Wikipedia cowiki https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra MediaWiki 1.47.0-wmf.7 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Mulu 0 1247 403894 373724 2026-06-19T12:21:09Z Fausta Samaritani 15085 category 403894 wikitext text/x-wiki {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:large;">'''U mulu'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Juancito2.png|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">Equus mulus</span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scintifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Chordata]]'' |----- | Classa | ''[[Mammalia]]'' |----- | Ordini | ''[[Perissodactyla]]'' |----- | Famidda | ''[[Equidae]]'' |----- | Ghjenaru | ''[[Equus]]'' |----- | Spezia | '''''mulus''''' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Equus mulus''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1758</span> |----- | align="center" colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Castrillo de Villavega Festival of La Trilla Plowing 004.jpg|250px]] |----- |} U '''mulu''' (''Equus mulus'') hè un [[mammiferu]] inghjennatu da una ghjumenta (una cavadda) è un [[sumere]]. Lu cuntrariu, veni à dì u mammiferu inghjennatu da una sumera è un [[cavaddu]], si chjama [[arcimulu]] (''Equus hinny''). A femina di u mulu hè chjamata a ''mula''. [[Categoria:Equidae]] 1l1h86rdup37qretkkjxgxpivw7rayl 16 di ferraghju 0 1596 403904 392881 2026-06-19T13:20:48Z Fausta Samaritani 15085 link 403904 wikitext text/x-wiki {{Ferraghju}} U '''16 di ferraghju''' hè u 47<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu in u calendariu gregurianu. Restanu 318 ghjorni à a fine di l'annu (319 sì hè bisestile). == Avenimenti == - [[1279]]: Dopu à a morte di u so babbu [[Alfonsu III di Portugallu|Alfonsu III]], [[Dionigi I di u Purtugallu|Dionigi I]] diventa u sestu rè di u [[Purtugallu]].<br> === In Corsica === == Nascite == - [[1958]]: [[Jack Ponti]], hè statu un musicante, un cantadore americanu.<br> == Morti == - 2024 – [[Aleksej Naval'nyj]] (ò Alexey Navalny), attivista è puliticante [[Russia|russu]].<br> == Celebrazioni == === Santi === Santa Ghjuliana. Santu Elia è cumpagni. Ghjuliana campava in Nicumedia, l'attuale Izmit, in Turchia, una marina di u mare di Marmara. A l'epica di l'imperatore Massiminu, dunque trà l'annu 286 è l'annu 310, serebbi stata marturiata per avè ricusatu di maritassi. Hè stata subitu celebre in Oriente è, in Italia, à parte da u seculu quintu. E so reliquie sò state purtate in Napuli u 25 ferraghju 1207. Etimolugia: V. Ghjuliu (12 aprile). Paesi è cità: Roma, Parigi (21 marzu). Elia, Geremia, Isaia, Samuele è Daniele, sò stati scapati l'annu 309, in Cesarea Marittima, cità di a Palestina. A so morte l'hà conta Eusebiu di Cesarea chì ghjera prisente. Issu ghjornu, cinque giovani Egizziani si prisentonu à e porte di Cesarea di Palestina duv'ellu stava u guvernatore rumanu. Vultavanu da Turchia duv'elli avianu accumpagnatu, per dalli cunfortu è cunsulazione, unipochi di i so cumpatrioti cundannati à travaglià in e minere. A' e guardie, chì li dumandavanu da duv'elli venianu è duv'elli andavanu, fecenu risposte scusgite. Allora, i mandonu davanti à u guvernatore Firmilianu. - Quale site? li dumandò quellu. - Simu Elia, Geremia, Isaia, Samuele è Daniele, disse Elia chì parlava pè i cinque. Firmilianu fù surpresu di sente issi nomi ch'ellu ùn cunnuscia chì mai avia lettu l'Anzianu Testamentu. - Di duve site? - Simu di a Ghjerusalemme suprana Assai sapia, u guvernatore, chì, dui seculi nanzu, avia esistitu una Ghjerusalemme suprana! - E' duve hè, issa Ghjerusalemme suprana? - Si trova - disse Elia - da e parti di l'Oriente, postu chì, à l'Oriente, si alza u sole, è chì Ghjesù hè, per noi, u sole di Ghjustizia, a luce chì splende in e tenebre. Firmilianu, chì ùn capia nunda à issu discorsu stranu, si dumandò s'elli ùn eranu micca nimichi di Roma venuti da Levante. - E' chì fate cum'è travagliu? - Simu Cristiani - disse Elia. U nostru travagliu hè di esse i servi di Cristu. Li avimu datu a nostra speranza è u nostru amore. Ista volta, u guvernatore capì... è i fece scapà. Elli ùn circavanu altru. Vulianu vive in un mondu migliore mentre chì i so amichi, mandati à travaglià in e minere di Turchia, campavanu cum'è e bestie.[https://adecec.net/adecec/santi/02-ferraghju.php] == Ligami esterni == * [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }} * [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }} [[Categoria:Ghjornu di ferraghju| 16]] jk56304rdjpiiy873o7x2s0d9bb78ff D 0 3461 403918 370398 2026-06-19T21:27:02Z Fausta Samaritani 15085 file 403918 wikitext text/x-wiki '''D''' hè a quarta lettera di l'alfabetu latinu. Hè una consonante. {{Modellu alfabetu latinu|titulu|image=[[File:Latin_D.png|50px]]}} [[File:Braille D4.svg|thumb|100px|right|''D'' Braille]] == Linguistica == == Referenze == == Ligami == [[Categoria:Alfabetu latinu]] qf5m3nwlucsnlz3a5bw4gonxhjt872z Asia 0 11520 403926 382896 2026-06-20T08:03:37Z Fausta Samaritani 15085 tolti link doppioni 403926 wikitext text/x-wiki [[File:Asia satellite orthographic.jpg|thumb|right|280px|L'Asia vista da u spaziu]] [[File:Asia (orthographic projection).svg|thumb|right|280px|Pusizioni di l'Asia in u mondu]] L''''Asia''' hè u più vastu di i [[cuntinenti]] di a [[Terra]], incù una superficia più di cinqui volti maiori di quidda di l'[[Auropa]] è para à circa un terzu di tutti i terri emersi. ==Discrizzioni== Si prisenta in u so cumplessu, com'è una massa cuntinintali cumpatta di grandi diminsioni, ed hè u solu [[cuntinenti]] à essa bagnatu da trè oceani: l'[[Oceanu Atlanticu|Atlanticu]] (incù u [[Mari Glaciali Articu]] è u [[Mari Tarraniu]]), l'[[Oceanu Indianu|Indianu]] è u [[Oceanu Pacificu|Pacificu]]. A massa cuntinintali si spinghji à u [[sudu]] incù i trè grandi penisuli di l'[[Arabia]], di u subcuntinenti [[India|indianu]] è di l'Indocina. À quist'ultima suvitani, com'è prulungamentu naturali, l'isuli di l'[[Indunesia]], mentri più à [[livanti]], in l'Oceanu Pacificu, ci sò grandi fistona d'isuli chì, da i Curili à u [[Giapponu]] è à i [[Filippini]], dilimiteghjani mari custieri. Hè da nutà chì l'Asia ùn hè micca siparata fisicamenti è giulugicamenti da l'Auropa, incù a quali forma un'unica massa cuntinintali, l'[[Eurasia]]. A so idantificazioni com'è cuntinenti siparatu hè largamenti accittata ma solu cunvinziunali, duvuta à raghjoni [[storia|storichi]]. L'Asia inoltri hè unita incù l'[[Africa]] da l'istmu di Suez; hè siparata da l'[[America]] sittintriunali da u strettu di Bering (largu 92 km); u cumplessu insulari indunisianu a cullega à l'[[Australia]]. I punti estremi di a terraferma asiatica sò: à u [[nordu]] Capu Čiljuskin, annantu à a costa sibiriana (77° 40' latitudina [[nordu]]); à u [[sudu]] Capu Buru, à l'estremità di a penisula di Malacca (1° 16' latitudina nordu); à [[punenti]] Capu Baba, in Asia Minori (26° 5' longitudina [[livanti]]); à livanti Capu Uriintali, annantu à u strettu di Bering (170º longitudina [[punenti]]). L'assi nordu-sudu hè di 8.600 km circa, quiddu punenti-livanti di 9.000 km circa. Si stendi annantu à una superficia di 44 milioni di km². ==Etimulugia== [[File:Gulf5..JPG|thumb|left|280px|L'Asia di Tolomeu]] U tuponimu "Asia" urighjinariamenti hè un cuncettu chì riguarda esclusivamenti u duminiu auropeu. L'antichi pupulazioni asiatichi ([[China|chinesi]], giappunesi, indiani, è cetara) ùn cuncipitini mai l'idea di Asia, simpliciamenti parchì eddi ùn si cunsidiravani micca cullittivamenti. Da u so puntu di vista ripprisintavani vasti è diffarenti civilisazioni, diffarenti da l'idea ch'eddi aviani l'auropei. A parola diriva da u tarmini [[Grecia|grecu]] Ἀσία, imprudatu par a prima volta da [[Erodutu]] intornu à u [[440 a.C.]], in i so ''[[Guerri pirsiani]]'', par indicà l'[[Anatulia]] s'eddu ùn hè probbiu l'Imperu Persianu, par distingua la da a Grecia è da l'[[Egittu]]. Erodutu cummenta pirplessu parchì i noma di trè donni siini imprudati par discriva tarritorii chì sò in rialità unu (Auropa, Asia è [[Libia]] par intenda l'[[Africa]]), affirmendu dopu chì i Grechi pinsavani chì u tarmini Asia dirivessi da ''Esione'', mentri i Lidi pinsavani ch'eddu pruvinissi da Asias, figliu di Cotys I, chì deti u nomu à una tribù di l'antica cità di Sardi. Prima di eddu, [[Omeru]], in a ''[[Guerra di Troia]]'', citò dui figuri chì si chjamavani Asio; è in l'''[[Iliadi]]'' (2,461) discrissi un padulu com'è ασιος. In l'antichità classica si pinsava chì tarminessi incù l'India, tantu hè veru chì [[Lisandru Magnu]], quandu ci arrivò criditi d'essa ghjuntu à u limitu estremu [[estu|orientali]] di i terri emersi. U tarmini divintò rapidamenti cumunu in l'[[Italia]] antica, è cusì ancu trà i [[Roma|rumani]]. L'antichi mappi auropei di u [[Medievu]] raffigurani u cuntinenti asiaticu com'è una grandi Terra da i cunfini incerti, com'è illustra primitivissimamenti u planisferu di Tolomeu. In altirnativa u tarmini Asia pò dirivà da u tarmini accadicu (w) aṣû(m), "escia" o "ascenda", in rifirimentu à u corsu di u [[soli]], contrappostu à l'altru tarmini accadicu, erēbu(m), "entra" o "tramuntà", prupostu par l'[[linguistica|etimulugia]] di u tarmini Auropa. Quist'iputesi hè sustinuta da T. R. Reid, chì nota com'è u tarmini grecu anticu duvissi dirivà da asu, chì in [[Assiria]] indicava livanti. L'idei di Uccidintali è Uriintali sariani un'invinzioni aurupea, sinonimi par indicà u Punenti è u Livanti. Par altri l'etimulugia pruposta da Reid hè dubbia parchì ùn ispiega micca com'è mai u tarmini Asia fù introduttu par a prima volta par indicà l'[[Anatulia]], chì si trova à l'uccidenti in arii induva erani insidiati i [[populu|populi]] semitichi. Sicondu altri Asia pò dirivà da u tarmini finiciu asa, imprudatu par indicà u livanti. ==Carattari fisichi è dimugrafichi== L'Asia ùn hè micca sultantu u cuntinenti più stesu di a Terra, hè ancu quiddu in u quali sò prisenti i più prufondi cuntrasti fisichi, [[omu|umani]] è [[ecunumia|ecunumichi]]. Par asempiu u monti Everest (8848 m) hè u puntu più altu di a Terra, mentri a fossa di i Marianni quiddu più prufondu. L'Asia si spandi in tutti i trè [[astrunumia|zoni astrunomichi]] di l'emisferu Boreali: a zona glaciali, timparata è quidda torrida. Di cunsiquenza sò moltu forti i cuntrasti climatichi: in a [[Siberia]] sittintriunali, infatti, si righjistrani tampiraturi sinu à -70 °C (Verkhojansk E Ojmjakon), mentri in u disertu di Lut, in Iran, si toccani i +54 °C à l'ombra; à i peda di l'[[Himalaya]], à Cherrapunji, cadini oltri 11.000 mm di piova à l'annu, mentri in l'arii disertichi interni di u cuntinenti ùn piovi guasi mai è ci hè puchissima umidità. In Asia si trova u [[Mari Caspiu]] (371.000 km²), chì fù cunsidaratu u lavu più stesu di a Terra. Cunteni ancu u lavu più prufondu, u Bajkal (1642 m) in [[Russia]], è quiddu più dipressu, u [[Mari Mortu]] (-395 m). Un finominu mitiurulogicu staghjunali chì culpisci spuradicamenti gran' parti di l'Asia Uriintali duranti i mesa braninchi hè quiddu di i timpesti di polvari asiatichi chì s'urighjineghja in i diserti di a [[Mungolia]], di a [[China]] è di u Kazakistan (ò Kazachstan) settentriunale. A grandi varietà di climi incauseghja i più svariati furmazioni vigitali: da a tundra è da a grandi furesta di cuniferi (taiga) di i rigioni sittintriunali, à a vegetazioni trupicali di i savani è di i furesti equaturiali. Inoltri da l'Asia sò parvinuti a maiò parti di i pianti utuli à l'omu, com'è u frumentu, l'orzu, a fava, a lintichja, u [[fasgiolu]], l'[[aliva|alivu]], a [[vigna]], a canna da zuccaru è cetara. Cusì puri ricca è variata hè a [[fauna]]: da a renna è da l'animali da piddiccia à u [[cammeddu]], à u [[cavaddu]], à a [[pecura]], à u [[tigru]], à a pantera, à u [[lionu]] è cetara. Ancu in u campu antropicu si scontrani grandi cuntrasti: l'Asia hà una pupulazioni chì rapprisenta guasi i 3/5 di a pupulazioni tirrestra, ma distribuita in modu pocu uniformu: si passa da arii disertichi, praticamenti disabitati, à quiddi di a costa chinesa, di u Giapponu è di l'Indunesia]induva si righjunghjini i 1.000 ab./km². Grandi sò i diffarenzi etnichi. L'Asia hè stata u sediu di i primi più impurtanti è cumplessi evuluzioni culturali; in Asia ([[Mediu Orienti]]) funi prubabilamenti missi in attu i primi metudi di [[agricultura]] è di addivamentu, fù invintata a mitallurgia è surghjitini i primi Stati; bona parti di i riligioni oghji maghjuramenti praticati ([[ghjudaisimu]], [[cristianesimu]], [[islamu]], [[induisimu]], [[buddisimu]]) nascini in Asia. In l'immensi spazii asiatichi sò surtiti è si sò sviluppati parechji di i più Grandi imperi cuntinintali chì a storia ricordi: da u [[Iranu|persianu]] à l'arabu, da u bizantinu à l'ottumanu, da u chinesu à u [[Russia|russiu]]. ==Giugrafia== L'Asia hè u cuntinenti incù a più maiori altitudina media (oltri 1000 m); da u puntu di vista giugraficu, pò essa divisa in trè grandi rigioni: a rigioni sittintriunali, pianinchi, custituita da u bassupianu turanicu-sibirianu è da u tavulatu sibirianu; a rigioni midiana, incù i ghjiganteschi sistemi muntosi; a rigioni miridiunali, frazziunata in trè grandi penisuli. U fiumu Jenisej dividi in dui parti u tavulatu sibirianu: l'orientali (altupianu sibirianu), incù bassi rilievi chì generalmenti ùn subraneghjani micca i 500 m, incù certi cimi più elevati (monti Putorana, 2.037 m; monti di u Jenisej, 1.122 m); l'uccidintali (bassupianu sibirianu), incù terri pianinchi divisi da u bassupianu turanicu da l'alturi di a Chirghisia. A rigioni midiana di i Grandi sistemi muntosi cumprendi una fascia ghjigantesca di acrucori, altipiani è di cateni chì s'annodani in u Pamir, u "tettu di u mondu". Da uccidenti a grandi fascia orugrafica prisenta l'[[Anatulia|altupianu anatolicu]], incù à u nordu i monti Eusini è à u sudu u Tauro, l'Acrocoru Armenu, chì righjunghji i 5.165 m incù u monti Ararat, è si cullega à u nordu incù u sistemu da u Caucasu furmatu da cateni paralleli altissimi (Elbrus, 5.633 m), è à u sudu-livanti incù l'altupianu iranicu chjusu trà i monti Elbrus è i monti di u Khorasan è di l'Afghanistan à u nordu, i monti di a Persia miridiunali è di u Belucistan à u sudu chì tarmineghjani, incù i monti Sulaiman, in a pianura di l'Indu. Da sti massi muntosi si spartini dopu cateni minori in a Cina è, versu sudu, in a penisula inducinesa. Frà i dui fasci di cateni chì si spartini da u Pamir, si stendi l'altupianu di Hanhai (mari dissiccatu), à u quali parti orientali hè accupata da u disertu di Gobi. A rigioni miridiunali di l'Asia prisenta dui Grandi penisuli bagnati da l'oceanu Indianu: l'[[Arabia]] è l'India, furmati da tavulati incù orli muntagnosi, murfulugicamenti simili à l'Africa; u tavulatu indianu (Deccan) hè urlatu longu i costi da rilievi, Ghati Uccidintali è Ghati Uriintali, è hè siparatu da i grandi sistemi muntosi cintrali da u bassupianu indugangiticu. I fistona insulari è pininsulari di a parti orientali di u cuntinenti sò frammenti di cateni muntosi perifirichi carattarizati da a prisenza di molti vulcani (116 attivi trà i isuli Curili è u Giapponu), alliniati in a cusidditta cintura di focu pacifica. ==Rigioni== L'Asia pò essa ultiriuramenti suddivisa in cinqui rigioni più una, à u Nordu, cumprindenti solu a parti asiatica di a Russia, chì hà parò capitali è parti di u tarritoriu in Auropa, sicondu a divisioni di i Nazioni Uniti. ==Da veda== * [[Lavu Baikal]] * [[Bareine]] [[Categoria:Asia]] lz4nnzlz8uljgqnj53zn8jpsnmhpb1b Mosca 0 11758 403895 385039 2026-06-19T12:35:18Z Fausta Samaritani 15085 template, categoria, fix 403895 wikitext text/x-wiki Mosca {| align="right" rules="all" cellpadding="3" cellspacing="0" border="0" style="margin: 0 0 1em 1em; border: 1px solid #999; background-color: #F6EBE4" ! colspan="3" style="background:#FF9999" | {| style="background:#FF9999" align="center" width="100%" | padding=0px| ! style="background:#FF9999" width="100%" |<span style="color:white; font-size:medium;">'''Musca domestica'''</span> | padding=0px| |} |----- | colspan=2 align="center" cellpadding="0" | [[File:Musca domestica eating sugar.jpg|250px]] |----- ! colspan=2 align="center" cellpadding="0" | <span style="color:black; font-size:x-small;">''Musca domestica '' </span> |----- ! colspan=2 bgcolor="pink" | [[Classificazioni scentifica]] |----- | Regnu | ''[[Animalia]]'' |----- | Divisioni | ''[[Arthropoda]]'' |----- | Classa | ''[[Insecta]]'' |----- | Ordini | ''[[Diptera]]'' |----- | Famiglia | ''[[Muscidae]]'' |----- | Genaru | ''[[Musca]]'' |----- | align="center" bgcolor="pink" colspan="2" | [[Nomu binuminali]] |----- | align="center" colspan="2" | ''Musca domestica''<br /><span style="color:black; font-size:x-small;"> [[Linnaeus]], 1785</span> |----- |} A '''Musca''' hè un insettu di a Famiglia di i [[Muscidae]]. == Citazioni == A mosca hè mintuvata à spessu in a cultura è in a litteratura corsa. Par asempiu in i sprissioni:<br> - ''Aspittà chì a mosca si rodi u [[chjodu]]'' o ancu: ''dà tempu, chì a mosca si rodi u chjodu''<br> - o in u pruverbiu: ''Cavaddu vechju, zicchi è muschi'',<br> == Rifarenzi == - Ettori, Farrandu, ''Antulugia di i sprissioni corsi - Anthologie des expressions corses'', Parighji, Rivages, 1984.<br> [[Categoria:Muscidae]] 7gpqat8ur2f0ocfp131k3cditdc6ygs Pruvincia d'Asti 0 13573 403927 359125 2026-06-20T08:12:20Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403927 wikitext text/x-wiki [[File:Asti in Italy.svg|thumb|200px|right|A Pruvincia d'Asti]] A '''Pruvincia d'Asti''' hè una pruvincia di u [[Piemonte]]. U so capilocu hè [[Asti]]. == Storia == == Giugrafia == Hà 118 cumune. A so superficia hè 1511 km² == Monumenti == == Demugrafia == Cumporta 217.197 abitanti, cù una densità di 144 ab./km². == Rifarenzi == == Liami == [[categoria:Piemonte]] 3pmino56v60drof7j9onv6wo2wo4gvr Iniziativa populare 0 19839 403901 363527 2026-06-19T13:05:38Z Fausta Samaritani 15085 category 403901 wikitext text/x-wiki In Svizzera, l' '''iniziativa populare''' hè un [[drittu]] chì permette à un numeru datu da citatini di prupone chì un testu fusse sottumessu in [[vutazione]] populare.<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> 'Sse persone devenu avè u [[drittu di votu]]. S'è u testu hè validatu da l'organismi cumpetenti è accittatu da u suvranu, entrerà in vigore. 'Ssu drittu esiste à i trè livelli di a [[puliticapulitica di a Svizzera|pulitica naziunale]] : à u livellu federale per prupone una mudifica di a [[Custituzione di a Svizzera|Custituzione]], à i livelli [[cantone svizzeru|cantunale]] è [[Cumune di Svizzera|cumunale]] per prupone a mudifica d'una leghje esistente o a criazione d'una nuvella leghje. A pussibilità di mudificà dirittamente a legislazione federale è non solu a Custituzione hè stata pruposta à parechje riprese (frà e quale una volta sottu à a forma d'un' [[Iniziativa populare " chì u so scopu era l'istituzione di l'iniziativa legislativa "|iniziativa populare]] in u [[1958 in Svizzera|1958]]) ma sempre senza successu. == Iniziativa populare federale == A prima forma d'iniziativa populare risede in a dumanda d'una revisione tutale di a Custituzione. E dumande di 'ssu tipu, chì [[Iniziativa populare " Revisione tutale di a custituzione "|una sola]] hè ghjunta davante u populu in u [[1935 in Svizzera|1935]], ùn anu generalmente micca ottenutu u numeru necessariu di firme per esse sottumesse in vutazione. Hè dinù pussibile di sottumette un' iniziativa per una mudifica parziale di a Custituzione. 'Ssu tipu d'iniziative populare deve suvità un prucessu bè definitu : dopu un periodu di 18 mesi mentre i quali 100000 firme devenu esse racolte, l'iniziativa hè diposta à a [[Cancelleria federale (Svizzera)|Cancelleria federale]] chì a valida. L' [[Assemblea federale (Svizzera)|Assemblea federale]] studieghja dopu u testu è dicide di u so cancellazione in u casu ch'ella ùn rispetta micca u principu di l'unità di a forma, quellu di l'unità di a materia o e regule imperative di u drittu internaziunale. L'Assemblea pò dinù dicide di prupone un contra prugettu, emettendu à tempu una ricumandazione d'accittazione o di rigettu. L'iniziativa hè accittata s'ella ottene a maiuranza di i vutanti (in u casu d'un prugettu generale) o a maiuranza di i vutanti è di i cantoni (in u casu d'un prugettu ridattu). In u 1987 hè stata introdutta a pussibilità di u doppiu sì. Cusì tantu l'iniziativa populare chì u contra prugettu chì l'Assemblea federale oppone à quessa ponu esse accittati. Hè a risposta data à a quistione sussidiaria chì vince a decisione. Introduttu à u livellu federale in a Custituzione di [[Statu federale di 1848|1848]], 'ssu drittu hè cunsideratu cum'è u mutore di a demucrazia diretta chì ùn emana nè da u Parlamentu nè da u Guvernu ma dirittamente da i citatini. U ricorsu à l'iniziativa populare s'hè fattu à [[Lista di l'iniziative pupulare in Svizzera|più di 200 riprese]] in u corsu di i seculi XIX è XX, eppuru incù vicinu à u 90 % di rigettu. == Note == <references/> [[Categoria:Drittu]] 8a4teqcd6pyycagvcd2rofsr5xk09ul 2002 0 22373 403914 403831 2026-06-19T18:08:44Z Fausta Samaritani 15085 file 403914 wikitext text/x-wiki U '''2002''' (in [[nùmeri rumani]] MMII) hè un [[annu]] di u XXI sèculu. {{Annu| XX sèculu| XXI sèculu| XXII sèculu |1980|1990|2000|2010|2020|1998|1999|2000|2001|2002|2003|2004|2005|2006}} [[File:A049, Denali National Park, Alaska, USA, Denali from Ruth Amphitheater, 2002.jpg|thumb|250px|right|[[Alaska]] (USA) u Denali National Park, 2002]] == Evenimenti == === Premii Nobel 2002 [[Image:NobelP.png|50px]] === - [[Premiu Nobel per a Pace]] : [[Jimmy Carter]]<br> - [[Premiu Nobel per a Litteratura]] : [[Imre Kertész]]<br> - [[Premiu Nobel per a Medicina]] : [[Sydney Brenner]], [[Robert Horvitz]] è [[John Sulston]]<br> - [[Premiu Nobel per a Fisica]] : [[Masatoshi Koshiba]], [[Raymond Davis Jr.]] è [[Riccardo Giacconi]]<br> - [[Premiu Nobel per a Chimica]] : [[John B. Fenn]], [[Kōichi Tanaka]] è [[Kurt Wüthrich]]<br> - [[Premiu Nobel per l'Ecunumia]] : [[Daniel Kahneman]] è [[Vernon L. Smith]] == Nàscite == <gallery> LorenzoMusetti1.jpg|<small>[[Lorenzo Musetti]] ([[Carrara]], [[3 di marzu]] 2002)</small> </gallery> == Morte == == In Córsica == [[Image:Parachutistes Balagne.jpg|thumb|250px|center|Au dessus di a [[Balagna]], 2e régiment étranger de parachutistes, 2002]] == Riferimenti == - Orsu Ghjuvanni Caporossi, ''Cronica di a Corsica'', [https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220702173750/https://cronicadiacorsica.pagesperso-orange.fr/ |date=2022-07-02 }} == Liami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XXI seculu|#]] 5pnsg0w72rvmljx28kp5k1sigckl668 Jack Ponti 0 25707 403902 403159 2026-06-19T13:13:23Z Fausta Samaritani 15085 fix, link 403902 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''Jack Ponti''' (''Giacomo Pontoriero'') ([[16 ferraghju]], [[1958]] – [[7 uttrovi]], [[2024]]), notu cume ''Jack Ponti'', hè statu un musicante, un cantadore, un record producer [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Natu in [[New Jersy]]. [[Categoria:Musicante|Ponti, Jack]] [[Categoria:Cantadore|Ponti, Jack]] [[Categoria:Americanu|Ponti, Jack]] [[Categoria:Biugrafia|Ponti, Jack]] 5u6ezr6ut767lihvxfj24p02ygj3jer 403903 403902 2026-06-19T13:15:58Z Fausta Samaritani 15085 fix, 403903 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} ''Giacomo Pontoriero'' ([[16 di ferraghju]], [[1958]] – [[7 uttrovi]], [[2024]]), notu cume '''Jack Ponti''', hè statu un musicante, un cantadore, un record producer [[Stati Uniti d'America|americanu]]. Natu in [[New Jersey]]. === Biugrafia === [[Categoria:Musicante|Ponti, Jack]] [[Categoria:Cantadore|Ponti, Jack]] [[Categoria:Americanu|Ponti, Jack]] [[Categoria:Biugrafia|Ponti, Jack]] 6xzpz0dxiyka9ss6gtdferkkkdrsvr5 Nebulosa 0 25904 403928 395796 2026-06-20T08:20:56Z Fausta Samaritani 15085 categoria, fix 403928 wikitext text/x-wiki [[File:Orion Nebula - Hubble 2006 mosaic 18000.jpg|thumb|A [[Nebulosa d'Orione]]]] Una '''nebulosa''' (var. '''nibulosa''') hè, in [[astronumia]], un ogettu celeste furmatu di [[gas]], [[plasma]] è polvera interstellare. == Discrizzioni == Luminosa o scura, hè generalmente assuciata à un gruppu di stelle è ghjoca un rolu centrale in a furmazione di stelle. == Articuli cunnessi == - [[Nibulosa à emissioni|Nebulosa à emissioni]]<br> - [[Nibulosa diffusa|Nebulosa diffusa]]<br> - [[Nibulosa oscura|Nebulosa oscura]]<br>- [[Nebulosa planetaria]] - [[Stella]]<br> == Bibliografia == - (fr) Michel Marcellin, ''L'astronomie'', Hachette Pratique, 2004, 224 p.<br> [[Categoria:Astrunumia]] eidd7yl8rj17viz0bsej10yjlho3o4c 403929 403928 2026-06-20T08:21:44Z Fausta Samaritani 15085 403929 wikitext text/x-wiki [[File:Orion Nebula - Hubble 2006 mosaic 18000.jpg|thumb|A [[Nebulosa d'Orione]]]] Una '''nebulosa''' (var. '''nibulosa''') hè, in [[astronumia]], un ogettu celeste furmatu di [[gas]], [[plasma]] è polvera interstellare. == Discrizzioni == Luminosa o scura, hè generalmente assuciata à un gruppu di stelle è ghjoca un rolu centrale in a furmazione di stelle. == Articuli cunnessi == - [[Nibulosa à emissioni|Nebulosa à emissioni]]<br> - [[Nibulosa diffusa|Nebulosa diffusa]]<br> - [[Nibulosa oscura|Nebulosa oscura]]<br> - [[Nebulosa planetaria]]<br> - [[Stella]]<br> == Bibliografia == - (fr) Michel Marcellin, ''L'astronomie'', Hachette Pratique, 2004, 224 p.<br> [[Categoria:Astrunumia]] a84iwgwfefm5pe6ib5gpcaugfsoupuh The Andy Dick Show 0 26304 403915 398615 2026-06-19T21:11:15Z Fausta Samaritani 15085 403915 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''The Andy Dick Show''', film [[Stati Uniti d'America|americanu]], ([[2001]] - [[2002]]). ==Ligami== * {{en}} [[imdbtitle:tt0274234IMDB]] [[Categoria:Filmu americanu]] c8xm12tkjkykph21cz1y9dt4utz8bma 403916 403915 2026-06-19T21:19:37Z Fausta Samaritani 15085 fix 403916 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} '''The Andy Dick Show''', film [[Stati Uniti d'America|americanu]], ([[2001]] - [[2002]]). A serie hè stata prodotta da Music Television. == Interpreti == - Andy Dick.<br> - ''Belle'', Paul Henderson.<br> - ''Andy Dick'', Ashton Kutcher.<br> - ''Diane'', Elizabeth Levin.<br> - ''Frankenstein'', Craig Doyle.<br> - Jason Biggs.<br> - ''Bob Peterson'', Declan Joyce.<br> - ''Wannabee Andy Dick'', Johnny Knoxville.<br> - Eric Roberts.<br> - ''Lefty'', Hunter Sherman.<br> - ''Angry Parent'', Kerry Aissa.<br> ==Ligami== [[Categoria:Filmu americanu]] 0las2mlc78o667b8qs85h8vhxg51uu3 Muvimentu per l'indipendenza di a Sicilia 0 26307 403911 398393 2026-06-19T17:49:23Z Fausta Samaritani 15085 link, categorie 403911 wikitext text/x-wiki [[File:Flag of MIS (1945).svg|miniatura|Bandiera di l'urganisazione.]] U '''Muvimentu per l'Indipendenza di a Sicilia''' (in talianu: Movimento per l'Indipendenza della Sicilia, in sicilianu: Muvimentu pâ Nnipinnenza dâ Sicilia, '''MIS''') hè statu un [[Partitu|partitu puliticu]] sicilianu separatista attivu in [[Sicilia]], [[Italia]] da u [[1943]] à u [[1951]]. U so megliu risultatu eletturale hè statu in u [[1947]], quandu hà ottenutu l'8,8% di i voti in l'elezzioni regiunali siciliane è hà fattu eleghje nove deputati regiunali. U partitu hè statu sustinutu da i siciliani da una larga varietà di pusizioni pulitiche: sia i cunservatori sia i sucialisti sò stati implicati à un certu puntu. U scopu era prima di tuttu di ottene l'indipendenza per a Sicilia. U partitu hà creatu un bracciu armatu in u 1945 chjamatu "Esercito Volontario per l'Indipendenza della Sicilia", chì hè statu scioltu in u 1946. L'urganizazione hè finita in u 1951. == Storia == U muvimentu hè statu fundatu in settembre di u [[1942]] cum'è ''Cumitatu per l'Indipendenza di a Sicilia'' (''Comitato per l'Indipendenza della Sicilia'', CIS) truvendu ispirazione in i [[Vespri Siciliani]], cù [[Andrea Finocchiaro Aprile]] cum'è primu presidente. U muvimentu hà guadagnatu presenza è sustegnu dopu à l'[[Armistiziu di Cassibile]] di l'[[8 di settembre]] di u [[1943]], chì hà furzatu l'Italia à abbandunà l'isula, mentre chì e truppe americane eranu sempre vicinu à compie l'occupazione militare di a Sicilia. In uttrovi di u 1943, Finocchiaro Aprile hà dumandatu à u rè d'Italia [[Vittorio Emanuele III]] d'abdicà, è hà successivamente ottenutu sustegnu à a so causa da una decina di deputati siciliani. In a primavera di u [[1944]], u CIS hè statu scioltu è hè statu fundatu u ''Muvimentu per l'Indipendenza di a Sicilia'' (MIS). Durante quelli ghjorni, l'Alliati anu pruibitu ogni tipu d'attività pulitica, ma anu tolleratu l'esistenza di u MIS. === Esercitu Vuluntariu per l'Indipendenza di a Sicilia - EVIS === In u vaghjimu di u 1944, durante u primu cungressu tenutu in [[Taormina]], u MIS hà decisu di armà si sottu à e spinte di i so membri più radicali. Canepa hè u fundatore di l'EVIS, l''''Armata Vuluntaria per l'indipendenza di a Sicilia''', chì hà iniziatu a so attività in ferraghju 1945, in risposta à u "ritornu" di a Sicilia occupata da l'Alliati à l'Italia. A nascita di sta urganizazione, chì a so esistenza ùn hè stata publicamente sustinuta da u MIS, (in fatti hè stata cuntrastata da alcuni di i so dirigenti cum'è Antonino Varvaro, ancu ellu di manca), hè stata motivata cum'è risposta à a crescente "repressione culuniale italiana". U stessu Canepa, inseme cù i dui ghjovani militanti Rosano è Lo Giudice, hè statu uccisu vicinu à [[Randazzo]], in un scontru à focu cù i carabinieri, a mattina di u [[17 di ghjugnu]] 1945, in circustanze chì ùn sò ancu del tuttu chjare. Dopu à a morte di Mario Turri (nome di battaglia di ''Canepa'') i ranghi di l'armata - riempiti da Salvatore Giuliano è Rosario Avila - sò passati à u cumandu di Concetto Gallo. L'azione di i dui banditi mette à prova a pulizza cù assalti à convogli, camion, caserme è stazioni, pruvucendu un numeru elevatu di vittime. U Guvernu hà rispostu mandendu a divisione "Aosta" - in sustegnu di a "Savoia" - è a brigata Garibaldi. A principale battaglia armata hà avutu locu in San Mauro di Caltagirone u [[29 di dicembre]] di u 1945. E truppe italiane sò riuscite à arrestà Gallo è altre "operazioni di pulizza in stile" anu riduttu l'Evis è anu permessu à u statu di prupostà è inizià negoziazioni cù i separatisti chì anu purtatu à u statutu chì hà cuncessu à a Sicilia una autonomia speciale, cum'è regione in Italia, in u 1946. U MIS hà cuntinuatu à sopravvive cum'è un partitu minore, ma svuotatu di una parte di u so cuntenutu è di i so membri, postu chì per parechje persone l'autonomia era abbastanza, è infine si hè dissoltu in u 1951. [[Categoria:Sicilia]] [[Categoria:Italia|Pulitica]] gqcoehqbb9lkfe2bnxbr5vcfsjinsjo 1778 0 26762 403919 402593 2026-06-19T22:02:02Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ link 403919 wikitext text/x-wiki U '''1778''' (MDCCLXXVIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di lu [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782}} [[File:Franklin and the ladies of Paris.png|thumb|300px|right|[[Benjamin Franklin]] à [[Parigi]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> RWilsonPortrait.jpg|<small>[[Francescu Zuccarelli]] ([[Pitiglianu]], [[15 d'aostu]] [[1702]] - [[Firenze]], [[30 di dicembre]] 1788)</small> Anton Raphael Mengs (1728-1779) (studio of) - Charles III (1716–1788), King of Spain - 851925 - National Trust.jpg|<small>[[Carlu III di Spagna]] (Carlo Sebastiano di Borbone) ([[Madrid]], [[20 di ghjennaghju]] [[1716]] - Madrid, [[14 di dicembre]] 1788)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1778 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 2bmn0bhljo6ap05ppchg43yldzrz1u0 403921 403919 2026-06-20T07:23:02Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403921 wikitext text/x-wiki U '''1778''' (MDCCLXXVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1750|1760|1770|1780|1790|1774|1775|1776|1777|1778|1779|1780|1781|1782}} [[File:Franklin and the ladies of Paris.png|thumb|300px|right|[[Benjamin Franklin]] à [[Parigi]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Piranesi.Bust.jpg|<small>[[Ghjuvanni Battista Piranesi]] ([[Momigliano Veneto]], [[4 d'uttrovi]] [[1720]] - [[Roma]], [[9 nuvembri]] 1778)</small> Anton Raphael Mengs (1728-1779) (studio of) - Charles III (1716–1788), King of Spain - 851925 - National Trust.jpg|<small>[[Carlu III di Spagna]] (Carlo Sebastiano di Borbone) ([[Madrid]], [[20 di ghjennaghju]] [[1716]] - Madrid, [[14 di dicembre]] 1788)</small> RWilsonPortrait.jpg|<small>[[Francescu Zuccarelli]] ([[Pitigliano]], [[15 d'aostu]] [[1702]] - [[Firenze]], [[30 di dicembre]] 1788)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] 4n5v058tgua62j0yfuluzjray70fzyc 1783 0 26774 403920 403771 2026-06-19T22:04:08Z Fausta Samaritani 15085 /* Morte */ link 403920 wikitext text/x-wiki U '''1783''' (MDCCLXXXIII in nùmeri rumani) hè un [[annu]] di u [[XVIII sèculu]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1760|1770|1780|1790|1800|1779|1780|1781|1782|1783|1784|1785|1786|1787}} [[File:Montgolfier brothers flight.jpg|thumb|250px|right|[[Fratelli Mongolfier]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Università di via la pira, scalone, medaglione di g. targioni tozzetti.JPG|<small>[[Ghjuanni Targioni Tozzetti]] ([[Firenze]], [[11 di settembre]] [[1712]] - Firenze, [[7 di ghjennaghju]] 1783)</small> Alembert.jpg|<small>[[Jean-Baptiste Le Rond d'Alembert]] ([[Parigi]], [[16 nuvembri]] [[1717]] - Parigi, [[29 d'uttrovi]] 1783)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [https://incubator.wikimedia.org/wiki/Wp/sdc/1783 Liggì l'arthìcuru innantu a la ''Sassaripedia'' - Leghje st'artìculu nant'à a Wikipedia sassarese<nowiki></nowiki>] {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] qvx8pmiod1zi3qb8ee4rvqmla2pfl1c Paridae 0 26791 403917 401089 2026-06-19T21:24:18Z Fausta Samaritani 15085 file 403917 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Paridae'''. [[File:Juniper Titmouse2.jpg|thumb|200px|right|''Juniper Titmouse'']] [[File:Melaniparus cinerascens (cropped).jpg|thumb|250px|rigt|''Melaniparus cinerascens'']] === Listinu di i Paridae === ;C [[Cappellina]] (''Cyanistes caeruleus'')<br> [[Cappelluccia]] (''Parus major'')<br> [[Categoria:Paridae]] cwuvv9ry7obyej95wkbzd27kyc7jy1y 1798 0 26807 403925 401342 2026-06-20T07:37:22Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403925 wikitext text/x-wiki U '''1798''' (MDCCXCVIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di lu XVIII sèculu. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1770|1780|1790|1800|1810|1794|1795|1796|1797|1798|1799|1800|1801|1802}} [[File:Napoleon y sus Generales en Egipto.jpg|thumb|250px|right|Campagna in [[Egittu]]]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Giacomo Casanova by Francesco Narici.jpg|<small>[[Ghjacomu Casanova]] (Giacomo Girolamo Casanova) ([[Venezia]], [[2 d'aprile]] [[1725]] - Duchov, [[4 di ghjugnu]] 1798)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] spxub1licil3bqpd0xq6w1t4a1lpjfl 1764 0 26824 403922 401661 2026-06-20T07:26:58Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403922 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1764''' (MDCCLXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVIII sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768}} [[File:Déménagement des Pensionnaires des Jésuites - estampe - btv1b8409602r.jpg|thumb|300px|right|I Gesuiti espulsi da a Francia]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Boucher Marquise de Pompadour 1756 detail.jpg|<small>[[Madame de Pompadour]] (Jeanne Antoinette Poisson) ([[Parigi]], [[29 di dicembre]] [[1721]] - [[Versailles]], [[15 d'aprile]] 1764)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] cjgyc20620hi56kkcyr674r4f5dpz1y 403923 403922 2026-06-20T07:29:43Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403923 wikitext text/x-wiki {{c-supranu}} U '''1764''' (MDCCLXIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u [[XVIII sèculu]]. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVII sèculu|XVIII sèculu|XIX sèculu|1740|1750|1760|1770|1780|1760|1761|1762|1763|1764|1765|1766|1767|1768}} [[File:Déménagement des Pensionnaires des Jésuites - estampe - btv1b8409602r.jpg|thumb|300px|right|I Gesuiti espulsi da a Francia]] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Boucher Marquise de Pompadour 1756 detail.jpg|<small>[[Madame de Pompadour]] (Jeanne Antoinette Poisson) ([[Parigi]], [[29 di dicembre]] [[1721]] - [[Versailles]], [[15 d'aprile]] 1764)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Anni di u XVIII seculu|#]] rrcvmqbx7lbz7dtyyojn1635p89st1d 1804 0 26875 403924 401657 2026-06-20T07:31:55Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403924 wikitext text/x-wiki U '''1804''' (MDCCCIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XIX sèculu. [[Annata bisesta]]. {{Annu|XVIII sèculu|XIX sèculu|XX sèculu|1780|1790|1800|1810|1820|1800|1801|1802|1803|1804|1805|1806|1807|1808}} [[File:Early flight 02561u (6).jpg|thumb|200px|right|''Le Ballon du couronnement de Napoléon'']] == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> Münze 5 DM Immanuel Kant Avers.png|<small>[[Immanuel Kant]] ([[Königsberg]], [[22 d'aprile]] [[1724]] - Königsberg, [[12 di ferraghju]] 1804)</small> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == {{c-supranu}} [[Categoria:Anni di u XIX seculu|#]] espunwdzokd5myyutq9650sodn4xm6g Muscicapidae 0 27207 403896 2026-06-19T12:38:43Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 403896 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Muscicapidae '''. === Listinu di i Muscicapidae === ;A Acella grisgia ;C Codirossu ;M Merula turchina ;P Pettirossu ;T Trizina [[Categoria:Muscicapidae]] 8so3ylkquvqndl91g7n7h24igjzbg52 403897 403896 2026-06-19T12:44:24Z Fausta Samaritani 15085 file, fix 403897 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Muscicapidae '''. [[File:Campicoloides bifasciatus.jpg|thumb|250px|right|''Campicoloides bifasciatus'']] === Listinu di i Muscicapidae === ;A [[Acella grisgia]]<br> ;C [[Codirossu]]<br> ;M [[Merula turchina]]<br> ;P [[Pettirossu]]<br> ;T [[Trizina]]<br> [[Categoria:Muscicapidae]] 5eubb95q7izo3ymdhmmzgp0li25m25s Categoria:Muscidae 14 27208 403898 2026-06-19T12:45:39Z Fausta Samaritani 15085 category 403898 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Diptera]] ijrc2nng67z99mzgabxxu6wyhmh8ohe Muscidae 0 27209 403899 2026-06-19T12:54:44Z Fausta Samaritani 15085 pagina nova 403899 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Muscidae'''. [[File:Fierce Muscid - Flickr - treegrow (6).jpg|thumb|250px|right|Muscide]] [[File:Graphomya maculata - 2012-10-23.webm|thumb|200px|right|Video di a ''Graphomya maculata'']] === Listinu di i Muscidae === ;M [[Musca]] [[Categoria:Muscidae]] f4o9ngk4434amuykkjphkd40co8qkyw 403900 403899 2026-06-19T12:56:29Z Fausta Samaritani 15085 403900 wikitext text/x-wiki Famiglia di i '''Muscidae'''. [[File:Fierce Muscid - Flickr - treegrow (6).jpg|thumb|250px|right|Muscide]] [[File:Graphomya maculata - 2012-10-23.webm|thumb|200px|right|Video di a ''Graphomya maculata'']] === Listinu di i Muscidae === ;M [[Mosca]] [[Categoria:Muscidae]] ces9oil2n92xzo5gyyonmsx1wy7u8ik Alanu Orsoni 0 27210 403905 2026-06-19T13:53:01Z Daraghx 28447 persona 403905 wikitext text/x-wiki '''Alanu Orsoni''' (27 settembre [[1954]] - 12 ghjennaghju [[2026]]) era un puliticu [[Corsica|corsu]], militante separatista è presidente di u club di football. Orsoni hè statu assassinatu in ghjennaghju 2026, presumitu da un gruppu di crimine urganizatu. ==Assassinatu== U 12 di ghjennaghju di u 2026, Orsoni hè statu tombu mentre assistia à i funerali di a so mamma in [[Corsica]]. Avia 71 anni.<ref>{{Cite news |date=2026-01-12 |title=Ex-Corsican nationalist leader, soccer club president Alain Orsoni shot dead at mother's funeral |url=https://www.sfgate.com/sports/article/ex-corsican-nationalist-leader-soccer-club-21290809.php |access-date=2026-01-12 |work=SF Gate}}</ref><ref>{{Cite news |date=2026-01-12 |title=Alain Orsoni, ancien dirigeant nationaliste, abattu lors des obsèques de sa mère en Corse |url=https://www.lemonde.fr/societe/article/2026/01/12/alain-orsoni-ancien-dirigeant-nationaliste-corse-abattu-lors-des-obseques-de-sa-mere_6661518_3224.html |access-date=2026-01-12 |work=Le Monde |language=fr}}</ref> Orsoni hè statu tombu da un solu colpu di pistola à u core sparatu da una pistola longa. U procuratore Nicolas Septe hà dichjaratu chì l'assassiniu era sott'inchiesta in u quadru di u crimine urganizatu.<ref>{{Cite web |date=12 January 2026 |title=L'ex-dirigeant nationaliste Alain Orsoni tué d'une balle en plein cœur aux obsèques de sa mère en Corse |url=https://www.leparisien.fr/faits-divers/lex-dirigeant-nationaliste-alain-orsoni-abattu-aux-obseques-de-sa-mere-en-corse-12-01-2026-GXIHFCUC3BHT7H4ZICKQGN5LNE.php |website=Le Parisien}}</ref> == Referenze == <references /> {{C-supranu}} [[Categoria:Biugrafia]] 97p7httzid651by5tkhpyh2hx398yn6 403906 403905 2026-06-19T16:53:26Z Fausta Samaritani 15085 file, categorie, link, fix 403906 wikitext text/x-wiki [[File:Alain Orsoni 2025.jpg|thumb|250px|right|Alanu Orsoni]] '''Alanu Orsoni''' ([[27 di settembre]] [[1954]] - [[12 di ghjennaghju]] [[2026]]) era un puliticu [[Corsica|corsu]], militante separatista è presidente di u club di football. Orsoni hè statu assassinatu in [[ghjennaghju]] 2026, presumitu da un gruppu di crimine urganizatu. ==Assassinatu== U 12 di ghjennaghju di u 2026, Orsoni hè statu tombu mentre assistia à i funerali di a so mamma in [[Corsica]]. Avia 71 anni.<ref>Date=2026-01-12 |title=''Ex-Corsican nationalist leader, soccer club president Alain Orsoni shot dead at mother's funeral'' [https://www.sfgate.com/sports/article/ex-corsican-nationalist-leader-soccer-club-21290809.php] Access-date=2026-01-12 |work=SF Gate.</ref><ref>Date=2026-01-12 |title=''Alain Orsoni, ancien dirigeant nationaliste, abattu lors des obsèques de sa mère en Corse'' [https://www.lemonde.fr/societe/article/2026/01/12/alain-orsoni-ancien-dirigeant-nationaliste-corse-abattu-lors-des-obseques-de-sa-mere_6661518_3224.html] Access-date=2026-01-12 |work=Le Monde |language=fr.</ref> Orsoni hè statu tombu da un solu colpu di pistola à u core,sparatu da una pistola longa. U procuratore Nicolas Septe hà dichjaratu chì l'assassiniu era sott'inchiesta, in u quadru di u crimine urganizatu.<ref>Date=12 January 2026 |title=''L'ex-dirigeant nationaliste Alain Orsoni tué d'une balle en plein cœur aux obsèques de sa mère en Corse'' [https://www.leparisien.fr/faits-divers/lex-dirigeant-nationaliste-alain-orsoni-abattu-aux-obseques-de-sa-mere-en-corse-12-01-2026-GXIHFCUC3BHT7H4ZICKQGN5LNE.php] website=Le Parisien.</ref> == Referenze == <references /> {{C-supranu}} [[Categoria:Biugrafia|Orsoni, Alanu]] [[Categoria:Puliticante|Orsoni, Alanu]] [[Categoria:Corsu|Orsoni, Alanu]] j6e8gcd5z64spa1gvmsjoe34eje632t Anni 2000 0 27211 403907 2026-06-19T17:17:56Z Fausta Samaritani 15085 anni 2000 403907 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XX sèculu]] · '''[[XXI sèculu]]''' · [[XXII sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1990]] · '''[[Anni 2000]]''' · [[Anni 2010]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | [[2001]] · [[2002]] · [[2003]] · [[2004]] · [[2005]] · [[2006]] · [[2007]] · [[2008]] · [[2009]] · [[2010]] |} == Evenimenti == == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XXI seculu|#]] oavd6g9a4fifnl8r6hmokwd88q439la 403910 403907 2026-06-19T17:31:44Z Fausta Samaritani 15085 file audio 403910 wikitext text/x-wiki {| style="width:100%;background-color:none;" |- ! align="left" | Sèculi: | align="center" | [[XX sèculu]] · '''[[XXI sèculu]]''' · [[XXII sèculu]] |- ! align="left" | Decenni: | align="center" | [[Anni 1990]] · '''[[Anni 2000]]''' · [[Anni 2010]] |- ! align="left" | Anni: | align="center" | [[2001]] · [[2002]] · [[2003]] · [[2004]] · [[2005]] · [[2006]] · [[2007]] · [[2008]] · [[2009]] · [[2010]] |} == Evenimenti == [[File:'A difficult moment for America', George W. Bush, September 11, 2001.oga|thumb|250px|right|''A difficult moment for America'', [[George W. Bush]], [[11 di settembre]], 2001]] == Nàscite == <gallery> </gallery> == Morte == <gallery> </gallery> == In [[Córsica]] == == Riferimenti == == Ligami == [[Categoria:Decenni di u XXI seculu|#]] id9fcev6w5c7gox4aa6393v2l1f6bv1 Categoria:Decenni di u XXI seculu 14 27212 403908 2026-06-19T17:19:26Z Fausta Samaritani 15085 Pàgina creata cù "<br> [[Decenni]]" 403908 wikitext text/x-wiki <br> [[Decenni]] cxa5j8vvo5gvn17803vwshlme3o6hke 403909 403908 2026-06-19T17:21:13Z Fausta Samaritani 15085 category 403909 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cronologia]] 0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5 403912 403909 2026-06-19T17:59:27Z Fausta Samaritani 15085 403912 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Decenni]] qmr826i786jujer3elad8wy0avvj7mk Categoria:Decenni 14 27213 403913 2026-06-19T18:03:01Z Fausta Samaritani 15085 category 403913 wikitext text/x-wiki <br> [[Categoria:Cronologia]] 0dv9gnrwavjp0930nb0av0k3qdl5yo5