Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Mandarina
0
1293
400113
368072
2026-04-21T16:18:44Z
Fausta Samaritani
15085
400113
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox begin | color = lightgreen | name = Mandarina}}
{{Taxobox image | image = [[Image:Mandarina.jpg|200px|Limone]] | caption = }}
{{Taxobox begin placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox regnum entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox divisio entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox classis entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}}
{{Taxobox subclassis entry | taxon = [[Rosidae]]}}
{{Taxobox ordo entry | taxon = [[Sapindales]]}}
{{Taxobox familia entry | taxon = [[Rutaceae]]}}
{{Taxobox genus entry | taxon = [[Citrus]]}}
{{Taxobox species entry | taxon = '''''C. reticulata'''''}}
{{Taxobox end placement}}
{{Taxobox section binomial botany | color = lightgreen| binomial_name =Citrus reticulata}}
{{Taxobox end}}
A '''mandarina''' hè un agrumu.
==Da vede dinò==
*[[citronu]]
*[[clementina]]
*[[limea]]
*[[limonu (arburu)|limonu]]
*[[pumelu]]
*[[pumpelmu]]
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Agrumi]]
qeesbggrszwe4gw8rnioem5s7ek04ui
Citronu
0
1294
400110
368071
2026-04-21T16:15:36Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400110
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox begin | color = lightgreen | name = Citronu}}
{{Taxobox image | image = [[Image:Orange-fruit-2.jpg|200px|Citronu]] | caption = }}
{{Taxobox begin placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox regnum entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox divisio entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox classis entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}}
{{Taxobox subclassis entry | taxon = [[Rosidae]]}}
{{Taxobox ordo entry | taxon = [[Sapindales]]}}
{{Taxobox familia entry | taxon = [[Rutaceae]]}}
{{Taxobox genus entry | taxon = [[Citrus]]}}
{{Taxobox species entry | taxon = '''''C. aurantium'''''}}
{{Taxobox end placement}}
{{Taxobox section binomial botany | color = lightgreen| binomial_name =Citrus aurantium}}
{{Taxobox end}}
U '''citronu''' hè un agrumu.
==Da vede dinò==
*[[clementina]]
*[[limea]]
*[[limonu (arburu)|Limonu]]
*[[mandarina]]
*[[pumelu]]
*[[pumpelmu]]
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Agrumi]]
mhe7mtzjuxm1koh9jde6h1yh20nj7jo
Amandulu
0
7311
400109
371073
2026-04-21T16:13:32Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
400109
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color=lightgreen | name=Amandulu}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Urue%C3%B1a_almendro1_lou.jpg|250px|Amàndulu]] | caption = L'amandulu }}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Rosales]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Rosaceae]]}}
{{Taxobox_genus_entry | taxon = '''''Prunus'''''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Species}}
'''''Prunus dulcis''''' ([[Philip Miller|Mill.]]) D. A. Webb
{{Taxobox_image | image = [[Image:Urueña almendro2 lou.jpg|250px|Amàndulu]] | caption = L'amandulu, i fiori}}
{{Taxobox_end}}
Hè un [[arburu]] di a famidda di i [[Rosaceae]] (chi cumprendi i rusulaghji, i parsichi, i [[chjarasgia|chjarasgi]]).
Natu in u [[nordu]] di l'[[Africa]] è di l'[[Asia]] uccidentali ghjunghji in [[Auropa]] à u midievu.
Hè un arburu chjucu, misura circa 9 metri. Vivi da 50 à 80 anni. I so ràdichi sò putenti è t'hani pochi ramificazioni.
L'amandulu bastardu si vedi in piaghja : i so amanduli sò sempri àmari. L'amandulu insitutu hè listessu mà i so frutti sò più dolci.
Temi u fritu è hà bisognu di [[lumu]], di [[soli]] è d'[[aria]] sicca. Par quissa a [[Corsica]] è a [[Mare Terraniu|costa meditarrania]] sò siti parfetti par a so cultura. Li cunveni bè una [[terra|tarra]] povara, pitrosa, sicca o ancù salita è calcària.
I so [[foglia|fogli]] sò ovali, lunghi.
[[Image:Almond tree leaf.JPG|left|thumb|150px|A foglia di l'amàndulu]]
I fiori sò parechji ma solamenti una sopra trè darà un fruttu. Sò bianchi o rosulini è sbucciani da [[marzu]] à [[aprili]].
L'amandulu hè u prima [[arburu fruttevulu]] à fiurisci à a fini di l'[[inguernu]]. U [[muscu]] di i so fiori svighja l'[[abbi]] adurmintati.
I frutti da 4 à 6 centimetri di longu sò d'aspettu viddutosi, di culori [[verde|verdi]] è cuntenini una naciola o dui.
A medda epica par piantà l'amandulu hè da a fini di [[nuvembri]] à i primi [[ghjorna]] di [[dicembri]]. Un amandulu cumincia à dà i frutti versu a so terza annata.
Un locu piantatu à amanduli hè un [[amanduletu]].
U [[legnu]] di l'amandulu piaci monda à i bancalari.
L'amandulu hè u simbulu di a virghjinità cun i so fiori bianchi chi vestini l'arburu com'è una spusata.
== In Corsica ==
[[File:Prunus dulcis flower Corsica 2.jpg|thumb|left|150px|U fiori di l'amandulu]]
In [[Corsica]], l'amandulu t'hà a so fiera d'[[aostu]] in [[Aregnu]]: a "fiera di l'amandulu".
== Rifarenzi ==
== Da veda dinò ==
*l'[[amandula]]
*[[Amarascu]]
*[[Baracucca]]
*[[Listincu]]
== Liami ==
* [http://www.interromania.com/literatura/puesia/sicilia_2004/puesie_sicilia_2004.htm Thiers, Ghjacumu, Amandulu fiuritu, puisia, Interromania]
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Rosaceae]]
4t4wjdj7lplhfkf7ebqszt0eqong8ar
Emmy Rossum
0
11596
400094
346493
2026-04-21T13:31:13Z
Fausta Samaritani
15085
400094
wikitext
text/x-wiki
[[File:Emmy Rossum at 2010 Independent Spirit Awards.jpg|thumb|right|Emmy Rossum]]
'''Emmanuelle ("Emmy") Grey Rossum''' ([[New York]], [[12 di settembre]] [[1986]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]].
== Filmugrafia ==
* Dragonball (2009) - Bulma
* Poseidon (2006) - Jennifer Ramsey
* The Phantom of the Opera (2004) - Christine
* The Day After Tomorrow (2004) - Laura Chapman
* Mystic River (2003) - Katie Markum
* Nola (2003) - Nola
* Passionada (2002) - Vicky Amonte
* Happy Now (2001) - Nicky Trent/Jenny Thomas
* An American Rhapsody (2001) - Sheila (at 15)
* It Had to Be You (2000) - Young Girl
* Songcatcher (2000) - Deladis Slocumb
* Snoops - Caroline Beels
* Genius (1999) (TV) - Claire Addison
== Ligami ==
* {{en}} [http://www.emmyrossum.com/ EmmyRossum.com]
* {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0002536/ IMDB]
* {{en}} [http://www.myspace.com/emmyrossum MySpace]
{{DEFAULTSORT:Rossum, Emmy}}
[[Categoria:Attrice]]
[[Categoria:Americana]]
[[Categoria:Nati in 1986]]
24vro9wdqy0ny41fmn8emyiphzb90el
Categoria:Sylvidae
14
11889
400120
384749
2026-04-21T22:42:22Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
400120
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Categoria:Sylviidae]]
8at3iqvy1mer4kx9jlau3xwhva82hbg
Microeconumia
0
13394
400074
388140
2026-04-21T12:35:52Z
Fausta Samaritani
15085
400074
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
A '''microeconomia''' hè a studia di i fenomeni economichi d'attori individuali. Hè dunque u cuntrariu di a [[macroeconomia]].
Esempii d'attori individuali sò : u consomatore, o l'impresa. Quessi attori sò cunsiderati dutati di ragiò: facenu scelti di consomazione (o di produzzione) seguente preferenze raziunale è misuravile (cifravile). Si pò dunque analisà i cumpurtamenti microeconomichi cù l'aiutu di modelli [[matematica|matematichi]].
=== Riferimenti ===
=== Liami ===
[[Categoria:Economia]]
981i9ecvxxmc590yqz2kr3rp0hkifnz
Nathalia Dill
0
13612
400089
392488
2026-04-21T13:15:19Z
Fausta Samaritani
15085
categoria, link
400089
wikitext
text/x-wiki
[[File:Nathalia Dill em 2018.jpg|miniatura|180px|Nathalia Dill in u 2018]]
'''Nathalia Goyannes Dill Orrico''' ([[Rio de Janeiro]], [[24 di marzu]] [[1986]]) hè un'[[cinemà|attrice]] [[Brasile|brasiliana]].
== Biugrafia ==
== Ligami ==
* {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm3102213/ IMDB]
[[Categoria:Attrice|Dill, Nathalia]]
[[Categoria:Brasiliana|Dill, Nathalia]]
[[Categoria:Biugrafia|Dill, Nathalia]]
[[Categoria:Nati in 1986|Dill, Nathalia]]
fma9zv9b16eavpsqyja00etr2jnptsd
Le Corbusier
0
13700
400100
390133
2026-04-21T15:27:43Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400100
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Le Corbusier (1964).jpg|thumb|Le Corbusier ([[1964]])]]
'''Charles-Édouard Jeanneret-Gris''' ([[La Chaux-de-Fonds]], [[1887]] – [[Roccabruna-Capu Martinu]], [[1965]]) hè statu un architettu [[Svìzzera|svìzzeru]]-[[Francia|francese]].
== Biugrafia ==
Da u 1920 hà pigliatu u nome '''Le Corbusier'''.
[[Categoria:Architettu|Le Corbusier]]
[[Categoria:Svìzzeru|Le Corbusier]]
[[Categoria:Francesu|Le Corbusier]]
[[Categoria:Morti in 1965|Le Corbusier]]
[[Categoria:Biugrafia|Le Corbusier]]
3x6wjahodju0ws9cqr7akpsygntsre4
Frank Lloyd Wright
0
13860
400101
375022
2026-04-21T15:33:30Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
400101
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Frank Lloyd Wright''' (natu in Richland Center, [[Wisconsin]] l'[[8 di ghjugnu]] [[1867]]- mortu in [[Phoenix (Arizona)|Phoenix]] u [[9 d'aprile]], [[1959]]) hè statu un [[architettu]] [[Stati Uniti|americanu]].
== Biugafia ==
[[Categoria:Biugrafia|Wright, Frank Lloyd]]
[[Categoria:Architettu|Wright, Frank Lloyd]]
[[Categoria:Morti in 1959|Wright, Frank Lloyd]]
hi3vgyemfrw4i1giatccrbdyc142ub1
Lady Gaga
0
14400
400099
399699
2026-04-21T13:49:53Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400099
wikitext
text/x-wiki
[[File:Lady Gaga performing Poker Face on The Monster Ball Tour, Newcastle, March 2010-2 (tweak).jpg|thumb|Lady Gaga (2010)]]
'''Stefani Joanne Angelina Germanotta''' ('''Lady Gaga''') (* [[28 di marzu]] [[1986]] in [[New York]], [[SUA]]) hè una [[musica|musicante]] [[americana]]. Cunnisciuta per e so reinvenzioni d'imagine è a so versatilità in tutta l'industria di l'intrattenimentu, hè una figura influente in a musica pupulare. Cù vendite stimate di 200 milioni di dischi, hè una di l'artiste musicali più vendute di tutti i tempi. Publicazioni cum'è Billboard è Rolling Stone l'anu classificata trà e più grande artiste di a storia.
Gaga hà sette album numeru unu è sei canzoni numeru unu in e classifiche americane Billboard 200 è Hot 100, rispettivamente. Hè l'unica artista femina cù quattru singoli chì anu vindutu almenu 10 milioni di copie ognunu in u mondu è detene u record di u cuncertu più frequentatu da una donna. A musicista femina più pagata in u 2011, hà ricevutu 16 Grammy Awards, 22 MTV Video Music Awards, 2 Golden Globe Awards, un Sports Emmy Award, è un ricunniscenza da a Songwriters Hall of Fame. A filantropia è l'attivismu di Gaga si focalizanu nantu à a sensibilizazione à a salute mentale è i diritti LGBTQ. E so iniziative cummerciale includenu a marca di cosmetici vegani Haus Labs è l'urganizazione senza scopo di lucro Born This Way Foundation, chì sustene u benessere di i ghjovani.
[[Kylie Minogue]]
== Biugrafia ==
Stefani Joanne Angelina Germanotta hè nata in una famiglia cattolica di classe media alta u 28 di marzu di u 1986, à l'ospedale Lenox Hill in u quartieru di Lenox Hill, Manhattan, New York City, Stati Uniti. Tramindui i so genitori anu discendenza italiana. I so genitori sò Cynthia Louise (nata Bissett), una filantropa è dirigente d'impresa, è l'imprenditore di Internet Joseph Germanotta, è hà una surella minore chjamata Natali. Cresciuta in u quartieru di l'Upper West Side, Gaga hà dettu in una entrevista chì i so genitori venianu da famiglie di classe inferiore è travagliavanu duramente per tuttu. Da l'età di 11 anni, hà frequentatu u Convent of the Sacred Heart, una scola cattolica privata per ragazze. Gaga hà descrittu a so versione di liceu cum'è "moltu dedicata, assai studiosa, assai disciplinata" ma ancu "un pocu insicura". Si cunsiderava una disadattata è era burlata per "esse troppu provocatrice o troppu eccentrica".<ref group="https://en.wikipedia.org/wiki/Lady_Gaga#CITEREFTracy2013">https://en.wikipedia.org/wiki/Lady_Gaga#CITEREFTracy2013</ref>
Gaga hà cuminciatu à sunà u pianoforte à quattru anni quandu a so mamma hà insistitu ch'ella diventessi "una ghjovana donna cultivata". Hà pigliatu lezioni di pianoforte è hà praticatu durante a so zitiddina. E lezioni anu insignatu à Gaga à amparà a musica à l'arechja, ciò ch'ella preferia à leghje spartiti musicali. I genitori di Gaga l'anu incuragita à perseguità a musica è l'anu iscritta à u Creative Arts Camp. Da adolescente, hà ghjucatu à e serate open mic. Gaga hà interpretatu i roli principali di Adelaide in a pezza Guys and Dolls è Philia in a pezza A Funny Thing Happened on the Way to the Forum à a Regis High School. Hà ancu studiatu recitazione à u Lee Strasberg Theater and Film Institute per dece anni. U so debuttu à u schermu hè statu una apparizione in fondu in u video musicale di u 2000 per a canzone di AC/DC "Stiff Upper Lip". Gaga hà fattu un'audizione senza successu per spettaculi in New York, ancu s'ella hè apparsa in un picculu rolu di fondu cum'è studiente di liceu in un episodiu di u 2001 di The Sopranos intitulatu "The Telltale Moozadell". L'interessu di i fan per quell'episodiu hè aumentatu quandu un clip di a scena di Gaga hè apparsu in linea in u 2010.<ref group="2">{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=http://popwatch.ew.com/2010/10/11/lady-gaga-sopranos-cameo/ |accessdate=2026-03-11 |archive-date=2010-10-15 |archive-url=https://web.archive.org/web/20101015115425/http://popwatch.ew.com/2010/10/11/lady-gaga-sopranos-cameo/ }}</ref>
== Albumi ==
Album di studio in solitaria :
* The Fame (2008)
* Born This Way (2011)
* Artpop (2013)
* Joanne (2016)
* Chromatica (2020)
* Harlequin (2024)
* Mayhem (2025)
Album di studio collaborativi :
* Cheek To Cheek (2014)
* Lover For Sale (2021)
[[Categoria:Musicante]]
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Americana]]
[[Categoria:Nati in 1986]]
nr1bfn2hm3i7ixdd2vcpfg0td6evp96
Mahatma Gandhi
0
14667
400085
392100
2026-04-21T12:59:34Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400085
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[file:MKGandhi.jpg|Ghandi|thumb|right]]
'''Mohandas Karamchand Gandhi''' (in lingua [[devanagari]] मोहनदास करमचन्द गांधी) dettu u ''Mahatma'', natu à Porbandar u [[2 uttrovi|2 uttobre]] [[1869]] è mortu à [[New Delhi]] u [[30 di ghjennaghju|30 ghjennaghju]] [[1948]], hè statu un omu puliticu è filosofu [[India|indianu]].
=== Biugrafia ===
Impurtante guida spirituale pè u so Paese, hè cunnisciutu soprattuttu incù u cugnome di ''mahatma'' (in [[lingua sanscrita|sanscritu]] महात्मा, "grande anima"). Un altru cugnome hè ''Bapu'', chì in hindi significheghja "babbu".
[[Categoria:Puliticante|Gandhi, Mahatma]]
[[Categoria:Filosofu|Gandhi, Mahatma]]
[[Categoria:Indianu|Gandhi, Mahatma]]
[[Categoria:Biugrafia|Gamdhi. Mahatma]]
[[Categoria:Nati in 1869|Gandhi, Mahatma]]
8h34simtbg4ucrh245i0e1neg8t72z0
Arthur Neville Chamberlain
0
14796
400086
354832
2026-04-21T13:03:39Z
Fausta Samaritani
15085
categoria, link
400086
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Neville Chamberlain by William Orpen - 1929.jpg|thumb|180px|Neville Chamberlain - [[1929]]]]
'''Arthur Neville Chamberlain''', natu à Edgbaston ([[Birmingham]]) u 18 di [[marzu]] di u 1869, hè statu un [[pulitica|omu puliticu]] [[Regnu Unitu|inglese]].
=== Biugrafia ===
Era mezu fratellu di l'omu puliticu inglese [[Austen Chamberlain|Joseph Austen Chamberlain]].
Arthur Neville Chamberlain hè statu u Primu Ministru di u [[Regnu Unitu]] da u 28 [[maghju]] [[1937]] à u 10 [[maghju]] 1940 è durante a so attività hà sempre circatu di mantene a pace in [[Auropa]] ancu à u prezu di cuncessione à u [[dittatore]] [[alemanu]] [[Adolf Hitler]].
Arthur Neville Chamberlain hè mortu à [[Highfield Park]] u 9 di [[nuvembre]] di u [[1940]].
[[Categoria:Biugrafia|Chamberlain, Arthur Neville]]
[[Categoria:Nati in 1869|Chamberlain, Arthur Neville]]
636qh3kpqank4ord54pxp7ijhvq5deq
Henri Matisse
0
15684
400087
399648
2026-04-21T13:09:49Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400087
wikitext
text/x-wiki
[[File:Portrait of Henri Matisse 1933 May 20.jpg|thumb|220px|Ritrattu di Matisse (1933)]]
[[File:Matisse autograph.svg|thumb|220px|Firma di Matisse]]
'''Henri Émile Benoît Matisse''' (Le Cateau-Cambrésis, [[31 di dicembre]] [[1869]] - [[Nizza]], [[3 nuvembri]] [[1954]]) hè statu un [[pittura|pittori]], incisori, illustradori è [[scultura|scultori]] [[Francia|francesu]].
Matisse hè unu di i più noti artisti di u vintesimu seculu, espunenti di maiò spiccu di u currenti artisticu di i ''Fauves''.
== Biugrafia ==
=== Ghjuvantù è educazioni ===
Natu u 31 dicembri 1869 in Le Cateau-Cambrésis (Nordu-Passu-di-Calais), in [[Francia]], crisciti à Bohain-en-Vermandois, in a Francia Nordu-uriintali, induva i so parenti gistiani un cummerciu di sumenti. Era u primughjinitu di a famiglia. In u 1887 si trasferì à [[Parighji]] par studià u drittu, travagliendu com'è impiigatu statali, dopu avè ottinutu a qualifica. Cuminciò à pinghja in u 1889, duranti a cunvaliscenza siguenti à un attaccu di appindiciti. Scuprì cusì "una spezia di Paradisu", com'eddu dissi in seguitu. Dicisi di divintà un artistu, incù grandi disappruvazioni di u babbu. In u 1891 turrò à [[Parighji]], par studià arti à l'Académie Julian, divintendu studianti di William-Adolphe Bouguereau è Gustave Moreau. Inizialmenti pinsi naturi morti è paisaghji, sicondu a tradizioni fiamminga, uttinendu un discretu successu. In u 1896 esposi 5 pitturamenti à u salonu di a Société Nationale des Beaux-Arts è u statu francesu ni acquistò dui. In u 1897 è 1898 visitò u pittori John Peter Russell nantu à a Belle Île, à u largu di i costi di a [[Britagna]].
Russell l'intrudussi à l'[[Impressiunisimu]] è à i travagli di [[Van Gogh]] (bon amicu di Russell, ma assulutamenti scunnisciutu à l'ebbica). U stili di Matisse cambiò cumplittamenti, è successivamenti u pittori avaristi dittu: "Russell fù u me maestru, è Russell m'insignò a tiuria di u culori". Influinzatu da i travagli di i postimprissiunisti [[Paul Cézanne]], [[Gauguin]], [[Van Gogh]] è Paul Signac, ma ancu da l'arti giappunesi, feci di u culori l'elementu cruciali di i so dipinti. Molti di i so quatri rializati trà u 1899 è u 1905 facini usu di u ''Pointillisme'', praticatu da Signac. In u 1898 andò à [[Londra]] à studià i dipinti di [[William Turner]]. In u 1894 ebbi una figliola, Marguerite, da a mudedda Caroline Joblau. In u 1898 spusò Amélie Noelie Parayre; ebbini altri dui figlioli, Jean (natu in u 1899) è Pierre (natu in u 1900), chì criscitini insemu à Marguerite. Marguerite feci spessu da mudedda à Matisse. Matisse murì par via di un attaccu cardiacu in u 1954, à l'ità di 84 anni. Hè sipoltu in u cimiteriu di u Munasteru di Cimiez à [[Nizza]].
=== Fauvisimu ===
[[File:Tombe Henri Matisse Nice 2.JPG|left|thumb|280px|Tomba di Matisse a Nizza]]
A so prima mostra avviniti in u 1904, senza grandi successu. In u 1905 si trasferì in u sudu di a Francia, par travaglià incù André Derain; una spirienza duranti a quali s'accintuò a so tindenza à enfatizà furtamenti u culori. I dipinti di stu periodu sò carattarizati da formi appiattiti è linii cuntrullati, incù l'esprissioni chì dumineghja annantu à i dittagli. À u Salon d'Automne di u 1905, parechji artisti prisintetini quatri incù culori viulenti, spessu dissunanti, par sprimà emuzioni, senza riguardu par u culori naturali di u sughjettu. Matisse mustrò ''Finestra aparta'' è ''Donna cù u cappeddu''.
L'artisti funi prestu dinuminati ''Fauves'' (fieri, bestii salvatichi). Matisse fù ricunnisciutu com'è unu di i so espunenti maghjori; altri membri erani Derain, Georges Braque, Raoul Dufy è Maurice de Vlaminck. U pittori simbulistu Gustave Moreau fù u maestru ispiradori di u muvimentu: prufissori à l'École des Beaux-Arts di Parighji, spinsi i so studianti à pinsà à u di fora di u solcu di a tradizioni, par segua i so visioni probbii. I travagli di Matisse, eppuri, scuntroni à quiddi tempi duri critichi. Eppuri u diclinu di u muvimentu Fauves dopu à 1906 ùn rallinteti micca l'ascesa di Matisse; a maiò parti di i so opari più cilebri funi infatti pinti trà u 1906 è u 1917, quandu era parti attiva di u grandi insemu d'artisti chì travagliavani à Montparnasse; bench' eddu ùn ci intrissi micca à pienu, incù i so simbianzi cunsirvatrici è i so custumi burghesi ristrittivi. Matisse ebbi un longu rapportu cù u cullizziunistu d'arti russiu Sergei Shchukin. Probbiu par Shchukin rializò ''A danza'', unu di i so capulavori. Dipinsi ancu una siconda virsioni di u quatru, 'ssa volta in a cullizzioni di u MoMA di New York.
===Gertrude Stein, l'Accademia Matisse, è i sureddi Cone===
Intornu à u 1904 Matisse scuntrò [[Pablo Picasso]], di 12 anni più ghjovanu. I dui divintarani grandi amichi, è ancu artisticamenti rivali. Matisse è [[Picasso]] funi riuniti par a prima volta à u salonu parighjinu di Gertrude Stein è di a cumpagna Alice B. Toklas. Duranti a prima dicada di u vintesimu seculu, l'americana Gertrude Stein, incù i frateddi Leo Stein è Michael Stein, è a moglia di Michael, Sarah, fù un' impurtanti cullizziunista è sustinitrici di u travagliu di Matisse. Inoltri i sureddi Cone, amichi di Gertrude Stein, divintarani i principali sustinitrici di Matisse è [[Picasso]], cullizziunendu cintunari di i so dipinti; sò avali esposti à l'internu di a Cone cuddection à u Museum of Art (Baltimora). Trà u 1911 è u 1917 uparò à Parighji l'Accademia Matisse, vulsuta da l'amichi di Matisse, una scola privata senza fini di lucru, in a quali Matisse educava i ghjovani artisti.
[[File:Intérieur, la lecture - Henri Matisse.jpg|miniatura|Odalisca in pantaloni di raso (1925)]]
=== Dopu Parighji ===
In u 1917 Matisse si trasferì à Cimiez, in a [[Costa Azurra]], un subborgu di [[Nizza]]. I travagli di a dicada siguenti stu trasfirimentu mostrani un rilassamentu è un ammurbidimentu di u so approcciu. Stu ritornu à l'ordini hè tipicu di bona parti di l'arti siguenti a [[Prima guerra mundiali]], ed hè paragunevuli à u niuclassicisimu di [[Picasso]] o Stravinsky, è à u ritornu à u tradiziunalisimu di Derain. I so udalischi uriintalizanti sò carattaristichi di stu periodu; par quantu pupulari, parechji critichi cuntimpuranii trovani sti travagli supirficiali è dicurativi.
Dopu à u 1930 un novu vigori è una curaghjosa simplificazioni apparisci in u so travagliu. U cullizziunistu americanu Albert C. Barnes u cunvinsi di pruducia un ampiu murali par a Barnes Foundation di Filadelfia, ''A danza II'', cumplittatu in u 1932. Matisse è so moglia si sipararani in u 1939. In u 1941 li fù diagnusticatu un cancaru à u stintinu è, sopravvissutu à un diddicatu intarventu chirurgicu, iniziò à andà in sedia à ruteddi. Incù l'aiutu di l'assistenti rializò grandi ''collages'', chjamati "gouaches découpés". In u 1947 pubblicò ''Jazz'', un libru in edizioni limitata, cuntinenti stampi à culori di ''collage'', accumpagnati da i so pinsamenti. In l'anni quaranta travagliò ancu com'è artistu graficu è prudussi illustrazioni in biancu è neru par parechji libra, trà u quali l'Ulissi di [[James Joyce]]. In u 1951 finì un prugettu quadriinnali, cunsistenti in a prughjittazioni di i dicori interni, di i vitrati è di i dicurazioni murali in ceramica par a Chapelle du Rosaire à Vence, in Francia. Matisse murì par via d'un attaccu cardiacu in u 1954, à l'ità di 84 anni. Hè sipoltu in u cimiteriu di u Munasteru di Cimiez à Nizza.
== Comu travagliava? ==
Matisse usava à parta da a raffigurazioni di a rialità, trasfurmendu la dopu in formi simplificati è appiattiti à traversu l'accustamentu di culori primarii è sicundarii puri, accesi, luminosi, privi oramai di rifirimentu à a discrizzioni naturali. A so attività pitturica si svolsi par dicennii, in u so chetu ambienti familiari, luntanu da i clamori di a vita mundana. Svolsi a so ricerca purtendu u so stili à un affinamentu prugrissivu chì tuccò, in tarda ità, i zoglii di l'astrattisimu, senza l'intinzioni di vulè li oltripassà. Si avvicinò à l'astrazzioni soprattuttu incù a tecnica di u ''collage'' annantu à carta, incù figuri simplificati, da i campituri omugenii, chì pruduciani effetti dinamichi è un vivaci cuntrastu incù u sfondu. A so seria di ''Nudi Turchini'' rapprisenta u principali asempiu di a tecnica dinuminata "pinghja incù i forbici"; erani cumpusizioni figurativi à ''collage'', à unu o più culori, par i quali usava cartuncini lighjeri, sii par u sfondu sii par u disegnu. Tracciava prima à piumbinu l'intreiu disegnu annantu à u fogliu è dopu priparava i figuri culurati da incuddà.
Simplificava i figuri è i riavvicinava lascendu picculi marghjini bianchi. A luci di u sudu l'avia insignatu à apprizzià a forza di u culori è à usà la in funzioni sprissiva. I giaddi erani accustati à u viulettu, u rossu à u verdi, u turchinu à l'aranciu; a ricerca di Matisse riguardava l'accustamentu trà i culori, u so accordu o cuntrastu, micca u culori in sè. U culori era distribuitu incù viimenza nantu à a tela è incù un' immidiatezza tali da ùn copra la micca tutalamenti. À i culori primarii accustava i culori cumplimintarii incù l'evidenti intentu di raffurzà ni u cuntrastu timbricu. Ni risultava un insemu moltu vivaci incù un evidenti gustu par a dicuratività. A forti valenza dicurativa era accintuata da a simplificazioni di i formi è da a bidiminsiunalità. Dopu un viaghju in [[Algeria]] in u 1906, Matisse trascorri dui longhi sughjorni in u [[Maroccu]] in u 1912 è 1913; l'intaressi par l'arti islamica, incù u so rifiutu par a figurazioni è i so suparficii ritmichi è ripititivi, cuntribuisci à alluntanà lu da a tradizioni uccidintali, à u quali solu u liava certa estrema sintesi di i "primitivi" taliani.
==Opari==
* ''Natura morta incù libri'' (Nature morte aux livres) (1890), prima opara, Museiu Matisse, [[Nizza]]
* ''A tola eretta'' (1897), Cullizzioni privata, Stavros S. Niarcos
* ''Lussu, calmu è vuluttà'' (Luxe, calme et volupté) (1904), Museiu d'Orsay, Parighji
* ''Madama Matisse'' (Ritrattu incù a riga verdi) (1905), Statens Museum for Kunst, Copenaghen
* ''Donna incù cappeddu'' (1905), Museum of Modern Art, San Francisco
* ''Finestra aparta'', (1905), National Gallery of Art, Washington
* ''Gioia di campà'' (Matisse) (1906), Barnes Foundation, Merion
* ''A stanza rossa'', (1908), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu
* ''Cunvarsazioni'', (1908), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu
* ''A danza'' (1909), prima virsioni incù minori dittagli è culori menu accesi, Museum of Modern Art, New York
* ''A danza'' (1910), a siconda virsioni hè inveci più fideli à i culori di u [[fauvisimu]], Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu Musica (1910), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu
* ''I pesci rossi'', (1912), Museiu Puškin, Mosca Nudo rosa (1935), Museum of Art, [[Baltimora]]
* ''A camisgetta rumena'' (1940), Centru Pompidou, Parighji Jazz (1947), illustrazioni par Jazz
* ''A tristizia di u rè'' (1952), Centru Pompidou, Parighji
== Da veda ==
* [[Fauvisimu]]
* [[Pablo Picasso]]
[[categoria:Biugrafia|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Pittore|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Scultore|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Francesu|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Natu in 1869|Matisse, Henri]]
cdh6zpdjkhizydttvm7i7fqljzn6mh6
400088
400087
2026-04-21T13:11:12Z
Fausta Samaritani
15085
400088
wikitext
text/x-wiki
[[File:Portrait of Henri Matisse 1933 May 20.jpg|thumb|200px|Ritrattu di Matisse (1933)]]
[[File:Matisse autograph.svg|thumb|220px|Firma di Matisse]]
'''Henri Émile Benoît Matisse''' (Le Cateau-Cambrésis, [[31 di dicembre]] [[1869]] - [[Nizza]], [[3 nuvembri]] [[1954]]) hè statu un [[pittura|pittori]], incisori, illustradori è [[scultura|scultori]] [[Francia|francesu]].
Matisse hè unu di i più noti artisti di u vintesimu seculu, espunenti di maiò spiccu di u currenti artisticu di i ''Fauves''.
== Biugrafia ==
=== Ghjuvantù è educazioni ===
Natu u 31 dicembri 1869 in Le Cateau-Cambrésis (Nordu-Passu-di-Calais), in [[Francia]], crisciti à Bohain-en-Vermandois, in a Francia Nordu-uriintali, induva i so parenti gistiani un cummerciu di sumenti. Era u primughjinitu di a famiglia. In u 1887 si trasferì à [[Parighji]] par studià u drittu, travagliendu com'è impiigatu statali, dopu avè ottinutu a qualifica. Cuminciò à pinghja in u 1889, duranti a cunvaliscenza siguenti à un attaccu di appindiciti. Scuprì cusì "una spezia di Paradisu", com'eddu dissi in seguitu. Dicisi di divintà un artistu, incù grandi disappruvazioni di u babbu. In u 1891 turrò à [[Parighji]], par studià arti à l'Académie Julian, divintendu studianti di William-Adolphe Bouguereau è Gustave Moreau. Inizialmenti pinsi naturi morti è paisaghji, sicondu a tradizioni fiamminga, uttinendu un discretu successu. In u 1896 esposi 5 pitturamenti à u salonu di a Société Nationale des Beaux-Arts è u statu francesu ni acquistò dui. In u 1897 è 1898 visitò u pittori John Peter Russell nantu à a Belle Île, à u largu di i costi di a [[Britagna]].
Russell l'intrudussi à l'[[Impressiunisimu]] è à i travagli di [[Van Gogh]] (bon amicu di Russell, ma assulutamenti scunnisciutu à l'ebbica). U stili di Matisse cambiò cumplittamenti, è successivamenti u pittori avaristi dittu: "Russell fù u me maestru, è Russell m'insignò a tiuria di u culori". Influinzatu da i travagli di i postimprissiunisti [[Paul Cézanne]], [[Gauguin]], [[Van Gogh]] è Paul Signac, ma ancu da l'arti giappunesi, feci di u culori l'elementu cruciali di i so dipinti. Molti di i so quatri rializati trà u 1899 è u 1905 facini usu di u ''Pointillisme'', praticatu da Signac. In u 1898 andò à [[Londra]] à studià i dipinti di [[William Turner]]. In u 1894 ebbi una figliola, Marguerite, da a mudedda Caroline Joblau. In u 1898 spusò Amélie Noelie Parayre; ebbini altri dui figlioli, Jean (natu in u 1899) è Pierre (natu in u 1900), chì criscitini insemu à Marguerite. Marguerite feci spessu da mudedda à Matisse. Matisse murì par via di un attaccu cardiacu in u 1954, à l'ità di 84 anni. Hè sipoltu in u cimiteriu di u Munasteru di Cimiez à [[Nizza]].
=== Fauvisimu ===
[[File:Tombe Henri Matisse Nice 2.JPG|left|thumb|280px|Tomba di Matisse a Nizza]]
A so prima mostra avviniti in u 1904, senza grandi successu. In u 1905 si trasferì in u sudu di a Francia, par travaglià incù André Derain; una spirienza duranti a quali s'accintuò a so tindenza à enfatizà furtamenti u culori. I dipinti di stu periodu sò carattarizati da formi appiattiti è linii cuntrullati, incù l'esprissioni chì dumineghja annantu à i dittagli. À u Salon d'Automne di u 1905, parechji artisti prisintetini quatri incù culori viulenti, spessu dissunanti, par sprimà emuzioni, senza riguardu par u culori naturali di u sughjettu. Matisse mustrò ''Finestra aparta'' è ''Donna cù u cappeddu''.
L'artisti funi prestu dinuminati ''Fauves'' (fieri, bestii salvatichi). Matisse fù ricunnisciutu com'è unu di i so espunenti maghjori; altri membri erani Derain, Georges Braque, Raoul Dufy è Maurice de Vlaminck. U pittori simbulistu Gustave Moreau fù u maestru ispiradori di u muvimentu: prufissori à l'École des Beaux-Arts di Parighji, spinsi i so studianti à pinsà à u di fora di u solcu di a tradizioni, par segua i so visioni probbii. I travagli di Matisse, eppuri, scuntroni à quiddi tempi duri critichi. Eppuri u diclinu di u muvimentu Fauves dopu à 1906 ùn rallinteti micca l'ascesa di Matisse; a maiò parti di i so opari più cilebri funi infatti pinti trà u 1906 è u 1917, quandu era parti attiva di u grandi insemu d'artisti chì travagliavani à Montparnasse; bench' eddu ùn ci intrissi micca à pienu, incù i so simbianzi cunsirvatrici è i so custumi burghesi ristrittivi. Matisse ebbi un longu rapportu cù u cullizziunistu d'arti russiu Sergei Shchukin. Probbiu par Shchukin rializò ''A danza'', unu di i so capulavori. Dipinsi ancu una siconda virsioni di u quatru, 'ssa volta in a cullizzioni di u MoMA di New York.
===Gertrude Stein, l'Accademia Matisse, è i sureddi Cone===
Intornu à u 1904 Matisse scuntrò [[Pablo Picasso]], di 12 anni più ghjovanu. I dui divintarani grandi amichi, è ancu artisticamenti rivali. Matisse è [[Picasso]] funi riuniti par a prima volta à u salonu parighjinu di Gertrude Stein è di a cumpagna Alice B. Toklas. Duranti a prima dicada di u vintesimu seculu, l'americana Gertrude Stein, incù i frateddi Leo Stein è Michael Stein, è a moglia di Michael, Sarah, fù un' impurtanti cullizziunista è sustinitrici di u travagliu di Matisse. Inoltri i sureddi Cone, amichi di Gertrude Stein, divintarani i principali sustinitrici di Matisse è [[Picasso]], cullizziunendu cintunari di i so dipinti; sò avali esposti à l'internu di a Cone cuddection à u Museum of Art (Baltimora). Trà u 1911 è u 1917 uparò à Parighji l'Accademia Matisse, vulsuta da l'amichi di Matisse, una scola privata senza fini di lucru, in a quali Matisse educava i ghjovani artisti.
[[File:Intérieur, la lecture - Henri Matisse.jpg|miniatura|Odalisca in pantaloni di raso (1925)]]
=== Dopu Parighji ===
In u 1917 Matisse si trasferì à Cimiez, in a [[Costa Azurra]], un subborgu di [[Nizza]]. I travagli di a dicada siguenti stu trasfirimentu mostrani un rilassamentu è un ammurbidimentu di u so approcciu. Stu ritornu à l'ordini hè tipicu di bona parti di l'arti siguenti a [[Prima guerra mundiali]], ed hè paragunevuli à u niuclassicisimu di [[Picasso]] o Stravinsky, è à u ritornu à u tradiziunalisimu di Derain. I so udalischi uriintalizanti sò carattaristichi di stu periodu; par quantu pupulari, parechji critichi cuntimpuranii trovani sti travagli supirficiali è dicurativi.
Dopu à u 1930 un novu vigori è una curaghjosa simplificazioni apparisci in u so travagliu. U cullizziunistu americanu Albert C. Barnes u cunvinsi di pruducia un ampiu murali par a Barnes Foundation di Filadelfia, ''A danza II'', cumplittatu in u 1932. Matisse è so moglia si sipararani in u 1939. In u 1941 li fù diagnusticatu un cancaru à u stintinu è, sopravvissutu à un diddicatu intarventu chirurgicu, iniziò à andà in sedia à ruteddi. Incù l'aiutu di l'assistenti rializò grandi ''collages'', chjamati "gouaches découpés". In u 1947 pubblicò ''Jazz'', un libru in edizioni limitata, cuntinenti stampi à culori di ''collage'', accumpagnati da i so pinsamenti. In l'anni quaranta travagliò ancu com'è artistu graficu è prudussi illustrazioni in biancu è neru par parechji libra, trà u quali l'Ulissi di [[James Joyce]]. In u 1951 finì un prugettu quadriinnali, cunsistenti in a prughjittazioni di i dicori interni, di i vitrati è di i dicurazioni murali in ceramica par a Chapelle du Rosaire à Vence, in Francia. Matisse murì par via d'un attaccu cardiacu in u 1954, à l'ità di 84 anni. Hè sipoltu in u cimiteriu di u Munasteru di Cimiez à Nizza.
== Comu travagliava? ==
Matisse usava à parta da a raffigurazioni di a rialità, trasfurmendu la dopu in formi simplificati è appiattiti à traversu l'accustamentu di culori primarii è sicundarii puri, accesi, luminosi, privi oramai di rifirimentu à a discrizzioni naturali. A so attività pitturica si svolsi par dicennii, in u so chetu ambienti familiari, luntanu da i clamori di a vita mundana. Svolsi a so ricerca purtendu u so stili à un affinamentu prugrissivu chì tuccò, in tarda ità, i zoglii di l'astrattisimu, senza l'intinzioni di vulè li oltripassà. Si avvicinò à l'astrazzioni soprattuttu incù a tecnica di u ''collage'' annantu à carta, incù figuri simplificati, da i campituri omugenii, chì pruduciani effetti dinamichi è un vivaci cuntrastu incù u sfondu. A so seria di ''Nudi Turchini'' rapprisenta u principali asempiu di a tecnica dinuminata "pinghja incù i forbici"; erani cumpusizioni figurativi à ''collage'', à unu o più culori, par i quali usava cartuncini lighjeri, sii par u sfondu sii par u disegnu. Tracciava prima à piumbinu l'intreiu disegnu annantu à u fogliu è dopu priparava i figuri culurati da incuddà.
Simplificava i figuri è i riavvicinava lascendu picculi marghjini bianchi. A luci di u sudu l'avia insignatu à apprizzià a forza di u culori è à usà la in funzioni sprissiva. I giaddi erani accustati à u viulettu, u rossu à u verdi, u turchinu à l'aranciu; a ricerca di Matisse riguardava l'accustamentu trà i culori, u so accordu o cuntrastu, micca u culori in sè. U culori era distribuitu incù viimenza nantu à a tela è incù un' immidiatezza tali da ùn copra la micca tutalamenti. À i culori primarii accustava i culori cumplimintarii incù l'evidenti intentu di raffurzà ni u cuntrastu timbricu. Ni risultava un insemu moltu vivaci incù un evidenti gustu par a dicuratività. A forti valenza dicurativa era accintuata da a simplificazioni di i formi è da a bidiminsiunalità. Dopu un viaghju in [[Algeria]] in u 1906, Matisse trascorri dui longhi sughjorni in u [[Maroccu]] in u 1912 è 1913; l'intaressi par l'arti islamica, incù u so rifiutu par a figurazioni è i so suparficii ritmichi è ripititivi, cuntribuisci à alluntanà lu da a tradizioni uccidintali, à u quali solu u liava certa estrema sintesi di i "primitivi" taliani.
==Opari==
* ''Natura morta incù libri'' (Nature morte aux livres) (1890), prima opara, Museiu Matisse, [[Nizza]]
* ''A tola eretta'' (1897), Cullizzioni privata, Stavros S. Niarcos
* ''Lussu, calmu è vuluttà'' (Luxe, calme et volupté) (1904), Museiu d'Orsay, Parighji
* ''Madama Matisse'' (Ritrattu incù a riga verdi) (1905), Statens Museum for Kunst, Copenaghen
* ''Donna incù cappeddu'' (1905), Museum of Modern Art, San Francisco
* ''Finestra aparta'', (1905), National Gallery of Art, Washington
* ''Gioia di campà'' (Matisse) (1906), Barnes Foundation, Merion
* ''A stanza rossa'', (1908), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu
* ''Cunvarsazioni'', (1908), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu
* ''A danza'' (1909), prima virsioni incù minori dittagli è culori menu accesi, Museum of Modern Art, New York
* ''A danza'' (1910), a siconda virsioni hè inveci più fideli à i culori di u [[fauvisimu]], Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu Musica (1910), Museiu di l'Ermitage, San Petruburgu
* ''I pesci rossi'', (1912), Museiu Puškin, Mosca Nudo rosa (1935), Museum of Art, [[Baltimora]]
* ''A camisgetta rumena'' (1940), Centru Pompidou, Parighji Jazz (1947), illustrazioni par Jazz
* ''A tristizia di u rè'' (1952), Centru Pompidou, Parighji
== Da veda ==
* [[Fauvisimu]]
* [[Pablo Picasso]]
[[categoria:Biugrafia|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Pittore|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Scultore|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Francesu|Matisse, Henri]]
[[Categoria:Nati in 1869|Matisse, Henri]]
4bobkh0v9oi121wlmd6ib64j5584q62
Limea
0
16021
400112
386723
2026-04-21T16:18:06Z
Fausta Samaritani
15085
/* Altri prugetti */
400112
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A limea'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Cedrat_da_Corse.JPG|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Citrus medica</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Sapindales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Rutaceae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Citrus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Citrus medica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"></span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Chinesische_Zedrat_Zitrone.jpg|250px|A limea]]
|-----
|}
A '''limea''', '''alimea''' ò '''cedru''' ([[latinu]]: ''Citrus medica'') hè una [[spezia]] appartinenti à u [[Genaru (tassunumia)|genaru]] ''[[Citrus]]'', in a [[Famiglia (tassunumia)|famiglia]] di i [[Rutaceae|rutacei]]. Hè cunsidarata una di i trè spezii di [[Agrumu|agrumi]] da i quali deriveghjani tutti i membri di u genaru oghji cunnisciuti, incù u [[Citrus maxima|pummelu]] è à u [[Citrus reticulata|mandarina]].
== Murfulugia ==
A pianta hè un [[arbustu]] chì pò righjunghja i 4 metri di altezza. I rametti ghjovani sò russicci o viuletti, incù foglii longhi finu à 20 cm. I [[fiori|fiori]] crescini in gruppi da trè à dodici è sò moltu prufumati; i bocciuli sò russicci, ma u fiori apartu hè biancu. U [[fruttu]] hè grandi 20-30 cm, giaddu, uvali o guasi rutondu, calchì volta incù una lighjeri prutuberanza à u picciolu è un pocu appuntitu da a parti opposta. A [[buchjula]] hè moltu ruvida è eccizziunalamenti spessa. Custituisci finu à u 70% di u fruttu. Và senza dì si parò ch'è quantunqua stu fruttu si cunsuma frescu assà di radu; a carattaristica particulari di a limea hè infatti quidda di pruducia frutti cumplittamenti dolci o cumplittamenti aciarbi.
==Biulugia==
A limea hè un arburi à crescita lenta chì prifirisci i climi caldi è assuliati. Nicissiteghja una terra bedda assiccata è tullareghja i terri appena aciti. A fiuritura hà locu di branu è i frutti maturani di vaghjimu. L'alimei sò di regula racolti à a mani pà evità di dannighjà i frutti diddicati.
==Ripartizioni==
A limea hè urighjinaria di l'Himalaya, ma hè avà largamenti cultivatu in i righjoni mediterranii, in particulari in Italia, in iSpagna è in Grecia. Hè ancu cultivatu in altri righjoni di u mondu, tali l'India, a China è i Stati Uniti.
Com'è l'altri agrumi, a limea hà i so urighjini in l'[[Asia]] suduriintali, più pricisamenti à l'incirca in l'aria oghji amministrata da u [[Bhutan]], ma hè ghjunta in [[Auropa]] in tempi rimoti.
In [[Italia]] a cunniscenza di a limea hè moltu antica. Fù classificata dighjà da [[Gaio Pliniu Sicondu|Pliniu u vechju]] in a [[Naturalis Historia]] cù u nomu di "mela assira". À quiddi tempi ùn s'imprudava ancora u fruttu com'è [[alimentu]]; u so usu à tali scopu si saristi diffusu solu dui seculi più tardi. Era inveci adupratu com'è [[rispighjenti]] par l'[[Insecta|insetti]] nucivi com'è i [[Culicidae|zinzali]], in manera analoga à a [[Cymbopogon|citrunedda]]. Oghji a limea hè principalamenti cultivata è travagliata in [[Calabria]], in a fascia custiera di l'altu Tirrenu cusintinu chì và da [[Belvideri Marittimu]] à [[Tortora (Italia)|Tortora]], dinuminata [[Riviera di l'Alimei]] incù à u centru [[Santa Maria di a limea]].
Attualmenti stu fruttu hè cultivatu soprattuttu in l'aria [[Meditarraniu|meditarrania]], in [[Mediu Urienti]], [[India]] è [[Indunesia]], ma ancu in [[Australia]], [[Brasili]] è in i [[Stati Uniti d'America|SUA]]. In molti lucalità indiani cresci puri spuntaniamenti.
''Citrus medica'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Tassunumia==
U nomu scentificu di a limea hè ''Citrus medica''. Hè ancu cunnisciutu sottu à altri noma, tali Citrus limonum medica è ''Citrus medica'' var. sarcodactylis. 'Ssi noma sò calchì volta apradati com'è sinonimi pà disignà diffarenti varietà d'alimei.
== Usi è variità ==
[[File:Castello, collezione degli agrumi 03.jpg|thumb|left|Una limea|240px]]
A limea fù impiigata in l'[[industria alimintari]] par u cunsumu com'è fruttu da tola<ref>Simplici o incù l'aghjunta di sali o bicarbunatu di sodiu, fù usata com'è dighjistivu in fini di pastu.</ref>, par a priparazioni di [[bebbita analcolica|bebbiti analcolichi]] è frutta [[canditura|candita]], ma a maiò parti ni fù cunsumata in l'[[industria farmaceutica]] par a pruduzzioni di [[oliu essinziali]]. L'essenza ricavata da a limea hè parò faciulamenti ditiriurevuli.
Una minzioni particulari devi essa fatta par a ''limea ghjudaica'' o [[etrog]] (''Citrus medica var. ethrog'') chì fù usata da i cridenti abrei in a [[Sukot|Fistività di i Tabernaculi]]. Hè una varietà cultivata in [[Grecia]], [[Etiupia]] è soprattuttu in [[Palestina]], ma ancu in [[Calabria]] in a Riviera di l'alimei. À diffarenza di tutti l'altri agrumi, pussedi un<nowiki>'</nowiki>''albedu'' (a parti bianca di a buciula) cumestibili è sopratuttu molta succosa. I [[steroli]] cuntinuti in l'albedu sò un ottimu rimediu contru u [[colesterolu]]. U fruttu intreiu fù impiigatu par a pruduzzioni di bebbiti analcolichi.
A limea conta un grandi numaru di variità; a variità più diffusa in Italia hè quidda cultivata in Calabria, dinuminata ''limea liscia di Diamanti'' (di grossu tagliu è prufumata, distinata in grandi parti à a canditura); in [[Sicilia]] hè tipica quidda chjamata "vozza vozza", à bassa acidità, bona par u cunsumu crudu, mentri in Campania si ni cultiva una moltu acita, da l'albedu amarettu, è una dolci è grossa.
Ci hè da minziunà dinò a [[limea di Corsica]], a più nota à polpa dolci.
== Arti ==
In arti, finu à u [[XVII seculu]] u ''Citrus medica'' hè statu spessu cunfusu cù a limea di u Libanu, par a quali hè faciuli veda dipintu una limea (agrumu) par indicà inveci u coniferu. Trà l'asempii cunnisciuti, unu hè [[Marcu Palmezzano]], pittori di u [[XVI seculu]], ind'è u quali a limea, dipintu com'è agrumu, hà sempri valori di simbulu riligiosu d'urighjini biblica: in u dipintu di l'''[[Immaculata cù u Patri Eternu in gloria è i santi Anselmu, Agostino è Stefanu|Immaculata]]'' (1510), eccu, in altu à dritta, appariscia una bedda "limea" piena di frutti chì hè ghjustu appuntu una limea di u Libanu.
== Tradizioni pupulari ==
In a cità di [[Forlì]], a festa didicata à u Santo Servita [[Pellegrino Laziosi]] u 1 maghju, hè carattarizata da a vendita di limei.
Ancu à [[Bibbona]] ([[Livornu]]) in u ghjornu di Pasquetta si teni a festa di a limea, in ricordu di l'antica usanza lucali di serva si di stu fruttu com'è daziu.
==Citazioni==
Accadi chì a limea fussi mintuvata in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu, in a [[Nanna di u Bambinu]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]:
* ''Tù sè a limea cunfitta è sapurita,''
:''La melarancia sanguigna è culurita,''
:''La me rosa bianca è rossa,''
:''La me amandula fiurita,''
:''La me mela muscatedda,''
:''Li me ochji, la me stedda.''
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
== Noti ==
<references/>
== Da veda dinò ==
* [[Agrumu]]
* [[Citrus]]
* [[Cedrata Tassoni]]
*[[citronu]]
*[[clementina]]
*[[limonu (arburu)|Limonu]]
*[[mandarina]]
*[[pumelu]]
*[[pumpelmu]]
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Citrus_medica ''Citrus medica''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Rutaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
[[Categoria:Agrumi]]
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
6ok5lxs15y5dlnrns3g7zpqfh46r2tg
Agnez Mo
0
16254
400091
380706
2026-04-21T13:21:48Z
Fausta Samaritani
15085
categoria, link
400091
wikitext
text/x-wiki
[[File:Agnes at AMI 2004.jpg|thumb|180px|right|Agnez Mo ([[2004]])]]
'''Agnes Monica Muljoto''' ('''Agnez Mo''') (* [[1 di lugliu]] [[1986]] in [[Jakarta|Giacarta]]) hè una [[musica|musicante]] [[Indonesia|indunesiana]].
== Albumi ==
* And the Story Goes ([[2003]])
* Whaddup A.. '?! ([[2005]])
* Sacredly Agnezious ([[2009]])
* Agnez Mo ([[2013]])
* X ([[2017]])
[[Categoria:Musicante|Mo, Agnez]]
[[Categoria:Biugrafia|Mo, Agnez]]
[[Categoria:Nati in 1986|Mo, Agnez]]
5ozh7hqnzn6zmorcucj9mpkl0ml09uw
Pumpelmu
0
17488
400115
382005
2026-04-21T16:22:00Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400115
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U pumpelmu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Starr_070313-5666_Citrus_maxima.jpg|240px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Citrus maxima</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Sapindales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Rutaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Citrus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Citrus maxima''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"></span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Citrus_maxima2.jpg|240px|U pumpelmu]]
|-----
|}
U '''pumpelmu''' ('''''Citrus maxima''''' o, sicondu [[Carl von Linné|Linnaeus]], '''''Citrus grandis'''''), appartene à u [[Generu (tassunumia)|generu]] di i [[Citrus]], in a famiglia di e [[Rutaceae]]. Hè cunsideratu una di e trè [[spezia|spezie]] da e quale diriveghjanu tutti l'[[agrumu|agrumi]] oghje cunnisciuti, incù l'[[Citrus medica|alimeia]] è a [[Citrus reticulata|mandarina]].
== Morfulugia ==
[[File:Citrus maxima piece.jpg|thumb|left|Internu di u pumpelmu]]
Differamente da ogni altru agrumu, u pumpelmu ùn hè micca sfericu o appena sciacciatu, è si prisenta à spessu incù una forma à [[pera]]. A [[buchja]] hè liscia, verdiccia, à volta rusulata, mentre a polpa pussede culori chì vanu da u giallu à u rusulata finu à u rossu. Hè u più grande trà i [[frutti]] di i ''citrus'', cresce finu à i 30 cm di diamitru è pò pisà finu à i 10 kilò. Tipica per sta spezia hè l'abbundante prisenza di a sustanza bianca spungosa sottu a buchja (ditta ''albedu''), chì com'è in a maièo parte di l'agrumi ùn hè micca ***commestibile; d'albedu hè custituita ghjustu appuntu tutta a parte superiore di u fruttu, vene à dì a parte stretta di a forma à pera. S'è u fruttu hè maturu u gustu hè piacevule, più dolce ch'è quellu di l'[[aranciu amaru]] è senza alcuna acidità. Ogni spichju di u fruttu hè piuttostu grande, prisenta picculi [[seme|semi]] è una buchja spessa faciule da caccià.
U pumpelmu hè moltu grande è per via di cunsequenza una persona sola hà difficultà à cunsumà lu è o appena coltu, ciò chì prubabilamente ***succesi in [[Indocina]] induve u fruttu pò rialmente ghjunghje à maturazione cumpletta.
Moltu diffusu in [[China]], induve ellu hè cunsumatu frescu, hè imprudatu ancu per pruduce suchji (in [[Israele]]) è per condisce insalate di frutta o di [[ligume|ligumi]], oppuri [[frutta candita|canditu]].
L'industria ricava un [[oliu essenziale|olii essenziale]] da a buchja.
Hè sempre più diffusu in i supermercati europei.
==pumpelmu o pumpelmu==
[[File:Pummelos.jpg|thumb|Dui pumpelmi]]Dui parole moltu simile, dui frutti chì si ponu si cunfonde faciule. Nanzituttu, u [[pumpelmu]] hè oghje largamente cunnisciutu è pare in qualchì modu stranu ch'è un fruttu chì u so nome hè scunnisciutu possi attribuisce si ne a paternità genetica. Eppuru hè statu dimustratu chì sò solu trè i progenitori di tutti l'agrumi oghje cunnisciuti: l'alimeia, a [[mandarina]] è questu giganti d'altri tempi chì pudemu chjamà solu incù nomi lucali, perchè a so impurtanza ùn hè mai ghjunta à 'ssu livellu. Hè dunque unu di i trè illustri antenati di l'agrumi. U pumpelmu hè dunque inevitabilamente un [[ibridu]], tantu bellu risciutu da avè guasi cancellatu l'uriginale. Hè tantu bellu risciutu ch'è à i ghjorni d'oghje ùn hè micca cunclusu u dibattitu trà pumpelmu è pumpelmu. Molti sperti cunsidereghjanu ch'è u pumpelmu saria solu a virsione [[Mare Meditarraniu|meditarrania]] di u pumpelmu. Altri sò cunvinti ch'è u pumpelmu sia simpliciamente u sviluppu naturale di a spezia antica, difinitivamente estinta, di i pumeli. Ferma sempre una quistione aperta.
== Storia ==
U pumpelmu hè nativu di u sudu di l'[[Asia]] è di a [[Malesia]] induve ellu hè cunnisciutu da più di quattru milla anni. Fù introduttu in [[China]] intornu à u 100 d.C., induve ellu s'hè diffusu è cuntinueghja à sopravvive, ancu spuntaneamente accantu à i fiumi, finu à i nostri ghjorni. Hè cultivatu in e rigione miridiunale ([[Jiangsu]], [[Jiangxi]], [[Fujian]]) è spicialmente in [[Tailanda]]. Ci sò culture ancu in [[Taiwan]] è [[Giappone]], in u sudu di l'[[India]], [[Malesia]], [[Indunesia]], [[Nova Guinea]] è [[Tahiti]].
Più ch'è in Asia, u pumpelmu hè cultivatu in [[California]] è soprattuttu in [[Israele]].
Fù introduttu in [[Giamaica]] in u XVIII seculu da u capitanu inglese Shaddock, chì lucalmente dete ancu u so nome à u fruttu. A casata di stu capitanu hè sempre ricurdata ancu in [[Liguria]], induve u pumpelmu hè cunnisciutu com'è ''sciaddocco''.
== Imagine ==
<gallery>
File:Pummelos.jpg|<div class="center">Pumpelmi</div>
File:Pummelo_sectioned.jpg|<div class="center">Fruttu tagliatu</div>
File:Pomelo flesh.jpg|<div class="center">Polpa di pumpelmu</div>
File:Pomelo flower.jpg|<div class="center">Fiori di pumpelmu</div>
File:Citrus maxima0.jpg|<div class="center">Pumpelmu annantu à l'arburu</div>
File:Pomelo3.jpg|<div class="center">U fruttu annantu à l'arburu, Isule [[Filippine]]</div>
File:Xiancun - pomelo orchards - DSCF4064.jpg|<div class="center">Culture di pumpelmu in u [[Fujian]], in China</div>
</gallery>
==Da vede dinò==
*[[citronu]]
*[[clementina]]
*[[limea]]
*[[limonu (arburu)|limonu]]
*[[mandarina]]
*[[pumelu]]
== Note ==
<references/>
==Fonte==
'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Rutaceae]]
[[Categoria:Agrumi]]
nq8rjvwuh5tuxo6ssso0afmzjdt2cws
Pumelu
0
17489
400114
382007
2026-04-21T16:19:51Z
Fausta Samaritani
15085
400114
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U pumelu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Grapefruit 700x490.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Citrus x paradisi</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Sapindales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Rutaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Citrus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Citrus × paradisi''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"></span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Starr_071024-0115_Citrus_x_paradisi.jpg|250px|U pumelu]]
|-----
|}
U '''pumelu''' hè un [[arburu]] fruttiferu appartinente à u [[Generu (tassunumia)|generu]] [[Citrus]], è à a [[Famiglia (tassunumia)|famiglia]] di e [[Rutaceae]]. U nome cumunu ''pumelu'' si pò riferisce tantu à a pianta ch'è à u so fruttu. Hè un anticu [[ibridu]], prubabilmente trà l'[[Citrus sinensis|aranciu dolce]] è u [[Citrus maxima|pumpelmu]], ma da parechji seculi custituisce una spezia autonoma.
== Descrizzione ==
Hè un arburu [[sempreverde]] altu di solitu da 5 à 6 metri, ma pò ancu righjunghje i 13-15 metri. E so [[foglie]] sò di culore verde scuru, longhe (più ch'è 15 cm) è suttile. Produce fiori bianchi cumposti da quattru petali di 5 cm. U [[fruttu]] hè giallu, d'aspettu glubosu d'un diamitru di 10-15 cm è hè cumpostu da spichji incolori. Hè un di i più maiori trà i frutti di l'[[agrumi]], sicondu solu à u [[Citrus maxima|pumpelmu]], datu chì pò righjunghje faciule i dui kg di pesu, in u quale casu però ùn hè micca cunsumatu frescu, ma hè distinatu à l'industria per a pruduzzione di suchju. A buchja di u pumelu hè abbundantamente cuperta da a massa spungosa detta ''albedu'' chì hè però appena menu cumpatta ch'è quella di u [[limone]]. Per stu mutivu u fruttu ùn hà nè a cunsistenza di u limone, nè l'elasticità di l'[[aranciu|aranciu]], ciò chì u face à spessu parè ammaccatu.
== U pumelu com'è ibridu ==
Butanicamente ùn fù micca pussibule di distingue u pumelu da u [[Citrus maxima]] o [[pumpelmu]], finu à u [[1830]], quandu li fù assignatu u nome di ''Citrus paradisi''. E so urighjine ùn fubbenu micca determinate finu à u [[1950]], quandu u nome scentificu fù cambiatu in ''Citrus x paradisi''.
Finu à pocu tempu fà, infatti, u pumelu era classificatu com'è un ''citrus'' uriginale, di u quale si suppunia ch'ellu era una [[sottuspezia]] ancu a varietà di frutti giganti cultivata per u più in [[Israele]]. Oghje invece hè cumunamente accittata a teuria sicondu a quale sò propriu sti frutti enormi, i pumpelmi, i veri ''citrus'' uriginale, mentre i pumeli ne sò antichi ibridi. L'ibridazione saria tantu luntana in u tempu per avè permessu u predominiu di i pumeli in e cultivazione finu à rende la guasi scumparsa di i progenitori. I mutivi di sta prifarenza stanu certamente in e "dote" ch'è l'ibridi anu ereditatu da i pianti d'urigine. Mentre u pumelu hà trasmissu u [[gustu]] è a succosità, l'aranciu ci hà cuntribuitu incù u [[vulume]] più minore è a forma appena appiattita. Ne hè risultatu u pumelu chì cunserva per appuntu tuttu u gustu di u pumpelmu, ma si prisenta in frutti chì di solitu ùn subraneghjanu micca in media u chilugrammu di pesu, mentre u pumelu pò pisà più di dece kilò. Inquantu dopu à a forma, l'ibridu hà assuntu quella arrutundita di l'aranciu, pirdendu u "cappellu" d'''albedu'' chì face assumiglià i pumpelmi à gigantesche [[pera|pere]].
== Storia ==
U pumelu hè l'unicu agrumu chì si suppone ch'ùn pruvenia micca da l'[[Asia]] sudurientale, ma da l'[[America Centrale]]. Si dice ch'ellu saria statu scupertu in u [[1750]], prubabilmente à [[Barbados]] o à e [[Bahamas]]. In realità hè plausibile ch'ellu sia statu purtatu da questi lochi in [[Florida]], ma pare quantunque stranu ch'ellu aghji pussutu da quì righjunghje ancu u [[Mare Terraniu]]. Ùn ci sò date certe in prupositu, ma esiste ancu l'ipotesi ch'è u pumelu sia ghjuntu in [[Europa]] incù u so prugenitore, l'aranciu dolce, da l'[[Estremu oriente]] à traversu l'Asia per a [[Via di a seta]], ciò chì cullucheria a so urigine in a patria di tutti l'altri agrumi. Hè quantunque vera ch'è in Europa era statu usatu à spessu solu com'è pianta ornamentale. U fruttu hè diventatu populare solu in u XIX seculu.
Oghje u pumelu si cultiveghja in u mondu sanu. Ne sò i maiori pruduttori i [[Stati Uniti d'America|USA]], incù culture in [[Florida]] è [[Texas]]. Hè cultivatu dinù in [[Corsica]]. In l'[[Italia Miridiunale]], hè cultivatu oghje in l'agrumeti di a [[Piana di Catania]], è di a [[Conca d'Oru]] in [[Sicilia]].
== Una nova varietà ==
[[File:Grapefruits - whole-halved-segments.jpg|thumb|U pumelu rusulatu]]
Esistenu annantu à u marcatu molte varietà di pumelu, ma una in particulare assume una certa impurtanza. Si tratta di u [[pumelu rusulatu]], chì a so culurazione deriveghja da una mutazione spuntanea di u pumelu giallu usservata in u Texas in u 1929 è stabilizata par via di irraghjamentu incù neutroni lenti. U novu fruttu hà ingeneratu moltu interessu trà i compradori, tantu da favurisce ulteriore ibridazione soprattuttu incù l'aranciu ''moru''. Sò stati righjunti boni risultati: u fruttu diventa sempre più culuritu è sempre più dolce, è a buchja s'hè affinata. Avale u pumelu rosu hè cunsideratu solu una varietà di u pumelu giallu, ma puderia succede ch'ellu diventi prestu una spezia autunoma di ''citrus''. Quessa dighjà successa incù e [[clementina|clementine]]: quandu una varietà righjunghje faciule certe qualità particulare ripetibile, mantinendu invariate e nove caratteristiche, l'ibridu assume u ''status'' di spezia sputica. Un si deve sminticà ch'è, sturicamente, listessu affare hè accadutu per l'aranciu è u limone.
== Farmacolugia ==
Parechji studii evidinzieghjanu pruprietà antimicotiche, antimicrobiche è antibatteriche à ampiu spettru di u GSE (''Grapefruit-Seed Extract'')<ref>(in inglese) ''Antimicrobial properties of grape seed extracts and their effectiveness after incorporation into pea starch films'', International Journal of Food Science & Technology, Vulume 44, Numeru2, pagine 425-433, February 2009</ref><ref>(in inglese) ''Antibacterial effect of Grapefruit Seed Extract on food-borne pathogens and its application in the preservation of minimally processed vegetables'', annantu à ''Postharvest Biology and Technology'', Vulume 45, Numeru 1, Lugliu 2007, Pagine 126-133: studiu da u College of Food Science and Nutritional Engineering è di u Chjina Agricultural University (Beijing, 100083)</ref>. Incù una diluizione d'1:512 hè eliminata cumplittamente a tussicità di u suchju, rispettu à i cumuni antibiotichi, svulghjendu un'azzione selettiva chì culpisce i soli batterii chì ùn sò micca familiari à l'urganismu. À u microscopiu elettronicu s'hè evidinziatu ch'è in 15 minuti dapoi u cuntattu hè distrutta a membrana di u batteriu è liberatu ciò chì hè cuntenutu in u so [[cituplasma]]<ref>(in inglese) ''The Effectiveness of Processed Grapefruit-Seed Extract as An Antibacterial Agent: II. Mechanism of Action and In Vitro Toxicity.'', The Journal of Altirnative and Complementary Medicine, Vulume: 8 Numeru 3: Lugliu 5, 2004</ref>
In u corsu di i studii, fù nutatu ch'è in i Stati interessati u cunsumu di suchju di pumelu com'è bivanda (cunsiderata moltu rinfriscante in lochi induve u clima era spessu moltu caldu) era bellu più altu ch'è in l'altri Stati; si righjistronu tuttu à fattu casi di persone chì cunsumavanu 1-2 [[gallone|galloni]] (equivalente à 4-8 [[litru|litri]]) à u ghjornu di suchju di pumelu. Dopu à i studii, u misteru chì circundava a currelazione trà i dui aspetti (cunsumu di suchju di pumelu è fallimenti terapeutichi) fù svilatu.
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
{{cita libru| Bertram G. | Katzung | Farmacolugia generale è clinica | 2009 | Piccin | Paduva}}
==Da vede dinò==
*[[citronu]]
*[[clementina]]
*[[limea]]
*[[limonu (arburu)|limonu]]
*[[mandarina]]
*[[pumpelmu]]
==Fonte==
'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Rutaceae]]
[[Categoria:Agrumi]]
aje9ujw7jhw7m3u49mmnxludbaxibgt
Clementina
0
17492
400111
382006
2026-04-21T16:17:22Z
Fausta Samaritani
15085
400111
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''A clementina'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Flickr_-_cyclonebill_-_Clementiner.jpg|240px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Citrus × clementina</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classifica scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Sapindales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Rutaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Citrus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Citrus × clementina''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"></span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Oh_my_darling.jpg|240px|A clementina]]
|-----
|}
A '''clementina''' ('''''Citrus [[X (disambigua)#Butanica|x]] clementina''''') hè un [[agrumu]], appartinente à u gruppu di e mandarine, chì frà altru cumprende a mandarina tipica mediterrania (''[[Citrus reticulata]]'' Blanco), è ancu i [[Citrus x unshiu|Satsuma]] o mandarine giappunese.
== Origine ==
Sicondu parechji fonte l'incrociu trà [[aranciu]] è [[mandarina]] saria statu creatu à l'accasu, intornu à u [[1940]], da un certu frate Clément Rodier di u cunventu di Missergin in i circondi d'[[Oranu]]. Altre fonte danu per certu ch'è l'interventu sia statu vulsutu è effettuatu parechji dicennii prima da un prete, un certu Pierre Clément, ma ferma qualchì incertezza annantu à u Clément chì rialmente hà datu nome à stu fruttu. Si face strada inoltre l'ipotesi ch'è l'ibridu sia assai più anticu è pruvenga da a [[China]] o da u [[Giappone]].
Dopu à e prime ibridazione à l'iniziu di u [[seculu XX]], fù prestu evidente ch'ellu si trattava d'una nova [[spezia]] di Citrus (''Citrus reticulata Blanco''), datu ch'è e caratteristiche rimanianu inalterate in u tempu è a ripruduzione sistematica di l'agrumu ùn dava alcunu prublemu. Dopu à dicennii di cultivazione
sperimintale i frutti cunsirvavanu e qualità di i primi ibridi, è eranu sempre più richiesti da u cunsumatore. Dapoi u 1940 a clementina hè un di l'agrumi regularmente prisenti annantu à u mercatu è, in l'ultimi dicennii, u fruttu più vindutu dopu à l'arancie.
== Descrizzione ==
L'arburu di a clementina hè assai simile à quellu di a mandarina, da a quale differisce appena per e foglie chì sò più grande è più larghe è ùn anu micca l'aromu caratteristicu di a mandarina. Fiurisce è fruttificheghja pianamente è irregularmente, chì hè moltu suscettibile à i cambiamenti di temperatura. Ci hè una sola racolta annuale trà [[nuvembre]] è [[ghjinnaghju]].
U fruttu s'assumiglia à a mandarina: e differenze principale sò da ricercà in u culore di a polpa, bellu più aranciatu. Inoltre ùn hè micca appiattitu com'è e mandarine, ma sempre bellu rutondu. Com'è a mandarina, si sbuchja è si divide in spichji bellu faciule. U gustu invece hè più simile à quellu di l'aranciu, incù un
perfettu equilibriu trà l'acru è u dolce.
E piantazione più stese si trovanu in [[Tunisia]], [[Algeria]], [[Maroccu]], [[Spagna]], [[Italia]] (in [[Calabria]], [[Puglia]] è [[Sicilia]]). In i [[Stati Uniti d'America]] e clementine sò state cultivate finu da a so apparizione annantu à u mercatu, ma si sò veramente affirmate solu dopu à u [[1977]], chì quest'annu assai arancete di a [[Florida]] fubbenu distrutti da un inguernu eccezziunalmente duru.
== Impieghi ==
A clementina hè cunsumata per u più com'è fruttu frescu perchè hà tutte e pruprietà tipiche di l'agrumi, inclusu un altu cuntenutu di [[vitamina C]]. Hè spessu preferita à l'aranciu chì ùn eccede mai in acidità è si sbuchja più faciule.
In cucina, hè nurmalmente impiegata à u naturale ma pò esse imprudata per suchji, [[cunfittura]], sorbetti o sciroppi. In a pruduzzione di [[cusmeticu|cusmetichi]] a clementina trova applicazione in a preparazione di luzione tonificante è mascari per a pelle <ref>[http://www.civicu48.it/à-tavola-è-non/micca/ùn-solu A tavula è non solu - Civicu48 by Spes di Vincenzu Lia - E Clementine di Calabria<!-- Titulu inghjiniratu autumaticamente -->]</ref>.
== Note ==
<references/>
== Da vede dinù ==
* [[Citrus]]
* [[Spezia di Citrus]]
*[[citronu]]
*[[limea]]
*[[limonu (arburu)|Limonu]]
*[[mandarina]]
*[[pumelu]]
*[[pumpelmu]]
==Fonte==
'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Agrumi]]
[[Categoria:Rutaceae]]
pkxtrwdhaakb6odz59z6bg661cutl8e
Categoria:Arburi fruttevuli
14
18265
400108
347014
2026-04-21T16:11:37Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
400108
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Categoria:Arburu fruttevulu]]
j42pvdv1siflycgec0a5xz80mwn2913
Econumia prisenziale
0
19464
400076
368422
2026-04-21T12:38:10Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400076
wikitext
text/x-wiki
A sprissione '''econumia prisenziale'''<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> hè unu neulugismu imprudatu cum'è cuncettu da [[Laurent Davezies]]<ref>[http://www.veilleinfotourisme.fr/1159362567018/0/fiche_articulu/ Unu trenu ne pò nasconde un antru daretu l'econumia produttiva, attinzione à l'econumia prisenziale...]</ref> è [[Christophe Terrier]]<ref>http://www.veilleinfotourisme.fr/1170668962530/0/fiche___articulu/&RH=1173709334557 e basa/basamente di l'econumia prisenziale di i dipartimenti]</ref> per discrive un'econumia basata annantu à a pupulazione rialmente prisente annantu à unu territoriu chì pò mutà abbastanza lestru, è chì à tempu produce è cunsoma. Hè da cuntrastà incù l'analisi ecunomica classica chì hè basata annantu à i lochi di produzzione tradiziunali (fabbriche, sirvizii, etc.).
==Una cuncizzione nuvella di l'econumia regiunale==
A scenza ecunomica regiunale, ancu chjamata [[geugrafia ecunomica]], si sparte in dui approcci : unu hà per ogettu principale a lucalisazione di l'imprese annantu à u territoriu (econumia produttiva), quandu l'altru invece hè cintratu annantu à e pupulazione chì stanu annantu à 'ssu territoriu (econumia residenziale). L'econumia residenziale hè basata annantu à l'idea ch'è a pupulazione chì risede annantu à un territoriu inghjenna un'attività ecunomica à listessu tempu ch'è bisogni di sirviziu.
U sviluppu di a mubilità - è in particulare di u turismu - in u mondu mudernu mudificheghja di manera nutevule u funziunamentu di l'econumia prisenziale chì a pupulazione rialmente prisente annantu à u territoriu diventa varievule, furmata per parte di residenti è per parte di sughjurnanti. 'Ss'evuluzione marca una dissuciazione significativa trà tempu è lochi di produzzione è tempu è lochi di cunsumu. Divintava da tandu necessariu d'aduttà un nome chì ùn face più riferimentu à i soli residenti - chì ponu ancu esse tempurariamente assenti di u territoriu - ma invece à l'inseme
di a ghjente prisente.
À Laurent Davezies chì studiava 'ssa prublematica, Christophe Terrier hà prupostu, in u 2002, u nome d'econumia prisenziale. A prima publicazione imprudendu 'ssu termine d'econumia prisenziale hà statu prisintata da Laurent Davezies à u culloquiu di l'ASRDLF (associu regiunale di lingua francese) di sittembre 2004. I studii di a direzzione di u Turismu annantu à l'estimu di a pupulazione prisente (prima publicazione di marzu 2005) hanu custituitu un acquistu majeur per u sviluppu di i studii annantu à 'ssu nuvellu cuncettu.
== Traduzzione in inglese ==
U termine "econumia prisenziale" si pò traduce in inglese cù "in-place economy". 'Ssa traduzzione hè stata pruposta in u quatru di l'edizione di a siconda virsione di u "Thesaurus multilingue di u turismu è di i spassatempi" in elaburazione da l'amministrazione francese di u turismu è l'Organisazione mundiale di u turismu.
== Note ==
<references/>
== Bibliugrafia==
* Davezies Laurent, 2004, ''Tempu di a produzzione è tempu di u cunsumu : i nuvelli accunciadori di u territoriu ?'' in Futuribles n° 295, marzu 2004 (in francese)
* Terrier Christophe, Sylvander Marguerite, Khiati Abdel, Moncere Véronique, 2005, ''Pupulazione prisenta : metudi di diterminazione à parte inchieste annantu à i turisti.''Cumunicazione à e Ghjurnate di Metudulugia Statistica di l'Insee - 15 marzu 2005 (in francese)
* Terrier Christophe, 2006, ''L'econumia prisenziale, unu stuvigliu di gistione di u territoriu''in Cahiers Espaces, numeru spiciale Ossirvazione è Turismu ([http://www.rivista-spazii.com www.rivista-spazii.com]) (in francese)
* Terrier Christophe (dir) 2006, edizione Direzzione di u Turismu, ''Mubilità turistica è pupulazione prisente - e base di l'econumia prisenziale di i dipartimenti'' (in francese)
== Da vede dinù ==
* [[Econumia di u turismu]]
* [[Econumia geugrafica]]
[[Categoria:Economia]]
337x07c14bsirjaby1e7eks6jkoi8sc
Crac di 1929
0
20092
400075
383924
2026-04-21T12:37:02Z
Fausta Samaritani
15085
400075
wikitext
text/x-wiki
U '''crac di 1929''' hè una crisa [[Finanza|finanziara]] accaduta à a [[burza]] di [[New York]] trà [[ghjovi]] u [[24 uttrovi]] è [[marti]] u [[29 uttrovi]] [[1929]]. Ghjè u mumentu u più cunnisciutu di a storia di a burza. Incù sta crisa, principeghja u "Grande Abbattimentu", a più grande crisa di u XXesimu seculu.
== Descrizzione ==
In i [[Stati Uniti]], durante u "Grande Abbattimentu", a [[disoccupazione]] cresce di modu espunenziale è qualchi anni dopu, cagiuna una riforma di i marcati finanziari.
Ci so assai analisti, crunisti o spizialisti di l'[[ecunumia]] chi mostranu cume u krach a distabilzatu e pulitiche ecunumiche tedesche, pirmettendu in una certa misura l'ingressu di u partitu NSDAP dopu a u ritiru viulentu di i capitali americani in [[Germania]].
== Da vede dinù ==
[[Econumia prisenziale]]
[[Categoria:Economia]]
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
1hab22y1a94mlq7z5iq510j6mig5aka
Luigi Di Maio
0
20478
400093
382183
2026-04-21T13:29:36Z
Fausta Samaritani
15085
category
400093
wikitext
text/x-wiki
[[File:Luigi Di Maio 2019.jpg|right|thumb|150px|Luigi Di Maio|250px]]
'''Luigi Di Maio''' ([[Avellinu]], 6 di lugliu [[1986]]) hè un puliticante [[Italia|talianu]].
== Biugrafia ==
Da u 23 di settembre 2017 capu puliticu di u [[Muvimentu 5 Stelle]] è da u 1º di ghjugnu [[2018]] ministru di u sviluppu ecunomicu è ministru di u travagliu è di e pulitiche suciale, è ancu vice Presidente di u Cunsigliu di i ministri in u [[Guvernu Conte]].
Da u [[21 di marzu]] [[2013]] à u [[2 di marzu]] [[2018]] hè statu vice Presidente di a Camera di i deputati.
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Puliticante]]
[[Categoria:Talianu]]
[[Categoria:Nati in 1986]]
{{DEFAULTSORT:Di_Maio, Luigi}}
b22c08suhmo5ufc14bhkllf5duwl9r6
Andrea Masiello
0
20825
400096
399843
2026-04-21T13:38:24Z
Fausta Samaritani
15085
category
400096
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Andrea Masiello 03.jpg|thumb|150px|right|Andrea Masiello]]
'''Andrea Masiello''' (natu in u [[1986]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]].
=== Biugrafia ===
Hè forse u più cunnisciutu per a riparazione di partiti in u Derby di [[Puglia]], mentre ghjucò per Bari, scurdendu un propiu scopu per guarantisce a sopravvivenza di Lecce in Serie A. Hè statu pruibitu 26 mesi per vende partite per u so club. Hè statu firmatu da Atalanta, ma hè statu liberatu u [[2012]], finu à u ritornu in u [[2014]].
[[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Talianu|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Biugrafia|Masiello, Andrea]]
[[Categoria:Nati in 1986|Masiello, Andrea]]
52h3y7c92suojk8fwrx41662zresbsc
Gabriel Paletta
0
20832
400092
364878
2026-04-21T13:24:51Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400092
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Gabriel Paletta''' (natu in u [[1986]]) hè un exi [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Italia|talianu]] di [[Jiangsu Suning Zuqiu Julebu|Jiangsu Suning]] e [[Italia]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Gabriel, Paletta]]
[[Categoria:Talianu|Gabriel, Paletta]]
[[Categoria:Nati in 1986|Paletta, Gabriel]]
6ojngien64hnnmbnqzecwuxizoo8rbn
Nicolás Gabriel Sánchez
0
20870
400098
365032
2026-04-21T13:47:13Z
Fausta Samaritani
15085
/* Club de Fútbol Monterrey */ categoria
400098
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Nicolás Gabriel Sánchez''' ([[Buenos Aires]], 4 di [[Ferraghju|ferraghju]] di [[1986]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]].
=== Club de Fútbol Monterrey ===
U 14 di dicembre di u 2016, u so trasferimentu à Monterrey hè statu cunfirmatu. Hà attualmente ghjucatu 93 partite in quale hà fattu 25 gol per a squadra messicana.
Hè unu di i pilastri prominenti in a difesa di tuttu u Messicu, hà aumentatu significativamente u so gol di media è ancu arrivatu à furmà u listinu di scuritori in Messico.
In u [[2019]], a prima tappa hà cunvertitu u scopu di vittoria di a so squadra per a Liga di Campioni Concacaf di 2019. In a seconda tappa u so squadra hà guadagnatu 1 à 1 è hà guadagnatu u campione di u torneu internaziunale America Centrale, aiutendu a squadra di vincite u so quartu trofeu, essendu figura è goleatore di a squadra (malgradu ch'ellu sia difensore) cù 6 gol in 8 partite.
[[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Sánchez, Nicolás Gabriel]]
[[Categoria:Argentinu|Sánchez, Nicolás Gabriel]]
[[Categoria:Nati in 1986|Sánchez, Nicolás Gabriel]]
5ozlzsc45lp8mddo1lsqqrp3tlcrr3l
Drake (rapper)
0
22124
400097
392876
2026-04-21T13:41:09Z
Fausta Samaritani
15085
/* Note */
400097
wikitext
text/x-wiki
[[File:Drake July 2016.jpg|miniatura|Drake in u [[2016]]]]
'''Aubrey Drake Graham''' (natu [[24 d'ottobre]] [[1986]] in [[Toronto]], [[Ontariu]]), notu semplicemente com'è '''Drake''', hè un [[musica hip hop|rapper]], cantadore, attore è pruduttore discugràficu [[Canadà|canadese]]-[[SUA|statunitense]].
== Biugrafìa ==
Natu da un babbu afromericanu è una madre canadese, avendu cusì le<ref>''= "'''e'''" (artìculu plurale feminile)''</ref> dùie naziunalità, divintò inizialmente famosu in i primi [[Anni 2000|anni 2000]] pè avè interpretatu un rollu da attore in a serìa televisiva ''[[Degrassi: The Next Generation]]''. In u [[2006]] dicise d'assume si à una carriera com'è rapper è cantadore, pubblichendu u so primu [[discu mistu (mixtape)|discu mistu]], ''[[Room for Improvement (discu mistu)|Room for Improvement]]'', seguitu da altri dui progetti, ''[[Comeback Season (discu mistu)|Comeback Season]]'' ([[2007]]) è soprattuttu ''[[So Far Gone (discu mistu)|So Far Gone]]'' ([[2009]]), chì l'aiutonu à fà si notà in a scena [[hip hop]], tantu da riesce, in u 2009, à firmà un cuntrattu discugràficu cù l'[[Etichetta (casa discugràfica)|etichetta]] [[Young Money Entertainment]], fundata da u rapper [[Lil Wayne]].
== Discugrafìa ==
=== Album in studiò ===
* 2010: ''Thank Me Later''
* 2011: ''Take Care''
* 2013: ''Nothing Was the Same''
* 2016: ''Views''
* 2018: ''Scorpion''
* 2021: ''Certified Lover Boy''
* 2022: ''Her Loss''
* 2022: ''Honestly, Nevermind''
* 2023: ''For All the Dogs''
=== Note ===
[[Categoria:Rapper|Drake]]
[[Categoria:Musicante|Drake]]
[[Categoria:Produttori discugrafici|Drake]]
[[Categoria:Attore|Drake]]
[[Categoria:Canadianu|Drake]]
[[Categoria:Americanu|Drake]]
[[Categoria:Nati in 1986]]
[[Categoria:Biugrafia]]
jamqysfidd3yiacsym1pjlqvhgqbp9g
Categoria:Ecunumia
14
22499
400078
383670
2026-04-21T12:44:56Z
Fausta Samaritani
15085
rinviu
400078
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Categoria:Economia]]
rm9wf91a77189m7omz1ugcd8fhkn5o7
Gabriel Boric
0
22585
400090
382962
2026-04-21T13:17:17Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400090
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Gabriel Boric Font (2021) (cropped).png|thumb|right|200px|Gabriel Boric ([[2021]])]]
'''Gabriel Boric Font''' (Punta Arenas, [[11 di ferraghju]] [[1986]]) hè un [[pulitica|puliticu]] [[Cile|cilenu]].
== Biugrafia ==
==Noti==
<references />
[[Categoria:Cilenu|Boric, Gabriel]]
[[Categoria:Biugrafia|Boric, Gabriel]]
[[Categoria:Puliticante|Boric, Gabriel]]
[[Categoria:Nati in 1986|Boric, Gabriel]]
jx3myuj6xrt6ps03jqqne27603p2vyy
Lythraceae
0
23213
400107
400029
2026-04-21T15:57:57Z
Fausta Samaritani
15085
400107
wikitext
text/x-wiki
'''Lythraceae'''.
[[File:Purple loosestrife.jpg|thumb|200px|right|''[[Lythrum salicaria]]'']]
== Pianti ==
;L
[[Lythrum borysthenicum]]<br>
[[Lythrum hyssopifolia]]<br>
[[Lythrum junceum]]<br>
[[Lythrum portula]]<br>
[[Lythrum salicaria]]<br>
;M
[[Mela granata]] (''Punica granatum'')<br>
== Ligami ==
* Grenadier (''Punica granatum''), [http://www.pommiers.com/grenadier/grenade.htm]
* Lythraceae, [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/Taxonomy/Browser/wwwtax.cgi?mode=Info&id=3928]
[[Categoria:Lythraceae]]
[[Categoria:Arburu fruttevulu]]
[[Categoria:Flora]]
q7kkcxrxg1qoerqh1ogieokv3pvpw51
Jean-Gaël Lahlou
0
23244
400095
391890
2026-04-21T13:36:37Z
Fausta Samaritani
15085
/* Noti */ categorie
400095
wikitext
text/x-wiki
'''Jean-Gaël Lahlou''' hè un omu puliticu francesu natu u [[19 di maghju]] di u [[1986]] in [[Portivechju]] ([[Corsica]]), in l'attuali [[Corsica Suttana]].
==Biugrafia==
Discindenti di i famiddi corsi [[casata Abbatucci|Abbatucci]] è [[casata Rocca Serra|Rocca Serra]].
Utteni u so bascigliè in [[Portivechju]] eppò parti à fà i so studii supiriori in [[Nizza]] à l'Univirsità di Nice-Sophia Antipolis (2004-2009).
Tempu uttinutu u so Master di dirittu, sceddi di vultà in [[Corsica]] è di travaddà da campagnolu. U so ritornu cuincidi dinò incù i so primi passa in pulitica.
Hè u frateddu di u storicu [[Raphaël Lahlou]] è u cucinu di [[Cameddu di Rocca Serra]] anzianu diputatu di a siconda circunscrizioni di [[Corsica Suttana]] da u 2002 à u 2017, membri di les Républicains (LR).
===In pulitica===
Sviendu da a tradizioni pulitica di a so famidda di a dritta ripublicana, s'avvìa in u naziunalisimu corsu è raghjunghji u [[Partitu di a Nazione Corsa]].
U so impegnu si traduci par un dittu cù a so candidatura da suttu à a banniera di quissu partitu à l’alizioni dipartamintali francesi di u 2015 in u cantonu di Bavedda in [[Corsica Suttana]].<ref>''Elections départementales: 51 binômes candidats en Haute-Corse et 31 en Corse du Sud'', "Corse Net Infos": [https://https://www.corsenetinfos.corsica/Elections-departementales-51-binomes-candidats-en-Haute-Corse-et-31-en-Corse-du-Sud_a13792.html] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20200625000000/https://https//udn.com/news/story/121424/4659358 |date=2020-06-25 }}.</ref>
Cumpiarà terzu incù 11% di i suffraghji sprimati.<ref>Ministère de l'intérieur, CORSE SUD (2A ) - canton de Bavella - ''Résultats des communes du canton'' [https://www.interieur.gouv.fr/fr/Elections/Les-resultats/Departementales/elecresult__departementales-2015/(path)/departementales-2015/02A/02A06.html]. </ref>
Parsunalità libara è sfarenti in u so partitu, ricunnosci d’avè vutatu pa u prisidenti di u Parti Chrétien-Démocrate Jean-Frédéric Poisson mentri u primarii di a dritta è di u centru di u 2016 è dichjaratu di dalli u so sustegnu par vìa di u so sustegnu à i Cristiani d’Urienti ma dinò parchì hè statu u solu à ricunnoscia di manera pubblica l’asistenza d’un populu corsu mentri i so dibattiti
In u 2019, incù Jean-Michel Mosconi, diligatu di a siconda circunscrizioni di les Républicains di Corsica suttana, lancia l’iniziativa citatina Inalzà Portivechju incù u scopu di prasintassi à l'alizioni municipali di u 2020.<ref>''J. M. Mosconi veut une nouvelle vision de Porto-Vecchio'', "Corse matin": [https://www.corsematin.com/articles/jm-mosconi-veut-une-nouvelle-vision-de-porto-vecchio-95406] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221214112701/https://www.corsematin.com/articles/jm-mosconi-veut-une-nouvelle-vision-de-porto-vecchio-95406 |date=2022-12-14 }}.</ref>, <ref>''Municipales 2020: Jean-Michel Mosconi veut Inalzà Purti-Vecchju'', "Corse Net Infos": [https://www.corsenetinfos.corsica/Municipales-2020-Jean-Michel-Mosconi-veut-Inalza-Purti-Vecchju_a46048.html ].</ref>
Scinddendu di cacciassi da quiss’alizioni, l’iniziativa purtarà u so sustegnu à [[Jean-Christophe Angelini]], sicritariu ghjinirali di u [[Partitu di a Nazione Corsa]] chì sarà alettu merri di Portivechju.
===travagliu===
Di marzu di u 2020, Jean-Gaël Lahlou crea APA, un intrapresa cunsultativa chì circa à favuriscia i scambii cummirciali trà Corsica è Sardegna.<ref>Dagan Texier, ''Le projet ambitieux d’une économie circulaire entre la Corse et la Sardaigne'', "Corse Net Infos" 14 juin [[2020]]: [https://www.corsenetinfos.corsica/Le-projet-ambitieux-d-une-economie-circulaire-entre-la-Corse-et-la-Sardaigne_a50161.html].</ref>
== Noti ==
{{Références}}
[[Categoria:Puliticante|Lahlou, Jean-Gaël]]
[[Categoria:Biugrafia|Lahlou, Jean-Gaël]]
[[Categoria:Francesu|Lahlou, Jean-Gaël]]
[[Categoria:Corsica|Lahlou, Jean-Gaël]]
[[Categoria:Nati in 1986|Lahlou, Jean-Gaël]]
ax161nxhqijqsvlhlzqp74mnl0f8d8s
Categoria:Nati in 1869
14
24322
400106
387609
2026-04-21T15:48:36Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400106
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cronologia]]
0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5
Categoria:Morti in 1959
14
24323
400104
387611
2026-04-21T15:46:01Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400104
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cronologia]]
0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5
Categoria:Morti in 1965
14
24325
400103
387614
2026-04-21T15:44:32Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
400103
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cronologia]]
0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5
Categoria:Nati in 1986
14
24326
400105
387616
2026-04-21T15:46:48Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400105
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cronologia]]
0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5
Plantago lanceolata
0
24488
400077
390116
2026-04-21T12:43:20Z
~2026-24519-41
27949
400077
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20170602Plantago_lanceolata.jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''arba a cinque nervi'' o ancu l' ''arba à cinqui costi''.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
bh56e9dlu0fmnlbz52f0dv2ff0v5ax8
400079
400077
2026-04-21T12:46:00Z
~2026-24519-41
27949
400079
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20170602Plantago_lanceolata.jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''arba a cinque nervi'' o ancu l' ''arba à cinqui costi''.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Bibliugrafia==
* [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]]
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
qy8cljtlkcog3fa75k7o0b8xr5whs1r
400080
400079
2026-04-21T12:49:26Z
~2026-24519-41
27949
/* Lessicu */
400080
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20170602Plantago_lanceolata.jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''erba a cinque nervi'', l' ''arechja sumerina'' (in Evisa), u ''filare'' o l' ''erba à filari'' o ancu l' ''arba à cinqui costi''.<ref>Simonpietri 1982, p. 25.</ref>
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Bibliugrafia==
* [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]]
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
8mbfptm5e7r0y9q9ebdzdaakulfqe5b
400081
400080
2026-04-21T12:50:05Z
~2026-24519-41
27949
/* Lessicu */
400081
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20170602Plantago_lanceolata.jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''erba a cinque nervi'', l'''arechja sumerina'' (in Evisa), u ''filare'' o l'''erba à filari'' o ancu l'''arba à cinqui costi''.<ref>Simonpietri 1982, p. 25.</ref>
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Bibliugrafia==
* [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]]
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
kudcrzrjditrk0ewks84d11pnn59bqh
400082
400081
2026-04-21T12:50:39Z
~2026-24519-41
27949
/* Lessicu */
400082
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20170602Plantago_lanceolata.jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''erba a cinque nervi'', l'''arechja sumerina'' (in Evisa), u ''filare'' o l' ''erba à filari'' o ancu l'' 'arba à cinqui costi''.<ref>Simonpietri 1982, p. 25.</ref>
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Bibliugrafia==
* [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]]
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
5sq2v2w5namxvmr677rq4mupzpi0pzl
400083
400082
2026-04-21T12:51:07Z
~2026-24519-41
27949
/* Lessicu */
400083
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20170602Plantago_lanceolata.jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''erba a cinque nervi'', l'''arechja sumerina'' (in Evisa), u ''filare'' o l' ''erba à filari''<ref>Simonpietri 1982, p. 25.</ref> o ancu l'' 'arba à cinqui costi''.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Bibliugrafia==
* [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]]
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
kmkkf28cl5eeygykx53pgd8o507jkag
400084
400083
2026-04-21T12:53:14Z
~2026-24519-41
27949
400084
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''L'arechja capruna'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ribwort_600.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Plantago lanceolata</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Pinopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Lamiales]]
|-----
| Famiglia
| [[Plantaginaceae]]
|-----
| Generu
| [[Plantago]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Plantago lanceolata''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Plantago_lanceolata_04.2025_(3).jpg|250px]]
|-----
|}
L' '''arechja capruna''' (''Plantago lanceolata'') hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Plantaginaceae]].
==Descrizzione==
L'arechja capruna hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Plantaginaceae. Hè caratterizata da e so casce strette è lungarine, da induve u so nome specificu ''lanceolata''. E casce sò disposte in rusetta basale è misuranu di regula trà 5 è 20 centimi di longu. A pianta produce ancu fiurarelli bianchi ragruppati in spighe dense in cima à piccioli ritti.
==Ripartizione==
L'arechja capruna hè originaria d'Europa, ma s'hè spartu in numerose rigione di u mondu grazia à u so adattamentu à sfarenti tipi di terre è di climi. Omu a trova currentemente in e pratuline, i pasciali, i bordi di stradoni è i giardini. Hè cunsiderata cum'è una gattiva erba in certe rigione per causa di a so capacità à diffonde si prestu.
L'arechja capruna hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
L'arechja capruna hè una pianta à fiuritura estiva. I so fiori sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle, chì sò attratti da u so nettare. I granelli sò dopu spergugliati da u ventu o da l'animali chì si cibanu di e parte di a pianta. 'Ssa spezia hà una crescita rapida è pò produce numerosi granelli, ciò chì li permette di culunizà prestu nuvelli ambienti.
==Tassonumia==
U nome scentificu di l'arechja capruna hè ''Plantago lanceolata''. Esistenu dinù sinonimi scentifichi tali Plantago major var. lanceolata o Plantago media.
==Cunsirvazione==
L'arechja capruna hè una spezia cumuna è largamente sparta, ciò chì li cunferisce un statutu di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Eppuru, hè impurtante di nutà ch'è 'ssa pianta pò diventà invadente in certi ecusistemi, ciò chì pò avè un impattu negativu annantu à a biodiversità lucale. Hè dunque ricumandatu di surviglià è di cuntrullà a so prupagazione in e zone induv'ellu hè cunsiderata cum'è una gattiva erba.
==Lessicu==
L'arechja capruna hè ancu chjamata l' ''erba a cinque nervi'', l'''arechja sumerina'' (in Evisa), u ''filare'' o l' ''erba à filari''<ref>Simonpietri 1982, p. 25.</ref> o ancu l'' 'arba à cinqui costi''.
==Riferimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Bibliugrafia==
* [http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf Conrad, Marcella, I corsi è e piante salvatiche, avà è innanzi, [[1981]], [[Adecec]]]
* [http://www.culturecommunication.gouv.fr/content/download/42396/338526/version/1/file/Ethno_Simonpoli_1982_072a.pdf Paulu Simonpoli, ''E piante salvatiche - Cunniscenze è usi'', 1982, Parcu Naturale di Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120111155047/http://adecec.net/adecec-net/parutions/pdf/corsesetplantes.pdf |date=2012-01-11 }}
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Plantago_lanceolata ''Plantago lanceolata''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Plantaginaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
dxcccvv7zioqr2txkj191qxg5tohl23
Categoria:Hymenoptera di Corsica
14
25029
400119
390833
2026-04-21T22:36:43Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
400119
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Insettu]]
5ujcae4z5n0eifr1b63wuej1dotf9ac
George Grosz
0
26290
400102
398320
2026-04-21T15:35:35Z
Fausta Samaritani
15085
catgoria, link
400102
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:George Grosz 1930 (cropped).jpg|thumb|200px|George Grosz]]
'''George Grosz''' (natu Georg Groß; [[26 di lugliu]] [[1893]] – [[6 di lugliu]] [[1959]]) hè statu un pittore [[Germania|tedescu]].
=== Biugrafia ===
Fù una figura maiò di i muvimenti artistichi Dada è Nova Oggettività in [[Germania]]. A so opera hè assai critica di e cundizioni difficiule ch'è u so paese hà cunnisciutu sott’à a Republica di Weimar. Cumunistu è anti-nazista, si trasferì in i [[Stati Uniti]] in u 1933. Diventò cittadinu americanu in u [[1938]]. Campò culà sin'à u 1959, annu induve vultò in [[Berlinu]], ma morse qualchi mesi dopu.
{{DEFAULTSORT:Grosz, George}}
[[Categoria:Pittore]]
[[Categoria:Tedescu]]
[[Categoria:Morti in 1959]]
tt7ef9zjzlm9x0aekrq8xpxd2j6skq4
Categoria:Museu di Bastia
14
26350
400118
398730
2026-04-21T22:24:59Z
Fausta Samaritani
15085
Categoria
400118
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cultura di a Corsica]]
llmqt9wsblsa00cktil5as3hueshep0
Rutaceae
0
26532
400116
2026-04-21T16:26:19Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400116
wikitext
text/x-wiki
'''Rutaceae'''.
;C
[[Clementina]]<br>
;L
[[Limea]]<br>
[[Limonu (arburu)]]<br>
;P
[[Pumelu]]<br>
[[Pumpelmu]]<br>
;R
[[Ruta angustifolia]]<br>
[[Ruta chalepensis]]<br>
[[Ruta corsica]]<br>
[[Ruta graveolens]]<br>
[[Categoria:Rutaceae]]
of7xmteke86i7o3340abhi1qlfhrwg4
400117
400116
2026-04-21T16:30:45Z
Fausta Samaritani
15085
file
400117
wikitext
text/x-wiki
'''Rutaceae'''.
[[File:Albatera C. limon-1.jpg|thumb|200px|right|Limonu]]
=== Pianti ===
;C
[[Clementina]]<br>
;L
[[Limea]]<br>
[[Limonu (arburu)]]<br>
;P
[[Pumelu]]<br>
[[Pumpelmu]]<br>
;R
[[Ruta angustifolia]]<br>
[[Ruta chalepensis]]<br>
[[Ruta corsica]]<br>
[[Ruta graveolens]]<br>
[[Categoria:Rutaceae]]
4nbjr1ivk4pod9v3iixx8op1sv9t3wo
Categoria:Zygaenidae
14
26533
400121
2026-04-22T09:43:36Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
400121
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Insettu]]
5ujcae4z5n0eifr1b63wuej1dotf9ac
Zygaenidae
0
26534
400122
2026-04-22T09:47:47Z
Fausta Samaritani
15085
pagina
400122
wikitext
text/x-wiki
'''Zygaenidae'''.
=== Insetti ===
;Z
[[Zygaena corsica]]<br>
[[Categoria:Zygaenidae]]
3cq7ieses0suhcas83s1964htf2icvk
400123
400122
2026-04-22T09:53:06Z
Fausta Samaritani
15085
file
400123
wikitext
text/x-wiki
'''Zygaenidae'''.
[[File:Zygène diaphane.jpg|thumb|200px|right|Zygaena]]
=== Insetti ===
;Z
[[Zygaena corsica]]<br>
[[Categoria:Zygaenidae]]
m8riuxeab4mggook74r6d1hlwes5e5y