Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.46.0-wmf.24 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Alismatales 0 1515 400052 382971 2026-04-19T07:51:56Z Fausta Samaritani 15085 400052 wikitext text/x-wiki L''''Alismatali''' (o ''Alismatales'' in [[latinu]]) sò un'ordine di piante di a classe di e [[Liliopsida]]. L'ordine cumprende incirca 165 ghjeneri in 14 famiglie, incù distribuzione cusmupulita. Ste piante si trovanu abitualmente in ambienti [[acqua|acquatichi]]. {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Alismatales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Alismatales'''}} |}} [[Categoria:Flora]] af69kvw6uphwsm2jipo5aqx20l786pq Dipsacales 0 1543 400018 332272 2026-04-18T15:42:21Z Fausta Samaritani 15085 file 400018 wikitext text/x-wiki [[File:Summer Flowers (48312822241).jpg|200px|left]] '''Dipsacales'''. {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Dipsacales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Dipsacales'''}} [[Categoria:Flora]] r29gse8vu45022xmze2qqrsqwwomjbw 22 di lugliu 0 1753 400037 392819 2026-04-19T00:33:41Z Mistico Dois 16475 400037 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1992]]: [[Selena Gomez]], attrice è cantadora statunitense == Morte == * [[1684]]: [[Josefa de Óbidos]], pittrice == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Maria Maddalena'''. Secondu i Vangelli, trè donne eranu tenute assai caru da Ghjesù: '''Maria di Magdala''' (in Galilea), Maria di Bettania (in Ghjudea), è a peccatrice di San Lucca. L'ultima hè a donna chì affacca ind'è Simone mentre ch'elli manghjanu, basgia i pedi di Ghjesù, è i copre di lagrime è di parfumi. Era una peccatrice publica. Maria di Bettania hè a surella di Marta è di Lazaru. Ghjesù frequentava a so casa. Maria di Magdala - Maria Maddalena - hè a prima persona à avè vistu à Ghjesù risuscitatu. U fattu hè contu in u Vangellu di San Ghjuvanni: "U primu ghjornu di a settimana - dice Ghjuvanni -, a mane nanzu à l'alba, Maria Maddalena hè venuta à u sepolcru è hà vistu chì a petra chì chjudia l'entrata era stata mossa. "Hè corsa per averte à Simon Petru è l'altri discepuli amati da Ghjesù. Disse: anu toltu u Signore da u sepolcru è ùn sapimu duve l'anu messu. "Petru è l'altri discepuli vensenu à u sepolcru. I linzoli ghjacianu in u munimentu. L'asciuvatoghju chì cupria u capu di Ghjesù, era in un scornu. "I discepuli si ne andonu. "Maria restò, pianghjendu. "Tandu, dui anghjuli li dumandonu: perchè pianghji? "- Piangu chì si anu arrubatu à Ghjesù. "E', vultendusi, hà vistu à Ghjesù chì stava arrittu." I catolichi latini pensanu chì e trè donne ùn sò chè una. U cultu di Maria Maddalena hè natu in Occidente è si hè spartu à u seculu XI, quandu i frati benedittini di Vidiliaccu (l'attuale Vézelay, in u dipartimentu di l'Yonne) annunzianu chì a salma di Maria Maddalena era stata purtata in u so cunventu. Tandu, vensenu pelegrini da ogni locu, i frati fecenu assai soldi, è custruiinu a bellissima chjesa diventata celebre. I Marsigliesi, chì venianu di perde a so santa, creonu allora, micca unu, ma trè pelegrinaggi. . "La sainte Beaume", duve Maria Maddalena averebbi campatu trenta anni in una grotta; . "Saint Maximin", duv'ella era stata sepolta; . è "Aigues-Mortes (les Saintes-Maries-de-la-Mer)" duv'ella era sbarcata cù Marta, Lazaru è Sara (a serva). Etimolugia: da l'ebreu "Magdala" (nome di locu). Nomi: Alena, Mada, Madalen, Madalena, Madalena, Maddalena, Maddie, Maddy, Made, Madel, Madelaine, Madeleine, Mädeli, Madelin, Madeline, Madella, Madelle, Madelon, Mädi, Mädle, Madlen, Madlin, Mado, Magda, Magdala, Magdalen, Magdalena, Magdalene, Magdalenus, Magdalinka, Magdelaine, Magdelane, Magdelène, Magel, Maggelina, Maggeltsje, Maggy, Magl, Magle, Maighdlin, Mala, Malena, Malina, Marleen, Marlène, Marline, Marylène, Matle, Maud. In Corsica,in u 1981, Maddalena venia à l'ottesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 16 donne nantu à mille. Paesi è cità: Lentu. Prutezzione. A legenda conta chì, à l'ultimu, Maria Maddalena campava vistuta cù i so soli capelli. A' u battisteru di Firenze, Donatello l'hà riprisintata in issa manera. Hè cusì ch'ella hè diventata a Santa Patrona di i piluccheri.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] g99u7w3gboxeunorxai2w54epa2v23g 400038 400037 2026-04-19T00:33:56Z Mistico Dois 16475 400038 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1992]]: [[Selena Gomez]], attrice è cantadora statunitense == Morte == * [[1684]]: [[Josefa de Óbidos]], pittrice portughesa == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Maria Maddalena'''. Secondu i Vangelli, trè donne eranu tenute assai caru da Ghjesù: '''Maria di Magdala''' (in Galilea), Maria di Bettania (in Ghjudea), è a peccatrice di San Lucca. L'ultima hè a donna chì affacca ind'è Simone mentre ch'elli manghjanu, basgia i pedi di Ghjesù, è i copre di lagrime è di parfumi. Era una peccatrice publica. Maria di Bettania hè a surella di Marta è di Lazaru. Ghjesù frequentava a so casa. Maria di Magdala - Maria Maddalena - hè a prima persona à avè vistu à Ghjesù risuscitatu. U fattu hè contu in u Vangellu di San Ghjuvanni: "U primu ghjornu di a settimana - dice Ghjuvanni -, a mane nanzu à l'alba, Maria Maddalena hè venuta à u sepolcru è hà vistu chì a petra chì chjudia l'entrata era stata mossa. "Hè corsa per averte à Simon Petru è l'altri discepuli amati da Ghjesù. Disse: anu toltu u Signore da u sepolcru è ùn sapimu duve l'anu messu. "Petru è l'altri discepuli vensenu à u sepolcru. I linzoli ghjacianu in u munimentu. L'asciuvatoghju chì cupria u capu di Ghjesù, era in un scornu. "I discepuli si ne andonu. "Maria restò, pianghjendu. "Tandu, dui anghjuli li dumandonu: perchè pianghji? "- Piangu chì si anu arrubatu à Ghjesù. "E', vultendusi, hà vistu à Ghjesù chì stava arrittu." I catolichi latini pensanu chì e trè donne ùn sò chè una. U cultu di Maria Maddalena hè natu in Occidente è si hè spartu à u seculu XI, quandu i frati benedittini di Vidiliaccu (l'attuale Vézelay, in u dipartimentu di l'Yonne) annunzianu chì a salma di Maria Maddalena era stata purtata in u so cunventu. Tandu, vensenu pelegrini da ogni locu, i frati fecenu assai soldi, è custruiinu a bellissima chjesa diventata celebre. I Marsigliesi, chì venianu di perde a so santa, creonu allora, micca unu, ma trè pelegrinaggi. . "La sainte Beaume", duve Maria Maddalena averebbi campatu trenta anni in una grotta; . "Saint Maximin", duv'ella era stata sepolta; . è "Aigues-Mortes (les Saintes-Maries-de-la-Mer)" duv'ella era sbarcata cù Marta, Lazaru è Sara (a serva). Etimolugia: da l'ebreu "Magdala" (nome di locu). Nomi: Alena, Mada, Madalen, Madalena, Madalena, Maddalena, Maddie, Maddy, Made, Madel, Madelaine, Madeleine, Mädeli, Madelin, Madeline, Madella, Madelle, Madelon, Mädi, Mädle, Madlen, Madlin, Mado, Magda, Magdala, Magdalen, Magdalena, Magdalene, Magdalenus, Magdalinka, Magdelaine, Magdelane, Magdelène, Magel, Maggelina, Maggeltsje, Maggy, Magl, Magle, Maighdlin, Mala, Malena, Malina, Marleen, Marlène, Marline, Marylène, Matle, Maud. In Corsica,in u 1981, Maddalena venia à l'ottesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 16 donne nantu à mille. Paesi è cità: Lentu. Prutezzione. A legenda conta chì, à l'ultimu, Maria Maddalena campava vistuta cù i so soli capelli. A' u battisteru di Firenze, Donatello l'hà riprisintata in issa manera. Hè cusì ch'ella hè diventata a Santa Patrona di i piluccheri.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] 4i34qvyvl5aqb0n05usmp32exdcgtl0 400042 400038 2026-04-19T07:04:54Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ link 400042 wikitext text/x-wiki {{lugliu}} U '''22 di lugliu''' hè u 203esimu ghjornu (u 204esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == * [[1992]]: [[Selena Gomez]], attrice è cantadora statunitense == Morte == * [[1684]]: [[Josefa de Óbidos]], pittrice portughesa == Celebrazione == === Feste === === I Santi === Santa '''Maria Maddalena'''. Secondu i Vangelli, trè donne eranu tenute assai caru da [[Ghjesù]]: Maria di Magdala (in Galilea), Maria di Bettania (in Ghjudea), è a peccatrice di [[San Lucca]]. L'ultima hè a donna chì affacca ind'è Simone mentre ch'elli manghjanu, basgia i pedi di Ghjesù, è i copre di lagrime è di parfumi. Era una peccatrice publica. Maria di Bettania hè a surella di Marta è di [[Lazaru]]. Ghjesù frequentava a so casa. Maria di Magdala - Maria Maddalena - hè a prima persona à avè vistu à Ghjesù risuscitatu. U fattu hè contu in u Vangellu di [[San Ghjuvanni]]: "U primu ghjornu di a settimana - dice Ghjuvanni -, a mane nanzu à l'alba, Maria Maddalena hè venuta à u sepolcru è hà vistu chì a petra chì chjudia l'entrata era stata mossa. "Hè corsa per averte à Simon Petru è l'altri discepuli amati da Ghjesù. Disse: anu toltu u Signore da u sepolcru è ùn sapimu duve l'anu messu. "Petru è l'altri discepuli vensenu à u sepolcru. I linzoli ghjacianu in u munimentu. L'asciuvatoghju chì cupria u capu di Ghjesù, era in un scornu. "I discepuli si ne andonu. "Maria restò, pianghjendu. "Tandu, dui anghjuli li dumandonu: perchè pianghji? "- Piangu chì si anu arrubatu à Ghjesù. "E', vultendusi, hà vistu à Ghjesù chì stava arrittu." I catolichi latini pensanu chì e trè donne ùn sò chè una. U cultu di Maria Maddalena hè natu in Occidente è si hè spartu à u seculu XI, quandu i frati benedittini di Vidiliaccu (l'attuale Vézelay, in u dipartimentu di l'Yonne) annunzianu chì a salma di Maria Maddalena era stata purtata in u so cunventu. Tandu, vensenu pelegrini da ogni locu, i frati fecenu assai soldi, è custruiinu a bellissima chjesa diventata celebre. I Marsigliesi, chì venianu di perde a so santa, creonu allora, micca unu, ma trè pelegrinaggi. . "La sainte Beaume", duve Maria Maddalena averebbi campatu trenta anni in una grotta; . "Saint Maximin", duv'ella era stata sepolta; . è "Aigues-Mortes (les Saintes-Maries-de-la-Mer)" duv'ella era sbarcata cù Marta, Lazaru è Sara (a serva). Etimolugia: da l'ebreu "Magdala" (nome di locu). Nomi: Alena, Mada, Madalen, Madalena, Madalena, Maddalena, Maddie, Maddy, Made, Madel, Madelaine, Madeleine, Mädeli, Madelin, Madeline, Madella, Madelle, Madelon, Mädi, Mädle, Madlen, Madlin, Mado, Magda, Magdala, Magdalen, Magdalena, Magdalene, Magdalenus, Magdalinka, Magdelaine, Magdelane, Magdelène, Magel, Maggelina, Maggeltsje, Maggy, Magl, Magle, Maighdlin, Mala, Malena, Malina, Marleen, Marlène, Marline, Marylène, Matle, Maud. In [[Corsica]], in u [[1981]], Maddalena venia à l'ottesimu rangu di i nomi feminili. Era quellu di 16 donne nantu à mille. Paesi è cità: Lentu. Prutezzione. A legenda conta chì, à l'ultimu, Maria Maddalena campava vistuta cù i so soli capelli. A' u battisteru di Firenze, Donatello l'hà riprisintata in issa manera. Hè cusì ch'ella hè diventata a Santa Patrona di i piluccheri.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Lugliu]] [[Categoria:Luddu]] nyezufuybj6tjdvn4r9s2dagsyjnnk2 Radicondoli 0 7579 400050 334093 2026-04-19T07:45:27Z Fausta Samaritani 15085 file 400050 wikitext text/x-wiki '''Radicondoli''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]]. [[File:RadicondoliPanorama6.jpg|thumb|250px|right|Radicondoli]] Teni 978 abitanti. [[Categoria:Cumuna di Toscana]] bpgechqwfqps5g03t68ya6p7ffpc3re Arbitru muntaninu 0 11449 400021 399129 2026-04-18T15:48:29Z Fausta Samaritani 15085 400021 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Viburnum tinus'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:%22Viburnun_Tinus%22.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Viburnum tinus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Classa | [[Lycopodiopsida]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Dipsacales]] |----- | Famiglia | [[Adoxaceae]] |----- | Genaru | [[Viburnum]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Viburnum tinus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Aiton, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Apis_mellifera_on_Viburnum_tinus_02.jpg|250px]] |----- |} ''Viburnum tinus'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]]. ==Discrizzioni== ''Viburnum tinus'' hè un arbustu à fogli parsistenti appartinendu à a famiglia di i Viburnaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 4 metri. I so casci sò uvali, coriaces è d'un verdi scuru lampanti. I fiora sò chjuchi, bianchi o rusulini, ragruppati in cimi terminali. I frutti sò baghi di culori turchinu o neru à maturità. ==Ripartizioni== ''Viburnum tinus'' hè urighjinariu di u bacinu mediterraniu, ind'eddu cresci in i zoni custieri è i cuddini. Omu u trova ancu in certi righjoni d'Africa subrana. Hè stata intraduttu in altri righjoni di u mondu par causa di a so pupularità com'è pianta urnamintali. ''Viburnum tinus'' hè prisenti in [[Corsica]] ed hè cumunu.<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> A sottuspezia prisenti in Corsica hè ''Viburnum tinus tinus''. ==Biulugia== Stu arbustu hè adattu à i climi mediterranii, ind'eddu pò risista à i periudi di sicchina è à i terri povari. Prifirisci i terri beddi assiccati è pò tullarà un'espusizioni à u soli o à meza ombra. A fiuritura hà locu di da u vaghjimu à u branu, è i frutti maturani di branu è d'istatina. ==Tassunumia== ''Viburnum tinus'' hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Esistini trè sottuspezii di ''Viburnum tinus'': * ''Viburnum tinus'' subsp. ''tinus'': in u [[Mediterraniu]]. * ''Viburnum tinus'' subsp. ''rigidum'' (syn. ''V. rigidum''): in l'isuli Canarii. * ''Viburnum tinus'' subsp. ''subcordatum'': in l'Azzori. ==Cunsirvazioni== ''Viburnum tinus'' hè una pianta largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in numarosi paesi. A so pupularità in quant'è pianta d'ortu hà cuntribuitu à a so prupagazioni in diffarenti righjoni di u mondu. Bench'è eddu ùn sii micca cunsidaratu com'è una spezia minacciata, hè impurtanti di vighjà à ciò ch'i pupulazioni salvatichi ùn siini micca soprasfruttati. A cunsirvazioni di u so ambienti naturali hè ancu escinziali par prisirvà 'ssa spezia. ==Lessicu== L'arbitru muntaninu hè ancu chjamatu u ''laniu''. È si chjama dinò ''arbitru muntanacciu'' in u sartinesu. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Viburnum_tinus ''Viburnum tinus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Adoxaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] o2ei7vpy82gi2d4tnykrcspe6k95itu Sambucu 0 14195 400025 389449 2026-04-18T15:53:33Z Fausta Samaritani 15085 400025 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U sambucu cumunu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:00_3769_Schwarzen_Holunder_(Sambucus_nigra).jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sambucus nigra</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Dipsacales]] |----- | Famiglia | [[Adoxaceae]] |----- | Genaru | [[Sambucus]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Sambucus nigra''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_nigra_004.jpg|250px]] |----- |} U '''sambucu cumunu''' (''Sambucus nigra'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]]. ==Discrizzioni== U sambucu hè un arbustu scascianti appartinendu à a famiglia di l'Adoxaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 3 à 6 metri è prisenta un prufilu attundatu. I casci sò cumposti è upposti, incù una tissitura roza è un culori verdi scuru. I fiora sò chjuchi, bianchi è ragruppati in grandi cucculi. I frutti sò baghi neri, lampanti è tossichi quand'eddi sò cunsumati crudi. ==Ripartizioni== U sambucu hè urighjinariu d'Auropa è d'Asia uccidentali, ma hè stata intraduttu in numarosi righjoni di u mondu par causa di i so prubità midicinali è di u so usu in l'alimantazioni. Omu u trova par u più in i zoni timparati, ind'eddu cresci in i furesti, l'arici, i sebbi è i pratulini. ''Sambucus nigra'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> Esistini parechji sottuspezii di sambucu in [[Corsica]] (Gamisans 1993): * ''sambucus nigra'' var. ''nigra'': a sottuspezia cumuna di sambucu * ''sambucus nigra'' var. ''decussata'': una spezia endemica rarissima * ''sambucus nigra'' var. ''laciniata'': una spezia schersissima ==Biulugia== U sambucu hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. Fiurisci da maghju à lugliu, attirendu numarosi insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I baghi maturani à a fini di l'istati è sò spargugliati da l'aceddi chì si cibani di i so frutti. I graneddi poni ancu essa dissiminati da l'acqua o da u ventu. U sambucu hè una pianta rusticana chì pò risista à cundizioni climatichi varii. ==Tassunumia== ''Sambucus nigra'' apparteni à u genaru Sambucus, chì cumprendi circa 30 spezii diffarenti. Certi sinonimi usati par disignà 'ssa pianta sò ''Sambucus virescens'', ''Sambucus vulgaris'', Sambucus canadensis, ''Sambucus nigra'' subsp. canadensis è ''Sambucus nigra'' var. canadensis. ==Cunsirvazioni== U sambucu hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali è l'eccessu di sfruttamentu di i so baghi pudariani avè un impattu negativu annantu à a so pupulazioni à longu andà. Hè dunqua impurtanti di prisirvà l'ecusistemi induva u sambucu si trova è di prumova un usu durevuli di i so risorsi. ==Lessicu== Accadi chì ''sambucu'' fussi imprudatu in a tupunimia corsa: par asempiu in a ''furesta di Sambucu'', annantu à a cumuna di [[Sari è Sulinzara]]. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. * Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana ==Noti== <references /> ==Da veda dinò== * u [[sambucheddu]]: ''sambucus ebulus'' ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sambucus_nigra ''Sambucus nigra''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Adoxaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 48zh3t5r0m6kq4qx8xi5cava3wwacro Sambucus ebulus 0 14198 400022 389457 2026-04-18T15:50:00Z Fausta Samaritani 15085 400022 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U sambucheddu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20150621Sambucus_ebulus4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sambucus ebulus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Dipsacales]] |----- | Famiglia | [[Adoxaceae]] |----- | Genaru | [[Sambucus]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Sambucus ebulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_ebulus_(7961620152).jpg|250px]] |----- |} U '''sambucheddu''' (''Sambucus ebulus'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Viburnaceae]]. ==Discrizzioni== ''Sambucus ebulus'' hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di [[Adoxaceae]]. 'Ssa pianta vivaci pò aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. Si caratterizeghja da piccioli ritti, cavi è ramificati, è ancu da fogli cumposti da fuglioli dintati è uvali. I fiora, di culori biancu o crema, sò ragruppati in curimbi è sgaghjani un prufumu aggradevuli. I frutti sò baghi neri, tossichi pà l'essari umani ma apprizzati da l'aceddi. ==Ripartizioni== U sambucheddu hè urighjinariu d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Omu u trova par u più in i zoni umiti, tali i paduli, i spondi di i vadini è i pratulini umiti. Hè ancu prisenti in i giardini è i spazii urbani, ind'eddu pò diffonda si prestu grazia à i so graneddi spargugliati da l'aceddi. ''Sambucus ebulus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biulugia== U sambucheddu hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à aostu, attirendu numarosi insetti inamacatori. I baghi maturani à a fini di l'istati è sò cunsumati da l'aceddi, chì cuntribuiscini cusì à a dispersioni di i graneddi. 'Ssa pianta hè ancu capaci à prupagà si par via di cacciaturi, furmendu cusì culonii densi. ==Tassunumia== ''Sambucus ebulus'' hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali ''Sambucus ebulus'' var. ebulus è ''Sambucus ebulus'' subsp. ebulus. Esisti ancu sinonimi tali ''Sambucus ebulus'' var. pubescens è ''Sambucus ebulus'' var. tomentosa. ==Cunsirvazioni== U sambucheddu hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'eddu possi essaru invadenti in certi righjoni, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un aggrottu par numarosi spezii d'aceddi. Eppuri, hè impurtanti di surviglià a so prupagazioni in i zoni sensibuli cù u fini di privena un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sambucus_ebulus ''Sambucus ebulus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Adoxaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 6r8uza2t08sdbcxrx8a1arzy3oq9eea 400023 400022 2026-04-18T15:50:39Z Fausta Samaritani 15085 400023 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''U sambucheddu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20150621Sambucus_ebulus4.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sambucus ebulus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Dipsacales]] |----- | Famiglia | [[Adoxaceae]] |----- | Genaru | [[Sambucus]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Sambucus ebulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sambucus_ebulus_(7961620152).jpg|250px]] |----- |} U '''sambucheddu''' (''Sambucus ebulus'') hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]]. ==Discrizzioni== ''Sambucus ebulus'' hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di [[Adoxaceae]]. 'Ssa pianta vivaci pò aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. Si caratterizeghja da piccioli ritti, cavi è ramificati, è ancu da fogli cumposti da fuglioli dintati è uvali. I fiora, di culori biancu o crema, sò ragruppati in curimbi è sgaghjani un prufumu aggradevuli. I frutti sò baghi neri, tossichi pà l'essari umani ma apprizzati da l'aceddi. ==Ripartizioni== U sambucheddu hè urighjinariu d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Omu u trova par u più in i zoni umiti, tali i paduli, i spondi di i vadini è i pratulini umiti. Hè ancu prisenti in i giardini è i spazii urbani, ind'eddu pò diffonda si prestu grazia à i so graneddi spargugliati da l'aceddi. ''Sambucus ebulus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biulugia== U sambucheddu hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjugnu à aostu, attirendu numarosi insetti inamacatori. I baghi maturani à a fini di l'istati è sò cunsumati da l'aceddi, chì cuntribuiscini cusì à a dispersioni di i graneddi. 'Ssa pianta hè ancu capaci à prupagà si par via di cacciaturi, furmendu cusì culonii densi. ==Tassunumia== ''Sambucus ebulus'' hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma scentifichi, tali ''Sambucus ebulus'' var. ebulus è ''Sambucus ebulus'' subsp. ebulus. Esisti ancu sinonimi tali ''Sambucus ebulus'' var. pubescens è ''Sambucus ebulus'' var. tomentosa. ==Cunsirvazioni== U sambucheddu hè cunsidaratu com'è una spezia di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'eddu possi essaru invadenti in certi righjoni, ghjoca un rollu impurtanti in l'ecusistemi furniscendu di u cibu è un aggrottu par numarosi spezii d'aceddi. Eppuri, hè impurtanti di surviglià a so prupagazioni in i zoni sensibuli cù u fini di privena un impattu negativu annantu à a biudiversità lucali. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sambucus_ebulus ''Sambucus ebulus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Adoxaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 9cz3te358jgdnh6asvp16n7iwe610m1 1913 0 22389 400047 396382 2026-04-19T07:33:14Z Fausta Samaritani 15085 file 400047 wikitext text/x-wiki -------------------------------- '''1913''' {{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1890|1900|1910|1920|1930|1909|1910|1911|1912|1913|1914|1915|1916|1917}} == Evenimenti == === Sinemà === {{clear}} === Arte === [[Image:Vittorio Matteo Corcos Autoritratto 1913.jpg|thumb|130px|right|[[Vittorio Matteo Corcos]], ''Autoritratto'', 1913, ([[Uffizi]])]] [[File:Bonifacio (Corse). La marina, 6.6.1913 - btv1b6904278r.jpg|thumb|220px|right|[[Bonifacio]] (Corse). La marina, 6.6.1913]] === Premii Nobel 1913 [[Image:NobelP.png|50px]] === - [[Premiu Nobel per a Pace]] : [[Henri La Fontaine]]<br> - [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : [[Rabindranath Tagore]]<br> - [[Premiu Nobel per a Medicina]] : [[Charles Richet]]<br> - [[Premiu Nobel per a Fisica]] : [[Heike Kamerlingh Onnes]]<br> - [[Premiu Nobel per a Chimica]] : [[Alfred Werner]]<br> == Nàscite == == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == * Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }} == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] ouoadf6250d51fzgqzjviwywbavfhwz Pteridaceae 0 23039 400009 382978 2026-04-18T12:47:39Z Ziv 24728 ([[c:GR|GR]]) [[File:Pityrogramma austroamericana.jpg]] → [[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg]] → File replacement: changing the name of a duplicate file ([[c:c:GR]]) 400009 wikitext text/x-wiki [[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg|thumb|250px|right|[[Pityrogramma austroamericana]]]] '''Pteridaceae'''. == Descrizzione == == Plante == * [[Pteris cretica]] * [[Anogramma leptophylla]] * [[Adiantum capillus-veneris]] * [[Cryptogramma crispa]] == Riferimenti == * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Pteridaceae]] [[Categoria:Flora]] 95vud263eliimq6mruqu8om1du9nox6 400011 400009 2026-04-18T15:03:33Z Fausta Samaritani 15085 /* Plante */ link 400011 wikitext text/x-wiki [[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg|thumb|250px|right|[[Pityrogramma austroamericana]]]] '''Pteridaceae'''. == Descrizzione == == Plante == ;A [[Adiantum capillus-veneris]]<br> [[Anogramma leptophylla]]<br> ;C [[Cheilanthes guanchica]]<br> [[Cryptogramma crispa]]<br> ;P [[Pteris cretica]]<br> == Riferimenti == * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Pteridaceae]] [[Categoria:Flora]] e2zlchlhzvijfyz00p3str6bhk85617 Asteraceae 0 23159 400028 399810 2026-04-18T20:35:18Z Fausta Samaritani 15085 /* Pianti */ 400028 wikitext text/x-wiki '''Asteraceae'''. [[File:Aster-alpinus.JPG|thumb|200px|right|''[[Aster alpinus]]'']] == Pianti == ;A [[Achillea ageratum]]<br> [[Achillea maritima]]<br> [[Achillea millefolium]]<br> [[Ambrosia artemisiifolia]]<br> [[Ambrosia maritima]]<br> [[Anacyclus clavatus]]<br> [[Anacyclus radiatus]]<br> [[Arba scagliola]]<br> [[Anthemis arvensis]]<br> [[Anthemis maritima]]<br> [[Arba scagliola]]<br> [[Argyranthemum frutescens]]<br> [[Artemisia annua]]<br> [[Artemisia verlotiorum]]<br> [[Artemisia vulgaris]]<br> [[Artichjoccu]]<br> [[Artichjoccu]]<br> [[Assensiu]]<br> ;B [[Balculu]]<br> [[Batticristu]]<br> ;C [[Cichorium intybus]]<br> [[Cioglu]]<br> [[Cotula]]<br> ;E [[Erba amara]]<br> [[Erba santa]]<br> ;L [[Lattaghjolu]]<br> [[Lattaredda]]<br> [[Leucanthemum vulgare]]<br> ;M [[Maredda]]<br> [[Muchju]]<br> [[Muchju biancu]]<br> [[Muchju rossu]]<br> ;P [[Pecita]]<br> [[Pecitella]]<br> [[Pulicaria odora]]<br> ;S [[Scolymus grandiflorus]]<br> [[Scolymus hispanicus]]<br> [[Senecio inaequidens]]<br> [[Senecio ovatus]]<br> [[Solidago canadensis]]<br> [[Solidago virgaurea]]<br> ;T [[Tanacetum balsamita]]<br> [[Tanacetum parthenium]]<br> [[Tanacetum siculum]]<br> [[Taraxacum lacistophyllum]]<br> [[Taraxacum obovatum]]<br> [[Taraxacum rubicundum]]<br> [[Taraxacum tortilobum]]<br> [[Tolpis barbata]]<br> [[Tolpis virgata]]<br> [[Tragopogon dubius]]<br> [[Tragopogon pratensis]]<br> ;U [[Urticapra]]<br> ;X [[Xanthium strumarium]]<br> [[Xanthium spinosum]]<br> == Riferimenti == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. , ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva 19993 (in [[Lingua francese|francesu]]). * Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', Edisud, 1996 (in francesu). [[Categoria:Flora]] [[Categoria:Asteraceae]] ajvt8ebxbbbz6mj8pyk07tl2hkjsbe6 Maria Helena Vieira da Silva 0 23166 400034 394335 2026-04-19T00:30:30Z Mistico Dois 16475 400034 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Maria Helena Vieira da Silva''' (* [[Lisbona]], [[13 di ghjugnu]] di [[1908]]; † [[Parigi]], [[6 di marzu]] di [[1992]]) hè statu una [[pittura|pittrice]] [[Portugallu|purtughesa]], naturalizata [[Francia|francesa]]. Era maritata cù u pittore ungherese-francese [[Árpád Szenes]]. Hà campatu a maiò parte di a so vita in [[Francia]]. Era cunsiderata cum'è un membru di punta di u muvimentu di l'espressionismu astrattu [[Europa|europeu]] cunnisciutu cum'è Art Informale. E so opere presentanu interni intricati è vedute di a cità utilizendu linee chì esploranu u spaziu è a perspettiva. Hà travagliatu ancu in tappezzerie è vitrali. {{DEFAULTSORT:Vieira da Silva, Maria Helena}} [[Categoria:Pittrice]] [[Categoria:Purtughesa]] [[Categoria:Francesa]] 7w888ixvw0yt72dzvnetm874pfbu8wy Lythraceae 0 23213 400029 382983 2026-04-18T20:38:54Z Fausta Samaritani 15085 /* Pianti */ 400029 wikitext text/x-wiki '''Lythraceae'''. [[File:Purple loosestrife.jpg|thumb|200px|right|''[[Lythrum salicaria]]'']] == Pianti == ;L [[Lythrum borysthenicum]]<br> [[Lythrum hyssopifolia]]<br> [[Lythrum junceum]]<br> [[Lythrum portula]]<br> [[Lythrum salicaria]]<br> ;M [[Mela granata]] (''Punica granatum'')<br> == Ligami == * Grenadier (''Punica granatum''), [http://www.pommiers.com/grenadier/grenade.htm] * Lythraceae, [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/Taxonomy/Browser/wwwtax.cgi?mode=Info&id=3928] [[Categoria:Lythraceae]] [[Categoria:Arburi fruttevuli]] [[Categoria:Flora]] g89i69inbw64viogqpadylyjpde2ksr Araceae 0 23224 400014 399948 2026-04-18T15:14:57Z Fausta Samaritani 15085 link 400014 wikitext text/x-wiki '''Araceae'''. [[File:Arum flower.jpg|thumb|180px|right|''Arum'']] == Pianti == ;A [[Arechja di porcu]] (''Helicodiceros muscivorus)<br> ;G [[Ghjallina (Arisarum vulgare)]]<br> ;L [[Lemna gibba]]<br> [[Lemna minor]]<br> ;V [[Vicara]] (''Arum italicum'')<br> == Bibliugrafia == Marcella Conrad, ''Piante è fiori scuntrate - Plantes et fleurs rencontrées, avà è innanzi'', [[Parcu Naturale di Corsica]], [[1980]].<br> Jacques Gamisans, ''A flora endemica di Corsica - La flore endémique de Corse'', Edisud, [[1996]] (in [[Lingua francese|francesu]]).<br> [[Categoria:Araceae]] [[Categoria:Flora]] fazaq4tr3dvquh05lovutnd9xy2tabq Maria Manuela di Portugallu 0 23314 400039 392157 2026-04-19T00:34:23Z Mistico Dois 16475 400039 wikitext text/x-wiki {{Ortografia è grammatica da verificà}} [[File:Maria Manuela de Portugal.jpg|thumb|Infanta Maria Manuela]] '''Maria Manuela di Portugallu''' (* [[Coimbra]], [[15 uttrovi|15 d'ottobre]] [[1527]]; † [[Valladolid]], [[12 d'aostu]] [[1545]]), era un'infanta portughesa. Era a siconda figliola di u matrimoniu di [[Ghjuvanni III di Portugallu]] è [[Caterina di Austria]] è l'unica figliola di a coppia à ghjunghje l'adulescenza. == Biografia == A so educazione hè stata largamente influinzata da a so mamma, a so pietà prufonda è a devozione à i sacramenti cattolici, è l'expectativa di u matrimoniu è a successione. Cusì, sempre zitella, seria prumessa da i so genitori à l'eredi di [[Carlu V di Germania]], u principe d'Asturie, u futuru [[Filippu II di Spagna]]. U matrimoniu hè accadutu u 14 di nuvembre di u 1543. L'8 di lugliu di u 1545, Maria dà nascita à u so unicu figliolu, l'Infante Carlu, morendu uni pochi di ghjorni dopu, senza esse incurunata regina di [[Spagna]]. Hè stata intarrata u 30 di marzu di u 1549 in a [[Cappella Reale di Granada]], è dopu trasferita à u Pantheon di l'Infanti di a Cripta [[Reale di u Monasteru di El Escorial]]. [[Categoria:Purtughesa]] [[Categoria:Biugrafia]] ood4fos9z83pojbswd5znbn4rj19dup Viburnum opulus 0 24899 400024 390372 2026-04-18T15:52:24Z Fausta Samaritani 15085 400024 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0" ! colspan="3" style="#BFFFC0" | {| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Viburnum opulus'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:(ms)_Viburnum_opulus_1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Viburnum opulus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica |----- | Regnu | [[Plantae]] |----- | Classa | [[Lycopodiopsida]] |----- | Divisioni | [[Tracheophyta]] |----- | Sottudivisioni | [[Spermatophytes]] |----- | Ordini | [[Dipsacales]] |----- | Famiglia | [[Adoxaceae]] |----- | Genaru | [[Viburnum]] |----- | align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali |----- | align="center" colspan="2" | ''Viburnum opulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:(ms)_Viburnum_opulus_9.jpg|250px]] |----- |} ''Viburnum opulus'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Adoxaceae]]. ==Discrizzioni== ''Viburnum opulus'' hè un arbustu scascianti appartinendu à a famiglia di i [[Adoxaceae]]. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 4 metri è prisenta una forma attundata. I casci sò upposti, lubati è di culori verdi scuru. I fiora sò chjuchi, bianchi è ragruppati in curimbi. I frutti sò baghi di culori rossu vivu chì parsistini tuttu à u longu di l'invernu. ==Ripartizioni== 'Ssa spezia hè urighjinaria d'Auropa, d'Asia uccidentali è d'Africa subrana. Omu a trova ancu in certi righjoni d'America subrana. Cresci in i boschi, i sebbi, l'arici è i pratulini umiti. ''Viburnum opulus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref> ==Biulugia== ''Viburnum opulus'' hè una pianta rustica chì prifirisci i terri umiti è ricchi di materia urganica. Hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri, da u calcariu à l'arzilla. A fiuritura hà locu di branu, di regula trà maghju è ghjugnu. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi. I frutti sò cunsumati da l'aceddi, chì sparguglieghjani i graneddi. ==Tassunumia== ''Viburnum opulus'' hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Viburnum sterile è ''Viburnum opulus'' var. sterile. 'Ssi noma sò calchì volta apradati pà disignà i cultivars stirili di 'ssa pianta, chì pruducini i fiora senza frutti. ==Cunsirvazioni== ''Viburnum opulus'' hè una spezia cumuna è largamenti sparta. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali pò custituiscia una minaccia pà a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so cunsirvazioni à longu andà. ==Rifarimenti== * Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. ==Noti== <references /> ==Altri prugetti== * [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Viburnum_opulus ''Viburnum opulus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons]. [[Categoria:Adoxaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] oae9is0gj6ef5j201v2dgxlbn7vl67p Categoria:Pteridaceae 14 26514 400010 2026-04-18T14:59:48Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400010 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Flora]] htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9 Gadidae 0 26515 400012 2026-04-18T15:07:00Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400012 wikitext text/x-wiki '''Gadidae'''. ;G [[Gaidropsarus biscayensis]]<br> [[Gaidropsarus mediterraneus]]<br> [[Gaidropsarus vulgaris]]<br> ;M [[Merlangius merlangus]]<br> [[Micromesistius poutassou]]<br> [[Categoria:Gadidae]] d6mjhvyscdscgie8yfnswi15ig2cu14 400013 400012 2026-04-18T15:12:16Z Fausta Samaritani 15085 file 400013 wikitext text/x-wiki '''Gadidae'''. [[File:FMIB 44103 American Whiting- Merlangus Americanus.jpeg|thumb|250px|right|''[[Merlangus Americanus]]'']] ;G [[Gaidropsarus biscayensis]]<br> [[Gaidropsarus mediterraneus]]<br> [[Gaidropsarus vulgaris]]<br> ;M [[Merlangius merlangus]]<br> [[Micromesistius poutassou]]<br> [[Categoria:Gadidae]] 8cjow7hntrw8oudv4tg0izf3zjtbiwj Juncaceae 0 26516 400015 2026-04-18T15:22:49Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400015 wikitext text/x-wiki '''Juncaceae'''. === Pianti === ;G [[Ghjuncu marinu]]<br> ;J [[Juncus acutiflorus]]<br> [[Juncus acutus]]<br> [[Juncus anceps]]<br> [[Juncus articulatus]]<br> [[Juncus bufonius]]<br> [[Juncus bulbosus]]<br> [[Juncus capitatus]]<br> [[Juncus effusus]]<br> [[Juncus foliosus]]<br> [[Juncus gerardii]]<br> [[Juncus inflexus]]<br> [[Juncus pygmaeus]]<br> [[Juncus subnodulosus]]<br> [[Juncus tenageia]]<br> [[Juncus tenuis]]<br> ;L [[Luzula campestris]]<br> [[Luzula forsteri]]<br> [[Luzula luzulina]]<br> [[Luzula multiflora]]<br> [[Luzula nivea]]<br> [[Luzula spicata]]<br> [[Luzula sylvatica]]<br> [[Categoria:Juncaceae]] 7ph6wgqajllqf3uao48u0cfiwihr1zj 400016 400015 2026-04-18T15:27:44Z Fausta Samaritani 15085 file 400016 wikitext text/x-wiki '''Juncaceae'''. [[File:20150617Juncus inflexus3.jpg|thumb|250px|right|''Juncus inflexus'']] === Pianti === ;G [[Ghjuncu marinu]]<br> ;J [[Juncus acutiflorus]]<br> [[Juncus acutus]]<br> [[Juncus anceps]]<br> [[Juncus articulatus]]<br> [[Juncus bufonius]]<br> [[Juncus bulbosus]]<br> [[Juncus capitatus]]<br> [[Juncus effusus]]<br> [[Juncus foliosus]]<br> [[Juncus gerardii]]<br> [[Juncus inflexus]]<br> [[Juncus pygmaeus]]<br> [[Juncus subnodulosus]]<br> [[Juncus tenageia]]<br> [[Juncus tenuis]]<br> ;L [[Luzula campestris]]<br> [[Luzula forsteri]]<br> [[Luzula luzulina]]<br> [[Luzula multiflora]]<br> [[Luzula nivea]]<br> [[Luzula spicata]]<br> [[Luzula sylvatica]]<br> [[Categoria:Juncaceae]] maqwflzyqor36lre77y71i4w06h04ho Categoria:Adoxaceae 14 26517 400017 2026-04-18T15:29:03Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400017 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Flora]] htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9 400019 400017 2026-04-18T15:46:58Z Fausta Samaritani 15085 Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Viburnaceae]] à [[Categoria:Adoxaceae]] 400017 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Flora]] htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9 Categoria:Viburnaceae 14 26518 400020 2026-04-18T15:46:58Z Fausta Samaritani 15085 Fausta Samaritani hà spustatu a pagina [[Categoria:Viburnaceae]] à [[Categoria:Adoxaceae]] 400020 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Adoxaceae]] rg9wackbjtul5an27f87w2nmiw8p18u Adoxaceae 0 26519 400026 2026-04-18T15:58:12Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400026 wikitext text/x-wiki '''Adoxaceae'''. ;A [[Arbitru muntaninu]]<br> ;S [[Sambucu]]<br> [[Sambucus ebulus]]<br> ;V [[Viburnum opulus]]<br> [[Categoria:Adoxaceae]] 5f1ir4zeaz2owwe8q3hl0fkkh9i699o 400027 400026 2026-04-18T16:01:52Z Fausta Samaritani 15085 file 400027 wikitext text/x-wiki '''Adoxaceae'''. [[File:2021-03-11 15 13 57 Bodnant Viburnum flowers in early spring along Flat Meadow Lane in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|250px|''Viburnum'']] ;A [[Arbitru muntaninu]]<br> ;S [[Sambucu]]<br> [[Sambucus ebulus]]<br> ;V [[Viburnum opulus]]<br> [[Categoria:Adoxaceae]] t5o39fcq9x5kvpy549xwnx8zifue6v0 Onagraceae 0 26520 400030 2026-04-18T20:42:55Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400030 wikitext text/x-wiki '''Onagraceae'''. ;E [[Epilobium anagallidifolium]]<br> [[Epilobium collinum]]<br> [[Epilobium hirsutum]]<br> [[Epilobium montanum]]<br> [[Epilobium parviflorum]]<br> [[Epilobium tetragonum]]<br> ;L [[Ludwigia palustris]]<br> [[Ludwigia peploides]]<br> ;O [[Oenothera biennis]]<br> [[Oenothera glazioviana]]<br> [[Oenothera stricta]]<br> [[Categoria:Onagraceae]] 5gsc0qe2phsxus5u4ee6fd28crshoeq 400031 400030 2026-04-18T20:47:58Z Fausta Samaritani 15085 file 400031 wikitext text/x-wiki '''Onagraceae'''. [[File:Oenothera kunthiana (Onagraceae) II.jpg|thumb|230px|right|''[[Oenothera kunthiana]]'']] ;E [[Epilobium anagallidifolium]]<br> [[Epilobium collinum]]<br> [[Epilobium hirsutum]]<br> [[Epilobium montanum]]<br> [[Epilobium parviflorum]]<br> [[Epilobium tetragonum]]<br> ;L [[Ludwigia palustris]]<br> [[Ludwigia peploides]]<br> ;O [[Oenothera biennis]]<br> [[Oenothera glazioviana]]<br> [[Oenothera stricta]]<br> [[Categoria:Onagraceae]] n056l8gupvgvebe1vc7kl89xv3igjoz Oleaceae 0 26521 400032 2026-04-18T20:52:27Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400032 wikitext text/x-wiki '''Oleaceae'''. ;F [[Frassu (genaru)]]<br> [[Fraxinus angustifolia]]<br> [[Fraxinus excelsior]]<br> [[Fraxinus ornus]]<br> ;J [[Jasminum nudiflorum]]<br> [[Jasminum officinale]]<br> ;P [[Phillyrea angustifolia]]<br> [[Phillyrea latifolia]]<br> ;U [[Ugliastru (arburu)]]<br> [[Categoria:Oleaceae]] dww49r6cpifrz8nxzoy2l78wryv65gz 400033 400032 2026-04-18T20:56:44Z Fausta Samaritani 15085 file 400033 wikitext text/x-wiki '''Oleaceae'''. [[File:Chionanthus pubescens, Argupo Tree flowers (11650824544).jpg|thumb|230px|right|''[[Chionanthus pubescens]]'']] ;F [[Frassu (genaru)]]<br> [[Fraxinus angustifolia]]<br> [[Fraxinus excelsior]]<br> [[Fraxinus ornus]]<br> ;J [[Jasminum nudiflorum]]<br> [[Jasminum officinale]]<br> ;P [[Phillyrea angustifolia]]<br> [[Phillyrea latifolia]]<br> ;U [[Ugliastru (arburu)]]<br> [[Categoria:Oleaceae]] lwe6kn8tec1ybenia7m7u510jtkbfha Josefa de Óbidos 0 26522 400035 2026-04-19T00:31:35Z Mistico Dois 16475 Pàgina creata cù "{{c-supranu}} '''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – 22 di lugliu 1684) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella. {{DEF..." 400035 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – 22 di lugliu 1684) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella. {{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}} [[Categoria:Pittrice]] [[Categoria:Purtughesa]] [[Categoria:Francesa]] tdl8wobz04d1efh1qlct9h63js20l22 400036 400035 2026-04-19T00:32:59Z Mistico Dois 16475 400036 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – [[22 di lugliu]] [[1684]]) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella. {{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}} [[Categoria:Pittrice]] [[Categoria:Purtughesa]] [[Categoria:Francesa]] 6x7w46espid9wpofobksnf4g5nuwz4h 400040 400036 2026-04-19T00:35:11Z Mistico Dois 16475 400040 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – [[22 di lugliu]] [[1684]]) era una pittrice portughesa. U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u Baroccu. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella. {{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}} [[Categoria:Pittrice]] [[Categoria:Purtughesa]] i0q98bgxx9k35vhqqqagnr2gvdy18cz 400041 400040 2026-04-19T06:59:02Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400041 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Josefa de Óbidos''' (c. 1630 – [[22 di lugliu]] [[1684]]) era una pittrice portughesa. === Biugrafia === U so nome di nascita era Josefa de Ayala Figueira. Nata in [[Siviglia]], in [[Spagna]], da babbu portughesu è mamma spagnola, si trasferì in [[Portugallu]] quand'era zitella. Svolse tutta a so attività artistica in Portugallu. Era sopratuttu una pittrice di tema religiosu. Era una di e poche donne pittrici di u [[Baroccu]]. Ci sò circa 150 òpere attribuite à ella. {{DEFAULTSORT:Óbidos, Josefa de}} [[Categoria:Pittrice]] [[Categoria:Purtughesa]] [[Categoria:Biugrafia]] 1s76kbs1piq523nogjy7aa8ckwfn2cn Myctophidae 0 26523 400043 2026-04-19T07:10:40Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400043 wikitext text/x-wiki '''Myctophidae'''. ;B [[Benthosema glaciale]]<br> ;C [[Ceratoscopelus maderensis]]<br> ;D [[rafinesquii]]<br> ;E [[Electrona risso]]<br> ;H [[Hygophum benoiti]]<br> [[Hygophum hygomii]]<br> ;L [[Lampanyctus crocodilus]]<br> [[Lobianchia dofleini]]<br> [[Lobianchia gemellarii]]<br> ;M [[Myctophum punctatum]]<br> ;N [[Notoscopelus bolini]]<br> [[Categoria:Myctophidae]] n6agmaejldv0jazics49qqf31mga6xz 400044 400043 2026-04-19T07:11:40Z Fausta Samaritani 15085 link 400044 wikitext text/x-wiki '''Myctophidae'''. ;B [[Benthosema glaciale]]<br> ;C [[Ceratoscopelus maderensis]]<br> ;D [[Diaphus rafinesquii]]<br> ;E [[Electrona risso]]<br> ;H [[Hygophum benoiti]]<br> [[Hygophum hygomii]]<br> ;L [[Lampanyctus crocodilus]]<br> [[Lobianchia dofleini]]<br> [[Lobianchia gemellarii]]<br> ;M [[Myctophum punctatum]]<br> ;N [[Notoscopelus bolini]]<br> [[Categoria:Myctophidae]] frnkucj7ca82pgn9qh713d0seqnp41e 400045 400044 2026-04-19T07:15:43Z Fausta Samaritani 15085 file 400045 wikitext text/x-wiki '''Myctophidae'''. [[File:Lobianchia dofleini1.jpg|thumb|250px|right|Lobianchia dofleini]] ;B [[Benthosema glaciale]]<br> ;C [[Ceratoscopelus maderensis]]<br> ;D [[Diaphus rafinesquii]]<br> ;E [[Electrona risso]]<br> ;H [[Hygophum benoiti]]<br> [[Hygophum hygomii]]<br> ;L [[Lampanyctus crocodilus]]<br> [[Lobianchia dofleini]]<br> [[Lobianchia gemellarii]]<br> ;M [[Myctophum punctatum]]<br> ;N [[Notoscopelus bolini]]<br> [[Categoria:Myctophidae]] 78xfzlsfhyh7rhw9jim39tzelulnj8u 1925 0 26524 400046 2026-04-19T07:19:51Z Fausta Samaritani 15085 annu 400046 wikitext text/x-wiki '''1925''' {{Annu|XIX secolu|XX secolu|XXI secolu|1900|1910|1920|1930|1940|1921|1922|1923|1924|1925|1926|1927|192|1929}} == Evenimenti == === Sport === === Premii Nobel 1925 [[Image:NobelP.png|50px]] === - [[Premiu Nobel per a Pace]] : <br> - [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : <br> - [[Premiu Nobel per a Medicina]] : <br> - [[Premiu Nobel per a Fisica]] : <br> - [[Premiu Nobel per a Chimica]] : <br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == * Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }} == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] 2dd5kckan3pmu2cva15tnmcd6ik76ob Gliridae 0 26525 400048 2026-04-19T07:38:46Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400048 wikitext text/x-wiki '''Gliridae'''. ;T [[Topu mascaratu]]<br> [[Categoria:Gliridae]] 1b7gheis2of8nms1v9geqizkmzowvsw 400049 400048 2026-04-19T07:42:41Z Fausta Samaritani 15085 file 400049 wikitext text/x-wiki '''Gliridae'''. [[File:Puh na stablu, Paklenica 073158 1.webm|thumb|250px|right|Video]] ;T [[Topu mascaratu]]<br> [[Categoria:Gliridae]] orcmkrmxu6niz7f8dx5kpg40rudut82 Categoria:Zosteraceae 14 26526 400051 2026-04-19T07:48:37Z Fausta Samaritani 15085 category 400051 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Flora]] htjg2pv64eqq3jw4hs25xhpz3664oc9 Zosteraceae 0 26527 400053 2026-04-19T07:53:57Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400053 wikitext text/x-wiki '''Zosteraceae'''. ;Z [[Zostera marina]]<br> [[Categoria:Zosteraceae]] kym4vlubp9gzti8xz3ynqnysjhofjfw 400054 400053 2026-04-19T07:57:56Z Fausta Samaritani 15085 file 400054 wikitext text/x-wiki '''Zosteraceae'''. [[File:Herbier à zostères (Ifremer 00615-72722 - 35539).jpg|thumb|250px|right|Zosteraceae]] ;Z [[Zostera marina]]<br> [[Categoria:Zosteraceae]] 391372v4hmm2d0wr042ejqhuhexuqp3