Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.6 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento I 0 3466 403766 370403 2026-06-17T11:05:18Z Fausta Samaritani 15085 file, link 403766 wikitext text/x-wiki '''I''' hè a novesima lettera di l'alfabetu [[Lingua latina|latinu]]. Hè una vucale. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_I.png|50px]]}} [[File:Braille I9.svg|thumb|100px|right|''I'', ò ''9'']] == Linguistica == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Alfabetu latinu]] i97ydxasjozpxwpfjblvnhwu6smlac4 Panzetta 0 6221 403767 370777 2026-06-17T11:10:07Z Fausta Samaritani 15085 file 403767 wikitext text/x-wiki [[File:Panceta de Cerdo Ibérico.jpg|250px|right|thumb|Panzetta]] A '''Panzetta''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] ddyrg0cf4ssm84p3mcdw5s6pgioqznk 403768 403767 2026-06-17T11:13:05Z Fausta Samaritani 15085 403768 wikitext text/x-wiki [[File:Panceta de Cerdo Ibérico.jpg|250px|right|thumb|Pancetta ([[Spagna]])]] A '''Panzetta''' hè una spicialità di a [[gastrunumia corsa]]. Hà l'''Indicazione Geografica Protetta'' (IGP). == Priparazioni == == Riferimenti == == Liami == {{Gastrunumia corsa}} [[Categoria:Gastrunumia corsa]] t21c0qo6vg557tfcfmk4gh8kzt7gdut Abetone 0 7130 403744 388195 2026-06-16T13:10:20Z Fausta Samaritani 15085 403744 wikitext text/x-wiki {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=250 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |bgcolor="#6295DA" colspan="2" align=center| '''Abetone''' |- | colspan="2" align="center" bgcolor="lightgreen" | [[Image:Abetone - Strada.JPG|thumb|300px|center|Abetone]]<br> |- | cumuna | Abetone / Abeton |- |statu |Italia |- | pruvincia | Pistoia |- | nome officiale | Abetone |- | codice postale | 51 020 |- | lungitudine | |- | latitudine | |- | altitudine | 1 388 metri |- | superficia | 31 km² |- | populazione | 707 |- | dinsità | 23 ab./km² |- | nome abitanti | Abetonesi |- |} '''Abetone''' hè una [[cumuna]] [[toscana]] di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == Teni 707 abitanti. {{clear}} <gallery widths="230" heights="230" mode="packed" caption="OBFA".> OBFA - Il Rifugio delle guide.JPG|OBFA - Rifugio delle guide OBFA - Sentiero dei Funghi.JPG|OBFA - "Orto Botanico Forestale dell'Abetone" OBFA - Ingresso.JPG|OBFA - Ingresso </gallery> == Riferimenti == == Liami == *[http://www.comune.abetone.pt.it/ U situ ufficiali] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060830031853/http://www.comune.abetone.pt.it/ |date=2006-08-30 }} [[Categoria:Cumuna di Toscana]] tjs1m5b11qwp588gzgoghkylrqwggs1 Agliana 0 7131 403745 371005 2026-06-16T13:26:01Z Fausta Samaritani 15085 fix 403745 wikitext text/x-wiki '''Agliana''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. {{cumuna taliana|cumuna=Agliana | blasone= | nomeUfficiale=Agliana | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PT | latitudineGradi = | latitudineMinute = | latitudineSeconde = | lungitudineGradi = | lungitudineMinute = | lungitudineSeconde = | mappaX = | mappaY = | altitudine=42 | superficia= 11 | pupulazione=15.405 | annu= | densita=1329 | merre= | posta=51031 | telefunu= | istat= | abitanti=Aglianesi | patronu= | festa= | situ=http://www.comune.agliana.pt.it }} == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] e4s5qhfqwu4lyuncdhx6qgcmuqu5rh2 403746 403745 2026-06-16T13:32:42Z Fausta Samaritani 15085 file 403746 wikitext text/x-wiki '''Agliana''' hè una [[cumuna]] toscana di a [[pruvincia]] di [[Pistoia]]. {{cumuna taliana|cumuna=Agliana [[File:Torrente Il Calice 4.jpg|thumb|250px|center|U turrente ''U Calice'']] | blasone=Agliana-Stemma.svg | nomeUfficiale=Agliana | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PT | latitudineGradi = | latitudineMinute = | latitudineSeconde = | lungitudineGradi = | lungitudineMinute = | lungitudineSeconde = | mappaX = | mappaY = | altitudine=42 | superficia= 11 | pupulazione=15.405 | annu= | densita=1329 | merre= | posta=51031 | telefunu= | istat= | abitanti=Aglianesi | patronu= | festa= | situ=http://www.comune.agliana.pt.it }} == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Liami == [[Categoria:Cumuna di Toscana]] fbke75e11zj0wkicu1ajpd6f2d6qjh0 Pisa 0 7135 403742 363016 2026-06-16T13:01:45Z Fausta Samaritani 15085 fix 403742 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Pisa [[File:Leaning_Tower_of_Pisa.jpg|280px|none|A Torra di Pisa]] | blasone=Pisa-Stemma.svg | nomeUfficiale=Pisa | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=43 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=24 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=4 | superficia=185,27 | pupulazione=87.506 | densita=472 | merre=Marco Filippeschi | posta=da 56121 à 56128 | telefunu=050 | istat=050026 | abitanti=Pisani | patrone=San Ranieri | festa=u [[17 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.pisa.it/ }} '''Pisa''' hè una [[cumuna]] è una cità [[Italia|taliana]], capilocu di a [[pruvincia di Pisa|pruvincia omonima]] in [[Toscana]]. == Storia == == Giugrafia == === Paisoli === Calambrone, Coltano, Marina di Pisa, Oratoio, Ospedaletto, Putignano, Riglione, San Piero a Grado, San Rossore, Sant'Ermete, Tirrenia, La Vettola. === Cumune in cunfina === [[Cascina]], [[Collesalvetti]] ([[Pruvincia di Livornu|LI]]), [[Livornu]] (LI), [[San Giuliano Terme]]. == Monumenti == Hè cunnisciuta in u mondu sanu per a [[Campanili tortu di Pisa|Torra Pendente]]. == Demugrafia == == Rifarenzi == == Ligami == {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] phchgzkibk4x4cvs1t6butiqrrsom4d Abbadia San Salvatore 0 7545 403743 400747 2026-06-16T13:06:07Z Fausta Samaritani 15085 403743 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Abbadia San Salvatore [[File:Abbazia di s.salvatore.jpg|thumb|250px|center|Abbadia San Salvatore]] | blasone= | nomeUfficiale=Abbadia San Salvatore | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=SI |latitudineGradi =42 |latitudineMinute =52 |latitudineSeconde =59 |lungitudineGradi =11 |lungitudineMinute =40 |lungitudineSeconde =14 |mappaX = |mappaY = | altitudine=822 | superficia=58,99 | pupulazione=6,121 | annu=2026 | densita=103,76 | merre= | posta= | telefunu= | istat= | abitanti= | patronu= | festa= | situ = }} '''Abbadia San Salvatore''' hè una cumuna [[tuscana]] di a [[pruvincia di Siena]]. == Giugrafia == == Storia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Ligami == {{c-supranu}} [[Categoria:Cumuna di Toscana]] o1z5u5adtkihrmwd5zwclnczurirhps Fauglia 0 10126 403740 343118 2026-06-16T12:50:18Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403740 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Fauglia [[File:Fauglia.JPG|thumb|250px|center|Fauglia]] | blasone=Fauglia-Stemma.svg | nomeUfficiale=Fauglia | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=34 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=31 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=91 | superficia=42 | pupulazione=3.124 | densita=74 | merre=Riccardo Froli | posta=56043 | telefunu=050 | istat=050014 | abitanti=Faugliesi | patrone=San Lurenzu | festa=[[10 d'aostu]] | situ=http://www.comune.fauglia.pi.it/ }} '''Fauglia''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]], toscana, di a [[pruvincia di Pisa]]. == Storia == == Giugrafia == === Paisoli === Acciaiolo, Luciana, I Poggetti, Poggio Pallone, Santo Regolo, Vallicelle, Valtriano. === Cumune in cunfina === [[Collesalvetti]] ([[Pruvincia di Livornu|LI]]), [[Crespina]], [[Lorenzana]], [[Orciano Pisano]]. == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Ligami == {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] 50n7wjqs7gdx8x1oxyhcovflis3jbqj Soliedra 0 10753 403747 334433 2026-06-16T13:37:23Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403747 wikitext text/x-wiki [[File:SoliedraYPuente.jpg|thumb|350px|right|Soliedra]] [[Image:{{PAGENAME}} (Soria) Mapa.svg|thumb|right|200px|{{PAGENAME}}]] '''{{PAGENAME}}''' hè una [[cumuna]] [[Spagna|spagnola]] di a [[pruvincia di Soria]], in a cumunità autonoma di [[Castiglia è León]]. == Storia == == Giugrafia == == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Ligami == [[Categoria:Pruvincia di Soria]] 9zv221ff2izu0m9ftecobb0ybt6yyk0 Lana 0 11754 403753 372786 2026-06-16T18:56:52Z Fausta Samaritani 15085 category, fix 403753 wikitext text/x-wiki [[File:Wool.www.usda.gov.jpg|thumb|200px|A lana]] == Citazioni == A lana hè mintuvata calchì volta in a cultura è in a litteratura corsa. Par esempiu: - in a sprissioni: ''discuta a lana [[Capra|capruna]]''.<br> == Rifarenzi == * Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji: Rivages, [[1984]]. [[Categoria:Anatumia animali]] jb3mdto0mj14fdtpgk1n9suak9gn1g7 Volterra 0 11904 403741 343110 2026-06-16T12:58:32Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403741 wikitext text/x-wiki {{cumuna taliana|cumuna=Volterra [[File:Volterra-Piazza del Priori.jpg|thumb|250px|center|Volterra, piazza di i Priori]] | blasone=Volterra-Gonfalone.svg | nomeUfficiale=Volterra | sigluRegione=TOS | sigluPruvincia=PI | latitudineGradi=43 | latitudineMinute=24 | latitudineSeconde=0 | lungitudineGradi=10 | lungitudineMinute=52 | lungitudineSeconde=0 | altitudine=531 | superficia=252 | pupulazione=11.309 | densita=45 | merre=Cesare Bartaloni | posta=56048 | telefunu=0588 | istat=050039 | abitanti=Volterrani | patrone=San Ghjustu | festa=[[5 di ghjugnu]] | situ=http://www.comune.volterra.pi.it/ }} '''Volterra''' hè una [[cumuna]] [[Italia|taliana]], toscana, di a [[pruvincia di Pisa]]. == Storia == == Giugrafia == === Paisoli === Saline di Volterra, Villamagna. === Cumune in cunfina === [[Casole d'Elsa]] ([[Pruvincia di Siena|SI]]), [[Colle di Val d'Elsa]] (SI), [[Gambassi Terme]] ([[Pruvincia di Firenze|FI]]), [[Lajatico]], [[Montaione]] (FI), [[Montecatini Val di Cecina]], [[Peccioli]], [[Pomarance]], [[San Gimignano]] (SI). == Monumenti == == Demugrafia == == Rifarenzi == == Ligami == {{Pruvincia di Pisa}} [[Categoria:Cumuna di a pruvincia di Pisa]] m7j2zlqyezvy6x548xkvz3cmylwk5u7 Will Smith 0 14705 403748 380793 2026-06-16T13:41:28Z Fausta Samaritani 15085 fix 403748 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} [[File:Will Smith 2011, 2.jpg|thumb|200px|Will Smith]] '''Willard Carroll "Will" Smith Jr.''' ([[25 di settembre]] [[1968]]) hè un [[cinemà|attore]] è [[musicante]] [[Stati Uniti d'America|americanu]]. == Biugrafia == Hà ricevutu dùie numinazione pè un [[Oscar]]. == Albumi == - ''Rock the House'' (1987)<br> - ''He's the DJ, I'm the Rapper'' (1988)<br> - ''And in This Corner...'' (1989)<br> - ''Homebase'' (1991)<br> - ''Code Red'' (1993)<br> - ''Big Willie Style'' (1997)<br> - ''Willennium'' ([[1999]])<br> - ''Born to Reign'' ([[2002]])<br> - ''Lost and Found'' ([[2005]])<br> [[Categoria:Attore|Smith, Will]] [[Categoria:Musicante|Smith, Will]] [[Categoria:Americanu|Smith, Will]] [[Categoria:Biugrafia|Smith, Will]] dvg6c3c99mz43md06q09ai17eyoox9x Limpia 0 15607 403755 371602 2026-06-16T19:08:19Z Fausta Samaritani 15085 category 403755 wikitext text/x-wiki '''Limpia''' hè un parsunaghju di [[L'Orlando furioso]] (opera in trè atti). ==In a cultura corsa== Accadi chì Limpia fussi citata in a cultura corsa. Par asempiu:<br> - in a sprissioni: ''com'è Limpia annantu à u so scogliu''.<br> [[Categoria:Littiratura]] 92rvnclyzp7uwzwnsu09b07yxnuwbru Gottfried Wilhelm Leibniz 0 15833 403749 391392 2026-06-16T18:33:38Z Fausta Samaritani 15085 fix 403749 wikitext text/x-wiki [[File:Leibniz Hannover.jpg|thumb|280px|Ritrattu di Gottfried Wilhelm Leibniz cunsirvatu in a Bibliuteca rigiunali di Hannover.]] '''Gottfried Wilhelm Leibniz''' (in latinu ''Leibnitius''; [[Lipsia]], [[1 di lugliu]] [[1646]] - [[Hannover]], [[14 nuvembri]] [[1716]]) hè statu un [[matematica|matematicu]], [[filusufia|filosofu]], scentificu, logicu, [[puliticante|diplumaticu]], ghjuristu, [[storia|storicu]], [[ghjustizia|magistratu]] [[Germania|tedescu]] di urighjina sorba. Àd eddu si devi u terminu "[[funzioni di Leibniz|funzioni]]" (criatu in u [[1694]]) ch'eddu imprudò par individuà i prubità di una [[Curva (matematica)|curva]], frà i quali l'andamentu, a [[pindenza (matematica)|pindenza]] è a [[perpendiculari]] in un [[puntu (giumitria)|puntu]], a [[corda (giumitria)|corda]]. À Leibniz, incù [[Isaac Newton]], sò generalamenti attribuiti l'intruduzioni è i primi sviluppi di u [[calculu infinitesimali]], in particulari u cuncettu di [[intigrali]], par u quali si usani sempri oghji molti nutazioni soi. Leibniz hè cunsidaratu u pricursori di l'infurmatica è di u calculu autumaticu: fù invintori di una calculatrici miccanica ditta ''[[Stepped Reckoner|Macchina di Leibniz]]''. == Elementi biugrafichi è sintesa di u pinsamentu == [[File:Leibniz-Denkmal.jpeg|thumb|250px|Statua di Gottfried Leibniz in Lipsia]] Leibniz nascì u 1º lugliu di u 1646 à Lipsia. À causa di i guerri chì afflighjìani u so paesi crisciti in un cuntestu moltu difficiuli. Era dutatu di nutevuli intellighjenza è mimoria è à l'ità di dodici anni, grazia à a littura di varii testi, in particulari quiddi di [[Titu Liviu]], cunniscia parfittamenti u latinu, lingua in a quali erani scritti molti di i libra di a bibbiuteca di u babbu, chì era insignanti di [[etica]] à l'[[Università di Lipsia]], è ch'eddu persi à l'ità di sei anni. À quindici anni, intrì à l'Università di Lipsia. À diciossetti anni cunsiguì à l'università di Altdorf a laurea in filusufia è in u [[1666]] a dutturizia in [[drittu]].<ref>Elias von Steinmeyer, ''Die Matrikel der Universitat Altdorf'', Nendeln (Liechtenstein): Kraus Reprint, 1980 (ripr. facs. di l'edizioni: Wurzburg, 1912), ISBN 3-262-02365-5.</ref> In u [[1673]] Leibniz prisintò à a [[Royal Society]] di [[Londra]] a prime calculatrici miccaniche in gradu di rializà [[multiplicazioni]] è [[Divisioni (matematica)|divisioni]]. L'innuvazioni principali rispettu à a pascalina è à a calculatrici di [[Wilhelm Schickard|Schickard]] (frà altru ignota à l'ebbica), chì erani escinzialamenti di l'''addizionatrici'', fù l'intruduzioni di u traspusitori, chì parmittia di ''mimurizà'' un numaru par addiziunà lu ripitutamenti.<ref>In effetti, Schickard avia privistu di assucià à a so addiziunatrici [[bastuncini di Neperu]] chì furnisciani un validu aiutu par aseguiscia multiplicazioni è divisioni.</ref> L'invinzioni li rapurtò l'ammissioni à a Royal Society, ma ùn ebbi micca immediata applicazioni par i difficultà custruttivi, à l'ebbica insurmuntevuli. Solu in u 1820 [[Xavier Thomas de Colmar]] riiscì à pruducia a prima calculatrici cummirciali, l'aritmometru, basatu annantu à un prugettu guasi idanticu. U cilindru traspusitori di Leibniz, sii puri mudificatu, fù dopu l'elementu principali di molti calculatrici succissivi, finu à a [[Curta]]. Un'altra grandi intuizioni di Leibniz fù à a basa di a prima prova di custruiscia una calculatrici chì imprudava u [[sistemu numericu binariu]], frà altru ghjà introduttu da [[Juan Caramuel y Lobkowitz|Juan Caramuel]]. A macchina funziunava incù biglii. A prisenza o menu di una biglia in una pusizioni ditarminava u valori 1 o 0. Ancu st'idea ùn ebbi micca una seguita immediata è diviti aspittà à [[George Boole]] è u sviluppu di l'[[Urdinatori|calculatori alittronichi]] parch'edda fussi ripresa è sviluppata. Intornu à l'[[Anni 1670|1670]] scuprì u [[calculu infinitesimali]]: in basa à i so appunti, un impurtanti mumentu di svolta in u so travagliu fù u [[17 d'aprile]] [[1675]], quandu riiscì à imprudà par a prima volta l'[[intigrali]] par truvà l'aria di l'insemu di punti difinitu: - da a funzioni y = x,<br> - da l'assi x (ascissa),<br> - da i retti perpendiculari à l'assi x passanti par dui so punti.<br> Circa a paternità di a scuparta ebbi incù Newton una celebra lita. Leibniz intrudussi parechji nutazioni usati sempri in u calculu, par asempiu u segnu di intigrali ( ∫ ), chì ripprisenta una S allungata (da u latinu ''summa'') è a ''d'' usata par i [[diffirinziali (matematica)|diffirinziali]] (da u latinu ''differentia''). Leibniz pinsava ch'è i simbuli fussini moltu impurtanti par a cumprinsioni di i cosi. Circò dinò di sviluppà un ambiziosu ''alfabetu di u pinsamentu umanu'' (da eddu chjamatu ''characteristica universalis''), in u quali circò di ripprisentà i cuncetti fundamintali usendu simbuli è cumbinendu li par ripprisentà pinsamenti più cumplessi, senza parò mai ghjunghja à una cunclusioni. U so contributu filusoficu à a [[metafisica]] hè basatu nantu à a Munadulugia, chì introduci i [[Munadi]] com'è "formi sustanziali di l'essaru". I Munadi sò spezii di atomi spirituali, eterni, micca scumpunibuli, individuali, chì suvitani i so leghji probbii, ùn interaghjiscini micca, ognuna di eddi rifletti l'intreiu universu in un'armunia prestabilita. Diu è l'omu sò ancu munadi: i munadi diffariscini trà eddi par a quantità di cuscenza ch'è ognuna hà di sè è di Diu. In u modu abbuzzatu in pricidenza, u cuncettu di munadi risolvi u prublemu di l'interazzioni trà menti è materia chì sorghji in u sistemu di [[Descartes]], cusì com'è l'individuazioni à l'apparenza prublematica in u sistemu di [[Baruch Spinoza]], chì ripprisenta i criaturi individuali com'è modificazioni accidintali di un'unica sustanza. A ''Theodicee'' prova à ghjustificà l'imparfizzioni apparenti di u mondu sustinendu ch'eddu hè u migliori frà i mondi pussibuli. U mondu devi essa u migliori è u più equilibratu di i mondi, parchì hè statu criatu da un Diu parfettu. In stu modu u prublemu di u mali hè risoltu à priori; micca à posteriori, ch'è Kant usarà par argumintà l'immurtalità di l'anima. L'idei ùn sò micca incumpatibili; l'affirmazioni "hè u migliori di i mondi pussibuli" hè un ghjudicamentu sinteticu à priori. Invece a "soluzioni à posteriori" hè una virità di fattu, Kant diciaristi una raghjoni pratica; a soluzioni "à priori" hè una virità di raghjoni, una raghjoni pura (diciaristi Kant) à a quali hè tinutu u filosofu. A critica di Voltaire ferma filusofica parchì micca mossa annantu à un pianu matafisicu, ma annantu à u latu praticu di i spirienzi umani, l'unicu in u quali hè debuli (com'è nutava u stessu Leibniz). Leibniz in nomu di a metafisica sustinia a prima virità. Leibniz hà scupartu a [[Calculu infinitesimali|matematica di i limiti]] è u principu di l'indiscernibili, imprudatu in i scenzi, sicondu u quali dui cosi chì parini uguali - è frà i quali dunqua a raghjoni ùn trova micca diffarenzi - sò in rialità listessa cosa, postu ch'è dui cosi idantichi ùn poni micca esista. Da stu principu diduci u principu di raghjoni sufficienti par u quali ogni cosa chì hè, hà una causa. Stu principu implica u prima, in u sensu chì par parlà di diffarenza ci devi essa un mutivu (veda di i diffarenzi, par appuntu), rindendu inutuli di uparà una distinzioni à tutti i costi. U principu di raghjoni sufficienti l'ubbligava davanti à i mali di u mondu à truvà ci una ghjustificazioni, senza nigà ni l'esistenza à diffarenza di a pusizioni di [[Agostino d'Ippona|Sant'Austinu]] è di altri filosofi. A frasa ''Vivimu in u migliori di i mondi pussibuli'', moltu spessu scuntistualizata, fù guardata incù schernu è malignità da parechji so cuntimpuranei, soprattuttu [[Voltaire]], chì parudiò Leibniz in a so nuvedda ''[[Candidu|Candide]]'', induva u filosofu tedescu apparisci sottu i spoglii di un certu ''Duttori Pangloss''. Sicondu altri critichi, eppuri, Pangloss ùn ripprisintaria micca una maligna è supirficiali caricatura di Leibniz, ma di [[Pierre Louis Moreau de Maupertuis|Maupertuis]], celebru scentificu è prisidenti di l'[[Accademia di i Scenzi di Berlinu]], in i riguardi di u quali Voltaire nutria una publica numicizia, è ch'eddu avia dighjà attaccatu in ''[[Micromégas]]'' è in l'''[[Histoire du Docteur Akakia]]''. Stu nomu diriveghja da a ricerca di Leibniz, guasi addisparata (è mai cunclusa), di crià un linguaghju univirsali, basatu annantu à elementi minimi cumuni à tutti i lingui. Da st'opara u terminu [[panglussisimu]] si rifirisci à parsoni chì sustenini di viva in u migliori mondu pussibuli. A cuncizzioni di Leibniz era contrapposta à a tesa di Newton di un universu custituitu da un muvimentu casuali di particeddi chì interagiscini sicondu a sola [[leghji di gravità]]. Tali leghji, infatti, sicondu Leibniz era insufficienti à spiigà l'ordini, a prisenza di strutturi urganizati è di a vita in l'universu è più raziunali di u cuntinuu intarventu di u "Rilughjaiu" criatori di l'universu iputizatu da Newton. Leibniz hè ritinutu com'è a prima parsona à avè sughjiritu ch'è u cuncettu di ritruazioni fussi utuli par spiigà molti finomini in parechji campi di studiu. == L'idea di sistemu ecunomicu sicondu Leibniz == Leibniz scrissi un Pianu di criazioni di una sucità di l'Arti è di i Scenzi in Alimagna di u quali u prima obiettivu hè di "pruducia abbastanza nutrimentu par a nazioni à u fini […] di migliurà l'industrii, di faciulità a sorti di a mani d'opara manuali […] à traversu u prugressu tecnulogicu, di renda sempri à un prezzu aburdevuli i macchini termichi, mutori di basa di l'azzioni miccanica, à u fini ch'è tutti possini custantamenti spirimintà tutti i tipi di pinsamenti è idei innuvatrici, probbii à eddi stessi è à l'altri, senza perda tempu priziosu". Leibniz cunsidareghja ch'è a schiavitù ùn migliora micca a pruduttività: hè unu frazu parchì a vera ricchezza risedi in i capacità di i citatini di invintà. In ''A Sucità è l'Ecunumia'', Leibniz aghjunghji: "hè parchì tanta ghjenti [i lavoratori] divaria essa ridutta à tanta puvartà par u bè di cusì pochi? A Sucità avarà dunqua par scopu puntuali quiddu di libarà u travagliadori da a so miseria". L'[[utupia]], com'è in stu casu, ancu s'è ùn pò micca essa righjunta, vali com'è [[Limita (matematica)|limita]] à a quali tenda. U scrittu nasci à l'internu di una disputa incù u filosofu libaralistu [[John Locke]]. Leibniz ritinia ch'è un Statu duvissi favurizà a criazioni di invinzioni, di macchini è di manifatturi, à u fini di libarà l'omu da u travagliu fisicu più alienanti è di dà à a sucità più pinsadori è più capacità. In u savviu puliticu ''Nantu à a leghji naturali'', Leibniz affirmò ch'è a sucità parfetta hè quidda di a quali l'obiettivu hè a filicità suprema è generali. Da u so enormu epistulariu, risulta ch'è Leibniz ebbi influenza vicinu à molti corti auropei, finu à a [[Russia]] di [[Petru u Grandi]], di u quali fù cunsiglieri; in l'arcu di anni di attività diplumatica riiscì à tessa una reta di amicizii incù punsadori ripublicani in u mondu. Ancu quisti riintravani in u prugramma puliticu ch'è [[Benjamin Franklin]] è [[Alexander Hamilton]] aviani in menti par l'America. Sicondu Leibniz a ricchezza di una nazioni ùn risedi micca nè in l'ori di travagliu incurpurati in i bè (è "in u sudori" nicissariu à producia li) nè in l'abbundanza di oru chì currispondi à un attivu di a [[bilancia cummirciali]] (più spurtazioni ch'è impurtazioni); par u filosofu a ricchezza hè in prima locu a capacità di una nazioni di pruducia beni, u principali pruduttu di una sucità sò i parsoni, è a ricchezza cunsisti in a dispunibilità di un capitali umanu di cunniscenza è di un'industria manifatturiera in gradu di garantiscia un futuru à a crescita ecunomica. Par quissa ogni ripublica sicondu Leibniz avaristi divutu invistiscia in a struzzioni è mantena una probbia industria manifatturiera. In un certu sensu à i nazioni (com'è à ogni individuu cuscenti) era applicata a nuzioni di munadi. == A disputa di i priurità == A disputa nantu à i priurità in l'invinzioni di u calculu infinitu ùn hè micca prumossa dirittamenti da [[Newton]] è Leibniz, ma da parechji parsunaghji di sicondu pianu. Par asempiu in u [[1699]] Leibniz osserva ch'è in l'Opara di Wallis sò stati riprudutti lettari soii è di Newton; è spiega ch'è Wallis l'avia chertu u parmissu di publicazioni è ch'è l'avia lasciatu libaru di intarvena annantu à i testi, ma ch'è, par mancanza di tempu, l'avia dittu di fà com'è megliu cridissi. À a fini ùn si pintia micca di sta scelta. Fatio de Duiller intantu attacca Leibniz apartamenti in so un travagliu, chjamendu lu '' sicondu scupridori '' di u calculu è sughjirendu senza mezi tarmini ch'eddu avia cupiatu da Newton. À renda a situazioni più sgradevuli ci hè u fattu ch'è u testu di Dullier fù editatu incù l'imprimatur di a Royal Society. Di fronti à i rimustranzi di Leibniz, eppuri, sii Wallis sii u sicritariu di a Royal Society li purghjitini i so probbii scusi. == Opari == - ''Disputatio Metaphysica de Principiu Individui'' ([[1663]])<br> - ''De Arti Combinatoria'' ([[1666]])<br> - ''De Casibus Perplexis'' ([[1667]])<br> - ''Nova methodus discendae docendaeque jurisprudentiae'' (1667)<br> - ''Ratio corporis iuris reconcinnandi'' ([[1668]])<br> - ''Confessio naturæ contra atheistas'' (1668)<br> - ''Defensio Trinitatis par nova Reperta Logica'' ([[1669]])<br> - ''Hypothesis Physica Nova'' ([[1671]])<br> - ''Nova Methodus pro maximis et minimis'' ([[1684]])<br> - ''Discours de métaphysique'' ([[1686]])<br> - ''Dynamica'' ([[1689]])<br> - ''Système nouveau de la nature et de la communication des substances, aussi bien que de l'union qu'il y a entre l'âme et le corps'' ([[1695]])<br> - ''Explication de l'Arithmétique Binaire'' (Spiigazioni di l'aritmetica binaria, [[1705]])<br> - ''Nouveaux Essais sur l'entendement humain'' (Novi assaghji annantu à l'intillettu umanu, 1705)<br> - ''Essais de Théodicée sur la bonté de Dieu, la liberté de l'homme et l'origine du mal'' ([[1710]])<br> - ''Principes de la nature et de la grâce fondés en raison'' ([[1714]])<br> - ''Monadologie'' (1714)<br> - ''Discours sur la théologie naturelle des Chinois'' ([[1716]])<br> === Edizioni === - ''Godefridi Guilielmi Leibnitii Opara omnia, nunc primum collecta in classes distributa præfationibus & indicibus exornata, studiu Ludovici Dutens'', Fr. De Tournes, Genevæ, 1768, 6 tom. in-4º.<ref>È l'''editio princeps'' di l'opari di Leibniz, curata da [[Louis Dutens]]. Una di i migliori edizioni, è trà i più cumpletti.</ref><br> -- Tom. I - ''Theologica''.<br> -- Tom. II - Pars I: ''Logica & Metaphysica''. Pars II: ''Physica generalis, Chymia, Medicina, Botanica, Historia Naturalis, Artes''.<br> -- Tom. III - ''Mathematica''.<br> -- Tom. IV - Pars I: ''Philosophia in genaru, Opuscula Sinenses attingentia''. Pars II: ''Historia & Antiquitates''. Pars III: ''Jurisprudentia''.<br> -- Tom. V - ''Philologica''.<br> -- Tom VI - ''Philologicorum continuatio & Collectanea Etymologica''.<br> - ''Œuvres philosophiques latines & françoises du feu M<sup>R</sup>. de Leibnitz'', Schreuder, Amsterdam-Leipzig, 1765, 1 vol. in-4°.<ref>Cunteni l'''editio princeps'' di i ''Nouveaux Essais sur l'entendement humain'', curati, incù l'altri opari di a racolta, da [[Rudolf Erich Raspe]].</ref><br> - ''Die philosophischen Schriften von Gottfried Wilhelm Leibniz'', Weidmannsche Buchhandlung, Berlin, 1875-1890, 7 voll. in-8º.<ref>Edizioni di rifirimentu par l'opari filusofichi.</ref><br> - ''Leibnizens mathematische Schriften'', Berlin-Halle, 1849-1863, 7 voll. in-8º.<br> == Bibliugrafia == * G. W. Leibniz, ''Dialoghi filusofichi è scentifichi'', Bompiani, Milano, 2007. * G. W. Leibniz, ''Assaghji di Tiudicea nantu à a buntà di Diu, a libartà di l'omu è l'urighjina di u mali'', Bompiani, Milano, 2005. * G. W. Leibniz, ''Munadulugia - Principi raziunali di a natura è di a grazia'', Bompiani, Milano, 2001. * G. W. Leibniz, ''Scritti filusofichi'' (à cura di Massimu Mugnai), UTET, Torino, 2000, 3 voll., (2<sup>a</sup> è.). * G. W. Leibniz, ''Scritti di logica'' (à cura di Francesco Barone), Laterza, Roma-Bari, 1992. * G. W. Leibniz, ''A China'', Spirali, Milano, 1987. * G. W. Leibniz, ''Scritti pulitichi è di drittu naturali'' (à cura di [[Vittorio Mathieu]]), UTET, Torino, 1965 (2<sup>a</sup> è.). === Bibliugrafia annantu à Leibniz === * M. R. Antognazza, ''Trinità è Incarnazione. U rapportu frà filusufia è tiulugia rivilata in u pinsamentu di Leibniz'', Vita è Pinsamentu, Milano, 1999. * [[Vittorio Mathieu|V. Mathieu]], ''Intruduzioni à Leibniz'', Laterza, Roma-Bari, 2008 (8<sup>a</sup> è.). * M. Mugnai, ''Intruduzioni à a filusufia di Leibniz'', Einaudi, Torino, 2001. * G. Tomasi, ''A biddezza è a fabbrica di u mondu. Estetica è metafisica in G. W. Leibniz'', ETS, Pisa, 2002. == Noti == <references/> == Da veda dinò == * [[Analisi matematica]] * [[Principu di l'indiscernibili]] * [[Psittacisimu]] * [[Sinulugia]] * [[Virità di fattu]] * [[Virità di raghjoni]] ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia taliana. {{DEFAULTSORT:Leibniz, Gottfried Wilhelm}} [[Categoria:Fìsicu]] [[Categoria:Matematicu]] [[categoria:Tedescu]] [[categoria:Biugrafia]] af6dkj2xkywxsbpwxqpmncctevv9wk1 Università di Tubinga 0 16390 403765 354146 2026-06-17T10:58:20Z Fausta Samaritani 15085 403765 wikitext text/x-wiki L''''Università di Tubinga''' hè un'università [[Germania|tedesca]], situata in a cità di [[Tubinga]]. Ci sò à l'incirca 28.000 stughjanti. L'[[università]] tale ch'ella esiste oghje fù aparta in [[14. == Discrizzioni == == Voci == * [[Ghjuvanni Kepleru]] == Cullegamenti esterni == * [http://www.uni-tuebingen.de/ uni-tuebingen.de] [[Categoria:Università di Germania|Tubinga]] pftkw0wlxotrbto0me579x3vt5vqa8u Corru 0 16657 403751 372157 2026-06-16T18:48:39Z Fausta Samaritani 15085 fix 403751 wikitext text/x-wiki [[File:Ovis gmelini musimon1.jpg|thumb|left|250px|L'incurratura di a muvra di Corsica, in un'illustrazioni di u libru di Sir William Jardine, in 1836]] [[File:Erkencho del norte.jpg|right|thumb|Erkencho, strumentu musicali]] U '''corru''' (o ''cornu'') hè un appendici [[ossu|osseu]], o d'altru matiriali, chì ni sò dutati monda animali, è chì assumi parichji funzioni. == Discrizzioni == I spezii dutati di corra ni ani guasgi sempri un paghju postu nantu à u capu, in a parti fruntali. Certi sò di solidu ossu, inveci altri, com'è quiddi di u [[rinuciaronti]], sò fatti di [[cheratina]], listessa sustanza ch'è i [[capiddi]]. Nonustanti quissa sò rubustissimi. In guasgi tutti l'animali i corra ani una funzioni cumunicativa intraspecifica. I corra sò infatti usati in u duminiu di i lotti chì succedini trà individui di listessa spezia par ditarminà a ierarchia suciali trà i dui cumbattenti. À spissu soli l'individui di sessu maschili sò pruvvisti di corra è quissa diventa tandu un carattaru sissuali, chì hè analizatu da i femini in u mumentu in u quali volini scedda si un cumpagnu. Accadi à spissu ch'è l'incurratura fussi menu sviluppata ind'ì i femini ch'è ind'ì i masci, com'idda accadi pà a [[muvra]]. I corra poni dinò essa imprudati à scopu difensivu, com'è ind'ì u [[cervu]]. In parichji animali, com'è a [[Caprinae|capra]] di muntagna, i corra sò curti è rivolti in davanti. In i caprini, è in i [[stambeccu|stambecchi]] in particulari, i corra sò spissu ritorti à daretu è prisentani parichji solca. [[File:Triceratops 2.jpg|right|thumb|200px|Un craniu di Triceratops]] In i [[cervidae]] i corra poni essa ramificati. I corra di i cervidi sò ditti palchi è i pussedini solu i masci, incù l'eccezzioni di a [[renna]] (''[[Rangifer tarandus]]''). Frà i cervidi, i corra più spiciali è impunenti sò quiddi di l'[[alci]], chì sò monda sviluppati è poni suparà u [[metru]] di larghezza. Frà i [[bovidae]], i [[gazedda|gazeddi]] sò dutati di corra chjuchi è appuntiti, rivolti in altu, mentri i [[bufalu|bufala]] ani corra maiori è incurvati. I buvini dumestichi sò spissu dutati di corra, chì i so formi è diminsioni poni varià sicondu a razza. Ancu parichji [[insetti]], com'è u maldipedi (bufonu rinuceronti), sò dutati di corra. Frà l'animali preistorichi si pò ricurdà un antinatu di i cervidi, u [[megaloceros giganteus|megaceru]], vicutu in u Pleistoceni, chì aia i corra chì l'apartura suparaia i 3 metri. À l'ebbica di i [[dinusauri]] i più cunnisciuti rettili dutati di corra erani i [[ceratopsidae]], frà i quali sò famosi u ''[[Triceratops]]'', u ''[[Torosaurus]]'', u ''[[Styracosaurus]]''. ==Fonti== 'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu. [[Categoria:Anatumia animali]] bip5fc367c7kqphaxvikd0n1aifxyyo Categoria:Anatumia animali 14 18122 403752 346871 2026-06-16T18:52:28Z Fausta Samaritani 15085 403752 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Animalia]] 581gziarkkpy24hjovdr470qwpuzayr Categoria:Entomologia 14 18129 403750 346878 2026-06-16T18:38:52Z Fausta Samaritani 15085 categoria 403750 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Zoologia]] qpifiy3aqgqenw8gob4ukj5xhjeycex Lingua ghjudeiu-corsa 0 20346 403756 399121 2026-06-16T19:14:36Z Fausta Samaritani 15085 category 403756 wikitext text/x-wiki {{lingua |colore=#ABCDEF |nomu=Ghjudeiu-corsu |numinativu= ararì |stati={{FRA}} ([[Corsica]]) |tipologia= |fam1=[[Lingue indoauropeane|Indoauropeanu]] |fam2=[[Lingue italiche|Italicu]] |fam3=[[Lingue romanze|Romanzu]] |fam4=[[Lingue italurumanicu|Italurumanicu]] |fam5=[[Lingue ghjudeiu-taliane|Ghjudeiu-talianu]] |fam6=[[Lingua ghjudeiu-corsa|Ghjudeiu-corsu]]}} U '''Ghjudeiu-corsu''', '''ghjudeu-corsu''' o '''ararì''' (da a parulla ebraica "hararî" chì significheghja ''muntagnolu'') hè u parlatu di l'ebrei di [[Corsica]]. === Storia d'u '''ghjudeiu-corsu'''=== L'ararì era parlatu ind'i rughjoni di [[Sartè]] è [[Portivechju]] à partesi di l'annu 800, pò si hè dispersu in tutta a [[Corsica]], priservendu i so caratteristichi basati nantu à u [[corsu]] è l'[[ebreu]]. Hè statu influenzatu linguisticamente da u [[Ebrei|yiddish]] da u 1500, quandu altri ebrei sò vinuti da l'Italia d'u Nordu ([[Milanu]], [[Turinu]], Paduva, [[Genuva]]). Finu à metà [[XIX sèculu|Ottucentu]] era parlatu praticamente da tutta a pupulazione ebraica di Corsica, mentre oghji hè parlatu da una ristrettissima minurenza.{{referenza necessaria}} === Funetica === * U sonu [x] hè prisente è hè rapprisentatu da a lettera χ. * U sonu [yi] hè rapprisentatu da a lettera y. * U sonu [ħ] hè rapprisentatu da a lettera ħ. === Esempii in ararì è in i principali varianti corsi === '''Ararì o Ghjudeiu-corsu''' '''''I passatempi'''''{{referenza necessaria}} ''Sò leivaleddu in Corsica è ci aghju laχloffu l'anni più yaffi di a me neurimma. Mi lischoru quandì no éramu ieleddi ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre imme. Tandu era pien'à χolla a marina, senza scogli nè còtule è si stava ciaie in iammu, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa χolla bullente da u χemesce. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a χolla appiccicata à l'orre è vultàvamu in bayita chì u χemesce era dighjà chjinatu, à a ciaia di l'aruχa. Quand'ellu c'era l'affelà à noi ieleddi ci mandàvanu à fà i ganci, cù l'ora, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a laduga. Ne cuglìamu à brancate eppo' in bayita i punìamu ind'un sacchittu sarratu in mitbaχa. Una iadde chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre affelà, quandì no semu laleχetti à lakaχatà u sacchittu era χalalu è i ganci giràvanu par tutte e χedere è ci hè vugliuta più d'una meza ciaia par accoglieli beyaχade.'' ---- '''Cismuntincu''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu i più belli anni di a mo giuventù. Mi ricordu quand'eramu zitelli chì e nostre mamme ci mandavanu soli à fà u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè còtule è ci ne stàvamu in mare per ore fin'à quandu, viola per u fretu, ci n'andavamu à vultulacci in quella rena bullente da u sole. Po l'ultima capiciuttata per cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era digià chjinatu, à l'ora di a cena. Quandu facìa bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà granchi, cù u lume, chì ci vulìa per innescà l'ami per a pesca. Ne cugliavamu à mandilate piene po in casa i puniamu n'un sacchettu chjosu in cucina. Una mane chì c'èramu arritti è chì facia sempre bughju, quandu simu andati à piglià u sacchettu, èra viotu è i granchi giràvanu per tutte e càmere è c'hè vulsuta più d'una mez'ora à ricoglieli tutti.'' ---- '''Pumuntincu''', '''una variante di transizione : rughjone d'Evisa''' '''''I passatempi''''' ''Sò natu in Corsica è ci aghju passatu l'anni più belli di a me giuventù. M'arricordu quandì no éramu zitelli ch'elle ci mandàvanu à facci u bagnu da par noi e nostre mamme. Tandu era pien'à rena a marina, senza scogli nè còtule è si stava ore in mare, fin'à chì no violi da u fretu andessimu à vultulacci ind'issa rena bullente da u sole. Eppo' l'ultima capiciuttata par cacciacci a rena appiccicata à a pelle è vultàvamu in casa chì u sole era dighjà chjinatu, à l'ora di a cena. Quand'ellu c'era u bughju à noi zitelli ci mandàvanu à fà i ganci, cù u lume, chì ci accurria par mette i bucconi à l'ami pà a pesca. Ne cuglìamu à brancate eppo' in casa i punìamu ind'un sacchettu sarratu in cucina. Una mane chì no c'éramu arrizzati ch'era sempre bughju, quandì no semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i ganci giràvanu par tutte e cammare è ci hè vugliuta più d'una mez'ora par accoglieli tutti.'' ---- '''Taravesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i megliu anni di a me ghjuvantù. Mi rammentu quand'erami ziteddi chì i nosci mammi ci mandaiani da par no à fà ci u bagnu. Tandu a piaghja era piena di rena, senza scogli nè rocchi è si staia in mari ori fin'à quandu, viola da u fretu andaiami à vultuglià ci in quidda rena buddenti da u soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà livà ci a rena attaccata à a peddi è turraiami in casa chì u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandaiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìami à mandigli pieni è dopu in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matina chì ci n'erami pisati chì era sempri bughju, quandu semu andati à piglià u sacchettu era biotu è i granci ghjiraiani pà tutti i cammari e ci hè vulsuta più d'una mez'ora pà ricapizzulà li tutti.'' ---- '''Sartinesu''' '''''I passatempi''''' ''Socu natu in Corsica è v'aghju passatu i meddu anni di a me ghjuvintù. M'ammentu quand'érami ziteddi chì i nosci mammi ci mandàiani da par no à facci u bagnu. Tandu a piaghja ghjera piena di rena, senza scoddi nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à quandu, viola da u fritu andaìami à vultulacci in quidda rena buddenti da u soli. Dapo', l'ultima capuzzina pà livacci a rena attaccata à a peddi e turràiami in casa chi u soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Quandu facìa bughju à no ziteddi ci mandàiani à fà granci, cù a luci, chì ci vulìa par inniscà l'ami pà piscà. N'arricugliìàmi à mandili pieni è dapoi in casa i mittìami drent'à un sacchettu chjusu in cucina. Una matìna chi ci n'érami pisati chì ghjera sempri bughju, quandu semu andati à piddà u sacchettu iddu era biotu è i granci ghjiràiani pà tutti i càmmari è c'hè vugliuta più d'una mez'ora pà ricapizzulalli tutti.'' ---- '''Gadduresu''' '''''Li passatempi''''' ''Socu natu in Gaddura e v'agghju passatu li mèddhu anni di la mè ciuintù. M'ammentu cand'érami steddhi chi li nostri mammi ci mandaiani da pal no a facci lu bagnu. Tandu la piaghja era piena di rena, senza scoddhi e nè rocchi è si staghjìa in mari ori fin'à candu, biaìtti da lu fritu andaìami a vultulàcci in chiddha rena buddenti da lu soli. Dapoi, l'ultima capuzzina pà bucacci la rena attaccata à la péddhi è turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu, à l'ora di cena. Candu facìa bugghju à noi stéddhi ci mandaiani à fà granci, cu la luci, chi ci vulia pa' inniscà l'ami pà piscà. N'accapitàami à mandili pieni è dapoi in casa li mittìami in drent'a un saccheddhu chjusu in cucina. Una matina chi ci n'erami pisati chi era sempri lu bugghju, candu semu andati à piddhà lu saccheddhu iddhu era boitu è li granci ghjràani pà tutti li càmbari è c'è vuluta più d'una mez'ora pà accapitàlli tutti.'' ---- '''Agghjesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu inn Agghju e v'agghju passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bagnu.Tandu la piagghja era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si staghjìa i lu mari ori finz' à candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chiddha rena chi buddhìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddi e turràami in casa chi lu soli era ghjà calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa bugghju à noi steddhi zi mandaìani a fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu à un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri bugghju,candu semu andati a piddh lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci ghjràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Bultiggiatesu''' '''''Li passatempi''''' ''Sogu natu in Bultiggiata e v'aggiu passatu li meddhu anni di la ciuintù mea.Eu m'ammentu cand'erami steddhi chi li mammi nostri zi mandaìani da pa noi à fazzi lu bangiu.Tandu la piaggia era piena di rena, che n'a scoddhi e che n'a rocchi e si stazìa i lu mari ori finz' a candu,biaìtti da lu frittu andàami a vultulazzi in chidda rena chi buddìa da lu soli.Dapoi,l'ultima capuzzina pa bugazzi la rena attaccata à la peddhi e turràami in casa chi lu soli era già calatu,à l'ora di zinà.Candu fazìa buggiu à noi steddi zi mandaìani à fà granci,cu la luzi,chi vi vulìa pa inniscà l'ami pa piscà.N'accapitàami meda e dapoi in casa zi li mintìami in drentu a un saccheddhu ciusu i' la cuzina.Una manzana chi zi n'erami pisati chi era sempri buggiu,candu semu andati a piddà lu saccheddhu iddhu era bòitu e li granci giràani pa tutti li càmmari e v'è vulùta più di mez'ora pa accapitannìlli tutti.'' ---- '''Sassaresu''' '''''L’apenti,li passatempi''''' ''Soggu naddu in Sassari è inchìbi aggiu passaddu li megli’anni di la mé pizzinìa. M’ammentu, cand’erami minori, chi li nosthri mammi zi mandàbani à fazzi lu bagnu à la sora. Tandu l'ippiaggia era piena di rena, senza ischògliu è rocca è si isthazzìa à mogliu ori finz’a candu, biatti da lu freddu andàbami a busthurazzi in chidda rena buddendi da lu sori. A dabboi l’usthimu cabuzzoni pà bugganni la rena appizzigadda à la peddhi è turrabami à casa chi lu sori era già caraddu, à l’ora di zinà. Candu si fazzia buggiu à noi pizzinni zi mandàbani a piglià granchi, cù la luzi chi vi vurìa pà innischà l'amu pà pischà. Ni pigliàbami umbè è à dabboi in casa li punìami à drentu à un sacchettu sarraddu i’ la cuzina. Un manzanu chi zi n’erami pisaddi chi era ancora buggiu, candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era bioddu è li granchi giràbani pà tutti li càmmari è v'hè vurudda più di mezz'ora pà accuglìnniri tutti.'' ---- '''Casthiddanesu''' '''''Li passatempi''''' ''Soggu naddu in Castheddu Saldhu e v'aghju passaddu li megliu anni di la mè ghjiuintù. M'ammentu cand'èrami minori chi li mammi nosthri ci mandavani da pal noi a fàcci lu bagnu. Tandu la lppiagghja era piena di rena, senza schogli né rocchi e s'isthaggia ori finz'a candu, biàtti da lu freddu andagiami a busthulacci in chidda rena buddendi da lu soli. Dabboi l'ulthimu cabucioni pà buggani la rena attaccadda a la pèddi e turragiami in casa chi lu soli era ghjà caladdu, a l'ora di cena. Candu fagia bughju à noi piccinni ci mandavani a fà ganci, cùn la lugi chi vi vulia pà innischà l'àmu pà pischà. N'accugliami umbè é daboi in casa li mittiami drent'a un saccheddu sarraddu i' la cucina. Un mangianu chi ci n'erami pisaddi chi era ancora bughju), candu semmu andaddi à piglià lu sacchettu eddu era boiddu é li ganci giràvani pàl tutti li càmmari è v'é vuludda più di mezz'ora pà accuglinnili tutti.'' ---- '''Capraiese''' '''''I passatempi''''' ''Sigghi natu a Capraia e g'hagghi passatu li mégghiu anni di la me ghiuvinézza. Ricordu quandu èrami zitèlli chi le nosse ma' ci mandèvani da ssòli a fa' u bagnu. Allóra la piagghia ère piena di réna, senza scógghi né rocce e ci stève in mare dill'òre finu a quandu paunazzi da u freddu po' ci andèvami a rivòrtule in quella réna bullènte da u sole. Po' l'urtimu ciuttu pe' levacci la réna attaccata a la pella e riturnèvamì in casa chi u sole ère ghià calatu, a l'ora di cena. Quandu fève bugghiu a no'zitèlli ci mandèvani a fa' granchi, cu la lusa, chi ci vulèvani pe' annésche l'ami pe' pèsche. Ne ricugghièvami a mandilate piene po' in casa li mettivami in de un sacchéttu chiòsu in cusina. Una matìna chi c'èrami orzati chi ère sempre bugghiu, quandu simmi andati a pigghie u sacchéttu ère vòtu e li granchi ghirèvani pe' ttutte le càmmare e c'è vulutu più di mezz'ora a ricugghiàli tutti.'' ---- '''Talianu''' '''I passatempi''' ''Sono nato in Toscana e vi ho passato gli anni migliori della mia giovinezza. Ricordo, quando eravamo ragazzi, che le nostre mamme ci mandavano da soli a fare il bagno. Allora la spiaggia era piena di sabbia, senza scogli né rocce e si stava in mare delle ore fino a quando, paonazzi dal freddo ci andavamo a rotolare in quella sabbia bollente dal sole. Poi l'ultimo tuffo per levarci la sabbia attaccata alla pelle e ritornavamo a casa che il sole era già calato, all'ora di cena. Quando faceva buio noi ragazzi ci mandavano a fare granchi, con la luce, che serviva per mettere l'esca agli ami per pescare. Ne raccoglievamo in quantità poi in casa li mettevamo in un sacchetto chiuso in cucina. Una mattina in cui ci eravamo alzati che era ancora buio, quando siamo andati a prendere il sacchetto era vuoto e i granchi giravano per tutte le camere e c'è voluta più di mezz'ora per raccoglierli tutti.'' ---- === Esempii di parolle in ararì , in pumuntincu è in cismuntincu (Taravesu è Sartinesu) === U [[gadduresu]], u [[sassaresu]] è u [[casthiddanu]] sò lingue indipindente, ma sò mintuvate quì à titulu di cumparazione. {| class="wikitable" border=1 |-bgcolor=#c0c0c0 ! Cismunticu || Taravesu|| Sartinesu|| Gadduresu|| Sassaresu|| Casthiddanu|| Ararì (ghjudeiu-corsu) |-- | a giuventù || a ghjuvantù || a ghjuvantù|| la ciuintù|| la giuvintù|| la ghjuintù|| a neurimma |-- | ghjunghje, ghjugne || ghjugna || ghjugna|| ghjunghjì|| giugnì|| ghjughjì|| leħaguìa |-- | manghjà, magnà ||magnà ||magnà|| magnà|| magnà|| magnà|| leyeχolà |-- | zitellu || ziteddu || ziteddu|| steddu|| pizzinnu|| piccinnu|| ieleddu |-- | cavallu ||cavaddu ||cavaddu|| caaddu|| cabaddu|| cavaddu|| sussu/cavussu |-- | collu || coddu ||coddu|| coddu|| coddu|| coddu|| coddu |-- | stella || stedda ||stidda|| stella|| istella|| stedda|| Choχava/Maguenna |-- | pelle || peddi|| peddi|| peddi|| peddi|| peddi|| reghelli |-- | ellu/ella || eddu/edda || iddu/idda|| iddu/idda|| eddu/edda|| eddu\edda|| eddu\edda |-- | piglià || piglià || piddà|| piddà|| piglià|| piglià|| lakaχatà |-- | famiglia ||famiglia ||famidda|| famidda|| familia|| famiglia|| misciepaχa |-- | paglia||paglia||padda|| padda|| paglia|| paglia|| padda |-- | fornu ||forru||furru|| furru|| forru|| forru|| chivascianu |-- | carne ||carri ||carri|| carri|| carri|| carri|| bassaru |-- | parlate ||parleti ||parleti|| faiddeti|| fabideddi|| faideddi||ledabereti |-- | pàrlanu ||pàrlani||pàrlani|| faèddani|| fabeddani|| faèddani||ledaberani |-- | simu/semu ||semi/semu||semi/semu|| semi|| semmu|| semmu||semi/semu |-- | cane ||ghjàcaru ||ghjàcaru|| cani, ghjacaru|| cani|| cani|| chelevu |-- | sì ||s'è||s'è|| sì|| emmu|| emmu\è\eni||s'è |-- | esse||essa||essa|| esse|| asse|| esse||essa |-- | accende||accenda||accinda|| accindì|| azzindì/allummà|| accindì\allummà||accenda |-- | corre||corra||curra|| currì|| currì|| currì|| laruzzà |-- | cunnosce||cunnoscia||cunnoscia|| cunniscì|| cunniscì|| cunniscì||leħachirà |-- | induve||induva||induva|| undi|| undì|| undi||induva |-- | u mare||u mari||u mari|| lu mari|| ru mari|| lu mari|| u iammu |-- | u pane ||u pani||u pani|| lu pani|| ru pani|| lu pani||u leχemmu |-- | a volpe||a volpi||a vulpi|| la vulpi/ lu maccioni|| lu mazzoni|| lu mazzoni|| u sciuiallu |} ===L'alfabettu ghjudeiu-corsu=== L''''alfabettu ararì o ghjudeiu-corsu''' hè una variante di l'[[Lingua corsa|alfabettu corsu]]. L'alfabettu ararì include generalmentu 26 lettari indicati ind'a tabella sottu: {| class="wikitable" |- !Lettera ! Nomu ! [[IPA]] pà a prununcia di i vucali ! [[IPA]] pà a prununcia forti di i cunsunanti ! [[IPA]] pà a prununcia ammurbidita di i cunsunanti |- | [[A]], a | à | {{IPA|/a/}}, in determinate cundizioni è in certe rughjoni {{IPA|/æ/}} infatti {{IPA|/ɛ/}} | | |- | [[B]], b | bì | | {{IPA|/b/}} | {{IPA|/w/}} o {{IPA|/β/}} |- | [[C]], c | cì | | {{IPA|/k/}} o {{IPA|/t͡ʃ/}} | {{IPA|/g/}} o {{IPA|/d͡ʒ/}} |- | CHJ, chj | chjì | | {{IPA|/c/}} | {{IPA|/ɟ/}} |- | [[D]], d | dè | | {{IPA|/d/}} | {{IPA|/ɾ/}} o {{IPA|/-/}} |- | [[E]], e | è | {{IPA|/e/}} o {{IPA|/ɛ/}}, in determinate cundizioni è in certi rughjoni {{IPA|/æ/}} infatti {{IPA|/a/}} | | |- | Ħ, ħ | ħ | | |- | [[F]], f | effe | | {{IPA|/f/}} | {{IPA|/v/}} |- | [[G]], g | gè | | {{IPA|/g/}} o {{IPA|/d͡ʒ/}} | {{IPA|/w/}}, {{IPA|/ɥ/}} o {{IPA|/-/}} |- | GHJ, ghj | ghjè | | {{IPA|/ɟ/}} | {{IPA|/j/}} |- | [[H]], h | acca | | Lettera muta | Lettera muta |- | [[I]], i | ì | {{IPA|/i/}} o {{IPA|/j/}} | | |- | Χ, χ | kʰ | {{IPA|/x/}} o {{IPA|/x/}} | | |- | [[L]], l | elle | | {{IPA|/l/}}, in determinate condizioni e in certe regioni {{IPA|/ɖ/}} | |- | [[M]], m | emme | | {{IPA|/m/}} | |- | [[N]], n | enne | | {{IPA|/n/}} | |- | [[O]], o | ò | {{IPA|/o/}} o {{IPA|/ɔ/}} | | |- | [[P]], p | pè | | {{IPA|/p/}} | {{IPA|/b/}} |- | [[Q]], q | cù | | {{IPA|/k/}} | {{IPA|/g/}} |- | [[R]], r | erre | | {{IPA|/r/}} | {{IPA|/ɾ/}} |- | [[S]], s | esse | | {{IPA|/s/}} | {{IPA|/z/}} |- | [[T]], t | tì | | {{IPA|/t/}} | {{IPA|/d/}} |- | [[U]], u | ù | {{IPA|/u/}}, {{IPA|/w/}} o {{IPA|/ɥ/}} | | |- | [[V]], v | vè | | {{IPA|/b/}} o {{IPA|/v/}} | {{IPA|/w/}} o {{IPA|/β/}} |- | [[Y]], y | y | |- | [[Z]], z | zeta | | {{IPA|/t͡s/}} | {{IPA|/d͡z/}} |} A volte sono aggiunte a questo elenco le lettere: {| class="wikitable" |- !Lettera ! Nome ! Alfabettu funeticu internaziunali pà u corsu |- | SC, sc | esci | {{IPA|/ʃ/}} |- | SG, sg | esge | {{IPA|/ʒ/}} |} ==Cunghjugazione ghjudeiu-corsa == '''Tempu prisente''' {|class="wikitable" width=60% |- bgcolor=#f0ffff align=center | || '''-à'''<br />''es. ladaberà'' ('''parlà''') || '''-e'''<br />''es. limchore'' ('''vende''') || '''-ire'''<br />''es. lichone*'' ('''dorme''') |- align=center | eiu || ladaberu || limchoru || lichonu |- bgcolor=#f0f0f0 align=center | tu || ladaberi || limchori || lichoni |- align=center | eddi, edda, issu, issa || ladabera || limchore || lichone |- bgcolor=#f0f0f0 align=center | noi || ladaberemu || limchoremu || lichonemu |- align=center | voi || ladabereti || limchoreti || lichoneti |- bgcolor=#f0f0f0 align=center | issi, isse || ladaberani || limchoreni || lichoneni |} == Bibliografia == * Aprile, Marcello, ''Grammatica storica delle parlate giudeo-italiane'', [[Congedo]], Galatina 2012. * Aprile, Marcello, ''Un nuovo progetto lessicografico: il Lessico delle parlate giudeo-italiane'', in ''Lessicografia dialettale. Ricordando Paolo Zolli'', a cura di [[Francesco Bruni (linguista)|Francesco Bruni]] e [[Carla Marcato]], vol. II, ''Dall'emancipazione a oggi'', [[Antenore]], Padova 2006, pp.&nbsp;491–506. == Ligami esterni == * {{cita web|http://www.orbilat.com/Languages/Italkian/Italkian.html|Judeo-Italian: Description of Medieval Koine}} * {{cita web|url=http://www.jewishencyclopedia.com/view.jsp?artid=588&letter=J|titolo=Judæo-Greek and Judæo-Italian}} * {{cita web|url=http://www.rosettaproject.org/archive/indo-european/europe/itk/?searchterm=Judeo-Italian|titolo=Judæo-Italian at the Rosetta project|urlmorto=sì}} * {{cita web|url=http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=itk|titolo=Ethnologue report for Judeo-Italian}} * {{cita web|http://www.orbilat.com/Languages/Italkian/Italkian-La_Ienti_de_Sion.html|La Ienti de Sion in Italia}} [[Categoria:Varietà di lingue]] rs701bj7vi1wzakohpkrh9i4fhlhii8 Università di Sàssari 0 20673 403764 371545 2026-06-17T10:55:54Z Fausta Samaritani 15085 403764 wikitext text/x-wiki [[Image:Università Sassari.png|380px|thumb|Università di Sàssari (''Unibessiddài di Sàssari'')]] L''''Università di Sàssari''' (in [[lingua taliana|talianu]] ''Università degli Studi di Sassari'', [[latinu]] ''Universitas Turritana Sacerensis'', [[sassaresu]] '''''Unibessiddài di Sàssari''''', [[lingua sarda|sardu]] ''Universidade de Tàtari''), à l'accortu '''UNISS''', hè un' [[università]] in la cità di [[Sàssari]] in [[Sardegna]] incù à l'incirca 18.000 studianti. === Discrizzioni === == Ligami == * [[incubator:Wp/sdc/Unibessiddài di Sàssari|Unibessiddài di Sàssari - Leghja l'artìculu in la Wikipedia sassaresa]] * [http://www.uniss.it/ Situ uffiziale di l'Università di Sàssari] [[Categoria:Università di Italia]] t3k9tfty9765h4fzes0voepcpxipx77 Cuscinu 0 22051 403754 397519 2026-06-16T19:03:38Z Fausta Samaritani 15085 403754 wikitext text/x-wiki [[File:Self-portrait,_Study_of_a_Hand_and_a_Pillow_(recto);_Six_Studies_of_Pillows_(verso)_MET_DP282111.jpg|thumb|[[Albrecht Dürer]] (1493)]] Un cuscinu hè un tipu di saccu cusgitu da tutti i lati è storicamente pienu di piume, pelusa, crine, [[lana]], kapok, o varie fibre vegetali. Avà l'imbottitura hè spessu fatta di schiuma sintetica trinciata o di fibra plastica. Hà una funzione decorativa ma ancu cunfortu. === Discrizzioni === Pò migliurà u cunfortu di una persona pusata nantu à una sedia o in una poltrona, permette di appughjà si o di mette i so pedi, per esempiu. In certe regioni, u termine genericu "cuscinu" hè adupratu per designà u cuscinu, un cuscinu di lettu particulare destinatu solu à a testa. All'aperto, i cuscini sò aduprati per sedie à sedia è sò stati una volta aduprati per sedesi in erba quandu sò bagnati o per prevene i morsi di [[insetti]]. U cuscinu hè un pezzu di mobili adupratu dapoi un bellu pezzu, in palazzi è case di lussu durante u [[Medievu]]. À quellu tempu, eranu spessu di grande taglia è fatti di pelle, abbastanza duri per esse aduprati cum'è sedile. Cù u tempu è e novi tendenze, i cuscini sò diventati assai più chjuchi.<ref>[https://coin-coussin.com/blogs/blog-coussin/origine-du-coussin cuscinu].</ref> Difatti, i cuscini sò stati aduprati cum'è posti per occasioni speciali, in Francia è in Spagna assai più tardi. Truvemu sempre sta tradizione di u cuscinu adupratu cum'è l'unica sede in u Maghreb è in u [[Mediu Urienti|Mediu Oriente]] tradiziunale. L'anni 60 anu vistu a nascita di cuscini grassoni pieni di perline di polistirene espansu chì sò restati u simbulu di l'anni "baba-cool". U cuscinu chì allatta hè un grande cuscinu chì pò sustene u spinu di a mamma è più tardi cuglia u zitellu chì tene u so biberone solu. Un cuscinu pò esse un sustegnu di lussu, per esempiu in un matrimoniu, a damigella d'onore presenta i anelli di nozze nantu à un picculu cuscinu di seta ricamatu; durante un'inaugurazione, un zitellu presenta e forbici nantu à un cuscinu à l'ufficiali chì taglieranu u nastru. == Note == <references /> 922rfwpki8ceq4vt1azpfxkukng0ye6 XVIII sèculu 0 27184 403757 2026-06-17T06:55:52Z Fausta Samaritani 15085 pagina XVIII sèculu 403757 wikitext text/x-wiki <div class="center">[[I millennio]] | [[II millennio]] | [[III millennio]]</div> <div class="center">[[XVI sèculu]] | [[XVII sèculu]] | '''XVIII sèculu''' | [[XIX sèculu]] | [[XX sèculu]]</div> <div class="center"> [[Anni 1700]] | [[Anni 1710]] | [[Anni 1720]] | [[Anni 1730]] | [[Anni 1740]] <br /> [[Anni 1750]] | [[Anni 1760]] | [[Anni 1770]] | [[Anni 1780]] | [[Anni 1790]] </div> <div class="center"> {| border="0" cellspacing="5" |- | [[1701]] || [[1702]] || [[1703]] || [[1704]] || [[1705]] | [[1706]] || [[1707]] || [[1708]] || [[1709]] || [[1710]] |- | [[1711]] || [[1712]] || [[1713]] || [[1714]] || [[1715]] | [[1716]] || [[1717]] || [[1718]] || [[1719]] || [[1720]] |- | [[1721]] || [[1722]] || [[1723]] || [[1724]] || [[1725]] | [[1726]] || [[1727]] || [[1728]] || [[1729]] || [[1730]] |- | [[1731]] || [[1732]] || [[1733]] || [[1734]] || [[1735]] | [[1736]] || [[1737]] || [[1738]] || [[1739]] || [[1740]] |- | [[1741]] || [[1742]] || [[1743]] || [[1744]] || [[1745]] | [[1746]] || [[1747]] || [[1748]] || [[1749]] || [[1750]] |- | [[1751]] || [[1752]] || [[1753]] || [[1754]] || [[1755]] | [[1756]] || [[1757]] || [[1758]] || [[1759]] || [[1760]] |- | [[1761]] || [[1762]] || [[1763]] || [[1764]] || [[1765]] | [[1766]] || [[1767]] || [[1768]] || [[1769]] || [[1770]] |- | [[1771]] || [[1772]] || [[1773]] || [[1774]] || [[1775]] | [[1776]] || [[1777]] || [[1778]] || [[1779]] || [[1780]] |- | [[1781]] || [[1782]] || [[1783]] || [[1784]] || [[1785]] | [[1786]] || [[1787]] || [[1788]] || [[1789]] || [[1790]] |- | [[1791]] || [[1792]] || [[1793]] || [[1794]] || [[1795]] | [[1796]] || [[1797]] || [[1798]] || [[1799]] || [[1800]] |} </div> == Evenimenti == == In [[Córsica]] == ==== Ghjesie ==== <gallery mode="packed" heights=180> Bocognano Sainte-Lucie.jpg|[[Bocognano]], Santa Lucia SARTENE 04.JPG|[[Sartèna]], Santa Maria </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Sèculu XVIII]] 6vz7obg5jz8aso9cvokr234cxvs5d9x 403758 403757 2026-06-17T07:04:27Z Fausta Samaritani 15085 /* In Córsica */ 403758 wikitext text/x-wiki <div class="center">[[I millennio]] | [[II millennio]] | [[III millennio]]</div> <div class="center">[[XVI sèculu]] | [[XVII sèculu]] | '''XVIII sèculu''' | [[XIX sèculu]] | [[XX sèculu]]</div> <div class="center"> [[Anni 1700]] | [[Anni 1710]] | [[Anni 1720]] | [[Anni 1730]] | [[Anni 1740]] <br /> [[Anni 1750]] | [[Anni 1760]] | [[Anni 1770]] | [[Anni 1780]] | [[Anni 1790]] </div> <div class="center"> {| border="0" cellspacing="5" |- | [[1701]] || [[1702]] || [[1703]] || [[1704]] || [[1705]] | [[1706]] || [[1707]] || [[1708]] || [[1709]] || [[1710]] |- | [[1711]] || [[1712]] || [[1713]] || [[1714]] || [[1715]] | [[1716]] || [[1717]] || [[1718]] || [[1719]] || [[1720]] |- | [[1721]] || [[1722]] || [[1723]] || [[1724]] || [[1725]] | [[1726]] || [[1727]] || [[1728]] || [[1729]] || [[1730]] |- | [[1731]] || [[1732]] || [[1733]] || [[1734]] || [[1735]] | [[1736]] || [[1737]] || [[1738]] || [[1739]] || [[1740]] |- | [[1741]] || [[1742]] || [[1743]] || [[1744]] || [[1745]] | [[1746]] || [[1747]] || [[1748]] || [[1749]] || [[1750]] |- | [[1751]] || [[1752]] || [[1753]] || [[1754]] || [[1755]] | [[1756]] || [[1757]] || [[1758]] || [[1759]] || [[1760]] |- | [[1761]] || [[1762]] || [[1763]] || [[1764]] || [[1765]] | [[1766]] || [[1767]] || [[1768]] || [[1769]] || [[1770]] |- | [[1771]] || [[1772]] || [[1773]] || [[1774]] || [[1775]] | [[1776]] || [[1777]] || [[1778]] || [[1779]] || [[1780]] |- | [[1781]] || [[1782]] || [[1783]] || [[1784]] || [[1785]] | [[1786]] || [[1787]] || [[1788]] || [[1789]] || [[1790]] |- | [[1791]] || [[1792]] || [[1793]] || [[1794]] || [[1795]] | [[1796]] || [[1797]] || [[1798]] || [[1799]] || [[1800]] |} </div> == Evenimenti == == In [[Córsica]] == ==== Chjese ==== <gallery mode="packed" heights=180> Bocognano Sainte-Lucie.jpg|[[Bucugnà]], Santa Lucia SARTENE 04.JPG|[[Sartè]], Santa Maria </gallery> == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Sèculu XVIII]] gezusxeyu02bhwh7qgbdu4y3wnwxtt5 XIX sèculu 0 27185 403759 2026-06-17T07:09:15Z Fausta Samaritani 15085 Sèculu XIX pagina 403759 wikitext text/x-wiki <div class="center">[[I millennio]] | [[II millennio]] | [[III millennio]]</div> <div class="center">[[XVII sèculu]] | [[XVIII sèculu]] | '''XIX sèculu''' | [[XX sèculu]] | [[XXI sèculu]]</div> <div class="center"> [[Anni 1800]] | [[Anni 1810]] | [[Anni 1820]] | [[Anni 1830]] | [[Anni 1840]] <br /> [[Anni 1850]] | [[Anni 1860]] | [[Anni 1870]] | [[Anni 1880]] | [[Anni 1890]] </div> <div class="center"> {| border="0" cellspacing="5" |- | [[1801]] || [[1802]] || [[1803]] || [[1804]] || [[1805]] | [[1806]] || [[1807]] || [[1808]] || [[1809]] || [[1810]] |- | [[1811]] || [[1812]] || [[1813]] || [[1814]] || [[1815]] | [[1816]] || [[1817]] || [[1818]] || [[1819]] || [[1820]] |- | [[1821]] || [[1822]] || [[1823]] || [[1824]] || [[1825]] | [[1826]] || [[1827]] || [[1828]] || [[1829]] || [[1830]] |- | [[1831]] || [[1832]] || [[1833]] || [[1834]] || [[1835]] | [[1836]] || [[1837]] || [[1838]] || [[1839]] || [[1840]] |- | [[1841]] || [[1842]] || [[1843]] || [[1844]] || [[1845]] | [[1846]] || [[1847]] || [[1848]] || [[1849]] || [[1850]] |- | [[1851]] || [[1852]] || [[1853]] || [[1854]] || [[1855]] | [[1856]] || [[1857]] || [[1858]] || [[1859]] || [[1860]] |- | [[1861]] || [[1862]] || [[1863]] || [[1864]] || [[1865]] | [[1866]] || [[1867]] || [[1868]] || [[1869]] || [[1870]] |- | [[1871]] || [[1872]] || [[1873]] || [[1874]] || [[1875]] | [[1876]] || [[1877]] || [[1878]] || [[1879]] || [[1880]] |- | [[1881]] || [[1882]] || [[1883]] || [[1884]] || [[1885]] | [[1886]] || [[1887]] || [[1888]] || [[1889]] || [[1890]] |- | [[1891]] || [[1892]] || [[1893]] || [[1894]] || [[1895]] | [[1896]] || [[1897]] || [[1898]] || [[1899]] || [[1900]] |} </div> == Evenimenti == == In [[Córsica]] == [[File:1762 Homann Heirs Map of Sicily, Sardinia, Corsica and Malta (ITALY) - Geographicus - RegniSicilia-homannheirs-1762.jpg|thumb|600px|center||Homann Heirs, Mappa di a Sicilia, Sardegna, Corsica è Malta, 1762]] == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Sèculu XIX]] abo17o17m0eckggyj521dcxpaloymy4 Categoria:Sèculu XVIII 14 27186 403760 2026-06-17T07:12:18Z Fausta Samaritani 15085 category 403760 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Sèculi]] 32cxje2zri9ynigw37zks96ronfjc69 Categoria:Sèculu XIX 14 27187 403761 2026-06-17T07:12:50Z Fausta Samaritani 15085 category 403761 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Sèculi]] 32cxje2zri9ynigw37zks96ronfjc69 Università di Venezia 0 27188 403762 2026-06-17T08:20:56Z ~2026-35443-91 28418 Pàgina creata cù " [[Image:Ca' Foscari (Venice).jpg|380px|thumb|Università di Venezia (''Unibessiddài di Venezia'')]] L''''Università di Venezia''' (in [[lingua taliana|talianu]] ''Università Ca' Foscari Venezia'', [[lingua veneta|venetu]] ''Università Ca' Foscari de Venesia''), à l'accortu '''UniVE''', hè un' [[università]] in la cità di [[Venezia]] in [[Venetu]] incù à l'incirca 20.000 studianti. == Ligami == * [https://www.unive.it/ Situ uffiziale di l'Università di Ve..." 403762 wikitext text/x-wiki [[Image:Ca' Foscari (Venice).jpg|380px|thumb|Università di Venezia (''Unibessiddài di Venezia'')]] L''''Università di Venezia''' (in [[lingua taliana|talianu]] ''Università Ca' Foscari Venezia'', [[lingua veneta|venetu]] ''Università Ca' Foscari de Venesia''), à l'accortu '''UniVE''', hè un' [[università]] in la cità di [[Venezia]] in [[Venetu]] incù à l'incirca 20.000 studianti. == Ligami == * [https://www.unive.it/ Situ uffiziale di l'Università di Venezia] [[Categoria:Università|Venezia]] nd06tfeb59oy1t1x5qfrahv3xvmqtut 403763 403762 2026-06-17T10:54:17Z Fausta Samaritani 15085 403763 wikitext text/x-wiki [[Image:Ca' Foscari (Venice).jpg|380px|thumb|Università di Venezia (''Unibessiddài di Venezia'')]] L''''Università di Venezia''' (in [[lingua taliana|talianu]] ''Università Ca' Foscari Venezia'', [[lingua veneta|venetu]] ''Università Ca' Foscari de Venesia''), à l'accortu '''UniVE''', hè un' [[università]] in la cità di [[Venezia]] in [[Venetu]] incù à l'incirca 20.000 studianti. === Discrizzioni === == Ligami == * [https://www.unive.it/ Situ uffiziale di l'Università di Venezia] [[Categoria:Università di Italia]] clb1rbqiq2x3m0pogfuuyh6iv46pbg3