i cummerci in u bacinu uccidintali, in l'[[Imperu rumanu d'Urienti]] i [[Bisanziu|Bizantini]] mantensini intensi i traffichi marittimi finch'è in u VII è in u VIII seculu l'[[espansioni islamica]] scambiò di novu l'intreiu bacinu, oltripassendu u [[Strettu di Gibilterra]] è ghjunghjendu finu à a [[Spagna]] incù a so [[Arabi|civiltà]]. I [[Ripublichi marinari]] d'[[Ripublica d'Amalfi|Amalfi]], [[Ripublica di Vinezia|Vinezia]], [[Ripublica di Pisa|Pisa]] è [[Ripublica di Ghjenuva|Ghjenuva]] l'intaressi cummirciali in Urienti erani minacciati da i [[pirati saraceni]], s'opposini efficaciamenti à st'espansioni, ma sii i cuntrasti incù i [[Curona d'Aragona|marinarii aragunesi]], in aspra cuncurrenza annantu à i stradi versu Livanti, sii a caduta di [[Bisanziu]] in u [[1453]], purtàni à u diclinu di i traffichi meditarranii, diclinu chì s'accintuò sempri di più dopu à u [[1492]] incù a [[scuparta di l'America]] è chì mancu a vittoria in a [[Battaglia di Lepanto]] in u [[1571]] riiscì à firmà, ghjunghjendu in u [[seculu XVII]] à a drastica riduzioni di a putenza navali viniziana. In u [[XVIII seculu|Setticentu]] i dibulezzi di l'[[Imperu ottumanu]] favuritini i scopi espansiunisti di l'[[Imperu inglesa|Inglesi]] in u bacinu uccidintali, di l'[[Imperu austriacu|Austriachi]] versu l'Adriaticu è di i [[Imperu russiu|Russii]] in u bacinu uriintali. In u [[seculu XIX]], duranti i [[guerri nabulionichi]] [[Francia]] è [[Gran'Britagna]] si scuntràni viulintamenti in u Meditarraniu cumbattendu una guerra chì vidi l'inglesi privalè è assicurà si cusì u duminiu incuntrastatu di i mari. Sempri in l'Ottucentu, a custruzzioni di u [[canali di Suez]] resi pussibuli u culligamentu di u Mari tarraniu à l'[[Uceanu Indianu]] è custituì un avvinimentu di grandi impurtanza par i cummerci marittimi chì s'evitava in 'ssa menra a circunnavigazioni di l'Africa par righjunghja via mari i ricchi marcati asiatichi. == Murfulugia == Riguardu à a tupugrafia di u fundali u mari tarraniu hè divisu in dui parti principali: * u [[mari tarraniu uccidintali]], dilimitatu da u [[canali di Sicilia]] è carattarizatu da ampii piani abissali; * u [[mari tarraniu uriintali]], moltu più accidintatu è duminatu da u sistemu di a [[dursali Meditarrania]]. === Mari tarraniu uccidintali === [[File:Med.Occidentale.jpg|thumb|left|Mari tarraniu: bacinu uccidintali]] U mari tarraniu uccidintali cumprendi dui bacini principali, quiddu algerianu-pruvinzali è u bacinu tirrenicu. U prima accupa un'aria più o menu triangulari chì cumprendi u [[mari d'Alborán]], u [[mari di i Baliari]], u [[canali di Sardegna]], u [[mari di Sardegna]], u [[mari di Corsica]] è u [[mari Liguru]]. Hà una superficia di circa {{M|240 000|k|m2}} è una prufundezza massima di circa {{TA|2 800 m.}} In parechji zoni custieri, tipicamenti à i foci di l'[[Ebru]] è di u [[Rodanu (fiumu)|Rodanu]] a piattaforma cuntinintali righjunghji ancu i 60&nbsp;km di larghezza, incù un massimu di 72&nbsp;km vicinu à u [[Golfu di u Lionu]]. A larghezza minima occorri inveci trà [[Ghjenuva]] è [[Tulone]], induva u fundali hè carattarizatu da ampii è prufondi canyon. L'isuli di [[Maiorca]] è [[Minorca]] ani una piattaforma cumunu mentri [[Ibiza (isula)|Ibiza]] hè siparata da un [[Strettu|bracciu di mari]] prufondu 800&nbsp;m. À u centru di u bacinu si trova a piana abissali di i Baliari, prufonda da i 2600 à i 2800 metri. U bacinu tirrenicu hè a parti più prufonda di u mari tarraniu uccidintali, è righjunghji infatti i 3800&nbsp;m di prufundità (Fossa di u Tirrenu). U fundali hè carattarizatu da a prisenza di numarosi dursali è di rilievi di tipu vulcanicu. Ci sò [[seamount|muntagni sottumarini]] chì in parechji casi coddani insin'à -500&nbsp;m com'è u [[Monti Marsili]] è u [[Vavilov (seamount)|Monti Vavilov]]. Pochi è di mudesti diminsioni sò i piani abissali frà li quali si trovani a piana di Corsica, a piana d'[[Orosei]], a piana d'[[Olbia]], a piana abissali tirrenica è u rialzu plinianu. U bacinu hè praticamenti chjusu, hè missu in cumunicazioni incù i bacini aghjacenti da pochi stretti passaghji. À u nordu un canali prufondu circa 3/400&nbsp;m u metti in cumunicazioni incù u Mari Liguru, u [[Bocchi di Bonifaziu|strettu di Bonifaziu]], micca prufondu più di i 50&nbsp;m, u metti in cumunicazioni incù u bacinu algerianu à tempu cù u prufondu [[canali di Sardegna]], carattarizatu da a prisenza di a fossa algerianu-tirrenica, metti in cumunicazioni i dui bacini à sudu di a [[Sardegna]]. U [[canali di Sicilia]], incù un fundali bassu è carattarizatu da a prisenza di banchi chì poni riducia a prufundezza à pochi dicini di metri, u metti in cumunicazioni incù u Meditarraniu Uriintali. === Meditarraniu uriintali === [[File:Med.Orientale.jpg|thumb|left|Mari Meditarraniu: u bacinu uriintali]] Facini parti di u Meditarraniu uriintali u bacinu di u mari Adriaticu, u mari Ioniu, u mari Egeiu, u mari Libicu è u bacinu di u mari di Livanti. L'Adriaticu hà una superficia di circa {{M|135 000|k|m2}} è una prufundezza massima di {{TA|1 230 m.}}[[File:Adriatic Sea 2003.jpg|thumb|U mari Adriaticu]]Da un puntu di vista murfulogicu pò essa divisu in trè arii: a parti sittintriunali cumplittamenti duminata da u [[delta di u Pocu]] hè un lentu declivu in u quali a prufundezza ùn supareghja micca i {{TA|75 m}}. A parti cintrali, trà [[Ancona]] è u [[Gargano]], hè carattarizata da a prisenza d'una diprissioni ditta "fossa di u mediu Adriaticu" {{TA|(266 m)}}. A zona miridiunali hà una piattaforma cuntinintali chì si ristringhji in currispundenza di a [[Puglia]] finu à circa {{TA|20 km}}. Frà a Puglia è l'[[Albania]] si trova a piana adriatica incù una prufundezza media di circa {{TA|1 000 m}} è a massima di {{TA|1 200 m.}} Da quì a prufundezza ricodda à circa {{TA|800 m}} in currispundenza di u [[canali d'Otranto]] chì sipara u Mari Adriaticu da u Mari Ioniu. U mari Ioniu si stendi annantu à una superficia di circa {{M|616 000|k|m2}} da i costi di a [[Libia]] è di a [[Tunisia]] fina à l'Albania, [[Grecia]] è à l'Italia miridiunali. Righjunghji una massima prufundità {{TA|(5 270 m)}} in a [[fossa Calypso]] (ditta ancu fossa ellenica), à u largu di a costa miridiunali di u [[Peluponnesu]]. In u Mari Ioniu si trova a più stesa piana abissali di u mari tarraniu. U mari Egeiu hà una superficia di circa {{M|80 000|k|m2}} è conta più di 200 isuli. U cullega à u Mari Ioniu u [[Golfu di Corintu]] {{TA|(56 m)}} è numarosi canali prufondi frà i {{TA|300 m}} è i {{TA|800 m}} frà l'isuli di [[Rodi]] è [[Creta]]. Righjunghji a so massima prufundità {{TA|(2 500 m)}} in currispundenza di a fossa di Creta chì si stendi da u [[Golfu di Argolide]] à Rodi. U Mari Libicu si stendi da a costa sudu di [[Creta]] fina à i spondi di a [[Libia]]. U Mari di Livanti hè a parti più uriintali d u mari tarraniu, ed hà una superficia di circa {{TA|320 000 km<sup>2</sup>}}. Hè dilimitatu à punenti da a linia chì cunghjunghji [[Capu Ra's à u-Hilal]], in Libia incù l'[[isula di Gavdos]] vicinu à Creta. A piattaforma cuntinintali hè assà stesa sii vicinu à u [[delta di u Nilu]] sii in u [[golfu di Iskenderun]]. A massima prufundezza hè di {{TA|4 384 m}} in currispundenza di a fossa di Pliniu. == Mari interni == * [[Mari Adriaticu|Mari Adriaticu]] * [[Mari Ioniu]] * [[Mari Liguru]] * [[Mari Tirrenu]] * [[Mari Egeiu]] * [[Mari Libicu]] * [[Golfu di u Lionu]] * [[Golfu di Tarantu]] * [[Mari di Marmara]] * [[Mari di Sardegna]] * [[Canali di Sardegna]] * [[Mari di Corsica]] * [[Canali di Sicilia]] * [[Canali di Malta]] * [[Mari di i Baliari]] * [[Mari d'Alborán]] * [[Canali d'Otrantu]] * [[Mari di Livanti]] == Clima == U clima di gran'parti di i paesa chì s'affacciani annantu à u bacinu di u Meditarraniu hè carattarizatu da istati caldi è asciutti incù piuviusità cuncintrata in u periodu vaghjimali è inguirnali. Sti carattaristichi climatichi sò riscuntrati ancu in altri parti di a pianeta è pricisamenti in a [[California]] centru-miridiunali, in [[Australia]] uccidintali, in [[Sudafrica]] è in a parti centru sittintriunali di u [[Cili]]. L'influenza di i [[currenti marini]] ni custituisci unu di i fattori fundamintali chì quiddi carrieghjani acqui incu una tampiratura più alta rispettu à a [[latitudina]]. Inoltri a vicinanza di u [[tropicu]] parmetti in i periodi estivi a pirmanenza di massi d'aria calda è asciutta, com'è in i [[Clima subtrupicali|climi sub-trupicali]]. Di seguitu hè ripurtatu un graficu chì discrivi a tampiratura di u Meditarraniu sicondu parechji cità marittimi chì ci s'affacciani. {|class="wikitable" |+Tampiratura marina (°C) |- ! !Ghj !Fri !Mar !Apr !Mag !Ghj !Lug !Aos !Sit !Utt !Nuv !Dic |- |[[Marseglia]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/france/marseille.php Marseille Climate and Weather Averages, France<!-- Bot generated title -->]</ref> |13 |12 |11 |13 |16 |18 |21 |22 |21 |18 |16 |14 |- |[[Barcilona]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/spain/barcelona.php Barcelona Climate and Weather Averages, Spain<!-- Bot generated title -->]</ref> |13 |13 |12 |14 |17 |20 |23 |25 |23 |20 |17 |15 |- |[[Valencia]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/spain/valencia.php Valencia Climate and Weather Averages, Spain<!-- Bot generated title -->]</ref> |14 |13 |14 |15 |17 |21 |24 |26 |24 |21 |18 |15 |- |[[Napuli]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/italy/neapolitan-riviera/naples.php Naples Climate and Weather Averages, Neapolitan Riviera<!-- Bot generated title -->]</ref> |15 |14 |14 |15 |18 |22 |25 |27 |25 |22 |19 |16 |- |[[Vinezia]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/italy/venetian-riviera/venice.php Venice Climate and Weather Averages, Venetian Riviera<!-- Bot generated title -->]</ref> |11 |10 |11 |13 |18 |22 |25 |26 |23 |20 |16 |14 |- |[[Málaga]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/spain/costa-di u-sol/malaga.php Malaga Climate and Weather Averages, Costa di u Sol<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |15 |16 |17 |20 |22 |23 |22 |20 |18 |16 |- |[[Gibilterra]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/gibraltar/gibraltar.php Gibraltar Climate and Weather Averages<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |16 |16 |17 |20 |22 |22 |22 |20 |18 |17 |- |[[Atena]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/greece/athens.php Athens Climate and Weather Averages, Greece<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |15 |16 |18 |21 |24 |24 |24 |21 |19 |18 |- |[[Heraklion]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/greece/crete/iraklion.php Iraklion Climate and Weather Averages, Crete<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |15 |15 |16 |19 |22 |24 |25 |24 |22 |20 |18 |- |[[Malta]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/malta/valletta.php Valletta Climate and Weather Averages, Malta<!-- Bot generated title -->]</ref> |16 |16 |15 |16 |18 |21 |24 |26 |25 |23 |21 |18 |- |[[Larnaca]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/cyprus/larnaca.php Larnaca Climate and Weather Averages, Cyprus<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |20 |24 |26 |27 |27 |25 |22 |19 |- |[[Limassol]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/cyprus/limassol.php Limassol Climate and Weather Averages, Cyprus<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |20 |24 |26 |27 |27 |25 |22 |19 |- |[[Antalya]] |17 |17 |17 |18 |21 |24 |27 |28 |27 |25 |22 |19 |- |[[Alissandria d'Egittu]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/egypt/alexandria.php Alexandria Climate and Weather Averages, Egypt<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |20 |23 |25 |26 |26 |25 |22 |20 |- |[[Tel Aviv]]<ref>[http://www.weather2travel.com/climate-guides/israel/tel-aviv.php Tel Aviv Climate and Weather Averages, Israel<!-- Bot generated title -->]</ref> |18 |17 |17 |18 |21 |24 |26 |28 |27 |26 |23 |20 |} ==Noti== <references/> [[Categoria:Africa]] [[Categoria:Europa]] [[Categoria:Mare Tarraniu]] 7h9mhuv01qophlt27jdjcprxfyzofjg Ghil'ad Zuckermann 0 20390 399886 395956 2026-04-16T03:51:40Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 399886 wikitext text/x-wiki [[File:zuckermann.jpg|thumb|300px|right|Prof. Dr Dr Ghil'ad Zuckermann, 2011]] '''Ghil'ad Zuckermann''' ([[Tel Aviv|Tel Aviv]], [[Israele]], [[1 di ghjugnu]] [[1971]]) (D.Phil., [[Università di Oxford]]; Ph.D., [[Università di Cambridge]])<ref>[https://www.vividsydney.com/speaker/prof-ghilad-zuckermann Vivid Sydney (Light, Music and Ideas)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180618125759/https://www.vividsydney.com/speaker/prof-ghilad-zuckermann |date=2018-06-18 }}, Speaker: Prof. Ghil'ad Zuckermann.</ref> hè unu [[linguistica|linguista]] [[Italia|talianu]]-[[Australia|australianu]]-[[Israele|israelianu]]-[[Regnu Unitu|britannicu]]. Zuckermann hè prufessure di linguistica à l'[[Università]] di [[Adelaide]], [[Australia]].<ref>[https://www.pedestrian.tv/news/meet-the-aussie-lumbersexual-on-a-mission-to-make-your-beard-lustrous Meet Ghil'ad Zuckermann, master of 11 languages], Pedestrian TV.</ref>, <ref>[https://www.jewishnews.net.au/ghilads-indigenous-language-game-changer/79545 Ghil’ad’s Indigenous language game changer] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180713185342/https://www.jewishnews.net.au/ghilads-indigenous-language-game-changer/79545 |date=2018-07-13 }}, Shane Desiatnik, AJN, July 12, 2018.</ref> == Almae matres == * [[:it:Collegio del Mondo Unito dell'Adriatico|Collegio del Mondo Unito dell'Adriatico]] ([[Duino]], [[Trieste]], [[Friuli è Venezia Ghjulia]], [[Italia]]) * [[Università di Tel Aviv]] ([[Israele]]) * [[St Hugh's College]], [[Università di Oxford]] ([[Regnu Unitu]]) * [[Churchill College]], [[Università di Cambridge]] (Regnu Unitu)<ref>[https://www.aljazeera.com/indepth/features/starting-scratch-aboriginal-group-reclaims-lost-language-180626082306196.html Starting from scratch: Aboriginal group reclaims lost language], With the help of a linguistics professor, Barngarla, which has not been spoken for 60 years, is being pieced together, Al Jazeera, John Power, 29.6.2018.</ref>, <ref>[http://www.themonthly.com.au/issue/2014/september/1409493600/anna-goldsworthy/voices-land Voices of the land], In Port Augusta, an Israeli linguist is helping the Barngarla people reclaim their language / Anna Goldsworthy, The Monthly, September 2014.</ref>, <ref>[https://www.edx.org/bio/ghilad-zuckermann edX], Professor Ghil'ad Zuckermann.</ref>, <ref>[https://adelaidefestivalofideas.com.au/speakers/professor-ghilad-zuckermann/ Adelaide Festival of Ideas], Professor Ghil'ad Zuckermann.</ref> == Opere == === Libri === * [[w:en:Revivalistics: From the Genesis of Israeli to Language Reclamation in Australia and Beyond|''Revivalistics: From the Genesis of Israeli to Language Reclamation in Australia and Beyond'']], 2020, [https://global.oup.com/academic/product/revivalistics-9780199812790 Oxford University Press] (ISBN 9780199812790 / ISBN 9780199812776) * [[w:en:Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew|''Language Contact and Lexical Enrichment in Israeli Hebrew'']], 2003, [https://www.palgrave.com/gp/book/9781403917232 Palgrave Macmillan] (ISBN 9781403917232 / ISBN 9781403938695) * [http://www.zuckermann.org/israelit.html ''Israelit Safa Yafa''], 2008, Am Oved (ISBN 978-965-13-1963-1) * [http://www.zuckermann.org/guide.html ''Engaging – A Guide to Interacting Respectfully and Reciprocally with Aboriginal and Torres Strait Islander People, and their Arts Practices and Intellectual Property''], 2015 * [http://www.dictionary.barngarla.org/ ''Dictionary of the Barngarla Aboriginal Language of Eyre Peninsula, South Australia''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180721054108/http://dictionary.barngarla.org/ |date=2018-07-21 }}, 2018 * [https://www.degruyter.com/downloadpdf/j/ijsl.2014.2014.issue-226/ijsl-2014-frontmatter226/ijsl-2014-frontmatter226.pdf ''Jewish Language Contact''] (''International Journal of the Sociology of Language'' 226), 2014 * [http://www.cambridgescholars.com/download/sample/58082 ''Burning Issues in Afro-Asiatic Linguistics''] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200816120017/http://www.cambridgescholars.com/download/sample/58082 |date=2020-08-16 }}, 2012 === Articuli === * Zuckermann, Ghil'ad; Quer, Giovanni; Shakuto, Shiori (2014). [http://www.professorzuckermann.com/#!native-tongue-title/cufd Native Tongue Title: Proposed Compensation for the Loss of Aboriginal Languages], ''Australian Aboriginal Studies'' 2014/1: 55-71. * Zuckermann, Ghil'ad; Walsh, Michael (2014). [http://www.professorzuckermann.com/our-ancestors-are-happy- “Our Ancestors Are Happy!”: Revivalistics in the Service of Indigenous Wellbeing], ''Foundation for Endangered Languages'' XVIII: 113-119. * Zuckermann, Ghil'ad; Walsh, Michael (2011). [http://www.zuckermann.org/pdf/Revival_Linguistics.pdf Stop, Revive, Survive: Lessons from the Hebrew Revival Applicable to the Reclamation, Maintenance and Empowerment of Aboriginal Languages and Cultures], ''Australian Journal of Linguistics'' 31: 111–127. * Zuckermann, Ghil'ad (2009). [http://www.zuckermann.org/pdf/Hybridity_versus_Revivability.pdf Hybridity versus Revivability: Multiple Causation, Forms and Patterns], ''Journal of Language Contact'' 2: 40–67. * Zuckermann, Ghil'ad (2006). [http://www.zuckermann.org/pdf/new-vision.pdf A New Vision for "Israeli Hebrew": Theoretical and Practical Implications of Analysing Israel's Main Language as a Semi-Engineered Semito-European Hybrid Language], ''Journal of Modern Jewish Studies'' 5: 57–71. * Zuckermann, Ghil'ad (2004). [http://www.zuckermann.org/pdf/cultural_hybridity.pdf Cultural Hybridity: Multisourced Neologization in "Reinvented" Languages and in Languages with "Phono-Logographic" Script], ''Languages in Contrast'' 4: 281–318. * Zuckermann, Ghil'ad (2003). [http://www.zuckermann.org/english.pdf Language Contact and Globalisation: The Camouflaged Influence of English on the World's Languages – with special attention to Israeli (sic) and Mandarin], ''Cambridge Review of International Affairs'' 16: 287–307. * Zuckermann, Ghil'ad (2008). [http://www.zuckermann.org/pdf/Realistic_Prescriptivism_Academy.pdf 'Realistic Prescriptivism': The Academy of the Hebrew Language, its Campaign of 'Good Grammar' and Lexpionage, and the Native Israeli Speakers], ''Israel Studies in Language and Society'' 1: 135–154. * Zuckermann, Ghil'ad (2006). [http://www.zuckermann.org/pdf/complement_clause.pdf "Complement Clause Types in Israeli"], ''Complementation: A Cross-Linguistic Typology'', Oxford University Press, pp. 72–92. * Zuckermann, Ghil'ad (2006). [http://www.zuckermann.org/pdf/engineering.pdf " 'Etymythological Othering' and the Power of 'Lexical Engineering' in Judaism, Islam and Christianity. A Socio-Philo(sopho)logical Perspective"], ''Explorations in the Sociology of Language and Religion'', John Benjamins, pp. 237–258. * Yadin, Azzan; Zuckermann, Ghil'ad (2010). [http://www.zuckermann.org/pdf/Secularization-f.pdf "Blorít: Pagans' Mohawk or Sabras' Forelock?: Ideological Secularization of Hebrew Terms in Socialist Zionist Israeli"], ''The Sociology of Language and Religion: Change, Conflict and Accommodation'', Palgrave Macmillan, pp. 84–125. * Sapir, Yair; Zuckermann, Ghil'ad (2008). [http://www.zuckermann.org/pdf/icelandicPSM.pdf "Icelandic: Phonosemantic Matching"], ''Globally Speaking: Motives for Adopting English Vocabulary in Other Languages'', Multilingual Matters, pp. 19–43. == Filmografia == * [https://vimeo.com/channels/357807/44019045 Fry's Planet Word], Stephen Fry * [https://www.youtube.com/watch?v=DZPjdNaLCho SBS: Living Black: S18 Ep9 - Linguicide] * [https://www.youtube.com/watch?v=izVGZRqciTY Babbel: Why Revive A Dead Language? - Interview with Prof. Ghil'ad Zuckermann] * [https://www.edx.org/course/language-revival-securing-future-adelaidex-lang101x ''Language Revival: Securing the Future of Endangered Languages''], edX MOOC == Liami == * [http://www.zuckermann.org/genetica.html "Lingua mosaica o lingua-Mosaico?: La genetica dell'israeliano"] / Prof. Dr Dr Ghil'ad Zuckermann * [http://researchers.adelaide.edu.au/profile/ghilad.zuckermann Ghil'ad Zuckermann, D.Phil. (Oxon.)] * [http://www.adelaide.edu.au/directory/ghilad.zuckermann University Staff Directory: Professor Ghil'ad Zuckermann] * [https://adelaide.academia.edu/zuckermann Ghil'ad Zuckermann, Academia] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180506001754/http://adelaide.academia.edu/Zuckermann |date=2018-05-06 }} * [http://www.jewish-languages.org/ghilad.zuckermann.html Jewish Language Research Website: Ghil'ad Zuckermann] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20180618125946/http://www.jewish-languages.org/ghilad.zuckermann.html |date=2018-06-18 }} * [http://www.zuckermann.org/ Professor Ghil'ad Zuckermann's website] * [https://www.pedestrian.tv/news/meet-the-aussie-lumbersexual-on-a-mission-to-make-your-beard-lustrous/ Australian of the Day: Ghil'ad Zuckermann] * [http://www.themonthly.com.au/issue/2014/september/1409493600/anna-goldsworthy/voices-land Voices of the land], Anna Goldsworthy, The Monthly, September 2014. * [https://www.bbc.co.uk/programmes/p03fslbj BBC World Service: Reawakening Language] * [http://www.zuckermann.org/poetry.html Selutis Alpinis (Se tu vens cà sù ta' cretis), Ghil'ad Zuckermann], "A site dedicated to the memory of Maestro Piero Poclen, a mentsh" == Da veda dinò == * [[:en:Phono-semantic matching|Phono-semantic matching]] * [[:en:Barngarla language|Lingua Barngarla]] == Rifarenzi == <References/> {{DEFAULTSORT:Zuckermann, Ghil'ad}} [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Linguistica]] [[Categoria:Scrivanu|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Australianu|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Talianu|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Israelianu|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Università di Oxford|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Università di Cambridge|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Università di Adelaide|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Università di Queensland|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Università Nazionale di Singapura|Zuckermann, Ghil'ad]] [[Categoria:Università di Texas|Zuckermann, Ghil'ad]] d8tpa6grqofzvoie7qpsq6vs3ekbf7u Canberra 0 24653 399883 389469 2026-04-15T20:28:09Z Fausta Samaritani 15085 categoria 399883 wikitext text/x-wiki '''Canberra''' hè a capitale di l'[[Australia]]. [[File:Canberra montage 2.jpg|thumb|right|250px|Camberra]] [[Categoria:Australia]] rwnlx1t3bewqp8q3u0w7ax7s3qx1iv5 Solanaceae 0 24731 399880 389689 2026-04-15T20:18:39Z Fausta Samaritani 15085 link 399880 wikitext text/x-wiki '''Solanaceae'''. [[File:Brugmansia 29.jpg|thumb|200px|right|''[[Brugmansia suaveolens]]'']] === Plante === ;B [[Belladonna]] (''Atropa belladonna'')<br> ;C [[Cinnerone]] (''Solanum nigrum'')<br> ;D [[Datura wrightii]]<br> ;E [[Erba diavula]] (''Datura stramonium'')<br> ;H [[Hyoscyamus albus]]<br> ;L [[Lycium barbarum]]<br> ;M [[Milanzana]] (''Solanum melongena'')<br> ;N [[Nicotiana glauca]]<br> [[Nicotiana rustica]]<br> [[Nicotiana tabacum]]<br> ;P [[Patellu neru]] (''Hyoscyamus niger'')<br> [[Physalis alkekengi]]<br> [[Physalis peruviana]]<br> [[Pivaronu]] (''Capsicum annuum'')<br> [[Pomu di sodoma]] (''Solanum linnaeanum'')<br> [[Pumata]]<br> [[Pumata core di boiu]]<br> ;S [[Solanum chenopodioides]]<br> [[Solanum dulcamara]]<br> [[Solanum laciniatum]]<br> [[Solanum pseudocapsicum]]<br> [[Solanum tuberosum]]<br> [[Solanum villosum]]<br> == Rifarimenti == * D. Jeanmonod, J. Gamisans ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Solanaceae]] l1wfm7o8xi7rgduoruw81y9ul1isf2h Media 0 26470 399874 399870 2026-04-15T19:56:39Z Fausta Samaritani 15085 link, categoria 399874 wikitext text/x-wiki In statistica, a '''media''' hè un valore numericu chì rapresenta in modu sinteticu un inseme di dati. Serve à riassume l'infurmazione d’un campione o d'una pupulazione cù un solu numeru, chjamatu ancu indice di pusizione. In u linguaghju cumunu, u termine media indica di solitu a media aritmetica, ma in [[matematica]] è [[statistica]] esistenu parechji tippi di medie, ognunu adattatu à situazioni sfarente. ==Definizione== Data una seria di valori x_1, x_2, \dots, x_n, a media hè un numeru chì descrive u “valore centrale” di issi dati. In generale, a media dipende da a manera ch'elli si cumbineghjanu i valori. Una definizione più generale, pruposta da u [[matematica|matematicu]] Oscar Chisini, dice chì a media hè quellu numeru M chì, rimpiazzendu tutti i valori iniziali, lascia invariata una certa funzione scelta. ==Tipi principali di media== E medie più cunnisciute sò chjamate medie pitagoriche: ===Media aritmetica=== Hè a più cumuna. Si calculeghja facendu a somma di tutti i valori è spartendu per u numeru di elementi. ===Media geometrica=== Si usa soprattuttu per grandezze multiplicative (per esempiu, tassi di crescita). ===Media armonica=== Hè adattata quandu si trattanu rapporti o velocità; dà più pesu à i valori chjuchi. [[Categoria:Matematica]] ===Altri tippi=== * Media punderata: ogni valore hà un pesu differente secondu a so impurtanza. * Media di putenza: una generalizazione chì include parechje medie secondu un parametru. * Media integrale: usata per funzioni cuntinue, definita cù un integrale. * Relazione cù altri indicatori ==Usu== A media hè largamente aduprata in statistica descrittiva, in scienze, ecunumia è vita cutidiana per sintetizà dati numerichi è facilità e cunfronti trà gruppi o fenomeni diversi. ri26sns63tptjfr2mm5nbidvvft1e0g 399882 399874 2026-04-15T20:24:32Z Fausta Samaritani 15085 file 399882 wikitext text/x-wiki In statistica, a '''media''' hè un valore numericu chì rapresenta in modu sinteticu un inseme di dati. Serve à riassume l'infurmazione d’un campione o d'una pupulazione cù un solu numeru, chjamatu ancu indice di pusizione. In u linguaghju cumunu, u termine media indica di solitu a media aritmetica, ma in [[matematica]] è [[statistica]] esistenu parechji tippi di medie, ognunu adattatu à situazioni sfarente. [[File:Estatura media.svg|thumb|200px|right|Statura media]] ==Definizione== Data una seria di valori x_1, x_2, \dots, x_n, a media hè un numeru chì descrive u “valore centrale” di issi dati. In generale, a media dipende da a manera ch'elli si cumbineghjanu i valori. Una definizione più generale, pruposta da u [[matematica|matematicu]] Oscar Chisini, dice chì a media hè quellu numeru M chì, rimpiazzendu tutti i valori iniziali, lascia invariata una certa funzione scelta. ==Tipi principali di media== E medie più cunnisciute sò chjamate medie pitagoriche: ===Media aritmetica=== Hè a più cumuna. Si calculeghja facendu a somma di tutti i valori è spartendu per u numeru di elementi. ===Media geometrica=== Si usa soprattuttu per grandezze multiplicative (per esempiu, tassi di crescita). ===Media armonica=== Hè adattata quandu si trattanu rapporti o velocità; dà più pesu à i valori chjuchi. [[Categoria:Matematica]] ===Altri tippi=== * Media punderata: ogni valore hà un pesu differente secondu a so impurtanza. * Media di putenza: una generalizazione chì include parechje medie secondu un parametru. * Media integrale: usata per funzioni cuntinue, definita cù un integrale. * Relazione cù altri indicatori ==Usu== A media hè largamente aduprata in statistica descrittiva, in scienze, ecunumia è vita cutidiana per sintetizà dati numerichi è facilità e cunfronti trà gruppi o fenomeni diversi. d4hbdps33rvonjuug2hhajtjs8x1nib Pumata core di boiu 0 26471 399877 399873 2026-04-15T20:13:13Z Fausta Samaritani 15085 link, file, categoria 399877 wikitext text/x-wiki A '''pumata core di boiu''' hè una varietà di [[pumata]] da insalata, di grande dimensione è forma irregulare, cù una pelle liscia è assai fina. U so pesu à a racolta varieghja di regula trà i 200 è i 300 grammi, ancu s'ellu si ponu truvà frutti chì ghjunghjenu sin'à quasi 800 grammi. Hà una polpa carnosa, pocu fibrosa, è un gustu sapuritu è aromaticu, cù pochi granelli à l'internu. [[File:Coeur de boeuf vraie.JPG|thumb|200px|right|Pumata core di boiu]] Esistenu parechje varietà di pumata core di boiu. Dighjà in u 1869, un catalogu americanu di sumente mintuvava una varietà chjamata Maupay's Superior, oghje cunsiderata sparita, discritta cum’è una pumata cù una polpa « solida guasi cum'è un core di boiu ». Sicondu altre fonte, sta varietà seria uriginaria di a [[Russia]] è saria stata purtata in [[America]] à u principiu di u XXu seculu, prima di sparghje si in [[Europa]], in particulare in Francia, duv’ella hè largamente cultivata. In [[Italia]], a pumata core di boiu hè stata introdutta à l'iniziu di u Novecentu da un agricultore emigratu chì, vultendu in patria, hà purtatu cun ellu e sumente. Da tandu, hè diventata assai cumuna, in particulare in [[Calabria]], duv'ella hè cunsumata sopratuttu in insalata, spessu accumpagnata da [[cipolla]]. ==Racolta== A pumata core di boiu hè racolta à manu, postu chì a so pelle hè fina è delicata. Dopu a racolta, i frutti sò messi in lochi ben aerati per una megliu cunservazione. ==Pruduzzione== Sta varietà hè cultivata in diverse regione, è spessu u so nome hè accumpagnatu da quellu di a zona di pruduzzione. Per indettu, in certe regione si parla di varietà lucale cù caratteristiche specifiche. In [[Abruzzu]], per esempiu, esiste una varietà chjamata « peru d'Abruzzu », chì si distingue per a so forma à peru, appena custulata è cù una basa tonda. Altre varietà inchjudenu u « core di boiu classicu », chì si ricunnosce per via di a so forma più regulare è una lebbia punta à a basa, è una varietà di culore rosa vinatu. Queste varietà sò menu prisente in u mercatu prufessiunale per via di a so fragilità, di a buchjula assai fina è di a cunservazione limitata dopu a racolta. In fine di contu, sò assai apprezzate per e so qualità gustative, soprattuttu in l'ambitu di a cultura ortulana famigliare. [[Categoria:Solonaceae]] h6fyt4xafns0rkj78tuhktdc54dbm7a 399881 399877 2026-04-15T20:19:41Z Fausta Samaritani 15085 399881 wikitext text/x-wiki A '''pumata core di boiu''' hè una varietà di [[pumata]] da insalata, di grande dimensione è forma irregulare, cù una pelle liscia è assai fina. U so pesu à a racolta varieghja di regula trà i 200 è i 300 grammi, ancu s'ellu si ponu truvà frutti chì ghjunghjenu sin'à quasi 800 grammi. Hà una polpa carnosa, pocu fibrosa, è un gustu sapuritu è aromaticu, cù pochi granelli à l'internu. [[File:Coeur de boeuf vraie.JPG|thumb|200px|right|Pumata core di boiu]] Esistenu parechje varietà di pumata core di boiu. Dighjà in u 1869, un catalogu americanu di sumente mintuvava una varietà chjamata Maupay's Superior, oghje cunsiderata sparita, discritta cum’è una pumata cù una polpa « solida guasi cum'è un core di boiu ». Sicondu altre fonte, sta varietà seria uriginaria di a [[Russia]] è saria stata purtata in [[America]] à u principiu di u XXu seculu, prima di sparghje si in [[Europa]], in particulare in Francia, duv’ella hè largamente cultivata. In [[Italia]], a pumata core di boiu hè stata introdutta à l'iniziu di u Novecentu da un agricultore emigratu chì, vultendu in patria, hà purtatu cun ellu e sumente. Da tandu, hè diventata assai cumuna, in particulare in [[Calabria]], duv'ella hè cunsumata sopratuttu in insalata, spessu accumpagnata da [[cipolla]]. ==Racolta== A pumata core di boiu hè racolta à manu, postu chì a so pelle hè fina è delicata. Dopu a racolta, i frutti sò messi in lochi ben aerati per una megliu cunservazione. ==Pruduzzione== Sta varietà hè cultivata in diverse regione, è spessu u so nome hè accumpagnatu da quellu di a zona di pruduzzione. Per indettu, in certe regione si parla di varietà lucale cù caratteristiche specifiche. In [[Abruzzu]], per esempiu, esiste una varietà chjamata « peru d'Abruzzu », chì si distingue per a so forma à peru, appena custulata è cù una basa tonda. Altre varietà inchjudenu u « core di boiu classicu », chì si ricunnosce per via di a so forma più regulare è una lebbia punta à a basa, è una varietà di culore rosa vinatu. Queste varietà sò menu prisente in u mercatu prufessiunale per via di a so fragilità, di a buchjula assai fina è di a cunservazione limitata dopu a racolta. In fine di contu, sò assai apprezzate per e so qualità gustative, soprattuttu in l'ambitu di a cultura ortulana famigliare. [[Categoria:Solanaceae]] l6u8nh7kpcas3qe92spqtttwiz8fx7b