Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.2
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Matematica
0
10
401357
383683
2026-05-14T08:33:40Z
~2026-29001-88
28115
deaser
401357
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ellipsoide.png|300px|right]]
A '''matematica''' hè a [[scienza]] (scenza) chì hà per oggettu u studiu di i [[numeru|numeri]], di e [[figure geometriche]] è di i sò rapporti, ch'ella sia à traversu l'[[aritmetica]], basata à nantu à u studiu di u [[calculu]] è di e [[misure]], ch'ella sia cù a [[geumitria]], chì invece si occupa di anguli e righe. A parolla '''matematica''' vene da u [[grecu]] μάθημα, chì significheghja [[scienza]], cunniscenza.
E discipline principale di a '''Matematica''' si spartenu à longu e seguente sezione :
https://www.minderatolyesi.com/
[https://www.minderatolyesi.com/ minder]
[https://www.minderatolyesi.com/ minderci]
[https://www.minderatolyesi.com/ palet minderi]
[https://www.minderatolyesi.com/ balkon minderi]
[https://www.minderatolyesi.com/ bahçe mobilya minderi]
# [[Algebra]]
# [[Aritmetica]]
# [[Analisa]]
# [[Geumitria]]
# [[Tupulugia]]
# [[Trigunumetria]]
# [[Logica]]
== Storia ==
==Da vede dinò==
*[[Lewis Carroll]]
*[[Infinitu]]
*[[Cungittura di Goldbach]]
*[[Intarsizzioni]]
*[[Numeru]]
*[[Lemma (matematiche)]]
*[[Analisi funzionale (matematiche)]]
== Ligami ==
{{Scienze}}
[[Categoria:Matematica|*]]
3n11dwkoyml3sl1c816ks7kqhrq7mv6
401374
401357
2026-05-14T09:31:32Z
A09
18673
Reverted 1 edit by [[Special:Contributions/~2026-29001-88|~2026-29001-88]] ([[User talk:~2026-29001-88|talk]]) to last revision by Fausta Samaritani (TwinkleGlobal)
401374
wikitext
text/x-wiki
[[File:Ellipsoide.png|300px|right]]
A '''matematica''' hè a [[scienza]] (scenza) chì hà per oggettu u studiu di i [[numeru|numeri]], di e [[figure geometriche]] è di i sò rapporti, ch'ella sia à traversu l'[[aritmetica]], basata à nantu à u studiu di u [[calculu]] è di e [[misure]], ch'ella sia cù a [[geumitria]], chì invece si occupa di anguli e righe. A parolla '''matematica''' vene da u [[grecu]] μάθημα, chì significheghja [[scienza]], cunniscenza.
E discipline principale di a '''Matematica''' si spartenu à longu e seguente sezione :
# [[Algebra]]
# [[Aritmetica]]
# [[Analisa]]
# [[Geumitria]]
# [[Tupulugia]]
# [[Trigunumetria]]
# [[Logica]]
== Storia ==
==Da vede dinò==
*[[Lewis Carroll]]
*[[Infinitu]]
*[[Cungittura di Goldbach]]
*[[Intarsizzioni]]
*[[Numeru]]
*[[Lemma (matematiche)]]
*[[Analisi funzionale (matematiche)]]
== Ligami ==
{{Scienze}}
[[Categoria:Matematica|*]]
duu28tzadmzbbrevk2keumal44d9zo2
Pani biscottu
0
7148
401296
389087
2026-05-13T15:26:51Z
Fausta Samaritani
15085
file
401296
wikitext
text/x-wiki
[[File:23012008-biscottes CL J Weber01-2.jpg|thumb|200px|right|Pani biscottu]]
U '''pani biscottu''' hè [[pani]] chì hè statu [[cucina|cottu]] dui volti. U pani biscottu hè par metta in u [[caffè]], in a [[tisana]] o in u [[latti]]. In u [[Sartè|Sartinesu]], hè ancu chjamatu u ''ruzzicheddu''.
== Liami ==
* Ferrandi, Saveriu, [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf L'acqua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051230185927/http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf |date=2005-12-30 }}, Matina latina
[[Categoria:Cucina]]
tbvinuh2eu6150ux2qd1adsr6an0nd6
Gaiole in Chianti
0
7562
401320
332548
2026-05-13T18:14:48Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
401320
wikitext
text/x-wiki
[[File:Castello brolio01.jpg|thumb|250px|right|Gaiole in Chianti]]
'''Gaiole in Chianti''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 2.333 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
ljks2bte1b1dh9q2uvg5ru7ak1t7zdb
Monteroni d'Arbia
0
7571
401359
333510
2026-05-14T08:39:28Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401359
wikitext
text/x-wiki
[[File:Monteroni01.jpg|thumb|250px|right|Monteroni d'Arbia]]
'''Monteroni d'Arbia''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 7.161 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
4pjzmkp4ylb0rtsh3k72u8sonul06h8
San Giovanni d'Asso
0
7583
401358
334250
2026-05-14T08:36:08Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401358
wikitext
text/x-wiki
[[File:San giovanni d'aaso panorama.jpg|thumb|300px|right|San Giovanni d'Asso]]
'''San Giovanni d'Asso''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 903 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
nuu0g3yw6kww3pkln5uoc5n1q7dixnf
Ungheria
0
8662
401295
399525
2026-05-13T15:18:19Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da vede dinò */
401295
wikitext
text/x-wiki
{{Statu
|nomeCompleto = Republica Ungrese
|nomeUfficiale = Magyar Köztársaság
|linkBandiera = Flag_of_Hungary.svg
|paginaBandiera =
|linkStemma = Coat of Arms of Hungary.svg
|paginaStemma =
|linkLocalizzazione = EU-Hungary.svg
|motto = - ''nisunu'' -
|mottoTraduzione = - ''nisunu'' -
|lingua = [[lingua ungrese|ungrese]]
|capitale = [[Budapest]]
|capitaleAbitanti = 1 686 222
|capitaleAbitantiAnno = [[2024]]
|governo = [[Republica parlamentaria]]
|presidente = [[Tamás Sulyok]]
|primoMinistro = [[Viktor Orbán]]
|indipendenza= [[896]]
|elenco capi di stato = Presidente
|elenco capi di governo = Primu Ministru
|ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]]
|ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]]
|superficieTotale = 93 030
|superficieOrdine = 109
|superficieAcqua = 0,74
|popolazioneTotale = 9 599 744
|popolazioneAnno = 2009
|popolazioneOrdine = 83
|popolazioneDensita = 103
|continente = [[Europa]]
|orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1
|valuta = [[Forint]]
|PIL= 196 417 000
|PILValuta= $
|PILAnno= 2008
|PILOrdine= 51
|PILprocapite= 19 553
|PILprocapiteValuta= $
|PILprocapiteAnno= 2008
|PILprocapiteOrdine= 44
|HDI= 0,879 (alto)
|HDIAnno= 2007
|HDIOrdine= 43
|energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) -->
|tld = [[.hu]]
|telefono = +36
|targa = H
|inno = [[Himnusz]]
|festa = [[20 d'aostu]], [[23 uttrovi]] è [[15 di marzu]]
|note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]].
}}
L' '''Ungheria''' hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale di stu paese hè [[Budapest]].
[[File:Budapest_Parlament-2.jpg|thumb|left|[[Parlamentu Ungrese]] in Budapest|247x247px]]
== Geografia ==
L’Ungheria si trova in l’[[Europa]] cintrale, senza accessu à u mare, è hà una superficia d’circa 93 000 km². U so paisaghju hè duminatu da a Piana di Pannonia, una vasta pianura fertile chì favurizeghja l’agricultura. U fiumu più impurtante hè u [[Danubiu]], chì attraversa [[Budapest]], a capitale, è divide u paese in duie parti.
== Storia ==
L’Ungheria hà una storia ricca è cumplessa chì principia cù l’arrivu di e tribù magiare in a Piana di Pannonia à a fine di u IX seculu. In u [[1000]], u rè San Stefanu hà fundatu u [[Regnu d’Ungheria]], cunvertendu u populu à u cristianesimu è stabilendu un statu forte in l’[[Europa]] cintrale.
Duranti u [[Medievu]], l’Ungheria hè stata una putenza regiunale, ma hà suffertu l’invasioni [[Mungolia|mongole]] ([[1241]]) è dopu l’occupazione ottomana di una parte di u so territoriu (XVI-XVII seculi). Dopu à a liberazione da l’Ottomani, l’Ungheria hè diventata parte di l’Imperu [[Austria|Austriacu]], è in u [[1867]], cù u [[Cumpromessu Austru-Ungherese]], hè nata l’[[Austria-Ungheria]], induve l’Ungheria hà avutu una larga autonomia.
A [[Prima guerra mundiale|Prima Guerra Mundiale]] hà purtatu à a disfatta di l’Austria-Ungheria, è u [[Trattatu di Trianon]] ([[1920]]) hà riduttu drasticamente u territoriu è a pupulazione ungherese, un avvenimentu chì resta un puntu sensible in a storia naziunale. Duranti a [[Seconda Guerra Mundiale]], l’Ungheria s’hè allineata cù l’Asse, ma hè stata occupata da l’Unione Sovietica in u [[1945]], purtendu à un regime cumunista chì hà duratu finu à u [[1989]].
In u [[1956]], a Rivuluzione Ungherese contr’à u cuntrollu sovieticu hè stata repressa, ma hà dimustratu u desideriu di libertà di u populu. A transizione à a demucrazia in u [[1989]] hà apertu a strada à una ecunumia di mercatu è à l’adesione à l’[[Unione auropea|Unione Europea]] in u [[2004]].<ref>[https://index.hu/belfold/euigen4104/?token=98b3a2407f6e4aa1fe13eca7cb67e0af Belföld - Két nem szavazattal fogadta el a parlament az EU-csatlakozást]</ref> Dapoi u [[2010]], u guvernu di u [[Fidesz]], guidatu da [[Viktor Orbán]], hà aduttatu una pulitica naziunal-cunsirvatrice, chì hà generatu dibattiti nantu à a demucrazia è i rapporti cù l’[[Unione auropea|UE]].
== Economia ==
I settori i più dinamichi di l’ecunumia ungherese sò attualmente a farmacologia, l’industria di l’automobile (in particulare a pruduzzione di veiculi elettrichi è batterie), a raffinatura di petroliu, è i servizii finanziarii è bancarii. I servizii informatichi è l’innuvazione tecnologica (cum’è l’intelligenza artificiale è u sviluppu di software) cunnoscenu una crescita significativa, sustinuta da investimenti stranieri, in particulare da a [[China|Cina]] è a [[Germania]]. L’Ungheria hà ancu sviluppatu un settore di energia rinnuvevule, cù un focusu nantu à l’energia sulare, puru chì a dipendenza da l’energia fossile resta impurtante.
== Politica ==
U presidente di l’Ungheria hè [[Tamás Sulyok]], membru indipendente ma sustinutu da u [[Fidesz]], ma ùn hà ch’è pocu putere. U primu ministru, di u [[Fidesz]], hè [[Viktor Orbán]], chì guida u guvernu dapoi u [[2010]].
== Cultura ==
L’Ungheria hà una cultura diversa è vibrante, influenzata da a so storia è a so pusizione in l’[[Europa]] cintrale. A [[lingua ungrese]], chì appartene à a famiglia ugro-[[Finlandia|finnica]], hè unica in a regione è hè un elementu cintrale di l’identità naziunale.
==Da vede dinò==
- [[Mattia Corvinu d'Ungheria]]<br>
- [[Muvimentu Momentum]]<br>
== Ligami ==
* [https://magyarorszag.hu/ Situ ufficiale]
* [https://visithungary.com/ Offiziu di turisimu]
== Referenze ==
{{Reflist}}{{Unione europea}}
{{Europa}}[[Categoria:Unioni Auropea]]
[[Categoria:Ungheria| ]]
pplgce2few74ey6v1mynbpoiqtv6sut
Ghjudicati Sardi
0
12468
401327
362908
2026-05-13T18:40:31Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401327
wikitext
text/x-wiki
I '''Ghjudicati sardi''' erani [[statu|stati]] autonomi, asistuti in [[Sardigna]] trà u [[seculu IX]] è u [[seculu XV]] è di u tuttu diffarenti da a forma fiudali asistenti in l'[[Auropa]] [[Medievu|medievali]], più vicini a quiddi tipichi di l'aspirienza bizantina, ciascunu di iddi ''superiorem non recognoscens''.
[[Image:Giudicati sardi 1.svg|thumb|200px|right|I quattru Ghjudicati sardi.]]
I regni eranu quattru:
- ''[[Regnu di Cagliari]]'' (o ''Calari''),<br>
- ''[[Regnu di Arborea]]'',<br>
- ''[[Regnu di Torres]]'',<br>
- ''[[Regnu di Gaddura]]''.<br>
U Rè (o Ghjudici) guvirnava grazii à un pattu cù u populu (dittu ''bannus consensus''), vinutu menu quistu u Rè pudia essa ditrunizzatu è ancu mortu in manera lighjittima da u populu stessu, senza chì quistu pudissi influì cù a trasmissioni ariditaria di u titulu in la dinastia rignanti.
[[Categoria:Giugrafia]]
[[Categoria:Sardegna]]
njlvk11h01vavmvbt2ud20oco95zmrd
Pruverbii corsi
0
12522
401317
388296
2026-05-13T17:58:46Z
Fausta Samaritani
15085
/* U */
401317
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]]
I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà:
*''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''
*''Balanini, unti è fini.''
*''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu.''
* ''Corpilonghi Auccianesi.''
*''[[Vargualè]], [[Vargualè]], Ghjàrgala era è ghjàrgala hè. ''
* ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.''
* ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]].''
In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu:
*''Bellezza ùn si ne magna.''
*''Centu casi, centu milla miserii.''
*''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. ''
*''U troppu stroppia. ''
*''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. ''
Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii, detti è massime corse'': "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti".
=Pruverbii corsi=
__NOTOC__
[[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]]
Eccu bon'parechji pruverbii corsi.
==A==
[[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]]
*'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.'''
*'''A bucia t'hà l'anchi corti. '''
*'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. '''
*'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. '''
* '''A botta vechja faci u bon' vinu.'''
*'''A casa piglia, a casa rendi. '''
*'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. '''
*'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.'''
*'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. '''
*'''A chì campa n'ha da veda. '''
*'''A chi dormi un piglia pesci. '''
* '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.'''
*'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. '''
* '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.'''
* '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.'''
*'''A chì l'attempa a perdi. '''
*'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. '''
*'''A chì la fuma, à chì la pippa.'''
*'''À chì male un face paura un ha.'''
*'''À chì nasce bella, nasce maritata.'''
*'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.'''
*'''À chì nascì, à chì nascitiò!'''
*'''A chì mali vivi, mali mori. '''
*'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. '''
*'''A chi mori, à chi s'allarga. '''
*'''A chi para fritu, para caldu. '''
* '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.'''
*'''À chì s'aiuta hè galant'omu.'''
*'''A chi stanta, à chi scurnochja. '''
*'''A chì stughji un perdi tempu. '''
*'''A chì t'ha culu, tira peta. '''
*'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. '''
* '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.'''
*'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. '''
*'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. '''
* '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.'''
*'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. '''
*'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. '''
* '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.'''
*'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. '''
*'''A chi va forti, va à la morti. '''
* '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.'''
* '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.'''
*'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.'''
*'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. '''
*'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. '''
* '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.'''
*'''A donna faci l'omu. '''
*'''A fami faci escia u lubbu di a tana. '''
*'''A festa d'Àmpaza passa. '''
*'''A forza di tirà a corda strappa. '''
*'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. '''
*'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. '''
*''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.'''
*'''A ghjara cresci ma a forza manca. '''
*'''A ghjastema si rivolta. '''
*'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. '''
*'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. '''
*'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.'''
*'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. '''
*'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' o '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. '''
*'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. '''
* '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.'''
*'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. '''
* '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.'''
*'''A matina leone, a sera cuglione.'''
* '''A misura ancu indi l'acqua.'''
* '''A paura faci truttà a mula.'''
*'''A pratica vinci a grammatica.'''
*'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. '''
*'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.'''
*'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. '''
*'''A raghjoni hè verbali. '''
*'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. '''
* '''A risa sta in bocca à i pazzi.'''
* '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.'''
*'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)'''
*'''A strada bedda un hè mai longa. '''
*'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. '''
*'''A un bon' cani si dà un bon ossu. '''
*'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. '''
*'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.'''
*'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. '''
*'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (o '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''')
*'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. '''
*'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' o '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' o ancu '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. '''
*'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. '''
*'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.'''
*'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. '''
*'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.'''
*'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. '''
*'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. '''
*'''Alliscia a mamma par avè a figliola. '''
*'''Amori e signuria un volini cumpagnia. '''
* '''Ampaza, a trava'''
*'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. '''
*'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. '''
*'''Ancu l'onori sò castighi. '''
*'''Annata d'erba, annata di merda. '''
*'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. '''
* '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.'''
*'''Aprili, desfa purcili. ''' (o :... spigni purcili.)
*'''Aqua corri è sangui strigni. '''
*'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. '''
*'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. '''
*'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' o :... ghjugni à i carri
* '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'''.
*'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. '''
*'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.'''
*'''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.'''
*'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.'''
*'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.'''
*'''Azilonu, fiori di cantonu. '''
*'''Azilonu, pocu hè bonu. '''
==B==
[[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]]
*'''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. '''
*'''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu.'''
*'''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.'''
*'''Bellezza ùn si ne magna.'''
*'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.'''
==C==
*'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.'''
*'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.'''
* '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.'''
*'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. '''
*'''Cane abbaghja e porcu magna.'''
*'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.'''
*'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.'''
* '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.'''
*'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.'''
*'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. '''
*'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. '''
*'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. '''
*'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. '''
*'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.'''
*'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. '''
* '''Centu casi, centu milla miserii.'''
*'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. '''
*'''Ch'un s'aiuta s'annega.'''
*'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. '''
*'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.'''
*'''Chì campa spirendu mori caghendu. '''
*'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. '''
*'''Chì cerca trova. '''
*'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. '''
*'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. '''
*'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. '''
*'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. '''
*'''Chì disprezza, compra. '''
::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. '''
* '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.'''
*'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. '''
* '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.'''
*'''Chì male fonda male accima.'''
*'''Chi muta, muga. '''
*'''Chi nasci, pasci. '''
*'''Chi pocu tene, caru tene.'''
*'''Chi posa mal' pensa. '''
* '''Chì prima ghjugni prima macina.'''
*'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.'''
*'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.'''
*'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. '''
*'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. '''
*'''Chì t'abezza ti sbezza.'''
*'''Chi ùn face male, ùn ha paura.'''
*'''Chì un invechja Hè pena di vita. '''
*'''Chì ùn spera s'addispera.'''
*'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. '''
*'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. '''
*'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. '''
*'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.'''
* '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.'''
*'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. '''
*'''Chì vole campa solu piglii a machja.'''
*'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. '''
* '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.'''
* '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.'''
* '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.'''
* '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.'''
*'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. '''
*'''Ci voli à nascia par pascia. '''
* '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.'''
*'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. '''
*'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. '''
*'''Ciò chi un tomba ingrassa. '''
*'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. '''
*'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. '''
*'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. '''
*'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. '''
*'''Corciu à chi un ha à nimu. '''
* '''Corpilonghi Auccianesi.'''
*'''Cosa fatta, loda la ! '''
*'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. '''
*'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.'''
*'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.'''
*'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. '''
==D==
* '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.'''
*'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.'''
*'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. '''
*'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. '''
* '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.'''
*'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. '''
* '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.'''
*'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. '''
*'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. '''
*'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. '''
*'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. '''
*'''Donna chi posa mal'pensa. '''
*'''Donna, dannu. '''
*'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.'''
*'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.'''
==E==
*'''E cose torte strappanu.'''
==F==
*'''Fà à parera e tèni ti à tè. '''
*'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. '''
*'''Fatti di notti, risi di ghjornu. '''
*'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.'''
*'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.'''
*'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. '''
*'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.'''
*'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.'''
*'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. '''
*'''Focu d'alzu, focu falsu. '''
*'''Fora u denti, fora a pena. '''
*'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.'''
*'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. '''
*'''Furciolu, forca. '''
*'''Furia di mane, asgiu di sera.'''
*'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.'''
==G==
* '''Galant'omi sò Piracci.'''
*'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. '''
*'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. '''
*'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. '''
*'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. '''
*'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. '''
*'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.'''
*'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. '''
==H==
*'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. '''
*'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. '''
*'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. '''
*'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. '''
* '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.'''
*'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. '''
* '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.'''
*'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. '''
*'''Hè megliu pocu chè micca. '''
*''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.'''
* '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.'''
==I==
*'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. '''
*'''I funi longhi diventani sarpi. '''
*'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. '''
*'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. '''
* '''I muntona frassitani.'''
*'''I parenti Sò i denti. '''
*'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.'''
*'''I più beddi peri i màngnani i porchi. '''
*'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. '''
*'''I solda sò tondi e capùlani. '''
*'''I solda un vènini micca cantendu. '''
* '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.'''
*'''In bucca chjusa un n'entri musca. '''
*'''In cumpagnia, u frati presi moglia. '''
*'''In ghjesgia grandi un crepa preti. '''
*'''In ogni lettu, ci hè pulgi. '''
*'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. '''
*'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.'''
*'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.'''
*'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. '''
*'''Ind'a coda ci sta u vilenu.'''
*'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. '''
*'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. '''
*'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. '''
*'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. '''
*'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. '''
==J==
==L==
* '''L'aqua si ni va sempri à u mari.'''
*'''L'aqua va à u mare. '''
*'''L'atti ùn so micca i fatti.'''
*'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. '''
*'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. '''
*'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.'''
*'''L'amori hè cecu. '''
*'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. '''
*'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. '''
*'''L'aqua sfonda i ricci. '''
*'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. '''
*'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.)
*'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. '''
*'''L'imbroglii sò in a sacchetta. '''
* '''L'ochji sò d'aqua.'''
*'''L'omu pruponi è Diu disponi. '''
* '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.'''
*'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. '''
==M==
* '''Machjaghjoli sò veracci.'''
*'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.'''
*'''Mamma scagna è ghjatta mangna. '''
* '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.'''
* '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.'''
*'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. '''
*'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
*'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.'''
*'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. '''
*'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. '''
*'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. '''
*'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. '''
*'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. '''
*'''Megliu morti chè storti.'''
*'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.'''
*'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.'''
*'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. '''
*'''Moitinchi cori finti.'''
*'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. '''
*'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. '''
*'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. '''
* '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.'''
*'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. '''
*'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. '''
*'''Innanzi chè micca, maritu vechju. '''
==N==
*''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.'''
*'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. '''
*'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. '''
*'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. '''
*'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. '''
*'''Natu a parsona, natu u distinu. '''
*'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. '''
*'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. '''
*'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.'''
*'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. '''
* '''Ni mori più grassi chè passi.'''
*'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!'''
==O==
*'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. '''
*'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. '''
*''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.'''
*'''Oghji eiu, dumani tù. '''
*'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. '''
*'''Ogni cecu piegni i so ochji. '''
*'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. '''
*'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. '''
*'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.'''
*'''Ogni tontu t'hà u so filu. '''
*'''Ognunu bii incu a so bocca. '''
*'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. '''
*'''Ognunu piegni incu i so ochji. '''
*'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. '''
* '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.'''
* '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.'''
*'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.'''
*'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.'''
*'''Omu dormi e carta veghja. '''
*'''Ora vivu ora mortu. '''
==P==
*'''Pàghani i chjughi par i maiori. '''
*'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. '''
*'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. '''
*'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. '''
*'''Par un colpu un casca l'arburi. '''
*'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.'''
*'''Par viaghju s'acconcia a somma. '''
*'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.'''
* '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.'''
*'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. '''
*'''Patti chjari, amici cari.'''
* '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.'''
*'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. '''
*'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.'''
*'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.'''
*'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.'''
* '''Piglia a nomina, eppo posa !'''
* '''Piglia muglieri, chì affrinarè.'''
* '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.'''
* '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.'''
*'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.'''
*'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. '''
*'''Più hè parenti e più ghjentri. '''
*'''Più pècuri, piu mocci. '''
* '''Più pendi è più rendi.'''
*'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. '''
*'''Poni in terra e spera in Diu. '''
*'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. '''
* '''Prima ghjugna, prima tigna.'''
*'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.'''
==Q==
*'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. '''
*'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. '''
*'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. '''
*'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. '''
*'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. '''
*'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.'''
*'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. '''
*'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.'''
*'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.'''
*'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.'''
*'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. '''
*'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. '''
*'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. '''
*'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. '''
*'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. '''
==R==
*'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. '''
*'''Roba di Scolca, roba di forca.'''
*'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. '''
* '''Russura à a marina, soli caldu a matina.'''
*'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. '''
==S==
[[File:Bastelica Vi1a.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]]
*'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. '''
*'''S'ochju un vede core un vole.'''
*'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. '''
*'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. '''
*'''Saccu pienu un pò piigà. '''
*'''Saccu piènu un si pò torcia. '''
*'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. '''
* '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.'''
*'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.'''
*'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.'''
*'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. '''
*'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. '''
* '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.'''
*'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.'''
* '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.'''
* '''Scornaboi mezanacci.'''
* '''Scornaboi sò Peracci.'''
*'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. '''
::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. '''
*'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. '''
* '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.'''
*'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. '''
*'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. '''
*'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. '''
* '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.'''
*'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.'''
* '''Setti, u sciffru di i buciardi.'''
* '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.'''
*'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. '''
*''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.'''
*'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. '''
* '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.'''
*'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.'''
*'''Sò e mamme chi facenu e figliole.'''
* '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.'''
*'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. '''
*'''Spezza u tempu in San' Bartolu. '''
*'''Sparti ricchezza e torra puvertà. '''
*'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. '''
* '''Stramunchjati carbuccesi.'''
* '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.'''
==T==
*'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. '''
*'''Tanti paesi, tante usanze.'''
*'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. '''
*'''Tantu da casa meia cà da casa toia. '''
*'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. '''
*'''Tigliolu, ti vogliu. '''
*'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. '''
* '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.'''
*'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. '''
*'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. '''
*'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. '''
*'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.'''
* '''Macchjaghjoli son' Veracci.'''
'''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"'''
*'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!'''
*'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. '''
* '''Travaglia à chì t'hà fami'''.
*'''Tuttu lacatu hè persu. '''
*'''Tutti i ghjorna si n'impara. '''
==U==
* '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.'''
*'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. '''
*'''U bè di luntanu si ferma par istrada. '''
*'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. '''
*'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. '''
*'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . '''
*'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. '''
*'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. '''
*'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. '''
* '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.'''
* '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.'''
*'''U discorsu porta l'omu à a forca. '''
*'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.'''
*'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. '''
*'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. '''
*'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. '''
*'''[[U mali veni à cantari è si ni và à onci]]'''
*'''U mari accoglii i vadini. '''
*'''U megliu oru hè quiddu chi piega. '''
*'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. '''
*'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. '''
*'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. '''
*'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . '''
*'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) '''
*'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. '''
*'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. '''
*'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. '''
*'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. '''
*'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.'''
*'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. '''
*'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.'''
*'''U soli sorti par tutti. '''
*'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. '''
*'''U techju ùn credi u famitu. '''
*'''U troppu bè s'arrivolta. '''
*'''U troppu stroppia. '''
*''' U vinu face parlà.'''
*'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. '''
*'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. '''
*'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. '''
* '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.'''
*'''Un disordini Faci un ordini. '''
*'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.)
*'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. '''
*'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.'''
*'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. '''
*'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. '''
*'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. '''
*'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. '''
* '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.'''
*'''Un si mori chè una volta. '''
*'''Un si po dì "prruci" senza labbri. '''
*'''Un si po fà "prrù" senza labbri. '''
*'''Un si po dorme e fà a guardia.'''
*'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. '''
*''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.'''
*'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. '''
* '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.'''
*'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. '''
*'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. '''
*'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. '''
*''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.'''
*'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. '''
::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. '''
*'''Una donna faci è sfaci una casa. '''
*'''Una lingua si cheta, un populu si more. '''
*'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. '''
==V==
*'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.'''
*'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. '''
*'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. '''
*'''Verbi volen, scritti manen. '''
*'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. '''
*'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. '''
==Z==
[[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]]
*'''Zigliara, focu e fiara. '''
*'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. '''
==Referenze==
* [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]
* Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004
* Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996
* Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993
* Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006
==Ligami==
* [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050404190428/http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses |date=2005-04-04 }}
* [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu]
* [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Corsica]]
[[Categoria:Litteratura corsa]]
6dscov9sgeqxt0vhub3k6rdtkie0hjq
401318
401317
2026-05-13T18:03:19Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401318
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]]
I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà:
*''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''
*''Balanini, unti è fini.''
*''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu.''
* ''Corpilonghi Auccianesi.''
*''[[Vargualè]], [[Vargualè]], Ghjàrgala era è ghjàrgala hè. ''
* ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.''
* ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]].''
In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu:
*''Bellezza ùn si ne magna.''
*''Centu casi, centu milla miserii.''
*''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. ''
*''U troppu stroppia. ''
*''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. ''
Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii, detti è massime corse'': "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti".
=Pruverbii corsi=
__NOTOC__
[[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]]
Eccu bon'parechji pruverbii corsi.
==A==
[[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]]
*'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.'''
*'''A bucia t'hà l'anchi corti. '''
*'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. '''
*'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. '''
* '''A botta vechja faci u bon' vinu.'''
*'''A casa piglia, a casa rendi. '''
*'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. '''
*'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.'''
*'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. '''
*'''A chì campa n'ha da veda. '''
*'''A chi dormi un piglia pesci. '''
* '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.'''
*'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. '''
* '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.'''
* '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.'''
*'''A chì l'attempa a perdi. '''
*'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. '''
*'''A chì la fuma, à chì la pippa.'''
*'''À chì male un face paura un ha.'''
*'''À chì nasce bella, nasce maritata.'''
*'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.'''
*'''À chì nascì, à chì nascitiò!'''
*'''A chì mali vivi, mali mori. '''
*'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. '''
*'''A chi mori, à chi s'allarga. '''
*'''A chi para fritu, para caldu. '''
* '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.'''
*'''À chì s'aiuta hè galant'omu.'''
*'''A chi stanta, à chi scurnochja. '''
*'''A chì stughji un perdi tempu. '''
*'''A chì t'ha culu, tira peta. '''
*'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. '''
* '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.'''
*'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. '''
*'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. '''
* '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.'''
*'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. '''
*'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. '''
* '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.'''
*'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. '''
*'''A chi va forti, va à la morti. '''
* '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.'''
* '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.'''
*'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.'''
*'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. '''
*'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. '''
* '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.'''
*'''A donna faci l'omu. '''
*'''A fami faci escia u lubbu di a tana. '''
*'''A festa d'Àmpaza passa. '''
*'''A forza di tirà a corda strappa. '''
*'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. '''
*'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. '''
*''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.'''
*'''A ghjara cresci ma a forza manca. '''
*'''A ghjastema si rivolta. '''
*'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. '''
*'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. '''
*'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.'''
*'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. '''
*'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' o '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. '''
*'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. '''
* '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.'''
*'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. '''
* '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.'''
*'''A matina leone, a sera cuglione.'''
* '''A misura ancu indi l'acqua.'''
* '''A paura faci truttà a mula.'''
*'''A pratica vinci a grammatica.'''
*'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. '''
*'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.'''
*'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. '''
*'''A raghjoni hè verbali. '''
*'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. '''
* '''A risa sta in bocca à i pazzi.'''
* '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.'''
*'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)'''
*'''A strada bedda un hè mai longa. '''
*'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. '''
*'''A un bon' cani si dà un bon ossu. '''
*'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. '''
*'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.'''
*'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. '''
*'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (o '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''')
*'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. '''
*'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' o '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' o ancu '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. '''
*'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. '''
*'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.'''
*'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. '''
*'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.'''
*'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. '''
*'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. '''
*'''Alliscia a mamma par avè a figliola. '''
*'''Amori e signuria un volini cumpagnia. '''
* '''Ampaza, a trava'''
*'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. '''
*'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. '''
*'''Ancu l'onori sò castighi. '''
*'''Annata d'erba, annata di merda. '''
*'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. '''
* '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.'''
*'''Aprili, desfa purcili. ''' (o :... spigni purcili.)
*'''Aqua corri è sangui strigni. '''
*'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. '''
*'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. '''
*'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' o :... ghjugni à i carri
* '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'''.
*'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. '''
*'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.'''
*'''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.'''
*'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.'''
*'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.'''
*'''Azilonu, fiori di cantonu. '''
*'''Azilonu, pocu hè bonu. '''
==B==
[[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]]
*'''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. '''
*'''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu.'''
*'''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.'''
*'''Bellezza ùn si ne magna.'''
*'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.'''
==C==
*'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.'''
*'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.'''
* '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.'''
*'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. '''
*'''Cane abbaghja e porcu magna.'''
*'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.'''
*'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.'''
* '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.'''
*'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.'''
*'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. '''
*'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. '''
*'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. '''
*'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. '''
*'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.'''
*'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. '''
* '''Centu casi, centu milla miserii.'''
*'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. '''
*'''Ch'un s'aiuta s'annega.'''
*'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. '''
*'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.'''
*'''Chì campa spirendu mori caghendu. '''
*'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. '''
*'''Chì cerca trova. '''
*'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. '''
*'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. '''
*'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. '''
*'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. '''
*'''Chì disprezza, compra. '''
::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. '''
* '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.'''
*'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. '''
* '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.'''
*'''Chì male fonda male accima.'''
*'''Chi muta, muga. '''
*'''Chi nasci, pasci. '''
*'''Chi pocu tene, caru tene.'''
*'''Chi posa mal' pensa. '''
* '''Chì prima ghjugni prima macina.'''
*'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.'''
*'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.'''
*'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. '''
*'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. '''
*'''Chì t'abezza ti sbezza.'''
*'''Chi ùn face male, ùn ha paura.'''
*'''Chì un invechja Hè pena di vita. '''
*'''Chì ùn spera s'addispera.'''
*'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. '''
*'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. '''
*'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. '''
*'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.'''
* '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.'''
*'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. '''
*'''Chì vole campa solu piglii a machja.'''
*'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. '''
* '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.'''
* '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.'''
* '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.'''
* '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.'''
*'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. '''
*'''Ci voli à nascia par pascia. '''
* '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.'''
*'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. '''
*'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. '''
*'''Ciò chi un tomba ingrassa. '''
*'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. '''
*'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. '''
*'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. '''
*'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. '''
*'''Corciu à chi un ha à nimu. '''
* '''Corpilonghi Auccianesi.'''
*'''Cosa fatta, loda la ! '''
*'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. '''
*'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.'''
*'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.'''
*'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. '''
==D==
* '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.'''
*'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.'''
*'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. '''
*'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. '''
* '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.'''
*'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. '''
* '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.'''
*'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. '''
*'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. '''
*'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. '''
*'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. '''
*'''Donna chi posa mal'pensa. '''
*'''Donna, dannu. '''
*'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.'''
*'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.'''
==E==
*'''E cose torte strappanu.'''
==F==
*'''Fà à parera e tèni ti à tè. '''
*'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. '''
*'''Fatti di notti, risi di ghjornu. '''
*'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.'''
*'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.'''
*'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. '''
*'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.'''
*'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.'''
*'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. '''
*'''Focu d'alzu, focu falsu. '''
*'''Fora u denti, fora a pena. '''
*'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.'''
*'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. '''
*'''Furciolu, forca. '''
*'''Furia di mane, asgiu di sera.'''
*'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.'''
==G==
* '''Galant'omi sò Piracci.'''
*'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. '''
*'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. '''
*'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. '''
*'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. '''
*'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. '''
*'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.'''
*'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. '''
==H==
*'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. '''
*'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. '''
*'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. '''
*'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. '''
* '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.'''
*'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. '''
* '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.'''
*'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. '''
*'''Hè megliu pocu chè micca. '''
*''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.'''
* '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.'''
==I==
*'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. '''
*'''I funi longhi diventani sarpi. '''
*'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. '''
*'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. '''
* '''I muntona frassitani.'''
*'''I parenti Sò i denti. '''
*'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.'''
*'''I più beddi peri i màngnani i porchi. '''
*'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. '''
*'''I solda sò tondi e capùlani. '''
*'''I solda un vènini micca cantendu. '''
* '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.'''
*'''In bucca chjusa un n'entri musca. '''
*'''In cumpagnia, u frati presi moglia. '''
*'''In ghjesgia grandi un crepa preti. '''
*'''In ogni lettu, ci hè pulgi. '''
*'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. '''
*'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.'''
*'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.'''
*'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. '''
*'''Ind'a coda ci sta u vilenu.'''
*'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. '''
*'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. '''
*'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. '''
*'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. '''
*'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. '''
==J==
==L==
* '''L'aqua si ni va sempri à u mari.'''
*'''L'aqua va à u mare. '''
*'''L'atti ùn so micca i fatti.'''
*'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. '''
*'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. '''
*'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.'''
*'''L'amori hè cecu. '''
*'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. '''
*'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. '''
*'''L'aqua sfonda i ricci. '''
*'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. '''
*'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.)
*'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. '''
*'''L'imbroglii sò in a sacchetta. '''
* '''L'ochji sò d'aqua.'''
*'''L'omu pruponi è Diu disponi. '''
* '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.'''
*'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. '''
==M==
* '''Machjaghjoli sò veracci.'''
*'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.'''
*'''Mamma scagna è ghjatta mangna. '''
* '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.'''
* '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.'''
*'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. '''
*'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci.
*'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.'''
*'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. '''
*'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. '''
*'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. '''
*'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. '''
*'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. '''
*'''Megliu morti chè storti.'''
*'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.'''
*'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.'''
*'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. '''
*'''Moitinchi cori finti.'''
*'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. '''
*'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. '''
*'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. '''
* '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.'''
*'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. '''
*'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. '''
*'''Innanzi chè micca, maritu vechju. '''
==N==
*''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.'''
*'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. '''
*'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. '''
*'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. '''
*'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. '''
*'''Natu a parsona, natu u distinu. '''
*'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. '''
*'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. '''
*'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.'''
*'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. '''
* '''Ni mori più grassi chè passi.'''
*'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!'''
==O==
*'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. '''
*'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. '''
*''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.'''
*'''Oghji eiu, dumani tù. '''
*'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. '''
*'''Ogni cecu piegni i so ochji. '''
*'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. '''
*'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. '''
*'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.'''
*'''Ogni tontu t'hà u so filu. '''
*'''Ognunu bii incu a so bocca. '''
*'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. '''
*'''Ognunu piegni incu i so ochji. '''
*'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. '''
* '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.'''
* '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.'''
*'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.'''
*'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.'''
*'''Omu dormi e carta veghja. '''
*'''Ora vivu ora mortu. '''
==P==
*'''Pàghani i chjughi par i maiori. '''
*'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. '''
*'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. '''
*'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. '''
*'''Par un colpu un casca l'arburi. '''
*'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.'''
*'''Par viaghju s'acconcia a somma. '''
*'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.'''
* '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.'''
*'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. '''
*'''Patti chjari, amici cari.'''
* '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.'''
*'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. '''
*'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.'''
*'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.'''
*'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.'''
* '''Piglia a nomina, eppo posa !'''
* '''Piglia muglieri, chì affrinarè.'''
* '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.'''
* '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.'''
*'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.'''
*'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. '''
*'''Più hè parenti e più ghjentri. '''
*'''Più pècuri, piu mocci. '''
* '''Più pendi è più rendi.'''
*'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. '''
*'''Poni in terra e spera in Diu. '''
*'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. '''
* '''Prima ghjugna, prima tigna.'''
*'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.'''
==Q==
*'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. '''
*'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. '''
*'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. '''
*'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. '''
*'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. '''
*'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.'''
*'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. '''
*'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.'''
*'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.'''
*'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.'''
*'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. '''
*'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. '''
*'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. '''
*'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. '''
*'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. '''
==R==
*'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. '''
*'''Roba di Scolca, roba di forca.'''
*'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. '''
* '''Russura à a marina, soli caldu a matina.'''
*'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. '''
==S==
[[File:Bastelica Vi1a.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]]
*'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. '''
*'''S'ochju un vede core un vole.'''
*'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. '''
*'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. '''
*'''Saccu pienu un pò piigà. '''
*'''Saccu piènu un si pò torcia. '''
*'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. '''
* '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.'''
*'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.'''
*'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.'''
*'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. '''
*'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. '''
* '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.'''
*'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.'''
* '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.'''
* '''Scornaboi mezanacci.'''
* '''Scornaboi sò Peracci.'''
*'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. '''
::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. '''
*'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. '''
* '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.'''
*'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. '''
*'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. '''
*'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. '''
* '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.'''
*'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.'''
* '''Setti, u sciffru di i buciardi.'''
* '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.'''
*'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. '''
*''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.'''
*'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. '''
* '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.'''
*'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.'''
*'''Sò e mamme chi facenu e figliole.'''
* '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.'''
*'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. '''
*'''Spezza u tempu in San' Bartolu. '''
*'''Sparti ricchezza e torra puvertà. '''
*'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. '''
* '''Stramunchjati carbuccesi.'''
* '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.'''
==T==
*'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. '''
*'''Tanti paesi, tante usanze.'''
*'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. '''
*'''Tantu da casa meia cà da casa toia. '''
*'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. '''
*'''Tigliolu, ti vogliu. '''
*'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. '''
* '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.'''
*'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. '''
*'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. '''
*'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. '''
*'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.'''
* '''Macchjaghjoli son' Veracci.'''
'''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"'''
*'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!'''
*'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. '''
* '''Travaglia à chì t'hà fami'''.
*'''Tuttu lacatu hè persu. '''
*'''Tutti i ghjorna si n'impara. '''
==U==
* '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.'''
*'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. '''
*'''U bè di luntanu si ferma par istrada. '''
*'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. '''
*'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. '''
*'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . '''
*'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. '''
*'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. '''
*'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. '''
* '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.'''
* '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.'''
*'''U discorsu porta l'omu à a forca. '''
*'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.'''
*'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. '''
*'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. '''
*'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. '''
*'''[[U mali veni à cantari è si ni và à onci]]'''
*'''U mari accoglii i vadini. '''
*'''U megliu oru hè quiddu chi piega. '''
*'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. '''
*'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. '''
*'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. '''
*'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . '''
*'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) '''
*'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. '''
*'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. '''
*'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. '''
*'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. '''
*'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.'''
*'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. '''
*'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.'''
*'''U soli sorti par tutti. '''
*'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. '''
*'''U techju ùn credi u famitu. '''
*'''U troppu bè s'arrivolta. '''
*'''U troppu stroppia. '''
*''' U vinu face parlà.'''
*'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. '''
*'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. '''
*'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. '''
* '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.'''
*'''Un disordini Faci un ordini. '''
*'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.)
*'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. '''
*'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.'''
*'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. '''
*'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. '''
*'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. '''
*'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. '''
* '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.'''
*'''Un si mori chè una volta. '''
*'''Un si po dì "prruci" senza labbri. '''
*'''Un si po fà "prrù" senza labbri. '''
*'''Un si po dorme e fà a guardia.'''
*'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. '''
*''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.'''
*'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. '''
* '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.'''
*'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. '''
*'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. '''
*'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. '''
*''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.'''
*'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. '''
::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. '''
*'''Una donna faci è sfaci una casa. '''
*'''Una lingua si cheta, un populu si more. '''
*'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. '''
==V==
*'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.'''
*'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. '''
*'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. '''
*'''Verbi volen, scritti manen. '''
*'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. '''
*'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. '''
==Z==
[[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]]
*'''Zigliara, focu e fiara. '''
*'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. '''
==Referenze==
* [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]
* Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004
* Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996
* Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993
* Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006
==Ligami==
* [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050404190428/http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses |date=2005-04-04 }}
* [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu]
* [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Corsica]]
[[Categoria:Cultura di a Corsica]]
iozsow4znfa69wh83qu19cfytlprm29
Meridiana
0
12837
401311
384854
2026-05-13T16:14:56Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
401311
wikitext
text/x-wiki
[[File:L'Ospédale CS1 JPG.jpg|280px|right|thumb|Meridiana in lingua corsa]]
A '''meridiana''' (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u [[tempu]] basatu nantu a pusizione di u [[Sole]].
Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu ''gnomone'' (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u Sole passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora.
U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'[[ora]] sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a [[Terra (pianeta)|Tarra]], u gnomone si chjama allora ‘stilu’. L'inclinazione, dipende di a [[latitudine]] di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa.
== Storia ==
[[File:Gnomon--21juin.gif|left|thumb|250px|Simulazione [[Povray]] à u [[solstiziu]] d'[[istate]] à a [[latitudine]] 50° Nordu]]
A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in [[Terra|tarra]] è u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra.
Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u [[ghjornu]] in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione.
== In Corsica ==
[[File:Torra - A Prugna.JPG|280px|right|thumb|250px|A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di [[A Prugna]]]]
Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe [[Casa|case]] antiche<ref>{{Fr}} Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, [[2004]].</ref>. In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di [[Portivechju|Portu Vechju]] <ref>''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju [[2009]].</ref>, si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'[[Osu]]. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana.
== Citazione ==
Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]:
:''Insiddatu à a teghja, l'anticu ''miridianu''
:''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun' prighera''
:''È quandu u soli stancu si chjina pianu pianu''
:''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera.
== Da vede dinò ==
- [[Rilloghju]]<br>
== Referenze ==
<references/>
[[categoria:Tempu]]
[[Categoria:Architittura]]
mlxx5il8kbroxg8i9p3076fczfthsiq
Algherese
0
13937
401328
388850
2026-05-13T18:45:17Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
401328
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Localització de l'Alguer respecte de Sardenya.svg|thumb|150px|right|Aghja di diffusione di l'algherese in Sardegna]]
[[File:Signalisation alghero.jpg|thumb|150px|right|Placca di carrughju bislinga (catalanu-talianu) in Algheru]]
L''''algherese''' (in [[lingua catalana|catalanu]]: ''alguerès'' (prunùnzia: {{IPA|əlɣəˈɾɛs}}|algarès) o ''alguerés'' ({{IPA|alɣaˈɾes}}|algarés)) hè un dialettu di a [[lingua catalana]]. Hè parlatu in a cità di [[Algheru]] in [[Sardegna]]. Face parte di i dialetti [[catalanu]]-[[estu|orientali]]. Ci sò trà 20.000 è 30.000 locutori.
== Vucabulàriu ==
Eccu una cumparazione di u lèssicu trà u dialettu algherese è u catalanu di [[Catalunia]].
{| class="wikitable" border=1
|----- bgcolor=#c0c0c0
! [[Algherese]] || [[lingua catalana|Catalanu]] (Catalunia) || [[lingua corsa|Corsu]] (Corsu-Sardu)
|-----
||'''txau''', '''txao'''
||1. '''hola''' 2. '''adéu'''
||''ciao'', ''ciau''
|-----
||'''lo pranzo/pranzu'''
||1. '''el dinar''' 2. '''l'àpat''' (m)
||1. ''a/la cullazione/cullaziò''; ([[gadduresu|gadd.]]) ''lu gustari'', ([[sassaresu|sass.]]) ''lu gusthari'' 2. ''u/lu pranzu'', ''u/lu (ri)pastu (sulenne, suntuosu)''
|-----
||'''la tassa'''
||'''el got'''
||''u/lu bichjeru'', ''u/lu gottu''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''la tazza''
|----
||'''la xícara'''
||'''la (petita) tassa''', '''la xicra'''
||''a/la tazza'', ''a/la tazzina'', ''u/lu tazzinu''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''la cìccara'', ''la tazzitta''
|----
||'''la cariasa'''
||'''la cirera'''
||''a/la chjaràsgia''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''la cariàsgia''
|----
||'''lo cutxo/cutxu'''
||'''el gos''', '''el ca'''
||''u/lu cane/cani'', ''u/lu ghjàcaru''
|----
||'''la cutxa'''
||'''la gossa'''
||''a/la cagna'', ''a/la cuchja/cughja'', ''a/la ghjàcara''
|----
||'''l'erito/arito/aritu'''
||'''l'eriçó''' (m)
||''u/lu rìcciu (di màcchia)''
|----
||'''lo bogamarí'''
||'''la garota (de fons)''', '''l'eriçó''' (m) '''de mar'''
||''u/lu zinu''; ([[sassaresu|sass.]]) ''lu rizzu/rìcciu (di mari)''
|----
||'''la llumínia'''
||'''la lluerna, la cuca de llum'''
||''a/la lùcciula/lùcciola'', ''a/la luciola/luciula''; ([[gadduresu|gadd.]]) ''la codilùcia'', ''la codiluci'', ([[sassaresu|sass.]]) ''lu curiruzu''
|----
||'''lo pòpul'''
||'''el poble'''
||''u/lu pòpulu''; ([[sassaresu|sass.]]) ''lu póburu''
|----
||'''l'iglésia'''
||'''l'església'''
||''a/la chjesa'', ''a/la ghjésgia''; ([[sassaresu|sass.]]) ''la gésgia/jésgia''
|-----
|}
Pè i nùmeri "dicesette", "dicennove" è "quaranta" si dìcenu ''desset'' (ancu scrittu ''dessèt''), ''denou'' (''denòu'') è ''coranta'' in [[Algheru]], micca ''disset'', ''dinou'', ''quaranta'' cum'è in [[Catalunia]].
== Grammàtica ==
Qualchì esèmpiu di cunghjugazione differente di verbi in algherese è in [[catalanu centrale|catalanu mudellu]]:
{| class="wikitable" border=1
|----- bgcolor=#c0c0c0
! [[Algherese]] || [[lingua catalana|Catalanu]] (Catalunia) || [[lingua corsa|Corsu]] (Corsu-Sardu)
|-----
||'''(tu) sés'''
||'''(tu) ets'''
||''(tù) sì''/''sè''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''(tu) sei''
|-----
||'''(nosaltres/mosaltros) sem'''
||'''(nosaltres) som'''
||''(noi) simu''/''semu''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(noi) sem(m)u''
|-----
||'''(vosaltres/vosaltros) séu'''
||'''(vosaltres) sou'''
||''(voi) site''/''seti''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(voi) seddi''
|-----
||'''(ell(o)s, elles) estanen'''
||'''(ells, elles) estan'''
||''(elli/illi/eddi/iddi) stanu/stani''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(eddi) (i)sthàz(z)ini''
|-----
||'''(ell(o)s, elles) fanen'''
||'''(ells, elles) fan'''
||''(elli/illi/eddi/iddi) fàcenu/fàcini''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(eddi) fàz(z)ini''
|-----
||'''(ell(o)s, elles) vanen'''
||'''(ells, elles) van'''
||''(elli/illi/eddi/iddi) vanu/vani''; ([[gadduresu|gadd.]]/[[sassaresu|sass.]]) ''(iddi/eddi) àndani''
|-----
|}
Un'altra caratterìstica hè l'usu tìpicu di ''lo'' è ''los'', anzichè di ''el'' ed ''els'' pè l'artìculi determinativi maschjili "u/lu"/"i/li".
== Fonte è Riferimenti ==
* ''IL SARDO IN TASCA: Minidizionario italiano-algherese'', collana EDES, Sàssari 1997, ristampa 2010
* [http://www.algueres.net/default.aspx Diccionari de alguerés (Dizziunàriu d'algherese)]
== Ligami ==
* [https://books.google.de/books?id=MHCKU8eSmCsC&printsec=frontcover&dq=El+catal%C3%A0+de+l%27Alguer&hl=ca&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q=El%20catal%C3%A0%20de%20l'Alguer&f=false Previsualització del llibre (Previsualisazzione di u libru) "El català de l'Alguer" (2002) ]
* [http://www.alguer.260mb.com/Lexic.html?i=1 Lèxic alguerès (Lèssicu)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210809193525/http://www.alguer.260mb.com/Lexic.html?i=1 |date=2021-08-09 }}
* [https://llengua.gencat.cat/web/.content/documents/publicacions/btpl/arxius/20_Usos_linguistics_Alguer_2015.pdf Els usos lingüístics a l’Alguer, 2015] - Una publicazione nant'à l'usu di e lingue in Algheru
* [http://www.obracultural.cat/ L’Obra Cultural de l’Alguer] - Associu à scopu di prumove a cultura è a lingua algherese
[[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Algherese]]
ca7o6tp3z9zo6v7y321tirdtdm3oaum
Paltoga
0
14441
401360
333787
2026-05-14T08:40:41Z
Fausta Samaritani
15085
401360
wikitext
text/x-wiki
[[File:Paltoga 125.jpg|thumb|right|250px|Paltoga]]
'''Paltoga''' hè una cumuna di a [[Russia]] orientale.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Russia]]
8unwm5xgcdpict4y9fwgfhzw6bcc4tg
Alessandro Volta
0
14695
401344
375905
2026-05-13T23:36:26Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
401344
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:ETH-BIB-Volta, Alessandro (1745-1827)-Portrait-Portr 02303.tif|thumb|200px|right|Alessandro Volta]]
U conte '''Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta''' ([[Comu]], [[18 di ferraghju]] [[1745]] – [[Camnago Volta]], [[5 di marzu]] [[1827]]) hè statu un [[fisicu]] è inventore talianu.
=== Biugrafia ===
Hè cunnisciutu sopratuttu pè esse l'inventore di a [[pila elettrica]].
== Portanu u so nome ==
- [[eletricità]]<br>
- [[Pila di Volta]]<br>
- [[Volt (unità di misura elettrica)|Volt]]<br>
{{DEFAULTSORT:Volta, Alessandro}}
[[Categoria:Fìsicu]]
[[Categoria:Talianu]]
[[Categoria:Biugrafia]]
a1n3v69kw4ltfd9n83fmujif2v2wb12
Ghjornu
0
18435
401310
401209
2026-05-13T16:10:50Z
Fausta Samaritani
15085
link
401310
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Wooden hourglass4.jpg|150px|right]]
U '''ghjornu''' hè u periodu di 24 [[ore]] trà una mezanotte è a seguente.
U tèrmine '''dì''', chi hè di generu maschile (singulare = plurale: ''u/lu/i/li dì''; ''Bon dì!'')<ref>https://adecec.net/infcor/index.php (inserisce "dì" (jour))</ref><ref> [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/D%C3%AC Vichipedìa sassaresa]</ref>, s'impiega raramenti in [[Còrsica]], ma hè cumunu in [[Sardegna]], in e varietà sardu-corse ([[gallurese]], [[sassarese]]), induve a parulla hè di u generu feminile (''la dì''; ''Bona dì!'').
Sette ghjorni fòrmanu una sittimana.
{{Ghjorni di a sittimana}}
== Da vede dinù ==
- [[Rilloghju]]<br>
- [[settimana]]<br>
- [[meridiana]]<br>
== Annutazione è surghjente==
[[Categoria:Tempu]]
n9dcpua76r6ht1r36lchwfpv4nupwfb
Seul
0
22564
401366
392096
2026-05-14T09:03:48Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
401366
wikitext
text/x-wiki
'''Seul''' (in coreanu: 서울, rumanizzazione: ''Seoul'', ''Sŏul''), ufficialmente a ''Cità Spiciale di Seul'' (in coreanu: 서울특별시, ''Seoul Teukbyeolsi''; in [[lingua inglese|inglese]]: ''Seoul Special City''), hè a capitale di a [[Corea di u Sudu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[http://cleankim.kr/ 손실보상금신청] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220401093317/http://cleankim.kr/ |date=2022-04-01 }}
[[Categoria:Curea suttana]]
esbo3jnr5vpt3ayu0t0drqg489ft9pr
401370
401366
2026-05-14T09:16:58Z
Fausta Samaritani
15085
file
401370
wikitext
text/x-wiki
[[File:Seoul sykline.jpg|thumb|250px|right|Seul]]
'''Seul''' (in coreanu: 서울, rumanizzazione: ''Seoul'', ''Sŏul''), ufficialmente a ''Cità Spiciale di Seul'' (in coreanu: 서울특별시, ''Seoul Teukbyeolsi''; in [[lingua inglese|inglese]]: ''Seoul Special City''), hè a capitale di a [[Corea di u Sudu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[http://cleankim.kr/ 손실보상금신청] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220401093317/http://cleankim.kr/ |date=2022-04-01 }}
[[Categoria:Curea suttana]]
ohm1d7gcahs7mbx0gh4pqn25x4cdhyu
Corea di u Sudu
0
22565
401363
378631
2026-05-14T08:53:43Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401363
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of South Korea.svg|thumb|175px|right|A bandera di a Corea di u Sudu]]
[[File:Emblem of South Korea.svg|thumb|175px|right|]]
A '''Corea di u Sudu''' ò a '''Curea di u Sudu''' (in coreanu: 한국 ([[hangul]]) / 韓國 (hanja), ''Hanguk''), ufficialmente '''Republica di Corea''' (대한민국 / 大韓民國, ''Daehan Minguk''), hè unu Statu di l'[[Asia]] orientale.
Hà capitale hè [[Seul]].
[[Categoria:Corea di u Sudu]]
m09hggat7t4kooskybh6z12ebl5z2sb
401365
401363
2026-05-14T09:00:06Z
Fausta Samaritani
15085
401365
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of South Korea.svg|thumb|175px|right|A bandera di a Corea di u Sudu]]
[[File:Emblem of South Korea.svg|thumb|175px|right|]]
A '''Corea di u Sudu''' ò a '''Curea di u Sudu''' (in coreanu: 한국 ([[hangul]]) / 韓國 (hanja), ''Hanguk''), ufficialmente '''Republica di Corea''' (대한민국 / 大韓民國, ''Daehan Minguk''), hè unu Statu di l'[[Asia]] orientale.
Hà capitale hè [[Seul]].
[[Categoria:Curea suttana]]
icy9dyuvh4zj7xu9v80qlbtevvalsjj
BTS
0
22573
401367
399679
2026-05-14T09:08:12Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix, link
401367
wikitext
text/x-wiki
[[File:Bangtan Boys at KCON France 2016.jpg|thumb|250px|right|BTS]]
I '''BTS''' ([[hangul]]: 방탄소년단, ''Bangtan Sonyeondan''), cunnisciuti ancu cum'è i ''Bangtan Boys'', sò una boy band [[Corea di u Sudu|sudcoreana]] creata à [[Seul]] in u [[2013]] è cumposta da RM, Jin, Suga, J-Hope, Jimin, V è Jungkook.
=== Descrizione ===
Urighjinariamente di stampu hip hop, U gruppu hà in seguitu abbracciatu una gamma più ampia di generi, è in a so musica, per u più scritta è compusta da u settettu stessu, esplora temi differenti, da a salute mentale à l'amor propriu, includendu riferimenti a letteratura è psicolugia è splurendu un universu alternativu.
[[Categoria:Musicante]]
[[Categoria:Curea suttana]]
igx64nslp47cth45ewqppac4dxdm85j
ISO 3166-1
0
22898
401353
392922
2026-05-14T07:39:11Z
Fausta Samaritani
15085
file
401353
wikitext
text/x-wiki
[[File:ISO 3166-1 Alpha-2 map.svg|thumb|750px|center|Codici]]
Eccu una prima versione di a lista di i '''paesi è territorii''' di u mondu.<br>
Ogni tavulone cuntene u ''codice ISO 3166-2'' è u ''nome di u paese o territoriu''.
{| class="wikitable sortable"
|+ Tavulone di i codici ufficiali
|-
! Codice !! Nome
|-
| AD || [[Andorra]]
|-
| AE || [[Emirati Àrabi Uniti]]
|-
| AF || [[Afghanistan]]
|-
| AG || [[Antigua è Barbuda]]
|-
| AI || [[Anguilla]]
|-
| AL || [[Albania]]
|-
| AM || [[Armenia]]
|-
| AO || [[Angola]]
|-
| AQ || [[Antarticu]]
|-
| AR || [[Argentina]]
|-
| AS || [[Samoa americani]]
|-
| AT || [[Austria]]
|-
| AU || [[Australia]]
|-
| AW || [[Aruba]]
|-
| AX || [[Isuli Åland]]
|-
| AZ || [[Azerbaigian]]
|-
| BA || [[Bosnia è Erzegovina]]
|-
| BB || [[Barbados]]
|-
| BD || [[Bangladesh]]
|-
| BE || [[Belgica]]
|-
| BF || [[Burkina Faso]]
|-
| BG || [[Bulgaria]]
|-
| BH || [[Bahrain]]
|-
| BI || [[Burundi]]
|-
| BJ || [[Benin]]
|-
| BL || [[San Bartulumeu]]
|-
| BM || [[Bermuda]]
|-
| BN || [[Brunei Darussalam]]
|-
| BO || [[Bolivia]] (Statu plurinaziunale di)
|-
| BQ || [[Bonaire (Sint Eustatius è Saba)|Bonaire]]
|-
| BR || [[Brasile]]
|-
| BS || [[Bahamas]]
|-
| BT || [[Bhutan]]
|-
| BV || [[Isula Bouvet]]
|-
| BW || [[Botswana]]
|-
| BY || [[Bielorussia]]
|-
| BZ || [[Belize]]
|-
| CA || [[Canadà]]
|-
| CC || [[Isuli Cocos]] (Keeling)
|-
| CD || [[Congo]] (RDC)
|-
| CF || [[Republica Centrafricana]]
|-
| CG || [[Republica di u Congu]]
|-
| CH || Svizzera
|-
| CI || [[Costa d'Avoriu]] (Costa Eburna)
|-
| CK || Isuli Cook
|-
| CL || Cile
|-
| CM || Camerun
|-
| CN || China
|-
| CO || Colombia
|-
| CR || Costa Rica
|-
| CU || Cuba
|-
| CV || Capu Verde
|-
| CW || Curaçao
|-
| CX || Isula Christmas
|-
| CY || Cipru
|-
| CZ || Republica Cecca
|-
| DE || Germania
|-
| DJ || Gibuti
|-
| DK || Danimarca
|-
| DM || Dumenica
|-
| DO || Republica Duminicana
|-
| DZ || Algeria
|-
| EC || Equatore
|-
| EE || Estonia
|-
| EG || [[Egittu]]
|-
| EH || Sahara occidentale
|-
| ER || Eritrea
|-
| ES || [[Spagna]]
|-
| ET || Etiopia
|-
| FI || Finlandia
|-
| FJ || Figi
|-
| FK || Isuli Falkland (Maluvine)
|-
| FM || Micronesia
|-
| FO || Isuli Faroe
|-
| FR || [[Francia]]
|-
| GA || Gabone
|-
| GB || Regnu Unitu
|-
| GD || Granata
|-
| GE || Georgia
|-
| GF || Guiana francese
|-
| GG || Guernsey
|-
| GH || Ghana
|-
| GI || Gibraltar
|-
| GL || Greenland
|-
| GM || Gambia
|-
| GN || Guinea
|-
| GP || Guadalupa (Francia)
|-
| GQ || Guinea equaturiale
|-
| GR || Grecia
|-
| GS || Georgia di u Sud è l’Isule Sandwich di u Sud
|-
| GT || Guatemala
|-
| GU || Guam
|-
| GW || Guinea-Bissau
|-
| GY || Guyana
|-
| HK || Hong Kong
|-
| HM || Isula Heard è l’Isule McDonald
|-
| HN || Honduras
|-
| HR || Croazia
|-
| HT || Haiti
|-
| HU || Ungheria
|-
| ID || Indunesia
|-
| IE || Irlanda (Republica di)
|-
| IL || Israele
|-
| IM || Isula di Man
|-
| IN || India
|-
| IO || Territoriu britannicu di l'oceanu Indianu
|-
| IQ || Iraq
|-
| IR || Iran (Republica islamica di)
|-
| IS || Islanda
|-
| IT || Italia
|-
| JE || Jersey
|-
| JM || [[Giamaica]]
|-
| JO || Ghjordania
|-
| JP || Giappone
|-
| KE || Kenya
|-
| KG || Kyrgyzstan
|-
| KH || Cambogia
|-
| KI || Kiribati
|-
| KM || Comori
|-
| KN || Saint Kitts è Nevis
|-
| KP || Corea di u Nordu
|-
| KR || Corea di u Sudu
|-
| KW || Kuwait
|-
| KY || Isuli Cayman
|-
| KZ || Kazakhstan
|-
| LA || Laos (Republica democratica pupulare)
|-
| LB || Libanu
|-
| LC || Santa Lucia
|-
| LI || Liechtenstein
|-
| LK || Sri Lanka
|-
| LR || Liberia
|-
| LS || Lesotho
|-
| LT || Lituania
|-
| LU || Luxemburgu
|-
| LV || Lettonia
|-
| LY || Libia
|-
| MA || Maroccu
|-
| MC || Monacu
|-
| MD || Muldavia (Republica di)
|-
| ME || Montenegro
|-
| MF || San Martinu (Francia)
|-
| MG || Madagascar
|-
| MH || Isuli Marshall
|-
| MK || Macedonia di u Nordu
|-
| ML || Mali
|-
| MM || Myanmar (Birmania)
|-
| MN || Mungulia
|-
| MO || Macao
|-
| MP || Isuli Mariana di u Nordu
|-
| MQ || Martinica
|-
| MR || Mauritania
|-
| MS || Montserrat
|-
| MT || Malta
|-
| MU || Mauritius
|-
| MV || Maldive
|-
| MW || Malawi
|-
| MX || Messicu
|-
| MY || Malesia
|-
| MZ || Mozambicu
|-
| NA || Namibia
|-
| NC || Nova Caledonia
|-
| NE || Niger
|-
| NF || Isula Norfolk
|-
| NG || Nigeria
|-
| NI || Nicaragua
|-
| NL || Paesi Bassi
|-
| NO || Nurvegia
|-
| NP || Nepal
|-
| NR || Nauru
|-
| NU || Niue
|-
| NZ || Nova Zelanda
|-
| OM || Oman
|-
| PA || Panama
|-
| PE || Perù
|-
| PF || Polinesia francese
|-
| PG || Papuasia Nova Guinea
|-
| PH || Filippine
|-
| PK || Pakistan
|-
| PL || Polonia
|-
| PM || Saint Pierre è Miquelon
|-
| PN || Isuli Pitcairn
|-
| PR || Portu Ricu
|-
| PS || Palestina (Statu di)
|-
| PT || Portugallu
|-
| PW || Palau
|-
| PY || Paraguay
|-
| QA || Qatar
|-
| RE || Riunione
|-
| RO || Romania
|-
| RS || Serbia
|-
| RU || Russia (Federazione)
|-
| RW || Ruanda
|-
| SA || Saudi Arabia
|-
| SB || Isuli Solomon
|-
| SC || Seychelles
|-
| SD || Sudan
|-
| SE || Svezia
|-
| SG || Singapore
|-
| SH || Sant’Elena, Ascensione è Tristan da Cunha
|-
| SI || Slovenia
|-
| SJ || Svalbard è Jan Mayen
|-
| SK || Sluvacchia
|-
| SL || Sierra Leone
|-
| SM || San Marino
|-
| SN || Senegal
|-
| SO || Somalia
|-
| SR || Suriname
|-
| SS || Sudan di u Sud
|-
| ST || São Tomé è Príncipe
|-
| SV || El Salvador
|-
| SX || San Martinu (Regnu di i Paesi Bassi)
|-
| SY || Siria (Republica Àraba di)
|-
| SZ || Eswatini
|-
| TC || Isuli Turks è Caicos
|-
| TD || Ciad
|-
| TF || Terre australe francese
|-
| TG || Togu
|-
| TH || Tailandia
|-
| TJ || Tajikistan
|-
| TK || Tokelau
|-
| TL || Timor orientale
|-
| TM || Turkmenistan
|-
| TN || Tunisia
|-
| TO || Tonga
|-
| TR || Turchia
|-
| TT || Trinidad è Tobago
|-
| TV || Tuvalu
|-
| TW || Taiwan
|-
| TZ || Tanzania (Republica unita di)
|-
| UA || Ucraina
|-
| UG || Uganda
|-
| UM || Isuli minori alluntanate di i Stati Uniti
|-
| US || Stati Uniti d'America
|-
| UY || Uruguay
|-
| UZ || Uzbekistan
|-
| VA || Cità di u Vaticanu
|-
| VC || Saint Vincent è Grenadines
|-
| VE || Venezuela (Republica Bolivariana di)
|-
| VG || Isule Vergine Britanniche
|-
| VI || Isule Vergine Americane
|-
| VN || Viet Nam
|-
| VU || Vanuatu
|-
| WF || Wallis è Futuna
|-
| WS || Samoa
|-
| YE || Yemen
|-
| YT || Mayotte
|-
| ZA || Sudafrica
|-
| ZM || Zambia
|-
| ZW || Zimbabwe
|}
{| class="wikitable sortable"
|+ Tavulone di i codici addiziunali
|-
! Codice !! Nome
|-
| AN || Antigli olandesi
|-
| GZ || Striscia di Gaza
|-
| XK || Kosovo
|}
[[Categoria:Giugrafia]]
ddl127hghtf39hh9wdkv1xsjw4apiwl
401354
401353
2026-05-14T07:55:16Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401354
wikitext
text/x-wiki
[[File:ISO 3166-1 Alpha-2 map.svg|thumb|750px|center|Codici]]
Eccu una prima versione di a lista di i '''paesi è territorii''' di u mondu.<br>
Ogni tavulone cuntene u ''codice ISO 3166-2'' è u ''nome di u paese o territoriu''.
{| class="wikitable sortable"
|+ Tavulone di i codici ufficiali
|-
! Codice !! Nome
|-
| AD || [[Andorra]]
|-
| AE || [[Emirati Àrabi Uniti]]
|-
| AF || [[Afghanistan]]
|-
| AG || [[Antigua è Barbuda]]
|-
| AI || [[Anguilla]]
|-
| AL || [[Albania]]
|-
| AM || [[Armenia]]
|-
| AO || [[Angola]]
|-
| AQ || [[Antarticu]]
|-
| AR || [[Argentina]]
|-
| AS || [[Samoa americani]]
|-
| AT || [[Austria]]
|-
| AU || [[Australia]]
|-
| AW || [[Aruba]]
|-
| AX || [[Isuli Åland]]
|-
| AZ || [[Azerbaigian]]
|-
| BA || [[Bosnia è Erzegovina]]
|-
| BB || [[Barbados]]
|-
| BD || [[Bangladesh]]
|-
| BE || [[Belgica]]
|-
| BF || [[Burkina Faso]]
|-
| BG || [[Bulgaria]]
|-
| BH || [[Bahrain]]
|-
| BI || [[Burundi]]
|-
| BJ || [[Benin]]
|-
| BL || [[San Bartulumeu]]
|-
| BM || [[Bermuda]]
|-
| BN || [[Brunei Darussalam]]
|-
| BO || [[Bolivia]] (Statu plurinaziunale di)
|-
| BQ || [[Bonaire (Sint Eustatius è Saba)|Bonaire]]
|-
| BR || [[Brasile]]
|-
| BS || [[Bahamas]]
|-
| BT || [[Bhutan]]
|-
| BV || [[Isula Bouvet]]
|-
| BW || [[Botswana]]
|-
| BY || [[Bielorussia]]
|-
| BZ || [[Belize]]
|-
| CA || [[Canadà]]
|-
| CC || [[Isuli Cocos]] (Keeling)
|-
| CD || [[Congo]] (RDC)
|-
| CF || [[Republica Centrafricana]]
|-
| CG || [[Republica di u Congu]]
|-
| CH || Svizzera
|-
| CI || [[Costa d'Avoriu]] (Costa Eburna)
|-
| CK || Isuli Cook
|-
| CL || Cile
|-
| CM || Camerun
|-
| CN || China
|-
| CO || Colombia
|-
| CR || Costa Rica
|-
| CU || Cuba
|-
| CV || Capu Verde
|-
| CW || Curaçao
|-
| CX || Isula Christmas
|-
| CY || Cipru
|-
| CZ || Republica Cecca
|-
| DE || Germania
|-
| DJ || Gibuti
|-
| DK || Danimarca
|-
| DM || Dumenica
|-
| DO || Republica Duminicana
|-
| DZ || Algeria
|-
| EC || Equatore
|-
| EE || Estonia
|-
| EG || [[Egittu]]
|-
| EH || Sahara occidentale
|-
| ER || Eritrea
|-
| ES || [[Spagna]]
|-
| ET || Etiopia
|-
| FI || Finlandia
|-
| FJ || Figi
|-
| FK || Isuli Falkland (Maluvine)
|-
| FM || Micronesia
|-
| FO || Isuli Faroe
|-
| FR || [[Francia]]
|-
| GA || Gabone
|-
| GB || Regnu Unitu
|-
| GD || Granata
|-
| GE || Georgia
|-
| GF || Guiana francese
|-
| GG || Guernsey
|-
| GH || Ghana
|-
| GI || Gibraltar
|-
| GL || Greenland
|-
| GM || Gambia
|-
| GN || Guinea
|-
| GP || Guadalupa (Francia)
|-
| GQ || Guinea equaturiale
|-
| GR || Grecia
|-
| GS || Georgia di u Sud è l’Isule Sandwich di u Sud
|-
| GT || Guatemala
|-
| GU || Guam
|-
| GW || Guinea-Bissau
|-
| GY || Guyana
|-
| HK || Hong Kong
|-
| HM || Isula Heard è l’Isule McDonald
|-
| HN || Honduras
|-
| HR || Croazia
|-
| HT || Haiti
|-
| HU || Ungheria
|-
| ID || Indunesia
|-
| IE || Irlanda (Republica di)
|-
| IL || Israele
|-
| IM || Isula di Man
|-
| IN || India
|-
| IO || Territoriu britannicu di l'oceanu Indianu
|-
| IQ || Iraq
|-
| IR || Iran (Republica islamica di)
|-
| IS || Islanda
|-
| IT || Italia
|-
| JE || Jersey
|-
| JM || [[Giamaica]]
|-
| JO || Ghjordania
|-
| JP || Giappone
|-
| KE || Kenya
|-
| KG || Kyrgyzstan
|-
| KH || Cambogia
|-
| KI || Kiribati
|-
| KM || Comori
|-
| KN || Saint Kitts è Nevis
|-
| KP || Corea di u Nordu
|-
| KR || Corea di u Sudu
|-
| KW || Kuwait
|-
| KY || Isuli Cayman
|-
| KZ || Kazakhstan
|-
| LA || Laos (Republica democratica pupulare)
|-
| LB || Libanu
|-
| LC || Santa Lucia
|-
| LI || Liechtenstein
|-
| LK || Sri Lanka
|-
| LR || Liberia
|-
| LS || Lesotho
|-
| LT || Lituania
|-
| LU || Luxemburgu
|-
| LV || Lettonia
|-
| LY || Libia
|-
| MA || Maroccu
|-
| MC || Monacu
|-
| MD || Muldavia (Republica di)
|-
| ME || Montenegro
|-
| MF || San Martinu (Francia)
|-
| MG || Madagascar
|-
| MH || Isuli Marshall
|-
| MK || Macedonia di u Nordu
|-
| ML || Mali
|-
| MM || Myanmar (Birmania)
|-
| MN || Mungulia
|-
| MO || Macao
|-
| MP || Isuli Mariana di u Nordu
|-
| MQ || Martinica
|-
| MR || Mauritania
|-
| MS || Montserrat
|-
| MT || Malta
|-
| MU || Mauritius
|-
| MV || Maldive
|-
| MW || Malawi
|-
| MX || Messicu
|-
| MY || Malesia
|-
| MZ || Mozambicu
|-
| NA || Namibia
|-
| NC || Nova Caledonia
|-
| NE || Niger
|-
| NF || Isula Norfolk
|-
| NG || Nigeria
|-
| NI || Nicaragua
|-
| NL || Paesi Bassi
|-
| NO || Nurvegia
|-
| NP || Nepal
|-
| NR || Nauru
|-
| NU || Niue
|-
| NZ || Nova Zelanda
|-
| OM || Oman
|-
| PA || Panama
|-
| PE || Perù
|-
| PF || Polinesia francese
|-
| PG || Papuasia Nova Guinea
|-
| PH || Filippine
|-
| PK || Pakistan
|-
| PL || Polonia
|-
| PM || Saint Pierre è Miquelon
|-
| PN || Isuli Pitcairn
|-
| PR || Portu Ricu
|-
| PS || Palestina (Statu di)
|-
| PT || Portugallu
|-
| PW || Palau
|-
| PY || Paraguay
|-
| QA || Qatar
|-
| RE || Riunione
|-
| RO || Romania
|-
| RS || Serbia
|-
| RU || Russia (Federazione)
|-
| RW || Ruanda
|-
| SA || Saudi Arabia
|-
| SB || Isuli Solomon
|-
| SC || Seychelles
|-
| SD || Sudan
|-
| SE || Svezia
|-
| SG || Singapore
|-
| SH || Sant’Elena, Ascensione è Tristan da Cunha
|-
| SI || Slovenia
|-
| SJ || Svalbard è Jan Mayen
|-
| SK || Sluvacchia
|-
| SL || Sierra Leone
|-
| SM || San Marino
|-
| SN || Senegal
|-
| SO || Somalia
|-
| SR || Suriname
|-
| SS || Sudan di u Sud
|-
| ST || São Tomé è Príncipe
|-
| SV || El Salvador
|-
| SX || San Martinu (Regnu di i Paesi Bassi)
|-
| SY || Siria (Republica Àraba di)
|-
| SZ || Eswatini
|-
| TC || Isuli Turks è Caicos
|-
| TD || Ciad
|-
| TF || Terre australe francese
|-
| TG || Togu
|-
| TH || Tailandia
|-
| TJ || Tajikistan
|-
| TK || Tokelau
|-
| TL || Timor orientale
|-
| TM || Turkmenistan
|-
| TN || Tunisia
|-
| TO || Tonga
|-
| TR || Turchia
|-
| TT || Trinidad è Tobago
|-
| TV || Tuvalu
|-
| TW || Taiwan
|-
| TZ || Tanzania (Republica unita di)
|-
| UA || Ucraina
|-
| UG || Uganda
|-
| UM || Isuli minori alluntanate di i Stati Uniti
|-
| US || Stati Uniti d'America
|-
| UY || Uruguay
|-
| UZ || Uzbekistan
|-
| VA || Cità di u Vaticanu
|-
| VC || Saint Vincent è Grenadines
|-
| VE || Venezuela (Republica Bolivariana di)
|-
| VG || Isule Vergine Britanniche
|-
| VI || Isule Vergine Americane
|-
| VN || Viet Nam
|-
| VU || Vanuatu
|-
| WF || Wallis è Futuna
|-
| WS || Samoa
|-
| YE || Yemen
|-
| YT || Mayotte
|-
| ZA || Sudafrica
|-
| ZM || Zambia
|-
| ZW || Zimbabwe
|}
{| class="wikitable sortable"
|+ Tavulone di i codici addiziunali
|-
! Codice !! Nome
|-
| AN || Antigli olandesi
|-
| GZ || Striscia di Gaza
|-
| XK || Kosovo
|}
[[Categoria:ISO 3166]]
d8gzsfefa9nsut6hl53g8ftvn0eq0kc
Egittu
0
23075
401372
384284
2026-05-14T09:26:28Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
401372
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Egypt.svg|thumb|200px|right|Bandera di l'egittu]]
[[File:Egypt_in_Africa_(claimed)_(-mini_map_-rivers).svg|250px|right||Mappa di l'Egittu]]
L''''Egittu''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: مصر, ''miṣr'', prununzia: /misˤr/; àrabu egizianu: مصر, ''maṣr'', /masˤr/), ufficialmente '''Republica Àraba d'Egittu''' (in àrabu: جمهورية مصر العربية, ''Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyya''), hè un paese transcuntinentale chè attraversa l'angulu nordeste di l'Africa è l'angulu sudovest di l'Asia attraversu un ponte di terra formatu dà a [[penisula di u Sinai]].
A sò capitale hè [[U Cairu]].
== Discrizzioni ==
L'Egittu d'oghje ùn hà micca una relazione cù e piramidi è u faraone, ma cù l'[[Islam]].
[[Categoria:Egittu]]
ou66rgr0x3ouq4xwunc9co67ilnq58m
401375
401372
2026-05-14T09:35:53Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401375
wikitext
text/x-wiki
[[File:All Gizah Pyramids.jpg|thumb|200px|right|[[Piramidi di Ghiza]]]]
[[File:Flag of Egypt.svg|thumb|80px|right|Bandera]]
[[File:Egypt_in_Africa_(claimed)_(-mini_map_-rivers).svg|200px|right|thumb|Mappa di l'Egittu]]
L''''Egittu''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: مصر, ''miṣr'', prununzia: /misˤr/; àrabu egizianu: مصر, ''maṣr'', /masˤr/), ufficialmente ''Republica Àraba d'Egittu'' (in àrabu: جمهورية مصر العربية, ''Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyya''), hè un paese transcuntinentale chè attraversa l'angulu nordeste di l'[[Africa]] è l'angulu sudovest di l'[[Asia]], attraversu un ponte di terra formatu dà a [[penisula di u Sinai]].
A sò capitale hè [[U Cairu]].
== Discrizzioni ==
L'Egittu d'oghje ùn hà micca una relazione cù e piramidi è u faraone, ma cù l'[[Islam]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Egittu]]
qltnbkl35u5j2l67a7wozgpb0rxuo9z
Fabaceae
0
23150
401293
400953
2026-05-13T15:13:01Z
Fausta Samaritani
15085
/* L - M - N */ link
401293
wikitext
text/x-wiki
'''Fabaceae'''.
[[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|250px|right|Fabacea]]
[[File:Psorothamnus fremontii 4.jpg|thumb|200px|right|''Psorothamnus fremonti'']]
== Pianti ==
=== A - B - C ===
;A
[[Acacia baileyana]]<br>
[[Acacia dealbata]]<br>
[[Acacia longifolia]]<br>
[[Acacia mearnsii]]<br>
[[Acacia myrtifolia]]<br>
[[Acacia saligna]]<br>
;B
[[Barba di Ghjove]]<br>
;C
[[Calicotome villosa]]<br>
[[Cytisus multiflorus]]<br>
[[Cytisus striatus]]<br>
[[Coronilla scorpioides]]<br>
[[Coronilla valentina]]<br>
[[Costa cavaddu]]<br>
[[Curu]]<br>
=== D - E - F ===
;D
[[Dorycnium herbaceum]]<br>
[[Dorycnium hirsutum]]<br>
[[Dorycnium pentaphyllum]]<br>
[[Dorycnium rectum]]<br>
;E
[[Emera]]<br>
;F
[[Falcinedda]]<br>
=== G - H - I ===
;G
[[Genista tinctoria]]<br>
[[Ghjinestra]]<br>
[[Ghjuncu]]<br>
;H
[[Hippocrepis ciliata]]<br>
[[Hippocrepis emerus]]<br>
[[Hippocrepis multisiliquosa]]<br>
=== L - M - N ===
;L
[[Lathyrus clymenum]]<br>
[[Lathyrus grandiflorus]]<br>
[[Lathyrus hirsutus]]<br>
[[Lathyrus latifolius]]<br>
[[Lathyrus niger]]<br>
[[Lathyrus nissolia]]<br>
[[Lathyrus palustris]]<br>
[[Lathyrus pratensis]]<br>
[[Lathyrus sativus]]<br>
[[Lathyrus sphaericus]]<br>
[[Lathyrus tingitanus]]<br>
[[Lepru corsu]]<br>
[[Lotus corniculatus]]<br>
[[Lotus cytisoides]]<br>
[[Lotus edulis]]<br>
[[Lotus ornithopodioides]]<br>
[[Lotus pedunculatus]]<br>
[[Lotus tenuis]]<br>
[[Lotus tetragonolobus]]<br>
[[Lupinus albus]]<br>
[[Lupinus pilosus]]<br>
;M
[[Medicago marina]]<br>
[[Melilotus albus]]<br>
[[Melilotus indicus]]<br>
[[Melilotus italicus]]<br>
[[Melilotus neapolitanus]]<br>
[[Melilotus siculus]]<br>
=== O - P - Q ===
;P
[[Piseddu]]<br>
[[Pisellu bastardu]]<br>
=== R - S - T ===
;R
[[Robinia]]<br>
;S
[[Securigera securidaca]]<br>
[[Securigera varia]]<br>
[[Sophora cassioides]]<br>
[[Spinitriculu]]<br>
;T
[[Trifolium angustifolium]]<br>
[[Trifolium arvense]]<br>
[[Trifolium campestre]]<br>
[[Trifolium dubium]]<br>
[[Trifolium fragiferum]]<br>
[[Trifolium glomeratum]]br>
[[Trifolium hirtum]]<br>
[[Trifolium incarnatum]]<br>
[[Trifolium lappaceum]]<br>
[[Trifolium michelianum]]<br>
[[Trifolium nigrescens]]<br>
[[Trifolium ochroleucon]]<br>
[[Trifolium pratense]]<br>
[[Trifolium repens]]<br>
[[Trifolium resupinatum]]<br>
[[Trifolium scabrum]]<br>
[[Trifolium spumosum]]<br>
[[Trifolium squamosum]]<br>
[[Trifolium stellatum]]<br>
[[Trifolium striatum]]<br>
[[Trifolium subterraneum]]<br>
[[Trifolium tomentosum]]<br>
[[Trifolium vesiculosum]]<br>
=== U - V - Z ===
;U
[[Urticapra]]<br>
;V
[[Vicia benghalensis]]<br>
[[Vicia bithynica]]<br>
[[Vicia cracca]]<br>
[[Vicia disperma]]<br>
[[Vicia ervilia]]<br>
[[Vicia faba]]<br>
[[Vicia hirsuta]]<br>
[[Vicia hybrida]]<br>
[[Vicia lathyroides]]<br>
[[Vicia loiseleurii]]<br>
[[Vicia lutea]]<br>
[[Vicia narbonensis]]<br>
[[Vicia pannonica]]<br>
[[Vicia parviflora]]<br>
[[Vicia peregrina]]<br>
[[Vicia sativa]] <br>
[[Vicia tetrasperma]]<br>
[[Vicia villosa]]<br>
== Rifarenzi ==
Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]).
[[Categoria:Fabaceae]]
rwvmphnifldt1bgrljckci49pqrtyvh
Rosaceae
0
24733
401356
401197
2026-05-14T08:03:26Z
Fausta Samaritani
15085
401356
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Rosaceae'''.
[[File:2020-03-22 13 01 45 Crabapple flower along Thorngate Drive in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|200px|right|''Mela'']]
[[File:Aubépine3 bis.JPG|thumb|200px|right|''Crataegus'']]
[[File:20230502Cydonia oblonga4.jpg|thumb|200px|right|''[[Cydonia oblonga]]'']]
[[File:Alchemilla alpina01(js).jpg|thumb|200px|right|''Alchemilla alpina'']]
[[File:A fruiting “Ingram's Frogmore Late Pine” strawberry plant (Fr Wellcome V0044427.jpg|thumb|140px|right|''[[Fraula]]'']]
[[File:Malus bonsai in a garden centre (with flowers and fruits).jpg|thumb|140px|right|''[[Mela bonsai]]'']]
[[File:Prunus persica7.jpg|thumb|140px|right|''Prunus persica'' bonsai]]
=== Listinu di pianti ===
;A
[[Alchemilla alpina]]<br>
[[Alchemilla glaucescens]]<br>
[[Amandulu]] (''Prunus dulcis'')<br>
[[Amarascu]] (''Prunus cerasus'')<br>
[[Aphanes australis]]<br>
;B
[[Baracuccu]] (''Prunus armeniaca'')<br>
;C
[[Crataegus laevigata]]<br>
[[Crataegus monogyna]]<br>
;F
[[Fragaria vesca]]<br>
;G
[[Geum montanum]]<br>
[[Geum urbanum]]<br>
;L
[[Listincu]] (''Pistacia lentiscus'')<br>
;M
[[Malus pumila]]<br>
[[Malus sylvestris]]<br>
[[Mela (malus domestica)]]<br>
;P
[[Potentilla anglica]]<br>
[[Potentilla argentea]]<br>
[[Potentilla erecta]]<br>
[[Potentilla micrantha]]<br>
[[Potentilla neumanniana]]<br>
[[Potentilla pedata]]<br>
[[Potentilla recta]]<br>
[[Potentilla reptans]]<br>
[[Prunus avium]]<br>
[[Prunus domestica]]<br>
[[Prunus laurocerasus]]<br>
[[Prunus mahaleb]]<br>
[[Prunus persica]]<br>
[[Prunus prostrata]]<br>
[[Prunus spinosa]]<br>
[[Pyrus communis]]<br>
;R
[[Rosa agrestis]]<br>
[[Rosa arvensis]]<br>
[[Rosa corymbifera]]<br>
[[Rosa elliptica]]<br>
[[Rosa gallica]]<br>
[[Rosa glauca]]<br>
[[Rosa micrantha]]<br>
[[Rosa pouzinii]]<br>
[[Rosa sempervirens]]<br>
[[Rosa serafinii]]<br>
[[Rubus caesius]]<br>
[[Rubus canescens]]<br>
[[Rubus hirtus]]<br>
[[Rubus idaeus]]<br>
[[Rubus pallidus]]<br>
[[Rubus ulmifolius]]<br>
;S
[[Sorbus aucuparia]]<br>
[[Sorbus domestica]]<br>
[[Sorbus torminalis]]<br>
[[Categoria:Rosaceae]]
epm1doy1n2b623qv2k5d5irwme1mafd
U Cairu
0
25109
401371
391949
2026-05-14T09:22:10Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix, categuria
401371
wikitext
text/x-wiki
[[File:Egypt, Cairo, Panorama of Medieval Islamic Cairo.jpg|thumb|250px|right|U Cairu]]
'''U Cairu''' (in àrabu: القاهرة, ''al-Qāhira''; in inglese: ''Cairo'') hè una cità è a capitale di l'[[Egittu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Egittu]]
giazuziwac9xp7005sxmoezwdypkfbq
Purple Kiss
0
25454
401361
399154
2026-05-14T08:47:47Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401361
wikitext
text/x-wiki
'''Purple Kiss''' (en coréen : 퍼플키스: (PURPLE KISS)) hè un gruppu di ragazze sudcoreanu di [[RBW]], criatu in l'annu [[2020]].
[[File:PURPLE KISS 211001.jpg|thumb|Purple Kiss in un sketch]]
=== Discrizioni ===
[[Categoria:Corea]]
nkqcvmj2h26yahh2o67a7wtigltiog9
401362
401361
2026-05-14T08:52:49Z
Fausta Samaritani
15085
categuria, fix, link
401362
wikitext
text/x-wiki
'''Purple Kiss''' (in coréanu: 퍼플키스: (PURPLE KISS)) hè un gruppu [[Corea di u Sudu|sudcoreanu]] di ragazze di [[RBW]], criatu in l'annu [[2020]].
[[File:PURPLE KISS 211001.jpg|thumb|250px|right|Purple Kiss in un sketch]]
=== Discrizioni ===
[[Categoria:Corea di u Sudu]]
4ykzl5bi1cd1a7sie53if09kxj6fl1m
401368
401362
2026-05-14T09:09:27Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401368
wikitext
text/x-wiki
'''Purple Kiss''' (in coréanu: 퍼플키스: (PURPLE KISS)) hè un gruppu [[Corea di u Sudu|sudcoreanu]] di ragazze di [[RBW]], criatu in l'annu [[2020]].
[[File:PURPLE KISS 211001.jpg|thumb|250px|right|Purple Kiss in un sketch]]
=== Descrizioni ===
[[Categoria:Curea suttana]]
gux96iifv8cvpzg5fra5agvo08n7diw
Muvimentu Momentum
0
26062
401294
396883
2026-05-13T15:17:11Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401294
wikitext
text/x-wiki
[[File:Momentum Movement logo.svg|destra|senza_cornice|249x249px]]
U '''Muvimentu Momentum''' (in [[Lingua ungrese|ungrese]]: ''Momentum Mozgalom'') hè un partitu [[Pulitica|puliticu]] centrista in [[Ungheria]]. Hè diventatu cunnisciutu in u [[2017]] cù a campagna ''NOlimpia''. Sta campagna era per impedisce à [[Budapest]] d'urganizà l'[[Olimpia|Olimpiadi]] d'estate di u [[2024]]. À a fine, l'[[Ungheria]] hà ritirà a so candidatura per accoglie l'[[Olimpia|Olimpiadi]].
== Storia ==
Momentum hè diventatu cunnisciutu in tuttu l'[[Ungheria]] in [[ghjennaghju]] [[2017]] quandu hà iniziatu una iniziativa di referendum nantu à l'urganizazione di l'[[Olimpia|Olimpiadi]] d'estate [[2024]] in [[Budapest]]. Anu raccoltu 266.151 firme, per sustene questu. A campagna, chjamata ''NOlimpia'', hà purtatu à u ritiru di a candidatura olimpica di [[Budapest]].<ref>[https://www.magyaridok.hu/belfold/orban-viktor-egy-alakulo-part-olimpiai-alomgyilkossagot-kovetett-el-1439155/ Viktor Orbán: un partitu nascente hà fattu l'assassiniu di un sognu olimpico (in ungherese)]</ref>
Dopu à esse diventatu un partitu [[Pulitica|puliticu]], ''Momentum'' hà cresciutu rapidamente è hà custruitu una rete naziunale. Avà, hà gruppi lucali in ogni cuntata è circa 4 000 membri.
== Ligami esterni ==
* [https://momentum.hu/ Sità ufficiale di u partitu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190530200630/https://momentum.hu/ |date=2019-05-30 }}
* [https://www.facebook.com/momentum.franciaorszag Sità ufficiale di a filiera francese di u partitu]
== Referenze ==
{{Reflist}}
[[Categoria:Partiti pulitici ungresi]]
ebv1mv39zgg2dzrnzpgwfyuk6kdc1jl
Pani di i morti
0
26338
401297
399739
2026-05-13T15:30:10Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
401297
wikitext
text/x-wiki
U '''Pane di i Morti''' hè una spicialità tradiziunale chì si prepara in u cuntestu di a festa di I Santi (u [[1 nuvembre]]) è di a commemurazione di i defunti, in particulari in a cumuna di [[Bonifaziu]], in u [[Pumonti]] di a Corsica.
==Origine è simbulu==
In Bonifaziu, a tradizione vole chì u pane sia preparatu per accoglie, à traversu una offerta simbolica, l'anime di i defunti chì tornanu visita à i vivi in st'uccasione. U pane hè à spessu lasciatu nantu à a tavula o à u bordu di a finestra, pè dà accuglienza à e famiglie chì onureghjanu i so morti. A storiugrafia populare dice chì stu dolce, riccu è nutritivu, sirvia ancu à dà sustegnu à e famiglie chì andavanu à cimiteriu per u ghjornu di u prima novembre.
U nome ''Pane di i Morti'' riflette dunque quella funzione rituale di pane di mimoria.
==Zone è mumentu di preparazione==
In Bonifaziu, a pratica hè particularmente marcata : u pane hè priparatu in vista di u 1 o di u 2 novembre, visitu di i defunti è [[festa di i Santi]].
L'impastu hè dopu spartutu trà e famiglie, è l'usanza s'hè tramandata à traversu e generazione in [[Corsica]], per u più in [[Pumonte]].
==Ingredienti è caratteristiche==
In a versione bonifazinca, u pane si face cù farina (o farina di granu, è ancu certe volte cu un mischiu di farina castagnina), butirulu, zuccheru, ovi, [[latte]], è arricchitu cù uva secca è noce.
Ogni famiglia pò avè a so ricetta particulara, ma e caratteristiche principale sò a densità di a pasta, a presenza generosa di frutta secca.
==Funzione rituale è valore cultuale==
U pane di i Morti ùn hè micca un dolce cummerciale cum'è l'altri, ma hà un forte valore simbulicu è rituale : hè destinatu non solu à u consumu di i vivi ma à indità un ponte trà u mondu di i vivi è quellu di i morti. In u cuntestu bonifazincu, a tavula hè allestita in modu tale da include una prisenza pè i morti, è stu pane hè unu di l’elementi impurtanti di sta preparazione.
In più, in u passatu, stu tipu di dolce era spartutu ancu à persone più poveri cum’è gestu di carità.
== Versione italiana è paragone cù l'Italia ==
In [[Italia]] continentale esistenu tradizione cusì cum'è u dolce chjamatu ''Pan dei Morti'', diffusu soprattuttu in [[Lombardia]], [[Liguria]] è [[Toscana]] in u periodu di a festa di i Santi è di i Morti.
Stu dolce italianu hà ingredienti simili (frutta secca, uva secca, spezie) è hè statu preparatu per accoglie i defunti, o per esse regalatu à i zitelli.
Cusì, si pò vede chì a tradizione corsa di Bonifaziu s’inscrive in una famiglia più larga di dolci rituali di festa di i morti in u Mediterraniu, cù adattamenti lucali è ingredienti particulari (cum’è a farina castagnina corsa, o l’insistenza nantu à l’uva secca è e noci).
In Toscana ci hè per esempiu u dolce chjamatu Pan co’ Santi, tipicu pè u 1a novembre anch’ellu, cù frutta secca, uva secca è spezie.
In sintesi, mentre a forma è i nomi cambiessinu, u sensu resta u stessu : arricurdà i morti, accoglie l’anima, è mantene viva a memoria cù a dolcezza.
U Pane di i Morti di Bonifaziu hè assai più chè un dolce : hè un oggettu culturale, un simbulu, una manera di ligà u presente cù u passatu, i vivi cù i morti, attraversu ingredienti lucali, sapori tradiziunali è ritualità. A so preparazione ogni annu à u mumentu di i Santi arricchisce a comunità di Bonifaziu cù un attu di memoria attiva, è si inserisce in u più largu panorama mediterraniu di dolci rituali pè st'uccasione.
In unu stessu tempu, si pò paragunà cùn e tradizioni taliane simile, chì anu l'identicu scopu ma diverse forme è variante lucale.
== Da vede dinò ==
- [[Pani biscottu]]<br>
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Cucina]]
60tfxbal336icc2997leyx2ciyrfz0k
1786
0
26784
401335
401075
2026-05-13T23:26:50Z
Fausta Samaritani
15085
401335
wikitext
text/x-wiki
U '''1786''' (MDCCLXXXVI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1782|1783|1784|1785|1786|1787|1788|1789|1790}}
[[File:Colembert Chateau.jpg|thumb|200px|right|Castellu Colembert]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1786 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
htxfkd9eujiehh5nkuymmcg3n2o209v
1788
0
26787
401336
401101
2026-05-13T23:27:30Z
Fausta Samaritani
15085
401336
wikitext
text/x-wiki
U '''1788''' (MDCCLXXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1784|1785|1786|1787|1788|1789|1790|1791|1792}}
[[File:Révolution-web.jpg|thumb|250px|right|A Rivulizione]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1788 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
lur0ogxoiaqph1vrs289xi1nse6d4io
1789
0
26788
401337
401102
2026-05-13T23:27:55Z
Fausta Samaritani
15085
401337
wikitext
text/x-wiki
U '''1789''' (MDCCLXXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1785|1786|1787|1788|1789|1790|1791|1792|1793}}
[[File:Opening of the Estates General at Versailles on 5th May 1789.jpg|thumb|300px|right|Stati Generali à [[Versailles]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1789 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
8gpejb4319ramsgplvxqvl8vnam6yrx
1793
0
26802
401338
401179
2026-05-13T23:29:01Z
Fausta Samaritani
15085
401338
wikitext
text/x-wiki
U '''1793''' (MDCCXCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797}}
== Evenimenti ==
[[File:Exécution de Marie Antoinette le 16 octobre 1793.jpg|thumb|250px|right|Morte di [[Maria Antonietta d'Austria]]]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1793 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ksb8pxywx28mvsc3y62s0eka716rmzr
1794
0
26803
401339
401180
2026-05-13T23:29:43Z
Fausta Samaritani
15085
401339
wikitext
text/x-wiki
U '''1794''' (MDCCXCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
[[File:Joseph Bara par Georges Dascher.jpg|thumb|180px|right|Morte di Joseph Bara]]
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1794 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
g73m0noofsxdozbdtxqkxdy3bdhw6k6
1795
0
26804
401340
401181
2026-05-13T23:30:03Z
Fausta Samaritani
15085
401340
wikitext
text/x-wiki
U '''1795''' (MDCCXCV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799}}
[[File:Attaque de la Convention nationale, 1795.jpg|thumb|250px|right|Attaccu à a Convenzione Nazionale]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1795 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
eoug6j90ae4jy9s7i13xxf1bjkpkkta
1796
0
26805
401341
401182
2026-05-13T23:30:38Z
Fausta Samaritani
15085
401341
wikitext
text/x-wiki
U '''1796''' (MDCCXCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800}}
[[File:Bodleian Libraries, Il faut danser.jpg|thumb|250px|right|Francia in u 1796: ''Il faut danser'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1796 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
fqrwy2jbc5zeqmwxzxpe28pm0z9uee4
1798
0
26807
401342
401184
2026-05-13T23:31:33Z
Fausta Samaritani
15085
401342
wikitext
text/x-wiki
U '''1798''' (MDCCXCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802}}
[[File:Napoleon y sus Generales en Egipto.jpg|thumb|250px|right|Campagna in Egittu]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1798 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ejugeek61xs2wdwtm9eese97iexlxdn
1799
0
26808
401343
401235
2026-05-13T23:32:42Z
Fausta Samaritani
15085
401343
wikitext
text/x-wiki
U '''1799''' (MDCCXCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802|1803}}
[[File:Pila a colonna, di Volta - Museo scienza tecnologia Milano 02104 2014.jpg|thumb|130px|right|A pila a colunna di [[Lisandru Volta]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1799 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
{{c-supranu}}
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
kv6i4mlp5dg6ncvrosdroguld7hzi2v
1756
0
26812
401329
401239
2026-05-13T23:06:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
401329
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1756''' (MDCCLVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760}}
[[File:Alliance de l'Autriche et de la France.jpg|thumb|150px|right|[[Trattatu di Versailles]] Francia-Austria]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1756 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
l2ewi5htgj8u0gvv7omavo6xtntnl4p
1757
0
26813
401330
401238
2026-05-13T23:10:10Z
Fausta Samaritani
15085
file
401330
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1757''' (MDCCLVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761}}
[[File:LASB K Hellwig 0352.jpg|thumb|350px|center|A Francia in u 1757]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1757 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
qo5pfs9lkaihsprg76iackxw500esna
1758
0
26814
401331
401242
2026-05-13T23:13:40Z
Fausta Samaritani
15085
file
401331
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}}
[[File:Journal de médecine, chirurgie, pharmacie, etc. (IA BIUSante 90145x1758x08).pdf|thumb|250px|right|''Journal de médecine, chirurgie, pharmacie,'', 1758]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1758 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
i8lth5012xo7teaadoaqdtdmpv8pdyi
401345
401331
2026-05-14T07:01:37Z
Fausta Samaritani
15085
401345
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}}
[[File:Journal de médecine, chirurgie, pharmacie, etc. (IA BIUSante 90145x1758x08).pdf|thumb|250px|right|''Journal de médecine, chirurgie, pharmacie,'', 1758 (clicca è apri!)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1758] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
0a4udra9vixizbbus8g7czztwpkgxby
1759
0
26815
401332
401241
2026-05-13T23:17:11Z
Fausta Samaritani
15085
file
401332
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1759''' (MDCCLIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763}}
[[File:Jean-Baptiste Greuze (1725-1805) - 'Silence^' - RCIN 405080 - Royal Collection.jpg|thumb|180px|right|[[Jean Baptiste Greuze]] ([[1725]]-[[1805]]), ''Silence'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1759 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
54qjrcjuf8bnzb05ifcthgi83tveunj
1761
0
26817
401302
401252
2026-05-13T15:37:27Z
Fausta Samaritani
15085
401302
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1761''' (MDCCLXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1770|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765}}
[[File:Jean-Baptiste Greuze - Jeune berger qui tente le sort pour savoir s'il est aimé de sa bergère.jpg|thumb|180px|right|Salon à Pariggi di u 1761, opera di [[Jean Baptiste Greuze]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1761 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
8wpbtb8ytv4ptn7v9ayzyo4mcwoa6rx
1762
0
26818
401301
401251
2026-05-13T15:36:41Z
Fausta Samaritani
15085
401301
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1762''' (MDCCLXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766}}
[[File:Coronation portrait of Catherine II by S.Torelli (1763-6, Russian museum).jpg|thumb|160px|right|[[Caterina II di Russia]]]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1762 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
qbvmvdpmifo70bql1twlabjvdcqqms1
U mali veni à cantari è si ni và à onci
0
26821
401292
401291
2026-05-13T15:06:15Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401292
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da vede dinù ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
aj1pa6vvxyvgc8qygb24nqcc4e8cu4s
401312
401292
2026-05-13T17:44:36Z
~2026-28857-67
28107
/* Da vede dinù */
401312
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Interpretazione ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da veda dinò ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
pw9ibjlf8i6qudxr7jrqruhgoovbuwr
401313
401312
2026-05-13T17:44:50Z
~2026-28857-67
28107
/* Interpretazione */
401313
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu.
== Intarpritazioni ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da veda dinò ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
8f78e8tfgglm5cknjoabqy3txza350t
401314
401313
2026-05-13T17:45:12Z
~2026-28857-67
28107
/* Catalanu */
401314
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturale ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu.
== Intarpritazioni ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da veda dinò ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
9pxedi2jaith8zz7o6l1a6b6vwn6w88
401315
401314
2026-05-13T17:45:27Z
~2026-28857-67
28107
/* Cuntestu culturale */
401315
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturali ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu.
== Intarpritazioni ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da veda dinò ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
p3udlnje8f4b4r2mqmqjyvf7hojaawe
401316
401315
2026-05-13T17:46:44Z
~2026-28857-67
28107
/* Bibliugrafia */
401316
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturali ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu.
== Intarpritazioni ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da veda dinò ==
* [[Pruverbi corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
* [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]
* Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004
* Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996
* Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993
* Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006
[[Categoria:Pruverbii corsi]]
[[Categoria:Cultura corsa]]
[[Categoria:Tradizione orale]]
0powyv9etuku58sv0sm31w8xayvhrnp
401319
401316
2026-05-13T18:06:16Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401319
wikitext
text/x-wiki
[[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']]
'''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
== Forma è significatu ==
=== Testu ===
<blockquote>
''U mali veni à cantari è si ni và à onci.''
</blockquote>
=== Traduzzioni litterali ===
- ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br>
- ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br>
=== Sensu figuratu ===
U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
== Cuntestu culturali ==
Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
== Pruverbii analoghi ==
Parechji culturi anu espressu idei simili.
=== Talianu ===
<blockquote>
''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.''
</blockquote>
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br>
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
=== Francese ===
<blockquote>
- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
</blockquote>
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
=== Spagnolu ===
<blockquote>
''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.''
</blockquote>
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br>
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
=== Catalanu ===
<blockquote>
''El mal entra a bots i ix a gotes.''
</blockquote>
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu.
== Intarpritazioni ==
U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
== Da veda dinò ==
* [[Pruverbii corsi]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Tradizione pupulare]]
* [[Mediterraniu]]
== Bibliugrafia ==
* Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''.
* Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''.
* Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''.
* [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867]
* Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004
* Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996
* Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993
* Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006
[[Categoria:Cultura di a Corsica]]
bvprd2zg7gf6ox59tn996obm5bdrtv3
1763
0
26823
401298
2026-05-13T15:32:28Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1763
401298
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1763''' (MDCCLXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1763 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
hjdq3avfxrxapj3tclxbftd5ye81lj1
401300
401298
2026-05-13T15:35:52Z
Fausta Samaritani
15085
401300
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1763''' (MDCCLXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1763 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
rosh2j9vo4pcvd64e0i59m4uxasemli
401333
401300
2026-05-13T23:20:35Z
Fausta Samaritani
15085
file
401333
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1763''' (MDCCLXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767}}
[[File:Louis Carrogis dit Carmontelle - Portrait de Wolfgang Amadeus Mozart (Salzbourg, 1756-Vienne, 1791) jouant à Paris avec son père Jean... - Google Art Project.jpg|thumb|180px|right|A famiglia Mozart]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1763 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
4eec1lv6dcw5xztfc0d37sk7yyhf05q
1764
0
26824
401299
2026-05-13T15:35:08Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1764
401299
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1764''' (MDCCLXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1764 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
asn9jzykvwc63txlfwc2obb03211njc
401334
401299
2026-05-13T23:24:01Z
Fausta Samaritani
15085
file
401334
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1764''' (MDCCLXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768}}
[[File:Déménagement des Pensionnaires des Jésuites - estampe - btv1b8409602r.jpg|thumb|250px|right|I Gesuiti espulsi da a Francia]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1764 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
r02pfov2q5wkw4lwdsrhxuowwwxdxrg
1765
0
26825
401303
2026-05-13T15:39:06Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1765
401303
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1765''' (MDCCLXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1767|1768}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1765 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
4m8wela4jxu359scdwsg1amdpapix67
401304
401303
2026-05-13T15:51:31Z
Fausta Samaritani
15085
file
401304
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1765''' (MDCCLXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1767|1768}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Giovanni Paolo Pannini by Blanchet.jpg|<small>[[Giovanni Paolo Panini]] ([[Piacenza]] in [[Emilia Romagna]], [[17 di ghjugnu]] [[1691]] - [[Roma]], [[21 uttrovi]] 1765)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1765 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
jtro21ijdei338j16b6c54jle28eoha
Categoria:Poeciliidae
14
26826
401305
2026-05-13T15:53:49Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401305
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Cyprinodontiformes]]
30ckyx8c3erg32z0a0aic5pf66polt0
Poeciliidae
0
26827
401306
2026-05-13T15:57:12Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401306
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Poeciliidae'''.
=== Listinu di Poeciliidae ===
;P
[[Categoria:Poeciliidae]]<br>
[[Categoria:Poeciliidae]]
3xalfdksf4qb6k2rcl0kiyddb80k115
401307
401306
2026-05-13T15:58:06Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401307
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Poeciliidae'''.
=== Listinu di Poeciliidae ===
;P
[[]]<br>
[[Categoria:Poeciliidae]]
7a1kn4mgwm4ijjne1va1mogw0vu5fex
401308
401307
2026-05-13T15:58:45Z
Fausta Samaritani
15085
link
401308
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Poeciliidae'''.
=== Listinu di Poeciliidae ===
;P
[[Gambusia affinis]]<br>
[[Categoria:Poeciliidae]]
1dawx6vw59uty4js6ds29i2abim5ccf
401309
401308
2026-05-13T16:03:45Z
Fausta Samaritani
15085
video di poecilla
401309
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Poeciliidae'''.
[[File:Feeding of Poecilia reticulata.ogv|thumb|200px|right|Video di a ''[[Poecilia reticulata]]'']]
=== Listinu di Poeciliidae ===
;P
[[Gambusia affinis]]<br>
[[Categoria:Poeciliidae]]
4bkotj4h5gg57kuh80jdfqtlsjlcng6
1766
0
26828
401321
2026-05-13T18:17:42Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1766
401321
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1766''' (MDCCLXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1766 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
697ymnzshdk6f3axgc691gx0vzh9yr8
401326
401321
2026-05-13T18:36:13Z
Fausta Samaritani
15085
file
401326
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1766''' (MDCCLXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770}}
[[File:P1110400 Paris VII hôtel de Berulle rwk.JPG|thumb|130px|right|Parigi, hôtel di Berulle, 1766]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1766 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
4xymj9elcaeyxnp568qotsw32mfxkn0
1767
0
26829
401322
2026-05-13T18:19:19Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1767
401322
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1767''' (MDCCLXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1767 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
eo9bepiaexeeqvihwr9bqwm4rwy2ejt
401325
401322
2026-05-13T18:30:54Z
Fausta Samaritani
15085
file
401325
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1767''' (MDCCLXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771}}
[[File:Lagrenee, Louis Jean - Allegory on the Death of the Dauphin - 1765.jpg|thumb|150px|right|[[Louis Jean Lagrenee]], ''A morte di u ''Delfinu'' (Allegoria)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1767 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
q9tfk7xrixp12sb6i1kkaah7zxu9bb4
1768
0
26830
401323
2026-05-13T18:20:51Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1768
401323
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1768''' (MDCCLXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771|1772}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1768 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
c8j960olbbycx49hs0hfdxheznd6umf
401324
401323
2026-05-13T18:26:40Z
Fausta Samaritani
15085
file
401324
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1768''' (MDCCLXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771|1772}}
[[File:Theresiana-Titel.jpg|thumb|150px|right|''[[Constitutio Criminalis Theresiana]]'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1768 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
flfh9c65hrjozh5vsgq0qbd70t4ulxw
1754
0
26831
401346
2026-05-14T07:05:32Z
Fausta Samaritani
15085
annu 174
401346
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1754''' (MDCCLIV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1754] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ftzw1d5bu7f8lknlyz5lad39w537rlr
1753
0
26832
401347
2026-05-14T07:08:29Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1753
401347
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1753''' (MDCCLIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|175|1757}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1753] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
qrt1u1f03xfmaflwnxgx1vhexjy9kcu
401349
401347
2026-05-14T07:12:01Z
Fausta Samaritani
15085
401349
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1753''' (MDCCLIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1753] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
109nwqmt2ilm2zmzxt3m7ogtmury7li
1752
0
26833
401348
2026-05-14T07:11:35Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1752
401348
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1752''' (MDCCLII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1752] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
a0yzl4wpwq1d57tbhk22v1gf5p7843h
1751
0
26834
401350
2026-05-14T07:14:26Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1751
401350
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1751''' (MDCCLI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1751] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
5gtayo6kmaeyh41on2zof947j4f2bz5
401351
401350
2026-05-14T07:28:44Z
Fausta Samaritani
15085
/* Morte */ file
401351
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1751''' (MDCCLI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Tomaso Albinoni.jpg|<small>[[Tomaso Albinoni]], ([[Venezia]], [[14 di ghjugnu]] [[1671]] - Venezia, [[14 di ghjennaghiu]] 1751)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1751] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
7j833a5rolce2jcoqljvs7evalj1tjt
401352
401351
2026-05-14T07:30:58Z
Fausta Samaritani
15085
401352
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1751''' (MDCCLI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Tomaso Albinoni.jpg|<small>[[Tomaso Albinoni]], ([[Venezia]], [[14 di ghjugnu]] [[1671]] - Venezia, [[14 di ghjennaghju]] 1751)</small>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1751] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
rl7jm9hs64cbrqktietzb1zl63dm0jx
Categoria:ISO 3166
14
26835
401355
2026-05-14T07:59:28Z
Fausta Samaritani
15085
categoria
401355
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Giugrafia]]
k15m2mkyspj1mtxoqba1gvmvige4i31
Categoria:Corea di u Sudu
14
26836
401364
2026-05-14T08:54:30Z
Fausta Samaritani
15085
Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Asia]]"
401364
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Asia]]
nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12
401369
401364
2026-05-14T09:14:48Z
Fausta Samaritani
15085
redirect
401369
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Categoria:Curea suttana]]
paeql9t87twjktqmvi5pcl3rfav9bt2
Categoria:Egittu
14
26837
401373
2026-05-14T09:27:38Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401373
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Africa]]
na3vh6bq71rrd2ndzgjqyms997sf2vx