Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Alismatales
0
1515
400052
382971
2026-04-19T07:51:56Z
Fausta Samaritani
15085
400052
wikitext
text/x-wiki
L''''Alismatali''' (o ''Alismatales'' in [[latinu]]) sò un'ordine di piante di a classe di e [[Liliopsida]]. L'ordine cumprende incirca 165 ghjeneri in 14 famiglie, incù distribuzione cusmupulita. Ste piante si trovanu abitualmente in ambienti [[acqua|acquatichi]].
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Alismatales}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Alismatales'''}}
|}}
[[Categoria:Flora]]
af69kvw6uphwsm2jipo5aqx20l786pq
Dipsacales
0
1543
400018
332272
2026-04-18T15:42:21Z
Fausta Samaritani
15085
file
400018
wikitext
text/x-wiki
[[File:Summer Flowers (48312822241).jpg|200px|left]]
'''Dipsacales'''.
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dipsacales}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Dipsacales'''}}
[[Categoria:Flora]]
r29gse8vu45022xmze2qqrsqwwomjbw
22 di lugliu
0
1753
400037
392819
2026-04-19T00:33:41Z
Mistico Dois
16475
400037
wikitext
text/x-wiki
{{lugliu}}
U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
* [[1992]]: [[Selena Gomez]], attrice è cantadora statunitense
== Morte ==
* [[1684]]: [[Josefa de Óbidos]], pittrice
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santa '''Maria Maddalena'''.
Secondu i Vangelli, trè donne eranu tenute assai caru da Ghjesù: '''Maria di Magdala''' (in Galilea), Maria di Bettania (in Ghjudea), è a peccatrice di San Lucca.
L'ultima hè a donna chì affacca ind'è Simone mentre ch'elli manghjanu, basgia i pedi di Ghjesù, è i copre di lagrime è di parfumi. Era una peccatrice publica.
Maria di Bettania hè a surella di Marta è di Lazaru. Ghjesù frequentava a so casa.
Maria di Magdala - Maria Maddalena - hè a prima persona à avè vistu à Ghjesù risuscitatu. U fattu hè contu in u Vangellu di San Ghjuvanni:
"U primu ghjornu di a settimana - dice Ghjuvanni -, a mane nanzu à l'alba, Maria Maddalena hè venuta à u sepolcru è hà vistu chì a petra chì chjudia l'entrata era stata mossa.
"Hè corsa per averte à Simon Petru è l'altri discepuli amati da Ghjesù. Disse: anu toltu u Signore da u sepolcru è ùn sapimu duve l'anu messu.
"Petru è l'altri discepuli vensenu à u sepolcru. I linzoli ghjacianu in u munimentu. L'asciuvatoghju chì cupria u capu di Ghjesù, era in un scornu.
"I discepuli si ne andonu.
"Maria restò, pianghjendu.
"Tandu, dui anghjuli li dumandonu: perchè pianghji?
"- Piangu chì si anu arrubatu à Ghjesù.
"E', vultendusi, hà vistu à Ghjesù chì stava arrittu."
I catolichi latini pensanu chì e trè donne ùn sò chè una.
U cultu di Maria Maddalena hè natu in Occidente è si hè spartu à u seculu XI, quandu i frati benedittini di Vidiliaccu (l'attuale Vézelay, in u dipartimentu di l'Yonne) annunzianu chì a salma di Maria Maddalena era stata purtata in u so cunventu. Tandu, vensenu pelegrini da ogni locu, i frati fecenu assai soldi, è custruiinu a bellissima chjesa diventata celebre.
I Marsigliesi, chì venianu di perde a so santa, creonu allora, micca unu, ma trè pelegrinaggi.
. "La sainte Beaume", duve Maria Maddalena averebbi campatu trenta anni in una grotta;
. "Saint Maximin", duv'ella era stata sepolta;
. è "Aigues-Mortes (les Saintes-Maries-de-la-Mer)" duv'ella era sbarcata cù Marta, Lazaru è Sara (a serva).
Etimolugia: da l'ebreu "Magdala" (nome di locu).
Nomi: Alena, Mada, Madalen, Madalena, Madalena, Maddalena, Maddie, Maddy, Made, Madel, Madelaine, Madeleine, Mädeli, Madelin, Madeline, Madella, Madelle, Madelon, Mädi, Mädle, Madlen, Madlin, Mado, Magda, Magdala, Magdalen, Magdalena, Magdalene, Magdalenus, Magdalinka, Magdelaine, Magdelane, Magdelène, Magel, Maggelina, Maggeltsje, Maggy, Magl, Magle, Maighdlin, Mala, Malena, Malina, Marleen, Marlène, Marline, Marylène, Matle, Maud.
In Corsica,in u 1981, Maddalena venia à l'ottesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 16 donne nantu à mille.
Paesi è cità: Lentu.
Prutezzione. A legenda conta chì, à l'ultimu, Maria Maddalena campava vistuta cù i so soli capelli. A' u battisteru di Firenze, Donatello l'hà riprisintata in issa manera. Hè cusì ch'ella hè diventata a Santa Patrona di i piluccheri.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Lugliu]]
[[Categoria:Luddu]]
g99u7w3gboxeunorxai2w54epa2v23g
400038
400037
2026-04-19T00:33:56Z
Mistico Dois
16475
400038
wikitext
text/x-wiki
{{lugliu}}
U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
* [[1992]]: [[Selena Gomez]], attrice è cantadora statunitense
== Morte ==
* [[1684]]: [[Josefa de Óbidos]], pittrice portughesa
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santa '''Maria Maddalena'''.
Secondu i Vangelli, trè donne eranu tenute assai caru da Ghjesù: '''Maria di Magdala''' (in Galilea), Maria di Bettania (in Ghjudea), è a peccatrice di San Lucca.
L'ultima hè a donna chì affacca ind'è Simone mentre ch'elli manghjanu, basgia i pedi di Ghjesù, è i copre di lagrime è di parfumi. Era una peccatrice publica.
Maria di Bettania hè a surella di Marta è di Lazaru. Ghjesù frequentava a so casa.
Maria di Magdala - Maria Maddalena - hè a prima persona à avè vistu à Ghjesù risuscitatu. U fattu hè contu in u Vangellu di San Ghjuvanni:
"U primu ghjornu di a settimana - dice Ghjuvanni -, a mane nanzu à l'alba, Maria Maddalena hè venuta à u sepolcru è hà vistu chì a petra chì chjudia l'entrata era stata mossa.
"Hè corsa per averte à Simon Petru è l'altri discepuli amati da Ghjesù. Disse: anu toltu u Signore da u sepolcru è ùn sapimu duve l'anu messu.
"Petru è l'altri discepuli vensenu à u sepolcru. I linzoli ghjacianu in u munimentu. L'asciuvatoghju chì cupria u capu di Ghjesù, era in un scornu.
"I discepuli si ne andonu.
"Maria restò, pianghjendu.
"Tandu, dui anghjuli li dumandonu: perchè pianghji?
"- Piangu chì si anu arrubatu à Ghjesù.
"E', vultendusi, hà vistu à Ghjesù chì stava arrittu."
I catolichi latini pensanu chì e trè donne ùn sò chè una.
U cultu di Maria Maddalena hè natu in Occidente è si hè spartu à u seculu XI, quandu i frati benedittini di Vidiliaccu (l'attuale Vézelay, in u dipartimentu di l'Yonne) annunzianu chì a salma di Maria Maddalena era stata purtata in u so cunventu. Tandu, vensenu pelegrini da ogni locu, i frati fecenu assai soldi, è custruiinu a bellissima chjesa diventata celebre.
I Marsigliesi, chì venianu di perde a so santa, creonu allora, micca unu, ma trè pelegrinaggi.
. "La sainte Beaume", duve Maria Maddalena averebbi campatu trenta anni in una grotta;
. "Saint Maximin", duv'ella era stata sepolta;
. è "Aigues-Mortes (les Saintes-Maries-de-la-Mer)" duv'ella era sbarcata cù Marta, Lazaru è Sara (a serva).
Etimolugia: da l'ebreu "Magdala" (nome di locu).
Nomi: Alena, Mada, Madalen, Madalena, Madalena, Maddalena, Maddie, Maddy, Made, Madel, Madelaine, Madeleine, Mädeli, Madelin, Madeline, Madella, Madelle, Madelon, Mädi, Mädle, Madlen, Madlin, Mado, Magda, Magdala, Magdalen, Magdalena, Magdalene, Magdalenus, Magdalinka, Magdelaine, Magdelane, Magdelène, Magel, Maggelina, Maggeltsje, Maggy, Magl, Magle, Maighdlin, Mala, Malena, Malina, Marleen, Marlène, Marline, Marylène, Matle, Maud.
In Corsica,in u 1981, Maddalena venia à l'ottesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 16 donne nantu à mille.
Paesi è cità: Lentu.
Prutezzione. A legenda conta chì, à l'ultimu, Maria Maddalena campava vistuta cù i so soli capelli. A' u battisteru di Firenze, Donatello l'hà riprisintata in issa manera. Hè cusì ch'ella hè diventata a Santa Patrona di i piluccheri.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Lugliu]]
[[Categoria:Luddu]]
4i34qvyvl5aqb0n05usmp32exdcgtl0
400042
400038
2026-04-19T07:04:54Z
Fausta Samaritani
15085
/* I Santi */ link
400042
wikitext
text/x-wiki
{{lugliu}}
U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
* [[1992]]: [[Selena Gomez]], attrice è cantadora statunitense
== Morte ==
* [[1684]]: [[Josefa de Óbidos]], pittrice portughesa
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
Santa '''Maria Maddalena'''.
Secondu i Vangelli, trè donne eranu tenute assai caru da [[Ghjesù]]: Maria di Magdala (in Galilea), Maria di Bettania (in Ghjudea), è a peccatrice di [[San Lucca]].
L'ultima hè a donna chì affacca ind'è Simone mentre ch'elli manghjanu, basgia i pedi di Ghjesù, è i copre di lagrime è di parfumi. Era una peccatrice publica.
Maria di Bettania hè a surella di Marta è di [[Lazaru]]. Ghjesù frequentava a so casa.
Maria di Magdala - Maria Maddalena - hè a prima persona à avè vistu à Ghjesù risuscitatu. U fattu hè contu in u Vangellu di [[San Ghjuvanni]]:
"U primu ghjornu di a settimana - dice Ghjuvanni -, a mane nanzu à l'alba, Maria Maddalena hè venuta à u sepolcru è hà vistu chì a petra chì chjudia l'entrata era stata mossa.
"Hè corsa per averte à Simon Petru è l'altri discepuli amati da Ghjesù. Disse: anu toltu u Signore da u sepolcru è ùn sapimu duve l'anu messu.
"Petru è l'altri discepuli vensenu à u sepolcru. I linzoli ghjacianu in u munimentu. L'asciuvatoghju chì cupria u capu di Ghjesù, era in un scornu.
"I discepuli si ne andonu.
"Maria restò, pianghjendu.
"Tandu, dui anghjuli li dumandonu: perchè pianghji?
"- Piangu chì si anu arrubatu à Ghjesù.
"E', vultendusi, hà vistu à Ghjesù chì stava arrittu."
I catolichi latini pensanu chì e trè donne ùn sò chè una.
U cultu di Maria Maddalena hè natu in Occidente è si hè spartu à u seculu XI, quandu i frati benedittini di Vidiliaccu (l'attuale Vézelay, in u dipartimentu di l'Yonne) annunzianu chì a salma di Maria Maddalena era stata purtata in u so cunventu. Tandu, vensenu pelegrini da ogni locu, i frati fecenu assai soldi, è custruiinu a bellissima chjesa diventata celebre.
I Marsigliesi, chì venianu di perde a so santa, creonu allora, micca unu, ma trè pelegrinaggi.
. "La sainte Beaume", duve Maria Maddalena averebbi campatu trenta anni in una grotta;
. "Saint Maximin", duv'ella era stata sepolta;
. è "Aigues-Mortes (les Saintes-Maries-de-la-Mer)" duv'ella era sbarcata cù Marta, Lazaru è Sara (a serva).
Etimolugia: da l'ebreu "Magdala" (nome di locu).
Nomi: Alena, Mada, Madalen, Madalena, Madalena, Maddalena, Maddie, Maddy, Made, Madel, Madelaine, Madeleine, Mädeli, Madelin, Madeline, Madella, Madelle, Madelon, Mädi, Mädle, Madlen, Madlin, Mado, Magda, Magdala, Magdalen, Magdalena, Magdalene, Magdalenus, Magdalinka, Magdelaine, Magdelane, Magdelène, Magel, Maggelina, Maggeltsje, Maggy, Magl, Magle, Maighdlin, Mala, Malena, Malina, Marleen, Marlène, Marline, Marylène, Matle, Maud.
In [[Corsica]], in u [[1981]], Maddalena venia à l'ottesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 16 donne nantu à mille.
Paesi è cità: Lentu.
Prutezzione. A legenda conta chì, à l'ultimu, Maria Maddalena campava vistuta cù i so soli capelli. A' u battisteru di Firenze, Donatello l'hà riprisintata in issa manera. Hè cusì ch'ella hè diventata a Santa Patrona di i piluccheri.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Lugliu]]
[[Categoria:Luddu]]
nyezufuybj6tjdvn4r9s2dagsyjnnk2
Radicondoli
0
7579
400050
334093
2026-04-19T07:45:27Z
Fausta Samaritani
15085
file
400050
wikitext
text/x-wiki
'''Radicondoli''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
[[File:RadicondoliPanorama6.jpg|thumb|250px|right|Radicondoli]]
Teni 978 abitanti.
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
bpgechqwfqps5g03t68ya6p7ffpc3re
Arbitru muntaninu
0
11449
400021
399129
2026-04-18T15:48:29Z
Fausta Samaritani
15085
400021
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Viburnum tinus'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:%22Viburnun_Tinus%22.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Viburnum tinus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Lycopodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Dipsacales]]
|-----
| Famiglia
| [[Adoxaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Viburnum]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Viburnum tinus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Aiton, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Apis_mellifera_on_Viburnum_tinus_02.jpg|250px]]
|-----
|}
''Viburnum tinus'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]].
==Discrizzioni==
''Viburnum tinus'' hè un arbustu à fogli parsistenti appartinendu à a famiglia di i Viburnaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 4 metri. I so casci sò uvali, coriaces è d'un verdi scuru lampanti. I fiora sò chjuchi, bianchi o rusulini, ragruppati in cimi terminali. I frutti sò baghi di culori turchinu o neru à maturità.
==Ripartizioni==
''Viburnum tinus'' hè urighjinariu di u bacinu mediterraniu, ind'eddu cresci in i zoni custieri è i cuddini. Omu u trova ancu in certi righjoni d'Africa subrana. Hè stata intraduttu in altri righjoni di u mondu par causa di a so pupularità com'è pianta urnamintali.
''Viburnum tinus'' hè prisenti in [[Corsica]] ed hè cumunu.<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> A sottuspezia prisenti in Corsica hè ''Viburnum tinus tinus''.
==Biulugia==
Stu arbustu hè adattu à i climi mediterranii, ind'eddu pò risista à i periudi di sicchina è à i terri povari. Prifirisci i terri beddi assiccati è pò tullarà un'espusizioni à u soli o à meza ombra. A fiuritura hà locu di da u vaghjimu à u branu, è i frutti maturani di branu è d'istatina.
==Tassunumia==
''Viburnum tinus'' hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Esistini trè sottuspezii di ''Viburnum tinus'':
* ''Viburnum tinus'' subsp. ''tinus'': in u [[Mediterraniu]].
* ''Viburnum tinus'' subsp. ''rigidum'' (syn. ''V. rigidum''): in l'isuli Canarii.
* ''Viburnum tinus'' subsp. ''subcordatum'': in l'Azzori.
==Cunsirvazioni==
''Viburnum tinus'' hè una pianta largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in numarosi paesi. A so pupularità in quant'è pianta d'ortu hà cuntribuitu à a so prupagazioni in diffarenti righjoni di u mondu. Bench'è eddu ùn sii micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata, hè impurtanti di vighjà à ciò ch'i pupulazioni salvatichi ùn siini micca soprasfruttati. A cunsirvazioni di u so ambienti naturali hè ancu escinziali par prisirvà 'ssa spezia.
==Lessicu==
L'arbitru muntaninu hè ancu chjamatu u ''laniu''. È si chjama dinò ''arbitru muntanacciu'' in u sartinesu.
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Viburnum_tinus ''Viburnum tinus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Adoxaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
o2ei7vpy82gi2d4tnykrcspe6k95itu
Sambucu
0
14195
400025
389449
2026-04-18T15:53:33Z
Fausta Samaritani
15085
400025
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U sambucu cumunu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:00_3769_Schwarzen_Holunder_(Sambucus_nigra).jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sambucus nigra</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Dipsacales]]
|-----
| Famiglia
| [[Adoxaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Sambucus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Sambucus nigra''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_nigra_004.jpg|250px]]
|-----
|}
U '''sambucu cumunu''' (''Sambucus nigra'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]].
==Discrizzioni==
U sambucu hè un arbustu scascianti appartinendu à a famiglia di l'Adoxaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 3 à 6 metri è prisenta un prufilu attundatu. I casci sò cumposti è upposti, incù una tissitura roza è un culori verdi scuru. I fiora sò chjuchi, bianchi è ragruppati in grandi cucculi. I frutti sò baghi neri, lampanti è tossichi quand'eddi sò cunsumati crudi.
==Ripartizioni==
U sambucu hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma hè stata intraduttu in numarosi righjoni di u mondu par causa di i so prubità midicinali è di u so usu in l'alimantazioni. Omu u trova par u più in i zoni timparati, ind'eddu cresci in i furesti, l'arici, i sebbi è i pratulini.
''Sambucus nigra'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> Esistini parechji sottuspezii di sambucu in [[Corsica]] (Gamisans 1993):
* ''sambucus nigra'' var. ''nigra'': a sottuspezia cumuna di sambucu
* ''sambucus nigra'' var. ''decussata'': una spezia endemica rarissima
* ''sambucus nigra'' var. ''laciniata'': una spezia schersissima
==Biulugia==
U sambucu hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da maghju à lugliu, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I baghi maturani à a fini di l'istati è sò spargugliati da l'aceddi chì si cibani di i so frutti. I graneddi poni ancu essa dissiminati da l'acqua o da u ventu. U sambucu hè una pianta rusticana chì pò risista à cundizioni climatichi varii.
==Tassunumia==
''Sambucus nigra'' apparteni à u genaru Sambucus, chì cumprendi circa 30 spezii diffarenti. Certi sinonimi usati par disignà 'ssa pianta sò ''Sambucus virescens'', ''Sambucus vulgaris'', Sambucus canadensis, ''Sambucus nigra'' subsp. canadensis è ''Sambucus nigra'' var. canadensis.
==Cunsirvazioni==
U sambucu hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'eccessu di sfruttamentu di i so baghi pudariani avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ecusistemi induva u sambucu si trova è di prumova un usu durevuli di i so risorsi.
==Lessicu==
Accadi chì ''sambucu'' fussi imprudatu in a tupunimia corsa: par asempiu in a ''furesta di Sambucu'', annantu à a cumuna di [[Sari è Sulinzara]].
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
* Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana
==Noti==
<references />
==Da veda dinò==
* u [[sambucheddu]]: ''sambucus ebulus''
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sambucus_nigra ''Sambucus nigra''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Adoxaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
48zh3t5r0m6kq4qx8xi5cava3wwacro
Sambucus ebulus
0
14198
400022
389457
2026-04-18T15:50:00Z
Fausta Samaritani
15085
400022
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U sambucheddu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20150621Sambucus_ebulus4.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sambucus ebulus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Dipsacales]]
|-----
| Famiglia
| [[Adoxaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Sambucus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Sambucus ebulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_ebulus_(7961620152).jpg|250px]]
|-----
|}
U '''sambucheddu''' (''Sambucus ebulus'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Viburnaceae]].
==Discrizzioni==
''Sambucus ebulus'' hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di [[Adoxaceae]]. 'Ssa pianta vivaci pò aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. Si caratterizeghja da piccioli ritti, cavi è ramificati, è ancu da fogli cumposti da fuglioli dintati è uvali. I fiora, di culori biancu o crema, sò ragruppati in curimbi è sgaghjani un prufumu aggradevuli. I frutti sò baghi neri, tossichi pà l'essari umani ma apprizzati da l'aceddi.
==Ripartizioni==
U sambucheddu hè urighjinariu d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Omu u trova par u più in i zoni umiti, tali i paduli, i spondi di i vadini è i pratulini umiti. Hè ancu prisenti in i giardini è i spazii urbani, ind'eddu pò diffonda si prestu grazia à i so graneddi spargugliati da l'aceddi.
''Sambucus ebulus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
U sambucheddu hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à aostu, attirendu numarosi insetti inamacatori. I baghi maturani à a fini di l'istati è sò cunsumati da l'aceddi, chì cuntribuiscini cusì à a dispersioni di i graneddi. 'Ssa pianta hè ancu capaci à prupagà si par via di cacciaturi, furmendu cusì culonii densi.
==Tassunumia==
''Sambucus ebulus'' hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali ''Sambucus ebulus'' var. ebulus è ''Sambucus ebulus'' subsp. ebulus. Esisti ancu sinonimi tali ''Sambucus ebulus'' var. pubescens è ''Sambucus ebulus'' var. tomentosa.
==Cunsirvazioni==
U sambucheddu hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'eddu possi essaru invadenti in certi righjoni, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un aggrottu par numarosi spezii d'aceddi. Eppuri, hè impurtanti di surviglià a so prupagazioni in i zoni sensibuli cù u fini di privena un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali.
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sambucus_ebulus ''Sambucus ebulus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Adoxaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
6r8uza2t08sdbcxrx8a1arzy3oq9eea
400023
400022
2026-04-18T15:50:39Z
Fausta Samaritani
15085
400023
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U sambucheddu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20150621Sambucus_ebulus4.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sambucus ebulus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Dipsacales]]
|-----
| Famiglia
| [[Adoxaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Sambucus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Sambucus ebulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_ebulus_(7961620152).jpg|250px]]
|-----
|}
U '''sambucheddu''' (''Sambucus ebulus'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]].
==Discrizzioni==
''Sambucus ebulus'' hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di [[Adoxaceae]]. 'Ssa pianta vivaci pò aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. Si caratterizeghja da piccioli ritti, cavi è ramificati, è ancu da fogli cumposti da fuglioli dintati è uvali. I fiora, di culori biancu o crema, sò ragruppati in curimbi è sgaghjani un prufumu aggradevuli. I frutti sò baghi neri, tossichi pà l'essari umani ma apprizzati da l'aceddi.
==Ripartizioni==
U sambucheddu hè urighjinariu d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Omu u trova par u più in i zoni umiti, tali i paduli, i spondi di i vadini è i pratulini umiti. Hè ancu prisenti in i giardini è i spazii urbani, ind'eddu pò diffonda si prestu grazia à i so graneddi spargugliati da l'aceddi.
''Sambucus ebulus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
U sambucheddu hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à aostu, attirendu numarosi insetti inamacatori. I baghi maturani à a fini di l'istati è sò cunsumati da l'aceddi, chì cuntribuiscini cusì à a dispersioni di i graneddi. 'Ssa pianta hè ancu capaci à prupagà si par via di cacciaturi, furmendu cusì culonii densi.
==Tassunumia==
''Sambucus ebulus'' hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali ''Sambucus ebulus'' var. ebulus è ''Sambucus ebulus'' subsp. ebulus. Esisti ancu sinonimi tali ''Sambucus ebulus'' var. pubescens è ''Sambucus ebulus'' var. tomentosa.
==Cunsirvazioni==
U sambucheddu hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'eddu possi essaru invadenti in certi righjoni, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un aggrottu par numarosi spezii d'aceddi. Eppuri, hè impurtanti di surviglià a so prupagazioni in i zoni sensibuli cù u fini di privena un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali.
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sambucus_ebulus ''Sambucus ebulus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Adoxaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
9cz3te358jgdnh6asvp16n7iwe610m1
1913
0
22389
400047
396382
2026-04-19T07:33:14Z
Fausta Samaritani
15085
file
400047
wikitext
text/x-wiki
--------------------------------
'''1913'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1890|1900|1910|1920|1930|1909|1910|1911|1912|1913|1914|1915|1916|1917}}
== Evenimenti ==
=== Sinemà ===
{{clear}}
=== Arte ===
[[Image:Vittorio Matteo Corcos Autoritratto 1913.jpg|thumb|130px|right|[[Vittorio Matteo Corcos]], ''Autoritratto'', 1913, ([[Uffizi]])]]
[[File:Bonifacio (Corse). La marina, 6.6.1913 - btv1b6904278r.jpg|thumb|220px|right|[[Bonifacio]] (Corse). La marina, 6.6.1913]]
=== Premii Nobel 1913 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : [[Henri La Fontaine]]<br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : [[Rabindranath Tagore]]<br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : [[Charles Richet]]<br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : [[Heike Kamerlingh Onnes]]<br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : [[Alfred Werner]]<br>
== Nàscite ==
== Morte ==
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
ouoadf6250d51fzgqzjviwywbavfhwz
Pteridaceae
0
23039
400009
382978
2026-04-18T12:47:39Z
Ziv
24728
([[c:GR|GR]]) [[File:Pityrogramma austroamericana.jpg]] → [[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg]] → File replacement: changing the name of a duplicate file ([[c:c:GR]])
400009
wikitext
text/x-wiki
[[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg|thumb|250px|right|[[Pityrogramma austroamericana]]]]
'''Pteridaceae'''.
== Descrizzione ==
== Plante ==
* [[Pteris cretica]]
* [[Anogramma leptophylla]]
* [[Adiantum capillus-veneris]]
* [[Cryptogramma crispa]]
== Riferimenti ==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Pteridaceae]]
[[Categoria:Flora]]
95vud263eliimq6mruqu8om1du9nox6
400011
400009
2026-04-18T15:03:33Z
Fausta Samaritani
15085
/* Plante */ link
400011
wikitext
text/x-wiki
[[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg|thumb|250px|right|[[Pityrogramma austroamericana]]]]
'''Pteridaceae'''.
== Descrizzione ==
== Plante ==
;A
[[Adiantum capillus-veneris]]<br>
[[Anogramma leptophylla]]<br>
;C
[[Cheilanthes guanchica]]<br>
[[Cryptogramma crispa]]<br>
;P
[[Pteris cretica]]<br>
== Riferimenti ==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Pteridaceae]]
[[Categoria:Flora]]
e2zlchlhzvijfyz00p3str6bhk85617
Asteraceae
0
23159
400028
399810
2026-04-18T20:35:18Z
Fausta Samaritani
15085
/* Pianti */
400028
wikitext
text/x-wiki
'''Asteraceae'''.
[[File:Aster-alpinus.JPG|thumb|200px|right|''[[Aster alpinus]]'']]
== Pianti ==
;A
[[Achillea ageratum]]<br>
[[Achillea maritima]]<br>
[[Achillea millefolium]]<br>
[[Ambrosia artemisiifolia]]<br>
[[Ambrosia maritima]]<br>
[[Anacyclus clavatus]]<br>
[[Anacyclus radiatus]]<br>
[[Arba scagliola]]<br>
[[Anthemis arvensis]]<br>
[[Anthemis maritima]]<br>
[[Arba scagliola]]<br>
[[Argyranthemum frutescens]]<br>
[[Artemisia annua]]<br>
[[Artemisia verlotiorum]]<br>
[[Artemisia vulgaris]]<br>
[[Artichjoccu]]<br>
[[Artichjoccu]]<br>
[[Assensiu]]<br>
;B
[[Balculu]]<br>
[[Batticristu]]<br>
;C
[[Cichorium intybus]]<br>
[[Cioglu]]<br>
[[Cotula]]<br>
;E
[[Erba amara]]<br>
[[Erba santa]]<br>
;L
[[Lattaghjolu]]<br>
[[Lattaredda]]<br>
[[Leucanthemum vulgare]]<br>
;M
[[Maredda]]<br>
[[Muchju]]<br>
[[Muchju biancu]]<br>
[[Muchju rossu]]<br>
;P
[[Pecita]]<br>
[[Pecitella]]<br>
[[Pulicaria odora]]<br>
;S
[[Scolymus grandiflorus]]<br>
[[Scolymus hispanicus]]<br>
[[Senecio inaequidens]]<br>
[[Senecio ovatus]]<br>
[[Solidago canadensis]]<br>
[[Solidago virgaurea]]<br>
;T
[[Tanacetum balsamita]]<br>
[[Tanacetum parthenium]]<br>
[[Tanacetum siculum]]<br>
[[Taraxacum lacistophyllum]]<br>
[[Taraxacum obovatum]]<br>
[[Taraxacum rubicundum]]<br>
[[Taraxacum tortilobum]]<br>
[[Tolpis barbata]]<br>
[[Tolpis virgata]]<br>
[[Tragopogon dubius]]<br>
[[Tragopogon pratensis]]<br>
;U
[[Urticapra]]<br>
;X
[[Xanthium strumarium]]<br>
[[Xanthium spinosum]]<br>
== Riferimenti ==
* Gamisans, J. & Jeanmonod, J. , ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva 19993 (in [[Lingua francese|francesu]]).
* Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', Edisud, 1996 (in francesu).
[[Categoria:Flora]]
[[Categoria:Asteraceae]]
ajvt8ebxbbbz6mj8pyk07tl2hkjsbe6
Maria Helena Vieira da Silva
0
23166
400034
394335
2026-04-19T00:30:30Z
Mistico Dois
16475
400034
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Maria Helena Vieira da Silva''' (* [[Lisbona]], [[13 di ghjugnu]] di [[1908]]; † [[Parigi]], [[6 di marzu]] di [[1992]]) hè statu una [[pittura|pittrice]] [[Portugallu|purtughesa]], naturalizata [[Francia|francesa]]. Era maritata cù u pittore ungherese-francese [[Árpád Szenes]].
Hà campatu a maiò parte di a so vita in [[Francia]]. Era cunsiderata cum'è un membru di punta di u muvimentu di l'espressionismu astrattu [[Europa|europeu]] cunnisciutu cum'è Art Informale. E so opere presentanu interni intricati è vedute di a cità utilizendu linee chì esploranu u spaziu è a perspettiva. Hà travagliatu ancu in tappezzerie è vitrali.
{{DEFAULTSORT:Vieira da Silva, Maria Helena}}
[[Categoria:Pittrice]]
[[Categoria:Purtughesa]]
[[Categoria:Francesa]]
7w888ixvw0yt72dzvnetm874pfbu8wy
Lythraceae
0
23213
400029
382983
2026-04-18T20:38:54Z
Fausta Samaritani
15085
/* Pianti */
400029
wikitext
text/x-wiki
'''Lythraceae'''.
[[File:Purple loosestrife.jpg|thumb|200px|right|''[[Lythrum salicaria]]'']]
== Pianti ==
;L
[[Lythrum borysthenicum]]<br>
[[Lythrum hyssopifolia]]<br>
[[Lythrum junceum]]<br>
[[Lythrum portula]]<br>
[[Lythrum salicaria]]<br>
;M
[[Mela granata]] (''Punica granatum'')<br>
== Ligami ==
* Grenadier (''Punica granatum''), [http://www.pommiers.com/grenadier/grenade.htm]
* Lythraceae, [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/Taxonomy/Browser/wwwtax.cgi?mode=Info&id=3928]
[[Categoria:Lythraceae]]
[[Categoria:Arburi fruttevuli]]
[[Categoria:Flora]]
g89i69inbw64viogqpadylyjpde2ksr
Araceae
0
23224
400014
399948
2026-04-18T15:14:57Z
Fausta Samaritani
15085
link
400014
wikitext
text/x-wiki
'''Araceae'''.
[[File:Arum flower.jpg|thumb|180px|right|''Arum'']]
== Pianti ==
;A
[[Arechja di porcu]] (''Helicodiceros muscivorus)<br>
;G
[[Ghjallina (Arisarum vulgare)]]<br>
;L
[[Lemna gibba]]<br>
[[Lemna minor]]<br>
;V
[[Vicara]] (''Arum italicum'')<br>
== Bibliugrafia ==
Marcella Conrad, ''Piante è fiori scuntrate - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi'', [[Parcu Naturale di Corsica]], [[1980]].<br>
Jacques Gamisans, ''A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse'', Edisud, [[1996]] (in [[Lingua francese|francesu]]).<br>
[[Categoria:Araceae]]
[[Categoria:Flora]]
fazaq4tr3dvquh05lovutnd9xy2tabq
Maria Manuela di Portugallu
0
23314
400039
392157
2026-04-19T00:34:23Z
Mistico Dois
16475
400039
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
[[File:Maria Manuela de Portugal.jpg|thumb|Infanta Maria Manuela]]
'''Maria Manuela di Portugallu''' (* [[Coimbra]], [[15 uttrovi|15 d'ottobre]] [[1527]]; † [[Valladolid]], [[12 d'aostu]] [[1545]]), era un'infanta portughesa.
Era a siconda figliola di u matrimoniu di [[Ghjuvanni III di Portugallu]] è [[Caterina di Austria]] è l'unica figliola di a coppia à ghjunghje l'adulescenza.
== Biografia ==
A so educazione hè stata largamente influinzata da a so mamma, a so pietà prufonda è a devozione à i sacramenti cattolici, è l'expectativa di u matrimoniu è a successione.
Cusì, sempre zitella, seria prumessa da i so genitori à l'eredi di [[Carlu V di Germania]], u principe d'Asturie, u futuru [[Filippu II di Spagna]].
U matrimoniu hè accadutu u 14 di nuvembre di u 1543.
L'8 di lugliu di u 1545, Maria dà nascita à u so unicu figliolu, l'Infante Carlu, morendu uni pochi di ghjorni dopu, senza esse incurunata regina di [[Spagna]]. Hè stata intarrata u 30 di marzu di u 1549 in a [[Cappella Reale di Granada]], è dopu trasferita à u Pantheon di l'Infanti di a Cripta [[Reale di u Monasteru di El Escorial]].
[[Categoria:Purtughesa]]
[[Categoria:Biugrafia]]
ood4fos9z83pojbswd5znbn4rj19dup
Viburnum opulus
0
24899
400024
390372
2026-04-18T15:52:24Z
Fausta Samaritani
15085
400024
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Viburnum opulus'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:(ms)_Viburnum_opulus_1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Viburnum opulus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Lycopodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Dipsacales]]
|-----
| Famiglia
| [[Adoxaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Viburnum]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Viburnum opulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:(ms)_Viburnum_opulus_9.jpg|250px]]
|-----
|}
''Viburnum opulus'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]].
==Discrizzioni==
''Viburnum opulus'' hè un arbustu scascianti appartinendu à a famiglia di i [[Adoxaceae]]. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 4 metri è prisenta una forma attundata. I casci sò upposti, lubati è di culori verdi scuru. I fiora sò chjuchi, bianchi è ragruppati in curimbi. I frutti sò baghi di culori rossu vivu chì parsistini tuttu à u longu di l'invernu.
==Ripartizioni==
'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Omu a trova ancu in certi righjoni d'America subrana. Cresci in i boschi, i sebbi, l'arici è i pratulini umiti.
''Viburnum opulus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
''Viburnum opulus'' hè una pianta rustica chì prifirisci i terri umiti è ricchi di materia urganica. Hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri, da u calcariu à l'arzilla. A fiuritura hà locu di branu, di regula trà maghju è ghjugnu. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi. I frutti sò cunsumati da l'aceddi, chì sparguglieghjani i graneddi.
==Tassunumia==
''Viburnum opulus'' hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Viburnum sterile è ''Viburnum opulus'' var. sterile. 'Ssi noma sò calchì volta apradati pà disignà i cultivars stirili di 'ssa pianta, chì pruducini i fiora senza frutti.
==Cunsirvazioni==
''Viburnum opulus'' hè una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni à longu andà.
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Viburnum_opulus ''Viburnum opulus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Adoxaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
oae9is0gj6ef5j201v2dgxlbn7vl67p
Categoria:Pteridaceae
14
26514
400010
2026-04-18T14:59:48Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400010
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Flora]]
htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9
Gadidae
0
26515
400012
2026-04-18T15:07:00Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400012
wikitext
text/x-wiki
'''Gadidae'''.
;G
[[Gaidropsarus biscayensis]]<br>
[[Gaidropsarus mediterraneus]]<br>
[[Gaidropsarus vulgaris]]<br>
;M
[[Merlangius merlangus]]<br>
[[Micromesistius poutassou]]<br>
[[Categoria:Gadidae]]
d6mjhvyscdscgie8yfnswi15ig2cu14
400013
400012
2026-04-18T15:12:16Z
Fausta Samaritani
15085
file
400013
wikitext
text/x-wiki
'''Gadidae'''.
[[File:FMIB 44103 American Whiting- Merlangus Americanus.jpeg|thumb|250px|right|''[[Merlangus Americanus]]'']]
;G
[[Gaidropsarus biscayensis]]<br>
[[Gaidropsarus mediterraneus]]<br>
[[Gaidropsarus vulgaris]]<br>
;M
[[Merlangius merlangus]]<br>
[[Micromesistius poutassou]]<br>
[[Categoria:Gadidae]]
8cjow7hntrw8oudv4tg0izf3zjtbiwj
Juncaceae
0
26516
400015
2026-04-18T15:22:49Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400015
wikitext
text/x-wiki
'''Juncaceae'''.
=== Pianti ===
;G
[[Ghjuncu marinu]]<br>
;J
[[Juncus acutiflorus]]<br>
[[Juncus acutus]]<br>
[[Juncus anceps]]<br>
[[Juncus articulatus]]<br>
[[Juncus bufonius]]<br>
[[Juncus bulbosus]]<br>
[[Juncus capitatus]]<br>
[[Juncus effusus]]<br>
[[Juncus foliosus]]<br>
[[Juncus gerardii]]<br>
[[Juncus inflexus]]<br>
[[Juncus pygmaeus]]<br>
[[Juncus subnodulosus]]<br>
[[Juncus tenageia]]<br>
[[Juncus tenuis]]<br>
;L
[[Luzula campestris]]<br>
[[Luzula forsteri]]<br>
[[Luzula luzulina]]<br>
[[Luzula multiflora]]<br>
[[Luzula nivea]]<br>
[[Luzula spicata]]<br>
[[Luzula sylvatica]]<br>
[[Categoria:Juncaceae]]
7ph6wgqajllqf3uao48u0cfiwihr1zj
400016
400015
2026-04-18T15:27:44Z
Fausta Samaritani
15085
file
400016
wikitext
text/x-wiki
'''Juncaceae'''.
[[File:20150617Juncus inflexus3.jpg|thumb|250px|right|''Juncus inflexus'']]
=== Pianti ===
;G
[[Ghjuncu marinu]]<br>
;J
[[Juncus acutiflorus]]<br>
[[Juncus acutus]]<br>
[[Juncus anceps]]<br>
[[Juncus articulatus]]<br>
[[Juncus bufonius]]<br>
[[Juncus bulbosus]]<br>
[[Juncus capitatus]]<br>
[[Juncus effusus]]<br>
[[Juncus foliosus]]<br>
[[Juncus gerardii]]<br>
[[Juncus inflexus]]<br>
[[Juncus pygmaeus]]<br>
[[Juncus subnodulosus]]<br>
[[Juncus tenageia]]<br>
[[Juncus tenuis]]<br>
;L
[[Luzula campestris]]<br>
[[Luzula forsteri]]<br>
[[Luzula luzulina]]<br>
[[Luzula multiflora]]<br>
[[Luzula nivea]]<br>
[[Luzula spicata]]<br>
[[Luzula sylvatica]]<br>
[[Categoria:Juncaceae]]
maqwflzyqor36lre77y71i4w06h04ho
Categoria:Adoxaceae
14
26517
400017
2026-04-18T15:29:03Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400017
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Flora]]
htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9
400019
400017
2026-04-18T15:46:58Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Viburnaceae]] à [[Categoria:Adoxaceae]]
400017
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Flora]]
htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9
Categoria:Viburnaceae
14
26518
400020
2026-04-18T15:46:58Z
Fausta Samaritani
15085
Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Viburnaceae]] à [[Categoria:Adoxaceae]]
400020
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[:Categoria:Adoxaceae]]
rg9wackbjtul5an27f87w2nmiw8p18u
Adoxaceae
0
26519
400026
2026-04-18T15:58:12Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400026
wikitext
text/x-wiki
'''Adoxaceae'''.
;A
[[Arbitru muntaninu]]<br>
;S
[[Sambucu]]<br>
[[Sambucus ebulus]]<br>
;V
[[Viburnum opulus]]<br>
[[Categoria:Adoxaceae]]
5f1ir4zeaz2owwe8q3hl0fkkh9i699o
400027
400026
2026-04-18T16:01:52Z
Fausta Samaritani
15085
file
400027
wikitext
text/x-wiki
'''Adoxaceae'''.
[[File:2021-03-11 15 13 57 Bodnant Viburnum flowers in early spring along Flat Meadow Lane in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|250px|''Viburnum'']]
;A
[[Arbitru muntaninu]]<br>
;S
[[Sambucu]]<br>
[[Sambucus ebulus]]<br>
;V
[[Viburnum opulus]]<br>
[[Categoria:Adoxaceae]]
t5o39fcq9x5kvpy549xwnx8zifue6v0
Onagraceae
0
26520
400030
2026-04-18T20:42:55Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400030
wikitext
text/x-wiki
'''Onagraceae'''.
;E
[[Epilobium anagallidifolium]]<br>
[[Epilobium collinum]]<br>
[[Epilobium hirsutum]]<br>
[[Epilobium montanum]]<br>
[[Epilobium parviflorum]]<br>
[[Epilobium tetragonum]]<br>
;L
[[Ludwigia palustris]]<br>
[[Ludwigia peploides]]<br>
;O
[[Oenothera biennis]]<br>
[[Oenothera glazioviana]]<br>
[[Oenothera stricta]]<br>
[[Categoria:Onagraceae]]
5gsc0qe2phsxus5u4ee6fd28crshoeq
400031
400030
2026-04-18T20:47:58Z
Fausta Samaritani
15085
file
400031
wikitext
text/x-wiki
'''Onagraceae'''.
[[File:Oenothera kunthiana (Onagraceae) II.jpg|thumb|230px|right|''[[Oenothera kunthiana]]'']]
;E
[[Epilobium anagallidifolium]]<br>
[[Epilobium collinum]]<br>
[[Epilobium hirsutum]]<br>
[[Epilobium montanum]]<br>
[[Epilobium parviflorum]]<br>
[[Epilobium tetragonum]]<br>
;L
[[Ludwigia palustris]]<br>
[[Ludwigia peploides]]<br>
;O
[[Oenothera biennis]]<br>
[[Oenothera glazioviana]]<br>
[[Oenothera stricta]]<br>
[[Categoria:Onagraceae]]
n056l8gupvgvebe1vc7kl89xv3igjoz
Oleaceae
0
26521
400032
2026-04-18T20:52:27Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400032
wikitext
text/x-wiki
'''Oleaceae'''.
;F
[[Frassu (genaru)]]<br>
[[Fraxinus angustifolia]]<br>
[[Fraxinus excelsior]]<br>
[[Fraxinus ornus]]<br>
;J
[[Jasminum nudiflorum]]<br>
[[Jasminum officinale]]<br>
;P
[[Phillyrea angustifolia]]<br>
[[Phillyrea latifolia]]<br>
;U
[[Ugliastru (arburu)]]<br>
[[Categoria:Oleaceae]]
dww49r6cpifrz8nxzoy2l78wryv65gz
400033
400032
2026-04-18T20:56:44Z
Fausta Samaritani
15085
file
400033
wikitext
text/x-wiki
'''Oleaceae'''.
[[File:Chionanthus pubescens, Argupo Tree flowers (11650824544).jpg|thumb|230px|right|''[[Chionanthus pubescens]]'']]
;F
[[Frassu (genaru)]]<br>
[[Fraxinus angustifolia]]<br>
[[Fraxinus excelsior]]<br>
[[Fraxinus ornus]]<br>
;J
[[Jasminum nudiflorum]]<br>
[[Jasminum officinale]]<br>
;P
[[Phillyrea angustifolia]]<br>
[[Phillyrea latifolia]]<br>
;U
[[Ugliastru (arburu)]]<br>
[[Categoria:Oleaceae]]
lwe6kn8tec1ybenia7m7u510jtkbfha
Josefa de Óbidos
0
26522
400035
2026-04-19T00:31:35Z
Mistico Dois
16475
Pàgina creata cù "{{c-supranu}} '''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – 22 di lugliu 1684) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella. {{DEF..."
400035
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – 22 di lugliu 1684) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella.
{{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}}
[[Categoria:Pittrice]]
[[Categoria:Purtughesa]]
[[Categoria:Francesa]]
tdl8wobz04d1efh1qlct9h63js20l22
400036
400035
2026-04-19T00:32:59Z
Mistico Dois
16475
400036
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – [[22 di lugliu]] [[1684]]) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella.
{{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}}
[[Categoria:Pittrice]]
[[Categoria:Purtughesa]]
[[Categoria:Francesa]]
6x7w46espid9wpofobksnf4g5nuwz4h
400040
400036
2026-04-19T00:35:11Z
Mistico Dois
16475
400040
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – [[22 di lugliu]] [[1684]]) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella.
{{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}}
[[Categoria:Pittrice]]
[[Categoria:Purtughesa]]
i0q98bgxx9k35vhqqqagnr2gvdy18cz
400041
400040
2026-04-19T06:59:02Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400041
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – [[22 di lugliu]] [[1684]]) era una pittrice portughesa.
=== Biugrafia ===
U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u [[Baroccu]]. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella.
{{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}}
[[Categoria:Pittrice]]
[[Categoria:Purtughesa]]
[[Categoria:Biugrafia]]
1s76kbs1piq523nogjy7aa8ckwfn2cn
Myctophidae
0
26523
400043
2026-04-19T07:10:40Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400043
wikitext
text/x-wiki
'''Myctophidae'''.
;B
[[Benthosema glaciale]]<br>
;C
[[Ceratoscopelus maderensis]]<br>
;D
[[rafinesquii]]<br>
;E
[[Electrona risso]]<br>
;H
[[Hygophum benoiti]]<br>
[[Hygophum hygomii]]<br>
;L
[[Lampanyctus crocodilus]]<br>
[[Lobianchia dofleini]]<br>
[[Lobianchia gemellarii]]<br>
;M
[[Myctophum punctatum]]<br>
;N
[[Notoscopelus bolini]]<br>
[[Categoria:Myctophidae]]
n6agmaejldv0jazics49qqf31mga6xz
400044
400043
2026-04-19T07:11:40Z
Fausta Samaritani
15085
link
400044
wikitext
text/x-wiki
'''Myctophidae'''.
;B
[[Benthosema glaciale]]<br>
;C
[[Ceratoscopelus maderensis]]<br>
;D
[[Diaphus rafinesquii]]<br>
;E
[[Electrona risso]]<br>
;H
[[Hygophum benoiti]]<br>
[[Hygophum hygomii]]<br>
;L
[[Lampanyctus crocodilus]]<br>
[[Lobianchia dofleini]]<br>
[[Lobianchia gemellarii]]<br>
;M
[[Myctophum punctatum]]<br>
;N
[[Notoscopelus bolini]]<br>
[[Categoria:Myctophidae]]
frnkucj7ca82pgn9qh713d0seqnp41e
400045
400044
2026-04-19T07:15:43Z
Fausta Samaritani
15085
file
400045
wikitext
text/x-wiki
'''Myctophidae'''.
[[File:Lobianchia dofleini1.jpg|thumb|250px|right|Lobianchia dofleini]]
;B
[[Benthosema glaciale]]<br>
;C
[[Ceratoscopelus maderensis]]<br>
;D
[[Diaphus rafinesquii]]<br>
;E
[[Electrona risso]]<br>
;H
[[Hygophum benoiti]]<br>
[[Hygophum hygomii]]<br>
;L
[[Lampanyctus crocodilus]]<br>
[[Lobianchia dofleini]]<br>
[[Lobianchia gemellarii]]<br>
;M
[[Myctophum punctatum]]<br>
;N
[[Notoscopelus bolini]]<br>
[[Categoria:Myctophidae]]
78xfzlsfhyh7rhw9jim39tzelulnj8u
1925
0
26524
400046
2026-04-19T07:19:51Z
Fausta Samaritani
15085
annu
400046
wikitext
text/x-wiki
'''1925'''
{{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1921|1922|1923|1924|1925|1926|1927|192|1929}}
== Evenimenti ==
=== Sport ===
=== Premii Nobel 1925 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
- [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br>
- [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
* Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }}
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
2dd5kckan3pmu2cva15tnmcd6ik76ob
Gliridae
0
26525
400048
2026-04-19T07:38:46Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400048
wikitext
text/x-wiki
'''Gliridae'''.
;T
[[Topu mascaratu]]<br>
[[Categoria:Gliridae]]
1b7gheis2of8nms1v9geqizkmzowvsw
400049
400048
2026-04-19T07:42:41Z
Fausta Samaritani
15085
file
400049
wikitext
text/x-wiki
'''Gliridae'''.
[[File:Puh na stablu, Paklenica 073158 1.webm|thumb|250px|right|Video]]
;T
[[Topu mascaratu]]<br>
[[Categoria:Gliridae]]
orcmkrmxu6niz7f8dx5kpg40rudut82
Categoria:Zosteraceae
14
26526
400051
2026-04-19T07:48:37Z
Fausta Samaritani
15085
category
400051
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Flora]]
htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9
Zosteraceae
0
26527
400053
2026-04-19T07:53:57Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400053
wikitext
text/x-wiki
'''Zosteraceae'''.
;Z
[[Zostera marina]]<br>
[[Categoria:Zosteraceae]]
kym4vlubp9gzti8xz3ynqnysjhofjfw
400054
400053
2026-04-19T07:57:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
400054
wikitext
text/x-wiki
'''Zosteraceae'''.
[[File:Herbier à zostères (Ifremer 00615-72722 - 35539).jpg|thumb|250px|right|Zosteraceae]]
;Z
[[Zostera marina]]<br>
[[Categoria:Zosteraceae]]
391372v4hmm2d0wr042ejqhuhexuqp3