Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.1 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Caryophyllales 0 1524 401212 382984 2026-05-12T14:37:04Z Fausta Samaritani 15085 file 401212 wikitext text/x-wiki '''Caryophyllales'''. {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Caryophyllales}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Magnoliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = '''Caryophyllales'''}} [[File:Higos chumbos. Chumbera. Nopal.jpg|200px|right]] [[Categoria:Flora]] mm8hbbyn21rupc4l7q07nv6r3sz1ivd 23 di marzu 0 1632 401269 391310 2026-05-13T07:05:14Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ link 401269 wikitext text/x-wiki {{Marzu}} U '''23 di marzu''' hè l'82<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (l'83<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 283 ghjorni à a fine di l'annu. == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == [[1948]]: [[Chantal Lauby]], attrice e comica francese.<br> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === Santu '''Vitturianu'''. Santu '''Turibiu'''. Vitturianu era un guvernatore di Cartagine, in Tunisia. Hè statu marturiatu versu l'annu 484, à l'epica di e grande persecuzioni urganizate in l'Africa di u Nordu da Unericcu, rè di i Vandali. Unericcu l'avia dettu di cunvertesi à l'Arianisimu è di imprigiunà i cristiani catolichi. Vitturianu avia rispostu: "Un' ci serebbi altra vita chè quella chè no cunnuscimu nantu à ista terra, chì resterebbi quantunque fidu à Cristu, à Cristu chì m'hà fattu tantu favori. Ma eiu, credu à a vita eterna ch'ellu ci hà prumessu. Ricusu d'eseguì i to ordini, ancu s'avissi da more in u focu o da e bestie." Allora, Unericcu u fece marturià è tumbà. Etimolugia: V. Vittoriu (21 lugliu). Turibiu era un Spagnolu natu in Maiorca in u 1538. Avia 43 anni quandu u rè Filippu Secondu u mandò cum'è arcivescu in Lima, a capitale di u Perù. Quallà, i ghjunghjiticci eranu ghjentaccia. L'Indiani ch'elli facianu travaglià à e minere per circà l'oru, eranu cunsiderati cum'è animali. A dioccesi di Turibiu era immensa. Quand'ellu ghjunse, messe sette anni per fanne u giru in trè visite. Cristianizava, battizava, ma circava dinù di rende a so dignità à l'Indiani, ubligandu i so preti à falli a scola. L'affare ùn fù facile chì quelli chì avianu u cumandu ùn avianu chè disprezzu pè i nativi, ma ellu, paziente, curaggiosu, inchjuccutu è malignu, multiplicò i preti creendu, in Lima, u primu seminariu di l'America suttana. Dopu à 25 anni d'apustulatu, si ammalò. Era in a cità di Santa. Dumandò à quelli chì u curavanu di dilli u veru è, sapendusi persu, si preparò à more. L'anu chjusu l'ochji u 23 marzu 1606.[https://adecec.net/adecec/santi/03-marzu.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di marzu| 23]] 51nxle3cwk762tbsqi1htim21x9abqr 1 di dicembre 0 1884 401271 401010 2026-05-13T07:07:35Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ link 401271 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''1 di dicembre''' hè u 335esimu [[ghjornu]] (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === '''[[Santu Eligiu di Noyon]]'''. '''Santa Fiurenza'''. '''Eligiu''' era un santu assai pupulare in Francia per via di a canzona: Le bon roi Dagobert avait sa culotte à l'envers. Le grand Saint Eloi lui dit: O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée. C'est vrai lui dit le Roi, je vais la remettre à l'endroit. Eligiu era un orefice natu versu l'annu 588 à Chaptelat, vicinu à Limoges. U rè di i Franchi, [[Cluttariu II]], l'avia datu l'oru per falli un tronu. Eligiu li ne fece dui. Allora u rè u fece direttore di a Zecca. E munete d'oru di tandu portanu a so signatura. A' a morte di Cluttariu, u figliolu, [[Dagobertu I], cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece di Eligiu u so primu cunsiglieru. A' 51 annu, dui anni dopu à a morte di Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu, l'attuale cità di Noyon, in u dipartimentu di l'Oise. Hè mortu in issa cità u 1u dicembre di l'annu 660. Avia una settantina d'anni. Etimolugia: da u lat. "eligius" (elettu... da Diu). Nomi: Eligiu, Eloi, Eloy. Paesi è cità: Anversa, , Dunkerque, Limoges, Marseglia, Noyon, Bologna. Prutezzione; Eligiu hè u santu patrone di l'orefici, di i stazzunari è, in generale, di tutti quelli chì battenu u ferru. U 1u dicembre si festighjeghja dinù à Santa Fiurenza. Una Santa '''Fiurenza''', chì campava à u seculu quartu, serebbi stata cunvertita da Santu Ilariu, vescu di Poitiers. Un'altra Santa Fiurenza, campava à u seculu sestu in Spagna è ghjera a surella di Santu Leandru è Santu Bisidoru. Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] e8nyyp2kxwut8mk04vkpvk8ha09bh19 401272 401271 2026-05-13T07:08:00Z Fausta Samaritani 15085 /* I Santi */ 401272 wikitext text/x-wiki {{decembre}} U '''1 di dicembre''' hè u 335esimu [[ghjornu]] (u 336esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu. == Evenimenti == == Nascite == == Morte == == Celebrazione == === Feste === === I Santi === '''[[Santu Eligiu di Noyon]]'''. '''Santa Fiurenza'''. '''Eligiu''' era un santu assai pupulare in Francia per via di a canzona: Le bon roi Dagobert avait sa culotte à l'envers. Le grand Saint Eloi lui dit: O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée. C'est vrai lui dit le Roi, je vais la remettre à l'endroit. Eligiu era un orefice natu versu l'annu 588 à Chaptelat, vicinu à Limoges. U rè di i Franchi, [[Cluttariu II]], l'avia datu l'oru per falli un tronu. Eligiu li ne fece dui. Allora u rè u fece direttore di a Zecca. E munete d'oru di tandu portanu a so signatura. A' a morte di Cluttariu, u figliolu, [[Dagobertu I]], cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece di Eligiu u so primu cunsiglieru. A' 51 annu, dui anni dopu à a morte di Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu, l'attuale cità di Noyon, in u dipartimentu di l'Oise. Hè mortu in issa cità u 1u dicembre di l'annu 660. Avia una settantina d'anni. Etimolugia: da u lat. "eligius" (elettu... da Diu). Nomi: Eligiu, Eloi, Eloy. Paesi è cità: Anversa, , Dunkerque, Limoges, Marseglia, Noyon, Bologna. Prutezzione; Eligiu hè u santu patrone di l'orefici, di i stazzunari è, in generale, di tutti quelli chì battenu u ferru. U 1u dicembre si festighjeghja dinù à Santa Fiurenza. Una Santa '''Fiurenza''', chì campava à u seculu quartu, serebbi stata cunvertita da Santu Ilariu, vescu di Poitiers. Un'altra Santa Fiurenza, campava à u seculu sestu in Spagna è ghjera a surella di Santu Leandru è Santu Bisidoru. Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).[https://adecec.net/adecec/santi/12-dicembre.php] == In Corsica == == Ligami == * [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]] {{mesi}} [[Categoria:Ghjornu di l'annu]] [[Categoria:Decembre]] [[Categoria:Dicembri]] g4r49w5pkxs5r517tnkk1xglprkua8q Musiculugia 0 2357 401233 370109 2026-05-12T17:51:33Z Fausta Samaritani 15085 fix 401233 wikitext text/x-wiki [[File:PalacioReal Stradivarius1.jpg|300px|right]] [[File:Mongolian_Musician.jpg|250px|right|thumb|Un musicanti mungulianu]] A '''musiculugia''' hè una [[disciplina scentifica]] chì studieghja i finomini chì sò in rilazioni incù a [[musica]], è s'intaressa in particulari à i so evuluzioni è i so rapporti incù l'essaru umanu è a sucità. A '''musiculugia''' hè una disciplina universitaria, distinta da a [[musicugrafia]]. I sottudisciplini di a musiculugia sò:<br> - a [[musiculugia sistematica]]: cumprendi i disciplini chì studieghani a musica in un sensu tioricu, com'è l'[[acustica]], o l'[[estetica musicali]];<br> - a [[musiculugia storica]];<br> - l'[[etnumusiculugia]]: hè nata com'è "musiculugia cumparata" ed hè di fatti u studiu di a musica pupulari; si pruponi di raccoglia è di classificà i tistimunianzi musicali, insirendu li in u cuntestu di i diversi culturi è civilizazioni;<br> - a [[musiculugia applicata]]: hè l’applicazioni di a musica ad altri duminii, com'è par asempiu a [[musicuterapia]], o a [[didattica di a musica]].<br> == Storia == A disciplina s'hè sviluppata in a siconda mità di u [[XIX seculu]] in particulari in un cuntestu [[tedescu]] è [[francesu]], sottu à l'influenza di u [[pusitivisimu]]. S'agisci di un cumplessu custituiti da parechji disciplini chì s'accupani di i diversi aspetti di i finomini musicali. In pratica, i musiculogi hani aduttatu i criterii è i metudulugii dirivati da i [[scienzi]] naturali. == I strumenti di i populi primitivi == Un studiu apprufunditu di i sturmenti di i populi primitivi è a so classificazioni hè statu rializatu da u musiculogu [[tedescu]] [[Curt Sachs]]. I strumenti sò stati classificati d'appressu u so corpu vibranti è a so distribuzioni giugrafica è culturali. == Musica è mitulugia == L'impurtanza di a [[musica]] in a [[cultura]] pò essa didutta da u studiu di i [[mitulugii]], di i [[riti]] è di i [[filusufii]] di i diversi populi. == Musiculoghi == - [[Guido Adler]]<br> - [[Theodor Ludwig Wiesengrund-Adorno]]<br> - [[Jacques Chailley]]<br> - [[Carl Dahlhaus]]<br> - [[Leopoldo Gamberini]]<br> - [[Charles Rosen]]<br> == Da veda dinò == - [[Storia di a Musica]]<br> - [[Tiuria di a Musica]]<br> - [[Psicuacustica]]<br> - [[Musica preistorica]] ò [[Archiulugia musicali]]<br> {{Scienze}} [[Categoria:Musiculugia]] hgwrd0cig8wavv89io36oqi1k5cy1so Furciolu 0 2642 401264 374125 2026-05-13T03:40:48Z Frassetu 5765 401264 wikitext text/x-wiki '''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Furciolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Taravu-Ornanu]] | insee=[[2A117]] | cp=[[20190]] | merri=Ghjuvanpetru Bozzi | intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]] | longitudina=41° 51′ 18″ nordu | latitudina=9° 00′ 36″ levente | alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m) | superficia=6,88 chm² | pop=81 (2017) | dinsità=12ab./chm² }} [[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]] == Giugrafia == Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm² U paesi di U Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria. Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]]. == Storia == In Furciolu ci hè e più vechje case di [[Corsica]] Furciolu face parte di e 17 commune chì custituisce, dapoi 1828, u cantone di Santa Maria Sichè, in i tempi chjamatu u cantone d'[[Urnanu]]. Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu. À u medievu, u paese era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignore Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà e date sculpiti nantu i lintelli di e vechje case. L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di e case di e cappizone, è sopratuttu à a longua di a strada. U paese pussede setti carrughji : - U Poghjiu - Supranu - U Maternatu - A Piazzola - U Marianu - U Fundu Suttanu - U Culiciolu (XIXsimu seculu) A ghjesgia paruchjale attuale, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a e base di una cappella antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzione era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignore Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia paruchjale era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ne ferma solu qualche ruvine. À u principiu, a cappella Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamente d'una parte sanza finestre è campanile. Cumporta un maestru altare affiancata di diu altarella laterale pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u princupiu di u XVIIsimu seculu ch'ella diventa ghjesgia paruchjale San Petru, in effetu l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata. A cappella piazzata a u rangu di e ghjesgie paruchjale fù rinovata : una cappella laterala pà u Rusariu hè custruttu, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di croce latina, una altra cappella dedicata à San Roccu hè alzata mentre u XVIIsimu seculu. Ma a u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazione hè datu a u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di e Culte. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanile in petra zuccata dutatu di trè campane. In a seconde parte di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezione di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzione di i parughjani. A ghjesgia paruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualche stanze famose, chì sò sempre adupratu pà i cirimonie religiose : u calice d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; duie tavulone d'altare, pitture d'autore scunnisciutu è datati a pocu pressu di XVIIsimu seculu; e tendine di ghjesgia riprisintendu a passione è a risurezzione di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessione policruma, datendu di a fine di u XIXsimu seculu, fattu pà "u fattore di e statue" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forse di a fine di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudella analoga inde a ghjesgia di Auddè. == Pruverbii == Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu: * '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)''' == Merri == == Pupulazione == {| class="wikitable" style="margin:auto;" |+Pupulazione da 1800 à 1901 |'''1800''' |'''1806''' |'''1821''' |'''1831''' |'''1836''' |'''1841''' |'''1846''' |'''1851''' |'''1856''' |'''1861''' |'''1866''' |'''1872''' |'''1876''' |'''1881''' |'''1886''' |'''1891''' |'''1896''' |'''1901''' |- |276 |220 |274 |237 |264 |260 |269 |285 |285 |387 |328 |324 |317 |303 |424 |395 |376 |301 |} {| class="wikitable" |+Pupulazione da 1906 à 2017 |'''1906''' |'''1911''' |'''1921''' |'''1926''' |'''1926''' |'''1931''' |'''1936''' |'''1946''' |'''1954''' |'''1962''' |'''1968''' |'''1975''' |'''1982''' |'''1990''' |'''2006''' |'''2007''' |'''2012''' |'''2017''' |- |356 |363 |387 |402 |305 |380 |186 |134 |140 |132 |106 |75 |56 |69 |75 |76 |66 |81 |} == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * a [[canzona di Manetta]] == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] ki9uwzagknn6f66izrpuut1ci0f1nbd 401265 401264 2026-05-13T04:03:56Z Frassetu 5765 401265 wikitext text/x-wiki '''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Furciolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Taravu-Ornanu]] | insee=[[2A117]] | cp=[[20190]] | merri=Ghjuvanpetru Bozzi | intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]] | longitudina=41° 51′ 18″ nordu | latitudina=9° 00′ 36″ levente | alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m) | superficia=6,88 chm² | pop=81 (2017) | dinsità=12ab./chm² }} [[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]] == Giugrafia == Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm² U paesi di U Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria. Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]]. == Storia == In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]] Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]]. Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu. À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi. L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada. U paesi cunta setti carrughji : - U Poghjiu - Supranu - U Maternatu - A Piazzola - U Marianu - U Fundu Suttanu - U Culiciolu (XIXsimu seculu) A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini. À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata. A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu. Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani. A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè. == Pruverbii == Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu: * '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)''' == Merri == == Pupulazione == {| class="wikitable" style="margin:auto;" |+Pupulazione da 1800 à 1901 |'''1800''' |'''1806''' |'''1821''' |'''1831''' |'''1836''' |'''1841''' |'''1846''' |'''1851''' |'''1856''' |'''1861''' |'''1866''' |'''1872''' |'''1876''' |'''1881''' |'''1886''' |'''1891''' |'''1896''' |'''1901''' |- |276 |220 |274 |237 |264 |260 |269 |285 |285 |387 |328 |324 |317 |303 |424 |395 |376 |301 |} {| class="wikitable" |+Pupulazione da 1906 à 2017 |'''1906''' |'''1911''' |'''1921''' |'''1926''' |'''1926''' |'''1931''' |'''1936''' |'''1946''' |'''1954''' |'''1962''' |'''1968''' |'''1975''' |'''1982''' |'''1990''' |'''2006''' |'''2007''' |'''2012''' |'''2017''' |- |356 |363 |387 |402 |305 |380 |186 |134 |140 |132 |106 |75 |56 |69 |75 |76 |66 |81 |} == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * a [[canzona di Manetta]] == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6dwobenq5aohtosqdrsfwovgfhjstyy 401288 401265 2026-05-13T11:00:45Z Paulu 58 Paulu ha spostato la pagina [[U Furciolu]] a [[Furciolu]] tramite redirect 401265 wikitext text/x-wiki '''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Furciolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Taravu-Ornanu]] | insee=[[2A117]] | cp=[[20190]] | merri=Ghjuvanpetru Bozzi | intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]] | longitudina=41° 51′ 18″ nordu | latitudina=9° 00′ 36″ levente | alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m) | superficia=6,88 chm² | pop=81 (2017) | dinsità=12ab./chm² }} [[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]] == Giugrafia == Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm² U paesi di U Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria. Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]]. == Storia == In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]] Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]]. Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu. À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi. L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada. U paesi cunta setti carrughji : - U Poghjiu - Supranu - U Maternatu - A Piazzola - U Marianu - U Fundu Suttanu - U Culiciolu (XIXsimu seculu) A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini. À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata. A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu. Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani. A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè. == Pruverbii == Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu: * '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)''' == Merri == == Pupulazione == {| class="wikitable" style="margin:auto;" |+Pupulazione da 1800 à 1901 |'''1800''' |'''1806''' |'''1821''' |'''1831''' |'''1836''' |'''1841''' |'''1846''' |'''1851''' |'''1856''' |'''1861''' |'''1866''' |'''1872''' |'''1876''' |'''1881''' |'''1886''' |'''1891''' |'''1896''' |'''1901''' |- |276 |220 |274 |237 |264 |260 |269 |285 |285 |387 |328 |324 |317 |303 |424 |395 |376 |301 |} {| class="wikitable" |+Pupulazione da 1906 à 2017 |'''1906''' |'''1911''' |'''1921''' |'''1926''' |'''1926''' |'''1931''' |'''1936''' |'''1946''' |'''1954''' |'''1962''' |'''1968''' |'''1975''' |'''1982''' |'''1990''' |'''2006''' |'''2007''' |'''2012''' |'''2017''' |- |356 |363 |387 |402 |305 |380 |186 |134 |140 |132 |106 |75 |56 |69 |75 |76 |66 |81 |} == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * a [[canzona di Manetta]] == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] 6dwobenq5aohtosqdrsfwovgfhjstyy 401290 401288 2026-05-13T11:01:12Z Paulu 58 401290 wikitext text/x-wiki '''Furciolu''' hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. {{cumuna|cumuna=Furciolu | statu=[[Francia]] | rigioni=[[Corsica]] | dipartimentu=[[Corsica suttana]] | circundariu=[[Aiacciu]] | cantonu=[[Taravu-Ornanu]] | insee=[[2A117]] | cp=[[20190]] | merri=Ghjuvanpetru Bozzi | intercomm=[[Pieve Di L'Ornanu]] | longitudina=41° 51′ 18″ nordu | latitudina=9° 00′ 36″ levente | alt=300 m (min : 231m, mass. : 753 m) | superficia=6,88 chm² | pop=81 (2017) | dinsità=12ab./chm² }} [[Image:Cappedda Panicala.jpg|thumb|350 px|none|Chjesa di San Petru di u Panacali]] == Giugrafia == Furciolu hè u paesucciu chì si trova in Pumonti, in [[Corsica]]. Circundatu trà i paesi di Ziddara, Azilonu, Ampaza è Livesi. A cummuna face 6,9 chm² U paesi di Furciolu si trova à 381 metri d'altezza, hè luntanu di u mari è à l'umbria. Furciolu hè una cummuna di U Parcu Naturali Di Corsica Furciolu hè à circa 40chm d'Aiacciu, Inde u [[Taravu]]. == Storia == In Furciolu ci sò i più vechji casi di [[Corsica]] Furciolu faci parti di i 17 communi chì custituì, dapoi 1828, u cantoni di Santa Maria Sichè, tempi fà era chjamatu u cantone d'[[Urnanu]]. Furciolu hè statu fundatu in parruchja à u principiu di u XVIIsimu seculu. À u medievu, u paesi era sotta l'autorità di i Signori Bozzi, a so anzianità hè stabilitu pà Munsignori Giustiniani, vescu di u Nebbiu, in 1531, ancu pà i dati sculpiti nantu i lintelli di i vechji casi. L'abitatu s'hè sviluppatu in prima attonzu di i casi di i capizzoni, è sopratuttu à a longua di a strada. U paesi cunta setti carrughji : - U Poghjiu - Supranu - U Maternatu - A Piazzola - U Marianu - U Fundu Suttanu - U Culiciolu (XIXsimu seculu) A ghjesgia parruchjali attuali, San Petru di Furciolu, hè statu fatta nant'a i basi di una cappedda antica dedicatu à A Santa Maria, chì a cunstruzioni era fatta à u medievu. Hè citatu in u raportu di una visita apustolica assignatu à u Munsignori Mascardi datatu di 1578. A ghjesgia parruchjali era allora San Petru di Panicali, chì oghje ci ni ferma solu qualchi ruvini. À u principiu, a cappedda Santa Maria hè un idifiziu mudestu, fattu sulamenti d'una parti senza finestri è campanili. Cumporta un maestru altari affiancata di diu altaredda laterali pà San Bartulumeu è San Roccu. Ghjè a u principiu di u XVIIsimu seculu ch'edda diventa ghjesgia parruchjali San Petru, l'antica ghjesgia piuvana fù pianu pianu tralasciata. A cappedda piazzata à u rangu di e ghjesgie parruchjale fù rinovata : una cappedda laterala pà u Rusariu hè custrutta, dopu pà dà à l'edifiziu una forma di crocia latina, una altra cappedda dedicata à San Roccu hè alzata mentri u XVIIsimu seculu. Ma à u XIXsimu seculu, l'edifiziu hè in ariaccia è in 1872 un cantieru di ristorazioni hè datu à u maestru di muraglia Paoli Antonu, pagatu pà u Ministeru di i Culti. Stu cantieru sarà compiu in 1878. À a fine di u XIXsimu seculu sarà alzatu un campanili in petra zuccata dutatu di trè campani. In a seconda parta di u XXsimu seculu, a ghjesgia sarà risturata è intratenutu (riffezioni di u tettu, pittura, vitrata, scalderia, scambiamentu di mubigliaru, muru scalcinatu) certi abbisugnendu a sottuscrizzioni di i parrughjani. A ghjesgia parruchjala San Petru hà u patrimoniu di qualchi stanzi famosi, chì sò sempre adupratu pà i cirimonii rilighjosi : u calici d'oreficeria di bedda fattura, di u mezu di u XIXsimu seculu; dui tavuloni d'altari, pitturi d'autori scunnisciutu è datati à pocu pressu di XVIIsimu seculu; i tendini di ghjesgia riprisintendu a passioni è a risurezzioni di u Cristu; dui pianeti arracamati, unu rossu, l'altru neru è datendu di u XIXsimu seculu; a statua di San Roccu, statua di prucessioni policruma, datendu di a fini di u XIXsimu seculu, fattu pà "u Fattori di i statui" Lavighju Mighele; una pergamu à pridica in legnu datendu forsa di a fini di u XIXsimu seculu, è ind'u ci ritruvemu una mudedda analoga inde a ghjesgia di Auddè. == Pruverbii == Eccu uni pochi di pruverbii annantu à Furciolu: * '''Furciolu, forca. (U Paese hà a forma di una forca)''' == Merri == == Pupulazione == {| class="wikitable" style="margin:auto;" |+Pupulazione da 1800 à 1901 |'''1800''' |'''1806''' |'''1821''' |'''1831''' |'''1836''' |'''1841''' |'''1846''' |'''1851''' |'''1856''' |'''1861''' |'''1866''' |'''1872''' |'''1876''' |'''1881''' |'''1886''' |'''1891''' |'''1896''' |'''1901''' |- |276 |220 |274 |237 |264 |260 |269 |285 |285 |387 |328 |324 |317 |303 |424 |395 |376 |301 |} {| class="wikitable" |+Pupulazione da 1906 à 2017 |'''1906''' |'''1911''' |'''1921''' |'''1926''' |'''1926''' |'''1931''' |'''1936''' |'''1946''' |'''1954''' |'''1962''' |'''1968''' |'''1975''' |'''1982''' |'''1990''' |'''2006''' |'''2007''' |'''2012''' |'''2017''' |- |356 |363 |387 |402 |305 |380 |186 |134 |140 |132 |106 |75 |56 |69 |75 |76 |66 |81 |} == Da veda dinò == * a [[Panicala]] * a [[canzona di Manetta]] == Rifarenzi == == Liami == ==Da veda dinò== * [[San'Petru di Panicala]] {{Cumuna di Corsica Suttana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]] [[Categoria:Cumuna di Corsica]] kbhot2owtff4ryi6pp7ns3p56ojz3lu I Prunelli di Casàccuni 0 2879 401214 386918 2026-05-12T14:43:39Z Fausta Samaritani 15085 /* Storia */ 401214 wikitext text/x-wiki {{cumuna suprana|cumuna=I Prunelli di Casàccuni | statu=Francia | regione=Corsica | dipartimentu=Corsica suprana | circundariu=Bastia | cantone=[[cantone di l'Altu di Casàccuni|Altu di Casàccuni]] | insee=2B250 | cp=20290 | merre=Maria Luisa Agostini Ogliastro | latitudine=42° 30' 18" | lungitudine=9° 24' 8" | alt med=269 | alt min=24 | alt max=464 | sup ett=602 | sup km²=6,02 | pupulazione=162 | annu=1999 | densità=26 }} '''I Prunelli di Casàccuni ''' hè una [[cumuna]] di u dipartimentu di a [[Corsica suprana]]. [[File:Prunelli-di-Casacconi.jpg|thumb|350 px|none|I Prunelli di Casàccuni]] == Geografia == == Storia == == Merri == == Referenze == == Ligami == {{Cumuna di Corsica Suprana}} [[Categoria:Cumuna di Corsica suprana|Prunelli di Casaccuni]] [[Categoria:Cumuna di Corsica|Prunelli di Casaccuni]] 8s852217chcbdlvok07bk0bjwbnrn4b Liliaceae 0 3189 401253 400685 2026-05-12T18:46:07Z Fausta Samaritani 15085 401253 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Liliaceae}} {{Taxobox_image | image = [[Image:Lilium davidii1.jpg|200px|Lirio naranja]] | caption = Lilium davidii}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen}} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Liliales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = '''Liliaceae'''}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_section_subdivision | color = lightgreen | plural_taxon = Generi}} ''[[Calochortus]]''<br /> ''[[Cardiocrinum]]''<br /> ''[[Clintonia]]''<br /> ''[[Erythronium]]''<br /> ''[[Fritillaria]]''<br /> ''[[Gagea]]''<br /> ''[[Korolkowia]]''<br /> ''[[Lilium]]''<br /> ''[[Lloydia]]''<br /> ''[[Nomocharis]]''<br /> ''[[Notholirion]]''<br /> ''[[Scoliopus]]''<br /> ''[[Streptopus]]''<br /> ''[[Tricyrtis]]''<br /> ''[[Tulipa]]'' {{Taxobox_end}} E '''Liliaceae''' sò una famiglia di [[piante]] chì facenu partita di l'[[ordine]] di i [[liliales]]. == Listinu di i Liliaceae == === A === ;'''[[Agapanthus]]'''<br> ''[[Agapanthus africanus]]'' L., Hoffm.<br> '''[[Allium]]'''<br> ''[[Allium ampeloprasum]]'' L.<br> ''[[Allium ascalonicum]]'' L.<br> ''[[Allium cepa]]'' L.<br> ''[[Allium sativum]]'' L.<br> ''[[Allium acutiflorum]]'' Loisel<br> ''[[Allium carinatum]]'' L.<br> ''[[Allium chamaemolys]]'' L.<br> ''[[Allium guttatum]]'' Steven<br> ''[[Allium massaessylum]]'' Batt. et Trabut<br> ''[[Allium moly]]'' L.<br> ''[[Allium moschatum]]'' L.<br> ''[[Allium neapolitanum]]'' Cyr<br> ''[[Allium nigrum]]'' L.<br> ''[[Allium pallens]]'' L.<br> ''[[Allium paniculatum]]'' L.<br> ''[[Allium polyanthum]]'' Schultes et Schultes fil.<br> ''[[Allium pruinatum]]'' Link ex Sprengel<br> ''[[Allium roseum]]'' L.<br> ''[[Allium schoenoprasum]]'' L.<br> ''[[Allium scorodoprasum]]'' L.<br> ''[[Allium scorzonerifolium]]'' Desf. ex DC.<br> ''[[Allium senescens]]'' L.<br> ''[[Allium sphaerocephalon]]'' L.<br> ''[[Allium subvillosum]]'' Salz. ex Schultes et Schultes fil.<br> ''[[Allium triquetrum]]'' L.<br> ''[[Allium ursinum]]'' L.<br> ''[[Allium victorialis]]'' L.<br> ''[[Allium vineale]]'' L.<br> ;'''[[Aloe]]''':áloe<br> ''[[Aloe arborescens]]'' Miller<br> ''[[Aloe vera]]'' L., Burm. fil.<br> ;'''[[Anthericum]]'''<br> ''[[Anthericum baeticum]]'' Boiss.<br> ''[[Anthericum liliago]]'' L.<br> ''[[Anthericum ramosum]]'' L.<br> ;'''[[Aphyllanthes]]'''<br> ''[[Aphyllanthes monspeliensis]]'' L.<br> ;'''[[Asparagus]]'''<br> ''[[Asparagus acutifolius]]'' L.<br> ''[[Asparagus albus]] L.<br> ''[[Asparagus aphyllus]] L.<br> ''[[Asparagus officinalis]] L.<br> ''[[Asparagus stipularis]] Forskál<br> ;'''[[Asphodelus]]''': asfódelo<br> ''[[Asphodelus albus]]''<br> ''[[Asphodelus fistulosus]]'' L.<br> ''[[Asphodelus aestivus]]'' Brot., A. albus Miller<br> ''[[Asphodelus ramosus]]'' L.<br> ;'''[[Aspidistra]]'''<br> ''[[Aspidistra elatior]]'' Blume<br> === B === ;'''[[Bellevalia]]'''<br> ''[[Bellevalia hackelii]]'' Freyn<br> ;'''[[Brimeura]]'''<br> ''[[Brimeura amethystina]]'' L., Salisb.<br> ;'''[[Bulbocodium]]'''<br> ''[[Bulbocodium vernum]]'' L.<br> === C === ;'''[[Chlorophytum]]'''<br> ''[[Chlorophytum capense]]'' L., Kuntze<br> ;'''[[ConvaIaria]]'''<br> ''[[Convallaria majalis]]'' L.<br> ;'''[[Cordyline]]'''<br> ''[[Cordyline australis]]'' J. R. Forster, Hooker<br> === D === ;'''[[Dipcadi]]'''<br> ''[[Dipcadi serotinum]]'' L., Medicus<br> === E === ;'''[[Endymion]]'''<br> ''[[Endymion hispanicus]]'' Miller, Chouard<br> ''[[Endymion non-scriptus]]'' L., Garcke<br> ;'''[[Erythronium]]'''<br> ''[[Erythronium dens-canis]]'' L.<br> === F === ;'''[[Fritillaria]]'''<br> ''[[Fritillaria imperialis]]'' L.<br> ''[[Fritillaria lusitanica]]'' Wikström<br> ''[[Fritillaria pyrenaica]]'' L.<br> === G === ;'''[[Gagea]]'''<br> ''[[Gagea arvensis]]'' Pers., Dumort<br> ''[[Gagea bohemica]]''<br> ''[[Gagea fragifera]]''<br> ''[[Gagea granatellii]]''<br> ''[[Gagea lutea]]'' L., Ker-Gawler<br> ''[[Gagea nevadensis]]'' Boiss<br> ''[[Gagea pratensis]]''<br> ''[[Gagea villosa]]''<br> === H === ;'''[[Hemerocallis]]'''<br> ''[[Hemerocallis fulva]]'' [[Linneus]]<br> ''[[Hyacinthus orientalis]]'' L.<br> === J === ;'''[[Jacinto (planta)|Hyacinthus]]'''<br> === L === ;'''[[Lilium]]'''<br> ''[[Lilium candidum]]'' L.<br> ''[[Lilium martagon]]'' L.<br> ''[[Lilium bulbiferum]]'' L.<br> ''[[Lilium pyrenaicum]]'' Gouan<br> === M === ;'''[[Maianthemum]]'''<br> ''[[Maianthemum bifolium]]'' L., F. W. Schmidt<br> ;'''[[Merendera]]'''<br> ''[[Merendera bulbocodium]]'' Ramond<br> ''[[Merendera filifolia]]'' Camb<br> ;'''[[Muscari]]''' ''[[Muscari comosum]]'' L., Miller<br> ''[[Muscari neglectum]]'' Guss.<br> ''[[Muscari parviflorum]]'' Desf.<br> === N === ;'''[[Narthecium]]'''<br> ''[[Narthecium ossifragum]]'' L., Hudson<br> ;'''[[Nothoscordum]]'''<br> ''[[Nothoscordum inodorum]]'' Aiton, Nicholson<br> === O === ;'''[[Ornithogalum]]'''<br> ''[[Ornithogalum umbellatum]]'' L.<br> ''[[Ornithogalum arabicum]]'' L.<br> ''[[Ornithogalum concinnum]]'' Salisb.<br> ''[[Ornithogalum divergens]]'' Boreau<br> ''[[Ornithogalum exscapum]]'' Ten.<br> ''[[Ornithogalum flavescens]]'' Lam.<br> ''[[Ornithogalum gussonei]]'' Ten.<br> ''[[Ornithogalum kochii]]'' Parl.<br> ''[[Ornithogalum nutans]]'' L.<br> ''[[Ornithogalum unifolium]]'' L., Ker-Gawler<br> === P === ;'''[[Paradisea]]'''<br> ''[[Paradisea liliastrum]]'' L., Bertol.<br> ;'''[[Paris (botánica)]]'''<br> ''[[Paris quadrifolia]]'' L.<br> ;'''[[Polygonatum]]'''<br> ''[[Polygonatum odoratum]]'' Miller<br> ''[[Polygonatum multiflorum]]'' L., All.<br> ''[[Polygonatum verticillatum]]'' L., All.<br> === R === ;'''[[Ruscus]]'''<br> ''[[Ruscus aculeatus]]'' L.<br> ''[[Ruscus hypophyllum]]'' L.<br> === S === ;'''[[Scilla (botánica)]]''' [[File:Scilla bifolia flowers 150303.jpg|thumb|right|150px|''[[Scilla bifolia]]'']] ''[[Scilla autumnalis]]'' L.<br> ''[[Scilla bifolia]]'' L.<br> ''[[Scilla hyacinthoides]]'' L.<br> ''[[Scilla italica]]'' L.<br> ''[[Scilla liliohyacinthus]]'' L.<br> ''[[Scilla monophyllos]]'' Link<br> ''[[Scilla odorata]]'' Link<br> ''[[Scilla peruviana]]'' L.<br> ''[[Scilla ramburei]]'' Boiss.<br> ''[[Scilla verna]]'' Hudson<br> ;'''[[Simethis]]''' ''[[Simethis mattiazzii]]'' Vandelli, Saccardo<br> ;'''[[Smilax]]'''<br> ''[[Smilax aspera]]'' L.<br> ;'''[[Streptopus]]''' *''[[Streptopus amplexifolius]]'' L., DC.<br> === T === ''[[Talavellu]]<br> ;'''[[Tofieldia]]''' ''[[Tolieldia calyculata]]'' L., Wahlenb.<br> ;'''[[Tulipán|Tulipa]]'''<br> ''[[Tulipa agenensis]]'' Redouté<br> ''[[Tulipa gesnerana]]'' L.<br> ''[[Tulipa sylvestris]]'' L.<br> === U === ;'''[[Urginea]]'''<br> ''[[Urginea maritima]]'' L., Baker.<br> === V === ;'''[[Veratrum]]'''<br> ''[[Veratrum album]]'' L.<br> [[Categoria:Liliaceae]] jgg3egvcnfwgkktu0wibvxja006uiyz Ornithogalum arabicum 0 3266 401205 373733 2026-05-12T12:56:15Z Fausta Samaritani 15085 401205 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;"></span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ornithogalum arabicum JPG1a.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Ornithogalum arabicum</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazione scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisione | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordine | ''[[Lamiales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Liliaceae]]'' |----- | Generu | ''[[Ornithogalum]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nome binuminale]] |----- | align="center" colspan="2" |''Ornithogalum arabicum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Aiton]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ornithogalum arabicum JPG1b.jpg|250px|]] |----- |} ''Ornithogalum arabicum'' hè un fiore chì face parte di a famiglia di i [[Liliaceae]]. == Da veda dinò == - a [[flora di Corsica]] == Referenze == - Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Geneva {{c-supranu}} {{Liliaceae}} [[Categoria:Liliaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] mujbatf9mrrjvau5s0p4uupzfsqyumf M28 0 5810 401260 370470 2026-05-12T21:12:08Z Fausta Samaritani 15085 401260 wikitext text/x-wiki [[Image:Messier28.jpg|right|200px|thumb|M28]] '''M28''' (o '''NGC 6626''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Sagittarius]]. == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] n6p2h0rwzy76k8tpnaax9klqnj2tr47 M79 0 5861 401228 370521 2026-05-12T15:26:54Z Fausta Samaritani 15085 401228 wikitext text/x-wiki [[File:Messier79.jpg|right|200px|thumb|M79]] '''M79''' (o '''NGC 1904''') hè un ogettu chì face partita di u catalogu d'ogetti di [[Messier]]. Hè un [[Ammansu globulariu]] chì hè situatu in a [[custellazione]] di [[Lepus]]. == Riferimenti == * Listinu di l'ogetti di Messier annantu à wikipedia in inglesu == Liami == {{Ogetti di Messier}} [[Categoria:Ogetti di Messier]] jb95m5hrwz8f3kmz4z7t7eahyni1pi8 Gruppi musicali corsi 0 6948 401266 395394 2026-05-13T04:12:14Z Frassetu 5765 401266 wikitext text/x-wiki Parechji gruppi musicali sò stati creati à partesi di l'anni 70 e u riacquistu. St'attori culturali sò dinù militanti attempu culturali ma dinù [[pulitica|pulitichi]]. I primi sò [[Canta U Populu Corsu|Canta u populu corsu]], [[Chjami Aghjalesi|I Chjami Aghjalesi]], ecc. In l'anni 80 unepochi di [[Bastia|bastiacci]] creanu un gruppu, [[L'Arcusgi]] chì cerca à purtà un messaghju di speranza à tutti i populi chì cunnoscenu listessa situazione che quella di a [[Corsica]]. A cantu a sti gruppi, s'hè svillupata a ricerca musicale nant'u cantu nustrale. Se ha cuntribuitu a u riacquistu, ghjera menu pulitizata. A a seguita, uni pochi gruppi di stu muvimentu : * Granitu maggiore * A casa musicale (Pigna) * E voce di e cummune * [[A Murella]] <big>'''Lista di gruppi musicali Corsi'''</big> '''A''' * A Cumpagnia * A Filetta * A Primavera * A Riccucata * A Stantara * Alba * Aldilà * Altagna * Alte Voce * Ange Lanzalavi Trio * Arapà * Attallà '''B''' * Barbara Furtuna * Bastia Blue Band * Bande À Part '''C''' * Caliente * [[Canta U Populu Corsu]] * Canti D'Aiacciu * Cantu Indà * Caramusa * Casablanca Drivers * Chjar'Di Luna * Cinqui Sò * Cinqui Voci * Cirnese * Confrèrie St Jean Baptiste De Furiani * Cor' Di Rustinu * Cortex Sumus * Culore Nostru * [[Cuscenza]] '''D''' * Di Maghju * [[Diana Di L'Alba]] * Donni di l'esiliu * Donnisulana * [[Dopu Cena]] '''E''' * E Cardelline * Ellmanita * Erin * Esse '''F''' * Fedeltà * Fiume '''G''' * Ghostone * Giramondu * Girasolu * Granitu Maggiore '''H''' * High Angle Shot '''I''' * I Campagnoli * I Cantelli * [[I Chjami Aghjalesi]] * I Fratelli * I Mantini * [[I Messageri]] * [[I Muvrini]] * I Sumeri Castrati * I Vagabondi * [[I Voce Di A Gravona]] * Isula Bella * Isulatina '''J''' * Jazz Band de Corse '''K''' * Kalliste '''L''' * L'Abbrivu * L'Albinu * L'Altru Latu * L'Anfarti * [[L'Arcusgi]] * L'Argentella * L'Attrachju * L'Eredi * Les frères Vincenti * Les Pères Verts Pépères * Les Varans * Les Voix de l'Emotion * Lunajuke '''M''' * Madame Witch * Madricale * Manât * Melodjeen * Meridianu * Mimoria Tramadanta * Missaghju '''N''' * N9vi * Noï '''O''' * Orféo Isulanu * Oriente * [[Orizonte]] '''P''' * Pee Zee Cats * Piazzola * Pietra '''Q''' * Qui '''R''' * Raise * Rialzu * Rustinu In Cantu '''S''' * Santavuglia * Sarrochi * Serinatu * Slump * Soledonna * Spartera * Sperenza * Spiri2all * Sumente * [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]] * [[Svegliu D'Isula]] * Synthologie '''T''' * Tavagna * Tempus Fugit * Terra * The Conquistador * Tonton (Pietri) * Toxic Twins * TraMuntana * Turchin'Nozzi Trio '''U''' * U Celu * U Fiatu Muntese * U Vaghjimu * Ultim'Attu '''V''' * [[Vaghjime]] * Viaghju * Vindetta * [[Vitalba]] * Voce di l’Esse * [[Voce Ventu]] '''X''' * Xinarca '''Z''' * Zamballarana * Zia Devota == Da vede dinù == * i [[Strumenti musicali di Corsica]] [[Categoria:Musica]] 7a65np68oalw6rzb2piw0mcir9piu1e 401267 401266 2026-05-13T04:16:33Z Frassetu 5765 401267 wikitext text/x-wiki Parechji gruppi musicali sò stati creati à partesi di l'anni 70 e u riacquistu. St'attori culturali sò dinù militanti attempu culturali ma dinù [[pulitica|pulitichi]]. I primi sò [[Canta U Populu Corsu|Canta u populu corsu]], [[Chjami Aghjalesi|I Chjami Aghjalesi]], ecc. In l'anni 80 unepochi di [[Bastia|bastiacci]] creanu un gruppu, [[L'Arcusgi]] chì cerca à purtà un messaghju di speranza à tutti i populi chì cunnoscenu listessa situazione che quella di a [[Corsica]]. A cantu a sti gruppi, s'hè svillupata a ricerca musicale nant'u cantu nustrale. Se ha cuntribuitu a u riacquistu, ghjera menu pulitizata. A a seguita, uni pochi gruppi di stu muvimentu : * Granitu maggiore * A casa musicale (Pigna) * E voce di e cummune * [[A Murella]] <big>'''Lista di gruppi musicali Corsi'''</big> '''A''' * A Cumpagnia * [[A Filetta]] * [[A Primavera]] * A Riccucata * A Stantara * Alba * Aldilà * Altagna * [[Alte Voce]] * Ange Lanzalavi Trio * [[Arapà]] * [[Attallà]] '''B''' * [[Barbara Furtuna (cantu)|Barbara Furtuna]] * Bastia Blue Band * Bande À Part '''C''' * Caliente * [[Canta U Populu Corsu]] * Canti D'Aiacciu * Cantu Indà * Caramusa * Casablanca Drivers * Chjar'Di Luna * Cinqui Sò * Cinqui Voci * Cirnese * Confrèrie St Jean Baptiste De Furiani * Cor' Di Rustinu * Cortex Sumus * Culore Nostru * [[Cuscenza]] '''D''' * Di Maghju * [[Diana Di L'Alba]] * Donni di l'esiliu * Donnisulana * [[Dopu Cena]] '''E''' * E Cardelline * Ellmanita * Erin * Esse '''F''' * Fedeltà * Fiume '''G''' * Ghostone * Giramondu * Girasolu * Granitu Maggiore '''H''' * High Angle Shot '''I''' * I Campagnoli * I Cantelli * [[I Chjami Aghjalesi]] * I Fratelli * [[Mantini|I Mantini]] * [[I Messageri]] * [[I Muvrini]] * I Sumeri Castrati * I Vagabondi * [[I Voce Di A Gravona]] * Isula Bella * Isulatina '''J''' * Jazz Band de Corse '''K''' * Kalliste '''L''' * L'Abbrivu * L'Albinu * L'Altru Latu * L'Anfarti * [[L'Arcusgi]] * L'Argentella * L'Attrachju * L'Eredi * Les frères Vincenti * Les Pères Verts Pépères * Les Varans * Les Voix de l'Emotion * Lunajuke '''M''' * Madame Witch * Madricale * Manât * Melodjeen * Meridianu * Mimoria Tramadanta * Missaghju '''N''' * N9vi * Noï '''O''' * Orféo Isulanu * Oriente * [[Orizonte]] '''P''' * Pee Zee Cats * Piazzola * Pietra '''Q''' * Qui '''R''' * Raise * Rialzu * Rustinu In Cantu '''S''' * Santavuglia * Sarrochi * Serinatu * Slump * Soledonna * Spartera * Sperenza * Spiri2all * Sumente * [[Surghjenti (cantu)|Surghjenti]] * [[Svegliu D'Isula]] * Synthologie '''T''' * Tavagna * Tempus Fugit * Terra * The Conquistador * Tonton (Pietri) * Toxic Twins * TraMuntana * Turchin'Nozzi Trio '''U''' * U Celu * U Fiatu Muntese * U Vaghjimu * Ultim'Attu '''V''' * [[Vaghjime]] * Viaghju * Vindetta * [[Vitalba]] * Voce di l’Esse * [[Voce Ventu]] '''X''' * Xinarca '''Z''' * Zamballarana * Zia Devota == Da vede dinù == * i [[Strumenti musicali di Corsica]] [[Categoria:Musica]] g34iqqgn5tctsr2qt6ce9ojomtuflya Lastra a Signa 0 7513 401278 332992 2026-05-13T07:40:49Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, file 401278 wikitext text/x-wiki [[File:Mura lastra asigna.jpg|thumb|250px|right|Mura di Lastra a Signa]] '''Lastra a Signa''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 17.916 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] o7w973577xlml0iyv1efnenntffexf1 Faiu 0 9443 401223 388960 2026-05-12T15:08:43Z Fausta Samaritani 15085 401223 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #CCFFCC" ! colspan="3" style="background:#66CC66" | {| style="background:#66CC66" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#66CC66" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U faiu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Fagus_silvatica1.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Fagus sylvatica</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="lightgreen" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Plantae]]'' |----- | Divisioni | ''[[Magnoliophyta]]'' |----- | Classa | ''[[Magnoliopsida]]'' |----- | Ordini | ''[[Fagales]]'' |----- | Famiglia | ''[[Fagaceae]]'' |----- | Genaru | ''[[Fagus]]'' |----- | align="center" bgcolor="lightgreen" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Fagus sylvatica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[Image:Rhoen Buchonia mg-k.jpg|250px|A ghjandi]] |----- |} U '''faiu''', chjamatu u ''fogu'' (prununcia:['fɔu]) in [[Castagniccia]] (''Fagus sylvatica'') hè un arburu chì faci partita di a famiglia di i [[Fagaceae]], com'è a [[leccia]] è u [[castagnu]]. U faiu hè urighjinariu d'[[Auropa]]. U faiu hè altu sin'à 50 metri, ma a so altezza media si situeghja trà 20 è 30 metri. Pò campà sin'à l'ità di 300 anni. Una furesta di faii hè una [[faieta|faieta (in Castagniccia: u fughetu; prununcia [fu'ɛdu])]] == In Corsica == U faiu hè cumunu in [[Corsica]]. <gallery class=center caption="Faiu - Fagus sylvatica"> Baden-Baden-Fagus sylvatica-04-Rot-Buche-Kaiserallee-2012-gje.jpg|Fagus sylvatica Baden-Baden-Fagus sylvatica purpurea-12-Blutbuche-Lichtental-2012-gje.jpg|Fagus sylvatica purpurea Baden-Baden-Fagus sylvatica pendula-Haengebuche2-26-Herbst-2006-gje.jpg|Fagus sylvatica pendula Baden-Baden-Fagus sylvatica laciniata-12-Geschlitztblaettrige Rotbuche-Zweig-2012-gje.jpg|Fagus sylvatica laciniata Baden-Baden-Fagus sylvatica pendula-Haengebuche1-44-Blattentfaltung-2012-gje.jpg Baden-Baden-Fagus sylvatica-54-Rot-Buche-Borke-2015-gje.jpg Fagus sylvatica MHNT.BOT.2010.6.81.jpg| Fagus sylvatica MHNT.BOT.2004.0.312.jpg| </gallery> == Da veda dinò == * l'[[arburi di Corsica]] *[[Platanu]] *[[Alzu]] == Rifarenzi == * [http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=37 {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070928072130/http://www.matinalatina.com/lingua/lingua_pdf.php?num=37 |date=2007-09-28 }} Saveriu Ferrandi, ''L’arburatura è u focu'', [[Matina latina]]] [[Categoria:Fagaceae]] [[Categoria:Arburi di Corsica]] bwh66fwlyyle877jh2dqlfk20x2kjwu Albania 0 10801 401263 401168 2026-05-12T21:34:48Z InternetArchiveBot 17916 Rescuing 2 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 401263 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica d'Albania |nomeUfficiale = Republika e Shqipërisë |linkBandiera = Flag of Albania.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of arms of Albania.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = Location Albania Europe.png |motto = |mottoTraduzione = |lingua = [[Lingua albanese|albanese]] |capitale = [[Tirana]] |capitaleAbitanti = 602.041 |capitaleAbitantiAnno = 2008 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Ilir Meta]] |primoMinistro = [[Edi Rama]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |indipendenza = 1912 |ingressoONU = u [[14 di dicembre]] [[1955]] |superficieTotale = 28.748 |superficieOrdine = |superficieAcqua = 4,7 |popolazioneTotale = 3.600.523 |popolazioneAnno = |popolazioneOrdine = |popolazioneDensita = 125 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempo Coordinato Universale|UTC]] +1 |valuta = |energia = |tld = .al |telefono = +355 |targa = AL |inno = |festa = |note = }} L''''Albania''' (in [[lingua albanese|albanese]] ''Shqipëria''), ghjè un Statu d'[[Europa]], ind'i Balchani. A capitala di stu paese hè [[Tirana]]. Cunfina à u [[nordu]]-[[uvestu]] incù u [[Montenegru]], à u [[nordu]]-[[estu]] incù u [[Kosovu]], à [[livente]] incù a [[Ripùblica di Macedonia|Macedonia]] è à u [[meziornu]] incù a [[Grecia]]. L'Albania hè una Ripùblica Parlamentare. L'attuale Primu ministru hè Sali Berisha (dipoi u 2005), u Presidente di a Ripùblica essendu invece Bamir Topi (dipoi u 2007). A [[linguistica|lingua]] ufficiale di u paese hè l'[[lingua albanese|albanese]]. === Storia === L'Albanesi scendenu da l'Illyriani, un [[populu]] [[India|indo]]-[[Auropa|auropeanu]]. - 168 a.C. : [[Roma]] conquista u Reame Illyrianu.br> - [[395]] : l'Albania face partita di l'[[Imperiu Rumanu d'Oriente]].<br> - [[1190]] : u Principu [[Progon]] riesce à crià un reame albanese independente, chi durò fin'à u mezzu di u seculu 1200.<br> - [[1443]] : [[Skanderbeu (Ghjorghju Kastrioti)]] proclama a ristaurazione di u principatu libaru di Albania.<br> - [[1444]] : Vittoria di Skanderbeu nant'à i [[Turchia|Turchi]] in Domosdova.<br> - [[1468]] : Morte di Skanderbeu.<br> - [[1478]] : I [[Turchia|Turchi]] riprendonu Kruje, a capitale di u principatu libaru.<br> - [[25 di ghjennaghju]] [[1479]] : [[Venezia]] cede ai [[Turchia|Turchi]] Skoder è Kruje.<br> - da u seculu 1500 à 1700 : u paese si converte à l'[[Islamu]].<br> - [[1912]] : l'Albania diventa independente.<br> - [[1939]] : occupazione da l'[[Italia]].<br> - [[1943]] : u [[Partitu Communistu]] piglia u cuntrollu di u Fronte di Liberazione Naziunale albanese.<br> - [[novembre]] [[1944]] : l'Albania hè guvernata da un guvernu communistu.<br> - [[1946]] : fù pruclamata a Ripublica Populare d'Albania, cù [[Enver Hoxha]] cume capimachja.<br> - [[1991]] : caduta di u regime communistu.<br> === Pulitica === L'Albania hè una ripùblica. === Geografia === [[File:Albania map-fr.svg|230px]] === Economia === L'Albania hè unu di i paesi i più povari d'[[Auropa]], per via di u cascu communistu. L'isulamentu hà avutu assai cunsequenze nant'u [[ecunumia|pianu economicu]]. U so [[Produttu Internu Bruttu|PIB]] hè di 22,59 milliardi di dollari (in [[2009]]), ciò chì ne face u 117u paese (più o menu u livellu di u [[Senegal]]). U PIB per abitante hè di 6000$. U paese cunnosce un disimpiegu di 15%. L'inflazione era di 9% in lu [[2005]], ma fù ridutta à 4% in lu [[2008]]. L'agricultura riprisente un quartu di u Produttu Internu Bruttu, hè u transfarimentu di rivenuti 14%. Ma a crescita di u paese hè una di e più forte d'[[Auropa]], essendu circa 6%. U [[turisimu]] hè avale unu di i settori i più dinamichi di l'[[econumia]] albanesa. U settore di l'[[energia]] hè ancu prumessu à una crescenza maiò, dopu a scuperta di grande riserve di [[petrollu]] hè di [[gasu]]. A [[economia|muneta]] officiale hè u lek. L'Albania face partita di l'Organisazione Mondiale di u [[Cummerciu]] (OMC).<ref>{{Vcite web |title=CIA World Factbook |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }}</ref><ref>{{Vcite web |title=Copia di archiviu |url=https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html |accessdate=2010-02-22 |archive-date=2018-12-24 |archive-url=https://web.archive.org/web/20181224211117/https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/al.html }} (in [[lingua inglese|inglese]]) (Infurmazione à propositu di l'[[economia]]).</ref> == Demografia == L'Albania hè un paese assai omogeneu etnicamente, cù 94% di populazione albanese. U paese cunnosce una grande emigrazione. [[File:Albania demography.svg|thumb|350px|right| Evoluzione di a populazione tra [[1961]] è [[2003]] (cifri di u [[FAO]], [[2005]]). Populazione in millaii d'abitanti]] === Cultura === L'Albanesi si dividenu in dui gruppi:<br> - i Geghi ([[nordu]])<br> - i Toschi ([[sudu]])<br> 70% di a populazione si dice [[Islamu|musulmana]]. Ci sò ancu qualchi [[Cristianesimu|catolichi]] è [[Cristianisimu|ortodossi]]. <ref>[http://www.state.gov/g/drl/rls/irf/2006/71364.htm US Department of State International Religious Freedom Report 2006]</ref>. E divisione religiose ùn ghjocanu un role importante, cume lu mostra u dettu seguente : «''Feja e shqiptarit është shqiptaria''» (a [[fede]] di l'Albanese hè l'Albania). E a [[politica]] atea d'u [[pulitica|guvernu]] Hoxha hà riducitu u sintitu [[Islamu|religiosu]]. ==Da vede dinò== - [[Maffia Albanesa]]<br> - [[Alessiu]]<br> - [[Coriza]]<br> - [[Elbasan]]<br> - [[Argirucastru]]<br> - [[Berat]]<br> == Rifiramenti == <references/> === Ligami === - [http://www.president.al President i Republikës së Shqipërisë / Situ di u presidente di a Ripublica Albanesa] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20120716210958/http://www.president.al/english/pub/presidentet.asp |date=2012-07-16 }}. {{Europa}} [[Categoria:Albania]] iykveadf2pf57b5mlbj8pd6z1xbkddp Core 0 11293 401234 371316 2026-05-12T17:56:07Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 401234 wikitext text/x-wiki U '''core''' (o '''cori''') hè un'organu di u [[corpu umanu]]. == Citazioni == Accade chì u core fussi mintuvatu in a [[litteratura]] è a cultura [[Corsica|corsa]]. Per esempiu, in i pruverbii:<br> - ''Core alegru, Diu l'aiuta.''<br> - ''S'ochju ùn vede core ùn vole.''<ref>Saravelli-Retali, [[1976]], ''A vita in Corsica per via di i pruverbii è i detti'' - ''La vie en Corse à travers proverbes et dictons'', Nice: Don Bosco.</ref><br> - ''U core di l'[[omu]] hè un abissu.''<ref>Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, [[Albiana]].</ref> o in e ghjasteme<ref>Milleliri, Paulu ([[2010]]) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>:<br> - ''Chì tù lampi u core!''<br> - ''Ch'iddu ti si cotri u cori in pettu!''<br> == Rifarenze == {{reflist}} [[Categoria:Anatumia]] 2k6tkf6j3l30yt39otr5y45xqd6o86f Yemen 0 13981 401229 372347 2026-05-12T17:40:32Z Fausta Samaritani 15085 fix 401229 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|70px|Bandera]] U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Yemen]] mhvqrhz201l9nym64lemzavoxl2hbp7 401230 401229 2026-05-12T17:43:57Z Fausta Samaritani 15085 file 401230 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:San'a03 flickr.jpg|thumb|250px|right|San'an]] [[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|70px|Bandera]] U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Yemen]] dtrw85lo77ptk5mk5za13a3j8p8ji5m 401231 401230 2026-05-12T17:44:43Z Fausta Samaritani 15085 401231 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:San'a03 flickr.jpg|thumb|250px|right|Sana'an]] [[File:Flag_of_Yemen.svg|thumb|70px|Bandera]] U '''Yemen''' hè un paese in [[Asia]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Yemen]] niy2gt3vjvxjg7s8tbvbd97ragbtqf3 Concepción 0 14085 401218 350108 2026-05-12T14:53:03Z Fausta Samaritani 15085 401218 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Concepción''' hè una cità di u [[Cile]]. Tene 216.061 abitanti ([[2002]]) è una superficia di 221,6km² cù una densità di 975 abitanti per km². [http://tools.wikimedia.de/~magnus/geo/geohack.php?language=en&params=36_46_22_S_73_03_47_W 36° 46' 22" S 73° 03' 47" W] == Imagine == <gallery perrow=5> File:Arco de Medicina UdeC.jpg| File:Moderno Edificio en Concepción.jpg| File:Desembocadura del Biobío.jpg| File:Ex Catedral de Concepción.jpg| File:Biobus01.jpg| File:Hotel El Araucano.JPG| File:Plaza de Armas Concepción.jpg| File:Concepcion-Chile(001).jpg| </gallery> ==Da vede dinò== [[Regione di u Biobío]] == Ligami == * [http://commons.wikimedia.org/wiki/Concepcion,_Chile Concepcion, Chile] * [http://www.concepcion.cl Concepción] [[Categoria:Cile]] g3v2p77oeii1k2bh6m1mcrkjthleah2 Columbus (Ohio) 0 15121 401219 332121 2026-05-12T14:56:21Z Fausta Samaritani 15085 401219 wikitext text/x-wiki [[File:Montage Columbus 1.jpg|right|thumb|200px|Columbus (Ohaio)]] '''Columbus''' hè una cità di i [[Stati Uniti]], capitale di l'[[Ohio]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Tene 797.434 abitanti ([[2010]]). == Rifarenzi == == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Stati Uniti d'America]] ovtcw7snj19da8rzuieuvt0si6fbqes John Cale 0 16347 401262 393961 2026-05-12T21:20:54Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 401262 wikitext text/x-wiki [[File:John Cale Angers (2).jpg|thumb|right|John Cale (2011).]] '''John Davies Cale''' ([[Garnant]], [[Wales]], [[9 di marzu]] [[1942]]) hè statu un musicante è cumpositore [[Regnu Unitu|britannicu]]. == Biugrafia == Famosu cume solista è cumpunente di u gruppu di i [[The Velvet Underground]]. == Discografìa == - ''Vintage Violence'' ([[1970]])<br> - ''Church of Anthrax'' ([[1971]])<br> - ''The Academy in Peril'' ([[1972]])<br> - ''Paris 1919'' ([[1973]])<br> - ''Fear'' ([[1974]])<br> - ''Slow Dazzle'' ([[1975]])<br> - ''Helen of Troy'' (1975)<br> - ''Honi Soit'' ([[1981]])<br> - ''Music for a New Society'' ([[1982]])<br> - ''Caribbean Sunset'' ([[1984]])<br> - ''Artificial Intelligence'' ([[1985]])<br> - ''Words for the Dying'' ([[1989]])<br> - ''Songs for Drella'' ([[1990]])<br> - ''Wrong Way Up'' (1990)<br> - ''Last Day on Earth'' ([[1994]])<br> - ''Walking on Locusts'' ([[1996]])<br> - ''HoboSapiens'' ([[2003]])<br> - ''blackAcetate'' ([[2005]])<br> - ''Shifty Adventures in Nookie Wood'' ([[2012]])<br> - ''M:FANS'' ([[2016]])<br> - ''Mercy'' ([[2023]])<br> == Ligami == * [http://www.john-cale.com/] Situ officiale. {{DEFAULTSORT:Cale, John}} [[Categoria:Musicante|Cale, John]] [[Categoria:Britannicu|Cale, John]] [[Categoria:Biugrafia|Cale, John]] gzz3023ksc35kccxsx9q6h425d96f9h Francisco Coloane 0 16498 401257 376279 2026-05-12T21:03:11Z Fausta Samaritani 15085 /* Fonti */ 401257 wikitext text/x-wiki [[File:Francisco_Coloana_%26_Mario_Uribe.jpg|right|thumb|240px|Francisco Coloane (à manca)]] Francisco Coloane (Quemchi, [[19 di lugliu]] [[1910]] - Santiago di u Cili, [[5 d'aostu]] [[2002]]) hè statu un scrittori [[Cili|cilenu]]. Hè cunsidaratu un di i più grandi [[rumanzu|rumanzieri]] latinu-americani di u [[XX seculu]]. Parechji critichi l'ani ancu paragunatu à autori com'è [[Ghjaseppu Conrad]] è [[Herman Melville]]. Si riteni ch'è i so opari aghjini furtamenti influinzatu, aldilà di un'intreia generazioni di scrittori sudamericani, ancu l'opara di [[Bruce Chatwin]]. U sensu di grandezza è di putenza di a natura, da i muntagni à i pianuri di a [[Patagunia]], da a scunfinata sulitudina di i diserti à l'uceanu, hè diffusu in tutti i so opari. Una volta Coloane dissi, parlendu di ciò chì l'avia spintu à scriva, ch'eddu era divintatu scrittori par nustalgia, par via di a mancanza di u mari è di i so isuli. == Biugrafia == Francisco Coloane nascì in [[Cili]], à Quemchi, in a pruvincia di u [[Chiloé]]. U so babbu, Juan Agustín Coloane, fù capitanu di a prima baliniera cilena è a so mamma, Humiliana Cárdenas, era una piccula prubitaria tarrania. À l'ità di 15 anni avia dighjà persu tremindù i parenti. Truvendu si custrettu à stantà u so pani, abbandunò a scola salesiana ind'eddu studiava è truvò travagliu com'è marinaru, annantu à i barchi longu i canali, com'è ''pidonu'' in i tinuti agriculi di a pampa australi, è participò ancu à i ricerchi pitrulifari in a zona di u [[Strettu di Magellanu]]. À l'iniziu di l'anni Trenta, Francisco Coloane si tramutò in [[Santiago di u Cili]], in cerca d'oppurtunità migliori. Quì truvò travagliu com'è ridattori par u ghjurnali ''L'Ultimi Nutizii''. Calchì annu dopu cuminciò à scriva raconti chì funi publicati da parechji ghjurnala è rivisti. Coloane conta i so numarosi viaghji, cumpiiti à cavaddu, in navi, barca, vilieri. In u [[1947]] participò à una spidizioni di carattaru scentificu-militara in l'[[Antartidi]]; viaghjò in a rigioni australi di u Cili incù [[Evgenij Aleksandrovič Evtušenko|Etvušenko]], u pueta russiu. Trascorsi dopu dui anni in [[China]], viaghjendu à traversu a [[Mongulia]], chì li ricurdò cusì da vicinu l'infiniti distesi di a Patagunia, ind'eddu avia trascorsu parti di a so ghjuvantù. Viaghjò dopu finu à i [[Galapagos]], ussirvendu è discrivendu incù passioni un patrimoniu naturali inparagunevuli è senza difesa. [[File:ColoaneQuemchi.jpg|thumb|Bustu di Coloane à Quemchi]] Coloane hà fattu cunnoscia aldilà di i so probbii cunfini i rigioni più isulati è scunnisciuti di u Cili: a parti più australi di a terra, a pruvincia di u Strettu di Magellanu è, di manera particulari, a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]]. U mondu à a fini di u mondu di Coloane hè un uceanu grisgiu è burrascosu, è i so acqui sò pupulati di baleni è balinieri, [[vechju marinu|vechji marini]], piscadori è timpesti. Ci conta [[Marcu Biancarelli]] una passata <ref>"U simpliciu fattu di mintuvà 'ssi noma in u quatru istituziunali di a lingua ufficiali di u Statu, u fattu di ramintà in 'ssu locu a diversità culturali d’un paesu chì vidia tutti i so libartà incamurrati, fù intarpritatu tandu com’è un cennu forti di dimucrazia." (in ''Cusmugrafia'', ''Diversità è dimucrazia'').</ref> chì cuncerna Francisco Coloane, quand'eddu intrì in l’Accademia Cilena di a Lingua, in 1980 è ch'eddu citò in u so discorsu d’intrunisazioni i paroli di i lingui minacciati di l'Indiani di a [[Terra di u Focu]] è di [[Patagunia]], chì dimostra u cuncernu di Coloane cù i lingui minacciati di sparizioni è a prutizzioni di a [[diversità linguistica]] è [[diversità culturali|culturali]]. In più di quissa hà cuntatu a vita simplicia d'essari umani à quandu vitturiosi, à quandu scunfitti, ma sempri impignati in una lotta senza tregua, in un' atmusfera mistiriosa è magica, à mità strada trà lighjenda è rialità. Non solu quissa si trova parò in i so pagini, ma ancu u racontu di a storia di u Cili, cumpresa a storia tragica di i dittaturi, di a parsicuzioni pulitica chì hà custrettu molti à essa esiliati è à abbandunà u so paesi probbiu . Coloane riciviti u Premiu Naziunali di a Litteratura in [[1964]] è murì in a so casa di Santiago di u Cili u 8 aostu [[2002]]. == Opari == * ''L'ultimu murzu di a Baquedano (El Ultimu Grumete de a Baquedano)'', [[1941]] * ''Capu Horn (Cabo de Hornos)'', 1941 * ''A Tierra di u Fuego s'è apaga'' (tiatru), [[1945]] * ''I balenieri di Quintay (Golfu de Penas)'', 1945 * ''I cunquistadori di l'Antartidi (Los conquistadores de l'Antártica)'', 1945 * ''Terra di u focu (Tierra di u Fuego)'', [[1956]] * ''Viaje à l'Este'', [[1958]] * ''Suvitendu a balena (El Camino de a Ballena)'', [[1962]] * ''Terra d'ubliu (El témpano de Kanasaka y otros cuentos)'', [[1968]] * ''Cacciadori d'Indios (El Guanaco blanco)'', [[1980]] * ''Crónicas de l'India'', [[1983]] * ''Velero anclado'', [[1995]] * ''Cuentos completos'', [[1999]] * ''Una vita à a fini di u mondu (Los pasos di u hombre)'', [[2000]] * ''Naufraghji'', [[2002]] * ''Galapagos (Traverìas y traversuras el las Galàpagos)'', 2002 * ''Antartidi (A campana nevegante)'', Guanda, [[2006]] * ''Papeles recortados (escritos sobre annantu à vida en Chjina)'', LOM, [[2004]], incù intruduzioni d'Armendu Uribe * ''Última carta'', Editorial Universidad de Santiago, [[2005]] == Noti == <references/> ==Liami== * Marcu Biancarelli, ''Diversità è dimucrazia'', in Cusmugrafia, Colonna Edizioni, 2011. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[categoria:Biugrafia|Coloane, Francisco]] [[Categoria:Scrivanu|Coloane, Francisco]] tb7qckyh1c9apconmxbco5ns23yadxo Julie Kavner 0 16641 401211 375772 2026-05-12T14:32:28Z Fausta Samaritani 15085 401211 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Julie Kavner.jpg|thumb|Kavner ([[2009]])]] '''Julia Deborah''' "'''Julie'''" '''Kavner''' hè un'[[cinemà|attrice]] [[Stati Uniti d'America|americana]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attrice|Kavner, Julie]] [[Categoria:Biugrafia|Kavner, Julie]] [[Categoria:Americana|Kavner, Julie]] oe48la6qkzrtza3knt3oji5qshto0f4 Campanili tortu di Pisa 0 17655 401244 388213 2026-05-12T18:18:24Z ~2026-28768-99 28097 /* Citazioni */ 401244 wikitext text/x-wiki [[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]] U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]]. Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni. L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]]. == Storia == === A custruzzioni === [[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]] [[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]] I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu. I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria. === I restauri === [[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]] Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref> Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni. == Chjusura == A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />. == Struttura == A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità. == Scheda == [[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]] * Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari * Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni * Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu * Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani) * Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri * Diamitru internu à a basa: 7,368 metri * Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri * Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri * Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani) * Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]] * Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S * Campani tutali: 7 * Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655 * Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262 * Scalini finu à a cella campanaria: 296 ==Citazioni== Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: :''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;'' :''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,'' :''Da li porghi è li riporghi,'' :''È chì sà quantu n'hè mortu !'' :''Parla in crusca, ma incapuccia,'' :''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].'' Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica U Rivaritu Antonu di [[Rinatu Coti]]: :''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.'' :''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?'' :''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.'' :''– Chì eti vistu ?'' :''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.'' == Altri torri pindenti in Pisa == Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref> ==Gallaria d'imaghjini== <gallery> File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu </gallery> == Noti == <references /> == Liami esterni == * {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali] * {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa] [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Torri di Pisa]] [[Categoria:Campanili|Pisa]] [[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]] [[Categoria:Torri pindenti|Pisa]] [[Categoria:Domu di Pisa]] 2jz5056ss0b8jm98sc5alsvd9lucork 401245 401244 2026-05-12T18:18:45Z ~2026-28768-99 28097 /* Citazioni */ 401245 wikitext text/x-wiki [[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]] U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]]. Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni. L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]]. == Storia == === A custruzzioni === [[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]] [[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]] I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu. I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria. === I restauri === [[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]] Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref> Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni. == Chjusura == A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />. == Struttura == A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità. == Scheda == [[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]] * Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari * Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni * Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu * Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani) * Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri * Diamitru internu à a basa: 7,368 metri * Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri * Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri * Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani) * Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]] * Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S * Campani tutali: 7 * Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655 * Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262 * Scalini finu à a cella campanaria: 296 ==Citazioni== Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: :''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;'' :''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,'' :''Da li porghi è li riporghi,'' :''È chì sà quantu n'hè mortu !'' :''Parla in crusca, ma incapuccia,'' :''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].'' Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica [[U Rivaritu Antonu]] di [[Rinatu Coti]]: :''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.'' :''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?'' :''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.'' :''– Chì eti vistu ?'' :''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.'' == Altri torri pindenti in Pisa == Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref> ==Gallaria d'imaghjini== <gallery> File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu </gallery> == Noti == <references /> == Liami esterni == * {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali] * {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa] [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Torri di Pisa]] [[Categoria:Campanili|Pisa]] [[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]] [[Categoria:Torri pindenti|Pisa]] [[Categoria:Domu di Pisa]] l6c4ybnqf4sfq9x5eo9me6rsp08tw45 401246 401245 2026-05-12T18:21:17Z ~2026-28768-99 28097 /* Citazioni */ 401246 wikitext text/x-wiki [[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]] U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]]. Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni. L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]]. == Storia == === A custruzzioni === [[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]] [[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]] I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu. I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria. === I restauri === [[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]] Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref> Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni. == Chjusura == A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />. == Struttura == A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità. == Scheda == [[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]] * Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari * Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni * Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu * Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani) * Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri * Diamitru internu à a basa: 7,368 metri * Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri * Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri * Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani) * Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]] * Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S * Campani tutali: 7 * Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655 * Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262 * Scalini finu à a cella campanaria: 296 ==Citazioni== Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: :''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;'' :''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,'' :''Da li porghi è li riporghi,'' :''È chì sà quantu n'hè mortu !'' :''Parla in crusca, ma incapuccia,'' :''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].'' Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica [[U Rivaritu Antonu]] di [[Rinatu Coti]] <ref>Rivista Robba, prima parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-1_a524.html siconda parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-2_a531.html</ref>: :''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.'' :''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?'' :''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.'' :''– Chì eti vistu ?'' :''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.'' == Altri torri pindenti in Pisa == Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref> ==Gallaria d'imaghjini== <gallery> File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu </gallery> == Noti == <references /> == Liami esterni == * {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali] * {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa] [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Torri di Pisa]] [[Categoria:Campanili|Pisa]] [[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]] [[Categoria:Torri pindenti|Pisa]] [[Categoria:Domu di Pisa]] iya0jhuce63b5tsp0njba7wyffos47j 401247 401246 2026-05-12T18:21:56Z ~2026-28768-99 28097 /* Citazioni */ 401247 wikitext text/x-wiki [[File:Leaning tower of pisa 2.jpg|thumb|U campanili tortu]] U '''Campanili tortu di [[Pisa]]''' (o ''Campanile tortu di Pisa''), ancu chjamatu simpliciamenti ''campanili tortu'' o ''torra di Pisa'', hè u [[campanili]] di u [[domu di Pisa|cattidrali di Santa Maria Assunta]], in a celebrissima [[Piazza di i Miraculi|piazza di u Domu]] di a quali hè u munimentu u più famosu par via di a so pindenza carattaristica, chì hè ancu u simbulu di a cità è un di i simbuli d'[[Italia]]. Si tratta d'un campanili altu circa 56 metri (58,36 metri cunsidarendu u pianu di fundazioni)<ref>[http://www.opapisa.it/it/a-piazza-di i-miracoli/torra-pendente/larchitettura.html www.opapisa.it, accessu 25 ghjugnu 2013].</ref>, custruitu duranti dui seculi, trà u [[XII seculu|dodicesimu]] è u [[XIV seculu|quattordicesimu]] seculu. Pisanti 14.453 tonni,<ref>{{it}} ''[http://torredipisa.historiaweb.net/ A Torra di Pisa, a storia, i diminsioni, a pindenza] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20141114200832/http://torredipisa.historiaweb.net/ |date=2014-11-14 }}'', TorrediPisa.it</ref> ci pridumineghja a linia curva, incù ghjiri d'[[arcata ceca|arcati cechi]] è sei piani di lughjetti. A so pindenza hè duvuta à un cidimentu di u tarrenu sottustanti chì era dighjà successu in i primi fasi di a custruzzioni. L'inclinazioni di l'edifiziu misura oghji 3,97°, rispettu à l'assu virticali. A torra hè gistita da l'Opara di a Primaziali Pisana,<ref>[http://www.opapisa.it/ Situ dell=pera Primarziale]</ref> impresa chì gistisci tutti i munumenti di a piazza di u Domu in Pisa. U campanili tortu hè statu prupostu com'è una di i [[setti maravigli di u mondu mudernu]]. == Storia == === A custruzzioni === [[File:Lightmatter pisa.jpg|thumb|150px|left|Vista in testa]] [[File:Torre pendente di Pisa 2.jpg|thumb|right|Ditagliu di i lughjetti esterni di u campanili tortu di Pisa]] I travagli principiàni u 9 aostu [[1173]] (mentri l'annu [[1174]], sicondu u [[calindariu pisanu]], in u quali l'annu principiava u 25 marzu). Com'è era di solitu à fà incù i [[faru|fari]] è incù i custruzzioni aghjacenti à u mari in generali, i fundamenti funi lasciati à ripasà par un annu sanu. Parechji studii trà i più ricenti attribuiscini a paternità di u prugettu à [[Diotisalvi]], chì à listessu periudu custruiti u [[Battisteru di San Ghjuvanni (Pisa)|battisteru]]. L'analugii trà i dui edifizii sò difatti numarosi, è in particulari u tipu di fundazioni. Altri autori sughjiriscini inveci [[Gherardi]], mentri sicondu [[Ghjorghju Vasari|Vasari]] i travagli funi principiati da [[Bonanno Pisanu]]. A tesa di Vasari, oghji cunsidarata priva di fundamentu, fù inveci cunsidarata valida soprattuttu dopu à u ritruvamentu in a vicinanza di u campanili d'una petra tumbali cù u nomu di u Bonanno, murata in l'atriu di l'edifiziu. I travagli ripresini in u [[1275]] sottu a vida di [[Ghjuvanni di Simonu]] è [[Ghjuvanni Pisanu]], aghjunghjendu à a custruzzioni pricidenti altri trè piani. In u tentativu di riddrizzà a torra, i trè piani aghjunti tendini à incurvà si in sensu oppostu à a pindenza. U campanili fù cumplittatu à a mità di u seculu succissivu, aghjunghjendu a cella campanaria. === I restauri === [[File:Pisa schiefer turm gewichte 1998 01.jpg|thumb|Contrappesi di piombu]] Dapoi a so custruzzioni u strapiombu hè crisciutu di manera impurtanta, ma in u corsu di i seculi ci sò stati ancu longhi periodi di stabilità o ancu di riduzzioni di a pindenza. In u corsu di l'Ottucentu u campanili subiti impurtanti ristauri, chì purtàni, par asempiu, à l'isulamentu di u basamentu di a torra. I travagli, effittuati sottu a dirizzioni di [[Lisandru Gherardesca]], contribuitini à scartà difinitivamenti a tiuria, sustinuta da parechji studii di l'ebbica, chi u campanili saria statu cuncipitu pindenti dipoi a so urighjini.<ref>G. Morolli (à cura di), ''Lisandru Gherardesca. Architettu tuscanu di u Rumanticisimu (Pisa 1777-1852)'', Pisa 2002, pp. 118-119.</ref> Dapoi marzu [[2008]] a torra hà righjuntu u liveddu difinitivu di cunsulidamentu sottu u prufilu di l'inclinazioni, di 3,97°, incù un spustamentu à a cima di u campanili di guasi un mezu metru è 'ssu valori divaria firmà inalteratu par alminu altri 300 anni. == Chjusura == A torra fù chjusa à u publicu u 7 ghjinnaghju 1990 <ref name=autogenerato1>[http://www.ripublica.it/online/cronaca/torrepisa/apartura/apartura.html a Ripublica/cronaca: Riaparta a Torra di Pisa Emuzioni par i primi turisti<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref> parchì l'inclinazioni era ghjunta à 4,50 metri <ref>[http://www.cumunu.pisa.it/doc/torra.htm a Torra di Pisa hè aparta<!-- Titulu inghjinaratu autumaticamenti -->]</ref>è dunqua era divintatu cuncretu u risicu d'affundamentu. U campanili fù riapartu u 15 dicembri 2001 dopu ch'è l'inclinazioni fussi stata ridutta di 44 cm grazia à i travagli custati 53 miliardi di liri in tuttu<ref name=autogenerato1 />. == Struttura == A struttura di u campanili incurpureghja dui stanzi. Una à a basa di a torra, cunnisciuta com'è sala di u Pesciu, par via d'un bassurilievu chì raprisenta un pesciu. 'Ssa sala ùn hà micca suffittu, essendu di fattu u cavu di a torra. L'altra inveci hè a cella campanaria, à u settimu aneddu. Dilimitata da i mura di u camminamentu supranu, hè anch'edda à celi apartu è à u centru, par via di un'apartura, ed hè pussibuli à veda u pian tarrenu di a torra. Sò inoltri prisenti trè rampi di scali: un'inintarrotta da a basa fina à u sestu aneddu, ind'eddu si esci fora; una, più chjuca chì porta da u sestu aneddu à u settimu; infini una sempri più chjuca, chì porta da u settimu aneddu à a summità. == Scheda == [[File:Scheme of the Leaning Tower of Pisa.svg|thumb|Misuri di a Torra di Pisa]] * Elevazioni di piazza di u Domu: circa 2 metri sopra u liveddu di u mari * Altezza: 58,36 metri (100 braccia pisani) annantu à u pianu di fundazioni * Altezza annantu à u tarrenu: 55,86 metri annantu à u latu più bassu è 56,70 metri annantu à u latu più altu * Altezza di ogni loghja: 5,82 metri (2 partichi o 10 braccia pisani) * Diamitru esternu à a basa: 15,484 metri * Diamitru internu à a basa: 7,368 metri * Diamitru di a fundazioni: 19,58 metri * Diamitru di u foru à a fundazioni: 4,5 metri * Circumfarenza à a basa: 48,6 metri (100 peda pisani) * Pesu: 14.453 [[tonna|tonni]] * Dirizzioni di a pindenza: 1173-1250 N, 1272-1997 S * Campani tutali: 7 * Campana più grandi: "L'Assunta"; 2,5 tonni, fusa in 1655 * Campana più antica: "Pasquareccia", fusa in 1262 * Scalini finu à a cella campanaria: 296 ==Citazioni== Hè citatu a torra di Pisa in a puisia [[U Duttori]] chì faci parti di i [[Puisii Ghjucosi]] di [[Paulu Matteiu di la Fuata]]: :''Oh! chì duttori ! Hà solcu mari è portu ;'' :''Hà vistu à [[Pisa]] è u campanili tortu,'' :''Da li porghi è li riporghi,'' :''È chì sà quantu n'hè mortu !'' :''Parla in crusca, ma incapuccia,'' :''Chì hè un Tuscanu di [[Carbuccia]].'' Hè ancu mintuvatu u campanili tortu di Pisa in un dialugu di a cronica [[U Rivaritu Antonu]] di [[Rinatu Coti]] <ref>Rivista Robba, 2026, prima parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-1_a524.html siconda parti https://www.rivistarobba.com/U-Rivaritu-Antonu-2_a531.html</ref>: :''– Chì ghjà, bastarà à tirassi trè salti in Pisa par sapè tutti i passati è i vinuti d’ogni parsona ? Ci sò statu anch’e, in Pisa, ma com’e eru partendu, tali è quali eru vultendu.'' :''– Ma allora, chì diàvuli seti andatu à circà in Pisa ?'' :''– Sò andatu à pigliammi parpena di vista. Cusì, avà, a sò comu edda hè fatta a torra torta.'' :''– Chì eti vistu ?'' :''– Aghju vistu a torra torta. Hè un campanili in carascena.'' == Altri torri pindenti in Pisa == Bench'eddu fussi u più famosu, u campanili di Santa Maria Assunta ùn hè micca l'unicu campanili tortu in Pisa: u solu custituitu par a maiò parti di [[rena]] è [[terra rossa]] hè causa di l'inclinazioni di altri dui torri campanarii, è dinò di parechji edifizii: u campanili di a [[ghjesgia di San Nicola (Pisa)|ghjesgia di San Nicola]], à l'estremità opposta di via Santa Maria, vicinu à u [[Lungarno]], chì mostra un'inclinazioni di 2,5 gradi, è u campanili di a [[ghjesgia di San Micheli di i Scalzi]] (in stu casu ancu a ghjesgia hè pindenti), à mità strada di u [[viali di i Piaghji]], chì hè inclinatu di 5 gradi.<ref name=NG>{{it}} ''National Geographic Italia'', vol. 24, nº 2, aostu 2009.</ref> ==Gallaria d'imaghjini== <gallery> File:Leaning tower door.JPG|Intrata di a torra File:Leaning tower loggiati.jpg|Lughjetti esterni File:Leaning tower staircase 6th floor.jpg|Scaletta chì porta da u 6º à u 7º liveddu File:Leaning tower staircase 7th floor.JPG|Scaletta chì porta da u 7º à l'8º liveddu File:Leaning tower staircase 8th floor.JPG|8º liveddu </gallery> == Noti == <references /> == Liami esterni == * {{it}} [http://www.opapisa.it/ Situ ufficiali] * {{it}} [http://www.compart-multimedia.com/virtuali/it/pisa/torra_di_pisa.htm Visita virtuali di a torra di Pisa] [[Categoria:Architittura]] [[Categoria:Torri di Pisa]] [[Categoria:Campanili|Pisa]] [[Categoria:Archititturi rumanichi di Pisa]] [[Categoria:Torri pindenti|Pisa]] [[Categoria:Domu di Pisa]] kuji8w3mc0eoi30e8jngn23i7h1adoc Ghjornu 0 18435 401209 390297 2026-05-12T14:29:35Z Fausta Samaritani 15085 file 401209 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wooden hourglass4.jpg|150px|right]] U '''ghjornu''' hè u periodu di 24 [[ore]] trà una mezanotte è a seguente. U tèrmine '''dì''', chi hè di generu maschile (singulare = plurale: ''u/lu/i/li dì''; ''Bon dì!'')<ref>https://adecec.net/infcor/index.php (inserisce "dì" (jour))</ref><ref> [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/D%C3%AC Vichipedìa sassaresa]</ref>, s'impiega raramenti in [[Còrsica]], ma hè cumunu in [[Sardegna]], in e varietà sardu-corse ([[gallurese]], [[sassarese]]), induve a parulla hè di u generu feminile (''la dì''; ''Bona dì!''). Sette ghjorni fòrmanu una sittimana. {{Ghjorni di a sittimana}} == Da vede dinù == *[[settimana]] *[[meridiana]] == Annutazione è surghjente== [[Categoria:Tempu]] jm0vw09ipmqkanisfcn0ilhe8ngyojk Keegan-Michael Key 0 19359 401258 375776 2026-05-12T21:06:03Z Fausta Samaritani 15085 401258 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Keegan-Michael Key Peabody 2014 (cropped).jpg|thumb|Key, [[2014]]]] '''Keegan-Michael Key''' hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attore|Key, Keegan-Michael]] [[Categoria:Americanu|Key, Keegan-Michael]] [[Categoria:Biugrafia|Key, Keegan-Michael]] el2a71itsp0j8q512xk7jeugjjaj47t 401259 401258 2026-05-12T21:10:55Z Fausta Samaritani 15085 data 401259 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Keegan-Michael Key Peabody 2014 (cropped).jpg|thumb|Key, [[2014]]]] '''Keegan-Michael Key''' ([[Southfield]], [[22 di marzu]] [[1971]]) hè statu un [[Cinemà|attore]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attore|Key, Keegan-Michael]] [[Categoria:Americanu|Key, Keegan-Michael]] [[Categoria:Biugrafia|Key, Keegan-Michael]] bxo2icabh8270bixazh8dsfdgs0cfsg Cristiano Ronaldo 0 20706 401276 397840 2026-05-13T07:23:56Z Fausta Samaritani 15085 /* Vede altri */ 401276 wikitext text/x-wiki {{Infobox Biugrafia|titulu=Cristiano Ronaldo|nome in lingua nativa=CR7|immagine=Cristiano Ronaldo playing for Al Nassr FC against Persepolis, September 2023 (cropped).jpg|descrizzione=Cristiano Ronaldo in 2023|nome è cognome=Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro|Universale (per ogni sughjettu) - Data di nascita=5 di ferraghju [[1985]]|Universale (per ogni sughjettu) - Locu di nascita=Funchal ([[Portugallu]])|Anni attivi=Dapoi 2002|firma=Cristiano Ronaldo Signature.svg|T-aghjunghje se necessariu=Al-Nassr|Aghjunghje se necessariu=Squadra di football|...=|attivita=2002 -|image=Cristiano Ronaldo playing for Al Nassr FC against Persepolis, September 2023 (cropped).jpg|nascita=5 di ferraghju [[1985]]|locu_nascita=[[Funchal]]|naziunalita=[[Portugallu|Purtughese]]}}'''Cristiano Ronaldo dos Santos Aveiro''' (prununzia: {{IPA|kɾiʃti'ɐnu ʁuˈnaɫðu}}) (natu in u [[1985]] in l’isula di [[Madera]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Purtugallu|purtughese]] Hè cunsideratu unu di i migliori ghjucadori di [[futbol]] , essendu, per esempiu, passatu da u [[Manchester United]] à u [[Real Madrid]]. == Biugrafia == Hè cunnisciutu per a so velocità, a so tecnica, è a so capacità à marcà in ogni situazione. Principiò a so carriera prufessiunale cù u [[Sporting di Lisbona]], prima d’esse ricrutatu da u [[Manchester United]] in u 2003. Cù i « Red Devils », vincì u so primu Ballon d’Or in u 2008. Dopu, ghjucò parechji anni à u Real Madrid ([[2009]]-[[2018]]), induv’ellu diventò u migliò marcadore di a storia di u club. Cù i « Merengues », vincì quattru Lighe di i Campioni. Passò dopu à a Juventus di Turinu è infine riturnò à u Manchester United prima d’unisce si à Al-Nassr, in [[Arabia Saudita]], in u [[2023]]. Capitanu di a squadra naziunale di u [[Portugallu]], hà vintu l’Euro [[2016]] è a Nations League 2019. Hè ancu u migliò marcadore di l’istoria di e selezzione naziunale. Hè cugnumatu « CR7 » da e so iniziali è u numeru ch’ellu porta spessu. Hè cunsideratu cum’è una legenda viva di u football mundiali. == Carriera prufessiunale == * '''Sporting CP''' (2002–2003) * '''Manchester United''' (2003–2009, 2021–2022) * '''Real Madrid''' (2009–2018) * '''Juventus''' (2018–2021) * '''Al-Nassr''' (2023–...) == Statìstiche == Durante a so carriera, Cristiano Ronaldo hà marcatu più di '''850 butte''' in partite ufficiale, ciò chì ne face unu di i migliori marcatori di tutti i tempi. Hà dinù stabilitu numerosi '''record''' in Lighe di i Campioni (più di 140 butte), è in selezzione naziunale (più di 120 butte). == Trofei == [[File:C. Ronaldo - Ballon d'Or 2014.jpg|sinistra|miniatura|261x261px|'''Cristiano Ronaldo''' in [[2014]]]] '''Cristiano Ronaldo''' hà vintu '''5''' Ballons d'Or in tutta a so carriera prufessiunale. ([[2008]], [[2013]], [[2014]], [[2016]], [[2017]]) Hà vintu : '''4x Vincitore di u Golden Boot''' (''Golden Boot winner''), '''4x''' '''U ghjucatore di l'annu UEFA''' (''UEFA Player of the Year''), '''3x U megliu ghjucadore di l'omi FIFA''' (''The Best FIFA Men's Player''), '''13x Ghjucatore di l'annu''' ([[2007]] : [[Regnu Unitu]], [[2007]] : [[Portugallu]], [[2008]], [[2009]], [[2011]], [[2012]], [[2013]], [[2015]], [[2016]], [[2017]], [[2018]], [[2019]], [[2020]]) (''Player of the Year''), '''1x Premiu FIFA Puskás''' (''FIFA Puskás Award''), '''20x Primu marcatore''' (''Top Scorer''), '''9x Ghjucatore di a Stagione''' (''Player of the Season''), '''1x Campione d'Europa''' ([[2016]]) (''European Champion''), '''5x Vincitore di a Champions League''' ([[2008]], [[2014]], [[2016]], [[2017]], [[2018]]) ''(Champions League winner''), '''3x Vincitore di a Supercup UEFA''' ([[2015]], [[2017]], [[2018]]) (''UEFA Super Cup winner''), '''2x Campione d'[[Italia]]''' ([[2019]], [[2020]]) (''Italian champion''), '''2x campionu di [[Spagna]]''' ([[2012]], [[2017]]) (''Spanish champion''), '''3x campionu [[Inglese]]''' ([[2007]], [[2008]], [[2009]]) (''English champion''). == Note è fonti == == Vede altri == * [[Portugallu]] [[Categoria:Ghjucadore di pallò|Ronaldo, Cristiano]] [[Categoria:Purtughesu|Ronaldo, Cristiano]] [[Categoria:Biugrafia|Ronaldo, Cristiano]] hm0kiibchealc9vyymci6heqv9dyaqy Dinamo Zagabria 0 20882 401226 400989 2026-05-12T15:12:54Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ link 401226 wikitext text/x-wiki {{Football club infobox | nomeclub = Dinamo Zagabria | immagine = | nomecompletu = Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb | nickname = ''Modri'' (Turchini), ''Plavi'' | fundatu = [[1945]] | stadiu = [[Stadiu Maksimir]] | capacità = 35,123 | presidente = [[Mirko Barišić]] | allinatori = [[Fabio Cannavaro]] | leca = Super Liga | stagione = 2023/24 | pusizione = 1u | | pattern_la1 = _dzagreb1920h | pattern_b1 = _dzagreb1920h | pattern_ra1 = _dzagreb1920h | pattern_sh1 = _adidasblue | pattern_so1 = _3_stripes_white | leftarm1 = 0000FF | body1 = 0000FF | rightarm1 = 0000FF | shorts1 = FFFFFF | socks1 = 0000FF | pattern_la2 = _sufc1819a | pattern_b2 = _sufc1819a | pattern_ra2 = _sufc1819a | pattern_sh2 = _adidasblack | pattern_so2 = _3_stripes_black | leftarm2 = CCFF00 | body2 = CCFF00 | rightarm2 = CCFF00 | shorts2 = CCFF00 | socks2 = CCFF00 | pattern_la3 = _dzagreb1920t | pattern_b3 = _dzagreb1920t | pattern_ra3 = _dzagreb1920t | pattern_sh3 = _dzagreb1920t | pattern_so3 = _dzagreb1920t | leftarm3 =080347 | body3 = 0d009e | rightarm3 = 080347 | shorts3 = 080347 | socks3 = 080347 shirtsupplier=[[Adidas]] | shirtsponsors=<nowiki>[[]] (home)</nowiki><br><nowiki>[[]] (away)</nowiki> | }} {{Ortografia è grammatica da verificà}} U '''Građanski Nogometni Klub Dinamo Zagreb''', cunnisciutu in [[Corsica]] cum'è '''Dinamo Zagabria''' è in u passatu cù u nome di '''Croazia Zagabria''', hè un club di [[pallò]] di [[Zagabria]], [[Croazia]]. Hè statu fundatu in u [[1945]]. Ghjucate in a Prva HNL, a categuria più alta di u pallò croata. è hè u club di più successu in u so paese, cù 19 leghe, 15 cuppe è internaziunale una Copa Fieri Inter-Città. Dinamo hè cunnisciutu per i so fideli è fanatichi di i fanni di Bad Blue Boys. U club hè rispettatu in u mondu sanu per a so scola di pallò, chì hè statu cunsideratu unu di i migliori in l'Europa in l'ultimi anni. U club hè statu fundatu u 9 aprile 1911 è u 9 di Ghjugnu 1945 uniu cù trè altre entità sportive in Zagabria; HAŠK, Građanski è Concordia.1 In u mumentu chì a Croazia era parte di Iugoslavia, hà ghjucatu in a Prima Liga Iugoslava, induve hà guadagnatu quattru Ligue è sette cuppe. Hè statu ancu u primu club croatu è iugoslava à vince una cumpetizione europea, a cuppa di fiere Inter-cità in a so edizione 1967/68. In tuttu questu tempu, Dinamo ùn hè mai cascatu da a prima categuria. Quandu a Croazia diventa indipendente, a squadra intrì in Prva HNL, hà negatu u nome Dinamo è avianu altre nomi, cum'è "HAŠK Građanski" è "Croatia Zagreb". Tuttavia, hà recuperatu a so denominazione originale in 2000. A presidenza hà aghjuntu in 2011 à u nome corporativu l'appellu Građanski (in lingua corsa, "citatini") è celebrava l'atti di u centenariu, cuntendu cum'è a data fundatore di u Građanski Zagabria. L'entità mantene una forte rivalità cù u Hajduk Spalatu, cù u quale disputa u dettu u Derby Eternu di Croazia. == Storicu == === In a liga di Iugoslavia === Quandu si finì a seconda guerra mundiale, a riunificazione di e republica balcaniche, cumprese a Croazia, hè accaduta in a Republica di Iugoslavia. I trè club sportivi di più successu in Zagabria - HAŠK, Građanski è Concordia - sò stati dismantellati da e autorità lucali. Invece, una nova squadra hè stata creata per cumbinà u megliu trà e trè entità. Cusì, Dinamo Zagreb hè statu custituitu ufficialmente u 9 di ghjugnu di u 1945. A squadra hè stata nutrita soprattuttu da i ghjucatori di Građanski, chì anu aduttatu ancu i so culori è a basa di fan, mentre chì u so primu entrenatore era Márton Bukovi. U stadiu induve hà ghjucatu i so primi partiti era u Stadiu Koturaška, anche se si trasferì prestu à u Stadiu Maksimir, u so attuale fieru. Dapoi a so fundazione, Dinamo Zagabria hè stata una di e squadre più putente in a Prima Liga di Iugoslavia, è ùn hà mai calatu. Vincìu u so primu titulu in a stagione 1947/48, è in u 1951 vincì a so prima Cuppa di Iugoslavia. Tra i anni 1950 è 1960, a squadra croata hà guadagnatu altre dui ligi (in 1954 è 1958) è quattru tazzi (in 1960, 1963, 1965 è 1969). Internazionalmente, Dinamo hà debuttatu in l'edizione 1958/59 di a Cuppa Europea, induve hè cascatu in a prima volta contru Dukla Praga. Tuttavia, hà avutu megliu furtuna in a Cuppa Europea di i Vincitori in Cup, in quale anu arrivatu à semifinali in a so edizione 1960/61, è in a Cuppa UEFA, allora cunnisciuta cum'è cuppa di fiere Inter-cità. In u 1962/63 i croati anu ghjuntu à a finale, induve sò stati scunfitti da u Valencia CF. In l'edizione 1966/67 Inter-cità fiera cuppa, Dinamo Zagabria hè diventatu u primu squadra in a Repubblica di Iugoslavia à vince una cumpetizione europea. I croati anu righjuntu a finale scunfitta à rivali cume Juventus Torinu o Eintracht Frankfurt. In a so ultima partita, u club hà scunfittu à Leeds United per 2: 0 in casa è 0: 0 fora, pigliendu a vittoria. Ancu se Dinamo Zagabria hà continuatu à esse unu di i club i più putenti di a Croazia, a so prestazione in a liga Iugoslava ùn era cum'è aspetta. U club ùn hà guadagnatu nisun campionatu pertinente in l'anni seguenti, eccettu per una cuppa Balkan in u 1976. I so risultati sò megliurà in l'anni 1980, cù u risultatu di a so sesta Copa Iugoslava in 1980, a so quarta lega in 1982, è un a settima cuppa in u 1983. In quella decada Dinamo Zagreb hà scacciatu i ghjucatori chì dopu triunfà in u football europeu, cum'è Davor Šuker, Zvonimir Boban è Alen Peternac. A stella croata Robert Prosinečki hà digià debutatu à Dinamo, ancu se ellu hà ghjucatu solu uni pochi di partiti è dopu chì ellu era rifiutatu da u so coach, hè statu trasmessu à a Stella Rossa di Belgradu, induve hà scuppatu da ghjucadore di pallò. Precisamente contr'à a Stella Rossa anu fattu l'incidenti storichi di u partitu Dinamo Zagreb-Red Star Belgrad u 13 di maghju 1990, chì hà causatu una battaglia campata in u stadiu Maksimir è l'arraglia era ancu simbolicamente cunsiderata cum'è u principiu di a guerra d'indipendenza croata. === In a liga di Croazia === Dopu l'indipendenza croata di Iugoslavia, Dinamo Zagabria sustene a secessione è ricunnosce immediatamente a Federazione di Pallò di Croata di novu criata. À a fine di u 1991 u club hà cambiatu u so nome da quellu di HAŠK Građanski, abbandunò a liga Iugoslava è participò à a prima edizione di a Liga di Pallò di Croazia, chì si trova in 1992. In u so debuttu hà ghjucatu cum'è HAŠK Građanski, nome chì hè cambiatu in Croazia Zagabria in 1993 è Dinamo Zagabria in 2000. In i campiunati croati, Dinamo Zagabria hè diventatu una di e squadre i più putenti di u paese cun u so più grande rivali, u Hajduk Spalatu (ò Hajduk Sbalatu). Sottu u nome Croazia Zagabria hà guadagnatu sei Liga, in 1993 è cinque in una fila da 1995/96 à 1999/2000, è quattru Cupi croate. À u livellu internaziunale, u club hà qualificatu per a prima volta per a UEFA Champions League in a so edizione 1998/99, è, se hè finitu secondu, ùn pudia micca entre in i quarti di finale. I ghjucassi torna stu torneu in 1999/2000. Dighjà cum'è Dinamo Zagabria, Dinamo Zagabria hà guadagnatu a liga di novu in u 2003 è hà incunatu una partita di sei lighe consecutive, da a 2005/06 à a stagione 2010/11, cun una duminanza assoluta di tornei domestici. In modu simile, hà vintu cinque cuppe croate in l'anni 2000 è quattru Super Cup. In i tornei europei ùn hè micca tantu furtunatu è, malgradu a qualificazione per a Champions League, ùn hè micca spessu statu capace di superà a fase di qualificazione, avè da esse relegatu per ghjucà a UEFA Europa League. In l'edizione 2011/12, hà riesciutu à qualificà à a fasa di gruppi di u torneu europeu superiore, scunfittendu Malmö FF in a tappa di qualificazione. In 2012-2013 hà qualificatu di novu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League. Entratu in u gruppu cù Porto, Dinamo Kiev è Paris Saint-Germain, hà pigliatu un egalità è hà patitu cinque scunfitte, finendu ancu l'ultimu, cù una differenza di gol -13. In 2015-2016 hà qualificatu per a fase di gruppi di a UEFA Champions League, induve hà guadagnatu una vittoria è hà patitu cinque scunfitti contr'à Bayern Munich, Arsenal è Olympiakos. A vittoria in casa contr'à Arsenal (2-1) hè stata a prima volta in a fasa di gruppi di a Champions League da u 1999. Nel 2018-2019 fu eliminata dalla UEFA Champions League al turno di play-off dallo Young Boys e retrocesse nella fase a gironi di Europa League, nel gruppo con Fenerbahçe, Anderlecht e Spartak Trnava. Dopo aver vinto le prime quattro partite ed essersi assicurata il primo posto nel girone, la Dinamo concluse con due 0-0 le ultime due gare, chiudendo in vetta con 14 punti. Ai sedicesimi di finale perse per 2-1 nella gara di andata in casa contro il Viktoria Plzeň, ma al ritorno riuscì ad imporsi per 3-0, superando così il turno. Ai sedicesimi di finale batté per 1-0 in casa portoghesi del Benfica, ma al ritorno fu eliminata perdendo per 3-0 dopo i tempi supplementari in Portogallo. À l'iniziu di a stagione 2019-20, Dinamo hà vintu u FC Saburtalo Tbilisi 5-0 nantu à l'agregazione in a seconda tappa di qualificazione, Ferencvárosi TC 5-1 in aggregatu in a 3ª tappa di qualificazione è Rosenborg BK 3-1 in aggregatu in u ghjocu- offs di 2019–20 UEFA Champions League è assicurendu un postu in Group Stage una volta più di 3 anni. L'estrazione hà cunclusu chì Dinamo ghjucarà in u Gruppu C cù u Manchester City FC, u FC Shakhtar Donetsk è l'[[Atalanta BC]]. Duru chì Dinamo hè statu cunsideratu cum'è un outsider totale in u gruppu, per a sorpresa di parechji, Dinamo hà battu Atalanta BC, chì hà finitu 3e in a stagione passata in Serie A, 4-0 in casa à Zagreb, chì hè a più alta vittoria in a Champions League per Dinamo in a storia di u club. == Tituli == * '''Prva HNL: (24)''' ** 1993, 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2003, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2018, 2019, 2020, 2021, 2022, 2023 * '''Cuppa di Croazia: (15)''' ** 1994, 1996, 1997, 1998, 2001, 2002, 2004, 2007, 2008, 2009, 2011, 2012, 2015, 2016, 2018 * '''Supercuppa di Croazia: (6)''' ** 2002, 2003, 2006, 2010, 2013, 2019 == Da vede dinò == - [[Bruno Petković]]<br> - [[Dino Perić]]<br> == Liami == [http://www.gnkdinamo.hr/ Situ Ufficiale] [[Categoria:Croazia]] [[Categoria:Dinamo Zagabria]] 56pjxpr1y61klermvt0g15i3ksjispa Dino Perić 0 20891 401225 364995 2026-05-12T15:11:32Z Fausta Samaritani 15085 401225 wikitext text/x-wiki '''Dino Perić''' (natu in u [[1994]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Croazia|croatu]] di u [[Dinamo Zagabria]] è di a Croazia. Dapoi a stagione 2016-2017, Dino Peric hà rapprisintatu u Dinamo Zagabria. === Biugrafia === [[Categoria:Ghjucatori di Dinamo Zagabria|Perić]] [[Categoria:Biugrafia|Perić]] cn0oy9pqr0n4cwrcqrki86rpfv5sqzz Siegfried & Roy 0 21021 401175 372041 2026-05-12T12:09:29Z Fausta Samaritani 15085 link 401175 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:001 Siegfried und Roy 100 Jahre magischer Zirkel im Gasteig.JPG|thumb|250px|right|Siegfried & Roy, [[2012]]]] I '''Siegfried & Roy''' eranu un duo di maghi è animatori tedeschi-americani, più cunnisciuti per i so apparizione cù leoni bianchi è cù tigri bianchi. Era cumpostu da '''Siegfried Tyron Fischbacher''' (natu u [[13 di ghjugnu]] [[1939]]) è '''Roy Horn''' (Uwe Ludwig Horn, [[3 uttrovi]] [[1944]] – [[8 di maghju]] [[2020]]). Da u [[1 di ferraghju]] di u [[1990]], finu à a ferita di a fine di a carriera di Horn, in u so anniversariu u [[3 uttrovi]] [[2003]], u duo hà furmatu ''Siegfried & Roy at the Mirage Resort and Casino'', chì era cunsideratu cum'è u più visitatu spettaculu in [[Las Vegas]], ([[Nevada]]). D'aostu [[2004]] à maghju [[2005]], Fischbacher è Horn sò pruduttori esecutivi di ''[[Babbu di a Pride]]''. [[Categoria:Americanu|Siegfried & Roy]] [[Categoria:Tedescu|Siegfried & Roy]] gjemzt62vnp5c4oed4w5qlim8icv1gf Vicente Fernández 0 22399 401261 380047 2026-05-12T21:13:53Z Fausta Samaritani 15085 401261 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Fernandez-3-24-13 03.JPG|thumb|Vicente Fernández (2013)]] '''Vicente Fernández Gómez''' hè statu un cantadore [[Messicu|messicanu]]. Hè mortu u [[12 di dicembre]] di u [[2021]]. ==Biugrafia== [[Categoria:Musicante|Fernández, Vicente]] [[Categoria:Messicu|Fernández, Vicente]] [[Categoria:Biugrafia!Fernández, Vicente]] hrfe3pyjeueeivhntkx4p921ins1qqz Wikipedia:Statistiche 4 22545 401227 400594 2026-05-12T15:25:43Z Fausta Samaritani 15085 fix 401227 wikitext text/x-wiki == Statistiche [[Wikipedia]] in lingua corsa == [[File:StatisticsUsingTechnology.jpg|thumb|350px|center|''Statistics Using Technology'' ([[2014]])]] === 2026 === ;[[Aprile]] [[2026]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2026. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''8.805''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''2.137.401''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''1.044'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''399.828'''. I articuli sò '''18.053'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''22,15'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''24'''. === [[2024]] === ;[[12 di ghjennaghju]] Corsipedia tene '''8.000''' ''pagine di cuntenutu''. L'articulu numaru 8.000 hè: [[Tachybaptus ruficollis]]. === 2023 === ;[[Ghjennaghju]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.507''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.201.568''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''905'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.489'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''. ;[[Ferraghju]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.517''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.209.560''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''908'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.705'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,27'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''. ;[[Marzu]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2023. Corsipedia hè à u '''191°''' postu, cù '''6.530''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.212.166''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''913'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''383.837'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,26'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''. ;[[Aprile]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.537''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.214.066''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''915'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.002'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,25'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''. ;[[Maghju]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2023. Corsipedia hè à u '''192°''' postu, cù '''6.571''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.238.505''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''943'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.387'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,20'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''44'''. ;[[Ghjugnu]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2023. Corsipedia hè à u '''190°''' postu, cù '''6.706''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.275.720''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''384.898'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''42'''. ;[[Lugliu]] [[2023]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2023. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.918''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.353.600''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''944'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''385.745'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,68'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''40'''. ;[[Aostu]] 2023 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''7.290''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.496.135''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''947'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''386.736'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''24,13'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|37}}'''. ;[[Uttrovi]] 2023 Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2023. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''7.797''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.695.267''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''955'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.298'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''. ;[[Nuvembri]] 2023 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2023. Corsipedia hè à u '''178°''' postu, cù '''7.917''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.731.271''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''958'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''389.991'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''23,24'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) (Stub-ratio)) hè '''{{Verde|29}}'''. === 2022 === ;[[Ghjennaghju]] [[2022]] Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ferraghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.111''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.105.443''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.688'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,96'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''. ;[[Ferraghju]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1u di marzu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.120''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.119.709''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.011'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,94'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''. ;[[Marzu]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di aprile]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.130''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.128.007''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''723'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.156'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''. ;[[Aprile]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di maghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.132''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.130.994''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''732'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''378.406'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,92'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''49'''. ;[[Maghju]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di ghjugnu]] 2022. Corsipedia hè à u '''187°''' postu, cù '''6.180''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.138.411''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''740'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.023'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,79'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''. ;[[Ghjugnu]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di lugliu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.193''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.146.831''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''743'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.345'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,67'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''. ;[[Lugliu]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'aostu]] 2022. Corsipedia hè à u '''188°''' postu, cù '''6.201''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.149.180''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.511'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,66'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''. ;[[Aostu]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.206''' ''pagine di cuntenutu'' è cù ''' 1.152.926''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''762'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''379.593'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,65'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''49'''. ;[[Settembre]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 uttrovi]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.272''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.165.016''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''794'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''380.072'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,54'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''. ;[[Uttrovi]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.395''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.167.417''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.004''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''829'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''381.549'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,43'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''48'''. L'utilizatori sò '''20.240'''; l'utilizzatori attivi sò '''38'''; l'amministratori sò '''2'''. ;[[Nuvembri]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2022. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.429''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.172.701''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.067''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''855'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.238'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,37'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.391'''; l'utilizzatori attivi sò '''28'''; l'amministratori sò '''2'''. ;[[Dicembre]] 2022 Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2023. Corsipedia hè à u '''189°''' postu, cù '''6.456''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.185 564''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. Tene '''15.104''' pagine tutali. E ''Biugrafie'' sò '''895'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''382.911'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,35'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''45'''. L'utilizatori sò '''20.540'''; l'utilizzatori attivi sò '''31'''; l'amministratori sò '''2'''. === 2021 === ;[[Aostu]] [[2021]] Statistiche Corsipedia à l'[[1 di settembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.051''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.037.971''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''670'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''375.839'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,10'''. U ''Depth'' ((Edits/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''{{Red|50}}'''. ;[[Settembre]] 2021 Statistiche Corsipedia à l'[[1 d'uttrovi]] 2021. Corsipedia hè à u '''184°''' postu, cù '''6.065''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.072.187''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''705'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.618'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,05'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''. ;[[Uttrovi]] 2021 Statistiche Corsipedia à l'[[1 nuvembri]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.071''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.088.420''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''707'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''376.967'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''26,02'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles)) hè '''50'''. ;[[Nuvembre]] 2021 Statistiche Corsipedia à l'[[1 di dicembre]] 2021. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.086''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.092.363''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''709'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.235'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''. ;[[Dicembre]] 2021 Statistiche Corsipedia à l'[[1u di ghjennaghju]] 2022. Corsipedia hè à u '''185°''' postu, cù '''6.092''' ''pagine di cuntenutu'' è cù '''1.099.956''' ''parolle'' in tutte e pagine di cuntenutu. E ''Biugrafie'' sò '''718'''. E ''mudifiche'', à parte di l'installazione di Corsipedia, sò '''377.451'''. A ''media di e mudifiche'' pè pagina hè '''25,99'''. U ''Depth'' ((Edicions/Articles) x (No-articles/Articles) x (Stub-ratio)) hè '''50'''. === [[2015]] === ;[[1 di lugliu]] Corsipedia tene '''5.000''' ''pagine di cuntenutu''. == Ligami annantu à a reta == * Stats Wikipedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/PlotEditsCO.png] * Stats Wikimedia (CO) [https://stats.wikimedia.org/EN/EditsRevertsCO.htm] [[Categoria:Wikipedia|Statistiche]] 27i1cncn7wfuznlokeuk9qi5mhw4x5z Algeria 0 22655 401255 396403 2026-05-12T18:58:06Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401255 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Algeria.svg|thumb|200px|rught|Bandera di l'Algeria]] L''''Algeria''' ò l''''Alghjeria''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: الجزائر‎, ''al-Jazāʾir''; in berberu: ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ, ''Dzayer''), ufficialmente '''Republica Demucratica Populare di Algeria''' (in àrabu: الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية, ''al-Jumhūriyya al-Jazāʾiriyya ad-Dīmuqrāṭiyya aš‑Šaʿbiyya''; in [[lingua francese|francese]]: ''République algérienne démocratique et populaire''), hè unu statu di u [[Nordafrica]], appartinente à u [[Maghreb]], in gran parte occupatu dà u disertu di u [[Sahara]]. == Discrizzioni == Hà capitale hè [[Algeri]]. == Da vede dinò == * [[Numidia]] [[Categoria:Algeria]] 35upd643aiyg5ua3sre1s06woh6v7ri 401256 401255 2026-05-12T19:01:12Z Fausta Samaritani 15085 file 401256 wikitext text/x-wiki [[File:Tahagart.jpg|thumb|200px|right|Desertu di u Sahara]] [[File:Flag of Algeria.svg|thumb|80px|rught|Bandera]] L''''Algeria''' ò l''''Alghjeria''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: الجزائر‎, ''al-Jazāʾir''; in berberu: ⴷⵣⴰⵢⴻⵔ, ''Dzayer''), ufficialmente '''Republica Demucratica Populare di Algeria''' (in àrabu: الجمهورية الجزائرية الديمقراطية الشعبية, ''al-Jumhūriyya al-Jazāʾiriyya ad-Dīmuqrāṭiyya aš‑Šaʿbiyya''; in [[lingua francese|francese]]: ''République algérienne démocratique et populaire''), hè unu statu di u [[Nordafrica]], appartinente à u [[Maghreb]], in gran parte occupatu dà u disertu di u [[Sahara]]. == Discrizzioni == Hà capitale hè [[Algeri]]. == Da vede dinò == * [[Numidia]] [[Categoria:Algeria]] 4ng08l53wbvbw5en8r3jkprb14j9ca3 Lycopodiaceae 0 23023 401194 400606 2026-05-12T12:47:11Z Fausta Samaritani 15085 401194 wikitext text/x-wiki [[File:Lycopodium annotinum1.jpg|thumb|200px|right|''[[Lycopodium annotinum]]'']] Famiglia di i '''Lycopodiaceae'''. == Listinu di piante == ;D [[Diphasiastrum alpinum]]<br> ;H [[Huperzia selago]]<br> == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Lycopodiaceae]] [[Categoria:Flora]] k4w2rumjv6tc55ni8tl5ml9uieqoguw Selaginellaceae 0 23024 401195 400607 2026-05-12T12:47:45Z Fausta Samaritani 15085 401195 wikitext text/x-wiki [[File:Selaginella canaliculata.jpeg|thumb|200px|right|''[[Selaginella canaliculata]]'']] Famiglia di i '''Selaginellaceae'''. == Listinu di piante == ;S [[Selaginella denticulata]]<br> [[Selaginella kraussiana]]<br> == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Selaginellaceae]] [[Categoria:Flora]] 3drsl8g8rkhltatyevj7nof7v13gn9t Isoetaceae 0 23025 401191 400604 2026-05-12T12:44:34Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ 401191 wikitext text/x-wiki [[File:Illustration Isoetes lacustris0.jpg|thumb|180px|right|''[[Isoetes lacustris]]'']] Famiglia di i '''Isoetaceae'''. == Listinu di piante == ;I [[Isoetes velata]]<br> [[Isoetes histrix]]<br> [[Isoetes durieui]]<br> == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Isoetaceae]] [[Categoria:Flora]] 0uyl8edxr6ba8iht5rukw9bpeftimip Ophioglossaceae 0 23026 401189 400600 2026-05-12T12:43:35Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ 401189 wikitext text/x-wiki [[File:Illustration Ophioglossum vulgatum0.jpg|thumb|180px|right|''Ophioglossum vulgatum'']] Famiglia di i '''Ophioglossaceae'''. === Listinu di piante === ;B [[Botrychium lunaria]]<br> [[Botrychium matricariifolium]]<br> [[Botrychium simplex]]<br> ;L [[Lingua serpina]]<br> ;O [[Ophioglossum vulgatum]]<br> [[Ophioglossum azoricum]]<br> == Riferimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.<br> [[Categoria:Ophioglossaceae]] 37468g2a9hyj5xzfolzdq5wivzc5dh4 Woodsiaceae 0 23030 401196 400610 2026-05-12T12:48:11Z Fausta Samaritani 15085 401196 wikitext text/x-wiki [[File:Woodsia ilvensis Moore47A.png|thumb|200px|right|''[[Woodsia ilvensis]]'', (Moore)]] Famiglia di i '''Woodsiaceae'''. == Listinu di piante == ;F [[Filetta feminiccia]]<br> ;G [[Gymnocarpium dryopteris]]<br> == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Woodsiaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] ki9m4hyumfnynndabbx5276u9m9y0hu Thelypteridaceae 0 23031 401192 400603 2026-05-12T12:45:54Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ 401192 wikitext text/x-wiki [[File:Phegopteris hexagonoptera1.JPG|thumb|200px|right|''[[Phegopteris hexagonoptera]]'']] Famiglia di i '''Thelypteridaceae'''. == Listinu di piante == ;F [[Filetta padulana]]<br> ;O [[Oreopteris limbosperma]]<br> ;P [[Phegopteris connectilis]]<br> == Riferimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.<br> [[Categoria:Thelypteridaceae]] [[Categoria:Flora di Corsica]] 8m2d45bqasmm26xwia1bjfwsygsawxv Polypodiaceae 0 23034 401193 400605 2026-05-12T12:46:33Z Fausta Samaritani 15085 401193 wikitext text/x-wiki [[File:Polypodium vulgare (aka).jpg|thumb|200px|right|Polypodium vulgare]] Famiglia di i '''Polypodiaceae'''. == Discrizzioni == == Listinu di piante == ;P [[Polypodium cambricum]]<br> [[Polypodium interjectum]]<br> [[Polypodium vulgare]]<br> == Rifarimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Polypodiaceae]] [[Categoria:Flora]] h2w25e9v7qmhzr2d1yi5t4moodvdshn Pteridaceae 0 23039 401190 400602 2026-05-12T12:44:05Z Fausta Samaritani 15085 401190 wikitext text/x-wiki [[File:Starr 051122-5326 Pityrogramma austroamericana.jpg|thumb|250px|right|[[Pityrogramma austroamericana]]]] Famiglia di i '''Pteridaceae'''. == Descrizzione == == Listinu di piante == ;A [[Adiantum capillus-veneris]]<br> [[Anogramma leptophylla]]<br> ;C [[Cheilanthes guanchica]]<br> [[Cryptogramma crispa]]<br> ;P [[Pteris cretica]]<br> == Riferimenti == Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.<br> [[Categoria:Pteridaceae]] [[Categoria:Flora]] 3jw9hxtudps00lg2ec42mr4zrlswdzf Myrtaceae 0 23152 401188 401020 2026-05-12T12:43:07Z Fausta Samaritani 15085 401188 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Myrtaceae'''. [[File:Myrtus communis.jpg|thumb|200px|right|''[[Myrtus communis]]'']] [[File:Syzygium caryophyllatum 06445.jpg|thumb|200px|right|''[[Syzygium caryophyllatum]]'']] === Listinu di piante === ;C [[Corymbia calophylla]]<br> [[Corymbia ficifolia]]<br> ;E [[Eucalyptus polyanthemos]] ;M [[Murta]]<br> ;V [[Viulaccia]]<br> [[Categoria:Myrtaceae]] byty1fl98lgsqxwf78kqjy9qc1npwg0 Brassicaceae 0 23153 401187 401024 2026-05-12T12:42:32Z Fausta Samaritani 15085 401187 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Brassicaceae'''. [[File:Nerisyrenia camporum.jpg|thumb|200px|right|''Nerisyrenia camporum'']] == Listinu di piante == ;A [[Alyssum alyssoides]] --- [[Arabis alpina]] --- [[Arabis hirsuta]] --- [[Arabis verna]] --- [[Armuraccia]]<br> ;B [[Biscutella rotgesii]] --- [[Brocculu]] --- [[Barbarea verna]] --- [[Barbarea vulgaris]] --- [[Biscutella didyma]] --- [[Biscutella rotgesii]] --- [[Brocculu]]<br> ;C [[Cardamine amara]] --- [[Cardamine flexuosa]] --- [[Cardamine hirsuta]] --- [[Cardamine impatiens]] --- [[Cardamine pratensis]] --- [[Cardamine resedifolia]] --- [[Cavulifiori]]<br> ;D [[Diplotaxis catholica]] --- [[Diplotaxis erucoides]] --- [[Diplotaxis muralis]] --- [[Diplotaxis tenuifolia]]<br> ;E [[Erba bianca]]<br> ;L [[Lepidium campestre]] --- [[Lepidium graminifolium]] --- [[Lepidium heterophyllum]]<br> ;M [[Matthiola incana]] --- [[Matthiola sinuata]] --- [[Matthiola tricuspidata]]<br> ;N [[Navonu]]<br> ;R [[Radichju]] --- [[Rorippa amphibia]] --- [[Rorippa austriaca]] --- [[Rorippa palustris]] --- [[Rorippa sylvestris]]<br> ;S [[Sinapis alba]] --- [[Sinapis arvensis]] --- [[Sisymbrium irio]] --- [[Sisymbrium officinale]] --- [[Sisymbrium orientale]] --- [[Sisymbrium runcinatum]]<br> ;T [[Teesdalia nudicaulis]]<br> [[Categoria:Brassicaceae]] mt8o7g3o8a8cg753v9i7yncj6os4xw3 Asteraceae 0 23159 401186 400619 2026-05-12T12:41:55Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ 401186 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Asteraceae'''. [[File:Aster-alpinus.JPG|thumb|250px|right|''[[Aster alpinus]]'']] [[File:Aster alpinus kz02.jpg|thumb|250px|right|''Aster alpinus'', fruttu]] [[File:Asteracea album.png|thumb|200px|right|Asteraceae]] == Listinu di piante == ==== A ==== [[Achillea ageratum]]<br> [[Achillea maritima]]<br> [[Achillea millefolium]]<br> [[Ambrosia artemisiifolia]]<br> [[Ambrosia maritima]]<br> [[Anacyclus clavatus]]<br> [[Anacyclus radiatus]]<br> [[Arba scagliola]]<br> [[Anthemis arvensis]]<br> [[Anthemis maritima]]<br> [[Arba scagliola]]<br> [[Argyranthemum frutescens]]<br> [[Artemisia annua]]<br> [[Artemisia arborescens]]<br> [[Artemisia verlotiorum]]<br> [[Artemisia vulgaris]]<br> [[Artichjoccu]]<br> [[Assensiu]]<br> ==== B ==== [[Balculu]]<br> [[Batticristu]]<br> [[Bellis annua]]<br> [[Bellis perennis]]<br> [[Bellis sylvestris]]<br> [[Bellium bellidioides]]<br> [[Bidens subalternans]]<br> ==== C ==== [[Carduus pycnocephalus]]<br> [[Carduus tenuiflorus]]<br> [[Carlina corymbosa]]<br> [[Carlina lanata]]<br> [[Carthamus lanatus]]<br> [[Centaurea aspera]]<br> [[Centaurea calcitrapa]]<br> [[Centaurea cineraria]]<br> [[Centaurea collina]]<br> [[Centaurea jacea]]<br> [[Centaurea melitensis]]<br> [[Centaurea paniculata]]<br> [[Centaurea solstitialis]]<br> [[Centaurea sphaerocephala]]<br> [[Cichorium intybus]]<br> [[Cichorium endivia]]<br> [[Cioglu]]<br> [[Cirsium arvense]]<br> [[Cirsium creticum]]<br> [[Cirsium scabrum]]<br> [[Cirsium vulgare]]<br> [[Cotula]]<br> [[Cotula australis]]<br> [[Cotula coronopifolia]]<br> [[Cichorium intybus]]<br> [[Crepis capillaris]]<br> [[Crepis setosa]]<br> [[Crepis vesicaria]]<br> [[Crupina crupinastrum]]<br> [[Crupina vulgaris]]<br> [[Cynara cardunculus]]<br> ==== D ==== [[Dittrichia graveolens]]<br> [[Doronicum grandiflorum]]<br> ==== E ==== [[Erigeron annuus]]<br> [[Erigeron bonariensis]]<br> [[Erigeron canadensis]]<br> [[Erigeron karvinskianus]]<br> [[Erigeron sumatrensis]]<br> [[Erba amara]]<br> [[Erba santa]]<br> ==== F ==== [[Filago arvensis]]<br> [[Filago pyramidata]]<br> ==== G ==== [[Glebionis segetum]]<br> [[Gnaphalium uliginosum]]<br> ==== H ==== [[Helianthus tuberosus]]<br> [[Helichrysum petiolare]]<br> [[Helichrysum stoechas]]<br> [[Hieracium humile]]<br> [[Hieracium murorum]]<br> [[Hyoseris scabra]]<br> [[Hypochaeris glabra]]<br> [[Hypochaeris radicata]]<br> ==== L ==== [[Lactuca saligna]]<br> [[Lactuca sativa]]<br> [[Lactuca serriola]]<br> [[Lactuca viminea]]<br> [[Lactuca virosa]]<br> [[Lattaghjolu]]<br> [[Lattaredda]]<br> [[Leontodon hispidus]]<br> [[Leontodon saxatilis]]<br> [[Leontodon tuberosus]]<br> [[Leucanthemum vulgare]]<br> ==== M ==== [[Maredda]]<br> [[Muchju]]<br> [[Muchju biancu]]<br> [[Muchju rossu]]<br> ==== O ==== [[Onopordum acanthium]]<br> [[Onopordum illyricum]]<br> ==== P ==== [[Pecita]]<br> [[Pecitella]]<br> [[Petasites albus]]<br> [[Petasites hybridus]]<br> [[Petasites pyrenaicus]]<br> [[Phagnalon rupestre]]<br> [[Phagnalon saxatile]]<br> [[Phagnalon sordidum]]<br> [[Pilosella officinarum]]<br> [[Pilosella piloselloides]]<br> [[Pulicaria dysenterica]]<br> [[Pulicaria odora]]<br> [[Pulicaria vulgaris]]<br> ==== R ==== [[Rhagadiolus stellatus]]<br> ==== S ==== [[Scolymus grandiflorus]]<br> [[Scolymus hispanicus]]<br> [[Senecio inaequidens]]<br> [[Senecio ovatus]]<br> [[Solidago canadensis]]<br> [[Solidago virgaurea]]<br> ==== T ==== [[Tanacetum balsamita]]<br> [[Tanacetum parthenium]]<br> [[Tanacetum siculum]]<br> [[Taraxacum lacistophyllum]]<br> [[Taraxacum obovatum]]<br> [[Taraxacum rubicundum]]<br> [[Taraxacum tortilobum]]<br> [[Tolpis barbata]]<br> [[Tolpis virgata]]<br> [[Tragopogon dubius]]<br> [[Tragopogon pratensis]]<br> ==== U ==== [[Urospermum dalechampii]]<br> [[Urospermum picroides]]<br> [[Urticapra]]<br> ==== X ==== [[Xanthium strumarium]]<br> [[Xanthium spinosum]]<br> == Riferimenti == * Gamisans, J. & Jeanmonod, J. , ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva 19993 (in [[Lingua francese|francesu]]). * Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', Edisud, 1996 (in francesu). [[Categoria:Flora]] [[Categoria:Asteraceae]] 770d6k4iqgueu335kcvk1rbp9pmf3a3 Poaceae 0 23170 401204 400601 2026-05-12T12:53:18Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di plante */ 401204 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poaceae'''. [[File:Meadow Foxtail head.jpg|thumb|200px|right|''Alopecurus pratensis'']] [[File:Starr-130320-3486-Andropogon bicornis-Andropogon like grass habit-Mokolea Pt Kilauea Pt NWR-Kauai (25182949146).jpg|thumb|200px|right|''Andropogon bicornis'']] == Listinu di piante == === A === [[Aegilops geniculata]]<br> [[Aegilops neglecta]]<br> [[Aegilops triuncialis]]<br> [[Aegilops ventricosa]]<br> [[Agrostis canina]]<br> [[Agrostis capillaris]]<br> [[Agrostis pourretii]]<br> [[Agrostis stolonifera]]<br> [[Aira caryophyllea]]<br> [[Aira cupaniana]]<br> [[Alopecurus aequalis]]<br> [[Alopecurus bulbosus]]<br> [[Alopecurus myosuroides]]<br> [[Alopecurus pratensis]]<br> [[Anthoxanthum odoratum]]<br> [[Apera spica-venti]]<br> [[Arrhenatherum elatius]]<br> [[Avena sativa]]<br> [[Avena sterilis]]<br> [[Avena strigosa]]<br> === B === [[Bambù]]<br> [[Bellardiochloa variegata]]<br> [[Bothriochloa barbinodis]]<br> [[Bothriochloa ischaemum]]<br> [[Brachypodium distachyon]]<br> [[Brachypodium phoenicoides]]<br> [[Brachypodium pinnatum]]<br> [[Brachypodium retusum]]<br> [[Brachypodium sylvaticum]]<br> [[Briza maxima]]<br> [[Briza media]]<br> [[Briza minor]]<br> [[Bromus alopecuros]]<br> [[Bromus catharticus]]<br> [[Bromus diandrus]]<br> [[Bromus erectus]]<br> [[Bromus fasciculatus]]<br> [[Bromus hordeaceus]]<br> [[Bromus inermis]]<br> [[Bromus lanceolatus]]<br> [[Bromus madritensis]]<br> [[Bromus racemosus]]<br> [[Bromus ramosus]]<br> [[Bromus rubens]]<br> [[Bromus scoparius]]<br> [[Bromus secalinus]]<br> [[Bromus sterilis]]<br> [[Bromus tectorum]]<br> === C === [[Calamagrostis epigejos]]<br> [[Calamagrostis varia]]<br> [[Catabrosa aquatica]]<br> [[Catapodium marinum]]<br> [[Catapodium rigidum]]<br> [[Coda di volpe]]<br> [[Crypsis schoenoides]]<br> [[Cynosurus echinatus]]<br> === D === [[Digitaria sanguinalis]]<br> [[Dasypyrum villosum]]<br> === E === [[Echinaria capitata]]<br> [[Elymus caninus]]<br> [[Eragrostis barrelieri]]<br> [[Eragrostis cilianensis]]<br> [[Eragrostis mexicana]]<br> [[Eragrostis minor]]<br> [[Eragrostis pilosa]]<br> === F === [[Festuca altissima]]<br> [[Festuca arundinacea]]<br> [[Festuca gigantea]]<br> [[Festuca heterophylla]]<br> [[Festuca rubra]]<br> [[Festuca trichophylla]]<br> === G === [[Gastridium ventricosum]]<br> [[Gaudinia fragilis]]<br> [[Glyceria fluitans]]<br> [[Glyceria notata]]<br> [[Glyceria notata]]<br> === H === [[Holcus lanatus]]<br> [[Holcus mollis]]<br> [[Hordelymus europaeus]]<br> [[Hordeum bulbosum]]<br> [[Hordeum marinum]]<br> [[Hordeum murinum]]<br> === L === [[Lacciaghjola]]<br> [[Lagurus ovatus]]<br> [[Lamarckia aurea]]<br> [[Lolium temulentum]]<br> [[Lolium multiflorum]]<br> [[Lolium perenne]]<br> [[Lolium rigidum]]<br> [[Lolium temulentum]]<br> === M === [[Mazzulina]]<br> [[Melica ciliata]]<br> [[Melica uniflora]]<br> [[Micropyrum tenellum]]<br> [[Milium effusum]]<br> [[Molineriella minuta]]<br> === P === [[Panicum capillare]]<br> [[Panicum dichotomiflorum]]<br> [[Panicum miliaceum]]<br> [[Panicum repens]]<br> [[Parapholis incurva]]<br> [[Paspalum dilatatum]]<br> [[Paspalum distichum]]<br> [[Phalaris aquatica]]<br> [[Phalaris arundinacea]]<br> [[Phalaris canariensis]]<br> [[Phalaris minor]]<br> [[Phalaris paradoxa]]<br> [[Phleum arenarium]]<br> [[Phleum pratense]]<br> [[Piptatherum miliaceum]]<br> [[Poa alpina]]<br> [[Poa annua]]<br> [[Poa bulbosa]]<br> [[Poa compressa]]<br> [[Poa nemoralis]]<br> [[Poa pratensis]]<br> [[Poa trivialis]]<br> [[Polypogon maritimus]]<br> [[Polypogon monspeliensis]]<br> [[Polypogon viridis]]<br> [[Puccinellia fasciculata]]<br> === R === [[Rostraria cristata]]<br> === S === [[Setaria parviflora]]<br> [[Setaria pumila]]<br> [[Setaria verticillata]]<br> [[Setaria viridis]]<br> [[Sorghum bicolor]]<br> [[Sorghum halepense]]<br> [[Sporobolus indicus]]<br> [[Sporobolus pungens]]<br> [[Stipa pennata]]<br> === T === [[Trisetum flavescens]]<br> [[Triticum aestivum]]<br> [[Triticum turgidum]]<br> === V === [[Vulpia ciliata]]<br> [[Vulpia fasciculata]]<br> [[Vulpia myuros]]<br> [[Vulpia unilateralis]]<br> == Rifirimenti == Gamisans, J. & Jeanmonod, J., ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica'', Cunservatoriu è giardinu butanicu di a cità di Geneva, Geneva, 1993 (in [[Lingua francese|francese]])<br> [[Categoria:Poaceae]] [[Categoria:Flora]] add24yyvzytb82ihlswd11bw6wwusvy Accipitridae 0 23173 401254 391805 2026-05-12T18:51:05Z Fausta Samaritani 15085 /* Acelli */ 401254 wikitext text/x-wiki L' '''Accipitridae''' sò una famiglia d'acelli di l'ordine di l'Accipitriformi. [[File:Parque Estadual do Turvo Anderson Cristiano Hendgen (02).jpg|thumb|200px|right|''[[Spizaetus ornatus]]'']] == Listinu di i acelli == ;A [[Accipiter nisus]]<br> [[Acula]] (''Aquila chrysaetos'')<br> [[Acula codibianca]]<br> [[Alpana]]<br> [[Altore (spezia)]]<br> [[Altore barbutu]]<br> [[Aquila fasciata]]<br> ;B [[Buteo rufinus]]<br> [[Buzaiu]]<br> ;C [[Circaetus gallicus]]<br> [[Circus aeruginosus]]<br> [[Circus cyaneus]]<br> [[Circus macrourus]]<br> [[Circus pygargus]]<br> [[Clanga pomarina]]<br> ;H [[Hieraaetus pennatus]]<br> ;M [[Milvu]]<br> [[Milvu neru]]<br> ;P [[Pernis apivorus]]<br> == Referenze == * Thibault, Jean-Claude, ''Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse'', 1983, PRNC (in [[Lingua francese|francesu]]). == Da vede dinù == [[Acelli di Corsica]] [[Categoria:Accipitridae]] rn96qxzxn6h4rbe51tudrtd9uxw27hj Sancho I di Portugallu 0 23283 401173 401172 2026-05-12T12:00:19Z Fausta Samaritani 15085 401173 wikitext text/x-wiki '''[[Xanso I]]''' ([[Coimbra]], [[11 di nuvembre]] [[1154]] - [[Santarém]], [[26 di marzu]] [[1211]]), soprannomu ''Povoador'', fù u sicondu rè di u [[Portugallu]], da u [[1185]] finu à a so morte. [[File:D. Sancho I (Colecção de Reis e Rainhas de Portugal, séc. XIX).png|thumb|200px|right|Re Xansu I di Portugallu]] === Biugrafia === Li succède u so figliolu [[Alfonsu II di Portugallu]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Purtughesu]] gcpgccvejqbsmthoddre2e2h2lgpjja 401174 401173 2026-05-12T12:02:11Z Fausta Samaritani 15085 401174 wikitext text/x-wiki '''[[Xanso I]]''' ([[Coimbra]], [[11 nuvembri]] [[1154]] - [[Santarém]], [[26 di marzu]] [[1211]]), soprannomu ''Povoador'', fù u sicondu rè di u [[Portugallu]], da u [[1185]] finu à a so morte. [[File:D. Sancho I (Colecção de Reis e Rainhas de Portugal, séc. XIX).png|thumb|200px|right|Rè Xansu I di Portugallu]] === Biugrafia === Li succède u so figliolu [[Alfonsu II di Portugallu]] [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Purtughesu]] p3rs0cug8j4ywilczgdowfddj8s4pyj Guanu 0 23329 401220 384522 2026-05-12T15:01:12Z Fausta Samaritani 15085 401220 wikitext text/x-wiki U '''guanu''' (da u [[Lingua spagnola|spagnolu]]: ''huano'', eddu stessu isciutu da a parola queciua ''wanu'') hè custituitu da l'escrementi di l'aceddi di mari è di i sori pinnuti.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Si ni trova grandi quantità annantu à certi isuli è costi d'[[America]] suttana, in particulari à u [[Chili]] è à u [[Perù]]. U guanu hè cunnisciutu pà essa un putenti suvu urganicu: hè cumpostu d'ussalatu è di uratu d'ammoniu, di fusfati, è ancu di uni pochi di sali minerali è d'impurità. U guanu cunteni ancu un forti cuncintramentu di nitrati. Hè scunsigliatu d'abusà ni pà assuvà a terra. Hè usatu in numarosi duminii di l'[[agricultura]]. [[Camillo Benso conti di Cavour]] hè stata u prima à impurtà u guanu in u [[Piemonti]] è l'hà usatu incù successu in u righjonu di [[Vercelli]]. ==Discrizzioni== [[File:Rockall_-_the_most_difficult_island_in_the_world_to_sleep_on_-_geograph.org.uk_-_1048828.jpg|thumb|Rockall Rock in l'uceanu Atlanticu, cupartu à guanu.]] Omu trova di solitu u guanu in u cummerciu sottu forma di granulati, di solitu in suluzioni. Hè particularamenti adattatu com'è suvu par i culturi di l'orti è di ligumi. À u seculu 19, innanzi à l'avvinimentu di i suvi chimichi industriali, custituia un elementu impurtanti di u cummerciu trà u litturali pacificu di l'America suttana è l'Auropa. U guanu era cullittatu da impresi privati o publichi annantu à i costi di u Perù, i so isuli è i so ribbi rucciosi. Un asempiu di sfruttamentu hè quiddu di Navassa, in u mari di i Caraibi. I marangona di Guanay sò frà i più grandi pruduttori di guanu, è i so sterchi sò più ricchi di sustanzi azutati ch'è tutti l'altri spezii d'aceddi marini. Trà [[1840]] è [[1879]], u sfruttamentu ecunomicu di u guanu da u Perù hà inghjiniratu enormi ricchezzi, chì gudia di un quasi monupoliu annantu à u marcatu mundiali di i suvi. Certi imprisarii implicati in u so sfruttamentu, com'è u Francesu Auguste Dreyfus, ani ammuratu furtuni tamanti grazia à a so estrazioni è à a so cummercialisazioni. U guanu era ancu usatu par fabbricà stuvigli tali piatti è picculi cuppetti. Ci voli ancu à minziunà u guanu di sori pinnuti naturalamenti prisenti in i sapari induv'eddi campani culonii cumposti da numarosi esimplari di 'ssu mammiferu di l'ordini di i chirotteri. Dipostu à u filu di l'anni annantu à a terra di i sapari è di i caverni, u guanu di sori pinnuti si ritrova oghji sottu à forma fussilizata (impurtanti ghjacimenti si trovani in Africa, in America suttana è in Asia). == Noti == <references/> [[Categoria:Acelli]] [[Categoria:Agricoltura]] cz0k1yhthwjo5pm71h4ih3h5zdfp2do 401222 401220 2026-05-12T15:06:13Z Fausta Samaritani 15085 401222 wikitext text/x-wiki U '''guanu''' (da u [[Lingua spagnola|spagnolu]]: ''huano'', eddu stessu isciutu da a parola queciua ''wanu'') hè custituitu da l'escrementi di l'aceddi di mari è di i sori pinnuti.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.</ref> Si ni trova grandi quantità annantu à certi isuli è costi d'[[America]] suttana, in particulari à u [[Chili]] è à u [[Perù]]. U guanu hè cunnisciutu pà essa un putenti suvu urganicu: hè cumpostu d'ussalatu è di uratu d'ammoniu, di fusfati, è ancu di uni pochi di sali minerali è d'impurità. U guanu cunteni ancu un forti cuncintramentu di nitrati. Hè scunsigliatu d'abusà ni pà assuvà a terra. Hè usatu in numarosi duminii di l'[[agricultura]]. [[Camillo Benso conti di Cavour]] hè stata u prima à impurtà u guanu in u [[Piemonti]] è l'hà usatu incù successu in u righjonu di [[Vercelli]]. ==Discrizzioni== [[File:Rockall_-_the_most_difficult_island_in_the_world_to_sleep_on_-_geograph.org.uk_-_1048828.jpg|thumb|Rockall Rock in l'uceanu Atlanticu, cupartu à guanu.]] Omu trova di solitu u guanu in u cummerciu sottu forma di granulati, di solitu in suluzioni. Hè particularamenti adattatu com'è suvu par i culturi di l'orti è di ligumi. À u seculu 19, innanzi à l'avvinimentu di i suvi chimichi industriali, custituia un elementu impurtanti di u cummerciu trà u litturali pacificu di l'America suttana è l'Auropa. U guanu era cullittatu da impresi privati o publichi annantu à i costi di u Perù, i so isuli è i so ribbi rucciosi. Un asempiu di sfruttamentu hè quiddu di Navassa, in u mari di i Caraibi. I marangona di Guanay sò frà i più grandi pruduttori di guanu, è i so sterchi sò più ricchi di sustanzi azutati ch'è tutti l'altri spezii d'aceddi marini. Trà [[1840]] è [[1879]], u sfruttamentu ecunomicu di u guanu da u Perù hà inghjiniratu enormi ricchezzi, chì gudia di un quasi monupoliu annantu à u marcatu mundiali di i suvi. Certi imprisarii implicati in u so sfruttamentu, com'è u Francesu Auguste Dreyfus, ani ammuratu furtuni tamanti grazia à a so estrazioni è à a so cummercialisazioni. U guanu era ancu usatu par fabbricà stuvigli tali piatti è picculi cuppetti. Ci voli ancu à minziunà u guanu di sori pinnuti naturalamenti prisenti in i sapari induv'eddi campani culonii cumposti da numarosi esimplari di 'ssu mammiferu di l'ordini di i chirotteri. Dipostu à u filu di l'anni annantu à a terra di i sapari è di i caverni, u guanu di sori pinnuti si ritrova oghji sottu à forma fussilizata (impurtanti ghjacimenti si trovani in [[Africa]], in America suttana è in Asia). == Noti == <references/> [[Categoria:Acelli]] [[Categoria:Agricultura]] 8juqhqdw94o4j11dk7h41qezwzjdm5f 1755 0 24684 401236 389562 2026-05-12T18:03:26Z Fausta Samaritani 15085 fix 401236 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1755''' (MDCCLV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == - Indipendenza (1755-[[1769]]) [[File:Préambule Constitution Corse.jpg|150px|thumb|right|Preàmbulu di a Custituzione di a Córsica]] in 1755]] - [[14 di lugliu]]: [[Pasquale Paoli]] hè pruclamatu ''Capu Generale di a Nazione''.<br> - [[18 di nuvembre]]: A [[Custituzione corsa]] hè aduttata da i riprisentanti corsi.<br> == Riferimenti == - [http://www.cronicadiacorsica.ovh/Chronique/Dixhuitieme.html#1755 L'annu 1755 in a ''Cronica di a CORSICA''] == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1755 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] aqas9qe2dt63zxv0wt001s0wkhr9fbt Apiaceae 0 24732 401206 389964 2026-05-12T12:58:21Z Fausta Samaritani 15085 401206 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Apiaceae'''. [[File:20180722Daucus carota1.jpg|thumb|250px|right|Rundonu (''[[Daucus carota]]'')]] === Listinu di pianti === ;A [[Anthriscus caucalis]]<br> [[Anthriscus sylvestris]]<br> ;B [[Bassiccia]] (''Crithmum maritimum'')<br> [[Bunium pachypodum]]<br> [[Bupleurum stellatum]]<br> [[Bupleurum tenuissimum]]<br> ;C [[Cardu marinu]] (''Eryngium maritimum'')<br> [[Chaerophyllum temulum]]<br> ;E [[Eryngium campestre]]<br>[[Ferula]] (''Ferula communis'')<br> [[Ferula d'Arrigoni]] (''Ferula arrigonii'')<br> ;F [[Finochju]] (''Foeniculum vulgare'')<br> ;H [[Helosciadium crassipes]]<br> [[Helosciadium nodiflorum]]<br> [[Heracleum mantegazzianum]]<br> ;M [[Magydaris pastinacea]]<br> ;O [[Ochjigrisgiu]] (''Oenanthe crocata'')<br> [[Oenanthe fistulosa]]<br> [[Oenanthe lachenalii]]<br> [[Oenanthe silaifolia]]<br> [[Orlaya grandiflora]]<br> ;P [[Pastinaca sativa]]<br> [[Pedi puddinu]] (''Anthriscus cerefolium'')<br> ;R [[Rundonu]] (''Daucus carota'')<br> ;S [[Smyrnium olusatrum]]<br> ;T [[Torilis nodosa]]<br> [[Torilis leptophylla]]<br> [[Torilis japonica]]<br> [[Torilis arvensis]]<br> [[Torilis africana]]<br> [[Tordylium apulum]]<br> === Referenze === * J. Gamisans, D. Jeanmonod, ([[1993]]) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse''. * D. Jeanmonod, J. Gamisans, ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Apiaceae]] 25krb91sdpbi7n98dkfsb2c0ig0g8b1 401207 401206 2026-05-12T13:03:30Z Fausta Samaritani 15085 fix 401207 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Apiaceae'''. [[File:20180722Daucus carota1.jpg|thumb|250px|right|Rundonu (''Daucus carota'')]] == Listinu di pianti == === A -C === ;A [[Anthriscus caucalis]]<br> [[Anthriscus sylvestris]]<br> ;B [[Bassiccia]] (''Crithmum maritimum'')<br> [[Bunium pachypodum]]<br> [[Bupleurum stellatum]]<br> [[Bupleurum tenuissimum]]<br> ;C [[Cardu marinu]] (''Eryngium maritimum'')<br> [[Chaerophyllum temulum]]<br> === D - F === ;E [[Eryngium campestre]]<br>[[Ferula]] (''Ferula communis'')<br> [[Ferula d'Arrigoni]] (''Ferula arrigonii'')<br> ;F [[Finochju]] (''Foeniculum vulgare'')<br> === G - I === ;H [[Helosciadium crassipes]]<br> [[Helosciadium nodiflorum]]<br> [[Heracleum mantegazzianum]]<br> === M - O === ;M [[Magydaris pastinacea]]<br> ;O [[Ochjigrisgiu]] (''Oenanthe crocata'')<br> [[Oenanthe fistulosa]]<br> [[Oenanthe lachenalii]]<br> [[Oenanthe silaifolia]]<br> [[Orlaya grandiflora]]<br> === P - R === ;P [[Pastinaca sativa]]<br> [[Pedi puddinu]] (''Anthriscus cerefolium'')<br> ;R [[Rundonu]] (''Daucus carota'')<br> === S - Z === ;S [[Smyrnium olusatrum]]<br> ;T [[Torilis nodosa]]<br> [[Torilis leptophylla]]<br> [[Torilis japonica]]<br> [[Torilis arvensis]]<br> [[Torilis africana]]<br> [[Tordylium apulum]]<br> === Referenze === * J. Gamisans, D. Jeanmonod, ([[1993]]) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse''. * D. Jeanmonod, J. Gamisans, ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Apiaceae]] 9mho9vr454art9zj4095q0v4m1g3rep 401208 401207 2026-05-12T13:04:13Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di pianti */ 401208 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Apiaceae'''. [[File:20180722Daucus carota1.jpg|thumb|250px|right|Rundonu (''Daucus carota'')]] == Listinu di pianti == === A - C === ;A [[Anthriscus caucalis]]<br> [[Anthriscus sylvestris]]<br> ;B [[Bassiccia]] (''Crithmum maritimum'')<br> [[Bunium pachypodum]]<br> [[Bupleurum stellatum]]<br> [[Bupleurum tenuissimum]]<br> ;C [[Cardu marinu]] (''Eryngium maritimum'')<br> [[Chaerophyllum temulum]]<br> === D - F === ;E [[Eryngium campestre]]<br>[[Ferula]] (''Ferula communis'')<br> [[Ferula d'Arrigoni]] (''Ferula arrigonii'')<br> ;F [[Finochju]] (''Foeniculum vulgare'')<br> === G - I === ;H [[Helosciadium crassipes]]<br> [[Helosciadium nodiflorum]]<br> [[Heracleum mantegazzianum]]<br> === M - O === ;M [[Magydaris pastinacea]]<br> ;O [[Ochjigrisgiu]] (''Oenanthe crocata'')<br> [[Oenanthe fistulosa]]<br> [[Oenanthe lachenalii]]<br> [[Oenanthe silaifolia]]<br> [[Orlaya grandiflora]]<br> === P - R === ;P [[Pastinaca sativa]]<br> [[Pedi puddinu]] (''Anthriscus cerefolium'')<br> ;R [[Rundonu]] (''Daucus carota'')<br> === S - Z === ;S [[Smyrnium olusatrum]]<br> ;T [[Torilis nodosa]]<br> [[Torilis leptophylla]]<br> [[Torilis japonica]]<br> [[Torilis arvensis]]<br> [[Torilis africana]]<br> [[Tordylium apulum]]<br> === Referenze === * J. Gamisans, D. Jeanmonod, ([[1993]]) ''Catalogu di i pianti vascularii di Corsica - Catalogue des plantes vasculaires de la Corse''. * D. Jeanmonod, J. Gamisans, ([[2013]]) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud. [[Categoria:Apiaceae]] k4cbfv9dqev76n30e0loowea4p8nqsz Rosaceae 0 24733 401197 400642 2026-05-12T12:48:47Z Fausta Samaritani 15085 401197 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rosaceae'''. [[File:2020-03-22 13 01 45 Crabapple flower along Thorngate Drive in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|200px|right|''Mela'']] [[File:Aubépine3 bis.JPG|thumb|200px|right|''Crataegus'']] [[File:20230502Cydonia oblonga4.jpg|thumb|200px|right|''[[Cydonia oblonga]]'']] [[File:Alchemilla alpina01(js).jpg|thumb|200px|right|''Alchemilla alpina'']] [[File:A fruiting “Ingram's Frogmore Late Pine” strawberry plant (Fr Wellcome V0044427.jpg|thumb|140px|right|''[[Fraula]]'']] [[File:Malus bonsai in a garden centre (with flowers and fruits).jpg|thumb|140px|right|''[[Mela bonsai]]'']] [[File:Prunus persica7.jpg|thumb|140px|right|''Prunus persica'' bonsai]] === Listinu di piante === ;A [[Alchemilla alpina]]<br> [[Alchemilla glaucescens]]<br> [[Amandulu]] (''Prunus dulcis'')<br> [[Amarascu]] (''Prunus cerasus'')<br> [[Aphanes australis]]<br> ;B [[Baracuccu]] (''Prunus armeniaca'')<br> ;C [[Crataegus laevigata]]<br> [[Crataegus monogyna]]<br> ;F [[Fragaria vesca]]<br> ;G [[Geum montanum]]<br> [[Geum urbanum]]<br> ;L [[Listincu]] (''Pistacia lentiscus'')<br> ;M [[Malus pumila]]<br> [[Malus sylvestris]]<br> [[Mela (malus domestica)]]<br> ;P [[Potentilla anglica]]<br> [[Potentilla argentea]]<br> [[Potentilla erecta]]<br> [[Potentilla micrantha]]<br> [[Potentilla neumanniana]]<br> [[Potentilla pedata]]<br> [[Potentilla recta]]<br> [[Potentilla reptans]]<br> [[Prunus avium]]<br> [[Prunus domestica]]<br> [[Prunus laurocerasus]]<br> [[Prunus mahaleb]]<br> [[Prunus persica]]<br> [[Prunus prostrata]]<br> [[Prunus spinosa]]<br> [[Pyrus communis]]<br> ;R [[Rosa agrestis]]<br> [[Rosa arvensis]]<br> [[Rosa corymbifera]]<br> [[Rosa elliptica]]<br> [[Rosa gallica]]<br> [[Rosa glauca]]<br> [[Rosa micrantha]]<br> [[Rosa pouzinii]]<br> [[Rosa sempervirens]]<br> [[Rosa serafinii]]<br> [[Rubus caesius]]<br> [[Rubus canescens]]<br> [[Rubus hirtus]]<br> [[Rubus idaeus]]<br> [[Rubus pallidus]]<br> [[Rubus ulmifolius]]<br> ;S [[Sorbus aucuparia]]<br> [[Sorbus domestica]]<br> [[Sorbus torminalis]]<br> [[Categoria:Rosaceae]] ipzngudkko11qaovbx1tlx3y4yzs8ne Caryophyllaceae 0 24750 401198 400674 2026-05-12T12:49:19Z Fausta Samaritani 15085 401198 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Caryophyllaceae'''. [[File:20130714Seifenkraut Schwetzinger Hardt2.jpg|thumb|200px|right|Sciuppuleddu (''Saponaria officinalis'')]] [[File:Arenaria grandiflora 3.JPG|thumb|200px|right|''Arenaria grandiflora'']] [[File:Cerastium latifolium 1 MHNT.jpg|thumb|200px|right|''Cerastium latifolium'']] === Listinu di piante === ;A [[Arenaria balearica]]<br> [[Arenaria leptoclados]]<br> [[Arenaria serpyllifolia]]<br> ;C [[Canofula]] (''Dianthus sylvestris'')<br> [[Cerastium brachypetalum]]<br> [[Cerastium diffusum]]<br> [[Cerastium fontanum]]<br> [[Cerastium glomeratum]]<br> [[Cerastium pumilum]]<br> [[Cerastium semidecandrum]]<br> [[Cerastium tomentosum]]<br> [[Curu]] (''Genista salzmannii'')<br> ;D [[Dianthus armeria]]<br> [[Dianthus furcatus]]<br> ;H [[Herniaria hirsuta]]<br> ;M [[Moehringia trinervia]]<br> ;P [[Paronychia argentea]]<br> [[Paronychia polygonifolia]]<br> [[Petrorhagia nanteuilii]]<br> [[Petrorhagia saxifraga]]<br> ;S [[Sagina apetala]]<br> [[Sagina maritima]]<br> [[Sagina procumbens]]<br> [[Saponaria ocymoides alsinoides]]<br> [[Sciuppuleddu]] (''Saponaria officinalis'')<br> [[Scleranthus annuus]]<br> [[Silene colorata]]<br> [[Silene conica]]<br> [[Silene coronaria]]<br> [[Silene cretica]]<br> [[Silene gallica]]<br> [[Silene italica]]<br> [[Silene latifolia]]<br> [[Silene pendula]]<br> [[Silene sericea]]<br> [[Silene succulenta]]<br> [[Silene viridiflora]]<br> [[Silene vulgaris]]<br> [[Spergula arvensis]]<br> [[Spergularia marina]]<br> [[Spergularia media]]<br> [[Spergularia rubra]]<br> [[Stellaria alsine]]<br> [[Stellaria media]]<br> [[Stellaria neglecta]]<br> [[Stellaria nemorum]]<br> [[Categoria:Caryophyllaceae]] 4snwxcucfcvafvazr72spl2vgslwcch Chantal Lauby 0 25730 401268 397994 2026-05-13T07:03:31Z Fausta Samaritani 15085 fix, link, categurie 401268 wikitext text/x-wiki {{Infobox Biugrafia|image=Chantal Lauby Cannes 2014.jpg|nomu_nascita=Chantal Lauby|nascita=[[23 di marzu]] 1948|locu_nascita=[[Gap]]|opere=''Le Cité de la peur''}} '''Chantal Lauby''', nata u [[23 di marzu]] [[1948]] in [[Gap]] ([[Francia]], hè un'attrice, comica è presentatrice televisiva francese. === Biugrafia === Faceva parte di u gruppu comicu ''[[Les Nuls]]''. [[Categoria:Attrice|Lauby, Chantal]] [[Categoria:Francesu|Lauby, Chantal]] [[Categoria:Biugrafia|Lauby, Chantal]] 1s2p989ugrrru41e2hsmo19c4kukeub Agricultura 0 26249 401221 398605 2026-05-12T15:05:07Z Fausta Samaritani 15085 file 401221 wikitext text/x-wiki [[File:Bratoszewice zaorane pole.jpg|thumb|250px|right|Agricultura]] L''''agricultura''' (da u [[Lingua latina|latinu]] ''agricultura'', cumpostu da ager, "campu", è cultura, "cultura") hè un prucessu per u quale l'esseri umani gestiscenu i so ecosistemi è cuntrolanu u ciclu biologicu di e spezie addomesticate, cù l'ubbiettivu di pruduce alimenti è altre risorse utili à e so società. Si riferisce à tutti i sapè fà è l'attività destinati à cultivà i terreni, è, più in generale, à tutti i travagli nantu à l'ambiente naturale (micca solu terrestre) chì permettenu a cultura è a cullezzione di esseri viventi (piante, animali, funghi, microorganismi) utili à l'esseri umani. [[Categoria:Agricultura]] eaemlyp2spcish2qvuh3njlrmmbhyvt Asparagaceae 0 26335 401203 400618 2026-05-12T12:52:07Z Fausta Samaritani 15085 401203 wikitext text/x-wiki [[File:Asparagus albus 07.JPG|thumb|230px|right|''Asparagus albus'']] Famiglia di i '''Asparagaceae'''. === Listinu di piante === ;A [[Agave americana]]<br> [[Agave sisalana]]<br> [[Asparagus acutifolius]]<br> [[Asparagus albus]]<br> [[Asparagus officinalis]]<br> ;M [[Muscari armeniacum]]<br> [[Muscari botryoides]]<br> [[Muscari neglectum]]<br> ;O [[Ornithogalum umbellatum]]<br> ;P [[Pedi d'elefanti]]<br> [[Polygonatum multiflorum]]<br> [[Polygonatum odoratum]]<br> [[Polygonatum verticillatum]]<br> [[Prospero obtusifolium]]<br> ;S [[Scilla autumnalis]]<br> [[Categoria:Asparagaceae]] 7vpcgxea3istcmrfjsl80q8c88r7ke9 Cyperaceae 0 26477 401201 400842 2026-05-12T12:51:03Z Fausta Samaritani 15085 401201 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Cyperaceae'''. [[File:Schoenoplectus lacustris kz03.jpg|thumb|250px|right|''Schoenoplectus lacustris'']] === Listinu di piante === ;B [[Bolboschoenus maritimus]]<br> ;C [[Carex acutiformis]]<br> [[Carex caryophyllea]]<br> [[Carex depauperata]]<br> [[Carex digitata]]<br> [[Carex distachya]]<br> [[Carex distans]]<br> [[Carex divisa]]<br> [[Carex divulsa]]<br> [[Carex echinata]]<br> [[Carex elata]]<br> [[Carex extensa]]<br> [[Carex flacca]]<br> [[Carex flava]]<br> [[Carex grioletii]]<br> [[Carex halleriana]]<br> [[Carex hirta]]<br> [[Carex hispida]]<br> [[Carex laevigata]]<br> [[Carex leporina]]<br> [[Carex microcarpa]]<br> [[Carex nigra]]<br> [[Carex pairae]]<br> [[Carex pallescens]]<br> [[Carex panicea]]<br> [[Carex pendula]]<br> [[Carex pilulifera]]<br> [[Carex praecox]]<br> [[Carex pseudocyperus]]<br> [[Carex punctata]]<br> [[Carex remota]]<br> [[Carex riparia]]<br> [[Carex spicata]]<br> [[Carex sylvatica]]<br> [[Carex vesicaria]]<br> [[Carex viridula]]<br> [[Cyperus capitatus]]<br> [[Cyperus difformis]]<br> [[Cyperus eragrostis]]<br> [[Cyperus esculentus]]<br> [[Cyperus flavescens]]<br> [[Cyperus fuscus]]<br> [[Cyperus longus]]<br> [[Cyperus michelianus]]<br> [[Cyperus rotundus]]<br> ;E [[Eleocharis acicularis]]<br> [[Eleocharis multicaulis]]<br> [[Eleocharis palustris]]<br> [[Eleocharis quinqueflora]]<br> [[Eleocharis uniglumis]]<br> ;I [[Isolepis cernua]]<br> [[Isolepis setacea]]<br> ;S [[Schoenoplectus lacustris]]<br> [[Schoenoplectus mucronatus]]<br> [[Schoenoplectus tabernaemontani]]<br> [[Schoenus nigricans]]<br> [[Scirpoides holoschoenus]]<br> ;T [[Trichophorum alpinum]]<br> [[Trichophorum cespitosum]]<br> [[Categoria:Cyperaceae]] mlvfijtkohbf623gnjn86aajhl25c9c Polygonaceae 0 26528 401210 400056 2026-05-12T14:30:51Z Fausta Samaritani 15085 401210 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Polygonaceae'''. [[File:Persicaria chinensis (flower s4).jpg|thumb|250px|right|''[[Persicaria chinensis]]'']] === LIstinu di pianti === ;E [[Emex spinosa]]<br> ;F [[Fagopyrum esculentum]]<br> [[Fallopia convolvulus]]<br> [[Fallopia dumetorum]]<br> ;P [[Persicaria amphibia]]<br> [[Persicaria capitata]]<br> [[Persicaria decipiens]]<br> [[Persicaria hydropiper]]<br> [[Persicaria lapathifolia]]<br> [[Persicaria maculosa]]<br> [[Persicaria minor]]<br> [[Persicaria mitis]]<br> [[Polygonum aviculare]]<br> [[Polygonum scoparium]]<br> ;R [[Romiccia]]<br> [[Rumex acetosa]]<br> [[Rumex acetosella]]<br> [[Rumex bucephalophorus]]<br> [[Rumex conglomeratus]]<br> [[Rumex hydrolapathum]]<br> [[Rumex obtusifolius]]<br> [[Rumex pulcher]]<br> [[Rumex sanguineus]]<br> [[Rumex scutatus]]<br> ;S [[Sciappapetra]]<br> [[Categoria:Polygonaceae]] 7i8woqkeh9hbnyhkyd347pd9wah8rx9 Rutaceae 0 26532 401200 400662 2026-05-12T12:50:27Z Fausta Samaritani 15085 401200 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rutaceae'''. [[File:Albatera C. limon-1.jpg|thumb|200px|right|Limonu]] === Listinu di piante === ;C [[Clementina]]<br> ;L [[Limea]]<br> [[Limonu (arburu)]]<br> ;P [[Pumelu]]<br> [[Pumpelmu]]<br> ;R [[Ruta angustifolia]]<br> [[Ruta chalepensis]]<br> [[Ruta corsica]]<br> [[Ruta graveolens]]<br> [[Categoria:Rutaceae]] qs50rm1q1kz3p8zz8vox98duvo6z1qp Fringillidae 0 26541 401217 400145 2026-05-12T14:51:58Z Fausta Samaritani 15085 401217 wikitext text/x-wiki Famiglia di i ''' Fringillidae'''. [[File:Chloris chloris in Thésée-la-Romaine (Loir-et-Cher) (52727531340).jpg|thumb|250px|right|''[[Chloris chloris]]'']] === Listinu d'acelli === ;C [[Cardalina]]<br> ;F [[Fanellu]]<br> [[Fringilla montifringilla]]<br> ;P [[Pincionu]]<br> ;S [[Serinus serinus]]<br> ;T [[Tagliafarru]]<br> [[Categoria:Fringillidae]] raolyyzjwnfim89qac3xkqjpezia9dc Fagaceae 0 26546 401199 400733 2026-05-12T12:50:01Z Fausta Samaritani 15085 401199 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Fagaceae'''. [[File:Castanea dentata, Torrey's Flora of NY 2-40c.jpg|thumb|200px|right|''[[Castanea dentata]]'']] === Listinu di piante === ;F [[Faiu]]<br> ;L [[Leccia]]<br> ;P [[Piralzu]]<br> ;Q [[Quercus petraea]]<br> [[Quercus pubescens]]<br> [[Quercus robur]]<br> ;S [[Suvara]]<br> [[Categoria:Fagaceae]] 966davz0wd4p4t7jflmoc56cmcgb5el 401224 401199 2026-05-12T15:09:29Z Fausta Samaritani 15085 /* Listinu di piante */ 401224 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Fagaceae'''. [[File:Castanea dentata, Torrey's Flora of NY 2-40c.jpg|thumb|200px|right|''[[Castanea dentata]]'']] === Listinu di pianti === ;F [[Faiu]] (''Fagus sylvatica'')<br> ;L [[Leccia]]<br> ;P [[Piralzu]]<br> ;Q [[Quercus petraea]]<br> [[Quercus pubescens]]<br> [[Quercus robur]]<br> ;S [[Suvara]]<br> [[Categoria:Fagaceae]] 1ybzxch4jmmt0lqw6hd3sx68ugch6cp Magnoliophyta 0 26585 401213 400293 2026-05-12T14:42:58Z Fausta Samaritani 15085 401213 wikitext text/x-wiki '''Magnoliophyta''' ([[Magnoliidae]], [[Magnoliopsida]], [[Angiospermae]]). [[Pianta|pianti]] da seme. [[File:Flower poster 2.jpg|thumb|200px|right|Angiospermae]] === Discrizioni === === Liami === === Da vede dinò === [[Categoria:Plantae]] 7h4otopg2vjfc58vvn0g8rzd09s7zr8 Moraceae 0 26675 401202 400632 2026-05-12T12:51:36Z Fausta Samaritani 15085 401202 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Moraceae''' [[File:2026-04-21 14 04 16 Mulberry leaves and flower buds killed after a record cold morning along Mountain View Road in the Mountainview section of Ewing Township, Mercer County, New Jersey.jpg|thumb|250px|right|Moracea]] === Listinu di piante === ;M [[Morus alba]]<br> [[Morus nigra]]<br> [[Categoria:Moraceae]] pdjjoe7gkaziaov2kusju6pxvtugc0v Rosales 0 26676 401185 400637 2026-05-12T12:41:18Z Fausta Samaritani 15085 401185 wikitext text/x-wiki Ordine di piante '''Rosales'''. [[File:Cannabis sativa var. ruderalis (DSC 0226).jpg|thumb|200px|right|''[[Cannabis sativa]]'']] === Listinu di Rosales === ;C [[Cannabaceae]]<br> ;E [[Eleagnaceae]]<br> ;M [[Moraceae]]<br> ;R [[Rhamnaceae]]<br> [[Rosaceae]]<br> :U [[Ulmaceae]]<br> [[Urticaceae]]<br> [[Categoria:Magnoliopsida]] gx04gujexmp0tohf2ucalww7vco8ntp Santu Eligiu di Noyon 0 26768 401270 401071 2026-05-13T07:06:12Z Fausta Samaritani 15085 401270 wikitext text/x-wiki [[File:Petrus Christus 003.jpg|thumb|180px|right|[[Petrus Christus]], ''Santu Eligiu in a buttega di un orefice'']] [[File:Gassicourt Sainte-Anne 338.JPG|thumb|150px|right|''Santu Eligiu'', Chjesa di Sant'Anna (Gassicourt)]] Santu Eligiu (in [[Lingua latina|latinu]]: "Eligius" (''elettu da Diu''); in [[Lingua italiana|italiano]]: "Sant'Eligio"; in [[Lingua francese|francese]]: "Saint Éloi"), natu versu l'annu [[588]] in [[Chaptelat]], vicinu à [[Limoges]] è mortu in [[Noyon]], in u [[dipartimentu di l'Oise]], l'[[1 di dicembre]] di l'annu [[660]], era un orefice. Santu Eligiu hè u patrone di l'orefici è di quelli chì battenu u ferru. === Biugrafia === U rè di i Franchi [[Cluttariu II]] l'avia datu l'[[oru]], per falli un tronu è Eligiu li ne fece dui. U rè u fece direttore di a Zecca è e munete d'oru di tandu portanu a so signatura.<br> A' a morte di u rè merovingiu Cluttariu (629), u figliu [[Dagobertu I]] ([[629]]-[[639]]), cugnumatu ''u Salomone di i Franchi'', fece Eligiu u so primu cunsiglieru.<br> Dui anni dopu à a morte di u rè Dagobertu, Eligiu si hè fattu prete ([[641]]) è ghjè diventatu u vescu di Noviomagu (l'attuale cità di [[Noyon]]).<br> ==== A canzona ==== Eligiu è un santu pupulare in [[Francia]], per via di a canzona: ::''Le bon roi Dagobert<br> ::''avait mise sa culotte à l'envers.<br> ::''Le grand Saint Eloi lui dit:<br> ::''O mon Roi! Votre Majesté est mal culottée!<br> ::''C'est vrai! - lui dit le Roi,<br> ::''je vais la remettre à l'endroit.'' ==== Chjese ==== - [[Chjesa Santu Eligiu di i Orefici]] ([[Roma]])<br> - Chjesa Santu Eligiu di i Chiavettieri ([[Napuli]])<br> - [[Chjesa Santu Eligiu Maggiore]] (Napuli)<br> - Chjesa Santi Jacopu, Cristofuru è Eligiu ([[Altopascio]])<br> - Chjesa Santu Alò ([[Terni]])<br> - Chjesa Santu Eligiu ([[Matera]])<br> - Chjesa Santu Eligiu ([[Capua]])<br> - Chjesa Chjesa Santu Eligiu ([[Francavilla Fontana]])<br> - Chjesa Santu Eligiu ([[Palermu]])<br> - Chjesa Santu Eligiu ([[Santeramo in Colle]])<br> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Santi per nome]] [[Categoria:Santi di u seculu VII]] qjujz8esguj96b6i7hhaz9d3n3ngxv4 Categoria:Spermatophytes 14 26793 401279 401111 2026-05-13T09:07:26Z EmausBot 3225 Robot : Correction d’une double redirection depuis [[Categoria:Spermatophytae]] vers [[Categoria:Spermatophyta]] 401279 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[:Categoria:Spermatophyta]] 9xyhvkd4c0keqja6kpzt1gdxg4yhs4z 1791 0 26800 401176 401152 2026-05-12T12:14:49Z Fausta Samaritani 15085 file 401176 wikitext text/x-wiki U '''1791''' (MDCCXCI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1787|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795}} [[File:La Liberté, ou Mlle Raucour, 1791.djvu|thumb|150px|right|''La Liberté, ou Mlle Raucour'', 1791]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1791 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 24fduez4eeffqdmu9o3x9x4jddho271 1792 0 26801 401177 401153 2026-05-12T12:17:51Z Fausta Samaritani 15085 file 401177 wikitext text/x-wiki U '''1792''' (MDCCXCII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796}} [[File:Fahne Schweizergarderegiment Frankreich 1721.jpg|thumb|150px|right|Francia - a Guardia Svizzera (1792)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1792 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 85t25vs5p8956vesvd7vww8dqf9kulv 401178 401177 2026-05-12T12:18:31Z Fausta Samaritani 15085 file 401178 wikitext text/x-wiki U '''1792''' (MDCCXCII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1788|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796}} [[File:Fahne Schweizergarderegiment Frankreich 1721.jpg|thumb|150px|right|Francia - a Guardia Sguìzzera (1792)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1792 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 9inu1tle52i6adde3ygxikq0ge7nhml 1793 0 26802 401179 401154 2026-05-12T12:22:56Z Fausta Samaritani 15085 file 401179 wikitext text/x-wiki U '''1793''' (MDCCXCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797}} == Evenimenti == [[File:Exécution de Marie Antoinette le 16 octobre 1793.jpg|thumb|200px|right|Morte di [[Maria Antonietta d'Austria]]]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1793 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] bwnab1d2m3o0jatupu7gypfakfnfv4d 1794 0 26803 401180 401155 2026-05-12T12:26:48Z Fausta Samaritani 15085 file 401180 wikitext text/x-wiki U '''1794''' (MDCCXCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> [[File:Joseph Bara par Georges Dascher.jpg|thumb|140px|right|Morte di Joseph Bara]] == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1794 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 000maxsfgbgt9ebplgccrgjnaxz98hy 1795 0 26804 401181 401156 2026-05-12T12:30:00Z Fausta Samaritani 15085 file 401181 wikitext text/x-wiki U '''1795''' (MDCCXCV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799}} [[File:Attaque de la Convention nationale, 1795.jpg|thumb|150px|right|Attaccu à a Convenzione Nazionale]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1795 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ijfe0w88p90kta8oz54jkpuvke0apsl 1796 0 26805 401182 401157 2026-05-12T12:32:38Z Fausta Samaritani 15085 file 401182 wikitext text/x-wiki U '''1796''' (MDCCXCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800}} [[File:Bodleian Libraries, Il faut danser.jpg|thumb|200px|right|Francia 1796: ''Il faut danser'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1796 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 51z5iotfvi8kcci3scch3sx64yibmjc 1797 0 26806 401183 401158 2026-05-12T12:36:15Z Fausta Samaritani 15085 file 401183 wikitext text/x-wiki U '''1797''' (MDCCXCVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801}} == Evenimenti == [[File:Bernadotte (10837971296).jpg|thumb|120px|right|[[Jean Bernadotte]] (1797)]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1797 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] l73pqe0i2p6j14ooras10wxiludfliz 1798 0 26807 401184 401159 2026-05-12T12:40:38Z Fausta Samaritani 15085 file 401184 wikitext text/x-wiki U '''1798''' (MDCCXCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802}} [[File:Napoleon y sus Generales en Egipto.jpg|thumb|180px|right|Campagna in Egyttu]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1798 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] gys2g3136vgpbh5tw0bbbsq1x0xm8ma 1799 0 26808 401235 401160 2026-05-12T17:59:12Z Fausta Samaritani 15085 file 401235 wikitext text/x-wiki U '''1799''' (MDCCXCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802|1803}} [[File:Pila a colonna, di Volta - Museo scienza tecnologia Milano 02104 2014.jpg|thumb|130px|right|A pila a colunna di Volta]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1799 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] idy0wobyg9xttqprt1t55m9vz20hsob Lucanidae 0 26810 401215 2026-05-12T14:46:29Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401215 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lucanidae'''. === Listinu di Lucanidae === ;D [[Dorcus parallelipipedus]]<br> ;L [[Lucanus tetraodon]]<br> [[Categoria:Lucanidae]] if9yzhowro5e77kvk122l4o9sg1f9fs 401216 401215 2026-05-12T14:49:31Z Fausta Samaritani 15085 file 401216 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lucanidae'''. [[File:Croat fg078.jpg|thumb|200px|right|''[[Lucanus cervus]]'']] === Listinu di Lucanidae === ;D [[Dorcus parallelipipedus]]<br> ;L [[Lucanus tetraodon]]<br> [[Categoria:Lucanidae]] 2jps60zqfbs9nih5l221j6pyavchslo Categoria:Yemen 14 26811 401232 2026-05-12T17:46:12Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401232 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati d'Asia]] m92zab55xv6anzpad5wac022k74ialy 1756 0 26812 401237 2026-05-12T18:05:41Z Fausta Samaritani 15085 annu 1756 401237 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1755''' (MDCCLV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1756 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 7q5864lrloquc0az80udq6wcaucrvy6 401239 401237 2026-05-12T18:08:22Z Fausta Samaritani 15085 401239 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1756''' (MDCCLVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1756 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] fabk7o9mmm9bfq3zpo9f95s4mkhxztw 1757 0 26813 401238 2026-05-12T18:07:47Z Fausta Samaritani 15085 annu 1757 401238 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1757''' (MDCCLVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1757 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 3ogkkgq3ujpj55lbfyrc2qrb7ug6fuj 1758 0 26814 401240 2026-05-12T18:10:41Z Fausta Samaritani 15085 annu 1758 401240 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1757 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] rsrh9x8ko4cd949ir8p0vbfdp6yt39d 401242 401240 2026-05-12T18:13:11Z Fausta Samaritani 15085 /* Ligami */ 401242 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1758 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] emqd2p04cztwgvjnsvy4dox4u2l2w7b 1759 0 26815 401241 2026-05-12T18:12:48Z Fausta Samaritani 15085 annu 1759 401241 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1759''' (MDCCLIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1759 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] m4fewtsxrw17ono3fvwf4afpzxntgqh 1760 0 26816 401243 2026-05-12T18:14:59Z Fausta Samaritani 15085 annu 1760 401243 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1760''' (MDCCLX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1760 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] k7dm2j46dmv1ql8j3tn8mdjnqq2bim1 401248 401243 2026-05-12T18:26:34Z Fausta Samaritani 15085 file 401248 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1760''' (MDCCLX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Jean-Auguste-Dominique Ingres - Luigi Cherubini - Google Art Project.jpg|<small>[[Luigi Cherubini]] ([[Firenze]], [[14 di settembre]] 1760 – [[Parigi]], [[15 di marzu]] [[1842]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1760 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] nikcnzraas61ok1bcc6ueeuha15v3at 1761 0 26817 401249 2026-05-12T18:28:34Z Fausta Samaritani 15085 annu 1761 401249 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1761''' (MDCCLXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1761 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 55n6ps5qetxk7bgpelx1bb71wvppv4v 401252 401249 2026-05-12T18:39:51Z Fausta Samaritani 15085 file 401252 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1761''' (MDCCLXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765}} [[File:Jean-Baptiste Greuze - Jeune berger qui tente le sort pour savoir s'il est aimé de sa bergère.jpg|thumb|180px|right|Salon à Pariggi di u 1761, opera di [[Jean Baptiste Greuze]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1761 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] no050zmeezugc88g40syrwped00jmbd 1762 0 26818 401250 2026-05-12T18:30:47Z Fausta Samaritani 15085 annu 1762 401250 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1762''' (MDCCLXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1762 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] lndkz0c3lsbwo7w5j80796obldnz4eh 401251 401250 2026-05-12T18:35:37Z Fausta Samaritani 15085 file 401251 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1762''' (MDCCLXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766}} [[File:Coronation portrait of Catherine II by S.Torelli (1763-6, Russian museum).jpg|thumb|160px|right|[[Caterina II di Russia]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1762 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 7s8gjjox18n5zzb56kpvhmu0bocbblr Cluttariu II 0 26819 401273 2026-05-13T07:18:16Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401273 wikitext text/x-wiki [[File:Clotaire II Lombards.jpg|thumb|180px|right|Cluttarius II (manuscrittu: ''Grandes Chroniques de France'')]] '''Cluttariu II''', (primavera di u [[584]] – [[Parigi]], [[18 uttrovi]] [[629]]) hè statu rè merovingiu di i [[Franchi]], da ò [[613]] à sa morte. [[File:Portrait Clotaire II roy de France.jpg|thumb|100px|right|Cluttariu II]] === Biugrafia === Cluttariu era u figliulu di u rè [[Chilpericu I]] è di Fredegonda. Avia dato à [[Sant'Eligiu di Nohon]] l'oru per falli un tronu è Eligiu ne fece dui. U rè fece Eligiu direttore di a Zecca. [[Categoria:Re di i Franchi|Cluttarius II]] [[Categoria:Biugrafia|Cluttarius II]] m1t2173ydinh8qm7mfr8po9upxuxe39 401274 401273 2026-05-13T07:19:33Z Fausta Samaritani 15085 401274 wikitext text/x-wiki [[File:Clotaire II Lombards.jpg|thumb|200px|right|Cluttarius II (manuscrittu: ''Grandes Chroniques de France'')]] '''Cluttariu II''', (primavera di u [[584]] – [[Parigi]], [[18 uttrovi]] [[629]]) hè statu rè merovingiu di i [[Franchi]], da ò [[613]] à sa morte. [[File:Portrait Clotaire II roy de France.jpg|thumb|100px|right|Cluttariu II]] === Biugrafia === Cluttariu era u figliulu di u rè [[Chilpericu I]] è di Fredegonda. Avia dato à [[Santu Eligiu di Noyon]] l'oru per falli un tronu è Eligiu ne fece dui. U rè fece Eligiu direttore di a Zecca. [[Categoria:Re di i Franchi|Cluttarius II]] [[Categoria:Biugrafia|Cluttarius II]] 917ey2uc7sc90zgaph5nlqp4w1tp6f0 401275 401274 2026-05-13T07:22:49Z Fausta Samaritani 15085 401275 wikitext text/x-wiki [[File:Clotaire II Lombards.jpg|thumb|200px|right|Cluttarius II (manuscrittu: ''Grandes Chroniques de France'')]] '''Cluttariu II''', ([[Veranu|veranu]] di u [[584]] – [[Parigi]], [[18 uttrovi]] [[629]]) hè statu rè merovingiu di i [[Franchi]], da ò [[613]] à sa morte. [[File:Portrait Clotaire II roy de France.jpg|thumb|100px|right|Cluttariu II]] === Biugrafia === Cluttariu era u figliulu di u rè [[Chilpericu I]] è di Fredegonda. Avia dato à [[Santu Eligiu di Noyon]] l'oru per falli un tronu è Eligiu ne fece dui. U rè fece Eligiu direttore di a Zecca. [[Categoria:Re di i Franchi|Cluttarius II]] [[Categoria:Biugrafia|Cluttarius II]] idbmdhr221qhq28kp305f4u9ua86hzn Categoria:Re di i Franchi 14 26820 401277 2026-05-13T07:30:02Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401277 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Biugrafia]] srz1yjaada8x01cd4z0b9k1me0ni51d U mali veni à cantari è si ni và à onci 0 26821 401280 2026-05-13T09:51:05Z ~2026-28768-99 28097 Pàgina creata cù "= « U mali veni à cantari ma si ni và à onci » = '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari ma si ni và à onci.'' </b..." 401280 wikitext text/x-wiki = « U mali veni à cantari ma si ni và à onci » = '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari ma si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu appartene à una longa tradizioni mediterranea induve e misure di pesu servenu à sprime a sproporzione trà u male è a so sparizione. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' vene da un mondu rurale è mercantile induve e misure antiche facianu parte di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu storicamente una funzione: * murale; * educativa; * pratica; * filosofica. Spessu trasmettenu una visione realista di a vita, fatta di pacienza, resistenza è accettazione di e prove. == Pruverbii analoghi == Parechje culture anu spressu idee simile. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghje prestu ma sparisce lentamente. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francese, attestatu dapoi l’epica medievale, hè assai vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U male entra à bracciate è esce à pollici. ») Quì torna, a differenza trà grande è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U male entra à botti è esce à gocce. ») === Grecu pupulare === Parechji detti grechi pupulari insistenu anch’elli nantu à a rapidità di a disgrazia è a lentezza di a guariscenza, soprattuttu in relazione cù a malatia è a puvertà. === Arabu magrebinu === In e tradizioni pupulari di u Magreb si trova l’idea chì: <blockquote> « A disgrazia vene in muntagne è si ne và in granelli. » </blockquote> Ancu s’ellu esiste in parechje varianti regiunale, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu mette in risaltu: * a brutalità di u male; * a lentezza di a ricustruzzione; * a necessità di a pacienza; * a resilienza di e cumunità rurale. Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana. == Lessicu == {| class="wikitable" ! Terminu | ! Significatu | | ------------------------------- | | ''mali'' | | u male, a disgrazia | | - | | ''cantaru'' | | antica misura di pesu, quintale | | - | | ''oncia'' | | misura ligera di pesu | | - | | ''và'' | | parte, si ne và | | } | == Vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Nota linguistica == A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure. == Bibliografia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. * Racolte mediterranee di pruverbii pupulari. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 9jezl76gfq3u71x9siw93t2dve3h4ll 401281 401280 2026-05-13T09:51:27Z ~2026-28768-99 28097 401281 wikitext text/x-wiki '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu appartene à una longa tradizioni mediterranea induve e misure di pesu servenu à sprime a sproporzione trà u male è a so sparizione. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' vene da un mondu rurale è mercantile induve e misure antiche facianu parte di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu storicamente una funzione: * murale; * educativa; * pratica; * filosofica. Spessu trasmettenu una visione realista di a vita, fatta di pacienza, resistenza è accettazione di e prove. == Pruverbii analoghi == Parechje culture anu spressu idee simile. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghje prestu ma sparisce lentamente. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francese, attestatu dapoi l’epica medievale, hè assai vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U male entra à bracciate è esce à pollici. ») Quì torna, a differenza trà grande è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U male entra à botti è esce à gocce. ») === Grecu pupulare === Parechji detti grechi pupulari insistenu anch’elli nantu à a rapidità di a disgrazia è a lentezza di a guariscenza, soprattuttu in relazione cù a malatia è a puvertà. === Arabu magrebinu === In e tradizioni pupulari di u Magreb si trova l’idea chì: <blockquote> « A disgrazia vene in muntagne è si ne và in granelli. » </blockquote> Ancu s’ellu esiste in parechje varianti regiunale, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu mette in risaltu: * a brutalità di u male; * a lentezza di a ricustruzzione; * a necessità di a pacienza; * a resilienza di e cumunità rurale. Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana. == Lessicu == {| class="wikitable" ! Terminu | ! Significatu | | ------------------------------- | | ''mali'' | | u male, a disgrazia | | - | | ''cantaru'' | | antica misura di pesu, quintale | | - | | ''oncia'' | | misura ligera di pesu | | - | | ''và'' | | parte, si ne và | | } | == Vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Nota linguistica == A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure. == Bibliografia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. * Racolte mediterranee di pruverbii pupulari. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 12bgoy1m0p81slyya2vkkzz1zggmaqw 401282 401281 2026-05-13T10:23:01Z ~2026-28768-99 28097 /* Cuntestu culturale */ 401282 wikitext text/x-wiki '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechje culture anu spressu idee simile. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghje prestu ma sparisce lentamente. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francese, attestatu dapoi l’epica medievale, hè assai vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U male entra à bracciate è esce à pollici. ») Quì torna, a differenza trà grande è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U male entra à botti è esce à gocce. ») === Grecu pupulare === Parechji detti grechi pupulari insistenu anch’elli nantu à a rapidità di a disgrazia è a lentezza di a guariscenza, soprattuttu in relazione cù a malatia è a puvertà. === Arabu magrebinu === In e tradizioni pupulari di u Magreb si trova l’idea chì: <blockquote> « A disgrazia vene in muntagne è si ne và in granelli. » </blockquote> Ancu s’ellu esiste in parechje varianti regiunale, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu mette in risaltu: * a brutalità di u male; * a lentezza di a ricustruzzione; * a necessità di a pacienza; * a resilienza di e cumunità rurale. Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana. == Lessicu == {| class="wikitable" ! Terminu | ! Significatu | | ------------------------------- | | ''mali'' | | u male, a disgrazia | | - | | ''cantaru'' | | antica misura di pesu, quintale | | - | | ''oncia'' | | misura ligera di pesu | | - | | ''và'' | | parte, si ne và | | } | == Vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Nota linguistica == A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure. == Bibliografia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. * Racolte mediterranee di pruverbii pupulari. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] aenitq2y5617l41q6kjvyuyh8own293 401283 401282 2026-05-13T10:26:54Z ~2026-28768-99 28097 /* Pruverbii analoghi */ 401283 wikitext text/x-wiki '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culture anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U mali entri à bracciati è esci à pollici. ») Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U mali entri à botti è esci à gocci. ») Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu mette in risaltu: * a brutalità di u male; * a lentezza di a ricustruzzione; * a necessità di a pacienza; * a resilienza di e cumunità rurale. Pò ancu esse vistu cum’è una riflessione universale nantu à a cundizione umana. == Lessicu == {| class="wikitable" ! Terminu | ! Significatu | | ------------------------------- | | ''mali'' | | u male, a disgrazia | | - | | ''cantaru'' | | antica misura di pesu, quintale | | - | | ''oncia'' | | misura ligera di pesu | | - | | ''và'' | | parte, si ne và | | } | == Vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Nota linguistica == A forma ''à cantari'' usa u plurale di ''cantaru'' in un sensu distributivu: u male ghjunghje « à quintali », vale à dì in quantità tamanta. L’opposizione cù ''à onci'' crea un effettu ritmicu è simbolicu fundatu nantu à a sproporzione trà e duie misure. == Bibliografia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. * Racolte mediterranee di pruverbii pupulari. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 59aa66qhhtdf28gjai29lpr69ny81dl 401284 401283 2026-05-13T10:28:50Z ~2026-28768-99 28097 401284 wikitext text/x-wiki '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culture anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U mali entri à bracciati è esci à pollici. ») Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U mali entri à botti è esci à gocci. ») Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] nufzxtc14ggesvnv4ugvcpltl6s0kkn 401285 401284 2026-05-13T10:54:06Z Paulu 58 401285 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|Illustrazioni di u pruverbu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]] '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culture anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U mali entri à bracciati è esci à pollici. ») Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U mali entri à botti è esci à gocci. ») Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] tl0xsc25ulab2ik5k1qofdf5d63wb27 401286 401285 2026-05-13T10:54:56Z Paulu 58 401286 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|4300px|Illustrazioni di u pruverbu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]] '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grande quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à piccule misure. Hè un pruverbiu tradiziunali più cunnisciuti di a cultura pupulare corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assai più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culture anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci lentamenti. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U mali entri à bracciati è esci à pollici. ») Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U mali entri à botti è esci à gocci. ») Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] m7k9sev6a6kb8m0pkm7lyzrc1xcfuy7 401287 401286 2026-05-13T10:58:42Z Paulu 58 401287 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|4300px|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]] '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U mali entri à bracciati è esci à pollici. ») Quì dinò, a differenza trà grandi è picculu serve à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U mali entri à botti è esci à gocci. ») Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 06kr2xz3a76diql7oas3hhvz1c93oxr 401291 401287 2026-05-13T11:07:02Z ~2026-28857-67 28107 /* Spagnolu */ 401291 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|4300px|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: U mali veni à cantari è si ni và à onci]] '''« U mali veni à cantari è si ni và à onci »''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l’idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === * '''cantaru''' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna. * '''oncia''' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera. === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> (« U male vene à cavallu è si ne và à pedi. ») L’idea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> « Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied. » </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> (« U mali entri à bracciati è esci à pollici. ») Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> (« U mali entri à botti è esci à gocci. ») Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum’è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] srto48xqoyounhwzu4mm20dqp8nf9k3 U Furciolu 0 26822 401289 2026-05-13T11:00:45Z Paulu 58 Paulu ha spostato la pagina [[U Furciolu]] a [[Furciolu]] tramite redirect 401289 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Furciolu]] nwqkf1sw64n16hnaiok1d6i3atlst4r