Wikipiideɛ
dgawiki
https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu
MediaWiki 1.45.0-wmf.6
first-letter
Duoro bimbu zie
Be o yoŋ
Yeli
Toma daana
Toma daana yeli
Wikipedia
Wikipedia yeli
Duoro kɔre
Duoro kɔre yeli
MediaWiki
MediaWiki yeli
Tɛmpileti
Tɛmpileti yeli
Sombo
Sombo yeli
Gbuli
Gbuli yeli
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Africa
0
115
50830
50829
2025-06-21T13:24:39Z
Dery BK
32
Edit
50830
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q15}}
.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-Sayre-7</ref>,<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP-1</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP_2022-2</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-:1-11</ref>,<ref name=":0">https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-12</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-13</ref>.<ref name=":0" />
A sovereign states mine ane dependent territories nang be Africa ane irigyin mine nang be Africa
Algeria, Togo, Benin,Botswana,Cameroon, Cent Afr Rep,Chad, Democratic
Republic of Congo,,Djibouti,Egypt, Equatorial Guinea,Eritrea,Ethiopia,Cape*,Verde,Libya,Mali,Ghana,Sierra,Leone,Ivory,Coast,Burkina Faso,Mauritania,Morocco,São Tom ane Príncipe,Gabon,Namibia,Niger,Nigeria,Congo,Somalia,<small>Somaliland</small>South Africa,Sudan,SouthSudan,Tunisia,Western Sahara,Senegal, a Gambia, Guinea-Bissau, Guinea, Kenya, Liberia,Madagascar,Malawi,Mozambique,Burundi,Rwanda,Uganda,Tanzania,Angola,Saint Helena (UK), Lesotho Eswatini, Zambia,Zimbabwe,Mauritius, Réunion,Comoros,Seychelles,''Atlantic,Ocean,Atlantic,Ocean,Indian,Ocean,Strait of Gibraltar,Mediterranean Sea,''
{| class="wikitable sortable"
!Arms
!Flag
!Name of region and
territory, with flag
!Area
(km<sup>2</sup>)
!Population
!Year
!Density
(per km<sup>2</sup>)
!Capital
!Name(s) in official language(s)
!ISO 3166-1
|-
| colspan="10" |'''North Africa'''
|-
|
|
|Algeria
|2,381,740
|46,731,000
|2022
|17.7
|Algiers
|الجزائر (al-Jazāʾir)/Algérie
|DZA
|-
|
|
|Egypt
|1,001,450
|82,868,000
|2012
|83
|Cairo
|مِصر (Miṣr)
|EGY
|-
|
|
|Libya
|1,759,540
|6,310,434
|2009
|4
|Tripoli
|ليبيا (Lībiyā)
|LBY
|-
|
|
|Morocco
|446,550
|35,740,000
|2017
|78
|Rabat
|المغرب (al-maḡrib)/ⵍⵎⵖⵔⵉⴱ (lmeɣrib)/Maroc
|MAR
|-
|
|
|Sudan
|1,861,484
|30,894,000
|2008
|17
|Khartoum
|Sudan/السودان (as-Sūdān)
|SDN
|-
|
|
|Tunisia
|163,610
|10,486,339
|2009
|64
|Tunis
|تونس (Tūnis)/Tunest/Tunisie
|TUN
|-
|
|
|Western Sahara
|266,000
|405,210
|2009
|2
|El Aaiún
|الصحراء الغربية (aṣ-Ṣaḥrā' al-Gharbiyyah)/Taneẓroft Tutrimt/Sáhara Occidental
|ESH
|-
| colspan="10" |'''East Africa'''
|-
|
|
|Burundi
|27,830
|8,988,091
|2009
|323
|Gitega
|Uburundi/Burundi/Burundi
|BDI
|-
|
|
|Comoros
|2,170
|752,438
|2009
|347
|Moroni
|Komori/Comores/جزر القمر (Juzur al-Qumur)
|COM
|-
|
|
|Djibouti
|23,000
|828,324
|2015
|22
|Djibouti
|Yibuuti/جيبوتي (Jībūtī)/Djibouti/Jabuuti
|DJI
|-
|
|
|Eritrea
|121,320
|5,647,168
|2009
|47
|Asmara
|Eritrea
|ERI
|-
|
|
|Ethiopia
|1,127,127
|84,320,987
|2012
|75
|Addis Ababa
|ኢትዮጵያ (Ītyōṗṗyā)/Itiyoophiyaa/ኢትዮጵያ/Itoophiyaa/Itoobiya/ኢትዮጵያ
|ETH
|-
|
|
|French Southern Territories (France)
|439,781
|100
|2019
|—
|Saint Pierre
|Terres australes et antarctiques françaises
|FRA-TF
|-
|
|
|Kenya
|582,650
|39,002,772
|2009
|66
|Nairobi
|Kenya
|KEN
|-
|
|
|Madagascar
|587,040
|20,653,556
|2009
|35
|Antananarivo
|Madagasikara/Madagascar
|MDG
|-
|
|
|Malawi
|118,480
|14,268,711
|2009
|120
|Lilongwe
|Malaŵi/Malaŵi
|MWI
|-
|
|
|Mauritius
|2,040
|1,284,264
|2009
|630
|Port Louis
|Mauritius/Maurice/Moris
|MUS
|-
|
|
|Mayotte (France)
|374
|223,765
|2009
|490
|Mamoudzou
|Mayotte/Maore/Maiôty
|MYT
|-
|
|
|Mozambique
|801,590
|21,669,278
|2009
|27
|Maputo
|Moçambique/Mozambiki/Msumbiji/Muzambhiki
|MOZ
|-
|
|
|Réunion (France)
|2,512
|743,981
|2002
|296
|Saint Denis
|La Réunion
|FRA-RE
|-
|
|
|Rwanda
|26,338
|10,473,282
|2009
|398
|Kigali
|Rwanda
|RWA
|-
|
|
|Seychelles
|455
|87,476
|2009
|192
|Victoria
|Seychelles/Sesel
|SYC
|-
|
|
|Somalia
|637,657
|9,832,017
|2009
|15
|Mogadishu
|𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (Soomaaliya) /الصومال (aṣ-Ṣūmāl)
|SOM
|-
|
|
|Somaliland
|176,120
|5,708,180
|2021
|25
|Hargeisa
|Soomaaliland/صوماليلاند (Ṣūmālīlānd)
|
|-
|
|
|South Sudan
|619,745
|8,260,490
|2008
|13
|Juba
|South Sudan
|SSD
|-
|
|
|Tanzania
|945,087
|44,929,002
|2009
|43
|Dodoma
|Tanzania/Tanzania
|TZA
|-
|
|
|Uganda
|236,040
|32,369,558
|2009
|137
|Kampala
|Uganda/Yuganda
|UGA
|-
|
|
|Zambia
|752,614
|11,862,740
|2009
|16
|Lusaka
|Zambia
|ZMB
|-
|
|
|Zimbabwe
|390,580
|11,392,629
|2009
|29
|Harare
|Zimbabwe
|ZWE
|-
| colspan="10" |'''Central Africa'''
|-
|
|
|Angola
|1,246,700
|12,799,293
|2009
|10
|Luanda
|Angola
|AGO
|-
|
|
|Cameroon
|475,440
|18,879,301
|2009
|40
|Yaoundé
|Cameroun/Kamerun
|CMR
|-
|
|
|Central African Republic
|622,984
|4,511,488
|2009
|7
|Bangui
|Ködörösêse tî Bêafrîka/République centrafricaine
|CAF
|-
|
|
|Chad
|1,284,000
|10,329,208
|2009
|8
|N'Djamena
|تشاد (Tšād)/Tchad
|TCD
|-
|
|
|Republic of the Congo
|342,000
|4,012,809
|2009
|12
|Brazzaville
|Congo/Kôngo/Kongó
|COG
|-
|
|
|Democratic Republic of the Congo
|2,345,410
|69,575,000
|2012
|30
|Kinshasa
|République démocratique du Congo
|COD
|-
|
|
|Equatorial Guinea
|28,051
|633,441
|2009
|23
|Malabo
|Guinea Ecuatorial/Guinée Équatoriale/Guiné Equatorial
|GNQ
|-
|
|
|Gabon
|267,667
|1,514,993
|2009
|6
|Libreville
|Gabon
|GAB
|-
|
|
|São Tomé and Príncipe
|1,001
|212,679
|2009
|212
|São Tomé
|São Tomé e Príncipe
|STP
|-
| colspan="10" |'''Southern Africa'''
|-
|
|
|Botswana
|600,370
|1,990,876
|2009
|3
|Gaborone
|Botswana/Botswana
|BWA
|-
|
|
|Eswatini
|17,363
|1,123,913
|2009
|65
|Mbabane
|eSwatini/Eswatini
|SWZ
|-
|
|
|Lesotho
|30,355
|2,130,819
|2009
|70
|Maseru
|Lesotho/Lesotho
|LSO
|-
|
|
|Namibia
|825,418
|2,108,665
|2009
|3
|Windhoek
|Namibia
|NAM
|-
|
|
|South Africa
|1,219,912
|51,770,560
|2011
|42
|Bloemfontein, Cape Town, Pretoria
|yaseNingizimu Afrika/yoMzantsi-Afrika/Suid-Afrika/Afrika-Borwa/Aforika Borwa/Afrika Borwa/Afrika Dzonga/yeNingizimu Afrika/Afurika Tshipembe/yeSewula Afrika
|ZAF
|-
| colspan="10" |'''West Africa'''
|-
|
|
|Benin
|112,620
|8,791,832
|2009
|78
|Porto-Novo
|Bénin
|BEN
|-
|
|
|Burkina Faso
|274,200
|15,746,232
|2009
|57
|Ouagadougou
|Burkina Faso
|BFA
|-
|
|
|Cape Verde
|4,033
|429,474
|2009
|107
|Praia
|Cabo Verde/Kabu Verdi
|CPV
|-
|
|
|The Gambia
|11,300
|1,782,893
|2009
|158
|Banjul
|The Gambia
|GMB
|-
|
|
|Ghana
|239,460
|23,832,495
|2009
|100
|Accra
|Ghana
|GHA
|-
|
|
|Guinea
|245,857
|10,057,975
|2009
|41
|Conakry
|Guinée
|GIN
|-
|
|
|Guinea-Bissau
|36,120
|1,533,964
|2009
|43
|Bissau
|Guiné-Bissau
|GNB
|-
|
|
|Ivory Coast
|322,460
|20,617,068
|2009
|64
|Abidjan, Yamoussoukro
|Côte d'Ivoire
|CIV
|-
|
|
|Liberia
|111,370
|3,441,790
|2009
|31
|Monrovia
|Liberia
|LBR
|-
|
|
|Mali
|1,240,000
|12,666,987
|2009
|10
|Bamako
|Mali/Maali/مالي (Mālī)/𞤃𞤢𞥄𞤤𞤭 (Maali)/ߡߊߟߌ (Mali)
|MLI
|-
|
|
|Mauritania
|1,030,700
|3,129,486
|2009
|3
|Nouakchott
|موريتانيا (Mūrītānyā)
|MRT
|-
|
|
|Niger
|1,267,000
|15,306,252
|2009
|12
|Niamey
|Niger
|NER
|-
|
|
|Nigeria
|923,768
|166,629,000
|2012
|180
|Abuja
|Nigeria
|NGA
|-
|
|
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha (United Kingdom)
|420
|7,728
|2012
|13
|Jamestown
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha
|SHN
|-
|
|
|Senegal
|196,190
|13,711,597
|2009
|70
|Dakar
|Sénégal
|SEN
|-
|
|
|Sierra Leone
|71,740
|6,440,053
|2009
|90
|Freetown
|Sierra Leone
|SLE
|-
|
|
|Togo
|56,785
|6,019,877
|2009
|106
|Lomé
|Togo
|TGO
|-
| colspan="3" |Africa Total
|30,368,609
|1,001,320,281
|2009
|33
! colspan="3" |
|}
=== A territories mine ===
A territories taa la awai nang bebe a e ziiri nang ba e a Afrika tenne ky3 nang paale a African paalong.
{| class="wikitable sortable"
!Flag
!Map
!English short, formal names, and ISO
!Ruling power
!Status
!Domestic short name(s)
and
formal name(s)
!Capital
!Population
!Area
!Currency
|-
|
|
|Canary Islands
Autonomous Region of the Canary Islands
ES-CN
| rowspan="2" | Spain
|Autonomous community of Spain
|Spanish: ''Islas Canarias''
|Santa Cruz and Las Palmas
Spanish: ''Santa Cruz de Tenerife'' and ''Las Palmas de Gran Canaria''
|2,207,225
|7,447 km<sup>2</sup> (2,875 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Ceuta
Autonomous City of Ceuta
ES-CE
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Ceuta—Ciudad autónoma de Ceuta''
|Ceuta
Spanish: ''Ceuta''
|84,843
|28 km<sup>2</sup> (11 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Madeira
Autonomous Region of Madeira
PT-30
| Portugal
|Autonomous Region of Portugal
|Portuguese: ''Madeira—Região Autónoma da Madeira''
|Funchal
Portuguese: ''Funchal''
|267,785
|828 km<sup>2</sup> (320 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Mayotte
Mayotte Region
YT
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Mayotte—Région Mayotte''
|Mamoudzou
French: ''Mamoudzou''
|266,380
|374 km<sup>2</sup> (144 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Melilla
Autonomous City of Melilla
ES-ML
| Spain
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Melilla—Ciudad autónoma de Melilla''
|Melilla
Spanish: ''Melilla''
|84,714
|20 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Pelagie Islands
| Italy
|Archipelago of Italy
|Italian: ''Isole Pelagie''
Sicilian: ''Ìsuli Pilaggî''
|Lampedusa e Linosa
Italian: ''Lampedusa e Linosa''
Sicilian: ''Lampidusa e Linusa''
|6,304
|21.4 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Plazas de soberanía
| Spain
|Overseas territory of Spain
|Spanish: ''Plazas de soberanía''
|N/A
|74
|0.59 km<sup>2</sup> (0.23 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Réunion
Réunion Region
RE
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Réunion—Région Réunion''
|Saint-Denis
French: ''Saint-Denis''
|889,918
|2,512 km<sup>2</sup> (970 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Socotra Archipelago
| Yemen
|Governorate of Yemen
|Arabic: أرخبيل سقطرى
(''ʾArḫabīl Suquṭrā'')
|Hadibu
Arabic: اديبو (''Ḥādībū'')
|60,550
|3,974.64 km<sup>2</sup> (1,535 sq mi)
|Yemeni rial
|}
== Economy ==
A tbol na wulee nominal GDP ane GDP capita (kyaare Power Parity daarong) a 2025 yineg a IMF.
{| class="wikitable sortable"
!Rank
!Country
!GDP <small>(nominal, in 2025)</small>
<small>millions of USD</small>
!GDP per capita <small>(PPP, in 2025)</small>
<small>in international dollars</small>
|-
|—
| ''Africa''
|2,834,002
|7,373
|-
|1
| South Africa
|410,338
|15,989
|-
|2
| Egypt
|347,342
|21,668
|-
|3
| Algeria
|268,885
|18,525
|-
|4
| Nigeria
|188,271
|6,792
|-
|5
| Morocco
|165,835
|11,266
|-
|6
| Kenya
|131,673
|7,534
|-
|7
| Ethiopia
|117,457
|4,398
|-
|8
| Angola
|113,343
|10,234
|-
|9
| Côte d'Ivoire
|94,483
|8,111
|-
|10
| Ghana
|88,332
|8,417
|-
|11
| Tanzania
|85,977
|4,371
|-
|12
| DR Congo
|79,119
|1,884
|-
|13
| Uganda
|64,277
|3,896
|-
|14
| Tunisia
|56,291
|14,779
|-
|15
| Cameroon
|56,011
|5,760
|}
== Dakroŋbaŋ ==
== Teŋgane waaloŋ aneŋ tɛntɛre ==
== Naaloŋ yɛlɛ ==
== Dadi yɛlɛ ==
== O nensaaleba ==
== Yipɔge ==
== O teŋgane puobo ==
== Leɛ kaa kyɛ ==
== Baŋ ka ==
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ Zaa]]
[[Gbuli: Africa]]
[[Gbuli:Ghana]]
dqdeyautmu0xw1sf0o36af6jrascgo5
50836
50830
2025-06-21T17:18:42Z
ANTHONY DERY
16
50836
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q15}}
.'''Africa''' e la teŋkpoŋ bee zikpoŋ kaŋa naŋ be a andonɛɛ, onaŋ la zie bee paaloŋ ayi soba naŋ e kpoŋ a tendaa zaa zu kyɛ, ka fooŋ la yele noba yagroŋ meŋ Africa la a ayi soba a yi a [[Asia]] puoriŋ a noba noɔre eŋɛ,te seŋ 30.3 miliyong km<sup>2</sup>(11.7 miliyong square miles) sommo a poɔ yie naŋ be [[Koɔ|kõɔ]] poɔ zaa, page la a [[andonɛɛ]] zaa 20% [[Teŋgane pare|tengane]] aneŋ 6% tengane yoŋ pagebo.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-Sayre-7</ref>,<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP-1</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP_2022-2</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-:1-11</ref>,<ref name=":0">https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-12</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-13</ref>.<ref name=":0" />
A sovereign states mine ane dependent territories nang be Africa ane irigyin mine nang be Africa
Algeria, Togo, Benin,Botswana,Cameroon, Cent Afr Rep,Chad, Democratic
Republic of Congo,,Djibouti,Egypt, Equatorial Guinea,Eritrea,Ethiopia,Cape*,Verde,Libya,Mali,Ghana,Sierra,Leone,Ivory,Coast,Burkina Faso,Mauritania,Morocco,São Tom ane Príncipe,Gabon,Namibia,Niger,Nigeria,Congo,Somalia,<small>Somaliland</small>South Africa,Sudan,SouthSudan,Tunisia,Western Sahara,Senegal, a Gambia, Guinea-Bissau, Guinea, Kenya, Liberia,Madagascar,Malawi,Mozambique,Burundi,Rwanda,Uganda,Tanzania,Angola,Saint Helena (UK), Lesotho Eswatini, Zambia,Zimbabwe,Mauritius, Réunion,Comoros,Seychelles,''Atlantic,Ocean,Atlantic,Ocean,Indian,Ocean,Strait of Gibraltar,Mediterranean Sea,''
{| class="wikitable sortable"
!Arms
!Flag
!Name of region and
territory, with flag
!Area
(km<sup>2</sup>)
!Population
!Year
!Density
(per km<sup>2</sup>)
!Capital
!Name(s) in official language(s)
!ISO 3166-1
|-
| colspan="10" |'''North Africa'''
|-
|
|
|Algeria
|2,381,740
|46,731,000
|2022
|17.7
|Algiers
|الجزائر (al-Jazāʾir)/Algérie
|DZA
|-
|
|
|Egypt
|1,001,450
|82,868,000
|2012
|83
|Cairo
|مِصر (Miṣr)
|EGY
|-
|
|
|Libya
|1,759,540
|6,310,434
|2009
|4
|Tripoli
|ليبيا (Lībiyā)
|LBY
|-
|
|
|Morocco
|446,550
|35,740,000
|2017
|78
|Rabat
|المغرب (al-maḡrib)/ⵍⵎⵖⵔⵉⴱ (lmeɣrib)/Maroc
|MAR
|-
|
|
|Sudan
|1,861,484
|30,894,000
|2008
|17
|Khartoum
|Sudan/السودان (as-Sūdān)
|SDN
|-
|
|
|Tunisia
|163,610
|10,486,339
|2009
|64
|Tunis
|تونس (Tūnis)/Tunest/Tunisie
|TUN
|-
|
|
|Western Sahara
|266,000
|405,210
|2009
|2
|El Aaiún
|الصحراء الغربية (aṣ-Ṣaḥrā' al-Gharbiyyah)/Taneẓroft Tutrimt/Sáhara Occidental
|ESH
|-
| colspan="10" |'''East Africa'''
|-
|
|
|Burundi
|27,830
|8,988,091
|2009
|323
|Gitega
|Uburundi/Burundi/Burundi
|BDI
|-
|
|
|Comoros
|2,170
|752,438
|2009
|347
|Moroni
|Komori/Comores/جزر القمر (Juzur al-Qumur)
|COM
|-
|
|
|Djibouti
|23,000
|828,324
|2015
|22
|Djibouti
|Yibuuti/جيبوتي (Jībūtī)/Djibouti/Jabuuti
|DJI
|-
|
|
|Eritrea
|121,320
|5,647,168
|2009
|47
|Asmara
|Eritrea
|ERI
|-
|
|
|Ethiopia
|1,127,127
|84,320,987
|2012
|75
|Addis Ababa
|ኢትዮጵያ (Ītyōṗṗyā)/Itiyoophiyaa/ኢትዮጵያ/Itoophiyaa/Itoobiya/ኢትዮጵያ
|ETH
|-
|
|
|French Southern Territories (France)
|439,781
|100
|2019
|—
|Saint Pierre
|Terres australes et antarctiques françaises
|FRA-TF
|-
|
|
|Kenya
|582,650
|39,002,772
|2009
|66
|Nairobi
|Kenya
|KEN
|-
|
|
|Madagascar
|587,040
|20,653,556
|2009
|35
|Antananarivo
|Madagasikara/Madagascar
|MDG
|-
|
|
|Malawi
|118,480
|14,268,711
|2009
|120
|Lilongwe
|Malaŵi/Malaŵi
|MWI
|-
|
|
|Mauritius
|2,040
|1,284,264
|2009
|630
|Port Louis
|Mauritius/Maurice/Moris
|MUS
|-
|
|
|Mayotte (France)
|374
|223,765
|2009
|490
|Mamoudzou
|Mayotte/Maore/Maiôty
|MYT
|-
|
|
|Mozambique
|801,590
|21,669,278
|2009
|27
|Maputo
|Moçambique/Mozambiki/Msumbiji/Muzambhiki
|MOZ
|-
|
|
|Réunion (France)
|2,512
|743,981
|2002
|296
|Saint Denis
|La Réunion
|FRA-RE
|-
|
|
|Rwanda
|26,338
|10,473,282
|2009
|398
|Kigali
|Rwanda
|RWA
|-
|
|
|Seychelles
|455
|87,476
|2009
|192
|Victoria
|Seychelles/Sesel
|SYC
|-
|
|
|Somalia
|637,657
|9,832,017
|2009
|15
|Mogadishu
|𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (Soomaaliya) /الصومال (aṣ-Ṣūmāl)
|SOM
|-
|
|
|Somaliland
|176,120
|5,708,180
|2021
|25
|Hargeisa
|Soomaaliland/صوماليلاند (Ṣūmālīlānd)
|
|-
|
|
|South Sudan
|619,745
|8,260,490
|2008
|13
|Juba
|South Sudan
|SSD
|-
|
|
|Tanzania
|945,087
|44,929,002
|2009
|43
|Dodoma
|Tanzania/Tanzania
|TZA
|-
|
|
|Uganda
|236,040
|32,369,558
|2009
|137
|Kampala
|Uganda/Yuganda
|UGA
|-
|
|
|Zambia
|752,614
|11,862,740
|2009
|16
|Lusaka
|Zambia
|ZMB
|-
|
|
|Zimbabwe
|390,580
|11,392,629
|2009
|29
|Harare
|Zimbabwe
|ZWE
|-
| colspan="10" |'''Central Africa'''
|-
|
|
|Angola
|1,246,700
|12,799,293
|2009
|10
|Luanda
|Angola
|AGO
|-
|
|
|Cameroon
|475,440
|18,879,301
|2009
|40
|Yaoundé
|Cameroun/Kamerun
|CMR
|-
|
|
|Central African Republic
|622,984
|4,511,488
|2009
|7
|Bangui
|Ködörösêse tî Bêafrîka/République centrafricaine
|CAF
|-
|
|
|Chad
|1,284,000
|10,329,208
|2009
|8
|N'Djamena
|تشاد (Tšād)/Tchad
|TCD
|-
|
|
|Republic of the Congo
|342,000
|4,012,809
|2009
|12
|Brazzaville
|Congo/Kôngo/Kongó
|COG
|-
|
|
|Democratic Republic of the Congo
|2,345,410
|69,575,000
|2012
|30
|Kinshasa
|République démocratique du Congo
|COD
|-
|
|
|Equatorial Guinea
|28,051
|633,441
|2009
|23
|Malabo
|Guinea Ecuatorial/Guinée Équatoriale/Guiné Equatorial
|GNQ
|-
|
|
|Gabon
|267,667
|1,514,993
|2009
|6
|Libreville
|Gabon
|GAB
|-
|
|
|São Tomé and Príncipe
|1,001
|212,679
|2009
|212
|São Tomé
|São Tomé e Príncipe
|STP
|-
| colspan="10" |'''Southern Africa'''
|-
|
|
|Botswana
|600,370
|1,990,876
|2009
|3
|Gaborone
|Botswana/Botswana
|BWA
|-
|
|
|Eswatini
|17,363
|1,123,913
|2009
|65
|Mbabane
|eSwatini/Eswatini
|SWZ
|-
|
|
|Lesotho
|30,355
|2,130,819
|2009
|70
|Maseru
|Lesotho/Lesotho
|LSO
|-
|
|
|Namibia
|825,418
|2,108,665
|2009
|3
|Windhoek
|Namibia
|NAM
|-
|
|
|South Africa
|1,219,912
|51,770,560
|2011
|42
|Bloemfontein, Cape Town, Pretoria
|yaseNingizimu Afrika/yoMzantsi-Afrika/Suid-Afrika/Afrika-Borwa/Aforika Borwa/Afrika Borwa/Afrika Dzonga/yeNingizimu Afrika/Afurika Tshipembe/yeSewula Afrika
|ZAF
|-
| colspan="10" |'''West Africa'''
|-
|
|
|Benin
|112,620
|8,791,832
|2009
|78
|Porto-Novo
|Bénin
|BEN
|-
|
|
|Burkina Faso
|274,200
|15,746,232
|2009
|57
|Ouagadougou
|Burkina Faso
|BFA
|-
|
|
|Cape Verde
|4,033
|429,474
|2009
|107
|Praia
|Cabo Verde/Kabu Verdi
|CPV
|-
|
|
|The Gambia
|11,300
|1,782,893
|2009
|158
|Banjul
|The Gambia
|GMB
|-
|
|
|Ghana
|239,460
|23,832,495
|2009
|100
|Accra
|Ghana
|GHA
|-
|
|
|Guinea
|245,857
|10,057,975
|2009
|41
|Conakry
|Guinée
|GIN
|-
|
|
|Guinea-Bissau
|36,120
|1,533,964
|2009
|43
|Bissau
|Guiné-Bissau
|GNB
|-
|
|
|Ivory Coast
|322,460
|20,617,068
|2009
|64
|Abidjan, Yamoussoukro
|Côte d'Ivoire
|CIV
|-
|
|
|Liberia
|111,370
|3,441,790
|2009
|31
|Monrovia
|Liberia
|LBR
|-
|
|
|Mali
|1,240,000
|12,666,987
|2009
|10
|Bamako
|Mali/Maali/مالي (Mālī)/𞤃𞤢𞥄𞤤𞤭 (Maali)/ߡߊߟߌ (Mali)
|MLI
|-
|
|
|Mauritania
|1,030,700
|3,129,486
|2009
|3
|Nouakchott
|موريتانيا (Mūrītānyā)
|MRT
|-
|
|
|Niger
|1,267,000
|15,306,252
|2009
|12
|Niamey
|Niger
|NER
|-
|
|
|Nigeria
|923,768
|166,629,000
|2012
|180
|Abuja
|Nigeria
|NGA
|-
|
|
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha (United Kingdom)
|420
|7,728
|2012
|13
|Jamestown
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha
|SHN
|-
|
|
|Senegal
|196,190
|13,711,597
|2009
|70
|Dakar
|Sénégal
|SEN
|-
|
|
|Sierra Leone
|71,740
|6,440,053
|2009
|90
|Freetown
|Sierra Leone
|SLE
|-
|
|
|Togo
|56,785
|6,019,877
|2009
|106
|Lomé
|Togo
|TGO
|-
| colspan="3" |Africa Total
|30,368,609
|1,001,320,281
|2009
|33
! colspan="3" |
|}
=== A territories mine ===
A territories taa la awai nang bebe a e ziiri nang ba e a Afrika tenne ky3 nang paale a African paalong.
{| class="wikitable sortable"
!Flag
!Map
!English short, formal names, and ISO
!Ruling power
!Status
!Domestic short name(s)
and
formal name(s)
!Capital
!Population
!Area
!Currency
|-
|
|
|Canary Islands
Autonomous Region of the Canary Islands
ES-CN
| rowspan="2" | Spain
|Autonomous community of Spain
|Spanish: ''Islas Canarias''
|Santa Cruz and Las Palmas
Spanish: ''Santa Cruz de Tenerife'' and ''Las Palmas de Gran Canaria''
|2,207,225
|7,447 km<sup>2</sup> (2,875 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Ceuta
Autonomous City of Ceuta
ES-CE
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Ceuta—Ciudad autónoma de Ceuta''
|Ceuta
Spanish: ''Ceuta''
|84,843
|28 km<sup>2</sup> (11 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Madeira
Autonomous Region of Madeira
PT-30
| Portugal
|Autonomous Region of Portugal
|Portuguese: ''Madeira—Região Autónoma da Madeira''
|Funchal
Portuguese: ''Funchal''
|267,785
|828 km<sup>2</sup> (320 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Mayotte
Mayotte Region
YT
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Mayotte—Région Mayotte''
|Mamoudzou
French: ''Mamoudzou''
|266,380
|374 km<sup>2</sup> (144 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Melilla
Autonomous City of Melilla
ES-ML
| Spain
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Melilla—Ciudad autónoma de Melilla''
|Melilla
Spanish: ''Melilla''
|84,714
|20 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Pelagie Islands
| Italy
|Archipelago of Italy
|Italian: ''Isole Pelagie''
Sicilian: ''Ìsuli Pilaggî''
|Lampedusa e Linosa
Italian: ''Lampedusa e Linosa''
Sicilian: ''Lampidusa e Linusa''
|6,304
|21.4 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Plazas de soberanía
| Spain
|Overseas territory of Spain
|Spanish: ''Plazas de soberanía''
|N/A
|74
|0.59 km<sup>2</sup> (0.23 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Réunion
Réunion Region
RE
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Réunion—Région Réunion''
|Saint-Denis
French: ''Saint-Denis''
|889,918
|2,512 km<sup>2</sup> (970 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Socotra Archipelago
| Yemen
|Governorate of Yemen
|Arabic: أرخبيل سقطرى
(''ʾArḫabīl Suquṭrā'')
|Hadibu
Arabic: اديبو (''Ḥādībū'')
|60,550
|3,974.64 km<sup>2</sup> (1,535 sq mi)
|Yemeni rial
|}
== Economy ==
A tbol na wulee nominal GDP ane GDP capita (kyaare Power Parity daarong) a 2025 yineg a IMF.
{| class="wikitable sortable"
!Rank
!Country
!GDP <small>(nominal, in 2025)</small>
<small>millions of USD</small>
!GDP per capita <small>(PPP, in 2025)</small>
<small>in international dollars</small>
|-
|—
| ''Africa''
|2,834,002
|7,373
|-
|1
| South Africa
|410,338
|15,989
|-
|2
| Egypt
|347,342
|21,668
|-
|3
| Algeria
|268,885
|18,525
|-
|4
| Nigeria
|188,271
|6,792
|-
|5
| Morocco
|165,835
|11,266
|-
|6
| Kenya
|131,673
|7,534
|-
|7
| Ethiopia
|117,457
|4,398
|-
|8
| Angola
|113,343
|10,234
|-
|9
| Côte d'Ivoire
|94,483
|8,111
|-
|10
| Ghana
|88,332
|8,417
|-
|11
| Tanzania
|85,977
|4,371
|-
|12
| DR Congo
|79,119
|1,884
|-
|13
| Uganda
|64,277
|3,896
|-
|14
| Tunisia
|56,291
|14,779
|-
|15
| Cameroon
|56,011
|5,760
|}
== Dakroŋbaŋ ==
== Teŋgane waaloŋ aneŋ tɛntɛre ==
== Naaloŋ yɛlɛ ==
== Dadi yɛlɛ ==
== O nensaaleba ==
== Yipɔge ==
== O teŋgane puobo ==
== Leɛ kaa kyɛ ==
== Baŋ ka ==
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ Zaa]]
[[Gbuli: Africa]]
[[Gbuli:Ghana]]
lvx9y0jn0huod5tg8bli37che8ua3nh
50837
50836
2025-06-21T17:23:09Z
ANTHONY DERY
16
50837
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q15}}
.'''Africa''' e la teŋkpoŋ bee zikpoŋ kaŋa naŋ be a andonɛɛ, onaŋ la zie bee paaloŋ ayi soba naŋ e kpoŋ a tendaa zaa zu kyɛ, ka fooŋ la yele noba yagroŋ meŋ Africa la a ayi soba a yi a [[Asia]] puoriŋ a noba noɔre eŋɛ,te seŋ 30.3 miliyong km<sup>2</sup>(11.7 miliyong square miles) sommo a poɔ yie naŋ be [[Koɔ|kõɔ]] poɔ zaa, page la a [[andonɛɛ]] zaa 20% [[Teŋgane pare|tengane]] aneŋ 6% tengane yoŋ pagebo.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-Sayre-7</ref>,<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP-1</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP_2022-2</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-:1-11</ref>,<ref name=":0">https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-12</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-13</ref>.<ref name=":0" />
<del>== O yuori boɔloo waabo ==</del>
<del><nowiki>''</nowiki>Afri<nowiki>''</nowiki> yuori da la <nowiki>[[northern Africa,]]</nowiki> naŋ da be west of <nowiki>[[Nile river]]</nowiki>, kyɛ ka kyɛɛmaa jaa da bɔono lands south of the <nowiki>[[Mediterranean]]</nowiki>, kyɛ bee Ancient <nowiki>[[Libya]]</nowiki>. A paaloŋ neɛ kaŋa naŋ da yie Libyan yuori baŋ da di ko Africa. A yuori muni la <nowiki>''</nowiki>ʿafar<nowiki>''</nowiki> "tani ", Aŋa yuori ŋa la maaliŋ be la Banu Ifran naŋ yie Algeria aneŋ Tripolitania, Berber tribe naŋ da yie Yafran (kyɛ bee <nowiki>''</nowiki>Ifrane<nowiki>''</nowiki>) naŋ be northwestern Libya, aneŋ Ifrane naŋ be <nowiki>[[Morocco]]</nowiki>.</del>
<del>Akyaare ne Roman naaloŋ diibɔ , Carthage da waa la yirkpoŋ a <nowiki>''</nowiki>Africa Proconsularis<nowiki>''</nowiki>, zaa. Akyaare ne Carthaginians a ko a Third Punic War a 146 BC, aneŋ coastal part of modern Libya. Latin suffix <nowiki>''</nowiki>-ica<nowiki>''</nowiki> da maŋ di la teŋkpogɔ ko neɛ. (e.g., in <nowiki>''</nowiki>Celtica<nowiki>''</nowiki> from <nowiki>''</nowiki>Celtae<nowiki>''</nowiki>, as used by Julius Caesar). A Muslim region naŋ be Ifriqiya, aneŋ Byzantine (Eastern Roman) Empire's <nowiki>''</nowiki>Exarchatus Africae<nowiki>''</nowiki>, da suŋ la ka Africa yuori doɔ.</del>
<nowiki>== A states mine ane territories ==</nowiki>
A sovereign states mine ane dependent territories nang be Africa ane irigyin mine nang be Africa
Algeria, Togo, Benin,Botswana,Cameroon, Cent Afr Rep,Chad, Democratic
Republic of Congo,,Djibouti,Egypt, Equatorial Guinea,Eritrea,Ethiopia,Cape*,Verde,Libya,Mali,Ghana,Sierra,Leone,Ivory,Coast,Burkina Faso,Mauritania,Morocco,São Tom ane Príncipe,Gabon,Namibia,Niger,Nigeria,Congo,Somalia,<small>Somaliland</small>South Africa,Sudan,SouthSudan,Tunisia,Western Sahara,Senegal, a Gambia, Guinea-Bissau, Guinea, Kenya, Liberia,Madagascar,Malawi,Mozambique,Burundi,Rwanda,Uganda,Tanzania,Angola,Saint Helena (UK), Lesotho Eswatini, Zambia,Zimbabwe,Mauritius, Réunion,Comoros,Seychelles,''Atlantic,Ocean,Atlantic,Ocean,Indian,Ocean,Strait of Gibraltar,Mediterranean Sea,''
{| class="wikitable sortable"
!Arms
!Flag
!Name of region and
territory, with flag
!Area
(km<sup>2</sup>)
!Population
!Year
!Density
(per km<sup>2</sup>)
!Capital
!Name(s) in official language(s)
!ISO 3166-1
|-
| colspan="10" |'''North Africa'''
|-
|
|
|Algeria
|2,381,740
|46,731,000
|2022
|17.7
|Algiers
|الجزائر (al-Jazāʾir)/Algérie
|DZA
|-
|
|
|Egypt
|1,001,450
|82,868,000
|2012
|83
|Cairo
|مِصر (Miṣr)
|EGY
|-
|
|
|Libya
|1,759,540
|6,310,434
|2009
|4
|Tripoli
|ليبيا (Lībiyā)
|LBY
|-
|
|
|Morocco
|446,550
|35,740,000
|2017
|78
|Rabat
|المغرب (al-maḡrib)/ⵍⵎⵖⵔⵉⴱ (lmeɣrib)/Maroc
|MAR
|-
|
|
|Sudan
|1,861,484
|30,894,000
|2008
|17
|Khartoum
|Sudan/السودان (as-Sūdān)
|SDN
|-
|
|
|Tunisia
|163,610
|10,486,339
|2009
|64
|Tunis
|تونس (Tūnis)/Tunest/Tunisie
|TUN
|-
|
|
|Western Sahara
|266,000
|405,210
|2009
|2
|El Aaiún
|الصحراء الغربية (aṣ-Ṣaḥrā' al-Gharbiyyah)/Taneẓroft Tutrimt/Sáhara Occidental
|ESH
|-
| colspan="10" |'''East Africa'''
|-
|
|
|Burundi
|27,830
|8,988,091
|2009
|323
|Gitega
|Uburundi/Burundi/Burundi
|BDI
|-
|
|
|Comoros
|2,170
|752,438
|2009
|347
|Moroni
|Komori/Comores/جزر القمر (Juzur al-Qumur)
|COM
|-
|
|
|Djibouti
|23,000
|828,324
|2015
|22
|Djibouti
|Yibuuti/جيبوتي (Jībūtī)/Djibouti/Jabuuti
|DJI
|-
|
|
|Eritrea
|121,320
|5,647,168
|2009
|47
|Asmara
|Eritrea
|ERI
|-
|
|
|Ethiopia
|1,127,127
|84,320,987
|2012
|75
|Addis Ababa
|ኢትዮጵያ (Ītyōṗṗyā)/Itiyoophiyaa/ኢትዮጵያ/Itoophiyaa/Itoobiya/ኢትዮጵያ
|ETH
|-
|
|
|French Southern Territories (France)
|439,781
|100
|2019
|—
|Saint Pierre
|Terres australes et antarctiques françaises
|FRA-TF
|-
|
|
|Kenya
|582,650
|39,002,772
|2009
|66
|Nairobi
|Kenya
|KEN
|-
|
|
|Madagascar
|587,040
|20,653,556
|2009
|35
|Antananarivo
|Madagasikara/Madagascar
|MDG
|-
|
|
|Malawi
|118,480
|14,268,711
|2009
|120
|Lilongwe
|Malaŵi/Malaŵi
|MWI
|-
|
|
|Mauritius
|2,040
|1,284,264
|2009
|630
|Port Louis
|Mauritius/Maurice/Moris
|MUS
|-
|
|
|Mayotte (France)
|374
|223,765
|2009
|490
|Mamoudzou
|Mayotte/Maore/Maiôty
|MYT
|-
|
|
|Mozambique
|801,590
|21,669,278
|2009
|27
|Maputo
|Moçambique/Mozambiki/Msumbiji/Muzambhiki
|MOZ
|-
|
|
|Réunion (France)
|2,512
|743,981
|2002
|296
|Saint Denis
|La Réunion
|FRA-RE
|-
|
|
|Rwanda
|26,338
|10,473,282
|2009
|398
|Kigali
|Rwanda
|RWA
|-
|
|
|Seychelles
|455
|87,476
|2009
|192
|Victoria
|Seychelles/Sesel
|SYC
|-
|
|
|Somalia
|637,657
|9,832,017
|2009
|15
|Mogadishu
|𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (Soomaaliya) /الصومال (aṣ-Ṣūmāl)
|SOM
|-
|
|
|Somaliland
|176,120
|5,708,180
|2021
|25
|Hargeisa
|Soomaaliland/صوماليلاند (Ṣūmālīlānd)
|
|-
|
|
|South Sudan
|619,745
|8,260,490
|2008
|13
|Juba
|South Sudan
|SSD
|-
|
|
|Tanzania
|945,087
|44,929,002
|2009
|43
|Dodoma
|Tanzania/Tanzania
|TZA
|-
|
|
|Uganda
|236,040
|32,369,558
|2009
|137
|Kampala
|Uganda/Yuganda
|UGA
|-
|
|
|Zambia
|752,614
|11,862,740
|2009
|16
|Lusaka
|Zambia
|ZMB
|-
|
|
|Zimbabwe
|390,580
|11,392,629
|2009
|29
|Harare
|Zimbabwe
|ZWE
|-
| colspan="10" |'''Central Africa'''
|-
|
|
|Angola
|1,246,700
|12,799,293
|2009
|10
|Luanda
|Angola
|AGO
|-
|
|
|Cameroon
|475,440
|18,879,301
|2009
|40
|Yaoundé
|Cameroun/Kamerun
|CMR
|-
|
|
|Central African Republic
|622,984
|4,511,488
|2009
|7
|Bangui
|Ködörösêse tî Bêafrîka/République centrafricaine
|CAF
|-
|
|
|Chad
|1,284,000
|10,329,208
|2009
|8
|N'Djamena
|تشاد (Tšād)/Tchad
|TCD
|-
|
|
|Republic of the Congo
|342,000
|4,012,809
|2009
|12
|Brazzaville
|Congo/Kôngo/Kongó
|COG
|-
|
|
|Democratic Republic of the Congo
|2,345,410
|69,575,000
|2012
|30
|Kinshasa
|République démocratique du Congo
|COD
|-
|
|
|Equatorial Guinea
|28,051
|633,441
|2009
|23
|Malabo
|Guinea Ecuatorial/Guinée Équatoriale/Guiné Equatorial
|GNQ
|-
|
|
|Gabon
|267,667
|1,514,993
|2009
|6
|Libreville
|Gabon
|GAB
|-
|
|
|São Tomé and Príncipe
|1,001
|212,679
|2009
|212
|São Tomé
|São Tomé e Príncipe
|STP
|-
| colspan="10" |'''Southern Africa'''
|-
|
|
|Botswana
|600,370
|1,990,876
|2009
|3
|Gaborone
|Botswana/Botswana
|BWA
|-
|
|
|Eswatini
|17,363
|1,123,913
|2009
|65
|Mbabane
|eSwatini/Eswatini
|SWZ
|-
|
|
|Lesotho
|30,355
|2,130,819
|2009
|70
|Maseru
|Lesotho/Lesotho
|LSO
|-
|
|
|Namibia
|825,418
|2,108,665
|2009
|3
|Windhoek
|Namibia
|NAM
|-
|
|
|South Africa
|1,219,912
|51,770,560
|2011
|42
|Bloemfontein, Cape Town, Pretoria
|yaseNingizimu Afrika/yoMzantsi-Afrika/Suid-Afrika/Afrika-Borwa/Aforika Borwa/Afrika Borwa/Afrika Dzonga/yeNingizimu Afrika/Afurika Tshipembe/yeSewula Afrika
|ZAF
|-
| colspan="10" |'''West Africa'''
|-
|
|
|Benin
|112,620
|8,791,832
|2009
|78
|Porto-Novo
|Bénin
|BEN
|-
|
|
|Burkina Faso
|274,200
|15,746,232
|2009
|57
|Ouagadougou
|Burkina Faso
|BFA
|-
|
|
|Cape Verde
|4,033
|429,474
|2009
|107
|Praia
|Cabo Verde/Kabu Verdi
|CPV
|-
|
|
|The Gambia
|11,300
|1,782,893
|2009
|158
|Banjul
|The Gambia
|GMB
|-
|
|
|Ghana
|239,460
|23,832,495
|2009
|100
|Accra
|Ghana
|GHA
|-
|
|
|Guinea
|245,857
|10,057,975
|2009
|41
|Conakry
|Guinée
|GIN
|-
|
|
|Guinea-Bissau
|36,120
|1,533,964
|2009
|43
|Bissau
|Guiné-Bissau
|GNB
|-
|
|
|Ivory Coast
|322,460
|20,617,068
|2009
|64
|Abidjan, Yamoussoukro
|Côte d'Ivoire
|CIV
|-
|
|
|Liberia
|111,370
|3,441,790
|2009
|31
|Monrovia
|Liberia
|LBR
|-
|
|
|Mali
|1,240,000
|12,666,987
|2009
|10
|Bamako
|Mali/Maali/مالي (Mālī)/𞤃𞤢𞥄𞤤𞤭 (Maali)/ߡߊߟߌ (Mali)
|MLI
|-
|
|
|Mauritania
|1,030,700
|3,129,486
|2009
|3
|Nouakchott
|موريتانيا (Mūrītānyā)
|MRT
|-
|
|
|Niger
|1,267,000
|15,306,252
|2009
|12
|Niamey
|Niger
|NER
|-
|
|
|Nigeria
|923,768
|166,629,000
|2012
|180
|Abuja
|Nigeria
|NGA
|-
|
|
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha (United Kingdom)
|420
|7,728
|2012
|13
|Jamestown
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha
|SHN
|-
|
|
|Senegal
|196,190
|13,711,597
|2009
|70
|Dakar
|Sénégal
|SEN
|-
|
|
|Sierra Leone
|71,740
|6,440,053
|2009
|90
|Freetown
|Sierra Leone
|SLE
|-
|
|
|Togo
|56,785
|6,019,877
|2009
|106
|Lomé
|Togo
|TGO
|-
| colspan="3" |Africa Total
|30,368,609
|1,001,320,281
|2009
|33
! colspan="3" |
|}
=== A territories mine ===
A territories taa la awai nang bebe a e ziiri nang ba e a Afrika tenne ky3 nang paale a African paalong.
{| class="wikitable sortable"
!Flag
!Map
!English short, formal names, and ISO
!Ruling power
!Status
!Domestic short name(s)
and
formal name(s)
!Capital
!Population
!Area
!Currency
|-
|
|
|Canary Islands
Autonomous Region of the Canary Islands
ES-CN
| rowspan="2" | Spain
|Autonomous community of Spain
|Spanish: ''Islas Canarias''
|Santa Cruz and Las Palmas
Spanish: ''Santa Cruz de Tenerife'' and ''Las Palmas de Gran Canaria''
|2,207,225
|7,447 km<sup>2</sup> (2,875 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Ceuta
Autonomous City of Ceuta
ES-CE
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Ceuta—Ciudad autónoma de Ceuta''
|Ceuta
Spanish: ''Ceuta''
|84,843
|28 km<sup>2</sup> (11 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Madeira
Autonomous Region of Madeira
PT-30
| Portugal
|Autonomous Region of Portugal
|Portuguese: ''Madeira—Região Autónoma da Madeira''
|Funchal
Portuguese: ''Funchal''
|267,785
|828 km<sup>2</sup> (320 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Mayotte
Mayotte Region
YT
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Mayotte—Région Mayotte''
|Mamoudzou
French: ''Mamoudzou''
|266,380
|374 km<sup>2</sup> (144 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Melilla
Autonomous City of Melilla
ES-ML
| Spain
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Melilla—Ciudad autónoma de Melilla''
|Melilla
Spanish: ''Melilla''
|84,714
|20 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Pelagie Islands
| Italy
|Archipelago of Italy
|Italian: ''Isole Pelagie''
Sicilian: ''Ìsuli Pilaggî''
|Lampedusa e Linosa
Italian: ''Lampedusa e Linosa''
Sicilian: ''Lampidusa e Linusa''
|6,304
|21.4 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Plazas de soberanía
| Spain
|Overseas territory of Spain
|Spanish: ''Plazas de soberanía''
|N/A
|74
|0.59 km<sup>2</sup> (0.23 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Réunion
Réunion Region
RE
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Réunion—Région Réunion''
|Saint-Denis
French: ''Saint-Denis''
|889,918
|2,512 km<sup>2</sup> (970 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Socotra Archipelago
| Yemen
|Governorate of Yemen
|Arabic: أرخبيل سقطرى
(''ʾArḫabīl Suquṭrā'')
|Hadibu
Arabic: اديبو (''Ḥādībū'')
|60,550
|3,974.64 km<sup>2</sup> (1,535 sq mi)
|Yemeni rial
|}
== Economy ==
A tbol na wulee nominal GDP ane GDP capita (kyaare Power Parity daarong) a 2025 yineg a IMF.
{| class="wikitable sortable"
!Rank
!Country
!GDP <small>(nominal, in 2025)</small>
<small>millions of USD</small>
!GDP per capita <small>(PPP, in 2025)</small>
<small>in international dollars</small>
|-
|—
| ''Africa''
|2,834,002
|7,373
|-
|1
| South Africa
|410,338
|15,989
|-
|2
| Egypt
|347,342
|21,668
|-
|3
| Algeria
|268,885
|18,525
|-
|4
| Nigeria
|188,271
|6,792
|-
|5
| Morocco
|165,835
|11,266
|-
|6
| Kenya
|131,673
|7,534
|-
|7
| Ethiopia
|117,457
|4,398
|-
|8
| Angola
|113,343
|10,234
|-
|9
| Côte d'Ivoire
|94,483
|8,111
|-
|10
| Ghana
|88,332
|8,417
|-
|11
| Tanzania
|85,977
|4,371
|-
|12
| DR Congo
|79,119
|1,884
|-
|13
| Uganda
|64,277
|3,896
|-
|14
| Tunisia
|56,291
|14,779
|-
|15
| Cameroon
|56,011
|5,760
|}
== Dakroŋbaŋ ==
== Teŋgane waaloŋ aneŋ tɛntɛre ==
== Naaloŋ yɛlɛ ==
== Dadi yɛlɛ ==
== O nensaaleba ==
== Yipɔge ==
== O teŋgane puobo ==
== Leɛ kaa kyɛ ==
== Baŋ ka ==
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ Zaa]]
[[Gbuli: Africa]]
[[Gbuli:Ghana]]
9prayd8xk10ylmn9h5zuv9f39ttve4x
50838
50837
2025-06-21T17:24:23Z
ANTHONY DERY
16
50838
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q15}}
.'''Africa''' e la teŋkpoŋ bee zikpoŋ kaŋa naŋ be a andonɛɛ, onaŋ la zie bee paaloŋ ayi soba naŋ e kpoŋ a tendaa zaa zu kyɛ, ka fooŋ la yele noba yagroŋ meŋ Africa la a ayi soba a yi a [[Asia]] puoriŋ a noba noɔre eŋɛ,te seŋ 30.3 miliyong km<sup>2</sup>(11.7 miliyong square miles) sommo a poɔ yie naŋ be [[Koɔ|kõɔ]] poɔ zaa, page la a [[andonɛɛ]] zaa 20% [[Teŋgane pare|tengane]] aneŋ 6% tengane yoŋ pagebo.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-Sayre-7</ref>,<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP-1</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP_2022-2</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-:1-11</ref>,<ref name=":0">https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-12</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-13</ref>.<ref name=":0" />
<del><s>== O yuori boɔloo waabo ==</s></del>
<nowiki>== A states mine ane territories ==</nowiki>
A sovereign states mine ane dependent territories nang be Africa ane irigyin mine nang be Africa
Algeria, Togo, Benin,Botswana,Cameroon, Cent Afr Rep,Chad, Democratic
Republic of Congo,,Djibouti,Egypt, Equatorial Guinea,Eritrea,Ethiopia,Cape*,Verde,Libya,Mali,Ghana,Sierra,Leone,Ivory,Coast,Burkina Faso,Mauritania,Morocco,São Tom ane Príncipe,Gabon,Namibia,Niger,Nigeria,Congo,Somalia,<small>Somaliland</small>South Africa,Sudan,SouthSudan,Tunisia,Western Sahara,Senegal, a Gambia, Guinea-Bissau, Guinea, Kenya, Liberia,Madagascar,Malawi,Mozambique,Burundi,Rwanda,Uganda,Tanzania,Angola,Saint Helena (UK), Lesotho Eswatini, Zambia,Zimbabwe,Mauritius, Réunion,Comoros,Seychelles,''Atlantic,Ocean,Atlantic,Ocean,Indian,Ocean,Strait of Gibraltar,Mediterranean Sea,''
{| class="wikitable sortable"
!Arms
!Flag
!Name of region and
territory, with flag
!Area
(km<sup>2</sup>)
!Population
!Year
!Density
(per km<sup>2</sup>)
!Capital
!Name(s) in official language(s)
!ISO 3166-1
|-
| colspan="10" |'''North Africa'''
|-
|
|
|Algeria
|2,381,740
|46,731,000
|2022
|17.7
|Algiers
|الجزائر (al-Jazāʾir)/Algérie
|DZA
|-
|
|
|Egypt
|1,001,450
|82,868,000
|2012
|83
|Cairo
|مِصر (Miṣr)
|EGY
|-
|
|
|Libya
|1,759,540
|6,310,434
|2009
|4
|Tripoli
|ليبيا (Lībiyā)
|LBY
|-
|
|
|Morocco
|446,550
|35,740,000
|2017
|78
|Rabat
|المغرب (al-maḡrib)/ⵍⵎⵖⵔⵉⴱ (lmeɣrib)/Maroc
|MAR
|-
|
|
|Sudan
|1,861,484
|30,894,000
|2008
|17
|Khartoum
|Sudan/السودان (as-Sūdān)
|SDN
|-
|
|
|Tunisia
|163,610
|10,486,339
|2009
|64
|Tunis
|تونس (Tūnis)/Tunest/Tunisie
|TUN
|-
|
|
|Western Sahara
|266,000
|405,210
|2009
|2
|El Aaiún
|الصحراء الغربية (aṣ-Ṣaḥrā' al-Gharbiyyah)/Taneẓroft Tutrimt/Sáhara Occidental
|ESH
|-
| colspan="10" |'''East Africa'''
|-
|
|
|Burundi
|27,830
|8,988,091
|2009
|323
|Gitega
|Uburundi/Burundi/Burundi
|BDI
|-
|
|
|Comoros
|2,170
|752,438
|2009
|347
|Moroni
|Komori/Comores/جزر القمر (Juzur al-Qumur)
|COM
|-
|
|
|Djibouti
|23,000
|828,324
|2015
|22
|Djibouti
|Yibuuti/جيبوتي (Jībūtī)/Djibouti/Jabuuti
|DJI
|-
|
|
|Eritrea
|121,320
|5,647,168
|2009
|47
|Asmara
|Eritrea
|ERI
|-
|
|
|Ethiopia
|1,127,127
|84,320,987
|2012
|75
|Addis Ababa
|ኢትዮጵያ (Ītyōṗṗyā)/Itiyoophiyaa/ኢትዮጵያ/Itoophiyaa/Itoobiya/ኢትዮጵያ
|ETH
|-
|
|
|French Southern Territories (France)
|439,781
|100
|2019
|—
|Saint Pierre
|Terres australes et antarctiques françaises
|FRA-TF
|-
|
|
|Kenya
|582,650
|39,002,772
|2009
|66
|Nairobi
|Kenya
|KEN
|-
|
|
|Madagascar
|587,040
|20,653,556
|2009
|35
|Antananarivo
|Madagasikara/Madagascar
|MDG
|-
|
|
|Malawi
|118,480
|14,268,711
|2009
|120
|Lilongwe
|Malaŵi/Malaŵi
|MWI
|-
|
|
|Mauritius
|2,040
|1,284,264
|2009
|630
|Port Louis
|Mauritius/Maurice/Moris
|MUS
|-
|
|
|Mayotte (France)
|374
|223,765
|2009
|490
|Mamoudzou
|Mayotte/Maore/Maiôty
|MYT
|-
|
|
|Mozambique
|801,590
|21,669,278
|2009
|27
|Maputo
|Moçambique/Mozambiki/Msumbiji/Muzambhiki
|MOZ
|-
|
|
|Réunion (France)
|2,512
|743,981
|2002
|296
|Saint Denis
|La Réunion
|FRA-RE
|-
|
|
|Rwanda
|26,338
|10,473,282
|2009
|398
|Kigali
|Rwanda
|RWA
|-
|
|
|Seychelles
|455
|87,476
|2009
|192
|Victoria
|Seychelles/Sesel
|SYC
|-
|
|
|Somalia
|637,657
|9,832,017
|2009
|15
|Mogadishu
|𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (Soomaaliya) /الصومال (aṣ-Ṣūmāl)
|SOM
|-
|
|
|Somaliland
|176,120
|5,708,180
|2021
|25
|Hargeisa
|Soomaaliland/صوماليلاند (Ṣūmālīlānd)
|
|-
|
|
|South Sudan
|619,745
|8,260,490
|2008
|13
|Juba
|South Sudan
|SSD
|-
|
|
|Tanzania
|945,087
|44,929,002
|2009
|43
|Dodoma
|Tanzania/Tanzania
|TZA
|-
|
|
|Uganda
|236,040
|32,369,558
|2009
|137
|Kampala
|Uganda/Yuganda
|UGA
|-
|
|
|Zambia
|752,614
|11,862,740
|2009
|16
|Lusaka
|Zambia
|ZMB
|-
|
|
|Zimbabwe
|390,580
|11,392,629
|2009
|29
|Harare
|Zimbabwe
|ZWE
|-
| colspan="10" |'''Central Africa'''
|-
|
|
|Angola
|1,246,700
|12,799,293
|2009
|10
|Luanda
|Angola
|AGO
|-
|
|
|Cameroon
|475,440
|18,879,301
|2009
|40
|Yaoundé
|Cameroun/Kamerun
|CMR
|-
|
|
|Central African Republic
|622,984
|4,511,488
|2009
|7
|Bangui
|Ködörösêse tî Bêafrîka/République centrafricaine
|CAF
|-
|
|
|Chad
|1,284,000
|10,329,208
|2009
|8
|N'Djamena
|تشاد (Tšād)/Tchad
|TCD
|-
|
|
|Republic of the Congo
|342,000
|4,012,809
|2009
|12
|Brazzaville
|Congo/Kôngo/Kongó
|COG
|-
|
|
|Democratic Republic of the Congo
|2,345,410
|69,575,000
|2012
|30
|Kinshasa
|République démocratique du Congo
|COD
|-
|
|
|Equatorial Guinea
|28,051
|633,441
|2009
|23
|Malabo
|Guinea Ecuatorial/Guinée Équatoriale/Guiné Equatorial
|GNQ
|-
|
|
|Gabon
|267,667
|1,514,993
|2009
|6
|Libreville
|Gabon
|GAB
|-
|
|
|São Tomé and Príncipe
|1,001
|212,679
|2009
|212
|São Tomé
|São Tomé e Príncipe
|STP
|-
| colspan="10" |'''Southern Africa'''
|-
|
|
|Botswana
|600,370
|1,990,876
|2009
|3
|Gaborone
|Botswana/Botswana
|BWA
|-
|
|
|Eswatini
|17,363
|1,123,913
|2009
|65
|Mbabane
|eSwatini/Eswatini
|SWZ
|-
|
|
|Lesotho
|30,355
|2,130,819
|2009
|70
|Maseru
|Lesotho/Lesotho
|LSO
|-
|
|
|Namibia
|825,418
|2,108,665
|2009
|3
|Windhoek
|Namibia
|NAM
|-
|
|
|South Africa
|1,219,912
|51,770,560
|2011
|42
|Bloemfontein, Cape Town, Pretoria
|yaseNingizimu Afrika/yoMzantsi-Afrika/Suid-Afrika/Afrika-Borwa/Aforika Borwa/Afrika Borwa/Afrika Dzonga/yeNingizimu Afrika/Afurika Tshipembe/yeSewula Afrika
|ZAF
|-
| colspan="10" |'''West Africa'''
|-
|
|
|Benin
|112,620
|8,791,832
|2009
|78
|Porto-Novo
|Bénin
|BEN
|-
|
|
|Burkina Faso
|274,200
|15,746,232
|2009
|57
|Ouagadougou
|Burkina Faso
|BFA
|-
|
|
|Cape Verde
|4,033
|429,474
|2009
|107
|Praia
|Cabo Verde/Kabu Verdi
|CPV
|-
|
|
|The Gambia
|11,300
|1,782,893
|2009
|158
|Banjul
|The Gambia
|GMB
|-
|
|
|Ghana
|239,460
|23,832,495
|2009
|100
|Accra
|Ghana
|GHA
|-
|
|
|Guinea
|245,857
|10,057,975
|2009
|41
|Conakry
|Guinée
|GIN
|-
|
|
|Guinea-Bissau
|36,120
|1,533,964
|2009
|43
|Bissau
|Guiné-Bissau
|GNB
|-
|
|
|Ivory Coast
|322,460
|20,617,068
|2009
|64
|Abidjan, Yamoussoukro
|Côte d'Ivoire
|CIV
|-
|
|
|Liberia
|111,370
|3,441,790
|2009
|31
|Monrovia
|Liberia
|LBR
|-
|
|
|Mali
|1,240,000
|12,666,987
|2009
|10
|Bamako
|Mali/Maali/مالي (Mālī)/𞤃𞤢𞥄𞤤𞤭 (Maali)/ߡߊߟߌ (Mali)
|MLI
|-
|
|
|Mauritania
|1,030,700
|3,129,486
|2009
|3
|Nouakchott
|موريتانيا (Mūrītānyā)
|MRT
|-
|
|
|Niger
|1,267,000
|15,306,252
|2009
|12
|Niamey
|Niger
|NER
|-
|
|
|Nigeria
|923,768
|166,629,000
|2012
|180
|Abuja
|Nigeria
|NGA
|-
|
|
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha (United Kingdom)
|420
|7,728
|2012
|13
|Jamestown
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha
|SHN
|-
|
|
|Senegal
|196,190
|13,711,597
|2009
|70
|Dakar
|Sénégal
|SEN
|-
|
|
|Sierra Leone
|71,740
|6,440,053
|2009
|90
|Freetown
|Sierra Leone
|SLE
|-
|
|
|Togo
|56,785
|6,019,877
|2009
|106
|Lomé
|Togo
|TGO
|-
| colspan="3" |Africa Total
|30,368,609
|1,001,320,281
|2009
|33
! colspan="3" |
|}
=== A territories mine ===
A territories taa la awai nang bebe a e ziiri nang ba e a Afrika tenne ky3 nang paale a African paalong.
{| class="wikitable sortable"
!Flag
!Map
!English short, formal names, and ISO
!Ruling power
!Status
!Domestic short name(s)
and
formal name(s)
!Capital
!Population
!Area
!Currency
|-
|
|
|Canary Islands
Autonomous Region of the Canary Islands
ES-CN
| rowspan="2" | Spain
|Autonomous community of Spain
|Spanish: ''Islas Canarias''
|Santa Cruz and Las Palmas
Spanish: ''Santa Cruz de Tenerife'' and ''Las Palmas de Gran Canaria''
|2,207,225
|7,447 km<sup>2</sup> (2,875 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Ceuta
Autonomous City of Ceuta
ES-CE
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Ceuta—Ciudad autónoma de Ceuta''
|Ceuta
Spanish: ''Ceuta''
|84,843
|28 km<sup>2</sup> (11 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Madeira
Autonomous Region of Madeira
PT-30
| Portugal
|Autonomous Region of Portugal
|Portuguese: ''Madeira—Região Autónoma da Madeira''
|Funchal
Portuguese: ''Funchal''
|267,785
|828 km<sup>2</sup> (320 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Mayotte
Mayotte Region
YT
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Mayotte—Région Mayotte''
|Mamoudzou
French: ''Mamoudzou''
|266,380
|374 km<sup>2</sup> (144 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Melilla
Autonomous City of Melilla
ES-ML
| Spain
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Melilla—Ciudad autónoma de Melilla''
|Melilla
Spanish: ''Melilla''
|84,714
|20 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Pelagie Islands
| Italy
|Archipelago of Italy
|Italian: ''Isole Pelagie''
Sicilian: ''Ìsuli Pilaggî''
|Lampedusa e Linosa
Italian: ''Lampedusa e Linosa''
Sicilian: ''Lampidusa e Linusa''
|6,304
|21.4 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Plazas de soberanía
| Spain
|Overseas territory of Spain
|Spanish: ''Plazas de soberanía''
|N/A
|74
|0.59 km<sup>2</sup> (0.23 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Réunion
Réunion Region
RE
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Réunion—Région Réunion''
|Saint-Denis
French: ''Saint-Denis''
|889,918
|2,512 km<sup>2</sup> (970 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Socotra Archipelago
| Yemen
|Governorate of Yemen
|Arabic: أرخبيل سقطرى
(''ʾArḫabīl Suquṭrā'')
|Hadibu
Arabic: اديبو (''Ḥādībū'')
|60,550
|3,974.64 km<sup>2</sup> (1,535 sq mi)
|Yemeni rial
|}
== Economy ==
A tbol na wulee nominal GDP ane GDP capita (kyaare Power Parity daarong) a 2025 yineg a IMF.
{| class="wikitable sortable"
!Rank
!Country
!GDP <small>(nominal, in 2025)</small>
<small>millions of USD</small>
!GDP per capita <small>(PPP, in 2025)</small>
<small>in international dollars</small>
|-
|—
| ''Africa''
|2,834,002
|7,373
|-
|1
| South Africa
|410,338
|15,989
|-
|2
| Egypt
|347,342
|21,668
|-
|3
| Algeria
|268,885
|18,525
|-
|4
| Nigeria
|188,271
|6,792
|-
|5
| Morocco
|165,835
|11,266
|-
|6
| Kenya
|131,673
|7,534
|-
|7
| Ethiopia
|117,457
|4,398
|-
|8
| Angola
|113,343
|10,234
|-
|9
| Côte d'Ivoire
|94,483
|8,111
|-
|10
| Ghana
|88,332
|8,417
|-
|11
| Tanzania
|85,977
|4,371
|-
|12
| DR Congo
|79,119
|1,884
|-
|13
| Uganda
|64,277
|3,896
|-
|14
| Tunisia
|56,291
|14,779
|-
|15
| Cameroon
|56,011
|5,760
|}
== Dakroŋbaŋ ==
== Teŋgane waaloŋ aneŋ tɛntɛre ==
== Naaloŋ yɛlɛ ==
== Dadi yɛlɛ ==
== O nensaaleba ==
== Yipɔge ==
== O teŋgane puobo ==
== Leɛ kaa kyɛ ==
== Baŋ ka ==
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ Zaa]]
[[Gbuli: Africa]]
[[Gbuli:Ghana]]
qx6t1revfuumzvwlnayoss94bdst132
50839
50838
2025-06-21T17:25:03Z
ANTHONY DERY
16
50839
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q15}}
.'''Africa''' e la teŋkpoŋ bee zikpoŋ kaŋa naŋ be a andonɛɛ, onaŋ la zie bee paaloŋ ayi soba naŋ e kpoŋ a tendaa zaa zu kyɛ, ka fooŋ la yele noba yagroŋ meŋ Africa la a ayi soba a yi a [[Asia]] puoriŋ a noba noɔre eŋɛ,te seŋ 30.3 miliyong km<sup>2</sup>(11.7 miliyong square miles) sommo a poɔ yie naŋ be [[Koɔ|kõɔ]] poɔ zaa, page la a [[andonɛɛ]] zaa 20% [[Teŋgane pare|tengane]] aneŋ 6% tengane yoŋ pagebo.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-Sayre-7</ref>,<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP-1</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP_2022-2</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-:1-11</ref>,<ref name=":0">https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-12</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-13</ref>.<ref name=":0" />
== A states mine ane territories ==
A sovereign states mine ane dependent territories nang be Africa ane irigyin mine nang be Africa
Algeria, Togo, Benin,Botswana,Cameroon, Cent Afr Rep,Chad, Democratic
Republic of Congo,,Djibouti,Egypt, Equatorial Guinea,Eritrea,Ethiopia,Cape*,Verde,Libya,Mali,Ghana,Sierra,Leone,Ivory,Coast,Burkina Faso,Mauritania,Morocco,São Tom ane Príncipe,Gabon,Namibia,Niger,Nigeria,Congo,Somalia,<small>Somaliland</small>South Africa,Sudan,SouthSudan,Tunisia,Western Sahara,Senegal, a Gambia, Guinea-Bissau, Guinea, Kenya, Liberia,Madagascar,Malawi,Mozambique,Burundi,Rwanda,Uganda,Tanzania,Angola,Saint Helena (UK), Lesotho Eswatini, Zambia,Zimbabwe,Mauritius, Réunion,Comoros,Seychelles,''Atlantic,Ocean,Atlantic,Ocean,Indian,Ocean,Strait of Gibraltar,Mediterranean Sea,''
{| class="wikitable sortable"
!Arms
!Flag
!Name of region and
territory, with flag
!Area
(km<sup>2</sup>)
!Population
!Year
!Density
(per km<sup>2</sup>)
!Capital
!Name(s) in official language(s)
!ISO 3166-1
|-
| colspan="10" |'''North Africa'''
|-
|
|
|Algeria
|2,381,740
|46,731,000
|2022
|17.7
|Algiers
|الجزائر (al-Jazāʾir)/Algérie
|DZA
|-
|
|
|Egypt
|1,001,450
|82,868,000
|2012
|83
|Cairo
|مِصر (Miṣr)
|EGY
|-
|
|
|Libya
|1,759,540
|6,310,434
|2009
|4
|Tripoli
|ليبيا (Lībiyā)
|LBY
|-
|
|
|Morocco
|446,550
|35,740,000
|2017
|78
|Rabat
|المغرب (al-maḡrib)/ⵍⵎⵖⵔⵉⴱ (lmeɣrib)/Maroc
|MAR
|-
|
|
|Sudan
|1,861,484
|30,894,000
|2008
|17
|Khartoum
|Sudan/السودان (as-Sūdān)
|SDN
|-
|
|
|Tunisia
|163,610
|10,486,339
|2009
|64
|Tunis
|تونس (Tūnis)/Tunest/Tunisie
|TUN
|-
|
|
|Western Sahara
|266,000
|405,210
|2009
|2
|El Aaiún
|الصحراء الغربية (aṣ-Ṣaḥrā' al-Gharbiyyah)/Taneẓroft Tutrimt/Sáhara Occidental
|ESH
|-
| colspan="10" |'''East Africa'''
|-
|
|
|Burundi
|27,830
|8,988,091
|2009
|323
|Gitega
|Uburundi/Burundi/Burundi
|BDI
|-
|
|
|Comoros
|2,170
|752,438
|2009
|347
|Moroni
|Komori/Comores/جزر القمر (Juzur al-Qumur)
|COM
|-
|
|
|Djibouti
|23,000
|828,324
|2015
|22
|Djibouti
|Yibuuti/جيبوتي (Jībūtī)/Djibouti/Jabuuti
|DJI
|-
|
|
|Eritrea
|121,320
|5,647,168
|2009
|47
|Asmara
|Eritrea
|ERI
|-
|
|
|Ethiopia
|1,127,127
|84,320,987
|2012
|75
|Addis Ababa
|ኢትዮጵያ (Ītyōṗṗyā)/Itiyoophiyaa/ኢትዮጵያ/Itoophiyaa/Itoobiya/ኢትዮጵያ
|ETH
|-
|
|
|French Southern Territories (France)
|439,781
|100
|2019
|—
|Saint Pierre
|Terres australes et antarctiques françaises
|FRA-TF
|-
|
|
|Kenya
|582,650
|39,002,772
|2009
|66
|Nairobi
|Kenya
|KEN
|-
|
|
|Madagascar
|587,040
|20,653,556
|2009
|35
|Antananarivo
|Madagasikara/Madagascar
|MDG
|-
|
|
|Malawi
|118,480
|14,268,711
|2009
|120
|Lilongwe
|Malaŵi/Malaŵi
|MWI
|-
|
|
|Mauritius
|2,040
|1,284,264
|2009
|630
|Port Louis
|Mauritius/Maurice/Moris
|MUS
|-
|
|
|Mayotte (France)
|374
|223,765
|2009
|490
|Mamoudzou
|Mayotte/Maore/Maiôty
|MYT
|-
|
|
|Mozambique
|801,590
|21,669,278
|2009
|27
|Maputo
|Moçambique/Mozambiki/Msumbiji/Muzambhiki
|MOZ
|-
|
|
|Réunion (France)
|2,512
|743,981
|2002
|296
|Saint Denis
|La Réunion
|FRA-RE
|-
|
|
|Rwanda
|26,338
|10,473,282
|2009
|398
|Kigali
|Rwanda
|RWA
|-
|
|
|Seychelles
|455
|87,476
|2009
|192
|Victoria
|Seychelles/Sesel
|SYC
|-
|
|
|Somalia
|637,657
|9,832,017
|2009
|15
|Mogadishu
|𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (Soomaaliya) /الصومال (aṣ-Ṣūmāl)
|SOM
|-
|
|
|Somaliland
|176,120
|5,708,180
|2021
|25
|Hargeisa
|Soomaaliland/صوماليلاند (Ṣūmālīlānd)
|
|-
|
|
|South Sudan
|619,745
|8,260,490
|2008
|13
|Juba
|South Sudan
|SSD
|-
|
|
|Tanzania
|945,087
|44,929,002
|2009
|43
|Dodoma
|Tanzania/Tanzania
|TZA
|-
|
|
|Uganda
|236,040
|32,369,558
|2009
|137
|Kampala
|Uganda/Yuganda
|UGA
|-
|
|
|Zambia
|752,614
|11,862,740
|2009
|16
|Lusaka
|Zambia
|ZMB
|-
|
|
|Zimbabwe
|390,580
|11,392,629
|2009
|29
|Harare
|Zimbabwe
|ZWE
|-
| colspan="10" |'''Central Africa'''
|-
|
|
|Angola
|1,246,700
|12,799,293
|2009
|10
|Luanda
|Angola
|AGO
|-
|
|
|Cameroon
|475,440
|18,879,301
|2009
|40
|Yaoundé
|Cameroun/Kamerun
|CMR
|-
|
|
|Central African Republic
|622,984
|4,511,488
|2009
|7
|Bangui
|Ködörösêse tî Bêafrîka/République centrafricaine
|CAF
|-
|
|
|Chad
|1,284,000
|10,329,208
|2009
|8
|N'Djamena
|تشاد (Tšād)/Tchad
|TCD
|-
|
|
|Republic of the Congo
|342,000
|4,012,809
|2009
|12
|Brazzaville
|Congo/Kôngo/Kongó
|COG
|-
|
|
|Democratic Republic of the Congo
|2,345,410
|69,575,000
|2012
|30
|Kinshasa
|République démocratique du Congo
|COD
|-
|
|
|Equatorial Guinea
|28,051
|633,441
|2009
|23
|Malabo
|Guinea Ecuatorial/Guinée Équatoriale/Guiné Equatorial
|GNQ
|-
|
|
|Gabon
|267,667
|1,514,993
|2009
|6
|Libreville
|Gabon
|GAB
|-
|
|
|São Tomé and Príncipe
|1,001
|212,679
|2009
|212
|São Tomé
|São Tomé e Príncipe
|STP
|-
| colspan="10" |'''Southern Africa'''
|-
|
|
|Botswana
|600,370
|1,990,876
|2009
|3
|Gaborone
|Botswana/Botswana
|BWA
|-
|
|
|Eswatini
|17,363
|1,123,913
|2009
|65
|Mbabane
|eSwatini/Eswatini
|SWZ
|-
|
|
|Lesotho
|30,355
|2,130,819
|2009
|70
|Maseru
|Lesotho/Lesotho
|LSO
|-
|
|
|Namibia
|825,418
|2,108,665
|2009
|3
|Windhoek
|Namibia
|NAM
|-
|
|
|South Africa
|1,219,912
|51,770,560
|2011
|42
|Bloemfontein, Cape Town, Pretoria
|yaseNingizimu Afrika/yoMzantsi-Afrika/Suid-Afrika/Afrika-Borwa/Aforika Borwa/Afrika Borwa/Afrika Dzonga/yeNingizimu Afrika/Afurika Tshipembe/yeSewula Afrika
|ZAF
|-
| colspan="10" |'''West Africa'''
|-
|
|
|Benin
|112,620
|8,791,832
|2009
|78
|Porto-Novo
|Bénin
|BEN
|-
|
|
|Burkina Faso
|274,200
|15,746,232
|2009
|57
|Ouagadougou
|Burkina Faso
|BFA
|-
|
|
|Cape Verde
|4,033
|429,474
|2009
|107
|Praia
|Cabo Verde/Kabu Verdi
|CPV
|-
|
|
|The Gambia
|11,300
|1,782,893
|2009
|158
|Banjul
|The Gambia
|GMB
|-
|
|
|Ghana
|239,460
|23,832,495
|2009
|100
|Accra
|Ghana
|GHA
|-
|
|
|Guinea
|245,857
|10,057,975
|2009
|41
|Conakry
|Guinée
|GIN
|-
|
|
|Guinea-Bissau
|36,120
|1,533,964
|2009
|43
|Bissau
|Guiné-Bissau
|GNB
|-
|
|
|Ivory Coast
|322,460
|20,617,068
|2009
|64
|Abidjan, Yamoussoukro
|Côte d'Ivoire
|CIV
|-
|
|
|Liberia
|111,370
|3,441,790
|2009
|31
|Monrovia
|Liberia
|LBR
|-
|
|
|Mali
|1,240,000
|12,666,987
|2009
|10
|Bamako
|Mali/Maali/مالي (Mālī)/𞤃𞤢𞥄𞤤𞤭 (Maali)/ߡߊߟߌ (Mali)
|MLI
|-
|
|
|Mauritania
|1,030,700
|3,129,486
|2009
|3
|Nouakchott
|موريتانيا (Mūrītānyā)
|MRT
|-
|
|
|Niger
|1,267,000
|15,306,252
|2009
|12
|Niamey
|Niger
|NER
|-
|
|
|Nigeria
|923,768
|166,629,000
|2012
|180
|Abuja
|Nigeria
|NGA
|-
|
|
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha (United Kingdom)
|420
|7,728
|2012
|13
|Jamestown
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha
|SHN
|-
|
|
|Senegal
|196,190
|13,711,597
|2009
|70
|Dakar
|Sénégal
|SEN
|-
|
|
|Sierra Leone
|71,740
|6,440,053
|2009
|90
|Freetown
|Sierra Leone
|SLE
|-
|
|
|Togo
|56,785
|6,019,877
|2009
|106
|Lomé
|Togo
|TGO
|-
| colspan="3" |Africa Total
|30,368,609
|1,001,320,281
|2009
|33
! colspan="3" |
|}
=== A territories mine ===
A territories taa la awai nang bebe a e ziiri nang ba e a Afrika tenne ky3 nang paale a African paalong.
{| class="wikitable sortable"
!Flag
!Map
!English short, formal names, and ISO
!Ruling power
!Status
!Domestic short name(s)
and
formal name(s)
!Capital
!Population
!Area
!Currency
|-
|
|
|Canary Islands
Autonomous Region of the Canary Islands
ES-CN
| rowspan="2" | Spain
|Autonomous community of Spain
|Spanish: ''Islas Canarias''
|Santa Cruz and Las Palmas
Spanish: ''Santa Cruz de Tenerife'' and ''Las Palmas de Gran Canaria''
|2,207,225
|7,447 km<sup>2</sup> (2,875 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Ceuta
Autonomous City of Ceuta
ES-CE
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Ceuta—Ciudad autónoma de Ceuta''
|Ceuta
Spanish: ''Ceuta''
|84,843
|28 km<sup>2</sup> (11 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Madeira
Autonomous Region of Madeira
PT-30
| Portugal
|Autonomous Region of Portugal
|Portuguese: ''Madeira—Região Autónoma da Madeira''
|Funchal
Portuguese: ''Funchal''
|267,785
|828 km<sup>2</sup> (320 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Mayotte
Mayotte Region
YT
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Mayotte—Région Mayotte''
|Mamoudzou
French: ''Mamoudzou''
|266,380
|374 km<sup>2</sup> (144 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Melilla
Autonomous City of Melilla
ES-ML
| Spain
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Melilla—Ciudad autónoma de Melilla''
|Melilla
Spanish: ''Melilla''
|84,714
|20 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Pelagie Islands
| Italy
|Archipelago of Italy
|Italian: ''Isole Pelagie''
Sicilian: ''Ìsuli Pilaggî''
|Lampedusa e Linosa
Italian: ''Lampedusa e Linosa''
Sicilian: ''Lampidusa e Linusa''
|6,304
|21.4 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Plazas de soberanía
| Spain
|Overseas territory of Spain
|Spanish: ''Plazas de soberanía''
|N/A
|74
|0.59 km<sup>2</sup> (0.23 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Réunion
Réunion Region
RE
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Réunion—Région Réunion''
|Saint-Denis
French: ''Saint-Denis''
|889,918
|2,512 km<sup>2</sup> (970 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Socotra Archipelago
| Yemen
|Governorate of Yemen
|Arabic: أرخبيل سقطرى
(''ʾArḫabīl Suquṭrā'')
|Hadibu
Arabic: اديبو (''Ḥādībū'')
|60,550
|3,974.64 km<sup>2</sup> (1,535 sq mi)
|Yemeni rial
|}
== Economy ==
A tbol na wulee nominal GDP ane GDP capita (kyaare Power Parity daarong) a 2025 yineg a IMF.
{| class="wikitable sortable"
!Rank
!Country
!GDP <small>(nominal, in 2025)</small>
<small>millions of USD</small>
!GDP per capita <small>(PPP, in 2025)</small>
<small>in international dollars</small>
|-
|—
| ''Africa''
|2,834,002
|7,373
|-
|1
| South Africa
|410,338
|15,989
|-
|2
| Egypt
|347,342
|21,668
|-
|3
| Algeria
|268,885
|18,525
|-
|4
| Nigeria
|188,271
|6,792
|-
|5
| Morocco
|165,835
|11,266
|-
|6
| Kenya
|131,673
|7,534
|-
|7
| Ethiopia
|117,457
|4,398
|-
|8
| Angola
|113,343
|10,234
|-
|9
| Côte d'Ivoire
|94,483
|8,111
|-
|10
| Ghana
|88,332
|8,417
|-
|11
| Tanzania
|85,977
|4,371
|-
|12
| DR Congo
|79,119
|1,884
|-
|13
| Uganda
|64,277
|3,896
|-
|14
| Tunisia
|56,291
|14,779
|-
|15
| Cameroon
|56,011
|5,760
|}
== Dakroŋbaŋ ==
== Teŋgane waaloŋ aneŋ tɛntɛre ==
== Naaloŋ yɛlɛ ==
== Dadi yɛlɛ ==
== O nensaaleba ==
== Yipɔge ==
== O teŋgane puobo ==
== Leɛ kaa kyɛ ==
== Baŋ ka ==
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ Zaa]]
[[Gbuli: Africa]]
[[Gbuli:Ghana]]
pfiwb5cch6i258a1758xfe1sgr2ub2u
50847
50839
2025-06-22T00:54:24Z
Dery BK
32
Adds
50847
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q15}}
.'''Africa''' e la teŋkpoŋ bee zikpoŋ kaŋa naŋ be a andonɛɛ, onaŋ la zie bee paaloŋ ayi soba naŋ e kpoŋ a tendaa zaa zu kyɛ, ka fooŋ la yele noba yagroŋ meŋ Africa la a ayi soba a yi a [[Asia]] puoriŋ a noba noɔre eŋɛ,te seŋ 30.3 miliyong km<sup>2</sup>(11.7 miliyong square miles) sommo a poɔ yie naŋ be [[Koɔ|kõɔ]] poɔ zaa, page la a [[andonɛɛ]] zaa 20% [[Teŋgane pare|tengane]] aneŋ 6% tengane yoŋ pagebo.<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-Sayre-7</ref>,<ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP-1</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-UN_WPP_2022-2</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-:1-11</ref>,<ref name=":0">https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-12</ref><ref>https://en.m.wikipedia.org/wiki/Africa#cite_note-13</ref>.<ref name=":0" />
AfAfrica
== states mine ane territories ==
A sovereign states mine ane dependent territories nang be Africa ane irigyin mine nang be Africa
Algeria, Togo, Benin,Botswana,Cameroon, Cent Afr Rep,Chad, Democratic
Republic of Congo,,Djibouti,Egypt, Equatorial Guinea,Eritrea,Ethiopia,Cape*,Verde,Libya,Mali,Ghana,Sierra,Leone,Ivory,Coast,Burkina Faso,Mauritania,Morocco,São Tom ane Príncipe,Gabon,Namibia,Niger,Nigeria,Congo,Somalia,<small>Somaliland</small>South Africa,Sudan,SouthSudan,Tunisia,Western Sahara,Senegal, a Gambia, Guinea-Bissau, Guinea, Kenya, Liberia,Madagascar,Malawi,Mozambique,Burundi,Rwanda,Uganda,Tanzania,Angola,Saint Helena (UK), Lesotho Eswatini, Zambia,Zimbabwe,Mauritius, Réunion,Comoros,Seychelles,''Atlantic,Ocean,Atlantic,Ocean,Indian,Ocean,Strait of Gibraltar,Mediterranean Sea,''
{| class="wikitable sortable"
!Arms
!Flag
!Name of region and
territory, with flag
!Area
(km<sup>2</sup>)
!Population
!Year
!Density
(per km<sup>2</sup>)
!Capital
!Name(s) in official language(s)
!ISO 3166-1
|-
| colspan="10" |'''North Africa'''
|-
|
|
|Algeria
|2,381,740
|46,731,000
|2022
|17.7
|Algiers
|الجزائر (al-Jazāʾir)/Algérie
|DZA
|-
|
|
|Egypt
|1,001,450
|82,868,000
|2012
|83
|Cairo
|مِصر (Miṣr)
|EGY
|-
|
|
|Libya
|1,759,540
|6,310,434
|2009
|4
|Tripoli
|ليبيا (Lībiyā)
|LBY
|-
|
|
|Morocco
|446,550
|35,740,000
|2017
|78
|Rabat
|المغرب (al-maḡrib)/ⵍⵎⵖⵔⵉⴱ (lmeɣrib)/Maroc
|MAR
|-
|
|
|Sudan
|1,861,484
|30,894,000
|2008
|17
|Khartoum
|Sudan/السودان (as-Sūdān)
|SDN
|-
|
|
|Tunisia
|163,610
|10,486,339
|2009
|64
|Tunis
|تونس (Tūnis)/Tunest/Tunisie
|TUN
|-
|
|
|Western Sahara
|266,000
|405,210
|2009
|2
|El Aaiún
|الصحراء الغربية (aṣ-Ṣaḥrā' al-Gharbiyyah)/Taneẓroft Tutrimt/Sáhara Occidental
|ESH
|-
| colspan="10" |'''East Africa'''
|-
|
|
|Burundi
|27,830
|8,988,091
|2009
|323
|Gitega
|Uburundi/Burundi/Burundi
|BDI
|-
|
|
|Comoros
|2,170
|752,438
|2009
|347
|Moroni
|Komori/Comores/جزر القمر (Juzur al-Qumur)
|COM
|-
|
|
|Djibouti
|23,000
|828,324
|2015
|22
|Djibouti
|Yibuuti/جيبوتي (Jībūtī)/Djibouti/Jabuuti
|DJI
|-
|
|
|Eritrea
|121,320
|5,647,168
|2009
|47
|Asmara
|Eritrea
|ERI
|-
|
|
|Ethiopia
|1,127,127
|84,320,987
|2012
|75
|Addis Ababa
|ኢትዮጵያ (Ītyōṗṗyā)/Itiyoophiyaa/ኢትዮጵያ/Itoophiyaa/Itoobiya/ኢትዮጵያ
|ETH
|-
|
|
|French Southern Territories (France)
|439,781
|100
|2019
|—
|Saint Pierre
|Terres australes et antarctiques françaises
|FRA-TF
|-
|
|
|Kenya
|582,650
|39,002,772
|2009
|66
|Nairobi
|Kenya
|KEN
|-
|
|
|Madagascar
|587,040
|20,653,556
|2009
|35
|Antananarivo
|Madagasikara/Madagascar
|MDG
|-
|
|
|Malawi
|118,480
|14,268,711
|2009
|120
|Lilongwe
|Malaŵi/Malaŵi
|MWI
|-
|
|
|Mauritius
|2,040
|1,284,264
|2009
|630
|Port Louis
|Mauritius/Maurice/Moris
|MUS
|-
|
|
|Mayotte (France)
|374
|223,765
|2009
|490
|Mamoudzou
|Mayotte/Maore/Maiôty
|MYT
|-
|
|
|Mozambique
|801,590
|21,669,278
|2009
|27
|Maputo
|Moçambique/Mozambiki/Msumbiji/Muzambhiki
|MOZ
|-
|
|
|Réunion (France)
|2,512
|743,981
|2002
|296
|Saint Denis
|La Réunion
|FRA-RE
|-
|
|
|Rwanda
|26,338
|10,473,282
|2009
|398
|Kigali
|Rwanda
|RWA
|-
|
|
|Seychelles
|455
|87,476
|2009
|192
|Victoria
|Seychelles/Sesel
|SYC
|-
|
|
|Somalia
|637,657
|9,832,017
|2009
|15
|Mogadishu
|𐒈𐒝𐒑𐒛𐒐𐒘𐒕𐒖 (Soomaaliya) /الصومال (aṣ-Ṣūmāl)
|SOM
|-
|
|
|Somaliland
|176,120
|5,708,180
|2021
|25
|Hargeisa
|Soomaaliland/صوماليلاند (Ṣūmālīlānd)
|
|-
|
|
|South Sudan
|619,745
|8,260,490
|2008
|13
|Juba
|South Sudan
|SSD
|-
|
|
|Tanzania
|945,087
|44,929,002
|2009
|43
|Dodoma
|Tanzania/Tanzania
|TZA
|-
|
|
|Uganda
|236,040
|32,369,558
|2009
|137
|Kampala
|Uganda/Yuganda
|UGA
|-
|
|
|Zambia
|752,614
|11,862,740
|2009
|16
|Lusaka
|Zambia
|ZMB
|-
|
|
|Zimbabwe
|390,580
|11,392,629
|2009
|29
|Harare
|Zimbabwe
|ZWE
|-
| colspan="10" |'''Central Africa'''
|-
|
|
|Angola
|1,246,700
|12,799,293
|2009
|10
|Luanda
|Angola
|AGO
|-
|
|
|Cameroon
|475,440
|18,879,301
|2009
|40
|Yaoundé
|Cameroun/Kamerun
|CMR
|-
|
|
|Central African Republic
|622,984
|4,511,488
|2009
|7
|Bangui
|Ködörösêse tî Bêafrîka/République centrafricaine
|CAF
|-
|
|
|Chad
|1,284,000
|10,329,208
|2009
|8
|N'Djamena
|تشاد (Tšād)/Tchad
|TCD
|-
|
|
|Republic of the Congo
|342,000
|4,012,809
|2009
|12
|Brazzaville
|Congo/Kôngo/Kongó
|COG
|-
|
|
|Democratic Republic of the Congo
|2,345,410
|69,575,000
|2012
|30
|Kinshasa
|République démocratique du Congo
|COD
|-
|
|
|Equatorial Guinea
|28,051
|633,441
|2009
|23
|Malabo
|Guinea Ecuatorial/Guinée Équatoriale/Guiné Equatorial
|GNQ
|-
|
|
|Gabon
|267,667
|1,514,993
|2009
|6
|Libreville
|Gabon
|GAB
|-
|
|
|São Tomé and Príncipe
|1,001
|212,679
|2009
|212
|São Tomé
|São Tomé e Príncipe
|STP
|-
| colspan="10" |'''Southern Africa'''
|-
|
|
|Botswana
|600,370
|1,990,876
|2009
|3
|Gaborone
|Botswana/Botswana
|BWA
|-
|
|
|Eswatini
|17,363
|1,123,913
|2009
|65
|Mbabane
|eSwatini/Eswatini
|SWZ
|-
|
|
|Lesotho
|30,355
|2,130,819
|2009
|70
|Maseru
|Lesotho/Lesotho
|LSO
|-
|
|
|Namibia
|825,418
|2,108,665
|2009
|3
|Windhoek
|Namibia
|NAM
|-
|
|
|South Africa
|1,219,912
|51,770,560
|2011
|42
|Bloemfontein, Cape Town, Pretoria
|yaseNingizimu Afrika/yoMzantsi-Afrika/Suid-Afrika/Afrika-Borwa/Aforika Borwa/Afrika Borwa/Afrika Dzonga/yeNingizimu Afrika/Afurika Tshipembe/yeSewula Afrika
|ZAF
|-
| colspan="10" |'''West Africa'''
|-
|
|
|Benin
|112,620
|8,791,832
|2009
|78
|Porto-Novo
|Bénin
|BEN
|-
|
|
|Burkina Faso
|274,200
|15,746,232
|2009
|57
|Ouagadougou
|Burkina Faso
|BFA
|-
|
|
|Cape Verde
|4,033
|429,474
|2009
|107
|Praia
|Cabo Verde/Kabu Verdi
|CPV
|-
|
|
|The Gambia
|11,300
|1,782,893
|2009
|158
|Banjul
|The Gambia
|GMB
|-
|
|
|Ghana
|239,460
|23,832,495
|2009
|100
|Accra
|Ghana
|GHA
|-
|
|
|Guinea
|245,857
|10,057,975
|2009
|41
|Conakry
|Guinée
|GIN
|-
|
|
|Guinea-Bissau
|36,120
|1,533,964
|2009
|43
|Bissau
|Guiné-Bissau
|GNB
|-
|
|
|Ivory Coast
|322,460
|20,617,068
|2009
|64
|Abidjan, Yamoussoukro
|Côte d'Ivoire
|CIV
|-
|
|
|Liberia
|111,370
|3,441,790
|2009
|31
|Monrovia
|Liberia
|LBR
|-
|
|
|Mali
|1,240,000
|12,666,987
|2009
|10
|Bamako
|Mali/Maali/مالي (Mālī)/𞤃𞤢𞥄𞤤𞤭 (Maali)/ߡߊߟߌ (Mali)
|MLI
|-
|
|
|Mauritania
|1,030,700
|3,129,486
|2009
|3
|Nouakchott
|موريتانيا (Mūrītānyā)
|MRT
|-
|
|
|Niger
|1,267,000
|15,306,252
|2009
|12
|Niamey
|Niger
|NER
|-
|
|
|Nigeria
|923,768
|166,629,000
|2012
|180
|Abuja
|Nigeria
|NGA
|-
|
|
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha (United Kingdom)
|420
|7,728
|2012
|13
|Jamestown
|Saint Helena, Ascension and Tristan da Cunha
|SHN
|-
|
|
|Senegal
|196,190
|13,711,597
|2009
|70
|Dakar
|Sénégal
|SEN
|-
|
|
|Sierra Leone
|71,740
|6,440,053
|2009
|90
|Freetown
|Sierra Leone
|SLE
|-
|
|
|Togo
|56,785
|6,019,877
|2009
|106
|Lomé
|Togo
|TGO
|-
| colspan="3" |Africa Total
|30,368,609
|1,001,320,281
|2009
|33
! colspan="3" |
|}
=== A territories mine ===
A territories taa la awai nang bebe a e ziiri nang ba e a Afrika tenne ky3 nang paale a African paalong.
{| class="wikitable sortable"
!Flag
!Map
!English short, formal names, and ISO
!Ruling power
!Status
!Domestic short name(s)
and
formal name(s)
!Capital
!Population
!Area
!Currency
|-
|
|
|Canary Islands
Autonomous Region of the Canary Islands
ES-CN
| rowspan="2" | Spain
|Autonomous community of Spain
|Spanish: ''Islas Canarias''
|Santa Cruz and Las Palmas
Spanish: ''Santa Cruz de Tenerife'' and ''Las Palmas de Gran Canaria''
|2,207,225
|7,447 km<sup>2</sup> (2,875 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Ceuta
Autonomous City of Ceuta
ES-CE
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Ceuta—Ciudad autónoma de Ceuta''
|Ceuta
Spanish: ''Ceuta''
|84,843
|28 km<sup>2</sup> (11 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Madeira
Autonomous Region of Madeira
PT-30
| Portugal
|Autonomous Region of Portugal
|Portuguese: ''Madeira—Região Autónoma da Madeira''
|Funchal
Portuguese: ''Funchal''
|267,785
|828 km<sup>2</sup> (320 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Mayotte
Mayotte Region
YT
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Mayotte—Région Mayotte''
|Mamoudzou
French: ''Mamoudzou''
|266,380
|374 km<sup>2</sup> (144 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Melilla
Autonomous City of Melilla
ES-ML
| Spain
|Autonomous city of Spain
|Spanish: ''Melilla—Ciudad autónoma de Melilla''
|Melilla
Spanish: ''Melilla''
|84,714
|20 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Pelagie Islands
| Italy
|Archipelago of Italy
|Italian: ''Isole Pelagie''
Sicilian: ''Ìsuli Pilaggî''
|Lampedusa e Linosa
Italian: ''Lampedusa e Linosa''
Sicilian: ''Lampidusa e Linusa''
|6,304
|21.4 km<sup>2</sup> (8 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Plazas de soberanía
| Spain
|Overseas territory of Spain
|Spanish: ''Plazas de soberanía''
|N/A
|74
|0.59 km<sup>2</sup> (0.23 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Réunion
Réunion Region
RE
| France
|Overseas region and constituent part of the French Republic
|French: ''Réunion—Région Réunion''
|Saint-Denis
French: ''Saint-Denis''
|889,918
|2,512 km<sup>2</sup> (970 sq mi)
|euro
|-
|
|
|Socotra Archipelago
| Yemen
|Governorate of Yemen
|Arabic: أرخبيل سقطرى
(''ʾArḫabīl Suquṭrā'')
|Hadibu
Arabic: اديبو (''Ḥādībū'')
|60,550
|3,974.64 km<sup>2</sup> (1,535 sq mi)
|Yemeni rial
|}
== Economy ==
A tbol na wulee nominal GDP ane GDP capita (kyaare Power Parity daarong) a 2025 yineg a IMF.
{| class="wikitable sortable"
!Rank
!Country
!GDP <small>(nominal, in 2025)</small>
<small>millions of USD</small>
!GDP per capita <small>(PPP, in 2025)</small>
<small>in international dollars</small>
|-
|—
| ''Africa''
|2,834,002
|7,373
|-
|1
| South Africa
|410,338
|15,989
|-
|2
| Egypt
|347,342
|21,668
|-
|3
| Algeria
|268,885
|18,525
|-
|4
| Nigeria
|188,271
|6,792
|-
|5
| Morocco
|165,835
|11,266
|-
|6
| Kenya
|131,673
|7,534
|-
|7
| Ethiopia
|117,457
|4,398
|-
|8
| Angola
|113,343
|10,234
|-
|9
| Côte d'Ivoire
|94,483
|8,111
|-
|10
| Ghana
|88,332
|8,417
|-
|11
| Tanzania
|85,977
|4,371
|-
|12
| DR Congo
|79,119
|1,884
|-
|13
| Uganda
|64,277
|3,896
|-
|14
| Tunisia
|56,291
|14,779
|-
|15
| Cameroon
|56,011
|5,760
|}
== Dakroŋbaŋ ==
== Teŋgane waaloŋ aneŋ tɛntɛre ==
== Naaloŋ yɛlɛ ==
== Dadi yɛlɛ ==
== O nensaaleba ==
== Yipɔge ==
== O teŋgane puobo ==
== Leɛ kaa kyɛ ==
== Baŋ ka ==
== Sommo yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ Zaa]]
[[Gbuli: Africa]]
[[Gbuli:Ghana]]
3u8zt5cm34omqox1xzbate04xq0m13f
China
0
340
50851
50824
2025-06-22T10:30:54Z
Dery BK
32
Edit
50851
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q1289426}}
'''China''' e la teŋkpoŋ naŋ be a donɛɛ tendaa lambogri kaŋa ba naŋ boɔlɔ East Asia. O na la paaloŋ naŋ taa noba yaga zuo a tendaazaa a donɛɛ zu. A teŋɛ noba noɔre yagroŋ zaa e la 1.4 bilion.<ref>"The world's biggest cities: How do you measure them?". BBC. 29 January 2012. Retrieved 2024-08-08.</ref> Lɛ a China noba yagroŋ naŋ seŋ na, lɛ ne o zu meŋ la ka a teŋɛ bee a paaloŋ yɛloŋ meŋ e kpoŋ a zuo a tenne zaa naŋ villi koli o. A paaloŋ ŋa taa la provinces lezare ne ayi (22), irigyine anuu (5) naŋ are a yoŋ, Municipalities anaare (4) ane irigyin kponni ayi mine ka ana la Hong Kong, ane Macau. A china teŋkpoŋ la ka ba boɔla Beijing. O na la paaloŋ na naŋ taa nensaaleba gyamaa bee yaga zie a yi India puoriŋ. O neŋ tembilii pie ne anaare la peɛle taa.
== O Yuori Kuribu ==
A "China" yelbiri ŋa be la a teŋɛ noba yelbie poɔ a yi a16 century waɡre kyɛ waana zenɛ. Noba naŋ yi China meŋɛ da ba de o tona ne toma. A yuori te yie Portuguese, Malay, a neŋ Persian naŋ kaa a Sanskrit yelbiri ŋa "''Cīna"'', ba naŋ da boɔla India dakoreŋ saŋa .<ref>ISBN 0-1995-7315-8</ref>
O yuori gbuli zaa la "People's Republic of China", ka o ɡyiraa e China. Waɡre kaŋa ba maŋ boɔle la China ka "Mainland China" bee "the mainland" ka banaŋ wa boɔra ka ba nyɛ "Republic of China" bee PRC's [[PRC's Special Administrative Reɡion]] <ref>Chou Hsi-wei on Conflict Zone". ''Deutsche Welle''. Archived from the original on 2021-04-16. Retrieved 2020-11-05. <q>So-called 'China', we call it 'Mainland', we are 'Taiwan'. Together we are 'China'.</q></ref><ref>What's behind China-Taiwan tensions?". ''BBC News''. 6 November 2015. Archived from the original on 2015-11-07. Retrieved 2022-11-10.</ref><ref>"美国唐人街两面"中国"国旗之争" [The dispute over two "Chinese" flags in Chinatown, USA]. ''BBC News''. Archived from the original on 2020-12-02. Retrieved 2020-11-05.</ref>
== Sommo Yiziire ==
p8cx7ggnccrsxbv70as62u6lzkdd833
United State Of America (USA)
0
1501
50831
50817
2025-06-21T16:34:16Z
ANTHONY DERY
16
/* Maps */
50831
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America''' O e la teŋ kpoŋ kaŋa na be a teŋdaa na poɔ ka neɛ zaa baŋ ba boɔlo USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na , O poɔ LA ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommbo yi wanne ka ba wa maale neŋ a teŋɛ. Ba taa la boma.
== Government and politics ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, yiri kpeɛreba ane tontonneba, taa la ɔfere sere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ yiri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yele kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ e 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awai noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million)da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
8wlxkpvjpi9h9hnnhr26ecsdhuu9mxz
50832
50831
2025-06-21T17:00:11Z
ANTHONY DERY
16
/* Ziiri mine liŋkiri */
50832
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America''' O e la teŋ kpoŋ kaŋa na be a teŋdaa na poɔ ka neɛ zaa baŋ ba boɔlo USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na , O poɔ LA ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommbo yi wanne ka ba wa maale neŋ a teŋɛ. Ba taa la boma.
== Government and politics ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, yiri kpeɛreba ane tontonneba, taa la ɔfere sere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ yiri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yele kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ e 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awai noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million)da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparima kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
fywrp269pg8wyx276wbwhz3be6tdzj6
50833
50832
2025-06-21T17:01:03Z
ANTHONY DERY
16
/* Government and politics */
50833
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America''' O e la teŋ kpoŋ kaŋa na be a teŋdaa na poɔ ka neɛ zaa baŋ ba boɔlo USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na , O poɔ LA ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommbo yi wanne ka ba wa maale neŋ a teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, yiri kpeɛreba ane tontonneba, taa la ɔfere sere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ yiri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yele kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ e 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awai noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million)da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparima kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
3sr9zulvv43ch3vbix1esxeh3jju26h
50834
50833
2025-06-21T17:11:21Z
ANTHONY DERY
16
/* Gɔbena ane pɔletese Yeltare */
50834
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America''' O e la teŋ kpoŋ kaŋa na be a teŋdaa na poɔ ka neɛ zaa baŋ ba boɔlo USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na , O poɔ LA ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommbo yi wanne ka ba wa maale neŋ a teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, yiri kpeɛreba ane tontonneba, taa la ɔfere sere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ yiri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yele kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ e 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awai noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million)da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparima kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
96jokdsz0d5ifh167x59m7yx13fcli0
50840
50834
2025-06-21T17:33:03Z
Dery BK
32
edit
50840
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
j4ipbmxudvlxtruot72ki7rtqd1y8bl
50841
50840
2025-06-21T17:44:29Z
ANTHONY DERY
16
/* Emɛgireesin */
50841
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
==== Spaceflight ====
A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (''Spirit'' ane ''Opportunity'', ''Curiosity,'' neŋ ''Perseverance''). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paale ''Destiny'' (2001), ''Harmony'' (2007), ane ''Tranquility'' (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.
A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
pbizjqcf2er80zdbx97jbsh8ehmnefp
50842
50841
2025-06-21T18:05:10Z
ANTHONY DERY
16
/* Spaceflight */
50842
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
==== Spaceflight ====
A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (''Spirit'' ane ''Opportunity'', ''Curiosity,'' neŋ ''Perseverance''). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paale ''Destiny'' (2001), ''Harmony'' (2007), ane ''Tranquility'' (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.
A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.
=== Kɔkɔre Yele ===
Kyɛ ba naŋ yele kɔkɔ-gyamaa a United States, Bɔrefɔ la a kɔkɔre naŋ maale taa yeluu ane sɛgebo. Bɔrefɔ eɛ kɔkɔ-ma ba naŋ de o a United States yi Executive yeluu 14224 a 2025. Neŋ a lɛ zaa, kpaaroŋ zaa da ba tere noɔre ka Bɔrefɔ e la kɔkɔ-ma naŋ sereŋ e kɔkɔkpoŋ ko a federal lamboe ata zaa. Begere mine, aseŋ U.S. naturalization semmo, neŋ a lɛ zaa da eɛ kɔkɔkpoŋ. Paaloŋ sere lezare-ne-anii ane a United States Virgin Islands da terɛɛ noɔre ka o e la kɔkɔ-ma; 19 tenne and paale mine a Columbia da ba taa kɔkɔ-ma. Paaloŋ ata ane U.S. territories anaare da deɛ ma-kɔkɔɛ bee meŋɛ kɔkɔɛ ka a da paale a Bɔrefɔ: Hawaii (Hawaiian), Alaska (ma-kɔkɔɛ lezare ne awai), South Dakota (Sioux), American Samoa (Samoan), Puerto Rico (Spanish), Guam (Chamorro), ane a Northern Mariana Islands (Carolinian ane Chamorro). A zaa lantaa, 169 American ma-kɔkɔɛ ka ba yele a a United States. A Puerto Rico, Spanish la ka ba maale yele a gaale a Bɔrefɔ.
Yele mine a American paaloŋ peɛroŋ (2020), a 245.4 miliyɔ noba a U.S. yuomo anuu ane gaŋ a lɛ yele la Bɔrefɔ ba yieŋ. Yi 41.2 miliyɔɔ yele Spanish ba yieŋ, naŋ vɛŋ ka o e a kɔkɔkpoŋ yeluu. Kɔkɔɛ mine ba meŋ naŋ yele a yieŋ meŋ eɛ miliyɔɔ yeni noba bee gaŋ a lɛ te paale Chinese (3.40 miliyɔɔ), Tagalog (1.71 miliyɔɔ), Vietnamese (1.52 miliyɔɔ), Arabic (1.39 miliyɔɔ), French (1.18 miliyɔɔ), Korean (1.07 miliyɔɔ), ane Russian (1.04 miliyɔɔ). German, yeluu naŋ e miliyɔɔ yeni noba a yieŋ a 2010, da sigee puli neŋ 857,000 yelyelebe a 2020.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
lnygdexxkvnc1iqmdrnecmg5y2815b1
50845
50842
2025-06-21T18:28:37Z
ANTHONY DERY
16
/* Urbanization */
50845
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
=== Population ===
Meŋ kaa kyɛ: U.S. tenne yi noba yagroŋ
{| class="wikitable"
|+The 10 most populous U.S. states
(2024 estimates)
!State
!Population (millions)
|-
!California
|39.4
|-
!Texas
|31.3
|-
!Florida
|23.4
|-
!New York
|19.9
|-
!Pennsylvania
|13.1
|-
!Illinois
|12.7
|-
!Ohio
|11.9
|-
!Georgia
|11.2
|-
!North Carolina
|11.0
|-
!Michigan
|10.1
|}
A U.S. noba sorebo Bureau yeli ka 331,449,281 noba la da kpeɛrɛ a April 1, 2020, naŋ da vɛŋ a United States a teŋɛ naŋ e wederoŋ ata soba neŋ noba yagroŋ a tendaa gbuli zaa, yi China ane India puoriŋ. A Census Bureau's kaabo a 2024 noba noɔre soribo e la 340,110,988, naŋ sɛge do saa neŋ 2.6% yi a saŋa naŋ 2020 noba noɔre soribo. Yele yi a Bureau's U.S. noba noɔre sorebo, a July 1, 2024, a U.S. da taa la sommo neŋ 16 sɛkɔnne, bee neŋ 5400 noba bebiri zaa. A 2023, 51% a Americans yuomo 15 ane gaŋ a lɛ da be la kultaa, 6% da eɛ pɔgeba naŋ kpi kultaa poɔ, 10% kultaa-wɛltaa, ane 34% naŋ baŋ kpɛ kultaa poɔ togitogi. A 2023, a noba ba na naŋ na baŋ eŋe poɔ ane dɔge biiri da a U.S. da arɛɛ 1.6 biiri neŋ pɔgeyeni, ane, a 23%, o taa la a tendaa gbuli zaa biiri baabo naŋ kpeɛrɛ neŋ dɔgerɔ yeni yiriŋ a 2019.
A United States taa la kultaa-wɛltaa; 37 saakomparɛɛ noba mine da taa la noba miliyɔɔ yeni. White Americans neŋ saakomparɛɛ naŋ e Europe, a Middle East, bee North Africa la da maale a racial kpoŋ zie ane saakomparɛɛ yiiluŋ kpaaroŋ ka o da e 57.8% naŋ be a United States noba noɔre yagroŋ. Hispanic ane Latino Americans da maale a yagroŋ wederoŋ ayi da e 18.7% naŋ be a United States noba yagroŋ. African Americans sa maalɛɛ a wederoŋ ata soba kpaaroŋ ane a 12.1% a U.S. yagroŋ noɔre. Asian Americans la a teŋɛ wederoŋ anaare kpaaroŋ, naŋ maale 5.9% a United States noba yagroŋ noɔre. A teŋɛ 3.7 miliyɔɔ nemmenne a Americans da maalɛɛ aŋa 1%, ane amine 574 nemmenne boorɔ da taa la bammo ko a federal gɔbena. A 2022, a yuonsoga naŋ be a United States noba yagroŋ noɔre da eɛ yuomo 38.9.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
==== Spaceflight ====
A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (''Spirit'' ane ''Opportunity'', ''Curiosity,'' neŋ ''Perseverance''). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paale ''Destiny'' (2001), ''Harmony'' (2007), ane ''Tranquility'' (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.
A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.
=== Kɔkɔre Yele ===
Kyɛ ba naŋ yele kɔkɔ-gyamaa a United States, Bɔrefɔ la a kɔkɔre naŋ maale taa yeluu ane sɛgebo. Bɔrefɔ eɛ kɔkɔ-ma ba naŋ de o a United States yi Executive yeluu 14224 a 2025. Neŋ a lɛ zaa, kpaaroŋ zaa da ba tere noɔre ka Bɔrefɔ e la kɔkɔ-ma naŋ sereŋ e kɔkɔkpoŋ ko a federal lamboe ata zaa. Begere mine, aseŋ U.S. naturalization semmo, neŋ a lɛ zaa da eɛ kɔkɔkpoŋ. Paaloŋ sere lezare-ne-anii ane a United States Virgin Islands da terɛɛ noɔre ka o e la kɔkɔ-ma; 19 tenne and paale mine a Columbia da ba taa kɔkɔ-ma. Paaloŋ ata ane U.S. territories anaare da deɛ ma-kɔkɔɛ bee meŋɛ kɔkɔɛ ka a da paale a Bɔrefɔ: Hawaii (Hawaiian), Alaska (ma-kɔkɔɛ lezare ne awai), South Dakota (Sioux), American Samoa (Samoan), Puerto Rico (Spanish), Guam (Chamorro), ane a Northern Mariana Islands (Carolinian ane Chamorro). A zaa lantaa, 169 American ma-kɔkɔɛ ka ba yele a a United States. A Puerto Rico, Spanish la ka ba maale yele a gaale a Bɔrefɔ.
Yele mine a American paaloŋ peɛroŋ (2020), a 245.4 miliyɔ noba a U.S. yuomo anuu ane gaŋ a lɛ yele la Bɔrefɔ ba yieŋ. Yi 41.2 miliyɔɔ yele Spanish ba yieŋ, naŋ vɛŋ ka o e a kɔkɔkpoŋ yeluu. Kɔkɔɛ mine ba meŋ naŋ yele a yieŋ meŋ eɛ miliyɔɔ yeni noba bee gaŋ a lɛ te paale Chinese (3.40 miliyɔɔ), Tagalog (1.71 miliyɔɔ), Vietnamese (1.52 miliyɔɔ), Arabic (1.39 miliyɔɔ), French (1.18 miliyɔɔ), Korean (1.07 miliyɔɔ), ane Russian (1.04 miliyɔɔ). German, yeluu naŋ e miliyɔɔ yeni noba a yieŋ a 2010, da sigee puli neŋ 857,000 yelyelebe a 2020.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
7a8aejahxdr4lim0eyplb8rf8kel73r
50849
50845
2025-06-22T10:16:19Z
ANTHONY DERY
16
/* Urbanization */
50849
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
== Etymology ==
Nimitɔɔre duoruu mine: Yoe mine ko United States, Demonyms ko a United States, United Colonies, ane yoe poruu ko Americas
Yelgbɔge sɛgebinaa kaŋa ko "United States of America" bebiri naŋ da e a January 2, 1776. A bebiri na, Stephen Moylan, naŋ e Continental Army aide ko a General George Washington, da sɛgɛɛ lɛtɛ ko a Joseph Reed, Washington's aide-de-camp, a da boɔrɔ ka o da gaa "neŋ zɔɔzɔɔ boma yineŋ a United States of America a gaa a Spain" ka o da sɔre sommo yi Revolutionary War effort. A pɔbiliki bontonaa da e la yelyagesɛgeraa ba naŋ da toɔle eŋ saseɛ a Williamsburg duoruu gane a ''Virginia Gazette'' a April 6, 1776. Gbɛɛ mine maŋ e la bee eɛ June 11, 1776, Thomas Jefferson sɛgɛɛ "United States of America" eŋ gansansaraa poɔ kyaare a Declaration of Independence, naŋ da taa sagedeebo ko a Continental Congress ayi soba a July 4, 1776.
A yelŋmaa "United States" ane a o initialism "U.S.", da eɛ yuori bee yoleɛrɛ a Bɔrefɔ poɔ, e la yo-ŋmaara neɛ LA neɛ zaa naŋ baŋ a. A initialism "USA", a yuori, gbɛɛ gyamaa la ka ba maŋ tona neŋ. "United States" ane "U.S." la a yelŋmaara ba na maŋ tona neŋ a U.S. federal gɔbena, ane begere narebinni "A States" e la yeltuuri mine ba na maŋ tu a vɛŋ a yoe e ŋmaara, gbɛɛ gyamaa ka ba maŋ de a toma neŋ naasaalpaaloŋ ; "stateside" la a yoleɛrɛ bee bigiruu.
"America" la a pɔgeloŋ yuori ko a ''Americus Vesputius'', a latinaase yuori la Italian explorer Amerigo Vespucci (1454–1512); ba da daŋ de o la ka o da e teŋɛ yuori ko a German cartographers Martin Waldseemüller ane Matthias Ringmann a 1507. Vespucci da dɛndɛŋ tere la noɔre kyaare a West Indies a da peɛre nyɛ Christopher Columbus a 1492 da paalɛɛ a da saŋa landmass naŋ ba taa bammo kyɛ da ba paale a pɔgelee naŋ da be a eastern limit naŋ be a Asia. A Bɔrefɔ, a yelŋmaa "America" da baŋɛɛ yelzuri naŋ da ba kyaare a United States, kyɛ ba naŋ da naŋ tona neŋ a "a Americas" ka ba bigiri a kɔntinɛtere zaa naŋ be a North ane South America.
=== Population ===
Meŋ kaa kyɛ: U.S. tenne yi noba yagroŋ
{| class="wikitable"
|+The 10 most populous U.S. states
(2024 estimates)
!State
!Population (millions)
|-
!California
|39.4
|-
!Texas
|31.3
|-
!Florida
|23.4
|-
!New York
|19.9
|-
!Pennsylvania
|13.1
|-
!Illinois
|12.7
|-
!Ohio
|11.9
|-
!Georgia
|11.2
|-
!North Carolina
|11.0
|-
!Michigan
|10.1
|}
A U.S. noba sorebo Bureau yeli ka 331,449,281 noba la da kpeɛrɛ a April 1, 2020, naŋ da vɛŋ a United States a teŋɛ naŋ e wederoŋ ata soba neŋ noba yagroŋ a tendaa gbuli zaa, yi China ane India puoriŋ. A Census Bureau's kaabo a 2024 noba noɔre soribo e la 340,110,988, naŋ sɛge do saa neŋ 2.6% yi a saŋa naŋ 2020 noba noɔre soribo. Yele yi a Bureau's U.S. noba noɔre sorebo, a July 1, 2024, a U.S. da taa la sommo neŋ 16 sɛkɔnne, bee neŋ 5400 noba bebiri zaa. A 2023, 51% a Americans yuomo 15 ane gaŋ a lɛ da be la kultaa, 6% da eɛ pɔgeba naŋ kpi kultaa poɔ, 10% kultaa-wɛltaa, ane 34% naŋ baŋ kpɛ kultaa poɔ togitogi. A 2023, a noba ba na naŋ na baŋ eŋe poɔ ane dɔge biiri da a U.S. da arɛɛ 1.6 biiri neŋ pɔgeyeni, ane, a 23%, o taa la a tendaa gbuli zaa biiri baabo naŋ kpeɛrɛ neŋ dɔgerɔ yeni yiriŋ a 2019.
A United States taa la kultaa-wɛltaa; 37 saakomparɛɛ noba mine da taa la noba miliyɔɔ yeni. White Americans neŋ saakomparɛɛ naŋ e Europe, a Middle East, bee North Africa la da maale a racial kpoŋ zie ane saakomparɛɛ yiiluŋ kpaaroŋ ka o da e 57.8% naŋ be a United States noba noɔre yagroŋ. Hispanic ane Latino Americans da maale a yagroŋ wederoŋ ayi da e 18.7% naŋ be a United States noba yagroŋ. African Americans sa maalɛɛ a wederoŋ ata soba kpaaroŋ ane a 12.1% a U.S. yagroŋ noɔre. Asian Americans la a teŋɛ wederoŋ anaare kpaaroŋ, naŋ maale 5.9% a United States noba yagroŋ noɔre. A teŋɛ 3.7 miliyɔɔ nemmenne a Americans da maalɛɛ aŋa 1%, ane amine 574 nemmenne boorɔ da taa la bammo ko a federal gɔbena. A 2022, a yuonsoga naŋ be a United States noba yagroŋ noɔre da eɛ yuomo 38.9.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
==== Spaceflight ====
A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (''Spirit'' ane ''Opportunity'', ''Curiosity,'' neŋ ''Perseverance''). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paale ''Destiny'' (2001), ''Harmony'' (2007), ane ''Tranquility'' (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.
A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.
=== Kɔkɔre Yele ===
Kyɛ ba naŋ yele kɔkɔ-gyamaa a United States, Bɔrefɔ la a kɔkɔre naŋ maale taa yeluu ane sɛgebo. Bɔrefɔ eɛ kɔkɔ-ma ba naŋ de o a United States yi Executive yeluu 14224 a 2025. Neŋ a lɛ zaa, kpaaroŋ zaa da ba tere noɔre ka Bɔrefɔ e la kɔkɔ-ma naŋ sereŋ e kɔkɔkpoŋ ko a federal lamboe ata zaa. Begere mine, aseŋ U.S. naturalization semmo, neŋ a lɛ zaa da eɛ kɔkɔkpoŋ. Paaloŋ sere lezare-ne-anii ane a United States Virgin Islands da terɛɛ noɔre ka o e la kɔkɔ-ma; 19 tenne and paale mine a Columbia da ba taa kɔkɔ-ma. Paaloŋ ata ane U.S. territories anaare da deɛ ma-kɔkɔɛ bee meŋɛ kɔkɔɛ ka a da paale a Bɔrefɔ: Hawaii (Hawaiian), Alaska (ma-kɔkɔɛ lezare ne awai), South Dakota (Sioux), American Samoa (Samoan), Puerto Rico (Spanish), Guam (Chamorro), ane a Northern Mariana Islands (Carolinian ane Chamorro). A zaa lantaa, 169 American ma-kɔkɔɛ ka ba yele a a United States. A Puerto Rico, Spanish la ka ba maale yele a gaale a Bɔrefɔ.
Yele mine a American paaloŋ peɛroŋ (2020), a 245.4 miliyɔ noba a U.S. yuomo anuu ane gaŋ a lɛ yele la Bɔrefɔ ba yieŋ. Yi 41.2 miliyɔɔ yele Spanish ba yieŋ, naŋ vɛŋ ka o e a kɔkɔkpoŋ yeluu. Kɔkɔɛ mine ba meŋ naŋ yele a yieŋ meŋ eɛ miliyɔɔ yeni noba bee gaŋ a lɛ te paale Chinese (3.40 miliyɔɔ), Tagalog (1.71 miliyɔɔ), Vietnamese (1.52 miliyɔɔ), Arabic (1.39 miliyɔɔ), French (1.18 miliyɔɔ), Korean (1.07 miliyɔɔ), ane Russian (1.04 miliyɔɔ). German, yeluu naŋ e miliyɔɔ yeni noba a yieŋ a 2010, da sigee puli neŋ 857,000 yelyelebe a 2020.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
tuc2684ocmvyf4x34n7vnq1dfxmf2yq
50852
50849
2025-06-22T10:32:34Z
ANTHONY DERY
16
/* Gɔbena ane pɔletese Yeltare */
50852
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
== Etymology ==
Nimitɔɔre duoruu mine: Yoe mine ko United States, Demonyms ko a United States, United Colonies, ane yoe poruu ko Americas
Yelgbɔge sɛgebinaa kaŋa ko "United States of America" bebiri naŋ da e a January 2, 1776. A bebiri na, Stephen Moylan, naŋ e Continental Army aide ko a General George Washington, da sɛgɛɛ lɛtɛ ko a Joseph Reed, Washington's aide-de-camp, a da boɔrɔ ka o da gaa "neŋ zɔɔzɔɔ boma yineŋ a United States of America a gaa a Spain" ka o da sɔre sommo yi Revolutionary War effort. A pɔbiliki bontonaa da e la yelyagesɛgeraa ba naŋ da toɔle eŋ saseɛ a Williamsburg duoruu gane a ''Virginia Gazette'' a April 6, 1776. Gbɛɛ mine maŋ e la bee eɛ June 11, 1776, Thomas Jefferson sɛgɛɛ "United States of America" eŋ gansansaraa poɔ kyaare a Declaration of Independence, naŋ da taa sagedeebo ko a Continental Congress ayi soba a July 4, 1776.
A yelŋmaa "United States" ane a o initialism "U.S.", da eɛ yuori bee yoleɛrɛ a Bɔrefɔ poɔ, e la yo-ŋmaara neɛ LA neɛ zaa naŋ baŋ a. A initialism "USA", a yuori, gbɛɛ gyamaa la ka ba maŋ tona neŋ. "United States" ane "U.S." la a yelŋmaara ba na maŋ tona neŋ a U.S. federal gɔbena, ane begere narebinni "A States" e la yeltuuri mine ba na maŋ tu a vɛŋ a yoe e ŋmaara, gbɛɛ gyamaa ka ba maŋ de a toma neŋ naasaalpaaloŋ ; "stateside" la a yoleɛrɛ bee bigiruu.
"America" la a pɔgeloŋ yuori ko a ''Americus Vesputius'', a latinaase yuori la Italian explorer Amerigo Vespucci (1454–1512); ba da daŋ de o la ka o da e teŋɛ yuori ko a German cartographers Martin Waldseemüller ane Matthias Ringmann a 1507. Vespucci da dɛndɛŋ tere la noɔre kyaare a West Indies a da peɛre nyɛ Christopher Columbus a 1492 da paalɛɛ a da saŋa landmass naŋ ba taa bammo kyɛ da ba paale a pɔgelee naŋ da be a eastern limit naŋ be a Asia. A Bɔrefɔ, a yelŋmaa "America" da baŋɛɛ yelzuri naŋ da ba kyaare a United States, kyɛ ba naŋ da naŋ tona neŋ a "a Americas" ka ba bigiri a kɔntinɛtere zaa naŋ be a North ane South America.
== Yelkori ==
=== Indigenous peoples ===
Nendɛndɛŋ deme naŋ be a North America da yi gaa la Siberia a da gaŋ 12,000 yuomo mine naŋ da pare, naŋ na baŋ pare Bering land bridge bee naŋ na baŋ be a now-submerged Ice Age coastline. A Clovis saakommo, naŋ da taa nyaabo a 11,000 BC la male sereŋ taa sagedeebo naŋ e a Saakommoŋ tori naŋ be a Americas. Wagers mine naŋ pare, Indigenous North American baabo da sereŋ eɛ yelnimizeɛ bone kaŋa naŋ da maale taa niŋe, ane amine, aseŋ a Mississippian saakonnoŋ, koɔbo baabo yeltare, architecture, ane complex societies. A post-archaic saŋa, a Mississippian Saakommoŋ bezie da la midwestern, eastern, ane southern irigyin, ane a Algonquian naŋ be a Great Lakes irigyin ane a Eastern Seaboard, kyɛ ka a Hohokam saakonnoŋ ane a Ancestral Puebloans da paale la a southwest. Bamine Nova yagroŋ da do la saa a United States kyɛ ka a European noba waabo da zɛge do are 500,000 naŋ da peɛle 10 miliyɔɔ.
=== Population ===
Meŋ kaa kyɛ: U.S. tenne yi noba yagroŋ
{| class="wikitable"
|+The 10 most populous U.S. states
(2024 estimates)
!State
!Population (millions)
|-
!California
|39.4
|-
!Texas
|31.3
|-
!Florida
|23.4
|-
!New York
|19.9
|-
!Pennsylvania
|13.1
|-
!Illinois
|12.7
|-
!Ohio
|11.9
|-
!Georgia
|11.2
|-
!North Carolina
|11.0
|-
!Michigan
|10.1
|}
A U.S. noba sorebo Bureau yeli ka 331,449,281 noba la da kpeɛrɛ a April 1, 2020, naŋ da vɛŋ a United States a teŋɛ naŋ e wederoŋ ata soba neŋ noba yagroŋ a tendaa gbuli zaa, yi China ane India puoriŋ. A Census Bureau's kaabo a 2024 noba noɔre soribo e la 340,110,988, naŋ sɛge do saa neŋ 2.6% yi a saŋa naŋ 2020 noba noɔre soribo. Yele yi a Bureau's U.S. noba noɔre sorebo, a July 1, 2024, a U.S. da taa la sommo neŋ 16 sɛkɔnne, bee neŋ 5400 noba bebiri zaa. A 2023, 51% a Americans yuomo 15 ane gaŋ a lɛ da be la kultaa, 6% da eɛ pɔgeba naŋ kpi kultaa poɔ, 10% kultaa-wɛltaa, ane 34% naŋ baŋ kpɛ kultaa poɔ togitogi. A 2023, a noba ba na naŋ na baŋ eŋe poɔ ane dɔge biiri da a U.S. da arɛɛ 1.6 biiri neŋ pɔgeyeni, ane, a 23%, o taa la a tendaa gbuli zaa biiri baabo naŋ kpeɛrɛ neŋ dɔgerɔ yeni yiriŋ a 2019.
A United States taa la kultaa-wɛltaa; 37 saakomparɛɛ noba mine da taa la noba miliyɔɔ yeni. White Americans neŋ saakomparɛɛ naŋ e Europe, a Middle East, bee North Africa la da maale a racial kpoŋ zie ane saakomparɛɛ yiiluŋ kpaaroŋ ka o da e 57.8% naŋ be a United States noba noɔre yagroŋ. Hispanic ane Latino Americans da maale a yagroŋ wederoŋ ayi da e 18.7% naŋ be a United States noba yagroŋ. African Americans sa maalɛɛ a wederoŋ ata soba kpaaroŋ ane a 12.1% a U.S. yagroŋ noɔre. Asian Americans la a teŋɛ wederoŋ anaare kpaaroŋ, naŋ maale 5.9% a United States noba yagroŋ noɔre. A teŋɛ 3.7 miliyɔɔ nemmenne a Americans da maalɛɛ aŋa 1%, ane amine 574 nemmenne boorɔ da taa la bammo ko a federal gɔbena. A 2022, a yuonsoga naŋ be a United States noba yagroŋ noɔre da eɛ yuomo 38.9.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
==== Spaceflight ====
A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (''Spirit'' ane ''Opportunity'', ''Curiosity,'' neŋ ''Perseverance''). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paale ''Destiny'' (2001), ''Harmony'' (2007), ane ''Tranquility'' (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.
A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.
=== Kɔkɔre Yele ===
Kyɛ ba naŋ yele kɔkɔ-gyamaa a United States, Bɔrefɔ la a kɔkɔre naŋ maale taa yeluu ane sɛgebo. Bɔrefɔ eɛ kɔkɔ-ma ba naŋ de o a United States yi Executive yeluu 14224 a 2025. Neŋ a lɛ zaa, kpaaroŋ zaa da ba tere noɔre ka Bɔrefɔ e la kɔkɔ-ma naŋ sereŋ e kɔkɔkpoŋ ko a federal lamboe ata zaa. Begere mine, aseŋ U.S. naturalization semmo, neŋ a lɛ zaa da eɛ kɔkɔkpoŋ. Paaloŋ sere lezare-ne-anii ane a United States Virgin Islands da terɛɛ noɔre ka o e la kɔkɔ-ma; 19 tenne and paale mine a Columbia da ba taa kɔkɔ-ma. Paaloŋ ata ane U.S. territories anaare da deɛ ma-kɔkɔɛ bee meŋɛ kɔkɔɛ ka a da paale a Bɔrefɔ: Hawaii (Hawaiian), Alaska (ma-kɔkɔɛ lezare ne awai), South Dakota (Sioux), American Samoa (Samoan), Puerto Rico (Spanish), Guam (Chamorro), ane a Northern Mariana Islands (Carolinian ane Chamorro). A zaa lantaa, 169 American ma-kɔkɔɛ ka ba yele a a United States. A Puerto Rico, Spanish la ka ba maale yele a gaale a Bɔrefɔ.
Yele mine a American paaloŋ peɛroŋ (2020), a 245.4 miliyɔ noba a U.S. yuomo anuu ane gaŋ a lɛ yele la Bɔrefɔ ba yieŋ. Yi 41.2 miliyɔɔ yele Spanish ba yieŋ, naŋ vɛŋ ka o e a kɔkɔkpoŋ yeluu. Kɔkɔɛ mine ba meŋ naŋ yele a yieŋ meŋ eɛ miliyɔɔ yeni noba bee gaŋ a lɛ te paale Chinese (3.40 miliyɔɔ), Tagalog (1.71 miliyɔɔ), Vietnamese (1.52 miliyɔɔ), Arabic (1.39 miliyɔɔ), French (1.18 miliyɔɔ), Korean (1.07 miliyɔɔ), ane Russian (1.04 miliyɔɔ). German, yeluu naŋ e miliyɔɔ yeni noba a yieŋ a 2010, da sigee puli neŋ 857,000 yelyelebe a 2020.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
72dj6rlwwxmkd42maus55p4cj6x4mvz
50853
50852
2025-06-22T11:07:02Z
ANTHONY DERY
16
/* Yelkori */
50853
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q35657}}
'''United State Of America;''' O e la teŋkpoŋ kaŋa na be a tendaa ŋa poɔ ka neɛ zaa baŋ ka ba boɔlɔ USA. O taa la gɔvemɛti na kaara a teŋɛ na zu , O poɔ la ka [[Ghana]] maŋ gaa te de libie bee nyɛ ba sommo yi wanne ka ba wa maale neŋ te teŋɛ. Ba taa la boma.
== Gɔbena ane pɔletese Yeltare ==
A Capitol yiri, kogo ko begɛ gɔbena, naŋ taa a kyambare zaa naŋ be a kɔŋgerɛɛse.
A White House, deri kpeɛreba ane tontonneba taa la ɔfere naŋ kyaare a executive staff.
A kɔɔto kpoŋ deri la a teŋɛ kɔɔto kpoŋ.
A United States e la federal republic naŋ taa 50 states ane a federal kapital desekyere, Washington, D.C. a U.S. asserts sovereignty da parɛɛ unincorporated territories ane uninhabited island taaloŋ mine. Ona la a tendaa koraa kpoŋ zie naŋ e federation, ane a o presidential system ko a national government da de la, a gbuli zaa ane a kyɛlɛ, neŋ paale mine naŋ kyaare independent states tendaa zaa naŋ kyaare decolonization. A begɛ gane naŋ be a United States a da e a paaloŋ begɛ kpoŋ zie ko supreme legal document. Scholars gyamaa da bigiree a United States ka o da e liberal democracy.
== Etymology ==
Nimitɔɔre duoruu mine: Yoe mine ko United States, Demonyms ko a United States, United Colonies, ane yoe poruu ko Americas
Yelgbɔge sɛgebinaa kaŋa ko "United States of America" bebiri naŋ da e a January 2, 1776. A bebiri na, Stephen Moylan, naŋ e Continental Army aide ko a General George Washington, da sɛgɛɛ lɛtɛ ko a Joseph Reed, Washington's aide-de-camp, a da boɔrɔ ka o da gaa "neŋ zɔɔzɔɔ boma yineŋ a United States of America a gaa a Spain" ka o da sɔre sommo yi Revolutionary War effort. A pɔbiliki bontonaa da e la yelyagesɛgeraa ba naŋ da toɔle eŋ saseɛ a Williamsburg duoruu gane a ''Virginia Gazette'' a April 6, 1776. Gbɛɛ mine maŋ e la bee eɛ June 11, 1776, Thomas Jefferson sɛgɛɛ "United States of America" eŋ gansansaraa poɔ kyaare a Declaration of Independence, naŋ da taa sagedeebo ko a Continental Congress ayi soba a July 4, 1776.
A yelŋmaa "United States" ane a o initialism "U.S.", da eɛ yuori bee yoleɛrɛ a Bɔrefɔ poɔ, e la yo-ŋmaara neɛ LA neɛ zaa naŋ baŋ a. A initialism "USA", a yuori, gbɛɛ gyamaa la ka ba maŋ tona neŋ. "United States" ane "U.S." la a yelŋmaara ba na maŋ tona neŋ a U.S. federal gɔbena, ane begere narebinni "A States" e la yeltuuri mine ba na maŋ tu a vɛŋ a yoe e ŋmaara, gbɛɛ gyamaa ka ba maŋ de a toma neŋ naasaalpaaloŋ ; "stateside" la a yoleɛrɛ bee bigiruu.
"America" la a pɔgeloŋ yuori ko a ''Americus Vesputius'', a latinaase yuori la Italian explorer Amerigo Vespucci (1454–1512); ba da daŋ de o la ka o da e teŋɛ yuori ko a German cartographers Martin Waldseemüller ane Matthias Ringmann a 1507. Vespucci da dɛndɛŋ tere la noɔre kyaare a West Indies a da peɛre nyɛ Christopher Columbus a 1492 da paalɛɛ a da saŋa landmass naŋ ba taa bammo kyɛ da ba paale a pɔgelee naŋ da be a eastern limit naŋ be a Asia. A Bɔrefɔ, a yelŋmaa "America" da baŋɛɛ yelzuri naŋ da ba kyaare a United States, kyɛ ba naŋ da naŋ tona neŋ a "a Americas" ka ba bigiri a kɔntinɛtere zaa naŋ be a North ane South America.
=== European exploration, colonization ane conflict (1513–1765) ===
Christopher Columbus da piilee maala Caribbean korɔ Spain a 1492, nŋ gɛrɛ Spanish-kɔkɔre yeluu teŋɛ ane boɔbo a Puerto Rico ane Florida ko New Mexico ane California. A dɛndɛŋ Spanish colony la a bone naŋ e a pampana continental United States naŋ da e Spanish Florida, chartered 1513. Neŋgyamaa naŋ da ba tõɔ zeŋ a teŋɛ yi kɔŋ ane baaloŋ, Spain's tendɛndɛŋ, Saint Augustine, piiluu saŋa da la 1565. France da maalɛɛ bamenne paaloŋ naŋ be a French Florida a yuoni 1562, kyɛ ka ba da zagere o bare (Charlesfort, 1578) bee ka ba da saaɛŋ o bare Spanish raids (Fort Caroline, 1565); French noba naŋ na da zeŋ da soŋɛɛ gyamaa kyaare a Great Lakes (Fort Detroit, 1701), a Mississippi River (Saint Louis, 1764) ane gbɛɛ gyamaa a Gulf of Mexico (New Orleans, 1718). European colonies piiluu meŋ da paalɛɛ a thriving Dutch colony of New Nederland (naŋ da e 1626, present-day New York) ane a bile naŋ da e Swedish colony ko a New Sweden (zemmo yuoni 1638 la da e Delaware). British colonization kyaare a East Coast da piilee neŋ Virginia Colony (1607) ane a Plymouth Colony (Massachusetts, 1620). A Mayflower Compact a Massachusetts ane a Fundamental Orders ko Connecticut da maalɛɛ begere arekoreba self-governance ane constitutionalism naŋ na nyɛ baabo yi American colonies. Kyɛ European zenneba la pãã e a pampana United States naŋ nyɛ zɔɔre yi a noba bana naŋ yi a Americans, ba meŋ kpɛɛ yɛgroŋ, naŋ leɛrɛ European boma kyaare bondiiri ane donne. Relations naŋ tɔgele cooperation ko warfare ane massacres. A colonial authorities meŋ maŋ biŋɛɛ begere wagere mine ko a noba bana naŋ yi a Americans ka ba e noba naŋ yi a European yel-erre, meŋ paale Kirisaaloŋ leɛ kpeɛbo. Neŋ a eastern seaboard, settlers trafficked African gbaŋgbaɛ yineŋ a Atlantic slave trade.
A noba naŋ naŋ sereŋ e a Thirteen Colonies naŋ na nyɛ a United States wagers kaŋa da eɛ noba ba naŋ de ka ba taa a British Empire, kyɛ taa local Gɔbena vootu ka ba derɛ korɔ a nempeɛle dɔba naŋ taa boma mine suobu. A colonial noba yagroŋ da baa la a Maine ko Georgia, eclipsing Native American yagroŋ; a 1770s, a noba yagroŋ baabo da vɛŋɛɛ a Americans da taa dɔgebo gyamaa. A colonies' naŋ e toɔreŋ neŋ Britain tere la vuo neŋ baabo yeltare kyaare a self-governance, ane a First Great Awakening, a series ko Christian leɛbo, fueled colonial boɔbo da kyaarɛɛ baabo naŋ be religious liberty.
== Yelkori ==
=== Indigenous peoples ===
Nendɛndɛŋ deme naŋ be a North America da yi gaa la Siberia a da gaŋ 12,000 yuomo mine naŋ da pare, naŋ na baŋ pare Bering land bridge bee naŋ na baŋ be a now-submerged Ice Age coastline. A Clovis saakommo, naŋ da taa nyaabo a 11,000 BC la male sereŋ taa sagedeebo naŋ e a Saakommoŋ tori naŋ be a Americas. Wagers mine naŋ pare, Indigenous North American baabo da sereŋ eɛ yelnimizeɛ bone kaŋa naŋ da maale taa niŋe, ane amine, aseŋ a Mississippian saakonnoŋ, koɔbo baabo yeltare, architecture, ane complex societies. A post-archaic saŋa, a Mississippian Saakommoŋ bezie da la midwestern, eastern, ane southern irigyin, ane a Algonquian naŋ be a Great Lakes irigyin ane a Eastern Seaboard, kyɛ ka a Hohokam saakonnoŋ ane a Ancestral Puebloans da paale la a southwest. Bamine Nova yagroŋ da do la saa a United States kyɛ ka a European noba waabo da zɛge do are 500,000 naŋ da peɛle 10 miliyɔɔ.
=== Population ===
Meŋ kaa kyɛ: U.S. tenne yi noba yagroŋ
{| class="wikitable"
|+The 10 most populous U.S. states
(2024 estimates)
!State
!Population (millions)
|-
!California
|39.4
|-
!Texas
|31.3
|-
!Florida
|23.4
|-
!New York
|19.9
|-
!Pennsylvania
|13.1
|-
!Illinois
|12.7
|-
!Ohio
|11.9
|-
!Georgia
|11.2
|-
!North Carolina
|11.0
|-
!Michigan
|10.1
|}
A U.S. noba sorebo Bureau yeli ka 331,449,281 noba la da kpeɛrɛ a April 1, 2020, naŋ da vɛŋ a United States a teŋɛ naŋ e wederoŋ ata soba neŋ noba yagroŋ a tendaa gbuli zaa, yi China ane India puoriŋ. A Census Bureau's kaabo a 2024 noba noɔre soribo e la 340,110,988, naŋ sɛge do saa neŋ 2.6% yi a saŋa naŋ 2020 noba noɔre soribo. Yele yi a Bureau's U.S. noba noɔre sorebo, a July 1, 2024, a U.S. da taa la sommo neŋ 16 sɛkɔnne, bee neŋ 5400 noba bebiri zaa. A 2023, 51% a Americans yuomo 15 ane gaŋ a lɛ da be la kultaa, 6% da eɛ pɔgeba naŋ kpi kultaa poɔ, 10% kultaa-wɛltaa, ane 34% naŋ baŋ kpɛ kultaa poɔ togitogi. A 2023, a noba ba na naŋ na baŋ eŋe poɔ ane dɔge biiri da a U.S. da arɛɛ 1.6 biiri neŋ pɔgeyeni, ane, a 23%, o taa la a tendaa gbuli zaa biiri baabo naŋ kpeɛrɛ neŋ dɔgerɔ yeni yiriŋ a 2019.
A United States taa la kultaa-wɛltaa; 37 saakomparɛɛ noba mine da taa la noba miliyɔɔ yeni. White Americans neŋ saakomparɛɛ naŋ e Europe, a Middle East, bee North Africa la da maale a racial kpoŋ zie ane saakomparɛɛ yiiluŋ kpaaroŋ ka o da e 57.8% naŋ be a United States noba noɔre yagroŋ. Hispanic ane Latino Americans da maale a yagroŋ wederoŋ ayi da e 18.7% naŋ be a United States noba yagroŋ. African Americans sa maalɛɛ a wederoŋ ata soba kpaaroŋ ane a 12.1% a U.S. yagroŋ noɔre. Asian Americans la a teŋɛ wederoŋ anaare kpaaroŋ, naŋ maale 5.9% a United States noba yagroŋ noɔre. A teŋɛ 3.7 miliyɔɔ nemmenne a Americans da maalɛɛ aŋa 1%, ane amine 574 nemmenne boorɔ da taa la bammo ko a federal gɔbena. A 2022, a yuonsoga naŋ be a United States noba yagroŋ noɔre da eɛ yuomo 38.9.
=== Urbanization ===
Yɛlɛ kyaare 82% naŋ e America noba be la tenne poore, a te paale suburbs; ba gyamaa kpɛzie la tembɛrɛ poore neŋ a ba yagroŋ 50,000. A 2022, 333 naŋ be a municipalities yagroŋ e la 100,000, tembɛrɛ awae noba parɛɛ miliyɔɔ yeni naŋ kpeɛrɛ, ane tembɛrɛ ayi—New York City, Los Angeles, Chicago, ane Houston—taa la noba yagrong naŋ pare. A gyamaa naŋ e U.S. metropolitan yagroŋ kpɛzie la a South ane West.
{| class="wikitable"
! colspan="10" |
* <abbr>v</abbr>
* <abbr>t</abbr>
* <abbr>e</abbr>
Largest metropolitan areas in the United States
2024 MSA population estimates from the U.S. Census Bureau
|-
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
!Rank
!Name
!Region
!Pop.
|-
|1
|New York
|Northeast
|19,940,274
|11
|Boston
|Northeast
|5,025,517
|-
|2
|Los Angeles
|West
|12,927,614
|12
|Riverside–San Bernardino
|West
|4,744,214
|-
|3
|Chicago
|Midwest
|9,408,576
|13
|San Francisco
|West
|4,648,486
|-
|4
|Dallas–Fort Worth
|South
|8,344,032
|14
|Detroit
|Midwest
|4,400,578
|-
|5
|Houston
|South
|7,796,182
|15
|Seattle
|West
|4,145,494
|-
|6
|Miami
|South
|6,457,988
|16
|Minneapolis–Saint Paul
|Midwest
|3,757,952
|-
|7
|Washington, D.C.
|South
|6,436,489
|17
|Tampa–St. Petersburg
|South
|3,424,560
|-
|8
|Atlanta
|South
|6,411,149
|18
|San Diego
|West
|3,298,799
|-
|9
|Philadelphia
|Northeast
|6,330,422
|19
|Denver
|West
|3,052,498
|-
|10
|Phoenix
|West
|5,186,958
|20
|Orlando
|South
|2,940,513
|}
=== Emɛgireesin ===
America's immigrant population la a yagroŋ naŋ baŋ seŋɛɛ a tendaa zaa yagroŋ. A 2022, ba da eɛ 87.7 million immigrants ane U.S.-biiri dɔgroŋ naŋ e immigrants naŋ be United States, lammo naŋ ta 27% a zaa naŋ lantaa a U.S. population. A 2017, naŋ yi a U.S. ziiri mine dɔgroŋ yiibu, a 45% (20.7 million) da e naturalized citizens, 27% (12.3 million) da e la begɛ sagedeebo kpeɛreba, 6% (2.2 million) da e la temporary lawful residents, ane 23% (10.5 million) da e noba ba naŋ da ba sage de ka ba e immigrants. A 2019, a tembɛrɛ mine yizie ko a immigrants da la Mexico (24% naŋ e immigrants), India (6%), China (5%), a Philippines (4.5%), ane El Salvador (3%). A 2022, ba da eɛ million immigrants (ka gyamaa zie da nyɛ sagedeebo yi family reunification) da nyɛ la legal residence. A 2024 yoŋ, yi a Migration Policy Institute, a United States da maalɛɛ 100,034 refugees, naŋ da "maale a United States' toma naŋ da e a saazu global resettlement destination, naŋ da pare a ziiri mine leɛ-zemmo ko tenne mine naŋ be a Europe ane Canada".
=== Energy ===
A 2023, a United States da nyɛ la 84% kyaare a o energy naŋ be fossil fuel, ane teŋkpoŋ naŋ taa energy da yi la petroleum (38%), ka a tuuro meŋ e natural gas (36%), renewable sources (9%), coal (9%), ane nuclear power (9%). A 2022, a United States meŋ da sonneŋ 4% neŋ a tendaa zaa yagroŋ, kyɛ da maŋ tonneŋ 16% yi a tendaa zaa energy. A U.S. da e la a nendeɛrɛ bayi soba naŋ kyaare emitter of greenhouse gases a China.
A U.S. la a tendaa zaa wederɛ naŋ maala a nuclear power, na maŋ maale yi kɔɔ poɔ ka o e 30% a tendaa zaa nuclear fintindigili. Ona meŋ taa a wɛderoŋ kyaare a nuclear power reactors maaloo ko teŋɛ LA teŋɛ zaa. Yi 2024, a U.S. da taa la teɛroŋ ka ba da duori a ba nuclear power semmo gbɛre bota dɔgele a dakori maalo a 2050.
=== World War I, Great Depression, ane World War II (1917–1945) ===
A United States da gaa la World War I neŋ a Allies naŋ be 1917 da soŋ ka ba maale a tide yineŋ Central Powers. A 1920, a begɛ ganne leɛ maaloo a tendaa zaa pɔgeba dɔgɛɛ diibu. A 1920s ane 1930s saŋa, kpaŋkparema kyaare mass communication ane pTV leɛroo kyaare tendaa zaa yelyelle. A Wall Street Crash naŋ da e a 1929 da maalɛɛ a Great Depression, ka a President Franklin D. Roosevelt da yeli yɛlɛ kyaare a New Deal plan ko “leɛbo, sammo ane emmaaroŋ”, a yelgyamaa naŋ pukyaare kpaaroŋ were ane toma emmaaroŋ kpaare da laŋɛɛ neŋ programs ane naŋe leɛbo neŋ begere.
Piiluu saŋa da manɛɛ taa neŋ World War II, a U.S. da piilee sonna neŋ zɔɔre boma kyaare Allies naŋ da e a World War II a March 1941 kyɛ da kpɛ a zɔɔre a December a Empire a Japan's zɔɔre puoriŋ a Pearl Harbor. A U.S. da maale la a zɔɔre bone dɛndɛŋ soba a da de a zɔɔ neŋ Japanese tenne naŋ be Hiroshima ane Nagasaki a August 1945, a da baare neŋ a zɔɔre. A United States da la a kaŋa ko a "a polisiri banaare na" naŋ da teɛ taa zuri a kyɔɔre a post-war world, a laŋ neŋ a United Kingdom, Soviet Union, ane China. A U.S. da e a teŋɛ naŋ da maale taa nimizeeloŋ kyaare a zɔɔre naŋ nandaanoŋ faŋa gyamaa ane tatenne pɔletese yeltare.
==== Spaceflight ====
A United States da naŋ taa la kpaare sere yi a saŋa naŋ 1950s, a piili neŋ a National Aeronautics ane Space Administration (NASA) a 1958. NASA's Apollo kpaaroŋ (1961–1972) da nyɛɛ a dɛndɛŋ crewed Moon naŋ da sigi neŋ 1969 Apollo 11 boɔbo; o da naŋ eɛŋ a dasaŋa naŋ agency's nimizeɛ milestones. A nimizeɛ NASA meŋ paalɛɛ Space Shuttle kpaare (1981–2011), a Voyager kpaaroŋ (1972–present), a Hubble ane James Webb space telescopes (piiluu saŋa da la 1990 ane 2021, naŋ da tutaa), ane a multi-mission Mars Exploration kpaaroŋ (''Spirit'' ane ''Opportunity'', ''Curiosity,'' neŋ ''Perseverance''). NASA e la a agencies anuu kaŋa naŋ sɔgerɔ neŋ International Space Station (ISS); U.S. sommo ko a ISS paale modules mine, meŋ paale ''Destiny'' (2001), ''Harmony'' (2007), ane ''Tranquility'' (2010), ane meŋ a logistical ane operational support mine naŋ na gɛrɛ.
A United States someone da soŋɛɛ a global commercial spaceflight industry. A American spaceflight zimeɛreba paale neŋ la Blue Origin, Boeing, Lockheed Martin, Northrop Grumman, ane SpaceX. NASA kpaaroŋ aseŋ a Commercial Crew kpaare, Commercial Resupply Services, Commercial Lunar Payload Services, ane NextSTEP da kaa la somenne ziiri naŋ na da baara paalebo kyaare a American spaceflight.
=== Kɔkɔre Yele ===
Kyɛ ba naŋ yele kɔkɔ-gyamaa a United States, Bɔrefɔ la a kɔkɔre naŋ maale taa yeluu ane sɛgebo. Bɔrefɔ eɛ kɔkɔ-ma ba naŋ de o a United States yi Executive yeluu 14224 a 2025. Neŋ a lɛ zaa, kpaaroŋ zaa da ba tere noɔre ka Bɔrefɔ e la kɔkɔ-ma naŋ sereŋ e kɔkɔkpoŋ ko a federal lamboe ata zaa. Begere mine, aseŋ U.S. naturalization semmo, neŋ a lɛ zaa da eɛ kɔkɔkpoŋ. Paaloŋ sere lezare-ne-anii ane a United States Virgin Islands da terɛɛ noɔre ka o e la kɔkɔ-ma; 19 tenne and paale mine a Columbia da ba taa kɔkɔ-ma. Paaloŋ ata ane U.S. territories anaare da deɛ ma-kɔkɔɛ bee meŋɛ kɔkɔɛ ka a da paale a Bɔrefɔ: Hawaii (Hawaiian), Alaska (ma-kɔkɔɛ lezare ne awai), South Dakota (Sioux), American Samoa (Samoan), Puerto Rico (Spanish), Guam (Chamorro), ane a Northern Mariana Islands (Carolinian ane Chamorro). A zaa lantaa, 169 American ma-kɔkɔɛ ka ba yele a a United States. A Puerto Rico, Spanish la ka ba maale yele a gaale a Bɔrefɔ.
Yele mine a American paaloŋ peɛroŋ (2020), a 245.4 miliyɔ noba a U.S. yuomo anuu ane gaŋ a lɛ yele la Bɔrefɔ ba yieŋ. Yi 41.2 miliyɔɔ yele Spanish ba yieŋ, naŋ vɛŋ ka o e a kɔkɔkpoŋ yeluu. Kɔkɔɛ mine ba meŋ naŋ yele a yieŋ meŋ eɛ miliyɔɔ yeni noba bee gaŋ a lɛ te paale Chinese (3.40 miliyɔɔ), Tagalog (1.71 miliyɔɔ), Vietnamese (1.52 miliyɔɔ), Arabic (1.39 miliyɔɔ), French (1.18 miliyɔɔ), Korean (1.07 miliyɔɔ), ane Russian (1.04 miliyɔɔ). German, yeluu naŋ e miliyɔɔ yeni noba a yieŋ a 2010, da sigee puli neŋ 857,000 yelyelebe a 2020.
== Ziiri mine liŋkiri ==
Library irisɔɔsere ziiiri
'''United States'''
----
* Boma naŋ be a library
* Boma naŋ be a libraries mine
* Key Development Forecasts ko a United States yi International Futures
=== Gɔbena Yeltare ===
* Official U.S. Government web portal – gateway t ko government sites
* House – official website ko a United States House of Representatives
* Senate – official website ko a United States Senate
* White House – official website ko a president of the United States
* Supreme Court – official website ko a Supreme Court naŋ be a United States
=== Yelkori ===
* "Historical Documents" – website from the National Center kyaare Public Policy Research
* "Historical Statistics" – links ko U.S. historical data
=== Maps ===
* "National Atlas ko a United States" – official maps yi a U.S. Department ko a Interior
* Wikimedia Atlas ko a United States
* Geographic data naŋ kyaare a United Statesnaŋ be a OpenStreetMap
* "Measure of America" – a variety of mapped information naŋ kyaare health, education, income, safety ane demographics naŋ be a United States
4zu81e2wbeup6tfiobjl7h6mliuqiif
Toma daana yeli:Vision L1
3
1706
50848
50828
2025-06-22T06:46:47Z
ANTHONY DERY
16
/* Feminism and Folklore 2025 - Local prize winners */ Leɛ sagbo
50848
wikitext
text/x-wiki
== Link to Wikidata ==
Hello, sorry for in English. I noticed you create a lot of page but didn't link them to Wikidata. That will avoid duplicate translations, also helps others to easier find articles on dgawiki. Hope you can link to wikidata from now on. -- [[Toma daana:LaMagiaaa|LaMagiaaa]] ([[Toma daana yeli:LaMagiaaa|yeli]]) 13:15, 19 Nyɔgevennebare 2023 (UTC)
:Yes I do and it is because I can not link them to the wikidata.
:If you can help me out l will be glad. [[Toma daana:Linus Konkor|Linus Konkor]] ([[Toma daana yeli:Linus Konkor|yeli]]) 20:38, 19 Nyɔgevennebare 2023 (UTC)
== Congratulations to the Feminism and Folklore Prize Winner! ==
Dear Winner,
We are thrilled to announce that you have been selected as one of the prize winners in the 2024 '''[[:m:Feminism and Folklore 2024|Feminism and Folklore]]''' Writing Contest! Your contributions have significantly enriched Wikipedia with articles that document the vibrant tapestry of folk cultures and highlight the crucial roles of women within these traditions.
As a token of our appreciation, you will receive a gift coupon. To facilitate the delivery of your prize and gather valuable feedback on your experience, please fill out [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSc9Rkv1803Q6DnAc1SLxyYy95KN22GNrGXeA7kNFT-u62MGyg/viewform?usp=sf_link the Winners Google Form]. In the form, kindly provide your details for receiving the gift coupon and share your thoughts about the project.
Your dedication and hard work have not only helped bridge the gender gap on Wikipedia but also ensured that the cultural narratives of underrepresented communities are preserved for future generations. We look forward to your continued participation and contributions in the future.
Congratulations once again, and thank you for being a vital part of this global initiative!
Warm regards,
'''The Feminism and Folklore Team'''
<!-- Message sent by User:Tiven2240@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Tiven2240/fnf20242&oldid=26890688 -->
== Feminism and Folklore 2025 - Local prize winners ==
[[File:Feminism and Folklore 2025 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''{{int:please-translate}}''
Dear Wikimedian,
Congratulations on your outstanding achievement in winning a local prize in the '''Feminism and Folklore 2025''' writing competition! We truly appreciate your dedication and the valuable contribution you’ve made in documenting local folk culture and highlighting women’s representation on your local Wikipedia.
To claim your prize, please complete the [https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdONlpmv1iTrvXnXbHPlfFzUcuF71obJKtPGkycgjGObQ4ShA/viewform?usp=dialog prize form] by July 5th, 2025. Kindly note that after this date, the form will be closed and submissions will no longer be accepted.
Please also note that all prizes will be awarded in the form of [https://www.tremendous.com/ Tremendous Vouchers] only.
If you have any questions or need assistance, feel free to contact us via your talk page or email. We're happy to help.
Warm regards,
[[:m:Feminism and Folklore 2025|FNF 2025 International Team]]
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div>
--[[Toma daana:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Toma daana yeli:MediaWiki message delivery|yeli]]) 10:20, 21 Gyoone 2025 (GMT)
<!-- Message sent by User:Tiven2240@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Tiven2240/fnf25&oldid=28891702 -->
:Hello sorry in English, i am ANTHONY DERY, the first winner for both Dagaare and Wali community. As at now, i haven't received any message to claim the winners form.
:May i know the reason for the delayance? [[Toma daana:ANTHONY DERY|ANTHONY DERY]] ([[Toma daana yeli:ANTHONY DERY|yeli]]) 06:46, 22 Gyoone 2025 (GMT)
2ru0cr0m27hxv9ho04y9rkqclmb3x50
DJ Zel
0
5256
50835
50823
2025-06-21T17:15:07Z
ANTHONY DERY
16
50835
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q24576979}}
[[Duoro kɔre:Klejnoty poezji staropolskiej (red. Baumfeld).djvu|thumb|picture adding]]
'''Zelda Nana Yaa Adepa Dedaa Manteaw''' (dɔgebo daare la 2010) ka a o stage yuori di '''DJ Zel''', e la British-born Ghanaian disc jockey, yiel-ŋmera ane seɛseɛra. On a la a baapaala a disc jockey a ŋmɛ kpakpareba zuŋ a United Kingdom kyɛ o e la UniAfrik Show kyaare neŋ GN kpakparema naŋ be a UK.<ref>https://ghananewsagency.org/entertainment/meet-dj-zel-the-youngest-ghanaian-uk-based-international-dj-150716</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Young-DJ-Zel-aims-to-make-Ghana-proud-754225</ref><ref>https://www.modernghana.com/entertainment/59708/dj-zel-arrives-in-ghana-plans-to-work-with-dj.html</ref><ref>https://www.yearofreturn.com/dj-zel-ghanas-youngest-dj-on-uk-radio-comes-to-ghana/</ref><ref>http://www.georgebritton.com/dj-zel-the-new-rising-kid/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20191030195647/https://yen.com.gh/129159-meet-dj-zel-9-year-ghanaian-dj-making-nation-proud-uk-photos.html</ref>
== Toma ==
Manteaw piili la a o Toma neŋ a disc jockey a November 2018. O da nyɛ la wulluu kyaare a disc jockey a Subbass Academy of Electronic Music na be Westminster kuɛ pampana a nyɛrɛ DJ lessons a London Sounds Academy, North West London.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/meet-dj-zel-the-youngest-ghanaian-international-dj.html</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Meet-DJ-Zel-the-youngest-Ghanaian-UK-based-International-DJ-750943</ref>
O da e wulli la a Barbican Centre ko a mayor na be a London, Sadiq Khan, ko London Living Wage. O meŋ da la e wulli la a St George's Cathedral ane a UnAfrik Live Jam na be a Leicester.
== Kyɔɔtaɛ ==
O da nyɛ la kyɔɔtaare yi a DJing a 2019 International African Achievers Merit Awards ceremony whichnaŋ da e a Accra.<ref>https://web.archive.org/web/20191030200923/https://ghananewsagency.org/entertainment/dj-zel-honoured-at-international-african-achievers-merit-awards-153825</ref><ref>http://ghanadjawards.org/dj-zel-honoured-at-international-african-achievers-merit-awards/</ref>
== Sommo Yizie ==
[[gbuli:dagaare]]
[[gbuli:gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Nensaala]]
[[Gbuli:dɔɔ]]
[[Gbuli:dɔɔloŋ]]
iqng80wdfxsre55i39976n2fnk6j2tl
50850
50835
2025-06-22T10:21:53Z
Dery BK
32
edit
50850
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q24576979}}
[[Duoro kɔre:Klejnoty poezji staropolskiej (red. Baumfeld).djvu|thumb|picture adding]]
'''Zelda Nana Yaa Adepa Dedaa Manteaw''' (dɔgebo daare la 2010) ka a o stage yuori di '''DJ Zel''', o e la British-born Ghanaian disc jockey, yiel-ŋmera ane seɛseɛra. Onaŋ la a baapaala a disc jockey a ŋmɛ kpamkparema zuŋ a United Kingdom kyɛ o e la UniAfrik Show kyaare neŋ GN kpakparema naŋ be a UK.<ref>https://ghananewsagency.org/entertainment/meet-dj-zel-the-youngest-ghanaian-uk-based-international-dj-150716</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Young-DJ-Zel-aims-to-make-Ghana-proud-754225</ref><ref>https://www.modernghana.com/entertainment/59708/dj-zel-arrives-in-ghana-plans-to-work-with-dj.html</ref><ref>https://www.yearofreturn.com/dj-zel-ghanas-youngest-dj-on-uk-radio-comes-to-ghana/</ref><ref>http://www.georgebritton.com/dj-zel-the-new-rising-kid/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20191030195647/https://yen.com.gh/129159-meet-dj-zel-9-year-ghanaian-dj-making-nation-proud-uk-photos.html</ref>
== Toma ==
Manteaw piili la a o Toma neŋ a disc jockey a November 2018. O da nyɛ la wulluu kyaare a disc jockey a Subbass Academy of Electronic Music naŋ be Westminster kuɛ pampana a nyɛrɛ DJ lessons a London Sounds Academy, North West London.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/meet-dj-zel-the-youngest-ghanaian-international-dj.html</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Meet-DJ-Zel-the-youngest-Ghanaian-UK-based-International-DJ-750943</ref>
O da e wulli la a Barbican Centre ko a mayor na be a London, Sadiq Khan, ko London Living Wage. O meŋ da la e wulli la a St George's Cathedral ane a UnAfrik Live Jam na be a Leicester.
== Kyɔɔtaɛ ==
O da de la kyɔɔtaare yi a DJing a 2019 International African Achievers Merit Awards ceremony whichnaŋ Accra poɔ a Gaana kyɛ.<ref>https://web.archive.org/web/20191030200923/https://ghananewsagency.org/entertainment/dj-zel-honoured-at-international-african-achievers-merit-awards-153825</ref><ref>http://ghanadjawards.org/dj-zel-honoured-at-international-african-achievers-merit-awards/</ref>
== Sommo Yizie ==
[[gbuli:dagaare]]
[[gbuli:gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:Nensaala]]
[[Gbuli:dɔɔ]]
[[Gbuli:dɔɔloŋ]]
ll5ib0lf19wobvqgi8kajonaztelhoe
Albania
0
5592
50843
2025-06-21T18:16:04Z
Vision L1
19
Atekele maŋ kuri
50843
wikitext
text/x-wiki
'''Albania''' (/ælˈbeɪniə, ɔːl-/ <sup>ⓘ</sup> ''a(w)l-BAY-nee-ə''; Albanian: ''Shqipëri'' bee ''Shqipëria''), naŋ e '''Albania''' '''Republic''' (Albanian: ''Republika e Shqipërisë''), e la paaloŋ Southeast Europe poɔ. O bezie be la a Balkans, a Adriatic ane Ionian Seas eŋɛ a Mediterranean Sea seŋ, a poŋ teŋgane bogi ne Montenegro a o northwest seŋ, Kosovo a o northeast, North Macedonia a o east ane Greece a o south. Neŋ gbaŋgbale vuo 28,748 km<sup>2</sup> (11,100 sq mi), o taa la
hac0mb9qjvhxcvw88jbzy250dr2llay
50844
50843
2025-06-21T18:22:29Z
Vision L1
19
50844
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q222}}
'''Albania''' (/ælˈbeɪniə, ɔːl-/ <sup>ⓘ</sup> ''a(w)l-BAY-nee-ə''; Albanian: ''Shqipëri'' bee ''Shqipëria''), naŋ e '''Albania''' '''Republic''' (Albanian: ''Republika e Shqipërisë''), e la paaloŋ Southeast Europe poɔ. O bezie be la a Balkans, a Adriatic ane Ionian Seas eŋɛ a Mediterranean Sea seŋ, a poŋ teŋgane bogi ne Montenegro a o northwest seŋ, Kosovo a o northeast, North Macedonia a o east ane Greece a o south. Neŋ gbaŋgbale vuo 28,748 km<sup>2</sup> (11,100 sq mi), o taa la
heje1ov6z98og6k3dgd65c0ntfj8b5h
Toma daana yeli:MediaWiki message delivery
3
5593
50846
2025-06-21T19:24:53Z
Vision L1
19
/* Clarification */ new section
50846
wikitext
text/x-wiki
== Clarification ==
Hi, good day.
Please in fill the form for winners, if you win first or second position for the local prize and best jury article, will you fill the form twice or just once. If once, how do you do it? And if twice, is that accepted? [[Toma daana:Vision L1|Vision L1]] ([[Toma daana yeli:Vision L1|yeli]]) 19:24, 21 Gyoone 2025 (GMT)
1e10gav7xtfyp1jxpktxnf9ewd1z4sq