Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.46.0-wmf.26 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Cloru 0 6014 400656 370624 2026-05-03T18:43:51Z Fausta Samaritani 15085 file 400656 wikitext text/x-wiki [[File:Chlorite schist (Michigamme Mine, Upper Peninsula of Michigan, USA).jpg|thumb|200px|right|Chlorite]] U '''Cloru''' (simbulu ''Cl'') hè u 17imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 35,4527 g/mol è a so [[densità]] hè 2,95 g/l . U Cloru hè statu scupertu in u [[1774]] da [[Scheele]]. == Riferimenti == * Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 2k9tkl89megx8qr6gmxyafurlirz7xv Roentgeniu 0 6109 400643 370717 2026-05-03T13:13:43Z Fausta Samaritani 15085 file 400643 wikitext text/x-wiki U '''Roentgeniu''' (simbulu ''Rg'') hè u 111imu [[elementu chimicu]]. A so [[massa atomica]] hè 272 g/mol. U Roentgeniu hè statu scupertu in u [[1994]] da a [[Society for Heavy Ion Research]]. [[File:Wilhelm Conrad Röntgen (1888-1900), 88374 p.jpg|thumb|150px|right|[[Wilhelm Conrad Röntgen]] ([[1888]]-[[1900]])]] == Riferimenti == Listinu di l'elementi chimichi annantu à a wikipedia in talianu è in francese == Ligami == {{Elementi chimichi}} [[Categoria:Elementu chimicu]] 8xedbukp99bg63u4qc9sprjy4e4c8hy Isula di Centuri 0 6898 400648 370934 2026-05-03T15:53:17Z Fausta Samaritani 15085 fix, file 400648 wikitext text/x-wiki [[File:Centuri Merlacce.jpg|thumb|200px|right|L'isula di Centuri Merlace]] L''''[[Isula di Centuri]]''' hè un [[isulottu]] di [[Corsica]]. == Giugrafia == == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} {{Isulotti di Corsica}} [[Categoria:Isulotti di Corsica]] o57yshn36kow3vjsmp0n53ti194ck4s Espeja de San Marcelino 0 10647 400641 332392 2026-05-03T13:03:56Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, file 400641 wikitext text/x-wiki [[File:Escudo de EspejadeSanMarcelino.svg|50px|right|]] [[File:Espeja.jpg|thumb|250px|right|Espeja de San Marcelino]] [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di Castiglia è León''' == Giugrafia == == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 1indz9t1srx3ia0vziinktt8lwpjfxd Genesis 0 13430 400639 369806 2026-05-03T12:51:50Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 400639 wikitext text/x-wiki [[File:Genesis performing.jpg|thumb|300px|Genesis]] '''Genesis''' hè un gruppu musicale inglese natu in [[1967]] in Godalming (Surrey). U gruppu hà avutu dui furmazione: quella di u sissanta è di u sittanta era furmata da [[Phil Collins]], Mike Rutherford, Tony Banks, Steve Hackett è [[Peter Gabriel]]; quella di l'uttanta è di u nuvanta era furmata da Phil Collins, Mike Rutherford, Tony Banks, incù l'assistenza custante, durante i cuncerti, di Daryl Stuermer è Chester Thompson. == Opari principali == [[1969]] - ''From Genesis to Revelation''<br> [[1970]] - ''Trespass''<br> [[1971]] - ''Nursery Cryme''<br> [[1972]] - ''Foxtrot''<br> [[1973]] - ''Selling England by the Pound''<br> [[1974]] - ''The Lamb Lies Down on Broadway''<br> [[1976]] - ''A Trick of the Tail''<br> 1976 - ''Wind and Wuthering''<br> [[1978]] - ''And Then There Were Three''<br> [[1980]] - ''Duke''<br> [[1981]] - ''Abacab''<br> [[1983]] - ''Genesis''<br> [[1986]]- ''Invisible Touch''<br> [[1991]] - ''We Can't Dance''<br> [[1997]] - ''Calling All Stations''<br> [[Categoria:Gruppu rock]] [[Categoria:Gruppu musicale]] pz2x106b12oxh7il34oi49fn2vsmh4s Baghdad 0 16004 400646 393170 2026-05-03T15:42:51Z Fausta Samaritani 15085 400646 wikitext text/x-wiki [[File:Haifa street, as seen from the medical city hospital across the tigres.jpg|thumb|240px|Baghdad, a cità]] '''Baghdad''' (in àrabu بغداد, Baghdād; in ità [[abbasidi]] ''Madīnat à u-Salām'', "Cità di a paci", in talianu anticu ''Baldacca'' ò ''Baudac'') hè a [[capitali (cità)|capitali]] di l'[[Iraccu]] è di l'[[Guvernaturatu di Baghdad|umonima pruvincia]]. Hè a siconda cità più grandi di l'[[Asia]] sudu-uccidintali, dopu à [[Teheran]], u calculu di a pupulazioni par u [[2010]] hè di 5.402.486 abitanti. Situata annantu à u fiumu [[Tigri]] à 33°20 nordu è 44°26 livanti. == Storia == [[File:Bagdad1258.jpg|thumb|240px|Assediu di Baghdad da parti di u khan mongulu Hulagu in 1258]] A cità di Baghdad fù fundata nantu à a riva uccidintali di u [[Tigri]] trà u [[762]] è u [[767]] da a dinastia araba di l'[[Abbasidi]], par vulè di u [[califfu]] [[à u-Mansur|à u-Manṣūr]]. L'insidiamentu fù prubabilamenti rializatu annantu à u situ di un preesistenti paesi [[persia]]nu. <br /> A cità sorsi in i circonda di [[Ctesifonte]], capitali di l'[[Persia|Imperu Persianu]] di i [[Sasanidi]] è sustituì [[Damascu]] com'è capitali di u [[Califfu|califfatu]] [[islam]]icu chì si stindia da u [[Nordu Africa]] à a Persia. U nomu di a cità hà una urighjina incerta: sicondu parechji dirivaria da u [[Lingua pirsiana|persianu]] "Diu [hà] datu" - da ''bagh'' (Diu) è ''dad'' (datu). Un muru circulari surghjia intornu à a risidenza califfali è à l'uffici à edda cunnessi, cusì Baghdad divintò cunnisciuta ancu com'è "Cità circulari". Parechji generazioni dopu a fundazioni, Baghdad divintò un impurtanti centru [[Cummerciu|cummirciali]] è culturali. Sicondu parechji fonti a cità, à u so apughjeiu, avaristi cuntatu più di un milionu di abitanti. Una larga parti di a pupulazioni era urighjinaria di l'[[Iranu]], in particulari di a zona di [[Khorasan]]. Molti di i storii narrati in i ''[[Milla è una notti]]'' sò ambientati in a Baghdad di quiddu periodu, guvirnata da u Califfu [[Harun à u-Rashid|Hārūn à u-Rashīd]]. Baghdad fù ancu par tuttu u periodu califfali frà i cità maghjuramenti cusmupoliti. In edda viviani musulmani, [[Cristianesimu|cristiani]], [[Abraisimu|abrei]], [[Zuruastrisimu|zuruastriani]] è [[Paganesimu|pagani]] micca dichjarati pruvinenti da tuttu u [[Vicinu Urienti|Vicinu]] è [[Mediu Urienti]] è ancu da l'Asia Cintrali. A rapida crescita di a pupulazioni rallintò incù u spustamentu di a capitali à [[Samarra|Sāmarrāʾ]], chì suvitò a perdita di i pruvinci uccidintali è uriintali incù a fini di u cintralisimu abbasidi, a "tutela" [[Buwayhidi|buwayhide]] è a duminazioni di i [[Selgiuchidi]] ([[1055]]-[[1135]]). A cità firmeti quantunqua unu di i principali centri culturali è cummirciali di u mondu islamicu finu à u 10 frivaghju [[1258]], quandu fù sacchighjata da i [[Monguli]] vidati da [[Hulagu]], nipoti di [[Gengis Khan]]. I Monguli massacràni 800.000 citatini, frà i quali u califfu abbasidi [[à u-Musta'sim]] è distrussini vasti zoni di a cità è i canali di irrigazioni. U saccu di Baghdad missi fini à u califfatu abbasidi, un colpu da u quali a civiltà arabu-islamica ùn si saristi mai più ripresa cumplittamenti. In u [[1401]], Baghdad fù di novu sacchighjata da i Turcu-Monguli, chì u so capu era [[Tamerlanu]].<br /> In u [[1534]], Baghdad fù cunquistata da l'[[Ottumani]]. Sottu l'[[Imperu ottumanu]] Baghdad cadi in un periodu di diclinu. === Storia muderna === Baghdad fù parti di l'[[Imperu ottumanu]] finu à a libarazioni avvinuta versu a fini di a [[Prima guerra mundiali]], duranti a quali l'Imperu turcu si era schiaratu incù i [[Putenzi Cintrali]]. A cità fù accupata da i truppi inglesi à u terminu di a cusidditta [[Campagna di a Mesuputamia]]. In seguitu fù fundatu u Regnu di l'[[Iraccu]], sottu cuntrollu [[Regnu Unitu|britannicu]] da u [[1921]] grazia à u [[mandatu britannicu di a Mesuputamia|Mandatu]] accurdatu li da a [[Sucità di i Nazioni]], suvitata da una furmali indipindenza in u [[1932]] è da tutali indipindenza in u [[1946]]. A pupulazioni di a cità crisciti da 145.000 abitanti stimati in u [[1900]] à 580.000 in u [[1950]]. Duranti l'[[Anni 1970|anni sittanta]], Baghdad vissi un periodu di crescita è prusperità grazia à l'aumentu di u prezzu di u [[pitroliu]], a principali risorsa spurtata da l'Iraccu. Duranti stu periodu funi custruiti novi [[Infrastruttura|infrastrutturi]], com'è novi impianti [[Fognatura|fugnari]], [[Acqua|idrici]] è [[Autustrada|autustradi]]. A [[guerra Iranu-Iraccu]] ([[1980]]-[[1988]]) fù un periodu difficiuli par a cità è molti risorzi ecunomichi funi distinati à i forzi armati è migliaia di citatini murini in u cunflittu. L'[[Iranu]] lanciò parechji attacchi [[missili]]stichi contru à Baghdad, ma quiddi incausàni rilativamenti pochi vittimi è danni lebbii. A [[Guerra di u Golfu]] di u [[1991]] incausò maiò è più serii danni à Baghdad, in particulari à u so sistemu di trasporti, à l'infrastrutturi energetichi è sanitarii. Di marzu è aprili [[2003]], duranti l'invasioni di l'Iraccu, Baghdad fù pisantamenti bumbardata, è i primi forzi [[Stati Uniti d'America|statunitensi]] intrini in cità frà u 7 è u 9 aprili. Ultiriori danni funi incausati da i gravi saccheghji avvinuti in i ghjorni successivi à a fini di a guerra. Incù a dipusizioni di u rigimu di [[Saddam Hussein]], a cità fù accupata da i [[Armata di i Stati Uniti d'America|truppi americani]]. L'auturità pruvisoria di a cualizioni (''Coalition Provisional Authority'' o CPA) criò in u cori di a cità un'aria furtificata di 8&nbsp;km² chjamata ''"Zona Verdi"'' eretta à probbia sedi è à quidda di u succissivu guvernu pruvisoriu. A ''Coalition Provisional Authority'' hà cidutu u puteri à u guvernu ''à interim'' à a fini di ghjugnu [[2004]], dopu l'alizzioni pulitichi svolti si u mesi di ghjinnaghju di quiddu stessu annu. Molti abitanti di Baghdad sò divintati intullaranti in i cunfronti di i forzi occupanti parchì i sirvizii essinziali com'è l'[[Energia elettrica|elittricità]] è a distribuzioni di l'acqua, sò insufficienti è occasiunali. Inoltri à causa di i disastrosi cundizioni igienicu-sanitarii si sò verificati episodii di collara è di decessi di criaturi divuti à a cuntaminazioni di l'acqui è à a scarsità di cibu. In a calda istati 2004, l'energia elettrica era dispunibuli solu à intarmittenza in a maiò parti di a cità. Un ultiriori mutivu di scuntentu hè a mancanza di sicurezza. U [[coprifocu]] impostu immediatamenti dopu l'invasioni hè statu rimossu in l'inguernu 2003, ma a cità, chì un tempu avia una vivaci vita nutturna, quand'eddu facia bughju fù sempri cunsidarata troppu priculosa da molti citatini. Frà i priculi ci sò rapimenti, viulenzi sissuali è u risicu di rimana coinvolti in cumbattimenti trà forzi di accupazioni è riuffati. À a storia ricenti di Baghdad hè liata a vicenda vinuta à a luci in a branu di u 2004 riguardu à torturi è sevizii perpetrati da suldati di l'armati americana è inglesa à i danni di reclusi in a [[prighjoni di Abu Ghraib]] (Abū Ghurayb). == Giugrafia == Baghdad si trova annantu à u fiumu [[Tigri]] è à 50&nbsp;km da l'[[Eufrate]] in una zona privalintamenti para. Nonustanti a pusizioni vicina à u fiumu è i numarosi spazii verdi, l'influenza di u [[disertu]], situatu à sudu è à punenti, si faci senta incù [[Timpesta di rena|timpesti di rena]]. In a parti uccidintali di a cità ci sò larghi [[viale (viabilità)|viali]], i risidenzi più lussuosi è molti edifizii guvernativi, i casi più ecunomichi si trovani generalamenti in a parti uriintali. Sturicamenti Baghdad era un centru di grandi impurtanza par u cummerciu internaziunali. Vii [[Cummerciu|cummirciali]] da l'[[India]], da a [[Persia]] è da l'[[Auropa]] si scuntravani in a cità. Oghji u riccu quartieri di [[Karrada]] hè u principali distrittu cummirciali citatinu. Baghdad hè sempri un nodu impurtanti di u trafficu stradali aeriu è farruviariu. L'[[aeroportu]] citatinu maiori hè u [[Baghdad International Airport]]. == Cultura == Baghdad hà sempri svoltu un rollu impurtanti in a vita culturali araba è hè stata a casa di famosi scrittori, pueti, musicanti è di altri artisti. === Istituzioni === Frà i più impurtanti istituzioni culturali citatini ci sò: * l'[[Orchestru Naziunali Irachenu]] - I cuncerti sò stati brivamenti intarrotti da l'ultimu cunflittu ma da tandu sò riturnati à a nurmalità. * u [[Tiatru Naziunali Irachenu]] - U [[tiatru]] fù sacchighjatu à a fini di l'invasioni di u 2003, ma hè in corsu di ristrutturazioni. U tiatru riciviti un grandi impulsu in l'[[Anni 1990|anni nuvanta]] quandu i sanzioni [[Urganisazioni di i Nazioni Uniti|ONU]] limitàni l'impurtazioni di filmi stranieri. Più di 30 filmi funi cunvertiti in esibizioni da u vivu incù un vastu assurtimentu di pruduzzioni [[dramma]]tichi è [[Cummedia|cummedii]]. Frà l'istituzioni chì offrini un'educazioni culturali à Baghdad ci sò u [[cunsirvatoriu]], l'[[Istitutu di i Beddi Arti]] è a Scola di Musica è Danza Classica. Baghdad hè ancu a sedi di numarosi [[museiu|musei]] chì uspitavani [[Archiulugia|ughjetti archiulogichi]] di i [[Storia antica|civiltà antichi]]; molti frà eddi funi arrubati è i musei sacchighjati in u parapiglia chì suvitò l'intrata di i truppi [[Stati Uniti d'America|americani]] in a cità. === Munumenti è loca d'intaressu === Frà i punti d'intaressu si poni mintuvà: * u [[Museiu Naziunali Irachenu]], di u quali l'inestimabili cullizzioni archiulogica fù sacchighjata duranti l'invasioni di 2003; * l'arcu di i [[Mani di a Vittoria]], custruitu duranti u rigimu di [[Saddam Hussein]]; * u [[zoo di Baghdad]]; * a Bibbiuteca Naziunali, di a quali molti antichi manuscritti funi brusgiati in l'incendiu di l'edifiziu duranti l'invasioni di u 2003; * a [[muschea]] di [[Kazimayn]] (di i dui [Imam] Kāzim), da a carattaristica cupola durata, à nordu-punenti di Baghdad, unu di i più impurtanti loca di cultu [[Sciisimu|sciiti]], cumplittata in u [[1515]]; * u [[Palazzu Abbasidi]] ( ''à u-Qaṣr à u-ʿAbbāsī'' ), unu di i più antichi edifizii citatini, ricuddanti à u [[XII seculu]]; * a Mustansiriyya, ricuddanti à u [[1234]], centru di struzzioni supiriori fundatu da u califfu à u-Mustansir (1226-1242) è sempri usatu com'è centru d'insignamentu islamicu. === Parsoni liati à Baghdad === * [[Amal à u-Juburi]], puitessa * [[Nazik à u-Malaika]], puitessa * [[Ibn Butlan]], medicu irachenu di fedi cristiana == Baghdad in a musica == * A cantanti americana [[Patti Smith]] hà incisu u singulu ''Radio Baghdad'' cuntinutu in l'album ''[[Trampin']]'' in u [[2004]]. * U [[rapper]] americanu [[Eminem]] hà intitulatu una canzona ''Bagpipes from Baghdad'' cuntinuta in l'album ''[[Relapse]]'' di u [[2009]]. * U gruppu talianu [[U Tiatru di l'Orrori]] hà scrittu a canzona ''Cleveland-Baghdad'' cuntinuta in u so album ''[[U mondu novu]]'' di u [[2012]]. == Da veda dinò == * [[Zona verdi (Baghdad)|Zona verdi]] == Fonti == 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. [[Categoria:Iraccu]] csnsi2pjegz6ish2zt3pvzgskw2k9ml Leigh Francis 0 16449 400654 375650 2026-05-03T16:14:34Z Fausta Samaritani 15085 file, categoria 400654 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Keith Lemon (8464862456).jpg|thumb|180px|right|Leigh Francis]] '''Leigh Szaak Francis''' hè un [[Cinemà|attore]] [[Regnu Unitu|brittannicu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attore|Francis, Leigh]] [[Categoria:Biugrafia|Francis, Leigh]] [[Categoria:Britannicu|Francis, Leigh]] pqpdmt5vppdjibdig2u42qp1it2z0em Categoria:Sparidae 14 18254 400649 384321 2026-05-03T15:55:33Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400649 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Spariformes]] ea9vd3jacmx1mbsemzzeeowphwmytlc Bamboo Airways 0 20370 400655 371540 2026-05-03T18:40:47Z Fausta Samaritani 15085 file 400655 wikitext text/x-wiki [[File:VN-A819 Boeing 787-9 Bamboo Airways LHR 23.3.22.jpg|thumb|200px|right|Bamboo Airways]] '''Bamboo Airways''' o '''VJ''' in cortu (per u nome vietnamese '''Công ty cổ phần hàng không Bamboo''', "Cumpagnia (Aerea) Bamboo") hè una [[cumpagnia aerea]] [[Vietnam|vietnamese]] chi hè stata criata in u [[2017]]. = Storia = A cumpagnia hè stata creata u 1 ghjennaghju di u 2017. == Ligami == *[https://www.bambooairways.com/vi/ U situ ufficiale in inglese] [[Categoria:Cumpagnia aerea|Bamboo Airways]] [[Categoria:Vietnam]] 8pkn4yz5cu5g90dh8k9ydl4jjxzz2mp San Carlu di Bastia 0 20956 400640 399345 2026-05-03T12:55:22Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400640 wikitext text/x-wiki [[File:San Carlu, façade de l'église Saint-Charles-Borromée de Bastia.jpg|miniatura|A facciata di San Carlu]]'''San Carlu''', hè u nome d'una chjesa in u centru storicu di [[Bastìa|Bastia]], in Corsica Suprana. Hè scritta à i munumenti storichi<ref>https://www.pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA2B000006</ref>. Si trova in Terravechja, in u quartieru di U Guadellu (hè u nome di u fiumicellu chì passa sottu terra è chì si lampa in a Marina, in u [[Vechju Portu di Bastia|Vechju Portu]]). == Storia == === A fundazione di u cullegiu ghjesuittu di Bastia === A storia di a chjesa San Carlu di Bastia hè ligata à a venuta in Corsica di un ordine religiosu, I Ghjesuitti. St'ordine religiosu, chjamatu dinù Cumpagnia di Ghjesù hè fundatu in u 1540 da Ignaziu de Loyola. I Ghjesuitti eranu incaricati di l'educazione, in particulare in i paesi poveri. Hè per quessa ch'elli anu custruiti cullegi da per tuttu in u mondu. Hè cusì chì in Bastia anu custruitu u cullegiu ghjesuittu à cantu à a chjesa San Carlu. A chjesa facia parte di u cullegiu. U primu nome di sta chjesa era : Sant'Ignaziu. Era primurosu chì i ghjesuitti appianu sode qualità intellettuale è pedagogiche. Hè per quessa ch'ellu ci vulia à seguità una furmazione di dece anni per diventà ghjesuittu. I ghjesuitti anu ghjucatu un rollu impurtante in a Contra Riforma, in a diffusione di l'istruzzione in Auropa è in u mondu. Sò stati impurtanti dinù pè a diffusione di l'[[architettura barocca]]. [[File:Collège de Bastia - ancien projet approuvé - plan du rez-de-chaussée comprenant aussi celui de la église - dessin, plan - btv1b8448228d.jpg|miniatura|U pianu di a custruzzione di u cullegiu ghjesuittu cù a chjesa]] À u XVIu è u XVIIu seculu, i ghjesuitti anu fundatu parechje scole in Auropa, chjamate "cullegi". U primu apre in u 1548 in [[Sicilia]], in a cità di [[Messina]]. I ghjesuitti sò cunnisciuti pè e so attività di missiunarii è di pacificatori. U so rollu era d'evangelizà (cristianizà) è di furmà, d'amparà à e pupulazione povere. Sò stati impurtanti in a storia di l'educazione. Anu inventatu è cudificatu un mudellu d'insignamentu. Ghjunghjenu in Corsica in l'anni 1552-1553. Tandu l'isula hè assai povera è l'abitanti campanu in a miseria è l'ignuranza. Hè cusì chì i primi ghjesuitti sbarcanu. Sò mandati da Ignaziu de Loyola. Si chjamanu Silvestro Landini è Emanuele Gomes. Un locu per custruisce un cullegiu hè subbitu identificatu. Hè in l'annu 1601 chì i primi corsi sò dati. U cullegiu sia custruitu, l'insignamenti si facenu in e case situate à l'ingiru di u cullegiu, carrughju di a Misericordia. I primi prufessori ghjesuiti insegnanu l'umanità (grecu, latinu), a grammatica, a rettorica, a teulugia murale è a filusufia . A custruzzione di u cumplessu ghjesuittu, chì conta un cullegiu è una chjesa, principianu in u 1612. A chjesa è u cullegiu sò compii in u 1635. A chjesa porta tandu u nome di "Sant'Ignaziu". U cullegiu apre tandu e so porte dinù. === A prima chjesa chjamata Sant'Ignaziu === A chjesa hè stata custruita da frati, chjamati i Ghjesuitti in u 1612 è hè finita cumplettamente in u 1635<ref>https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA2B000006</ref><ref name=":0">''Bastia : le guide'', dirigé par Jean-Baptiste Raffalli, Michel-Édouard Nigaglioni, Éditions Du Patrimoine, 2003</ref>. A l'origine, era dedicata à Sant'Ignaziu di Loyola, patrone di i Ghjesuitti. === 1769 : I ghjesuitti sò lampati fora è a chjesa diventa San Carlu === Dopu à l'espulsione di l'ordine di i Ghjesuiti in u 1769, l'edifiziu hè statu datu à a cunfraterna di ''San Carlu'' è a chjesa hà cambiatu u so nome. == Descrizzione == A chjesa di San Carlu hè a prima chjesa di Corsica di stile baroccu. I Ghjesuitti sò venuti da Roma. Sò stati impurtante durante a Contra riforma, è in a sparghjera di l'[[arte barocca in Corsica]]. A facciata hè caratteristica di u stilu ghjesuitu, chì face parte di l'architettura barocca. Piglia cum'è mudellu [[Chjesa di u Gesù (Roma)|a chjesa di u Gesù]], in [[Roma]]. Hè cumposta di duie parte cun pilastri. A parte superiore hè più stretta, cù un fruntone di forma triangulare è duie grande vulute. [[File:San Carlu in Bastia.jpg|centro|miniatura|400x400px|San Carlu]] Nant'à a facciata, ci sò duie nichje induve sò state messe duie statue : San Francescu Saveriu è Sant'Ignaziu. <gallery> File:Statue de Saint Ignace de Loyola, façade de l'église San Carlu, Bastia.jpg|A statua di Sant'Ignaziu File:Statue de Saint François Xavier, façade de l'église San Carlu, Bastia.jpg|A statua di San Francescu Saveriu </gallery> == L'internu di a chjesa == In a chjesa si ponu sempre vede i decori fatti di stucchi di u XVIIu seculu. Hè u so decoru d'origine<ref name=":0" />. À u centru di a volta, in u medaglione c'era una pittura di Sant'Ignaziu, vestutu di neru. Quandu a chjesa hè stata turnata à chjamassi San Carlu, i cunfratelli anu fattu cambià u culore di u vestitu per rapresentà à San Carlu<ref name=":0" />.<gallery> File:Chjesa San Carlu di Bastia.jpg File:San Carlu in Bastia, interiore di a chjesa.jpg </gallery> In sta chjesa sò insepelliti parechji persunagi impurtanti : Domenico Maria Spinola, anzianu doge di a Republica di Ghjenuva. Hè statu dinù guvernatore di Corsica. Hè natu è mortu in Bastia, è hè per quessa ch'ellu era cugnumatu in Ghjenuva ''Il Corsetto''<ref name=":0" />. Dopu à parechji anni di travagli, a chjesa hè turnata à apre in u 2017<ref>https://france3-regions.francetvinfo.fr/corse/haute-corse/bastia/reouverture-eglise-saint-charles-bastia-1359607.html</ref>. [[File:Lastra di u doge Domenico Maria Spinola in a chjesa San Carlu, Bastia.jpg|centro|miniatura|A lastra di Domenico Maria Spinola in San Carlu]] == Evenimenti storichi == === A rivolta di 1814 === In u 1811, Bastia perde u so titulu di capitale à prufittu d'Aiacciu. Bastia hè purtantu più ricca è più pupulata. Hè tandu a cità a più impurtante di Corsica, è i bastiacci li ne vuleranu assai. In u 1814, allora ch'ella ci hè una grave crisa ecunomica, nasce una cutestazione forte contr'à [[Napulione Buonaparte|Napuleone]] in Bastia. Hè in San Carlu ch'ella nasce l'insurrezzione cont'à l'Imperu, è in particulare contr'à u guvernatore francese Berthier. I Bastiacci riuniti in chjesa pruclamanu a separazione trà a Corsica è a Francia, è u ristabilimentu di reame anglocorsu. In stu "Cumitatu di salute publicu" si ritrova u pueta è intellettucale bastiacciu [[Salvatore Viale]]<ref>https://www.corsematin.com/articles/histoire-la-strategie-de-napoleon-pour-defendre-la-corse-mettre-tous-les-moyens-sur-calvi-seule-place-tenable-118349</ref>. [[File:Buste de Salvatore Viale par Giuseppe Lazzarini, musée de Bastia.jpg|centro|miniatura|200x200px|Salvatore Viale]] === A prima messa in lingua corsa === Hè in San Carlu ch'ella hè detta a prima messa in lingua corsa, in u 1971. U prete era munsignore Casanova. A messa era cantata da i cantori di [[Sermanu]]. == Cunfraterna == Hè a cunfraterna San Carlu chì s'occupa di a chjesa, di e feste è prucessiò. Dapoi u 2020 ci hè ancu una cunfraterna feminile<ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.corsematin.com/articles/la-premiere-confrerie-feminine-de-bastia-vient-de-voir-le-jour-111926 |accessdate=2022-02-07 |archive-date=2022-02-07 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220207130149/https://www.corsematin.com/articles/la-premiere-confrerie-feminine-de-bastia-vient-de-voir-le-jour-111926 }}</ref> hè a prima di Bastia. == In giru à a chjesa == [[File:Scalone di San Carlu, Bastia.jpg|miniatura|200x200px|A scalinata maiò chì colla in San Carlu]] === A scalinata === A Scalinata maiò chì colla à a chjesa data di a custruzzione di San Carlu. === A funtana === À u pede di u scalone di San Carlu, ci hè una funtana à manu manca. Si chjama : Funtana di i Ghjesuitti<ref>https://www.fondation-patrimoine.org/les-projets/fontaine-des-jesuites/59070</ref> o E trè funtane. Hè stata rifatta in u 1574. Duie grande placche rammentanu e risturazione, in u 1722 è in u 1806. [[File:E trè funtane, o Funtana di i Ghjesuiti in Bastia.jpg|miniatura|E Trè Funtane, o Funtana di i Ghjesuiti|centro|200x200px]] ===U cullegiu Simon Vinciguerra=== U cullegiu di i Ghjesuitti hè u più anticu di Bastia. Hè statu apertu in u 1635. I Ghjesuitti ci anu assiguratu l'insignamentu segundariu durante l'epica ghjenuvese. Hè u rè Luigi XV chì hà da espulse tutti i Ghjesuiti di Francia, in l'anni 1768-1769. Oghje hè un cullegiu, chì porta u nome di [[Cullegiu Simon Vinciguerra]]. [[File:Palazzu Caraffa, in Bastia.jpg|miniatura|200x200px|U palazzu Caraffa]] ===U Palazzu Caraffa=== In faccia di San Carlu si trova un palazzu, chjamatu [[Palazzu Caraffa]]. Hè u casale cù a più grande facciata di Bastia. == Note == <references /> == Da vede dinù == * [[Catedrale Santa Maria Assunta di Bastia|Santa Maria]] * [[Oratoriu San Roccu di Bastia|San Roccu]] * [[A Cuncezziò]] * [[A Citatella di Bastia|A Citatella]] * [[Santa Croce di Bastia|Santa Croce]] * [[Chjesa San Ghjuvà di Bastia]] * [[Chjesa di u Gesù (Roma)]] * [[Cullegiu Simon Vinciguerra]] [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Bastia]] oae6766oyiqdvl1mqtip669cjd97zmd Wilhelm Röntgen 0 22418 400644 399337 2026-05-03T13:17:00Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 400644 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wilhelm Conrad Röntgen (1888-1900), 88374 p.jpg|200px|thumbnail|W.C. Röntgen]] '''Wilhelm Conrad Röntgen''' fù un [[fìsicu]] [[Alimagna|alimanu]]. Nascì u [[27 di marzu]] [[1845]] in [[Lennep]] é morse u [[10 di ferraghju]] [[1923]] in [[Mònacu di Baviera]]. [[File:X-ray by Wilhelm Röntgen of Albert von Kölliker's hand - 18960123-02.jpg|150px|thumb|right|Una di e prime radiugrafìe, eseguita da Röntgen]] == Biugrafìa == In l'annu [[1895]], Röntgen scuprì i ràggii X (o ràggii Röntgen). In ricunnuscenza di quessa, ellu ricivì u primu [[Premiu Nobel|Prèmiu Nobel di a fìsica]] in u [[1901]]. == Da vede dinò == [[Roentgeniu]]<br> [[Categoria:Fìsicu|Röntgen, Wilhelm Conrad]] [[Categoria:Tedescu|Röntgen, Wilhelm Conrad]] [[Categoria:Biugrafia|Röntgen, Wilhelm Conrad]] 1ehh1hxhfc1wlfz4krtegmwn6vbb0rp Iraccu 0 22593 400647 396166 2026-05-03T15:45:08Z Fausta Samaritani 15085 categuria 400647 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Iraq in its region.svg|thumb|]] [[File:Flag of Iraq.svg|thumb|Bandera di l'Iraccu]] L''''Iraccu''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: العراق‎, ''al-ʿIrāq''; in curdu: عێراق, ''Êraq''), ufficialmente '''Republica d'Iraccu''' (in àrabu: جمهورية العراق‎, ''Jumhūriyyat al-'Irāq''), hè unu statu di l'[[Asia|Asia occidentale]]. A capitale si chjama [[Baghdad]]. I lingui uffiziali sò l'àrabu è u curdu. == Da vede dinò == [[Abu Nuwas]]<br> [[Categoria:Iraccu]] fk2b1m6d22bzyvb0hg4phxn1n7pfp4o Rosaceae 0 24733 400642 389701 2026-05-03T13:08:26Z Fausta Samaritani 15085 fix 400642 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rosaceae'''. [[File:2020-03-22 13 01 45 Crabapple flower along Thorngate Drive in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|200px|right|''Mela'']] [[File:Aubépine3 bis.JPG|thumb|200px|right|''Crataegus'']] [[File:20230502Cydonia oblonga4.jpg|thumb|200px|right|''[[Cydonia oblonga]]'']] [[File:Alchemilla alpina01(js).jpg|thumb|200px|right|''Alchemilla alpina'']] [[File:A fruiting “Ingram's Frogmore Late Pine” strawberry plant (Fr Wellcome V0044427.jpg|thumb|140px|right|''[[Fraula]]'']] [[File:Malus bonsai in a garden centre (with flowers and fruits).jpg|thumb|140px|right|''[[Mela bonsai]]'']] [[File:Prunus persica7.jpg|thumb|140px|right|''Prunus persica'' bonsai]] === Listinu di plante === ;A [[Alchemilla alpina]]<br> [[Alchemilla glaucescens]]<br> [[Amandulu]] (''Prunus dulcis'')<br> [[Amarascu]] (''Prunus cerasus'')<br> [[Aphanes australis]]<br> ;B [[Baracuccu]] (''Prunus armeniaca'')<br> ;C [[Crataegus laevigata]]<br> [[Crataegus monogyna]]<br> ;F [[Fragaria vesca]]<br> ;G [[Geum montanum]]<br> [[Geum urbanum]]<br> ;L [[Listincu]] (''Pistacia lentiscus'')<br> ;M [[Malus pumila]]<br> [[Malus sylvestris]]<br> [[Mela (malus domestica)]]<br> ;P [[Potentilla anglica]]<br> [[Potentilla argentea]]<br> [[Potentilla erecta]]<br> [[Potentilla micrantha]]<br> [[Potentilla neumanniana]]<br> [[Potentilla pedata]]<br> [[Potentilla recta]]<br> [[Potentilla reptans]]<br> [[Prunus avium]]<br> [[Prunus domestica]]<br> [[Prunus laurocerasus]]<br> [[Prunus mahaleb]]<br> [[Prunus persica]]<br> [[Prunus prostrata]]<br> [[Prunus spinosa]]<br> [[Pyrus communis]]<br> ;R [[Rosa agrestis]]<br> [[Rosa arvensis]]<br> [[Rosa corymbifera]]<br> [[Rosa elliptica]]<br> [[Rosa gallica]]<br> [[Rosa glauca]]<br> [[Rosa micrantha]]<br> [[Rosa pouzinii]]<br> [[Rosa sempervirens]]<br> [[Rosa serafinii]]<br> [[Rubus caesius]]<br> [[Rubus canescens]]<br> [[Rubus hirtus]]<br> [[Rubus idaeus]]<br> [[Rubus pallidus]]<br> [[Rubus ulmifolius]]<br> ;S [[Sorbus aucuparia]]<br> [[Sorbus domestica]]<br> [[Sorbus torminalis]]<br> [[Categoria:Rosaceae]] orx7i26xhagjrhwqtu50e3lzd8mi2dc San Teofilu da Corti 0 26195 400663 398535 2026-05-03T19:00:40Z Fausta Samaritani 15085 400663 wikitext text/x-wiki '''San Teofilu da Corti''' hè una puesia in lingua corsa scritta da [[Tomasu Alfonsi]] in l'[[Almanaccu pupulare di Corsica]] per l'annu [[1931]], sottu à u pseudonimu di ''U Babbuziu''. U puema hè scrittu in a varietà balanina di a [[lingua corsa]]. == San Teofilu da Corti, primu santu Corsu == :Qual'ell'hè, qual'ell'hè a canzona nova :Ch'ella cantarilleghja avà a Restonica? :È 'ssa nuvella risatella armonica :U vecchiu Tavignanu 'nduve l'hà trova? :Oh! sintite, sintite ! Trà 'ssu cantu :È 'sse rise ritorna à ripetera :Un nome caru : Teofilu, u gran Santu, :Gloria maiò di Corti, a città fiera. :Nanzaderi à San Petru in Vaticanu :A voce di l'altissimu Pastore, :Sulenne, dicretò u supremu onore :À u Santu curtinese è franciscanu. :Corti, alegru ! T'hè gloria simpiterna :Avè dunatu à a Corsica, in cunsolu, :U primu Santu di l'età muderna, :Ch'ella chjami, filice, so' figliolu. :Alza a to' fronte ignuliata, o Mamma :Corsica, è guarda à boccarisa l'astru :Sprichjatu ind'u to' celu niulastru. :Mì, mì ! Più chi tù u guardi è più s'infiamma. :Ricogli o Mamma, di a so' luce amica :I dolci è caldi raggi; è tù ripiglia :Un suppulellu di a fierezza antica : :Toia, 'ssa luce, onore di a to' ziglia. :'Ss' astru gluriosu hè lume di spiranza :À tè, Corsica bella è puvarella. :Si sperdi (Diu la fia !), grazia à 'ssa stella, :Di l'antichi addisperi a rimimbranza. :È cum 'avà in avvene in Voi fidente, :San Teofilu, a Corsica, sicura :Di u vostru patruciniu permanente, :Ùn temi d'ora in poi onta o sciagura! [[Categoria:Litteratura corsa]] idptx0ryteczlvjoj9ezw3y9k6f7ll1 Urticaceae 0 26472 400661 399888 2026-05-03T18:57:36Z Fausta Samaritani 15085 400661 wikitext text/x-wiki Famiglia di '''Urticaceae'''. [[File:Parietaria judaica chateau-thierry 02 14072008 04.jpg|thumb|250px|right|Parietaria judaica]] === Listinu di Urticaceae === ;P [[Parietaria judaica]]<br> [[Parietaria lusitanica]]<br> ;U [[Urtica atrovirens]]<br> [[Urtica dioica]]<br> [[Urtica membranacea]]<br> [[Urtica pilulifera]]<br> [[Urtica urens]]<br> [[Categoria:Urticaceae]] 9akyi4qwl7ne70c9qhck8oc716c5bio Libellulidae 0 26473 400638 399890 2026-05-03T12:46:20Z Fausta Samaritani 15085 400638 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Libellulidae'''. [[File:XN Libellula depressa female.jpg|thumb|250px|right|''Libellula depressa'']] === Listinu di Libellulidae === ;B [[Brachythemis impartita]]<br> ;C [[Crocothemis erythraea]]<br> ;L [[Libellula depressa]]<br> [[Libellula fulva]]<br> [[Libellula quadrimaculata]]<br> ;O [[Orthetrum brunneum]]<br> [[Orthetrum cancellatum]]<br> [[Orthetrum coerulescens]]<br> [[Orthetrum trinacria]]<br> ;S [[Selysiothemis nigra]]<br> [[Sympetrum depressiusculum]]<br> [[Sympetrum fonscolombii]]<br> [[Sympetrum meridionale]]<br> [[Sympetrum sanguineum]]<br> [[Categoria:Libellulidae]] 45dcpjr5bx64z0no2n98z9ls4a1em58 Rutaceae 0 26532 400662 400117 2026-05-03T18:59:34Z Fausta Samaritani 15085 400662 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rutaceae'''. [[File:Albatera C. limon-1.jpg|thumb|200px|right|Limonu]] === Listinu di plante === ;C [[Clementina]]<br> ;L [[Limea]]<br> [[Limonu (arburu)]]<br> ;P [[Pumelu]]<br> [[Pumpelmu]]<br> ;R [[Ruta angustifolia]]<br> [[Ruta chalepensis]]<br> [[Ruta corsica]]<br> [[Ruta graveolens]]<br> [[Categoria:Rutaceae]] ad4g5t8x8qirnbp6hugw628xwiauyrg Categoria:Iraccu 14 26677 400645 2026-05-03T15:41:47Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400645 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Asia]] nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12 Sparidae 0 26678 400650 2026-05-03T16:00:46Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400650 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Sparidae'''. === Listinu di pesci === ;B [[Boops boops]]<br> ;D [[Dentex dentex]]<br> [[Dentex gibbosus]]<br> [[Diplodus puntazzo]]<br> [[Diplodus sargus]]<br> ;L [[Lithognathus mormyrus]]<br> ;M [[Mennula]]<br> ;P [[Pagellus bogaraveo]]<br> [[Pagellus erythrinus]]<br> [[Pagrus pagrus]]<br> ;S [[Spirlettu]]<br> ;T ;U [[Uchjata]]<br> [[Categoria:Sparidae]] 79crwtri5qr19qg2arwnqn9lvgo2lcn 400651 400650 2026-05-03T16:01:39Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di pesci */ link 400651 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Sparidae'''. === Listinu di pesci === ;B [[Boops boops]]<br> ;D [[Dentex dentex]]<br> [[Dentex gibbosus]]<br> [[Diplodus puntazzo]]<br> [[Diplodus sargus]]<br> [[Diplodus vulgaris]]<br> ;L [[Lithognathus mormyrus]]<br> ;M [[Mennula]]<br> ;P [[Pagellus bogaraveo]]<br> [[Pagellus erythrinus]]<br> [[Pagrus pagrus]]<br> ;S [[Spirlettu]]<br> ;T ;U [[Uchjata]]<br> [[Categoria:Sparidae]] qj3qk91hw39mcufjz8mjfhl33rqv2ka 400652 400651 2026-05-03T16:02:32Z Fausta Samaritani 15085 link 400652 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Sparidae'''. === Listinu di pesci === ;B [[Boops boops]]<br> ;D [[Dentex dentex]]<br> [[Dentex gibbosus]]<br> [[Diplodus puntazzo]]<br> [[Diplodus sargus]]<br> [[Diplodus vulgaris]]<br> ;L [[Lithognathus mormyrus]]<br> ;M [[Mennula]]<br> ;P [[Pagellus bogaraveo]]<br> [[Pagellus erythrinus]]<br> [[Pagrus pagrus]]<br> ;S [[Spirlettu]]<br> ;T [[Tanuta]]<br> ;U [[Uchjata]]<br> [[Categoria:Sparidae]] f9r17bq6w013dybahonav2gtwkrlsqj 400653 400652 2026-05-03T16:07:42Z Fausta Samaritani 15085 file 400653 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Sparidae'''. [[File:Boops boops Karpathos 01.JPG|thumb|200px|right|''Boops boops'']] === Listinu di pesci === ;B [[Boops boops]]<br> ;D [[Dentex dentex]]<br> [[Dentex gibbosus]]<br> [[Diplodus puntazzo]]<br> [[Diplodus sargus]]<br> [[Diplodus vulgaris]]<br> ;L [[Lithognathus mormyrus]]<br> ;M [[Mennula]]<br> ;P [[Pagellus bogaraveo]]<br> [[Pagellus erythrinus]]<br> [[Pagrus pagrus]]<br> ;S [[Spirlettu]]<br> ;T [[Tanuta]]<br> ;U [[Uchjata]]<br> [[Categoria:Sparidae]] ppsa5ulqcxk0fv1kbd9y5m58sbt3io6 Categoria:Notacanthidae 14 26679 400657 2026-05-03T18:46:21Z Fausta Samaritani 15085 categoria 400657 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Notacanthiformes]] mxgsn96i92wgr80e84dz2c7ks55wf0a Notacanthidae 0 26680 400658 2026-05-03T18:49:41Z Fausta Samaritani 15085 pagina 400658 wikitext text/x-wiki Famiglia di i'''Notacanthidae'''. === Listinu di Notacanthidae === ;N [[Notacanthus bonaparte]]<br> :P [[Polyacanthonotus rissoanus]]<br> [[Categoria:Notacanthidae]] 4v8wc7js7xzv0zczuxy2e9h38v4zto3 400659 400658 2026-05-03T18:56:05Z Fausta Samaritani 15085 file 400659 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Notacanthidae'''. [[File:Cuvier-55-Notacanthe-Mastacemble.jpg|thumb|200px|right|Notacanthidae (Cuvier)]] === Listinu di Notacanthidae === ;N [[Notacanthus bonaparte]]<br> :P [[Polyacanthonotus rissoanus]]<br> [[Categoria:Notacanthidae]] 6wg9s2bcdpez2kivpzpqpfm0imsd1gw 400660 400659 2026-05-03T18:56:31Z Fausta Samaritani 15085 400660 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Notacanthidae'''. [[File:Cuvier-55-Notacanthe-Mastacemble.jpg|thumb|200px|right|Notacanthidae (Cuvier)]] === Listinu di Notacanthidae === ;N [[Notacanthus bonaparte]]<br> ;P [[Polyacanthonotus rissoanus]]<br> [[Categoria:Notacanthidae]] cdz8dgssht2amvrmpj9fmmfzh8xp3b3