Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.2
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
13 nuvembri
0
1866
401410
391724
2026-05-14T17:41:04Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
401410
wikitext
text/x-wiki
{{nuvembri}}
U '''13 nuvembri''' hè u 317esimu ghjornu (u 318esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
:'''[[Santu Briziu]]'''
Secondu [[Sulspiziu Severu]], un storicu di u seculu quintu, autore di una vita di San Martinu, '''Briziu''' - ch'ellu hà cunnusciutu -, era un pocu di bonu. San Martinu l'avia racoltu chjucu, l'avia allevatu è n'avia fattu un prete. Quand'ellu fù prete si n'andò da u munasteru duv'ellu stava per campà da riccone, cù panni di lussu, belli cavalli piena a stalla è belle schjave piena a casa. Aspettava ch'ellu murissi "issu vechju scemu di Martinu" - cum'ellu dicia - per piglià u so postu. L'annu 397, Martinu more è Briziu diventa vescu di Turone (l'attuale cità di Tours, in l'Indre-et-Loire). Trenta anni dopu, suspettatu di avè messu incinta una sora, li tocca à scappà per ùn fassi tumbà. Si ne và in Roma, ci stà sette anni, è cunvince u papa ch'ellu era nucente. Rivenutu in a so dioccesi, ci vole à crede ch'ellu ebbe una cundotta assai edificante postu ch'ellu hè statu santificatu.
Hè mortu versu l'annu [[447]].
Etimolugia: da u celticu "brigh" (forza, putenza).<br>
Nomi: Brès, Brice, Bricius, Brictius, Brix, Briz, Briziu, Bryce.<br>
Paesi è cità: [[Orvieto]].<br>
Prutezzione: a pena in corpu.<br>
:'''Diegu''' hè un spagnolu natu accantu à Siviglia versu l'annu 1400, mortu in a cità andalusa d'Alcala u 12 nuvembre 1453.
Era un frate laicu franciscanu, giardinaru, purtinaiu, infirmieru o cucinaru, secondu i bisogni di u cunventu chì l'accuglia. In u 1450, andò in Roma per assiste à a canunizazione di San Bernardinu di Siena. Eranu ghjunti 4000 franciscani, accatastati in un cunventu, quand'ella schjattò una epidemia. Diegu facia da infirmieru. Anu rimarcatu chì e scatule è e buttigline di medicine ùn viutavanu mai. Diegu disse: "Diu hè più putente chè tutti i medichi è tutti i speziali di Roma aduniti".
U so più grande miraculu, Diegu u fece centu anni dopu mortu. In u 1562, un figliolu di Filippu Secondu di Spagna si era sciappatu u capu, caschendu da cavallu. U rè fece apre a tomba di Diegu. U santu omu era cum'è quandu l'avianu sepoltu. Paria ch'ellu durmissi. Anu asciuvatu a so faccia cù un mandile di seta ch'ellu anu messu nantu à u capu di u principe, chì guarì.
Ghjè, à a dumanda di [[Filippu II di Spagna]] chì u papa, in u [[1588]], messe à Diegu nantu à l'altari.
Etimolugia, casate è nomi: Cf Ghjacumu ([[3 di maghju]]).<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php]</ref>
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]].
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Nuvembri]]
[[Categoria:Novembre]]
kb340r37dln78ehtdidtdrtt7bk8r2e
401411
401410
2026-05-14T17:44:22Z
Fausta Samaritani
15085
/* I Santi */ link
401411
wikitext
text/x-wiki
{{nuvembri}}
U '''13 nuvembri''' hè u 317esimu ghjornu (u 318esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
:'''[[Santu Briziu]]'''
Secondu [[Sulspiziu Severu]], un storicu di u seculu quintu, autore di una vita di San Martinu, '''Briziu''' - ch'ellu hà cunnusciutu -, era un pocu di bonu. San Martinu l'avia racoltu chjucu, l'avia allevatu è n'avia fattu un prete. Quand'ellu fù prete si n'andò da u munasteru duv'ellu stava per campà da riccone, cù panni di lussu, belli cavalli piena a stalla è belle schjave piena a casa. Aspettava ch'ellu murissi "issu vechju scemu di Martinu" - cum'ellu dicia - per piglià u so postu. L'annu 397, Martinu more è Briziu diventa vescu di Turone (l'attuale cità di Tours, in l'Indre-et-Loire). Trenta anni dopu, suspettatu di avè messu incinta una sora, li tocca à scappà per ùn fassi tumbà. Si ne và in Roma, ci stà sette anni, è cunvince u papa ch'ellu era nucente. Rivenutu in a so dioccesi, ci vole à crede ch'ellu ebbe una cundotta assai edificante postu ch'ellu hè statu santificatu.
Hè mortu versu l'annu [[447]].
Etimolugia: da u celticu "brigh" (forza, putenza).<br>
Nomi: Brès, Brice, Bricius, Brictius, Brix, Briz, Briziu, Bryce.<br>
Paesi è cità: [[Orvieto]].<br>
Prutezzione: a pena in corpu.<br>
: '''[[Santu Diegu]]'''
''Diegu'' hè un spagnolu, natu accantu à [[Siviglia]] versu l'annu [[1400]], mortu in a cità andalusa d'[[Alcala]] u 12 nuvembre [[1453]].
Era un frate laicu franciscanu, giardinaru, purtinaiu, infirmieru o cucinaru, secondu i bisogni di u cunventu chì l'accuglia. In u [[1450]], andò in Roma per assiste à a canunizazione di [[San Bernardinu di Siena]]. Eranu ghjunti 4000 franciscani, accatastati in un cunventu, quand'ella schjattò una epidemia. Diegu facia da infirmieru. Anu rimarcatu chì e scatule è e buttigline di medicine ùn viutavanu mai. Diegu disse: "Diu hè più putente chè tutti i medichi è tutti i speziali di Roma aduniti".
U so più grande miraculu, Diegu u fece centu anni dopu mortu. In u 1562, un figliolu di Filippu Secondu di Spagna si era sciappatu u capu, caschendu da cavallu. U rè fece apre a tomba di Diegu. U santu omu era cum'è quandu l'avianu sepoltu. Paria ch'ellu durmissi. Anu asciuvatu a so faccia cù un mandile di seta ch'ellu anu messu nantu à u capu di u principe, chì guarì.
Ghjè, à a dumanda di [[Filippu II di Spagna]] chì u papa, in u [[1588]], messe à Diegu nantu à l'altari.
Etimolugia, casate è nomi: Cf Ghjacumu ([[3 di maghju]]).<ref>[https://adecec.net/adecec/santi/11-nuvembre.php] Almanacco ADECEC.</ref>
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]].
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Nuvembri]]
[[Categoria:Novembre]]
h8yxjqpmy75k8dxrn3t03yexp273tde
Antropologia suciale
0
2588
401415
351261
2026-05-14T18:04:04Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401415
wikitext
text/x-wiki
Sti cinquanta anni passati, l''''antropologia suciale''', l'[[etnologia]] è a [[suciulugia]] si sò assai avvicinate l'une di l'altra. Moltu più quandu a [[deculunisazione]] hà purtatu l'etnologhi à vultà indè i so paesi è à primurassi, per esempiu cù u so metudu è e so tecniche di e piccule cumunità custituite in le zone rurale d'[[Europa]].
À tempu i sociologhi ùn si sò più cuntentati di studià i fenomeni macrosociologighi è aduprendu u sguardu di vicinenza di l'[[etnologia]], si sò primurati di e trasfurmazioni è di e strutture indè gruppi ristretti cum'è l'organisazione di travagliu o i carrughji di e [[cità]].
[[Categoria:Antropologia]]
eo8sjk8kh83lcap8wi27ulw90gg6d1w
Portu (fiume)
0
6339
401422
370819
2026-05-15T06:43:16Z
Fausta Samaritani
15085
file
401422
wikitext
text/x-wiki
[[File:01523-Spilonca17.JPG|thumb|250px|right|U fiume Portu]]
U '''Portu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
tp05hgiuhwa8hq9ls1u5hobu7ctcr4c
401423
401422
2026-05-15T06:45:00Z
Fausta Samaritani
15085
401423
wikitext
text/x-wiki
[[File:01523-Spilonca17.JPG|thumb|250px|right|U fiume Portu. U ponte genovese]]
U '''Portu''' hè un [[fiume]] di [[Corsica]].
== Riferimenti ==
== Ligami ==
{{Fiumi di Corsica}}
[[Categoria:Fiumi di Corsica]]
pibruro771tuurjwi3pmz6ux1935bv7
Figline Valdarno
0
7508
401419
332452
2026-05-15T06:33:28Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix, link
401419
wikitext
text/x-wiki
[[File:Valdarno superiore.JPG|thumb|250px|right|Figline Valdarno, da u [[Pratolungu]]]]
'''Figline Valdarno''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 16.282 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
jatmuybe9kc999tqhdguqrjzks2091f
Greve in Chianti
0
7511
401433
332661
2026-05-15T09:14:23Z
Fausta Samaritani
15085
file, link, fix
401433
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vignamaggio (June 2008).jpg|thumb|250px|right|Grevi in Chiant]]
'''Grevi in Chianti''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 12.701 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
im2n8ob0yrybbuaa1tjo8qh6m1h6e8r
Rignano sull'Arno
0
7522
401377
334150
2026-05-14T15:10:05Z
Fausta Samaritani
15085
fix, file
401377
wikitext
text/x-wiki
[[File:Rignano sull'Arno - Comune di Rignano sull'Arno - 2023-09-01 15-06-22 001.jpg|thumb|250px|right|Rignano sull'Arno]]
'''Rignano sull'Arno''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 7.542 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
jltz1elrvkt4x3hlgg8wy9htvj9b1a2
San Piero a Sieve
0
7525
401434
334264
2026-05-15T09:17:57Z
Fausta Samaritani
15085
file, link, fix
401434
wikitext
text/x-wiki
[[File:Pieve di San Pietro (San Piero a Sieve) 00.JPG|thumb|250px|right|San Piero a Sieve]]
'''San Piero a Sieve''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 3.758 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
9fmgtwr8kh2yxknz8u7jhnsm1miqthm
Vicchio
0
7534
401437
397430
2026-05-15T09:24:21Z
Fausta Samaritani
15085
link, file, fix
401437
wikitext
text/x-wiki
[[File:Vicchio di Mugello.jpg|thumb|250px|right|Vicchju di Mugellu]]
'''Vicchju''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Firenze]] in [[Tuscana]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 7.736 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
qpbtuxclfbp4id9nyh98agtev8593x1
Castiglione d'Orcia
0
7556
401438
331966
2026-05-15T09:26:54Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix, link
401438
wikitext
text/x-wiki
[[File:CastiglionedOrciaPanorama1.jpg|thumb|250px|right|Castiglione d'Orcia]]
'''Castiglione d'Orcia''' hè una cumuna [[toscana]] di a [[pruvincia di Siena]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
Teni 2.505 abitanti.
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Cumuna di Toscana]]
2e44f1p4ccrwqruqm1f8iec7k3lllok
Casa
0
10558
401416
374086
2026-05-14T18:06:47Z
Fausta Samaritani
15085
401416
wikitext
text/x-wiki
[[File:Country house at sunset.jpg|thumb|right|500px|''Una casa à u tramontu di u soli'']]
Una casa hè una bastimentu di diminsioni media, chì hè a dimora d'una o di parechji parsoni, d'una famiglia. In generali, a superficia d'una casa hè cumpresa trà 10 è 150 metri quatrati. Una casa maiori hè un [[casonu]].
== Citazioni ==
A casa hè mintuvata à spessu in a cultura è a litteratura corsa. Par asempiu:
* in u pruverbiu: ''A casa piglia, a casa rendi.'' : quandu si perdi calcosa in casa, si ritrova sempri dopu
* in u pruverbiu: ''A casa ind'eddu un ghjugni u soli, ci ghjugni u duttori.''
* in u pruverbiu: ''Casi frà li casi è vigni frà li vigni.'' : ùn ci voli à fà i casi fora di paesi è scantati
* in u pruverbiu: ''À chì l'hà in culu l'ha in casa.''
* in u pruverbiu: ''A ghjatta magra, a donna grassa Sò a vargogna di a casa.''
* in u pruverbiu: ''Casa senza patrone, hè nave senza timone.''
* in u pruverbiu: ''Hè megliu una donna di casa ca una casa di donni.''
* in u pruverbiu: ''Pani è parnici: affari di casa un si ni dici.''
* in u pruverbiu: ''Tantu da casa meia cà da casa toia.''
* in u pruverbiu: ''Una casa, si sa qual'hè chì a faci ; ùn si sa quiddu chì l'hà da goda.''
* in u pruverbiu: ''Una donna faci è sfaci una casa.''
* in i [[casata|casati]]: ''Casanova'', ''Casasoprana''.
* in i tuponimi: ''Casamattonu'', ''Casanova''.
* in a sprissioni: ''in casa di Cristu'' : in celi, luntanu luntanu.
== Da veda dinò ==
* una [[capanna]]
* un [[casonu]]
* a [[casa cumuna]]
[[Categoria:Antropologia]]
mjqrokwpp8ko2hqzbffsuxws7xqmg9h
Ambidestru
0
10922
401414
351224
2026-05-14T17:59:32Z
Fausta Samaritani
15085
401414
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
Un '''ambidestru''' (una ''ambidestra'') hè una persona chì hè capace, in tutte (o guasi tutte) l'azzioni, di utilizare tramindùie [[manu|mani]] di manera (guasi) uguale (per esempiu per scrive, [[pittura|pinghje]], disegnà, manghjà, ghjittà). Pò cumpurtassi cum'è un [[mancinu]] ò cum'è un [[manidrittu]]. Ma a vera ambidestria hè estremamente rara. Hè amparevule, ma sì pò esse puru cungenita hè viulentamente discutatu trà i sapienti.
=== Da vede dinò ===
[[Mancinu]]<br>
lpcbfdj3mu982h096ks992nqwkh9s93
Preghjudiziu
0
11640
401426
333994
2026-05-15T06:54:00Z
Fausta Samaritani
15085
file
401426
wikitext
text/x-wiki
U terminu '''preghjudiziu''' (o '''prigiudiziu''') pò assume diversi significati, ognunu in un modu cullegatu à a nuzione di "ghjudiziu prematuru" (vene à dì, parziale è basatu annantu à argumenti insufficenti è annantu à una so ùn cumpleta o indiretta cunuscenza).
[[File:Sticker homophobe Toulouse anti-LGBTQIA.jpg|thumb|250px|right|''Toulouse anti-LGBTQIA'']]
== Scenze suciali è psiculoghja ==
In u linguaghju di a [[psiculoghja suciale]], quandu si parla di preghjudizii ci si rifarisce à un tipu particulare di atteghjamenti. Prupriamente, sò atteghjamenti intergruppu, vene à dì, pusizioni di favori o sfavori chì hannu pà ughjettu un gruppu, si furmanu in e relazioni intergruppu è risultanu largamente cundivise. In psiculoghja suciale ci si hè interessati suprattuttu di i preghjudizii negativi; ma ne esistenu ancu di pusitivi è di neutrali. U preghjudiziu pò esse analizzatu da un puntu di vista [[antrupuloghja|antrupuloghjicu]] parché nasce da u cumunu modu di appruccià si versu a realtà. Fa parte quindi di u [[sensu cumunu]], chì hè quella forma di penseru è di raghjunamentu chì appartene à una cultura è ne plasma a pruduzione culturale in modu scunsapevoli.
Si pò dì ancu chì i preghjudizii sò culturali in u sensu che varianu da cultura à cultura. À esempiu l'eurupei hannu detarminati preghjudizii in i cunfronti di e qualità fisiche è psiculoghjche di a [[razza]] nera. Molte tribù africanu, à l'uppostu, pensanu che l'eurupei hè purtatori di [[streguneria]] in a so terra. Inoltre vi sò basi [[psiculoghja|psiculoghjche]] parché hè un penseru che si basa annantu à e paure è e fobie di u singulu individuu. À esempiu, un preghjudiziu pò purtà à u [[razzismu]], parché si ha paura di l'altru, di l'altra cultura, spezia quandu a si cunosce pocu. Dunque l'ignuranza in un detarminatu campu porta à u preghjudiziu.
Un preghjudiziu hè ghjenaralmente basatu annantu à una predilezione immutivata pà un particulare [[puntu di vista]] o una particulare [[ideuloghja]]. Un tali preghjudiziu pò à esempiu cundurre à accettà o rifiutà a [[varità]] di una [[dichjarazione]] ùn in base à a forza di l'argumenti à supportu di a dichjarazione stessa, ma in base à a currispundenza à e proprie [[idea|idee]] precuncette. Senza quindi alcuna riflessione.
Ciò ùn significheghju micca che sia necessariu, prima di affruntà qualsiasi questione, libarà si da ogni preghjudiziu ([[Raimon Panikkar]] ha dimustratu l'impussibilità di una tale uparazione, cui [[Hannah Arendt]] aveva ghjà accennatu à a fine di u libru ''[[L'urighjine di u tutalitarismu]]''), ma solu che di ogni propriu preghjudiziu vada assunta piena cunsapevulezza, à u finu di relativizzarne u pesu è di abbandunà ogni insustenibile pretesa di varità à priori. Solu cusì hè pussibile instaurà un [[dialogu interrelighjosu|dialogu]] frà relighjoni diverse in u quali l'interlucutori ùn debbanu micca rinuncià à e proprie più ghjenuine è marcate pusizioni: i punti di scontru ùn vannu micca truvati à scapitu di l'irrinuncevuli è manifeste scumpatibilità, è tuttavia u dialogu hè pussibili propriu parché nessunu crede ch'a propria varità renda menzogna quella di l'altru.
== Statistica ==
In a [[statistica]], u terminu sta à indicà a tendenza di un sughjettu à suvrastimà o suttustimà a valutazione di un varunque insemu di dati, u chì vene vistu in quissu ambitu sia cum'è un difettu da parte di u sparimentatori sia cum'è qualcosa di uccasionalmente utile (à volte hè infatti indispensevule, pà pute si sarvì adeguatamente di i dati à dispusizione, di un'interpretazione di i stessi; u prublema, cum'è accennatu prima, ùn hè micca libarà si di ogni interpretazione - u puntu di vista assulutu, ughjettivu, univarsali o addirittura neutrali, nunustante ognunu u sforzu pur sensati di a wikipedia, ùn pò micca esiste - ma solu rende cuscenza di u fattu chì a propria hè ''una'' di l'interpretazioni pussibili).
== Scenza ==
In a [[filusufia di a scenza]] u terminu "preghjudiziu" ha à che fà incù quei fattori [[psiculoghja|psiculoghjci]] chì altaranu l'esparimenti di varificheghju di l'[[ipotesi]].
== Da vede dinù ==
* [[Bias (distursione)|Bias]]
* [[Neutralità]]
* [[Suspensione di u ghjudiziu]]
[[Categoria:Antrupuloghja culturale]]
[[Categoria:Antrupuloghja suciale]]
[[Categoria:Psiculoghja suciale]]
i3omp9bo15avu4wb3c63fp8g8fms585
Maastricht
0
13137
401378
363200
2026-05-14T15:12:53Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401378
wikitext
text/x-wiki
[[File:MaastrichtAltstadt.jpg|thumb|250px|right|Maastricht]]
'''Maastricht''' hè una città di i [[Paesi Bassi]] è hè u capilocu di à pruvincia di [[Limburgu]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Paesi Bassi]]
ee4yiddkv2jaiqxrqt385by161k810t
Andi
0
15801
401432
394659
2026-05-15T09:09:54Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401432
wikitext
text/x-wiki
[[File:Nasa anden.jpg|thumb|200px|A Curdigliera di l'Andi]]
A Curdigliera di l' '''Andi''' (o ''Curdigliera di l'Ande'') (in [[lingua spagnola|spagnolu]] ''Cordillera de los Andes'') hè un'impurtanti [[muntagni|catena muntosa]] di l'[[America miridiunali]], situata in a parti più [[uvestu|uccidintali]] di u [[cuntinenti]]. Incù i so 7.200 Km di lunghezza (da l'[[istmu di Panama]], à u [[nordu]], finu à [[Capu Horn]], à u [[sudu]]) hè cunsidarata a catena muntosa più longa di u mondu. A so larghezza media hè di {{TA|240 km,}} tucchendu in u puntu più stesu i {{TA|500 km}} (frà u 18º è u 20º [[Parallelu (giugrafia)|parallelu]] [[sudu]]), mentri l'altezza media hè di circa {{M|4 000||m}}.
A catena di l'Andi hè furmata principalamenti da dui grandi sittori: a ''[[Curdigliera Urientali]]'' è a ''[[Curdigliera Uccidentali]]'' in gran' parti siparati da una prufonda diprissioni intermedia, in a quali surghjini altri cateni di impurtanza minori, a principali di i quali essendu a ''[[Curdigliera di a Costa|Cordillera de a Costa]]'' [[Cile|cilena]]. Altri picculi cateni surghjini à i lati di i grandi cateni.
L'Andi traversani setti stati di l'[[America miridiunali]]: [[Argentina|Arghjintina]], [[Bolivia|Bulivia]], [[Cile|Cili]], [[Culumbia]], [[Ecuador]], [[Perù]] è [[Venezuela]], parechji di i quali essendu noti com'è [[Stati andini|Paesi andini]].
A Curdigliera di l'Andi hè a più alta catena muntosa à u di fora di u [[cuntinenti]] [[Asia|asiaticu]]. A cima più alta, l'[[Aconcagua]], tocca i {{TA|6 962 m}} sopra u liveddu di u [[mari]]. A vetta di u [[vulcanu]] [[Chimborazo]], in l'Andi [[Ecuador|equaduriani]], hè u puntu di a superficia terrestra più luntanu da u centru di a [[Terra]] à causa di u [[rigunfiamentu equaturiali]].
== Etimulugia ==
[[File:Huascaran_norte.JPG|277px|thumb|[[Huascarán]], [[Curdigliera Blanca]], [[Perú]].]]
Ci sò parechji tiurii par spiigà l'[[linguistica|etimulugia]] di u nomu "Andi". Parechji ritenini chì diriveghja da a parola [[Lingua quechua|quechua]] ''anti'', chì significheghja "alta cresta". Altri ritenini ch'è u nomu diriveghja da una di i [[regione|rigioni]] (''suyo'') di l'[[imperu Inca]] (o ''[[Tahuantinsuyo]]'') ditta ''[[Antisuyu]]'', chì i so abitanti erani chjamati ''[[Anti]]''.
Altri cunsidareghjani infini ch'è Andi diriveghja da a parola [[lingua spagnola|spagnola]] ''andén'' chì significheghja [[tarrazzamentu]], in rifirimentu à a tipulugia di cultivazioni imprudata in a rigioni andina.
== Carattaristichi è diminsioni ==
[[File:Cono de Arita, Salta. (Argentina).jpg|thumb|277px|Cono de Arita, [[Provincia_di_Salta|Salta]] ([[Arghjintina]]).]]
Sta catena muntosa hà una lunghezza apprussimativa di 7.200 Km.
A so larghezza pò righjunghja i 500 [[chilomitri]] in i zoni in i quali si dividi in parechji rami ([[Catena muntosa|curdiglieri]]) includendu l'[[Altupianu|altipiani]] (in particulari trà i latitudini 18° Ssudu è 20° Sudu.
== Urighjina giumurfulogica ==
L'urighjina di a catena andina si faci ricuddà à a dinamica di i [[terra|placchi terrestri]] vali à dì à a [[tittonica à zolli]]: in particulari a [[subduzioni]] di a [[placca tittonica]] nota com'è [[placca di Nazca]] incù a [[placca sudamericana]] inghjenna a catena di l'Andi. A placca di Nazca si inabissa à u di sottu di quidda [[America meridiunale|sudamericana]], è u strufinamentu inghjinaratu da a subduzioni fondi a roccia a quali ricodda in superficia sottu forma di magma è [[lava]] criendu vulcani è [[muntagni]] veni à dì un arcu muntosu [[cuntinenti|cuntinintali]].
== Suddivisioni ==
[[File:P.chicamocha.jpg|thumb|277px|[[Cayon di u Chicamocha]], Andi [[Culombia|culumbiani]].]]
[[File:PicoBolivarMerida.JPG|thumb|277px|U [[pico Bolívar]], Andi [[Venezuela|venezuelani]].]]
A suddivisioni di i parechji zoni di a catena hà subitu parechji modifichi in u corsu di u tempu, assumendu una numinclatura assuciata à i divisioni [[pulitica|puliticu]]-amministrativi. Cusì, sicondu u [[giugrafia|tarritoriu]] attravirsatu, si poni definiscia l'Andi Venezuelani, Culumbiani, Equaduriani, etc. In u [[1973]], u [[giulogu]] [[Augusto Gansser]]<ref>{{cita pubblicazioni|cognome= Gansser|nome= Augusto|anno= 1973|titolo= Facts and theories on the Andes|rivista= Journal of the Geological Society|volume= 129|numero= 2|pagine= 93-131|doi= 10.1144/gsjgs.129.2.0093|url= http://jgs.lyellcollection.org/cgi/content/abstract/129/2/93|lingua= {{en}}|accessu= 08-10-2009}}</ref> prupuniti una suddivisioni basata annantu à l'ussirvazioni [[Scienze di a Terra|scentifica]] di i carattaristichi morfulogichi di a [[muntagne|catena muntosa]]:
- ''Andi sittintriunali'': à u [[nordu]] di u [[golfu di Guayaquil]] {{TA|(4° S),}} [[Equadori]], incù l'Andi [[Venezuela|venezuelani]], Andi [[Culombia|culumbiani]] è Andi [[Ecuador|equaduriani]];<br>
- ''Andi cintrali'': trà u [[golfu di Guayaquil]] è u [[golfu di Penas]] {{TA|(46° 30´ S),}} [[Cili]], incù l'Andi [[Perù|piruviani]], [[Bolivia|buliviani]], è [[Argentina|arghjintinu]]-[[Cile|cileni]];<br>
- ''Andi miridiunali o australi'': à sudu di u [[golfu di Penas]], incù l'Andi patagonichi è l'Andi fueguini ([[Isula Grandi di a Terra di u Focu]]).<br>
L'Andi sittentrioni è australi sò chjamati ''Andi di Tipu Cullisiunali'', par essa si furmati da l'[[obduzioni]] di a crosta uceanica. L'Andi cintrali currispondini à quiddi difiniti ''Andi di Tipu Andinu'', chì si sò sviluppati da a [[subduzioni]] di a crosta marina.<ref>{{cita pubblicazioni|autore= V. à. Ramos|anno= 1999|titolo= Plata tectonic setting of the Andean Cordillera|rivista= Episodes|volume= 22|numero= 3|pagine= 183-190|lingua= {{en}}}}</ref>
=== Sub-rigioni ===
A [[giulugia]] hà prupostu un'altra classificazioni, più dittagliata, di i zoni andini:
==== Andi sittintriunali ====
- ''Andi Caraibichi'': longu a costa di u [[mari Caraibicu]], soprattuttu à [[livanti]] di u [[lavu di Maracaibo]].<br>
- ''Zona di subduzioni orizuntali di Bucaramanga'': à u [[nordu]] di a [[latitudina]] di [[Bogotá]], escludendu l'aria antiriori.<br>
- ''Zona vulcanica nordu (ZVN)'': da a [[latitudina]] di [[Bogotá]] à u [[golfu di Guayaquil]].<br>
==== Andi cintrali ====
- ''Zona di subduzioni di u Perù'': da a [[latitudina]] di u [[golfu di Guayaquil]] à quidda di u [[lavu Titicaca]].<br>
- ''Zona vulcanica cintrali (ZVC)'': da a [[latitudina]] di u [[lavu Titicaca]] à u limitu [[sudu]] di u [[disertu di Atacama]].<br>
- ''Zona di subduzioni orizuntali Pampeana'': da u limitu [[sudu]] di u [[disertu di Atacama]] à l'aria di l'[[Aconcagua]]. In sta sizzioni si trovani i cimi più alti di u [[Sudamerica]].<br>
- ''Zona vulcanica [[sudu]] (ZVS)'': finu à a latitudina di u [[golfu di Penas]].<br>
==== Andi australi ====
- ''Zona vulcanica australi (ZVA)'': da a latitudina di u [[golfu di Penas]] finu à i cunfini di l'[[Isula Grandi di a Terra di u Focu]] è l'altri isuli adiacenti.<br>
- ''Andi patagonichi'': currispondi à a zona à u [[sudu]] di u vulcanu [[Tronador]], in [[Cili]] è [[Arghjintina]], finu à u [[Strettu di Magellanu]], induva a catena si intarrompi. L'altitudini medii oscilleghjani trà i {{TA|1 500}} è {{M|2 000||m}}, ancu s'è parechji punti righjunghjini altitudini di {{TA|3 500 m}}. In sta sizzioni di a catena si trova u [[Curdigliera di u Paine|massicciu di u Paine]], un gruppu di cimi granitichi di oltri {{TA|3 000 m}}, chì si innalzani annantu à i [[lavu|lava]] è i [[ghjacciaiu|ghjacciali]] di a [[Patagunia]] cilena. Sta parti di l'Andi hè duminata da i ghjiganteschi [[Hielos Continentales]] chì custituiscini a [[acqua|riserva idrica]] più grandi di u mondu, escludendu l'[[Antartidi]] è a [[Gruinlandia]].<br>
- ''Andi fueguini o Curdigliera di Darwin'': immediatamenti à [[sudu]] di u [[Strettu di Magellanu]] l'Andi righjunghjini di novu altezzi supiriori à i {{TA|2 000 m}} finu à u [[canali di Beagle]].<br>
=== Discrizzioni di i zoni principali ===
==== Andi sittintriunali ====
[[File:Cordillera Central Bolivia.jpg|thumb|277px|Panorama di a [[Curdigliera Cintrali]] in [[Bulivia]] da l'[[Isla di u Sol]].]]
[[File:Andes_Août_2007_-_Col_en_route_vers_Chavin.jpg|thumb|277px|Chavin, [[Perù]].]]
À u [[sudu]] di a [[Culumbia]], à a fruntiera incù l'[[Equadori]], l'Andi custituiscini a sola catena muntosa incù cimi vulcanichi alti oltri {{TA|5 000 m}}. Più à nordu, in u [[Nudu de los Pastos]], si suddividi in dui cateni chjamati rispittivamenti [[Curdigliera Uccidentali]] è [[Curdigliera Cintrali]]; da quist'ultima si urighjineghja a [[Cordillera Oriental (Culumbia)|Curdigluera Urientali]].
A ''[[Cordigliera Cintrali]]'' hè siparata da a [[Curdigliera Uccidentali]], par una distanza di circa 400 [[Chilometru|km]], da una [[faglia]] prima di a quali scorri u [[Patia (fiumu)|río Patía]] à [[sudu]] è u [[Cauca (fiumu)|río Cauca]] à u [[nordu]].
A ''[[Curdigliera Urientali]]'' si sipara gradualamenti versu [[livanti]], criendu tandu a conca di u [[fiumu]] più impurtanti di a [[Culumbia]], u [[Magdalena (fiumu)|Río Magdalena]]. Sta catena muntosa si stendi versu u [[nordu]] è in u [[Dipartimentu di Norte de Santander]] si suddividi in dui rami; u ramu [[estu|uriintali]] entri in u [[giugrafia|tarritoriu]] [[Venezuela|venezuelanu]], induva piglia u nomu di [[Cordillera de Mérida]], chì i so naturali estinsioni formani Lara-Falcón è ani una stretta rilazioni incù u ''Litoral Central'' ([[Caracas]], [[Valencia (Venezuela)|Valencia]], [[Maracay]]) è u ''Litoral Oriental'' ([[Puerto A Cruz]], [[Barcilona (Venezuela)|Barcilona]]).
U ramu [[uvestu|uccidintali]], chjamatu [[Sierra de Perijá]], si stendi da [[livanti]] versu [[nordu]], furmendu a fruntiera naturali trà [[Culombia]] è [[Venezuela]], sgradendu gradualamenti versu i [[Caraibi]] finu à [[punta Gallinas]], in a [[penisula di a Guajira]], in l'estremu [[nordu]] di a [[Culumbia]]. Si ricunghjunghji incù a ''Sierra Nevada de Santa Marta'' furmendu una vaddi in a quali scorri u [[Cesar (fiumu)|Río Cesar]]. A [[Sierra Nevada de Santa Marta]] hè u gruppu muntosu più elevatu di a [[Culombia]] {{TA|(5 775 m)}} è hè a [[muntagna]] custiera più alta di u mondu.
I trè cateni ani cimi di furmazioni principalamenti vulcanica chì righjunghjini oltri {{TA|4 000 m}} di quota. A [[Curdigliera Cintrali]] è a [[Curdigliera Urientali]] aghjunghjini altezzi di oltri {{TA|5 000 m}}, essendu cuparti da i nevi perenni. Molti di sti vulcani sò attivi è, in u passatu, ani incausatu morti è distruzzioni par via di i splusioni di [[gasu]] è di i [[lahar]].
I [[cità]] più impurtanti di l'Andi sittintriunali sò [[Bogotá]], [[Cali]] è [[Medellín (Culumbia)|Medellín]] in [[Culumbia]], [[Quito]] è [[Riobamba]] in [[Equadori]] è [[San Cristóbal (Venezuela)|San Cristóbal]] è [[Mérida (Venezuela)|Mérida]] in [[Venezuela]].
==== Andi cintrali ====
[[File:Cordillera de los Andes.jpg|thumb|277px|U sittori intermediu trà [[Santiago di u Cili]] è [[Mendoza (Arghjintina)|Mendoza]], [[Argentina|Arghjintina]], in un [[ghjornu]] d'inguernu.]]
L'Andi cintrali si stendini da u [[nudu de Pastu]] à u [[Tres Cruces|Nevado Tres Cruces]], in [[Cili]]. Cumprendini gran' parti di quiddu chì attualmenti hè u [[Perù]] è sò cunsidarati a zona cintrali di l'Andi induva si sò avuti i più elevati liveddi di [[ecunumia|sviluppu ecunomicu]] è suciali. I [[muntagni]] sò disposti in dui cateni siparati da l'[[altupianu andinu]]. A vetta più alta di a [[regione|rigioni]] hè u [[Huascarán|Monti Huascarán]] {{TA|(6 768 m)}} è, in a [[Cile|zona cilena]], l'[[Ojos di u Salado|nevado Ojos di u Salado]] {{TA|(6 891 m).}} Si formani dui grandi lava, u [[Lavu Titicaca|Titicaca]] è u [[Lavu Poopó|Poopó]]. I [[meseta]]s interni formani i pianuri [[Bolivia|buliviani]]. U [[clima]] hè caldu aridu è u [[bioma]] duminanti hè u [[disertu]]. A pupulazioni hè cuncintrata soprattuttu in l'[[altupianu]] è longu i [[costa|costi]].
==== Andi australi ====
[[File:Mercedario bolius 20040215 021.jpg|thumb|277px|[[Monti Mercedario]], [[Pruvincia di San Juan]], [[Arghjintina]].]]
[[File:CotopaxiCrater.jpg|thumb|277px|Crateru di u [[Cotopaxi (vulcanu)|vulcanu Cotopaxi]], [[Equadori]].]]
[[File:EL CHIMBORAZO.jpg|thumb|277px|[[Chimborazo|Vulcanu Chimborazo]], [[Riobamba]], [[Equadori]].]]
L'Andi australi si stendini finu à l'estremità di l'[[America miridiunali]]. In sta [[regione|rigioni]] si poni ritruvà guasi tutti i tipi climatichi:<br>
- ''Andi di transizioni'': quì si trovani i cimi più alti ancu s'è l'altezza media diminuisci. I passi sò difficiuli è ripidi. Sò custituiti da dui cateni siparati da una vaddi lingitudinali larga da {{M|10 à 40|k|m}}. À [[punenti]] si trova a [[Curdigliera di a Costa]], chì righjunghji i {{TA|2 000 m}} di altitudina. À [[livanti]] si sviloppa a catena principali, incù parechji di i cimi più elevati: l'[[Aconcagua]] {{TA|(6 962 m),}} u vulcanu [[Tupungato]] {{TA|(6 635 m)}} è u [[muntagna|monti]] [[Mercedario]] {{TA|(6 770 m).}}<br>
- ''Andi patagonichi'': in sta sizzioni l'altezzi diminuiscini drasticamenti, in parti par via di l'[[erusioni]] glaciali, chì hà criatu arcipelaghi è [[fiordi]]. I vetti più alti sò u [[Tronador]] {{TA|(3 478 m),}} u [[Monti San Valentin]] {{TA|(4 058 m),}} u [[Monti Fitz Roy]] {{TA|(3 405 m),}} u [[Cerro Torra]] {{TA|(3 150 m),}} u [[cerro Paine Grandi]] {{TA|(3 240 m)}} è i maistosi muntagni di a [[Curdigliera di u Paine]] {{TA|(3 000 m).}} A [[Cordillera Darwin]] è a purzioni [[Cile|cilena]] di l'[[Isula Grandi di a Terra di u Focu]] prisentani l'ultimi grandi altezzi prima ch'è l'Andi si immerghini in u [[mari]]; u [[monti Darwin]] {{TA|(2 488 m)}} è u [[Monti Sarmiento]] {{TA|(2 350 m).}}<br>
==== Andi antartichi ====
L'Andi si stendini finu à a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Tierra di u Fuego]] è, immergendu si in [[mari]], i cimi più alti formani isuli com'è a Georgia di u Sudu è l'isuli Sandwich miridiunali, l'[[Isuli Orcadi Miridiunali]] è l'[[Isuli Shetland Miridiunali]]. Riemergini di novu in [[Antartidi]].
== Clima ==
U [[clima]] in l'Andi varia nutevulamenti sicondu a latitudina, l'altitudina è dinò di a vicinanza à u [[mari]]. U sittori miridiunali hè fretu, intinsamenti nivosu, ancu à altitudini rilativamenti bassi è piuviosu, mentri quiddu cintrali hè più asciuttu è dolci. U sittori [[nordu]] di l'Andi hè generalmenti [[pioghja|piuviosu]] è rilativamenti l'altitudina ancu moltu caldu, incù una tampiratura media di {{M|18||°C}}, in Culombia. U clima hè carattarizatu da cambiamenti cunsidarevuli ancu annantu à distanzi piuttostu brevi. I [[furesta pluviali|furesti pluviali]] si spinghjini à altitudini elevati ancu finu à {{TA|1 500 m}} da i cimi, com'è in u casu di u piccu annivatu di u [[Cotopaxi]]. I muntagni ani una grandi influenza nantu à i tampiraturi di l'arii vicini. A limita di a [[nevi]] dipendi da a latitudina. In a zona trupicali [[Ecuador|equaduriana]], [[Culombia|culumbiana]], [[Venezuela|venezuelana]] è in u [[nordu]] di l'Andi piruviani, righjunghji i {{M|4 500-4 800||m}} [[Liveddu di u mari|s.l.m.]], passendu à {{TA|4 800-5 200 m}} in i muntagni à u sudu di u [[Perù]] è à [[nordu]] di u [[Cili]], finu à latitudini di circa {{TA|30° S.}} Scendi dopu à {{TA|4 500 m}} annantu à l'[[Aconcagua]], à {{TA|32° S}}, {{TA|2 000 m}} à {{TA|40° S}}, {{TA|500 m}} à {{TA|50° S}} è sulamenti {{TA|300 m}} in a [[Terra di u Focu (arcipelagu)|Terra di u Focu]], à {{TA|55° S.}} Da i {{TA|50° S}} parechji trà i più grandi ghjacciali ghjunghjini finu à u liveddu di u [[mari]]<ref>{{cita web|url= http://www.blueplanetbiomes.org/andes_climate_page.htm|titolo= Clima di l'Andi|accesso= 21-08-2009|lingua= en}}</ref>.
L'Andi di u [[Cili]] è di l'[[Arghjintina]] poni essa suddivisi in dui zoni climatichi è glaciulogichi: l' ''Andi rilievi sottumarini'' è l'''Andi umiti''. L'''Andi rilievi sottumarini'' si stendini da a latitudina di u [[Disertu di Atacama]] finu à a zona di u [[fiumu Maule]]; i pricipitazioni sò più spuradichi è si virificheghjani forti oscillazioni di i tampiraturi. A linia di equilibriu subisci drastichi spustamenti annantu à brevi periodi di tempu, lascendu i ghjacciali in [[ablazioni]] o in [[accumulu]].
== Sport è tempu libaru ==
I biddezzi naturali di a rigioni, i ruvini di l'[[Imperu Inca]] in [[Bulivia]] è [[Perú]] è a pussibilità di acceda faciulamenti à i [[ghjacciali]] in u [[sudu]] di [[Arghjintina]] è [[Cili]] favurizeghjani u [[turisimu]] annantu à grandi scala.
L'Andi prisentani cundizioni ottimi par [[sport]] com'è l'[[alpinisimu]] è u [[rafting]]. U [[schi]], u [[snowboard]] è altri [[sport invirnali]] si sò furtamenti sviluppati in Arghjintina è Cili. In l'Andi di Transizioni si scontra a più elevata cuncintrazioni di centri sciistichi di l'[[Emisfaru australi|emisfaru sudu]], dopu a [[Nova Zilanda]].
=== Stazioni schiistichi ===
- In [[Arghjintina]]: [[Altos di u Vaddi]], [[Batea Mahuida]], [[Caviahue]], [[Cerro Bayo]], [[Cerro Castor]], [[Cerro Catedral (Arghjintina)|Cerro Catedral]], [[Cerro Wayle]], [[Chapelco]], [[Glaciar Martial]], [[A Hoya]], [[Las Cotorras]], [[Las Leñas]], [[Llanos di u Castor]], [[Los Penitentes]], [[Nunatak]], [[Primeros Pinos]], [[Solar di u Bosque]], [[Tierra Mayor]], [[Valdelén]], [[Vallecitos]], [[Vaddi de los Huskies]], [[Vaddi Hermoso]].<br>
- In [[Bulivia]]: [[Chacaltaya]].<br>
- In [[Cili]]: [[Antillanca]], [[Antuco]], [[Cerro El Fraile]], [[Cerro Mirador]], [[Chapa Verdi]], [[Corralco]], [[Farellones]], [[Lagunillas]], [[A Parva]], [[Las Araucarias]], [[Los Arenales]], [[Portillo (Cile)|Portillo]], [[Villarrica (Cile)|Villarrica]], [[Termas de Chillán]], [[Vaddi Nevado]].<br>
== Noti ==
<references/>
== Bibliugrafia ==
* {{cita libru|cognome= De Agostini|nome= Alberto Maria|titolo= Andi patagonichi. Viaghji di splurazioni à a Curdigliera patagonica australi|anno= 1999-22-11|editore= CDA & Vivalda|città= Milano|id= ISBN 978-88-7808-142-0}}
== Da veda dinò ==
* [[Arghjintina]]
* [[Curdigliera Patagonica]]
* [[Giugrafia di a Bulivia]]
* [[Muntagni di a Bulivia]]
* [[Giugrafia di a Culumbia]]
* [[Giugrafia di u Cili]]
* [[Giugrafia di l'Equadori]]
* [[Giugrafia di u Perù]]
* [[Antartidi]]
* [[Culturi andini]]
* [[Stati andini]]
==Fonti==
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana.
[[Categoria:Giugrafia]]
[[Categoria:America du Sudu]]
23ohmh11kpup362id6yenyk6l9es5cx
Categoria:Antrupuloghja suciale
14
18043
401425
346791
2026-05-15T06:49:52Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401425
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Antropologia]]
h5xwwelgmpxuf6v7gxrlqgmvbw18u8n
Categoria:Antrupuloghja culturale
14
18061
401424
346809
2026-05-15T06:48:50Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401424
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Antropologia]]
h5xwwelgmpxuf6v7gxrlqgmvbw18u8n
Antônio Fagundes
0
20019
401380
375637
2026-05-14T15:23:44Z
Fausta Samaritani
15085
401380
wikitext
text/x-wiki
[[File:Antônio Fagundes.jpg|thumb|Antônio Fagundes]]
'''Antônio da Silva Fagundes Filho''' ([[Rio de Janeiro]], [[18 d'aprile]] [[1949]]) hè un [[cinemà|attore]] [[Brasile|brasilianu]].
== Biugrafia ==
== Ligami ==
* {{en}} [http://www.imdb.com/name/nm0265155/ IMDB]
[[Categoria:Attore|Fagundes, Antônio]]
[[Categoria:Brasilianu|Fagundes, Antônio]]
[[Categoria:Biugrafia|agundes, Antônio]]
fme5ra59bnsxcwp0f505qzvj0g7gc3j
Duván Zapata
0
20822
401417
365078
2026-05-15T06:27:26Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401417
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Duvan Zapata Napoli.jpg|thumb|200px|right|Duván Zapata]]
'''Duván Zapata''' (Cali, [[1 di aprile]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Colombia|columbianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]] è di Colombia.
[[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Zapata]]
[[Categoria:Columbianu]]
5fqgssmfigx8gpt5dmdm08bp9bo2hd9
401418
401417
2026-05-15T06:29:18Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401418
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Duvan Zapata Napoli.jpg|thumb|200px|right|Duván Zapata]]
'''Duván Zapata''' (Cali, [[1 di aprile]] di [[1991]]) hè un ghjucadore di [[pallò]] [[Colombia|columbianu]] di [[Atalanta Bergamasca Calcio|Atalanta BC]].
=== Biugrafia ===
[[Categoria:Ghjucatori di Atalanta Bergamasca Calcio|Zapata, Duván]]
[[Categoria:Columbianu|Zapata, Duván]]
[[Categoria:Biugrafia|Zapata, Duván]]
9y8t12r4mx87nw22hjwza9p51tki7xf
Leonel Vangioni
0
20873
401386
364937
2026-05-14T15:38:50Z
Fausta Samaritani
15085
link categuria
401386
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
'''Leonel Vangioni''' (natu in u [[1987]]) hè un exi [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]].
=== Biugrafia ===
In lugliu [[2017]], Vangioni diventò un novu rinfurzamentu Monterrey.
[[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Vangioni, Leonel]]
[[Categoria:Argentinu|Vangioni, Leonel]]
[[Categoria:Biugrafia|Vangioni, Leonel]]
1fy2beg2t51onhb91km2pjaorf5hz3z
401387
401386
2026-05-14T15:41:17Z
Fausta Samaritani
15085
file
401387
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Leonel Vangioni.jpg|thumb|200px|right|Leonel Vangioni ([[2014]])]]
'''Leonel Vangioni''' (natu in u [[1987]]) hè un exi [[Associazione Calcio Milan|AC Milan]] e ghjucadore di [[pallò]] [[Argentina|argentinu]] di [[Club de Fútbol Monterrey]].
=== Biugrafia ===
In lugliu [[2017]], Vangioni diventò un novu rinfurzamentu Monterrey.
[[Categoria:Ghjucatori di Club de Fútbol Monterrey|Vangioni, Leonel]]
[[Categoria:Argentinu|Vangioni, Leonel]]
[[Categoria:Biugrafia|Vangioni, Leonel]]
kcqagaolox39sb07clw9kf0zxkzcj9p
Cusì hà parlatu Zarathustra
0
22301
401382
382785
2026-05-14T15:28:49Z
Fausta Samaritani
15085
401382
wikitext
text/x-wiki
'''''Cusì hà parlatu Zarathustra''''': ''Un libru per tutti'' è nimu hè un [[rumanzu]] [[Filosofia|filosoficu]] di u filosofu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumpostu in quattru parti è scritte è publicate trà u [[1883]] è u [[1885]].
== Descrizzione ==
Gran parte di l'opera tratta d'idee cum'è a «eterna ricurrenza di u stessu», a parabola nantu à a «morte di [[Diu]]» è a «prufezia» di u [[Übermensch]], chì sò state introdutte per a prima volta in The Gay Science. Nietzsche stessu hà cunsideratu [[Zarathustra]] cum'è u so '''magnum opus'''.
[[Categoria:Littiratura]]
[[Categoria:Filosofia]]
rmnbdlbvxezdm8tv7dxbwg0nvywevqt
401383
401382
2026-05-14T15:32:03Z
Fausta Samaritani
15085
file
401383
wikitext
text/x-wiki
[[File:Zarathustraundzwerg.jpg|thumb|200px|right|''Cusì hà parlatu Zarathustra'']]
'''''Cusì hà parlatu Zarathustra''''': ''Un libru per tutti'' è nimu hè un [[rumanzu]] [[Filosofia|filosoficu]] di u filosofu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumpostu in quattru parti è scritte è publicate trà u [[1883]] è u [[1885]].
== Descrizzione ==
Gran parte di l'opera tratta d'idee cum'è a «eterna ricurrenza di u stessu», a parabola nantu à a «morte di [[Diu]]» è a «prufezia» di u [[Übermensch]], chì sò state introdutte per a prima volta in The Gay Science. Nietzsche stessu hà cunsideratu [[Zarathustra]] cum'è u so ''magnum opus''.
[[Categoria:Littiratura]]
[[Categoria:Filosofia]]
si3jxiteuvx0uielffajlzb7oqfkxjm
Antineutronu
0
23330
401381
400134
2026-05-14T15:27:45Z
Fausta Samaritani
15085
file
401381
wikitext
text/x-wiki
[[File:Quark structure antineutron.svg|thumb|200px|right|Quark a struttura di u antineutronu]]
L''''antineutronu''' hè l'antiparticula di u [[neutronu]].<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in [[Lingua taliana|talianu]].</ref>
=== Discrizioni ===
Hè stata individuatu pà a prima volta da [[Bruce Cork]] in [[1956]], un annu dopu à a scuparta di l'[[antiprutonu]], in sperimenti d'inticciu da prutonu à nucleonu à u Bevatron di u Lawrence Berkeley National Laboratory. L'antineutronu hà una massa di 939,573 MeV/c2 (1,674 94×10−27 kg) è una carica elettrica (nulla) uguali à quidda di u neutronu, chì ni diffarisci chì hè cumpostu d'antiquark rispittivi. In particulari, l'antineutronu hè cumpostu da dui antiquark.
U spin di l'antineutronu hè ½, a so carica di culori hè nulla, è hà una durata di vita media di 886 s. L'attimu magneticu di l'antineutronu hè l'inverciu di quiddu di u neutronu: par l'antineutronu, hè di +1,913 µN è pà u neutronu, hè di -1,913 µN (riguardu à a dirizzioni di u spin). Com'è l'antineutrona sò elettricamenti neutri, hè difficiuli di ussirvà li dirittamenti. Si usservani di solitu i sottuprudutti di l'anniintamentu di un antineutronu da un neutronu. Certi tiurii pridiscini ch'edda ci pudaria essa un'uscillazioni neutronu-antineutronu, simili à ciò chì si passa incù i neutrini, ma 'ssu prucidimentu ùn pudaria pruducia si ch'è in prisenza di leghji fisichi ancora scunnisciuti chì viulariani a leghji di cunsirvazioni di u numaru di barioni.
== Noti ==
<references/>
[[Categoria:Fisica]]
fuqt5dyl59az7t6uzp8ghiar2ktvvau
Colias alfacariensis
0
23872
401405
386552
2026-05-14T17:15:52Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401405
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFF4F2"
! colspan="3" style="#FFF4F2" |
{| style="background:#FFF4F2" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FFF4F2" width="100%" |<span font-size:large;">'''Colias alfacariensis'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Berger%27s_Clouded_Yellow_(28516174703).jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Colias alfacariensis</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#FFF4F2" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Animalia]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Arthropoda]]
|-----
| Classa
| [[Insecta]]
|-----
| Ordine
| [[Lepidoptera]]
|-----
| Famiglia
| [[Pieridae]]
|-----
| Generu
| [[Colias]]
|-----
| align="center" bgcolor="#FFF4F2" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Colias alfacariensis''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Pierre Rambur, 1832</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Berger%27s_Clouded_Yellow_(28973652175).jpg|250px]]
|-----
|}
''Colias alfacariensis'' hè una spezia di farfalla chì face parte di a famiglia di e [[Pieridae]].
==Descrizzione==
''Colias alfacariensis'' hè una farfalla di a famiglia di e Pieridae. Si distingue da e so ale di culore giallu vivu, adurnate di tacche nere è d'un'orlatura nera. I masci anu una largura di à l'incirca 40 à 50 millimetri, mentre ch'è e femine sò appena più grande, aghjunghjendu una largura da 45 à 55 millimetri. L'ale anteriore prisentanu una forma triangulare caratteristica, mentre ch'è l'ale pustiriore sò più attundate.
==Ripartizione==
''Colias alfacariensis'' hè per u più prisente in u sudu di l'Europa, in particulare in Spagna, in Francia, in Italia è in Grecia. Omu pò ancu truvà la in certe rigione d'Africa suprana è Mediu Oriente. 'Ssa spezia affizziuneghja e pratuline, i campi di luzerne è e zone aperte induv'ella pò truvà piante ospite per riproduce si.
''Colias alfacariensis'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Berquier & Andrei-Ruiz (2017).</ref>
==Biolugia==
L'adulti di ''Colias alfacariensis'' bulanu da maghju à sittembre, periodu mentre u qual'elli si cibanu di u nettare di i fiori. E femine diponenu i so ovi annantu à e casce di e piante ospite, per u più leguminose tale ''Medicago sativa'' è u trifogliulu. I bruchi si sviloppanu cibendu si di e casce di 'sse piante. Passanu per parechji stadii di crescita prima di trasfurmà si in crisalide. U ciculu di vita cumplettu di 'ssa spezia dura di regula da dui à trè mesi.
==Tassonumia==
''Colias alfacariensis'' appartene à u generu Colias, chì ragruppa parechje spezie di farfalle di a famiglia di e Pieridae. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Colias crocea alfacariensis. 'Ssa spezia hè stata discritta per a prima volta da u naturalistu francese Jean-Baptiste Alphonse Dechauffour de Boisduval in u 1832.
==Cunsirvazione==
''Colias alfacariensis'' hè cunsiderata cum'è una spezia relativamente cumuna è sparta in a so area di ripartizione. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'espansione di l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e pratuline è e zone aperte induve 'ssa spezia si riproduce, è ancu di promove pratiche agricule durevule per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.
==Riferimenti==
Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., ''Lista Rossa regiunale di e Farfalle diurne è Zygene di Corsica'', Corti: Edizione di l'Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Colias_alfacariensis ''Colias alfacariensis''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Pieridae]]
[[Categoria:Fauna di Corsica]]
m4hwfwddqnuyettln1k2eqbk0wg5tfu
Cuscuta epithymum
0
23972
401396
386805
2026-05-14T16:07:49Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401396
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Cuscuta epithymum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:The_seeds_of_parasitic_plant_white_dodder_(Cuscuta_alba_J._Presl_%26_C._Presl)_on_different_stages_of_maturation.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Cuscuta epithymum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Solanales]]
|-----
| Famiglia
| [[Convolvulaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Cuscuta]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Cuscuta epithymum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1774, 1824</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Associatie_van_struikhei_en_stekelbrem_(Genisto_anglicae-Callunetum),_close-up.jpg|250px]]
|-----
|}
''Cuscuta epithymum'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Convolvulaceae]].
==Discrizzioni==
''Cuscuta epithymum'' hè una pianta parassitu appartinendu à a famiglia di i Convolvulaceae. Hè carattarizata da i so piccioli filiformi è arrullati, chì si atturcineghjani di tondu à i pianti ospiti pà cibà si di i so nutrimenti. I piccioli di ''Cuscuta epithymum'' sò di culori giaddu pallidu à brunicciu è poni aghjunghja parechji metri di lunghezza. I casci sò ridutti à picculi scagli è a pianta ùn pussedi micca radichi.
==Ripartizioni==
''Cuscuta epithymum'' hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni mediterranii, ma pò ancu essa prisenti in altri righjoni timparati. 'Ssa pianta parassita hè à spessu ussirvata in i pratulini, i landi è i zoni buscosi.
''Cuscuta epithymum'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
''Cuscuta epithymum'' hè una pianta oluparassita, ciò chì significheghja ch'edda dipendi in tuttu di i so pianti ospiti pà a so sopravvivenza. Si fissa annantu à i piccioli di i so ospiti cù l'aiutu di vintosi è stabulisci una cunnissioni incù u so sistemu vasculari pà ricaccià i nutrimenti nicissarii à a so crescita. 'Ssa pianta parassita ùn rializeghja micca fotusintesa è ùn pruduci dunqua micca clurufilla.
==Tassunumia==
''Cuscuta epithymum'' hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Cuscuta europaea è Cuscuta epithyma. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà 'ssa pianta parassitu, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di ''Cuscuta epithymum''.
==Cunsirvazioni==
A cunsirvazioni di ''Cuscuta epithymum'' ùn hè micca una priaccupazioni maghjori, chì 'ssa pianta parassita hè cunsidarata com'è una spezia cumuna è largamenti sparta. Eppuri, a distruzzioni di u so ambienti naturali pò avè un impattu annantu à a so sopravvivenza, chì dipendi pianti ospiti par nutriscia si.
==Rifarimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Cuscuta_epithymum ''Cuscuta epithymum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Convolvulaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
pzl7ke0f0k2dkewm5ic5ag09dvlg6d4
Lepidium heterophyllum
0
24253
401401
387471
2026-05-14T17:09:41Z
Fausta Samaritani
15085
401401
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Lepidium heterophyllum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Downy_Pepperwort_(Lepidium_heterophyllum)_-_geograph.org.uk_-_1393693.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lepidium heterophyllum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Brassicales]]
|-----
| Famiglia
| [[Brassicaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Lepidium]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Lepidium heterophyllum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1759</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lepidium_heterophyllum_Enfoque_2013-4-25_SierraMadrona.jpg|250px]]
|-----
|}
''Lepidium heterophyllum'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Brassicaceae]].
==Discrizzioni==
''Lepidium heterophyllum'' hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 50 centimi. I casci sò alterni, di forma uvali à lanceulata, incù marghjini dintati. I fiora sò chjuchi, bianchi o appena rusulati, ragruppati in gaspi terminali. I frutti sò siliquetti liniari, cuntinendu picculi graneddi.
==Ripartizioni==
''Lepidium heterophyllum'' hè urighjinariu d'America subrana, ind'eddu hè largamenti spartu. Omu u trova par u più in i pratulini, i campi cultivati è i bordi di stradona. Hà ancu statu intraduttu in altri righjoni di u mondu, in particulari in Auropa è in Australia.
''Lepidium heterophyllum'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
'Ssa pianta annuali si ripraduci par via di graneddi. A fiuritura hà locu da maghju à sittembri, siont'è i cundizioni climatichi. I fiora sò impullinati da l'insetti, in particulari l'abbi. I graneddi sò spargugliati da u ventu o in adirenza di l'animali o à i vistiti. ''Lepidium heterophyllum'' hè una pianta piuniera, capaci à culunizà prestu i terri disturbati.
==Tassunumia==
''Lepidium heterophyllum'' hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Cardaria heterophylla, Lepidium densiflorum, Lepidium ruderale, è Nasturtium heterophyllum.
==Cunsirvazioni==
''Lepidium heterophyllum'' hè cunsidarata com'è una spezia invadenti in certi righjoni ind'edda hè stata intradutta. Pò fà cuncurrenza à i spezii indigeni è disturbà l'ecusistemi lucali. In 'ssi righjoni, misuri di gistioni sò missi in campu par limità a so prupagazioni. Eppuri, in a so aria di ripartizioni d'urighjina, 'ssa pianta ghjoca un rollu eculogicu impurtanti in quant'è fonti di cibu pà certi insetti è aceddi. Hè dunqua escinziali di truvà un equilibriu trà a cunsirvazioni di l'ecusistemi indigeni è a gistioni di i spezii invadenti.
==Rifarimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Lepidium_heterophyllum ''Lepidium heterophyllum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Brassicaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
oo4ht1lu8500obe56aztfevt4bkej1r
Lythrum borysthenicum
0
24293
401395
387550
2026-05-14T16:06:03Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401395
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Lythrum borysthenicum'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lythrum_borysthenicum_kz01.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lythrum borysthenicum</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Myrtales]]
|-----
| Famiglia
| [[Lythraceae]]
|-----
| Generu
| [[Lythrum]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Lythrum borysthenicum''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Dmitry Litvinov, 1917</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lythrum_borysthenicum_kz02.jpg|250px]]
|-----
|}
''Lythrum borysthenicum'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Lythraceae]].
==Descrizzione==
''Lythrum borysthenicum'' hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Lythraceae. Si distingue da i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 50 à 100 centimi. E casce sò opposte, lanceulate è appena dentate annantu à i bordi. I fiori, di culore rusulatu vivu, sò ragruppati in spighe terminali densi. Ogni fiore prisenta sei petali è sei stamine, cunferendu à a pianta un'apparenza attraente.
==Ripartizione==
''Lythrum borysthenicum'' hè originariu di e rigione d'Europa di l'Estu, in particulare di l'[[Ucrania]] è di a [[Russia]]. Omu u trova ancu in certe parte di l'Asia cintrale. 'Ssa pianta priferisce l'ambienti umiti, tali i paduli, e sponde di i corsi d'acqua è e zone inundevule. Pò ancu adattà si à e terre appena saline.
''Lythrum borysthenicum'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Lythrum borysthenicum'' hè una pianta à fiuritura estiva. Fiurisce di regula da ghjunghju à [[settembre]], attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. A pianta si riproduce per u più per via di granelli, chì sò spergugliati da u ventu è l'acqua. Pò ancu diffonde si in via vegetativa grazia à i so rizomi, furmendu cusì culonie dense.
==Tassonumia==
''Lythrum borysthenicum'' hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Lythrum salicaria var. borysthenicum. Face parte di u generu Lythrum, chì cumprende à l'incirca 40 spezie di piante erbacee. I membri di 'ssu generu sò caratterizati da i so fiori à forma di stella è e so casce opposte.
==Cunsirvazione==
''Lythrum borysthenicum'' hè cunsideratu cum'è una spezia à preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ellu possi esse invadente in certe rigione, ghjoca un rollu impurtante in l'ecusistemi umiti furniscendu u cibu è un aggrottu à numerose spezie animale. Eppuru, hè impurtante di surviglià a so prupagazione è di piglià misure apprupriate per evità ch'è ellu ùn diventa una minaccia per l'ecusistemi indigeni.
==Riferimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Lythrum_borysthenicum ''Lythrum borysthenicum''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Lythraceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
n9uy90wmoqim6nsbnabspv42ok6aqqm
Persicaria amphibia
0
24449
401402
387932
2026-05-14T17:11:12Z
Fausta Samaritani
15085
401402
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Persicaria amphibia'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20200621Persicaria_amphibia1.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Persicaria amphibia</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Caryophyllales]]
|-----
| Famiglia
| [[Polygonaceae]]
|-----
| Generu
| [[Persicaria]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Persicaria amphibia''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20200621Persicaria_amphibia2.jpg|250px]]
|-----
|}
''Persicaria amphibia'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Polygonaceae]].
==Descrizzione==
''Persicaria amphibia'' hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Polygonaceae. Si distingue da i so piccioli pasciulanti è e so foglie à forma di core. E casce sò di regula verde, ma ponu qualchì volta piglià una tinta russiccia. I fiori di ''Persicaria amphibia'' sò chjuchi è ragruppati in gaspe dense di culore rusulatu pallidu. 'Ssa pianta pò aghjunghje un'altezza da 30 à 100 centimi.
==Ripartizione==
''Persicaria amphibia'' hè una spezia largamente sparta in u mondu. Omu a trova per u più in e rigione timperate di l'emisferu nordu, in particulare in Europa, in Asia è in America suprana. Cresce in e zone umite tale i paduli, i stagni, e vadine è i lavi. 'Ssa pianta hè capace à adattà si à sfarenti tipi di terre, ch'è elli sianu acidi, neutri o alcalini.
''Persicaria amphibia'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Persicaria amphibia'' hè una pianta acquatica chì hà sviluppatu l'adattamenti per campà in ambienti umiti. I so piccioli pasciulanti li permettenu di prupagà si prestu è di culunizà vaste zone. E casce à forma di core sò adattate per gallighjà à a superficia di l'acqua, ciò chì aghjivulisce a fotosintesi. I fiori di ''Persicaria amphibia'' sò inamacati da l'insetti, in particulare l'ape è e farfalle.
==Tassonumia==
''Persicaria amphibia'' hè u nome scentificu accittatu per 'ssa spezia, ma hè ancu cunnisciuta sottu à altre nomi. Frà i sinonimi currentemente usati, omu trova Polygonum amphibium è ''Persicaria amphibia'' var. ''stipulacea''.
==Cunsirvazione==
''Persicaria amphibia'' hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu. Eppuru, a distruzzione di u so ambiente naturale per causa di l'urbanisazione è di l'inguinamentu di l'acqua pò custituisce una minaccia per a so sopravvivenza. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induve 'ssa pianta si sviloppa cù u fine di garantisce a so cunsirvazione à longu andà.
==Riferimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Persicaria_amphibia ''Persicaria amphibia''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Polygonaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
nt2ponpwwa3hozsjt41a3nrf1pnt9iv
Ranunculus velutinus
0
24565
401403
388378
2026-05-14T17:12:41Z
Fausta Samaritani
15085
401403
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Ranunculus velutinus'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ranunculus_velutinus_kz01.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Ranunculus velutinus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Ranunculales]]
|-----
| Famiglia
| [[Ranunculaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Ranunculus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Ranunculus velutinus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Philipp Johann Ferdinand Schur, 1866</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Ranunculus_velutinus_kz02.jpg|250px]]
|-----
|}
''Ranunculus velutinus'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Ranunculaceae]].
==Discrizzioni==
''Ranunculus velutinus'' hè una spezia di pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Ranunculaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò alterni, prufundamenti frastagliati è viddutati, da induva u so nomu spicificu velutinus. I fiora sò di piccula taglia, di culori giaddu vivu, è ragruppati in infiuriscenzi terminali.
==Ripartizioni==
'Ssa spezia hè largamenti sparta in Auropa, in particulari in i righjoni muntosi. Omu a trova ancu in Asia cintrali, in [[Siberia]] è in America subrana. Priferi l'ambienti umiti, tali i pratulini, i paduli è i spondi di i corsi d'acqua.
''Ranunculus velutinus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
''Ranunculus velutinus'' hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più par via di graneddi, ma pò ancu sparghja si da rizomi. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'acqua.
==Tassunumia==
''Ranunculus velutinus'' hè u nomu scentificu accittatu pà 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti: Ranunculus lanuginosus, Ranunculus tomentosus è Ranunculus hirsutus. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà pupulazioni di 'ssa pianta, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi di ''Ranunculus velutinus''.
==Cunsirvazioni==
''Ranunculus velutinus'' hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari par causa di l'urbanisazioni è di l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti induva 'ssa pianta si trova cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.
==Rifarimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ranunculus_velutinus ''Ranunculus velutinus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Ranunculaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
q43r042wagzyaafntfk1h8bafpjr0ky
Rhagadiolus stellatus
0
24570
401379
388413
2026-05-14T15:15:25Z
Fausta Samaritani
15085
/* Ripartizioni */ link
401379
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Rhagadiolus stellatus'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rhagadiolus_stellatus_flower.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Rhagadiolus stellatus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Asterales]]
|-----
| Famiglia
| [[Asteraceae]]
|-----
| Genaru
| [[Rhagadiolus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Rhagadiolus stellatus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rhagadiolus_stellatus_kz01.jpg|250px]]
|-----
|}
''Rhagadiolus stellatus'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'[[Asteraceae]].
==Discrizzioni==
''Rhagadiolus stellatus'' hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si caratterizeghja da i so piccioli ritti è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I so casci sò stretti, liniari è disposti di manera altirnata longu à u picciolu. I fiora di ''Rhagadiolus stellatus'' sò di culori giaddu vivu è formani capulini à forma di stedda, da induva u so nomu spicificu stellatus.
==Ripartizioni==
''Rhagadiolus stellatus'' hè urighjinariu di i righjoni mediterranii, in particulari da u sudu di l'[[Auropa]], di l'[[Africa]] du Nordu è [[Mediu Urienti]]. Omu u trova par u più in i pratulini secchi, i duni di rena è i penditi rucciosi. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi caldi è secchi, è pò risista à cundizioni di sicchina estrema.
''Rhagadiolus stellatus'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans ([[2013]]).</ref>
==Biulugia==
''Rhagadiolus stellatus'' hè una pianta à fiuritura estiva. Fiurisci di regula da ghjugnu à sittembri, pruducendu numarosi fiora chì attirani l'insetti inamacatori tali l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di ''Rhagadiolus stellatus'' sò spargugliati da u ventu, ciò chì cuntribuisci à a so larga ripartizioni giugrafica.
==Tassunumia==
''Rhagadiolus stellatus'' hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa pianta. Hè ancu cunnisciutu sottu à i sinonimi siguenti : Rhagadiolus edulis, Rhagadiolus marginatus è Rhagadiolus sphaerocephalus. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà variazioni di 'ssa spezia, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.
==Cunsirvazioni==
''Rhagadiolus stellatus'' hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni naturali. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par causa di a distruzzioni di u so ambienti da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti è di prumova a so cunsirvazioni. I misuri di prutizzioni, tali a criazioni di riservi naturali, poni cuntribuiscia à assicurà a sopravvivenza à longu andà di ''Rhagadiolus stellatus'' è di a so biudiversità assuciata.
==Rifarimenti==
* Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Rhagadiolus_stellatus ''Rhagadiolus stellatus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Asteraceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
tesytjvwwgm8kxe2s530lsmt1hzvqjv
Rosa glauca
0
24588
401384
388458
2026-05-14T15:34:19Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
401384
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Rosa glauca'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20190529_Rosa_glauca.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Rosa glauca</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Rosales]]
|-----
| Famiglia
| [[Rosaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Rosa]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Rosa glauca''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20210620_Hortus_botanicus_Leiden_-_Rosa_Glauca.jpg|250px]]
|-----
|}
''Rosa glauca'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Rosaceae]].
==Discrizzioni==
''Rosa glauca'' hè una spezia di pianta à fiora appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si tratta d'un arbustu spinosu chì pò aghjunghja un'altezza da 1 à 3 metri. I so fogli sò cumposti è di culori verdi o turchinicciu, da induva u so nomu glauca. I fiora di ''Rosa glauca'' sò di regula rusulini, ma poni ancu essa bianchi o rossi. Sò ragruppati in gaspi è sgaghjani un prufumu aggradevuli.
==Ripartizioni==
''Rosa glauca'' hè urighjinaria d'[[Auropa]] cintrali è uriintali, ma hè stata largamenti intradutta in altri righjoni di u mondu par causa di a so biddezza urnamintali. Omu u trova in particulari in America subrana, in Asia è in Australia. Cresci par u più in i zoni muntosi, i furesti è i pratulini.
''Rosa glauca'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
''Rosa glauca'' hè una pianta vivaci chì fiurisci di regula da maghju à lugliu. Si ripraduci par u più in impullinazioni cruciata, bench'è l'autuimpullinazioni possi ancu pruducia si. I frutti di 'ssa spezia sò cinurrodi, chì sò falsi frutti rossi è carnuti cuntinendu picculi graneddi. I cinurrodi sò cunsumati da numarosi aceddi è mammiferi, ciò chì cuntribuisci à a dispersioni di i graneddi.
==Tassunumia==
U nomu scentificu ''Rosa glauca'' hè stata datu à 'ssa spezia da Carl [[Linnaeus]] in u [[1753]]. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Rosa rubrifolia è Rosa glaucescens. 'Ssi noma sò calchì volta apradati pà disignà 'ssa spezia in a litteratura butanica.
==Cunsirvazioni==
''Rosa glauca'' hè una spezia chì ùn hè micca cunsidarata com'è minacciata. Hè largamenti cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini è i parchi par causa di i so casci culuriti è di i so fiora attraenti. Eppuri, hè impurtanti di prisirvà i pupulazioni salvatichi di 'ssa spezia in u so ambienti naturali par mantena a diversità genetica è assicurà a sopravvivenza di a pianta à longu andà.
==Rifarimenti==
- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Rosa_glauca ''Rosa glauca''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Rosaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
nqja4kit043jnh0qxouvlbyhdeonwoe
Rubus pallidus
0
24598
401404
389321
2026-05-14T17:14:16Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401404
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Rubus pallidus'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rubus_pallidus_-_Botanischer_Garten,_Frankfurt_am_Main_-_DSC02498.JPG|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Rubus pallidus</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Polypodiopsida]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Rosales]]
|-----
| Famiglia
| [[Rosaceae]]
|-----
| Generu
| [[Rubus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Rubus pallidus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Rubus_pallidus_-_Botanischer_Garten,_Frankfurt_am_Main_-_DSC02499.JPG|250px]]
|-----
|}
''Rubus pallidus'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Rosaceae]].
==Descrizzione==
''Rubus pallidus'' hè una spezia di pianta appartinendu à a famiglia di e Rosaceae. Si tratta d'un arbustu scasciante chì pò aghjunghje un'altezza da 1 à 2 metri. I piccioli sò smilzi è flessibili, incù spine zimbrunute. E casce sò cumposte da trè à cinque fogliole dentate è di culore verde pallidu. I fiori sò chjuchi, bianchu o rosulatu, ragruppatu in gaspe terminale. I frutti sò drupe rosse o purpuree, manghjarecce è suchjose.
==Ripartizione==
''Rubus pallidus'' hè originariu d'America suprana, induv'ellu hè largamente spartu. Omu u trova per u più in e rigione timperate è subtrupicale, in particulare in i Stati Uniti, u [[Canada]] è u [[Messicu]]. Cresce di regula in e zone buscose, l'arici di fureste è e pratuline.
''Rubus pallidus'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Rubus pallidus'' hè una pianta vivace chì si sparghje per u più per via di e so radiche suttarranie, furmendu cusì culonie dense. Fiurisce da maghju à lugliu, attirendu l'insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti maturanu à a fine di l'istate è sò spergugliati da l'animali chì si nutriscenu di 'ssi baghi.
==Tassonumia==
''Rubus pallidus'' hè ancu cunnisciutu sottu à u nome scentificu di Rubus argutus var. pallidus. Esistenu dinù sinonimi tali Rubus argutus subsp. pallidus è Rubus argutus var. pallidus. 'Ssi nomi sò usati per designà e differente variazione di 'ssa spezia.
==Cunsirvazione==
''Rubus pallidus'' hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore in termini di cunsirvazione. Bench'ellu possi esse affittatu da a perdita d'ambiente duvuta à a disfuristazione è à l'urbanisazione, hè dinù largamente spartu in a so area di ripartizione naturale. Eppuru, hè impurtante di surviglià l'impattu di l'attività umane annantu à 'ssa spezia è di piglià misure di cunsirvazione apprupriate per prisirvà a so diversità genetica è u so ambiente naturale.
==Riferimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Rubus_pallidus ''Rubus pallidus''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Rosaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
sokdmc2pzz48r416c4sxe9469v2yzp5
Canberra
0
24653
401435
399883
2026-05-15T09:20:22Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401435
wikitext
text/x-wiki
'''Canberra''' hè a capitale di l'[[Australia]].
[[File:Canberra montage 2.jpg|thumb|right|250px|Camberra]]
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Australia]]
rff35svc0eovrmu3h4zzz0ooh8bqifa
Securigera varia
0
24663
401385
389484
2026-05-14T15:36:46Z
Fausta Samaritani
15085
link, fix
401385
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Securigera varia'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20180522Securigera_varia2.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Securigera varia</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Divisione
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisione
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordine
| [[Fabales]]
|-----
| Famiglia
| [[Fabaceae]]
|-----
| Generu
| [[Securigera]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Securigera varia''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:20130626Kronwicke_Hockenheimer_Rheinbogen5.jpg|250px]]
|-----
|}
''Securigera varia'' hè una spezia di pianta chì face parte di a famiglia di e [[Fabaceae]].
==Descrizzione==
''Securigera varia'' hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Fabaceae. Si caratterizeghja da piccioli ritti pudendu aghjunghje un'altezza da 30 à 60 centimi. E so foglie sò cumposte da trè fogliole ovale è dentate, d'un culore verde scuru. I fiori, inquantu à elli, sò ragruppati in gaspe dense di culore rusulatu à purpureu, è sgaghjanu un profume aggradevule.
==Ripartizione==
''Securigera varia'' hè originaria d'Europa è d'Asia occidentale. Hè largamente sparta in e rigione timperate di u globu, in particulare in [[Europa]], in [[Asia cintrale]] è in [[America suprana]]. Si sviloppa per u più in e pratuline, l'arici di fureste, i ricce è i bordi di stradoni.
''Securigera varia'' hè prisente in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biolugia==
''Securigera varia'' hè una pianta vivace chì si riproduce per u più per via di i so granelli. Fiurisce da maghju à lugliu, attirendu numerosi insetti inamacatori tali l'ape è e farfalle. I frutti sò guaine lungarine cuntinendu parechji granelli. A pianta hà a particularità di fissà l'azotu atmusfericu grazia à batterie simbiotiche prisente in e so radiche, ciò chì li permette di pruspirà in e terre povere in nutrimenti.
==Tassonumia==
''Securigera varia'' hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi seguenti : Coronilla variò, Coronilla versicolor, Coronilla variegata è Lotus varius.
==Cunsirvazione==
''Securigera varia'' hè cunsiderata cum'è una spezia non minacciata. Hè largamente sparta è adattevule à sfarenti tipi d'ambienti. Eppuru, certe pupulazione ponu esse affittate da a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone induve 'ssa pianta hè prisente cù u fine di mantene a so biodiversità è u so rollu eculogicu.
==Riferimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Securigera_varia ''Securigera varia''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Fabaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
aptr7r23l8z6uh0qnlzx409zd63jqdv
Sisymbrium irio
0
24711
401406
389632
2026-05-14T17:17:12Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401406
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #BFFFC0"
! colspan="3" style="#BFFFC0" |
{| style="background:#BFFFC0" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#BFFFC0" width="100%" |<span font-size:large;">'''Sisymbrium irio'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sisymbrium_irio_(33200952).jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sisymbrium irio</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#BFFFC0" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Plantae]]
|-----
| Classa
| [[Lycopodiopsida]]
|-----
| Divisioni
| [[Tracheophyta]]
|-----
| Sottudivisioni
| [[Spermatophytes]]
|-----
| Ordini
| [[Brassicales]]
|-----
| Famiglia
| [[Brassicaceae]]
|-----
| Genaru
| [[Sisymbrium]]
|-----
| align="center" bgcolor="#BFFFC0" colspan="2" | Nomu binuminali
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Sisymbrium irio''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Carl Linnaeus, 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Sisymbrium_irio_(Brassicaceae)_-_00.jpg|250px]]
|-----
|}
''Sisymbrium irio'' hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i [[Brassicaceae]].
==Discrizzioni==
''Sisymbrium irio'' hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Hè urighjinaria di i righjoni mediterranii ed hè largamenti sparta in i zoni timparati di u mondu sanu. 'Ssa pianta pò aghjunghja un'altezza da 30 à 80 centimi è pussedi piccioli ritti è ramificati. I so casci sò alterni, pinnati è dintati, incù lobi stretti. I fiora di ''Sisymbrium irio'' sò chjuchi, di culori giaddu pallidu, ragruppati in gaspi terminali.
==Ripartizioni==
''Sisymbrium irio'' hè una spezia cusmupolita, prisenti in numarosi paesi di u mondu. Omu a trova in particulari in Auropa, in Africa subrana, in Asia uccidentali, in America subrana è in Australia. 'Ssa pianta cresci di regula in ambienti disturbati tali i campi cultivati, i bordi di stradona, i tarreni abbandunati è i giardini abbandunati. Hè cunsidarata com'è una gattiva arba invadenti in certi righjoni.
''Sisymbrium irio'' hè prisenti in [[Corsica]].<ref>Jeanmonod & Gamisans (2013).</ref>
==Biulugia==
''Sisymbrium irio'' hè una pianta annuali à ciculu di vita corri. Si ripraduci par u più par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu. A fiuritura hà locu da maghju à sittembri, siont'è i cundizioni climatichi. I fiora sò inamacati da l'insetti, in particulari l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi di ''Sisymbrium irio'' sò capaci à firmà durmenti in a terra mentri parechji anni, ciò chì prupizia a so parsistenza in l'ambienti disturbati.
==Tassunumia==
''Sisymbrium irio'' hè u nomu scentificu accittatu di 'ssa spezia. Hè stata discritta par a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Frà i sinonimi di ''Sisymbrium irio'', si trova Erysimum irio, Hesperis irio è Sisymbrium uriintali.
==Cunsirvazioni==
''Sisymbrium irio'' hè una pianta cumuna è largamenti sparta, ciò chì li cunfarisci un statutu di priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Eppuri, par causa di a so capacità à culunizà prestu l'ambienti disturbati, pò divintà invadenti è nocia à a biudiversità lucali. In certi righjoni, misuri di gistioni sò missi in campu par cuntrullà a so prupagazioni è prisirvà l'ecusistemi indigeni.
==Rifarimenti==
Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) ''Flora Corsica'' (2 ed), Edisud.
==Noti==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Sisymbrium_irio ''Sisymbrium irio''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Brassicaceae]]
[[Categoria:Flora di Corsica]]
qteoaifm3abzzfvd84bln4k1k87mbex
Elbasan
0
25865
401436
399905
2026-05-15T09:21:14Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401436
wikitext
text/x-wiki
[[File:Elbasan 1.jpg|thumb|250px|right|Elbasan]]
'''Elbasan''', hè a quarta cità più grande di u [[Albania]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Albania]]
h2t9i6s41ksyi3w0ytcfoaga1sjzzwu
Coriza
0
25867
401421
399907
2026-05-15T06:40:50Z
Fausta Samaritani
15085
file, fix
401421
wikitext
text/x-wiki
[[File:Korça 02.jpg|thumb|250px|right|Coriza]]
[[File:Flag of Korçë.gif|thumb|80px|right|Bandera di Coriza]]
'''Coriza''', (in lingua albanese: ''Korça''), hè a ottesima cità più grande di l'[[Albania]].
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
[[Categoria:Albania]]
ha84c21q0otf8fmieilqu03j2lx92bw
Lepidorhombus boscii
0
25894
401399
395717
2026-05-14T16:15:07Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link
401399
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #FFEAE6"
! colspan="3" style="#FFEAE6" |
{| style="background:#FFEAE6" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FFEAE6" width="100%" |<span font-size:large;">'''U rombu taccatu'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Gallo_moteado.jpg|250px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Lepidorhombus boscii</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="#FF9999" | Classifica scentifica
|-----
| Regnu
| [[Animalia]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Chordata]]
|-----
| Classa
| [[Actinopteri]]
|-----
| Imbrancamentu
| [[Acanthopterygii]]
|-----
| Classa
| [[Percomorphaceae]]
|-----
| Ordine
| [[Pleuronectiformes]]
|-----
| Famiglia
| [[Scophthalmidae]]
|-----
| Generu
| [[Lepidorhombus]]
|-----
| align="center" bgcolor="#FF9999" colspan="2" | Nome binuminale
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Lepidorhombus boscii''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;">Antoine Risso, 1810</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Lepidorhombus_boscii_1G_2.jpg|250px]]
|-----
|}
U '''rombu taccatu''' (''Lepidorhombus boscii'') hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i [[Scophthalmidae]].
==Descrizzione==
U rombu taccatu si caratterizeghja da un corpu pianu è ovale, incù ochji situati da u latu drittu di a so testa. U so culore varieghja da brunu chjaru à grisgiognu, incù qualchì volta tacche bughje annantu à u sopra di u so corpu.
==Ripartizione==
Omu trova u rombu taccatu in l'acque di u mare Atlanticu Nordestu, in particulare à a larga di e coste di l'[[Europa]] occidentale, di a [[Nurvegia]] à a Francia. Campa di regula sopra à fondi rinosi o fangosi, à prufundità andendu da 50 à 200 metri.
''Lepidorhombus boscii'' hè prisente in acque marine di [[Corsica]].<ref>Miniconi (2017).</ref>
==Biolugia==
U rombu taccatu si nutrisce per u più di picculi crustacei, di varmi marini è di picculi pesci. Si camuffa efficacemente annantu à u fondu marinu grazia à u so culore è à a so forma, ciò chì li permette di scappà à i so predatori. A riproduzione di u rombu taccatu hà locu di veranu, è e femine diponenu i so ovi annantu à u fondu marinu.
==Tassonumia==
Parechji sinonimi di ''Lepidorhombus boscii'' sò: ''Pleuronectes boscii'' è ''Arnoglossus boscii''.
==Cunsirvazione==
U rombu taccatu hè una spezia relativamente cumuna in a so area di ripartizione, ma pò esse sottumessa à una prissione di pesca eccessiva in certe rigione. E misure di gistione durevule di e pupulazione di rombu taccatu sò dunque necessarii per garantisce a so cunsirvazione à longu andà.
==Riferimenti==
Rughjeru Miniconi, ''Parlata aghjaccina cittatina è paisana'', Ed. A Barcella, [[2017]].
==Note==
<references />
==Altri prugetti==
* [[File:Commons-logo.svg|20px|link=]] [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Lepidorhombus_boscii ''Lepidorhombus boscii''] annantu à [https://commons.wikimedia.org Wikimedia Commons].
[[Categoria:Scophthalmidae]]
[[Categoria:Ittiofauna di Corsica]]
5fl35rngye02sdmo3h7ipqnf9phy2sa
Magiari
0
26153
401394
397069
2026-05-14T16:03:57Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401394
wikitext
text/x-wiki
[[File:Map of the Hungarian Diaspora in the World.svg|destra|thumb|300px|Diaspora di i Magiari]]
I '''Magiari''', chjamati dinù '''Ungresi''' (in [[Lingua ungrese|ungrese]]: ''magyarok''), sò un gruppu etnicu originariu di l’[[Ungheria]], chì spartenu una cultura, una lingua è una storia cumuna.
Si stima ch’ellu ci sia circa 14,5 milioni di Magiari è i so discendenti in u mondu sanu, di i quali 9,6 milioni campanu in l’[[Ungheria]] attuale. Circa 2 milioni di Ungresi campanu in regioni chì appartinìanu à u [[Regnu d’Ungheria]] prima di u [[Trattatu di Trianon]] di u [[1920]], oghje spartute trà [[Sluvacchia]], [[Ucraina]], [[Rumenia]], [[Serbia]], [[Croazia]], [[Sluvenia]] è [[Austria]]. In più, ci sò cumunità impurtante di discendenti magiari in parechji altri paesi, in particulare in i [[Stati Uniti d'America|Stati Uniti]], u [[Canadà]], a [[Germania]], a [[Francia]], u [[Regnu Unitu]], u [[Cile]], u [[Sudafrica]], u [[Brasile]], l’[[Australia]] è l’[[Argentina]]. Sti gruppi formanu a diaspora magiara.
== Da vede dinò ==
* [[Ungheria]]
[[Categoria:Ungheria]]
[[Categoria:Ungrese]]
fzk9rpltjsugi2972i6cxyu88ewij5x
Gianni Matheja
0
26450
401376
400932
2026-05-14T13:57:58Z
Thebiggangwiki
28116
401376
wikitext
text/x-wiki
[[File:Gianni Matheja Frankfurt 03 2026 13.jpg|miniatura|Gianni Matheja in [[Francuforte nant'à u Menu|Frankfurt]] in u 2026]]
'''Gianni Matheja''' (natu [[14 di marzu|u 14 di marzu]] [[2005|di u 2005]] in [[Berlinu]]) hè un ghjurnalistu [[Germania|tedescu]], pruduttore di video web è studiente. Dapoi u [[2025]], hà presentatu un prugramma radiofonicu mensile nantu à Rundfunk Berlin Brandenburg è hè un reporter televisivu per u prugramma di nutizie per i zitelli ZDF ''logo!''
== Biugrafia ==
Matheja hè crisciutu in [[Berlinu]] cum'è figliolu di una mamma sola. U so babbu hè uriginariu d'Italia è hà lasciatu a famiglia quandu avia 10 anni.<ref>{{Cita libru|nome=Anne|cognome=Waak|titolo=Kümmern und Kämpfen: warum Geschlechtergerechtigkeit in Erziehung und Familie uns alle freier macht|url=https://www.google.de/books/edition/K%C3%BCmmern_und_K%C3%A4mpfen/5nx9zwEACAAJ?hl=en|ed=Goldmann|data=2023|lingua=de|ISBN=978-3-442-31703-5}}</ref> À l'età di 14 anni, hà testimuniatu contru à u so babbu in un tribunale [[Potsdam|di Potsdam]].<ref>https://krautreporter.de/politik-und-macht/4378-warum-gianni-17-fur-seine-mutter-kampft#lesen</ref> Da u 2017, hà frequentatu u Lilienthal Gymnasium in Steglitz-Zehlendorf è, in u so primu annu di scola, hà participatu à u Cuncorsu di Dibattitu di Berlinu, induve hà vintu u titulu di "Best Speaker" in un dibattitu in lingua inglese.<ref>https://lilienthal-gymnasium-berlin.de/erfolgreiche-juniors-beim-debating-contest-2018/</ref> In u 2021, hà moderatu una tavola rotonda cù i candidati diretti per a circunscrizione in a so scola per l' elezzioni federali.
== Carriera ==
[[File:2022-03-03 fff standwithukraine lukas-stratmann LS 8866.jpg|miniatura|252x252px|Gianni Matheja davanti à u Bundestag in u 2022]]
À l'età di 17 anni, Matheja hà lanciatu u so podcast.<ref name=":0">https://www.zeit.de/zett/2022-10/jugendwort-jahr-2022-jugendsprache</ref> In ghjugnu [[2022]], hà publicatu u primu episodiu di "Social Germany". In ogni episodiu, hà trattatu un tema sociopuliticu. A maiò parte di l'episodi eranu basati nantu à dibattiti attuali è prisentavanu un invitatu prominente è ancu un espertu scientificu o ghjurnalisticu. Calchì volta, e conversazioni si sò svolte ancu cù altri ghjovani.
In u 2024, Matheja hà moderatu letture cù Katja Riemann è hà cuntinuatu u so furmatu di podcast nant’à YouTube.<ref>https://www.saarbruecker-zeitung.de/app/consent/?ref=https%3A%2F%2Fwww.saarbruecker-zeitung.de%2Fsaarland%2Fsaar-pfalz-kreis%2Fhomburg%2Fhomburg-katja-riemann-mit-zeit-der-zaeune-bei-der-hombuch-2024_aid-121616379</ref> In uttrovi, in cuincidenza cù l’iniziu di i so studii, hà cuminciatu à publicà video nant’à TikTok è Instagram sottu u nome ''gianni.studiert'', chì ritrattavanu satiricamente a vita cutidiana di i studienti universitarii. In pochi mesi, avia accumulatu un totale di 200 000 seguitori nant’à e piattaforme (d’aprile 2025) è hà fattu apparizioni televisive nant’à a rivista satirica ''Extra 3'' di ARD.<ref>https://www.zeit.de/campus/2025-03/uni-memes-studium-humor-social-media</ref> I so video nant’à l’usu di ChatGPT per studià, in particulare, anu suscitatu una grande attenzione.
In maghju 2025, Matheja hà fattu u discorsu d’apertura à e ghjurnate d’infurmazione di a so università, un discorsu chì, in l’anni precedenti, era tradiziunalmente tenutu da u presidente Günther Ziegler. U so discorsu hè diventatu dopu virale nant’à i social media. Dapoi ghjugnu 2025, Matheja presenta u prugramma radiofunicu mensile ''Blue Moon'' nant’à rbb.<ref>https://www.ardsounds.de/episode/urn:ard:episode:91bd3b263f90d0ff/</ref> In dicembre, hè apparsu cum’è reporter in u prugramma di nutizie televisivu per i zitelli ''logo!'' nant’à ZDF.<ref>https://www.zdf.de/video/magazine/logo-154/gianni-weihnachtsbaumkauf-100</ref>
Matheja ùn palesa micca ciò ch'ellu studia. Hà spiegatu chì questu era per ragioni d'anonimatu in u campus.<ref>https://campusradio-mainz.de/2025/07/14/gianni-studiert/</ref> Vive in [[Berlinu]], [[Potsdam]] è Magonza.<ref>https://www.zeit.de/wissen/2026-02/universitaet-leben-alltag-uni-podcast</ref> In u 2022, ''Die Zeit'' l'hà prisentatu cum'è una di e 20 stelle nascenti di a so generazione.<ref name=":0" />
== Referenze ==
<references />
[[Categoria:Biugrafia|Matheja, Gianni]]
[[Categoria:Tedescu|Matheja, Gianni]]
f55udmbre5sar31czwyu2cwk2ea0str
Ictaluridae
0
26466
401420
399856
2026-05-15T06:36:32Z
Fausta Samaritani
15085
file
401420
wikitext
text/x-wiki
'''Ictaluridae'''.
[[File:Flathead catfish.jpg|thumb|230px|right|Ictaluridium]]
[[File:Pylodictis olivaris 104163226.jpg|thumb|230px|right|''[[Pylodictis olivaris]]'']]
;A
[[Ameiurus melas]]<br>
[[Categoria:Ictaluridae]]
kndtygc6kn7cd6v5qrurk4ch7cv4wqw
1754
0
26831
401391
401346
2026-05-14T15:52:28Z
Fausta Samaritani
15085
file
401391
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1754''' (MDCCLIV in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757|1758}}
[[File:Vernet-marseille-1754.jpg|thumb|250px|right|Vernet, ''Marseille'' (1754)]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1754] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
m7y7vwkayw6kojb4mvfos8fvhm6pwy9
1753
0
26832
401390
401349
2026-05-14T15:49:05Z
Fausta Samaritani
15085
file
401390
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1753''' (MDCCLIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756|1757}}
== Evenimenti ==
[[File:Maurice Quentin de La Tour - Portrait de Jean-Jacques Rousseau.jpg|thumb|130px|right|[[Maurice Quentin de La Tour]], ''[[Jean Jacques Rousseau]]'']]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1753] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
ah9q336rft1fb5qeclcnyhywcls77u1
1752
0
26833
401388
401348
2026-05-14T15:44:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
401388
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1752''' (MDCCLII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756}}
== Evenimenti ==
[[File:Accademia di Belle Arti di Napoli. (6739).jpg|thumb|250px|right|[[Napule]], Accademia di Belle Arti]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1752] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
95x9kt79lmpmv2pxg2h35g8u32fq1jd
401389
401388
2026-05-14T15:45:33Z
Fausta Samaritani
15085
401389
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1752''' (MDCCLII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]].
{{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1730|1740|1750|1760|1770|1748|1749|1750|1751|1752|1753|1754|1755|1756}}
== Evenimenti ==
[[File:Accademia di Belle Arti di Napoli. (6739).jpg|thumb|250px|right|[[Napuli]], Accademia di Belle Arti]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Córsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1752] Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese.
[[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]]
95q20d1tpa4jwrig8ki59yrqikjx0az
1976
0
26838
401392
2026-05-14T15:55:50Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1976
401392
wikitext
text/x-wiki
U '''1976''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXVI) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1972|1973|1974|1975|1976|1977|1978|1979|1980}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1976 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
h5xab9hkc7ey0lsv435dz2sxit3or4y
401393
401392
2026-05-14T16:01:06Z
Fausta Samaritani
15085
file
401393
wikitext
text/x-wiki
U '''1976''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXVI) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1972|1973|1974|1975|1976|1977|1978|1979|1980}}
== Eventi ==
[[File:Paris 1976 02.jpg|thumb|200px|right|[[Parigi]] in veranu 1976]]
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1976 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
5q5hiivgbhjs43w8rgknfdobr9g0qbr
Categoria:Scophthalmidae
14
26839
401397
2026-05-14T16:09:14Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401397
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Pleuronectiformes]]
0a0z97hs4lyallda60eo1sydujk5j4n
Scophthalmidae
0
26840
401398
2026-05-14T16:13:18Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401398
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Scophthalmidae'''.
=== Listinu di i Scophthalmidae ===
;L
[[Lepidorhombus boscii]]<br>
[[Lepidorhombus whiffiagonis]]<br>
[[Categoria:Scophthalmidae]]
lqvilxqo6m58vg5fzqtemjmbn7cl2hz
401400
401398
2026-05-14T16:18:30Z
Fausta Samaritani
15085
file
401400
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Scophthalmidae'''.
[[File:Psetta maxima Luc Viatour.jpg|thumb|250px|right|''[[Psetta maxima]]'']]
=== Listinu di i Scophthalmidae ===
;L
[[Lepidorhombus boscii]]<br>
[[Lepidorhombus whiffiagonis]]<br>
[[Categoria:Scophthalmidae]]
lnettcrsnj1942z8xdzgxocvgq84ehb
Categoria:Laniidae
14
26841
401407
2026-05-14T17:18:41Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401407
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Passeriformes]]
181aum5wyas70jwwrln5mj9gtodgogp
Laniidae
0
26842
401408
2026-05-14T17:23:29Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
401408
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Laniidae'''.
=== Listinu di i Laniidae ===
;L
[[Lanius isabellinus]]<br>
[[Lanius minor]]<br>
[[Lanius senator]]<br>
[[Categoria:Laniidae]]
drkgp1nwzummr7a971bza2ff0ryy6u7
401409
401408
2026-05-14T17:27:29Z
Fausta Samaritani
15085
file
401409
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Laniidae'''.
[[File:Taking Off (24924434764).jpg|thumb|250px|right|Laniide]]
=== Listinu di i Laniidae ===
;L
[[Lanius isabellinus]]<br>
[[Lanius minor]]<br>
[[Lanius senator]]<br>
[[Categoria:Laniidae]]
t8ievzdmp37nt2bt8gw0i64ydi2dnf8
1977
0
26843
401412
2026-05-14T17:49:58Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1977
401412
wikitext
text/x-wiki
U '''1977''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXVII) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1973|1974|1975|1976|1977|1978|1979|1980|1981}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1977 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
lzx1hpdlgvo6rdq35tjuxhwfm967taa
401413
401412
2026-05-14T17:56:42Z
Fausta Samaritani
15085
file
401413
wikitext
text/x-wiki
U '''1977''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXVII) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1973|1974|1975|1976|1977|1978|1979|1980|1981}}
== Eventi ==
[[File:Paris. La Pagode (3).jpg|thumb|180px|right|[[Parigi]], a Pagoda (1977)]]
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1977 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
t7zcip7uapfwyb779tkxrjex3mpw9bj
1978
0
26844
401427
2026-05-15T06:56:47Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1978
401427
wikitext
text/x-wiki
U '''1978''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXVIII) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1974|1975|1976|1977|1978|1979|1980|1981|1982}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1978 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
aed6wj40wd5pynvp0bzq6gnby4m6y0s
1979
0
26845
401428
2026-05-15T07:00:09Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1979
401428
wikitext
text/x-wiki
U '''1979''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXIX) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1975|1976|1977|1978|1979|1980|1981|1982|1983}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1979 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In Còrsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
imb84e99pwok28walqwpab41y5j9qqp
Phalacrocoracidae
0
26846
401429
2026-05-15T08:53:20Z
Fausta Samaritani
15085
pagina nova
401429
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Phalacrocoracidae'''.
=== Famuglia di i Phalacrocoracidae ===
;M
[[Margonu]]<br>
;P
[[Phalacrocorax carbo]]<br>
[[Categoria:Phalacrocoracidae]]
2s697lag2bxwfiaqcz7oio7f8ht5loo
401430
401429
2026-05-15T08:57:07Z
Fausta Samaritani
15085
file
401430
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Phalacrocoracidae'''.
[[File:Cormoran.de.bougainville1.jpg|thumb|250px|right|Cormoranu]]
=== Famuglia di i Phalacrocoracidae ===
;M
[[Margonu]]<br>
;P
[[Phalacrocorax carbo]]<br>
[[Categoria:Phalacrocoracidae]]
tfxlj9ee4w4ywjj0yw53kmzxccpozol
401431
401430
2026-05-15T08:58:16Z
Fausta Samaritani
15085
fix
401431
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Phalacrocoracidae'''.
[[File:Cormoran.de.bougainville1.jpg|thumb|200px|right|Cormoranu]]
=== Famuglia di i Phalacrocoracidae ===
;M
[[Margonu]] (''Gulosus aristotelis'')<br>
;P
[[Phalacrocorax carbo]]<br>
[[Categoria:Phalacrocoracidae]]
48kthl727stu7cll0nadgtbesj19fle
1980
0
26847
401439
2026-05-15T09:29:39Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1980
401439
wikitext
text/x-wiki
U '''1980''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXX) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1976|1977|1978|1979|1980|1981|1982|1983|1984}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1980 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
8e6h8w2myu4snh6cnom8u65gqqc1bbe
401440
401439
2026-05-15T09:38:07Z
Fausta Samaritani
15085
file
401440
wikitext
text/x-wiki
U '''1980''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXX) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1950|1960|1970|1980|1990|1976|1977|1978|1979|1980|1981|1982|1983|1984}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1980 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
Jean Paul Sartre 1967.2.jpg|<small>[[Jean-Paul Sartre]] ([[Parigi]], [[21 di ghjugnu]] [[1905]] – [[15 di aprile]] 1980)</small>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
2udd84kb32ao435izth2whyuqnm1pl6
1981
0
26848
401441
2026-05-15T11:37:57Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1981
401441
wikitext
text/x-wiki
U '''1981''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXI) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1977|1978|1979|1980|1981|1982|1983|1984|1985}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1981 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
pza452di1clrxjuih18i28yjoapety0
1982
0
26849
401442
2026-05-15T11:39:44Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1982
401442
wikitext
text/x-wiki
U '''1982''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXII) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1978|1979|1980|1981|1982|1983|1984|1985|1986}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1982 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
13xz7g2ynsvtqakqgo29emvivgkn0q0
1983
0
26850
401443
2026-05-15T11:41:21Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1983
401443
wikitext
text/x-wiki
U '''1983''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXIII) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1979|1980|1981|1982|1983|1984|1985|1986|1987}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1983 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
g6s0f9ogsw1rdnhzaeg4e485fh3elwx
1984
0
26851
401444
2026-05-15T11:43:05Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1984
401444
wikitext
text/x-wiki
U '''1984''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXIV) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1980|1981|1982|1983|1984|1985|1986|1987|1988}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1984 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
850pey13ef4k4nkfqymztpv45k69rze
1985
0
26852
401445
2026-05-15T11:46:23Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1985
401445
wikitext
text/x-wiki
U '''1985''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXV) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1981|1982|1983|1984|1985|1986|1987|1988|1989}}
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1985 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
n6mxm9gr9ayzthgk7oqjgvzzlozl097
401446
401445
2026-05-15T11:53:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
401446
wikitext
text/x-wiki
U '''1985''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXV) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1981|1982|1983|1984|1985|1986|1987|1988|1989}}
[[File:STS-51-I crew.jpg|thumb|200px|right|[[STS-51]]] (1985)]]
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1985 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
bowmcw6nl1dc0hj1vs2uzc7q8dnvyq3
401447
401446
2026-05-15T11:54:17Z
Fausta Samaritani
15085
401447
wikitext
text/x-wiki
U '''1985''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXV) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1981|1982|1983|1984|1985|1986|1987|1988|1989}}
[[File:STS-51-I crew.jpg|thumb|200px|right|[[STS-51]] (1985)]]
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1985 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
9czon72qc1sj8meb8lh1p3s4q4poviy