Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.1
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Caryophyllales
0
1524
401212
382984
2026-05-12T14:37:04Z
Fausta Samaritani
15085
file
401212
wikitext
text/x-wiki
'''Caryophyllales'''.
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Caryophyllales}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Caryophyllales'''}}
[[File:Higos chumbos. Chumbera. Nopal.jpg|200px|right]]
[[Categoria:Flora]]
mm8hbbyn21rupc4l7q07nv6r3sz1ivd
23 di marzu
0
1632
401269
391310
2026-05-13T07:05:14Z
Fausta Samaritani
15085
/* Nascite */ link
401269
wikitext
text/x-wiki
{{Marzu}}
U '''23 di marzu''' hè l'82<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'83<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 283 ghjorni à a fine di l'annu.
== Avenimenti ==
=== In Corsica ===
== Nascite ==
[[1948]]: [[Chantal Lauby]], attrice e comica francese.<br>
== Morti ==
== Celebrazioni ==
=== Santi ===
Santu '''Vitturianu'''. Santu '''Turibiu'''.
Vitturianu era un guvernatore di Cartagine, in Tunisia. Hè statu marturiatu versu l'annu 484, à l'epica di e grande persecuzioni urganizate in l'Africa di u Nordu da Unericcu, rè di i Vandali.
Unericcu l'avia dettu di cunvertesi à l'Arianisimu è di imprigiunà i cristiani catolichi. Vitturianu avia rispostu:
"Un' ci serebbi altra vita chè quella chè no cunnuscimu nantu à ista terra, chì resterebbi quantunque fidu à Cristu, à Cristu chì m'hà fattu tantu favori. Ma eiu, credu à a vita eterna ch'ellu ci hà prumessu. Ricusu d'eseguì i to ordini, ancu s'avissi da more in u focu o da e bestie."
Allora, Unericcu u fece marturià è tumbà.
Etimolugia: V. Vittoriu (21 lugliu).
Turibiu era un Spagnolu natu in Maiorca in u 1538. Avia 43 anni quandu u rè Filippu Secondu u mandò cum'è arcivescu in Lima, a capitale di u Perù.
Quallà, i ghjunghjiticci eranu ghjentaccia. L'Indiani ch'elli facianu travaglià à e minere per circà l'oru, eranu cunsiderati cum'è animali.
A dioccesi di Turibiu era immensa. Quand'ellu ghjunse, messe sette anni per fanne u giru in trè visite. Cristianizava, battizava, ma circava dinù di rende a so dignità à l'Indiani, ubligandu i so preti à falli a scola. L'affare ùn fù facile chì quelli chì avianu u cumandu ùn avianu chè disprezzu pè i nativi, ma ellu, paziente, curaggiosu, inchjuccutu è malignu, multiplicò i preti creendu, in Lima, u primu seminariu di l'America suttana.
Dopu à 25 anni d'apustulatu, si ammalò. Era in a cità di Santa. Dumandò à quelli chì u curavanu di dilli u veru è, sapendusi persu, si preparò à more. L'anu chjusu l'ochji u 23 marzu 1606.[https://adecec.net/adecec/santi/03-marzu.php]
== Ligami esterni ==
* [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }}
* [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }}
[[Categoria:Ghjornu di marzu| 23]]
51nxle3cwk762tbsqi1htim21x9abqr
1 di dicembre
0
1884
401271
401010
2026-05-13T07:07:35Z
Fausta Samaritani
15085
/* I Santi */ link
401271
wikitext
text/x-wiki
{{decembre}}
U '''1 di dicembre''' hè u 335esimu [[ghjornu]] (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
'''[[Santu Eligiu di Noyon]]'''. '''Santa Fiurenza'''.
'''Eligiu''' era un santu assai pupulare in Francia per via di a canzona:
Le bon roi Dagobert avait sa culotte à l'envers.
Le grand Saint Eloi lui dit: O mon Roi!
Votre Majesté est mal culottée.
C'est vrai lui dit le Roi,
je vais la remettre à l'endroit.
Eligiu era un orefice natu versu l'annu 588 à Chaptelat, vicinu à Limoges.
U rè di i Franchi, [[Cluttariu II]], l'avia datu l'oru per falli un tronu. Eligiu li ne fece dui. Allora u rè u fece direttore di a Zecca. E munete d'oru di tandu portanu a so signatura.
A' a morte di Cluttariu, u figliolu, [[Dagobertu I], cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece di Eligiu u so primu cunsiglieru.
A' 51 annu, dui anni dopu à a morte di Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu, l'attuale cità di Noyon, in u dipartimentu di l'Oise. Hè mortu in issa cità u 1u dicembre di l'annu 660. Avia una settantina d'anni.
Etimolugia: da u lat. "eligius" (elettu... da Diu).
Nomi: Eligiu, Eloi, Eloy.
Paesi è cità: Anversa, , Dunkerque, Limoges, Marseglia, Noyon, Bologna.
Prutezzione; Eligiu hè u santu patrone di l'orefici, di i stazzunari è, in generale, di tutti quelli chì battenu u ferru.
U 1u dicembre si festighjeghja dinù à Santa Fiurenza.
Una Santa '''Fiurenza''', chì campava à u seculu quartu, serebbi stata cunvertita da Santu Ilariu, vescu di Poitiers.
Un'altra Santa Fiurenza, campava à u seculu sestu in Spagna è ghjera a surella di Santu Leandru è Santu Bisidoru.
Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Decembre]]
[[Categoria:Dicembri]]
e8nyyp2kxwut8mk04vkpvk8ha09bh19
401272
401271
2026-05-13T07:08:00Z
Fausta Samaritani
15085
/* I Santi */
401272
wikitext
text/x-wiki
{{decembre}}
U '''1 di dicembre''' hè u 335esimu [[ghjornu]] (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
'''[[Santu Eligiu di Noyon]]'''. '''Santa Fiurenza'''.
'''Eligiu''' era un santu assai pupulare in Francia per via di a canzona:
Le bon roi Dagobert avait sa culotte à l'envers.
Le grand Saint Eloi lui dit: O mon Roi!
Votre Majesté est mal culottée.
C'est vrai lui dit le Roi,
je vais la remettre à l'endroit.
Eligiu era un orefice natu versu l'annu 588 à Chaptelat, vicinu à Limoges.
U rè di i Franchi, [[Cluttariu II]], l'avia datu l'oru per falli un tronu. Eligiu li ne fece dui. Allora u rè u fece direttore di a Zecca. E munete d'oru di tandu portanu a so signatura.
A' a morte di Cluttariu, u figliolu, [[Dagobertu I]], cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece di Eligiu u so primu cunsiglieru.
A' 51 annu, dui anni dopu à a morte di Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu, l'attuale cità di Noyon, in u dipartimentu di l'Oise. Hè mortu in issa cità u 1u dicembre di l'annu 660. Avia una settantina d'anni.
Etimolugia: da u lat. "eligius" (elettu... da Diu).
Nomi: Eligiu, Eloi, Eloy.
Paesi è cità: Anversa, , Dunkerque, Limoges, Marseglia, Noyon, Bologna.
Prutezzione; Eligiu hè u santu patrone di l'orefici, di i stazzunari è, in generale, di tutti quelli chì battenu u ferru.
U 1u dicembre si festighjeghja dinù à Santa Fiurenza.
Una Santa '''Fiurenza''', chì campava à u seculu quartu, serebbi stata cunvertita da Santu Ilariu, vescu di Poitiers.
Un'altra Santa Fiurenza, campava à u seculu sestu in Spagna è ghjera a surella di Santu Leandru è Santu Bisidoru.
Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Decembre]]
[[Categoria:Dicembri]]
g4r49w5pkxs5r517tnkk1xglprkua8q
Musiculugia
0
2357
401233
370109
2026-05-12T17:51:33Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401233
wikitext
text/x-wiki
[[File:PalacioReal Stradivarius1.jpg|300px|right]]
[[File:Mongolian_Musician.jpg|250px|right|thumb|Un musicanti mungulianu]]
A '''musiculugia''' hè una [[disciplina scentifica]] chì studieghja i finomini chì sò in rilazioni incù a [[musica]], è s'intaressa in particulari à i so evuluzioni è i so rapporti incù l'essaru umanu è a sucità.
A '''musiculugia''' hè una disciplina universitaria, distinta da a [[musicugrafia]].
I sottudisciplini di a musiculugia sò:<br>
- a [[musiculugia sistematica]]: cumprendi i disciplini chì studieghani a musica in un sensu tioricu, com'è l'[[acustica]], o l'[[estetica musicali]];<br>
- a [[musiculugia storica]];<br>
- l'[[etnumusiculugia]]: hè nata com'è "musiculugia cumparata" ed hè di fatti u studiu di a musica pupulari; si pruponi di raccoglia è di classificà i tistimunianzi musicali, insirendu li in u cuntestu di i diversi culturi è civilizazioni;<br>
- a [[musiculugia applicata]]: hè l’applicazioni di a musica ad altri duminii, com'è par asempiu a [[musicuterapia]], o a [[didattica di a musica]].<br>
== Storia ==
A disciplina s'hè sviluppata in a siconda mità di u [[XIX seculu]] in particulari in un cuntestu [[tedescu]] è [[francesu]], sottu à l'influenza di u [[pusitivisimu]]. S'agisci di un cumplessu custituiti da parechji disciplini chì s'accupani di i diversi aspetti di i finomini musicali. In pratica, i musiculogi hani aduttatu i criterii è i metudulugii dirivati da i [[scienzi]] naturali.
== I strumenti di i populi primitivi ==
Un studiu apprufunditu di i sturmenti di i populi primitivi è a so classificazioni hè statu rializatu da u musiculogu [[tedescu]] [[Curt Sachs]]. I strumenti sò stati classificati d'appressu u so corpu vibranti è a so distribuzioni giugrafica è culturali.
== Musica è mitulugia ==
L'impurtanza di a [[musica]] in a [[cultura]] pò essa didutta da u studiu di i [[mitulugii]], di i [[riti]] è di i [[filusufii]] di i diversi populi.
== Musiculoghi ==
- [[Guido Adler]]<br>
- [[Theodor Ludwig Wiesengrund-Adorno]]<br>
- [[Jacques Chailley]]<br>
- [[Carl Dahlhaus]]<br>
- [[Leopoldo Gamberini]]<br>
- [[Charles Rosen]]<br>
== Da veda dinò ==
- [[Storia di a Musica]]<br>
- [[Tiuria di a Musica]]<br>
- [[Psicuacustica]]<br>
- [[Musica preistorica]] ò [[Archiulugia musicali]]<br>
{{Scienze}}
[[Categoria:Musiculugia]]
hgwrd0cig8wavv89io36oqi1k5cy1so
Furciolu
0
2642
401264
374125
2026-05-13T03:40:48Z
Frassetu
5765
401264
wikitext
text/x-wiki
'''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana.
{{cumuna|cumuna=Furciolu
| statu=[[Francia]]
| rigioni=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Corsica suttana]]
| circundariu=[[Aiacciu]]
| cantonu=[[Taravu-Ornanu]]
| insee=[[2A117]]
| cp=[[20190]]
| merri=Ghjuvanpetru Bozzi
| intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]]
| longitudina=41° 51′ 18″ nordu
| latitudina=9° 00′ 36″ levente
| alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m)
| superficia=6,88 chm²
| pop=81 (2017)
| dinsità=12ab./chm²
}}
[[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]]
== Giugrafia ==
Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²
U paesi di U Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria.
Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica
Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]].
== Storia ==
In Furciolu ci hè e più vechje case di [[Corsica]]
Furciolu face parte di e 17 commune chì custituisce, dapoi 1828, u cantone di Santa Maria Sichè, in i tempi chjamatu u cantone d'[[Urnanu]].
Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.
À u medievu, u paese era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignore Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà e date sculpiti nantu i lintelli di e vechje case.
L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di e case di e cappizone, è sopratuttu à a longua di a strada.
U paese pussede setti carrughji :
- U Poghjiu
- Supranu
- U Maternatu
- A Piazzola
- U Marianu
- U Fundu Suttanu
- U Culiciolu (XIXsimu seculu)
A ghjesgia paruchjale attuale, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a e base di una cappella antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzione era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignore Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia paruchjale era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ne ferma solu qualche ruvine.
À u principiu, a cappella Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamente d'una parte sanza finestre è campanile. Cumporta un maestru altare affiancata di diu altarella laterale pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u princupiu di u XVIIsimu seculu ch'ella diventa ghjesgia paruchjale San Petru, in effetu l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.
A cappella piazzata a u rangu di e ghjesgie paruchjale fù rinovata : una cappella laterala pà u Rusariu hè custruttu, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di croce latina, una altra cappella dedicata à San Roccu hè alzata mentre u XVIIsimu seculu.
Ma a u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazione hè datu a u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di e Culte. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanile in petra zuccata dutatu di trè campane. In a seconde parte di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezione di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzione di i parughjani.
A ghjesgia paruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualche stanze famose, chì sò sempre adupratu pà i cirimonie religiose : u calice d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; duie tavulone d'altare, pitture d'autore scunnisciutu è datati a pocu pressu di XVIIsimu seculu; e tendine di ghjesgia riprisintendu a passione è a risurezzione di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessione policruma, datendu di a fine di u XIXsimu seculu, fattu pà "u fattore di e statue" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forse di a fine di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudella analoga inde a ghjesgia di Auddè.
== Pruverbii ==
Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:
* '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)'''
== Merri ==
== Pupulazione ==
{| class="wikitable" style="margin:auto;"
|+Pupulazione da 1800 à 1901
|'''1800'''
|'''1806'''
|'''1821'''
|'''1831'''
|'''1836'''
|'''1841'''
|'''1846'''
|'''1851'''
|'''1856'''
|'''1861'''
|'''1866'''
|'''1872'''
|'''1876'''
|'''1881'''
|'''1886'''
|'''1891'''
|'''1896'''
|'''1901'''
|-
|276
|220
|274
|237
|264
|260
|269
|285
|285
|387
|328
|324
|317
|303
|424
|395
|376
|301
|}
{| class="wikitable"
|+Pupulazione da 1906 à 2017
|'''1906'''
|'''1911'''
|'''1921'''
|'''1926'''
|'''1926'''
|'''1931'''
|'''1936'''
|'''1946'''
|'''1954'''
|'''1962'''
|'''1968'''
|'''1975'''
|'''1982'''
|'''1990'''
|'''2006'''
|'''2007'''
|'''2012'''
|'''2017'''
|-
|356
|363
|387
|402
|305
|380
|186
|134
|140
|132
|106
|75
|56
|69
|75
|76
|66
|81
|}
== Da veda dinò ==
* a [[Panicala]]
* a [[canzona di Manetta]]
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da veda dinò==
* [[San'Petru di Panicala]]
{{Cumuna di Corsica Suttana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
ki9uwzagknn6f66izrpuut1ci0f1nbd
401265
401264
2026-05-13T04:03:56Z
Frassetu
5765
401265
wikitext
text/x-wiki
'''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana.
{{cumuna|cumuna=Furciolu
| statu=[[Francia]]
| rigioni=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Corsica suttana]]
| circundariu=[[Aiacciu]]
| cantonu=[[Taravu-Ornanu]]
| insee=[[2A117]]
| cp=[[20190]]
| merri=Ghjuvanpetru Bozzi
| intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]]
| longitudina=41° 51′ 18″ nordu
| latitudina=9° 00′ 36″ levente
| alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m)
| superficia=6,88 chm²
| pop=81 (2017)
| dinsità=12ab./chm²
}}
[[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]]
== Giugrafia ==
Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²
U paesi di U Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria.
Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica
Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]].
== Storia ==
In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]]
Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]].
Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.
À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi.
L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada.
U paesi cunta setti carrughji :
- U Poghjiu
- Supranu
- U Maternatu
- A Piazzola
- U Marianu
- U Fundu Suttanu
- U Culiciolu (XIXsimu seculu)
A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini.
À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.
A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu.
Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani.
A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè.
== Pruverbii ==
Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:
* '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)'''
== Merri ==
== Pupulazione ==
{| class="wikitable" style="margin:auto;"
|+Pupulazione da 1800 à 1901
|'''1800'''
|'''1806'''
|'''1821'''
|'''1831'''
|'''1836'''
|'''1841'''
|'''1846'''
|'''1851'''
|'''1856'''
|'''1861'''
|'''1866'''
|'''1872'''
|'''1876'''
|'''1881'''
|'''1886'''
|'''1891'''
|'''1896'''
|'''1901'''
|-
|276
|220
|274
|237
|264
|260
|269
|285
|285
|387
|328
|324
|317
|303
|424
|395
|376
|301
|}
{| class="wikitable"
|+Pupulazione da 1906 à 2017
|'''1906'''
|'''1911'''
|'''1921'''
|'''1926'''
|'''1926'''
|'''1931'''
|'''1936'''
|'''1946'''
|'''1954'''
|'''1962'''
|'''1968'''
|'''1975'''
|'''1982'''
|'''1990'''
|'''2006'''
|'''2007'''
|'''2012'''
|'''2017'''
|-
|356
|363
|387
|402
|305
|380
|186
|134
|140
|132
|106
|75
|56
|69
|75
|76
|66
|81
|}
== Da veda dinò ==
* a [[Panicala]]
* a [[canzona di Manetta]]
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da veda dinò==
* [[San'Petru di Panicala]]
{{Cumuna di Corsica Suttana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
6dwobenq5aohtosqdrsfwovgfhjstyy
401288
401265
2026-05-13T11:00:45Z
Paulu
58
Paulu ha spostato la pagina [[U Furciolu]] a [[Furciolu]] tramite redirect
401265
wikitext
text/x-wiki
'''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana.
{{cumuna|cumuna=Furciolu
| statu=[[Francia]]
| rigioni=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Corsica suttana]]
| circundariu=[[Aiacciu]]
| cantonu=[[Taravu-Ornanu]]
| insee=[[2A117]]
| cp=[[20190]]
| merri=Ghjuvanpetru Bozzi
| intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]]
| longitudina=41° 51′ 18″ nordu
| latitudina=9° 00′ 36″ levente
| alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m)
| superficia=6,88 chm²
| pop=81 (2017)
| dinsità=12ab./chm²
}}
[[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]]
== Giugrafia ==
Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²
U paesi di U Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria.
Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica
Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]].
== Storia ==
In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]]
Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]].
Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.
À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi.
L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada.
U paesi cunta setti carrughji :
- U Poghjiu
- Supranu
- U Maternatu
- A Piazzola
- U Marianu
- U Fundu Suttanu
- U Culiciolu (XIXsimu seculu)
A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini.
À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.
A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu.
Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani.
A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè.
== Pruverbii ==
Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:
* '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)'''
== Merri ==
== Pupulazione ==
{| class="wikitable" style="margin:auto;"
|+Pupulazione da 1800 à 1901
|'''1800'''
|'''1806'''
|'''1821'''
|'''1831'''
|'''1836'''
|'''1841'''
|'''1846'''
|'''1851'''
|'''1856'''
|'''1861'''
|'''1866'''
|'''1872'''
|'''1876'''
|'''1881'''
|'''1886'''
|'''1891'''
|'''1896'''
|'''1901'''
|-
|276
|220
|274
|237
|264
|260
|269
|285
|285
|387
|328
|324
|317
|303
|424
|395
|376
|301
|}
{| class="wikitable"
|+Pupulazione da 1906 à 2017
|'''1906'''
|'''1911'''
|'''1921'''
|'''1926'''
|'''1926'''
|'''1931'''
|'''1936'''
|'''1946'''
|'''1954'''
|'''1962'''
|'''1968'''
|'''1975'''
|'''1982'''
|'''1990'''
|'''2006'''
|'''2007'''
|'''2012'''
|'''2017'''
|-
|356
|363
|387
|402
|305
|380
|186
|134
|140
|132
|106
|75
|56
|69
|75
|76
|66
|81
|}
== Da veda dinò ==
* a [[Panicala]]
* a [[canzona di Manetta]]
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da veda dinò==
* [[San'Petru di Panicala]]
{{Cumuna di Corsica Suttana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
6dwobenq5aohtosqdrsfwovgfhjstyy
401290
401288
2026-05-13T11:01:12Z
Paulu
58
401290
wikitext
text/x-wiki
'''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana.
{{cumuna|cumuna=Furciolu
| statu=[[Francia]]
| rigioni=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Corsica suttana]]
| circundariu=[[Aiacciu]]
| cantonu=[[Taravu-Ornanu]]
| insee=[[2A117]]
| cp=[[20190]]
| merri=Ghjuvanpetru Bozzi
| intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]]
| longitudina=41° 51′ 18″ nordu
| latitudina=9° 00′ 36″ levente
| alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m)
| superficia=6,88 chm²
| pop=81 (2017)
| dinsità=12ab./chm²
}}
[[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]]
== Giugrafia ==
Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm²
U paesi di Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria.
Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica
Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]].
== Storia ==
In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]]
Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]].
Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu.
À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi.
L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada.
U paesi cunta setti carrughji :
- U Poghjiu
- Supranu
- U Maternatu
- A Piazzola
- U Marianu
- U Fundu Suttanu
- U Culiciolu (XIXsimu seculu)
A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini.
À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata.
A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu.
Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani.
A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè.
== Pruverbii ==
Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu:
* '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)'''
== Merri ==
== Pupulazione ==
{| class="wikitable" style="margin:auto;"
|+Pupulazione da 1800 à 1901
|'''1800'''
|'''1806'''
|'''1821'''
|'''1831'''
|'''1836'''
|'''1841'''
|'''1846'''
|'''1851'''
|'''1856'''
|'''1861'''
|'''1866'''
|'''1872'''
|'''1876'''
|'''1881'''
|'''1886'''
|'''1891'''
|'''1896'''
|'''1901'''
|-
|276
|220
|274
|237
|264
|260
|269
|285
|285
|387
|328
|324
|317
|303
|424
|395
|376
|301
|}
{| class="wikitable"
|+Pupulazione da 1906 à 2017
|'''1906'''
|'''1911'''
|'''1921'''
|'''1926'''
|'''1926'''
|'''1931'''
|'''1936'''
|'''1946'''
|'''1954'''
|'''1962'''
|'''1968'''
|'''1975'''
|'''1982'''
|'''1990'''
|'''2006'''
|'''2007'''
|'''2012'''
|'''2017'''
|-
|356
|363
|387
|402
|305
|380
|186
|134
|140
|132
|106
|75
|56
|69
|75
|76
|66
|81
|}
== Da veda dinò ==
* a [[Panicala]]
* a [[canzona di Manetta]]
== Rifarenzi ==
== Liami ==
==Da veda dinò==
* [[San'Petru di Panicala]]
{{Cumuna di Corsica Suttana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
kbhot2owtff4ryi6pp7ns3p56ojz3lu
I Prunelli di Casàccuni
0
2879
401214
386918
2026-05-12T14:43:39Z
Fausta Samaritani
15085
/* Storia */
401214
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna suprana|cumuna=I Prunelli di Casàccuni
| statu=Francia
| regione=Corsica
| dipartimentu=Corsica suprana
| circundariu=Bastia
| cantone=[[cantone di l'Altu di Casàccuni|Altu di Casàccuni]]
| insee=2B250
| cp=20290
| merre=Maria Luisa Agostini Ogliastro
| latitudine=42° 30' 18"
| lungitudine=9° 24' 8"
| alt med=269
| alt min=24
| alt max=464
| sup ett=602
| sup km²=6,02
| pupulazione=162
| annu=1999
| densità=26
}}
'''I Prunelli di Casàccuni ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]].
[[File:Prunelli-di-Casacconi.jpg|thumb|350 px|none|I Prunelli di Casàccuni]]
== Geografia ==
== Storia ==
== Merri ==
== Referenze ==
== Ligami ==
{{Cumuna di Corsica Suprana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suprana|Prunelli di Casaccuni]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica|Prunelli di Casaccuni]]
8s852217chcbdlvok07bk0bjwbnrn4b
Liliaceae
0
3189
401253
400685
2026-05-12T18:46:07Z
Fausta Samaritani
15085
401253
wikitext
text/x-wiki
{{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liliaceae}}
{{Taxobox_image | image = [[Image:Lilium davidii1.jpg|200px|Lirio naranja]] | caption = Lilium davidii}}
{{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}}
{{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}}
{{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}}
{{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}}
{{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}}
{{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Liliaceae'''}}
{{Taxobox_end_placement}}
{{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Generi}}
''[[Calochortus]]''<br />
''[[Cardiocrinum]]''<br />
''[[Clintonia]]''<br />
''[[Erythronium]]''<br />
''[[Fritillaria]]''<br />
''[[Gagea]]''<br />
''[[Korolkowia]]''<br />
''[[Lilium]]''<br />
''[[Lloydia]]''<br />
''[[Nomocharis]]''<br />
''[[Notholirion]]''<br />
''[[Scoliopus]]''<br />
''[[Streptopus]]''<br />
''[[Tricyrtis]]''<br />
''[[Tulipa]]''
{{Taxobox_end}}
E '''Liliaceae''' sò una famiglia di [[piante]] chì facenu partita di l'[[ordine]] di i [[liliales]].
== Listinu di i Liliaceae ==
=== A ===
;'''[[Agapanthus]]'''<br>
''[[Agapanthus africanus]]'' L., Hoffm.<br>
'''[[Allium]]'''<br>
''[[Allium ampeloprasum]]'' L.<br>
''[[Allium ascalonicum]]'' L.<br>
''[[Allium cepa]]'' L.<br>
''[[Allium sativum]]'' L.<br>
''[[Allium acutiflorum]]'' Loisel<br>
''[[Allium carinatum]]'' L.<br>
''[[Allium chamaemolys]]'' L.<br>
''[[Allium guttatum]]'' Steven<br>
''[[Allium massaessylum]]'' Batt. et Trabut<br>
''[[Allium moly]]'' L.<br>
''[[Allium moschatum]]'' L.<br>
''[[Allium neapolitanum]]'' Cyr<br>
''[[Allium nigrum]]'' L.<br>
''[[Allium pallens]]'' L.<br>
''[[Allium paniculatum]]'' L.<br>
''[[Allium polyanthum]]'' Schultes et Schultes fil.<br>
''[[Allium pruinatum]]'' Link ex Sprengel<br>
''[[Allium roseum]]'' L.<br>
''[[Allium schoenoprasum]]'' L.<br>
''[[Allium scorodoprasum]]'' L.<br>
''[[Allium scorzonerifolium]]'' Desf. ex DC.<br>
''[[Allium senescens]]'' L.<br>
''[[Allium sphaerocephalon]]'' L.<br>
''[[Allium subvillosum]]'' Salz. ex Schultes et Schultes fil.<br>
''[[Allium triquetrum]]'' L.<br>
''[[Allium ursinum]]'' L.<br>
''[[Allium victorialis]]'' L.<br>
''[[Allium vineale]]'' L.<br>
;'''[[Aloe]]''':áloe<br>
''[[Aloe arborescens]]'' Miller<br>
''[[Aloe vera]]'' L., Burm. fil.<br>
;'''[[Anthericum]]'''<br>
''[[Anthericum baeticum]]'' Boiss.<br>
''[[Anthericum liliago]]'' L.<br>
''[[Anthericum ramosum]]'' L.<br>
;'''[[Aphyllanthes]]'''<br>
''[[Aphyllanthes monspeliensis]]'' L.<br>
;'''[[Asparagus]]'''<br>
''[[Asparagus acutifolius]]'' L.<br>
''[[Asparagus albus]] L.<br>
''[[Asparagus aphyllus]] L.<br>
''[[Asparagus officinalis]] L.<br>
''[[Asparagus stipularis]] Forskál<br>
;'''[[Asphodelus]]''': asfódelo<br>
''[[Asphodelus albus]]''<br>
''[[Asphodelus fistulosus]]'' L.<br>
''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot., A. albus Miller<br>
''[[Asphodelus ramosus]]'' L.<br>
;'''[[Aspidistra]]'''<br>
''[[Aspidistra elatior]]'' Blume<br>
=== B ===
;'''[[Bellevalia]]'''<br>
''[[Bellevalia hackelii]]'' Freyn<br>
;'''[[Brimeura]]'''<br>
''[[Brimeura amethystina]]'' L., Salisb.<br>
;'''[[Bulbocodium]]'''<br>
''[[Bulbocodium vernum]]'' L.<br>
=== C ===
;'''[[Chlorophytum]]'''<br>
''[[Chlorophytum capense]]'' L., Kuntze<br>
;'''[[ConvaIaria]]'''<br>
''[[Convallaria majalis]]'' L.<br>
;'''[[Cordyline]]'''<br>
''[[Cordyline australis]]'' J. R. Forster, Hooker<br>
=== D ===
;'''[[Dipcadi]]'''<br>
''[[Dipcadi serotinum]]'' L., Medicus<br>
=== E ===
;'''[[Endymion]]'''<br>
''[[Endymion hispanicus]]'' Miller, Chouard<br>
''[[Endymion non-scriptus]]'' L., Garcke<br>
;'''[[Erythronium]]'''<br>
''[[Erythronium dens-canis]]'' L.<br>
=== F ===
;'''[[Fritillaria]]'''<br>
''[[Fritillaria imperialis]]'' L.<br>
''[[Fritillaria lusitanica]]'' Wikström<br>
''[[Fritillaria pyrenaica]]'' L.<br>
=== G ===
;'''[[Gagea]]'''<br>
''[[Gagea arvensis]]'' Pers., Dumort<br>
''[[Gagea bohemica]]''<br>
''[[Gagea fragifera]]''<br>
''[[Gagea granatellii]]''<br>
''[[Gagea lutea]]'' L., Ker-Gawler<br>
''[[Gagea nevadensis]]'' Boiss<br>
''[[Gagea pratensis]]''<br>
''[[Gagea villosa]]''<br>
=== H ===
;'''[[Hemerocallis]]'''<br>
''[[Hemerocallis fulva]]'' [[Linneus]]<br>
''[[Hyacinthus orientalis]]'' L.<br>
=== J ===
;'''[[Jacinto (planta)|Hyacinthus]]'''<br>
=== L ===
;'''[[Lilium]]'''<br>
''[[Lilium candidum]]'' L.<br>
''[[Lilium martagon]]'' L.<br>
''[[Lilium bulbiferum]]'' L.<br>
''[[Lilium pyrenaicum]]'' Gouan<br>
=== M ===
;'''[[Maianthemum]]'''<br>
''[[Maianthemum bifolium]]'' L., F. W. Schmidt<br>
;'''[[Merendera]]'''<br>
''[[Merendera bulbocodium]]'' Ramond<br>
''[[Merendera filifolia]]'' Camb<br>
;'''[[Muscari]]'''
''[[Muscari comosum]]'' L., Miller<br>
''[[Muscari neglectum]]'' Guss.<br>
''[[Muscari parviflorum]]'' Desf.<br>
=== N ===
;'''[[Narthecium]]'''<br>
''[[Narthecium ossifragum]]'' L., Hudson<br>
;'''[[Nothoscordum]]'''<br>
''[[Nothoscordum inodorum]]'' Aiton, Nicholson<br>
=== O ===
;'''[[Ornithogalum]]'''<br>
''[[Ornithogalum umbellatum]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum arabicum]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum concinnum]]'' Salisb.<br>
''[[Ornithogalum divergens]]'' Boreau<br>
''[[Ornithogalum exscapum]]'' Ten.<br>
''[[Ornithogalum flavescens]]'' Lam.<br>
''[[Ornithogalum gussonei]]'' Ten.<br>
''[[Ornithogalum kochii]]'' Parl.<br>
''[[Ornithogalum nutans]]'' L.<br>
''[[Ornithogalum unifolium]]'' L., Ker-Gawler<br>
=== P ===
;'''[[Paradisea]]'''<br>
''[[Paradisea liliastrum]]'' L., Bertol.<br>
;'''[[Paris (botánica)]]'''<br>
''[[Paris quadrifolia]]'' L.<br>
;'''[[Polygonatum]]'''<br>
''[[Polygonatum odoratum]]'' Miller<br>
''[[Polygonatum multiflorum]]'' L., All.<br>
''[[Polygonatum verticillatum]]'' L., All.<br>
=== R ===
;'''[[Ruscus]]'''<br>
''[[Ruscus aculeatus]]'' L.<br>
''[[Ruscus hypophyllum]]'' L.<br>
=== S ===
;'''[[Scilla (botánica)]]''' [[File:Scilla bifolia flowers 150303.jpg|thumb|right|150px|''[[Scilla bifolia]]'']]
''[[Scilla autumnalis]]'' L.<br>
''[[Scilla bifolia]]'' L.<br>
''[[Scilla hyacinthoides]]'' L.<br>
''[[Scilla italica]]'' L.<br>
''[[Scilla liliohyacinthus]]'' L.<br>
''[[Scilla monophyllos]]'' Link<br>
''[[Scilla odorata]]'' Link<br>
''[[Scilla peruviana]]'' L.<br>
''[[Scilla ramburei]]'' Boiss.<br>
''[[Scilla verna]]'' Hudson<br>
;'''[[Simethis]]'''
''[[Simethis mattiazzii]]'' Vandelli, Saccardo<br>
;'''[[Smilax]]'''<br>
''[[Smilax aspera]]'' L.<br>
;'''[[Streptopus]]'''
*''[[Streptopus amplexifolius]]'' L., DC.<br>
=== T ===
''[[Talavellu]]<br>
;'''[[Tofieldia]]'''
''[[Tolieldia calyculata]]'' L., Wahlenb.<br>
;'''[[Tulipán|Tulipa]]'''<br>
''[[Tulipa agenensis]]'' Redouté<br>
''[[Tulipa gesnerana]]'' L.<br>
''[[Tulipa sylvestris]]'' L.<br>
=== U ===
;'''[[Urginea]]'''<br>
''[[Urginea maritima]]'' L., Baker.<br>
=== V ===
;'''[[Veratrum]]'''<br>
''[[Veratrum album]]'' L.<br>
[[Categoria:Liliaceae]]
jgg3egvcnfwgkktu0wibvxja006uiyz
Ornithogalum arabicum
0
3266
401205
373733
2026-05-12T12:56:15Z
Fausta Samaritani
15085
401205
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"></span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ornithogalum arabicum JPG1a.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Ornithogalum arabicum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisione
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordine
| ''[[Lamiales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Liliaceae]]''
|-----
| Generu
| ''[[Ornithogalum]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]]
|-----
| align="center" colspan="2" |''Ornithogalum arabicum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ornithogalum arabicum JPG1b.jpg|250px|]]
|-----
|}
''Ornithogalum arabicum'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di i [[Liliaceae]].
== Da veda dinò ==
- a [[flora di Corsica]]
== Referenze ==
- Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Geneva
{{c-supranu}}
{{Liliaceae}}
[[Categoria:Liliaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
mujbatf9mrrjvau5s0p4uupzfsqyumf
M28
0
5810
401260
370470
2026-05-12T21:12:08Z
Fausta Samaritani
15085
401260
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Messier28.jpg|right|200px|thumb|M28]]
'''M28''' (o '''NGC 6626''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]].
== Riferimenti ==
* Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu
== Liami ==
{{Ogetti di Messier}}
[[Categoria:Ogetti di Messier]]
n6p2h0rwzy76k8tpnaax9klqnj2tr47
M79
0
5861
401228
370521
2026-05-12T15:26:54Z
Fausta Samaritani
15085
401228
wikitext
text/x-wiki
[[File:Messier79.jpg|right|200px|thumb|M79]]
'''M79''' (o '''NGC 1904''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Lepus]].
== Riferimenti ==
* Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu
== Liami ==
{{Ogetti di Messier}}
[[Categoria:Ogetti di Messier]]
jb95m5hrwz8f3kmz4z7t7eahyni1pi8
Gruppi musicali corsi
0
6948
401266
395394
2026-05-13T04:12:14Z
Frassetu
5765
401266
wikitext
text/x-wiki
Parechji gruppi musicali sò stati creati à partesi di l'anni 70 e u riacquistu. St'attori culturali sò dinù militanti attempu culturali ma dinù [[pulitica|pulitichi]]. I primi sò [[Canta U Populu Corsu|Canta u populu corsu]], [[Chjami Aghjalesi|I Chjami Aghjalesi]], ecc. In l'anni 80 unepochi di [[Bastia|bastiacci]] creanu un gruppu, [[L'Arcusgi]] chì cerca à purtà un messaghju di speranza à tutti i populi chì cunnoscenu listessa situazione che quella di a [[Corsica]].
A cantu a sti gruppi, s'hè svillupata a ricerca musicale nant'u cantu nustrale. Se ha cuntribuitu a u riacquistu, ghjera menu pulitizata.
A a seguita, uni pochi gruppi di stu muvimentu :
* Granitu maggiore
* A casa musicale (Pigna)
* E voce di e cummune
* [[A Murella]]
<big>'''Lista di gruppi musicali Corsi'''</big>
'''A'''
* A Cumpagnia
* A Filetta
* A Primavera
* A Riccucata
* A Stantara
* Alba
* Aldilà
* Altagna
* Alte Voce
* Ange Lanzalavi Trio
* Arapà
* Attallà
'''B'''
* Barbara Furtuna
* Bastia Blue Band
* Bande À Part
'''C'''
* Caliente
* [[Canta U Populu Corsu]]
* Canti D'Aiacciu
* Cantu Indà
* Caramusa
* Casablanca Drivers
* Chjar'Di Luna
* Cinqui Sò
* Cinqui Voci
* Cirnese
* Confrèrie St Jean Baptiste De Furiani
* Cor' Di Rustinu
* Cortex Sumus
* Culore Nostru
* [[Cuscenza]]
'''D'''
* Di Maghju
* [[Diana Di L'Alba]]
* Donni di l'esiliu
* Donnisulana
* [[Dopu Cena]]
'''E'''
* E Cardelline
* Ellmanita
* Erin
* Esse
'''F'''
* Fedeltà
* Fiume
'''G'''
* Ghostone
* Giramondu
* Girasolu
* Granitu Maggiore
'''H'''
* High Angle Shot
'''I'''
* I Campagnoli
* I Cantelli
* [[I Chjami Aghjalesi]]
* I Fratelli
* I Mantini
* [[I Messageri]]
* [[I Muvrini]]
* I Sumeri Castrati
* I Vagabondi
* [[I Voce Di A Gravona]]
* Isula Bella
* Isulatina
'''J'''
* Jazz Band de Corse
'''K'''
* Kalliste
'''L'''
* L'Abbrivu
* L'Albinu
* L'Altru Latu
* L'Anfarti
* [[L'Arcusgi]]
* L'Argentella
* L'Attrachju
* L'Eredi
* Les frères Vincenti
* Les Pères Verts Pépères
* Les Varans
* Les Voix de l'Emotion
* Lunajuke
'''M'''
* Madame Witch
* Madricale
* Manât
* Melodjeen
* Meridianu
* Mimoria Tramadanta
* Missaghju
'''N'''
* N9vi
* Noï
'''O'''
* Orféo Isulanu
* Oriente
* [[Orizonte]]
'''P'''
* Pee Zee Cats
* Piazzola
* Pietra
'''Q'''
* Qui
'''R'''
* Raise
* Rialzu
* Rustinu In Cantu
'''S'''
* Santavuglia
* Sarrochi
* Serinatu
* Slump
* Soledonna
* Spartera
* Sperenza
* Spiri2all
* Sumente
* [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]]
* [[Svegliu D'Isula]]
* Synthologie
'''T'''
* Tavagna
* Tempus Fugit
* Terra
* The Conquistador
* Tonton (Pietri)
* Toxic Twins
* TraMuntana
* Turchin'Nozzi Trio
'''U'''
* U Celu
* U Fiatu Muntese
* U Vaghjimu
* Ultim'Attu
'''V'''
* [[Vaghjime]]
* Viaghju
* Vindetta
* [[Vitalba]]
* Voce di l’Esse
* [[Voce Ventu]]
'''X'''
* Xinarca
'''Z'''
* Zamballarana
* Zia Devota
== Da vede dinù ==
* i [[Strumenti musicali di Corsica]]
[[Categoria:Musica]]
7a65np68oalw6rzb2piw0mcir9piu1e
401267
401266
2026-05-13T04:16:33Z
Frassetu
5765
401267
wikitext
text/x-wiki
Parechji gruppi musicali sò stati creati à partesi di l'anni 70 e u riacquistu. St'attori culturali sò dinù militanti attempu culturali ma dinù [[pulitica|pulitichi]]. I primi sò [[Canta U Populu Corsu|Canta u populu corsu]], [[Chjami Aghjalesi|I Chjami Aghjalesi]], ecc. In l'anni 80 unepochi di [[Bastia|bastiacci]] creanu un gruppu, [[L'Arcusgi]] chì cerca à purtà un messaghju di speranza à tutti i populi chì cunnoscenu listessa situazione che quella di a [[Corsica]].
A cantu a sti gruppi, s'hè svillupata a ricerca musicale nant'u cantu nustrale. Se ha cuntribuitu a u riacquistu, ghjera menu pulitizata.
A a seguita, uni pochi gruppi di stu muvimentu :
* Granitu maggiore
* A casa musicale (Pigna)
* E voce di e cummune
* [[A Murella]]
<big>'''Lista di gruppi musicali Corsi'''</big>
'''A'''
* A Cumpagnia
* [[A Filetta]]
* [[A Primavera]]
* A Riccucata
* A Stantara
* Alba
* Aldilà
* Altagna
* [[Alte Voce]]
* Ange Lanzalavi Trio
* [[Arapà]]
* [[Attallà]]
'''B'''
* [[Barbara Furtuna (cantu)|Barbara Furtuna]]
* Bastia Blue Band
* Bande À Part
'''C'''
* Caliente
* [[Canta U Populu Corsu]]
* Canti D'Aiacciu
* Cantu Indà
* Caramusa
* Casablanca Drivers
* Chjar'Di Luna
* Cinqui Sò
* Cinqui Voci
* Cirnese
* Confrèrie St Jean Baptiste De Furiani
* Cor' Di Rustinu
* Cortex Sumus
* Culore Nostru
* [[Cuscenza]]
'''D'''
* Di Maghju
* [[Diana Di L'Alba]]
* Donni di l'esiliu
* Donnisulana
* [[Dopu Cena]]
'''E'''
* E Cardelline
* Ellmanita
* Erin
* Esse
'''F'''
* Fedeltà
* Fiume
'''G'''
* Ghostone
* Giramondu
* Girasolu
* Granitu Maggiore
'''H'''
* High Angle Shot
'''I'''
* I Campagnoli
* I Cantelli
* [[I Chjami Aghjalesi]]
* I Fratelli
* [[Mantini|I Mantini]]
* [[I Messageri]]
* [[I Muvrini]]
* I Sumeri Castrati
* I Vagabondi
* [[I Voce Di A Gravona]]
* Isula Bella
* Isulatina
'''J'''
* Jazz Band de Corse
'''K'''
* Kalliste
'''L'''
* L'Abbrivu
* L'Albinu
* L'Altru Latu
* L'Anfarti
* [[L'Arcusgi]]
* L'Argentella
* L'Attrachju
* L'Eredi
* Les frères Vincenti
* Les Pères Verts Pépères
* Les Varans
* Les Voix de l'Emotion
* Lunajuke
'''M'''
* Madame Witch
* Madricale
* Manât
* Melodjeen
* Meridianu
* Mimoria Tramadanta
* Missaghju
'''N'''
* N9vi
* Noï
'''O'''
* Orféo Isulanu
* Oriente
* [[Orizonte]]
'''P'''
* Pee Zee Cats
* Piazzola
* Pietra
'''Q'''
* Qui
'''R'''
* Raise
* Rialzu
* Rustinu In Cantu
'''S'''
* Santavuglia
* Sarrochi
* Serinatu
* Slump
* Soledonna
* Spartera
* Sperenza
* Spiri2all
* Sumente
* [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]]
* [[Svegliu D'Isula]]
* Synthologie
'''T'''
* Tavagna
* Tempus Fugit
* Terra
* The Conquistador
* Tonton (Pietri)
* Toxic Twins
* TraMuntana
* Turchin'Nozzi Trio
'''U'''
* U Celu
* U Fiatu Muntese
* U Vaghjimu
* Ultim'Attu
'''V'''
* [[Vaghjime]]
* Viaghju
* Vindetta
* [[Vitalba]]
* Voce di l’Esse
* [[Voce Ventu]]
'''X'''
* Xinarca
'''Z'''
* Zamballarana
* Zia Devota
== Da vede dinù ==
* i [[Strumenti musicali di Corsica]]
[[Categoria:Musica]]
g34iqqgn5tctsr2qt6ce9ojomtuflya
Lastra a Signa
0
7513
401278
332992
2026-05-13T07:40:49Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, file
401278
wikitext
text/x-wiki
[[File:Mura lastra asigna.jpg|thumb|250px|right|Mura di Lastra a Signa]]
'''Lastra a Signa''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 17.916 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
o7w973577xlml0iyv1efnenntffexf1
Faiu
0
9443
401223
388960
2026-05-12T15:08:43Z
Fausta Samaritani
15085
401223
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC"
! colspan="3" style="background:#66CC66" |
{| style="background:#66CC66" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U faiu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Fagus_silvatica1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Fagus sylvatica</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Plantae]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Magnoliophyta]]''
|-----
| Classa
| ''[[Magnoliopsida]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Fagales]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Fagaceae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Fagus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Fagus sylvatica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Rhoen Buchonia mg-k.jpg|250px|A ghjandi]]
|-----
|}
U '''faiu''', chjamatu u ''fogu'' (prununcia:['fɔu]) in [[Castagniccia]] (''Fagus sylvatica'') hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Fagaceae]], com'è a [[leccia]] è u [[castagnu]]. U faiu hè urighjinariu d'[[Auropa]]. U faiu hè altu sin'à 50 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 20 è 30 metri. Pò campà sin'à l'ità di 300 anni.
Una furesta di faii hè una [[faieta|faieta (in Castagniccia: u fughetu; prununcia [fu'ɛdu])]]
== In Corsica ==
U faiu hè cumunu in [[Corsica]].
<gallery class=center caption="Faiu - Fagus sylvatica">
Baden-Baden-Fagus sylvatica-04-Rot-Buche-Kaiserallee-2012-gje.jpg|Fagus sylvatica
Baden-Baden-Fagus sylvatica purpurea-12-Blutbuche-Lichtental-2012-gje.jpg|Fagus sylvatica purpurea
Baden-Baden-Fagus sylvatica pendula-Haengebuche2-26-Herbst-2006-gje.jpg|Fagus sylvatica pendula
Baden-Baden-Fagus sylvatica laciniata-12-Geschlitztblaettrige Rotbuche-Zweig-2012-gje.jpg|Fagus sylvatica laciniata
Baden-Baden-Fagus sylvatica pendula-Haengebuche1-44-Blattentfaltung-2012-gje.jpg
Baden-Baden-Fagus sylvatica-54-Rot-Buche-Borke-2015-gje.jpg
Fagus sylvatica MHNT.BOT.2010.6.81.jpg|
Fagus sylvatica MHNT.BOT.2004.0.312.jpg|
</gallery>
== Da veda dinò ==
* l'[[arburi di Corsica]]
*[[Platanu]]
*[[Alzu]]
== Rifarenzi ==
* [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=37 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070928072130/http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=37 |date=2007-09-28 }} Saveriu Ferrandi, ''L’arburatura è u focu'', [[Matina latina]]]
[[Categoria:Fagaceae]]
[[Categoria:Arburi di Corsica]]
bwh66fwlyyle877jh2dqlfk20x2kjwu
Albania
0
10801
401263
401168
2026-05-12T21:34:48Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
401263
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica d'Albania
|nomeUfficiale = Republika e Shqipërisë
|linkBandiera = Flag of Albania.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Coat of arms of Albania.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = Location Albania Europe.png
|motto =
|mottoTraduzione =
|lingua = [[Lingua albanese|albanese]]
|capitale = [[Tirana]]
|capitaleAbitanti = 602.041
|capitaleAbitantiAnno = 2008
|governo = [[Republica parlamentare]]
|presidente = [[Ilir Meta]]
|primoMinistro = [[Edi Rama]]
|elenco capi di stato = Presidente
|elenco capi di governo = Primu Ministru
|indipendenza = 1912
|ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]]
|superficieTotale = 28.748
|superficieOrdine =
|superficieAcqua = 4,7
|popolazioneTotale = 3.600.523
|popolazioneAnno =
|popolazioneOrdine =
|popolazioneDensita = 125
|continente = [[Europa]]
|orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1
|valuta =
|energia =
|tld = .al
|telefono = +355
|targa = AL
|inno =
|festa =
|note =
}}
L''''Albania''' (in [[lingua albanese|albanese]] ''Shqipëria''), ghjè un Statu d'[[Europa]], ind'i Balchani.
A capitala di stu paese hè [[Tirana]]. Cunfina à u [[nordu]]-[[uvestu]] incù u [[Montenegru]], à u [[nordu]]-[[estu]] incù u [[Kosovu]], à [[livente]] incù a [[Ripùblica di Macedonia|Macedonia]] è à u [[meziornu]] incù a [[Grecia]].
L'Albania hè una Ripùblica Parlamentare. L'attuale Primu ministru hè Sali Berisha (dipoi u 2005), u Presidente di a Ripùblica essendu invece Bamir Topi (dipoi u 2007).
A [[linguistica|lingua]] ufficiale di u paese hè l'[[lingua albanese|albanese]].
=== Storia ===
L'Albanesi scendenu da l'Illyriani, un [[populu]] [[India|indo]]-[[Auropa|auropeanu]].
- 168 a.C. : [[Roma]] conquista u Reame Illyrianu.br>
- [[395]] : l'Albania face partita di l'[[Imperiu Rumanu d'Oriente]].<br>
- [[1190]] : u Principu [[Progon]] riesce à crià un reame albanese independente, chi durò fin'à u mezzu di u seculu 1200.<br>
- [[1443]] : [[Skanderbeu (Ghjorghju Kastrioti)]] proclama a ristaurazione di u principatu libaru di Albania.<br>
- [[1444]] : Vittoria di Skanderbeu nant'à i [[Turchia|Turchi]] in Domosdova.<br>
- [[1468]] : Morte di Skanderbeu.<br>
- [[1478]] : I [[Turchia|Turchi]] riprendonu Kruje, a capitale di u principatu libaru.<br>
- [[25 di ghjennaghju]] [[1479]] : [[Venezia]] cede ai [[Turchia|Turchi]] Skoder è Kruje.<br>
- da u seculu 1500 à 1700 : u paese si converte à l'[[Islamu]].<br>
- [[1912]] : l'Albania diventa independente.<br>
- [[1939]] : occupazione da l'[[Italia]].<br>
- [[1943]] : u [[Partitu Communistu]] piglia u cuntrollu di u Fronte di Liberazione Naziunale albanese.<br>
- [[novembre]] [[1944]] : l'Albania hè guvernata da un guvernu communistu.<br>
- [[1946]] : fù pruclamata a Ripublica Populare d'Albania, cù [[Enver Hoxha]] cume capimachja.<br>
- [[1991]] : caduta di u regime communistu.<br>
=== Pulitica ===
L'Albania hè una ripùblica.
=== Geografia ===
[[File:Albania map-fr.svg|230px]]
=== Economia ===
L'Albania hè unu di i paesi i più povari d'[[Auropa]], per via di u cascu communistu. L'isulamentu hà avutu assai cunsequenze nant'u [[ecunumia|pianu economicu]]. U so [[Produttu Internu Bruttu|PIB]] hè di 22,59 milliardi di dollari (in [[2009]]), ciò chì ne face u 117u paese (più o menu u livellu di u [[Senegal]]). U PIB per abitante hè di 6000$.
U paese cunnosce un disimpiegu di 15%. L'inflazione era di 9% in lu [[2005]], ma fù ridutta à 4% in lu [[2008]].
L'agricultura riprisente un quartu di u Produttu Internu Bruttu, hè u transfarimentu di rivenuti 14%. Ma a crescita di u paese hè una di e più forte d'[[Auropa]], essendu circa 6%. U [[turisimu]] hè avale unu di i settori i più dinamichi di l'[[econumia]] albanesa. U settore di l'[[energia]] hè ancu prumessu à una crescenza maiò, dopu a scuperta di grande riserve di [[petrollu]] hè di [[gasu]].
A [[economia|muneta]] officiale hè u lek.
L'Albania face partita di l'Organisazione Mondiale di u [[Cummerciu]] (OMC).<ref>{{Vcite web |title=CIA World Factbook |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }}</ref><ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }} (in [[lingua inglese|inglese]]) (Infurmazione à propositu di l'[[economia]]).</ref>
== Demografia ==
L'Albania hè un paese assai omogeneu etnicamente, cù 94% di populazione albanese.
U paese cunnosce una grande emigrazione.
[[File:Albania demography.svg|thumb|350px|right|
Evoluzione di a populazione tra [[1961]] è [[2003]] (cifri di u [[FAO]], [[2005]]). Populazione in millaii d'abitanti]]
=== Cultura ===
L'Albanesi si dividenu in dui gruppi:<br>
- i Geghi ([[nordu]])<br>
- i Toschi ([[sudu]])<br>
70% di a populazione si dice [[Islamu|musulmana]]. Ci sò ancu qualchi [[Cristianesimu|catolichi]] è [[Cristianisimu|ortodossi]]. <ref>[http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71364.htm US Department of State International Religious Freedom Report 2006]</ref>. E divisione religiose ùn ghjocanu un role importante, cume lu mostra u dettu seguente : «''Feja e shqiptarit është shqiptaria''» (a [[fede]] di l'Albanese hè l'Albania). E a [[politica]] atea d'u [[pulitica|guvernu]] Hoxha hà riducitu u sintitu [[Islamu|religiosu]].
==Da vede dinò==
- [[Maffia Albanesa]]<br>
- [[Alessiu]]<br>
- [[Coriza]]<br>
- [[Elbasan]]<br>
- [[Argirucastru]]<br>
- [[Berat]]<br>
== Rifiramenti ==
<references/>
=== Ligami ===
- [http://www.president.al President i Republikës së Shqipërisë / Situ di u presidente di a Ripublica Albanesa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120716210958/http://www.president.al/english/pub/presidentet.asp |date=2012-07-16 }}.
{{Europa}}
[[Categoria:Albania]]
iykveadf2pf57b5mlbj8pd6z1xbkddp
Core
0
11293
401234
371316
2026-05-12T17:56:07Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
401234
wikitext
text/x-wiki
U '''core''' (o '''cori''') hè un'organu di u [[corpu umanu]].
== Citazioni ==
Accade chì u core fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii:<br>
- ''Core alegru, Diu l'aiuta.''<br>
- ''S'ochju ùn vede core ùn vole.''<ref>Saravelli-Retali, [[1976]], ''A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti'' - ''La vie en Corse à travers proverbes et dictons'', Nice: Don Bosco.</ref><br>
- ''U core di l'[[omu]] hè un abissu.''<ref>Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, [[Albiana]].</ref>
o in e ghjasteme<ref>Milleliri, Paulu ([[2010]]) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>:<br>
- ''Chì tù lampi u core!''<br>
- ''Ch'iddu ti si cotri u cori in pettu!''<br>
== Rifarenze ==
{{reflist}}
[[Categoria:Anatumia]]
2k6tkf6j3l30yt39otr5y45xqd6o86f
Yemen
0
13981
401229
372347
2026-05-12T17:40:32Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401229
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|70px|Bandera]]
U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Yemen]]
mhvqrhz201l9nym64lemzavoxl2hbp7
401230
401229
2026-05-12T17:43:57Z
Fausta Samaritani
15085
file
401230
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:San'a03 flickr.jpg|thumb|250px|right|San'an]]
[[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|70px|Bandera]]
U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Yemen]]
dtrw85lo77ptk5mk5za13a3j8p8ji5m
401231
401230
2026-05-12T17:44:43Z
Fausta Samaritani
15085
401231
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:San'a03 flickr.jpg|thumb|250px|right|Sana'an]]
[[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|70px|Bandera]]
U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Yemen]]
niy2gt3vjvxjg7s8tbvbd97ragbtqf3
Concepción
0
14085
401218
350108
2026-05-12T14:53:03Z
Fausta Samaritani
15085
401218
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Concepción''' hè una cità di u [[Cile]]. Tene 216.061 abitanti ([[2002]]) è una superficia di 221,6km² cù una densità di 975 abitanti per km². [http://tools.wikimedia.de/~magnus/geo/geohack.php?language=en¶ms=36_46_22_S_73_03_47_W 36° 46' 22" S 73° 03' 47" W]
== Imagine ==
<gallery perrow=5>
File:Arco de Medicina UdeC.jpg|
File:Moderno Edificio en Concepción.jpg|
File:Desembocadura del Biobío.jpg|
File:Ex Catedral de Concepción.jpg|
File:Biobus01.jpg|
File:Hotel El Araucano.JPG|
File:Plaza de Armas Concepción.jpg|
File:Concepcion-Chile(001).jpg|
</gallery>
==Da vede dinò==
[[Regione di u Biobío]]
== Ligami ==
* [http://commons.wikimedia.org/wiki/Concepcion,_Chile Concepcion, Chile]
* [http://www.concepcion.cl Concepción]
[[Categoria:Cile]]
g3v2p77oeii1k2bh6m1mcrkjthleah2
Columbus (Ohio)
0
15121
401219
332121
2026-05-12T14:56:21Z
Fausta Samaritani
15085
401219
wikitext
text/x-wiki
[[File:Montage Columbus 1.jpg|right|thumb|200px|Columbus (Ohaio)]]
'''Columbus''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Ohio]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Tene 797.434 abitanti ([[2010]]).
== Rifarenzi ==
== Liami ==
{{c-supranu}}
[[Categoria:Stati Uniti d'America]]
ovtcw7snj19da8rzuieuvt0si6fbqes
John Cale
0
16347
401262
393961
2026-05-12T21:20:54Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categurie
401262
wikitext
text/x-wiki
[[File:John Cale Angers (2).jpg|thumb|right|John Cale (2011).]]
'''John Davies Cale''' ([[Garnant]], [[Wales]], [[9 di marzu]] [[1942]]) hè statu un musicante è cumpositore [[Regnu Unitu|britannicu]].
== Biugrafia ==
Famosu cume solista è cumpunente di u gruppu di i [[The Velvet Underground]].
== Discografìa ==
- ''Vintage Violence'' ([[1970]])<br>
- ''Church of Anthrax'' ([[1971]])<br>
- ''The Academy in Peril'' ([[1972]])<br>
- ''Paris 1919'' ([[1973]])<br>
- ''Fear'' ([[1974]])<br>
- ''Slow Dazzle'' ([[1975]])<br>
- ''Helen of Troy'' (1975)<br>
- ''Honi Soit'' ([[1981]])<br>
- ''Music for a New Society'' ([[1982]])<br>
- ''Caribbean Sunset'' ([[1984]])<br>
- ''Artificial Intelligence'' ([[1985]])<br>
- ''Words for the Dying'' ([[1989]])<br>
- ''Songs for Drella'' ([[1990]])<br>
- ''Wrong Way Up'' (1990)<br>
- ''Last Day on Earth'' ([[1994]])<br>
- ''Walking on Locusts'' ([[1996]])<br>
- ''HoboSapiens'' ([[2003]])<br>
- ''blackAcetate'' ([[2005]])<br>
- ''Shifty Adventures in Nookie Wood'' ([[2012]])<br>
- ''M:FANS'' ([[2016]])<br>
- ''Mercy'' ([[2023]])<br>
== Ligami ==
* [http://www.john-cale.com/] Situ officiale.
{{DEFAULTSORT:Cale, John}}
[[Categoria:Musicante|Cale, John]]
[[Categoria:Britannicu|Cale, John]]
[[Categoria:Biugrafia|Cale, John]]
gzz3023ksc35kccxsx9q6h425d96f9h
Francisco Coloane
0
16498
401257
376279
2026-05-12T21:03:11Z
Fausta Samaritani
15085
/* Fonti */
401257
wikitext
text/x-wiki
[[File:Francisco_Coloana_%26_Mario_Uribe.jpg|right|thumb|240px|Francisco Coloane (à manca)]]
Francisco Coloane (Quemchi, [[19 di lugliu]] [[1910]] - Santiago di u Cili, [[5 d'aostu]] [[2002]]) hè statu un scrittori [[Cili|cilenu]]. Hè cunsidaratu un di i più grandi [[rumanzu|rumanzieri]] latinu-americani di u [[XX seculu]].
Parechji critichi l'ani ancu paragunatu à autori com'è [[Ghjaseppu Conrad]] è [[Herman Melville]]. Si riteni ch'è i so opari aghjini furtamenti influinzatu, aldilà di un'intreia generazioni di scrittori sudamericani, ancu l'opara di [[Bruce Chatwin]].
U sensu di grandezza è di putenza di a natura, da i muntagni à i pianuri di a [[Patagunia]], da a scunfinata sulitudina di i diserti à l'uceanu, hè diffusu in tutti i so opari.
Una volta Coloane dissi, parlendu di ciò chì l'avia spintu à scriva, ch'eddu era divintatu scrittori par nustalgia, par via di a mancanza di u mari è di i so isuli.
== Biugrafia ==
Francisco Coloane nascì in [[Cili]], à Quemchi, in a pruvincia di u [[Chiloé]]. U so babbu, Juan Agustín Coloane, fù capitanu di a prima baliniera cilena è a so mamma, Humiliana Cárdenas, era una piccula prubitaria tarrania.
À l'ità di 15 anni avia dighjà persu tremindù i parenti. Truvendu si custrettu à stantà u so pani, abbandunò a scola salesiana ind'eddu studiava è truvò travagliu com'è marinaru, annantu à i barchi longu i canali, com'è ''pidonu'' in i tinuti agriculi di a pampa australi, è participò ancu à i ricerchi pitrulifari in a zona di u [[Strettu di Magellanu]].
À l'iniziu di l'anni Trenta, Francisco Coloane si tramutò in [[Santiago di u Cili]], in cerca d'oppurtunità migliori. Quì truvò travagliu com'è ridattori par u ghjurnali ''L'Ultimi Nutizii''. Calchì annu dopu cuminciò à scriva raconti chì funi publicati da parechji ghjurnala è rivisti.
Coloane conta i so numarosi viaghji, cumpiiti à cavaddu, in navi, barca, vilieri. In u [[1947]] participò à una spidizioni di carattaru scentificu-militara in l'[[Antartidi]]; viaghjò in a rigioni australi di u Cili incù [[Evgenij Aleksandrovič Evtušenko|Etvušenko]], u pueta russiu. Trascorsi dopu dui anni in [[China]], viaghjendu à traversu a [[Mongulia]], chì li ricurdò cusì da vicinu l'infiniti distesi di a Patagunia, ind'eddu avia trascorsu parti di a so ghjuvantù. Viaghjò dopu finu à i [[Galapagos]], ussirvendu è discrivendu incù passioni un patrimoniu naturali inparagunevuli è senza difesa.
[[File:ColoaneQuemchi.jpg|thumb|Bustu di Coloane à Quemchi]]
Coloane hà fattu cunnoscia aldilà di i so probbii cunfini i rigioni più isulati è scunnisciuti di u Cili: a parti più australi di a terra, a pruvincia di u Strettu di Magellanu è, di manera particulari, a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]]. U mondu à a fini di u mondu di Coloane hè un uceanu grisgiu è burrascosu, è i so acqui sò pupulati di baleni è balinieri, [[vechju marinu|vechji marini]], piscadori è timpesti.
Ci conta [[Marcu Biancarelli]] una passata <ref>"U simpliciu fattu di mintuvà 'ssi noma in u quatru istituziunali di a lingua ufficiali di u Statu, u fattu di ramintà in 'ssu locu a diversità culturali d’un paesu chì vidia tutti i so libartà incamurrati, fù intarpritatu tandu com’è un cennu forti di dimucrazia." (in ''Cusmugrafia'', ''Diversità è dimucrazia'').</ref> chì cuncerna Francisco Coloane, quand'eddu intrì in l’Accademia Cilena di a Lingua, in 1980 è ch'eddu citò in u so discorsu d’intrunisazioni i paroli di i lingui minacciati di l'Indiani di a [[Terra di u Focu]] è di [[Patagunia]], chì dimostra u cuncernu di Coloane cù i lingui minacciati di sparizioni è a prutizzioni di a [[diversità linguistica]] è [[diversità culturali|culturali]].
In più di quissa hà cuntatu a vita simplicia d'essari umani à quandu vitturiosi, à quandu scunfitti, ma sempri impignati in una lotta senza tregua, in un' atmusfera mistiriosa è magica, à mità strada trà lighjenda è rialità. Non solu quissa si trova parò in i so pagini, ma ancu u racontu di a storia di u Cili, cumpresa a storia tragica di i dittaturi, di a parsicuzioni pulitica chì hà custrettu molti à essa esiliati è à abbandunà u so paesi probbiu .
Coloane riciviti u Premiu Naziunali di a Litteratura in [[1964]] è murì in a so casa di Santiago di u Cili u 8 aostu [[2002]].
== Opari ==
* ''L'ultimu murzu di a Baquedano (El Ultimu Grumete de a Baquedano)'', [[1941]]
* ''Capu Horn (Cabo de Hornos)'', 1941
* ''A Tierra di u Fuego s'è apaga'' (tiatru), [[1945]]
* ''I balenieri di Quintay (Golfu de Penas)'', 1945
* ''I cunquistadori di l'Antartidi (Los conquistadores de l'Antártica)'', 1945
* ''Terra di u focu (Tierra di u Fuego)'', [[1956]]
* ''Viaje à l'Este'', [[1958]]
* ''Suvitendu a balena (El Camino de a Ballena)'', [[1962]]
* ''Terra d'ubliu (El témpano de Kanasaka y otros cuentos)'', [[1968]]
* ''Cacciadori d'Indios (El Guanaco blanco)'', [[1980]]
* ''Crónicas de l'India'', [[1983]]
* ''Velero anclado'', [[1995]]
* ''Cuentos completos'', [[1999]]
* ''Una vita à a fini di u mondu (Los pasos di u hombre)'', [[2000]]
* ''Naufraghji'', [[2002]]
* ''Galapagos (Traverìas y traversuras el las Galàpagos)'', 2002
* ''Antartidi (A campana nevegante)'', Guanda, [[2006]]
* ''Papeles recortados (escritos sobre annantu à vida en Chjina)'', LOM, [[2004]], incù intruduzioni d'Armendu Uribe
* ''Última carta'', Editorial Universidad de Santiago, [[2005]]
== Noti ==
<references/>
==Liami==
* Marcu Biancarelli, ''Diversità è dimucrazia'', in Cusmugrafia, Colonna Edizioni, 2011.
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.
[[categoria:Biugrafia|Coloane, Francisco]]
[[Categoria:Scrivanu|Coloane, Francisco]]
tb7qckyh1c9apconmxbco5ns23yadxo
Julie Kavner
0
16641
401211
375772
2026-05-12T14:32:28Z
Fausta Samaritani
15085
401211
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Julie Kavner.jpg|thumb|Kavner ([[2009]])]]
'''Julia Deborah''' "'''Julie'''" '''Kavner''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Attrice|Kavner, Julie]]
[[Categoria:Biugrafia|Kavner, Julie]]
[[Categoria:Americana|Kavner, Julie]]
oe48la6qkzrtza3knt3oji5qshto0f4
Campanili tortu di Pisa
0
17655
401244
388213
2026-05-12T18:18:24Z
~2026-28768-99
28097
/* Citazioni */
401244
wikitext
text/x-wiki
[[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]]
U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]].
Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni.
L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]].
== Storia ==
=== A custruzzioni ===
[[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]]
[[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]]
I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu.
I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria.
=== I restauri ===
[[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]]
Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref>
Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni.
== Chjusura ==
A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />.
== Struttura ==
A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità.
== Scheda ==
[[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]]
* Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari
* Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni
* Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu
* Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani)
* Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri
* Diamitru internu à a basa: 7,368 metri
* Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri
* Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri
* Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani)
* Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]]
* Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S
* Campani tutali: 7
* Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655
* Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262
* Scalini finu à a cella campanaria: 296
==Citazioni==
Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]:
:''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;''
:''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,''
:''Da li porghi è li riporghi,''
:''È chì sà quantu n'hè mortu !''
:''Parla in crusca, ma incapuccia,''
:''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].''
Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica U Rivaritu Antonu di [[Rinatu Coti]]:
:''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.''
:''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?''
:''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.''
:''– Chì eti vistu ?''
:''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.''
== Altri torri pindenti in Pisa ==
Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref>
==Gallaria d'imaghjini==
<gallery>
File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra
File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni
File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu
File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu
File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu
</gallery>
== Noti ==
<references />
== Liami esterni ==
* {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali]
* {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa]
[[Categoria:Architittura]]
[[Categoria:Torri di Pisa]]
[[Categoria:Campanili|Pisa]]
[[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]]
[[Categoria:Torri pindenti|Pisa]]
[[Categoria:Domu di Pisa]]
2jz5056ss0b8jm98sc5alsvd9lucork
401245
401244
2026-05-12T18:18:45Z
~2026-28768-99
28097
/* Citazioni */
401245
wikitext
text/x-wiki
[[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]]
U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]].
Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni.
L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]].
== Storia ==
=== A custruzzioni ===
[[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]]
[[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]]
I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu.
I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria.
=== I restauri ===
[[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]]
Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref>
Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni.
== Chjusura ==
A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />.
== Struttura ==
A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità.
== Scheda ==
[[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]]
* Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari
* Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni
* Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu
* Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani)
* Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri
* Diamitru internu à a basa: 7,368 metri
* Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri
* Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri
* Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani)
* Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]]
* Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S
* Campani tutali: 7
* Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655
* Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262
* Scalini finu à a cella campanaria: 296
==Citazioni==
Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]:
:''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;''
:''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,''
:''Da li porghi è li riporghi,''
:''È chì sà quantu n'hè mortu !''
:''Parla in crusca, ma incapuccia,''
:''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].''
Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica [[U Rivaritu Antonu]] di [[Rinatu Coti]]:
:''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.''
:''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?''
:''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.''
:''– Chì eti vistu ?''
:''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.''
== Altri torri pindenti in Pisa ==
Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref>
==Gallaria d'imaghjini==
<gallery>
File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra
File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni
File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu
File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu
File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu
</gallery>
== Noti ==
<references />
== Liami esterni ==
* {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali]
* {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa]
[[Categoria:Architittura]]
[[Categoria:Torri di Pisa]]
[[Categoria:Campanili|Pisa]]
[[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]]
[[Categoria:Torri pindenti|Pisa]]
[[Categoria:Domu di Pisa]]
l6c4ybnqf4sfq9x5eo9me6rsp08tw45
401246
401245
2026-05-12T18:21:17Z
~2026-28768-99
28097
/* Citazioni */
401246
wikitext
text/x-wiki
[[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]]
U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]].
Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni.
L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]].
== Storia ==
=== A custruzzioni ===
[[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]]
[[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]]
I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu.
I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria.
=== I restauri ===
[[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]]
Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref>
Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni.
== Chjusura ==
A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />.
== Struttura ==
A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità.
== Scheda ==
[[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]]
* Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari
* Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni
* Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu
* Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani)
* Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri
* Diamitru internu à a basa: 7,368 metri
* Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri
* Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri
* Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani)
* Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]]
* Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S
* Campani tutali: 7
* Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655
* Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262
* Scalini finu à a cella campanaria: 296
==Citazioni==
Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]:
:''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;''
:''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,''
:''Da li porghi è li riporghi,''
:''È chì sà quantu n'hè mortu !''
:''Parla in crusca, ma incapuccia,''
:''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].''
Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica [[U Rivaritu Antonu]] di [[Rinatu Coti]] <ref>Rivista Robba, prima parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-1_a524.html siconda parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-2_a531.html</ref>:
:''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.''
:''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?''
:''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.''
:''– Chì eti vistu ?''
:''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.''
== Altri torri pindenti in Pisa ==
Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref>
==Gallaria d'imaghjini==
<gallery>
File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra
File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni
File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu
File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu
File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu
</gallery>
== Noti ==
<references />
== Liami esterni ==
* {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali]
* {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa]
[[Categoria:Architittura]]
[[Categoria:Torri di Pisa]]
[[Categoria:Campanili|Pisa]]
[[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]]
[[Categoria:Torri pindenti|Pisa]]
[[Categoria:Domu di Pisa]]
iya0jhuce63b5tsp0njba7wyffos47j
401247
401246
2026-05-12T18:21:56Z
~2026-28768-99
28097
/* Citazioni */
401247
wikitext
text/x-wiki
[[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]]
U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]].
Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni.
L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]].
== Storia ==
=== A custruzzioni ===
[[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]]
[[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]]
I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu.
I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria.
=== I restauri ===
[[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]]
Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref>
Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni.
== Chjusura ==
A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />.
== Struttura ==
A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità.
== Scheda ==
[[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]]
* Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari
* Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni
* Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu
* Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani)
* Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri
* Diamitru internu à a basa: 7,368 metri
* Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri
* Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri
* Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani)
* Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]]
* Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S
* Campani tutali: 7
* Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655
* Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262
* Scalini finu à a cella campanaria: 296
==Citazioni==
Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]:
:''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;''
:''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,''
:''Da li porghi è li riporghi,''
:''È chì sà quantu n'hè mortu !''
:''Parla in crusca, ma incapuccia,''
:''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].''
Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica [[U Rivaritu Antonu]] di [[Rinatu Coti]] <ref>Rivista Robba, 2026, prima parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-1_a524.html siconda parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-2_a531.html</ref>:
:''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.''
:''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?''
:''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.''
:''– Chì eti vistu ?''
:''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.''
== Altri torri pindenti in Pisa ==
Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref>
==Gallaria d'imaghjini==
<gallery>
File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra
File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni
File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu
File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu
File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu
</gallery>
== Noti ==
<references />
== Liami esterni ==
* {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali]
* {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa]
[[Categoria:Architittura]]
[[Categoria:Torri di Pisa]]
[[Categoria:Campanili|Pisa]]
[[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]]
[[Categoria:Torri pindenti|Pisa]]
[[Categoria:Domu di Pisa]]
kuji8w3mc0eoi30e8jngn23i7h1adoc
Ghjornu
0
18435
401209
390297
2026-05-12T14:29:35Z
Fausta Samaritani
15085
file
401209
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Wooden hourglass4.jpg|150px|right]]
U '''ghjornu''' hè u periodu di 24 [[ore]] trà una mezanotte è a seguente.
U tèrmine '''dì''', chi hè di generu maschile (singulare = plurale: ''u/lu/i/li dì''; ''Bon dì!'')<ref>https://adecec.net/infcor/index.php (inserisce "dì" (jour))</ref><ref> [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/D%C3%AC Vichipedìa sassaresa]</ref>, s'impiega raramenti in [[Còrsica]], ma hè cumunu in [[Sardegna]], in e varietà sardu-corse ([[gallurese]], [[sassarese]]), induve a parulla hè di u generu feminile (''la dì''; ''Bona dì!'').
Sette ghjorni fòrmanu una sittimana.
{{Ghjorni di a sittimana}}
== Da vede dinù ==
*[[settimana]]
*[[meridiana]]
== Annutazione è surghjente==
[[Categoria:Tempu]]
jm0vw09ipmqkanisfcn0ilhe8ngyojk
Keegan-Michael Key
0
19359
401258
375776
2026-05-12T21:06:03Z
Fausta Samaritani
15085
401258
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Keegan-Michael Key Peabody 2014 (cropped).jpg|thumb|Key, [[2014]]]]
'''Keegan-Michael Key''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Attore|Key, Keegan-Michael]]
[[Categoria:Americanu|Key, Keegan-Michael]]
[[Categoria:Biugrafia|Key, Keegan-Michael]]
el2a71itsp0j8q512xk7jeugjjaj47t
401259
401258
2026-05-12T21:10:55Z
Fausta Samaritani
15085
data
401259
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Keegan-Michael Key Peabody 2014 (cropped).jpg|thumb|Key, [[2014]]]]
'''Keegan-Michael Key''' ([[Southfield]], [[22 di marzu]] [[1971]]) hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]].
== Biugrafia ==
[[Categoria:Attore|Key, Keegan-Michael]]
[[Categoria:Americanu|Key, Keegan-Michael]]
[[Categoria:Biugrafia|Key, Keegan-Michael]]
bxo2icabh8270bixazh8dsfdgs0cfsg
Cristiano Ronaldo
0
20706
401276
397840
2026-05-13T07:23:56Z
Fausta Samaritani
15085
/* Vede altri */
401276
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox Biugrafia|titulu=Cristiano Ronaldo|nome in lingua nativa=CR7|immagine=Cristiano Ronaldo playing for Al Nassr FC against Persepolis, September 2023 (cropped).jpg|descrizzione=Cristiano Ronaldo in 2023|nome è cognome=Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro|Universale (per ogni sughjettu) - Data di nascita=5 di ferraghju [[1985]]|Universale (per ogni sughjettu) - Locu di nascita=Funchal ([[Portugallu]])|Anni attivi=Dapoi 2002|firma=Cristiano Ronaldo Signature.svg|T-aghjunghje se necessariu=Al-Nassr|Aghjunghje se necessariu=Squadra di football|...=|attivita=2002 -|image=Cristiano Ronaldo playing for Al Nassr FC against Persepolis, September 2023 (cropped).jpg|nascita=5 di ferraghju [[1985]]|locu_nascita=[[Funchal]]|naziunalita=[[Portugallu|Purtughese]]}}'''Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro''' (prununzia: {{IPA|kɾiʃti'ɐnu ʁuˈnaɫðu}}) (natu in u [[1985]] in l’isula di [[Madera]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Purtugallu|purtughese]]
Hè cunsideratu unu di i migliori ghjucadori di [[futbol]] , essendu, per esempiu, passatu da u [[Manchester United]] à u [[Real Madrid]].
== Biugrafia ==
Hè cunnisciutu per a so velocità, a so tecnica, è a so capacità à marcà in ogni situazione.
Principiò a so carriera prufessiunale cù u [[Sporting di Lisbona]], prima d’esse ricrutatu da u [[Manchester United]] in u 2003. Cù i « Red Devils », vincì u so primu Ballon d’Or in u 2008. Dopu, ghjucò parechji anni à u Real Madrid ([[2009]]-[[2018]]), induv’ellu diventò u migliò marcadore di a storia di u club. Cù i « Merengues », vincì quattru Lighe di i Campioni.
Passò dopu à a Juventus di Turinu è infine riturnò à u Manchester United prima d’unisce si à Al-Nassr, in [[Arabia Saudita]], in u [[2023]].
Capitanu di a squadra naziunale di u [[Portugallu]], hà vintu l’Euro [[2016]] è a Nations League 2019. Hè ancu u migliò marcadore di l’istoria di e selezzione naziunale.
Hè cugnumatu « CR7 » da e so iniziali è u numeru ch’ellu porta spessu. Hè cunsideratu cum’è una legenda viva di u football mundiali.
== Carriera prufessiunale ==
* '''Sporting CP''' (2002–2003)
* '''Manchester United''' (2003–2009, 2021–2022)
* '''Real Madrid''' (2009–2018)
* '''Juventus''' (2018–2021)
* '''Al-Nassr''' (2023–...)
== Statìstiche ==
Durante a so carriera, Cristiano Ronaldo hà marcatu più di '''850 butte''' in partite ufficiale, ciò chì ne face unu di i migliori marcatori di tutti i tempi. Hà dinù stabilitu numerosi '''record''' in Lighe di i Campioni (più di 140 butte), è in selezzione naziunale (più di 120 butte).
== Trofei ==
[[File:C. Ronaldo - Ballon d'Or 2014.jpg|sinistra|miniatura|261x261px|'''Cristiano Ronaldo''' in [[2014]]]]
'''Cristiano Ronaldo''' hà vintu '''5''' Ballons d'Or in tutta a so carriera prufessiunale. ([[2008]], [[2013]], [[2014]], [[2016]], [[2017]])
Hà vintu : '''4x Vincitore di u Golden Boot''' (''Golden Boot winner''), '''4x''' '''U ghjucatore di l'annu UEFA''' (''UEFA Player of the Year''), '''3x U megliu ghjucadore di l'omi FIFA''' (''The Best FIFA Men's Player''), '''13x Ghjucatore di l'annu''' ([[2007]] : [[Regnu Unitu]], [[2007]] : [[Portugallu]], [[2008]], [[2009]], [[2011]], [[2012]], [[2013]], [[2015]], [[2016]], [[2017]], [[2018]], [[2019]], [[2020]]) (''Player of the Year''), '''1x Premiu FIFA Puskás''' (''FIFA Puskás Award''), '''20x Primu marcatore''' (''Top Scorer''), '''9x Ghjucatore di a Stagione''' (''Player of the Season''), '''1x Campione d'Europa''' ([[2016]]) (''European Champion''), '''5x Vincitore di a Champions League''' ([[2008]], [[2014]], [[2016]], [[2017]], [[2018]]) ''(Champions League winner''), '''3x Vincitore di a Supercup UEFA''' ([[2015]], [[2017]], [[2018]]) (''UEFA Super Cup winner''), '''2x Campione d'[[Italia]]''' ([[2019]], [[2020]]) (''Italian champion''), '''2x campionu di [[Spagna]]''' ([[2012]], [[2017]]) (''Spanish champion''), '''3x campionu [[Inglese]]''' ([[2007]], [[2008]], [[2009]]) (''English champion'').
== Note è fonti ==
== Vede altri ==
* [[Portugallu]]
[[Categoria:Ghjucadore di pallò|Ronaldo, Cristiano]]
[[Categoria:Purtughesu|Ronaldo, Cristiano]]
[[Categoria:Biugrafia|Ronaldo, Cristiano]]
hm0kiibchealc9vyymci6heqv9dyaqy
Dinamo Zagabria
0
20882
401226
400989
2026-05-12T15:12:54Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */ link
401226
wikitext
text/x-wiki
{{Football club infobox |
nomeclub = Dinamo Zagabria |
immagine = |
nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb |
nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' |
fundatu = [[1945]] |
stadiu = [[Stadiu Maksimir]] |
capacità = 35,123 |
presidente = [[Mirko Barišić]] |
allinatori = [[Fabio Cannavaro]] |
leca = Super Liga |
stagione = 2023/24 |
pusizione = 1u |
| pattern_la1 = _dzagreb1920h
| pattern_b1 = _dzagreb1920h
| pattern_ra1 = _dzagreb1920h
| pattern_sh1 = _adidasblue
| pattern_so1 = _3_stripes_white
| leftarm1 = 0000FF
| body1 = 0000FF
| rightarm1 = 0000FF
| shorts1 = FFFFFF
| socks1 = 0000FF
| pattern_la2 = _sufc1819a
| pattern_b2 = _sufc1819a
| pattern_ra2 = _sufc1819a
| pattern_sh2 = _adidasblack
| pattern_so2 = _3_stripes_black
| leftarm2 = CCFF00
| body2 = CCFF00
| rightarm2 = CCFF00
| shorts2 = CCFF00
| socks2 = CCFF00
| pattern_la3 = _dzagreb1920t
| pattern_b3 = _dzagreb1920t
| pattern_ra3 = _dzagreb1920t
| pattern_sh3 = _dzagreb1920t
| pattern_so3 = _dzagreb1920t
| leftarm3 =080347
| body3 = 0d009e
| rightarm3 = 080347
| shorts3 = 080347
| socks3 = 080347
shirtsupplier=[[Adidas]] |
shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> |
}}
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni.
U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria.
Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria.
L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Spalatu, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia.
== Storicu ==
=== In a liga di Iugoslavia ===
Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru.
Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969).
Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF.
In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria.
Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò.
Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata.
=== In a liga di Croazia ===
Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000.
In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Spalatu (ò Hajduk Sbalatu). Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000.
Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione.
In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13.
In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999.
Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo.
À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club.
== Tituli ==
* '''Prva HNL: (24)'''
** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023
* '''Cuppa di Croazia: (15)'''
** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018
* '''Supercuppa di Croazia: (6)'''
** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019
== Da vede dinò ==
- [[Bruno Petković]]<br>
- [[Dino Perić]]<br>
== Liami ==
[http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale]
[[Categoria:Croazia]]
[[Categoria:Dinamo Zagabria]]
56pjxpr1y61klermvt0g15i3ksjispa
Dino Perić
0
20891
401225
364995
2026-05-12T15:11:32Z
Fausta Samaritani
15085
401225
wikitext
text/x-wiki
'''Dino Perić''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di u [[Dinamo Zagabria]] è di a Croazia.
Dapoi a stagione 2016-2017, Dino Peric hà rapprisintatu u Dinamo Zagabria.
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Perić]]
[[Categoria:Biugrafia|Perić]]
cn0oy9pqr0n4cwrcqrki86rpfv5sqzz
Siegfried & Roy
0
21021
401175
372041
2026-05-12T12:09:29Z
Fausta Samaritani
15085
link
401175
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:001 Siegfried und Roy 100 Jahre magischer Zirkel im Gasteig.JPG|thumb|250px|right|Siegfried & Roy, [[2012]]]]
I '''Siegfried & Roy''' eranu un duo di maghi è animatori tedeschi-americani, più cunnisciuti per i so apparizione cù leoni bianchi è cù tigri bianchi. Era cumpostu da '''Siegfried Tyron Fischbacher''' (natu u [[13 di ghjugnu]] [[1939]]) è '''Roy Horn''' (Uwe Ludwig Horn, [[3 uttrovi]] [[1944]] – [[8 di maghju]] [[2020]]).
Da u [[1 di ferraghju]] di u [[1990]], finu à a ferita di a fine di a carriera di Horn, in u so anniversariu u [[3 uttrovi]] [[2003]], u duo hà furmatu ''Siegfried & Roy at the Mirage Resort and Casino'', chì era cunsideratu cum'è u più visitatu spettaculu in [[Las Vegas]], ([[Nevada]]). D'aostu [[2004]] à maghju [[2005]], Fischbacher è Horn sò pruduttori esecutivi di ''[[Babbu di a Pride]]''.
[[Categoria:Americanu|Siegfried & Roy]]
[[Categoria:Tedescu|Siegfried & Roy]]
gjemzt62vnp5c4oed4w5qlim8icv1gf
Vicente Fernández
0
22399
401261
380047
2026-05-12T21:13:53Z
Fausta Samaritani
15085
401261
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Fernandez-3-24-13 03.JPG|thumb|Vicente Fernández (2013)]]
'''Vicente Fernández Gómez''' hè statu un cantadore [[Messicu|messicanu]]. Hè mortu u [[12 di dicembre]] di u [[2021]].
==Biugrafia==
[[Categoria:Musicante|Fernández, Vicente]]
[[Categoria:Messicu|Fernández, Vicente]]
[[Categoria:Biugrafia!Fernández, Vicente]]
hrfe3pyjeueeivhntkx4p921ins1qqz
Wikipedia:Statistiche
4
22545
401227
400594
2026-05-12T15:25:43Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401227
wikitext
text/x-wiki
== Statistiche [[Wikipedia]] in lingua corsa ==
[[File:StatisticsUsingTechnology.jpg|thumb|350px|center|''Statistics Using Technology'' ([[2014]])]]
=== 2026 ===
;[[Aprile]] [[2026]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2026. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''8.805''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.137.401''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.044'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''399.828'''. I articuli sò '''18.053'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''22,15'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''24'''.
=== [[2024]] ===
;[[12 di ghjennaghju]]
Corsipedia tene '''8.000''' ''pagine di cuntenutu''. L'articulu numaru 8.000 hè: [[Tachybaptus ruficollis]].
=== 2023 ===
;[[Ghjennaghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.507''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.201.568''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''905'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.489'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Ferraghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.517''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.209.560''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''908'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.705'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Marzu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2023. Corsipedia hè à u '''191°''' postu, cù '''6.530''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.212.166''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''913'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.837'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,26'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Aprile]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.537''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.214.066''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''915'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.002'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,25'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Maghju]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.571''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.238.505''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''943'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.387'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,20'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''.
;[[Ghjugnu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.706''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.275.720''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.898'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''42'''.
;[[Lugliu]] [[2023]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2023. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.918''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.353.600''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''385.745'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,68'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''40'''.
;[[Aostu]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''7.290''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.496.135''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''947'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''386.736'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,13'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|37}}'''.
;[[Uttrovi]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2023. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''7.797''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.695.267''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''955'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.298'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''.
;[[Nuvembri]] 2023
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''178°''' postu, cù '''7.917''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.731.271''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''958'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.991'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,24'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''.
=== 2022 ===
;[[Ghjennaghju]] [[2022]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.111''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.105.443''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.688'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,96'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Ferraghju]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.120''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.119.709''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.011'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,94'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Marzu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.130''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.128.007''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.156'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Aprile]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.132''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.130.994''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''732'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.406'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''49'''.
;[[Maghju]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.180''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.138.411''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''740'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.023'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,79'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Ghjugnu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.193''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.146.831''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''743'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.345'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,67'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Lugliu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.201''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.149.180''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.511'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,66'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Aostu]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.206''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.152.926''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.593'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,65'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''.
;[[Settembre]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 uttrovi]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.272''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.165.016''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''794'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''380.072'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,54'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''.
;[[Uttrovi]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.395''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.167.417''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.004''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''829'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''381.549'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''. L'utilizatori sò '''20.240'''; l'utilizzatori attivi sò '''38'''; l'amministratori sò '''2'''.
;[[Nuvembri]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.429''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.172.701''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.067''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''855'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.238'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,37'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.391'''; l'utilizzatori attivi sò '''28'''; l'amministratori sò '''2'''.
;[[Dicembre]] 2022
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.456''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.185 564''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.104''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''895'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.911'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,35'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.540'''; l'utilizzatori attivi sò '''31'''; l'amministratori sò '''2'''.
=== 2021 ===
;[[Aostu]] [[2021]]
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.051''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.037.971''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''670'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''375.839'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,10'''. U ''Depth'' ((Edits/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Red|50}}'''.
;[[Settembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'uttrovi]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.065''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.072.187''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''705'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.618'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,05'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Uttrovi]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.071''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.088.420''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''707'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.967'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,02'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''50'''.
;[[Nuvembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.086''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.092.363''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''709'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.235'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
;[[Dicembre]] 2021
Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.092''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.099.956''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''718'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.451'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''.
=== [[2015]] ===
;[[1 di lugliu]]
Corsipedia tene '''5.000''' ''pagine di cuntenutu''.
== Ligami annantu à a reta ==
* Stats Wikipedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/PlotEditsCO.png]
* Stats Wikimedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/EditsRevertsCO.htm]
[[Categoria:Wikipedia|Statistiche]]
27i1cncn7wfuznlokeuk9qi5mhw4x5z
Algeria
0
22655
401255
396403
2026-05-12T18:58:06Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401255
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Algeria.svg|thumb|200px|rught|Bandera di l'Algeria]]
L''''Algeria''' ò l''''Alghjeria''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: الجزائر, ''al-Jazāʾir''; in berberu: ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ, ''Dzayer''), ufficialmente '''Republica Demucratica Populare di Algeria''' (in àrabu: الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية, ''al-Jumhūriyya al-Jazāʾiriyya ad-Dīmuqrāṭiyya aš‑Šaʿbiyya''; in [[lingua francese|francese]]: ''République algérienne démocratique et populaire''), hè unu statu di u [[Nordafrica]], appartinente à u [[Maghreb]], in gran parte occupatu dà u disertu di u [[Sahara]].
== Discrizzioni ==
Hà capitale hè [[Algeri]].
== Da vede dinò ==
* [[Numidia]]
[[Categoria:Algeria]]
35upd643aiyg5ua3sre1s06woh6v7ri
401256
401255
2026-05-12T19:01:12Z
Fausta Samaritani
15085
file
401256
wikitext
text/x-wiki
[[File:Tahagart.jpg|thumb|200px|right|Desertu di u Sahara]]
[[File:Flag of Algeria.svg|thumb|80px|rught|Bandera]]
L''''Algeria''' ò l''''Alghjeria''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: الجزائر, ''al-Jazāʾir''; in berberu: ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ, ''Dzayer''), ufficialmente '''Republica Demucratica Populare di Algeria''' (in àrabu: الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية, ''al-Jumhūriyya al-Jazāʾiriyya ad-Dīmuqrāṭiyya aš‑Šaʿbiyya''; in [[lingua francese|francese]]: ''République algérienne démocratique et populaire''), hè unu statu di u [[Nordafrica]], appartinente à u [[Maghreb]], in gran parte occupatu dà u disertu di u [[Sahara]].
== Discrizzioni ==
Hà capitale hè [[Algeri]].
== Da vede dinò ==
* [[Numidia]]
[[Categoria:Algeria]]
4ng08l53wbvbw5en8r3jkprb14j9ca3
Lycopodiaceae
0
23023
401194
400606
2026-05-12T12:47:11Z
Fausta Samaritani
15085
401194
wikitext
text/x-wiki
[[File:Lycopodium annotinum1.jpg|thumb|200px|right|''[[Lycopodium annotinum]]'']]
Famiglia di i '''Lycopodiaceae'''.
== Listinu di piante ==
;D
[[Diphasiastrum alpinum]]<br>
;H
[[Huperzia selago]]<br>
== Rifarimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Lycopodiaceae]]
[[Categoria:Flora]]
k4w2rumjv6tc55ni8tl5ml9uieqoguw
Selaginellaceae
0
23024
401195
400607
2026-05-12T12:47:45Z
Fausta Samaritani
15085
401195
wikitext
text/x-wiki
[[File:Selaginella canaliculata.jpeg|thumb|200px|right|''[[Selaginella canaliculata]]'']]
Famiglia di i '''Selaginellaceae'''.
== Listinu di piante ==
;S
[[Selaginella denticulata]]<br>
[[Selaginella kraussiana]]<br>
== Rifarimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Selaginellaceae]]
[[Categoria:Flora]]
3drsl8g8rkhltatyevj7nof7v13gn9t
Isoetaceae
0
23025
401191
400604
2026-05-12T12:44:34Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
401191
wikitext
text/x-wiki
[[File:Illustration Isoetes lacustris0.jpg|thumb|180px|right|''[[Isoetes lacustris]]'']]
Famiglia di i '''Isoetaceae'''.
== Listinu di piante ==
;I
[[Isoetes velata]]<br>
[[Isoetes histrix]]<br>
[[Isoetes durieui]]<br>
== Rifarimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Isoetaceae]]
[[Categoria:Flora]]
0uyl8edxr6ba8iht5rukw9bpeftimip
Ophioglossaceae
0
23026
401189
400600
2026-05-12T12:43:35Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
401189
wikitext
text/x-wiki
[[File:Illustration Ophioglossum vulgatum0.jpg|thumb|180px|right|''Ophioglossum vulgatum'']]
Famiglia di i '''Ophioglossaceae'''.
=== Listinu di piante ===
;B
[[Botrychium lunaria]]<br>
[[Botrychium matricariifolium]]<br>
[[Botrychium simplex]]<br>
;L
[[Lingua serpina]]<br>
;O
[[Ophioglossum vulgatum]]<br>
[[Ophioglossum azoricum]]<br>
== Riferimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.<br>
[[Categoria:Ophioglossaceae]]
37468g2a9hyj5xzfolzdq5wivzc5dh4
Woodsiaceae
0
23030
401196
400610
2026-05-12T12:48:11Z
Fausta Samaritani
15085
401196
wikitext
text/x-wiki
[[File:Woodsia ilvensis Moore47A.png|thumb|200px|right|''[[Woodsia ilvensis]]'', (Moore)]]
Famiglia di i '''Woodsiaceae'''.
== Listinu di piante ==
;F
[[Filetta feminiccia]]<br>
;G
[[Gymnocarpium dryopteris]]<br>
== Rifarimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Woodsiaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
ki9m4hyumfnynndabbx5276u9m9y0hu
Thelypteridaceae
0
23031
401192
400603
2026-05-12T12:45:54Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
401192
wikitext
text/x-wiki
[[File:Phegopteris hexagonoptera1.JPG|thumb|200px|right|''[[Phegopteris hexagonoptera]]'']]
Famiglia di i '''Thelypteridaceae'''.
== Listinu di piante ==
;F
[[Filetta padulana]]<br>
;O
[[Oreopteris limbosperma]]<br>
;P
[[Phegopteris connectilis]]<br>
== Riferimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.<br>
[[Categoria:Thelypteridaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
8m2d45bqasmm26xwia1bjfwsygsawxv
Polypodiaceae
0
23034
401193
400605
2026-05-12T12:46:33Z
Fausta Samaritani
15085
401193
wikitext
text/x-wiki
[[File:Polypodium vulgare (aka).jpg|thumb|200px|right|Polypodium vulgare]]
Famiglia di i '''Polypodiaceae'''.
== Discrizzioni ==
== Listinu di piante ==
;P
[[Polypodium cambricum]]<br>
[[Polypodium interjectum]]<br>
[[Polypodium vulgare]]<br>
== Rifarimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Polypodiaceae]]
[[Categoria:Flora]]
h2w25e9v7qmhzr2d1yi5t4moodvdshn
Pteridaceae
0
23039
401190
400602
2026-05-12T12:44:05Z
Fausta Samaritani
15085
401190
wikitext
text/x-wiki
[[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg|thumb|250px|right|[[Pityrogramma austroamericana]]]]
Famiglia di i '''Pteridaceae'''.
== Descrizzione ==
== Listinu di piante ==
;A
[[Adiantum capillus-veneris]]<br>
[[Anogramma leptophylla]]<br>
;C
[[Cheilanthes guanchica]]<br>
[[Cryptogramma crispa]]<br>
;P
[[Pteris cretica]]<br>
== Riferimenti ==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.<br>
[[Categoria:Pteridaceae]]
[[Categoria:Flora]]
3jw9hxtudps00lg2ec42mr4zrlswdzf
Myrtaceae
0
23152
401188
401020
2026-05-12T12:43:07Z
Fausta Samaritani
15085
401188
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Myrtaceae'''.
[[File:Myrtus communis.jpg|thumb|200px|right|''[[Myrtus communis]]'']]
[[File:Syzygium caryophyllatum 06445.jpg|thumb|200px|right|''[[Syzygium caryophyllatum]]'']]
=== Listinu di piante ===
;C
[[Corymbia calophylla]]<br>
[[Corymbia ficifolia]]<br>
;E
[[Eucalyptus polyanthemos]]
;M
[[Murta]]<br>
;V
[[Viulaccia]]<br>
[[Categoria:Myrtaceae]]
byty1fl98lgsqxwf78kqjy9qc1npwg0
Brassicaceae
0
23153
401187
401024
2026-05-12T12:42:32Z
Fausta Samaritani
15085
401187
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Brassicaceae'''.
[[File:Nerisyrenia camporum.jpg|thumb|200px|right|''Nerisyrenia camporum'']]
== Listinu di piante ==
;A
[[Alyssum alyssoides]] --- [[Arabis alpina]] --- [[Arabis hirsuta]] --- [[Arabis verna]] --- [[Armuraccia]]<br>
;B
[[Biscutella rotgesii]] --- [[Brocculu]] --- [[Barbarea verna]] --- [[Barbarea vulgaris]] --- [[Biscutella didyma]] --- [[Biscutella rotgesii]] --- [[Brocculu]]<br>
;C
[[Cardamine amara]] --- [[Cardamine flexuosa]] --- [[Cardamine hirsuta]] --- [[Cardamine impatiens]] --- [[Cardamine pratensis]] --- [[Cardamine resedifolia]] --- [[Cavulifiori]]<br>
;D
[[Diplotaxis catholica]] --- [[Diplotaxis erucoides]] --- [[Diplotaxis muralis]] --- [[Diplotaxis tenuifolia]]<br>
;E
[[Erba bianca]]<br>
;L
[[Lepidium campestre]] --- [[Lepidium graminifolium]] --- [[Lepidium heterophyllum]]<br>
;M
[[Matthiola incana]] --- [[Matthiola sinuata]] --- [[Matthiola tricuspidata]]<br>
;N
[[Navonu]]<br>
;R
[[Radichju]] --- [[Rorippa amphibia]] --- [[Rorippa austriaca]] --- [[Rorippa palustris]] --- [[Rorippa sylvestris]]<br>
;S
[[Sinapis alba]] --- [[Sinapis arvensis]] --- [[Sisymbrium irio]] --- [[Sisymbrium officinale]] --- [[Sisymbrium orientale]] --- [[Sisymbrium runcinatum]]<br>
;T
[[Teesdalia nudicaulis]]<br>
[[Categoria:Brassicaceae]]
mt8o7g3o8a8cg753v9i7yncj6os4xw3
Asteraceae
0
23159
401186
400619
2026-05-12T12:41:55Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
401186
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Asteraceae'''.
[[File:Aster-alpinus.JPG|thumb|250px|right|''[[Aster alpinus]]'']]
[[File:Aster alpinus kz02.jpg|thumb|250px|right|''Aster alpinus'', fruttu]]
[[File:Asteracea album.png|thumb|200px|right|Asteraceae]]
== Listinu di piante ==
==== A ====
[[Achillea ageratum]]<br>
[[Achillea maritima]]<br>
[[Achillea millefolium]]<br>
[[Ambrosia artemisiifolia]]<br>
[[Ambrosia maritima]]<br>
[[Anacyclus clavatus]]<br>
[[Anacyclus radiatus]]<br>
[[Arba scagliola]]<br>
[[Anthemis arvensis]]<br>
[[Anthemis maritima]]<br>
[[Arba scagliola]]<br>
[[Argyranthemum frutescens]]<br>
[[Artemisia annua]]<br>
[[Artemisia arborescens]]<br>
[[Artemisia verlotiorum]]<br>
[[Artemisia vulgaris]]<br>
[[Artichjoccu]]<br>
[[Assensiu]]<br>
==== B ====
[[Balculu]]<br>
[[Batticristu]]<br>
[[Bellis annua]]<br>
[[Bellis perennis]]<br>
[[Bellis sylvestris]]<br>
[[Bellium bellidioides]]<br>
[[Bidens subalternans]]<br>
==== C ====
[[Carduus pycnocephalus]]<br>
[[Carduus tenuiflorus]]<br>
[[Carlina corymbosa]]<br>
[[Carlina lanata]]<br>
[[Carthamus lanatus]]<br>
[[Centaurea aspera]]<br>
[[Centaurea calcitrapa]]<br>
[[Centaurea cineraria]]<br>
[[Centaurea collina]]<br>
[[Centaurea jacea]]<br>
[[Centaurea melitensis]]<br>
[[Centaurea paniculata]]<br>
[[Centaurea solstitialis]]<br>
[[Centaurea sphaerocephala]]<br>
[[Cichorium intybus]]<br>
[[Cichorium endivia]]<br>
[[Cioglu]]<br>
[[Cirsium arvense]]<br>
[[Cirsium creticum]]<br>
[[Cirsium scabrum]]<br>
[[Cirsium vulgare]]<br>
[[Cotula]]<br>
[[Cotula australis]]<br>
[[Cotula coronopifolia]]<br>
[[Cichorium intybus]]<br>
[[Crepis capillaris]]<br>
[[Crepis setosa]]<br>
[[Crepis vesicaria]]<br>
[[Crupina crupinastrum]]<br>
[[Crupina vulgaris]]<br>
[[Cynara cardunculus]]<br>
==== D ====
[[Dittrichia graveolens]]<br>
[[Doronicum grandiflorum]]<br>
==== E ====
[[Erigeron annuus]]<br>
[[Erigeron bonariensis]]<br>
[[Erigeron canadensis]]<br>
[[Erigeron karvinskianus]]<br>
[[Erigeron sumatrensis]]<br>
[[Erba amara]]<br>
[[Erba santa]]<br>
==== F ====
[[Filago arvensis]]<br>
[[Filago pyramidata]]<br>
==== G ====
[[Glebionis segetum]]<br>
[[Gnaphalium uliginosum]]<br>
==== H ====
[[Helianthus tuberosus]]<br>
[[Helichrysum petiolare]]<br>
[[Helichrysum stoechas]]<br>
[[Hieracium humile]]<br>
[[Hieracium murorum]]<br>
[[Hyoseris scabra]]<br>
[[Hypochaeris glabra]]<br>
[[Hypochaeris radicata]]<br>
==== L ====
[[Lactuca saligna]]<br>
[[Lactuca sativa]]<br>
[[Lactuca serriola]]<br>
[[Lactuca viminea]]<br>
[[Lactuca virosa]]<br>
[[Lattaghjolu]]<br>
[[Lattaredda]]<br>
[[Leontodon hispidus]]<br>
[[Leontodon saxatilis]]<br>
[[Leontodon tuberosus]]<br>
[[Leucanthemum vulgare]]<br>
==== M ====
[[Maredda]]<br>
[[Muchju]]<br>
[[Muchju biancu]]<br>
[[Muchju rossu]]<br>
==== O ====
[[Onopordum acanthium]]<br>
[[Onopordum illyricum]]<br>
==== P ====
[[Pecita]]<br>
[[Pecitella]]<br>
[[Petasites albus]]<br>
[[Petasites hybridus]]<br>
[[Petasites pyrenaicus]]<br>
[[Phagnalon rupestre]]<br>
[[Phagnalon saxatile]]<br>
[[Phagnalon sordidum]]<br>
[[Pilosella officinarum]]<br>
[[Pilosella piloselloides]]<br>
[[Pulicaria dysenterica]]<br>
[[Pulicaria odora]]<br>
[[Pulicaria vulgaris]]<br>
==== R ====
[[Rhagadiolus stellatus]]<br>
==== S ====
[[Scolymus grandiflorus]]<br>
[[Scolymus hispanicus]]<br>
[[Senecio inaequidens]]<br>
[[Senecio ovatus]]<br>
[[Solidago canadensis]]<br>
[[Solidago virgaurea]]<br>
==== T ====
[[Tanacetum balsamita]]<br>
[[Tanacetum parthenium]]<br>
[[Tanacetum siculum]]<br>
[[Taraxacum lacistophyllum]]<br>
[[Taraxacum obovatum]]<br>
[[Taraxacum rubicundum]]<br>
[[Taraxacum tortilobum]]<br>
[[Tolpis barbata]]<br>
[[Tolpis virgata]]<br>
[[Tragopogon dubius]]<br>
[[Tragopogon pratensis]]<br>
==== U ====
[[Urospermum dalechampii]]<br>
[[Urospermum picroides]]<br>
[[Urticapra]]<br>
==== X ====
[[Xanthium strumarium]]<br>
[[Xanthium spinosum]]<br>
== Riferimenti ==
* Gamisans, J. & Jeanmonod, J. , ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva 19993 (in [[Lingua francese|francesu]]).
* Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', Edisud, 1996 (in francesu).
[[Categoria:Flora]]
[[Categoria:Asteraceae]]
770d6k4iqgueu335kcvk1rbp9pmf3a3
Poaceae
0
23170
401204
400601
2026-05-12T12:53:18Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di plante */
401204
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Poaceae'''.
[[File:Meadow Foxtail head.jpg|thumb|200px|right|''Alopecurus pratensis'']]
[[File:Starr-130320-3486-Andropogon bicornis-Andropogon like grass habit-Mokolea Pt Kilauea Pt NWR-Kauai (25182949146).jpg|thumb|200px|right|''Andropogon bicornis'']]
== Listinu di piante ==
=== A ===
[[Aegilops geniculata]]<br>
[[Aegilops neglecta]]<br>
[[Aegilops triuncialis]]<br>
[[Aegilops ventricosa]]<br>
[[Agrostis canina]]<br>
[[Agrostis capillaris]]<br>
[[Agrostis pourretii]]<br>
[[Agrostis stolonifera]]<br>
[[Aira caryophyllea]]<br>
[[Aira cupaniana]]<br>
[[Alopecurus aequalis]]<br>
[[Alopecurus bulbosus]]<br>
[[Alopecurus myosuroides]]<br>
[[Alopecurus pratensis]]<br>
[[Anthoxanthum odoratum]]<br>
[[Apera spica-venti]]<br>
[[Arrhenatherum elatius]]<br>
[[Avena sativa]]<br>
[[Avena sterilis]]<br>
[[Avena strigosa]]<br>
=== B ===
[[Bambù]]<br>
[[Bellardiochloa variegata]]<br>
[[Bothriochloa barbinodis]]<br>
[[Bothriochloa ischaemum]]<br>
[[Brachypodium distachyon]]<br>
[[Brachypodium phoenicoides]]<br>
[[Brachypodium pinnatum]]<br>
[[Brachypodium retusum]]<br>
[[Brachypodium sylvaticum]]<br>
[[Briza maxima]]<br>
[[Briza media]]<br>
[[Briza minor]]<br>
[[Bromus alopecuros]]<br>
[[Bromus catharticus]]<br>
[[Bromus diandrus]]<br>
[[Bromus erectus]]<br>
[[Bromus fasciculatus]]<br>
[[Bromus hordeaceus]]<br>
[[Bromus inermis]]<br>
[[Bromus lanceolatus]]<br>
[[Bromus madritensis]]<br>
[[Bromus racemosus]]<br>
[[Bromus ramosus]]<br>
[[Bromus rubens]]<br>
[[Bromus scoparius]]<br>
[[Bromus secalinus]]<br>
[[Bromus sterilis]]<br>
[[Bromus tectorum]]<br>
=== C ===
[[Calamagrostis epigejos]]<br>
[[Calamagrostis varia]]<br>
[[Catabrosa aquatica]]<br>
[[Catapodium marinum]]<br>
[[Catapodium rigidum]]<br>
[[Coda di volpe]]<br>
[[Crypsis schoenoides]]<br>
[[Cynosurus echinatus]]<br>
=== D ===
[[Digitaria sanguinalis]]<br>
[[Dasypyrum villosum]]<br>
=== E ===
[[Echinaria capitata]]<br>
[[Elymus caninus]]<br>
[[Eragrostis barrelieri]]<br>
[[Eragrostis cilianensis]]<br>
[[Eragrostis mexicana]]<br>
[[Eragrostis minor]]<br>
[[Eragrostis pilosa]]<br>
=== F ===
[[Festuca altissima]]<br>
[[Festuca arundinacea]]<br>
[[Festuca gigantea]]<br>
[[Festuca heterophylla]]<br>
[[Festuca rubra]]<br>
[[Festuca trichophylla]]<br>
=== G ===
[[Gastridium ventricosum]]<br>
[[Gaudinia fragilis]]<br>
[[Glyceria fluitans]]<br>
[[Glyceria notata]]<br>
[[Glyceria notata]]<br>
=== H ===
[[Holcus lanatus]]<br>
[[Holcus mollis]]<br>
[[Hordelymus europaeus]]<br>
[[Hordeum bulbosum]]<br>
[[Hordeum marinum]]<br>
[[Hordeum murinum]]<br>
=== L ===
[[Lacciaghjola]]<br>
[[Lagurus ovatus]]<br>
[[Lamarckia aurea]]<br>
[[Lolium temulentum]]<br>
[[Lolium multiflorum]]<br>
[[Lolium perenne]]<br>
[[Lolium rigidum]]<br>
[[Lolium temulentum]]<br>
=== M ===
[[Mazzulina]]<br>
[[Melica ciliata]]<br>
[[Melica uniflora]]<br>
[[Micropyrum tenellum]]<br>
[[Milium effusum]]<br>
[[Molineriella minuta]]<br>
=== P ===
[[Panicum capillare]]<br>
[[Panicum dichotomiflorum]]<br>
[[Panicum miliaceum]]<br>
[[Panicum repens]]<br>
[[Parapholis incurva]]<br>
[[Paspalum dilatatum]]<br>
[[Paspalum distichum]]<br>
[[Phalaris aquatica]]<br>
[[Phalaris arundinacea]]<br>
[[Phalaris canariensis]]<br>
[[Phalaris minor]]<br>
[[Phalaris paradoxa]]<br>
[[Phleum arenarium]]<br>
[[Phleum pratense]]<br>
[[Piptatherum miliaceum]]<br>
[[Poa alpina]]<br>
[[Poa annua]]<br>
[[Poa bulbosa]]<br>
[[Poa compressa]]<br>
[[Poa nemoralis]]<br>
[[Poa pratensis]]<br>
[[Poa trivialis]]<br>
[[Polypogon maritimus]]<br>
[[Polypogon monspeliensis]]<br>
[[Polypogon viridis]]<br>
[[Puccinellia fasciculata]]<br>
=== R ===
[[Rostraria cristata]]<br>
=== S ===
[[Setaria parviflora]]<br>
[[Setaria pumila]]<br>
[[Setaria verticillata]]<br>
[[Setaria viridis]]<br>
[[Sorghum bicolor]]<br>
[[Sorghum halepense]]<br>
[[Sporobolus indicus]]<br>
[[Sporobolus pungens]]<br>
[[Stipa pennata]]<br>
=== T ===
[[Trisetum flavescens]]<br>
[[Triticum aestivum]]<br>
[[Triticum turgidum]]<br>
=== V ===
[[Vulpia ciliata]]<br>
[[Vulpia fasciculata]]<br>
[[Vulpia myuros]]<br>
[[Vulpia unilateralis]]<br>
== Rifirimenti ==
Gamisans, J. & Jeanmonod, J., ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva, 1993 (in [[Lingua francese|francese]])<br>
[[Categoria:Poaceae]]
[[Categoria:Flora]]
add24yyvzytb82ihlswd11bw6wwusvy
Accipitridae
0
23173
401254
391805
2026-05-12T18:51:05Z
Fausta Samaritani
15085
/* Acelli */
401254
wikitext
text/x-wiki
L' '''Accipitridae''' sò una famiglia d'acelli di l'ordine di l'Accipitriformi.
[[File:Parque Estadual do Turvo Anderson Cristiano Hendgen (02).jpg|thumb|200px|right|''[[Spizaetus ornatus]]'']]
== Listinu di i acelli ==
;A
[[Accipiter nisus]]<br>
[[Acula]] (''Aquila chrysaetos'')<br>
[[Acula codibianca]]<br>
[[Alpana]]<br>
[[Altore (spezia)]]<br>
[[Altore barbutu]]<br>
[[Aquila fasciata]]<br>
;B
[[Buteo rufinus]]<br>
[[Buzaiu]]<br>
;C
[[Circaetus gallicus]]<br>
[[Circus aeruginosus]]<br>
[[Circus cyaneus]]<br>
[[Circus macrourus]]<br>
[[Circus pygargus]]<br>
[[Clanga pomarina]]<br>
;H
[[Hieraaetus pennatus]]<br>
;M
[[Milvu]]<br>
[[Milvu neru]]<br>
;P
[[Pernis apivorus]]<br>
== Referenze ==
* Thibault, Jean-Claude, ''Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse'', 1983, PRNC (in [[Lingua francese|francesu]]).
== Da vede dinù ==
[[Acelli di Corsica]]
[[Categoria:Accipitridae]]
rn96qxzxn6h4rbe51tudrtd9uxw27hj
Sancho I di Portugallu
0
23283
401173
401172
2026-05-12T12:00:19Z
Fausta Samaritani
15085
401173
wikitext
text/x-wiki
'''[[Xanso I]]''' ([[Coimbra]], [[11 di nuvembre]] [[1154]] - [[Santarém]], [[26 di marzu]] [[1211]]), soprannomu ''Povoador'', fù u sicondu rè di u [[Portugallu]], da u [[1185]] finu à a so morte.
[[File:D. Sancho I (Colecção de Reis e Rainhas de Portugal, séc. XIX).png|thumb|200px|right|Re Xansu I di Portugallu]]
=== Biugrafia ===
Li succède u so figliolu [[Alfonsu II di Portugallu]]
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Purtughesu]]
gcpgccvejqbsmthoddre2e2h2lgpjja
401174
401173
2026-05-12T12:02:11Z
Fausta Samaritani
15085
401174
wikitext
text/x-wiki
'''[[Xanso I]]''' ([[Coimbra]], [[11 nuvembri]] [[1154]] - [[Santarém]], [[26 di marzu]] [[1211]]), soprannomu ''Povoador'', fù u sicondu rè di u [[Portugallu]], da u [[1185]] finu à a so morte.
[[File:D. Sancho I (Colecção de Reis e Rainhas de Portugal, séc. XIX).png|thumb|200px|right|Rè Xansu I di Portugallu]]
=== Biugrafia ===
Li succède u so figliolu [[Alfonsu II di Portugallu]]
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Purtughesu]]
p3rs0cug8j4ywilczgdowfddj8s4pyj
Guanu
0
23329
401220
384522
2026-05-12T15:01:12Z
Fausta Samaritani
15085
401220
wikitext
text/x-wiki
U '''guanu''' (da u [[Lingua spagnola|spagnolu]]: ''huano'', eddu stessu isciutu da a parola queciua ''wanu'') hè custituitu da l'escrementi di l'aceddi di mari è di i sori pinnuti.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Si ni trova grandi quantità annantu à certi isuli è costi d'[[America]] suttana, in particulari à u [[Chili]] è à u [[Perù]]. U guanu hè cunnisciutu pà essa un putenti suvu urganicu: hè cumpostu d'ussalatu è di uratu d'ammoniu, di fusfati, è ancu di uni pochi di sali minerali è d'impurità. U guanu cunteni ancu un forti cuncintramentu di nitrati. Hè scunsigliatu d'abusà ni pà assuvà a terra. Hè usatu in numarosi duminii di l'[[agricultura]]. [[Camillo Benso conti di Cavour]] hè stata u prima à impurtà u guanu in u [[Piemonti]] è l'hà usatu incù successu in u righjonu di [[Vercelli]].
==Discrizzioni==
[[File:Rockall_-_the_most_difficult_island_in_the_world_to_sleep_on_-_geograph.org.uk_-_1048828.jpg|thumb|Rockall Rock in l'uceanu Atlanticu, cupartu à guanu.]]
Omu trova di solitu u guanu in u cummerciu sottu forma di granulati, di solitu in suluzioni. Hè particularamenti adattatu com'è suvu par i culturi di l'orti è di ligumi. À u seculu 19, innanzi à l'avvinimentu di i suvi chimichi industriali, custituia un elementu impurtanti di u cummerciu trà u litturali pacificu di l'America suttana è l'Auropa. U guanu era cullittatu da impresi privati o publichi annantu à i costi di u Perù, i so isuli è i so ribbi rucciosi. Un asempiu di sfruttamentu hè quiddu di Navassa, in u mari di i Caraibi. I marangona di Guanay sò frà i più grandi pruduttori di guanu, è i so sterchi sò più ricchi di sustanzi azutati ch'è tutti l'altri spezii d'aceddi marini. Trà [[1840]] è [[1879]], u sfruttamentu ecunomicu di u guanu da u Perù hà inghjiniratu enormi ricchezzi, chì gudia di un quasi monupoliu annantu à u marcatu mundiali di i suvi. Certi imprisarii implicati in u so sfruttamentu, com'è u Francesu Auguste Dreyfus, ani ammuratu furtuni tamanti grazia à a so estrazioni è à a so cummercialisazioni. U guanu era ancu usatu par fabbricà stuvigli tali piatti è picculi cuppetti. Ci voli ancu à minziunà u guanu di sori pinnuti naturalamenti prisenti in i sapari induv'eddi campani culonii cumposti da numarosi esimplari di 'ssu mammiferu di l'ordini di i chirotteri. Dipostu à u filu di l'anni annantu à a terra di i sapari è di i caverni, u guanu di sori pinnuti si ritrova oghji sottu à forma fussilizata (impurtanti ghjacimenti si trovani in Africa, in America suttana è in Asia).
== Noti ==
<references/>
[[Categoria:Acelli]]
[[Categoria:Agricoltura]]
cz0k1yhthwjo5pm71h4ih3h5zdfp2do
401222
401220
2026-05-12T15:06:13Z
Fausta Samaritani
15085
401222
wikitext
text/x-wiki
U '''guanu''' (da u [[Lingua spagnola|spagnolu]]: ''huano'', eddu stessu isciutu da a parola queciua ''wanu'') hè custituitu da l'escrementi di l'aceddi di mari è di i sori pinnuti.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Si ni trova grandi quantità annantu à certi isuli è costi d'[[America]] suttana, in particulari à u [[Chili]] è à u [[Perù]]. U guanu hè cunnisciutu pà essa un putenti suvu urganicu: hè cumpostu d'ussalatu è di uratu d'ammoniu, di fusfati, è ancu di uni pochi di sali minerali è d'impurità. U guanu cunteni ancu un forti cuncintramentu di nitrati. Hè scunsigliatu d'abusà ni pà assuvà a terra. Hè usatu in numarosi duminii di l'[[agricultura]]. [[Camillo Benso conti di Cavour]] hè stata u prima à impurtà u guanu in u [[Piemonti]] è l'hà usatu incù successu in u righjonu di [[Vercelli]].
==Discrizzioni==
[[File:Rockall_-_the_most_difficult_island_in_the_world_to_sleep_on_-_geograph.org.uk_-_1048828.jpg|thumb|Rockall Rock in l'uceanu Atlanticu, cupartu à guanu.]]
Omu trova di solitu u guanu in u cummerciu sottu forma di granulati, di solitu in suluzioni. Hè particularamenti adattatu com'è suvu par i culturi di l'orti è di ligumi. À u seculu 19, innanzi à l'avvinimentu di i suvi chimichi industriali, custituia un elementu impurtanti di u cummerciu trà u litturali pacificu di l'America suttana è l'Auropa. U guanu era cullittatu da impresi privati o publichi annantu à i costi di u Perù, i so isuli è i so ribbi rucciosi. Un asempiu di sfruttamentu hè quiddu di Navassa, in u mari di i Caraibi. I marangona di Guanay sò frà i più grandi pruduttori di guanu, è i so sterchi sò più ricchi di sustanzi azutati ch'è tutti l'altri spezii d'aceddi marini. Trà [[1840]] è [[1879]], u sfruttamentu ecunomicu di u guanu da u Perù hà inghjiniratu enormi ricchezzi, chì gudia di un quasi monupoliu annantu à u marcatu mundiali di i suvi. Certi imprisarii implicati in u so sfruttamentu, com'è u Francesu Auguste Dreyfus, ani ammuratu furtuni tamanti grazia à a so estrazioni è à a so cummercialisazioni. U guanu era ancu usatu par fabbricà stuvigli tali piatti è picculi cuppetti. Ci voli ancu à minziunà u guanu di sori pinnuti naturalamenti prisenti in i sapari induv'eddi campani culonii cumposti da numarosi esimplari di 'ssu mammiferu di l'ordini di i chirotteri. Dipostu à u filu di l'anni annantu à a terra di i sapari è di i caverni, u guanu di sori pinnuti si ritrova oghji sottu à forma fussilizata (impurtanti ghjacimenti si trovani in [[Africa]], in America suttana è in Asia).
== Noti ==
<references/>
[[Categoria:Acelli]]
[[Categoria:Agricultura]]
8juqhqdw94o4j11dk7h41qezwzjdm5f
1755
0
24684
401236
389562
2026-05-12T18:03:26Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401236
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1755''' (MDCCLV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
- Indipendenza (1755-[[1769]])
[[File:Préambule Constitution Corse.jpg|150px|thumb|right|Preàmbulu di a Custituzione di a Córsica]] in 1755]]
- [[14 di lugliu]]: [[Pasquale Paoli]] hè pruclamatu ''Capu Generale di a Nazione''.<br>
- [[18 di nuvembre]]: A [[Custituzione corsa]] hè aduttata da i riprisentanti corsi.<br>
== Riferimenti ==
- [http://www.cronicadiacorsica.ovh/Chronique/Dixhuitieme.html#1755 L'annu 1755 in a ''Cronica di a CORSICA'']
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1755 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
aqas9qe2dt63zxv0wt001s0wkhr9fbt
Apiaceae
0
24732
401206
389964
2026-05-12T12:58:21Z
Fausta Samaritani
15085
401206
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Apiaceae'''.
[[File:20180722Daucus carota1.jpg|thumb|250px|right|Rundonu (''[[Daucus carota]]'')]]
=== Listinu di pianti ===
;A
[[Anthriscus caucalis]]<br>
[[Anthriscus sylvestris]]<br>
;B
[[Bassiccia]] (''Crithmum maritimum'')<br>
[[Bunium pachypodum]]<br>
[[Bupleurum stellatum]]<br>
[[Bupleurum tenuissimum]]<br>
;C
[[Cardu marinu]] (''Eryngium maritimum'')<br>
[[Chaerophyllum temulum]]<br>
;E
[[Eryngium campestre]]<br>[[Ferula]] (''Ferula communis'')<br>
[[Ferula d'Arrigoni]] (''Ferula arrigonii'')<br>
;F
[[Finochju]] (''Foeniculum vulgare'')<br>
;H
[[Helosciadium crassipes]]<br>
[[Helosciadium nodiflorum]]<br>
[[Heracleum mantegazzianum]]<br>
;M
[[Magydaris pastinacea]]<br>
;O
[[Ochjigrisgiu]] (''Oenanthe crocata'')<br>
[[Oenanthe fistulosa]]<br>
[[Oenanthe lachenalii]]<br>
[[Oenanthe silaifolia]]<br>
[[Orlaya grandiflora]]<br>
;P
[[Pastinaca sativa]]<br>
[[Pedi puddinu]] (''Anthriscus cerefolium'')<br>
;R
[[Rundonu]] (''Daucus carota'')<br>
;S
[[Smyrnium olusatrum]]<br>
;T
[[Torilis nodosa]]<br>
[[Torilis leptophylla]]<br>
[[Torilis japonica]]<br>
[[Torilis arvensis]]<br>
[[Torilis africana]]<br>
[[Tordylium apulum]]<br>
=== Referenze ===
* J. Gamisans, D. Jeanmonod, ([[1993]]) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse''.
* D. Jeanmonod, J. Gamisans, ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Apiaceae]]
25krb91sdpbi7n98dkfsb2c0ig0g8b1
401207
401206
2026-05-12T13:03:30Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401207
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Apiaceae'''.
[[File:20180722Daucus carota1.jpg|thumb|250px|right|Rundonu (''Daucus carota'')]]
== Listinu di pianti ==
=== A -C ===
;A
[[Anthriscus caucalis]]<br>
[[Anthriscus sylvestris]]<br>
;B
[[Bassiccia]] (''Crithmum maritimum'')<br>
[[Bunium pachypodum]]<br>
[[Bupleurum stellatum]]<br>
[[Bupleurum tenuissimum]]<br>
;C
[[Cardu marinu]] (''Eryngium maritimum'')<br>
[[Chaerophyllum temulum]]<br>
=== D - F ===
;E
[[Eryngium campestre]]<br>[[Ferula]] (''Ferula communis'')<br>
[[Ferula d'Arrigoni]] (''Ferula arrigonii'')<br>
;F
[[Finochju]] (''Foeniculum vulgare'')<br>
=== G - I ===
;H
[[Helosciadium crassipes]]<br>
[[Helosciadium nodiflorum]]<br>
[[Heracleum mantegazzianum]]<br>
=== M - O ===
;M
[[Magydaris pastinacea]]<br>
;O
[[Ochjigrisgiu]] (''Oenanthe crocata'')<br>
[[Oenanthe fistulosa]]<br>
[[Oenanthe lachenalii]]<br>
[[Oenanthe silaifolia]]<br>
[[Orlaya grandiflora]]<br>
=== P - R ===
;P
[[Pastinaca sativa]]<br>
[[Pedi puddinu]] (''Anthriscus cerefolium'')<br>
;R
[[Rundonu]] (''Daucus carota'')<br>
=== S - Z ===
;S
[[Smyrnium olusatrum]]<br>
;T
[[Torilis nodosa]]<br>
[[Torilis leptophylla]]<br>
[[Torilis japonica]]<br>
[[Torilis arvensis]]<br>
[[Torilis africana]]<br>
[[Tordylium apulum]]<br>
=== Referenze ===
* J. Gamisans, D. Jeanmonod, ([[1993]]) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse''.
* D. Jeanmonod, J. Gamisans, ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Apiaceae]]
9mho9vr454art9zj4095q0v4m1g3rep
401208
401207
2026-05-12T13:04:13Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di pianti */
401208
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Apiaceae'''.
[[File:20180722Daucus carota1.jpg|thumb|250px|right|Rundonu (''Daucus carota'')]]
== Listinu di pianti ==
=== A - C ===
;A
[[Anthriscus caucalis]]<br>
[[Anthriscus sylvestris]]<br>
;B
[[Bassiccia]] (''Crithmum maritimum'')<br>
[[Bunium pachypodum]]<br>
[[Bupleurum stellatum]]<br>
[[Bupleurum tenuissimum]]<br>
;C
[[Cardu marinu]] (''Eryngium maritimum'')<br>
[[Chaerophyllum temulum]]<br>
=== D - F ===
;E
[[Eryngium campestre]]<br>[[Ferula]] (''Ferula communis'')<br>
[[Ferula d'Arrigoni]] (''Ferula arrigonii'')<br>
;F
[[Finochju]] (''Foeniculum vulgare'')<br>
=== G - I ===
;H
[[Helosciadium crassipes]]<br>
[[Helosciadium nodiflorum]]<br>
[[Heracleum mantegazzianum]]<br>
=== M - O ===
;M
[[Magydaris pastinacea]]<br>
;O
[[Ochjigrisgiu]] (''Oenanthe crocata'')<br>
[[Oenanthe fistulosa]]<br>
[[Oenanthe lachenalii]]<br>
[[Oenanthe silaifolia]]<br>
[[Orlaya grandiflora]]<br>
=== P - R ===
;P
[[Pastinaca sativa]]<br>
[[Pedi puddinu]] (''Anthriscus cerefolium'')<br>
;R
[[Rundonu]] (''Daucus carota'')<br>
=== S - Z ===
;S
[[Smyrnium olusatrum]]<br>
;T
[[Torilis nodosa]]<br>
[[Torilis leptophylla]]<br>
[[Torilis japonica]]<br>
[[Torilis arvensis]]<br>
[[Torilis africana]]<br>
[[Tordylium apulum]]<br>
=== Referenze ===
* J. Gamisans, D. Jeanmonod, ([[1993]]) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse''.
* D. Jeanmonod, J. Gamisans, ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
[[Categoria:Apiaceae]]
k4cbfv9dqev76n30e0loowea4p8nqsz
Rosaceae
0
24733
401197
400642
2026-05-12T12:48:47Z
Fausta Samaritani
15085
401197
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Rosaceae'''.
[[File:2020-03-22 13 01 45 Crabapple flower along Thorngate Drive in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|200px|right|''Mela'']]
[[File:Aubépine3 bis.JPG|thumb|200px|right|''Crataegus'']]
[[File:20230502Cydonia oblonga4.jpg|thumb|200px|right|''[[Cydonia oblonga]]'']]
[[File:Alchemilla alpina01(js).jpg|thumb|200px|right|''Alchemilla alpina'']]
[[File:A fruiting “Ingram's Frogmore Late Pine” strawberry plant (Fr Wellcome V0044427.jpg|thumb|140px|right|''[[Fraula]]'']]
[[File:Malus bonsai in a garden centre (with flowers and fruits).jpg|thumb|140px|right|''[[Mela bonsai]]'']]
[[File:Prunus persica7.jpg|thumb|140px|right|''Prunus persica'' bonsai]]
=== Listinu di piante ===
;A
[[Alchemilla alpina]]<br>
[[Alchemilla glaucescens]]<br>
[[Amandulu]] (''Prunus dulcis'')<br>
[[Amarascu]] (''Prunus cerasus'')<br>
[[Aphanes australis]]<br>
;B
[[Baracuccu]] (''Prunus armeniaca'')<br>
;C
[[Crataegus laevigata]]<br>
[[Crataegus monogyna]]<br>
;F
[[Fragaria vesca]]<br>
;G
[[Geum montanum]]<br>
[[Geum urbanum]]<br>
;L
[[Listincu]] (''Pistacia lentiscus'')<br>
;M
[[Malus pumila]]<br>
[[Malus sylvestris]]<br>
[[Mela (malus domestica)]]<br>
;P
[[Potentilla anglica]]<br>
[[Potentilla argentea]]<br>
[[Potentilla erecta]]<br>
[[Potentilla micrantha]]<br>
[[Potentilla neumanniana]]<br>
[[Potentilla pedata]]<br>
[[Potentilla recta]]<br>
[[Potentilla reptans]]<br>
[[Prunus avium]]<br>
[[Prunus domestica]]<br>
[[Prunus laurocerasus]]<br>
[[Prunus mahaleb]]<br>
[[Prunus persica]]<br>
[[Prunus prostrata]]<br>
[[Prunus spinosa]]<br>
[[Pyrus communis]]<br>
;R
[[Rosa agrestis]]<br>
[[Rosa arvensis]]<br>
[[Rosa corymbifera]]<br>
[[Rosa elliptica]]<br>
[[Rosa gallica]]<br>
[[Rosa glauca]]<br>
[[Rosa micrantha]]<br>
[[Rosa pouzinii]]<br>
[[Rosa sempervirens]]<br>
[[Rosa serafinii]]<br>
[[Rubus caesius]]<br>
[[Rubus canescens]]<br>
[[Rubus hirtus]]<br>
[[Rubus idaeus]]<br>
[[Rubus pallidus]]<br>
[[Rubus ulmifolius]]<br>
;S
[[Sorbus aucuparia]]<br>
[[Sorbus domestica]]<br>
[[Sorbus torminalis]]<br>
[[Categoria:Rosaceae]]
ipzngudkko11qaovbx1tlx3y4yzs8ne
Caryophyllaceae
0
24750
401198
400674
2026-05-12T12:49:19Z
Fausta Samaritani
15085
401198
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Caryophyllaceae'''.
[[File:20130714Seifenkraut Schwetzinger Hardt2.jpg|thumb|200px|right|Sciuppuleddu (''Saponaria officinalis'')]]
[[File:Arenaria grandiflora 3.JPG|thumb|200px|right|''Arenaria grandiflora'']]
[[File:Cerastium latifolium 1 MHNT.jpg|thumb|200px|right|''Cerastium latifolium'']]
=== Listinu di piante ===
;A
[[Arenaria balearica]]<br>
[[Arenaria leptoclados]]<br>
[[Arenaria serpyllifolia]]<br>
;C
[[Canofula]] (''Dianthus sylvestris'')<br>
[[Cerastium brachypetalum]]<br>
[[Cerastium diffusum]]<br>
[[Cerastium fontanum]]<br>
[[Cerastium glomeratum]]<br>
[[Cerastium pumilum]]<br>
[[Cerastium semidecandrum]]<br>
[[Cerastium tomentosum]]<br>
[[Curu]] (''Genista salzmannii'')<br>
;D
[[Dianthus armeria]]<br>
[[Dianthus furcatus]]<br>
;H
[[Herniaria hirsuta]]<br>
;M
[[Moehringia trinervia]]<br>
;P
[[Paronychia argentea]]<br>
[[Paronychia polygonifolia]]<br>
[[Petrorhagia nanteuilii]]<br>
[[Petrorhagia saxifraga]]<br>
;S
[[Sagina apetala]]<br>
[[Sagina maritima]]<br>
[[Sagina procumbens]]<br>
[[Saponaria ocymoides alsinoides]]<br>
[[Sciuppuleddu]] (''Saponaria officinalis'')<br>
[[Scleranthus annuus]]<br>
[[Silene colorata]]<br>
[[Silene conica]]<br>
[[Silene coronaria]]<br>
[[Silene cretica]]<br>
[[Silene gallica]]<br>
[[Silene italica]]<br>
[[Silene latifolia]]<br>
[[Silene pendula]]<br>
[[Silene sericea]]<br>
[[Silene succulenta]]<br>
[[Silene viridiflora]]<br>
[[Silene vulgaris]]<br>
[[Spergula arvensis]]<br>
[[Spergularia marina]]<br>
[[Spergularia media]]<br>
[[Spergularia rubra]]<br>
[[Stellaria alsine]]<br>
[[Stellaria media]]<br>
[[Stellaria neglecta]]<br>
[[Stellaria nemorum]]<br>
[[Categoria:Caryophyllaceae]]
4snwxcucfcvafvazr72spl2vgslwcch
Chantal Lauby
0
25730
401268
397994
2026-05-13T07:03:31Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categurie
401268
wikitext
text/x-wiki
{{Infobox Biugrafia|image=Chantal Lauby Cannes 2014.jpg|nomu_nascita=Chantal Lauby|nascita=[[23 di marzu]] 1948|locu_nascita=[[Gap]]|opere=''Le Cité de la peur''}}
'''Chantal Lauby''', nata u [[23 di marzu]] [[1948]] in [[Gap]] ([[Francia]], hè un'attrice, comica è presentatrice televisiva francese.
=== Biugrafia ===
Faceva parte di u gruppu comicu ''[[Les Nuls]]''.
[[Categoria:Attrice|Lauby, Chantal]]
[[Categoria:Francesu|Lauby, Chantal]]
[[Categoria:Biugrafia|Lauby, Chantal]]
1s2p989ugrrru41e2hsmo19c4kukeub
Agricultura
0
26249
401221
398605
2026-05-12T15:05:07Z
Fausta Samaritani
15085
file
401221
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bratoszewice zaorane pole.jpg|thumb|250px|right|Agricultura]]
L''''agricultura''' (da u [[Lingua latina|latinu]] ''agricultura'', cumpostu da ager, "campu", è cultura, "cultura") hè un prucessu per u quale l'esseri umani gestiscenu i so ecosistemi è cuntrolanu u ciclu biologicu di e spezie addomesticate, cù l'ubbiettivu di pruduce alimenti è altre risorse utili à e so società.
Si riferisce à tutti i sapè fà è l'attività destinati à cultivà i terreni, è, più in generale, à tutti i travagli nantu à l'ambiente naturale (micca solu terrestre) chì permettenu a cultura è a cullezzione di esseri viventi (piante, animali, funghi, microorganismi) utili à l'esseri umani.
[[Categoria:Agricultura]]
eaemlyp2spcish2qvuh3njlrmmbhyvt
Asparagaceae
0
26335
401203
400618
2026-05-12T12:52:07Z
Fausta Samaritani
15085
401203
wikitext
text/x-wiki
[[File:Asparagus albus 07.JPG|thumb|230px|right|''Asparagus albus'']]
Famiglia di i '''Asparagaceae'''.
=== Listinu di piante ===
;A
[[Agave americana]]<br>
[[Agave sisalana]]<br>
[[Asparagus acutifolius]]<br>
[[Asparagus albus]]<br>
[[Asparagus officinalis]]<br>
;M
[[Muscari armeniacum]]<br>
[[Muscari botryoides]]<br>
[[Muscari neglectum]]<br>
;O
[[Ornithogalum umbellatum]]<br>
;P
[[Pedi d'elefanti]]<br>
[[Polygonatum multiflorum]]<br>
[[Polygonatum odoratum]]<br>
[[Polygonatum verticillatum]]<br>
[[Prospero obtusifolium]]<br>
;S
[[Scilla autumnalis]]<br>
[[Categoria:Asparagaceae]]
7vpcgxea3istcmrfjsl80q8c88r7ke9
Cyperaceae
0
26477
401201
400842
2026-05-12T12:51:03Z
Fausta Samaritani
15085
401201
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Cyperaceae'''.
[[File:Schoenoplectus lacustris kz03.jpg|thumb|250px|right|''Schoenoplectus lacustris'']]
=== Listinu di piante ===
;B
[[Bolboschoenus maritimus]]<br>
;C
[[Carex acutiformis]]<br>
[[Carex caryophyllea]]<br>
[[Carex depauperata]]<br>
[[Carex digitata]]<br>
[[Carex distachya]]<br>
[[Carex distans]]<br>
[[Carex divisa]]<br>
[[Carex divulsa]]<br>
[[Carex echinata]]<br>
[[Carex elata]]<br>
[[Carex extensa]]<br>
[[Carex flacca]]<br>
[[Carex flava]]<br>
[[Carex grioletii]]<br>
[[Carex halleriana]]<br>
[[Carex hirta]]<br>
[[Carex hispida]]<br>
[[Carex laevigata]]<br>
[[Carex leporina]]<br>
[[Carex microcarpa]]<br>
[[Carex nigra]]<br>
[[Carex pairae]]<br>
[[Carex pallescens]]<br>
[[Carex panicea]]<br>
[[Carex pendula]]<br>
[[Carex pilulifera]]<br>
[[Carex praecox]]<br>
[[Carex pseudocyperus]]<br>
[[Carex punctata]]<br>
[[Carex remota]]<br>
[[Carex riparia]]<br>
[[Carex spicata]]<br>
[[Carex sylvatica]]<br>
[[Carex vesicaria]]<br>
[[Carex viridula]]<br>
[[Cyperus capitatus]]<br>
[[Cyperus difformis]]<br>
[[Cyperus eragrostis]]<br>
[[Cyperus esculentus]]<br>
[[Cyperus flavescens]]<br>
[[Cyperus fuscus]]<br>
[[Cyperus longus]]<br>
[[Cyperus michelianus]]<br>
[[Cyperus rotundus]]<br>
;E
[[Eleocharis acicularis]]<br>
[[Eleocharis multicaulis]]<br>
[[Eleocharis palustris]]<br>
[[Eleocharis quinqueflora]]<br>
[[Eleocharis uniglumis]]<br>
;I
[[Isolepis cernua]]<br>
[[Isolepis setacea]]<br>
;S
[[Schoenoplectus lacustris]]<br>
[[Schoenoplectus mucronatus]]<br>
[[Schoenoplectus tabernaemontani]]<br>
[[Schoenus nigricans]]<br>
[[Scirpoides holoschoenus]]<br>
;T
[[Trichophorum alpinum]]<br>
[[Trichophorum cespitosum]]<br>
[[Categoria:Cyperaceae]]
mlvfijtkohbf623gnjn86aajhl25c9c
Polygonaceae
0
26528
401210
400056
2026-05-12T14:30:51Z
Fausta Samaritani
15085
401210
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Polygonaceae'''.
[[File:Persicaria chinensis (flower s4).jpg|thumb|250px|right|''[[Persicaria chinensis]]'']]
=== LIstinu di pianti ===
;E
[[Emex spinosa]]<br>
;F
[[Fagopyrum esculentum]]<br>
[[Fallopia convolvulus]]<br>
[[Fallopia dumetorum]]<br>
;P
[[Persicaria amphibia]]<br>
[[Persicaria capitata]]<br>
[[Persicaria decipiens]]<br>
[[Persicaria hydropiper]]<br>
[[Persicaria lapathifolia]]<br>
[[Persicaria maculosa]]<br>
[[Persicaria minor]]<br>
[[Persicaria mitis]]<br>
[[Polygonum aviculare]]<br>
[[Polygonum scoparium]]<br>
;R
[[Romiccia]]<br>
[[Rumex acetosa]]<br>
[[Rumex acetosella]]<br>
[[Rumex bucephalophorus]]<br>
[[Rumex conglomeratus]]<br>
[[Rumex hydrolapathum]]<br>
[[Rumex obtusifolius]]<br>
[[Rumex pulcher]]<br>
[[Rumex sanguineus]]<br>
[[Rumex scutatus]]<br>
;S
[[Sciappapetra]]<br>
[[Categoria:Polygonaceae]]
7i8woqkeh9hbnyhkyd347pd9wah8rx9
Rutaceae
0
26532
401200
400662
2026-05-12T12:50:27Z
Fausta Samaritani
15085
401200
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Rutaceae'''.
[[File:Albatera C. limon-1.jpg|thumb|200px|right|Limonu]]
=== Listinu di piante ===
;C
[[Clementina]]<br>
;L
[[Limea]]<br>
[[Limonu (arburu)]]<br>
;P
[[Pumelu]]<br>
[[Pumpelmu]]<br>
;R
[[Ruta angustifolia]]<br>
[[Ruta chalepensis]]<br>
[[Ruta corsica]]<br>
[[Ruta graveolens]]<br>
[[Categoria:Rutaceae]]
qs50rm1q1kz3p8zz8vox98duvo6z1qp
Fringillidae
0
26541
401217
400145
2026-05-12T14:51:58Z
Fausta Samaritani
15085
401217
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i ''' Fringillidae'''.
[[File:Chloris chloris in Thésée-la-Romaine (Loir-et-Cher) (52727531340).jpg|thumb|250px|right|''[[Chloris chloris]]'']]
=== Listinu d'acelli ===
;C
[[Cardalina]]<br>
;F
[[Fanellu]]<br>
[[Fringilla montifringilla]]<br>
;P
[[Pincionu]]<br>
;S
[[Serinus serinus]]<br>
;T
[[Tagliafarru]]<br>
[[Categoria:Fringillidae]]
raolyyzjwnfim89qac3xkqjpezia9dc
Fagaceae
0
26546
401199
400733
2026-05-12T12:50:01Z
Fausta Samaritani
15085
401199
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Fagaceae'''.
[[File:Castanea dentata, Torrey's Flora of NY 2-40c.jpg|thumb|200px|right|''[[Castanea dentata]]'']]
=== Listinu di piante ===
;F
[[Faiu]]<br>
;L
[[Leccia]]<br>
;P
[[Piralzu]]<br>
;Q
[[Quercus petraea]]<br>
[[Quercus pubescens]]<br>
[[Quercus robur]]<br>
;S
[[Suvara]]<br>
[[Categoria:Fagaceae]]
966davz0wd4p4t7jflmoc56cmcgb5el
401224
401199
2026-05-12T15:09:29Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di piante */
401224
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Fagaceae'''.
[[File:Castanea dentata, Torrey's Flora of NY 2-40c.jpg|thumb|200px|right|''[[Castanea dentata]]'']]
=== Listinu di pianti ===
;F
[[Faiu]] (''Fagus sylvatica'')<br>
;L
[[Leccia]]<br>
;P
[[Piralzu]]<br>
;Q
[[Quercus petraea]]<br>
[[Quercus pubescens]]<br>
[[Quercus robur]]<br>
;S
[[Suvara]]<br>
[[Categoria:Fagaceae]]
1ybzxch4jmmt0lqw6hd3sx68ugch6cp
Magnoliophyta
0
26585
401213
400293
2026-05-12T14:42:58Z
Fausta Samaritani
15085
401213
wikitext
text/x-wiki
'''Magnoliophyta''' ([[Magnoliidae]], [[Magnoliopsida]], [[Angiospermae]]). [[Pianta|pianti]] da seme.
[[File:Flower poster 2.jpg|thumb|200px|right|Angiospermae]]
=== Discrizioni ===
=== Liami ===
=== Da vede dinò ===
[[Categoria:Plantae]]
7h4otopg2vjfc58vvn0g8rzd09s7zr8
Moraceae
0
26675
401202
400632
2026-05-12T12:51:36Z
Fausta Samaritani
15085
401202
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Moraceae'''
[[File:2026-04-21 14 04 16 Mulberry leaves and flower buds killed after a record cold morning along Mountain View Road in the Mountainview section of Ewing Township, Mercer County, New Jersey.jpg|thumb|250px|right|Moracea]]
=== Listinu di piante ===
;M
[[Morus alba]]<br>
[[Morus nigra]]<br>
[[Categoria:Moraceae]]
pdjjoe7gkaziaov2kusju6pxvtugc0v
Rosales
0
26676
401185
400637
2026-05-12T12:41:18Z
Fausta Samaritani
15085
401185
wikitext
text/x-wiki
Ordine di piante '''Rosales'''.
[[File:Cannabis sativa var. ruderalis (DSC 0226).jpg|thumb|200px|right|''[[Cannabis sativa]]'']]
=== Listinu di Rosales ===
;C
[[Cannabaceae]]<br>
;E
[[Eleagnaceae]]<br>
;M
[[Moraceae]]<br>
;R
[[Rhamnaceae]]<br>
[[Rosaceae]]<br>
:U
[[Ulmaceae]]<br>
[[Urticaceae]]<br>
[[Categoria:Magnoliopsida]]
gx04gujexmp0tohf2ucalww7vco8ntp
Santu Eligiu di Noyon
0
26768
401270
401071
2026-05-13T07:06:12Z
Fausta Samaritani
15085
401270
wikitext
text/x-wiki
[[File:Petrus Christus 003.jpg|thumb|180px|right|[[Petrus Christus]], ''Santu Eligiu in a buttega di un orefice'']]
[[File:Gassicourt Sainte-Anne 338.JPG|thumb|150px|right|''Santu Eligiu'', Chjesa di Sant'Anna (Gassicourt)]]
Santu Eligiu (in [[Lingua latina|latinu]]: "Eligius" (''elettu da Diu''); in [[Lingua italiana|italiano]]: "Sant'Eligio"; in [[Lingua francese|francese]]: "Saint Éloi"), natu versu l'annu [[588]] in [[Chaptelat]], vicinu à [[Limoges]] è mortu in [[Noyon]], in u [[dipartimentu di l'Oise]], l'[[1 di dicembre]] di l'annu [[660]], era un orefice. Santu Eligiu hè u patrone di l'orefici è di quelli chì battenu u ferru.
=== Biugrafia ===
U rè di i Franchi [[Cluttariu II]] l'avia datu l'[[oru]], per falli un tronu è Eligiu li ne fece dui. U rè u fece direttore di a Zecca è e munete d'oru di tandu portanu a so signatura.<br>
A' a morte di u rè merovingiu Cluttariu (629), u figliu [[Dagobertu I]] ([[629]]-[[639]]), cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece Eligiu u so primu cunsiglieru.<br>
Dui anni dopu à a morte di u rè Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete ([[641]]) è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu (l'attuale cità di [[Noyon]]).<br>
==== A canzona ====
Eligiu è un santu pupulare in [[Francia]], per via di a canzona:
::''Le bon roi Dagobert<br>
::''avait mise sa culotte à l'envers.<br>
::''Le grand Saint Eloi lui dit:<br>
::''O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée!<br>
::''C'est vrai! - lui dit le Roi,<br>
::''je vais la remettre à l'endroit.''
==== Chjese ====
- [[Chjesa Santu Eligiu di i Orefici]] ([[Roma]])<br>
- Chjesa Santu Eligiu di i Chiavettieri ([[Napuli]])<br>
- [[Chjesa Santu Eligiu Maggiore]] (Napuli)<br>
- Chjesa Santi Jacopu, Cristofuru è Eligiu ([[Altopascio]])<br>
- Chjesa Santu Alò ([[Terni]])<br>
- Chjesa Santu Eligiu ([[Matera]])<br>
- Chjesa Santu Eligiu ([[Capua]])<br>
- Chjesa Chjesa Santu Eligiu ([[Francavilla Fontana]])<br>
- Chjesa Santu Eligiu ([[Palermu]])<br>
- Chjesa Santu Eligiu ([[Santeramo in Colle]])<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Santi per nome]]
[[Categoria:Santi di u seculu VII]]
qjujz8esguj96b6i7hhaz9d3n3ngxv4
Categoria:Spermatophytes
14
26793
401279
401111
2026-05-13T09:07:26Z
EmausBot
3225
Robot : Correction d’une double redirection depuis [[Categoria:Spermatophytae]] vers [[Categoria:Spermatophyta]]
401279
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[:Categoria:Spermatophyta]]
9xyhvkd4c0keqja6kpzt1gdxg4yhs4z
1791
0
26800
401176
401152
2026-05-12T12:14:49Z
Fausta Samaritani
15085
file
401176
wikitext
text/x-wiki
U '''1791''' (MDCCXCI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1787|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795}}
[[File:La Liberté, ou Mlle Raucour, 1791.djvu|thumb|150px|right|''La Liberté, ou Mlle Raucour'', 1791]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1791 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
24fduez4eeffqdmu9o3x9x4jddho271
1792
0
26801
401177
401153
2026-05-12T12:17:51Z
Fausta Samaritani
15085
file
401177
wikitext
text/x-wiki
U '''1792''' (MDCCXCII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796}}
[[File:Fahne Schweizergarderegiment Frankreich 1721.jpg|thumb|150px|right|Francia - a Guardia Svizzera (1792)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1792 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
85t25vs5p8956vesvd7vww8dqf9kulv
401178
401177
2026-05-12T12:18:31Z
Fausta Samaritani
15085
file
401178
wikitext
text/x-wiki
U '''1792''' (MDCCXCII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796}}
[[File:Fahne Schweizergarderegiment Frankreich 1721.jpg|thumb|150px|right|Francia - a Guardia Sguìzzera (1792)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1792 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
9inu1tle52i6adde3ygxikq0ge7nhml
1793
0
26802
401179
401154
2026-05-12T12:22:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
401179
wikitext
text/x-wiki
U '''1793''' (MDCCXCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797}}
== Evenimenti ==
[[File:Exécution de Marie Antoinette le 16 octobre 1793.jpg|thumb|200px|right|Morte di [[Maria Antonietta d'Austria]]]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1793 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
bwnab1d2m3o0jatupu7gypfakfnfv4d
1794
0
26803
401180
401155
2026-05-12T12:26:48Z
Fausta Samaritani
15085
file
401180
wikitext
text/x-wiki
U '''1794''' (MDCCXCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
[[File:Joseph Bara par Georges Dascher.jpg|thumb|140px|right|Morte di Joseph Bara]]
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1794 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
000maxsfgbgt9ebplgccrgjnaxz98hy
1795
0
26804
401181
401156
2026-05-12T12:30:00Z
Fausta Samaritani
15085
file
401181
wikitext
text/x-wiki
U '''1795''' (MDCCXCV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799}}
[[File:Attaque de la Convention nationale, 1795.jpg|thumb|150px|right|Attaccu à a Convenzione Nazionale]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1795 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ijfe0w88p90kta8oz54jkpuvke0apsl
1796
0
26805
401182
401157
2026-05-12T12:32:38Z
Fausta Samaritani
15085
file
401182
wikitext
text/x-wiki
U '''1796''' (MDCCXCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800}}
[[File:Bodleian Libraries, Il faut danser.jpg|thumb|200px|right|Francia 1796: ''Il faut danser'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1796 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
51z5iotfvi8kcci3scch3sx64yibmjc
1797
0
26806
401183
401158
2026-05-12T12:36:15Z
Fausta Samaritani
15085
file
401183
wikitext
text/x-wiki
U '''1797''' (MDCCXCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801}}
== Evenimenti ==
[[File:Bernadotte (10837971296).jpg|thumb|120px|right|[[Jean Bernadotte]] (1797)]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1797 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
l73pqe0i2p6j14ooras10wxiludfliz
1798
0
26807
401184
401159
2026-05-12T12:40:38Z
Fausta Samaritani
15085
file
401184
wikitext
text/x-wiki
U '''1798''' (MDCCXCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802}}
[[File:Napoleon y sus Generales en Egipto.jpg|thumb|180px|right|Campagna in Egyttu]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1798 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
gys2g3136vgpbh5tw0bbbsq1x0xm8ma
1799
0
26808
401235
401160
2026-05-12T17:59:12Z
Fausta Samaritani
15085
file
401235
wikitext
text/x-wiki
U '''1799''' (MDCCXCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802|1803}}
[[File:Pila a colonna, di Volta - Museo scienza tecnologia Milano 02104 2014.jpg|thumb|130px|right|A pila a colunna di Volta]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1799 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
idy0wobyg9xttqprt1t55m9vz20hsob
Lucanidae
0
26810
401215
2026-05-12T14:46:29Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401215
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Lucanidae'''.
=== Listinu di Lucanidae ===
;D
[[Dorcus parallelipipedus]]<br>
;L
[[Lucanus tetraodon]]<br>
[[Categoria:Lucanidae]]
if9yzhowro5e77kvk122l4o9sg1f9fs
401216
401215
2026-05-12T14:49:31Z
Fausta Samaritani
15085
file
401216
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Lucanidae'''.
[[File:Croat fg078.jpg|thumb|200px|right|''[[Lucanus cervus]]'']]
=== Listinu di Lucanidae ===
;D
[[Dorcus parallelipipedus]]<br>
;L
[[Lucanus tetraodon]]<br>
[[Categoria:Lucanidae]]
2jps60zqfbs9nih5l221j6pyavchslo
Categoria:Yemen
14
26811
401232
2026-05-12T17:46:12Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401232
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Asia]]
m92zab55xv6anzpad5wac022k74ialy
1756
0
26812
401237
2026-05-12T18:05:41Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1756
401237
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1755''' (MDCCLV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1756 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
7q5864lrloquc0az80udq6wcaucrvy6
401239
401237
2026-05-12T18:08:22Z
Fausta Samaritani
15085
401239
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1756''' (MDCCLVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1756 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
fabk7o9mmm9bfq3zpo9f95s4mkhxztw
1757
0
26813
401238
2026-05-12T18:07:47Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1757
401238
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1757''' (MDCCLVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1757 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
3ogkkgq3ujpj55lbfyrc2qrb7ug6fuj
1758
0
26814
401240
2026-05-12T18:10:41Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1758
401240
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1757 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
rsrh9x8ko4cd949ir8p0vbfdp6yt39d
401242
401240
2026-05-12T18:13:11Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ligami */
401242
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1758 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
emqd2p04cztwgvjnsvy4dox4u2l2w7b
1759
0
26815
401241
2026-05-12T18:12:48Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1759
401241
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1759''' (MDCCLIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1759 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
m4fewtsxrw17ono3fvwf4afpzxntgqh
1760
0
26816
401243
2026-05-12T18:14:59Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1760
401243
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1760''' (MDCCLX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1760 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
k7dm2j46dmv1ql8j3tn8mdjnqq2bim1
401248
401243
2026-05-12T18:26:34Z
Fausta Samaritani
15085
file
401248
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1760''' (MDCCLX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
Jean-Auguste-Dominique Ingres - Luigi Cherubini - Google Art Project.jpg|<small>[[Luigi Cherubini]] ([[Firenze]], [[14 di settembre]] 1760 – [[Parigi]], [[15 di marzu]] [[1842]])</small>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1760 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
nikcnzraas61ok1bcc6ueeuha15v3at
1761
0
26817
401249
2026-05-12T18:28:34Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1761
401249
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1761''' (MDCCLXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1761 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
55n6ps5qetxk7bgpelx1bb71wvppv4v
401252
401249
2026-05-12T18:39:51Z
Fausta Samaritani
15085
file
401252
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1761''' (MDCCLXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765}}
[[File:Jean-Baptiste Greuze - Jeune berger qui tente le sort pour savoir s'il est aimé de sa bergère.jpg|thumb|180px|right|Salon à Pariggi di u 1761, opera di [[Jean Baptiste Greuze]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1761 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
no050zmeezugc88g40syrwped00jmbd
1762
0
26818
401250
2026-05-12T18:30:47Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1762
401250
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1762''' (MDCCLXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1762 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
lndkz0c3lsbwo7w5j80796obldnz4eh
401251
401250
2026-05-12T18:35:37Z
Fausta Samaritani
15085
file
401251
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1762''' (MDCCLXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766}}
[[File:Coronation portrait of Catherine II by S.Torelli (1763-6, Russian museum).jpg|thumb|160px|right|[[Caterina II di Russia]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1762 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
7s8gjjox18n5zzb56kpvhmu0bocbblr
Cluttariu II
0
26819
401273
2026-05-13T07:18:16Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401273
wikitext
text/x-wiki
[[File:Clotaire II Lombards.jpg|thumb|180px|right|Cluttarius II (manuscrittu: ''Grandes Chroniques de France'')]]
'''Cluttariu II''', (primavera di u [[584]] – [[Parigi]], [[18 uttrovi]] [[629]]) hè statu rè merovingiu di i [[Franchi]], da ò [[613]] à sa morte.
[[File:Portrait Clotaire II roy de France.jpg|thumb|100px|right|Cluttariu II]]
=== Biugrafia ===
Cluttariu era u figliulu di u rè [[Chilpericu I]] è di Fredegonda.
Avia dato à [[Sant'Eligiu di Nohon]] l'oru per falli un tronu è Eligiu ne fece dui. U rè fece Eligiu direttore di a Zecca.
[[Categoria:Re di i Franchi|Cluttarius II]]
[[Categoria:Biugrafia|Cluttarius II]]
m1t2173ydinh8qm7mfr8po9upxuxe39
401274
401273
2026-05-13T07:19:33Z
Fausta Samaritani
15085
401274
wikitext
text/x-wiki
[[File:Clotaire II Lombards.jpg|thumb|200px|right|Cluttarius II (manuscrittu: ''Grandes Chroniques de France'')]]
'''Cluttariu II''', (primavera di u [[584]] – [[Parigi]], [[18 uttrovi]] [[629]]) hè statu rè merovingiu di i [[Franchi]], da ò [[613]] à sa morte.
[[File:Portrait Clotaire II roy de France.jpg|thumb|100px|right|Cluttariu II]]
=== Biugrafia ===
Cluttariu era u figliulu di u rè [[Chilpericu I]] è di Fredegonda.
Avia dato à [[Santu Eligiu di Noyon]] l'oru per falli un tronu è Eligiu ne fece dui. U rè fece Eligiu direttore di a Zecca.
[[Categoria:Re di i Franchi|Cluttarius II]]
[[Categoria:Biugrafia|Cluttarius II]]
917ey2uc7sc90zgaph5nlqp4w1tp6f0
401275
401274
2026-05-13T07:22:49Z
Fausta Samaritani
15085
401275
wikitext
text/x-wiki
[[File:Clotaire II Lombards.jpg|thumb|200px|right|Cluttarius II (manuscrittu: ''Grandes Chroniques de France'')]]
'''Cluttariu II''', ([[Veranu|veranu]] di u [[584]] – [[Parigi]], [[18 uttrovi]] [[629]]) hè statu rè merovingiu di i [[Franchi]], da ò [[613]] à sa morte.
[[File:Portrait Clotaire II roy de France.jpg|thumb|100px|right|Cluttariu II]]
=== Biugrafia ===
Cluttariu era u figliulu di u rè [[Chilpericu I]] è di Fredegonda.
Avia dato à [[Santu Eligiu di Noyon]] l'oru per falli un tronu è Eligiu ne fece dui. U rè fece Eligiu direttore di a Zecca.
[[Categoria:Re di i Franchi|Cluttarius II]]
[[Categoria:Biugrafia|Cluttarius II]]
idbmdhr221qhq28kp305f4u9ua86hzn
Categoria:Re di i Franchi
14
26820
401277
2026-05-13T07:30:02Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401277
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d
U mali veni à cantari è si ni và à onci
0
26821
401280
2026-05-13T09:51:05Z
~2026-28768-99
28097
Pàgina creata cù "= « U mali veni à cantari ma si ni và à onci » = '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari ma si ni và à onci.'' </b..."
401280
wikitext
text/x-wiki
= « U mali veni à cantari ma si ni và à onci » =
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari ma si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu appartene à una longa tradizioni mediterranea induve e misure di pesu servenu à sprime a sproporzione trà u male è a so sparizione. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' vene da un mondu rurale è mercantile induve e misure antiche facianu parte di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu storicamente una funzione:
* murale;
* educativa;
* pratica;
* filosofica.
Spessu trasmettenu una visione realista di a vita, fatta di pacienza, resistenza è accettazione di e prove.
== Pruverbii analoghi ==
Parechje culture anu spressu idee simile.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghje prestu ma sparisce lentamente.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francese, attestatu dapoi l’epica medievale, hè assai vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U male entra à bracciate è esce à pollici. »)
Quì torna, a differenza trà grande è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U male entra à botti è esce à gocce. »)
=== Grecu pupulare ===
Parechji detti grechi pupulari insistenu anch’elli nantu à a rapidità di a disgrazia è a lentezza di a guariscenza, soprattuttu in relazione cù a malatia è a puvertà.
=== Arabu magrebinu ===
In e tradizioni pupulari di u Magreb si trova l’idea chì:
<blockquote>
« A disgrazia vene in muntagne è si ne và in granelli. »
</blockquote>
Ancu s’ellu esiste in parechje varianti regiunale, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu mette in risaltu:
* a brutalità di u male;
* a lentezza di a ricustruzzione;
* a necessità di a pacienza;
* a resilienza di e cumunità rurale.
Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana.
== Lessicu ==
{| class="wikitable"
! Terminu
| ! Significatu |
| ------------------------------- |
| ''mali'' |
| u male, a disgrazia |
| - |
| ''cantaru'' |
| antica misura di pesu, quintale |
| - |
| ''oncia'' |
| misura ligera di pesu |
| - |
| ''và'' |
| parte, si ne và |
| } |
== Vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Nota linguistica ==
A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure.
== Bibliografia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
* Racolte mediterranee di pruverbii pupulari.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
9jezl76gfq3u71x9siw93t2dve3h4ll
401281
401280
2026-05-13T09:51:27Z
~2026-28768-99
28097
401281
wikitext
text/x-wiki
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu appartene à una longa tradizioni mediterranea induve e misure di pesu servenu à sprime a sproporzione trà u male è a so sparizione. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' vene da un mondu rurale è mercantile induve e misure antiche facianu parte di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu storicamente una funzione:
* murale;
* educativa;
* pratica;
* filosofica.
Spessu trasmettenu una visione realista di a vita, fatta di pacienza, resistenza è accettazione di e prove.
== Pruverbii analoghi ==
Parechje culture anu spressu idee simile.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghje prestu ma sparisce lentamente.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francese, attestatu dapoi l’epica medievale, hè assai vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U male entra à bracciate è esce à pollici. »)
Quì torna, a differenza trà grande è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U male entra à botti è esce à gocce. »)
=== Grecu pupulare ===
Parechji detti grechi pupulari insistenu anch’elli nantu à a rapidità di a disgrazia è a lentezza di a guariscenza, soprattuttu in relazione cù a malatia è a puvertà.
=== Arabu magrebinu ===
In e tradizioni pupulari di u Magreb si trova l’idea chì:
<blockquote>
« A disgrazia vene in muntagne è si ne và in granelli. »
</blockquote>
Ancu s’ellu esiste in parechje varianti regiunale, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu mette in risaltu:
* a brutalità di u male;
* a lentezza di a ricustruzzione;
* a necessità di a pacienza;
* a resilienza di e cumunità rurale.
Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana.
== Lessicu ==
{| class="wikitable"
! Terminu
| ! Significatu |
| ------------------------------- |
| ''mali'' |
| u male, a disgrazia |
| - |
| ''cantaru'' |
| antica misura di pesu, quintale |
| - |
| ''oncia'' |
| misura ligera di pesu |
| - |
| ''và'' |
| parte, si ne và |
| } |
== Vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Nota linguistica ==
A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure.
== Bibliografia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
* Racolte mediterranee di pruverbii pupulari.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
12bgoy1m0p81slyya2vkkzz1zggmaqw
401282
401281
2026-05-13T10:23:01Z
~2026-28768-99
28097
/* Cuntestu culturale */
401282
wikitext
text/x-wiki
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica.
Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechje culture anu spressu idee simile.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghje prestu ma sparisce lentamente.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francese, attestatu dapoi l’epica medievale, hè assai vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U male entra à bracciate è esce à pollici. »)
Quì torna, a differenza trà grande è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U male entra à botti è esce à gocce. »)
=== Grecu pupulare ===
Parechji detti grechi pupulari insistenu anch’elli nantu à a rapidità di a disgrazia è a lentezza di a guariscenza, soprattuttu in relazione cù a malatia è a puvertà.
=== Arabu magrebinu ===
In e tradizioni pupulari di u Magreb si trova l’idea chì:
<blockquote>
« A disgrazia vene in muntagne è si ne và in granelli. »
</blockquote>
Ancu s’ellu esiste in parechje varianti regiunale, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu mette in risaltu:
* a brutalità di u male;
* a lentezza di a ricustruzzione;
* a necessità di a pacienza;
* a resilienza di e cumunità rurale.
Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana.
== Lessicu ==
{| class="wikitable"
! Terminu
| ! Significatu |
| ------------------------------- |
| ''mali'' |
| u male, a disgrazia |
| - |
| ''cantaru'' |
| antica misura di pesu, quintale |
| - |
| ''oncia'' |
| misura ligera di pesu |
| - |
| ''và'' |
| parte, si ne và |
| } |
== Vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Nota linguistica ==
A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure.
== Bibliografia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
* Racolte mediterranee di pruverbii pupulari.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
aenitq2y5617l41q6kjvyuyh8own293
401283
401282
2026-05-13T10:26:54Z
~2026-28768-99
28097
/* Pruverbii analoghi */
401283
wikitext
text/x-wiki
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica.
Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culture anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U mali entri à bracciati è esci à pollici. »)
Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U mali entri à botti è esci à gocci. »)
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu mette in risaltu:
* a brutalità di u male;
* a lentezza di a ricustruzzione;
* a necessità di a pacienza;
* a resilienza di e cumunità rurale.
Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana.
== Lessicu ==
{| class="wikitable"
! Terminu
| ! Significatu |
| ------------------------------- |
| ''mali'' |
| u male, a disgrazia |
| - |
| ''cantaru'' |
| antica misura di pesu, quintale |
| - |
| ''oncia'' |
| misura ligera di pesu |
| - |
| ''và'' |
| parte, si ne và |
| } |
== Vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Nota linguistica ==
A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure.
== Bibliografia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
* Racolte mediterranee di pruverbii pupulari.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
59aa66qhhtdf28gjai29lpr69ny81dl
401284
401283
2026-05-13T10:28:50Z
~2026-28768-99
28097
401284
wikitext
text/x-wiki
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica.
Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culture anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U mali entri à bracciati è esci à pollici. »)
Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U mali entri à botti è esci à gocci. »)
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
nufzxtc14ggesvnv4ugvcpltl6s0kkn
401285
401284
2026-05-13T10:54:06Z
Paulu
58
401285
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|Illustrazioni di u pruverbu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]]
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica.
Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culture anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U mali entri à bracciati è esci à pollici. »)
Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U mali entri à botti è esci à gocci. »)
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
tl0xsc25ulab2ik5k1qofdf5d63wb27
401286
401285
2026-05-13T10:54:56Z
Paulu
58
401286
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|4300px|Illustrazioni di u pruverbu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]]
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica.
Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culture anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U mali entri à bracciati è esci à pollici. »)
Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U mali entri à botti è esci à gocci. »)
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
m7k9sev6a6kb8m0pkm7lyzrc1xcfuy7
401287
401286
2026-05-13T10:58:42Z
Paulu
58
401287
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|4300px|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]]
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U mali entri à bracciati è esci à pollici. »)
Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U mali entri à botti è esci à gocci. »)
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
06kr2xz3a76diql7oas3hhvz1c93oxr
401291
401287
2026-05-13T11:07:02Z
~2026-28857-67
28107
/* Spagnolu */
401291
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|4300px|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]]
'''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
* '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
* '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
(« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. »)
L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
« Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. »
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
(« U mali entri à bracciati è esci à pollici. »)
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
(« U mali entri à botti è esci à gocci. »)
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
srto48xqoyounhwzu4mm20dqp8nf9k3
U Furciolu
0
26822
401289
2026-05-13T11:00:45Z
Paulu
58
Paulu ha spostato la pagina [[U Furciolu]] a [[Furciolu]] tramite redirect
401289
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Furciolu]]
nwqkf1sw64n16hnaiok1d6i3atlst4r