Wikipedia
cowiki
https://co.wikipedia.org/wiki/Pagina_maestra
MediaWiki 1.47.0-wmf.15
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Paulu Matteiu Della Foata
0
872
405498
388399
2026-08-17T07:26:47Z
Fausta Samaritani
15085
405498
wikitext
text/x-wiki
[[File:Azilone-Ampaza_Statue_Paul_de_la_Foata.JPG|thumb|A statua di Monsignori Paulu Matteu di la Fuata, in u so paesi d'Azilonu]]
==Biugrafia==
Natu in [[Azilonu]], in a [[pieve d'Urnanu]], u [[14 d'aostu]] [[1817]], '''Paulu Matteu Di A Fuata''' fù urdinatu [[preti]] in u [[1843]]. Dopu à una bedda carriera chì u purtò da u picculu siminariu d'[[Aiacciu]], dund'eddu fù prufissori in [[1843]], sin'à [[Bucugnà]], [[Corti]] in [[1855]], po torra [[Aiacciu]] dund'eddu esercitò intantu ch'è preti è vicariu in [[1876]]. Fù numinatu vescu di [[Corsica]] u [[21 d'aostu]] [[1877]], è tensi 'ssa funzioni sin'à a so morti. Fù numinatu dinò prelatu di u [[Papa]] [[Leone XIII]] in [[1879]].
Cunnuscendu u [[Lingua corsa|corsu]], u [[Lingua taliana|talianu]], u [[Lingua francese|francesu]] è u [[Lingua latina|latinu]], è scrivendu in ugnuna di 'ssi lingui, Monsignori Della Foata hè intrutu sopratuttu in u chjirchju u più altu di i scrittori corsi par via di i so puemi scritti in a parlata di l'Urnanu da [[1856]] à [[1877]] è arriuniti suttu à l'appillazioni di ''Poesie giocose'', pupularizati à u longu di u [[XIXimu seculu]], è publicati parechji volti à parta da [[1873]].
Paulu Matteiu di la Fuata morsi in [[Aiacciu]] u [[3 di ghjennaghju]] [[1899]].
== Bibliugrafia ==
Paulu Matteiu di la Foata scrissi in corsu, talianu, francesu è latinu:
=== In corsu ===
- ''Poesie Giocose, in lingua vernacula di a pieve d'Ornanu'' (1856-1877)<br>
- ''[[Predica di a rustaghja]]''<br>
- ''Invucazioni à a musa campagnola''<br>
- ''Marducheiu''<br>
- ''[[Preti Santu]]''<br>
- ''[[Nanna di u Bambinu]]''<br>
- ''[[U Duttori]]''<br>
- ''Discrizzioni di a pievi d'Urnanu''<br>
- ''[[A Nubiltà]]''<br>
=== In francesu ===
- ''Recherches et notes diverses sur l'histoire de l'Église en Corse'' (1895), Bastia, Stamparia è libraria Ollagnier, [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k480060s ].<br>
== Stratti ==
Eccu un strattu di ''A nanna di lu Bambinu'':
:Si spanna l'aria, lu tempu s'assirena,
:Luci la stedda, la luna hè ghjà ripiena:
:Ninna, nanna u me figliolu,
:Addurmenta ti parpena!
:Ninna nanna, biu bia!
:Lu me rè, lu me Missia.
:Tù cun trè dita susteni terra è celi
:È s'tù li chjami, sò pronti è sò fideli.
:O spiranza di la mamma.
:Dolci dolci com'è meli,
:Sapuritu com'è manna,
:Dormi, dormi è fà la nanna.
== Da vede dinò ==
* [[A so prucissioni]]
* [[A donna cumpagna di l’omu]]
== Riferimenti ==
* [http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm Rinatu Coti, Cunfarenza fatta in Azilonu u 7 aostu 1999 da cilibrà u cintinariu di a morti di Mgri Paulu Matteu di la Fuata, U Taravu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050506112038/http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm |date=2005-05-06 }}
* [https://www.youtube.com/watch?v=tBPKtc_OdzE A canzona "A rustaghja" intarpritata da Regina è Bruno]
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Di la Fuata, Paulu Matteiu]]
[[Categoria:Littiratura|Di la Fuata, Paulu Matteiu]]
[[Categoria:Biugrafia|Di la Fuata, Paulu Matteiu]]
03zb7ivy0nhnikvqka8jhswazhtx3p7
405499
405498
2026-08-17T07:27:50Z
Fausta Samaritani
15085
/* Biugrafia */
405499
wikitext
text/x-wiki
[[File:Azilone-Ampaza_Statue_Paul_de_la_Foata.JPG|thumb|A statua di Monsignori Paulu Matteu di la Fuata, in u so paesi d'Azilonu]]
==Biugrafia==
Natu in [[Azilonu]], in a [[pieve d'Urnanu]], u [[14 d'aostu]] [[1817]], '''Paulu Matteu Di A Fuata''' fù urdinatu [[preti]] in u [[1843]]. Dopu à una bedda carriera chì u purtò da u picculu siminariu d'[[Aiacciu]], dund'eddu fù prufissori in [[1843]], sin'à [[Bucugnà]], [[Corti]] in [[1855]], po torra [[Aiacciu]] dund'eddu esercitò intantu ch'è preti è vicariu in [[1876]]. Fù numinatu vescu di [[Corsica]] u [[21 d'aostu]] [[1877]], è tensi 'ssa funzioni sin'à a so morti. Fù numinatu dinò prelatu di u [[Papa]] [[Leone XIII]] in [[1879]].
Cunnuscendu u [[Lingua corsa|corsu]], u [[Lingua taliana|talianu]], u [[Lingua francese|francesu]] è u [[Lingua latina|latinu]], è scrivendu in ugnuna di 'ssi lingui, Monsignori Della Foata hè intrutu sopratuttu in u chjirchju u più altu di i scrittori corsi par via di i so puemi scritti in a parlata di l'Urnanu da [[1856]] à [[1877]] è arriuniti suttu à l'appillazioni di ''Poesie giocose'', pupularizati à u longu di u [[XIX sèculu]], è publicati parechji volti à parta da [[1873]].
Paulu Matteiu di la Fuata morsi in [[Aiacciu]] u [[3 di ghjennaghju]] [[1899]].
== Bibliugrafia ==
Paulu Matteiu di la Foata scrissi in corsu, talianu, francesu è latinu:
=== In corsu ===
- ''Poesie Giocose, in lingua vernacula di a pieve d'Ornanu'' (1856-1877)<br>
- ''[[Predica di a rustaghja]]''<br>
- ''Invucazioni à a musa campagnola''<br>
- ''Marducheiu''<br>
- ''[[Preti Santu]]''<br>
- ''[[Nanna di u Bambinu]]''<br>
- ''[[U Duttori]]''<br>
- ''Discrizzioni di a pievi d'Urnanu''<br>
- ''[[A Nubiltà]]''<br>
=== In francesu ===
- ''Recherches et notes diverses sur l'histoire de l'Église en Corse'' (1895), Bastia, Stamparia è libraria Ollagnier, [http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k480060s ].<br>
== Stratti ==
Eccu un strattu di ''A nanna di lu Bambinu'':
:Si spanna l'aria, lu tempu s'assirena,
:Luci la stedda, la luna hè ghjà ripiena:
:Ninna, nanna u me figliolu,
:Addurmenta ti parpena!
:Ninna nanna, biu bia!
:Lu me rè, lu me Missia.
:Tù cun trè dita susteni terra è celi
:È s'tù li chjami, sò pronti è sò fideli.
:O spiranza di la mamma.
:Dolci dolci com'è meli,
:Sapuritu com'è manna,
:Dormi, dormi è fà la nanna.
== Da vede dinò ==
* [[A so prucissioni]]
* [[A donna cumpagna di l’omu]]
== Riferimenti ==
* [http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm Rinatu Coti, Cunfarenza fatta in Azilonu u 7 aostu 1999 da cilibrà u cintinariu di a morti di Mgri Paulu Matteu di la Fuata, U Taravu] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20050506112038/http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm |date=2005-05-06 }}
* [https://www.youtube.com/watch?v=tBPKtc_OdzE A canzona "A rustaghja" intarpritata da Regina è Bruno]
{{Scrivanu in lingua corsa}}
[[Categoria:Scrivanu in lingua corsa|Di la Fuata, Paulu Matteiu]]
[[Categoria:Littiratura|Di la Fuata, Paulu Matteiu]]
[[Categoria:Biugrafia|Di la Fuata, Paulu Matteiu]]
9mdzoufu2vyiawbrvk8bd56uji6gb4i
24 d'aprile
0
1664
405478
391350
2026-08-16T14:21:58Z
Fausta Samaritani
15085
/* Celebrazioni */
405478
wikitext
text/x-wiki
{{Aprile}}
U '''24 d'aprile''' hè u 114<sup>u</sup> [[ghjornu]] di l'annu (u 115<sup>u</sup> sì hè bisestile) in u calendariu gregurianu. Restanu 251 ghjorni à a fine di l'annu.
== Avenimenti ==
=== In Corsica ===
== Nascite ==
== Morti ==
== Celebrazioni ==
=== Santi ===
;[[Santu Fidelu]]
Fidelu hè natu in Alemagna, in Sigmaringhen, in u [[1573]].
Dopu à avè finitu i so studii di [[Dirittu]], fece trè anni u stitutore di trè principi. Cun elli, fece u giru di l'Europa per visità chjese è musei. Dopu, si stabilì avucatu in a cità alsassiana di Colmar, ma ci era tanti furdani trà l'avucati di issa cità chì li caccionu a voglia di fà issu mistieru.
A' 35 anni, si fece frate cappuccinu. Disse: "Vogliu vultà nudu, cum'è quandu surtii da u corpu di mamma". E', oramai, campò in a [[puvertà]] è a [[penitenza]]. Si chjamava Marcu Reii, hè diventatu frate Fidelu. Era un predicadore tremendu è girava l'Alemagna suttana, a Sguizzera è l'Austria.
Era l'epica di e guerre di religione trà i Catolichi è i Prutestanti.
I Prutestanti eranu miraculi in u cantone sguizzeru di i Grisoni. Quandu i superiori u ci mandonu, disse à i cunfratelli: "Un' ci videremu più. Mureraghju pè a nostra fede". Per istrada, signava e so lettere: "Patre Fidelu, prestu manghjatu da i vermi".
Qualchì settimana dopu, predicava in u paese di Seevis, quand'ella ghjunse una armata di Grisoni prutestanti. Patre Fidelu, finì a so predica, escì di chjesa è ebbe u capu sbaffatu da una sciabulata. Era u 24 aprile 1622.
Etimolugia: da u lat. "fidelis" (sinceru). In Francia, u nome "Fidèle" era più pè i cani chè pè e persone, ma hè abbastanza cumunu in Italia, in Spagna è in l'America duv'ellu hè quellu di u capuguvernu Fidel Castro.
Casate: Fideli.
Nomi: Fidel, Fidela, Fidèle, Fidelia, Fidelin, Fideliu, Fidelius, Fidelu.[https://adecec.net/adecec/santi/04-aprile.php]
== Ligami esterni ==
* [http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm Storia di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060728213530/http://musees-de-corse.ifrance.com/storia.htm |date=2006-07-28 }}
* [http://adecec.net/almanaccu2007.pdf Almanaccu Adecec 2007] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20070212080119/http://www.adecec.net/almanaccu2007.pdf |date=2007-02-12 }}
[[Categoria:Ghjornu d'aprile| 24]]
76tq6f8y36z9osfu92huw974u79lkwo
6 di ghjugnu
0
1707
405479
398687
2026-08-16T14:24:34Z
Fausta Samaritani
15085
/* Celebrazione */
405479
wikitext
text/x-wiki
{{ghjugnu}}
U '''6 di ghjugnu''' hè u 157esimu ghjornu (u 158esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
== Morte ==
* [[1962]]: [[Yves Klein]], artistu francese
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
;[[Santu Norbertu]]
'''Norbertu''' era natu versu l'annu [[1080]], in Zanten, un paese di a Renania, vicinu à Colonia. Era un canonicu parente di l'imperatori d'Alemagna. I rivenuti ùn li mancavanu. Campava à a Corte di Arrigu IV è pigliava i so piaceri duv'ellu i truvava.
Avia 35 anni quandu, un ghjornu di tempurale, essendu à cavallu, hè tunatu, lampatu in terra, è lasciatu cum'è mortu. Rivenutu à sè, decide di fà una vita santa. Si disface di tuttu ciò ch'ellu pussede è, vestutu di pelle è scalzu, si mette à predicà a [[puvertà]] è a [[virtù]]. Dumanda à i so anziani culleghi, i canonichi, di dà l'esempiu, ma quelli l'impediscenu di sparghje e so teurie.
Allora, Norbertu và à truvà u papa Gelasiu II, chì ghjera tandu rifugiatu in Provenza è quellu li dà u permessu di predicà in tutta a Chjesa latina.
Nantu à a strada di u ritornu, scontra, in Flandria, un prete chjamatu Ugu è, tramindui, evangelizeghjanu a Belgica.
Dopu, sempre cù Ugu, chì ghjeranu diventati dui amiconi, và in Laone (in l'attuale dipartimentu di l'Aisne), chjamatu da u vescu chì vulia rifurmà u so cleru, ma ùn a ci fece. Tandu, crea una cumunità di canonichi regulari decisi à campà quandu in u cunventu, quandu fora, cum'è i preti seculari. Cusì hè nata l'abbazia di Prémontré. Era l'annu 1120. Trenta anni dopu, munasteri cum'è quellu di Prémontré ci ne era una trentina.
In u [[1126]], Norbertu hè fattu arcivescu di Magdeburgu. Hè mortu in issa cità, ottu anni dopu, u 6 ghjugnu 1134.
Norbertu avia ottenutu da l'imperatore Lottariu ch'ellu scacci da Roma l'antipapa Anacletu è ci porti à Nucenziu II.
Hè statu canunizatu in u 1582.
Etimolugia: da u germanicu "nord" (Nordu) è "bert" (spampillulente).
Paesi è cità: Magdeburgu, Anversa, Praga.
Nomi: Norberis, Norbert, Norberta, Norberte, Norberto, Norbertu, Norbertus, Nordbert.
Litteratura: Ida Düringsfeld: "Norbert Dujardin" ([[1861]]).[https://adecec.net/adecec/santi/06-ghjugnu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:ghjugnu]]
t2ov25tknb0g78rz7yrgt20zahetgmd
26 di lugliu
0
1757
405480
398314
2026-08-16T14:29:54Z
Fausta Samaritani
15085
/* Celebrazione */
405480
wikitext
text/x-wiki
{{lugliu}}
U '''26 di lugliu''' hè u 207esimu ghjornu (u 208esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
- [[1893]] - [[George Grosz]], pittore tedescu<br>
- [[1955]] - [[Asif Ali Zardari]], ex presidente di u Pakistan ([[2008]]-[[2013]]).<br>
- [[1966]] - [[Anna Rita Del Piano]], attrice e regista taliana.<br>
- [[1981]] - [[Anna Bell Peaks]], attrice pornugrafica statunitense.<br>
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
=== I Santi ===
I Santissimi '''Anna''' è '''Ghjuvacchinu'''.
'''Anna''' è '''Ghjuvacchinu''' eranu i genitori di Maria Vergine. I quattru [[Vangelli]] ricunnusciuti da a Chjesa catolica ùn ne parlanu, ùn i citanu mancu. L'altri dicenu ch'elli facianu una vita santa, ch'elli avianu grosse bande di animali, è micca figlioli.
Di ùn avè figlioli, era mal vista da i Ghjudei è, à u tempiu, à Ghjuvacchinu accadia ch'elli li ricusinu l'offerte. Dopu à vinti anni di prighere, Anna hà parturitu di Maria.
I Cristiani d'Oriente anu principiatu à interessassi à u babbone è à a mammone di Ghjesù à u [[V sèculu]]. In Occidente, Anna principionu à festighjalla à l'epica di e Cruciate ma i papa ùn sò micca sempre stati d'accunsentu per metteli nantu à u calindariu.
Ghjuliu Secondu, in u 1510, fissa a festa à u 26 lugliu.
Piu V ([[1566]]-[[1572]]) a supprime.
Gregoriu XV ([[1621]]-[[1623]]) ne face un ghjornu festivu.
Leone XIII ([[1878]]-[[1903]]) a riduce à un ritu di seconda classa.
Paulu VI ([[1963]]-[[1978]]) decide chì San Ghjuvacchinu serà festighjatu attempu à [[Santa Anna]], allora chì, assai nanzu, era onuratu u [[20 di marzu]] in Roma, u 22 in Polonia, u 28 lugliu in Parigi, u 9 sittembre in Grecia è Milanu, u 9 dicembre in Magonza, è, dopu, Clemente XII ([[1730]]-[[1740]]) avia messu a so festa in l'uttava di Maria Assunta.
Anna.
Etimolugia: da l'ebreu "hannah" (piena di grazia).
Nomi: Anaïs, Anita, Anke, Anna, Annaik, Annchen, Anne, Annequin, Annet, Annetta, Annette, Annick, Annie, Anouchka, Anouck, Antje, Hannah, Nancy, Nanette, Nannetta, Ninette, Ninon.
In u 1981, in Corsica, Anna venia à u quintu rangu di i nomi feminili dopu à Maria, Ghjuvanna, Francesca è Antunietta. Era quellu di 20 donne nantu à 1000.
Paesi è cità: San Fiurenzu. In Corsica, chjese dedicate à Anna è Ghjuvacchinu ùn ci ne hè, dunque u cultu deve esse statu intruduttu tardi.
Prutezzione: Anna hè a santa patrona di e donne in partu, di e mamme è di e veduve, di quelli chì facenu o vendenu panni, spazzule, di quelli chì travaglianu u legnu. A preganu per esse franchi di a [[puvertà]] è, cum'è [[Sant'Antone di Paduva]], pè a cerca di oggetti persi.
Ghjuvacchinu.
Etimolugia: da l'ebreu "Yehoyagim" (Iavè innalza).
Casate: Giovacchini.
Nomi: Achim, Chim, Ghjuvacchina, Ghjuvacchinu, Giacchino, Gioacchina, Gioacchino, Joachim, Joakima, Joaquin, Joaquina, Jochem, Jochen, Jochim, Juchem.[https://adecec.net/adecec/santi/07-lugliu.php]
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Lugliu]]
[[Categoria:Luddu]]
14z1ghb293e8uxjfqprhkms0exwi8ta
24 di settembre
0
1817
405477
391576
2026-08-16T14:20:03Z
Fausta Samaritani
15085
/* Feste */
405477
wikitext
text/x-wiki
{{settembre}}
U '''24 di settembre''' hè u 267esimu ghjornu (u 268esimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
== Evenimenti ==
== Nascite ==
- [[1984]] - [[Dharius]] (Alan Alejandro Maldonado Tamez) rapper messicanu.<br>
== Morte ==
== Celebrazione ==
=== Feste ===
:[[A Madonna di a Mercè]]
I Spagnoli si sò battuti più di 400 anni, da u [[1085]] à u [[1492]], per scaccià i Mauri. In issa guerra, i Cristiani fatti prigiuneri, o si facianu Musulmani, è ghjeranu ben trattati, o eranu venduti à l'Arabi di l'Africa. Per rivede a so patria è i soi, i schjavi, o i so parenti, devianu pagà un riscattu è micca tutti a pudianu fà.
Un ghjornu, a Madonna apparisce à Petru di Nola è li dice: "Bisogna à succorre issi disgraziati. Eiu ti aghjuteraghju". E' cusì hè nata a Cungregazione di a Mercè, o di a Redenzione, o di u Riscattu di i Schjavi. A' i trè voti abituali: [[ubedienza]], [[puvertà]] è [[castità]], i frati di a Mercè ne aghjunghjianu un altru: quellu di barattassi cù i prigiuneri s'ella ùn ci era manera di fà altrimente.
A festa di a Madonna di a Mercè hè stata istituita in u [[1218]] per ringrazià a [[Vergine Maria]] di avè resu a libertà à i schjavi. U papa [[Nucenziu XII]] ([[1691]]-[[1700]]) hà stesu issa celebrazione à tutta a Cristianità per ramintà chì a Madonna hè a mamma di tutti è ch'ella pò liberacci da e catene chè no avimu addossu.
=== I Santi ===
== In Corsica ==
== Ligami ==
* [http://adecec.net/almanaccu2006.pdf {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20060422085036/http://adecec.net/almanaccu2006.pdf |date=2006-04-22 }} L'almanaccu 2006 di l'[[Adecec]]]
{{mesi}}
[[Categoria:Ghjornu di l'annu]]
[[Categoria:Settembre]]
[[Categoria:Sittembri]]
fd9t7u6ftymntx0nuuxll7x972o3why
Religione
0
2408
405490
12787
2026-08-16T16:04:14Z
Articulivitali
28749
Rimosso il reindirizzamento a [[Riligioni]]
405490
wikitext
text/x-wiki
A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru.
U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a storia di e religione, l'antropolugia culturale è a sociolugia, è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu.
À u cuntrariu, l'ateismu hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità.
== Etimolugia ==
U termine "religione" deriva da u latinu ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. Cicerone a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. Lattanziu, invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'omu è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a teolugia cristiana.
== Occidente ==
=== Antichità ===
In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera.
In a Roma antica, a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u Cristianesimu o u Manicheismu, eranu pruibite.
=== Occidente cristianu ===
E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u IV seculu, u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza.
In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u XVI seculu purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a civiltà, è à parte si da u XVII seculu, parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa.
=== Occidente mudernu è cuntimpuraniu ===
A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù David Hume, a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu.
== Culture non occidentali ==
In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata".
== Descrizzione ==
A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura.
L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu.
== Termini classificatori ==
* '''Animismu''': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.
* '''Ateismu''': ricusu di l'esistenza di divinità.
* '''Deismu''': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.
* '''Enoteismu''': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.
* '''Monoteismu''': credenza in un solu Diu.
* '''Panteismu''': credenza chì tuttu hè Diu.
* '''Politeismu''': credenza in parechje divinità.
== Religione cù u più numeru di fideli ==
E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'Islamu, l'Induismu è u Buddhismu.
==Note==
<references/>
42dbv2207gjkvsmyxek82cuek30pizv
405491
405490
2026-08-16T16:04:34Z
Articulivitali
28749
/* Termini classificatori */
405491
wikitext
text/x-wiki
A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru.
U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a storia di e religione, l'antropolugia culturale è a sociolugia, è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu.
À u cuntrariu, l'ateismu hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità.
== Etimolugia ==
U termine "religione" deriva da u latinu ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. Cicerone a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. Lattanziu, invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'omu è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a teolugia cristiana.
== Occidente ==
=== Antichità ===
In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera.
In a Roma antica, a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u Cristianesimu o u Manicheismu, eranu pruibite.
=== Occidente cristianu ===
E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u IV seculu, u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza.
In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u XVI seculu purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a civiltà, è à parte si da u XVII seculu, parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa.
=== Occidente mudernu è cuntimpuraniu ===
A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù David Hume, a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu.
== Culture non occidentali ==
In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata".
== Descrizzione ==
A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura.
L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu.
== Termini classificatori ==
* ''Animismu'': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.
* ''Ateismu'': ricusu di l'esistenza di divinità.
* ''Deismu'': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.
* ''Enoteismu'': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.
* ''Monoteismu'': credenza in un solu Diu.
* ''Panteismu'': credenza chì tuttu hè Diu.
* ''Politeismu'': credenza in parechje divinità.
== Religione cù u più numeru di fideli ==
E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'Islamu, l'Induismu è u Buddhismu.
==Note==
<references/>
gz4fbr1na3mhvzgh34q8n5zr2j9ajhw
405493
405491
2026-08-16T20:50:28Z
Fausta Samaritani
15085
fix, link, categorie, file
405493
wikitext
text/x-wiki
A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru.
[[File:14 Religions.jpg|thumb|200 px|right|Simboli di religioni]]
U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a [[storia]] di e religione, l'[[antropolugia culturale]] è a [[sociolugia]], è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu.
À u cuntrariu, l'[[ateismu]] hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità.
== Etimolugia ==
U termine "religione" deriva da u [[Lingua latina|latinu]] ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. [[Cicerone]] a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. [[Lattanziu]], invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'[[Homo sapiens|omu]] è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a [[teolugia]] cristiana.
== Occidente ==
=== Antichità ===
In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera.
In a Roma antica, a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani antichi accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u [[Cristianesimu]] o u [[Manicheismu]], eranu pruibite.
=== Occidente cristianu ===
E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u [[IV sèculu]], u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza.
In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u [[XVI sèculu]] purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a [[civiltà]], è à parte si da u [[XVII sèculu]], parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa.
=== Occidente mudernu è cuntimpuraniu ===
A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù [[David Hume]], a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu.
== Culture non occidentali ==
In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata".
== Descrizzione ==
A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura.
L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu.
== Termini classificatori ==
- ''Animismu'': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.<br>
- ''Ateismu'': ricusu di l'esistenza di divinità.<br>
- ''Deismu'': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.<br>
- ''Enoteismu'': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.<br>
- ''Monoteismu'': credenza in un solu [[Diu]].<br>
- ''Panteismu'': credenza chì tuttu hè Diu.<br>
- ''Politeismu'': credenza in parechje divinità.<br>
== Religione cù u più numeru di fideli ==
E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'[[Islamu]], l'[[Induismu]] è u [[Buddhismu]].
==Note==
<references/>
[[Categoria:Religione]]
[[Categoria:Società]]
[[Categoria:Filosofia]]
7g7ivv0ulzlugz6m43evrazzzj350py
405494
405493
2026-08-16T20:56:45Z
Fausta Samaritani
15085
file
405494
wikitext
text/x-wiki
A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru.
[[File:Religionsmajoritaries.png|thumb|600px|riht|Religioni]]
[[File:14 Religions.jpg|thumb|200 px|right|Simboli di religioni]]
U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a [[storia]] di e religione, l'[[antropolugia culturale]] è a [[sociolugia]], è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu.
À u cuntrariu, l'[[ateismu]] hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità.
== Etimolugia ==
U termine "religione" deriva da u [[Lingua latina|latinu]] ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. [[Cicerone]] a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. [[Lattanziu]], invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'[[Homo sapiens|omu]] è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a [[teolugia]] cristiana.
== Occidente ==
=== Antichità ===
In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera.
In a Roma antica, a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani antichi accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u [[Cristianesimu]] o u [[Manicheismu]], eranu pruibite.
=== Occidente cristianu ===
E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u [[IV sèculu]], u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza.
In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u [[XVI sèculu]] purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a [[civiltà]], è à parte si da u [[XVII sèculu]], parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa.
=== Occidente mudernu è cuntimpuraniu ===
A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù [[David Hume]], a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu.
== Culture non occidentali ==
In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata".
== Descrizzione ==
A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura.
L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu.
== Termini classificatori ==
- ''Animismu'': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.<br>
- ''Ateismu'': ricusu di l'esistenza di divinità.<br>
- ''Deismu'': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.<br>
- ''Enoteismu'': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.<br>
- ''Monoteismu'': credenza in un solu [[Diu]].<br>
- ''Panteismu'': credenza chì tuttu hè Diu.<br>
- ''Politeismu'': credenza in parechje divinità.<br>
== Religione cù u più numeru di fideli ==
E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'[[Islamu]], l'[[Induismu]] è u [[Buddhismu]].
==Note==
<references/>
[[Categoria:Religione]]
[[Categoria:Società]]
[[Categoria:Filosofia]]
ciolhqcqp76xz1ur2o4uffyvzlq4ijz
405495
405494
2026-08-16T20:58:03Z
Fausta Samaritani
15085
categuria
405495
wikitext
text/x-wiki
A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru.
[[File:Religionsmajoritaries.png|thumb|600px|riht|Religioni]]
[[File:14 Religions.jpg|thumb|200 px|right|Simboli di religioni]]
U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a [[storia]] di e religione, l'[[antropolugia culturale]] è a [[sociolugia]], è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu.
À u cuntrariu, l'[[ateismu]] hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità.
== Etimolugia ==
U termine "religione" deriva da u [[Lingua latina|latinu]] ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. [[Cicerone]] a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. [[Lattanziu]], invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'[[Homo sapiens|omu]] è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a [[teolugia]] cristiana.
== Occidente ==
=== Antichità ===
In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera.
In a Roma antica, a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani antichi accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u [[Cristianesimu]] o u [[Manicheismu]], eranu pruibite.
=== Occidente cristianu ===
E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u [[IV sèculu]], u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza.
In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u [[XVI sèculu]] purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a [[civiltà]], è à parte si da u [[XVII sèculu]], parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa.
=== Occidente mudernu è cuntimpuraniu ===
A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù [[David Hume]], a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu.
== Culture non occidentali ==
In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata".
== Descrizzione ==
A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura.
L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu.
== Termini classificatori ==
- ''Animismu'': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.<br>
- ''Ateismu'': ricusu di l'esistenza di divinità.<br>
- ''Deismu'': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.<br>
- ''Enoteismu'': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.<br>
- ''Monoteismu'': credenza in un solu [[Diu]].<br>
- ''Panteismu'': credenza chì tuttu hè Diu.<br>
- ''Politeismu'': credenza in parechje divinità.<br>
== Religione cù u più numeru di fideli ==
E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'[[Islamu]], l'[[Induismu]] è u [[Buddhismu]].
==Note==
<references/>
[[Categoria:Religione]]
[[Categoria:Società]]
[[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]]
lzqtzplvegsfxi8zdcglb1rzc2v6nzg
405496
405495
2026-08-16T21:06:37Z
Fausta Samaritani
15085
/* Antichità */
405496
wikitext
text/x-wiki
A '''religione''' hè un sistemu cumplessu di credenze è riti, persunali o cumunitarii, diretti à u cultu di una divinità o, più in generale, à a sperienza di u sacru.
[[File:Religionsmajoritaries.png|thumb|600px|riht|Religioni]]
[[File:14 Religions.jpg|thumb|200 px|right|Simboli di religioni]]
U studiu di e religione hè statu affruntatu da duie perspettive principale: in modu scentificu, per mezu di a [[storia]] di e religione, l'[[antropolugia culturale]] è a [[sociolugia]], è in modu storicu, ricustruiscendu u so sviluppu in u tempu.
À u cuntrariu, l'[[ateismu]] hè l'atteghjamentu chì rifiuta l'esistenza di e divinità.
== Etimolugia ==
U termine "religione" deriva da u [[Lingua latina|latinu]] ''religio'', chì a so etimulugia ùn hè micca tuttu à fattu chjara. [[Cicerone]] a face derivà da u verbu ''relegere'' (ripercorre, rileghje), intendendu una cunsiderazione diligente di u cultu di i dei. [[Lattanziu]], invece, a face derivà da ''religare'' (legà), cum'è legame trà l'[[Homo sapiens|omu]] è a divinità. L'interpretazione di Lattanziu hè stata dopu ripresa da a [[teolugia]] cristiana.
== Occidente ==
=== Antichità ===
In Grecia antica, u terminu per "religione" era θρησκεία (''thrēskeia''), chì indicava a manera furmale di celebrà u cultu di i dei. U scopu era di mantene a cuncordia cù i dei, è a so trascuranza purtava a so colera.
In a [[Roma antica]], a ''religio'' era a cura di u ritu versu i dei. I Rumani antichi accuglianu i riti chì ùn cuntrastavanu micca cù u ''mos maiorum'' (l'usu di l'antenati). E religione chì u cuntrastavanu, cum'è u [[Cristianesimu]] o u [[Manicheismu]], eranu pruibite.
=== Occidente cristianu ===
E prime cumunità cristiane ùn adupravanu micca u terminu ''religio''. À parte si da u [[IV sèculu]], u Cristianesimu aduttò stu termine in l'accezzione di Lattanziu, cunsiderendu a so "religione" cum'è l'unica via di salvezza.
In l'Occidente medievale, a "religione" diventa sinonimu di "civiltà". E Guerre di religione di u [[XVI sèculu]] purtonu à abbandunà l'idea chì a religione fussi soprappunibile à a [[civiltà]], è à parte si da u [[XVII sèculu]], parechji intellettuali francesi cumincianu à criticà a religione stessa.
=== Occidente mudernu è cuntimpuraniu ===
A Mudernità attribuisce un valore supremu à a raziunalità, sottumettendu ancu a religione à u so esame. Autori cum'è Leibniz o Malebranche esaltanu i valori religiosi dopu l'analisi raziunale, mentre altri, cum'è Locke o Rousseau, adupranu a "raghjone" per sbarrazzà a religione di i cuntenuti micca ghjustificabili. Cù [[David Hume]], a religione hè cunsiderata un fenomenu irraziunale, natu da i timori umani. Queste critiche purtonu à l'affirmazione di l'ateismu.
== Culture non occidentali ==
In e culture non occidentale, u termine "religione" hè traduttu cù termini di diversa etimulugia. In ebraicu, ''dath'' significa "leghje" o "decretu". In arabu, ''dīn'' hè u termine per religione. In hindī, si usa ''Dharma'', un cuncettu più largu chì quellu di "religione" occidentale, chì indicheghja u "fundamentu di a realità" o a "verità". In chinese, "religione" si dice ''zōngjiào'' (宗教), chì significheghja "insegnamentu di una tradizione acclamata".
== Descrizzione ==
A nuzione di "religione" hè problematica è dibattuta. Da un puntu di vista fenomenologicu, hè ligata à a nuzione di "sacru", cum'è sperienza di un "tutalmente altru". Da un puntu di vista storicu, a so definizione hè operativa è micca reale, è dipende da u cuntestu storicu è culturale. L'antropologia a cunsidereghja una forma specifica di cultura.
L'analisi filosofica hà pruvatu à spiegà a natura di a religione: per Feuerbach hè una pruiezione di l'essenza umana; per Marx hè "l'opiu di i populi"; per Weber hè una forza capace di purtà à enormi trasfurmazione suciale, cum'è l'emergere di u capitalisimu.
== Termini classificatori ==
- ''Animismu'': credenza in l'anima o forza vitale in l'ogetti, introduttu da Tylor.<br>
- ''Ateismu'': ricusu di l'esistenza di divinità.<br>
- ''Deismu'': credenza in un Diu creatore ma senza rivulazione.<br>
- ''Enoteismu'': cultu di una divinità principale senza negà l'esistenza di l'altri.<br>
- ''Monoteismu'': credenza in un solu [[Diu]].<br>
- ''Panteismu'': credenza chì tuttu hè Diu.<br>
- ''Politeismu'': credenza in parechje divinità.<br>
== Religione cù u più numeru di fideli ==
E principali religione per numeru di fedeli sò u Cristianesimu, l'[[Islamu]], l'[[Induismu]] è u [[Buddhismu]].
==Note==
<references/>
[[Categoria:Religione]]
[[Categoria:Società]]
[[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]]
1ski65bc8dq75yc0wx7u0qv8vajgisi
Aiacciu
0
2597
405484
404270
2026-08-16T14:48:09Z
Fausta Samaritani
15085
/* Da veda dinò */ link
405484
wikitext
text/x-wiki
{{cumuna|cumuna=Aiacciu
| statu=[[Francia]]
| rigioni=[[Corsica]]
| dipartimentu=[[Pumonte]]
| circundariu=
| cantonu=
| insee=[[2A004]]
| cp=[[20000]]
| merri=Larenzu Marcangelli
| intercomm= [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_d%27agglom%C3%A9ration_du_Pays_Ajaccien Comunità di Agglumerazione di u Paese Aiaccinu]| longitudina=8.73694
| latitudina=41.92667
| alt=38
| superficia=8203
| pop=68 462 (2015)
| dinsità=835
}}
'''Aiacciu''' (ò '''Aghjacciu''' in [[dialettu aghjaccinu]]; [[Liguria|Ajaccio]] in [[Liguria|ligure ghjinuvese]]) hè una [[cumuna]] di u [[dipartimentu]] di a [[Corsica]] suttana. A ''cità di u curallu'' hè u capilocu amministrativu di a Corsica sana, è ancu di a Corsica suttana. Ci sò 52 880 abitanti (1999) ingrentu à a cità stessa, ma si sò sviluppati dinò i cumuni in lu circondu : [[Afà]], [[Alata]], [[Bastilicaccia]], [[Appiettu]] par u più. D'altrondi hè addunita Aghjacciu cù parechji artri cumuni di u rughjun par fundà a [http://fr.wikipedia.org/wiki/Communaut%C3%A9_d%27agglom%C3%A9ration_du_Pays_Ajaccien "CAPA"] (Cumunità d'Agglumerazziun di u Paese Aiaccinu). Si faci chì circa 65 000 parsoni si ne stanu in lu rughjun, è cusì hè u rughjun più pupulatu di [[Corsica]] cù quellu di [[Bastia]].
Si ci trova a "[[Cullittività Tarrituriale di Corsica|Cullittività Tarrituriali di Corsica]]" ([[CTC]]), induv'elli seghjanu l'[[pulitica|aletti tarrituriali]].
[[File:Porto Ajacio.JPG|thumbnail|350 px|none|Aiacciu, u portu]]
[[File:Ajaccio Panorama Copie.jpg|thumbnail|350 px|none|Vista aerea d'Aiacciu]]
== Giugrafia ==
== Storia ==
U sò nomi veni dà u gregu "Agation" (bonu portu) pà a favurevuri pusizziun geugrafica. Effittivaméinti u logu duva sorghji a cità fubbi sceltu dà quarchi culuni greghi fucesi. Succissivaméinti, sottu l'uccupazziun rumana pigliò u nomi di "Adiacium" è pò "Ajax". Cunchista prima da i Vandali, è pò dà i Longobardi, intornu à l'annu milli hè stata uccupata dà i pisani è dopu passò à i ghjinuvesi (sottu l'aùturità di u Bancu di San Ghjorghju), chì in 1492 custrusini una citatella furtificata, cuncepita dà l'architettu milanesi Cristoforo de Gandino, è a pupuloni di centu famighji di a Lunigiana, trà elli i [[Bonaparte]], chì ghjunsini à Aghjacciu in 1510. Dopu si ingrandì artantu grazia à l'afflussu di abitanti pruvinenti da i zoni interni di l'isura.
Fubbi uccupata una prima vorta dà i francesi da 1553 à 1559 è ristituita à i ghjinuvesi ancu a paci di Cateu-Cambrésis. In u settesimu securu diventò un bastiuni di l'indipindintisti di Pasquale Paoli, mà in 1768 fubbi uccupata dà i francesi dopu à u trattatu di Versailles. In 1769 nascì u so cittatinu più illustru: [[Nabulionu]] Bonaparte. Dà 1793 à 1796 fubbi parti di u regnu anglo-corsu di [[Pasquale Paoli]], pà vurtà definittivaméinti à a Francia in 1796.
== Monumenti ==
* a [[Catedrale Santa-Maria-Assunta|Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta]] (1582-1893 - Giacomo Della Porta).
[[File:Ajaccio_cathedrale_barque.jpg|thumbnail|left|a Ghjisgia Maestra Santa-Maria-Assunta.|335px]]
[[File:Ajaccio La Parata JPG1.jpg|thumbnail|375 px|none|A [[Torra di a Parata]] è l'[[Isuli Sanguinari]]]]
* a [[Citatella d'Aiacciu]]
* u [[Museu Fesch]]
* a [[Torra di a Parata]]
== Merri ==
U merri attuali ghjè Larenzu Marcangeli.
== [[Dialettu aghjaccinu|Lingua Aghjaccina]] ==
A lingua d'Aiacciu hè u [[lingua corsa|corsu]] di tipu [[corsu pumuntincu|pumuntincu]] : [[Dialettu aghjaccinu|a parlata aghjaccina]].
===Tuponimi===
{{Div col|cols=3}}
- '' A Cunfina ''<br>
- '' Alzo di Leva ''<br>
- '' A Madonuccia ''<br>
- '' A Parata ''<br>
- '' A Piazzetta ''<br>
- '' Arzuta ''<br>
- '' Asprettu ''<br>
- '' A Spusata ''<br>
- '' Barbicaghja ''<br>
- '' Budiccioni ''<br>
- '' Campu di l'oru ''<br>
- '' Castellucciu ''<br>
- '' Canicciu ''<br>
- '' Forcone ''<br>
- '' I Milelli ''<br>
- '' I Salini ''<br>
- '' I Sanguinari ''<br>
- '' Lurettu ''<br>
- '' Marinella ''<br>
- '' Padula ''<br>
- '' Pasci Pecura ''<br>
- '' Pietralba ''<br>
- '' Ricantu ''<br>
- '' San' Ghjaseppu ''<br>
- '' San' Ghjuvà ''<br>
- '' [[Santa Lucia]] ''<br>
- '' Sant'Antone ''<br>
- '' Scudu ''<br>
- '' Suartellu ''<br>
- '' Timizzolu ''<br>
- '' U Borgu ''<br>
- '' U Carrughju Drittu ''<br>
- '' U Casone ''<br>
- '' U Finusellu ''<br>
- '' U Salariu ''<br>
- '' U Vazziu ''<br>
- '' U Vittulu ''<br>
- '' Vignola ''<br>
{{div col end}}
===Sprissioni===
{{Div col|cols=2}}
- '''ùn hè nè [[pesciu]] nè margaghjò'''<br>
- '''essa un veru groncu'''<br>
- '''dormi [[ganciu]] chì [[patella]] veghja'''<br>
- '''[[Baccalà]] per [[Corsica]]!'''<br>
- '''ti chjamani "morue" ma sè sempri baccalà'''<br>
- '''laca corra u [[pesciu]]'''<br>
- '''pari un popu cuntrariatu'''<br>
- '''Cristu l'hà cacciatu a [[mani]] da capu'''<br>
- '''hè quant'è à dì "o [[Diu|Signori]], pareti mi issi [[vacchi]]"'''<br>
- '''s'attacca à Cristu annantu à a [[croci]]'''<br>
- '''pighjà à [[Cristu]] per a [[barba]]'''<br>
- '''dì li tutti i grazii di Diu'''<br>
- '''spigni [[candelu]], chì a prucissiò hè longa'''<br>
- '''si cunsuma com'è un candelu'''<br>
- '''dopu mortu, cumunicò'''<br>
- '''mittaraghju u crespu à u catucciu'''<br>
- '''da tempu ch'una [[mosca]] si rorghi un [[chjodu]]'''<br>
- '''spela [[pidochju]]'''<br>
- '''hè una picciulata'''<br>
- '''polza a [[pulgia]] per pighjà li u [[sangui]]'''<br>
- '''hà bisognu di un ziu preti'''<br>
- '''u [[Cristianesimu|preti]] dici "fati com'è dicu, è micca com'è [[focu]]"'''<br>
- '''a [[volpi]], chì si cunfessava, dissi: "feti prestu o missè, chì sentu belà"'''<br>
- '''essa techju com'è un [[porcu]]'''<br>
- '''ci capisci quant'è i porchi in a [[musica]]'''<br>
- '''li va com'è a [[sella]] à u porcu'''<br>
- '''avvigna quant'è i porchi magri'''<br>
- '''hè natu incù i sanni'''<br>
- '''ùn senti nè à mi nè à ti, nè à u [[porcu]] futtutu'''<br>
- '''u [[boiu]] chjama l'[[asinu]] curnutu'''<br>
- '''hà incettatu [[vacca]] è vitellu'''<br>
- '''comu vanu i to [[boiu|boii]] o Pà? - Un ùn pò e l'altru la sà'''<br>
- '''metta u carrulu avanti i boii'''<br>
- '''a raghjò hè a toia, ma a capra hè a meia'''<br>
- '''cunnoscu i mè [[pecura|pecuri]] à l'andatura'''<br>
- '''pari un [[beccu]] siranti'''<br>
- '''hè com'è a [[capra]] à a frasca'''<br>
- '''hè un [[Culombu (cantu)|culombu]] mutu'''<br>
- '''avè un [[ciarbellu]] di [[cardalina]]'''<br>
- '''com'è ha fattu a cardalina, pò fà u tuturù'''<br>
- '''allevà u [[corbu]] da caccià ti l'[[ochju|ochji]]'''<br>
- '''hè [[famiglia|fighjolu]] di a [[gallina]] [[biancu|bianca]]'''<br>
- '''hè pienu com'è l'[[ovu]]'''<br>
- '''cerca u [[pelu]] ind'è l'ovu'''<br>
- '''pari una mula insummata'''<br>
- '''basta à un perda a [[strada]]'''<br>
- '''corri dui [[Cavaddu|cavaddi]] in un [[tempu]]'''<br>
- '''tena u cavallu à à [[stalla]]'''<br>
- '''ghjucà un pezzu di cavallu mortu'''<br>
- '''[[razza]] nobili è [[sterpa]] [[ghjacaru|ghjacarina]]'''<br>
- '''pari un [[ghjattu]] scurticatu'''<br>
- '''avè a [[scianza]] com'è i [[ghjacari]] in [[ghjesa]]'''<br>
- '''chè ti fissi prò com'è a [[pulenta]] à i ghjatti'''<br>
- '''una ghjatta tupaghja'''<br>
- '''[[culori]] di cani chì scappa'''<br>
- '''[[cani]] è [[cagnoli]]'''<br>
- '''mancu l'[[acqua|aqua]] di u [[mari]], un u lava'''<br>
- '''[[acqua|aqua]] in [[bocca]] è [[sanguetti]] à i [[pedi]]'''<br>
- '''aqua [[puttana]]'''<br>
- '''adoranu i santi chì lucinu'''<br>
- '''un mi voli micca tumbà à [[Natali]]'''<br>
- '''vera à San Roccu ind'è u stagnalò'''<br>
- '''biatu à chì ti veri è santu à chì ti tocca!'''<br>
- '''vò amparà l'[[ave maria]] à u [[vescu]]'''<br>
- '''à prigà si va in ghjesa'''<br>
- '''ci vò à prigà si la bona'''<br>
- '''ha duratu da Natali à Santu Stefanu'''<br>
- '''mangna [[patrenostru]] è caca diavuli'''<br>
- '''t'ha u [[pelu]] ind'u [[cori]]'''<br>
- '''essa a mezu à [[forbici]] è [[rasoghju]]'''<br>
- '''fà u tontu par un pagà a [[gamella]]'''<br>
- '''fà i [[matematica|conti]] senza l'ostariariu'''<br>
- '''u [[travaghju]] di Marì Brennu. Ciarri! Ciarri! ... Eppo buleghja'''<br>
- '''l'[[arti]] di Michelassu: mangna è bii è va à spassu'''<br>
- '''avè i mani tavunati'''<br>
- '''uniti com'è i diti di a [[mani]]'''<br>
- '''pichju cherchju parchè a [[botta]] rispondi'''<br>
- '''dà un colpu à a botta è l'altru à u chjerchju'''<br>
- '''ghjetta i [[butteghji]] è coghji i tappi'''<br>
- '''voli a botta piena è a [[moglia]] briaca'''<br>
- '''u [[bacinu]] hè colmu'''<br>
- '''t'hà assai [[pampana]] è micca [[uva]]'''<br>
- '''[[vesta]] da [[capu]] à [[pedi]]'''<br>
- '''mi s'arrizzani i [[capelli]]'''<br>
- '''avè a [[barretta]] in traversu'''<br>
- '''essa di capu ind'a [[nassa]]'''<br>
- '''t'ha u capellu più maiò ca u capu'''<br>
- '''essa di capu è di [[cora]]'''<br>
- '''t'ha a [[frebba]] mangnarina'''<br>
- '''a mangnatu u dolci, ùn n'ha ca da cacà l'amaru'''<br>
- '''mangnà si [[fruttu]], fondu è caviali'''<br>
- '''sò chjachjari di dopu [[cena]]'''<br>
- '''trà paghja è [[fenu]], u [[corpu]] hè pienu'''<br>
- '''hè meghju à [[vesta]] lu ca à mantena lu'''<br>
- '''parla com'è un [[libru]] apartu'''<br>
- '''in brama di [[fichi]] si magna turzò'''<br>
- '''ha [[pani]] è cumani è un sà magnà'''<br>
- '''quissu un hè [[farina]] da fà [[ostia]]'''<br>
- '''astutu ind'u brennu è scemu ind'a farina'''<br>
- '''avè u pani in [[tola]]'''<br>
- '''mangna più cumpani ca pani'''<br>
- '''largu ind'u brennu è strettu ind'a farina'''<br>
- '''hè una vera consula'''<br>
- '''un si sà da corra à andà pianu'''<br>
- '''va à fà ti trè [[salti]] à a [[mare|marina]] di Gigi'''<br>
- '''un si sà s'ellu colla o s'ellu fala'''<br>
- '''saltà da u [[peru]] à a fica'''<br>
- '''com'è va a [[barca]], va Bacchichja'''<br>
- '''un si sa s'ellu passa o s'ellu veni'''<br>
- '''si puraria truvà incù dui [[pedi]] ind'un [[scarpu]]'''<br>
- '''[[ventu]] in [[puppa]]'''<br>
- '''metta [[focu]] in [[arba]] [[verdi]]'''<br>
- '''balla ind'a zighja calda'''<br>
- '''sò quant'è a [[ghjustizia]] [[Sardegna|sarda]]'''<br>
- '''sticchitu com'è a [[ghjustizia]]'''<br>
- '''un [[pesu]] è dui misuri'''<br>
- '''và à bia o troghju'''<br>
- '''dà un colpu à a [[zucca]]'''<br>
- '''t'ha una [[scimia]]'''<br>
- '''una zucca biitoghja'''<br>
- '''Chè tù bii tù a Burgogna!'''<br>
- '''dinò un [[bollu]] eppo hè cottu'''<br>
- '''fà la trè [[libri]] ancù u saccu'''<br>
- '''s'hè fattu un [[saccu]] di [[famiglia|nori]]'''<br>
- '''metta a so [[camisgia]] in [[collu]] à l'altri'''<br>
- '''s'hè missu ind'i belli [[panni]]'''<br>
- '''avè i scarpi strinti'''<br>
- '''vultà a [[vesta]]'''<br>
- '''ci hè da fà un [[ghjileccu]] à un [[paisanu]]'''<br>
- '''senti nascia l'[[arba]]'''<br>
- '''spazzà davanti a so [[porta]]'''<br>
- '''casa fatta è [[maestru]] fora'''<br>
- '''focu spintu è catena ghjilata'''<br>
- '''ha fattu a [[casa]] peghju ch'un [[fornu]]'''<br>
- '''sò [[dui]] pa u paghju'''<br>
- '''pari una [[ghjatta]] inguantata'''<br>
- '''a mera è u [[cuparchju]]'''<br>
- '''hè un ciavellu, chì ci vò ch'ellu sbotti'''<br>
- '''u [[spechju]] di a conca [[gialla]]'''<br>
- '''hè [[culu]] bassu com'è a [[ghjallina]]'''<br>
- '''essa buttaragata'''<br>
- '''pighja ti issa facciata'''<br>
- '''dicciu à a mè [[fighja]], ch'intendi a mè [[nora]]'''<br>
- '''un fà micca u [[venachesu]]'''<br>
- '''ci hè da pighjà si i paesi'''<br>
- '''l'astutu di [[Quenza]]'''<br>
- '''pità più altu ca u culu'''<br>
- '''indù ellu casca si lascia u [[pantalò]]'''<br>
- '''essa porgu'''<br>
- '''quandu ha vistu i cughjoni ha dettu hè masciu'''<br>
- '''ha cacatu in barracca'''<br>
- '''ha cacatu ind'u spazzatu'''<br>
- '''merda o [[barretta]] [[rossu|rossa]]'''<br>
- '''ha fattu com'è u buvonu: è boga è boga! E ha finitu ind'a [merda]]'''<br>
- '''cortu è mal' taghjatu'''<br>
- '''và à fà ti caccià l'[[ochju|ochji]]'''<br>
- '''amà com'è u [[fumu]] à l'ochji'''<br>
- '''t'ha i [[pelli]] di [[salamu]] in ochji'''<br>
- '''un veri micca più luntanu ca u so [[nasu]]'''<br>
- '''l'arresta l'ochji par piegna'''<br>
- '''avè a [[peci]] à l'ochji'''<br>
- '''privà si di tuttu par un mancà di nulla'''<br>
- '''falsu com'è a [[lisciva]]'''<br>
- '''pari un [[batellu]] prontu à parta'''<br>
- '''ùn essa di [[sittimana]]'''<br>
- '''pighjà si la di [[pettu]]'''<br>
- '''faccia à [[cazzu]]'''<br>
- '''t'hà u [[latti]] annantu à i [[labbri]]'''<br>
- '''s'ùn hè vera hè ben' truvata'''<br>
{{Div col end}}
=== Pruverbii ===
Eccu uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] chì sò tipichi d'[[aiaccinu|Aiacciu]]:<br>
- ''À a figa zemba, tuttu u mondu s'arremba.''<br>
- ''A bucia hà i [[ghjamba|ghjambi]] corti.''<br>
- ''À chì campa spirendu, mori caghendu.''<br>
- ''À chì disprezza vò cumprà.''<br>
- ''À chì faci u passu più maiò ch'è a [[ghjamba]], casca.''<br>
- ''À chì fussi [[induvinu]], ùn saria mai mischinu.''<br>
- ''A chi mori, à chì s'allarga.''<br>
- ''À chì pesa a petra, pighja l'[[anguilla]].''<br>
- ''À chì pighja in prima mani si ni va à [[culu]] in manu.''<br>
- ''A chì ha magngnatu u [[meli]] t'ha l'[[abba]] in capu.''<br>
- ''À chì hè causa di u so [[mali]], piegni à sè stessu.''<br>
- ''A chì pesa a [[petra]], pighja l'[[anguilla]].''<br>
- ''À chì si chjina ancu i zitelli si sveghja bruttu.''<br>
- ''À chì stanta, à chì scurnichjuleghja.''<br>
- ''À chì ùn hà ca un ochju, suventi u si tocca.''<br>
- ''A chì ùn pò batta u [[cavaddu]], batti a [[sella]].''<br>
- ''À chì vivi incù u zoppu, à u capu di l'[[annu]] hè zoppu è mezu.''<br>
- ''À chì vò bè [[famiglia|fighjoli]], cumencia per una [[famiglia|femina]].''<br>
- ''A [[lingua corsa|lingua]] [[ossu]] ùn hà è [[ossi]] tronca.''<br>
- ''A [[manu]] dritta ùn devi sapè ciò ch'è faci a [[manu]] manca.''<br>
- ''A paura faci truttà a mula.''<br>
- ''A pratica batti a [[grammatica]].''<br>
- ''A [[leghje|regula]] sta bè ancu in [[casa]] di u [[rè]].''<br>
- ''A risa sta in [[bocca]] à i pazzi.''<br>
- ''A [[ropa]] pulita ùn s'imbrutta micca. È ancu a ropa brutta ùn s'imprutta [[omu]] micca.''<br>
- ''A [[strada]] dritta ùn hè mai longa.''<br>
- ''A vita hè fatta à [[scala|scali]], à chì colla è à chì fala.''<br>
- ''A [[volpi]] perdi u [[pelu]] ma micca u viziu.''<br>
- ''[[Appiettu]], calci è pugni à mezu [[pettu]].''<br>
- ''[[acqua|Aqua]] corri è [[sangui]] strigni.''<br>
- ''Aqua minuta entri à l'[[ossu|ossi]], è ùn hè criduta.''<br>
- ''Aqua muta sfonda i ribbi.''<br>
- ''Balaninu, untu è finu.''<br>
- ''Boccapanzula di sera, o hè sonnu o hè pinseru. Boccapanzula di matina, o hè [[fami]] o hè sciagrinu.''<br>
- ''Calcataoghju, pocu [[cena]] è micca [[alloghju]].''<br>
- ''Cani chì abbaghja ùn mordi micca.''<br>
- ''[[cantu|Cantà]] è purtà a [[croci]], ùn si pò.''<br>
- ''Chì ha bisognu di u [[focu]], u pighja in manu.''<br>
- ''Chì di gallina nasci in tarra ruspa.''<br>
- ''Chì [[mali]] ùn faci mali ùn aspetta.''<br>
- ''Chì muta, muga.''<br>
- ''Chì prima ghjugni prima macina.''<br>
- ''Ci vò à batta u [[farru]] quand'hè caldu.''<br>
- ''Ci vò a pighjà a [[muneta]] cum'ella passa.''<br>
- ''Ci vò a pighjà a [[vita]] cum'ella veni.''<br>
- ''Ci vò à nascia par pascia.''<br>
- ''Ci vò à spulà quandu ci hè [[ventu]].''<br>
- ''Ciò ch'ùn tomba ingrassa.''<br>
- ''Corpilonghi [[auccianesi|Auccianesi]].''<br>
- ''D'appressu a [[matina]], si veri a sirata.''<br>
- ''Di dui liticanti, un terzu ni prufitta.''<br>
- ''Fora u [[denti]], fora a pena.''<br>
- ''Ghjinnaghju, patillaghju''<br>
- ''Hè l'ochju di u patronu chì ingrassa u [[cavaddu]].''<br>
- ''Hè meghju à essa solu ch'è mali accumpagnatu.''<br>
- ''Hè meghju à travaghjà indarnu cà pasà indarnu.''<br>
- ''Hè meghju dui ferti chè un mortu.''<br>
- ''Hè meghju una [[donna]] di casa ca una casa di donni.''<br>
- ''I cosi allungati diventanu [[sarpi]].''<br>
- ''I guai di a [[pignatta]], ùn li sà cà u [[cuchjarò]].''<br>
- ''I parenti sò [[denti]].''<br>
- ''In a matinata, si veri a [[ghjornu|ghjurnata]].''<br>
- ''In [[bocca]] chjusa ùn ghjentri mosca.''<br>
- ''In cumpagnia, u pretu pighjò [[moghja]].''<br>
- ''Ind'a [[cora]] ci stà u [[vilenu]].''<br>
- ''L'[[acellu]] ch'hè in [[gabbia]], un cantu d'[[amori]] chì canta di [[rabbia]].''<br>
- ''L'aqua và à u [[mari]].''<br>
- ''L'ochji sò d'acqua.''<br>
- ''L'[[oru]] casca ind'a [[fanga]] è luci sempri.''<br>
- ''Mai dui senza [[trè]].''<br>
- ''Mamma incagna è [[ghjatta]] mangna.''<br>
- ''Mangna à to gustu è vesta ti à gustu di l'altri.''<br>
- ''Mani ch'ùn prendi, a casa u rendi.''<br>
- ''Mortu pinzutu, si n'appinza un antru.''<br>
- ''Natali à balcò, [[Pasqua]] à fucò.''<br>
- ''Natu l'omu, natu u distinu.''<br>
- ''Nè catelli nè zitelli ùn avè à to spurtellu.''<br>
- ''Nè per [[maghju]] nè per maghjonu ùn ti caccià u to pilonu.''<br>
- ''Ni mori più grassi chè passi.''<br>
- ''Ochju chì ùn veri, ùn pò ghjudicà.''<br>
- ''Ogni mattu t'hà a so fini.''<br>
- ''Ognunu tira l'aqua à u so [[mulinu]].''<br>
- ''Ognunu veri [[meziornu]] à a so [[porta]].''<br>
- ''Per [[rispettu]] di u patronu, ci vò à rispittà u cani.''<br>
- ''Pighja u mondu cum'ellu veni, è a [[muneta]] cum'ella và.''<br>
- ''Più hè parenti è più ghjentri.''<br>
- ''Più pendi, più rendi.''<br>
- ''Quandu u cani invechja, a [[volpi]] li piscia addossu.''<br>
- ''Ronchi di [[sumeri]], in [[celu]] ùn ni colla.''<br>
- ''Russura à a marina, [[soli]] caldu a matina.''<br>
- ''[[Saccu]] biotu ùn pò stà rittu.''<br>
- ''Sant'Antonu di mezu ghjinnaghju, u soli annantu à u sulaghju.''<br>
- ''Sant'Antonu incapillatu, tira ti à u paratu.''<br>
- ''Scornaboi sò [[Peracci]].''<br>
- ''Sè l'inguia fussi tigna, tuttu u mondu l'avaria.''<br>
- ''S'è li mettanu tutti i [[croci]] accantu, ognunu si pighja a soia.''<br>
- ''[[Setti]], u schiffru di i buciardi.''<br>
- ''S'è tù n'ai, ùn ni mangni.''<br>
- ''S'hà più bisognu di [[soldi]] cà di cunsighji.''<br>
- ''Si lavora è si fatiga, per la panza è per la figa.''<br>
- ''Si sbaghja u pretu à l'altaru.''<br>
- ''[[Strada]] facendu s'arragna a somma.''<br>
- ''Tali babbu, tali fighjolu. Tali [[calzu]], tali [[maghjolu]].''<br>
- ''Tinta a panca induv'ùn posa più [[barba]] bianca.''<br>
- ''Traditori sò [[Veracci]].''<br>
- ''Travaghja à chì t'hà [[fami]].''<br>
- ''Tuttu lasciatu hè persu.''<br>
- ''U cavallu ghjastimatu, li luci u [[pelu]].''<br>
- ''U [[fenu]] accantu à u [[focu]], ci sta [[mali]].''<br>
- ''U peghju [[calciu]] hè quellu di u cavallu mansu.''<br>
- ''U [[porcu]] techju rivercia a trova.''<br>
- ''U Signori ùn paga micca tutti i [[sabati]], ma quandu paga, paga bè.''<br>
- ''U soli luci per tutti.''<br>
- ''Ùn ci hè [[scianza]] ca per canaghja.''<br>
- ''Ùn fà [[mali]] chì hè piccatu è un fà [[bè]] chì hè ghjittatu.''<br>
- ''Un sumeru un sarà mai un cavallu di [[corsa]].''<br>
- ''Ùn suniteghja ch'ellu ùn piovi.''<br>
- ''Un vali à zifulà quandu l'[[asinu]] ùn vò bia.''<br>
- ''Una manu lava l'altra.''<br>
- ''Verbi volen, scritti manen.''<br>
- ''Vesti un bastonu, pari un [[baronu]]. Vesti una tama, pari una dama.''<br>
=== Toponimi ===
Uni pochi di toponimi d'Aiacciu sò:<br>
A Cunfina, Alzu di Leva, A Madunnuccia, A Parata, A Piazzetta, Rzuta, Asprettu, A Spusata, Barbicaghja, Budiccioni, Campu di l'oru, Castellucciu,Cannicciu, U Furcone, I Milelli, I Salini, I Sanguinari, Lurettu, Marinella, Padula, Pasci, Pecura,
Pietralba, U Ricantu, San' Ghjaseppu, San' Ghjuvà, Santa Lucia, Sant'Antone, U Scudu, Suartellu, Timizzolu, U Borgu, U Carrughju Drittu, U Casonu, U Finusellu, I canni, U Salariu, U Vazziu, U Vittulu, Vignola.
[[File:ETH-BIB-Ajaccio, Panormama vom Molo II.(rechts)-Dia 247-11854.tif|thumb|350px|center|[[Leo Wehrli]], ''Aiacciu'', [[1939]] ]]
== Citazioni ==
Eccu uni pochi di [[pruverbii corsi|pruverbii]] annantu à [[aiaccinu|Aiacciu]]:
- ''Aiacciu, Aiacciu, chì ùn vi ni ghjungni, ùn vi ni caccia.''<br>
- ''Aiacciu, [[Bastia]], à chì ùn hà [[soldi]] ùn ci stia.''<br>
- ''Grande [[Bastia]], buffonu Aiacciu, riccu [[Sartè]].''<br>
- ''[[suciulugia|Chjachjare]] [[Bastiacce]], orgogliu [[Sartinese]], fatti [[Aiaccini]].''<br>
== Lighjenda ==
A cità d'Aghjacciu hè stata risparmiata da a pesta, a [[Madunuccia]] ghjè fistighjata ugni annu. [[Nostra Signora di a Misericordia]] hà, sicondu à a lighjenda aghjaccina, trasfurmatu battelli turchi enemichi in petra chjamati "I setti navi" chì pudemu attualmenti veda.
== Da veda dinò ==
* l'[[Isuli Sanguinari]]
* [[Napulionu]] voc. Napughjò
* l'[[Aiacciu (flora)|Aiacciu]]: l'arburettu
* a ghjesgia di [[Sant'Eramu d'Aiacciu|Sant'Eramu]]
* [[U Scatinatu]]
* [[Marc'andria Quessada]]
* [[Tirannusauru (Aiacciu)]]
* [[Dialettu aghjaccinu|U Dialettu Aghjaccinu]]
* [[Munimentu di a Terra Sacra in Vignola]]
== Rifarenzi ==
* Saravelli-Retali, F. ''A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti'', 1976, Don Bosco.
== Liami ==
* [https://ajaccio.corsica/ Situ di a Cità d'Aiacciu]
* [http://www.ajaccio-tourisme.com/fr/ Offiziu Municipale di Turismu d'Aiacciu]
* [http://pesciu.ifrance.com Scuparta di a Corsica] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20080821122855/http://pesciu.ifrance.com/ |date=2008-08-21 }}
{{Cumuna di Corsica Suttana}}
[[Categoria:Cumuna di Corsica suttana]]
[[Categoria:Cumuna di Corsica]]
sb7kf9h708z8vo21t2kklgguybhzwrv
Riligioni
0
5753
405492
370440
2026-08-16T16:05:14Z
Articulivitali
28749
Reindirizzamentu à [[Religione]]
405492
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Religione]]
7g5y1f7n944cwo77e6ryjs257dh3o3h
Parighji
0
10036
405486
399515
2026-08-16T14:55:57Z
~2026-44913-06
28824
405486
wikitext
text/x-wiki
'''Parighji''', '''Parigi''' ò '''Pariggi''' (in [[lingua francese|francese]]: ''Paris''), nome anticu: '''Lutezia''' (in [[lingua latina|latinu]]: ''Lutetia''), hè a capitale di a [[Francia]].
Hè ancu un [[dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] (codice: 75) situatu in a [[regioni francesi|reghjone]] di [[Île-de-France]].
[[File:Chateau, HEC Paris, Jouy-en-Josas, Southwest view 20160501 2.jpg|thumb|upright=3|[[HEC Paris]]]]
==Da vede dinò==
[[File:Paris-von Montmartre-116-Panorama 01-05-2017-gje.jpg|thumb|upright=3|Parighji]]
*[[Serge Gainsbourg]]
*[[Claude Debussy]]
*[[Coluche]]
*[[David Guetta]]
*[[Charles Aznavour]]
*[[HEC Paris]]
*[[Jacques Chirac]]
*[[Brigitte Bardot]]
*[[Jérôme Ferrari]]
*[[Simone de Beauvoir]]
*[[Nicolas Sarkozy]]
*[[IPSA]]
== Guida di viaghju di New York==
* [https://www.parigi.it/ Parigi]
* [http://www.paris-forever.com/it/ Paris Forever]
* [https://www.viaggi-brevi.com/parigi/ Viaggi Brevi]
* [https://www.scopriparigi.com/ Scopri Parigi]
[[Categoria:Cumuna di Francia]]
[[Categoria:Cumuni di a Francia]]
[[Categoria:Cità di a Francia]]
[[Categoria:Capitali]]
[[Categoria:Ile-de-France]]
hd558gpn2z8xivvlyfkwdevd03y5w00
405487
405486
2026-08-16T14:56:14Z
~2026-44913-06
28824
405487
wikitext
text/x-wiki
'''Parighji''', '''Parigi''' ò '''Pariggi''' (in [[lingua francese|francese]]: ''Paris''), nome anticu: '''Lutezia''' (in [[lingua latina|latinu]]: ''Lutetia''), hè a capitale di a [[Francia]].
Hè ancu un [[dipartimentu (Francia)|dipartimentu]] (codice: 75) situatu in a [[regioni francesi|reghjone]] di [[Île-de-France]].
==Da vede dinò==
[[File:Paris-von Montmartre-116-Panorama 01-05-2017-gje.jpg|thumb|upright=3|Parighji]]
[[File:Chateau, HEC Paris, Jouy-en-Josas, Southwest view 20160501 2.jpg|thumb|200px|[[HEC Paris]]]]
*[[Serge Gainsbourg]]
*[[Claude Debussy]]
*[[Coluche]]
*[[David Guetta]]
*[[Charles Aznavour]]
*[[HEC Paris]]
*[[Jacques Chirac]]
*[[Brigitte Bardot]]
*[[Jérôme Ferrari]]
*[[Simone de Beauvoir]]
*[[Nicolas Sarkozy]]
*[[IPSA]]
== Guida di viaghju di New York==
* [https://www.parigi.it/ Parigi]
* [http://www.paris-forever.com/it/ Paris Forever]
* [https://www.viaggi-brevi.com/parigi/ Viaggi Brevi]
* [https://www.scopriparigi.com/ Scopri Parigi]
[[Categoria:Cumuna di Francia]]
[[Categoria:Cumuni di a Francia]]
[[Categoria:Cità di a Francia]]
[[Categoria:Capitali]]
[[Categoria:Ile-de-France]]
ly2ufy2aymh2v1819dcmaxxbddq6pi8
Figliu
0
13434
405482
405354
2026-08-16T14:43:48Z
Fausta Samaritani
15085
file, link, categorie
405482
wikitext
text/x-wiki
[[File:111221-N-JP983-011 (6555101305).jpg|thumb|200px|right|Patre è figliolu]]
'''Figliu''' vene dal [[Lingua latina|latinu]] ''filius''.
== Discrizzioni ==
L'espressione '''Figliu di Diu''' si trova nelle religioni ebraica e [[Cristianesimu|cristiana]].
Per i catolici u ''Figliu'' indica [[Gesù Cristu]] cume "figliolu" di Diu è [[Persona (filosufia)|persona]] di a [[Trinita]].
''Figliu'' e una parola chi vene di u [[Lingua latina|latinu]] ''filius'' ma in [[lingua corsa]] s'adopra normalamente ''figliolu''.
[[Categoria:Cristianisimu]]
[[Categoria:Linguistica]]
f7q78jqf3rqweimkmjk3a4z0jx6gafx
Iranu
0
13955
405497
401782
2026-08-17T07:21:18Z
HaileyChoi9
28830
405497
wikitext
text/x-wiki
{{c-supranu}}
[[File:Flag of Iran.svg|thumb|80px|Bandera]]
[[File:Iran in its region.svg|thumb|250px|Iranu]]
[[File:Vila de Machriyeh no Khuzistão, Irã.jpg|thumb|250px|right|[[Mari Caspiu]] (sedimenti)]]
L''''Iranu''' ò l''''Iran''' (in [[lingua persianu|persianu]]: ایران, ''Irān''), ufficialmente a '''Republica Islamica di l'Iranu''', hè un paese in [[Asia]].
== Discrizzioni ==
A capitale si chjama [[Teheran]]. A lingua uffiziale hè u persianu.
== Storia ==
== Giugrafia ==
== Monumenti ==
== Demugrafia ==
== Rifarenzi ==
== Liami ==
== Da vede dinò ==
*[[Abu Nuwas]]
*[[Aiat Fayez]]
[[Categoria:Iranu]]
hu99ff7lcqi09p7b62y63jkj063bn6m
Lisandru Sauli
0
19540
405481
385050
2026-08-16T14:37:05Z
Fausta Samaritani
15085
link fix, categorie
405481
wikitext
text/x-wiki
[[File:Picture of St Alexander Sauli as Bishop.JPG|thumb|Santu Lisandru Sauli, vescu]]
'''Santu Lisandru Sauli''' o ''Santu Lisandru'' (natu in [[Milanu]] u [[15 frivaghju]] di u [[1534]] - mortu in [[Pavia]] l'[[11 uttrovi]] di u [[1593]]), hè statu un [[vescu d'Aleria]].<ref>'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.</ref> Ricunnusciutu cum'è santu da a chjesa cattolica, hè u patrone di a cità di [[Cervione]] è festighjatu l'11 uttrovi.<ref>[http://nominis.cef.fr/cuntenuti/santu/1999/Saint-Alexandre-Sauli.html Nominis : Santu Lisandru Sauli]</ref>.
== Biugrafia ==
Lisandru Sauli hè natu u [[15 frivaghju]] di u [[1534]] in [[Milanu]], d'una [[Famiglia Sauli|famiglia]] genuvese di capizzoni da induve fubbenu esciuti parechji doghi è altri veschi è cardinali,. Intrì à 17 anni in l'[[Ordine di i Barnabiti|cungregazione di i Barnabiti]]. Fece dinù a so prufissione sulenna u 29 sittembre di u [[1554]], è ne diventò u superiore generale u 19 aprile di u [[1567]].
Fubbe numinatu da u Papa [[Piu V]] à a testa di u viscuvatu d'[[Aleria]] u 10 frivaghju di u [[1570]], è fubbe cunsacratu u 12 marzu di listessu annu da [[Carlu Borromeu|Santu Carlu Borromeu]].
Lisandru Sauli cunsacrò tutta a so vita à a so diocese, situata in una rigione d'estrema [[puvertà]], in preda à i rivugli trà genuvesi è Corsi, vutendu si à i malati è à i povari, è andendu à spessu à visità i campagnoli.
Lisandru Sauli scrivì un ''catechismu mudellu'', criò unu seminariu, rifurmò u cleru lucale, promulgò i dicreti di u [[Cunciliu di Trenta]], fece custruisce numerose chjese, è fubbe cugnumatu ''l'apostulu di a Corsica''<ref>Prighemu in Chjesa - numeru 262 - pagina 19 - Edizione Bayard</ref>.
U 10 maghju [[1591]], u papa [[Grigoriu XIV]] u manda in [[Pavia]] per rimpiazzà u cardinale Ippolitu Rossi chì si n'era mortu.
Lisandru Sauli morse in [[Pavia]], l'11 uttrovi di u 1593.
== Beatificazione - canunisazione ==
[[File:AlexanderSauli,barnabite.jpg|thumb|Ritrattu di Santu Lisandru Sauli]]
* Numerosi miraculi, in particulare di risanamentu li fubbenu attribuiti.
* Lisandru Sauli fubbe beatificatu u [[23 aprile]] di u [[1741]] da u Papa [[Benoît XIV]] chì dicia d'ellu : ''"Mentre vinti anni, ùn fubbe micca solu u vescu d'Aleria, ma l'apostulu di tutta a Corsica"''.
* Lisandru Sauli fubbe canunizatu u [[11 dicembre]] di u [[1904]] da u Papa [[Piu X]].
* Hè fistighjatu u [[11 uttrove]].
* Lisandru Sauli hè u santu patrone di a cità di [[Cervione]] dapoi u 1963, e so reliquie ci sò cunsirvate in a cattidrale Santa Teramu.
== Note ==
<references/>
==Bibliugrafia==
* ''U Beatu Lisandru Sauli, barnabitu, vescu d'Aleria Corsica'', P. Albertu Dubois - Ed. St Paulu, 1904 (in francese)
* ''Vita di u beatu Lisandru Sauli, barnabitu, vescu d'Aleria è di Pavia'', Cardinale Gerdil, 1861 (in francese)
== Ligami esterni ==
* [http://www.adecec.net/html/SANTI/UTTOBRE.htm I Santi d'uttobre: Santu Lisandru Sauli, [[Adecec]]]
* [http://www.cervione.com/storia.htm#sauli Biugrafia dittagliata di Santu Lisandru Sauli annantu à u situ di a cità di Cervione]
[[Categoria:Biugrafia|Sauli, Lisandru]]
[[Categoria:Talianu|Sauli, Lisandru]]
[[Categoria:Santi|Sauli, Lisandru]]
ddu8lzl1jdp1ln5c5ugbqm1ya37jozf
Camelidae
0
27034
405485
402780
2026-08-16T14:51:56Z
Fausta Samaritani
15085
file
405485
wikitext
text/x-wiki
Famiglia di i '''Camelidae'''.
[[File:20191213 Grupa mężczyzn z zaprzęgiem wielbłądzim w Himtasar 1138 8395.jpg|thumb|250px|right|Camellu ([[India]])]]
[[File:20191213 Mężczyzna z zaprzęgiem wielbłądzim, Bikaner, 1431 8471.jpg|thumb|250px|right|Camellu (Bikaner)]]
=== Listinu di i Camelidae ===
;C
[[Camellu]]
[[Categoria:Camelidae]]
tbiuusyyubk13koophl4yrdu09lge4b
Persona (filosufia)
0
27464
405489
405355
2026-08-16T16:02:00Z
Fausta Samaritani
15085
file
405489
wikitext
text/x-wiki
Una '''persona''' (dal [[Lingua latina|latinu]] ''persōna'', "maschera") hè un individuu di a spezia [[Homo sapiens|umana]], dutatu di autocuscenza è di una propria identità.
[[File:Human family.jpg|thumb|200px|right|Persone]]
U terminu latinu vene prubabilmente da l'etruscu ''phersum'', chì a so urigine hè u [[Lingua greca|grecu]] ''prósôpon''. U significatu attuale hè statu sviluppatu in e cuntruverse cristulogiche di u [[IV sèculu]] è u [[V sèculu]], induve a [[filosufia]] hà aduttatu u termine da u [[teatru]] grecu per definisce u ''Logos'' cum'è ''Persona divina''. Per affinità, u cuncettu hè statu dopu appiicatu à u [[Spiritu Santu]], à l'angeli è à l'esseri umani.
== Etimolugia ==
U termine "persona" deriveghja dal latinu ''persōna'', prubabilmente da l'etruscu ''φersu'' (personaghji mascherati), chì à so volta hè un adattamentu di u grecu ''prósōpon'' (voltu, maschera di l'attore). Un' etimulugia alternativa u cunnetta à u verbu latinu ''personare'' (''parlà à traversu''), ancu s'è sta tiuria hè cuntestata da a linguistica muderna.
== Storia di a nuzione ==
=== Filosofia antica ===
[[Aristotele]] definisce l'esseru umanu cum'è "animale raziunale" è "animale puliticu". U termine "persona" hè intruduttu in filosufia da u stoicu grecu [[Paneziu]] ([[185 a.C.]]-[[109 a.C.]]), chì hà ricunnisciutu l'impurtanza di l'individualità. Stu cuncettu hè statu ripresu da [[Cicerone]], chì parlava di dui "personis" (caratteri) attribuiti da a natura.
=== Cristianesimu ===
In u [[cristianesimu]], a nuzione di "persona" hè fondamentale per i dogmi di a [[Trinità]] (un [[Diu]] in trè Persone) è di l'incarnazione di [[Ghjesù]] (duie nature in una sola Persona). [[Tertullianu]] hà usatu ''tres personae, una substantia''. [[Boeziu]] hà datu a definizione classica: ''rationalis naturae individua substantia'' (sustanza individuale di natura raziunale), ripresa da [[San Tommasu d'Aquinu]], chì mette in risaltu a raziunalità, l'individualità è a sussistenza.
[[File:Emmanuel mounier 1905–1950.jpg|thumb|180px|right|Emmanuel Mounier ([[1905]]-[[1950]])]]
=== Pensieru mudernu ===
In epica muderna, u ''persunalismu'' ([[Emmanuel Mounier]]) face di a persona u cardine di a so riflessione, sottulinendu a relaziunalità. U "funzionalismu" (da Locke à [[Peter Singer]]) definisce a persona basatu nantu à funzione attuale, cum'è a cuscenza è a raziunalità, escludendu certi esseri umani (embrioni, pazienti in statu vegetativu).
=== Dibattitu bioeticu ===
Oghje, a nuzione di persona hè centrale in [[bioetica]], in particulare nantu à u statutu di l'[[embrione]]. Ci sò duie pusizione principale: una ontologica (a persona hè tale da u cuncipimentu) è una funziunalista (a persona hè tale solu cù certe capacità).
== Fenomenologia ==
[[Max Scheler]] hà prupostu una fenomenologia di a persona, distinguendu la da u sughjettu, è definiscendu la cum'è un "essere tutale" chì si realizeghja in atti è in relazione cù l'altru.
==Note==
<references/>
[[Categoria:Cuncetti è principi filusofici]]
j691v7feufmpl6sismdic4c879ppsxp
Marc'andria Quessada
0
27478
405483
405449
2026-08-16T14:47:08Z
Fausta Samaritani
15085
link, ota
405483
wikitext
text/x-wiki
{{Ortografia è grammatica da verificà}}
'''Marc'Andria Quessada''' hè un pilotu [[Francia|francese]] di [[karting]], uriginariu di [[Corsica]].<ref>'Ss'articulu pruvene da l'articulu currispundente di a Wikipedia in francese.</ref> Hè natu a [[Aiacciu]]. Cuminciò a cumpetizione automobilistica da zitellu è participa à prove naziunale è internaziunale di karting.
Evolueghja in particulare in e categurie ''Mini'' è dopu ''Junior'', è participa à parechji campiunati in Francia è in Italia. In u [[2025]], vince u campiunatu ''Rotax Max Challenge Italia'' in a categuria ''Mini Max''.<ref name="Kartmag2025">''Marc'Andria décroche le titre en Mini Max au Challenge Rotax Italia 2025''[https://www.kartmag.fr/marcandria-decroche-le-titre-en-mini-max-au-challenge-rotax-italia-2025] [[14 di dicembre]] 2025.</ref>
== Biografia ==
Marc'Andria Quessada scopre i sport meccanichi da a so più chjucu età. Cuminciò à praticà u karting à u [[Karting de la Gravona]], in Corsica, prima di participà à cumpetizione nant'à u cuntinente francese è à l'esteru.<ref name="JdC">Ph. P., ''Karting: Marc’Andria Quessada dans la cour des grands''[https://www.journaldelacorse.corsica/articles/3060/karting-marc-andria-quessada-dans-la-cour-des-grands] ''Journal de la Corse'', [[5 d'aprile]] [[2024]].</ref>
Hè licenziatu à l'[[Association sportive automobile|ASA]] Corsica è hè assuciatu à a regione Provenza-Alpi-Costa d'Azur-Corsica in e cumpetizione naziunale.<ref name="NSK">''Marc Andria Quessada''[https://ns-karting.3mkevents.com/fr/drivers/quessada-marc-andria-2422.html] National Series Karting.</ref>
== Carriera ==
=== [[2023]]: principiu in e cumpetizione naziunale ===
In u 2023, Marc'Andria Quessada participa à e cumpetizione naziunale francese in a categuria ''Mini 60''.
Durante una prova di u National Series Karting à Salbris, hè ingagiatu sottu à u numeru 100 cù a squadra MKC Motorsport.<ref name="NSK" />
I risultati di cumpetizione di u listessu periodu u classificanu dinù trà i piloti di a categuria Mini 60. Durante una prova urganizata à Salbris in [[ferraghju]] 2024, finisce in particulare e manche qualificative à a 18a pusizione cù 50 punti.<ref>''Mini 60 — Cumul des manches qualificatives''[https://www.kartmag.fr/wp-content/uploads/2024/02/Manches-Mini-60.pdf] Kartmag, 2024.</ref>
In lugliu 2023, participa per a prima volta à u Campiunatu di Francia in a so categuria è finisce à a 14a piazza nant'à 72 participanti.<ref name="JdC" />
=== [[2024]]: prima stagione internaziunale in Rotax ===
In u 2024, Quessada cuntinueghja a so prugressione participendu à u ''Rotax Max Challenge Italia'', una cumpetizione urganizata in Italia.
Durante a prima prova di a stagione à Jesolo, realizza u megliu tempu di e qualificazione è parte in pole position per a finale. Finisce infine secondu di a prova.<ref name="JdC" />
Durante a stagione, ottene parechji risultati impurtanti. À [[Jesolo]], finisce in particulare sestu è dopu secondu durante e duie corse. À Castelletto, ottene una quarta è dopu una terza piazza. À [[Lonato]], vince a seconda corsa dopu avè finitu terzu in a prima.<ref name="Kartmag2024">''Marc Andria Quessada: 4 podiums en Italie dont 1 victoire à Lonato et la 2e place provisoire en Rotax Mini''[https://www.kartmag.fr/marc-andria-quessada-4-podiums-en-italie-dont-1-victoire-a-lonato-et-la-2e-place-provisoire-en-rotax-mini]| Kartmag, [[27 di maghju]] 2024.</ref>
À a fine di stu periodu, occupa a seconda piazza pruvisoria di u campiunatu Rotax Mini cù a squadra MKC Motorsport.<ref name="Kartmag2024" />
U listessu annu, participa dinù à e cumpetizione internaziunale di a Rotax Winter Cup è di u Rotax Euro Trophy.<ref name="Kartmag2024" />
=== [[2025]]: titulu à u Rotax Max Challenge Italia ===
In u 2025, Marc'Andria Quessada cuntinueghja a so carriera internaziunale in a categuria ''Rotax Mini Max''.
Participa à u ''Rotax Max Challenge Italia'', chì cumporta nove prove è diciassette corse in tuttu. Durante a stagione, sale quattordeci volte nant'à u podium è vince ottu corse.<ref name="Kartmag2025" />
Vince cusì a classifica generale di u campiunatu Rotax Max Challenge Italia in a so categuria.<ref name="Kartmag2025" />
In parallelu à u campiunatu talianu, Quessada participa à u ''Rotax Max Challenge Euro Trophy''. Finisce in particulare sestu di l'ultima prova di a stagione, disputata à Napuli-Sarno.<ref name="Kartmag2025" />
=== [[2026]]: passaghju in Junior ===
In u 2026, Marc'Andria Quessada passa in a categuria '''Junior''' è cuntinueghja à participà à e cumpetizione internaziunale.
Hè ingagiatu sottu à u numeru '''238''' in e cumpetizione internaziunale di karting Junior. E liste d'ingagiamentu l'indicanu in particulare cù un chassis KR, un mutore IAME è pneumatici Maxxis.<ref>''Champions of the Future Euro Series 2026 — Junior Entry List''[https://www.kartmag.fr/wp-content/uploads/2026/04/junior_entry.pdf] Kartmag, 2026.</ref>
Participa in particulare à e cumpetizione Champions of the Future Euro Series è ancu à prove di u calendariu ''FIA Karting''.
Durante una prova urganizata nant'à u circuitu di [[La Conca]], à [[Muro Leccese]] in Italia, hè ingagiatu in a categuria Junior cù u numeru 238.<ref>''FIA Karting World Circuit — La Conca — Junior''[https://nocache.fiakarting.com/sites/default/files/xml_folder/2026/World%20Circuit%20La%20Conca%20-%20Muro%20Leccese/Booklet_Junior.pdf] FIA Karting, 2026.</ref>
In i risultati di a Champions of the Future Euro Series 2026, Quessada apparisce dinù in a classifica Junior sottu à u numeru 72 durante una di e prove di a stagione.<ref>''Champions of the Future Euro Series 2026 — Junior results''[https://www.kartmag.fr/wp-content/uploads/2026/06/championship_junior2.pdf] Champions of the Future, 2026.</ref>
== Palmarès ==
{| class="wikitable"
!Annu
!Campiunatu
!Categuria
!Risultatu
|-
|2023
|Campiunatu di Francia
|Mini
|14a piazza
|-
|2024
|Rotax Max Challenge Italia
|Mini Max
|Parechji podii, frà i quali una vittoria
|-
|2025
|Rotax Max Challenge Italia
|Mini Max
|'''Campione'''
|-
|2026
|Champions of the Future / FIA Karting
|Junior
|Participazione
|}
== Squadre è equipagiu ==
Durante a so carriera, Marc'Andria Quessada hè ingagiatu cù diverse strutture di karting.
In u 2023 è u 2024, hè in particulare assuciatu à a squadra ''MKC Motorsport''.<ref name="NSK" /><ref name="Kartmag2024" />
In u 2024, e liste d'ingagiamentu di u campiunatu Rotax indicanu Quessada cù un chassis ''Gillard'', un mutore ''Rotax'' è pneumatici ''MOJO''.<ref>''Rotax — Verified List of Drivers''[https://www.kartmag.fr/wp-content/uploads/2024/04/mini_participants_2.pdf] Kartmag, 2024.</ref>
In u 2026, durante u so passaghju in Junior, adopra in particulare un chassis ''KR'', un mutore ''IAME'' è pneumatici ''Maxxis''.<ref>''Champions of the Future Euro Series 2026 — Junior Entry List''[https://www.kartmag.fr/wp-content/uploads/2026/04/junior_entry.pdf]| Kartmag, 2026.</ref>
== Riferenze ==
{{Références}}
== Ligami esterni ==
* ''Scheda di Marc'Andria Quessada''[https://ns-karting.3mkevents.com/fr/drivers/quessada-marc-andria-2422.html]| National Series Karting.
* ''Scheda di pilotu''[https://www.kartcom.com/en/pilot/quessada-marcandria-2/] Kartcom.
* ''Fédération française du sport automobile''[https://www.ffsa.org/] FFSA.
* ''FIA Karting''[https://www.fiakarting.com/] FIA.
[[Categoria:Biugrafia|Quessada, Marc'andria]]
[[Categoria:Francesu|Quessada, Marc'andria]]
[[Categoria:Corsu|Quessada, Marc'andria]]
06nx774565jy2f3h0eg11ac9zyw1sgo
Puvertà
0
27484
405488
405466
2026-08-16T15:57:24Z
Fausta Samaritani
15085
file, categuria
405488
wikitext
text/x-wiki
A '''puvertà''' hè una cundizione di scarsità di bè materiali o spirituali, opposta à a ricchezza. In generale, si riferisce à l'aspettu ecunomicu-finanziariu, quandu e persone o e cumunità ùn anu micca accessu à i bè essenziali per a sopravvivenza.
[[File:Homeless - American Flag.jpg|thumb|250px|right|''Puvertà'', ([[New York]])]]
== Terminulugia ==
U termine vene da u [[Lingua latina|latinu]] ''pauper'', chì pò significà "quellu chì produce pocu" o "quellu chì hà appena u necessariu per campà". A puvertà hà di solitu una cunnotazione negativa, ma pò ancu avè un sensu pusitivu quandu si parla di ''puvertà vuluntaria'', cum'è in certi [[religione]] o [[filosofia|filosofie]].
== Storia ==
In antichità, i poveri in Roma erani spessu sustinuti da e classe ricche per evità rivolte. Cù u [[Cristianesimu]], a figura di u vescu diventa prutettore di i poveri, è a carità cristiana si diffonde.
In u [[Medievu]], a Chjesa distinguia trà i ''pauperes cum Petro'' (poveri per scelta, cum'è i frati mendicanti) è i ''pauperes cum Lazaro'' (poveri per necessità). A puvertà hè ancu ligata à a malatia, in particulare a lepra.
Durante a [[Rivoluzione Industriale]], a puvertà diventa un prublema suciale maiò, cù l'emergenza di u [[proletariatu]]. U statu cumencia à intervene cù i leghji, ma ancu cù misure ripressive cum'è e ''workhouses'' in [[Inghilterra]].
== Puvertà è miseria ==
A miseria hè una forma estrema di puvertà, quand'elli mancanu i minimi mezi di sussistenza. Si parla di ''deprivazione materiale'' quandu una persona ùn pò micca permette si almenu 4 di 9 bè o servizii essenziali, cum'è pagà l'affittu o riscaldà a casa.
== Tipolugia ==
- ''Puvertà assuluta'': incapacità di ghjunghje à un standard minimu di vita essenziale.<br>
- ''Puvertà relativa'': cundizione di vita inferiore à a media di a sucietà.<br>
== Puvertà vuluntaria ==
Hè a scelta di rinuncià à i bè materiali per raghjone spirituale o etiche. Hè prisente in u Cristianesimu (per esempiu, i frati mendicanti) è in altre religione.
== Da vede dinù ==
* [[Ricchezza]]
* Esclusione suciale
* Zogliu di puvertà
==Note==
<references/>
[[Categoria:Società]]
[[Categoria:Cristianisimu]]
j2iz71xvpaceoqnkztshwxol32wqkos
1501
0
27488
405500
2026-08-17T09:10:29Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1501
405500
wikitext
text/x-wiki
U '''1501''' (MDI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1497|1498|1499|1500|1501|1502|1503|1504|1505}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1501
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1501]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
1uaftvcaa42xy6tqttvy77hirph8cuh
405506
405500
2026-08-17T11:11:31Z
Fausta Samaritani
15085
file
405506
wikitext
text/x-wiki
U '''1501''' (MDI in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1497|1498|1499|1500|1501|1502|1503|1504|1505}}
== Evenimenti ==
[[File:Gregor Erhart Heiliger Nikolaus 1501-1.jpg|thumb|200px|right|Gregor Erhart († [[1540]]), ''Santu Nicola'' (Museu Nazionale Bavarese)]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1501
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1501]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
1f2uqfui2ot36sur0rqtfhenvci9t9s
1502
0
27489
405501
2026-08-17T09:26:27Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1502
405501
wikitext
text/x-wiki
U '''1502''' (MDII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1498|1499|1500|1501|1502|1503|1504|1505|1506}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1502
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1502]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
g7ppjc14aqj5o6ddz05ucrvf9pjvvog
1503
0
27490
405502
2026-08-17T09:28:56Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1503
405502
wikitext
text/x-wiki
U '''1503''' (MDIII in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1499|1500|1501|1502|1503|1504|1505|1506|1507}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1503
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1503]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
n9xufzycywrywhd1u013aq1ys4itlsy
1504
0
27491
405503
2026-08-17T09:31:22Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1504
405503
wikitext
text/x-wiki
U '''1504''' (MDIV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1500|1501|1502|1503|1504|1505|1506|1507|1508}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1504
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1504]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
1ogd9kpxls1i1oi35zt09usfvhq19hs
1505
0
27492
405504
2026-08-17T09:32:55Z
Fausta Samaritani
15085
annu 1505
405504
wikitext
text/x-wiki
U '''1505''' (MDV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1501|1502|1503|1504|1505|1506|1507|1508|1509}}
== Evenimenti ==
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1505
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1505]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
lt0ajrwp7f5vzm0n1zv9ar1eea6cd8p
405505
405504
2026-08-17T09:42:00Z
Fausta Samaritani
15085
file
405505
wikitext
text/x-wiki
U '''1505''' (MDV in [[nùmeri rumani]]) hè un [[annu]] di u XVI sèculu.
{{Annu|XV sèculu|XVI sèculu|XVII sèculu|1480|1490|1500|1510|1520|1501|1502|1503|1504|1505|1506|1507|1508|1509}}
== Evenimenti ==
[[File:Giorgione 052.jpg|thumb|150px|right|[[Giorgione]], ''Ritrattu di un omo'' 1505]]
== Nàscite ==
<gallery>
</gallery>
== Morte ==
<gallery>
</gallery>
== Riferimenti ==
== Ligami ==
[[File:Commons logo semitrans white bg.svg|12px|bord]] Commons - Category:1505
[https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:1505]
[[Categoria:Anni di u XVI seculu|#]]
jy3bnw50z2uxiqj1870tdojlnfhfvsa