Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.6 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Etimolugia 0 815 403531 369842 2026-06-14T07:34:23Z Fausta Samaritani 15085 fole, fix 403531 wikitext text/x-wiki [[File:Après- post-.png|thumb|180px|right|''après-post'']] L''''etimolugia''' ('''etimologia''' o '''etimulugia''') hè a [[Scienzi di l'Universu|scienza]] chì hà per oggettu u studiu di l'origine di e parole di e diffarente [[linguistica|lingue]]. === Discrizzioni === [[Categoria:Linguistica]] i3efcu76ei53fiyuuasbpxfpxn5ys2b 29 di ghjennaghju 0 1579 403521 391244 2026-06-13T16:29:22Z Fausta Samaritani 15085 /* Nascite */ file 403521 wikitext text/x-wiki {{Ghjennaghju}} U '''29 di ghjennaghju''' hè u 29<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 336 ghjorni à a fine di l'annu (337 sì hè bisestile). == Avenimenti == === In Corsica === == Nascite == <gallery> 8090 - Roma - Ara Pacis - Lucio Cesare - Foto Giovanni Dall'Orto - 28-Mar-2008.jpg|<small>[[Lucius Caesar]] (29 di ghjennaghju [[17 a.C.]] – [[20 d'aostu]] [[2]])</small> Image:Isaac Levitan - Portrait of A.P. Chekhov.jpg|<small>[[Isaac Levitan]], ''[[Anton Tchekhov]]'' (29 di ghjennaghju [[1860]]-[[15 di lugliu]] [[1904]]), 1885-1886</small> </gallery> == Morti == == Celebrazioni == === Santi === Santu Gilda. Santu Ghjulianu l'Uspitalieru. Gilda, dettu u Saviu, era un Scuzzese fattu prete versu l'annu 518, mortu in u 570. Hà esercitatu u so ministeru in Irlanda, in Inghilterra, è in Brettagna. Hà creatu parechji munasteri. In a penisula di Rhuis (in l'attuale dipartimentu di u Morbihan) si vedenu sempre e ruine di quellu ch'ellu avia fattu avanti di ritirassi in l'isula di Huat, chì ghjè in faccia, una isula chì deve u so nome à a so forma ("huad", in brettone, vulendu dì "anatra"). Gilda era assai struitu. Da giovanu avia studiatu a filosufia è a litteratura. Etimolugia: da u nome latinu di persona "Gildo" (?) Nomi; Gilda, Gildas Di Ghjulianu ùn si sà nunda for di una legenda. Vultendu da viaghju, u signoru Ghjulianu entre in a camera cunghjugale per basgià a moglia. Spuntava u ghjornu. Chì vede in lettu? A moglia cù un omu. Tira a spada è taglia u capu à tramindui. E' parte. Per istrada, trova a moglia chì ghjera andata à a messa è chì li conta chì, avendu ricevutu a visita di u soceru è a socera, l'avia datu u so lettu. Addisperatu di avè tombu u babbu è a mamma, Ghjulianu parte cum'è un scemu, senza sapè duve andà. A moglia u seguita. E' viaghjanu, è viaghjanu... Un ghjornu entrenu in una furesta è sò arrestati da un fiume grossu. Facenu una capanna per elli è un picculu uspiziu pè i pelegrini è l'andacciani. Ghjulianu si face barcaiolu per chì a ghjente possi francà u fiume. Moglia è maritu campanu cusì una trentina d'anni. Disgraziati ùn eranu, chì si tenianu caru. Ma, di tantu in tantu, Ghjulianu si ramintava a so malfatta è u rimorsu li macinava u core. Un ghjornu, ghjunghje un vagabondu leparosu chì li dumanda di fallu passà nantu à l'altra sponda di u fiume. Sbarcandu da culandi, l'andaccianu era diventatu un anghjulu, vistutu di biancu, bellu cum'è u sole. - "Sie in pace - li disse. Hè un pezzu chì u Signore ti hà perdunatu. Hè ellu chì mi manda per dittila. Addiu... o piuttostu à prestu." Qualchì ghjornu dopu Ghjulianu è a moglia murianu è, inseme, cullavanu in Paradisu.[https://adecec.net/adecec/santi/01-ghjennaghju.php] == Ligami esterni == * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ghjennaghju|29]] db1i34y5fv9iv8d7op6x9hyd968hb18 Orchidaceae 0 3184 403536 402502 2026-06-14T07:57:22Z Fausta Samaritani 15085 file 403536 wikitext text/x-wiki {{Taxobox_begin | color = lightgreen | name = Orchidaceae}} {{Taxobox_image | image = [[File:Orchis papilionacea 5.jpg|300px|Orchis papilionacea]] | caption = ''Orchis papilionacea''}} {{Taxobox_begin_placement | color = lightgreen }} {{Taxobox_regnum_entry | taxon = [[Plantae]]}} {{Taxobox_divisio_entry | taxon = [[Magnoliophyta]]}} {{Taxobox_classis_entry | taxon = [[Liliopsida]]}} {{Taxobox_ordo_entry | taxon = [[Asparagales]]}} {{Taxobox_familia_entry | taxon = [[Orchidaceae]]}} {{Taxobox_end_placement}} {{Taxobox_end}} L''''Orchidaceae''' sò una famiglia di piante chì facenu partita di l'[[ordine]] di l'[[Asparagales]]. == I generi d'orchidacee == <table><tr valign="top"><td> ''[[Anacamptis]]''<br /> ''[[Arethusa]]''<br /> ''[[Barlia]]''<br /> ''[[Bletilla]]''<br /> ''[[Calypso]]''<br /> ''[[Cattleya]]''<br /> ''[[Cephalanthera]]''<br /> ''[[Chamorchis]]''<br /> ''[[Coeloglossum]]''<br /> ''[[Corallorrhiza]]''<br /> ''[[Cymbidium]]''<br /> ''[[Cypripedium]]''<br /> </td><td> ''[[Dactylorhiza]]''<br /> ''[[Dendrobium]]''<br /> ''[[Epidendrum]]''<br /> ''[[Epipactis]]''<br /> ''[[Epipogium]]''<br /> ''[[Gennaria]]''<br /> ''[[Goodyera]]''<br /> ''[[Gymnadenia]]''<br /> ''[[Habenaria]]''<br /> ''[[Hammarbya]]''<br /> ''[[Herminium]]''<br /> ''[[Himantoglossum]]''<br /> </td><td> ''[[Limodorum]]''<br /> ''[[Liparis]]''<br /> ''[[Listera]]''<br /> ''[[Malaxis]]''<br /> ''[[Masdevallia]]''<br /> ''[[Miltonia]]''<br /> ''[[Neotinea]]''<br /> ''[[Neottia]]''<br /> ''[[Nigritella]]''<br /> ''[[Odontoglossum]]''<br /> ''[[Oncidium]]''<br /> ''[[Ophrys]]''<br /> </td><td> ''[[Orchis]]''<br /> ''[[Phalaenopsis]]''<br /> ''[[Platanthera]]''<br /> ''[[Pleione]]''<br /> ''[[Polystachya]]''<br /> ''[[Polycycnis]]''<br /> ''[[Pseudorchis]]''<br /> ''[[Serapias]]''<br /> ''[[Spiranthes]]''<br /> ''[[Traunsteinera]]''<br /> ''[[Vanda]]''<br /> ''[[Vanilla]]''<br /> </td></tr></table> [[File:Dactylorhiza elata 003.jpg|thumb|200px|right|''Dactylorhiza elata'']] [[File:Ophrys scolopax5.jpg|thumb|200px|right|''Ophrys scolopax]] === Listinu di piante === ==== A - L ==== ;A [[Anacamptis laxiflora]]<br> [[Anacamptis palustris]]<br> [[Anacamptis pyramidalis]]<br> ;C [[Cephalanthera rubra]]<br> [[Coeloglossum viride]]<br> [[Corallorhiza trifida]]<br> ;D [[Dactylorhiza elata]]<br> [[Dactylorhiza incarnata]]<br> [[Dactylorhiza insularis]]<br> [[Dactylorhiza occitanica]]<br> [[Dactylorhiza ochroleuca]]<br> [[Dactylorhiza sambucina]]<br> ;E [[Epipactis helleborine]]<br> [[Epipactis microphylla]]<br> [[Epipactis palustris]]<br> [[Epipactis placentina]]<br> [[Epipogium aphyllum]]<br> ;G [[Gennaria diphylla]]<br> [[Gymnadenia conopsea]]<br> ;H [[Himantoglossum robertianum]]<br> ;L [[Labellu]]<br> [[Limodorum abortivum]]<br> [[Lingua di diavulu]]<br> [[Lingua di ghjallu]]<br> [[Liparis loeselii]]<br> [[Listera ovata]]<br> ==== M - Z ==== ;M [[Marculella]]<br> [[Mosca cavallina]]<br> [[Mughettu]]<br> ;N [[Neotinea maculata]]<br> [[Neotinea tridentata]]<br> ;O [[Ofride gialla]]<br> [[Ophrys aurelia]]<br> [[Ophrys bombylifora]]<br> [[Ophrys eleonorae]]<br> [[Ophrys funerea]]<br> [[Ophrys fusca]]<br> [[Ophrys lupercalis]]<br> [[Orchis anthropophora]]<br> [[Orchis coriophora]]<br> [[Orchis lactea]] [[Orchis longicornu]]<br> [[Orchis morio]]<br> [[Orchis olbiensis]]<br> [[Orchis pallens]] [[Orchis purpurea]]<br> [[Orchis spitzelii]] [[Orchis ustulata]]<br> ;P [[Platanthera algeriensis]]<br> [[Platanthera bifolia]]<br> [[Pseudorchis albida]]<br> ;S [[Serapias lingua]]<br> [[Serapias parviflora]]<br> [[Serapias vomeracea]]<br> [[Spiranthes aestivalis]]<br> [[Spiranthes spiralis]]<br> ;U [[Ufridi neru]]<br> ==Da vede dinò== * [[Aceras anthropophorum]] * [[Orchidee salvatiche in Italia]] == Referenze == Gamisans, J. & Jeanmonod, J. (1993) Catalogue des plantes vasculaires de la Corse, Conservatoire et jardin botanique de la ville de Genève: Genève. [[Categoria:Orchidaceae]] [[Categoria:Asparagales]] oaozh4d5ckiyxluvvxft5cdwjxiv7kf Canestra 0 6203 403534 370759 2026-06-14T07:48:56Z Fausta Samaritani 15085 fix 403534 wikitext text/x-wiki A '''Canestra''' (pl. ''canestri'', [[Lingua latina|latinu]] ''canistrum'') hè un dolce di pasta brioche, una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. Pruviene da u villaggiu di Petretu-Bicchisanu, [[Corsica di u Sudu]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] pluejc07p5uy2i7gi3qftvbkh10hpsg Canistreddi 0 6204 403533 370760 2026-06-14T07:38:40Z Fausta Samaritani 15085 403533 wikitext text/x-wiki [[Image:Canistrelli anis.jpg|250px|right|thumb|I canistreddi]] I '''Canistrelli''' (o '''Canistreddi''') sò una specialità di a [[gastronomia corsa]]. == Preparazione == == Riferimenti == == Ligami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] 70a8ox45eaauj9f6ljjdnwr1sw621a5 Gnoccari 0 6214 403549 370770 2026-06-14T08:53:35Z Fausta Samaritani 15085 fix 403549 wikitext text/x-wiki [[Image:Imagina_benvinuta.jpg|250px|right]] I '''Gnoccari''' (ò ''joccari'', in [[Lingua italiana|italianu]] ''gnocchi''). I ''gnoccari à u brocciu'' sò una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] sh7g8q3of937mkz3kic7xjlo8daas46 403550 403549 2026-06-14T08:58:44Z Fausta Samaritani 15085 file 403550 wikitext text/x-wiki [[File:Wild Garlic Gnocchi before cooking, April 2010.jpg|250px|right|thumb|Gnoccari]] I '''Gnoccari''' (ò ''joccari'', in [[Lingua italiana|italianu]] ''gnocchi''). I ''gnoccari à u brocciu'' sò una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] dfe6wbk4fgpvt4kc1uhzs6kw1t2fb2x Ghjatta 0 8651 403538 385035 2026-06-14T08:03:26Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403538 wikitext text/x-wiki A '''ghjatta''' hè a femina di u [[ghjattu]]. == Citazioni == Accadi chì a ghjatta fussi mintuvata in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu in i sprissioni:<br> - ''ci hè ghjatta!''<br> - ''ghjatta ci hè ma [[coda]] ùn hà''.<br> ==Rifarenzi== - Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji, Rivages, 1984.<br> [[Categoria:Varietà di a lingua corsa]] azn4gluv6gqba1cecsm6c4z9emycspe Polonia 0 8659 403554 402689 2026-06-14T11:01:37Z Fausta Samaritani 15085 403554 wikitext text/x-wiki {{Statu |nomeCompleto = Republica di Polonia |nomeUfficiale = Rzeczpospolita Polska |linkBandiera = Flag of Poland.svg |paginaBandiera = |linkStemma = Herb Polski.svg |paginaStemma = |linkLocalizzazione = EU-Poland.svg |motto = Bóg, Honor, Ojczyzna |mottoTraduzione = Diu, Onore, Paese |lingua = [[Lingua polacca|polaccu]] |capitale = [[File:Greater coat of arms of Warsaw.svg|16px]] [[Varsavia]] |capitaleAbitanti =1.726.581 |capitaleAbitantiAnno = 2014 |governo = [[Republica parlamentare]] |presidente = [[Karol Nawrocki]] |primoMinistro = [[Donald Tusk]] |elenco capi di stato = [[Presidenti di a Polonia|Presidente]] |elenco capi di governo = [[Primi Ministri di a Polonia|Prima Ministru]] |indipendenza = [[11 nuvembri]] [[1918]] |ingressoONU = [[24 uttrovi]] [[1945]] <sup>3</sup> |ingressoUE = [[1 di maghju]] [[2004]] |superficieTotale = 312.696<ref>Główny Urząd Statystyczny, dane za rok 2018, stan na 01.01.2018. [https://stat.gov.pl/obszary-tematyczne/ludnosc/ludnosc/powierzchnia-i-ludnosc-w-przekroju-terytorialnym-w-2018-roku,7,15.html]</ref><ref>Bankier.pl, Powierzchnia Polski wzrosła o 1643 ha [https://m.bankier.pl/wiadomosc/Powierzchnia-Polski-wzrosla-o-1643-ha-7603883.html]</ref> |superficieOrdine = 70 |superficieAcqua = 2,6 |popolazioneTotale =38.422.346 |popolazioneAnno = 2017 |popolazioneOrdine = 30 |popolazioneDensita = 123 |continente = [[Europa]] |orario = [[Tempu Coordinatu Universale|UTC]] +1 |valuta = [[Złoty]] |PIL= 495.885 |PILValuta= $ |PILAnno= 2005 |PILOrdine= 24 |PILprocapite= 12.994 |PILprocapiteValuta= $ |PILprocapiteAnno= 2005 |PILprocapiteOrdine= 51 |HDI= 0,862 (alto) |HDIAnno= 2004 |HDIOrdine= 37 |energia = 0,35 |tld = .pl |telefono = +48 |targa = PL |inno = [[Mazurek Dąbrowskiego]] |festa = [[3 di maghju]] è [[11 nuvembri]] |note = <small></small> }} A '''Polonia''' (polaccu: ''Polska'', [ˈpɔlska]) hè un Statu situatu in [[Europa]] centrale. [[File:Aleja Niepodległości Warsaw 2022 aerial.jpg|thumb|left|Varsavia (Warszawa)]] <br> <br> <br> <br> <br> <br> ==Da vede dinù== *[[Stefan Banach]] *[[Padniewko]] *[[Lech Wałęsa]] *[[Tarnobrzeg]] *[[Kolonka]] *[[Piotrowice (dipartimentu Otwock)|Piotrowice]] *[[Dziecinów (dipartimentu Otwock)|Dziecinów]] *[[Adam Mickiewicz]] *[[Elbląg]] *[[Anna Maria Jopek]] *[[Violetta Villas]] *[[Nowy Dwór Królewski]] *[[Bochotnica]] *[[Końskowola]] *[[Międzyrzec Podlaski]] *[[Trojany (dipartimentu Wołomin)|Trojany]] *[[Stanislao Konarski]] *[[Łobez]] *[[Opole]] {{Unione europea}} [[Categoria:Polonia]] [[Categoria:Unioni Auropea]] 93n8enugsp3w13s4vd3jhfh83m0phwi Gaddura 0 9318 403504 375648 2026-06-13T13:57:48Z Fausta Samaritani 15085 category 403504 wikitext text/x-wiki {{regione taliana | regione=Gaddura | nomeUfficiale=Gallura | nomeLucale=Gaddura | blasone=Gallo del Giudicato di Gallura.svg | bandera=Flag of Sardinia, Italy.svg | capilocu= Tempiu | superficia=~3.000 | pupulazione=~140.000 | densita=~50 | pruvincie={{IT-OT}}{{IT-SS}} | cumune=[[Tarranoa]], [[Tempiu]], [[Alzachena]], [[a Madalena]] , [[Caragnani]], [[Luras]], [[Agghju]], [[Bultigghjata]], [[Santa Tiresa Gaddura|Lungoni]], [[Locusantu]], [[Palau]], [[Aglientu]], [[Trinitài d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Golfu Aranci]], [[Badesi]], [[Viddalba]], [[Sant'Antoni di Gaddura]], [[Loiri Poltu Santu Paulu]], [[Santu Tiadoru (OT)|Santu Tiadoru]], [[Budoni]], [[Padru]] | situ=http://www.provincia.olbia-tempio.it/ | carta=SAR-Subregioni-Gallura.jpg }} [[File:Capo di testa.jpg|right|thumb|240px|Capu Testa, Santa Tiresa di Gaddura]] A '''Gaddura''' (o ''Gallura'') ('''''Gaddhura''''' /{{IPA|ɡaˈɖːura}}/ in [[lingua gadduresa|gadduresu]], ''Caddùra'' in [[lingua sarda|sardu]]) hè una rigioni storica è giugrafica di a [[Sardegna]]. Cumprendi a parti nordu-uriintali di l'isula, da u fiumu [[Coghinas]] chì a dilimiteghja à punenti, passendu dopu par u massicciu di u [[Limbara]], chì ni dilimiteghja a parti miridiunali, finu à u massicciu di u Monti Nieddu à sudestu, in a cumuna di [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]]. U tarritoriu gadduresu inchjudi ancu a rinumata [[Costa Smiralda]] annantu à a cumuna di [[Arzachena]], nantu à a costa uriintali. I centri principali sò: [[Olbia]], [[Tempiu Pausania]], [[Arzachena]], [[A Matalena]]. == U tarritoriu == [[File:Il_golfo_di_Cugnana.JPG|thumb|240px|left|Gaddura - u golfu di Cugnana, annantu à u fondu Capu Figari è u prufilu di l'isula di Tavulara]] U tarritoriu hè oghji cumpresu in a nova [[pruvincia di Olbia è Tempiu]] (di a quali custituisci a parti cintrali è più impurtanti) è in parti limitata in a [[pruvincia di Sassari]], mentri innanzi era cumpresu privalintamenti in a pruvincia di Sassari è in minima parti in a [[Pruvincia di Nuoru|quidda di Nuoru]]. U significatu di u tuponimu "Gaddura", chì apparisci in i primi tistimunianzi scritti incù a forma di "Gallul" è "Gallula", pudaria essa culligatu incù u terminu [[ebraicu]] ''galil'' o incù u terminu feniciu ''gallal'', "paesi d'altura", iputesa chì pari cunfirmata da a natura privalintamenti muntosa ([[Monti Puntaccia]], [[Abbalata|Monti Abbalata]]) di u tarritoriu gadduresu, in particulari s'edda hè paragunata à quidda para o cuddinari di [[Logudoru]] vicinu. Ricca di rocca [[granitu|granitica]] sculpita da u ventu, da a piova è da u mari, sopratuttu nantu à i costi, sculturi naturali di formi bizzarri com'è quidda di l'Orsu in i circonda di Palau, cunfiriscini à a Gaddura un aspettu assà uriginali, moltu simili à quiddu di u [[Corsica di u Sudu|sudu di a Corsica]] è chì lascia spaziu solu versu u nordu à fertili pianuri. A vegetazioni spuntania di a costa hè furmata da machja meditarrania ([[listincu]], [[muchju]], [[arbitru]], [[murta]] è cetara.). L'internu inveci hà un aspettu diffarenti, più riparatu da i venti hè carattarizatu da impunenti affiuramenti granitichi è boschi di [[quarciu|quarci]] è [[suvaru|suvari]] chì u so travagliu custituisci una di i principali attività produttivi. A Gaddura storica cumprendi 21 cumuni frà i quali 20 in a [[pruvincia di Olbia-Tempiu]] è 1 in a [[pruvincia di Sassari]]: [[Olbia]], [[Tempiu Pausania]], [[Arzachena]], [[A Matalena]], [[Calangianus]], [[Luras]], [[Aggius]], [[Bortigiadas]], [[Santa Tiresa Gaddura]], [[Logusantu]], [[Palau (Italia)|Palau]], [[Aglientu]], [[Trinità d'Agultu è Vignola]], [[Telti]], [[Golfu Aranci]], [[Badesi]], [[Viddalba]] (SS), [[Sant'Antoniu di Gaddura]], [[Loiri Portu San Paulu]], [[San Tiadoru (Sardegna)|San Tiadoru]] è [[Budoni]]. == Storia == === Urighjini è preistoria === L'omu mudernu hè ghjuntu in Sardegna circa 20.000 anni fà, parcurrendu u [[Bloccu Sardu Corsu|bloccu sardu-corsu]], dopu à avè travirsatu u strettu di mari chì si cunghjunghji à l'arcipelagu Tuscanu. Hè par quissa moltu prubabili a so prisenza ancu in Gaddura. A più antica prisenza accirtata di l'omu in Gaddura ricodda à u niuliticu incù a comparsa di a [[Cultura di a ceramica cardiali|ceramica cardiali]]<ref>Ghjuvanni Ugas - L'alba di i Nuraga (2005) - pg.13</ref>. à Aglientu in a lucalità ''Lu Littaroni'' è à Cala Corsara in l'isula di Spargi hè stata truvata una grandi quantità di ceramica è d'ussidiana pruvinenti da u Monti Arci. Quissa indicheghja, una volta di più, a Gaddura com'è passaghju ubligatu "di l'oru biancu è neru" in l'antichità. In i fasi succissivi di u niuliticu, u tarritoriu gadduresu si distingui par a prisenza di a [[cultura di Arzachena]]; in l'[[eneuliticu]] sò schersi l'attistazioni di a [[cultura di Monti Claru]], di [[cultura di Abealzu-Filigosa|Abealzu-Filigosa]] è di u [[Cultura di u vasu campaniformu]] (à forma di campana) generalamenti diffusi in l'isula.<ref>[http://www.fretumgallicum.com/uploads/13022011072114-i-urighjini-di i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - L'urighjini di i Gadduresi, 2010]</ref> I stradi da è par a Sardegna erani beddi cunnisciuti è i so risorzi richjamavani una massiccia affluenza di ghjenti è d'idei. L'attuali Gaddura hè stata pupulata da [[Corsi (etnia nuragica)|ghjenti còrsi]] finu da l'antichità prerumana. In ebbica nuragica a Gaddura hà custituitu una testa di ponti par a diffusioni di a cultura nuragica in u sudu di a Corsica è si pò mintuvà in particulari a diffusioni è tipicità di a tipulugia à "curridori" (imparintata incù i tipulugii ''[[Civiltà turriana|turriani]]'' di a vicina [[Corsica]]) è di quidda mista ''curridori-tholos'', à spessu mischiati par via di l'intigrazioni trà strutturi architittonichi è rocchi circustanti. === Periudu rumanu === Dopu à a cunquista di a Sardegna da parti di i rumani (238 a.C.) a cità di fundazioni punica di [[Olbia]] assumi una nutevuli impurtanza essendu u portu maghjuramenti vicinu à a penisula, culligatu à Caralis è Turris Lybissonis. === Periodu ghjudicali è pisanu: u Ghjudicatu di Gaddura === [[File:Tempio_san_pietro_apostolo.jpg|right|thumb|240px|A cattidrali di San Petru in u centru storicu di Tempiu]] [[File:Olbia_San_Simplicio.jpg|thumb|right|240px|A basilica rumanica di San Simpliciu à Olbia]] Dopu u dicadimentu d'Olbia dopu à l'incursioni di i [[vandali]] da u 594, a sedia di u viscuvatu fù cullucata, prubabilamenti in u stessu tarritoriu, à Phausiana par iniziativa di u papa Grigoriu Magnu, dopu sustituita in u periodu ghjudicali da quidda di Civita. In u medievu, da a mità di u IX seculu a Gaddura custituisci un di i quattru [[Ghjudicati]] (o Regni) autunomi in i quali era divisa l'isula. I stradi chì tuccavani a Sardegna ricumincioni à essa friquintati in occasioni di a crisa di u predominiu di i flotti arabi; i risorzi di l'isula ripresini à richjamà marcanti è navigatori pruvinenti soprattuttu da a Liguria è da a Tuscana<ref>[[Giuseppe Meloni]], ''Cuntributu à u studiu di i stradi è di i cummerci meditarranii in u Bassu Medievu'', in "Medievu. Saggi è Rassegne", 3, Cagliari, 1977. = ''Medievu Catalanu. Studii (1966-1985)'', Sassari, 2012, pp. 153 sgg</ref>. U Ghjudicatu cumprindia l'attuali rigioni storichi di a Gaddura, di i Barunii è parti di u Nuoresu, incù capitali Civita, ribattizata Terranova da i pisani in u tardu periodu ghjudicali. Infatti, in seguitu à l'aiutu pisanu datu à i sardi contru i provi di invasioni araba di [[Mujāhid à u-Āmirī]] versu l'iniziu di u seculu X, l'ingerenzi pisani annantu à l'Isula si sariani fatti sempri più forti. U stessu Ghjudicatu di Gaddura saristi passatu intigralamenti sottu u cuntrollu di Pisa incù a morti, in u 1296, di l'ultimu Ghjudici [[Nino Visconti]]. In [[1073]] in una epistula chì u [[Papa Grigoriu VII]] indirizza à i Ghjudici sardi par invità li à a sottumissioni à a ghjesgia di Roma cumparisci par a prima volta a dinuminazioni "Gaddura" in u rifirimentu ''Costantinus Gallurensis''. In ducumenti successivi cumparisciarà ancu in i formi ''Gallul'', ''Gallulu'', ''Gallula'' è dopu ''Gaddura''. Ci vurrà inveci à aspittà una Carta Pisana di a mità di u XIII seculu par veda mintuvatu u terminu ''Galorj'' (in i circonda di l'attuali Punta Nera à [[Palau (Italia)|Palau]]) annantu à una carta giugrafica. === Periodu aragunesu è ibericu === In periodu tardu medievali è aragunesu à l'abbandonu di Civita (chì diventa ''Terranoa'') è à u spupulamentu di i costi oppressi da l'incursioni pirateschi arabi currispondi un sviluppu maiò di i zoni interni è di a cità di Tempiu. Sò ducumintati cullucamenti, trà u [[XVI seculu|Cinquicentu]] è u [[XVIII seculu|Setticentu]], di famigli corsi in u tarritoriu, chì sicondu parechji tiurii sariani rispunsevuli di a nascita di a [[lingua gadduresu]]: infatti, si pensa chì prima di sti flussi migratori, duranti u periodu di u [[ghjudicatu di Gaddura]], era parlatu u [[Lingua sarda|sardu]] [[Sardu luguduresu|luguduresu]] chì sopravvivi à i ghjorna d'oghji in parechji centri trà i quali [[Olbia]], [[Luras]], [[Golfu Aranci]], [[Budoni]] è [[Padru]]. Ricuddà à a discindenza corsa di i nativi gadduresi hè pussibuli solu par via di analisi storichi di i casati. === Periodu sabaudu (di a Casa di Savoia) === In u 1839 a sedia di u viscuvatu fù trasfirita da Olbia à Tempiu chì in u stessu periodu era stata elevata à u rangu di cità (1836) è di capilocu di pruvincia (da u 1807 à u 1821 è da u 1833 à u 1859). [[File:Stazzo.JPG|right|thumb|240px|Un stazzu gadduresu tipicu ristauratu]] === U XX seculu è u periodu cuntimpuraneu === Incù a fini di l'Ottucentu è u XX seculu incù u migliuramentu di i culligamenti si hè invertita a tindenza insidiativa à favori di a fascia custiera è di a cità di Olbia chì hà ancu benefiziatu di a nascenti Costa Smiralda incù Arzachena, Santa Tiresa è San Tiadoru. A Gaddura prisenta u più elevatu rindimentu par omu di a Sardegna. == Lingua == In Gaddura si parlani escinzialamenti dui lingui: u [[Lingua gadduresa|gadduresu]], un diasistemu di [[corsu suttanu]] è di sardu (20% di u vucabulariu), è u [[sardu luguduresu]] in a variità sittintriunali, chì hà quantunqua assimilatu parti di u lessicu corsu è gadduresu adattendu lu à a struttura di a lingua sarda. In tarmini di distribuzioni giugrafica u gadduresu, urighjinariu di l'Alta Gaddura, hè parlatu in guasi tutta a Gaddura (da [[Viddalba]] à a fascia sittintriunali di [[Budoni]]) mentri u luguduresu - chì finu à u 1400 era diffusu in tutta a Gaddura è in a quali lingua erani ridatti i ducumenti di i guverni ghjudicali - hè sempri diffusu calchì volta: [[Olbia]], [[Luras]], parti di l'ariali di [[Golfu Aranci]], [[Padru]], Budoni miridiunali. In a [[A Maddalena|Matalena]] più prubbiamenti si parla l'''isulanu'', una varianti prossima à u [[corsu sartinesu]] (''cossu suttaninu''). In [[Aggius]] si parla un gadduresu particulari, chì hà assuntu influenzi sassaresi in a prununcia, mentri [[Bortigiadas]] hè à i ghorna d'oghji galluresofunu, ma finu à mità di u seculu scorsu u so idioma era un luguduresu furtamenti currottu da u gadduresu. == Architittura è munumenti principali == [[File:Tempio_Fonte_Silva.jpg|right|thumb|240px|Funtanedda in granitu, Tempiu-Pausania]] L'elementu custruttivu chì carattarizeghja l'architittura gadduresa hè u [[granitu]]: incù stu matiriali, difatti, erani custruiti i stazzi ma ancu i ghjesgi è i palazzi citatini. ==== Preistoria è periudu nuragicu ==== * [[Necropuli]] di ''I Mura'' à Arzachena * [[Stazzona]] ''Ladas'' à Luras * Stazzona ''Ciuledda'' à Luras * Stazzona ''Billella'' à Luras * [[Pozzo Sacru di Sà Testa|Pozzo sacru di ''Sà Testa'']] à Olbia * Pozzu sacru ''Milis'' à Golfu Aranci * [[Tomba di i ghjiganti]] di ''Annantu à Monti 'è s'Ape'' à Olbia * Tomba di i ghjigantii di ''Coddu Vecchju'' à Arzachena * Tomba di i ghjiganti ''I Lolghi'' à Arzachena * Tomba di i ghjiganti ''Pascaredda'' à Calangianus * [[Nuragu]] ''Albucciu'' à Arzachena * Nuragu ''Maiori'' à Tempiu Pausania * Nuragu ''Naracheddu'' (avali guasi cumplittamenti distruttu) à San Tiadoru * Nuragu ''Lu Naracu'' à u cunfini trà San Tiadoru è Budoni * Resti di mura punichi à Olbia * Nuragu di Tilzitta à urienti di u Golfu di Arzachena * Furtificazioni megalitichi di Tiana à Arzachena ==== Munimenti di u periodu rumanu ==== * Resti di a cità rumana è di l'acquidottu d'Olbia ==== Munimenti mediivali è d'ità ghjudicali ==== * [[Basilica di San Simpliciu]] à Olbia (XI-XII seculu) * [[Casteddu di Pedes|Casteddu di Pedres]] à Olbia (1296-1388) * Casteddu di Sà Paulazza, vicinu à Olbia (Telti) * Casteddu di Balaiana à Logusantu * ''Palazzu di Baldu'' à Logusantu * Frammenti mediivali in a casa attribuita par isbagliu à Nino di Gaddura à Tempiu Pausania * [[Basilica di Noscia Signora di Logusantu]] * Ghjesgia di San Ponzianu in l'isula di [[Molara (Olbia)|Molara]] (ruvini) ==== Munimenti da u quattrucentu à u setticentu in u periodu ibericu ==== * Facciata goticu-aragunesa di l'Oratoriu di u Rusariu à Tempiu Pausania * [[Stazzu|Stazzi]] in i campagni gadduresi * Ghjesgia di Santa Ghjusta à Calangianus (XVII seculu) * Oratoriu di Sant'Anna à Calangianus * Oratoriu di Santa Croci, di u Rusariu, di Sant'Anna è di a Madonna di Itria à Aggius * Ghjesgia incù campanili è oratorii di u Purgatoriu è di San Petru à Luras * Palazzu Pes-Villamarina à Tempiu Pausania * Palazzu di l' Scolopi incù corti **porticata à Tempiu Pausania * Cumplessu di u Santuariu, di a Parrocchiale è di u Cimiteriu di Nuchis * Santuariu di a Natività di Maria à Logusantu * Palazzetti in granitu di i centri storichi di Tempiu Pausania, Aggius è Calangianus * Ghjesgia primarziali di San Paulu Apostulu è oratoriu di Santa Croci (Olbia) * Palazzi di u centru storicu di Olbia (quartieri di "annantu à Casteddu") === Munimenti sabaudi è di u seculu 19 === * Ghjesgi campestri in i campagni gadduresi * Pianu di espansioni di A Maddalena (1777) * Pianu Regolatore di fundazioni **sabauda di Santa Teresa Gaddura di l'ing. Francescu Maria Magnon (1808) * Allargamentu di a cattidrali di San Petru à Tempiu Pausania (XIII seculu) è sopraelivazioni di u campanili quattrucintescu * Facciata è cupartura di a Ghjesgia medievali di Santa Croci (XIII seculu) à Tempiu Pausania * Santuariu di u Bon Camminu à Santa Teresa Gaddura * Ghjesgia di a Santissima Trinità à Trinità d'Agultu * Villa Tamponi à Olbia (1870) * Palazzu municipali à Tempiu Pausania (1882) * Villa Weber à A Maddalena ==== Munimenti di u seculu XX è cuntimpuranii ==== * Municipiu di Olbia (primi di u Novicentu) * Palazzu Culonna, à Olbia in corsu Umberto (primi di u Novicentu) * Scoli elementari "Vechju Caseggiato" o "Scolastico" à Tempiu Pausania (1910/1917) * Scoli elementari "Scolastico" à Olbia (1911) * Tiatru di u Carmine à Tempiu Pausania (1928-1929) * Stazioni è officine farruviarii di Tempiu Pausania (1930-33) incù dipinti di Giuseppe Biasi (1931-32) * Archititturi di a Costa Smiralda * Centru Cummirciali Terranova à Olbia, prugittatu da l'architettu [[Aldo Rossi]]; * Tiatru annantu à u Golfu di Olbia, prugittatu da u'arch. [[Ghjuvanni Michelucci]] * Museiu Archiulogicu Naziunali ("Museiu di u Mari"), prugittatu da u'arch. [[Ghjuvanni Maciocco]] * Allargamentu di l'aeruportu "Costa Smeralda" à Olbia == Da veda dinò == *[[Ghjudicatu di Gaddura]] *[[Pruvincia di Olbia-Tempiu]] *[[Costa Smiralda]] *[[Parcu naziunali Arcipelagu di A Matalena]] *[[Olbia]] *[[Tempiu Pausania]] *[[Lingua gadduresa]] ==Liami esterni== *[http://www.fretumgallicum.com/uploads/13022011072114-i-urighjini-di i-gadduresi---2010.pdf Ignazio Abeltino - I urighjini di i Gadduresi , 2010] *[http://www.sardegnacultura.it/ducumenti/7_93_20060731124616.pdf Francescu De Rosa - Tradizioni pupulari di Gaddura , à cura di Andrea Mulas - 2003] == Bibliugrafia == * Chessa S., ''I Dimori rurali in Sardegna, incù particulari rifirimentu à u Monteacuto, à u Goceano, à u Meilogu è à a Gaddura'', Cargeghe, Ducumenta, 2008. * Murineddu A. (à cura di), Gaddura, Cagliari 1962. ==Noti== <references/> ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Sardegna]] ly1dk6p0reh94eggtrhakp44n6gsutb Scala 0 11271 403539 325168 2026-06-14T08:10:12Z Fausta Samaritani 15085 fix 403539 wikitext text/x-wiki [[Image:Ladder and telegraph pole.jpg|thumb|150px|Una scala]] Una ''scala'' hè un attrazzu chì permette di move si verticalmente. Per esempiu, si pò cullà annantu à u tettu di una casa incù una scala. Una scala pò esse per esempiu di metallu o di legnu. L'urigine di a scala hè antica antica. Un dissegnu di una scala pò essa ussirvatu annantu à un cantone preistoricu di u [[Mesutilicu]] chì t'hà almenu 10.000 anni, in [[Valencia]] (in [[Spagna]]). ==Citazione== Accade chì a scala fussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu:<br> - in u pruverbiu: ''U [[celi]] hè fattu à scala: À chì codda è à chì fala''.<br> - in u pruverbiu: ''U [[celi]] hè fattu à scala: A [[pricantula]] codda, a [[grazia]] fala.'' (si dice cusì in [[Sartè]]) (Saravelli-Retali, [[1976]])<br> ==Da vede dinù== ==Referenze== - Saravelli-Retali, 1976, ''A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons'', Nice, Don Bosco.<br> {{c-supranu}} [[Categoria:Varietà di a lingua corsa]] cqn3xxf6kfvvyvporxc6zx3ez3yrot9 Grazia 0 11273 403546 371583 2026-06-14T08:37:20Z Fausta Samaritani 15085 fix 403546 wikitext text/x-wiki ==Citazioni== Accade chì a '''grazia''' f.ussi mintuvata in a litteratura o a cultura corsa. Par asempiu:<br> - in u pruverbiu: ''U celi hè fattu à scala A pricantula codda, a grazia fala.'' (di dici cusì in [[Sartè]]) (Saravelli-Retali, [[1976]]) ==Rifarenzi== - Saravelli-Retali, 1976, ''A vita in Corsica cù i pruverbii è i detti - La vie en Corse à travers proverbes et dictons'', Nice, Don Bosco.<br> [[Categoria:Cristianisimu]] qwcxe4ii8d9cykrymqidjyasad55j21 Labbru 0 11759 403555 371589 2026-06-14T11:09:06Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403555 wikitext text/x-wiki == Citazioni == U '''labbru''' hè mintuvatu calchì volta in a [[cultura]] è in a [[litteratura]] [[Corsica|corsa]]. Par asempiu in i sprissioni:<br> - ''hè quant'è à vulà fà sprucca senza labbri''.<br> O in u pruverbiu:<br> - ''ùn si pò dì "prruci" senza labbri''.<br> ==Rifarenzi== - Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji, Rivages, [[1984]]. [[Categoria:Varietà di a lingua corsa]] et7u3fr60yp0779nsylumuwayguc5cj Końskowola 0 11866 403553 373977 2026-06-14T11:01:03Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403553 wikitext text/x-wiki '''Końskowola''' hè una cumuna di a [[Polonia]] orientale. <div> {| align="right" border="0" rules="all" width="300px" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; border-right-width: 2px; border-bottom-width: 2px; background-color: #f3fff3" ! colspan="2" style="background-color: #ddffdd" |<span style="font-size:large;"> '''Końskowola''' </span> |- |colspan="2" align="center" bgcolor="#FFFFFF" style="border-bottom: 1px solid #808080; border-left: 1px solid #808080; border-right: solid 1px #808080; " | [[File:POL gmina Końskowola COA.svg|100px|]] |- | valign="top"| [[Voivodato]] || align="center" | [[Voivodato di Lublino]] |- | valign="top"| [[Codice pustale]] || align="center" | 24-130 |- | valign="top"| [[Latitudine]] || style="text-align: center" | 51° 25' N |- | valign="top"| [[Longitudine]] || style="text-align: center" | 22° 03' E |- | valign=top| [[Altitudine]] || align="center" | |- | valign="top"| [[Superficia]] || align="center" | 9,81 km² |- | valign="top"| [[Populazione]] || align="center" | 2 188 (2004) |- | [[Densità]] || align="center" | 223 ab./km² |} == Storia == == Giugrafia == Hè situata in u sudestu di a Polonia, trà Puławy è [[Kurów]], annantu u fiume [[Kurówka]]. == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == {{DEFAULTSORT:Konskowola}} [[Categoria:Polonia]] kf0qpmsqodjt5w5adoqxu0ynnxsjnz1 HTML 0 13427 403547 382352 2026-06-14T08:43:33Z Fausta Samaritani 15085 403547 wikitext text/x-wiki U '''HTML''' (''HyperText Markup Language'') hè un linguagiu di prugrammazione pè i siti web. Impiega balisgie pè discrive a pagina, è permette l'usu di l'hypertestu. Hè spessu impiegatu cu astri linguagi:<br> - u [[JavaScript]].<br> - u [[CSS]], chì discrive u stilu graficu di a pagina (lasciendu u HTML discrive a cuntenutu),<br> == L'evoluzione di u linguagiu == U HTML hè "natu" in u [[1991]], quandu [[Tim Berners-Lee]], chì travaglia à u [[CERN]], annuncia nant'à [[USENET]] a nascita di u [[World Wide Web]]. Durante l'anni 1990, a struttura di l'HTML dipendia sopratuttu di u browser web impiegatu. Specificazione è norme, c'eranu pocu è micca. È eranu torna i navigatori chì inventavanu nove balisgie. Pè esempiu, fù [[NCSA Mosaic]] chì criò a balisgia <img>, chì permette di mette imagine in una pagina web. In [[1995]] fù fundatu u [[''World Wide Web Consortium'']] (W3C), chì principiò u travagliu di nurmalisazione. U [[18 di dicembre]] [[1996]] fù publicata a specificazione HTML 4.0. Hè sempre, oghje, quella chì hè la più impiegata. Ne esistanu dui versione:<br> - A variente ''stritta'' (strict HTML), chì sclude l'elementi detti di "prisentazione", lasciati à u [[CSS]].<br> - A variente ''di transizione'' (transitional HTML), più soffice.<br> In l'anni 2000, u sviluppu di u HTML cume applicazione di u SGML hè ufficialmente abandunatu a prò di u XHTML. == U HTML == === A sintassa === A sintassa di u HTML hè basata nant'u cuncettu di balisgia. Quèi ci n'hè un esempiu : <syntaxhighlight lang="xml"><TITLE>Esempiu HTML</TITLE> Quessa hè un <A HREF="cible.html">hyperligamu</A>. <P> Quessa hè un paragrafu hyperligamu un ci n'hè </syntaxhighlight> * '''<title>''' apre u ligamu * '''</title>''' u chjode * '''Esempiu HTML''' hè u testu di u titulu, contenutu in <title></title> (chi dice : «ciò chì hè à mezu à sta balisgia hè u titulu di a pagina) * '''<A HREF=cible.html>''' hè u ligamu hypertext. * '''<P>''' hè u principiu di u paragrafu. In a sintassa muderna di lu HTML, ci vuleria ancu à chjude u paragrafu cù un </p> * '''&#38;egrave;''' hè u caratteru '''è''' === Struttura === {| border="1" |+Struttura di un documentu HTML ! scope=col|Surgente HTML ! scope=col|Mudelu di documentu |- |<syntaxhighlight lang="html4strict"> <!doctype html> <html> <head> <title> Esempiu HTML </title> </head> <body> Quessa hè un paragrafu cù <a href="esempiu.html">un ligamu hypertext</a> <p>E qui unu senza</p> </body> </html> </syntaxhighlight> | <div style="padding:0 0.25em;border:1px solid #393"> html <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> head <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> title <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> </div> </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> body <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> a <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px solid #393"> p <div style="padding:0 0.25em;margin:0.25em;margin-left:1em;border:1px dotted #393"> ''testu'' </div> </div> </div> </div> |} == Interoperabilità == U HTML hè statu svilupattu pè avè a più grande interoperabilità pussibule, ma ùn hè micca sempre u casu, postu chì in fine di contu, a cumpatibilità dipende di u navigatore. == Da vede dinò == * [[Wikipedia:AWB]] == Ligami == - [http://www.w3.org/TR/html4] A specificazione HTML 4.0 in inglese.<br> [[Categoria:Internet]] e679v9e5fjyzc2j9lp50fwcnwq1owzx Game of Thrones 0 19791 403505 396859 2026-06-13T13:59:51Z Fausta Samaritani 15085 category 403505 wikitext text/x-wiki [[File:Game of Thrones 2011 logo.svg|thumb|220px|U logu di Game of Thrones]] '''Game of Thrones''' hè una seria televisiva americana medieval'è fantastica criata da David Benioff è D. B. Weiss per HBO.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Hè stata diffusa dapoi u 17 di aprile di u 2011 annantu à HBO. S'agisce di l'adattamentu di a saga A Song of Ice and Fire, una seguita di rumanzi scritti da George R. R. Martinu dapoi u 1996, ella stessa inspirata per indettu di a seguita rumanesca ''I Rè Maladetti'' scritta da Maurice Druon. A saga hè reputata da u so realismu è da e so numerose inspirazione sparati da avenimenti, lochi è persunaghji storichi reali, tali, a guerra di e Duie Rose, u muru di Hadrianu, Arrigu Tudor è cetera. A storia di a seria, situata annantu à i cuntinenti fittizii di Westeros è Essos à a fine d'un istate d'una dicina d'anni, intreccia parechji intrighi, chì i trè principali siont'è l'autore ne sò e seguente : U prima intrigu suvita a storia di i membri di parechje famiglie nobile, in una guerra civile per cunquistà u Tronu di Ferru di u Riame di e Setti Curone. U sicondu intrigu copre a storia di Jon Snow è di a futura minaccia criscente di l'inguernu chì s'avvicina, e criature mitiche è legendarie vinute da u Nordu di u Muru di Westeros. A terza conta a dimarchja di Daenerys Targaryen à u sudu d'Essos, l'ultima riprisentente in esiliu di a dinastia scaduta à u scopu di ripiglià u Tronu di Ferru. À traversu 'ssi persunaghji " muralmente ambigui ", a vigata splura i sughjetti ligati à u putere puliticu, à ierarchia suciale, a riligione, a guerra civile, a sessualità è à a viulenza in generale. Game of Thrones hà acquistatu una basa di fans internaziunale eccezziunalmente vasta è attiva. A seria hè stata laudata da a maiò parte di i critichi, benchì certi aghjinu emessu e riserve annantu à a grande quantità di viulenza è di sessu in u racontu. Hà ottenutu bon' parechje ricumpense, frà e quale un prezzu Hugo di a migliore fizzione drammatica è un Peabody Award, è ancu deci numinazione à i Primetime Emmy Awards - frà e quale trè à titulu di a migliore vigata drammatica per e trè prime staghjone -, duie numinazione à i Golden Globes. À u senu d'una distribuzione impurtante per u più cumposta da attori britannichi, l'attore americanu Peter Dinklage hà vintu u Emmy Award è ancu u Golden Globe di u migliore attore in un sicondu rollu per a so interpritazione di Tyrion Lannister. L'attore inglese Kit Harington hà vintu u Young Hollywood Awards di u migliore attore per a so interpritazione di Jon Snow. L'attrice inglese Emilia Clarke hà vintu u Gracie Allen Awards di a migliore attrice in una seria drammatica per a so interpritazione di Daenerys Targaryen. In u 2013, a Writers Guild of America a numineghja 40ima di e 101 vigate megliu scritte da a storia di a televisione. Game of Thrones hè à i ghjorni d'oghje una di e vigate televisive e più telescaricate illegalmente in u mondu. In u 2015, a seria entre in u libru di e prove maestre essendu stata a seria a più diffusa in u mondu, incù 173 paese. Hè dinù una di e più vigate care di a storia, u bugettu di a staghjone 6 essendu di 100 milioni di dullari, vene à dì 10 milioni per episodiu. ==Riassuntu== Annantu à u cuntinente di Westeros, u rè Robert Baratheon guverna u Riame di e Setti Curone dapoi più di diciessetti anni, in seguitu à a ribellione ch'ellu hà purtata contru à u " rè scemu " Aerys II Targaryen. Jon Arryn, sposu di a surella di Lady Catelyn Stark, Lady Arryn, u so guida è principale cunsigliere, vene di more, è u rè parte tandu in u nordu di u riame chere à u so vechju amicu Eddard " Ned " Stark di rimpiazzà u so pintutu mentore à a posta di Manu di u rè. Ned, signore suvranu di u nordu dapoi Winterfell è di a casa Stark, hè pocu bramosu di chittà e so terre. Ma accetta di mala voglia di parte per a capitale Port-Real incù e so duie zitelle, Sansa è Arya. Pocu prima di a so partenza per u sudu, Bran, unu di figlioli d'Eddard, hè spintu da una di i torni di Winterfell dopu à esse statu tistimoniu di a lega incestosa di a rigina Cersei Baratheon è di u so fratellu cuppiolu, Jaime Lannister. U so fratellu, Tyrion Lannister, cugnumatu " u gnomu ", hè tandu accusatu da l'assassiniu da Catelyn Stark. À u nordupunente di Westeros, u ghjovanu bastardu di Ned Stark, Jon Snow, si pripara à intigrà a famosa Guardia di Notte. Dapoi più di 8000 anni, 'ssa cunfraterna pruteghje è difende u riame di ciò chì campa da l'altru latu di u Muru, un gigantescu edifiziu fattu di ghjacciu, di petra è di magia, furmendu a fruntiera settentriunale trà e cuntrate ghjacciate di u nordu è e Setti Curone. S'è i Salvtichelli ùn sò micca una minaccia diretta, u ritornu d'una razza d'anziane criature chjamate i Marchjdori hè invece assai più inchietante. Annantu à u cuntinente d'Essos, à u sudestu aldilà di u Strittone, l'erede " ligittimu " in esiliu di e Setti Curone, Viserys Targaryen, si pripara à ricunquistà u riame. Prontu à tuttu, marita a so ghjovana surella, a principessa Daenerys Targaryen, à Khal Drogo, signore di guerra di i Dothrakis, cù u fine di ottene u sustegnu di a putente sturba di cavalieri nomadi ch'ellu dirighje. Ma u lunaticu Viserys hà da ridità di listessa sorte ch'è quella di i so parenti, lascendu à Daenerys u prugettu di ricuperà a so piazza annantu à u Tronu di ferru, aiutata in quessa da i so trè draconi. ==Distribuzione== <gallery perrow="23" mode="packed" caption="Fotografie di l'attori principali"> File:Peter Dinklage by Gage Skidmore.jpg| [[Peter Dinklage]] interpriteghja [[Tyrion Lannister]]. File:Nikolaj Coster-Waldau (14771529841) (cropped).jpg | [[Nikolaj Coster-Waldau]] interpriteghja [[Jaime Lannister]]. File:Emilia Clarke by Gage Skidmore 2.jpg| [[Emilia Clarke]] interpriteghja [[Daenerys Targaryen]]. File:Kit Harington SDCC 2013 (cropped).jpg|[[Kit Harington]] interpriteghja [[Jon Snow]]. File:Sophie Turner by Gage Skidmore 2.jpg| [[Sophie Turner]] interpriteghja [[Sansa Stark]]. File:Maisie Williams by Gage Skidmore 2.jpg | [[Maisie Williams]] interpriteghja [[Arya Stark]]. File:Isaac Hempstead Wright by Gage Skidmore 2.jpg|[[Isaac Hempstead-Wright]] interpriteghja [[Bran Stark]]. File:Natalie Dormer by Gage Skidmore 2.jpg| [[Natalie Dormer]] interpriteghja [[Margaery Tyrell]]. File:Iain Glen.jpg | [[Iain Glen]] interpriteghja [[Jorah Mormont]]. File:Alfie Allen by Gage Skidmore.jpg|[[Alfie Allen]] interpriteghja [[Theon Greyjoy]]. File:Aidan Gillen (headshot).jpg|[[Aidan Gillen]] interpriteghja [[Petyr Baelish]]. File:Conleth Hill by Gage Skidmore 2.jpg|[[Conleth Hill]] interpriteghja [[Varys]]. File:Rory McCann in 2014 by Gage Skidmore.jpg|[[Rory McCann]] interpriteghja [[Sandor Clegane|Sandor Clegane]]. File:Hannah Murray by Gage Skidmore.jpg|[[Hannah Murray]] interpriteghja Vère, (Gilly in versione originale.) File:Gwendoline Christie by Gage Skidmore 2.jpg|[[Gwendoline Christie]] interpriteghja Brienne de Torth File:Michielhuisman2015 (cropped).jpg|[[Michiel Huisman]] interpriteghja [[Daario Naharis]]. File:Tom Wlaschiha June 2013 (headshot).jpg|[[Tom Wlaschiha]] interpriteghja Jaqen H'ghar. File:Jerome Flynn 2013 (cropped).jpg|[[Jerome Flynn]] interpriteghja [[Bronn]] File:John Bradley by Gage Skidmore 3.jpg| [[John Bradley-West]] interpriteghja [[Samwell Tarly]]. File:Carice van Houten by Gage Skidmore.jpg| [[Carice van Houten]] interpriteghja [[Mélisandre d'Asshaï]]. File:Liam Cunningham by Gage Skidmore 2.jpg| [[Liam Cunningham]] interpriteghja [[Davos Mervault]]. File:Nathalie Emmanuel by Gage Skidmore.jpg| [[Nathalie Emmanuel]] interpriteghja Missandei. File:Iwan Rheon by Gage Skidmore.jpg| [[Iwan Rheon]] interpriteghja [[Ramsay Bolton]]. </gallery> == Note == <references/> [[Categoria:Televisione]] 1elybed6lapqnsx6xpfy14w05mbylpy Ghjattaghjola 0 20973 403542 383034 2026-06-14T08:23:46Z Fausta Samaritani 15085 category 403542 wikitext text/x-wiki [[File:Gatera de ademuz.jpg|thumb|Una ghjattaghjola in una casa in i[[Spagna]].]] A '''ghjattaghjola''' hè una piccula porta par i [[ghjattu|ghjatti]], veni à dì una piccula apartura piazzata in u bassu di i porti, in particulari quiddi in [[legnu]] di l'anziani cantini, chì parmetti u passaghju libaru di i felini mansi, cù u fini di evità a pruliferazioni di i topa in i pezzi di i casi.<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in [[Lingua taliana|talianu]].</ref> In altri casi, i ghjattaghjolii ani una antra funzioni: appiicati annantu à a porta o annantu à un muru d'accinta, parmettini à i ghjatti casarecci di ghjentra è di escia libaramenti in a casa di i so prubitarii. 'Ssa utilisazioni hè sparta in certi paesi, com'è u [[Regnu Unitu]], induva a parsona stima ch'è à l'incirca 90 par centu di i ghjatti casarecci ani accessu à u stiriori di a casa In u mondu anglusassonu, a tarminulugia apradata hè ''cat flap'' (in [[Lingua inglesa|inglesu]] britannicu), attistatu dapoi [[1957]], è ancu ''cat door'' (''porta par ghjattu''), attistatu in 1959 in inglesu americanu, u termini apradatu hè ''kitty door''. Esistini in modu parallelu i porti par ghjacari, chì t'ani i scopi analoghi, ma incù diminsioni più maiori. ==Apartura à catarazzina== [[File:GodfreyKneller-IsaacNewton-1689.jpg|left|thumb|250px|[[Isaac Newton]], chì li saria attribuita l'invinzioni di a ghjattaghjola.]] U sustantivu ''flap'', prisenti in a tarminulugia anglusassona, rispechja u fattu ch'è 'ssu tipu d'apartura hè di regula attrazzatu di una piccula catarazza mobili chì si chjudi dopu à avè lasciatu passà l'animali. U ritornu à catarazzina si faci grazia à una forza di trazzioni chì, in i più casi simplici, hè assicurata da a forza di gravità. Listessa invinzioni di a catarazzina par i ghjatti hè curiusamenti attribuita à u scupridori di a leghji fisica di a gravitazioni univirsali, [[Isaac Newton]], chì avaria dinò fattu dui tafona in a porta di a so camara, un più chjucu par u ghjattinu è un antru, più maiò, par a ghjatta mamma. Eppuri, ci sò quiddi chì, riferiscendu si à una certa tradizioni di raconti annantu à u scentificu, cunsidareghjani com'è imprubabili a prisenza d'animali mansi, ch'eddu si tratti di ghjacari o di ghjatti, in camara di u scentificu. ==Migliuramenti== [[File:Cat flap.jpg|thumb|250px|right|Funziunamentu di una ghjattaghjola.]] U simpliciu miccanisimu d'apartura è di chjusura, resu pussibuli da a gravità, hà l'incunvinienti di parmetta à l'aria o à a piuvita di pinitrà u stiriori, o di risicà rimurosi uscillazioni in casu di ventu. Hè parchì, in certi appiicazioni pratichi, a catarazzina mobili hè attrazzata di un sistemu di sarratura chì aprada una calamita pirmanenti. In certi mudeddi, esisti dinò un arrestu chì pò essa arrigulatu è capaci di limità a pussibilità d'accessu in una sola dirizzioni, da u stiriori o versu u stiriori. I mudeddi più suffisticati sò attrazzati di una sarratura elettrumagnetica, capaci di ricunnoscia una calamita pirmanenti incurpurata in a cuddana purtata da l'animali, di modu à ùn parmetta ni l'accessu ch'è à quiddi chì ni sò attrazzati. U mudeddu pricidenti prisenti eppuri l'incunvinienti di ùn cunvena micca à i fuculaghji induva ci hè più di un ghjattu. Par quissa, esistini i campioni attrazzati di sensori infrarossi, chì ùn parmettini l'accessu ch'è à i ghjatti chì portani un emittidori infrarossu chì emetti u codici adattu. U prublema liatu à a custrinta di duvè purtà una cuddana pò essa suparatu incù l'usu di a tecnulugia RFID : u sistemu chì arriguleghja l'accessu pò leghja un microchip impiantata sottu à a pedd di u ghjattui. Certi ghjatti poni cunturnà a ristrizzioni d'accessu in un versu appughjendu annantu à u basamentu di a catarazza interna. Cù u fini di impidiscia i ghjatti di intraducia i topa in a casa, una suluzioni tecnulogica estremahè stata truvata, chì cunsisti à stallà una webcam liata à un lugiziali di ricunniscimentu d'imaghjini. In 'ssu casu, una righjistrazioni crunulogica di l'avvinimenti d'intrata isciuta hè dinò effittuatu, visibuli annantu à u situ web, incù una crunulugia futugrafica di l'imaghjini catturati da a [[webcam]]. == Noti == <references/> [[Categoria:Varietà di a lingua corsa]] 9c85akz1dqyossm34tl03x2wrvj6lka Fucone 0 20990 403503 366108 2026-06-13T13:56:16Z Fausta Samaritani 15085 category 403503 wikitext text/x-wiki U '''fucone''' era in l'antiche case corse a cascia di [[legnu]], nantu à quattru pedi, piena di terra cuperta d'una [[ziglia]], induve omu accendia u focu sottu à a [[grate]]. === Discrizzioni === U fucone pò esse dinù un [[fucile]] à scaglia. Pò esse ancu un grande focu. [[Categoria:Varietà di a lingua corsa]] m0yfhdxc5gvtp05tkb89iw1hwow4b6p Enya 0 21018 403532 391888 2026-06-14T07:37:20Z Fausta Samaritani 15085 file 403532 wikitext text/x-wiki [[File:Enya (Eithne ni Bhraonain), 2022 portrait.jpg|thumb|200px|right|Enya]] '''Enya''', pseudunimu di '''Eithne Pádraigín Ní Bhraonáin''' (Gweedore, [[17 di maghju]] [[1961]]), hè una cantautrice [[Irlanda|irlandese]]. == Biugrafia == [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Musicante|Enya]] seaevhz7gmksdka8hi6m04d7961bi3q 2002 0 22373 403522 401617 2026-06-13T16:31:49Z Fausta Samaritani 15085 403522 wikitext text/x-wiki U '''2002''' (in [[nùmeri rumani]] MMII) hè un [[annu]] di u XXI sèculu. {{Annu| XX seculu| XXI seculu| XXII seculu |1980|1990|2000|2010|2020|1998|1999|2000|2001|2002|2003|2004|2005|2006}} == Evenimenti == === Premii Nobel 2002 [[Image:NobelP.png|50px]] === - [[Premiu Nobel per a Pace]] : [[Jimmy Carter]]<br> - [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : [[Imre Kertész]]<br> - [[Premiu Nobel per a Medicina]] : [[Sydney Brenner]], [[Robert Horvitz]] è [[John Sulston]]<br> - [[Premiu Nobel per a Fisica]] : [[Masatoshi Koshiba]], [[Raymond Davis Jr.]] è [[Riccardo Giacconi]]<br> - [[Premiu Nobel per a Chimica]] : [[John B. Fenn]], [[Kōichi Tanaka]] è [[Kurt Wüthrich]]<br> - [[Premiu Nobel per l'Ecunumia]] : [[Daniel Kahneman]] è [[Vernon L. Smith]] == Nàscite == == Morte == == In Córsica == [[Image:Parachutistes Balagne.jpg|thumb|250px|center|Au dessus di a [[Balagna]], 2e régiment étranger de parachutistes, 2002]] == Riferimenti == * Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }} == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XXI seculu|#]] 67vqoq55g16v4o29tyn2tkspc568wdq Incudine 0 22401 403552 383182 2026-06-14T10:55:33Z Fausta Samaritani 15085 category 403552 wikitext text/x-wiki Un''''incudine''' hè un arnesu adupratu per stazzunà i [[Metallu|metalli]]. Hè un pezzu di dimensione variabile chì varieghja, secondu u cummerciu, da poche decine di grammi ([[Orologiu|orologeria]] / gioielleria) finu à più di 400 kg (fabbri), in [[acciaio]] cù una superficie piatta chjamata tavula, generalmente indurita da case, qualchì volta furnitu di perforazioni generalmente verticali, circulari o quadrate per certi accessori di travagliu o usi adattati à un travagliu specificu. === Discrizzioni === E grande incudine sò generalmente installate nantu à una basa di [[legnu]] (dunque, un troncu d'arburu "solidu"), u troncu, o "chabotte", qualchì volta rinfurzatu cù cinghje di metallu per resiste à i scossa, è chì riduce a vibrazione assorbendula. Una parte. Puderanu esse attaccati à u bloccu di supportu da un terzu "puntu" chì penetra verticalmente in u legnu, cum'è probabilmente per l'anziana incudine. L'incudine più muderna cù una grande basa rettangulare hè mantenuta da u so pesu stessu, ma qualchì volta aghjustemu elementi di fissaggio avvitati à u supportu per impedisce di ribaltà. Sicondu l'usi è i cumerci, a so forma differisce significativamente. In generale finisce cù unu o dui punti, chjamati ''bigornes'', aduprati per furmà l'ughjettu chì si crea. Cusì, unu di sti bigorne adopra una forma cunica (u bigorne "tondu"), mentre l'altru hà una forma piramidale (u bigorne "quadratu"). Alcune forme di incudine anu mantenutu u nome di u cummerciu per u quale sò stati disignati. Per esempiu, l'incudine furnite cù una sola bigorna (tonda) prominente è opposta à una estremità quadrata, u "culu" di l'incudine, sò chjamate "farriers", perchè uriginariamente cuncipite per a mudellazione di [[ferru]] di [[cavallu]] da i ferrieri. [[Categoria:Tennulugii è scenzi applicati]] 989hugwgr7j232b2j39qpbfk7fi8czb François Coty 0 23530 403500 396550 2026-06-13T13:46:21Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403500 wikitext text/x-wiki '''François Coty''' (natu '''Joseph Marie François Spoturno'''; [[Aiacciu]], [[3 di maghju]] [[1874]] – Louveciennes, [[25 di lugliu]] [[1934]]) hè statu un imprenditore, editore, profumiere è puliticu [[Corsica|corsu]]. === Biugrafia === Unu di i successi più significativi di Coty in a perfumeria hè a creazione di u perfume ''Chypre'' in u [[1917]].<ref>https://duhishipr.ru/.</ref> Sò stati cusì distinti chì anu servitu cum'è u puntu di partenza per a creazione di una famiglia di perfumi "chypre" cù note di lignu di patchouli, sandalo, è soprattuttu muschiu di quercia, è ancu di cistus, incensu, bergamot è fiurali. U perfume hè diventatu classicu. == Note == <references /> [[Categoria:Biugrafia|Coty, François]] [[Categoria:Corsu|Coty, François]] [[Categoria:Puliticante|Coty, François]] dd9cyymtit74v42s1txoz1s7u2dkvft 403501 403500 2026-06-13T13:47:37Z Fausta Samaritani 15085 category 403501 wikitext text/x-wiki '''François Coty''' (natu '''Joseph Marie François Spoturno'''; [[Aiacciu]], [[3 di maghju]] [[1874]] – Louveciennes, [[25 di lugliu]] [[1934]]) hè statu un imprenditore, editore, profumiere è puliticu [[Corsica|corsu]]. === Biugrafia === Unu di i successi più significativi di Coty in a perfumeria hè a creazione di u perfume ''Chypre'' in u [[1917]].<ref>https://duhishipr.ru/.</ref> Sò stati cusì distinti chì anu servitu cum'è u puntu di partenza per a creazione di una famiglia di perfumi "chypre" cù note di lignu di patchouli, sandalo, è soprattuttu muschiu di quercia, è ancu di cistus, incensu, bergamot è fiurali. U perfume hè diventatu classicu. == Note == <references /> [[Categoria:Biugrafia|Coty, François]] [[Categoria:Corsu|Coty, François]] [[Categoria:Puliticante|Coty, François]] [[Categoria:Persunalità storica di Corsica|Coty, François]] il2th1mq9k0evx3wm3d3rlcv7c37mgi Ghjerusaleme 0 25166 403543 394057 2026-06-14T08:26:53Z Fausta Samaritani 15085 category 403543 wikitext text/x-wiki '''Gerusaleme''' ò '''Ghjerusaleme''' (in ebraicu: ירושלים‬, ''Yerushalayim''; in àrabu: القدس‎, ''al-Quds'', ò ancu أورشليم, ''ʔūrušalīm'') hè una cità di u [[Vicinu Oriente]]. Hè stata a capitale ghjudaica tra u X è u VI seculu a.C. Attualmente, ghjè a capitale di l'[[Israele]] hè una cità sacra in u [[Ghjudaisimu]], in [[Cristianisimu|Cristianesimu]] è in [[Islamu]]. Situata nantu à l'altu pianu tra a costa urientale di u [[Mari Tarraniu|Mare Tarraniu]] è u [[Mari Mortu|Mare Mortu]], Ghjerusaleme si trova à l'este di [[Tel Aviv]], à u sudu di Ramallah, à l'oveste di Ghjericu è u a nordu di [[Betlemme|Betleme]], è ghjè cumunamente cunnisciuta cume a ''Cità Santa''. === Munumenti è loghi d'interessu === [[File:Holy sepulchre exterior.jpg|miniatura|Intrata di u Santu Sipolcru]] [[File:Jerusalem Dome of the rock BW 13.JPG|miniatura|U Muru Uccidentale]] [[Categoria:Israele]] gz7qg2k9zcf9v81zym9wio1mezep5ug Giamaica 0 25291 403544 393365 2026-06-14T08:31:17Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403544 wikitext text/x-wiki '''Giamaica''' (in inglese: ''Jamaica'') hè un statu isulanu in i Caraibi. Dapoi u 1962 hè statu un statu indipendente indipendente, membru di a Commonwealth, è parti di l'Antilles, situatu à u sudu di [[Cuba]] è à punente di l'isula Hispaniola, territoriu di a [[Haiti|Republica di Haiti]] è di a [[Republica Dominicana]]. == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:America di u Nordu]] 76p87ilbsjylwgk3vbsykbgf2ftu4dp 403545 403544 2026-06-14T08:34:11Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403545 wikitext text/x-wiki [[File:Jamaica, Rio Grande2.JPG|thumb|250px|right|u Rio Grande]] A '''Giamaica''' (in inglese: ''Jamaica'') hè un statu isulanu in i Caraibi. Dapoi u 1962 hè statu un statu indipendente indipendente, membru di a Commonwealth, è parti di l'Antilles. == Giugrafia == Hè situatu à u sudu di [[Cuba]] è à punente di l'isula Hispaniola, territoriu di a [[Haiti|Republica di Haiti]] è di a [[Republica Dominicana]]. == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:America di u Nordu]] tumnpj33qao2bbzpyoolpg2im1t4z09 Freddie Mercury 0 25354 403502 393197 2026-06-13T13:53:16Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403502 wikitext text/x-wiki [[File:Hannover7909.jpg|thumb|200px|right|Freddie Mercury]] '''Freddie Mercury''', natu '''Farrokh Bulsara''', (Stone Town, ([[Tanzania]]), [[5 di settembre]] [[1946]] – [[Londra]], ([[Inghilterra]]), [[24 di novembre]] [[1991]]) hè statu un cantautore è compusitore [[Regnu Unitu|britannicu]], membru di u gruppu musicale The [[Queen]]. === Biugrafia === [[Categoria:Cantadore|Mercury, Freddie]] [[Categoria:Britannicu|Mercury, Freddie]] c91xamil8x0atgbaeb1apgjq51iypj9 Ghiacciu (astronomia) 0 25863 403537 395556 2026-06-14T07:59:44Z Fausta Samaritani 15085 category 403537 wikitext text/x-wiki In [[Astronumia|astronomia]], i '''ghiacci''' sò di [[Solidu|solidi]] trasparenti è pocu rigidi custruiti d'[[acqua]], di [[metanu]], di [[ammoniacu]], di [[diòxidu di carboniu]] o di [[monòxidu di carboniu]]. Ste substanze anu a particularità di vapurizàsi à una [[temperatura]] media è sò dunque unicamente prisenti in e regioni friddi di i [[Sistema planetariu|sistemi planetarii]]. == Articuli cunnessi == * [[Asteroide]] * [[Cometa]] [[Categoria:Astrunumia]] 9yv05ewyw0vogpod88d7fb5byxuslt1 Gengis Khan 0 26226 403510 399605 2026-06-13T15:32:39Z Fausta Samaritani 15085 fix categorie 403510 wikitext text/x-wiki [[File:YuanEmperorAlbumGenghisPortrait.jpg|thumb|upright=1|right|Pseudoritrattu di l'imperatore Gengis Khan situatu à u Museu Naziunale di Taipei]] '''Gengis Khān''' (o Gengis Khanⓘ, o Chinggis; in mongolu Чингис хаан, Čingis khaan; natu cum'è Temüjin Borjigin, in mongolu: ᠲᠡᠮᠦᠵᠢᠨ, in cirillicu: Тэмүжин; altu corsu di l'Onon, [[16 d'aprile]] [[1162]] – Yinchuan, [[18 d'aostu]] [[1227]]) fù un cunduttore è suvranu mongolu. <ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.</ref> Dopu à avè unificatu e tribù mongole è turche, creò l'Imperu mòngolu, unu di l’imperi i più maiò di u mondu chì, sottu ad ellu, ghjunse da a zona sittintriunale di a [[Cina]] finu à a Persia nordurientale. Cù i so succissori ghjunse à a cuncquista di a maiò parte di l'Asia cintrale, di a Cina sana, di a Rus' di Kiev, di a Persia, di u Mediu Oriente è d'una parte di l'Europa orientale, dendu vita, ancu s'ellu hè statu per pocu tempu, à l'imperu terrestru u più vastu, per cuntinuità territuriale, di a storia umana. Fù sipoltu in Mongolia, in un locu scunnisciutu. Gengis Khan è u so imperu anu una reputazione tremenda: infatti fù assai temutu, in e storie lucale di i paesi induv'elle passonu e so truppe. Parechji cronisti medievali è storichi muderni discrivenu e cuncquiste di Gengis Khan cum’è distruzzione à scala senza precedente, tantu da caghjunà una calata drastica di a pupulazione per via di sterminii di massa è caristie. Una stima prudente parla di circa quattru milioni di civili (mentre altre cifre vanu da quaranta à sessanta milioni) chì persenu a vita per via di e so campagne militare. À l'incontru, i buddisti Uiguri di u regnu di Qocho, chì lascionu vulinteri l'imperu di i Kara Khitay per diventà vassallu di i Mongoli, u vidianu cum'è un liberatore. Gengis Khan fù ancu ritrattatu in manera pusitiva da e prime fonte di u Rinascimentu in segnu di rispettu per a larga diffusione di a cultura, di a tecnulugia è di l’idee sottu à l'imperu mongolu, ma dinù per avè afflittu u mondu islamicu. À a fine di a vita di u Gran Khan, l'imperu mongolu occupava una parte impurtante di l'Asia cintrale è di a Cina. Grazie à i so successi militari eccezziunali, Gengis Khan hè cunsideratu cum’è unu di i più grandi cuncquistadori di tutti i tempi (inseme à altre grande persunalità storiche cum'è Alessandru Maghju, [[Saladinu]], [[Ghjuliu Cesaru]], [[Attila]], [[Carulu Magnu]] è Napulione). Aldilà di i so successi militari, Gengis Khan fece prugressà l'imperu mongolu ancu d'altre manere. Dicretò l'aduzzione di a scrittura uigura cum'è sistema di scrittura di l'imperu mongolu. Praticò a meritucrazia è incuraghjì a tulleranza religiosa in l'imperu mongolu, unifichendu e tribù nomade di u nordestu asiaticu. L'attuali Mongoli u cunsidereghjanu u babbu fundatore di a [[Mongulia]]. Hè dinù ricunnisciutu per avè custituitu un'ambiente puliticu omogeneu per tutta a via di a seta. Quessa hà facilitatu e cumunicazione è i scambii cummirciali trà l'Asia nordorientale, l'Asia sudoccidentale musulmana è l'Europa cristiana, allarghendu l'orizonti culturali di e trè zone. ==Biugrafia== ===A nascita=== [[File:Onon.jpg|left|upright=1|thumb|U fiume Onon, vicinu à u locu di nascita di Gengis Khan]] I primi anni di vita di Gengis Khan sò pocu cunnisciuti è cuntruversi parchì discritti solu dopu a so morte. A mamma Hoelun, di a tribù di i Merkit, da pocu maritata cù Yeke-Ciledu, fratellu minore di u capu di a tribù di i Merkit, era stata rapita in una scurreria urganizata da Yesugei cù l'aiutu di i so fratelli, Nekun-taiji è Daritai. Yesugei era u capu di u clan Borjigin di a tribù di i Kereiti, Mongoli praticanti di u cristianesimu nesturianu. I dui ebbenu un primu figliolu (ne ebbenu altri quattru: i trè masci Qasar, Qachiun è Temüge è a femina Tamülün), à u quale detenu u nome di Temüjin, in onore d'un valurosu capitanu tartaru chì u babbu avia appena catturatu in battaglia. Sicondu certi, u nome vene da tomor ("ferro"). L'annu di nascita di Gengis Khan hè incertu: certi storichi pruponenu u 1155 è d'altri u 1167, mentre e crònache chinesi indicheghjanu u 1162. Temüjin seria natu trà e muntagne di a pruvincia di Hėntij, precisamente nant’à u Deluun Boldog ("cullina di a malincunia"), chì si trova vicinu à u monte sacru Burhan Haldun, longu e rive di u fiume Onon è vicinu à u fiume Hėrlėn, vicinu à Lamyn Uhaa (à pocu pressu l’attuale sum di Bindėr, micca luntanu da Ulaan Baataar); altri pensanu chì Gengis Khan fussi natu vicinu à Dadal. Sicondu a tradizione mongola, Gengis Khan nasci "u ghjornu chjaru di u primu mese di l’estate di l’annu di u cavallu d’acqua di u terzu ciculu" (ognunu ciculu di u calendariu mongolu durava 60 anni) è vinse à a luce stringhjendu in u picculu pugnu un pocu di sangue, segnu chì u so distinu seria statu quellu d’un grande guerriere. ===Zitellina=== Quandu Gengis Khan avia nove anni, u so babbu Yesugei dicise ch’ellu era ghjuntu u tempu d’urganizà u futuru matrimoniu di u so figliolu: cunvintu chì trà i parenti di a moglia averia trovu una degna cunsorte, partì versu l'oriente è, durante u viaghju, scuntrò un coppiu di genitori di u so stessu clanu (l’Ungrat), a figliola di i quali, Börte, era appena più maiò di Temüjin. Dopu à un breve discorsu cù u babbu Dai Seshen, dispostu à dà li a figliola in sposa, Yesugei si cunvinse di lascià Temüjin vicinu à a so famiglia. Nant’à a via di ritornu, Yesugei scuntrò in u monte Chekcher un gruppu di tartari, cù i quali fistighjò suvitendu l’usanze lucale; trè ghjorni dopu morse avvelenatu. Hoelun duvia curà, in più di i so cinque figlioli, ancu i dui avuti da u maritu cun un’altra donna (Bekter è Belgutai) senza a prutezzione di i parenti, chì ùn li detinu a minima assistenza. A donna insignò à i so figlioli à circà da manghjà custruiscendu rete è altri arnesi per piscà. Temüjin s'amicò cù un zitellu di nome Jamuka, figliolu d’un capu di clanu, cù u quale cuminciò l’usu di scambià si rigali diventendu cum’è fratelli di sangue. Intantu a rivalità cù Bekter purtò quessu à arrubà a preda (una luduletta) di Temüjin, chì avia tandu tredici anni, è à quale ùn servì di lagnà si cù a mamma. Decise tandu di vindicà si cù l’aiutu di u so fratellu, Khasar, di ondici anni, tumbendu u mezu fratellu chì stava à guardà u bestiame. In seguitu i Taciuti intervensenu à a ricerca di Temüjin, guidati da Targutai: u zitellu fughjì in u boscu vicinu inseme à i so fratelli, per nove ghjorni è nove notti i suvitonu finu à a cattura, accaduta parchì si resi per fame. U prighjuneru fù sottumessu à a ''kanga'', un pilastru di legnu chì l’averia immubilizatu finu à novu ordine. Temüjin prufittò d’una distrazione generale per culpisce l’omu messu di guardia cù a ''kanga'', è fughjì cusì da l’accampamentu. In u so girandulà fù aiutatu da Sorqan-shira, unu di l’omi chì u stavanu suvitendu, è da i so figlioli, i quali li tolsenu l’arnese ch'ellu purtava. Un annu dopu e ricchezze di a famiglia eranu cresciute appena: pussedianu nove cavalli è qualchì bestiame; ma quasi tutti i cavalli fubbenu arrubati, salvu ne unu nantu à quale era cullatu per a caccia Belgutai. Temüjin dicise di suvità i latri, è dopu trè ghjorni scuntrò un zitellu di nome Bogorchu, di a stirpe di l’Arulati, chì dicise di parte cun ellu. Dopu altri trè ghjorni ricuperonu u butinu senza tumbà i culpevuli, oramai fughjiti. Riturnati in a tenda di Bogorchu, quessu ricusò ogni ricumpensa per l’aiutu datu. À l’età di sedici anni Temüjin dicise di piglià in moglia a zitella cunnisciuta anni nanzu, Börte, maritata cù u ritu di u cerimuniale mongolu in 1181-1182. Ebbe in rigalu una pelliccia di zibellinu neru; subitu circò alleati, è i truvò trà i so fratelli è Bogorchu, ch’ellu cunvocò. ===A cuncquista di u tronu=== [[File:Brooklyn_Museum_-_Portrait_of_Genghis_Khan.jpg|thumb|upright=1.2|Ritrattu di Gengis Khan, Brooklyn Museum]] Sapendu chì Toghril, à a testa d’una armata, era amicu di u so babbu, Temujin decise di scuntrà lu, per unisce e forze. A nunda valse i vechji ricordi, ma fù eppuru cunvintu da u rigalu di u zibellinu. Pocu dopu, quandu Temujin stava vicinu à u vangarone di Burgi-ergi, à e surghjente di u Kerulen, un stazzunaghju chjamatu Jardchiudai vense à rende li omaghju offrendu li i servizii di u so figliolu, Jelme. Prubabilemente in u 1184 i Merkit, cuscenti di u rapimentu di a moglia di Ciledu, fecenu incursione in e terre di Temujin; una donna anziana si n’accorse di u so arrivu, è avvisò tutta a tribù di l’attaccu imminente: Houlun è Temujin fughjitinu à cavallu, mentre Borte fù piattata in un carrettu induve fù trovu da l’omi è purtata da u fratellu di Ciledu, Cilger, chì a volse in sposa, incù a mamma di Belgutai, Sucigil. I ghjorni dopu, e tribù capitanate da Togtoga (Uduid), Dair-usun (Uwas) è Qaatai-darmala (Qaad) pruvonu in vanu à truvà à Temujin, u maritu di Borte, sin’à ch’elli decisenu d’abbandunà l’idea. Temujin, incù quasi tutta a tribù, avia passatu trè notti à a stella, truvendu rifughju in capanne custruite cù i salici in u Kaldun. Temujin andò dopu vicinu à Toghril, chì li cunferì duie divisioni di cavalieri, à e quale si aghjunsenu altre duie mandate da Jamuka, u so fratellu di sangue, intervenutu à a so dumanda. Dopu, Temujin, percurrendu i fiumi Tunggelig è Tana, si unì à Toghril chì cù e so truppe s’era accampatu à Ail-qaragol, ghjunghjendu à Jamuka in una valle, per un tutale di circa 12.000 omi. Suvitò tandu l’attaccu: vincenu prima a sterpa di l’Uduid, attaccata mentre ella durmia, ancu sì u so capu Togtoga riescì à fughje, dopu attraversonu, ancu cun difficultà, u fiume Hilok di notte. Ancu s'è privi di l’effettu di surpresa, i nemichi fughjitinu, abbandunendu Borte è altre donne chì diventonu a ricumpensa di l’appoghju militare. Eppuru, Borte, dopu à una furzatura da parte di i Merkiti, era incinta di u primu figliolu di Temujin, Djuci, di quale a paternità ùn era senza dubbiti. U coppiu averà altri trè figlioli: Jagatai, Ögödei è Tolui. Sucigil, l’altra moglia di Yesugei, preferì inveci a fuga, assaltata da a vergogna. Dopu una prighera per ringrazià u celu di a vittoria, a famiglia di Temüjin campò cù quella di Jamuka cum’ella era una sola, sin’à chì in un ghjornu d’aprile, quandu i dui eranu cavalchendu cù e famiglie è i membri di u clanu à u seguitu, Jamuka prupose d’accampà si per a notte mentre Temujin decise di cuntinuà u viaghju, separendu si. In quella stessa notte attacconu un accampamentu disarmatu è quì u zitellu sopravvivente Kokochu, lasciatu senza famiglia, fù aduttatu da Hoelun cum’è un antru figliolu. Dopu à sta scelta parechji clani minori decisenu di suvità à Temüjin: simu intornu à u 1190. Toghril Khan è Temujin si dichjaronu ufficialmente babbu è figliolu; essendu aduttatu da u Khan di i putenti Kereiti, à quellu mumentu forse u capu mongolu u più putente, vassallu di l’imperatore Chin, Temujin acquistò a credibilità necessaria per un capifila. Grazie à u matrimoniu cù Börte, a figliola di u capu ongirratu Seichen-Dei, è à u carisma ch'ellu trasmittia à e tribù vicine, ch’elle fussinu maiò o minori, Temüjin diventò unu di i pussibuli candidati à u titulu di Khagan o "Gran Khan", carica firmata vacante dopu à e scunfitte patute da parte di i Chin. Si riuntinu in cunsigliu, un grande ''kuriltai'' (u cunsigliu di i capi tribù), induve varii elementi impurtanti, frà i quali Altan (figliolu di Kutula), Sacha-beki (prununipote di Kabul) è Quchar (o Kuchar), l’elessenu Cinggis Khan o, cum’è dice a storia secreta, Cinggis Khagan: a data di l’elezzione hè incerta frà i resuconti di i storichi, da u 1185, à l’estate di u 1189, ma più verusimilmente duverebbe esse intornu à u 1200. Da tandu fù chjamatu Gengis Khan. ===A criazione di l’Imperu=== ====Organizazione pulitica==== [[File:Tumanba Khan and his wife.jpg|thumb|upright=1.2|Gengis Khan è Börte, da a a Chingiznama (u libru di Gengis Khan)]] Gengis Khan si dete à cuncquistà è urganizà i populi, sicondu un’impustazione puliticomilitare basata nant’à a mubilità è fortemente ierarchizata: ogni tribù (''ulus'', chì indicava ancu u patrimoniu cullettivu) era indipendente, ma tutte eranu sottumesse à a famiglia imperiale (vale à dì à a famiglia di Gengis Khan), a cusì detta "discindenza di a sterpa aurea", sacru postu chì mitulogicamente derivava da u Diu di u celu, Tengri, divinità suprana di i Mongoli. L’imperu in u so inseme era l’ulus di a famiglia imperiale. Tutti i khan prupunianu fidelità è rispettu à u Gran Khan, chì i survigliava cù un sistema rapidu è urganizatu d’intendenti è currieri. Creò figure nove è riurganizò quelle chì esistianu. Si dedicò à un’amministrazione basata nant’à a scrittura, grazia à Tata Tonga, prighjuneru chì era à capu di l’amministrazione Naiman, à u quale si dumandò dinù d’insegnà a scrittura à i varii principi. L’amministrazione sana era posta sottu u cuntrollu di Sigikan. ====Muneta==== Marcu Polu in u Milione discrive u modu cù u quale Gengis Khan finanziava e so spese militare è u splendore di a corte di l’imperu mongolu. U Gran Khan avia intraduttu una muneta à corsu furzatu, chì pudia esse acquistata cunferendu à l’imperatore ogetti d’oru, d’argentu è di petre preziose. À l’incontru, a muneta ùn era micca rimbursabile cù un contruvalore metallicu. Sottu pena di morte, a muneta duvia esse l’unicu mezu di pagamentu per cumprà bè è servizii in tuttu u regnu, è u barattu era pruibitu. Periudicamente, l’imperatore pruibia u pussessu privatu d'oru è d’altri ogetti de valore, è urdinava ch’elli fussinu cunferiti à u rè in scambiu di biglietti di banca. ====Organizazione militare==== L’aspettu u più straordinariu di a persunalità di Gengis Khan fù u so geniu in u campu militare, cù una tattica furmidevule: l’armate mongole, forte d’archeri à cavallu, attaccavanu in u più cumpletu silenziu, guidate solu da bandere di culori sfarenti, fendumanovre cumplesse in simmetria è cullaburazione perfetta, ciò chì caghjunava una paura sopranaturale in u nemicu. ====Suddivisione decimale==== E tribù unificate aduttonu un sistema militare basatu nant’à u sistema numericu decimale, simile à quellu di l’Unni. L’armata era divisa in unità di 10 (arban), 100 (Yagun), 1000 (Minghaan) è infine 10 000 (Tumen) suldati. Durante i spiazzamenti, i suldati purtavanu cun elli e so famiglie è tutti i cavalli, chì spessu ghjunghjianu almenu à trè o quattru per cavaliere, avendu cusì sempre animali di trasportu freschi dispunibuli. Gengis Khan creò a so guardia persunale di 10 000 omi induve eranu arrulati i figlioli di i cumandanti. ====Meritucrazia==== Un altru aspettu fundamentale di l’urganizazione militare fù l’aduzzione d’un principiu di meritu: l’unichi criterii presi in cunsiderazione da Gengis Khan per stabilì u gradu d’un ufficiale eranu a so capacità è a so fidelità, mentre i parametri tradiziunali di nascita è di sterpa eranu praticamente ignurati. Subedei, u figliolu d’un guardianu di bestiame, diventò unu di i so cumandanti i più stimati. ====Prupaganda==== Gengis Khan curò ancu a so fama ("l’immagine") cù azzione calculate è feroce per punisce i nemichi o d’una grande magnanimità versu l’alleati. A numata d’inflessibile è invincibile fù una prupaganda efficace contru à i so avversarii pulitichi, chì sapianu ch’ùn sottumette si equivalia à u sterminiu. ===E campagne militare=== ====Invasione di a Cina==== [[File:Djengiz Khân et Toghril Ong Khan.jpeg|left|thumb|upright=1.5|Gengis Khan è Ong Khan, illustrazione pruvinendu da un manuscrittu di [[Jami al-tawarikh]], [[XV seculu]]]] Da tempu Gengis suppurtava male u regnu di u novu imperatore di a Cina, Wei (Wanyan Yongji), è decise dunque, di veranu di u 1211, di dichjarà li a guerra. Riunitu l’armata in e valle suttane di l’Hentej (e cifre parlanu di in tuttu 100-120 000 omi cù l’usu di 300 000 cavalli), Gengis attraversò, in parechje cavallate, u desertu di u Gobi, riescendu à cuntrullà e risorze d’acqua dispunibule; dopu andò versu u futuru passu di Huan-erh-tsui, da induv'ellu pudia puntà versu Pechinu. I chinesi pudianu cuntà nant’à u cummandante Zhi-zhong, u quale preferì mandà un so messageru, Ming-an, chì s’unì, cù serpresa, à l’armata invasora. Sapendu chì e truppe nimiche l’aspittavanu à u passu, Gengis decise d’aduprà l’archeri per decimà a cavalleria nemica chì ùn pudia ripiegà si prestu; à l’arrivu di a fanteria chinese, Gengis rispose cù a cavalleria, sugillendu cusì a vittoria contr’à i difendidori. Questa hè cunsiderata cum’è una di e vittorie più impurtante di i Mongoli. Forti di a vittoria, i Mongoli ùn riescitinu à prufittà ne, è l’estate dopu vide solu picculi cunflitti. Intantu, Jebe assediò l’antica capitale Mukden, a futura Shenyang, ch'ellu cunquistò u 4 di frivaghju 1212 cù u solitu stratagemma di l’abbandonu fintu. L’assalti cuntinuonu sin’à l’autunnu, quandu, durante una battaglia, Gengis fù feritu da una freccia, è decise di ritirà si per qualchì mese. D’estate, grazia à i generali Subotei è Jebe, cunquistò a furtezza situata à difesa di a Bocca di u Tasso, evitendu e numerose trappule sparse vicinu. À u principiu, l’uperazione contr’à i Chin ebbenu u listessu andamentu di quelle contr’à a Xia. I Mongoli ottensenu numerose vittorie in campu apertu, ma fallitinu i so tentativi di cunquistà e cità principale. Tardi in u 1212, i Mongoli riescitinu à catturà ingigneri chinesi disertori, è 'ssi ingigneri aiutonu à Gengis Khan è i so ufficiali maiò à studià e tecniche d’assediu, finu à diventà specialisti in quellu campu militare. Nanti à l’attacchi, prima, i Mongoli usavanu i prighjuneri, ch'elli adunianu prima è dopu l'urdinavanu di mette si in testa à ogni assaltu, o praticavanu a tattica di a ritirata finta. Cum’è risultatu di e vittorie in campu apertu è di qualchì cunquista di fortificazione, in u 1213 i Mongoli avanzonu à u sudu di a Grande Muraglia chinese. Tului cunquistò qualchì roccaforte cum’è Huailai, mentre Jebe fecia massacri in a gola di Ningwu. Avanzonu cun trè armate sin’à u core di u territoriu di a Cina, trà a Grande Muraglia è u Fiume Giallu. U generale Heshilie Zhizhong, cunnisciutu dinù cum’è Hushahu, tumbò l’imperatore, dopu si pruclamò regente per cuntrullà u novu imperatore Xuanzong, nipote di Yongji; mandò dunque un so tinente, Kaoshi (o Kao-ch’i), cù 6 000 omi, minaccendu lu di morte in casu di fiascu. Kaoshi fù scunfittu, ma anticipò e mosse di u regente decapitendu lu, è purtò a testa mozza à u novu imperatore chì u numinò vicecumandante di l’imperu. Di vaghjimu, Gengis decise di divide a so armata in trè parte: a prima, cummandata da Gengis è Tului, si dirighjite versu u sudu; a seconda andò à Joci, Jagatai è Ogodei, i trè figli principali di Gengis; è a terza, chì avia da ghjunghje è fighjà u mare Giallu per poi attaccà a Manciuria, fù affidata à Joci-Kasar è Temuge. Si riunisciaranu più tardi, stanchi di u caldu è di l’epidemie in u 1214, vicinu à Pechinu (chjamata tandu Zhongdu). A cità era difesa da quattru furtezze vicine induve si rifughjitinu i varii capi pulitichi è militari, ognunu di i quali guidava una piccula armata di 4 000 omi. A capitale stessa era da pocu afflitta da una tremenda epidemia di pesta, chì aggravò a situazione ghjà tremenda chì a dinastia Jin patia, cum’è s’ella ùn bastava micca l’estrema curruzzione di a corte è di l’ufficiali, è poi e numerose vittorie di i Mongoli chì, frà altru, avianu ancu caghjunatu diserzione di i Chinesi Han (una di l’etnie chì cumpunianu a plebe di a dinastia) da a parte di i Mongoli è e rivultate di i Khitai (frà elle, quella di Lu-ke, chì fundò u novu imperu Liao in Manciuria). ====L’unificazione di e steppe==== [[File:GenghisKhanMonumentInHulunbuir.jpg|thumb|right|upright=1|Gengis Khan, monumentu in [[Hulunbuir]], [[Mongulia Interna]], [[China]]]] Gengis aiutò Toghril à ripiglià l'anticu titulu è u tronu, suttratu da u so fratellu, Erke-Kara, ristabilendu l’anticu splendore di u so patrinu. L'aiutò in u cunflittu contru à i Tatari, furmendu una cualizione senza u sustegnu di i Giurkini, assediendu vitturiosamente i dui furtini à Naratu-sitigen è Qusutu-sitigen è tumbendu u so capu, Megugin-segultu. Gengis tense per ellu un viculu d’argentu è altre cose, è dete à a so mamma un altru zitellu firmatu senza parenti, chjamatu dopu Sigikan-Quduqu. Cumbattì dunque contru à i Giurkini, tumbendu à Sacha-beki è Taichu, chì eranu trà quelli chì l'avianu elettu Temujin Khan, mentre un antru zitellu, Boroqul, fù datu à Hoelun. Buri-boko, unu di i pritendenti à u tronu, accittò di participà à u turneu di lotta induv'ellu affruntò u fratellu di Gengis, Belgutai, è fù da ellu tombu com’è richiestu da u suvranu stessu. Gengis si truvava però à affruntà u prublema d'un vechju amicu, Jamuka. Dopu l'omicidiu di u so fratellu Taichar, tombu cù una lancia dopu à avè pruvatu à arrubà u bestiame di pruprietà di l’ordu khanale, usò quellu gestu cum’è pretestu per urganizà un attaccu contru à u vechju amicu. Durante l'ultimu decenniu di u XII sèculu, riescì à riunisce una armata di 20 000-30 000 omi. Temujin, sapendu di l'attaccu ancu s'è in ritardu, affruntò i Jadirat (o Jadaran) di Jamukha in a battaglia di Dalan Balzhat; scunfittu di ghjustu, si ritirò in i meandri di l'Onon, in a gola di Jerene. Cascatu Toghrul, Gengis strinse amicizia cù i Naiman, dopu cù i Jurdecai (Uruguti), i Quyldar (Manguti) è i Mongliq, mentre assai altri (frà i quali i Taciuti, o Taichiti, antichi nemichi di Temujin) si alleanonu cù u vincidore Jamuka, chì fù elettu Gur-Khan (suvranu universale). In u scontru dopu, accadutu prubabilmente in u 1202, Temujin risicò di more per duie volte: una freccia culpì a so cavalcatura, chì cascò morta in terra, mentre un’altra sfiurò u so collu, ma a punta era avvelenata è u velenu entrò in u sangue; Jelme li suchjò u velenu è u survegliò finu à a sera, quandu u so Khan si riprese. U ghjornu dopu, Temujin vinse a battaglia è misse u so avversariu in fuga. Durante i cuntrolli nant’à u campu dopu à a vittoria ottenuta, Sorqan-shira si unì à Gengis, mentre u so cumpagnu, l'archeru Jirqo, cunfessò d’esse statu ellu à culpisce à morte u destrieru di Gengis è d'avè culpitu u Khan di i Mongoli cù a freccia avvelenata. Temujin, però, u pardunò, u pigliò à u so serviziu è li dete un novu nome, Jebe (vale à dì punta di freccia). Kiriltuk, capu di i Taciuti chì in passatu avia tenutu prighjuneru per pocu tempu Temujin, fù catturatu da un tradittore d'un clanu sottu à ellu è da i so figlioli, ma decisenu d’abbandunà longu à a strada è di cunsignà si à Gengis chì li arrulò. ===A morte=== [[File:GhinggisKhanMausoleum.jpg|left|thumb|upright=1.2|U principale Tempiu di Gengis Khan, situatu in Ordos, Mongulia Interna, Regione Autonoma di a [[China]]]] Ùn sò micca chjare e cause di a so morte, scunnisciute ancu da i stessi Mongoli cum'ellu rimarca [[Marcu Polu]]. Sicondu a Storia Sicreta, morse dopu à una longa angunia, incausata da un traumatismu avutu in seguitu à una caduta da cavallu durante una battuta di caccia. A mutivazione hè certamente ligata à un scontru cù i Tanguti; si suppone ch'ellu sia mortu per e fatiche suppurtate in battaglia à a so venerabile età o per via di e ferite purtate in quest’ultima; certi imputanu u scontru à una rapresaglia per u rapimentu d'una principessa tanguta chì era stata cunsegnata à Gengis Khan cum'è butinu di guerra. In ogni casu, à a mità di u 1227 Gengis Khan, in angunia, si resi contu ch'ella s'avvicinava a so fine. Dopu à avè cunfirmatu Ögödei cum'è successore (u primugenitu sceltu Djuci era dighjà mortu di ghjennaghju di listessu annu), dittò da u so lettu di morte à Tolui, u figliolu u più ghjovanu, l'istruzzione per compie a distruzzione di l’imperu Chin. Morse lascendu un imperu chì si stendia da a Siberia à u Kashmir, à u [[Tibet]], à u [[Mari Caspiu]], à u Mare di u Giappone. Malgradu i genucidii, e depurtazione di massa è e distruzzione di e cità arrasate è ricustruite da zeru, l'Imperu mongolu era solidu, pacificu, cù ghjente diversa per via di a sterpa, a lingua è a religione chì campavanu inseme in manera armuniosa sottu à a ghjusta (è inflessibile) pax mongolica. U so corpu fù purtatu torna in Mongolia è sipoltu in un locu sicretu, prubabilmente à tempu à parechji servi tombi per l'occasione. Tutta a zona circundante, per centinara di chilometri quadrati, fù dichjarata interdetta à l’accessu è survegliata da e guardie Urianhai (u gruppu tribale fidu di Subedei), oltre à esse vuluntariamente calpestata da centinara di cavalli per cancellà ogni traccia di a sepultura. Per decennii, varie spedizione americane è giappunese anu pruvatu invanu à ritruvà a tomba di u grande suvranu, finu à a spedizione di u National Geographic chì hà trovu tracce d'una tomba ricullendu à u periodu di Gengis Khan. Dopu a so morte, per dui anni Tolui (fratellu di Ogodei) firmò regente ad interim in attesa di u cunciliu di u Kuriltai di u 1229. == Note == <references/> [[Categoria:Biugrafia]] [[Categoria:Puiticante]] 615cjow8fwaornzf6emo5re7izrwx22 Elvis Nolasco 0 26287 403530 398478 2026-06-14T07:29:02Z Fausta Samaritani 15085 fix, categuria 403530 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Elvis Nolasco''' ([[New York]], [[9 di dicembre]] [[1968]]) hè un attore [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == [[Categoria:Attore|Nolasco, Elvis]] [[Categoria:Americanu|Nolasco, Elvis]] [[Categoria:Biugrafia|Nolasco, Elvis]] [[Categoria:Attori americani|Nolasco, Elvis]] 4soy2thngkl73fiso7z68nccjivapvd 1957 0 26700 403516 400728 2026-06-13T15:45:31Z Fausta Samaritani 15085 403516 wikitext text/x-wiki U '''1957''' (in [[nùmeri rumani]] MCMLVII) hè un [[annu]] di u XX sèculu. {{Annu|XIX sèculu|XX sèculu|XXI sèculu|1930|1940|1950|1960|1970|1953|1954|1955|1956|1957|1958|1959|1960|1961}} == Eventi == [[File:1957 Maserati 200SI.JPG|thumb|150px|right|[[Maserati]] 200SI, 1957]] === [[Premiu Nobel|Prèmii Nobel]] 1957 [[Image:NobelP.png|50px]] === [[Prèmiu Nobel per a Pace]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Litteratura]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Medicina]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Fìsica]]: <br> [[Prèmiu Nobel per a Chìmica]]: <br> == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Còrsica == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XX seculu|#]] {{c-supranu}} adrjdge4bt3phcsbganw5k99dh705d2 Nomeidae 0 26717 403548 400796 2026-06-14T08:48:09Z Fausta Samaritani 15085 file 403548 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Nomeidae'''. [[File:Psenes cyanophrys.jpg|thumb|200px|right|''[[Psenes cyanophrys]]'']] [[File:FMIB 40641 Psenes edwardsii.jpeg|thumb|200px|right|''Psenes edwardsii'']] === Listinu di Nomeidae === ;C [[Cubiceps gracilis]]<br> ;P [[Psenes pellucidus]]<br> [[Categoria:Nomeidae]] 212ftbsnytmdfe4tubeop4dhr8ve752 1781 0 26772 403508 401031 2026-06-13T15:16:01Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ link 403508 wikitext text/x-wiki U '''1781''' (MDCCLXXXI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783|1784|1785}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Eugène de Beauharnais in small uniform of colonel of the chasseurs à cheval of the consular guard (by François Gérard) – Hôtel de Beauharnais, Paris.jpg|<small>[[Eugeniu de Beauharnais]] (Parigi, [[3 di settembre]] 1781 – [[Monacu]], [[21 di ferraghju]] [[1824]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> Ca' Rezzonico - Burrasca - Giuseppe Zais.jpg|<small>[[Giuseppe Zais]] (Forno di Canale, [[22 di marzu]] [[1709]] - [[Trevisu]], [[29 di dicembre]] 1781)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1781 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] obpmthwk9reyz6cujmoej7xk6juez4z 403509 403508 2026-06-13T15:19:15Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ 403509 wikitext text/x-wiki U '''1781''' (MDCCLXXXI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783|1784|1785}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Eugène de Beauharnais in small uniform of colonel of the chasseurs à cheval of the consular guard (by François Gérard) – Hôtel de Beauharnais, Paris.jpg|<small>[[Eugeniu de Beauharnais]] (Parigi, [[3 di settembre]] 1781 – [[Monacu]], [[21 di ferraghju]] [[1824]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> Giuseppe Zais - Battle scene.jpg|<small>[[Giuseppe Zais]] (Forno di Canale, [[22 di marzu]] [[1709]] - [[Trevisu]], [[29 di dicembre]] 1781) (''Battaglia'')</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1781 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 96kx40711pswkdn3e47jskvqocobjwd 403513 403509 2026-06-13T15:37:13Z Fausta Samaritani 15085 403513 wikitext text/x-wiki U '''1781''' (MDCCLXXXI in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di u [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1777|1778|1779|1780|1781|1782|1783|1784|1785}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Eugène de Beauharnais in small uniform of colonel of the chasseurs à cheval of the consular guard (by François Gérard) – Hôtel de Beauharnais, Paris.jpg|<small>[[Eugeniu de Beauharnais]] (Parigi, [[3 di settembre]] 1781 – [[Monacu]], [[21 di ferraghju]] [[1824]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> Giuseppe Zais - Battle scene.jpg|<small>[[Giuseppe Zais]] (Forno di Canale, [[22 di marzu]] [[1709]] - [[Trevisu]], [[29 di dicembre]] 1781) (''Battaglia'')</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1781 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] dkp9q6j7wbmv4qvapfflug6iinoqrpf 1787 0 26785 403507 401068 2026-06-13T15:12:09Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ link 403507 wikitext text/x-wiki U '''1787''' (MDCCLXXXVII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1783|1784|1785|1786|1787|1788|1789|1790|1791}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Buste de Salvatore Viale par Giuseppe Lazzarini, musée de Bastia.jpg|<small>[[Salvatore Viale]] ([[Bastia]] [[6 di settembre]] 1787 – Bastia, [[23 di nuvembre]] [[1861]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> Pompeo-batoni-painting-self-portrait.jpg|<small>[[Pompeu Batoni]] ([[Lucca]], [[25 di ghjennaghju]] [[1708]] - [[Roma]], [[4 di ferraghju]] 1787)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1787 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] ei49alzwf5fkg9052usmxaxqk1i5r2j 403512 403507 2026-06-13T15:36:10Z Fausta Samaritani 15085 403512 wikitext text/x-wiki U '''1787''' (MDCCLXXXVII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di u [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1783|1784|1785|1786|1787|1788|1789|1790|1791}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> Buste de Salvatore Viale par Giuseppe Lazzarini, musée de Bastia.jpg|<small>[[Salvatore Viale]] ([[Bastia]] [[6 di settembre]] 1787 – Bastia, [[23 di nuvembre]] [[1861]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> Pompeo-batoni-painting-self-portrait.jpg|<small>[[Pompeu Batoni]] ([[Lucca]], [[25 di ghjennaghju]] [[1708]] - [[Roma]], [[4 di ferraghju]] 1787)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1787 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] p6hig0p35q3mn0isi12ryylia38kdbc 1793 0 26802 403506 401338 2026-06-13T15:08:14Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ link 403506 wikitext text/x-wiki U '''1793''' (MDCCXCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797}} == Evenimenti == [[File:Exécution de Marie Antoinette le 16 octobre 1793.jpg|thumb|250px|right|Morte di [[Maria Antonietta d'Austria]]]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Alessandro Longhi - Ritratto di Carlo Goldoni (c 1757) Ca Goldoni Venezia - Close-up.jpg|<small>[[Carlu Goldoni|Carlu Goldoni]] ([[Venezia]], [[25 di ferraghju]] [[1707]] - [[Paris]], [[6 di ferraghju]] 1793)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1793 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 63h6kad038u0k8usyjvfukewr15av5s 403511 403506 2026-06-13T15:35:28Z Fausta Samaritani 15085 403511 wikitext text/x-wiki U '''1793''' (MDCCXCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1789|1790|1791|1792|1793|1794|1795|1796|1797}} == Evenimenti == [[File:Exécution de Marie Antoinette le 16 octobre 1793.jpg|thumb|250px|right|Morte di [[Maria Antonietta d'Austria]]]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Alessandro Longhi - Ritratto di Carlo Goldoni (c 1757) Ca Goldoni Venezia - Close-up.jpg|<small>[[Carlu Goldoni|Carlu Goldoni]] ([[Venezia]], [[25 di ferraghju]] [[1707]] - [[Paris]], [[6 di ferraghju]] 1793)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1793 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] cgab8qb4ygre0l1h238qz7ygrlo7j2v Lucanidae 0 26810 403535 401216 2026-06-14T07:52:02Z Fausta Samaritani 15085 file 403535 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Lucanidae'''. [[File:Croat fg078.jpg|thumb|200px|right|''[[Lucanus cervus]]'']] [[File:'Навстречу' ('Towards').jpg|thumb|150px|right|Lucanide]] === Listinu di Lucanidae === ;D [[Dorcus parallelipipedus]]<br> ;L [[Lucanus tetraodon]]<br> [[Categoria:Lucanidae]] 68uk8x7342e7p3jk2xi8kktvr7xkvbj Nuno Gonçalves 0 26856 403523 401472 2026-06-13T16:35:21Z Fausta Samaritani 15085 403523 wikitext text/x-wiki [[File:Nuno Gonçalves - Padrão dos Descobrimentos.png|thumb|image_size=200px|Nuno Gonçalves]] '''Nuno Gonçalves''' (fl. c. [[1450]] ‑ c. [[1471]]) era un pittore [[Portugallu|portughese]]. === Biugrafia === Ùn si sà assai di a so vita. Fù pittore di corte di u rè [[Alfonsu V di Portugallu]] da u circa [[1450]] à u circa [[1471]]. Gonçalves hè cunsideratu u più grande pittore di u [[Rinascimentu]] portughese.<br> Si crede ch'ellu sia statu l'autore di u politticu, cunnisciutu cum'è i ''Pannelli di San Vincenziu'', chì rapprisentanu a sucetà portughese di a so epica. {{c-supranu}} {{DEFAULTSORT:Gonçalves, Nuno}} [[Categoria:Pittore]] [[Categoria:Purtughesu]] [[Categoria:Biugrafia]] a1q74zmaq9034f5rp844kjklqymhf2o 1858 0 27152 403496 2026-06-13T13:26:41Z Fausta Samaritani 15085 annu 1858 403496 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1858''' (MDCCCLVIII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1854|1855|1856|1857|1858|1859|1860|1861|1862}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1858 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] l0r8z8s47hmlb4oeqqjaq4jztkbqv58 1859 0 27153 403497 2026-06-13T13:28:54Z Fausta Samaritani 15085 annu 1859 403497 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1859''' (MDCCCLIX in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1855|1856|1857|1858|1859|1860|1861|1862|1863}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1859 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] b5sjzqyyar7zguvxlfpys58ozjwvige 1860 0 27154 403498 2026-06-13T13:30:43Z Fausta Samaritani 15085 annu 1860 403498 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1860''' (MDCCCLX in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1856|1857|1858|1859|1860|1861|1862|1863|1864}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1860 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] rmpwia7p476uqzezej710dlh0z4jf6g 403499 403498 2026-06-13T13:37:11Z Fausta Samaritani 15085 file 403499 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1860''' (MDCCCLX in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1830|1840|1850|1860|1870|1856|1857|1858|1859|1860|1861|1862|1863|1864}} [[File:China (2675592718).jpg|thumb|300px|right|Mappa di a [[Cina]], 1860]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1860 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 003k9vj8x8hj1jqeekfthx7x8p9d83j 1861 0 27155 403514 2026-06-13T15:40:16Z Fausta Samaritani 15085 annu 1861 403514 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1861''' (MDCCCLXI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1840|1850|1860|1870|1880|1857|1858|1859|1860|1861|1862|1863|1864|1865}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1861 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] 4zslgvozd5ob2wchppgc3tyvbs7c2b1 403515 403514 2026-06-13T15:44:09Z Fausta Samaritani 15085 file 403515 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1861''' (MDCCCLXI in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1840|1850|1860|1870|1880|1857|1858|1859|1860|1861|1862|1863|1864|1865}} [[File:Salon of 1861 Pierre Ambroise Richebourg vue 26.jpg|thumb|300px|right|Dipinti francesi à u ''Salon'' di u 1861]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1861 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] titmeum1gqs09e3k9t0ux0zdg59bjvh 1 0 27156 403517 2026-06-13T16:02:12Z Fausta Samaritani 15085 annu 1 403517 wikitext text/x-wiki L'1 (I in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|1 a.C.|1 d.C.|10|20|4 a.C.|3 a.C.|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] s3pf174lxk9jsjgwwy694e2dr9ugo8x 403519 403517 2026-06-13T16:15:30Z Fausta Samaritani 15085 file 403519 wikitext text/x-wiki L'1 (I in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|1 a.C.|1 d.C.|10|20|4 a.C.|3 a.C.|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5}} [[File:The Adoration of the Magi, ca. 1475FXD.jpg|thumb|200px|right|L'Adorazzione di i Magi ([[1475]])]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] 2q1nqrk2drhkir2jg2kw6nd846xylth 2 0 27157 403518 2026-06-13T16:07:10Z Fausta Samaritani 15085 annu 2 403518 wikitext text/x-wiki U 2 (II in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|1 a.C.|1 d.C.|10|20|3 a.C.|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5|6}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] r2qltjs5shx29if8w561vytuaeg7c6c 403520 403518 2026-06-13T16:27:58Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ file 403520 wikitext text/x-wiki U 2 (II in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u I sèculu. {{Annu|I sèculu a.C.|I sèculu|II sèculu|10 a.C.|1 a.C.|1 d.C.|10|20|3 a.C.|2 a.C.|1 a.C.|1|2|3|4|5|6}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> 8090 - Roma - Ara Pacis - Lucio Cesare - Foto Giovanni Dall'Orto - 28-Mar-2008.jpg|<small>[[Lucius Caesar]] ([[29 di ghjennaghju]] [[17 a.C.]] – [[20 d'aostu]] 2)</small> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u I seculu|#]] cdgdjd4631sqimbkcjkyirpt01hyph9 1601 0 27158 403524 2026-06-13T22:59:14Z Fausta Samaritani 15085 annu 1601 403524 wikitext text/x-wiki U 1601 (MDCI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1580|1590|1600|1610|1620|1597|1598|1599|1600|1601|1602|1603|1604|1605}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] s8y7vxkr6h674coky8p6x4cbpfeziac 403529 403524 2026-06-13T23:21:46Z Fausta Samaritani 15085 file 403529 wikitext text/x-wiki U '''1601''' (MDCI in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1580|1590|1600|1610|1620|1597|1598|1599|1600|1601|1602|1603|1604|1605}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> LouisXIII.jpg|<small>[[Luigi XIII di Francia]] (1601-[[1643]])</small> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] fltzvgyf09w3i5ftjm8fm71y5mkhlpi 1602 0 27159 403525 2026-06-13T23:01:46Z Fausta Samaritani 15085 annu 1602 403525 wikitext text/x-wiki U '''1602''' (MDCII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1580|1590|1600|1610|1620|1598|1599|1600|1601|1602|1603|1604|1605|1606}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] enwykm1emadxqgyqb0ur4nmp8yj5du4 403528 403525 2026-06-13T23:15:53Z Fausta Samaritani 15085 file 403528 wikitext text/x-wiki U '''1602''' (MDCII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1580|1590|1600|1610|1620|1598|1599|1600|1601|1602|1603|1604|1605|1606}} [[File:Marseille gravure 1602.jpeg|thumb|250px|right|[[Marsiglia]], 1602]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] nwqsm2hf7m50qw9x5tearrpeoxom73i 1603 0 27160 403526 2026-06-13T23:03:25Z Fausta Samaritani 15085 annu 1603 403526 wikitext text/x-wiki U '''1603''' (MDCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1580|1590|1600|1610|1620|1599|1600|1601|1602|1603|1604|1605|1606|1607}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] rt2d4q3re9cx5vlgrnlqoeflxtjoxlv 403527 403526 2026-06-13T23:11:25Z Fausta Samaritani 15085 file 403527 wikitext text/x-wiki U '''1603''' (MDCIII in [[nùmeri rumani]]) hè un annu di u XVII sèculu. {{Annu|XVI sèculu|XVII sèculu|XVIII sèculu|1580|1590|1600|1610|1620|1599|1600|1601|1602|1603|1604|1605|1606|1607}} [[File:DelarocheQueenElizabeth.jpg|thumb|200px|right|Ippolyte Delaroche, ''A morte di [[Elizabetta I d'Inghilterra]]'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVII seculu|#]] eo8wmzrrn3xm3fflpr3w8xrstz689xz 1862 0 27161 403540 2026-06-14T08:13:11Z Fausta Samaritani 15085 annu 1862 403540 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1862''' (MDCCCLXII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1840|1850|1860|1870|1880|1858|1859|1860|1861|1862|1863|1864|1865|1866}} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1862 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] l0w0r0kdryqtvztpj6pypq7n5ikf7k0 403541 403540 2026-06-14T08:20:33Z Fausta Samaritani 15085 file 403541 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1862''' (MDCCCLXII in [[nùmeri rumani]]) è un [[annu]] di u [[XIX sèculu]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1840|1850|1860|1870|1880|1858|1859|1860|1861|1862|1863|1864|1865|1866}} [[File:Capture of New Orleans 1862.jpg|thumb|200px|right|[[New Orleans]], 1862]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In Córsica == == Riferimenti == == Ligami == * [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1862 Liggì l'arthìcuru innantu à a ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] c55u4u2pknp1bctg7ybdh1dx09lknjl Categoria:Internet 14 27162 403551 2026-06-14T10:45:07Z Fausta Samaritani 15085 category 403551 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Informatica]] hgr2xexfitf3469g2jefn9kjfxprs6p