Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.2 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Matematica 0 10 401357 383683 2026-05-14T08:33:40Z ~2026-29001-88 28115 deaser 401357 wikitext text/x-wiki [[File:Ellipsoide.png|300px|right]] A '''matematica''' hè a [[scienza]] (scenza) chì hà per oggettu u studiu di i [[numeru|numeri]], di e [[figure geometriche]] è di i sò rapporti, ch'ella sia à traversu l'[[aritmetica]], basata à nantu à u studiu di u [[calculu]] è di e [[misure]], ch'ella sia cù a [[geumitria]], chì invece si occupa di anguli e righe. A parolla '''matematica''' vene da u [[grecu]] μάθημα, chì significheghja [[scienza]], cunniscenza. E discipline principale di a '''Matematica''' si spartenu à longu e seguente sezione : https://www.minderatolyesi.com/ [https://www.minderatolyesi.com/ minder] [https://www.minderatolyesi.com/ minderci] [https://www.minderatolyesi.com/ palet minderi] [https://www.minderatolyesi.com/ balkon minderi] [https://www.minderatolyesi.com/ bahçe mobilya minderi] # [[Algebra]] # [[Aritmetica]] # [[Analisa]] # [[Geumitria]] # [[Tupulugia]] # [[Trigunumetria]] # [[Logica]] == Storia == ==Da vede dinò== *[[Lewis Carroll]] *[[Infinitu]] *[[Cungittura di Goldbach]] *[[Intarsizzioni]] *[[Numeru]] *[[Lemma (matematiche)]] *[[Analisi funzionale (matematiche)]] == Ligami == {{Scienze}} [[Categoria:Matematica|*]] 3n11dwkoyml3sl1c816ks7kqhrq7mv6 401374 401357 2026-05-14T09:31:32Z A09 18673 Reverted 1 edit by [[Special:Contributions/~2026-29001-88|~2026-29001-88]] ([[User talk:~2026-29001-88|talk]]) to last revision by Fausta Samaritani (TwinkleGlobal) 401374 wikitext text/x-wiki [[File:Ellipsoide.png|300px|right]] A '''matematica''' hè a [[scienza]] (scenza) chì hà per oggettu u studiu di i [[numeru|numeri]], di e [[figure geometriche]] è di i sò rapporti, ch'ella sia à traversu l'[[aritmetica]], basata à nantu à u studiu di u [[calculu]] è di e [[misure]], ch'ella sia cù a [[geumitria]], chì invece si occupa di anguli e righe. A parolla '''matematica''' vene da u [[grecu]] μάθημα, chì significheghja [[scienza]], cunniscenza. E discipline principale di a '''Matematica''' si spartenu à longu e seguente sezione : # [[Algebra]] # [[Aritmetica]] # [[Analisa]] # [[Geumitria]] # [[Tupulugia]] # [[Trigunumetria]] # [[Logica]] == Storia == ==Da vede dinò== *[[Lewis Carroll]] *[[Infinitu]] *[[Cungittura di Goldbach]] *[[Intarsizzioni]] *[[Numeru]] *[[Lemma (matematiche)]] *[[Analisi funzionale (matematiche)]] == Ligami == {{Scienze}} [[Categoria:Matematica|*]] duu28tzadmzbbrevk2keumal44d9zo2 Pani biscottu 0 7148 401296 389087 2026-05-13T15:26:51Z Fausta Samaritani 15085 file 401296 wikitext text/x-wiki [[File:23012008-biscottes CL J Weber01-2.jpg|thumb|200px|right|Pani biscottu]] U '''pani biscottu''' hè [[pani]] chì hè statu [[cucina|cottu]] dui volti. U pani biscottu hè par metta in u [[caffè]], in a [[tisana]] o in u [[latti]]. In u [[Sartè|Sartinesu]], hè ancu chjamatu u ''ruzzicheddu''. == Liami == * Ferrandi, Saveriu, [http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf L'acqua] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20051230185927/http://www.matinalatina.com/documents/tema/ferrandi/acqua.pdf |date=2005-12-30 }}, Matina latina [[Categoria:Cucina]] tbvinuh2eu6150ux2qd1adsr6an0nd6 Gaiole in Chianti 0 7562 401320 332548 2026-05-13T18:14:48Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 401320 wikitext text/x-wiki [[File:Castello brolio01.jpg|thumb|250px|right|Gaiole in Chianti]] '''Gaiole in Chianti''' hè una cumuna toscana di a [[pruvincia di Siena]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 2.333 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] ljks2bte1b1dh9q2uvg5ru7ak1t7zdb Monteroni d'Arbia 0 7571 401359 333510 2026-05-14T08:39:28Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401359 wikitext text/x-wiki [[File:Monteroni01.jpg|thumb|250px|right|Monteroni d'Arbia]] '''Monteroni d'Arbia''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 7.161 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] 4pjzmkp4ylb0rtsh3k72u8sonul06h8 San Giovanni d'Asso 0 7583 401358 334250 2026-05-14T08:36:08Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401358 wikitext text/x-wiki [[File:San giovanni d'aaso panorama.jpg|thumb|300px|right|San Giovanni d'Asso]] '''San Giovanni d'Asso''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 903 abitanti. == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] nuu0g3yw6kww3pkln5uoc5n1q7dixnf Ungheria 0 8662 401295 399525 2026-05-13T15:18:19Z Fausta Samaritani 15085 /* Da vede dinò */ 401295 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica Ungrese |nomeUfficiale = Magyar Köztársaság |linkBandiera = Flag_of_Hungary.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Coat of Arms of Hungary.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Hungary.svg |motto = - ''nisunu'' - |mottoTraduzione = - ''nisunu'' - |lingua = [[lingua ungrese|ungrese]] |capitale = [[Budapest]] |capitaleAbitanti = 1 686 222 |capitaleAbitantiAnno = [[2024]] |governo = [[Republica parlamentaria]] |presidente = [[Tamás Sulyok]] |primoMinistro = [[Viktor Orbán]] |indipendenza= [[896]] |elenco capi di stato = Presidente |elenco capi di governo = Primu Ministru |ingressoONU = [[24 d'ottobre]] [[1945]] |ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 93 030 |superficieOrdine = 109 |superficieAcqua = 0,74 |popolazioneTotale = 9 599 744 |popolazioneAnno = 2009 |popolazioneOrdine = 83 |popolazioneDensita = 103 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Forint]] |PIL= 196 417 000 |PILValuta= $ |PILAnno= 2008 |PILOrdine= 51 |PILprocapite= 19 553 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2008 |PILprocapiteOrdine= 44 |HDI= 0,879 (alto) |HDIAnno= 2007 |HDIOrdine= 43 |energia = <!-- consumo di energia pro capite - non scrivere kW/ab. che viene scritto già dal template - (consumo annuo totale in kWh diviso gli abitanti/365gg/24h) --> |tld = [[.hu]] |telefono = +36 |targa = H |inno = [[Himnusz]] |festa = [[20 d'aostu]], [[23 uttrovi]] è [[15 di marzu]] |note = <sup>1</sup>Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’[[ONU]] in u [[1945]]. }} L' '''Ungheria''' hè un paese situatu in [[Europa]]. A capitale di stu paese hè [[Budapest]]. [[File:Budapest_Parlament-2.jpg|thumb|left|[[Parlamentu Ungrese]] in Budapest|247x247px]] == Geografia == L’Ungheria si trova in l’[[Europa]] cintrale, senza accessu à u mare, è hà una superficia d’circa 93 000 km². U so paisaghju hè duminatu da a Piana di Pannonia, una vasta pianura fertile chì favurizeghja l’agricultura. U fiumu più impurtante hè u [[Danubiu]], chì attraversa [[Budapest]], a capitale, è divide u paese in duie parti. == Storia == L’Ungheria hà una storia ricca è cumplessa chì principia cù l’arrivu di e tribù magiare in a Piana di Pannonia à a fine di u IX seculu. In u [[1000]], u rè San Stefanu hà fundatu u [[Regnu d’Ungheria]], cunvertendu u populu à u cristianesimu è stabilendu un statu forte in l’[[Europa]] cintrale. Duranti u [[Medievu]], l’Ungheria hè stata una putenza regiunale, ma hà suffertu l’invasioni [[Mungolia|mongole]] ([[1241]]) è dopu l’occupazione ottomana di una parte di u so territoriu (XVI-XVII seculi). Dopu à a liberazione da l’Ottomani, l’Ungheria hè diventata parte di l’Imperu [[Austria|Austriacu]], è in u [[1867]], cù u [[Cumpromessu Austru-Ungherese]], hè nata l’[[Austria-Ungheria]], induve l’Ungheria hà avutu una larga autonomia. A [[Prima guerra mundiale|Prima Guerra Mundiale]] hà purtatu à a disfatta di l’Austria-Ungheria, è u [[Trattatu di Trianon]] ([[1920]]) hà riduttu drasticamente u territoriu è a pupulazione ungherese, un avvenimentu chì resta un puntu sensible in a storia naziunale. Duranti a [[Seconda Guerra Mundiale]], l’Ungheria s’hè allineata cù l’Asse, ma hè stata occupata da l’Unione Sovietica in u [[1945]], purtendu à un regime cumunista chì hà duratu finu à u [[1989]]. In u [[1956]], a Rivuluzione Ungherese contr’à u cuntrollu sovieticu hè stata repressa, ma hà dimustratu u desideriu di libertà di u populu. A transizione à a demucrazia in u [[1989]] hà apertu a strada à una ecunumia di mercatu è à l’adesione à l’[[Unione auropea|Unione Europea]] in u [[2004]].<ref>[https://index.hu/belfold/euigen4104/?token=98b3a2407f6e4aa1fe13eca7cb67e0af Belföld - Két nem szavazattal fogadta el a parlament az EU-csatlakozást]</ref> Dapoi u [[2010]], u guvernu di u [[Fidesz]], guidatu da [[Viktor Orbán]], hà aduttatu una pulitica naziunal-cunsirvatrice, chì hà generatu dibattiti nantu à a demucrazia è i rapporti cù l’[[Unione auropea|UE]]. == Economia == I settori i più dinamichi di l’ecunumia ungherese sò attualmente a farmacologia, l’industria di l’automobile (in particulare a pruduzzione di veiculi elettrichi è batterie), a raffinatura di petroliu, è i servizii finanziarii è bancarii. I servizii informatichi è l’innuvazione tecnologica (cum’è l’intelligenza artificiale è u sviluppu di software) cunnoscenu una crescita significativa, sustinuta da investimenti stranieri, in particulare da a [[China|Cina]] è a [[Germania]]. L’Ungheria hà ancu sviluppatu un settore di energia rinnuvevule, cù un focusu nantu à l’energia sulare, puru chì a dipendenza da l’energia fossile resta impurtante. == Politica == U presidente di l’Ungheria hè [[Tamás Sulyok]], membru indipendente ma sustinutu da u [[Fidesz]], ma ùn hà ch’è pocu putere. U primu ministru, di u [[Fidesz]], hè [[Viktor Orbán]], chì guida u guvernu dapoi u [[2010]]. == Cultura == L’Ungheria hà una cultura diversa è vibrante, influenzata da a so storia è a so pusizione in l’[[Europa]] cintrale. A [[lingua ungrese]], chì appartene à a famiglia ugro-[[Finlandia|finnica]], hè unica in a regione è hè un elementu cintrale di l’identità naziunale. ==Da vede dinò== - [[Mattia Corvinu d'Ungheria]]<br> - [[Muvimentu Momentum]]<br> == Ligami == * [https://magyarorszag.hu/ Situ ufficiale] * [https://visithungary.com/ Offiziu di turisimu] == Referenze == {{Reflist}}{{Unione europea}} {{Europa}}[[Categoria:Unioni Auropea]] [[Categoria:Ungheria| ]] pplgce2few74ey6v1mynbpoiqtv6sut Ghjudicati Sardi 0 12468 401327 362908 2026-05-13T18:40:31Z Fausta Samaritani 15085 fix 401327 wikitext text/x-wiki I '''Ghjudicati sardi''' erani [[statu|stati]] autonomi, asistuti in [[Sardigna]] trà u [[seculu IX]] è u [[seculu XV]] è di u tuttu diffarenti da a forma fiudali asistenti in l'[[Auropa]] [[Medievu|medievali]], più vicini a quiddi tipichi di l'aspirienza bizantina, ciascunu di iddi ''superiorem non recognoscens''. [[Image:Giudicati sardi 1.svg|thumb|200px|right|I quattru Ghjudicati sardi.]] I regni eranu quattru: - ''[[Regnu di Cagliari]]'' (o ''Calari''),<br> - ''[[Regnu di Arborea]]'',<br> - ''[[Regnu di Torres]]'',<br> - ''[[Regnu di Gaddura]]''.<br> U Rè (o Ghjudici) guvirnava grazii à un pattu cù u populu (dittu ''bannus consensus''), vinutu menu quistu u Rè pudia essa ditrunizzatu è ancu mortu in manera lighjittima da u populu stessu, senza chì quistu pudissi influì cù a trasmissioni ariditaria di u titulu in la dinastia rignanti. [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Sardegna]] njlvk11h01vavmvbt2ud20oco95zmrd Pruverbii corsi 0 12522 401317 388296 2026-05-13T17:58:46Z Fausta Samaritani 15085 /* U */ 401317 wikitext text/x-wiki [[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]] I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà: *''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. '' *''Balanini, unti è fini.'' *''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu.'' * ''Corpilonghi Auccianesi.'' *''[[Vargualè]], [[Vargualè]], Ghjàrgala era è ghjàrgala hè. '' * ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.'' * ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]].'' In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu: *''Bellezza ùn si ne magna.'' *''Centu casi, centu milla miserii.'' *''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. '' *''U troppu stroppia. '' *''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. '' Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii, detti è massime corse'': "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti". =Pruverbii corsi= __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] Eccu bon'parechji pruverbii corsi. ==A== [[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]] *'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.''' *'''A bucia t'hà l'anchi corti. ''' *'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' *'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' * '''A botta vechja faci u bon' vinu.''' *'''A casa piglia, a casa rendi. ''' *'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. ''' *'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.''' *'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' *'''A chì campa n'ha da veda. ''' *'''A chi dormi un piglia pesci. ''' * '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.''' *'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' * '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.''' * '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.''' *'''A chì l'attempa a perdi. ''' *'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' *'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' *'''À chì male un face paura un ha.''' *'''À chì nasce bella, nasce maritata.''' *'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.''' *'''À chì nascì, à chì nascitiò!''' *'''A chì mali vivi, mali mori. ''' *'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' *'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' *'''A chi para fritu, para caldu. ''' * '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.''' *'''À chì s'aiuta hè galant'omu.''' *'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' *'''A chì stughji un perdi tempu. ''' *'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' *'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' * '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.''' *'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' *'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. ''' * '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.''' *'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' *'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' * '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.''' *'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' *'''A chi va forti, va à la morti. ''' * '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.''' * '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.''' *'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' *'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' *'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' * '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.''' *'''A donna faci l'omu. ''' *'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' *'''A festa d'Àmpaza passa. ''' *'''A forza di tirà a corda strappa. ''' *'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' *'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' *''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' *'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' *'''A ghjastema si rivolta. ''' *'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' *'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' *'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' *'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' *'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' o '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' *'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. ''' * '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' *'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' * '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.''' *'''A matina leone, a sera cuglione.''' * '''A misura ancu indi l'acqua.''' * '''A paura faci truttà a mula.''' *'''A pratica vinci a grammatica.''' *'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' *'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' *'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. ''' *'''A raghjoni hè verbali. ''' *'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. ''' * '''A risa sta in bocca à i pazzi.''' * '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.''' *'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)''' *'''A strada bedda un hè mai longa. ''' *'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. ''' *'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' *'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' *'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' *'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' *'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (o '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''') *'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' *'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' o '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' o ancu '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' *'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. ''' *'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.''' *'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. ''' *'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.''' *'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''' *'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' *'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' *'''Amori e signuria un volini cumpagnia. ''' * '''Ampaza, a trava''' *'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. ''' *'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' *'''Ancu l'onori sò castighi. ''' *'''Annata d'erba, annata di merda. ''' *'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. ''' * '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.''' *'''Aprili, desfa purcili. ''' (o :... spigni purcili.) *'''Aqua corri è sangui strigni. ''' *'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. ''' *'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. ''' *'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' o :... ghjugni à i carri * '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'''. *'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. ''' *'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.''' *'''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.''' *'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.''' *'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' *'''Azilonu, fiori di cantonu. ''' *'''Azilonu, pocu hè bonu. ''' ==B== [[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]] *'''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. ''' *'''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu.''' *'''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.''' *'''Bellezza ùn si ne magna.''' *'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' ==C== *'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' *'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' * '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.''' *'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' *'''Cane abbaghja e porcu magna.''' *'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''' *'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' * '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.''' *'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''' *'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' *'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' *'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' *'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' *'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.''' *'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' * '''Centu casi, centu milla miserii.''' *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' *'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' *'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' *'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' *'''Chì cerca trova. ''' *'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' *'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' *'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' *'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' *'''Chì disprezza, compra. ''' ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' * '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.''' *'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' * '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.''' *'''Chì male fonda male accima.''' *'''Chi muta, muga. ''' *'''Chi nasci, pasci. ''' *'''Chi pocu tene, caru tene.''' *'''Chi posa mal' pensa. ''' * '''Chì prima ghjugni prima macina.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' *'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' *'''Chi ùn face male, ùn ha paura.''' *'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' *'''Chì ùn spera s'addispera.''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' *'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' *'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' * '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' *'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' * '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.''' * '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.''' * '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.''' * '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.''' *'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' *'''Ci voli à nascia par pascia. ''' * '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.''' *'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' *'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' *'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' *'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' *'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' *'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' *'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' *'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' * '''Corpilonghi Auccianesi.''' *'''Cosa fatta, loda la ! ''' *'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' *'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.''' *'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.''' *'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' ==D== * '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' *'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' *'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' * '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' *'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' * '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.''' *'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' *'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' *'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' *'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' *'''Donna chi posa mal'pensa. ''' *'''Donna, dannu. ''' *'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' *'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' ==E== *'''E cose torte strappanu.''' ==F== *'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' *'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' *'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' *'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' *'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' *'''Fora u denti, fora a pena. ''' *'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' *'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' *'''Furciolu, forca. ''' *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' *'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.''' ==G== * '''Galant'omi sò Piracci.''' *'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' *'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' *'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' *'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' *'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' ==H== *'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' *'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' *'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' *'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' * '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.''' *'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. ''' * '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.''' *'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' *'''Hè megliu pocu chè micca. ''' *''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''' * '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''' ==I== *'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' *'''I funi longhi diventani sarpi. ''' *'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' *'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' * '''I muntona frassitani.''' *'''I parenti Sò i denti. ''' *'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' *'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' *'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' *'''I solda sò tondi e capùlani. ''' *'''I solda un vènini micca cantendu. ''' * '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' *'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' *'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' *'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' *'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' *'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' *'''Ind'a coda ci sta u vilenu.''' *'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' *'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' *'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' *'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' *'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' ==J== ==L== * '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' *'''L'aqua va à u mare. ''' *'''L'atti ùn so micca i fatti.''' *'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' *'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' *'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' *'''L'amori hè cecu. ''' *'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' *'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' *'''L'aqua sfonda i ricci. ''' *'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' *'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.) *'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' *'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' * '''L'ochji sò d'aqua.''' *'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' * '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.''' *'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' ==M== * '''Machjaghjoli sò veracci.''' *'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.''' *'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' * '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''' * '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''' *'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' *'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' *'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' *'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' *'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' *'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' *'''Megliu morti chè storti.''' *'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.''' *'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' *'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' *'''Moitinchi cori finti.''' *'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' *'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. ''' *'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' * '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.''' *'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' *'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' *'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' ==N== *''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' *'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' *'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' *'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' *'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' *'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' *'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' *'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.''' *'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' * '''Ni mori più grassi chè passi.''' *'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!''' ==O== *'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' *'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' *''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' *'''Oghji eiu, dumani tù. ''' *'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. ''' *'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' *'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' *'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' *'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.''' *'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' *'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' *'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' *'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' *'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' * '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.''' * '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' *'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.''' *'''Omu dormi e carta veghja. ''' *'''Ora vivu ora mortu. ''' ==P== *'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' *'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' *'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' *'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' *'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' *'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.''' *'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' *'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' *'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' *'''Patti chjari, amici cari.''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.''' *'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' *'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' *'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.''' * '''Piglia a nomina, eppo posa !''' * '''Piglia muglieri, chì affrinarè.''' * '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.''' * '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' *'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' *'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' *'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' *'''Più pècuri, piu mocci. ''' * '''Più pendi è più rendi.''' *'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. ''' *'''Poni in terra e spera in Diu. ''' *'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' * '''Prima ghjugna, prima tigna.''' *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' ==Q== *'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' *'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' *'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' *'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' *'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' *'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' *'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' *'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' *'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' *'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' *'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. ''' *'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' *'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' ==R== *'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' *'''Roba di Scolca, roba di forca.''' *'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' * '''Russura à a marina, soli caldu a matina.''' *'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' ==S== [[File:Bastelica Vi1a.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]] *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' *'''S'ochju un vede core un vole.''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. ''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' *'''Saccu pienu un pò piigà. ''' *'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' *'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' * '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' *'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' *'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.''' *'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. ''' *'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' * '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' * '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.''' * '''Scornaboi mezanacci.''' * '''Scornaboi sò Peracci.''' *'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' *'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. ''' * '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.''' *'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' *'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' * '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.''' *'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' * '''Setti, u sciffru di i buciardi.''' * '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''' *'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' *''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.''' *'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' * '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.''' *'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' *'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' *'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' *'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' * '''Stramunchjati carbuccesi.''' * '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.''' ==T== *'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' *'''Tanti paesi, tante usanze.''' *'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' *'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' *'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' *'''Tigliolu, ti vogliu. ''' *'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' * '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' *'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' *'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' * '''Macchjaghjoli son' Veracci.''' '''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"''' *'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!''' *'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' * '''Travaglia à chì t'hà fami'''. *'''Tuttu lacatu hè persu. ''' *'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' ==U== * '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.''' *'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' *'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' *'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' *'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' *'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' *'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' * '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' * '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' *'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' *'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' *'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' *'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' *'''[[U mali veni à cantari è si ni và à onci]]''' *'''U mari accoglii i vadini. ''' *'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' *'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' *'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' *'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' *'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' *'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' *'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' *'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' *'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' *'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' *'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' *'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' *'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.''' *'''U soli sorti par tutti. ''' *'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' *'''U techju ùn credi u famitu. ''' *'''U troppu bè s'arrivolta. ''' *'''U troppu stroppia. ''' *''' U vinu face parlà.''' *'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' *'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' *'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' * '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.''' *'''Un disordini Faci un ordini. ''' *'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.) *'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' *'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' *'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' *'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' *'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' * '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.''' *'''Un si mori chè una volta. ''' *'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' *'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' *'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' *''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' *'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' * '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''' *'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' *'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' *'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' *''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' *'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' ::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' *'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' *'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' ==V== *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' *'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' *'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' *'''Verbi volen, scritti manen. ''' *'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' *'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' ==Z== [[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]] *'''Zigliara, focu e fiara. ''' *'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' ==Referenze== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 ==Ligami== * [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050404190428/http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses |date=2005-04-04 }} * [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] * [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] {{c-supranu}} [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Litteratura corsa]] 6dscov9sgeqxt0vhub3k6rdtkie0hjq 401318 401317 2026-05-13T18:03:19Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401318 wikitext text/x-wiki [[Image:Pruverbii_corsi_-_Antone_Mattei.jpg|250px|right|thumb|Strattu di ''Pruverbii, detti è massime corse'' di Antone Mattei]] I '''Pruverbii corsi''' sò una cumpunente impurtanta di a [[cultura]] [[Corsica|corsa]]. Sò numarosi, varii è cuncernanu guasi tutti l'aspetti di a [[vita]]. Una prima classifica permette di distingue i pruverbii relativi à a vita in generale, è i pruverbii chì si rapportanu à tale [[paese]] o [[cità]]. 'Ssi ultimi sò generalmente schirzanti, è à spessu l'anu creati quelli di i paesi vicini. In 'ssa ultima categuria, si pò mintuvà: *''[[Aiacciu]], [[Aiacciu]], chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. '' *''Balanini, unti è fini.'' *''[[Felicetu]], [[Felicetu]] assai ogliu è micca acetu.'' * ''Corpilonghi Auccianesi.'' *''[[Vargualè]], [[Vargualè]], Ghjàrgala era è ghjàrgala hè. '' * ''I Bilvidiraccii pieni à stracci, i Campumuresi pieni à seta.'' * ''[[Campumoru]] campu tristu, tan' di vulpi è numichi di [[Cristu]].'' In a prima categuria invece, ci sò i pruverbii chì cuncernanu a vita quotidiana. Si face referenza à l'amore, a casa, i parenti, l'amicizia, a guerra, et cetera. Frà i pruverbii di 'ssa categuria, i più numerosi, si pò cità per esempiu: *''Bellezza ùn si ne magna.'' *''Centu casi, centu milla miserii.'' *''Chì vadagna in prima mani, si ni và à calzi in mani. '' *''U troppu stroppia. '' *''S'è u ghjòvanu vulissi è u vechju pudissi. '' Cum'ellu a dice Antone Mattei in a so intruduzzione à i so ''Pruverbii, detti è massime corse'': "I pruverbii sò u più anticu munumentu d'una lingua è u codice più vechju, più generale è più durabile d'un populu. S'è qualchì pruverbiu nun sò tutu à fattu veri è sò passati di tempu, guasi tutti però sò tante verità cunfirmate da più seculi di sperienza; ed hè però chì sò chjamati "santi è ghjusti". =Pruverbii corsi= __NOTOC__ [[#A|A]] [[#B|B]] [[#C|C]] [[#D|D]] [[#E|E]] [[#F|F]] [[#G|G]] [[#H|H]] [[#I|I]] [[#J|J]] [[#L|L]] [[#M|M]] [[#N|N]] [[#O|O]] [[#P|P]] [[#Q|Q]] [[#R|R]] [[#S|S]] [[#T|T]] [[#U|U]] [[#V|V]] [[#W|W]] [[#X|X]] [[#Y|Y]] [[#Z|Z]] Eccu bon'parechji pruverbii corsi. ==A== [[File:Ajaccio Cité1JPG.jpg|right|thumb|300px|Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.]] *'''À a fica zemba, tuttu u mondu s'arremba.''' *'''A bucia t'hà l'anchi corti. ''' *'''A bocca chjusa, nè moschi nè bonbucconi. ''' *'''A bocca chjusa, nè pani nè bonbucconi. ''' * '''A botta vechja faci u bon' vinu.''' *'''A casa piglia, a casa rendi. ''' *'''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori. ''' *'''A Casalta bellu paese quandu l'aliva stà appesa. Sè l'aliva si ne casca, disgraziata a Casalta.''' *'''A cavaddu dunatu, un fidià denti. ''' *'''A chì campa n'ha da veda. ''' *'''A chi dormi un piglia pesci. ''' * '''À chì faci u passu più maiò ch'è a ghjamba, casca.''' *'''A chì fussi induvinu, un saria mai mischinu. ''' * '''A chì ha mangnatu u meli t'hà l'abba in capu.''' * '''À chì hè causa di u so mali, piegni à sè stessu.''' *'''A chì l'attempa a perdi. ''' *'''A chì l'hà in culu l'ha in casa. ''' *'''A chì la fuma, à chì la pippa.''' *'''À chì male un face paura un ha.''' *'''À chì nasce bella, nasce maritata.''' *'''À chì nasce sumere un diventa cavallu.''' *'''À chì nascì, à chì nascitiò!''' *'''A chì mali vivi, mali mori. ''' *'''A chì mangna u pani di u preti, bisogna à dibbità lu. ''' *'''A chi mori, à chi s'allarga. ''' *'''A chi para fritu, para caldu. ''' * '''À chì pesa a petra, piglia l'anguilla.''' *'''À chì s'aiuta hè galant'omu.''' *'''A chi stanta, à chi scurnochja. ''' *'''A chì stughji un perdi tempu. ''' *'''A chì t'ha culu, tira peta. ''' *'''A chì t'hà dui casi In una ci piovi. ''' * '''À chì teni, à chì scurteca, a colpa hè a listessa.''' *'''A chì troppu si cala, u culu vi mostra. ''' *'''A chì ùn arrisica ùn arrùzzica. ''' * '''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.''' *'''A chi un hè beddu di natura Un vali lavatura. ''' *'''A chì un ni hà, un ni mangna. Sé tu voli a farina Va à coglia a castagna. ''' * '''A chì ùn pò batta u cavallu, batti a sella.''' *'''A chi un sa piantà, pianta di nuvembri. ''' *'''A chi va forti, va à la morti. ''' * '''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'annu hè zoppu è mezu.''' * '''À chì vò bè figlioli, cumencia per une femina.''' *'''À chi vole serve l'amicu, faci i punti longhi un ditu.''' *'''A còcciula di trè Un andò nè mali nè bè. ''' *'''A cumpagnia porta l'omu à a forca. ''' * '''A donna di u vicinu hè più bedda cà a soia.''' *'''A donna faci l'omu. ''' *'''A fami faci escia u lubbu di a tana. ''' *'''A festa d'Àmpaza passa. ''' *'''A forza di tirà a corda strappa. ''' *'''A forza d'impittà S'impara à marchjà. ''' *'''A Frassetu e à Tavera, un dì "cuppa" sò muntoni. ''' *''' À gativu marinare tutti i venti li vanu in culu.''' *'''A ghjara cresci ma a forza manca. ''' *'''A ghjastema si rivolta. ''' *'''A ghjastema volta e ghjira Volta in capu à chi la tira. ''' *'''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa. ''' *'''À l'Avapessa u diavule si cunfessa.''' *'''A la fini di tanti guai Un lucchesi un manca mai. ''' *'''A lingua ossu un hà e ossu tronca. ''' o '''A lingua un hà ossa ma i faci rompa. ''' *'''A lu lumu di la deda, cannavacciu pari tela. ''' * '''A luna: in vintinovi ùn ferma è in trenta ùn va.''' *'''A machja, ochji un ha ma ochji teni. ''' * '''A manu dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a manu manca.''' *'''A matina leone, a sera cuglione.''' * '''A misura ancu indi l'acqua.''' * '''A paura faci truttà a mula.''' *'''A pratica vinci a grammatica.''' *'''A più bedda risa hè quidda chi esci da a bocca di l'addulurati. ''' *'''A quandu Pasqua, à quandu tasca.''' *'''A raghjoni hè a toia è a capra hè a meia. ''' *'''A raghjoni hè verbali. ''' *'''A règula ci sta bè, ancu in casa di u rè. ''' * '''A risa sta in bocca à i pazzi.''' * '''A ropa pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta omu micca.''' *'''A rumbu d'impittà S'impara à viaghjà. (Var:À forza...)''' *'''A strada bedda un hè mai longa. ''' *'''A tola e à lettu, alcunu rispettu. ''' *'''A un bon' cani si dà un bon ossu. ''' *'''A u pocu e à l'aspissu si sbiota u boscu. ''' *'''À u vescu un s'ampara micca l'Ave Maria.''' *'''A vigna dici à u patronu :fà mi pòvara e ti faraghju riccu. ''' *'''A vita hè una affaccata di balconu. ''' (o '''A vita hè una affaccata à u purtellu. ''') *'''A volpi perdi u pelu ma micca u viziu. ''' *'''Accantu u focu, a paglia ci stà mali. ''' o '''Accantu u focu, a scopa ci stà mali. ''' o ancu '''Accantu u focu, a stoppa ci stà mali. ''' *'''Aceddu in cabbia S'eddu un canta d'amori, canta di rabbia. ''' *'''Afà, à chì codda quà ùn sa cosa fà.''' *'''Aghji fedi è Diu pruvvèdi. ''' *'''Agnellu pasquale, caprettu in Natale.''' *'''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia. ''' *'''Aiuta ti, Diu t'aiuta. ''' *'''Alliscia a mamma par avè a figliola. ''' *'''Amori e signuria un volini cumpagnia. ''' * '''Ampaza, a trava''' *'''Ampaza, niccia niccia, par un soldu edda si piccia. ''' *'''Ancu a pulgia t'ha a tossa. ''' *'''Ancu l'onori sò castighi. ''' *'''Annata d'erba, annata di merda. ''' *'''Aostu seccu, castagna par ogni ceppu. ''' * '''Appiettu, calci è pugni à mezu pettu.''' *'''Aprili, desfa purcili. ''' (o :... spigni purcili.) *'''Aqua corri è sangui strigni. ''' *'''Aqua d'aostu, oliu e mostu. ''' *'''Aqua di luddu, ùn faci bè à nudda. ''' *'''Aqua minuta, ghjugni à l'ossu è un hè criduta. ''' o :... ghjugni à i carri * '''Aqua ruza di Cuzzà, fala in Frassetu è si ni va.'''. *'''Arca da mani, attigni i funtani. Arca da sera, spanna li veli. ''' *'''Arcu di sera, bel' tempu si spera.''' *'''Arechja manca parolla franca, arechja dritta parolla mal ditta.''' *'''Aria rossa à la marina, piscia e soffia à la matina.''' *'''Aspettà e un benì; stà in lettu e un durmì; fà l'amore e un gudì; sò dulori da murì.''' *'''Azilonu, fiori di cantonu. ''' *'''Azilonu, pocu hè bonu. ''' ==B== [[File:Corse-bastia-port2.jpg|right|300px|thumb|Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.]] *'''Babbi è mammi tonti, figlioli astuti. ''' *'''Balanini, unti è fini.''' o ''' Balaninu untu è finu.''' *'''Bastia, Bastia à ch'ùn hà soli ùn ci stia.''' *'''Bellezza ùn si ne magna.''' *'''Bonghjornu li si dice anch'à un cane.''' ==C== *'''Cacciù, piscù, debiti in casa e pezze à u culu.''' *'''Calasima, Calasima induve u sole s'alza in prima, duve u sole si cala dopu e Calasima hè sempre à u locu.''' * '''Calcatoghju, pocu cena è micca alloghju.''' *'''Campa scuffia, chi barretta passa e veni. ''' *'''Cane abbaghja e porcu magna.''' *'''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''' *'''Cane chì abbaghja ùn piglia caccia.''' * '''Cantà è purtà a croci, ùn si pò.''' *'''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''' *'''Carnivali in balconu, Pasqua à u tizzonu. ''' *'''Carti ghjòcani e ghjucadori si vanta. ''' *'''Casi frà li casi e vigni frà li vigni. ''' *'''Cavaddu di trenta, mai piu ch'eddi ci n'entri. ''' *'''Cavallu vechju ùn muta andatura, s'ellu a muta pocu dura.''' *'''Cavaddu vechju, zecchi e moschi. ''' * '''Centu casi, centu milla miserii.''' *'''Ch'eddu durghi tantu u mal'vicinu Quant'edda dura a nevi marzulina. ''' *'''Ch'un s'aiuta s'annega.''' *'''Chè lu mal' vicinu un durghi chè quant'è a nevi marzulina. ''' *'''Chì à vint'anni ùn hè, e a trenta ùn sà, mai più hè statu e mai più serà.''' *'''Chì campa spirendu mori caghendu. ''' *'''Chi càusa ha la gatta Si a patrona hè matta. ''' *'''Chì cerca trova. ''' *'''Chi ci hè di più neru chè a paredda. ''' *'''Chì cù la spada ferisci per la spada perisci. ''' *'''Chi di ghjaddina nasci in terra ruspa. ''' *'''Chì di piombu tomba, di piombu mori. ''' *'''Chì disprezza, compra. ''' ::''Alternative 1:'' Chì disprezza vol' cumprà. ''' * '''Chì ha bisognu di u focu, u piglia in manu.''' *'''Chi hà da fà a ghjatta s'è a patrona hè matta. ''' * '''Chì mali ùn faci mali ùn aspetta.''' *'''Chì male fonda male accima.''' *'''Chi muta, muga. ''' *'''Chi nasci, pasci. ''' *'''Chi pocu tene, caru tene.''' *'''Chi posa mal' pensa. ''' * '''Chì prima ghjugni prima macina.''' *'''Chì ride troppu in ghjuventù, pienghje in vechjaia.''' *'''Chi s'ammorcia in u ghjocu, deve mette u culu a u focu.''' *'''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza camisgimerdosu. ''' o '''Chi si chjina incu i ziteddi s'arrizza u culu merdosu. ''' o ancu: '''Chi si chjina cu i ziteddi s'arrizza culimerdosa. ''' *'''Chi t'hà solda e amicizia Torci u nasu à a ghjustizia. ''' *'''Chì t'abezza ti sbezza.''' *'''Chi ùn face male, ùn ha paura.''' *'''Chì un invechja Hè pena di vita. ''' *'''Chì ùn spera s'addispera.''' *'''Chi va e volta, bon' viaghju faci. ''' o '''Chi va e volta, bon' viaghju ha fattu. ''' *'''Chi va pianu va sanu è chi va sanu va luntanu. ''' *'''Chì vadagna in prima mani Si ni va à calzi in mani. ''' *'''Chì veghja à a luna dorme à u sole.''' * '''Chì vò avanzà u so vicinu si chjina prestu è s'arrizza matina.''' *'''Chi vo fà anguìdia à u so vicinu Si chinghi prestu e s'arrizza matina. ''' *'''Chì vole campa solu piglii a machja.''' *'''Chì voli l'armi e i so bisogni, i porta di cuntìnuu. ''' * '''Ci vò à batta u farru quand'hè caldu.''' * '''Ci vò à piglià a muneta cum'ella passa.''' * '''Ci vò à piglià a vita cum'ella veni.''' * '''Ci vò à spulà quandu ci hè ventu.''' *'''Ci voli à lacà u fusu à chì n'hà l'usu. ''' *'''Ci voli à nascia par pascia. ''' * '''Ci voli à taglià si par senta i peni dulurosi.''' *'''Ciò ch'edda faci a mani dritta, un devi veda a mani manca. ''' *'''Ciò chi hè scrittu in celi segui in terra. ''' *'''Ciò chi un tomba ingrassa. ''' *'''Ciò chi teni à luna vecchja, ciò chi sfronda à luna tonda. ''' *'''Ciriola, Ciriola, s'eddu venta o s'eddu piovi, di l'invernu semu fora. E s'edd' hè beddu tempu, par trenta semu drentu. ''' *'''Com'hè corcia a panca indù un ci posa barba bianca. ''' *'''Com'hè corcia quidda sporta chì nùn faci arrega e porta. ''' *'''Corciu à chi un ha à nimu. ''' * '''Corpilonghi Auccianesi.''' *'''Cosa fatta, loda la ! ''' *'''Cristu un paga micca tutti i vènnari sera. ''' *'''Cuccu, cuccheddu d'arba turchina Quantu aghju da stà Anni fantina. È ti docu pinna è calamaru Quantu aghju da stà anni A barcà lu mari.''' *'''Cucini di terzu hè a più bella parintia:un hannu nulla à sparte.''' *'''Cunsigliu di topa e dannu di farina. ''' ==D== * '''D'appressu a matina, si vedi a sirata.''' *'''D'omu chi ride e donna chì pienghje un ti ne fidà.''' *'''Da dì à fà, hè com'è da tonda à filà. ''' *'''Da parè ad essa, hè com'è da orda à tessa. ''' * '''Di ciò chè tù senti ùn ni creda micca, di ciò chè tù vedi ùn ni creda cà a mittà.''' *'''Di dà ciò ch'un s'hà, hè sempri carità. ''' * '''Di dui liticanti, un terzu ni prufita.''' *'''Di fà ciò chi hè fattu, ùn hè piccatu. ''' *'''Di u cateddu tontu, a volpi si ni sfaci. ''' *'''Di u tempu e di u guvernu, un ti n'accupà. ''' *'''Diu ti vardi di un bon' ghjinnaghju. ''' *'''Donna chi posa mal'pensa. ''' *'''Donna, dannu. ''' *'''Donne, cavalli è noce volenu mane atroce.''' *'''Donne, fucili è cavalli un cunvene d'imprestà li.''' ==E== *'''E cose torte strappanu.''' ==F== *'''Fà à parera e tèni ti à tè. ''' *'''Fasgiulini fini fini, poma d'oru e schiassulà. ''' *'''Fatti di notti, risi di ghjornu. ''' *'''Felicetu, Felicetu assai ogliu e micca acetu.''' *'''Ferraghju, Ferraghjettu, cortu e maladetu.''' *'''Figlioli chjughi, pinseri chjughi.Figlioli maiori, pinseri maiori. ''' *'''Figlioli di gatti un nascenu senza unghje.''' *'''Fin'tantu ch'elle sò zitelle, parenu anghjulele; dopu maritate sò indiavulate.''' *'''Fiori di mintucciu, più dicu torra da, più mi s'incuccia. ''' *'''Focu d'alzu, focu falsu. ''' *'''Fora u denti, fora a pena. ''' *'''Frivaghju, t'hà setti barretti. ''' o '''Frivaghju, frivaghju di setti barretti. Una a caccia è quidda altra la metti.''' *'''Frivaghju, ùn lacà di fà u to viaghju. ''' *'''Furciolu, forca. ''' *'''Furia di mane, asgiu di sera.''' *'''Furtuna male acquistata, prestu ruvinata.''' ==G== * '''Galant'omi sò Piracci.''' *'''Ghjaddina ch'un becca biccattu hà. ''' *'''Ghjàgaru abbaghja e boiu pasci. ''' *'''Ghjiru monti, ghjiru castedda, trovu maritu, ma un trovu frateddu. ''' *'''Ghjumenti pudditrata un bii mai aqua linda. ''' *'''Ghjuntu u timpurali i ghjàcari facini a so casa. ''' *'''Guagnese, Guagnese, amicu d'un mese e sè più dura hè contra natura.''' *'''Guargualè, Guargualè, Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' ==H== *'''Hè com'e i sgiò di la Rocca, mori fumu e pocu arrostu. ''' *'''Hè l'ochji di u patronu chì ingrassa u cavaddu. ''' *'''Hè megliu à cumprà mali chè à venda bè. ''' *'''Hè megliu à stà accantu un cacadori, cà accantu un zuccadori. ''' * '''Hè meghju à travaglià indarnu ca pusà indarnu.''' *'''Hè mègliu ad essa solu cà mali accumpagnatu. ''' o ''' Megliu solu ch'è mali accumpagnatu. ''' * '''Hè megliu dui ferti chè un mortu.''' *'''Hè megliu ghjenti ca arghjentu. ''' *'''Hè megliu pocu chè micca. ''' *''' Hè megliu ricumandà si à Diu chè à i so santi.''' * '''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''' ==I== *'''I corbi cù i corbi e i currachji cù i currachji. ''' *'''I funi longhi diventani sarpi. ''' *'''I guai di a pignatta Un i sà cà u cuchjaronu. o '''Un i cunnosci cà a cuchjara. ''' o ancu: ''' I guai di a pignatta Un i cunnosci chè a cuchjara. ''' *'''I morti incu i morti e i vivi incu i vivi. ''' * '''I muntona frassitani.''' *'''I parenti Sò i denti. ''' *'''I nostri pruverbi so santi è ghusti.''' *'''I più beddi peri i màngnani i porchi. ''' *'''I porchi si bàsgiani, annata di ghjandi. ''' *'''I solda sò tondi e capùlani. ''' *'''I solda un vènini micca cantendu. ''' * '''In a matinata, si vedi a ghjurnata.''' *'''In bucca chjusa un n'entri musca. ''' *'''In cumpagnia, u frati presi moglia. ''' *'''In ghjesgia grandi un crepa preti. ''' *'''In ogni lettu, ci hè pulgi. ''' *'''In i Pinticosti, chì un l'affesta li costa. ''' *'''In li paesi soii e vacche vincenu i boi.''' *'''In terra chè tù vai, fà usu chè tù trovi.''' *'''In u pratu un cacà, in u boscu un parlà. ''' *'''Ind'a coda ci sta u vilenu.''' *'''Ind' eddu un ci n'hè, Diu purveddi. ''' *'''Ind' eddu un ci n'hè ùn ci n'entri. ''' *'''Indù l'àsinu mori, u pelu ci resta. ''' *'''Intrutu ghjinnaghju, porta u boiu à u scupaghju. ''' *'''Isciuta vindèmia, appicca a sporta. ''' ==J== ==L== * '''L'aqua si ni va sempri à u mari.''' *'''L'aqua va à u mare. ''' *'''L'atti ùn so micca i fatti.''' *'''Lacrima di donna hè funtana di malizia. ''' *'''Laga u buddenti è succorri l'appartenti. ''' *'''Lega mi mane e pedi e lampa mi à mezu à i mei.''' *'''L'amori hè cecu. ''' *'''L'ànima à Diu, è a ropa à chi si devi. ''' *'''L'ànima à Diu, u corpu à a terra. ''' *'''L'aqua sfonda i ricci. ''' *'''L’acqua fa fanga,u vinu fa bon sangue. ''' *'''L'aqua va à u mari. ''' (o :I vadini vani à u mari.) *'''L'arti di Micalassu: mangnà, bia e andà à spassu. ''' *'''L'imbroglii sò in a sacchetta. ''' * '''L'ochji sò d'aqua.''' *'''L'omu pruponi è Diu disponi. ''' * '''L'oru casca ind'a fanga è luci sempri.''' *'''L'ottu d'aprili, u cuccu si devi sentire. S'eddu ùn si senti, hè mortu o per murire. ''' o ''' L'ottu d'aprili, u cuccu devi venire. S'eddu ùn veni lu diciottu, u cuccu hè mutu o hè mortu. ''' ==M== * '''Machjaghjoli sò veracci.''' *'''Maghju urtulanu assai paglia è pocu granu.''' *'''Mamma scagna è ghjatta mangna. ''' * '''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''' * '''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''' *'''Mariteddu tamant'è un ditu Ièddu voli essa rivaritu. ''' *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e un m'ha lacatu cà un agnonu. - O Aprì, u me frateddu, dà mi ni dui chì un l'aghju da par mè''' Mangnonu hè u mesi di frivaghju. I dui ghjorna sò i pristaticci. *'''Marzu, Catarzu, figliolu di mangnonu M'ha presu tutti i me agneddi e i mè agnona. - O Aprì, lu me frateddu, presta mi ni dui chì aghju da fà penta u falsu picuraghju.''' *'''Marzu siccu par u bugnu e par u beccu. ''' *'''Marzu piuviosu, bugnu varmicosu è bèccu muccicosu. ''' *'''Matinati di maghju è sirintini di ghjinnaghju. ''' *'''Matrimonii e viduvali sò dal celi distinati. ''' *'''Matrimoniu sittimbrinu o vèduvu o mischinu. ''' *'''Megliu morti chè storti.''' *'''Megliu oghje l'ovu ch'è dumane a ghjallina.''' *'''Mi tagli, mi puti. Mi brusgi, mi suvi.''' *'''Miseria e puvertà sòn dui sureddi è scuncertina hè la cucin' carna. ''' *'''Moitinchi cori finti.''' *'''Morghi chi morghi Cantà vogliu eiu. Quand'e morgu eiu Canti chi vogli. ''' *'''Mori più capretti chè capri vechji. ''' o '''Mori più agnedda ca muntona. ''' *'''Mortu pinzutu, appinza ti ni un antru. ''' * '''Mortu u boiu, chjosu u pagliaghju.''' *'''Mortu u Cristu, spintu u lumu. ''' *'''Mossu la verra, bucia quant'è terra. ''' *'''Innanzi chè micca, maritu vechju. ''' ==N== *''' Nant'u cavallu mugatu ci vanu tutte e mosche.''' *'''Nanzi ghjunta la so ora, nè si nasci nè si mori. ''' *'''Natali à u balconu, Pasqua à u fuconu. ''' *'''Natali in balconu, Pasqua à u ziddonu. ''' *'''Natali à u ghjocu, Pasqua à u focu. ''' *'''Natu a parsona, natu u distinu. ''' *'''Nè essa nè fà si hè quant'e à ghjittà si. ''' *'''Nè in vènnari nè in luni Un dà principiu à a to funi. ''' o ''' Nè vènnari nè luni Un cumincià a to funi. ''' *'''Nè spiziale nè duttore pò guarì u mal' d'amore.''' *'''Nè ziteddi nè cateddi ùn avvizzà à u to scudeddu. ''' * '''Ni mori più grassi chè passi.''' *'''Nipoti allevati, soldi ghjittati!''' ==O== *'''O ben' tusu o mal' tusatu, in quattru ghjorna hè appariatu. ''' *'''O Signori Feti ci pastori in a branata è purcaghji in invirnata. ''' *''' Ochju ch'un vede un po ghjudicà.''' *'''Oghji eiu, dumani tù. ''' *'''Oghji hè oghji è dumani hè dumani. ''' *'''Ogni cecu piegni i so ochji. ''' *'''Ogni ghjatta t'hà a so coda. Ghjatta ci hè ma coda un n'hà. ''' *'''Ogni sèculi e centunari, l'aqua volta à li so canali. ''' *'''Ogni tempu veni à chì l'aspetta.''' *'''Ogni tontu t'hà u so filu. ''' *'''Ognunu bii incu a so bocca. ''' *'''Ognun' chì piscia arrittu à u muru Hà lu ficu par sicuru. ''' *'''Ognunu piegni incu i so ochji. ''' *'''Ognunu sa ciò chi boddi in a so pignatta. ''' * '''Ognunu tira l'aqua à u so mulinu.''' * '''Ognunu vedi meziornu à a so porta.''' *'''Omi, cani e cavalli, piglia li di razza.''' *'''Omu di forza, ghjambifini è braccigrossu.''' *'''Omu dormi e carta veghja. ''' *'''Ora vivu ora mortu. ''' ==P== *'''Pàghani i chjughi par i maiori. ''' *'''Pani e parnici: affari di casa un si ni dici. ''' *'''Par cunnoscia la ghjenti, ci voli à mangnà una somma di sali insemu. ''' *'''Par maghju o par maghjonu, ùn ti caccià u to pilonu. ''' *'''Par un colpu un casca l'arburi. ''' *'''Par via di u patronu si rispeta u ghjàgaru. ''' o '''Par via di u patronu si rispeta u cavaddu.''' *'''Par viaghju s'acconcia a somma. ''' *'''Parola data è petra lampata ùn si ripiglianu più.''' * '''Passatu Sant' Andria, capula Cioccia è Pialaghini. Passatu Natali, capula Cioccia è Signali.''' *'''Pastasciuta e macarona, più sò caldi più sò boni. ''' *'''Patti chjari, amici cari.''' * '''Pé fà sente à a ghjente a vostra verita sperate pocu aiutu sè vo fate pietà.''' *'''Pècura nera e pècura bianca. À chì mori mori, à chì campa campa. ''' *'''Pecura bianca pecura nera parti a mane è volti a sera.''' *'''Per dorme o per vighjà in lettu hè un bellu stà.''' *'''Perchè l'amicizia tenga, ch'una manu passi è l'altra venga.''' * '''Piglia a nomina, eppo posa !''' * '''Piglia muglieri, chì affrinarè.''' * '''Piglia u mondu cum'ellu veni, è a muneta cum'ella và.''' * '''Pigna, Curbara: sciocchi ùn si ne para.''' *'''Pigna è Curbara tutti sciocchi e una para.''' *'''Prima sò eiu, eppo dopu u me figliolu. ''' *'''Più hè parenti e più ghjentri. ''' *'''Più pècuri, piu mocci. ''' * '''Più pendi è più rendi.''' *'''Più si campa e più si n'impara. ''' o '''Più si campa e più si ni vedi. ''' *'''Poni in terra e spera in Diu. ''' *'''Prigheti par i beddi ch'è i mali a si stàntani. ''' * '''Prima ghjugna, prima tigna.''' *'''Prima pensa à tè, dopu a l'altri.''' ==Q== *'''Quand'è Pisa fù brusgiata, piuvì trè notti e trè ghjorni. ''' *'''Quand'è tù credi d'essa à cavaddu un sè mancu à pedi. ''' *'''Quandu a pràscula fiurisci e matura I ghjorni e i notti sò d'una misura. ''' *'''Quandu a presca fiurisci e matura Da li notti à li ghjorna sò d'una misura. ''' *'''Quandu canta la cigala, u purcaghju piègni e para. Quandu canta la ranochja, lu purcaghju si spidochja. ''' *'''Quandu ellu canta lu cuccu, muta pèlu lu singhjari. È la gallina faci l'ovu, senza mancu nidicali. È lu beccu inchjirchja i corra, Chì ni pari un ginirali.''' *'''Quandu ellu piovi e faci lu soli, tandu la vulpi faci l'amori. ''' *'''Quandu da la forza à la raghjoni cuntrasta, vinci la forza e la raghjoni ùn basta.''' *'''Quandu si sente tunà in qualchì locu piove.''' *'''Quandu u boie un vole beie ùn ci hè bisognu di fiscà.''' *'''Quandu u ghjàcaru invechja, a volpi li piscia addossu. ''' *'''Quandu u porcu hè tecchju si volta a trova. ''' *'''Quandu u soli hè in mangna puri u to bucconu. ''' *'''Quandu u soli tramonta, u pultronu s'appronta. ''' *'''Quandu veni u mesi di maghju, à la donna li cresci lu pèlu. È lu cazzu pidda curaghju. ''' ==R== *'''Ronchi samirini ùn còddani in celi. ''' o '''Ronchi samirini un ni codda in celi. ''' *'''Roba di Scolca, roba di forca.''' *'''Ropa chi un hè vista, un po essa stimata. ''' * '''Russura à a marina, soli caldu a matina.''' *'''Russura à la marina, bon' tempu la matina. Russura à la muntagna, aqua e ventu à li calcagna. ''' ==S== [[File:Bastelica Vi1a.jpg|right|300px|thumb|S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu.]] *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' *'''S'ochju un vede core un vole.''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu. ''' o '''Saccu biotu un teni rittu. ''' *'''Saccu biotu un pò stà rittu, troppu pienu un si pò torcia. ''' *'''Saccu pienu un pò piigà. ''' *'''Saccu piènu un si pò torcia. ''' *'''Sameri chi grogna, ùn ti fà vargogna. ''' * '''San'Niculò, San'Niculò Piuvarò o nivarò ma calcosa farò.''' *'''Sangue, da e petre ùn si ne pò caccià.''' *'''Santa Maria, Sichè A chi un hè latru un ci stà bè. ''' o '''Sichè, Santa Maria A chi un hè latru un ci stia.''' *'''Santa Maria, Sichè, à chì ùn hè natu un ci stà bè. ''' *'''Sapiutu la trè, sapiutu lu rè. ''' * '''Scarzzicabugnu son' cuttulesi.''' *'''Scemu compiu à chì move quandu ellu soffia o quandu piove.''' * '''Scherza cù i fanti è micca cù i santi.''' * '''Scornaboi mezanacci.''' * '''Scornaboi sò Peracci.''' *'''S'é Bastèlica t'avia u portu, Aiacciu saria l'ortu. ''' ::''Alternative 1:'' Sé Bastèlica avia un portu, Aiacciu accantu era un ortu. ''' *'''S'è i guai si mittiani à u soli, ognunu si ripigliaria i soi. ''' * '''S'è tù n'hai, ùn ni mangni.''' *'''S'è u ghjòvanu vulissi e u vechju pudissi. ''' *'''S'è u mari fussi vinu, quantu ci saria briaconi. ''' *'''S'eddu suniteghja in Capu di Staghju, lascia puri u granu in arghja. S'eddu suniteghja in Capu di Muru, metti lu à u sicuru. ''' * '''S'hà più bisognu di soldi ca di cunsigli.''' *'''Serate di ghjennaghju è ghjurnate di maghju.''' * '''Setti, u sciffru di i buciardi.''' * '''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''' *'''Si sbaglia ancu u preti à l'altari. ''' *''' Si piglia prima un bugiardu chè un zoppu.''' *'''Sia mali o sia bè, Cristu un dici par quistu hè. ''' * '''Sin' à Natali, nè fritu nè fami. Dopu Natali, fritu è fami.''' *'''Sin'à San'Martinu, fà caccia e metti vinu. Passatu San'Martinu, succedda lu to vinu.''' *'''Sò e mamme chi facenu e figliole.''' * '''Solda è bastunati, ùn si ni pidda mai senza cuntà li.''' *'''Soldu di pòvaru omu e cuglia di ghjàcaru, un si ni poti mai piattà. ''' *'''Spezza u tempu in San' Bartolu. ''' *'''Sparti ricchezza e torra puvertà. ''' *'''Sproni mei e cavaddu di l'altri. ''' * '''Stramunchjati carbuccesi.''' * '''Suddacarò, corpu sì, anima nò.''' ==T== *'''Tal calzu, tal magliolu. Tal babbu, tal figliolu. ''' *'''Tanti paesi, tante usanze.''' *'''Tantu ch'eddu ci hè vita, ci hè speranza. ''' *'''Tantu da casa meia cà da casa toia. ''' *'''Tempu scuru, puzza l'ugliata. ''' *'''Tigliolu, ti vogliu. ''' *'''Tinta quidda panca dund'un ci posa barba bianca. ''' * '''Tintu à chì hè ziteddu Chì ùn ha barba à u baveddu.''' *'''Tintu à chi l'hà a so cena à u fiumu. ''' *'''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà dui paghji di boia in falata. ''' o '''Tira più un pelu di muzza in cuddata Cà un paghju di boia in falata. ''' *'''Tocca e lecca ó Antò chi hè festa, sempri tocca e mai n'arresta. ''' *'''Tra a menta e u puleghju, un hè male e l'altru peghju.''' * '''Macchjaghjoli son' Veracci.''' '''* '''Tradittori sò Piracci.'' "Galant'omi sò Piracci"''' *'''Trè pignatte à u focu, hè festa ! Trè donne in casa hè gran'timpesta!''' *'''Tràmula di ghjugnu, alivi in pugnu. ''' * '''Travaglia à chì t'hà fami'''. *'''Tuttu lacatu hè persu. ''' *'''Tutti i ghjorna si n'impara. ''' ==U== * '''Ùn hè micca tutti i ghjorni festa.''' *'''U bè di l'avaru u si magna u furfanti. ''' *'''U bè di luntanu si ferma par istrada. ''' *'''U boiu chi un vo bia hè un gattivu zifulà. ''' *'''U candidatu prummetti piu casgiu ch'è pani. ''' *'''U cavaddu ghjastimatu, u pelu li luci. ''' o '''A u cavaddu ghjastimatu, li luci u pelu . ''' *'''U celi à volta di pani, s'eddu un piovi oghji, piovi dumani. ''' *'''U corbu dici chi u più beddu piulaconu hè u soiu. ''' *'''U cuccu S'ellu un canta lu diciottu O ellu hè persu o ellu hè mortu. ''' * '''U diàuli apri a caddi è si sminteca di sarrà la.''' * '''U discorsu hè beddu è bonu ma arruvina u povaru omu.''' *'''U discorsu porta l'omu à a forca. ''' *'''U duttore passa e vene, à chì ha u male u si tene.''' *'''U fretu di marzu ghjentri in u corru di u boiu. ''' *'''U ghjacaru chi suvita, un ha bisognu di dà li u bucconu. ''' *'''U lucchesu un hè sicuru Ca incu u so uncinu à u culu. ''' *'''[[U mali veni à cantari è si ni và à onci]]''' *'''U mari accoglii i vadini. ''' *'''U megliu oru hè quiddu chi piega. ''' *'''U mittiticciu va da a porta à u balconu. ''' *'''U mondu hè fattu à scala. À chì codda e à chì fala. ''' *'''U peghju calciu hè quiddu di u cavaddu mansu. ''' *'''U piu beddu ceppu, teni lu à maghju. ''' o '''U piu beddu ceppu, teni lu par maghju. . ''' *'''U sameri chi un vo bia hè un gattivu zifulà. (Variante :U boiu...) ''' *'''U Signori à qual' eddu ama, tocca. ''' *'''U Signori dà a ropa à chi un ha denti. ''' *'''U Signori dà u biscottu à quiddu chi t'hà i denti. ''' *'''U Signori dà u fretu sicondu i panni. ''' *'''U signore un paga micca tutti veneri, ma quand'ellu paga, paga tuttu à tempu.''' *'''U sole, ind'ellu un luce un scalda. ''' *'''U soli marzulinu Di i donni fà strascinu. ''' o:...Di i beddi donni ni faci u strascinu. o ancu: '''U sole marzulinu, di l'omi ne fà un strascinu, e di e donne un coghju vacinu.''' *'''U soli sorti par tutti. ''' *'''U tassu : Durgu trè centu anni. Trè verdi, siccu e passu. ''' *'''U techju ùn credi u famitu. ''' *'''U troppu bè s'arrivolta. ''' *'''U troppu stroppia. ''' *''' U vinu face parlà.''' *'''Un babbu e una mamma addèvani deci figlioli. È deci figlioli un poni tena un babbu e una mamma. ''' *'''Un chjameti povar'omu à chì t'hà un chjosu in Valgonu. ''' *'''Un ci hè sàbatu senza soli comu donna senza amori. ''' * '''Ùn ci hè scianza ca per canaglia.''' *'''Un disordini Faci un ordini. ''' *'''Un fà mali chi hè piccatu. Ma un fà bè chi hè ghjittatu. ''' o:...chi hè mancatu.) *'''Un ghjudicà a to vita Fin à l'òpara finita. ''' *'''Un hè a brinna ch'empie u fossu.''' *'''Un hè bella quella sporta chì arrega è nùn porta. ''' *'''Un hè bellu quel' chi hè bellu, quantu hè bellu quel' chi piaci. ''' *'''Un hè micca tutti i ghjorni festa. ''' *'''Un hè micca sempri festa in Àmpaza. ''' * '''Un sumeru un sarà mai un cavallu di corsa.''' *'''Un si mori chè una volta. ''' *'''Un si po dì "prruci" senza labbri. ''' *'''Un si po fà "prrù" senza labbri. ''' *'''Un si po dorme e fà a guardia.''' *'''Un si po fà u passu più longu chè l'infurcatura. ''' o '''Un si po fà u passu più largu chè a ghjamba. ''' *''' Un si po purtà a croce e fà dinù bella voce.''' *'''Un si po tena i dui pedi in u scarpu. ''' o '''Un si po stà di dui pedi in un' scarpu. ''' * '''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''' *'''Un ti fidà di u pidochju rifattu. ''' o '''Un ti fidà di u viddanu rifattu. ''' *'''Un ti rida di u mè dolu. Quandu u meiu hè vechju, u toiu hè novu. ''' *'''Un trema una foglia chì Diu nùn voglia. ''' *''' Una bella famiglia cumencia sempre per una bella figlia.''' *'''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa quiddu chi l'ha da goda. ''' ::''o:'' '''Una casa, si sa qual'hè chi a faci ; un si sa qual'hè chi a godi. ''' *'''Una donna faci è sfaci una casa. ''' *'''Una lingua si cheta, un populu si more. ''' *'''Una mani lava l'altra e tremindù làvani u visu. ''' o '''Una mani lava l'altra e i dui làvani a faccia. ''' ==V== *'''Vale più un sumere vivu chè un duttore mortu.''' *'''Vali più un tontu à fattu soiu cà centu astuti à quiddi di l'altri. ''' *'''Vargualè, Vargualè: Ghjàrgala era e ghjàrgala hè. ''' *'''Verbi volen, scritti manen. ''' *'''Vesti un bastonu, pari un baronu. Vesti una tama, pari una dama. ''' *'''Vistu l'omu, vistu a raghjoni. ''' ==Z== [[File:Zoza.JPG|right|300px|thumb|Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna.]] *'''Zigliara, focu e fiara. ''' *'''Zoza di mala furtuna chì d'inguernu ùn vidi soli è d'istati ùn vidi luna. ''' ==Referenze== * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 ==Ligami== * [http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses pruverbii corsi in francesu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050404190428/http://fr.wikiquote.org/wiki/Proverbes_corses |date=2005-04-04 }} * [http://it.wikiquote.org/wiki/Proverbi_corsi pruverbii corsi in talianu] * [http://en.wikiquote.org/wiki/Corsican_proverbs pruverbii corsi in inglesu] {{c-supranu}} [[Categoria:Corsica]] [[Categoria:Cultura di a Corsica]] iozsow4znfa69wh83qu19cfytlprm29 Meridiana 0 12837 401311 384854 2026-05-13T16:14:56Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 401311 wikitext text/x-wiki [[File:L'Ospédale CS1 JPG.jpg|280px|right|thumb|Meridiana in lingua corsa]] A '''meridiana''' (o u [[miridianu]]) hè un anticu strumentu di misura di u [[tempu]] basatu nantu a pusizione di u [[Sole]]. Hè custituatu d'una tàvula graduata induva hè inciuttatu un bastone, chjamatu stilu o ancu a tortu ''gnomone'' (chì hè l'antenatu di a meridiana) chì quandu u Sole passa face un ombra nant'à e graduazione permittendu l'indicazione di l'ora. U gnomone hè un bastone verticale chì indica l'[[ora]] sicondu a sò lunghezza ò a sò direzione. Nant'à e meridiane currente, u gnomone hè di manera generale un assu infilatu cù l'assu di rotazione di a [[Terra (pianeta)|Tarra]], u gnomone si chjama allora ‘stilu’. L'inclinazione, dipende di a [[latitudine]] di u locu induv'ellu hè fattu, permette di dà l'ora più precisa. == Storia == [[File:Gnomon--21juin.gif|left|thumb|250px|Simulazione [[Povray]] à u [[solstiziu]] d'[[istate]] à a [[latitudine]] 50° Nordu]] A meridiana hè cunsiderata cumme unu di i primi strumenti di misura di u tempu chi l'omi anu fattu usu. U gnomone hè cunnisciutu dipoi circa 5000 anni prima Cristu. U gnomone avìa u listessu principiu chè a meridiana, cì vulìa à piantà un bastone in [[Terra|tarra]] è u muvimentu di u Sole (oghje si sà ch'ellu hè u cuntrariu) face move l'ombra nant'à tarra. Dopu, in [[Egittu]], e prime meridiane vere sò custruitte versi -1500, più tardi un mudellu novu (u scaffè) hè fattu in [[Grecia]]. Quelli mudelli sparchjìanu u [[ghjornu]] in 12 ore d'istate è d'invernu : l'ore d'istate eranu più longhe chè quelle d'invernu pà adattàli a u cìculu di e stagione. == In Corsica == [[File:Torra - A Prugna.JPG|280px|right|thumb|250px|A meridiana annantu à una casa antica, in u paese di [[A Prugna]]]] Si vedenu e meridiane annantu e facciate di certe [[Casa|case]] antiche<ref>{{Fr}} Lucetta Poncin, ''Vida di u Taravu'', Alanu Piazzola, [[2004]].</ref>. In oltre, a meridiana era usata à tempi antichi per dà l'ora à i travagliadori, à i cantuneri o à i campagnoli. Si ponu vede sempre e meridiane annantu à certe case antiche. In a rigione di [[Portivechju|Portu Vechju]] <ref>''[[U Scoddu]]'' - Misincu di Cultura è d'Infurmazioni, 42, Frivaghju [[2009]].</ref>, si pò vede una meridiana per esempiu annantu à a Casa cantunere di u casone chì si trova annantu à u stradone, nanzi di ghjunghje à u ponte di l'[[Osu]]. 'Ssa casa fù custruita in u 1857 eppo vinduta dopu, in u 1994. Tandu u casamentu fù rifattu è dinù a meridiana. == Citazione == Hè mintuvata quachì volta a meridiana in a litteratura o a cultura corsa. Per esempiu in a puesia intitulata ''L'uspidali'' di [[Marcu Ceccarelli]]: :''Insiddatu à a teghja, l'anticu ''miridianu'' :''Porghji l'ora à chì passa senza nisciun' prighera'' :''È quandu u soli stancu si chjina pianu pianu'' :''S'addurmenta anch'iddu, stancu à a so manera. == Da vede dinò == - [[Rilloghju]]<br> == Referenze == <references/> [[categoria:Tempu]] [[Categoria:Architittura]] mlxx5il8kbroxg8i9p3076fczfthsiq Algherese 0 13937 401328 388850 2026-05-13T18:45:17Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 401328 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Localització de l'Alguer respecte de Sardenya.svg|thumb|150px|right|Aghja di diffusione di l'algherese in Sardegna]] [[File:Signalisation alghero.jpg|thumb|150px|right|Placca di carrughju bislinga (catalanu-talianu) in Algheru]] L''''algherese''' (in [[lingua catalana|catalanu]]: ''alguerès'' (prunùnzia: {{IPA|əlɣəˈɾɛs}}|algarès) o ''alguerés'' ({{IPA|alɣaˈɾes}}|algarés)) hè un dialettu di a [[lingua catalana]]. Hè parlatu in a cità di [[Algheru]] in [[Sardegna]]. Face parte di i dialetti [[catalanu]]-[[estu|orientali]]. Ci sò trà 20.000 è 30.000 locutori. == Vucabulàriu == Eccu una cumparazione di u lèssicu trà u dialettu algherese è u catalanu di [[Catalunia]]. {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Algherese]] || [[lingua catalana|Catalanu]] (Catalunia) || [[lingua corsa|Corsu]] (Corsu-Sardu) |----- ||'''txau''', '''txao''' ||1. '''hola''' 2. '''adéu''' ||''ciao'', ''ciau'' |----- ||'''lo pranzo/pranzu''' ||1. '''el dinar''' 2. '''l'àpat''' (m) ||1. ''a/la cullazione/cullaziò''; ([[gadduresu|gadd.]]) ''lu gustari'', ([[sassaresu|sass.]]) ''lu gusthari'' 2. ''u/lu pranzu'', ''u/lu (ri)pastu (sulenne, suntuosu)'' |----- ||'''la tassa''' ||'''el got''' ||''u/lu bichjeru'', ''u/lu gottu''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''la tazza'' |---- ||'''la xícara''' ||'''la (petita) tassa''', '''la xicra''' ||''a/la tazza'', ''a/la tazzina'', ''u/lu tazzinu''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''la cìccara'', ''la tazzitta'' |---- ||'''la cariasa''' ||'''la cirera''' ||''a/la chjaràsgia''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''la cariàsgia'' |---- ||'''lo cutxo/cutxu''' ||'''el gos''', '''el ca''' ||''u/lu cane/cani'', ''u/lu ghjàcaru'' |---- ||'''la cutxa''' ||'''la gossa''' ||''a/la cagna'', ''a/la cuchja/cughja'', ''a/la ghjàcara'' |---- ||'''l'erito/arito/aritu''' ||'''l'eriçó''' (m) ||''u/lu rìcciu (di màcchia)'' |---- ||'''lo bogamarí''' ||'''la garota (de fons)''', '''l'eriçó''' (m) '''de mar''' ||''u/lu zinu''; ([[sassaresu|sass.]]) ''lu rizzu/rìcciu (di mari)'' |---- ||'''la llumínia''' ||'''la lluerna, la cuca de llum''' ||''a/la lùcciula/lùcciola'', ''a/la luciola/luciula''; ([[gadduresu|gadd.]]) ''la codilùcia'', ''la codiluci'', ([[sassaresu|sass.]]) ''lu curiruzu'' |---- ||'''lo pòpul''' ||'''el poble''' ||''u/lu pòpulu''; ([[sassaresu|sass.]]) ''lu póburu'' |---- ||'''l'iglésia''' ||'''l'església''' ||''a/la chjesa'', ''a/la ghjésgia''; ([[sassaresu|sass.]]) ''la gésgia/jésgia'' |----- |} Pè i nùmeri "dicesette", "dicennove" è "quaranta" si dìcenu ''desset'' (ancu scrittu ''dessèt''), ''denou'' (''denòu'') è ''coranta'' in [[Algheru]], micca ''disset'', ''dinou'', ''quaranta'' cum'è in [[Catalunia]]. == Grammàtica == Qualchì esèmpiu di cunghjugazione differente di verbi in algherese è in [[catalanu centrale|catalanu mudellu]]: {| class="wikitable" border=1 |----- bgcolor=#c0c0c0 ! [[Algherese]] || [[lingua catalana|Catalanu]] (Catalunia) || [[lingua corsa|Corsu]] (Corsu-Sardu) |----- ||'''(tu) sés''' ||'''(tu) ets''' ||''(tù) sì''/''sè''; ([[gadduresu|gadd.]], [[sassaresu|sass.]]) ''(tu) sei'' |----- ||'''(nosaltres/mosaltros) sem''' ||'''(nosaltres) som''' ||''(noi) simu''/''semu''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(noi) sem(m)u'' |----- ||'''(vosaltres/vosaltros) séu''' ||'''(vosaltres) sou''' ||''(voi) site''/''seti''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(voi) seddi'' |----- ||'''(ell(o)s, elles) estanen''' ||'''(ells, elles) estan''' ||''(elli/illi/eddi/iddi) stanu/stani''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(eddi) (i)sthàz(z)ini'' |----- ||'''(ell(o)s, elles) fanen''' ||'''(ells, elles) fan''' ||''(elli/illi/eddi/iddi) fàcenu/fàcini''; ([[sassaresu|sass.]]) ''(eddi) fàz(z)ini'' |----- ||'''(ell(o)s, elles) vanen''' ||'''(ells, elles) van''' ||''(elli/illi/eddi/iddi) vanu/vani''; ([[gadduresu|gadd.]]/[[sassaresu|sass.]]) ''(iddi/eddi) àndani'' |----- |} Un'altra caratterìstica hè l'usu tìpicu di ''lo'' è ''los'', anzichè di ''el'' ed ''els'' pè l'artìculi determinativi maschjili "u/lu"/"i/li". == Fonte è Riferimenti == * ''IL SARDO IN TASCA: Minidizionario italiano-algherese'', collana EDES, Sàssari 1997, ristampa 2010 * [http://www.algueres.net/default.aspx Diccionari de alguerés (Dizziunàriu d'algherese)] == Ligami == * [https://books.google.de/books?id=MHCKU8eSmCsC&printsec=frontcover&dq=El+catal%C3%A0+de+l%27Alguer&hl=ca&sa=X&redir_esc=y#v=onepage&q=El%20catal%C3%A0%20de%20l'Alguer&f=false Previsualització del llibre (Previsualisazzione di u libru) "El català de l'Alguer" (2002) ] * [http://www.alguer.260mb.com/Lexic.html?i=1 Lèxic alguerès (Lèssicu)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210809193525/http://www.alguer.260mb.com/Lexic.html?i=1 |date=2021-08-09 }} * [https://llengua.gencat.cat/web/.content/documents/publicacions/btpl/arxius/20_Usos_linguistics_Alguer_2015.pdf Els usos lingüístics a l’Alguer, 2015] - Una publicazione nant'à l'usu di e lingue in Algheru * [http://www.obracultural.cat/ L’Obra Cultural de l’Alguer] - Associu à scopu di prumove a cultura è a lingua algherese [[Categoria:Varietà di a lingua catalana|Algherese]] ca7o6tp3z9zo6v7y321tirdtdm3oaum Paltoga 0 14441 401360 333787 2026-05-14T08:40:41Z Fausta Samaritani 15085 401360 wikitext text/x-wiki [[File:Paltoga 125.jpg|thumb|right|250px|Paltoga]] '''Paltoga''' hè una cumuna di a [[Russia]] orientale. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Russia]] 8unwm5xgcdpict4y9fwgfhzw6bcc4tg Alessandro Volta 0 14695 401344 375905 2026-05-13T23:36:26Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 401344 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:ETH-BIB-Volta, Alessandro (1745-1827)-Portrait-Portr 02303.tif|thumb|200px|right|Alessandro Volta]] U conte '''Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta''' ([[Comu]], [[18 di ferraghju]] [[1745]] – [[Camnago Volta]], [[5 di marzu]] [[1827]]) hè statu un [[fisicu]] è inventore talianu. === Biugrafia === Hè cunnisciutu sopratuttu pè esse l'inventore di a [[pila elettrica]]. == Portanu u so nome == - [[eletricità]]<br> - [[Pila di Volta]]<br> - [[Volt (unità di misura elettrica)|Volt]]<br> {{DEFAULTSORT:Volta, Alessandro}} [[Categoria:Fìsicu]] [[Categoria:Talianu]] [[Categoria:Biugrafia]] a1n3v69kw4ltfd9n83fmujif2v2wb12 Ghjornu 0 18435 401310 401209 2026-05-13T16:10:50Z Fausta Samaritani 15085 link 401310 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Wooden hourglass4.jpg|150px|right]] U '''ghjornu''' hè u periodu di 24 [[ore]] trà una mezanotte è a seguente. U tèrmine '''dì''', chi hè di generu maschile (singulare = plurale: ''u/lu/i/li dì''; ''Bon dì!'')<ref>https://adecec.net/infcor/index.php (inserisce "dì" (jour))</ref><ref> [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/D%C3%AC Vichipedìa sassaresa]</ref>, s'impiega raramenti in [[Còrsica]], ma hè cumunu in [[Sardegna]], in e varietà sardu-corse ([[gallurese]], [[sassarese]]), induve a parulla hè di u generu feminile (''la dì''; ''Bona dì!''). Sette ghjorni fòrmanu una sittimana. {{Ghjorni di a sittimana}} == Da vede dinù == - [[Rilloghju]]<br> - [[settimana]]<br> - [[meridiana]]<br> == Annutazione è surghjente== [[Categoria:Tempu]] n9dcpua76r6ht1r36lchwfpv4nupwfb Seul 0 22564 401366 392096 2026-05-14T09:03:48Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 401366 wikitext text/x-wiki '''Seul''' (in coreanu: 서울, rumanizzazione: ''Seoul'', ''Sŏul''), ufficialmente a ''Cità Spiciale di Seul'' (in coreanu: 서울특별시, ''Seoul Teukbyeolsi''; in [[lingua inglese|inglese]]: ''Seoul Special City''), hè a capitale di a [[Corea di u Sudu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [http://cleankim.kr/ 손실보상금신청] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220401093317/http://cleankim.kr/ |date=2022-04-01 }} [[Categoria:Curea suttana]] esbo3jnr5vpt3ayu0t0drqg489ft9pr 401370 401366 2026-05-14T09:16:58Z Fausta Samaritani 15085 file 401370 wikitext text/x-wiki [[File:Seoul sykline.jpg|thumb|250px|right|Seul]] '''Seul''' (in coreanu: 서울, rumanizzazione: ''Seoul'', ''Sŏul''), ufficialmente a ''Cità Spiciale di Seul'' (in coreanu: 서울특별시, ''Seoul Teukbyeolsi''; in [[lingua inglese|inglese]]: ''Seoul Special City''), hè a capitale di a [[Corea di u Sudu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [http://cleankim.kr/ 손실보상금신청] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220401093317/http://cleankim.kr/ |date=2022-04-01 }} [[Categoria:Curea suttana]] ohm1d7gcahs7mbx0gh4pqn25x4cdhyu Corea di u Sudu 0 22565 401363 378631 2026-05-14T08:53:43Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401363 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of South Korea.svg|thumb|175px|right|A bandera di a Corea di u Sudu]] [[File:Emblem of South Korea.svg|thumb|175px|right|]] A '''Corea di u Sudu''' ò a '''Curea di u Sudu''' (in coreanu: 한국 ([[hangul]]) / 韓國 (hanja), ''Hanguk''), ufficialmente '''Republica di Corea''' (대한민국 / 大韓民國, ''Daehan Minguk''), hè unu Statu di l'[[Asia]] orientale. Hà capitale hè [[Seul]]. [[Categoria:Corea di u Sudu]] m09hggat7t4kooskybh6z12ebl5z2sb 401365 401363 2026-05-14T09:00:06Z Fausta Samaritani 15085 401365 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of South Korea.svg|thumb|175px|right|A bandera di a Corea di u Sudu]] [[File:Emblem of South Korea.svg|thumb|175px|right|]] A '''Corea di u Sudu''' ò a '''Curea di u Sudu''' (in coreanu: 한국 ([[hangul]]) / 韓國 (hanja), ''Hanguk''), ufficialmente '''Republica di Corea''' (대한민국 / 大韓民國, ''Daehan Minguk''), hè unu Statu di l'[[Asia]] orientale. Hà capitale hè [[Seul]]. [[Categoria:Curea suttana]] icy9dyuvh4zj7xu9v80qlbtevvalsjj BTS 0 22573 401367 399679 2026-05-14T09:08:12Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix, link 401367 wikitext text/x-wiki [[File:Bangtan Boys at KCON France 2016.jpg|thumb|250px|right|BTS]] I '''BTS''' ([[hangul]]: 방탄소년단, ''Bangtan Sonyeondan''), cunnisciuti ancu cum'è i ''Bangtan Boys'', sò una boy band [[Corea di u Sudu|sudcoreana]] creata à [[Seul]] in u [[2013]] è cumposta da RM, Jin, Suga, J-Hope, Jimin, V è Jungkook. === Descrizione === Urighjinariamente di stampu hip hop, U gruppu hà in seguitu abbracciatu una gamma più ampia di generi, è in a so musica, per u più scritta è compusta da u settettu stessu, esplora temi differenti, da a salute mentale à l'amor propriu, includendu riferimenti a letteratura è psicolugia è splurendu un universu alternativu. [[Categoria:Musicante]] [[Categoria:Curea suttana]] igx64nslp47cth45ewqppac4dxdm85j ISO 3166-1 0 22898 401353 392922 2026-05-14T07:39:11Z Fausta Samaritani 15085 file 401353 wikitext text/x-wiki [[File:ISO 3166-1 Alpha-2 map.svg|thumb|750px|center|Codici]] Eccu una prima versione di a lista di i '''paesi è territorii''' di u mondu.<br> Ogni tavulone cuntene u ''codice ISO 3166-2'' è u ''nome di u paese o territoriu''. {| class="wikitable sortable" |+ Tavulone di i codici ufficiali |- ! Codice !! Nome |- | AD || [[Andorra]] |- | AE || [[Emirati Àrabi Uniti]] |- | AF || [[Afghanistan]] |- | AG || [[Antigua è Barbuda]] |- | AI || [[Anguilla]] |- | AL || [[Albania]] |- | AM || [[Armenia]] |- | AO || [[Angola]] |- | AQ || [[Antarticu]] |- | AR || [[Argentina]] |- | AS || [[Samoa americani]] |- | AT || [[Austria]] |- | AU || [[Australia]] |- | AW || [[Aruba]] |- | AX || [[Isuli Åland]] |- | AZ || [[Azerbaigian]] |- | BA || [[Bosnia è Erzegovina]] |- | BB || [[Barbados]] |- | BD || [[Bangladesh]] |- | BE || [[Belgica]] |- | BF || [[Burkina Faso]] |- | BG || [[Bulgaria]] |- | BH || [[Bahrain]] |- | BI || [[Burundi]] |- | BJ || [[Benin]] |- | BL || [[San Bartulumeu]] |- | BM || [[Bermuda]] |- | BN || [[Brunei Darussalam]] |- | BO || [[Bolivia]] (Statu plurinaziunale di) |- | BQ || [[Bonaire (Sint Eustatius è Saba)|Bonaire]] |- | BR || [[Brasile]] |- | BS || [[Bahamas]] |- | BT || [[Bhutan]] |- | BV || [[Isula Bouvet]] |- | BW || [[Botswana]] |- | BY || [[Bielorussia]] |- | BZ || [[Belize]] |- | CA || [[Canadà]] |- | CC || [[Isuli Cocos]] (Keeling) |- | CD || [[Congo]] (RDC) |- | CF || [[Republica Centrafricana]] |- | CG || [[Republica di u Congu]] |- | CH || Svizzera |- | CI || [[Costa d'Avoriu]] (Costa Eburna) |- | CK || Isuli Cook |- | CL || Cile |- | CM || Camerun |- | CN || China |- | CO || Colombia |- | CR || Costa Rica |- | CU || Cuba |- | CV || Capu Verde |- | CW || Curaçao |- | CX || Isula Christmas |- | CY || Cipru |- | CZ || Republica Cecca |- | DE || Germania |- | DJ || Gibuti |- | DK || Danimarca |- | DM || Dumenica |- | DO || Republica Duminicana |- | DZ || Algeria |- | EC || Equatore |- | EE || Estonia |- | EG || [[Egittu]] |- | EH || Sahara occidentale |- | ER || Eritrea |- | ES || [[Spagna]] |- | ET || Etiopia |- | FI || Finlandia |- | FJ || Figi |- | FK || Isuli Falkland (Maluvine) |- | FM || Micronesia |- | FO || Isuli Faroe |- | FR || [[Francia]] |- | GA || Gabone |- | GB || Regnu Unitu |- | GD || Granata |- | GE || Georgia |- | GF || Guiana francese |- | GG || Guernsey |- | GH || Ghana |- | GI || Gibraltar |- | GL || Greenland |- | GM || Gambia |- | GN || Guinea |- | GP || Guadalupa (Francia) |- | GQ || Guinea equaturiale |- | GR || Grecia |- | GS || Georgia di u Sud è l’Isule Sandwich di u Sud |- | GT || Guatemala |- | GU || Guam |- | GW || Guinea-Bissau |- | GY || Guyana |- | HK || Hong Kong |- | HM || Isula Heard è l’Isule McDonald |- | HN || Honduras |- | HR || Croazia |- | HT || Haiti |- | HU || Ungheria |- | ID || Indunesia |- | IE || Irlanda (Republica di) |- | IL || Israele |- | IM || Isula di Man |- | IN || India |- | IO || Territoriu britannicu di l'oceanu Indianu |- | IQ || Iraq |- | IR || Iran (Republica islamica di) |- | IS || Islanda |- | IT || Italia |- | JE || Jersey |- | JM || [[Giamaica]] |- | JO || Ghjordania |- | JP || Giappone |- | KE || Kenya |- | KG || Kyrgyzstan |- | KH || Cambogia |- | KI || Kiribati |- | KM || Comori |- | KN || Saint Kitts è Nevis |- | KP || Corea di u Nordu |- | KR || Corea di u Sudu |- | KW || Kuwait |- | KY || Isuli Cayman |- | KZ || Kazakhstan |- | LA || Laos (Republica democratica pupulare) |- | LB || Libanu |- | LC || Santa Lucia |- | LI || Liechtenstein |- | LK || Sri Lanka |- | LR || Liberia |- | LS || Lesotho |- | LT || Lituania |- | LU || Luxemburgu |- | LV || Lettonia |- | LY || Libia |- | MA || Maroccu |- | MC || Monacu |- | MD || Muldavia (Republica di) |- | ME || Montenegro |- | MF || San Martinu (Francia) |- | MG || Madagascar |- | MH || Isuli Marshall |- | MK || Macedonia di u Nordu |- | ML || Mali |- | MM || Myanmar (Birmania) |- | MN || Mungulia |- | MO || Macao |- | MP || Isuli Mariana di u Nordu |- | MQ || Martinica |- | MR || Mauritania |- | MS || Montserrat |- | MT || Malta |- | MU || Mauritius |- | MV || Maldive |- | MW || Malawi |- | MX || Messicu |- | MY || Malesia |- | MZ || Mozambicu |- | NA || Namibia |- | NC || Nova Caledonia |- | NE || Niger |- | NF || Isula Norfolk |- | NG || Nigeria |- | NI || Nicaragua |- | NL || Paesi Bassi |- | NO || Nurvegia |- | NP || Nepal |- | NR || Nauru |- | NU || Niue |- | NZ || Nova Zelanda |- | OM || Oman |- | PA || Panama |- | PE || Perù |- | PF || Polinesia francese |- | PG || Papuasia Nova Guinea |- | PH || Filippine |- | PK || Pakistan |- | PL || Polonia |- | PM || Saint Pierre è Miquelon |- | PN || Isuli Pitcairn |- | PR || Portu Ricu |- | PS || Palestina (Statu di) |- | PT || Portugallu |- | PW || Palau |- | PY || Paraguay |- | QA || Qatar |- | RE || Riunione |- | RO || Romania |- | RS || Serbia |- | RU || Russia (Federazione) |- | RW || Ruanda |- | SA || Saudi Arabia |- | SB || Isuli Solomon |- | SC || Seychelles |- | SD || Sudan |- | SE || Svezia |- | SG || Singapore |- | SH || Sant’Elena, Ascensione è Tristan da Cunha |- | SI || Slovenia |- | SJ || Svalbard è Jan Mayen |- | SK || Sluvacchia |- | SL || Sierra Leone |- | SM || San Marino |- | SN || Senegal |- | SO || Somalia |- | SR || Suriname |- | SS || Sudan di u Sud |- | ST || São Tomé è Príncipe |- | SV || El Salvador |- | SX || San Martinu (Regnu di i Paesi Bassi) |- | SY || Siria (Republica Àraba di) |- | SZ || Eswatini |- | TC || Isuli Turks è Caicos |- | TD || Ciad |- | TF || Terre australe francese |- | TG || Togu |- | TH || Tailandia |- | TJ || Tajikistan |- | TK || Tokelau |- | TL || Timor orientale |- | TM || Turkmenistan |- | TN || Tunisia |- | TO || Tonga |- | TR || Turchia |- | TT || Trinidad è Tobago |- | TV || Tuvalu |- | TW || Taiwan |- | TZ || Tanzania (Republica unita di) |- | UA || Ucraina |- | UG || Uganda |- | UM || Isuli minori alluntanate di i Stati Uniti |- | US || Stati Uniti d'America |- | UY || Uruguay |- | UZ || Uzbekistan |- | VA || Cità di u Vaticanu |- | VC || Saint Vincent è Grenadines |- | VE || Venezuela (Republica Bolivariana di) |- | VG || Isule Vergine Britanniche |- | VI || Isule Vergine Americane |- | VN || Viet Nam |- | VU || Vanuatu |- | WF || Wallis è Futuna |- | WS || Samoa |- | YE || Yemen |- | YT || Mayotte |- | ZA || Sudafrica |- | ZM || Zambia |- | ZW || Zimbabwe |} {| class="wikitable sortable" |+ Tavulone di i codici addiziunali |- ! Codice !! Nome |- | AN || Antigli olandesi |- | GZ || Striscia di Gaza |- | XK || Kosovo |} [[Categoria:Giugrafia]] ddl127hghtf39hh9wdkv1xsjw4apiwl 401354 401353 2026-05-14T07:55:16Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401354 wikitext text/x-wiki [[File:ISO 3166-1 Alpha-2 map.svg|thumb|750px|center|Codici]] Eccu una prima versione di a lista di i '''paesi è territorii''' di u mondu.<br> Ogni tavulone cuntene u ''codice ISO 3166-2'' è u ''nome di u paese o territoriu''. {| class="wikitable sortable" |+ Tavulone di i codici ufficiali |- ! Codice !! Nome |- | AD || [[Andorra]] |- | AE || [[Emirati Àrabi Uniti]] |- | AF || [[Afghanistan]] |- | AG || [[Antigua è Barbuda]] |- | AI || [[Anguilla]] |- | AL || [[Albania]] |- | AM || [[Armenia]] |- | AO || [[Angola]] |- | AQ || [[Antarticu]] |- | AR || [[Argentina]] |- | AS || [[Samoa americani]] |- | AT || [[Austria]] |- | AU || [[Australia]] |- | AW || [[Aruba]] |- | AX || [[Isuli Åland]] |- | AZ || [[Azerbaigian]] |- | BA || [[Bosnia è Erzegovina]] |- | BB || [[Barbados]] |- | BD || [[Bangladesh]] |- | BE || [[Belgica]] |- | BF || [[Burkina Faso]] |- | BG || [[Bulgaria]] |- | BH || [[Bahrain]] |- | BI || [[Burundi]] |- | BJ || [[Benin]] |- | BL || [[San Bartulumeu]] |- | BM || [[Bermuda]] |- | BN || [[Brunei Darussalam]] |- | BO || [[Bolivia]] (Statu plurinaziunale di) |- | BQ || [[Bonaire (Sint Eustatius è Saba)|Bonaire]] |- | BR || [[Brasile]] |- | BS || [[Bahamas]] |- | BT || [[Bhutan]] |- | BV || [[Isula Bouvet]] |- | BW || [[Botswana]] |- | BY || [[Bielorussia]] |- | BZ || [[Belize]] |- | CA || [[Canadà]] |- | CC || [[Isuli Cocos]] (Keeling) |- | CD || [[Congo]] (RDC) |- | CF || [[Republica Centrafricana]] |- | CG || [[Republica di u Congu]] |- | CH || Svizzera |- | CI || [[Costa d'Avoriu]] (Costa Eburna) |- | CK || Isuli Cook |- | CL || Cile |- | CM || Camerun |- | CN || China |- | CO || Colombia |- | CR || Costa Rica |- | CU || Cuba |- | CV || Capu Verde |- | CW || Curaçao |- | CX || Isula Christmas |- | CY || Cipru |- | CZ || Republica Cecca |- | DE || Germania |- | DJ || Gibuti |- | DK || Danimarca |- | DM || Dumenica |- | DO || Republica Duminicana |- | DZ || Algeria |- | EC || Equatore |- | EE || Estonia |- | EG || [[Egittu]] |- | EH || Sahara occidentale |- | ER || Eritrea |- | ES || [[Spagna]] |- | ET || Etiopia |- | FI || Finlandia |- | FJ || Figi |- | FK || Isuli Falkland (Maluvine) |- | FM || Micronesia |- | FO || Isuli Faroe |- | FR || [[Francia]] |- | GA || Gabone |- | GB || Regnu Unitu |- | GD || Granata |- | GE || Georgia |- | GF || Guiana francese |- | GG || Guernsey |- | GH || Ghana |- | GI || Gibraltar |- | GL || Greenland |- | GM || Gambia |- | GN || Guinea |- | GP || Guadalupa (Francia) |- | GQ || Guinea equaturiale |- | GR || Grecia |- | GS || Georgia di u Sud è l’Isule Sandwich di u Sud |- | GT || Guatemala |- | GU || Guam |- | GW || Guinea-Bissau |- | GY || Guyana |- | HK || Hong Kong |- | HM || Isula Heard è l’Isule McDonald |- | HN || Honduras |- | HR || Croazia |- | HT || Haiti |- | HU || Ungheria |- | ID || Indunesia |- | IE || Irlanda (Republica di) |- | IL || Israele |- | IM || Isula di Man |- | IN || India |- | IO || Territoriu britannicu di l'oceanu Indianu |- | IQ || Iraq |- | IR || Iran (Republica islamica di) |- | IS || Islanda |- | IT || Italia |- | JE || Jersey |- | JM || [[Giamaica]] |- | JO || Ghjordania |- | JP || Giappone |- | KE || Kenya |- | KG || Kyrgyzstan |- | KH || Cambogia |- | KI || Kiribati |- | KM || Comori |- | KN || Saint Kitts è Nevis |- | KP || Corea di u Nordu |- | KR || Corea di u Sudu |- | KW || Kuwait |- | KY || Isuli Cayman |- | KZ || Kazakhstan |- | LA || Laos (Republica democratica pupulare) |- | LB || Libanu |- | LC || Santa Lucia |- | LI || Liechtenstein |- | LK || Sri Lanka |- | LR || Liberia |- | LS || Lesotho |- | LT || Lituania |- | LU || Luxemburgu |- | LV || Lettonia |- | LY || Libia |- | MA || Maroccu |- | MC || Monacu |- | MD || Muldavia (Republica di) |- | ME || Montenegro |- | MF || San Martinu (Francia) |- | MG || Madagascar |- | MH || Isuli Marshall |- | MK || Macedonia di u Nordu |- | ML || Mali |- | MM || Myanmar (Birmania) |- | MN || Mungulia |- | MO || Macao |- | MP || Isuli Mariana di u Nordu |- | MQ || Martinica |- | MR || Mauritania |- | MS || Montserrat |- | MT || Malta |- | MU || Mauritius |- | MV || Maldive |- | MW || Malawi |- | MX || Messicu |- | MY || Malesia |- | MZ || Mozambicu |- | NA || Namibia |- | NC || Nova Caledonia |- | NE || Niger |- | NF || Isula Norfolk |- | NG || Nigeria |- | NI || Nicaragua |- | NL || Paesi Bassi |- | NO || Nurvegia |- | NP || Nepal |- | NR || Nauru |- | NU || Niue |- | NZ || Nova Zelanda |- | OM || Oman |- | PA || Panama |- | PE || Perù |- | PF || Polinesia francese |- | PG || Papuasia Nova Guinea |- | PH || Filippine |- | PK || Pakistan |- | PL || Polonia |- | PM || Saint Pierre è Miquelon |- | PN || Isuli Pitcairn |- | PR || Portu Ricu |- | PS || Palestina (Statu di) |- | PT || Portugallu |- | PW || Palau |- | PY || Paraguay |- | QA || Qatar |- | RE || Riunione |- | RO || Romania |- | RS || Serbia |- | RU || Russia (Federazione) |- | RW || Ruanda |- | SA || Saudi Arabia |- | SB || Isuli Solomon |- | SC || Seychelles |- | SD || Sudan |- | SE || Svezia |- | SG || Singapore |- | SH || Sant’Elena, Ascensione è Tristan da Cunha |- | SI || Slovenia |- | SJ || Svalbard è Jan Mayen |- | SK || Sluvacchia |- | SL || Sierra Leone |- | SM || San Marino |- | SN || Senegal |- | SO || Somalia |- | SR || Suriname |- | SS || Sudan di u Sud |- | ST || São Tomé è Príncipe |- | SV || El Salvador |- | SX || San Martinu (Regnu di i Paesi Bassi) |- | SY || Siria (Republica Àraba di) |- | SZ || Eswatini |- | TC || Isuli Turks è Caicos |- | TD || Ciad |- | TF || Terre australe francese |- | TG || Togu |- | TH || Tailandia |- | TJ || Tajikistan |- | TK || Tokelau |- | TL || Timor orientale |- | TM || Turkmenistan |- | TN || Tunisia |- | TO || Tonga |- | TR || Turchia |- | TT || Trinidad è Tobago |- | TV || Tuvalu |- | TW || Taiwan |- | TZ || Tanzania (Republica unita di) |- | UA || Ucraina |- | UG || Uganda |- | UM || Isuli minori alluntanate di i Stati Uniti |- | US || Stati Uniti d'America |- | UY || Uruguay |- | UZ || Uzbekistan |- | VA || Cità di u Vaticanu |- | VC || Saint Vincent è Grenadines |- | VE || Venezuela (Republica Bolivariana di) |- | VG || Isule Vergine Britanniche |- | VI || Isule Vergine Americane |- | VN || Viet Nam |- | VU || Vanuatu |- | WF || Wallis è Futuna |- | WS || Samoa |- | YE || Yemen |- | YT || Mayotte |- | ZA || Sudafrica |- | ZM || Zambia |- | ZW || Zimbabwe |} {| class="wikitable sortable" |+ Tavulone di i codici addiziunali |- ! Codice !! Nome |- | AN || Antigli olandesi |- | GZ || Striscia di Gaza |- | XK || Kosovo |} [[Categoria:ISO 3166]] d8gzsfefa9nsut6hl53g8ftvn0eq0kc Egittu 0 23075 401372 384284 2026-05-14T09:26:28Z Fausta Samaritani 15085 categoria 401372 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of Egypt.svg|thumb|200px|right|Bandera di l'egittu]] [[File:Egypt_in_Africa_(claimed)_(-mini_map_-rivers).svg|250px|right||Mappa di l'Egittu]] L''''Egittu''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: مصر, ''miṣr'', prununzia: /misˤr/; àrabu egizianu: مصر, ''maṣr'', /masˤr/), ufficialmente '''Republica Àraba d'Egittu''' (in àrabu: جمهورية مصر العربية, ''Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyya''), hè un paese transcuntinentale chè attraversa l'angulu nordeste di l'Africa è l'angulu sudovest di l'Asia attraversu un ponte di terra formatu dà a [[penisula di u Sinai]]. A sò capitale hè [[U Cairu]]. == Discrizzioni == L'Egittu d'oghje ùn hà micca una relazione cù e piramidi è u faraone, ma cù l'[[Islam]]. [[Categoria:Egittu]] ou66rgr0x3ouq4xwunc9co67ilnq58m 401375 401372 2026-05-14T09:35:53Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 401375 wikitext text/x-wiki [[File:All Gizah Pyramids.jpg|thumb|200px|right|[[Piramidi di Ghiza]]]] [[File:Flag of Egypt.svg|thumb|80px|right|Bandera]] [[File:Egypt_in_Africa_(claimed)_(-mini_map_-rivers).svg|200px|right|thumb|Mappa di l'Egittu]] L''''Egittu''' (in [[lingua àraba|àrabu]]: مصر, ''miṣr'', prununzia: /misˤr/; àrabu egizianu: مصر, ''maṣr'', /masˤr/), ufficialmente ''Republica Àraba d'Egittu'' (in àrabu: جمهورية مصر العربية, ''Ǧumhūriyyat Miṣr al-ʿArabiyya''), hè un paese transcuntinentale chè attraversa l'angulu nordeste di l'[[Africa]] è l'angulu sudovest di l'[[Asia]], attraversu un ponte di terra formatu dà a [[penisula di u Sinai]]. A sò capitale hè [[U Cairu]]. == Discrizzioni == L'Egittu d'oghje ùn hà micca una relazione cù e piramidi è u faraone, ma cù l'[[Islam]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Egittu]] qltnbkl35u5j2l67a7wozgpb0rxuo9z Fabaceae 0 23150 401293 400953 2026-05-13T15:13:01Z Fausta Samaritani 15085 /* L - M - N */ link 401293 wikitext text/x-wiki '''Fabaceae'''. [[File:Fabaceae flower.jpg|thumb|250px|right|Fabacea]] [[File:Psorothamnus fremontii 4.jpg|thumb|200px|right|''Psorothamnus fremonti'']] == Pianti == === A - B - C === ;A [[Acacia baileyana]]<br> [[Acacia dealbata]]<br> [[Acacia longifolia]]<br> [[Acacia mearnsii]]<br> [[Acacia myrtifolia]]<br> [[Acacia saligna]]<br> ;B [[Barba di Ghjove]]<br> ;C [[Calicotome villosa]]<br> [[Cytisus multiflorus]]<br> [[Cytisus striatus]]<br> [[Coronilla scorpioides]]<br> [[Coronilla valentina]]<br> [[Costa cavaddu]]<br> [[Curu]]<br> === D - E - F === ;D [[Dorycnium herbaceum]]<br> [[Dorycnium hirsutum]]<br> [[Dorycnium pentaphyllum]]<br> [[Dorycnium rectum]]<br> ;E [[Emera]]<br> ;F [[Falcinedda]]<br> === G - H - I === ;G [[Genista tinctoria]]<br> [[Ghjinestra]]<br> [[Ghjuncu]]<br> ;H [[Hippocrepis ciliata]]<br> [[Hippocrepis emerus]]<br> [[Hippocrepis multisiliquosa]]<br> === L - M - N === ;L [[Lathyrus clymenum]]<br> [[Lathyrus grandiflorus]]<br> [[Lathyrus hirsutus]]<br> [[Lathyrus latifolius]]<br> [[Lathyrus niger]]<br> [[Lathyrus nissolia]]<br> [[Lathyrus palustris]]<br> [[Lathyrus pratensis]]<br> [[Lathyrus sativus]]<br> [[Lathyrus sphaericus]]<br> [[Lathyrus tingitanus]]<br> [[Lepru corsu]]<br> [[Lotus corniculatus]]<br> [[Lotus cytisoides]]<br> [[Lotus edulis]]<br> [[Lotus ornithopodioides]]<br> [[Lotus pedunculatus]]<br> [[Lotus tenuis]]<br> [[Lotus tetragonolobus]]<br> [[Lupinus albus]]<br> [[Lupinus pilosus]]<br> ;M [[Medicago marina]]<br> [[Melilotus albus]]<br> [[Melilotus indicus]]<br> [[Melilotus italicus]]<br> [[Melilotus neapolitanus]]<br> [[Melilotus siculus]]<br> === O - P - Q === ;P [[Piseddu]]<br> [[Pisellu bastardu]]<br> === R - S - T === ;R [[Robinia]]<br> ;S [[Securigera securidaca]]<br> [[Securigera varia]]<br> [[Sophora cassioides]]<br> [[Spinitriculu]]<br> ;T [[Trifolium angustifolium]]<br> [[Trifolium arvense]]<br> [[Trifolium campestre]]<br> [[Trifolium dubium]]<br> [[Trifolium fragiferum]]<br> [[Trifolium glomeratum]]br> [[Trifolium hirtum]]<br> [[Trifolium incarnatum]]<br> [[Trifolium lappaceum]]<br> [[Trifolium michelianum]]<br> [[Trifolium nigrescens]]<br> [[Trifolium ochroleucon]]<br> [[Trifolium pratense]]<br> [[Trifolium repens]]<br> [[Trifolium resupinatum]]<br> [[Trifolium scabrum]]<br> [[Trifolium spumosum]]<br> [[Trifolium squamosum]]<br> [[Trifolium stellatum]]<br> [[Trifolium striatum]]<br> [[Trifolium subterraneum]]<br> [[Trifolium tomentosum]]<br> [[Trifolium vesiculosum]]<br> === U - V - Z === ;U [[Urticapra]]<br> ;V [[Vicia benghalensis]]<br> [[Vicia bithynica]]<br> [[Vicia cracca]]<br> [[Vicia disperma]]<br> [[Vicia ervilia]]<br> [[Vicia faba]]<br> [[Vicia hirsuta]]<br> [[Vicia hybrida]]<br> [[Vicia lathyroides]]<br> [[Vicia loiseleurii]]<br> [[Vicia lutea]]<br> [[Vicia narbonensis]]<br> [[Vicia pannonica]]<br> [[Vicia parviflora]]<br> [[Vicia peregrina]]<br> [[Vicia sativa]] <br> [[Vicia tetrasperma]]<br> [[Vicia villosa]]<br> == Rifarenzi == Gamisans, Jacques, ''A flora endemica di Corsica'', 1996, Edisud (in [[Lingua francese|francesu]]). [[Categoria:Fabaceae]] rwvmphnifldt1bgrljckci49pqrtyvh Rosaceae 0 24733 401356 401197 2026-05-14T08:03:26Z Fausta Samaritani 15085 401356 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Rosaceae'''. [[File:2020-03-22 13 01 45 Crabapple flower along Thorngate Drive in the Franklin Farm section of Oak Hill, Fairfax County, Virginia.jpg|thumb|200px|right|''Mela'']] [[File:Aubépine3 bis.JPG|thumb|200px|right|''Crataegus'']] [[File:20230502Cydonia oblonga4.jpg|thumb|200px|right|''[[Cydonia oblonga]]'']] [[File:Alchemilla alpina01(js).jpg|thumb|200px|right|''Alchemilla alpina'']] [[File:A fruiting “Ingram's Frogmore Late Pine” strawberry plant (Fr Wellcome V0044427.jpg|thumb|140px|right|''[[Fraula]]'']] [[File:Malus bonsai in a garden centre (with flowers and fruits).jpg|thumb|140px|right|''[[Mela bonsai]]'']] [[File:Prunus persica7.jpg|thumb|140px|right|''Prunus persica'' bonsai]] === Listinu di pianti === ;A [[Alchemilla alpina]]<br> [[Alchemilla glaucescens]]<br> [[Amandulu]] (''Prunus dulcis'')<br> [[Amarascu]] (''Prunus cerasus'')<br> [[Aphanes australis]]<br> ;B [[Baracuccu]] (''Prunus armeniaca'')<br> ;C [[Crataegus laevigata]]<br> [[Crataegus monogyna]]<br> ;F [[Fragaria vesca]]<br> ;G [[Geum montanum]]<br> [[Geum urbanum]]<br> ;L [[Listincu]] (''Pistacia lentiscus'')<br> ;M [[Malus pumila]]<br> [[Malus sylvestris]]<br> [[Mela (malus domestica)]]<br> ;P [[Potentilla anglica]]<br> [[Potentilla argentea]]<br> [[Potentilla erecta]]<br> [[Potentilla micrantha]]<br> [[Potentilla neumanniana]]<br> [[Potentilla pedata]]<br> [[Potentilla recta]]<br> [[Potentilla reptans]]<br> [[Prunus avium]]<br> [[Prunus domestica]]<br> [[Prunus laurocerasus]]<br> [[Prunus mahaleb]]<br> [[Prunus persica]]<br> [[Prunus prostrata]]<br> [[Prunus spinosa]]<br> [[Pyrus communis]]<br> ;R [[Rosa agrestis]]<br> [[Rosa arvensis]]<br> [[Rosa corymbifera]]<br> [[Rosa elliptica]]<br> [[Rosa gallica]]<br> [[Rosa glauca]]<br> [[Rosa micrantha]]<br> [[Rosa pouzinii]]<br> [[Rosa sempervirens]]<br> [[Rosa serafinii]]<br> [[Rubus caesius]]<br> [[Rubus canescens]]<br> [[Rubus hirtus]]<br> [[Rubus idaeus]]<br> [[Rubus pallidus]]<br> [[Rubus ulmifolius]]<br> ;S [[Sorbus aucuparia]]<br> [[Sorbus domestica]]<br> [[Sorbus torminalis]]<br> [[Categoria:Rosaceae]] epm1doy1n2b623qv2k5d5irwme1mafd U Cairu 0 25109 401371 391949 2026-05-14T09:22:10Z Fausta Samaritani 15085 file, fix, categuria 401371 wikitext text/x-wiki [[File:Egypt, Cairo, Panorama of Medieval Islamic Cairo.jpg|thumb|250px|right|U Cairu]] '''U Cairu''' (in àrabu: القاهرة‎, ''al-Qāhira''; in inglese: ''Cairo'') hè una cità è a capitale di l'[[Egittu]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Egittu]] giazuziwac9xp7005sxmoezwdypkfbq Purple Kiss 0 25454 401361 399154 2026-05-14T08:47:47Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401361 wikitext text/x-wiki '''Purple Kiss''' (en coréen : 퍼플키스: (PURPLE KISS)) hè un gruppu di ragazze sudcoreanu di [[RBW]], criatu in l'annu [[2020]]. [[File:PURPLE KISS 211001.jpg|thumb|Purple Kiss in un sketch]] === Discrizioni === [[Categoria:Corea]] nkqcvmj2h26yahh2o67a7wtigltiog9 401362 401361 2026-05-14T08:52:49Z Fausta Samaritani 15085 categuria, fix, link 401362 wikitext text/x-wiki '''Purple Kiss''' (in coréanu: 퍼플키스: (PURPLE KISS)) hè un gruppu [[Corea di u Sudu|sudcoreanu]] di ragazze di [[RBW]], criatu in l'annu [[2020]]. [[File:PURPLE KISS 211001.jpg|thumb|250px|right|Purple Kiss in un sketch]] === Discrizioni === [[Categoria:Corea di u Sudu]] 4ykzl5bi1cd1a7sie53if09kxj6fl1m 401368 401362 2026-05-14T09:09:27Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401368 wikitext text/x-wiki '''Purple Kiss''' (in coréanu: 퍼플키스: (PURPLE KISS)) hè un gruppu [[Corea di u Sudu|sudcoreanu]] di ragazze di [[RBW]], criatu in l'annu [[2020]]. [[File:PURPLE KISS 211001.jpg|thumb|250px|right|Purple Kiss in un sketch]] === Descrizioni === [[Categoria:Curea suttana]] gux96iifv8cvpzg5fra5agvo08n7diw Muvimentu Momentum 0 26062 401294 396883 2026-05-13T15:17:11Z Fausta Samaritani 15085 fix 401294 wikitext text/x-wiki [[File:Momentum Movement logo.svg|destra|senza_cornice|249x249px]] U '''Muvimentu Momentum''' (in [[Lingua ungrese|ungrese]]: ''Momentum Mozgalom'') hè un partitu [[Pulitica|puliticu]] centrista in [[Ungheria]]. Hè diventatu cunnisciutu in u [[2017]] cù a campagna ''NOlimpia''. Sta campagna era per impedisce à [[Budapest]] d'urganizà l'[[Olimpia|Olimpiadi]] d'estate di u [[2024]]. À a fine, l'[[Ungheria]] hà ritirà a so candidatura per accoglie l'[[Olimpia|Olimpiadi]]. == Storia == Momentum hè diventatu cunnisciutu in tuttu l'[[Ungheria]] in [[ghjennaghju]] [[2017]] quandu hà iniziatu una iniziativa di referendum nantu à l'urganizazione di l'[[Olimpia|Olimpiadi]] d'estate [[2024]] in [[Budapest]]. Anu raccoltu 266.151 firme, per sustene questu. A campagna, chjamata ''NOlimpia'', hà purtatu à u ritiru di a candidatura olimpica di [[Budapest]].<ref>[https://www.magyaridok.hu/belfold/orban-viktor-egy-alakulo-part-olimpiai-alomgyilkossagot-kovetett-el-1439155/ Viktor Orbán: un partitu nascente hà fattu l'assassiniu di un sognu olimpico (in ungherese)]</ref> Dopu à esse diventatu un partitu [[Pulitica|puliticu]], ''Momentum'' hà cresciutu rapidamente è hà custruitu una rete naziunale. Avà, hà gruppi lucali in ogni cuntata è circa 4 000 membri. == Ligami esterni == * [https://momentum.hu/ Sità ufficiale di u partitu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20190530200630/https://momentum.hu/ |date=2019-05-30 }} * [https://www.facebook.com/momentum.franciaorszag Sità ufficiale di a filiera francese di u partitu] == Referenze == {{Reflist}} [[Categoria:Partiti pulitici ungresi]] ebv1mv39zgg2dzrnzpgwfyuk6kdc1jl Pani di i morti 0 26338 401297 399739 2026-05-13T15:30:10Z Fausta Samaritani 15085 link, fix 401297 wikitext text/x-wiki U '''Pane di i Morti''' hè una spicialità tradiziunale chì si prepara in u cuntestu di a festa di I Santi (u [[1 nuvembre]]) è di a commemurazione di i defunti, in particulari in a cumuna di [[Bonifaziu]], in u [[Pumonti]] di a Corsica. ==Origine è simbulu== In Bonifaziu, a tradizione vole chì u pane sia preparatu per accoglie, à traversu una offerta simbolica, l'anime di i defunti chì tornanu visita à i vivi in st'uccasione. U pane hè à spessu lasciatu nantu à a tavula o à u bordu di a finestra, pè dà accuglienza à e famiglie chì onureghjanu i so morti. A storiugrafia populare dice chì stu dolce, riccu è nutritivu, sirvia ancu à dà sustegnu à e famiglie chì andavanu à cimiteriu per u ghjornu di u prima novembre. U nome ''Pane di i Morti'' riflette dunque quella funzione rituale di pane di mimoria. ==Zone è mumentu di preparazione== In Bonifaziu, a pratica hè particularmente marcata : u pane hè priparatu in vista di u 1 o di u 2 novembre, visitu di i defunti è [[festa di i Santi]]. L'impastu hè dopu spartutu trà e famiglie, è l'usanza s'hè tramandata à traversu e generazione in [[Corsica]], per u più in [[Pumonte]]. ==Ingredienti è caratteristiche== In a versione bonifazinca, u pane si face cù farina (o farina di granu, è ancu certe volte cu un mischiu di farina castagnina), butirulu, zuccheru, ovi, [[latte]], è arricchitu cù uva secca è noce. Ogni famiglia pò avè a so ricetta particulara, ma e caratteristiche principale sò a densità di a pasta, a presenza generosa di frutta secca. ==Funzione rituale è valore cultuale== U pane di i Morti ùn hè micca un dolce cummerciale cum'è l'altri, ma hà un forte valore simbulicu è rituale : hè destinatu non solu à u consumu di i vivi ma à indità un ponte trà u mondu di i vivi è quellu di i morti. In u cuntestu bonifazincu, a tavula hè allestita in modu tale da include una prisenza pè i morti, è stu pane hè unu di l’elementi impurtanti di sta preparazione. In più, in u passatu, stu tipu di dolce era spartutu ancu à persone più poveri cum’è gestu di carità. == Versione italiana è paragone cù l'Italia == In [[Italia]] continentale esistenu tradizione cusì cum'è u dolce chjamatu ''Pan dei Morti'', diffusu soprattuttu in [[Lombardia]], [[Liguria]] è [[Toscana]] in u periodu di a festa di i Santi è di i Morti. Stu dolce italianu hà ingredienti simili (frutta secca, uva secca, spezie) è hè statu preparatu per accoglie i defunti, o per esse regalatu à i zitelli. Cusì, si pò vede chì a tradizione corsa di Bonifaziu s’inscrive in una famiglia più larga di dolci rituali di festa di i morti in u Mediterraniu, cù adattamenti lucali è ingredienti particulari (cum’è a farina castagnina corsa, o l’insistenza nantu à l’uva secca è e noci). In Toscana ci hè per esempiu u dolce chjamatu Pan co’ Santi, tipicu pè u 1a novembre anch’ellu, cù frutta secca, uva secca è spezie. In sintesi, mentre a forma è i nomi cambiessinu, u sensu resta u stessu : arricurdà i morti, accoglie l’anima, è mantene viva a memoria cù a dolcezza. U Pane di i Morti di Bonifaziu hè assai più chè un dolce : hè un oggettu culturale, un simbulu, una manera di ligà u presente cù u passatu, i vivi cù i morti, attraversu ingredienti lucali, sapori tradiziunali è ritualità. A so preparazione ogni annu à u mumentu di i Santi arricchisce a comunità di Bonifaziu cù un attu di memoria attiva, è si inserisce in u più largu panorama mediterraniu di dolci rituali pè st'uccasione. In unu stessu tempu, si pò paragunà cùn e tradizioni taliane simile, chì anu l'identicu scopu ma diverse forme è variante lucale. == Da vede dinò == - [[Pani biscottu]]<br> == Note == <references/> [[Categoria:Cucina]] 60tfxbal336icc2997leyx2ciyrfz0k 1786 0 26784 401335 401075 2026-05-13T23:26:50Z Fausta Samaritani 15085 401335 wikitext text/x-wiki U '''1786''' (MDCCLXXXVI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1782|1783|1784|1785|1786|1787|1788|1789|1790}} [[File:Colembert Chateau.jpg|thumb|200px|right|Castellu Colembert]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1786 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] htxfkd9eujiehh5nkuymmcg3n2o209v 1788 0 26787 401336 401101 2026-05-13T23:27:30Z Fausta Samaritani 15085 401336 wikitext text/x-wiki U '''1788''' (MDCCLXXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1784|1785|1786|1787|1788|1789|1790|1791|1792}} [[File:Révolution-web.jpg|thumb|250px|right|A Rivulizione]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1788 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] lur0ogxoiaqph1vrs289xi1nse6d4io 1789 0 26788 401337 401102 2026-05-13T23:27:55Z Fausta Samaritani 15085 401337 wikitext text/x-wiki U '''1789''' (MDCCLXXXIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1785|1786|1787|1788|1789|1790|1791|1792|1793}} [[File:Opening of the Estates General at Versailles on 5th May 1789.jpg|thumb|300px|right|Stati Generali à [[Versailles]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1789 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 8gpejb4319ramsgplvxqvl8vnam6yrx 1793 0 26802 401338 401179 2026-05-13T23:29:01Z Fausta Samaritani 15085 401338 wikitext text/x-wiki U '''1793''' (MDCCXCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797}} == Evenimenti == [[File:Exécution de Marie Antoinette le 16 octobre 1793.jpg|thumb|250px|right|Morte di [[Maria Antonietta d'Austria]]]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1793 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ksb8pxywx28mvsc3y62s0eka716rmzr 1794 0 26803 401339 401180 2026-05-13T23:29:43Z Fausta Samaritani 15085 401339 wikitext text/x-wiki U '''1794''' (MDCCXCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> [[File:Joseph Bara par Georges Dascher.jpg|thumb|180px|right|Morte di Joseph Bara]] == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1794 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] g73m0noofsxdozbdtxqkxdy3bdhw6k6 1795 0 26804 401340 401181 2026-05-13T23:30:03Z Fausta Samaritani 15085 401340 wikitext text/x-wiki U '''1795''' (MDCCXCV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799}} [[File:Attaque de la Convention nationale, 1795.jpg|thumb|250px|right|Attaccu à a Convenzione Nazionale]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1795 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] eoug6j90ae4jy9s7i13xxf1bjkpkkta 1796 0 26805 401341 401182 2026-05-13T23:30:38Z Fausta Samaritani 15085 401341 wikitext text/x-wiki U '''1796''' (MDCCXCVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1792|1793|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800}} [[File:Bodleian Libraries, Il faut danser.jpg|thumb|250px|right|Francia in u 1796: ''Il faut danser'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1796 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] fqrwy2jbc5zeqmwxzxpe28pm0z9uee4 1798 0 26807 401342 401184 2026-05-13T23:31:33Z Fausta Samaritani 15085 401342 wikitext text/x-wiki U '''1798''' (MDCCXCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802}} [[File:Napoleon y sus Generales en Egipto.jpg|thumb|250px|right|Campagna in Egittu]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1798 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ejugeek61xs2wdwtm9eese97iexlxdn 1799 0 26808 401343 401235 2026-05-13T23:32:42Z Fausta Samaritani 15085 401343 wikitext text/x-wiki U '''1799''' (MDCCXCIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802|1803}} [[File:Pila a colonna, di Volta - Museo scienza tecnologia Milano 02104 2014.jpg|thumb|130px|right|A pila a colunna di [[Lisandru Volta]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1799 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] kv6i4mlp5dg6ncvrosdroguld7hzi2v 1756 0 26812 401329 401239 2026-05-13T23:06:13Z Fausta Samaritani 15085 file 401329 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1756''' (MDCCLVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760}} [[File:Alliance de l'Autriche et de la France.jpg|thumb|150px|right|[[Trattatu di Versailles]] Francia-Austria]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1756 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] l2ewi5htgj8u0gvv7omavo6xtntnl4p 1757 0 26813 401330 401238 2026-05-13T23:10:10Z Fausta Samaritani 15085 file 401330 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1757''' (MDCCLVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1753|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761}} [[File:LASB K Hellwig 0352.jpg|thumb|350px|center|A Francia in u 1757]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1757 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] qo5pfs9lkaihsprg76iackxw500esna 1758 0 26814 401331 401242 2026-05-13T23:13:40Z Fausta Samaritani 15085 file 401331 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}} [[File:Journal de médecine, chirurgie, pharmacie, etc. (IA BIUSante 90145x1758x08).pdf|thumb|250px|right|''Journal de médecine, chirurgie, pharmacie,'', 1758]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1758 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] i8lth5012xo7teaadoaqdtdmpv8pdyi 401345 401331 2026-05-14T07:01:37Z Fausta Samaritani 15085 401345 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1758''' (MDCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1754|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762}} [[File:Journal de médecine, chirurgie, pharmacie, etc. (IA BIUSante 90145x1758x08).pdf|thumb|250px|right|''Journal de médecine, chirurgie, pharmacie,'', 1758 (clicca è apri!)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1758] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 0a4udra9vixizbbus8g7czztwpkgxby 1759 0 26815 401332 401241 2026-05-13T23:17:11Z Fausta Samaritani 15085 file 401332 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1759''' (MDCCLIX in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1755|1756|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763}} [[File:Jean-Baptiste Greuze (1725-1805) - 'Silence^' - RCIN 405080 - Royal Collection.jpg|thumb|180px|right|[[Jean Baptiste Greuze]] ([[1725]]-[[1805]]), ''Silence'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1759 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 54qjrcjuf8bnzb05ifcthgi83tveunj 1761 0 26817 401302 401252 2026-05-13T15:37:27Z Fausta Samaritani 15085 401302 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1761''' (MDCCLXI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1770|1757|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765}} [[File:Jean-Baptiste Greuze - Jeune berger qui tente le sort pour savoir s'il est aimé de sa bergère.jpg|thumb|180px|right|Salon à Pariggi di u 1761, opera di [[Jean Baptiste Greuze]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1761 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 8wpbtb8ytv4ptn7v9ayzyo4mcwoa6rx 1762 0 26818 401301 401251 2026-05-13T15:36:41Z Fausta Samaritani 15085 401301 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1762''' (MDCCLXII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1758|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766}} [[File:Coronation portrait of Catherine II by S.Torelli (1763-6, Russian museum).jpg|thumb|160px|right|[[Caterina II di Russia]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1762 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] qbvmvdpmifo70bql1twlabjvdcqqms1 U mali veni à cantari è si ni và à onci 0 26821 401292 401291 2026-05-13T15:06:15Z Fausta Samaritani 15085 fix 401292 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da vede dinù == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] aj1pa6vvxyvgc8qygb24nqcc4e8cu4s 401312 401292 2026-05-13T17:44:36Z ~2026-28857-67 28107 /* Da vede dinù */ 401312 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Interpretazione == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da veda dinò == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] pw9ibjlf8i6qudxr7jrqruhgoovbuwr 401313 401312 2026-05-13T17:44:50Z ~2026-28857-67 28107 /* Interpretazione */ 401313 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principiu simbolicu hè listessu. == Intarpritazioni == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da veda dinò == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 8f78e8tfgglm5cknjoabqy3txza350t 401314 401313 2026-05-13T17:45:12Z ~2026-28857-67 28107 /* Catalanu */ 401314 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturale == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu. == Intarpritazioni == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da veda dinò == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 9pxedi2jaith8zz7o6l1a6b6vwn6w88 401315 401314 2026-05-13T17:45:27Z ~2026-28857-67 28107 /* Cuntestu culturale */ 401315 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturali == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu. == Intarpritazioni == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da veda dinò == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] p3udlnje8f4b4r2mqmqjyvf7hojaawe 401316 401315 2026-05-13T17:46:44Z ~2026-28857-67 28107 /* Bibliugrafia */ 401316 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturali == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu. == Intarpritazioni == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da veda dinò == * [[Pruverbi corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 [[Categoria:Pruverbii corsi]] [[Categoria:Cultura corsa]] [[Categoria:Tradizione orale]] 0powyv9etuku58sv0sm31w8xayvhrnp 401319 401316 2026-05-13T18:06:16Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401319 wikitext text/x-wiki [[File:U mali veni à cantari è si ni và à onci - corsican proverb.png|thumb|300px|right|Illustrazioni di u pruverbiu corsu: ''U mali veni à cantari è si ni và à onci'']] '''U mali veni à cantari è si ni và à onci''' hè un [[pruverbiu]] corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa. == Forma è significatu == === Testu === <blockquote> ''U mali veni à cantari è si ni và à onci.'' </blockquote> === Traduzzioni litterali === - ''cantaru'' (plurali ''cantari'') designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.<br> - ''oncia'' (plurali ''onci'') hè una misura assà più lighjera.<br> === Sensu figuratu === U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà. Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi. == Cuntestu culturali == Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u ''cantaru'' è à l’''oncia'' veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana. In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi. == Pruverbii analoghi == Parechji culturi anu espressu idei simili. === Talianu === <blockquote> ''Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.'' </blockquote> - «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»<br> Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu. === Francese === <blockquote> - «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.» </blockquote> Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana. === Spagnolu === <blockquote> ''El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.'' </blockquote> - «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»<br> Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa. === Catalanu === <blockquote> ''El mal entra a bots i ix a gotes.'' </blockquote> - «U mali entri à botti è esci à gocci.» Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu. == Intarpritazioni == U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali. Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana. == Da veda dinò == * [[Pruverbii corsi]] * [[Lingua corsa]] * [[Tradizione pupulare]] * [[Mediterraniu]] == Bibliugrafia == * Ghjermana de Zerbi, ''Pruverbii è detti corsi''. * Saveriu Paoli, ''A saviezza pupulare corsa''. * Jean-Baptiste Marcellesi, ''Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa''. * [http://books.google.fr/books?id=gF7dmwHDVhkC&printsec=frontcover&dq=%22massime+corse%C3%A9%22 Antone Mattei, ''Pruverbii, detti è massime corse'', 1867] * Paulu Dalmas-Alfonsi, ''Pruverbii è detti corsi'', Rivages, 2004 * Martinu Appinzapalu, ''A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti'', 1996 * Paulu Arrighi, ''U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses'', 1993 * Ghjuvan'Guidu Talamoni, ''Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses'', DCL, 2006 [[Categoria:Cultura di a Corsica]] bvprd2zg7gf6ox59tn996obm5bdrtv3 1763 0 26823 401298 2026-05-13T15:32:28Z Fausta Samaritani 15085 annu 1763 401298 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1763''' (MDCCLXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1763 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] hjdq3avfxrxapj3tclxbftd5ye81lj1 401300 401298 2026-05-13T15:35:52Z Fausta Samaritani 15085 401300 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1763''' (MDCCLXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1763 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] rosh2j9vo4pcvd64e0i59m4uxasemli 401333 401300 2026-05-13T23:20:35Z Fausta Samaritani 15085 file 401333 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1763''' (MDCCLXIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1759|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767}} [[File:Louis Carrogis dit Carmontelle - Portrait de Wolfgang Amadeus Mozart (Salzbourg, 1756-Vienne, 1791) jouant à Paris avec son père Jean... - Google Art Project.jpg|thumb|180px|right|A famiglia Mozart]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1763 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 4eec1lv6dcw5xztfc0d37sk7yyhf05q 1764 0 26824 401299 2026-05-13T15:35:08Z Fausta Samaritani 15085 annu 1764 401299 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1764''' (MDCCLXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1764 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] asn9jzykvwc63txlfwc2obb03211njc 401334 401299 2026-05-13T23:24:01Z Fausta Samaritani 15085 file 401334 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1764''' (MDCCLXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768}} [[File:Déménagement des Pensionnaires des Jésuites - estampe - btv1b8409602r.jpg|thumb|250px|right|I Gesuiti espulsi da a Francia]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1764 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] r02pfov2q5wkw4lwdsrhxuowwwxdxrg 1765 0 26825 401303 2026-05-13T15:39:06Z Fausta Samaritani 15085 annu 1765 401303 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1765''' (MDCCLXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1767|1768}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1765 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 4m8wela4jxu359scdwsg1amdpapix67 401304 401303 2026-05-13T15:51:31Z Fausta Samaritani 15085 file 401304 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1765''' (MDCCLXV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1767|1768}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Giovanni Paolo Pannini by Blanchet.jpg|<small>[[Giovanni Paolo Panini]] ([[Piacenza]] in [[Emilia Romagna]], [[17 di ghjugnu]] [[1691]] - [[Roma]], [[21 uttrovi]] 1765)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1765 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] jtro21ijdei338j16b6c54jle28eoha Categoria:Poeciliidae 14 26826 401305 2026-05-13T15:53:49Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401305 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cyprinodontiformes]] 30ckyx8c3erg32z0a0aic5pf66polt0 Poeciliidae 0 26827 401306 2026-05-13T15:57:12Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401306 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poeciliidae'''. === Listinu di Poeciliidae === ;P [[Categoria:Poeciliidae]]<br> [[Categoria:Poeciliidae]] 3xalfdksf4qb6k2rcl0kiyddb80k115 401307 401306 2026-05-13T15:58:06Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 401307 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poeciliidae'''. === Listinu di Poeciliidae === ;P [[]]<br> [[Categoria:Poeciliidae]] 7a1kn4mgwm4ijjne1va1mogw0vu5fex 401308 401307 2026-05-13T15:58:45Z Fausta Samaritani 15085 link 401308 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poeciliidae'''. === Listinu di Poeciliidae === ;P [[Gambusia affinis]]<br> [[Categoria:Poeciliidae]] 1dawx6vw59uty4js6ds29i2abim5ccf 401309 401308 2026-05-13T16:03:45Z Fausta Samaritani 15085 video di poecilla 401309 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Poeciliidae'''. [[File:Feeding of Poecilia reticulata.ogv|thumb|200px|right|Video di a ''[[Poecilia reticulata]]'']] === Listinu di Poeciliidae === ;P [[Gambusia affinis]]<br> [[Categoria:Poeciliidae]] 4bkotj4h5gg57kuh80jdfqtlsjlcng6 1766 0 26828 401321 2026-05-13T18:17:42Z Fausta Samaritani 15085 annu 1766 401321 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1766''' (MDCCLXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1766 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 697ymnzshdk6f3axgc691gx0vzh9yr8 401326 401321 2026-05-13T18:36:13Z Fausta Samaritani 15085 file 401326 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1766''' (MDCCLXVI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770}} [[File:P1110400 Paris VII hôtel de Berulle rwk.JPG|thumb|130px|right|Parigi, hôtel di Berulle, 1766]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1766 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 4xymj9elcaeyxnp568qotsw32mfxkn0 1767 0 26829 401322 2026-05-13T18:19:19Z Fausta Samaritani 15085 annu 1767 401322 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1767''' (MDCCLXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1767 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] eo9bepiaexeeqvihwr9bqwm4rwy2ejt 401325 401322 2026-05-13T18:30:54Z Fausta Samaritani 15085 file 401325 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1767''' (MDCCLXVII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1763|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771}} [[File:Lagrenee, Louis Jean - Allegory on the Death of the Dauphin - 1765.jpg|thumb|150px|right|[[Louis Jean Lagrenee]], ''A morte di u ''Delfinu'' (Allegoria)]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1767 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] q9tfk7xrixp12sb6i1kkaah7zxu9bb4 1768 0 26830 401323 2026-05-13T18:20:51Z Fausta Samaritani 15085 annu 1768 401323 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1768''' (MDCCLXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771|1772}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1768 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] c8j960olbbycx49hs0hfdxheznd6umf 401324 401323 2026-05-13T18:26:40Z Fausta Samaritani 15085 file 401324 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1768''' (MDCCLXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1764|1765|1766|1767|1768|1769|1770|1771|1772}} [[File:Theresiana-Titel.jpg|thumb|150px|right|''[[Constitutio Criminalis Theresiana]]'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1768 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] flfh9c65hrjozh5vsgq0qbd70t4ulxw 1754 0 26831 401346 2026-05-14T07:05:32Z Fausta Samaritani 15085 annu 174 401346 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1754''' (MDCCLIV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1754] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ftzw1d5bu7f8lknlyz5lad39w537rlr 1753 0 26832 401347 2026-05-14T07:08:29Z Fausta Samaritani 15085 annu 1753 401347 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1753''' (MDCCLIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|175|1757}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1753] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] qrt1u1f03xfmaflwnxgx1vhexjy9kcu 401349 401347 2026-05-14T07:12:01Z Fausta Samaritani 15085 401349 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1753''' (MDCCLIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1753] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 109nwqmt2ilm2zmzxt3m7ogtmury7li 1752 0 26833 401348 2026-05-14T07:11:35Z Fausta Samaritani 15085 annu 1752 401348 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1752''' (MDCCLII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1752] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] a0yzl4wpwq1d57tbhk22v1gf5p7843h 1751 0 26834 401350 2026-05-14T07:14:26Z Fausta Samaritani 15085 annu 1751 401350 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1751''' (MDCCLI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1751] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 5gtayo6kmaeyh41on2zof947j4f2bz5 401351 401350 2026-05-14T07:28:44Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ file 401351 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1751''' (MDCCLI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Tomaso Albinoni.jpg|<small>[[Tomaso Albinoni]], ([[Venezia]], [[14 di ghjugnu]] [[1671]] - Venezia, [[14 di ghjennaghiu]] 1751)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1751] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 7j833a5rolce2jcoqljvs7evalj1tjt 401352 401351 2026-05-14T07:30:58Z Fausta Samaritani 15085 401352 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1751''' (MDCCLI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1747|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Tomaso Albinoni.jpg|<small>[[Tomaso Albinoni]], ([[Venezia]], [[14 di ghjugnu]] [[1671]] - Venezia, [[14 di ghjennaghju]] 1751)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1751] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese. [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] rl7jm9hs64cbrqktietzb1zl63dm0jx Categoria:ISO 3166 14 26835 401355 2026-05-14T07:59:28Z Fausta Samaritani 15085 categoria 401355 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Giugrafia]] k15m2mkyspj1mtxoqba1gvmvige4i31 Categoria:Corea di u Sudu 14 26836 401364 2026-05-14T08:54:30Z Fausta Samaritani 15085 Pàgina creata cù "<br> [[Categoria:Asia]]" 401364 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Asia]] nwllbz4ldvvykee62mauzda1w0rjl12 401369 401364 2026-05-14T09:14:48Z Fausta Samaritani 15085 redirect 401369 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Categoria:Curea suttana]] paeql9t87twjktqmvi5pcl3rfav9bt2 Categoria:Egittu 14 26837 401373 2026-05-14T09:27:38Z Fausta Samaritani 15085 categuria 401373 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Stati d'Africa]] na3vh6bq71rrd2ndzgjqyms997sf2vx