Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.6
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Cignali
0
1339
403469
402781
2026-06-12T17:21:01Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
403469
wikitext
text/x-wiki
{| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4"
! colspan="3" style="background:#FF9999" |
{| style="background:#FF9999" align="center" width="100%"
| padding=0px|
! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U cignali'''</span>
| padding=0px|
|}
|-----
| colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wild Boar rubbing.jpg|300px]]
|-----
! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Sus scrofa</span>
|-----
! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]]
|-----
| Regnu
| ''[[Animalia]]''
|-----
| Divisioni
| ''[[Chordata]]''
|-----
| Classa
| ''[[Mammalia]]''
|-----
| Ordini
| ''[[Artiodactyla]]''
|-----
| Famiglia
| ''[[Suidae]]''
|-----
| Genaru
| ''[[Sus]]''
|-----
| align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]]
|-----
| align="center" colspan="2" | ''Sus scrofa''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1753</span>
|-----
| align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Wild Boar frontal.jpg|300px]]
|-----
|}
U '''cignali''', o '''cignale''' o '''singhjar''' ('''''Sus scrofa''''') hè un [[mammiferu]] chì faci parti di a famiglia di i [[Suidae]]. Si trova in tutti i cuntinenti: in [[Auropa]], in [[Asia]], in u nordu di l'[[Africa]], in America suttana è suprana. U cignali stà piuttostu in i furesti è in i machji, ind'eddi ci sò l'ochji d'acqua.
[[File:Sus scrofa 1 - Otter, Owl, and Wildlife Park.jpg|left|thumbnail|250px|Una lovia incù quattru purcastri]]
L'adultu hè longu (da u capu à a coda) 90 à 170 cm. U masciu hè altu 60 à 110 cm, inveci a femina hè appena menu alta : da 55 à 90 cm. U pesu mizanu di u cignali hè 130 kilò. Ma u cignali masciu pesa da 30 à 300 kilò. A lovia, u cignali femina, pesa da 30 à 90 kilò. A coda varieghja da 15 à 30 cm. U cignali pò campà sin'à deci anni. U pilamu di i ghjovani cignali, i purcastri, hè sainatu giaddu. À u capu di cinqui o sei mesa, diventa russicciu, eppo finalmenti brunu. U pelu hè niricciu ind'è l'adultu, spessu è duru, abbastanza longu. U pelu di u cignali vechju diventa grisgiu. Ind'è u masciu, i [[denti di l'ochji]] sò più longhi è sò chjamati i [[sanna|sanni]].
Hè raru di veda u cignali di ghjornu, chì ùn esci da a i rimmissi cà à l'abrugata è di notti. Ci vedi pocu u cignali. Si servi dinò di u so grugnulu par tuccà. Corri lestu u cignali: insin'à 70 km à l'ora.
U cignali hè unnivoru, ma parti è più di u so cibu sò pianti. Li piacini mori i castagni, i noci, i fica, a [[ghjandi]], ma dinò i [[funzu|funzi]], i [[pomu|poma]] è a [[biada]]. Ma manghja ancu i radichi, i graneddi. Manghja ancu i varma, i mignoculi, l'aciartuli, i picculi aceddi, l'insetti, i ranochji, o i cadavari di bestii, et cetara.
Accadi à spessu chì u cignali fessi i disguasti. Chì u cignali ruma, è vultulieghju a terra, circhendu radichi o mignoculi. Ci sò i disguasti quandu 'ssi rumati sò fatti in ortu o in i loca cultivati.
U cignali adultu è vechju si ni stà solu. Ma i lovii si ni stani incù i purcastri è i ghjovani. I cignalotti inveci si ni stani in picculi bandi.
I cignala s'accuppiani quandu a lovia hè imburrita, d'[[uttrovi]] à [[ghjinnaghju]], ma u più suventi di [[nuvembri]] o di [[dicembri]]. A gestazioni dura quindici sittimani. Ci hè una curpata à l'annu ind'è u cignali. A lovia purciddeghja in un agrottu fattu di frascona. Nascini i purcasti da [[frivaghju]] à [[ghjunghju]], ma piuttostu da [[marzu]] à [[maghju]]. I purcastri sò sainati giaddi. A curpata di a lovia hè in generali di 3 à 6 [[purcastru|purcastri]], u massimu essendu 10.
== In Corsica ==
[[File:Wild Boar Habbitat 2.jpg|left|250px|thumbnail|U cignali in a pantaniccia]]
[[File:Sus.scrofa.tracks.on.snow.jpg|thumbnail|right|200px|A zampata di u cignali in a nevi]]
U cignali hè mori cumunu in [[Corsica]]. Hè chjamatu ''singhjari'' in u sartinesu è à Portivechju. A sottuspezia di cignali prisenti in Corsica hè: ''[[Sus scrofa sardous]]'', una sottuspezia di cignali chì hè specifica di a Corsica è di a [[Sardegna]]. U cignali corsu t'hà u grugnu è u capu menu grossi cà u cignali cumunu in [[Auropa]]. Sò schersi in [[Corsica]] i cignali di più di nuvanta kilò. Ci hè dinò menu purcastri (1 à 5) ind'è u cignali corsu. Ci hè ancu una diffarenza genetica, chì u cignali corsu t'hà 38 crumusomi, com'è u [[porcu]] è u cignali d'[[Asia]]. U cignali cumunu in [[Auropa]] inveci, t'hà 36 crumusomi (Franceschi & Dubray 1987).
A caccia di u cignali hè mori pupulari in [[Corsica]]. A cacciamossa o battuta si faci da l'apartura da a caccia insin'à a sarratura, da mezu [[aostu]] à [[ghjinnaghju]]. Si stima chì si tomba circa 10000 cignali à l'annu in i battuti.
U cignali hè prisenti in l'isula sana, ma hè più abbundanti in i machjona cà in i furesti. In a [[Costa uriintali]], ci hè menu cignala cà in altrò.
À spessu, i cignali sò cruciati incù i porchi mansi. Difatti, i [[sionu|sioni]] (ancu chjamati razzoni) sò abbastanza numarosi. In 1982, si stimava chì ci era circa 60% di sioni in a pupulazioni tutali cignalina in Corsica (Franceschi & Dubray 1987). I sioni sò più maiori cà i cignali. Sò dinò menu salvatichi cà i cignali è accadi ch'eddi s'avvicinessini di i paesi è ch'eddi andessini ancu in i ruminzulaghji par manghjà.
== Rifarenzi ==
- Franceschi, Paulu & Dubray ''U cignale'' in ''I mammiferi di Corsica'', [[Parcu Naturale di Corsica]], 1987 (in francesu).<br>
- Salotti, Michela & Pergola Pasqualina, [http://www.crdp-corse.fr/index.php] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20090926164926/http://www.crdp-corse.fr/index.php |date=2009-09-26 }} ''ressources-documentation/ressources-numeriques/ouvrages-a-telecharger/animali-salvatichi-di-corsica Animali salvatichi di Corsica, U cignale''/<br>
== Liami ==
* [http://adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100709203400/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/acacciaincorsica3.html |date=2010-07-09 }} A caccia in Corsica, [[Arnestu Papi]], 1987, [[Adecec]]]
== Da veda dinò ==
- u [[porcu]]<br>
- u [[sionu]]<br>
[[Categoria:Mammiferi di Corsica]]
[[Categoria:Suidae]]
li3dufj8qnmi7yya3k82w7lv1pr4f0o
Nordu
0
6130
403464
370725
2026-06-12T16:56:10Z
Fausta Samaritani
15085
file
403464
wikitext
text/x-wiki
[[File:Rosa dos Ventos dsfdfdsdsaljdl.jpg|thumb|right|250px|I punti cardinali]]
[[File:Earth's northern hemisphere with sea ice and clouds.jpg|thumb|250px|right|Emisferu Nordu di a [[Terra]]]]
U '''Nordu''' hè unu di i quattru punti cardinali.
== Discrizzioni ==
== Liami ==
{{Punti cardinali}}
[[Categoria:Punti cardinali]]
[[da:Kompasretning#Nord]]
4bxtty8ou5aq9ld704x0zpl8mhlpp12
Template:Cumuna di Cismonte
10
7014
403467
384534
2026-06-12T17:13:05Z
Fausta Samaritani
15085
403467
wikitext
text/x-wiki
{| style="clear:both; margin-top:.5em; text-align:center" width="100%" class="toccolours itwiki_template_toc"
| [[Image:Flag of Corsica.svg|45px|Bandera di a Corsica]]
| style="background-color:#ccccff; color:black" width="100%"| '''E cumune di [[Cismonte]]'''
| [[Image:Flag of Corsica.svg|45px|Bandera di a Corsica]]
|-
| colspan="3" style="font-size:90%"|
[[A Casalta d'Ampugnani]] -
[[A Costa]] -
[[A Croce]] -
[[A Crucichja]] -
[[A Mazzola]] -
[[A Munacia d'Orezza]] -
[[A Nuvale]] -
[[A Parata]] -
[[A Penta di Casinca]] -
[[A Penta è Acquatella]] -
[[A Petra Curbara]] -
[[A Petra Serena]] -
[[A Petra di Verde]] -
[[A Pieve]] -
[[A Porta]] -
[[Sarra di Fiumorbu|A Sarra di Fiumorbu]] -
[[A Stazzona]] -
[[A Vallica]] -
[[A Venzulà]] -
[[A Vulpaiola]] -
[[Aghjone]] -
[[Aiti]] -
[[Alandu]] -
[[Albertacce]] -
[[Aleria]] -
[[Algaghjola]] -
[[Altiani]] -
[[Alzi]] -
[[Ampriani]] -
[[Antisanti]] -
[[Aregnu]] -
[[Ascu]] -
[[Avapessa]] -
[[Barbaghju]] -
[[Barghjana]] -
[[Bargudè]] -
[[Barrettali]] -
'''[[Bastìa]]''' -
[[Bigornu]] -
[[Biguglia]] -
[[Bisinchi]] -
[[Brandu]] -
[[Bustanicu]] -
[[Cagnanu]] -
[[Calacuccia]] -
[[Calenzana]] -
[[Calvi]] -
[[Cambia]] -
[[Campana]] -
[[Campi]] -
[[Campile]] -
[[Campitellu]] -
[[Canale di Verde]] -
[[Canari]] -
[[Canavaghja]] -
[[Carchetu è Brusticu]] -
[[Carpinetu]] -
[[Carticasi]] -
[[Casabianca]] -
[[Casamacciuli]] -
[[Casanova]] -
[[Casevechje]] -
[[Castellu di Rustinu]] -
[[Castifau]] -
[[Castiglione]] -
[[Castineta]] -
[[Castirla]] -
[[Cinturi]] -
[[Cervioni]] -
[[Chisà]] -
[[Chjatra]] -
[[Corbara]] -
[[Corscia]] -
[[Corti]] -
[[E Muracciole]] -
[[E Piazzole]] -
[[E Valle d'Alisgiani]] -
[[E Valle d'Orezza]] -
[[E Valle di Campoloru]] -
[[E Valle di Rostinu]] -
[[E Ville di Parasu]] -
[[E Ville di Petrabugnu]] -
[[Erbaghjolu]] -
[[Erone]] -
[[Ersa]] -
[[Felge]] -
[[Ferringule]] -
[[Ficaghja]] -
[[Fughjuchja]] -
[[Furiani]] -
[[Galeria]] -
[[Gavignanu]] -
[[Ghisoni]] -
[[Ghisunaccia]] -
[[Ghjucatoghju]] -
[[Ghjuncaghju]] -
[[I Cateri]] -
[[I Perelli]] -
[[I Piazzali]] -
[[I Prunelli di Casacconi]] -
[[I Prunelli di Fiumorbu]] -
[[L'Isulacciu di Fiumorbu]] -
[[L'Olmu]] -
[[L'Ortale]] -
[[Lama]] -
[[Lanu]] -
[[Lavatoghju]] -
[[Lentu]] -
[[Linguizzetta]] -
[[Lìsula]] -
[[Loretu di Casinca]] -
[[Lozzi]] -
[[Lucciana]] -
[[Lumiu]] -
[[Luri]] -
[[Matra]] -
[[Meria]] -
[[Merusaglia]] -
[[Moita]] -
[[Moltifau]] -
[[Montegrossu]] -
[[Muratu]] -
[[Mursiglia]] -
[[Muru]] -
[[Nessa]] -
[[Nonza]] -
[[Nucariu]] -
[[Nuceta]] -
[[Nuvella]] -
[[Ochjatana]] -
[[Ogliastru]] -
[[Olcani]] -
[[Oletta]] -
[[Olmeta di Capicorsu]] -
[[Olmeta di Tuda]] -
[[Olmi è Cappella]] -
[[Omessa]] -
[[Ortiporiu]] -
[[Palasca]] -
[[Pancheraccia]] -
[[Patrimoniu]] -
[[Pedicorti di Gaghju]] -
[[Pedicroce]] -
[[Pedigrisgiu]] -
[[Pedipartinu]] -
[[Peru è Casevechje]] -
[[Petralba]] -
[[Pianu]] -
[[Pigna]] -
[[Pinu]] -
[[Pioghjola]] -
[[Piupetta]] -
[[Porri]] -
[[Quercitellu]] -
[[Rapaghju]] -
[[Rapale]] -
[[Riventosa]] -
[[Ruglianu]] -
[[Rusiu]] -
[[Ruspigliani]] -
[[Rutali]] -
[[San Damianu]] -
[[San Fiurenzu]] -
[[San Gavinu d'Ampugnani]] -
[[San Gavinu di Fiumorbu]] -
[[San Gavinu di Tenda]] -
[[San Ghjulianu]] -
[[San Ghjuvanni di Moriani]] -
[[San Lurenzu]] -
[[San Martinu di Lota]] -
[[San Niculaiu]] -
[[Sant' Andria di Boziu]] -
[[Sant' Andria di u Cutone]] -
[[Sant' Antoninu]] -
[[Santa Lucia di Mercuriu]] -
[[Santa Lucia di Moriani]] -
[[Santa Maria di Lota]] -
[[Santa Maria di u Poghju]] -
[[Santa Riparata di Balagna]] -
[[Santa Riparata di Moriani]] -
[[Santu Petru di Tenda]] -
[[Santu Petru di Venacu]] -
[[Scata]] -
[[Scolca]] -
[[Sermanu]] -
[[Siscu]] -
[[Sorbu è Occagnanu]] -
[[Soriu]] -
[[Soveria]] -
[[Speloncatu]] -
[[Tagliu è Isolacciu]] -
[[Talasani]] -
[[Tallone]] -
[[Tarranu]] -
[[Tocchisi]] -
[[Tominu]] -
[[Tralonca]] -
[[U Borgu]] -
[[U Castellà di Casinca]] -
[[U Castellà di Mercuriu]] -
[[U Favalellu]] -
[[U Felicetu]] -
[[U Lugu di Nazza]] -
[[U Monte]] -
[[U Mucale]] -
[[U Munticellu]] -
[[U Musuleu]] -
[[U Ped'Orezza]] -
[[U Petricaghju d'Alisgiani]] -
[[U Petrosu]] -
[[U Pianellu]] -
[[U Poghju di Nazza]] -
[[U Poghju d'Oletta]] -
[[U Poghju di Vènacu]] -
[[U Poghju è Marinacciu]] -
[[U Poghju è Mezzana]] -
[[U Pratu di Ghjuvellina]] -
[[U Prunu]] -
[[U Pulverosu]] -
[[U Salgetu]] -
[[U Serraghju]] -
[[U Silvarecciu]] -
[[U Sulaghju]] -
[[U Vescuvatu]] -
[[Upulasca]] -
[[Urtaca]] -
[[Vallecalle]] -
[[Velone è Ornetu]] -
[[Verdese]] -
[[Vignale]] -
[[Vintìsari]] -
[[Vivariu]] -
[[Vizzani]] -
[[Zàlana]] -
[[Ziglia]] -
[[Zùani]]
|}<noinclude>
[[Categoria:Mudellu]]
</noinclude>
22dx2a7islb6rsfmcguqfv6598rthgw
Ficu
0
11749
403490
394669
2026-06-13T10:32:47Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
403490
wikitext
text/x-wiki
[[Image:Fig.jpg|thumb|200px|right|U ficu]]
[[File:Fig (Ficus carica) fruits.jpg|thumb|200px|]]
[[File:Bagt figen med lavendelhonning (4983868866).jpg|thumb|200px|Fichi cotti cù u meli]]
U '''ficu''' hè u fruttu di a [[fica]], un arburi di a famiglia di i [[Moraceae]].
== Citazioni ==
U ficu hè mintuvatu à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in i sprissioni:<br>
- ''cambià fica par sorbi'',<br>
- ''parè un ficu pinciulescu'',<br>
- ''ùn valè un ficu'': ''ùn vale un ficu!''<br>
è in i pruverbii:<br><br>
- ''Fichi è moglie caccianu e voglie''.<br>
- ''I fichi quand'elli venenu, è l'uva quand'ella passa''.<br>
- ''Cun un ficu, faci un amicu''.<br>
- ''Manghjatu u ficu, persu l'amicu''.<br>
- ''Minestra è fichi, facenu latte''.<br>
- ''Tantu spunta fichi, tantu ni tratta''.<br>
==Da veda dinò==
* u [[fiuronu]]
==Rifarenzi==
- Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, 1984
- [http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/afrutta.html ''A Frutta'', Adecec, Lessicu].<br> {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20100329120431/http://www.adecec.net/adecec-net/lexiques/afrutta.html |date=2010-03-29 }}<br>
- Ciavatti, Petru (dir. redazzione) Dizziunariu ''U Muntese'', 1984, Albiana.<br>
[[Categoria:Fruttu]]
[[Categoria:Moraceae]]
gzpw5k798trk58xqzo5gufoi8ls96oy
Butria
0
12103
403492
371590
2026-06-13T10:39:31Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
403492
wikitext
text/x-wiki
Una '''butria''' hè un locu ind'eddu ci hè l'acqua è a cianga guasgi tuttu l'annu.
==In Corsica==
Accadi di truvà a ''bùtria'' in a tupunimia corsa. Par esempiu, in ''U Butrionu'', annantu à a cumuna di [[Coti è Chjavari]].
== Liami ==
* [http://www.matinalatina.com/dizziunariu/dizziu_fiche_mot.php?p=B%F9tria Matina Latina, Dizziunariu, Bùtria.
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
hgy5guv2c2ltjibvkomxsoivh8nma7p
Battaglia di Alalia
0
12586
403462
402753
2026-06-12T16:08:20Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
403462
wikitext
text/x-wiki
A '''battaglia d'Alalia''' (ancu chjamata ''battaglia di u mare Sardu'')<ref>'Ss'articulu pruvene in parte o in tutalità da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> hè statu un scontru navale chì si svolse trà i rifugiati grechi di [[Focea]], chì s'eranu cullucati in [[Alalia]] per sfughje à a prissione militare di [[Ciro II di Persia|Ciro u Grande]], è una cualizione di [[Cartaginese]] è [[Etruschi]]. Ebbe cum'è teatru u [[Mari Tirrenu]], prubabilmente trà a [[Corsica]] è a [[Sardegna]], in una data chì a sturiugrafia situeghja trà u [[541 a.C.|541]] è u [[535 a.C.]], incù una prubabile priferenza per a datazione più bassa.
Nonustante a vittoria, ottinuta à caru prezzu da i Focei d'occidente - una [[vittoria cadmea]], sicondu a definizione d'[[Erodutu]] - a battaglia inghjinnò un arrestu pluridecennale in l'espansione mercantile greca in u [[Mare Tarraniu]] occidentale.
I rapporti priviligiati di l'Etruschi incù l'aria [[celti]]ca di l'[[Europa]] cintrale, ebbenu dopu un rollu diterminante in a fasa evolutiva è u spannamentu ch'è a [[Celti|civiltà celtica]] travirsava, à cavallu trà u [[VI sèculu a.C.|VI]] è u [[V sèculu a.C.]], in u passaghju da a [[Cultura di Hallstatt|''facies'' hallstattiana]] à a [[Cultura di A Tène|cultura lateniana]] pusteriore.
I sviluppi chì suvitonu vissenu traccià si duie sfere distinte d'influenza pulitica, greca è punica, annantu à i mari è annantu à a terra di a [[penisula italica]]: à l'internu di 'ss'equilibrii saria avvinuta l'incubazione è l'ascesa d'un novu sughjettu puliticu, a putenza emergente di [[Roma antica|Roma]].
A ricunquista di l'egemunia greca annantu à u [[Mari Tirrenu]] duverà aspittà più d'un mezu seculu: a [[battaglia di Cuma (474 a.C.)|battaglia navale di Cuma]] vinta da i [[Siracusa|siracusani]] in u [[474 a.C.]], darà un duru colpu à u [[talassocrazia|duminiu navale]] è à e mire espansive di l'[[Etruschi]], indibulendu ne u cuntrollu annantu à Roma è annantu à e vie cummerciale versu a Campania etrusca.
Malgradu l'evvenimenti successivi, cumpresa a [[battaglia d'Imera (480 a.C.)|scunfitta di i cartaginesi à Imera]], firmarà invece sempre apertu u nodu di l'attriti trà e duie residue sfere d'influenza in [[Sicilia]] è in u mare terraniu occidentale, chì mancu una fasa pluriseculare di [[Guerre grecu-puniche|cunflittualità grecu-punica]] ùn riiscirà micca à risolve. Tuccherà à Roma u scopu di cancellà di manera definitiva u pesu è l'ingerenza cartaginese, affirmendu incù forza a so vucazione marittima propria. À a fine di e [[guerre puniche]] quellu spaziu geugraficu, da sempre cuntistatu, diventerà sempre di più, da u puntu di vista rumanu, un ''Mare Nostrum''.
== Cuntestu storicu ==
=== A talassocrazia Focea in u mediterraniu occidentale ===
U periodu à cavallu trà u [[VII sèculu a.C.|VII]] è u [[VI sèculu a.C.]] assiste à u consolidu di l'egemunia focea in e strade di u Mediterraniu occidentale è di l'[[Oceanu Atlanticu]], da e [[culonne d'Erculu]] à u regnu [[Tartesso|tartessicu]] di [[Argantonio]].
==== Strade focee ====
Erodutu (I, 163) ci informa ch'è i Focei funi i primi trà l'[[Elleni]] à sperimintà e longhe strade finu à l'[[Oceanu Atlanticu]].<ref>[[Erodutu]], ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]'', [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 163]{{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}.</ref> U so successu fù divutu<ref>Georges Vallet, François Villard, ''Les Phocéens et a fondation de Hyélè'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 169.</ref> à a sustituzione di e rutonde nave mercantile, di e quale e strade eranu assai cundiziunate da i venti, incù e più agili è rapidi navi da guerra, e [[pentecontere]], chì, à a forza di i venti, aghjunghjianu a putenza d'una cinquantina di remadori chì pudianu dopu mette in opera, s'ellu era nicessariu, tuttu u so putinziale offensivu per fà fronte à avversità esterne, ancu d'origine [[pirataria|piratesca]].
==== Cummerci è pirataria ====
Erodutu ùn si pronunzia micca di manera esplicita annantu à l'interessi chì cundussenu i Focei à intraprende ste longhe è avvinturose navigazione. Nonustante l'usu di nave di guerra, hè puru induvitevule chì fusse per u più essenziale u scopu cummerciale, rispettu à quellu piratescu.<ref>Georges Vallet, François Villard, ''Les Phocéens et a fondation de Hyélè'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 170.</ref> Un puntu annantu à u quale hè d'accordu tutta a tradizione pustiriore ùn manca micca di sottulinià cum'è, s'è necessariu, i Focei ùn lascionu micca sfughje l'occasione d'azzione piratesche, cum'è ci riporta [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]<ref>[[Pompeo Trogo]], ''Epitome di [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]'', [http://www.attalus.org/translate/justin7.html#43.3 XAIII.3.5] {{en}} annantu à attalus.org.</ref> o u stessu Erodutu, sia in u VI sèculu a.C. in seguitu à l'abbandonu di [[Focea]] dopu à a [[imperu persiana|cunquista di i persiani]] [[achemenidi]], sia in u [[V sèculu a.C.|V]], dopu à a [[battaglia di Lade]] è u fine di a [[rivolta ionia]].<ref>[[Erodutu]], ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}erodoto/storieVI.html VI, 17.</ref> è u casu di u [[strategu]] [[Dionisio di
Focea]] chì, dopu à a [[battaglia di Lade|scunfitta navale à Lade]] di u [[494 a.C.]], previdendu l'imminente disfatta di a [[rivolta ionia]], si trasfurmò in piratu à u principiu incù un'incursione offensiva contru à a [[Fenicia]] è poi, in i mare di [[Sicilia]], incù sistematiche azzione contru à naviganti cartaginesi è etruschi, ma salvaguardendu l'interessi Grechi. St' episodiu s'insirisce frà altru in un cuntestu puliticu bellu pricisu, quellu clima di unità [[siceliota]] ritruvata, sottu a spinta di [[Siracusa]], contru à a cunvirgenza etrusca-punica in u Mari Tirrenu.<ref>[[Mauro Cristofani]] (à cura di), ''L'Etruschi. una nova
imaghjine'', p. 46).</ref> U stessu Erodutu, in un antru passu,<ref>''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it]erodoto/storieI.html I, 165. {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}.</ref> ùn face micca ch'è cunfirmà a timibule impresa cummerciale focea, chì dete mutivu à i [[Chio (isula)|Chioti]] di rifiutà a so vendita di quellu agglomeratu d'isulelle chjamate [[Oinousses|Enusse]].
==== Fundazione di Marseglia è di l'areale cummerciale d'Alalia ====
Intornu à u [[600 a.C.]] ci fù a fundazione di a culonia greca di [[Massalia]]. Pare eppuri<ref>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 56.</ref> chì i rapporti incù l'Etruschi, in sta prima fasa, si fussenu mantenuti pacifichi.
Intornu à u [[565 a.C.|565]]-[[563 a.C.]], i Focei avianu rinfurzatu e so pusizione incù a criazione d'un areale culuniale in i circondi d'[[Alalia]] (l'attuale [[Aleria]]), occupendu un situ strategicu postu annantu à a costa orientale tirrenica di a [[Corsica]], in cuncurrenza diretta incù i scali marittimi di a costa etrusca. Si trattava, sicondu parechje litture d'origine erudutea, d'una ripresa in manu, o d'un restauru d'un preesistente insidiamentu di soiu.<ref>Georges Vallet, François Villard, ''"Les Phocéens et a fondation de Hyélè"'', in ''Velia è i Focei in Occidente'', p. 183.</ref>
=== Rapporti incù l'Etruschi ===
Eppuru quest'ultimu evvenimentu ùn cumpromisse micca i rapporti incù l'Etruschi, prubabilmente<ref name = Prayon55>Friedhelm Prayon, ''I Etruschi'', p. 55.</ref> perchè a fundazione di l'areale cummerciale ùn duvite micca interfirisce annantu à i preesistente traffichi cummerciali etruschi diretti à i sbocchi mercantile vicinu à a [[valle di u Rodanu]]. L'origine di sti cummerci, chì avianu cum'è interlocutrice a sucità celtica, pò esse datata almenu à l'ultimi dicennii di u [[VII sèculu a.C.]], sicondu i ritruvamenti di Marseglia è di l'[[furtezza di cullina|oppidum celticu]] di [[Oppidum di Saint-Blaise|Saint Blaise]] ([[Bouches-du-Rhône]]), finu à [[Avarico]]<ref name = Prayon53>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 53.</ref> (in [[Gallia]] cintrale, l'oghjinca [[Bourges]]) chì anu ristituitu [[buccheri]] è [[anfure]] [[vinu|vinarie]].<ref> Dopu à a fundazione di Massalia, l'impurtazione etrusche in [[Gallia]] ebbenu piuttostu una crescita, in parallelu à ciò chì cuncirnò, in modu più prividibule, i produtti d'origine greca.<ref name = Prayon54>Friedhelm Prayon, ''L'Etruschi'', p. 54.</ref> Cusì, ùn hè micca raru di truvà [[fibule]] metalliche, ma ancu vasi in [[bronzu]] di fattura etrusca à mezu à e grande tombe à camera, cum'è u famosu [[crateru di Vix]], in [[Burgogna]], in a [[tomba di Vix]], u tumulu di a principessa gallica omonima.
=== Rapporti incù Cartagine ===
Era differente a situazione di i rapporti incù i Fenici chì, in cuncurrenza incù i Focei annantu à e strade occidentale è in u Mare Tirrenu, funu custretti à annessà si [[Ibiza (isula)|Ibiza]] è à stabilisce ci una culonia intornu à u [[540 a.C.]]<ref>Ghjuvanni Garbini, ''I Fenici in u Mediterraniu occidentale finu à u [[V seculu a.C.]]'', ''op. cit.'', p. 128. Hè stata smintita da i ritruvamenti archeulogichi l'infurmazione arricata ci da [[Diodoru Sicilulus]] [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/è/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/5à*.html#16 V, 16, 2-3]) riguardu à una fundazione cartaginese diretta di a culonia in u [[654 a.C.]] A culonia d'Ibiza fù fundata infatti,à a stessa epica, da culoni pruvinenti da [[Cadice]].</ref> Si riproduce cusì una tipica dinamica di l'irradiazione di i Fenici chì, da l'iniziale debule friquenze à fine di cummerciu, si vissenu custretti à orientà si versu forme pièu durevule d'insidiamentu, in riazzione à u culunialismu grecu, caratterizatu da l'occupazione è l'usu stabile di u territoriu.
=== Rifundazione d'Alalia ===
Più dopu, azzizzati da i [[Persiani]] di [[Ciro II di Persia|Ciro u Grande]], i Focei abbandunonu a so cità d'origine andendu à rinfurzà intornu à u [[545 a.C.]] o pocu dopu l'areale cummerciale d'Alalia.<ref> [[Massimu Pallottino]], ''[[Etrusculugia]]'', p. 161.</ref> E cunsequenze di stu muvimentu fubbenu nutevule: l'insirimentu di i rifugiati [[Anatulia|anatolichi]] marcò a trasfurmazione d'un insidiamentu cummerciale in una vera è propria [[polis|cità]], assumendu i
significatu d'un attu di fundazione, incù l'instaurazione di santuarii dedicati è a migrazione di i culti di a mammapatria.
=== Rumpitura di l'equilibrii incù l'Etruschi è i Cartaginesi ===
Ma quessa, sicondu a tistimunianza d'[[Erodutu]],<ref>''[[Storie (Erodutu)|Storie]]''. [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I, 166] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }}.</ref> avaria pruvucatu prestu un cambiamentu in l'equilibrii di i puteri tirrenichi. E duie putenze incù interessi cummerciali in l'aria Tirrenica, [[Civiltà etrusca|Etruria]] è [[Cartagine]], fubbenu stimulate à assucià si per fà fronte cumunu à a prissione cummerciale di e [[culonie greche|culonie ionie]] d'occidente.
L' Etruschi, in particulare, in l'ultimi dicennii di u [[VI seculu a.C.]], missenu in opera una alternativa propria à e strade cummerciale duminate da i culoni grechi in occidente chì, à traversu u [[Mare Adriaticu|Adriaticu]], stabilì un cuntattu direttu incù [[Atena]], l'[[Attica]] è incù u [[Mare Egeiu|Egeiu]].<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mediterraniu'', p. 31.</ref>
Un rollu impurtante era svoltu da l'aria di l'[[Etruria]] [[Pianura padana|Padana]], chì travirsava un periodu di grande spannamentu, è da i centri cummerciali etruschi o etruscu-grechi di u delta di u Pocu: [[Adria]], [[Spina]], [[Voghiera]] è [[San Basilio (Italia)|San Basilio]].
=== Interrilazione ecunomiche è pulitiche etruscu-fenicie ===
==== Cunvirgenze pulitiche è cummerciali trà etruschi è cartaginesi ====
Ricolla infatti à u [[VI sèculu a.C.]] un' allianza militare trà etruschi è cartaginese, di a quale semu infurmati da [[Aristotele]].<ref>[[Aristotele]], ''[[Pulitica (Aristotele)|Pulitica]]'', [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Aristot.+Pol.+3.1280à 1280à 25] {{en}} annantu à [[Perseus project]].</ref> l'esistenza d'una stretta interrilazione punica-etrusca hè cunfirmata da i risultati di l'archeulugia chì anu svilatu l'esistenza d'intensi interscambii è influenze culturale è cummerciale à Cartagine è in parechji centri di Sardegna, Laziu, Etruria meridiunale, Campania è Gallia meridiunale, à un'epica chì và, sicondu i ritruvamenti, da u [[seculu VIII a.C.]] finu à a mità di u [[seculu VI a.C.]]<ref name = Moscati130>[[Sabatino Moscati]], ''Chì funi i Fenici'', p. 130.</ref> U quatru archeulogicu pare indicà a prisenza stabile di mercanti fenici longu e coste tirreniche è prubabilmente<ref name = Moscati130/> in e stesse [[Preneste]] è [[Caere]],<ref>l'oghjinca [[Cerveteri]], [[Agylla]] per i [[Grechi]].</ref> cum'è sugiritu ancu da u [[tuponimu]] ''Punicum'' usatu per unu di i trè porti cerretani.
==== U trattatu etruscu-feniciu: E lamine di Pyrgi ====
A cunvirgenza d'interessi hà truvatu una cunferma, in u [[1964]], in u ritruvamentu sensaziunale fattu à [[Pyrgi]]<ref>Un altru di i trè porti di [[Caere]], chì cunserva un'[[etimulugia|origine]] greca in u significatu di ''Torre'' (cfr. [[Mauro Cristofani]] (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 39). Si truvava trà u più sittentriunale polu purtuale di ''Punicum'', è quellu più à u sudu di ''Alsium''.</ref> di duie lamine auree cumpurtendu una [[scrizzione]] bislingua [[Lingua fenicia|fenicia]]-[[Lingua etrusca|etrusca]],<ref>''[[Corpus Inscriptionum Etruscarum|CIè]]'', 6314-6316.</ref> e cusiddette [[Lamine di Pyrgi]]: i duie testi, di u stessu tinore ancu s'elli ùn sò micca identichi, facenu riferimentu à a cumuna cunsacrazione d'un tempiu è un simulacru à a dea fenicia [[Astarte]],<ref>In u testu etruscu a divinità fenicia indicata cum'è a dea [[Uni (mitulugia)|Uni]] di u [[pantheon etruscu]], à a quale era assimilata. Da vede: Pallottino, ''op. cit.'', p. 170.</ref> in un locu offerto da ''[[Thefarie Velianas]]'', rè di Caere. A fundazione di u locu sacru hà una matrice pulitica chì trascende a dimensione lucale: apparisce infatti ligata à e tappe di l'investitura pulitica di stu sughjettu, ''Thefarie Velianias'', l'a quale rollu incarna tratti assimilabili à un [[tirannu]], una figura pulitica tandu appena emergente da u sistema oligarchicu precedente;<ref>Mauro Cristofani (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 131.</ref> ma lascia inoltre intende ancu una friquenza fenicia-punica di u santuariu, incù forme di reciproca ospitalità publica,<ref>Mauro Cristofani (à cura di), ''L'Etruschi. una nova imaghjine'', p. 46.</ref> chì s'aghjunghje à l'ospitalità mercantile sottintesa in u dighjà citatu tuponimu purtuale di ''Punicum''. Bench'ella ùn fusse micca pussibule una datazione annantu à a basa di e sole scrizzione, ùn fermanu micca dubbiti annantu à una so cullucazione vicina à u [[500 a.C.]]<ref>[[Robert Maxwell Ogilvie|Robert M. Ogilvie]], ''op. cit.'', p. 78.</ref>.
==== U trattatu trà Roma è Cartagine ====
U stessu quatru saria cumpatibile<ref>Robert M. Ogilvie, ''op. cit.'', p. 77.</ref> incù a nutizia furnita da [[Polibio]],<ref>[[Polibio]], ''[[Storie (Polibio)|Storie]]'', III 22, 4-13.</ref> altrimente poca capiscitoghja, d'un trattatu trà [[Ripublica rumana|Roma]] è Cartagine, da ellu datata à u [[consulu rumanu|cunsulatu]] di [[Luciu Giunio Bruto]] è [[Luciu Tarquiniu Collatino]], intornu à u [[509 a.C.]],<ref>[[Massimu Pallottino]], ''[[Etrusculugia]]'', p. 169.</ref> o à u [[508 a.C.|508]]-[[507 a.C.]], immediatamente dopu à a cacciata di [[Tarquiniu u Superbo]] è u scioglie di l'[[Età regia di Roma|Età regia]], sicondu una crunulugia largamente ammessa da a muderna sturiugrafia rumana.
==Datazione di a battaglia==
A cullucazione timpurale di a battaglia ùn hè micca cunnisciuta incù pricisione. Da Erodutu sapemu ch'è: Ciro batte Creso in Cappadocia è dunque s'impatrunisce di a cità di Sardi induv'ellu s'era rifughjatu. Dopu move versu Babilonia è si n'impatrunisce. In u frattempu u cuntrollu di a Lidia, à u principiu affidata à Tabalo, passa in e mane di Arpago chì invade l'Ionia è piglia subitu Focea. A caduta di Focea ricolla dunque à pocu dopu à a caduta di Sardi. Quest'ultimu evvenimentu pò esse datatu à u 542-541 grazia à una nutizia indiretta furnita da u Marmor Parium. Per Diogene Laerzio<ref>1, 95.</ref> chì ripiglia Sosicrate, a morte di Creso avvinite invece un pocu prima, in u 543 a.C., vene à dì 41 anni dopu à a morte di Periandro, cullucata in l'annu di a 49ª Olimpiadi, u 584 a.C. Da a Cronaca di Nabonide sapemu invece ch'è Ciro righjunse u Tigri in u mese di Nisannu (marzu-aprile) di u 547/546 a.C. è ch'è u mese dopu andò versu un paese chì, nonustante una lacuna in u testu, pararia esse a Lidia. Riguardu à ste fonte a presa di Sardi pò esse circuscritta à u 547-541. Per via di cunsequenza, a caduta di Focea daterebbe à l'incirca à u 546-540, incù una prubabile priferenza per a datazione più bassa. Santu Mazzarino, per indettu, sustene l'esistenza d'una tradizione crunulogica più bassa, rispichjata da u Marmor Parium, è prupone una datazione à u 541 per a presa di Sardi è à u 540-539 per a cunquista di l'Ionia. Tinutu contu di a fuga in occidente è di i cinque anni di pirataria ripurtati da Erodutu, a battaglia duvite avvene in u 541-535 a.C. o, siguendu Mazzarino, in u 535-534 a.C.
==Cunsequenze pulitiche è cummerciale==
===Evacuazione d'Alalia===
I vincidori fecinu ritornu à Alalia induve, presu attu di a situazione chì s'era creata, stirponu donne è criaturi annantu à e vinti nave sopravviventi, per dirige si versu e coste tirreniche di l'Enotria, fendu strada annantu à Reggio, a cità chì detinia tandu u cuntrollu di e strade à traversu u Strettu calabro-sicilianu.
L'evacuazione d'Alalia duvite prubabilamente cuncernà i soli grechi di più ricente immigrazione. Quessa concorda incù e date archeulogiche: Alalia, finu à a cunquista rumana, apparisce cum'è un centru induv'elli perduranu di manera nutevule l'elementi culturali grechi, cum'è tistimunieghjanu l'usi funerarii, l'onomastica è i ritruvamenti epigrafichi, incù segni d'una prisenza mista etruscu-cartaginese, oltre à forte influenze classifichevule più generalmente cum'è italiche.
===Fundazione d'Elea===
[[File:Elea (Velia) - theatre.jpg|thumb|upright=2.3|Resti di u teatru grecu in u situ archeulogicu d'Elea chì diventerà a Velia rumana.]]
Incù u benistà di a cità di u strettu i rifugiati si spustonu dopu annantu à e coste [[Lucania|lucane]] di u Mar' Tirrenu è, raccoltu ancu u cunsensu di a vicina Posidonia, ci fundonu Elea.
Si pò custattà, in l'accordu incù l'altre duie poleis, l'esistenza d'un interessu cumunu, in modu anti-etruscu è anti-punicu, per u rinfurzamentu di a prisenza culuniale greca in u Mar' Tirrenu meridiunale. Posidonia, culonia sibarita, pudia aspittà si inoltre, da una culonia ionia, un rinfurzamentu di l'assu cummerciale preesistente è priviligiatu trà Sibari è Miletu, in antagunismu contru u scopu tarantinu d'un cuntrollu annantu à e coste tirreniche.
U situ sceltu, in terra enotria, purtava u nome italicu di Yele.
A lizione erudutea ἐχτήσαντο πολιν dimostra chì, quì cum'è per Alalia, si trattava di una fundazione annantu à un insidiamentu preesistente di tipu areale cummerciale. 'Ss' ipotesi ùn hè micca stata ravvivata da i ritruvamenti archeulogichi: resti di l'opere murarie di un paese arcaicu organizatu di tipu puligunale sò stati purtati à a luce annantu à a cullina di l'acropula eleatica. Una di l'opere murarie, analizata annantu à base stilistiche, apparisce rializata "in ottimu modu puligunale di tipu lesbiu" (vene à dì à ghjunte curve). Sta tipulugia pare infatti dirittamente impurtata da l'Asia Minore, truvendu in u mediterraniu occidentale i soli riscontri di Naxos è di Lipari. Altri scavi di l'acropula anu invece ridimensiunatu a purtata di 'ssa datazione, effittuata annantu à sole base stilistiche: ùn hè affiuratu alcun' elementu stratigraficu per una datazione anteriore à a fundazione d'Alalia (565 a.C.) è ancu i pochi ritruvamenti anteriori à u 540 a.C. ùn furniscenu micca una prova decisiva di una fundazione anteriore à a battaglia.
=== Egemunia annantu à u Mare Tirrenu ===
[[File:West Mediterranean Areas 509 BC.png|thumb|upright=1.4|Ripprisintazione schematica di e sfere d'influenza in u [[mare terraniu occidentale]] in l'ultimi dicennii di u [[VI seculu a.C.]], dopu à a ''battaglia d'Alalia''.]]
L'incerta vittoria di i Focei marcò di fattu un mumentu d'arrestu di l'[[Culonia greca|espansione culuniale]] è mercantile di i [[Grechi]] in u mediterraniu nordu-occidentale chì, firmata finu à tandu senza riazzione, avia datu locu à una spezia di [[talassocrazia]].
===Etruschi===
L'Etruschi s'assicuronu u cuntrollu annantu à e strade di u Mare Tirrenu sittentriunale, garantiscendu si a sicurezza di e coste di l'Etruria è u duminiu di quelle di a Corsica, almenu da u virsante orientale. Una prova d'espansione versu u sudu, serà fatta pochi anni dopu à, ma fiascherà, in u 524 a.C., per via di a putenza di l'antica culonia magnugreca di Cuma: l'armata italiota, abilmente guidata da Aristodemu, l'ultimu tirannu cumanu, infligerà una prima sivera scunfitta à e forze etrusche, à a quale ferà seguita una siconda, in Ariccia, incù l'Etruschi guidati da Arrunte, in u 505 a.C., contru à una cualizione di cumani è latini. I centri etruschi di a Campania cunnisceranu dinù una nutevule crescita, ma e mire etrusche annantu à a Magna Grecia pudianu esse cunsiderate definitivamente arghjinate. Ci vuleranu parechji dicennii perch'ellu si virificheghji l'arrestu definitivu di l'espansiunismu etruscu, u declinu di u duminiu nordu-tirrenicu è a perdita guasi tutale di cuntrollu annantu à i culligamenti incù a Campania è annantu à Roma: succederà finalmente in u 474 a.C., quandu una cualizione cumana-siracusana guidata da Ierone, infligerà à l'Etruschi una disastrosa è definitiva scunfitta navale in a battaglia di Cuma.
===Cartaginese===
A contrapartita à l'egemunia etrusca annantu à u Mare Tirrenu sittentriunale fù a delimitazione di a propria sfera d'influenza incù quella di Cartagine, chì si riservò manu libera in a pussibilità di stende disegni egemonichi annantu à a Sardegna sana. Ma tali scopi divianu quantunque tene contu di l'inaspittata resistenza di e pupulazione lucale, chì a so strenua oppusizione era ghjunta à rispinghje di manera valevule a prova di stende l'influenza egemonica cartaginese à l'isula sana ch'è u cunduttiere Malchos, à capu d'un'armata di 80.000 omini, pruvò di pone in attu, muvendu si da e cunsulidate pusizione di e culunisazione meridiunale è orientale di l'isula.
=== Esiti cummerciali ===
A criazione di strade altirnative da i marcati attichi ebbe l'effettu, ancu s'ellu ùn ne custituiscìa micca u scopu principale, di trasfurmà l'Etruschi in l'intermidiarii priviligiati in i cuntatti cummerciali trà u mondu ellenicu è quellu di e culture è di i populi di l'[[Europa cintrale]], aldilà di l'[[Alpe]]. In stu modu fù rivucatu o furtamente ridimensiunatu u rollu tradiziunalmente svoltu da l'altra culonia focea di [[Marseglia|Massalia]]. A purtata tutale di a midiazione focea in i scambii incù u mondu grecu orientale hè di fattu annientita da u cuntributu mercantile di e [[Ionia|cità ionie]], soprattuttu [[Samo (isula)|Samo]], ma ancu [[Efesu]] è [[Miletu (Asia Minore)]], tutti è trè emblematiche dedicatarie in u santuariu ellenicu di [[Gravisca]]. À l'internu d'una più influenza artistica grecu-orientale, hè stata fatta l'ipotesi di a prisenza in occidente d'artigiani pruvinenti da Focea in particulare per a manifattura è a decurazione di e cusiddette ''idrie ceretane''.
=== Osmosi culturale trà mondu italicu è celticu ===
In u mutatu cuntestu in l'equilibrii chì s'eranu creati à a fine di u seculu VI a.C. in u mare Tirrenu, s'assiste à una drastica interruzione di l'impurtazione in Europa cintrale di marcanzie manufatte d'origine massaliota, mentre si rigistreghja à listessu tempu un incrementu di scambii d'ogetti di fattura etrusca o di manifattura attica, ma sicondu tipulugie ben' attistate in aria etrusca-padana.<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mare Terraniu'', p. 32.</ref>
L'influssu esercitatu da sti cuntatti ebbe un nutevule pesu in quella fasa di spannamentu chì marcò u passaghju di a [[Celti|civiltà celtica]] da a cusidditta [[cultura di Hallstatt]] à a [[Cultura d'A Tène|facies di A Tène]], tantu chì si pò affirmà chì ''sta situazione ghjustificheghja u fattu chì e prime manifestazione tipiche di a cultura lateniana trovanu guasi tutti i so precedente è e so fonte d'inspirazione in u duminiu peninsulare [...]. I caratteri cumuni à i diversi fuculaghji lateniani sò prubabilamente u riflessu di l'origine cumuna mediterrania di l'impulsione chì l'alimentonu''<ref>[[Venceslas Kruta|Kruta]], ''I Celti è u Mediterraniu'', p. 35 è 37.</ref> è, sicondu altri chì, ''senza tema di esagerà [...], à parte da u [[V sèculu a.C.]] (in u cusiddettu [[cultura d'A Tène|periodu d'A Tène]]), l'arte di i [[Celti]] conobbe un sviluppu nutevule grazia à e capacità è à e sperienze tecniche furtamente influinzate da i cuntatti cuntinui incù e culture mediterranie, soprattuttu incù i Grechi è incù l'Etruschi''.
==Bibliugrafia==
=== Fonte primarie ===
* [[Erodutu]]. ''[[Storie (Erodutu)|Storie]]'', [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html I] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070630181437/http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieI.html |date=2007-06-30 }} è [http://dariosoldani.interfree.it/erodoto/storieVI.html <small>VI</small>]
* [[Pliniu u Vechju]]. ''[[Naturalis historia]]'' [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/A/Roman/Texts/Pliny_the_Elder/3*.html <small>III</small>, 85] annantu à [[LacusCurtius]]
* [[Strabone]]. ''[[Geugrafia (Strabone)|Geugrafia]]'' [http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0198 <small>VI</small>, 1.1]{{en}}-[http://www.perseus.tufts.edu/hopper/text.jsp?doc=Perseus:text:1999.01.0197 <small>VI</small>, 1.1] annantu à [[Perseus project]]
* [[Pompeo Trogo]], ''Epitome di [[Marcu Giuniano Giustino|Giustino]]'', [http://www.attalus.org/translate/justin7.html#43.3 <small>XAIII</small>, 3.5] {{en}} annantu à attalus.org
* [[Aristotele]], ''[[Pulitica (Aristotele)|Puliticu]]'', [http://www.perseus.tufts.edu/cgi-bin/ptext?lookup=Aristot.+Pol.+3.1280à 1280à, 25] {{en}} annantu à [[Perseus project]]
* [[Diodoru Sicilianu]]. ''Bibliotheca historica''. [http://penelope.uchicago.edu/Thayer/è/Roman/Texts/Diodorus_Siculus/5à*.html#16 <small>V</small>, 16, 2-3] {{en}} annantu à [[LacusCurtius]]
* [[Titu Liviu]]. ''[[Ab Urbe cundita libri|Ab Urbe cundita]]''. [http://www.latin.it/autore/livio/ab_urbe_cundita/!05!liber_v/34.lat V, 34]
=== Fonte sicundarie ===
* [[Marcello Giganti]], "U [[logos]] eruduteu annantu à l'origine di Velia" in ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", [[Gaetano Macchiaroli editore]], CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, p. 297 è sig.
* Georges Vallet, François Villard, "Les Phocéens en Méditerranée occidentale à l'époque archaïque et a fondation de Hyélè", in ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", Macchiaroli è., CVIII-CX, maghju-uttrove 1966, p. 297 è sig.
* [[Robert Maxwell Ogilvie|Robert M. Ogilvie]], ''E origine di Roma'', [[U Mulinu]], Bologna, 1995.
* Venceslas Kruta, I Celti è u Mediterraniu| 2004| [[Jaca Book]], Milanu
* Massimu Pallottino, [[Etrusculugia]]| 1984| [[Hoepli (casa editrice)|Hoepli]], Milanu
* Mauro Cristofani, Dizziunariu di a civiltà etrusca, 1985, [[Ghjunti]], Firenza
* Mauro Cristofani, L'Etruschi. Una nova imaghjine, 2000, Ghjunti
* [[Mariu Napuli]], ''"A ricerca archeulogica di Velia"'', ''Velia è i Focei in Occidente'', "A parola di u Passatu", Macchiaroli è., CVIII-CX, maghju-uttrove 1966,
* Napuli Mariu, Civiltà di a Magna Grecia, 1978, Eurodes}}
* Sabatino Moscati, Quali fubbenu i Fenici| 1992| [[Sucità Editrice Internaziunale|SèI]], Turinu
* Santu Mazzarino, Frà oriente è occidente. Ricerche di storia greca arcaica| 1989
== Note ==
<references/>
{{Storia di a Corsica}}
[[Categoria:Storia di a Corsica]]
liqticd8hrt7jty0q4b6au2lt4071ot
Federazione
0
13749
403482
393075
2026-06-12T20:19:33Z
Fausta Samaritani
15085
category, fix
403482
wikitext
text/x-wiki
U federalisimu hè una di e forme chì ùn [[statu]] pò piglià. U federalisimu hè un'unione trà sfarenti stati suvrani chì aduttanu una costituzione. U mudellu di u federalisimu hè a [[costituzione di i Stati Uniti]], scritta in u 1787. A federazione ùn si deve micca cunfonde cù a [[cunfederazione]]. A sfarenza trà i dui hè chì in una cunfederazione, statu federale ùn ci n'hè. I stati federali ùn si devenu mancu cunfonde cù i stati unitarii decentralizati o regionalisti, cume a [[Spagna]].
=== Discrizzioni ===
Un statu federale deve avè trè caratteristiche:<br>
- A '''soprapusizione''': u livellu federale è u nivellu naziunale si suprapusanu. Esistanu dunque dui ordini ghjuridici, ogni statu avendu una costituzione propia, è una corte suprema, è cetera.<br>
- A '''participazione''' à l'esecutivu è a u legislativu federale. Esiste sempre in un statu federale una camera ind'u [[parlamentu]] pè riprisentà di manera in principiu uguale ogni statu. Un esempiu di quessa hè u [[Senatu di i Stati Uniti]], duve ogni statu manda dui senatori. A participazione à l'esecutivu hè più ristrinta, in generale. L'esempiu u piu cumpitu hè in Svizzera, duve i membri di l'esecutivu riprisentanu un [[cantone]], è induve c'hè un sistemu di giru tra i cantoni. U modu d'elezzione di u [[presidente di i Stati Uniti]] hè ancu una manera di fà participà i stati à l'esecutivu federale. Ben intesu, u principiu di participazione vole ancu dì chì i stati participeghjanu à u putere costituente.<br>
- L''''autonomia''': ogni statu hà u so guvernu propiu, è e so leghje propie. A costituzione federale, chì sirve ancu di pattu, face a lista di e cumpentenze di u guvernu federale è di i stati chì formanu a federazione. Una corte suprema deve pronunzià si nant'à i conflitti tra u statu federale è i stati.<br>
== Esempii di stati federali ==
[[File:Map of federal states.svg|thumb|300px|In verde, i paesi federali]]
- a [[Germania]]<br>
- u [[Belgiu]]<br>
- i [[Stati Uniti]]<br>
- l'[[Australia]]<br>
- a [[Svizzera]]<br>
- a [[Nigeria]]<br>
== A Francia: una federazione? ==
Qualchi ghjuristi si ponenu a quistione di sapè s'è a [[Francia]], cù u statutu speciale di a [[Nova Caledonia]], ùn saria micca diventata una federazione piattata.<ref>http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=17183231</ref>
== Referimenti ==
<references/>
[[Categoria:Pulitica]]
367uyuze60dmcxijean1vbdymjf2ao5
Israele
0
14019
403487
392601
2026-06-13T10:19:41Z
Fausta Samaritani
15085
403487
wikitext
text/x-wiki
[[File:Israel in its region (pre 1967 territory).svg|thumb|]]
[[File:Flag of Israel.svg|miniatura|destra]]
L''''Israele''', ufficialmente u '''Statu d'Israele''' (in [[lingua ebraica|ebraicu]]: מדינת ישראל, ''Medīnat Yisrāʾēl'' ; in [[lingua àraba|àrabu]]: دولة إسرائيل, ''Dawlat ʾIsrāʾīl''), hè un [[pulitica|statu]] di u Vicinu Oriente fondatu in [[1948]]. A capitale hè [[Ghjerusaleme]].
===Giugrafia===
Cunfina cù u [[Libanu]] è a [[Siria]] a [[Nordu]], i [[Territori Palestinesi]] è a [[Ghjurdania]] a [[Estu]], a [[Striscia di Gaza]] ([[Statu di Palestina|Palestina]]) è l'[[Egittu]] a [[Sudu]].
==Da vede dinò==
*[[Ayelet Zurer]]
*[[Ghil'ad Zuckermann]]
[[Categoria:Israele]]
okc68s0xnqq0x0dknfkzh9h1peskrtq
Deda
0
14058
403479
371436
2026-06-12T20:05:23Z
Fausta Samaritani
15085
category
403479
wikitext
text/x-wiki
==Citazioni==
Accadi chì a deda fussi mintuvata in a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a ghjastema:
* ''Chì tù picci cum'è a deda !'' <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>
==Rifarenzi==
{{reflist}}
[[Categoria:Lingua corsa]]
s2263udsymytsatsvjvldrqsuidzrew
403491
403479
2026-06-13T10:37:50Z
Fausta Samaritani
15085
403491
wikitext
text/x-wiki
==Citazioni==
Accadi chì a deda fussi mintuvata in a cultura [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in a ghjastema:<br>
- ''Chì tù picci cum'è a deda!''<br><ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>
==Rifarenzi==
{{reflist}}
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
rtuvvq8f51f4mggbzyc5o7jjx98azkh
Fica
0
14059
403493
371437
2026-06-13T10:40:54Z
Fausta Samaritani
15085
403493
wikitext
text/x-wiki
==Citazioni==
Accadi chì a fica fussi mintuvata in a cultura corsa. Par asempiu in a ghjastema:<br>
- ''Chì tù sia senza fiddolu com'è una fica senza fichi!''<br> <ref>Milleliri, Paulu (2010) ''Chì tù sia...'', Albiana.</ref>
==Rifarenzi==
{{reflist}}
==Da veda dinò==
* u [[ficu]]
* a [[fica fiurunaghja]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
oj5r9dfhhsmbtz1amny7i1baf0og415
Mauricio Macri
0
19420
403483
389734
2026-06-12T20:23:20Z
Fausta Samaritani
15085
category, fix
403483
wikitext
text/x-wiki
[[File:Presidente_Macri_en_el_Sillon_de_Rivadavia_(cropped).jpg|220px|right|thumb|Mauricio Macri]]
'''Mauricio Macri''' hè un [[pulitica|puliticanti]] [[Arghjintina|arghjintinu]], natu in Tandil u [[1959]].
=== Biugrafia ===
Fra [[2015]] è [[2019]] hè statu u 52èsimu Prisidenti di a Nazioni Arghjintina.
=== Da veda dinò ===
- [[Cristina Fernández de Kirchner|Cristina Fernández Kirchner]]<br>
[[Categoria:Puliticante|Macri, Mauricio]]
[[Categoria:Argentinu|Macri, Mauricio]]
[[Categoria:Biugrafia|Macri, Mauricio]]
rzt4v6cvmok1hn15vj67mvb77dsij2u
Confraternità
0
20191
403468
358332
2026-06-12T17:20:49Z
Fausta Samaritani
15085
category, fix
403468
wikitext
text/x-wiki
Una '''Confraternita''' o Fratellanza è un'[[associu]] di fedeli catolici.
=== Discrizzioni ===
Ssa squadra cristiana mantene l'eserciziu d'opere di carità o di penitenza e, qualque volte, opere di catechesi. A squadra po esse maschile, feminile o mischia. In Corsica, in [[2009]], c'era une sessantina di fratellanze.
I confraterni o confratelli o consorelle so vestuti di un particolare abitu ( "saccu", "cappa", "vesta", "rocca" ecc.) di precisa forma e di culore distinta.
E prucessioni di U [[Catenacciu]] so organizzata da e confraternita.
[[Categoria:Cristianisimu]]
lnvp4gtiih60oggeit8inbygxuvx76n
403470
403468
2026-06-12T17:24:27Z
Fausta Samaritani
15085
file
403470
wikitext
text/x-wiki
[[File:Nailhac confrérie de la Noix (3).JPG|thumb|250px|right|''Nailhac confrérie de la Noix'']]
Una '''Confraternita''' o Fratellanza è un'[[associu]] di fedeli catolici.
=== Discrizzioni ===
Ssa squadra cristiana mantene l'eserciziu d'opere di carità o di penitenza e, qualque volte, opere di catechesi. A squadra po esse maschile, feminile o mischia. In Corsica, in [[2009]], c'era une sessantina di fratellanze.
I confraterni o confratelli o consorelle so vestuti di un particolare abitu ( "saccu", "cappa", "vesta", "rocca" ecc.) di precisa forma e di culore distinta.
E prucessioni di U [[Catenacciu]] so organizzata da e confraternita.
[[Categoria:Cristianisimu]]
ne7rmqdg55o1jvyuilefjfc35ki2t6y
Dialettu bunifazincu
0
20267
403480
368791
2026-06-12T20:09:34Z
Fausta Samaritani
15085
category
403480
wikitext
text/x-wiki
{{lingua
|nome=Bunifazincu
|nomenativo=''Bunifazzinu''
|colore=#FD9191
|stati= {{FRA}}
|regione= {{bandiera|FR-H|dim=30}} [[Corsica]] ([[Bonifacio (Francia)|Bonifacio]])
|persone= ~100 parlanti<br />~800 lo capiscono
|fam1=[[Lingue indoauropeane|Indoauropeanu]]
|fam2=[[Lingue italiche|Italicu]]
|fam3=[[Lingue romanze|Romanzu]]
|fam4=[[Lingue italuromaniche|Italuromanicu]]
|fam5=[[Lingue sittintriunale|Sittintriunalu]]
|fam6=[[Lingue galluitaliche|Galluitaliche]]
|fam7=[[Lingua ligure|Ligure]]
|fam8=[[Dialettu bunifazincu|Bunifazincu]]}}
U '''bunifazincu''' (nomu [[lingua ligure|liguru]] ''bonifassin'') hè una variante [[Corsica|corsa]] di a [[lingua ligure]] di a Riviera di Ponente.
== Diffusione di u bunifazincu ==
U bunifazincu finu à metà Ottucentu era parlatu praticamente da tutta a populazione di [[Bunifaziu]], mentre oghji hè parlatu da una ristrettissima minurenza cumpresa trà 600 è 800 persone sui circa 2.700 abitanti di u paese. Ùn hà alcuu riccuniscimentu ufficiale, ma l'assuciazione bunifazinca ''Di ghi di scé'' (Di li di sì) cerca di mantene ne l'usu vivu à l'internu di u paese. L'altri abitanti di u paese parlanu a [[lingua corsa]] ind'a so variante meridiunale è a [[lingua francese]].
== Storia di u ligure à Bunifaziu ==
À partesi da u 1195 è, specialmente, dopu a [[battaglia di a Meloria]], di u [[1284]], in cui scunfisse a rivale [[Pisa]], a [[Reppublica di Genuva]] insediò a Bunifaziu coloni di a Riviera di Ponente, soprattuttu di a zona di [[Savona]]. Nonostante diverse occupazioni o tentativi di occupazione, i dialettu venne cunservatu. Dopu u passaghju di a [[Corsica]] à a [[Francia]] in [[1768]], per quasi un seculu, finu à u 1860, e lingue più parlate in a cittadina funu u dialettu [[ligure]] bunifazincu è u [[talianu]]; dopu u 1860 cuminciò un lentu decadimentu di a lingua, cù l'usu sempre maggiore di a [[lingua corsa]] è, soprattuttu in l'ultimi cinquant'anni, di u [[francese]]. U bunifazincu hà mantinutu di l'arcaicismi ed è inoltre statu influenzatu moltu da u corsu è, in l'ultimi anni, ancu da u [[francese]] (ad esempiu ''greva'' chì deriva da u francese ''grève'').
== Esempi ==
{| class="wikitable"
! Talianu || '''Ligure bunifazincu''' || Corsu || Ghjenuvese
|--
|amico ||'''amigu'''||amicu || amîgo
|--
|fuoco ||'''fiougu'''||focu || fêugo
|--
|capelli ||'''cavelli'''||capelli || cavélli
|--
|gola ||'''gura'''||gola || gôa
|--
|candela ||'''candera'''||candella || candéia
|--
|moneta ||'''munèa'''||muneta || monæa
|--
|seta ||'''sèia'''||seta || sæa
|--
|avuto ||'''avüu'''||avutu || avûo
|--
|stato ||'''stau'''||statu || stæto
|--
|andato ||'''andau'''||andatu || anæto
|--
|amato ||'''amau'''||amatu || amòu
|--
|fatto||'''fau'''||fatu || fæto
|--
|piano||'''cian'''||piannu || ciàn
|--
|piuma||'''ciüma'''||piuma || ciùmma
|--
|più||'''ciü'''||piu || ciù
|--
|piantare||'''ciantâ'''|| piantà || ciantâ
|--
|piombo||'''ciungiu'''||piombu || ciungiu
|--
|fiamma||'''sciama'''||fiamma || sciàmma
|}
==Note==
<references/>
==Bibliografia==
*J.P. Dalbera, ''À propos du dialecte bonifacien et de sa position dans l'aire linguistique ligurienne'', in «Études Corses», 15, 1987, fasc. 29, pp. 89–114
*[[Fiorenzo Toso|F. Toso]], ''[http://www.filologiasarda.eu/files/documenti/pubblicazioni_pdf/bss1/05toso.pdf Aspetti del bonifacino in diacronia]'', in «Bollettino di Studi Sardi», 1, 2008, pp. 147–177, ora in Id., Linguistica di aree laterali ed estreme, cit., pp. 37–63
*{{cita web|http://gcompa.free.fr/site_b_dialecte/b_grammaire.html|Elements de Grammaire de dialecte bonifacien|lingua=fr}}
==Voci correlate==
* [[Bunifaziu]]
* [[Lingua ligure]]
* [[Lingua corsa]]
* [[Dialettu aghjaccinu]]
[[Categoria:Varietà di a lingua corsa]]
s1fguulx5kwm9wize2t69oodjiqajjh
Tavola periodica
0
22740
403463
379369
2026-06-12T16:49:50Z
Fausta Samaritani
15085
403463
wikitext
text/x-wiki
[[File:Tavola periodica 2013.png|thumb|300px|right|A Tavola periodica ([[2013]])]]
A '''tavola periodica di l'elementi''' hè aduprata per vede l'[[elementi chimichi]], hè cumunimenti usatu in [[chimica]] è [[fisica]].
=== Discrizzioni ===
{{C-supranu}}
[[Categoria:Chimica]]
dz9jer9lksgvuft034oo2j16l12xgkv
Flickr
0
23327
403494
384482
2026-06-13T10:44:04Z
Fausta Samaritani
15085
category
403494
wikitext
text/x-wiki
'''Flickr''' hè un serviziu di hosting di immagini è [[video]] americanu, è ancu una cumunità in linea, fundata in [[Canada]] è cù sede in i [[Stati Uniti]].
=== Discrizzioni ===
Hè statu creatu da Ludicorp in u [[2004]] è era un modu pupulare per i fotografi amatoriali è prufessiunali per allughjà ritratti in alta risoluzione.
Hà cambiatu a pruprietà parechje volte è hè stata di SmugMug dapoi u [[20 d'aprile]] di u [[2018]].
[[Categoria:Internet]]
nkde4e3v152v0br3ns6rarpiianmfwj
Beyoncé
0
23348
403461
402341
2026-06-12T15:40:56Z
Dostojewskij
8917
Categoria:Nati in 1981
403461
wikitext
text/x-wiki
[[File:Beyonce - The Formation World Tour, at Wembley Stadium in London, England.jpg|thumb|200px|right||Beyoncé ([[2016]])]]
'''Beyoncé''', nome cumpletu '''Beyoncé Giselle Knowles''' ([[4 di settembre]] [[1981]] in [[Houston]], [[Stati Uniti d'America]]) ghjè una cantatrice, ballerina, attrice è cinematografica americana.
== Biugrafia ==
== Albumi ==
- ''Dangerously in Love'' (2003)<br>
- ''B'Day'' (2006)<br>
- ''I Am... Sasha Fierce'' (2008)<br>
- ''4'' (2011)<br>
- ''Beyoncé'' (2013)<br>
- ''Lemonade'' (2016)<br>
- ''Renaissance'' (2022)<br>
[[Categoria:Biugrafia]]
[[Categoria:Musicante|Beyoncé]]
[[Categoria:Nati in 1981]]
pke7mwrei9ko8qcycidemxppmfymlxk
Cosmic Girls
0
25373
403476
393627
2026-06-12T19:53:00Z
Fausta Samaritani
15085
403476
wikitext
text/x-wiki
[[File:170607 우주소녀 HAPPY 쇼케이스.jpg|250px|right|thumb|Cosmic Girls]]
'''WJSN''' o '''Cosmic Girls''' ([[Hangul|Coreanu]]: 우주소녀; RR: Wu Ju So Nyeo; Cinese: 宇宙少女; pinyin: Yǔzhòushàonǚ) hè un gruppu di ragazze sudcoreanu assai famosu in [[Marseille]] (E in [[Corsica]]) è a mamma di [[Momoland]] (u cuginu più distante di u [[Purple Kiss]]).
hlpfj02awptgbtcqhwk3k365vsvvx94
403477
403476
2026-06-12T19:56:07Z
Fausta Samaritani
15085
category
403477
wikitext
text/x-wiki
[[File:170607 우주소녀 HAPPY 쇼케이스.jpg|250px|right|thumb|Cosmic Girls]]
'''WJSN''' o '''Cosmic Girls''' ([[Hangul|Coreanu]]: 우주소녀; RR: Wu Ju So Nyeo; Cinese: 宇宙少女; pinyin: Yǔzhòushàonǚ) hè un gruppu di ragazze sudcoreanu assai famosu in [[Marseille]] (E in [[Corsica]]) è a mamma di [[Momoland]] (u cuginu più distante di u [[Purple Kiss]]).
[[Categoria:Musicante]]
2pmwwwkhsj723ek8zb9avgyyc2sngay
Everglow
0
25462
403481
393748
2026-06-12T20:11:51Z
Fausta Samaritani
15085
category, fix
403481
wikitext
text/x-wiki
'''Everglow''' hè un gruppu di ragazze da [[Corea di u Sudu]] è unu di i numeri di ''spin-off'' di ''Illumination Entertainment''.
[[File:Everglow at Music Bank on April 12, 2019.png|thumb|250px|right|Everglow in un viaghju à [[Miami]], Stati Uniti]]
=== Discrizzioni ===
[[Categoria:Musicante]]
kidf2fzi67x22krd0x6r8hh9o7uojri
Francescu Canari
0
26211
403495
397348
2026-06-13T10:53:05Z
Fausta Samaritani
15085
fix, categuria
403495
wikitext
text/x-wiki
'''Francescu Canari''', natu in [[Nonza]], Capicorsu, u [[28 di settembre]] [[1613]], è mortu in u [[1686]], hè un autore è giurista laureatu à l'Università Romana Sapienza. Diventò avvucatu in [[Gènuva|Genuva]], induve ottenne u titulu di duttore in dirittu. S'hè stallatu in [[Bastìa|Bastia]] in lugliu [[1653]]. Hà participatu à a vita intellettuale corsa cum'è membru di l'''Accademia di i Vagabondi'', cù altri isulani cunnisciuti, cum'è Giovanni Banchero, anzianu podestà di Bastia.
== Biugrafia ==
Pocu o micca hè cunnusciutu di a so vita privata, a so casata vene di u paese capicorsinu [[Cànari|Canari]], induve i so antenati l'Avogari - [[De Gentile|Gentile]] eranu sgiò.<ref>Origine è ligame di l'[https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k56148815 Avogari], sgiò capicursini in a "Notice sur les GENTILE Seigneurs du Cap-Corse, Bulletin des Sciences historiques et naturelles de la Corse, 1884".</ref> Pare dinù ch'ellu stessu era un signore capicorsinu. Scende da Vincentello Gentile di Canari natu in Canari in u 1430.<ref>[https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k5361996p Vincentello Gentile di Canari].</ref>
Dopu avè studiatu dirittu in Roma, Francescu si trasferì in Genova, induve praticò cum'è avvucatu è ottenne un dutturatu in dirittu. In u 1653 si ne va in Bastia, induve participò attivamente à a vita intellettuale corsa unendu si à l'''Accademia di i Vagabondi''.
Hà scrittu parechje opere in latinu, dedicate principalmente à a storia è à u dirittu di a Corsica. A so opera maiò si chjama ''De notitiis Regni Corsici, opus historicum legale, distributum in quinque partes'', è hè stata mantinuta in a Bibliothèque municipale de Nancy (manuscrit 1017).
A famiglia Canari hè stata in Bastia, ind'è u quartieru di Terra nova (Terrenò), Ghjermana di Zerbi scrive:
''Ottu palazzi, vale à dì casali, sò stati scelti, quelli chì sò à l'orlu di a Piazza di Corte è di a Falata di A Chjappa, detta A Ripa. Quì ci era u primu mercatu di Bastia : a chjappa era a lastra, a petra piana, ind’ella si spunìa a mercanzia''.
''Ste bandere cù l’arme di e famiglie terranuvacce duvìanu ornà ogni facciata ma e s'hà purtate via u primu ventu, tempu appese''.
''Hà vulsutu a sorte ch'ella ci fussi parità in l’orìgine di st'ottu famiglie di sgiò bastiacci: quattru sò di sterpa ghjenuvese o lìgure, Ceporina, Montaguti, Tagliacarne, Zerbi. E quattru altre sò di ceppu corsu : '''Cànari''', Cristofini, Luri, Morelli. U fattu mostra l'imbuleghju veru di e duie etnìe è manda à caternu l'edea chì Terranova fussi solu pupulata da Ghjenuvesi''.
''L'ottu famiglie rapresentate quì anu avutu tutte un rollu maiò in a vita di a cità: cinque casate anu pruduttu più d'una volta i so primi magistrati, i pudestà, l’altre anu fattu un cancellieru di u Reame è numerosi dignitarii di a Chjesa. Anu avutu dinù un’azzione fundamentale in u sviluppu ecunòmicu di Bastia l'uparosa: a so ascensione suciale s’hè fatta cun e carriere di l'arme, di u dirittu, di u statu ecclesiàsticu è cù u cummerciu, l’agricultura è a pesca''.
''Stu fattu ci porta à ammintà quella di a particella di nubiltà, dumanda fatta spessu ma chì ùn riceve micca sempre una risposta chjara. Ch’ella fussi lucale – feudale, capuralina – pisana o ghjenuvese, pussibilità fù data à a classa nòbile corsa di fassi ricunnosce cum'è tale da a Francia quandu a Corsica fù annessa in u 1769. Ci vulia à pruduce, davanti à i magistrati di u Cunsigliu Superiore di a Corsica, prove di una nubiltà antica di più di duiecent'anni, ciò chì significava ducumenti è danaru. Ùn era u casu di tutti i nòbili corsi è èranu tanti ! È parechje famiglie ùn ebbenu mancu primura di fà accertà a so nubiltà''.
''Cusì chì da u 22 di ferraghju di u 1771 (Buttafoco, di U Viscuvatu) à l'8 maghju di u 1788 (Monti Rossi, di Palasca), novantacinque famiglie corse fùbbenu ricunnisciute da u rè di Francia, Luigi XVu poi Luigi XVIu cum’è essendu nòbili. Dimu bè ricunnisciute nòbili è micca “annubilite”, cum’ella si sente dì spessu. Certe famiglie mettinu a particella nanzu à a so casata, altre nò. Hè cusì ch'è no avemu à tempu e famiglie de Caraffa, de Matra o de Petriconi accantu à e famiglie Marengo, Morelli, Pruno o Tomei, tutte di nubiltà ricunnisciuta''.<ref>Chròniche bastiaccie "E case stòriche di Terrenò", Ghjermana di Zerbi.</ref>
[[File:Extrait-Istoria-di-Corsica-Francescu-CANARI.png|miniatura| ''Istoria di Corsica'' da Francescu Canari, transcrittu da Antononio Buttafoco]]
== Bibliugrafia ==
* ''Opera latina che contentengono non pocket peregrine notizie sulle antichità della Corsica.''
* ''De notitiis Regni Corsici, opus historicum legale, distributum in quinque parts'', Bibliothèque municipale de Nancy, ms 1017.
* ''Ristrettu'' (abbreviatu) nantu à a vita ghjudiziaria, utilizatu da Petru Morati in a so ''Prattica Manuale'' .
* ''De nominibus et gestis Corsicae Gubernatorum'', publié dans le ''Bulletin de la Société des Sciences'', nº 762-763, 2018.
* Argumenti presentati à u ''Magistratu di Corsica'' per u ritornu di a sede di u guvernatore di Calvi à Bastia, in ''Bastia o Calvi'' da u P. André Marie, Associu Franciscorsa, Bastia, 1978.
== Referenze ==
<references />
== Ligami esterni ==
* [https://www.debaecque.fr/lot/104750/12748140] Avvisu di vendita nant'à debaecque.fr
* [https://cths.fr/an/societe.php?id=2220] Fiche CTHS de l'Accademia di i Vagabondi.
* [[iarchive:ge-0036-f.-ant.-gen.-d.-43.18/mode/2up|''Ristretto delle cose nelle quali il dottor Francesco Canari dimostra da aver impiegato la sua opera in servizio della sereniss.'']] [[iarchive:ge-0036-f.-ant.-gen.-d.-43.18/mode/2up|''Repubblica e in risguardo del Regno di Corsica'']]
[[Categoria:Corsu|Canari, Francescu]]
[[Categoria:Biugrafia|Canari, Francescu]]
b459fr63y2am22s7us7m2yz1oeo4otw
Croce di sant'Andria (eraldica)
0
26302
403478
403397
2026-06-12T19:59:54Z
Fausta Samaritani
15085
403478
wikitext
text/x-wiki
A '''croce di sant'Andria''' hè in araldica una pezza onurevule (di prima ordine) custituita da a somma d'una banda è d'una sbarra. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> Certi araldisti usanu, raramente, isprissione ''croce traversa''. In i[[Spagna]] hè detta ancu ''croce di Burgogna''. U riferimentu à Sant'Andria pruvene da a forma di a croce chì, sicondu à ciò chì a tradizione martirulogica tramanda, fù usata per u martiriu di Sant'Andria [[Apostulu|apostulu]].
== Pruportione ==
In l'araldica taliana ogni bracciu hè largu un terzu di a larghezza di u scudu, mentri in l'araldica francese ogni bracciu hè largu dui moduli (2⁄7 di a larghezza di u scudu).
<gallery>
File:Decusse1.svg|Di rossu, à a croce di sant'Andria d'oru
File:Decusse2.svg|D'oru, à a croce di sant'Andria di rossu
File:Decusse3.svg|Partitu d'oru è d'azzurru, à a croce di sant'Andria di rossu nant'à tuttu
File:Decusse4.svg|Partitu, in u prima: D'oru à a croce di sant'Andria di rossu; in u sicondu: di turchinu
File:Decusse5.svg|Inquartatu, in u prima è u quartu: d'oru, à a croce di sant'Andria di verde; in u sicondu è u terzu: di rossu, à a croce di biancu
</gallery>
== Bandere cù a croce di sant'Andria==
<gallery>
File:Flag of Scotland.svg|Bandera di a [[Scozia]]
File:Saint Patrick's Saltire.svg|Bandera storica di u Regnu d'[[Irlanda]]
File:Flag of Mercia (2014).svg|Bandera storica di u [[Regnu di Mercia]]
File:Flag of Tenerife.svg|Bandera di Tenerife (Spagna)
File:Provincia de Santa Cruz de Tenerife - Bandera.svg|Bandera di a Pruvincia di Santa Cruz de Tenerife (Spagna)
File:Russia, Flag commander 2000 chief.svg|A bandera d'un cumandante di a Marina militare di a Federazione Russia
File:Flag of Florida.svg|Bandera di a [[Florida]] (Stati Uniti d’America)
File:Flag of Alabama.svg|Bandera di l'[[Alabama]] (Stati Uniti d’America)
File:Flag of Nova Scotia.svg|Bandera di a Nova Scozia ([[Canada]])
File:Flag of San Andrés y Providencia.svg|San Andrés, Providencia è Santa Catalina (Culumbia)
</gallery>
== Note ==
<references/>
[[Categoria:Eraldica]]
78pj1tpw72ke32qo1ifq5a3cy4m6vhg
Moraceae
0
26675
403489
401202
2026-06-13T10:27:42Z
Fausta Samaritani
15085
/* Listinu di piante */
403489
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Moraceae'''
[[File:2026-04-21 14 04 16 Mulberry leaves and flower buds killed after a record cold morning along Mountain View Road in the Mountainview section of Ewing Township, Mercer County, New Jersey.jpg|thumb|250px|right|Moracea]]
=== Listinu di i Moraceae ===
;F
[[Ficu]]<br>
;M
[[Morus alba]]<br>
[[Morus nigra]]<br>
[[Categoria:Moraceae]]
okzti9ldtmwg9v6okxikgdwd6buvg6q
1981
0
26848
403472
401449
2026-06-12T18:05:08Z
Dostojewskij
8917
/* Nàscite */ + [[Maria Elena Boschi]] + [[Péter Magyar]] + [[Natalie Portman]] + [[Beyoncé]]
403472
wikitext
text/x-wiki
U '''1981''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLXXXI) hè un [[annu]] di lu XX sèculu.
{{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1960|1970|1980|1990|2000|1977|1978|1979|1980|1981|1982|1983|1984|1985}}
[[File:Ronald Reagan 1981 presidential portrait.jpg|thumb|150px|right|[[Ronald Reagan]] (1981)]]
== Eventi ==
=== [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1981 [[Image:NobelP.png|50px]] ===
[[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br>
[[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br>
== Nàscite ==
* [[24 di ghjennaghju]]: [[Maria Elena Boschi]], puliticante è ministra taliana
* [[16 di marzu]]: [[Péter Magyar]], puliticu è avucatu ungrese
* [[9 di ghjugnu]]: [[Natalie Portman]], attrice americana-israeliana
* [[4 di settembre]]: [[Beyoncé]], cantatrice americana
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== In [[Còrsica]] ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[Categoria:Anni di u XX seculu|#]]
{{c-supranu}}
sz1btipvhd5hfd3ngkz9yc9hhhjuvpl
Utente:Dostojewskij/E mo cuntribuzioni
2
26882
403473
401703
2026-06-12T18:13:21Z
Dostojewskij
8917
12 ghju 2026 ➹ Categoria:Nati in 1981
403473
wikitext
text/x-wiki
[[File:Idioma corso.png|thumb|[[File:Flag of Corsica.svg|30px]] [[Lingua corsa]]]]
{| align="center" border="0" cellpadding="5" cellspacing="2" style="border: 1px solid #A4FFA4; background-color: #F3FFF3; border: 5px solid #F3FFF3"
|-
|
* ID d'usuariu: 25.653
* Data de rexistru: 2014-07-21
|-
|}
{| class="wikitable"
|-
! Date !! Live edits !! Deleted edits !! Total edits !! Main !! Pages edited (total)
|-
| 24 mag 2015 || 1 || 0 || 1 || 1 || 1
|-
| 17 mag 2026 || 19 || 0 || 19 || 16 || 17
|-
| 12 ghju 2026 || 27 || 0 || 27 || 21 || 25
|-
! Date !! Live edits !! Deleted edits !! Total edits !! Main !! Pages edited (total)
|-
|}
== Year counts ==
[[File:Wikipedia-logo-v2-co.svg|thumb|WɪᴋɪᴘᴇᴅɪA]]
{| class="wikitable"
|-
! Year !! Live edits !! Deleted edits !! Total edits !! Namespace Main
|-
| 2014 || 0 || 0 || 0 || 0
|-
| 2015 || 1 || 0 || 1 || 1
|-
| 2016 || 1 || 0 || 1 || 1
|-
| 2017 || 0 || 0 || 0 || 0
|-
| 2018 || 0 || 0 || 0 || 0
|-
| 2019 || 0 || 0 || 0 || 0
|-
| 2020 || 1 || 0 || 1 || 1
|-
| 2021 || 0 || 0 || 0 || 0
|-style='background:#DDAA77'
| 2022 || 2 || 0 || 2 || 2
|-
| 2023 || 0 || 0 || 0 || 0
|-
| 2024 || 1 || 0 || 1 || 1
|-style='background:#C0C0C0'
| 2025 || 3 || 0 || 3 || 3
|-style='background:#FFEE77'
| 2026<br/><small><small>(12.06.2026)</small></small> || '''18''' || 0 || '''18''' || '''12'''
|-
|}
* [https://xtools.wmflabs.org/ec/co.wikipedia.org/Dostojewskij xtools.wmflabs]
* [https://co.wikiscan.org/?menu=userstats&user=Dostojewskij co.wikiscan]
<div style="border: 3px solid green; margin: 2px; background-color: white;"><div style="margin: 10px;">
* [[File:Wikidata-logo.svg|20px]] [[wikidata:User:Dostojewskij/Contributions]]
* [[File:Commons-logo.svg|20px]] [[commons:User:Dostojewskij/Contributions]]
</div></div>
== Categoria ==
* 🖫 [[:Categoria:Nati in 1889]] (23:14, 17 mag 2026)
* 🖫 [[:Categoria:Nati in 1952]] (23:16, 17 mag 2026)
* 🖫 [[:Categoria:Nati in 1981]] (00:03, 11 ghju 2026)
[[de:Benutzer:Dostojewskij/Bearbeitungen]]
[[ca:Usuari:Dostojewskij/Contribucions]]
[[oc:Utilizaire:Dostojewskij/Contribucions]]
[[ru:Участник:Dostojewskij/Мои правки]]
[[pl:Wikipedysta:Dostojewskij/Wkład]]
[[nl:Gebruiker:Dostojewskij/Gebruikersbijdragen]]
[[fr:Utilisateur:Dostojewskij/Contributions]]
[[scn:Utenti:Dostojewskij/Cuntribbuti]]
[[pt:Usuário(a):Dostojewskij/Contribuições]]
[[en:User:Dostojewskij/Contributions]]
[[es:Usuario:Dostojewskij/Contribuciones]]
[[uk:Користувач:Dostojewskij/Внесок]]
[[no:Bruker:Dostojewskij/Bidrag]]
[[wuu:User:Dostojewskij/我个贡献]]
[[sv:Användare:Dostojewskij/Bidrag]]
[[zh-min-nan:Iōng-chiá:Dostojewskij/Kòng-hiàn]]
[[cs:Wikipedista:Dostojewskij/Příspěvky]]
[[ht:Itilizatè:Dostojewskij/Kontribisyon]]
[[bg:Потребител:Dostojewskij/Приноси]]
[[ro:Utilizator:Dostojewskij/Contribuții]]
[[tr:Kullanıcı:Dostojewskij/Katkılarım]]
[[lv:Dalībnieks:Dostojewskij/Devums]]
[[mai:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/योगदान]]
[[id:Pengguna:Dostojewskij/Kontribusi]]
[[ast:Usuariu:Dostojewskij/Collaboraciones]]
[[mg:Mpikambana:Dostojewskij/Fandraisan'anjara]]
[[da:Bruger:Dostojewskij/Bidrag]]
[[ml:ഉപയോക്താവ്:Dostojewskij/സംഭാവനകൾ]]
[[bn:ব্যবহারকারী:Dostojewskij/অবদান]]
[[lmo:Utent:Dostojewskij/Contribuzzion]]
[[szl:Używacz:Dostojewskij/Edycyje]]
[[crh:Qullanıcı:Dostojewskij/İsseler]]
[[kn:ಸದಸ್ಯ:Dostojewskij/ನನ್ನ ಕಾಣಿಕೆಗಳು]]
[[mk:Корисник:Dostojewskij/Придонеси]]
[[ky:Колдонуучу:Dostojewskij/Салымдарым]]
[[sk:Redaktor:Dostojewskij/Príspevky]]
[[ne:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/मेरो योगदानहरू]]
[[ko:사용자:Dostojewskij/기여]]
[[zh:User:Dostojewskij/贡献]]
[[ja:利用者:Dostojewskij/投稿記録]]
[[kk:Қатысушы:Dostojewskij/Үлесім]]
[[it:Utente:Dostojewskij/Contributi]]
[[be:Удзельнік:Dostojewskij/Уклад]]
[[pa:ਵਰਤੋਂਕਾਰ:Dostojewskij/ਯੋਗਦਾਨ]]
[[ceb:Gumagamit:Dostojewskij/Mga tampo]]
[[fi:Käyttäjä:Dostojewskij/Muokkaukset]]
[[hi:सदस्य:Dostojewskij/योगदान]]
[[uz:Foydalanuvchi:Dostojewskij/Hissam]]
[[ms:Pengguna:Dostojewskij/Sumbangan]]
[[la:Usor:Dostojewskij/Conlationes]]
[[sat:ᱵᱮᱵᱷᱟᱨᱤᱭᱟᱹ:Dostojewskij/ᱮᱱᱮᱢᱠᱩ]]
[[bcl:Paragamit:Dostojewskij/Mga ambag]]
[[pam:User:Dostojewskij/Deng ambag]]
[[nn:Brukar:Dostojewskij/Bidrag]]
[[fa:کاربر:Dostojewskij/مشارکتها]]
[[sh:Korisnik:Dostojewskij/Doprinos]]
[[bs:Korisnik:Dostojewskij/Doprinosi]]
[[mn:Хэрэглэгч:Dostojewskij/Хэрэглэгчийн хувь нэмэр]]
[[vi:Thành viên:Dostojewskij/Đóng góp]]
[[tg:Корбар:Dostojewskij/Ҳисса]]
[[sq:Përdoruesi:Dostojewskij/Kontributet]]
[[cv:Хутшăнакан:Dostojewskij/Хывнӑ тӳпе]]
[[tl:Tagagamit:Dostojewskij/Mga ambag ko]]
[[te:వాడుకరి:Dostojewskij/నా మార్పులు]]
[[mr:सदस्य:Dostojewskij/माझे योगदान]]
[[simple:User:Dostojewskij/My changes]]
[[af:Gebruiker:Dostojewskij/Bydraes]]
[[so:User:Dostojewskij/Ku darsashooyinka]]
[[yo:Oníṣe:Dostojewskij/Àwọn àfikún]]
[[et:Kasutaja:Dostojewskij/Kaastöö]]
[[war:Gumaramit:Dostojewskij/Akon mga ámot]]
[[nds:Bruker:Dostojewskij/Mien Arbeid]]
[[az:İstifadəçi:Dostojewskij/Töhfələrim]]
[[sco:Uiser:Dostojewskij/Contreibutions]]
[[sl:Uporabnik:Dostojewskij/Prispevki]]
[[se:Geavaheaddji:Dostojewskij/Mu rievdadusat]]
[[vec:Utensa:Dostojewskij/Contribusion]]
[[eu:Lankide:Dostojewskij/Nire ekarpenak]]
[[bar:Nutza:Dostojewskij/Mei Gschriebnas]]
[[dty:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/मेरो योगदानहरू]]
[[be-tarask:Удзельнік:Dostojewskij/Унёсак]]
[[gl:Usuario:Dostojewskij/Contribucións]]
[[hr:Suradnik:Dostojewskij/Doprinosi]]
[[jv:Naraguna:Dostojewskij/Pasumbang]]
[[th:ผู้ใช้:Dostojewskij/ส่วนร่วม]]
[[ka:მომხმარებელი:Dostojewskij/წვლილი]]
[[sc:Usuàriu:Dostojewskij/Contributos mios]]
[[sah:Кыттааччы:Dostojewskij/Суруйуу тиһилигэ]]
[[si:පරිශීලක:Dostojewskij/මගේ දායකත්වය]]
[[kw:Devnydhyer:Dostojewskij/Kevrohow]]
[[ln:Utilisateur:Dostojewskij/Nkásá nakomí]]
[[ku:Bikarhêner:Dostojewskij/Beşdariyên min]]
[[eo:Uzanto:Dostojewskij/Kontribuoj]]
[[kaa:Paydalanıwshı:Dostojewskij/Úlesim]]
[[sw:Mtumiaji:Dostojewskij/Michango]]
[[ta:பயனர்:Dostojewskij/பங்களிப்புக்கள்]]
[[sr:Корисник:Dostojewskij/Доприноси]]
[[cy:Defnyddiwr:Dostojewskij/Fy nghyfraniadau]]
[[lt:Naudotojas:Dostojewskij/Mano indėlis]]
[[ga:Úsáideoir:Dostojewskij/Iarrachtaí]]
[[el:Χρήστης:Dostojewskij/Η συνεισφορά μου]]
[[hy:Մասնակից:Dostojewskij/Ներդրում]]
[[hu:Szerkesztő:Dostojewskij/Közreműködések]]
[[li:Gebroeker:Dostojewskij/Mien biedrages]]
[[rue:Хоснователь:Dostojewskij/Приспівкы]]
[[mhr:Пайдаланыше:Dostojewskij/Мыйын надырем]]
[[an:Usuario:Dostojewskij/Contribucions]]
[[qu:Ruraq:Dostojewskij/Llamk'apusqaykuna]]
[[vep:Kävutai:Dostojewskij/Tehtud rad]]
[[lo:ຜູ້ໃຊ້:Dostojewskij/ປະກອບສ່ວນ]]
[[olo:Käyttäi:Dostojewskij/Kohendukset]]
[[gan:用戶:Dostojewskij/貢獻]]
[[lb:Benotzer:Dostojewskij/Kontributiounen]]
[[bh:प्रयोगकर्ता:Dostojewskij/योगदान]]
[[ha:User:Dostojewskij/Gudummawa]]
[[is:Notandi:Dostojewskij/Framlög]]
[[io:Uzanto:Dostojewskij/Mea adportado]]
[[os:Архайæг:Dostojewskij/Бавæрд]]
[[su:Pamaké:Dostojewskij/Kontribusi kuring]]
[[or:ବ୍ୟବହାରକାରୀ:Dostojewskij/ଅବଦାନ]]
[[pdc:Yuuser:Dostojewskij/Mei Ardickele]]
[[haw:Mea hoʻohana:Dostojewskij/He aha ka'u i lūlū ai]]
[[hsb:Wužiwar:Dostojewskij/Přinoški]]
2kb6jtn414stpocdgp1hgzhxlc0trww
Categoria:Iranu
14
26893
403485
401781
2026-06-13T10:16:52Z
Fausta Samaritani
15085
403485
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Asia]]
m92zab55xv6anzpad5wac022k74ialy
Viticultura in Sardegna
0
26994
403484
402547
2026-06-13T03:18:07Z
InternetArchiveBot
17916
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
403484
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
A '''Viticultura in Sardegna''' hè l'insiemme di i pratichi di [[Viticultura|cultura di a vigna]] è di [[enolugia|fabbricazzioni di u vinu]] in l'isula taliana di [[Sardegna]]. L'isula hà circa 26.000 [[ettaru|ettari]] di vignalgi,<ref>[https://www.quattrocalici.it]regione/sardegna/ |tituru=Il vino in Sardegna |situ web=Quattrocalici |data=2024-04-09 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25,</ref> spartiti tra zune di muntagni (13%), di cullina (69%) è di pianura (18%).<ref> A produzzioni annuali hè circa 638.000 [[ettòlitru|hl]], di i quali u 56% hè vinu rusciu è rusatu e u 44% vinu biancu.</ref> U sistema normativu ricunnosce una [[Denominazione di Origine Controllata e Garantita|DOCG]], diciaseti [[Denominazione di Origine Controllata|DOC]] è quindigghi [[Indicazione Geografica Tipica|IGT]].<ref>[https://www.sardegnaagricoltura.it]argomenti/prodottitipici/vini/ |tituru=Vini e denominazioni |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
== Istòria ==
A prisenzia di [[Vitis vinifera]] sarbagia in l'isula hè più anti di i primi civiltà istorighi.<ref>[https://www.cibo360.it/wellness_gourmet/produttori/sardegna/vini_doc_tipici_sardi.htm]tituru=Vini DOC, DOCG e IGT della Sardegna |situ web=Cibo360 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>I populi chi ànu abbitatu l'isula — [[Fenici|fenici]], [[Cartaginesi|cartaginesi]], [[Imperu Rumanu|rumani]] — ànu cuntribbuitu a u sviluppu di a cultura di a vigna.<ref>[http://www.activsardegna.com/it]enogastronomia-in-sardegna/enologia-in-sardegna |tituru=Enologia in Sardegna |situ web=Activsardegna |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref> Doppu i invasioni di i barbari, a bitigurtura riprési vita cun l'arrivvu di i [[Imperu Bizantinu|Bizantini]], chi introduciddaranu a [[Malvasia|marvasia]] in i zoni di [[Bosa]] è di [[Casteddu]] è stabiliddaranu normi pa a produzzioni.</ref>
In u Mesuèdaddu a viticultura crésci grazzie a i monagghi [[Munachimu basillianu|basilliani]], chi prantaddarani vignargi atturnu a i munastèri iddori.<ref>[https://www.lestradedelvino.com]storia-e-cultura/sardegna-storia-territorio-e-vitigni/ |tituru=Sardegna: storia, territorio e vitigni |situ web=Le Strade del Vino Sardegna |data=2022-02-04 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref> Cùn a furmazioni di i quattru [[Giudicati di Sardegna|giudicati]] — [[Giudicato di Cagliari|Casteddu]], [[Giudicato d'Arborea|Arborea]], [[Giudicato di Torres|Torres]] e [[Giudicato di Gallura|Gallura]] — a produzzione fu allargata e refulata.<ref> A [[Carta de Logu]], prumurgata da [[Eleonora d'Arborea]] a i fini di u [[XIV sèculu]], pruibbìa di tenni vignalgi maru cultivati.</ref> è imponìa a plantazzioni di vigna in i terre inculte.
Duranti a dominazzioni [[Corona d'Aragona|aragonesa]], tra u sèculu XIV e u XVIII, a produzzioni crésci attraversu i scambi cummirciari cùn l'altri riggioni di u [[Mari Mediterraneu]].<ref>Prima di l'arrivvu di a [[Filossera|filossera]], chi distrussi gran parti di i vignargi europei in u [[XIX sèculu]] XIX, a Sardegna avia circa 80.000 ettari di vignargi.</ref> Dopu a ricustituzzioni di i vignargi subra i radici americani, a viticultura ripresi vigori è arrivò a u massimu produttivu a i fini di i anni Settanta.
== Zoni vitigulturali ==
U territoriu sardu si pò dividdi in sette zone principali di produzzioni.<ref>[https://viniferare.it]i-vini-e-i-vigneti-della-sardegna/ |tituru=I vini e i vigneti della Sardegna |situ web=Viniferare |data=2025-05-28 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* Gaddura (nord-ést): terrèni di uriggini granitica, sabbiosi e pizzonosi, esposti a u ventu maisthali. Sedi di l'ùnica DOCG di l'isula, u [[Vermentino di Gallura]].
* Nord-ovest (pruvincia di Sassari): terreni marno-calcarei, DOC [[Vermentino di Sardegna]] è [[Alghero]] (Cagnulari).
* Ugliàstra e zona centru-urientali: terrèni granitici, cultivazzioni di Cannonau, Monica e Pascale.<ref>[https://it.wikipedia.org]wiki/Viticoltura_in_Sardegna |tituru=Viticoltura in Sardegna |situ web=Wikipedia italiana |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* Campidanu: pianura centrali e mirridiunali, zona principali di u [[Nuragus]] e di u [[Monica di Sardegna|Monica]].<ref>[https://www.quattrocalici.it]regione/sardegna/vitigni/ |tituru=I Vitigni della Sardegna |situ web=Quattrocalici |data=2024-03-12 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* Sulcis (sud-ovest): terreni di areni anti, arguilli è calcare, adatti pa u [[Carignano del Sulcis]].<ref>https://blog.bibes.it {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20251009164254/http://blog.bibes.it/ |date=2025-10-09 }}]la-sardegna/ |tituru=I vini della Sardegna |situ web=Bibes |data=2024-09-30 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* Arestanu è valli di u Tirso: territoriu di a [[Vernaccia di Oristano]] e di u [[Semidano]].<ref>[https://www.money.it]isola-a-parte-i-vitigni-autoctoni-della-sardegna-tra-mare-e-nuraghi |tituru=Vitigni autoctoni della Sardegna |situ web=Money.it |data=2026-03-20 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* Mandrolisai è Barbaggia: zona interna cùn vini di uvàggiu di Cannonau, Bovale è Monica sutta a a DOC [[Mandrolisai]].<ref>[https://www.sardegnaagricoltura.it]argomenti/prodottitipici/vini/doc.html |tituru=Vini DOC della Sardegna |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
== Clima ==
U clima di a Sardegna hè di tipu [[clima mediterraniu|mediterraneu]], cùn invèrni miti e istadi caruri è sicchi. I venti, in particulari u maistrali, diminuischinu l'umidità è u riscu di maladie criptugamichi in i vignalgi.<ref>[https://mangiaresardo.com]blog/vitigni-autoctoni-della-sardegna-quali-sono-e-dove-si-trovano/ |tituru=Vitigni autoctoni della Sardegna |situ web=Mangiare Sardo |data=2025-08-04 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref> I pricipitagioni sò cicronigghi è si cuncèntranu suprattuttu in autunnu è in invernu.<ref>[http://catalogoviti.politicheagricole.it]scheda_denom.php?t=dsc&q=2323 |tituru=Disciplinare di produzione: Vermentino di Sardegna |situ web=Catalogo Viti – Ministero delle Politiche Agricole |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref> A staggioni di madurazzioni longa permetti un'equilibriu tra l'acidità è u zuccaru in l'uva.
== Terrenu ==
Sardegna prisenta una varietà notevole di terreni. In Gallura preduminani terreni di uriggini granitica, cùn sabbia a granu grossu è bona permeabilità, chi favurischinu l'apprufundimentu di i radichi di a vigna.<ref>[https://www.lavinium.it]le-doc-della-sardegna-vermentino-di-gallura/ |tituru=Le DOCG della Sardegna: Vermentino di Gallura |situ web=Lavinium |data=2018-12-16 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref> In u Sulcis ci sòn areni anti, arguilli è substrati calcarei.</ref>In u norddu di [[Sassari]] preduminani terreni marno-calcarei, mentri in u Campidanu i terreni sò alluviunari è più profundi.<ref>[https://www.ss.camcom.it/]wp-content/uploads/2006/05/vinidoc2010.pdf |tituru=Vigneti e vini DOCG, DOC e IGT nel Nord Sardegna |situ web=Camera di Commercio di Sassari |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
== Varietà ==
Sardegna hà più di 150 varietà autottoni di vigna, di i quali 21 sò iscritti in u Registru Naziunari Talianu di i Varietà di Vigna.<ref>A produzzioni di vini bianchi predumina in u centru è in u norddu di l'isula, mentri i vini rusci sò cuncentrati principarmente a u suddu.</ref>
=== Varietà di granu rusciu ===
* [[Cannonau]]: a varietà rùscia più cultivata, circa 8.000 ha (29% di ra superfìziu).<ref>Gineticamenti parenti di u [[Garnacha|Grenache]] ispagnolu è francese.</ref> créscii suprattuttu in i zoni intèrni di a Barbaggia è di l'Ugliastra.
* [[Carignano]]: suprattuttu in u [[Sulcis]], in terreni sabbiosi spissu a pè francu.<ref>A sua intruduzzioni hè attribuita a a dominazzioni aragonesa di u sèculu XIV.</ref>
* [[Monica di Sardegna|Monica]]: varietà diffusa in tutta l'isula, circa 1.900 ha.
* [[Bovale]]: includi u Bovale Sardu è u Bovale Grossu; entra in a DOC [[Mandrolisai]] è a DOC [[Campidano di Terralba]].
* [[Cagnulari]]: ligatu a una zona ristrétta a norddu-ovest di Sassari, DOC [[Alghero]].<ref>[https://www.sardegnaagricoltura.it]argomenti/prodottitipici/vini/vitigni.html |tituru=Vitigni della Sardegna |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* [[Girò]]: introduttu in u Campidanu duranti a dominazzioni ispagnola.
* Nieddera: varietà autòttona di distributzioni limitata.<ref>[https://www.bevisardo.it]blog/i-vitigni-della-sardegna/ |tituru=I Vitigni della Sardegna |situ web=Bevisardo |data=2024-10-30 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
=== Varietà di granu biancu ===
* [[Vermentino]]: a varietà bianca più diffusa, circa 4.200 hà in tutta l'isula. Arrivò a Sardegna da [[Corsica]] a a fini di u sèculu XIX.<ref>[https://www.impetodivino.it]vini/regioni/sardegna |tituru=Sardegna – La storia e le origini del vino |situ web=Impeto di Vino |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
* [[Vernaccia di Oristano]]: varietà ligata a a valli di u [[Tirso]], da a quali si fa un vinu ossidativu simili a u [[Sherry|Xerès]].
* [[Nuragus]]: cunsidiratu unu di i vitigni più antichi di l'isula, cultivatu suprattuttu in u Campidanu, forse introduttu da i Fenici.
* [[Malvasia|Marvasia]]: dui DOC: [[Malvasia di Bosa]] e DOC [[Cagliari]] Marvasia.
* [[Nasco]]: cultivatu in a pruvincia di Casteddu e d'Arestanu.
* [[Semidano]]: di a Sardegna centrali, cùn una subzona a [[Mogoro]].
* [[Torbato]]: varietà rara è aromatica, suprattuttu in Algueru.
* [[Moscato]]: cultivatu in zoni calcarei di u Campidanu suddu è in i graniti di Gaddura.
* Arvisionadu: varietà rarissima, prisenti in arée piticciuri di l'internu.
=== Varietà internaziunari ===
In misura minori, sòn cultibati [[Cabernet Sauvignon]], [[Syrah]], [[Chardonnay]] e [[Carménère]], generarmente aduprati in uvàggiu cùn varietà lucali.
== Produzzioni ==
=== Vini ===
I vini di Sardegna includdini rusci, bianchi, rosati, frizzanti, [[passito|passiti]] è vini liccurosi.<ref>[https://www.sardiniamagazine.com]viticoltura-sardegna/ |tituru=La viticoltura della Sardegna |situ web=Sardinia Magazine |data=2025-06-16 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
==== Elencu di li vini principari ====
* [[Cannonau di Sardegna]] (DOC)
* [[Carignano del Sulcis]] (DOC)
* [[Vermentino di Gallura]] (DOCG)
* [[Vermentino di Sardegna]] (DOC)
* [[Vernaccia di Oristano]] (DOC)
* [[Monica di Sardegna]] (DOC)
* [[Nuragus di Cagliari]] (DOC)
* [[Malvasia di Bosa]] (DOC)
* [[Moscato di Sorso-Sennori]] (DOC)
* [[Nasco di Cagliari]] (DOC)
=== Denominazzioni e normativa ===
In u [[2010], a rifurma di l'Organizzazzioni Cumuna di u Mèrcatu vitigolu hà incorporatu i categorii DOCG, DOC e IGT in i sistemi europei [[Denominazione di Origine Protetta|DOP]] è [[Indicazione Geografica Protetta|IGP]], ma i denominazzioni naziunali possinu cuntinuà a èssi aduperati. I disciplinari di produzzioni regolanu i vitigni amméssi, i rendimenti massimi, i tecnichi di vinificazzioni è i caratteristichi analitichi è organolèttichi di u vinu.<ref>[https://calicedivino.com]vini-docg-sardegna/ |tituru=Vini DOCG Sardegna: il disciplinare |situ web=Calice di Vino |data=2022-03-14 |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
==== DOCG ====
- [[Vermentino di Gallura]] DOCG (ricunnoschita in u [[1996]]): riservata a i vini di Gaddura cùn almenu u 95% di Vermentino. Includi i tipuluggii Superiore, Frizzante e Spumante.
==== DOC (elencu) ====
* [[Alghero DOC]]
* [[Arborea DOC]]
* [[Cagliari DOC]]
* [[Campidano di Terralba DOC]]
* [[Cannonau di Sardegna DOC]]
* [[Carignano del Sulcis DOC]]
* [[Girò di Cagliari DOC]]
* [[Malvasia di Bosa DOC]]
* [[Malvasia di Cagliari DOC]]
* [[Mandrolisai DOC]]
* [[Monica di Cagliari DOC]]
* [[Monica di Sardegna DOC]]
* [[Moscato di Cagliari DOC]]
* [[Moscato di Sorso-Sennori DOC]]
* [[Nasco di Cagliari DOC]]
* [[Nuragus di Cagliari DOC]]
* [[Sardegna Semidano DOC]]
* [[Vermentino di Sardegna DOC]]
* [[Vernaccia di Oristano DOC]]
==== IGT (elencu) ====
* Isola dei Nuraghi IGT
* Marmilla IGT
* Nurra IGT
* Ogliastra IGT
* Parteolla IGT
* Planargia IGT
* Provincia di Nuoro IGT
* Romangia IGT
* Sibiola IGT
* Tharros IGT
* Trexenta IGT
* Valle del Tirso IGT
* Valli di Porto Pino IGT
<ref>[https://www.sardegnaagricoltura.it/argomenti/prodottitipici/vini/igt.html] |tituru=Vini IGT della Sardegna |situ web=Sardegna Agricoltura |lingua=it |data d'accessu=2026-05-25.</ref>
== Nòtte ==
<references />
[[Categoria:Sardegna]]
qkkm5c7z8zwwu8hyadwd1pb34mawlil
Categoria:Cazacchistanu
14
27136
403486
403380
2026-06-13T10:17:51Z
Fausta Samaritani
15085
403486
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Asia]]
m92zab55xv6anzpad5wac022k74ialy
Partido Galego
0
27148
403471
403458
2026-06-12T17:56:30Z
Trigenibinion
25872
/* Elezzioni di u Parlamentu Europeu */ Traduce da Wikipedia in tedescu
403471
wikitext
text/x-wiki
[[File:BoligrafoPartidoGalego.jpg|thumb|Penna di propaganda distribuita da u PG]]
Il '''Partido Galego''' ('''PG''') è un partitu politicu centrista [[Nazionalismo galiziano|nazionalista galiziano]], creatu in 2020 cun l'obiettivo di rappresentare tutte e persone chì si identificanu come galiziane è spagnole è chì consideranu a Galizia una [[comunità autonoma]] cun una propria lingua è cultura.
==Risultati di l'elezzioni==
=== Elezzioni municipali ===
{| class="wikitable sortable"
|-
! align=center | Elezzioni
! align=center | Coalizione
! align=center | Voti
! align=center | Percentuale (%)
! align=center | Cunsiglieri
! align=center | Maghjuranze<br />assolute
! align=center | Maghjuranze<br/>simplice
|-
! align=center |[[Elezzioni municipali galiziane di u 2023|2023]]<ref>{{Cite web|newspaper=El País|title=Resultados Electorales en Lugo: Elecciones Municipales 2023|url=https://elpais.com/espana/elecciones/municipales/11/27/|language=es|access-date=2023-08-01|date=2023-07-23}}</ref>
| align="center" colspan="1"| Membru di [[Contamos]]
| align=center |4.589
| align=center |0,32%
| align=center |18 / 3705
| align=center |[[File:Arrow Blue Right 001.svg|10px]]0
| align=center |2
|}
===Elezzioni di u Parlamentu Europeu===
{| class="wikitable sortable" style="text-align:right;"
|-
! colspan="8" align="center" | [[Parlamentu Europeu]]
|-
! colspan="1" rowspan="2" | Elezzioni
! colspan="3" | Tutale
! colspan="3" | Galizia
|-
! Voti
! align=center | Percentuale (%)
! Sedi
! Voti
! align=center | Percentuale (%)
! Sedi
|-
! [[Elezzioni europee 2024|2024]]<ref>{{Cite web |title=JUNTA ELECTORAL CENTRAL: Partido Galego: Votos |language=es |url=https://www.juntaelectoralcentral.es/cs/jec/documentos/resultados_UE_280624.pdf |work=BOLETÍN OFICIAL DEL ESTADO|number=156 |date=2024-06-28 |pages=74717–74718}}</ref>
| align=center | 5.719
| align=center | 0,03%
| align=center | 0 / 54
| align=center | 2.074
| align=center | 0,18%
| align=center | [[File:Arrow Blue Right 001.svg|10px]]0
|}
== Referenze ==
{{reflist}}
[[Categoria:Partiti pulitici in Spagna]]
sycb51tq58jn5cfv9v2n4r1wvbxma7q
1856
0
27149
403465
2026-06-12T16:58:56Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1856
403465
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1856''' (MDCCCLVI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1852|1853|1854|1855|1856|1857|1858|1859|1860}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1856 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
lqq5c5715x31gc2fwjnfgi6qb0cn4le
403466
403465
2026-06-12T17:08:02Z
Fausta Samaritani
15085
file
403466
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1856''' (MDCCCLVI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1852|1853|1854|1855|1856|1857|1858|1859|1860}}
[[File:Ippolito Caffi Ankunft Franz Joseph und Elisabeth in Venedig.jpg|thumb|300px|right|[[Ippolito Caffi]], Arrivo à [[Venezia]] di l'imperatore [[Francesco Giuseppe d'Austria]] è di Elisabetta d'[[Austria]], 1856]]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1856 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
1qjjuiq2j09yh8yy2axqu41u3ujfqds
1857
0
27150
403474
2026-06-12T19:46:49Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1857
403474
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1857''' (MDCCCLVII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1853|1854|1855|1856|1857|1858|1859|1860|1861}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1857 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
81xgnsmp538dnljs6wodr0hg95lmuxb
403475
403474
2026-06-12T19:51:29Z
Fausta Samaritani
15085
file
403475
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
U '''1857''' (MDCCCLVII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]].
{{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1853|1854|1855|1856|1857|1858|1859|1860|1861}}
[[File:Saints Peter & Paul Catholic Church (Glenmont, Ohio) - 1857.JPG|thumb|150px|right|''Saints Peter & Paul Catholic Church (Glenmont, [[Ohio]])'']]
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
== In Córsica ==
== Riferimenti ==
== Ligami ==
* [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1857 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>]
[[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]]
c2b395h3n64421fjfgmey3zfgztr8tc
Categoria:Israele
14
27151
403488
2026-06-13T10:20:42Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
403488
wikitext
text/x-wiki
<br>
[[Categoria:Stati d'Asia]]
m92zab55xv6anzpad5wac022k74ialy