Wikipiideɛ
dgawiki
https://dga.wikipedia.org/wiki/A_Gamp%C9%9Bl%C9%9B_zu
MediaWiki 1.47.0-wmf.6
first-letter
Duoro bimbu zie
Be o yoŋ
Yeli
Toma daana
Toma daana yeli
Wikipedia
Wikipedia yeli
Duoro kɔre
Duoro kɔre yeli
MediaWiki
MediaWiki yeli
Tɛmpileti
Tɛmpileti yeli
Sombo
Sombo yeli
Gbuli
Gbuli yeli
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Zanzibar International Film Festival
0
6365
61588
56730
2026-06-16T23:24:19Z
Anthony Dery
16
/* Golden Dhow Diribe */
61588
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q4023821}}
'''Zanzibar International Film Festival''' ('''ZIFF'''), meng nang e a '''Festival of the Dhow Countries''', e la yuoni zaa tigiri nang taa diibu ko a Zanzibar, Tanzania kyɛ meng e a saakonno yelkpong kaŋa ko a East Africa.<ref>{{Cite web|date=2021-08-02|title=Zanzibar Film Festival lives up to the hype|url=https://www.theeastafrican.co.ke/tea/magazine/zanzibar-film-festival-lives-up-to-the-hype-3493462|access-date=2022-11-28|website=The East African|language=en}}</ref> ZIFF ba e non-governmental organization nang piili a 1997 a baara neng sinii ane industry catalyst koa regional social ane economic baabo.<ref>{{Cite web|title=Festivals - goZanzibar|url=http://www.go-zanzibar.com/single-package-Ziff.html|access-date=2020-10-12|website=www.go-zanzibar.com|archive-date=2020-10-13|archive-url=https://web.archive.org/web/20201013014024/http://www.go-zanzibar.com/single-package-Ziff.html/|url-status=dead}}</ref>
== A Sinii Tigiri ==
[[Duoro_kɔre:ZIFF_audience_2013.jpg|thumb|250x250px|2013 audience]]
A ZIFF pampana taa la 15 programs nang maale beri 10 teseng:
# Film Competition
# Film Workshops
# Opening and Closing Nights
# Film Outreach Projections
# Women panorama
# Children panorama
# Village panorama
# Festival of Festivals
# Soko Film
# Art and Exhibition
# Children Film panorama
# UNICEF Life skills Camps
# Children Peace camps
# Difficult Dialogues
# Historical and Cultural Village Tours<ref>{{Cite book |last=Pfaff |first=Françoise |url=https://books.google.com/books?id=kjqh7O99pv0C |title=Focus on African films |publisher=[[Indiana University Press]] |year=2004 |isbn=0-253-21668-0 |pages=277}}</ref>
Yi a tigiri wagere, sinii mang taa la wulibu kyaare Stone Town nang be a Zanzibar City, ane a rural Zanzibari kori.<ref>{{Cite web|title=Zanzibar festival aims to bridge ocean|publisher=[[BBC]]|date=1999-07-06|url=https://news.bbc.co.uk/2/hi/africa/387720.stm|access-date=2009-10-24}}</ref>
== Kyɔɔtaɛ ==
* Golden Dhow
* Silver Dhow
* Documentary
* Short/Animation
* East Africa Talent
* ZIFF Jury Award
* UNICEF Award
* ZIFF Life Time Achievement Award
* ZIFF Chairman Award
* Sembene Ousmane Award
* Signis Award
* East Africa Region Talent
* Signis Jury Award — Commendation
* Verona Award
== Golden Dhow Diribe ==
{| class="wikitable"
!Year
!Film
!Director
!Country of origin
|-
|1998
|''[[Maangamizi: The Ancient One]]''<ref>{{Cite web|title=Maangamizi Wins|publisher=GrisGrisFilms.com|url=http://www.grisgrisfilms.com/html/maangamizi_wins.html|access-date=2009-10-25|archive-date=2012-04-27|archive-url=https://web.archive.org/web/20120427234404/http://www.grisgrisfilms.com/html/maangamizi_wins.html|url-status=dead}}</ref>
|[[Martin Mhando]], [[Ron Mulvihill]]
|[[Tanzania]]/[[United States]]
|-
|2000
|''[[Jinnah (film)|Jinnah]]''<ref>{{Cite web|title=Festival 2000 Awards Winner|publisher=Zanzibar.org|url=http://www.zanzibar.org/ziff/pressaward.htm|access-date=2009-10-25|archive-date=2019-09-26|archive-url=https://web.archive.org/web/20190926175158/http://www.zanzibar.org/ziff/pressaward.htm|url-status=dead}}</ref>
|[[Jamil Dehlavi]]
|[[Pakistan]]
|-
|2001
|''[[Bawandar]]'' (''The Sand Storm'')<ref>{{Cite web|title=Golden Sandstorm Blows Over Zanzibar|publisher=FilmFestivals.com|date=2001-07-18|url=http://www.filmfestivals.com/cgi-bin/shownews.pl?obj=ShowNews&CfgPath=ffs/filinfo&Cfg=news.cfg&news=general&text_id=19154|access-date=2009-10-25}}</ref>
|[[Jagmohan Mundhra]]
|[[India]]
|-
|2004
|''[[Margam (film)|Maargam]]'' (''The Path'')<ref>{{Cite web|last=wa Wanjiru|first=Kimani|title=ZIFF Integrating the Region through Art and Culture|publisher=AfricanFilmNY.org|date=2006-09-08|url=http://www.africanfilmny.org/network/news/Wziff04.html|access-date=2009-10-25}}{{Dead link|date=July 2025|bot=InternetArchiveBot|fix-attempted=yes}}</ref>
|[[Rajiv Vijay Raghavan]]
|[[India]] (in [[Malayalam]])
|-
|2005
|''[[Khakestar-o-Khak]]'' (''[[Earth and Ashes]]'')<ref>{{Cite web|title=Festival de Zanzibar : palmarès|publisher=Africultures.com|date=July 2005|url=http://www.africultures.com/php/index.php?nav=murmure&no=2292|access-date=2009-10-25}}</ref>
|[[Atiq Rahimi]]
|[[Afghanistan]]
|-
|2006
|''[[L'Appel Des Arenes]]'' (''[[Wrestling Grounds]]'')<ref>{{Cite web|last=Lorey|first=Barbara|title=Setting Sail Over New Waters|publisher=Africultures.com|date=2006-09-08|url=http://www.africultures.com/popup_article.asp?no=5755&print=1|access-date=2009-10-25}}</ref>
|[[Cheikh Ndiaye]]
|[[Senegal]]/[[Morocco]]/[[Burkina Faso]]/[[France]]
|-
|2007
|''[[Juju Factory]]''<ref>{{Cite web|title=News & Events|publisher=Kenya Film Commission|year=2007|url=http://www.filmingkenya.com/news.html|archive-url=https://web.archive.org/web/20070801002720/http://www.filmingkenya.com/news.html|url-status=usurped|archive-date=August 1, 2007|access-date=2009-10-25}}</ref>
|[[Balufu Bakupa-Kanyinda]]
|[[Democratic Republic of Congo]]
|-
|2008
|''[[Ezra (2007 film)|Ezra]]''<ref>{{Cite web|title=Winning Films at ZIFF 2008|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/winners.htm|access-date=2009-10-25|url-status=dead|archive-url=https://web.archive.org/web/20090917103552/http://www.ziff.or.tz/winners.htm|archive-date=September 17, 2009}}</ref>
|[[Newton Aduaka|Newton I. Aduaka]]
|[[Nigeria]]/[[France]]
|-
|2009
|''[[Jerusalema]]''<ref>{{Cite web|title=Zanzibar International Film Festival|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/|access-date=2009-10-25}}</ref>
|[[Ralph Ziman]]
|[[South Africa]]
|-
|2010
|''[[Themba (film)|Themba]]''<ref>{{Cite web|title=Zanzibar International Film Festival|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/|access-date=2010-07-19}}</ref>
|[[Stefanie Sycholt]]
|[[South Africa]]
|-
|2011
|''[[The Rugged Priest (film)|The Rugged Priest]]''<ref name="Official ZIFF website">{{Cite web|title=Zanzibar International Film Festival|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/|access-date=2012-07-19}}</ref>
|[[Bob Nyanja]]
|[[Kenya]]
|-
|2012
|''[[Uhlanga (film)|Uhlanga]]''<ref name="Official ZIFF website" />
|[[Ndaba Ka Ngane]]
|[[South Africa]]
|-
|2013
|''[[Golchereh (film)|Golchereh]]''<ref>{{Cite web|title=Zanzibar International Film Festival|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/|access-date=2015-07-30}}</ref>
|Vahid Mousaia
|
|-
|2014
|[[Half of a Yellow Sun (film)|Half of a Yellow Sun]]
|[[Biyi Bandele]]
|[[United States]]
|-
|2015
|''Wazi ?FM''
|[[Vincenzo Cavallo|Faras Cavallo]]
|[[Kenya]]
|-
|2016
|''Watatu''
|[[Nick Reding (actor)|Nick Reding]]
|[[Kenya]]
|-
|2017
|''[[Noem My Skollie]]''
|[[Daryne Joshua]]
|[[South Africa]]
|-
|2018
|''[[Supa Modo]]''<ref>{{Cite web|title=Zanzibar International Film Festival|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/|access-date=2019-01-17}}</ref>
|[[Likarion Wainaina]]
|[[Kenya]]/[[Germany]]
|-
|2019
|''[[Fatwa (2018 film)|Fatwa]]''<ref>{{cite news|title=Mixed sentiments abound ZIFF 2019|url=https://www.thecitizen.co.tz/tanzania/magazines/-mixed-sentiments-abound-ziff-2019-2688702|access-date=17 August 2025|work=The Citizen|date=August 6, 2019}}</ref>
|[[Mahmoud Ben Mahmoud]]
|[[Tunisia]]
|-
|2021
|''[[Binti (2021 film)|Binti]]''<ref name="ReferenceA">{{Cite web|title=Zanzibar International Film Festival|publisher=Official ZIFF website|url=http://www.ziff.or.tz/|access-date=2024-03-31}}</ref>
|[[Seko Shamte]]
|[[Tanzania]]
|-
|2022
|''[[Tug of War (2021 film)|Vuta N'Kuvute]]'' (''Tug of War'')<ref name="ReferenceA" />
|[[Amil Shivji]]
|[[Tanzania]]
|-
|2023
|''[[Eonii]]''<ref name="ReferenceA" />
|[[Eddie Mzale]]
|[[Tanzania]]
|-
|2024
|[[Goodbye Julia]]
|[[Mohamed Kordofani]]
|[[Sudan]]
|}
== Sommo Yizie ==
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:mainpage]]
[[Gbuli:West Africa]]
[[Gbuli:tigiri]]
[[Gbuli:Afirika tige]]
*
rjp2pzrc948vzwbp25v6y22iipa1029
Burger-highlife
0
6849
61589
61057
2026-06-16T23:32:54Z
Anthony Dery
16
61589
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q1014887}}
'''Burger-Highlife''' e la a bone naŋ kyaare nyɔvɔ-tɔbɔ yiele naŋ da taa eebo yi Ghana noba sori tuuribo ko Germany. O da taa la sagedeebo ko a German yiele gɔɔloŋ.
A 1980s, sikyi-maaroŋ yiele da nyɛrɛ la sagedeebo ko a tendaa gbuli zaa naŋ da naŋ tuoro o baabo yeltare kyaare tendaa zaa yiele mine waaloŋ seɛre naŋ da waa mɔlɔ. nyɔvɔ-tɔbɔ yiele, saŋa kaŋa maŋ taa la marekpeɛbo neŋ sikyi-maaroŋ, naŋ taa sagedeeba gyamaa a Europe ane North America a wagere ŋa poɔ. A baaroŋ saŋa a 1970s te tɔ a piiluu 1980s, ba da taa la gyamaa naŋ e Ghana noba teseŋ Seidu Mohammed ko a nansaaleba teŋa. A tenne mine kaŋa naŋ da taa nɔmmo ko Ghana deme da la Germany, ba gyamaa zie naŋ da maala a teŋɛ naŋ e Berlin, Düsseldorf ane Hamburg a ba yieŋ ayi soba. Burger-nyɔvɔ-tɔbɔ yiele da taa la dɔgebo neŋ Ghana yiele ŋmera naŋ be Germany naŋ da taa yelsɔgebo neŋ German yiele ŋmera ane maalmaala. Ba maalɛɛ yieuu kaŋa naŋ kyaare nyɔvɔ-tɔbɔ, disco ane funk yieluu.
A a saakonnoŋ tɛɛtɛɛ sagedeebo kyaare tenne ayi ane saakomparɛɛ ayi la da waa a bone naŋ da areko taa. Noba naŋ yi saakomparɛɛ tɛɛtɛɛ da tage laŋɛɛ taa, a da mannewuli teɛre sere, yɛŋ ane nyaamo ka ba maale a lɛ, ba da maalɛɛ bompaala kaŋa ane bonnoɔ kaŋa naŋ da taa sɔroo kaŋa tonɔ yaga ko a Ghana ane Ghana noba ane kori mine a tendaa poɔ. A sakompare kpoŋ zaa neŋ omeŋɛ bonsuuri gɔɔloŋ neŋ o nyɔvooroŋ da saaŋ. A boŋŋmeɛre mine ko Burger nyɔvɔ-tɔbɔ la George Darko,<ref>{{Cite web|date=2024-03-20|title=Highlife legend George Darko is dead|url=https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/BREAKING-Highlife-legend-George-Darko-is-dead-1922262|access-date=2024-03-21|website=GhanaWeb|language=dga}}</ref> Lee Dodou, Lumba Brothers, Rex Gyamfi ane Charles Amoah.
== Sommo Yizie ==
{{reflist}}
== Ziiri mine liŋkiri ==
* [http://www.goethe.de/ins/gh/de/acc/kul/mag/bhi.html Burger-Highlife webproject of the Goethe-Institut in Accra/Ghana]
[[Gbuli:AfroCurationGhana2026]]
[[Gbuli:Dagaare]]
[[Gbuli:Yiele]]
[[Category: gampɛlɛ zaa]]
[[Gbuli:Mainpage]]
[[Gbuli:Ghana]]
[[Gbuli:Africa]]
[[Gbuli:West Africa]]
ht31eob173d2jrx0asn0mhf8guxcpbc
3rd Pearl International Film Festival
0
7089
61594
61524
2026-06-17T10:18:47Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
61594
wikitext
text/x-wiki
A T 3rd Pearl International sini tigiri maŋ di la Kampala, Uganda a yi 13 te ta 16 May 2013. A naa ''Virgin'' da nyɛ enfuoni kyɔɔtaare. A sini maala Prince Joe Nakibinge da nyɛ la sini maala kyɔɔtaare. A sini maala Matt Bish da e la tigiri naa. O da nyɛ la a sini ayi soba kyɔɔtaare a yuoni 2012<ref>http://www.monitor.co.ug/artsculture/Theatre---Cinema/Ugandan-film-s-leap/-/691234/1868542/-/89jsv5z/-/index.html</ref>. A sini meŋ taa deɛnɛ kaŋa naŋ kyaare African sini, ''Nairobi Half Life'' ane ''Nina's Dowry'' naŋ e initially<ref>http://allafricancinema.com/two-african-movies-vying-for-inaugural-best-foreign-film-award-at-2013-pearl-international-film-festival-piff/</ref>
== Kyɔɔtaare ==
A kyɔɔtaare ama naŋ tu da tere la a tigiri diibu ata soba.<ref>https://web.archive.org/web/20130616235128/http://www.moviemarkers.net/news/winners-for-kenyas-annual-pearl-international-film-festival-piff-announced/</ref>
'''Best Editing'''
* Kayongo Ivan Kavan (''Semester'')
'''Best Supporting Actor'''
* Mageye Hassan (''King's Virgins'')
'''Best Supporting Actress'''
* Abha Kalsi (''Hang Out'')
'''Best Script /Writer'''
* Nakulima Jennifer (''Omugugu gw’ekibi'')
'''Best Sound'''
* ''King’s Virgins''
'''Best Cinematography'''
* Kayongo Ivan Kavan (''Semester'')
'''Best Production Design'''
* Wasajja Joshua (''King's Virgins'')
'''Best Short Film'''
* E’nda ''The Suicide Note''
'''Best Short Film Documentary'''
* ''Defying the Odds''
'''Best Media House'''
* Vision Group
'''Media Personality'''
* Polly Kamukama
'''Special Award'''
* Hussein Kagolo
'''Best Actress in a lead'''
* Nakulima Jennifer (''Omugugu gw’ekibi'')
'''Best Actor in a lead'''
* Bijampora Herbert (E’nda ''The Suicide Note'')
'''Best Director'''
* Prince Joe Nakibinge (''King's Virgins'')
'''Best Feature Film'''
* ''King’s Virgins''
== Sommo yizie ==
f8whgmp35jfgihtwija91sotwrisdnq
Taralily
0
7104
61590
61540
2026-06-17T08:16:56Z
Mary Loor
55
61590
wikitext
text/x-wiki
'''Taralily''' e la yunoi zaa mui deebo tigiri naŋ maŋ di island Madagascar poɔ.<ref>https://en.wikipedia.org/wiki/ISBN_(identifier)</ref>
== Sommo yizie ==
1wy2iodw1us5cxuwzmjh81zbruz6sjk
Ngondo
0
7106
61542
2026-06-16T19:16:14Z
Eric Gangman
92
bompaala maalo
61542
wikitext
text/x-wiki
== '''Ngondo''' ==
Ngondo e la koɔ tigiri kaŋa banaŋ maŋ di yuoni zaa, Sawa paaloŋ noba (Coastal noba), Duoala, Cameroon la dire a tigiri ŋa. A tigiri yelnyɔgera la a Jengu. A tigiri ŋa maŋ di la koɔ noɔre a Wuori Bay poɔ, a tigiri ŋa noba maŋ ŋmɛ la ba nyaa a sigi kpɛ a koɔ a nyɛ a ba ŋmene naŋ yuori naŋ di miengu (plural for jengu). A miengu e la bone ba naŋ sage de ka o neŋ zunne na o sazu seŋ na maŋ waa nensaala waabo kyɛ ka o seɛ a de sigiri o gbɛɛ seŋ a meŋ waa zunne waabo, ba maŋ sigi te nyɛ o la ka o waale eŋ ba tooriŋ ka ŋmene na ko ba zunoɔ a banaŋ naŋ puoru o. A saaŋkonnoŋ naŋ manne lɛ, a banaŋ namaŋ ŋmɛ ba nyaa sigi a koɔ pareŋ a mine kaŋa ba maŋ baŋ te ta ŋa awa gbuli ka ba ba saaŋ yeŋ poɔ, kyɛ naŋ yi wa ka ba bonsuuri ane anaŋ ko bee a ba mãã togitogi. A wagre ŋa poɔ ba ba maŋ sage ka bibiiri a gaa a be bee a peɛle a nyɛ lɛ anaŋ erɛ. Ngondo tigiri da e la bone a Cameroon gɔbenɛnte naŋ ba la sage ka a tigiri dire a 1981 yuoni poɔ, kyɛ wa ta a 1991 yuoni poɔ ka ba la piili dire o. A tigiri ŋa maŋ di la a dare ayi soba Borenyɛ kyuu poɔ, yuoni zaa.<ref>Austen, Ralph A. (1992). "Tradition, Invention and History : The Case of the Ngondo (Cameroon)". ''Cahiers d'Études Africaines''. '''32''' (126): 285–309. JSTOR 4392382.</ref>
== Enfuomo ==
[[Duoro kɔre:HRKaba.JPG|center|thumb|377x377px]]
[[Duoro kɔre:Kdfkaba00.JPG|none|thumb|376x376px]]
[[Duoro kɔre:KdfKaba010.JPG|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:GedKaba.JPG|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Le soir au Ngondo à NBAGA-BAKOKO.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 02.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 20.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 05.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 15.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 17.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 12.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 14.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 11.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Fleuve Wouri à Douala 09.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Danse sawa ngondo6.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Fleuve Wouri à Douala 08.jpg|none|thumb]]
[[Duoro kɔre:Activités du Ngondo 7.jpg|center|thumb]]
== Sommo Yizie ==
tatw3bbyfgvknknfzc419m0k11cgwqw
Transforming Stories International Christian Film Festival
0
7107
61543
2026-06-16T19:35:07Z
Edith Tangkur
310
Creat article
61543
wikitext
text/x-wiki
'''Transforming Stories International''' '''kiristabiiri tigiri''' ('''TSICFF''') e la yuoni zaa ktistabiitlri sini tigiri naŋ maŋ di a South Africa poɔ.<ref>https://www.movieguide.org/news-articles/a-call-for-all-nations-to-submit-films.html</ref> A tigiri Humble Pie Entertainment<ref>http://www.newsonline.co.za/article_detail.asp?Article_ID=2328</ref> da.piili o. A yuoni 2010 poɔ, a tigiri maŋ di la yuoni zaa<ref>http://www.visionforafrica-intl.org/en/news/2011/20110930.html</ref> a kyɔɔtaare tigiri da di la a Johannesburg, South Africa poɔ<ref>http://www.screenafrica.com/page/news/festivals/873233-Christian-Film-Festival</ref>. A sini kaabo maŋ bene la tenne tɛɛtɛɛ a teŋɛ zaa<ref>http://www.pechurchnet.co.za/news/report.php?ID=273</ref>. Tenne 18 da tere la ba sini ka a zaa lantaa da e108 sini ka sini 12 ka ba da iri, ka boma 5 da poɔ a baaroo poɔ<ref>http://nfvf.co.za/article/transforming-stories-international-christian-film-festival</ref>. Ba da tere la kyɔɔtaare ko a sini soŋ, yelsɛge soŋ ane sini ŋmaa soŋ<ref>http://www.thecallsheet.co.za/daily_news/view/1634</ref>. Greg Laurie's ''Lost Boy:'' ''a duori ayi soba da nyɛ la sɛge soŋ kyɔɔtaare.''<ref>https://www.christianpost.com/news/greg-lauries-lost-boy-the-next-chapter-speaking-and-leading-volumes-49237/</ref> ''A yuoni 2019, tenne 19 la da poɔ ka ba da tere sini 190.''<ref>http://gatewaynews.co.za/2011/08/24/global-christian-film-festival-launched-in-sa-aims-to-promote-gospel-culture/</ref> Ryley Grunenwald's ''The Dawn of a New Day'' da la di a sɛge soŋ kyɔɔtaare.<ref>http://www.screenafrica.com/page/news/film/1112920-The-Dawn-of-a-New-Day-wins-at-TSICFF</ref>
== References ==
59xv7ntfdb8sszhtj7tii52sufduwez
Pitcher Awards
0
7108
61544
2026-06-16T20:27:17Z
Edith Tangkur
310
Creat article
61544
wikitext
text/x-wiki
A '''Pitcher''' '''kyɔɔtaare''' e la tigiri naŋ e a '''Pitcher''' '''tigiri gɔɔloŋ''' bee a '''Pitcher''' '''tigiri''', naŋ maŋ kaanyɛ gɔɔloŋ toma ka ana saseɛ poɔ boma kɔɔroo, kɔɔroo yelyaga yelbo, duori terebo ane nimipɛle yɛlɛ a Africa poɔ.<ref name=":0">https://www.musicinafrica.net/magazine/call-entries-2023-pitcher-awards-african-creatives</ref><ref>https://adweknow.com/en/pitcher-festival-2025-caractere-wallace-ag-partners-mccann-dakar-bennett-africa-voice-africa-and-canal-agencies-win-multiple-awards/</ref><ref>https://businessday.ng/brands-advertising/article/dufil-group-brands-clinch-prizes-at-pitcher-awards-2020/</ref><ref name=":1">https://guardian.ng/features/media/pitcher-awards-get-jury/</ref>
A Pitcher kyɔɔtaare da piili la a yuoni 2018 ka o da poɔ a gɔɔloŋ daagboli, pre-Cannes Lions International tigiri a ko a gɔɔloŋ naŋ dandi a Muson Centre a Lagos poɔ.<ref name=":1" /><ref>https://businessday.ng/companies/article/airtel-wins-pitcher-award-creativity-week-2018/</ref>
A 2020 pitcher kyɔɔtaare da di la saseɛ zu a yi a COVID-19 baaloŋ<ref>https://thenationonlineng.net/2020-pitchers-awards-announced/</ref> zuiŋ. Noba da tere la ba boma a yi Cape Verde, Ghana, Kenya, Nigeria, Senegal, South Africa,Tanzania ane Uganda<ref name=":2">https://businessday.ng/brands-advertising/article/dufil-group-brands-clinch-prizes-at-pitcher-awards-2020/</ref>. A Pitcher kyɔɔtaare da naŋ e la saseɛ zu a yuoni 2022 poɔ<ref name=":3">https://businessday.ng/brands-advertising/article/2022-pitcher-festival-kicks-off/</ref>.
Sɛre a 2024<ref>https://guardian.ng/art/pitcher-award-2024-is-here-dawn-rowlands-is-keynoter/</ref> Pitcher kyɔɔtaare da di saseɛ poɔ a May 18, 2024, a Pitcher tigiri da leɛ e la ka noba na naŋ nyɛ zunuo lantaa a August 9th, 2024 Ikeja poɔ<ref name=":4">https://guardian.ng/news/nigeria/metro/pitcher-festival-celebrates-fcla-awards-winners/</ref> . A kyɔɔtaare da yaare la ka ba di noba naŋ e a African<ref>https://tribuneonlineng.com/organisers-extend-pitcher-awards-to-african-diaspora/</ref> noba kyɛ be a tendaazaa meŋ de ba boma wane, ka ba da nyɛ ka a be la a African lammo ka yeli ka a Africa noba naŋ be a tendaazaa e la irigyin ayɔɔbo soba a African poɔ. A pitcher me da di la sakubiiri naŋ yi Future Creative Leaders Academy sakuuri, naŋ da e a dɛndɛnsoba yipɔge.<ref name=":4" /> A yeli ŋa da e kyaare la sakubiiri naŋ yi Nigeria ane Romania.<ref name=":4" />
A yuoni naŋ waana, a pitcher tigiri da di la a yi May 15, 2025 - May 17, 2025 a Lagos poɔ<ref name=":5">https://adweknow.com/en/pitcher-festival-2025-caractere-wallace-ag-partners-mccann-dakar-bennett-africa-voice-africa-and-canal-agencies-win-multiple-awards/</ref>. A 2025 tigiri da waane a Pitcher kyɔɛta soŋ,naŋ nyɛ noba naŋ nyɛ zunuo a duoro nimizie a yuoni poɔ, daadiibo kyɔɔtaare a yuoni poɔ, yoŋ toma tombo a yuoni poɔ, kɔɔroo a yuoni poɔ.<ref>https://guardian.ng/appointments/pitcher-showcase-lagos-celebrates-african-creativity-honours-industry-leaders/</ref>
A pitcher kyɔɔtaare a juries la maŋ di a daaseɛ, kɔɔroo,duoro ane gɔɔloŋ yelyaga yelbo toma. Kyɔɔtaare terebo do la saa.<ref name=":0" /> <ref name=":3" /><ref>https://guardian.ng/features/media/pitcher-awards-get-jury/</ref>A ziiri ba naŋ tere a kyɔɔtaare a 2020 poɔ la; tiivi, soŋ, ane yelpaaleba.<ref name=":6">https://thenationonlineng.net/2020-pitchers-awards-announced/</ref> <ref name=":3" /><ref name=":7">https://adweknow.com/pitcher-festival-2024-and-the-winner-is/</ref>A 2022 ziiri ba naŋ da tere a kyɔɔtaare laChannel, Craft, Digital, Entertainment, Good and Heritage.<ref name=":6" /> A ziiri ba naŋ da tere a kyɔɔtaare <ref name=":3" />a yuoni 2024 poɔ da e ziiri 8 kyɔɔtaare meŋɛ kyɛ ka 49 da e kyɔɔtakpɛŋelɛ.<ref name=":7" />
Noba naŋ nyɛ zunuo ne a kyɔɔtaare la Airtel, Dentsu, Indomie, McCann, ane ba mine.<ref name=":2" /><ref name=":5" /><ref>https://brandcom.ng/2025/05/21/x3m-ideas-phd-nigeria-omd-africa-others-emerge-winner-at-the-2025-pitcher-festival-of-creativity/</ref><ref>https://businessday.ng/companies/article/airtel-wins-pitcher-award-creativity-week-2018/</ref>
nb183ky8gq0gsk3yzx5631sucgpywz3
61545
61544
2026-06-16T20:31:18Z
Edith Tangkur
310
Edit article
61545
wikitext
text/x-wiki
A '''Pitcher''' '''kyɔɔtaare''' e la tigiri naŋ e a '''Pitcher''' '''tigiri gɔɔloŋ''' bee a '''Pitcher''' '''tigiri''', naŋ maŋ kaanyɛ gɔɔloŋ toma ka ana saseɛ poɔ boma kɔɔroo, kɔɔroo yelyaga yelbo, duori terebo ane nimipɛle yɛlɛ a Africa poɔ.<ref name=":0">https://www.musicinafrica.net/magazine/call-entries-2023-pitcher-awards-african-creatives</ref><ref>https://adweknow.com/en/pitcher-festival-2025-caractere-wallace-ag-partners-mccann-dakar-bennett-africa-voice-africa-and-canal-agencies-win-multiple-awards/</ref><ref>https://businessday.ng/brands-advertising/article/dufil-group-brands-clinch-prizes-at-pitcher-awards-2020/</ref><ref name=":1">https://guardian.ng/features/media/pitcher-awards-get-jury/</ref>
A Pitcher kyɔɔtaare da piili la a yuoni 2018 ka o da poɔ a gɔɔloŋ daagboli, pre-Cannes Lions International tigiri a ko a gɔɔloŋ naŋ dandi a Muson Centre a Lagos poɔ.<ref name=":1" /><ref>https://businessday.ng/companies/article/airtel-wins-pitcher-award-creativity-week-2018/</ref>
A 2020 pitcher kyɔɔtaare da di la saseɛ zu a yi a COVID-19 baaloŋ<ref>https://thenationonlineng.net/2020-pitchers-awards-announced/</ref> zuiŋ. Noba da tere la ba boma a yi Cape Verde, Ghana, Kenya, Nigeria, Senegal, South Africa,Tanzania ane Uganda<ref name=":2">https://businessday.ng/brands-advertising/article/dufil-group-brands-clinch-prizes-at-pitcher-awards-2020/</ref>. A Pitcher kyɔɔtaare da naŋ e la saseɛ zu a yuoni 2022 poɔ<ref name=":3">https://businessday.ng/brands-advertising/article/2022-pitcher-festival-kicks-off/</ref>.
Sɛre a 2024<ref>https://guardian.ng/art/pitcher-award-2024-is-here-dawn-rowlands-is-keynoter/</ref> Pitcher kyɔɔtaare da di saseɛ poɔ a May 18, 2024, a Pitcher tigiri da leɛ e la ka noba na naŋ nyɛ zunuo lantaa a August 9th, 2024 Ikeja poɔ<ref name=":4">https://guardian.ng/news/nigeria/metro/pitcher-festival-celebrates-fcla-awards-winners/</ref> . A kyɔɔtaare da yaare la ka ba di noba naŋ e a African<ref>https://tribuneonlineng.com/organisers-extend-pitcher-awards-to-african-diaspora/</ref> noba kyɛ be a tendaazaa meŋ de ba boma wane, ka ba da nyɛ ka a be la a African lammo ka yeli ka a Africa noba naŋ be a tendaazaa e la irigyin ayɔɔbo soba a African poɔ. A pitcher me da di la sakubiiri naŋ yi Future Creative Leaders Academy sakuuri, naŋ da e a dɛndɛnsoba yipɔge.<ref name=":4" /> A yeli ŋa da e kyaare la sakubiiri naŋ yi Nigeria ane Romania.<ref name=":4" />
A yuoni naŋ waana, a pitcher tigiri da di la a yi May 15, 2025 - May 17, 2025 a Lagos poɔ<ref name=":5">https://adweknow.com/en/pitcher-festival-2025-caractere-wallace-ag-partners-mccann-dakar-bennett-africa-voice-africa-and-canal-agencies-win-multiple-awards/</ref>. A 2025 tigiri da waane a Pitcher kyɔɛta soŋ,naŋ nyɛ noba naŋ nyɛ zunuo a duoro nimizie a yuoni poɔ, daadiibo kyɔɔtaare a yuoni poɔ, yoŋ toma tombo a yuoni poɔ, kɔɔroo a yuoni poɔ.<ref>https://guardian.ng/appointments/pitcher-showcase-lagos-celebrates-african-creativity-honours-industry-leaders/</ref>
A pitcher kyɔɔtaare a juries la maŋ di a daaseɛ, kɔɔroo,duoro ane gɔɔloŋ yelyaga yelbo toma. Kyɔɔtaare terebo do la saa.<ref name=":0" /> <ref name=":3" /><ref>https://guardian.ng/features/media/pitcher-awards-get-jury/</ref>A ziiri ba naŋ tere a kyɔɔtaare a 2020 poɔ la; tiivi, soŋ, ane yelpaaleba.<ref name=":6">https://thenationonlineng.net/2020-pitchers-awards-announced/</ref> <ref name=":3" /><ref name=":7">https://adweknow.com/pitcher-festival-2024-and-the-winner-is/</ref>A 2022 ziiri ba naŋ da tere a kyɔɔtaare laChannel, Craft, Digital, Entertainment, Good and Heritage.<ref name=":6" /> A ziiri ba naŋ da tere a kyɔɔtaare <ref name=":3" />a yuoni 2024 poɔ da e ziiri 8 kyɔɔtaare meŋɛ kyɛ ka 49 da e kyɔɔtakpɛŋelɛ.<ref name=":7" />
Noba naŋ nyɛ zunuo ne a kyɔɔtaare la Airtel, Dentsu, Indomie, McCann, ane ba mine.<ref name=":2" /><ref name=":5" /><ref>https://brandcom.ng/2025/05/21/x3m-ideas-phd-nigeria-omd-africa-others-emerge-winner-at-the-2025-pitcher-festival-of-creativity/</ref><ref>https://businessday.ng/companies/article/airtel-wins-pitcher-award-creativity-week-2018/</ref>
== '''Sommo yizie''' ==
loguk8a1u2pgp11b41l75uhe9rr7a2p
ABA Festival, Igarra
0
7109
61546
2026-06-16T20:46:52Z
Edith Tangkur
310
Creat article
61546
wikitext
text/x-wiki
<ref>http://www.igarra.org/2017/12/18/an-interview-with-obed-alli-the-chairman-central-planning-committee-aba-festival-2017/</ref>
'''ABA''' '''tigiri, Igarra''' e la tigiri naŋ maŋ yuomo ayɔpoi za poɔ a Igarra land, Akoko Edo Local Government Area a Edo State, Nigeria, West Africa poɔ<ref>https://web.archive.org/web/20210712152216/https://www.africanculturetv.com/2021/06/27/aba-drum-festival-igarra-nigeria/</ref>. A tigiri Igarra noba la maŋ di o a pilluu naŋ baŋ tuuli la te ta 1789 yuoni<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2017/09/07/celebrating-the-aba-festival/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210712152801/https://bloomshire.com.ng/2017/08/24/eziobe-group-of-clans-and-akuta-of-igarra-invite-general-public-to-the-38th-aba-cultural-festival/</ref>. A tigiri maŋ di ka ba wuli a nankpaaneba naŋ nyɛ zunuo a noba naŋ daŋ zeŋ a teŋɛ na poɔ ka ba boɔlɔ Igarra-Etuno.<ref>https://web.archive.org/web/20210712152906/http://www.igarra.org/2018/04/09/the-historic-aba-drum-cultural-festival-by-mr-obed-ali/</ref>
A yuori ABA tigiri yi laa yeluu ŋa ABA gaŋgaa lammo ne Kwararafa a (Jukun kingdom).<ref>http://www.igarra.org/2018/04/09/the-historic-aba-drum-of-igarra-people/</ref>
== Tigiri Rating ==
A yuoni 2006, a tigiri da zɛge la da a ayɔɔbo soba naŋ e yipɔge tigiri a West Africa poɔ, a Total E & P<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2017/09/07/celebrating-the-aba-festival/</ref> la da yeli lɛ. A tigiri a National Council ko a gɔɔloŋ ane yipɔge da yeli ka o e la tigiri nimizie a Nigeria poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20240626030341/http://www.igarra.org/2017/12/17/press-conference-of-the-2017-aba-festival-the-endorsement-of-aba-festival-by-ncac/</ref><ref>https://www.vanguardngr.com/2017/08/edo-govt-rolls-drums-aba-festival/</ref>
== Sommo yizie ==
1w7d0brpz1bowds7b5wdxm87gho6o6y
61595
61546
2026-06-17T10:20:31Z
InternetArchiveBot
38
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
61595
wikitext
text/x-wiki
<ref>http://www.igarra.org/2017/12/18/an-interview-with-obed-alli-the-chairman-central-planning-committee-aba-festival-2017/</ref>
'''ABA''' '''tigiri, Igarra''' e la tigiri naŋ maŋ yuomo ayɔpoi za poɔ a Igarra land, Akoko Edo Local Government Area a Edo State, Nigeria, West Africa poɔ<ref>https://web.archive.org/web/20210712152216/https://www.africanculturetv.com/2021/06/27/aba-drum-festival-igarra-nigeria/</ref>. A tigiri Igarra noba la maŋ di o a pilluu naŋ baŋ tuuli la te ta 1789 yuoni<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2017/09/07/celebrating-the-aba-festival/</ref><ref>https://web.archive.org/web/20210712152801/https://bloomshire.com.ng/2017/08/24/eziobe-group-of-clans-and-akuta-of-igarra-invite-general-public-to-the-38th-aba-cultural-festival/</ref>. A tigiri maŋ di ka ba wuli a nankpaaneba naŋ nyɛ zunuo a noba naŋ daŋ zeŋ a teŋɛ na poɔ ka ba boɔlɔ Igarra-Etuno.<ref>https://web.archive.org/web/20210712152906/http://www.igarra.org/2018/04/09/the-historic-aba-drum-cultural-festival-by-mr-obed-ali/</ref>
A yuori ABA tigiri yi laa yeluu ŋa ABA gaŋgaa lammo ne Kwararafa a (Jukun kingdom).<ref>https://web.archive.org/web/20240626030341/http://www.igarra.org/2018/04/09/the-historic-aba-drum-of-igarra-people/</ref>
== Tigiri Rating ==
A yuoni 2006, a tigiri da zɛge la da a ayɔɔbo soba naŋ e yipɔge tigiri a West Africa poɔ, a Total E & P<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2017/09/07/celebrating-the-aba-festival/</ref> la da yeli lɛ. A tigiri a National Council ko a gɔɔloŋ ane yipɔge da yeli ka o e la tigiri nimizie a Nigeria poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20240626030341/http://www.igarra.org/2017/12/17/press-conference-of-the-2017-aba-festival-the-endorsement-of-aba-festival-by-ncac/</ref><ref>https://www.vanguardngr.com/2017/08/edo-govt-rolls-drums-aba-festival/</ref>
== Sommo yizie ==
hhwn4ht3k9uszrit2627f8mrl2k82c9
Addis International Film Festival
0
7111
61548
2026-06-16T22:04:05Z
Anthony Dery
16
Created page with "A '''Addis International Film Festival''' ('''AIFF''') e la a Ethiopian sinii tigri na maŋ taa maaloo bee diibu kyaare Initiative Africa a [[Addis Ababa]].<ref>{{Cite web|last=Festhome|title=Addis International Film Festival|url=https://festhome.com/f/1733/1/1|access-date=2022-08-02|website=Festhome|language=en|archive-date=2020-09-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20200908155312/https://festhome.com/f/1733/1/1|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Tas..."
61548
wikitext
text/x-wiki
A '''Addis International Film Festival''' ('''AIFF''') e la a Ethiopian sinii tigri na maŋ taa maaloo bee diibu kyaare Initiative Africa a [[Addis Ababa]].<ref>{{Cite web|last=Festhome|title=Addis International Film Festival|url=https://festhome.com/f/1733/1/1|access-date=2022-08-02|website=Festhome|language=en|archive-date=2020-09-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20200908155312/https://festhome.com/f/1733/1/1|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Tascon |first1=Sonia |url=https://books.google.com/books?id=dsCrDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PT177 |title=Activist Film Festivals: Towards a Political Subject |last2=Wils |first2=Tyson |date=2016-12-01 |publisher=Intellect Books |isbn=978-1-78320-636-0 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=dsCrDwAAQBAJ&pg=PT177&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgFEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=Addis International Film Festival {{!}} Human Rights Film Network|url=https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=www.humanrightsfilmnetwork.org|archive-date=2022-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20220524004651/https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref> A da piili a 2007,<ref>{{Cite web|date=2 August 2022|title=Addis International Film Festival|url=https://www.thereporterethiopia.com/23945/|website=The Reporter|access-date=2 August 2022|archive-date=30 June 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220630220144/https://www.thereporterethiopia.com/23945/|url-status=live}}</ref> A sinii wulee bammo bee amateur filmmakers candidate kyaare a Ethiopia ane [[Africa]], kyɛ meŋ e a independent documentary cinema tige kpoŋ na be a Africa.<ref>{{Cite book |last=UNESCO |url=https://books.google.com/books?id=i_BMEAAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA117 |title=The African Film Industry: Trends, challenges and opportunities for growth |date=2021-10-01 |publisher=UNESCO Publishing |isbn=978-92-3-100470-4 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=i_BMEAAAQBAJ&pg=PA117&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgLEAI#v=onepage&q=addis%20international%20film%20festival&f=false |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Vallejo |first1=Aida |url=https://books.google.com/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA71 |title=Documentary Film Festivals Vol. 1: Methods, History, Politics |last2=Winton |first2=Ezra |date=2020-05-28 |publisher=Springer Nature |isbn=978-3-030-17320-3 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220605/https://books.google.com.et/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&pg=PA71&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgJEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref>
A Addis International Film Festival da daane la filmmakers baapaaleba naŋ taa enthusiasts yineŋ kpaaroŋ sere.<ref name=":0" />
== A yel-erre ==
A 4th AIFF edition da taa la eebo a 26 March te ta 4th April 2010.<ref>{{Cite web|title=4th Addis International Film Festival|url=https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=ethiopianfilminitiative.org|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref>
A 16th edition ko AIFF da taa la eebo yi 25–29 May 2022 naŋ na baŋ pare 30 ka ba da iri sinii sere naŋ da peɛle kyaare a world to develop filmmaker curations.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|date=2022-05-24|title=16th Addis International Film Festival {{!}} All Addis Events|url=https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|access-date=2022-08-02|language=en-US|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|url-status=live}}</ref>
== Sommo yizie ==
{{Reflist}}
a5f3t0zluhz8793xe1d8ve3l1kutvlo
61549
61548
2026-06-16T22:05:43Z
Anthony Dery
16
61549
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q113549279}}
A '''Addis International Film Festival''' ('''AIFF''') e la a Ethiopian sinii tigri na maŋ taa maaloo bee diibu kyaare Initiative Africa a [[Addis Ababa]].<ref>{{Cite web|last=Festhome|title=Addis International Film Festival|url=https://festhome.com/f/1733/1/1|access-date=2022-08-02|website=Festhome|language=en|archive-date=2020-09-08|archive-url=https://web.archive.org/web/20200908155312/https://festhome.com/f/1733/1/1|url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Tascon |first1=Sonia |url=https://books.google.com/books?id=dsCrDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PT177 |title=Activist Film Festivals: Towards a Political Subject |last2=Wils |first2=Tyson |date=2016-12-01 |publisher=Intellect Books |isbn=978-1-78320-636-0 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=dsCrDwAAQBAJ&pg=PT177&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgFEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref name=":0">{{Cite web|title=Addis International Film Festival {{!}} Human Rights Film Network|url=https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=www.humanrightsfilmnetwork.org|archive-date=2022-05-24|archive-url=https://web.archive.org/web/20220524004651/https://www.humanrightsfilmnetwork.org/filmfestival/addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref> A da piili a 2007,<ref>{{Cite web|date=2 August 2022|title=Addis International Film Festival|url=https://www.thereporterethiopia.com/23945/|website=The Reporter|access-date=2 August 2022|archive-date=30 June 2022|archive-url=https://web.archive.org/web/20220630220144/https://www.thereporterethiopia.com/23945/|url-status=live}}</ref> A sinii wulee bammo bee amateur filmmakers candidate kyaare a Ethiopia ane [[Africa]], kyɛ meŋ e a independent documentary cinema tige kpoŋ na be a Africa.<ref>{{Cite book |last=UNESCO |url=https://books.google.com/books?id=i_BMEAAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA117 |title=The African Film Industry: Trends, challenges and opportunities for growth |date=2021-10-01 |publisher=UNESCO Publishing |isbn=978-92-3-100470-4 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220603/https://books.google.com.et/books?id=i_BMEAAAQBAJ&pg=PA117&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgLEAI#v=onepage&q=addis%20international%20film%20festival&f=false |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref><ref>{{Cite book |last1=Vallejo |first1=Aida |url=https://books.google.com/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&dq=addis+international+film+festival&pg=PA71 |title=Documentary Film Festivals Vol. 1: Methods, History, Politics |last2=Winton |first2=Ezra |date=2020-05-28 |publisher=Springer Nature |isbn=978-3-030-17320-3 |language=en |access-date=2022-08-02 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220605/https://books.google.com.et/books?id=ZQDoDwAAQBAJ&pg=PA71&dq=addis+international+film+festival&hl=en&sa=X&ved=2ahUKEwibpIqi-qj5AhUknP0HHYgyC70Q6AF6BAgJEAI |archive-date=2022-08-02 |url-status=live}}</ref>
A Addis International Film Festival da daane la filmmakers baapaaleba naŋ taa enthusiasts yineŋ kpaaroŋ sere.<ref name=":0" />
== A yel-erre ==
A 4th AIFF edition da taa la eebo a 26 March te ta 4th April 2010.<ref>{{Cite web|title=4th Addis International Film Festival|url=https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|access-date=2022-08-02|website=ethiopianfilminitiative.org|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://ethiopianfilminitiative.org/news/3-newsflash/243-4th-addis-international-film-festival|url-status=live}}</ref>
A 16th edition ko AIFF da taa la eebo yi 25–29 May 2022 naŋ na baŋ pare 30 ka ba da iri sinii sere naŋ da peɛle kyaare a world to develop filmmaker curations.<ref name=":0" /><ref>{{Cite web|date=2022-05-24|title=16th Addis International Film Festival {{!}} All Addis Events|url=https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|access-date=2022-08-02|language=en-US|archive-date=2022-08-02|archive-url=https://web.archive.org/web/20220802220611/https://alladdisevents.com/event/16th-addis-international-film-festival/|url-status=live}}</ref>
== Sommo yizie ==
{{Reflist}}
43lyg4wo5jgzr1yehvvwo8d8tl1zxot
Apenorto Tigiri
0
7113
61553
2026-06-16T22:27:11Z
Anthony Dery
16
Created page with "'''Apenorto''' '''Festival''' (meŋ na e '''Afenortoza''') e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a Mepe Traditional Area na be a North Tongu District of the [[Volta Region]] of [[Ghana]]. Is the biggest kyaare tige na be a . It's usually celebrated from the month of July and throughout the month of August<ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_fest..."
61553
wikitext
text/x-wiki
'''Apenorto''' '''Festival''' (meŋ na e '''Afenortoza''') e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a Mepe Traditional Area na be a North Tongu District of the [[Volta Region]] of [[Ghana]]. Is the biggest kyaare tige na be a . It's usually celebrated from the month of July and throughout the month of August<ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-19|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-19|website=GhanaCulturePolitics|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=https://visitvoltaregion.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=Visit Volta Region|language=en-US|archive-date=2021-05-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20210507183805/https://visitvoltaregion.com/festivals/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=How Well Do You Know The Festivals In Ghana?|url=https://www.businessghana.com/|access-date=2020-08-19|website=BusinessGhana}}</ref> Afenorto means a period of staying/rest at home. It's a period where all occupational activities are brought to an end. All citizens, both home and abroad embark on annual leave during this period. Family reunions/settlement of family disputes, Discussions pertaining to developmental projects for the following year, prayers by religious bodies to thank God for a successful year, pouring of libations, and funerals are few of the activities that characterizes the festival.The grand durbar is held on first Saturday of August.<ref name=":0">{{Cite web|title=Ghana Festivals – mepe festival|url=https://www.theghanareport.com/mepe-apenotor-festival/|access-date=2020-08-19|language=en-US}}</ref>
== O diibu ==
A tigri ŋa saŋa diibu maŋ eɛ 2.5 , Ba meŋ maŋ taa la lanzemmo neŋ a naa. The people wear regalia for merry making.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-19|language=en-US}}</ref><ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana" />
== O tɔnɔ ==
A tigiri e la zie na ba naŋ maŋ e yɛla . Gɔbena baabo yeltare meŋ maŋ paale la.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-19|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Volta Region|url=https://touringghana.com/volta-region/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=en-US}}</ref><ref name=":0" /> A baapaaba meŋ maŋ baŋ tere la .<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Festivals in Ghana|url=https://touringghana.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=en-US}}</ref>
== Sommo yizie ==
<references />
16o7cq5l468yvrxri87gf2k1b9dlzow
61554
61553
2026-06-16T22:34:02Z
Anthony Dery
16
61554
wikitext
text/x-wiki
'''Apenorto''' '''Festival''' (meŋ na e '''Afenortoza''') e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a Mepe Traditional Area na be a North Tongu District ko a [[Volta Region]] of [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la July ane August<ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-19|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-19|website=GhanaCulturePolitics|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=https://visitvoltaregion.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=Visit Volta Region|language=en-US|archive-date=2021-05-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20210507183805/https://visitvoltaregion.com/festivals/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=How Well Do You Know The Festivals In Ghana?|url=https://www.businessghana.com/|access-date=2020-08-19|website=BusinessGhana}}</ref> Afenorto muni la yiri poɔ pɛnnoo. O e la wagere na toma la toma zaa na ba maŋ la taa eebo. Neɛ zaa, noba bana zaa na be yiriŋ ane zitɔɔre maŋ laŋɛʋ taa a yiriŋ a wagere na saŋa. Family reunions/settlement of family disputes, yelyaga yelibu kyaare developmental projects kyaare a yuontuuraa na, ŋmene bareka puubu, koɔ barebo, ane koe kommu la amine na maŋ be a tigiri na poɔ.A o vinviŋ maŋ e la a Saturday dɛndɛŋ soba a August.<ref name=":0">{{Cite web|title=Ghana Festivals – mepe festival|url=https://www.theghanareport.com/mepe-apenotor-festival/|access-date=2020-08-19|language=en-US}}</ref>
== O diibu ==
A tigri ŋa saŋa diibu maŋ eɛ 2.5 , Ba meŋ maŋ taa la lanzemmo neŋ a naa. The people wear regalia for merry making.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-19|language=en-US}}</ref><ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana" />
== O tɔnɔ ==
A tigiri e la zie na ba naŋ maŋ e yɛla . Gɔbena baabo yeltare meŋ maŋ paale la.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-19|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Volta Region|url=https://touringghana.com/volta-region/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=en-US}}</ref><ref name=":0" /> A baapaaba meŋ maŋ baŋ tere la .<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Festivals in Ghana|url=https://touringghana.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=en-US}}</ref>
== Sommo yizie ==
<references />
k5m5y9zg93dbz2arz2jtpw49xykdptz
61555
61554
2026-06-16T22:34:56Z
Anthony Dery
16
61555
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q98496360}}
'''Apenorto''' '''Festival''' (meŋ na e '''Afenortoza''') e la yuoni zaa tigiri na maŋ taa diibu ko a Mepe Traditional Area na be a North Tongu District ko a [[Volta Region]] of [[Ghana]]. Gbɛɛ yaga ba maŋ di o la July ane August<ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana">{{Cite web|title=Festivals Ghana - Easy Track Ghana|url=https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php|access-date=2020-08-19|website=www.easytrackghana.com}}</ref><ref>{{Cite web|last=Boateng|first=Kwabena|date=2015-09-12|title=List of festivals in Ghana|url=http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/|access-date=2020-08-19|website=GhanaCulturePolitics|language=en-US}}</ref><ref>{{Cite web|title=Festivals|url=https://visitvoltaregion.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=Visit Volta Region|language=en-US|archive-date=2021-05-07|archive-url=https://web.archive.org/web/20210507183805/https://visitvoltaregion.com/festivals/|url-status=dead}}</ref><ref>{{Cite web|title=How Well Do You Know The Festivals In Ghana?|url=https://www.businessghana.com/|access-date=2020-08-19|website=BusinessGhana}}</ref> Afenorto muni la yiri poɔ pɛnnoo. O e la wagere na toma la toma zaa na ba maŋ la taa eebo. Neɛ zaa, noba bana zaa na be yiriŋ ane zitɔɔre maŋ laŋɛʋ taa a yiriŋ a wagere na saŋa. Family reunions/settlement of family disputes, yelyaga yelibu kyaare developmental projects kyaare a yuontuuraa na, ŋmene bareka puubu, koɔ barebo, ane koe kommu la amine na maŋ be a tigiri na poɔ.A o vinviŋ maŋ e la a Saturday dɛndɛŋ soba a August.<ref name=":0">{{Cite web|title=Ghana Festivals – mepe festival|url=https://www.theghanareport.com/mepe-apenotor-festival/|access-date=2020-08-19|language=en-US}}</ref>
== O diibu ==
A tigri ŋa saŋa diibu maŋ eɛ 2.5 , Ba meŋ maŋ taa la lanzemmo neŋ a naa. The people wear regalia for merry making.<ref>{{Cite web|title=Festival {{!}} The Embassy of the Republic of Ghana, Berlin, Germany|url=https://ghanaemberlin.de/travel-tourism/festival/|access-date=2020-08-19|language=en-US}}</ref><ref name="Festivals Ghana - Easy Track Ghana" />
== O tɔnɔ ==
A tigiri e la zie na ba naŋ maŋ e yɛla . Gɔbena baabo yeltare meŋ maŋ paale la.<ref>{{Cite web|title=The Republic of Ghana Embassy Berlin Germany|url=http://h2829516.stratoserver.net/tourism/index.html|access-date=2020-08-19|website=h2829516.stratoserver.net}}</ref><ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Volta Region|url=https://touringghana.com/volta-region/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=en-US}}</ref><ref name=":0" /> A baapaaba meŋ maŋ baŋ tere la .<ref>{{Cite web|date=2016-02-24|title=Festivals in Ghana|url=https://touringghana.com/festivals/|access-date=2020-08-19|website=touringghana.com|language=en-US}}</ref>
== Sommo yizie ==
<references />
p2fkbsoaew8cv428nvohgu06uosyi2c
Incwala
0
7119
61562
2026-06-16T22:54:45Z
Eric Gangman
92
Created page with "[[Duoro kɔre:Swazi Warriors.jpg|thumb]] Incwala (Swazi: [wala] ) e la Eswatini bɔgere meŋa naŋ tu kyaare a naaloŋ diibu. A tuuruŋ ŋa e la a Eswatini paaloŋ zaa yeltuuraa ba naŋ maŋ tu a Summer Solstice poɔ. A neɛ naŋ na maŋ be a yeltuura ŋa poɔ la a Eswatini Naa; ka Naa ba wa kyebe lɛ wuli ka incwala meŋ ba kyebe. Incwala yeltuura ŋa maŋ tu la kyuu gbuli , a piili incwala bile soba, a yi be gaa ''incwala lencane, a yi be ka incwala kpoŋ s..."
61562
wikitext
text/x-wiki
[[Duoro kɔre:Swazi Warriors.jpg|thumb]]
Incwala (Swazi: [wala] ) e la Eswatini bɔgere meŋa naŋ tu kyaare a naaloŋ diibu. A tuuruŋ ŋa e la a Eswatini paaloŋ zaa yeltuuraa ba naŋ maŋ tu a Summer Solstice poɔ. A neɛ naŋ na maŋ be a yeltuura ŋa poɔ la a Eswatini Naa; ka Naa ba wa kyebe lɛ wuli ka incwala meŋ ba kyebe. Incwala yeltuura ŋa maŋ tu la kyuu gbuli , a piili incwala bile soba, a yi be gaa ''incwala lencane, a yi be ka incwala kpoŋ soba tu ka incwala lenkhulu a pãã baare a pare. A yeltuuri ama noɔre aseŋ,'' lusekwane, kuhlamahlama, and umdvutjulwa – la a yeltuuri nimizeɛ a dasaŋa na a saaŋkonnoŋ poɔ. A ba e ŋa Ummemo na maŋ la naminnɛ bilibilii, Incwala ane Umhlanga ''naŋ e a paaloŋ zaa yeltuura, naŋ e bone a paaloŋ zaa naa ane a pɔgenaa yoŋ yeltuura.''
== ''Noba na meŋa na maŋ lantaa a yeltura ŋa poɔ.'' ==
Incwala ''bɔgere, e la a paaloŋ teo kaara banaŋ boɔlɔka Bemanti (Koɔ noba) bee Belwandle (mane noba) bonso, ba maŋ ɔŋ la mane koɔ ane baa koɔ a toɔ ko a naa faŋa. A dɔba bama wederɛ e la naa Ndwandwe bale naŋ yi a Elwandle naayiri koraa poɔ. A dɔmba bama la maŋ gaa te ɔŋ a koɔ ane a tẽẽ a yi a baa ane a mane poɔ.''
''A neɛ kaŋa naŋ la e a nimizeɛ a yeltuura ŋa poɔ, tinsila (a naa yɔɔ kaŋa na ba e o zẽẽ bale), ane nu-gɔɔ insila, onaŋ maŋ kyaale a naa kataweɛ kyɛ gu k’a yeltuura ŋa te ebaare. A yelkaŋa la, a pɔgenalee naŋ ba yi a naayiri (Dlamini) bale ba ba peɛle o. a gba ba seŋ ka a pɔgenalee ŋa na baŋ be a yeltuura ŋa wagere kyɛ a ba taa sori ka o neɛ gbɛre a bɔgere zie bee pare. Namine meŋ bebe a ba taa ana sori ka gaa a'' Incwala ''bɔgere ŋa zie k’a Dlamni yoŋ naane, ba taa la faŋa kaŋa na baŋ gaa ta be ka a'' Incwala an''e banaŋ a taa zɔɔre bee a pere a naa. Ka banaŋ wa sage lɛ wuli ka a Dlamini la e kpoŋ kyɛ di naaloŋ ba zu, o maŋ gaa wuli o yideme yoŋ a yeltuura ŋa. A yelbaara soba la, a yeltuura ŋa baaroo poɔ ba maŋ boɔle rank ka o wa a teŋkpoŋ poɔ a be ba naŋ dire'' Incwala ''yeltuura ŋa. A wagere ŋa poɔ la ka noba gyamaa maŋ su ba saaŋkompare suuruŋ ka a naa de ne weɛŋ . ba wa la ka ba wa soŋ naa bimbo.''
''A yelyuura ŋa narebo la, ka a yeltuura ŋa e la a bebiri na meŋa seŋ ka a yeltuura ŋa tu. Pɛge a bondimaale boma, a bondirii anaŋ seŋ ka a maale a daar ane a naa yelkoobo ane a ane lɛ ba naŋ e laŋ adeɛdeɛne boŋkpeɛrɛ zaa lantaa''
== ''A Yeltuuri'' ==
=== ''Bemanti'' ===
''A dasaŋa na,a Bemanti zeŋ la kyɛ toŋ tampii ka o kaa a mane poɔ, a kyɛre fẽẽ ka o na ta south Maputo naŋ peɛle a Mozambique paaloŋ, ane laŋgbuli mine, a ta ne Lusutfu baa, Komanzi ane Mbuluzi bare. A o leɛroo maŋ e la wagere wagere. Ka a Bemanti wa pɔge a Swazi kaŋa zaa a sori a maŋ zu la (Kuhlamhlama) a paaloŋ lamboriŋ kaŋa, a de ne die zaa ba naŋ nyɛ. A bone maŋ e pɛle o zaa aŋa fentidigile; a e ŋa sumeŋ, libibiri naŋ peɛle neɛzaa o soba na baŋ de tere la. Wagere zaa ka banaŋ wa gaa a Bemanti la ka ma ko a gyeremɛ. Yiri zaa poɔ banaŋ na gaŋ bamaŋ ko la beast a ŋmaa a zoore a leŋ mare a tampii. A Swazi naŋ kpeɛrɛ a paaloŋ na poɔ, maŋ gaa la a'' Incwala ''naŋ peɛle ba nu, kyɛ ka namine a tere libie kyɛ nyɛ a Bemanti, o maŋ nyɛ la vuu gyamaa zaa kyɛ puori a yi banaŋ taa a ennoɔ ka soŋ a naa.''
=== Incwala ''Bilee'' ===
''A wagere ŋa poɔ, Bemanti maŋ wa la Ludzidzini zie, a naayiri meŋa. A naa ane a Bemanti maŋ laŋ la taa a cattle byre. Ba maŋ faa la a daakpeɛŋaa banaŋ doge a pɔgenaa paaloŋ ane a harem (Sigodlo), kyɛ tuo gaa ko ba wederebɛ. A noba naŋ maŋ be a'' Incwala maŋ su la o bonsuuri, a bonsuuri ama eŋɛ, nao zoore maŋ leŋ yagele la a yi a bɔɔŋmane eŋɛ a sigi te tɔ ba seɛ seŋ. Flowing zoore meŋ maŋ leŋ la a dɔloŋ seŋ, kyɛ ka kɔɔloŋ peɛle a nyegerɛ a ba kɔɔloŋ poɔ, a ba gbeŋ maŋ e la bone ba naŋ de wɛnyuu gane a pɔge ne. A bonsuuri ba naŋ maŋ yi neŋ la zɔɔre bonsuuri, kyɛ a Incwala ''maŋ taa la dale peele mine, (imizaca'', ''umzaca'' singular). A yelerre mine ba naŋ ba maŋ sagera ka erɛ la, ka ba gu zɔɔzɔɔ boma a yi ne ba zie ka zɔɔre ta erɛ a wa iri, bonso a ennoɔ maŋ te maale zuo la ko a noba. A veterans la maŋ daŋ de weɛŋ a sigiri o kɔkɔre fẽẽ lɛ kyɛ kyɛ a yieluŋ na ba zaa naŋ baŋ. A pɔgeba maŋ te yi la a cattle byre dendɔre nɔkpoŋ na eŋɛ ''a poɔ kyɛɛrɛ a yieluŋ kyɛ seɛrɛ a waana. A naa pɔge la maŋ are e ba zaa nenkpoŋ a de weɛŋ a be a lamboriŋ ane a regiment. Ba maŋ be la ba puoriŋ ne a shawls paala a fugeru ne a gaŋkuri ŋmaa (tidziya). A ba puori la ka Indlovukazi, a pɔgenaa ane banaŋ onaŋ zanna ne ane o yontaba banaŋ a naa naŋ kpi kyɛ bare. Aŋaa puoriŋ, a bɔgere yieluŋ na ka ba maŋ kyɛ, kyɛ ka'' incwala pãã tu ne a nembaale yieluŋ ba naŋ boɔlɔ ka imigubho, a yelŋa e la saaŋkompare yelkaŋ naŋ wulo yɛŋ. Imigubho e la yieluŋ naŋ maŋ kyɛ a wagere na ba naŋ maŋ wa lantaa a naayiri a teŋkpoŋ poɔ. A yeltuura pare baara la a saŋa na banaŋ maŋ wa kyɛɛrɛ a '''incaba kancofula''' yieluŋ, ona la e a paaloŋ zaa yieluŋ Swaza naŋ koro gyeremɛ. A yi ŋaa puoriŋ a bebie pie ne anuu daare paaloŋ kaŋa naayiri ane a imiphakatsi naŋ ŋmaa viiri a paaloŋ a be a icwala na maŋ kyɛ a ba yieluŋ. '' ''
rjgi0i53519vc9aczcw0emz007mtjnv
61566
61562
2026-06-16T22:56:25Z
Eric Gangman
92
61566
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q4201111}}
[[Duoro kɔre:Swazi Warriors.jpg|thumb]]
Incwala (Swazi: [wala] ) e la Eswatini bɔgere meŋa naŋ tu kyaare a naaloŋ diibu. A tuuruŋ ŋa e la a Eswatini paaloŋ zaa yeltuuraa ba naŋ maŋ tu a Summer Solstice poɔ. A neɛ naŋ na maŋ be a yeltuura ŋa poɔ la a Eswatini Naa; ka Naa ba wa kyebe lɛ wuli ka incwala meŋ ba kyebe. Incwala yeltuura ŋa maŋ tu la kyuu gbuli , a piili incwala bile soba, a yi be gaa ''incwala lencane, a yi be ka incwala kpoŋ soba tu ka incwala lenkhulu a pãã baare a pare. A yeltuuri ama noɔre aseŋ,'' lusekwane, kuhlamahlama, and umdvutjulwa – la a yeltuuri nimizeɛ a dasaŋa na a saaŋkonnoŋ poɔ. A ba e ŋa Ummemo na maŋ la naminnɛ bilibilii, Incwala ane Umhlanga ''naŋ e a paaloŋ zaa yeltuura, naŋ e bone a paaloŋ zaa naa ane a pɔgenaa yoŋ yeltuura.''
== ''Noba na meŋa na maŋ lantaa a yeltura ŋa poɔ.'' ==
Incwala ''bɔgere, e la a paaloŋ teo kaara banaŋ boɔlɔka Bemanti (Koɔ noba) bee Belwandle (mane noba) bonso, ba maŋ ɔŋ la mane koɔ ane baa koɔ a toɔ ko a naa faŋa. A dɔba bama wederɛ e la naa Ndwandwe bale naŋ yi a Elwandle naayiri koraa poɔ. A dɔmba bama la maŋ gaa te ɔŋ a koɔ ane a tẽẽ a yi a baa ane a mane poɔ.''
''A neɛ kaŋa naŋ la e a nimizeɛ a yeltuura ŋa poɔ, tinsila (a naa yɔɔ kaŋa na ba e o zẽẽ bale), ane nu-gɔɔ insila, onaŋ maŋ kyaale a naa kataweɛ kyɛ gu k’a yeltuura ŋa te ebaare. A yelkaŋa la, a pɔgenalee naŋ ba yi a naayiri (Dlamini) bale ba ba peɛle o. a gba ba seŋ ka a pɔgenalee ŋa na baŋ be a yeltuura ŋa wagere kyɛ a ba taa sori ka o neɛ gbɛre a bɔgere zie bee pare. Namine meŋ bebe a ba taa ana sori ka gaa a'' Incwala ''bɔgere ŋa zie k’a Dlamni yoŋ naane, ba taa la faŋa kaŋa na baŋ gaa ta be ka a'' Incwala an''e banaŋ a taa zɔɔre bee a pere a naa. Ka banaŋ wa sage lɛ wuli ka a Dlamini la e kpoŋ kyɛ di naaloŋ ba zu, o maŋ gaa wuli o yideme yoŋ a yeltuura ŋa. A yelbaara soba la, a yeltuura ŋa baaroo poɔ ba maŋ boɔle rank ka o wa a teŋkpoŋ poɔ a be ba naŋ dire'' Incwala ''yeltuura ŋa. A wagere ŋa poɔ la ka noba gyamaa maŋ su ba saaŋkompare suuruŋ ka a naa de ne weɛŋ . ba wa la ka ba wa soŋ naa bimbo.''
''A yelyuura ŋa narebo la, ka a yeltuura ŋa e la a bebiri na meŋa seŋ ka a yeltuura ŋa tu. Pɛge a bondimaale boma, a bondirii anaŋ seŋ ka a maale a daar ane a naa yelkoobo ane a ane lɛ ba naŋ e laŋ adeɛdeɛne boŋkpeɛrɛ zaa lantaa''
== ''A Yeltuuri'' ==
=== ''Bemanti'' ===
''A dasaŋa na,a Bemanti zeŋ la kyɛ toŋ tampii ka o kaa a mane poɔ, a kyɛre fẽẽ ka o na ta south Maputo naŋ peɛle a Mozambique paaloŋ, ane laŋgbuli mine, a ta ne Lusutfu baa, Komanzi ane Mbuluzi bare. A o leɛroo maŋ e la wagere wagere. Ka a Bemanti wa pɔge a Swazi kaŋa zaa a sori a maŋ zu la (Kuhlamhlama) a paaloŋ lamboriŋ kaŋa, a de ne die zaa ba naŋ nyɛ. A bone maŋ e pɛle o zaa aŋa fentidigile; a e ŋa sumeŋ, libibiri naŋ peɛle neɛzaa o soba na baŋ de tere la. Wagere zaa ka banaŋ wa gaa a Bemanti la ka ma ko a gyeremɛ. Yiri zaa poɔ banaŋ na gaŋ bamaŋ ko la beast a ŋmaa a zoore a leŋ mare a tampii. A Swazi naŋ kpeɛrɛ a paaloŋ na poɔ, maŋ gaa la a'' Incwala ''naŋ peɛle ba nu, kyɛ ka namine a tere libie kyɛ nyɛ a Bemanti, o maŋ nyɛ la vuu gyamaa zaa kyɛ puori a yi banaŋ taa a ennoɔ ka soŋ a naa.''
=== Incwala ''Bilee'' ===
''A wagere ŋa poɔ, Bemanti maŋ wa la Ludzidzini zie, a naayiri meŋa. A naa ane a Bemanti maŋ laŋ la taa a cattle byre. Ba maŋ faa la a daakpeɛŋaa banaŋ doge a pɔgenaa paaloŋ ane a harem (Sigodlo), kyɛ tuo gaa ko ba wederebɛ. A noba naŋ maŋ be a'' Incwala maŋ su la o bonsuuri, a bonsuuri ama eŋɛ, nao zoore maŋ leŋ yagele la a yi a bɔɔŋmane eŋɛ a sigi te tɔ ba seɛ seŋ. Flowing zoore meŋ maŋ leŋ la a dɔloŋ seŋ, kyɛ ka kɔɔloŋ peɛle a nyegerɛ a ba kɔɔloŋ poɔ, a ba gbeŋ maŋ e la bone ba naŋ de wɛnyuu gane a pɔge ne. A bonsuuri ba naŋ maŋ yi neŋ la zɔɔre bonsuuri, kyɛ a Incwala ''maŋ taa la dale peele mine, (imizaca'', ''umzaca'' singular). A yelerre mine ba naŋ ba maŋ sagera ka erɛ la, ka ba gu zɔɔzɔɔ boma a yi ne ba zie ka zɔɔre ta erɛ a wa iri, bonso a ennoɔ maŋ te maale zuo la ko a noba. A veterans la maŋ daŋ de weɛŋ a sigiri o kɔkɔre fẽẽ lɛ kyɛ kyɛ a yieluŋ na ba zaa naŋ baŋ. A pɔgeba maŋ te yi la a cattle byre dendɔre nɔkpoŋ na eŋɛ ''a poɔ kyɛɛrɛ a yieluŋ kyɛ seɛrɛ a waana. A naa pɔge la maŋ are e ba zaa nenkpoŋ a de weɛŋ a be a lamboriŋ ane a regiment. Ba maŋ be la ba puoriŋ ne a shawls paala a fugeru ne a gaŋkuri ŋmaa (tidziya). A ba puori la ka Indlovukazi, a pɔgenaa ane banaŋ onaŋ zanna ne ane o yontaba banaŋ a naa naŋ kpi kyɛ bare. Aŋaa puoriŋ, a bɔgere yieluŋ na ka ba maŋ kyɛ, kyɛ ka'' incwala pãã tu ne a nembaale yieluŋ ba naŋ boɔlɔ ka imigubho, a yelŋa e la saaŋkompare yelkaŋ naŋ wulo yɛŋ. Imigubho e la yieluŋ naŋ maŋ kyɛ a wagere na ba naŋ maŋ wa lantaa a naayiri a teŋkpoŋ poɔ. A yeltuura pare baara la a saŋa na banaŋ maŋ wa kyɛɛrɛ a '''incaba kancofula''' yieluŋ, ona la e a paaloŋ zaa yieluŋ Swaza naŋ koro gyeremɛ. A yi ŋaa puoriŋ a bebie pie ne anuu daare paaloŋ kaŋa naayiri ane a imiphakatsi naŋ ŋmaa viiri a paaloŋ a be a icwala na maŋ kyɛ a ba yieluŋ. '' ''
b5udkg2i560q3eivrm9o9p79d5v2l4m
Fordjour Festival
0
7126
61576
2026-06-16T23:14:19Z
Anthony Dery
16
Created page with "Fordjour (wao) Tigiri e la yuoni bonde Tigiri ka namine ane Badu noba naŋ be Wenchi district a Bono Region, toribu Borong Ahafo region a Ghana poɔ maŋ di. Gbɛɛ yaga August kyuu poɔ la ka ba maŋ di ane September poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210120100250/http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/</ref><ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.gattagh.com/events.html</ref> Noba mine meŋ..."
61576
wikitext
text/x-wiki
Fordjour (wao) Tigiri e la yuoni bonde Tigiri ka namine ane Badu noba naŋ be Wenchi district a Bono Region, toribu Borong Ahafo region a Ghana poɔ maŋ di. Gbɛɛ yaga August kyuu poɔ la ka ba maŋ di ane September poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210120100250/http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/</ref><ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.gattagh.com/events.html</ref> Noba mine meŋ maŋ wuli ka October poɔ la ka ba maŋ di.<ref>https://web.archive.org/web/20210811153900/https://www.nhoc.gov.gh/festivals</ref>
=== Diibu ===
A Tigiri wagere, sããma maŋ tuori la ka ba po bondirii ne bonnyuurii. A noba maŋ yɛre la saaŋkomboma kyɛ ka namine yi goɔŋ. Seɛre ne gaŋga ŋmɛ meŋ maŋ be be la.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref>
==== Tɔnɔ ====
A Tigiri ŋa maŋ di la a leɛ teɛre yɛlɛ naŋ da e pare.<ref>https://web.archive.org/web/20200815054207/https://ghanaconsulatedubai.com/tourism.html</ref>
===== Sommo yizie =====
mrn1cfcf7nt5niy0pynei1tw9clafhl
61577
61576
2026-06-16T23:15:32Z
Anthony Dery
16
61577
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q98598332}}
Fordjour (wao) Tigiri e la yuoni bonde Tigiri ka namine ane Badu noba naŋ be Wenchi district a Bono Region, toribu Borong Ahafo region a Ghana poɔ maŋ di. Gbɛɛ yaga August kyuu poɔ la ka ba maŋ di ane September poɔ.<ref>https://web.archive.org/web/20210120100250/http://ghanaculturepolitics.com/list-of-festivals-in-ghana/</ref><ref>https://www.easytrackghana.com/cultural-overview-ghana_festivals.php</ref><ref>http://www.gattagh.com/events.html</ref> Noba mine meŋ maŋ wuli ka October poɔ la ka ba maŋ di.<ref>https://web.archive.org/web/20210811153900/https://www.nhoc.gov.gh/festivals</ref>
=== Diibu ===
A Tigiri wagere, sããma maŋ tuori la ka ba po bondirii ne bonnyuurii. A noba maŋ yɛre la saaŋkomboma kyɛ ka namine yi goɔŋ. Seɛre ne gaŋga ŋmɛ meŋ maŋ be be la.<ref>http://www.ghanaembassyiran.com/en/page/majorfestivals</ref>
==== Tɔnɔ ====
A Tigiri ŋa maŋ di la a leɛ teɛre yɛlɛ naŋ da e pare.<ref>https://web.archive.org/web/20200815054207/https://ghanaconsulatedubai.com/tourism.html</ref>
===== Sommo yizie =====
aoeskj690o7whmtfm4ezw0nrm9a5dct
Burger-Highlife
0
7127
61578
2026-06-16T23:16:31Z
Eric Gangman
92
Bompaala maaloo
61578
wikitext
text/x-wiki
== '''Burger-Highlife''' ==
'''Burger-Highlife''' e la yieluŋ pare kaŋa naŋ e o toɔraa ka ba boɔlɔ highlife, Ghanaian kaŋa naŋ tu sori a gaa Germany poɔ la wane a yieluŋ bɔgere ŋa. Azuiŋ noba gyamaa de la a yieluŋ bɔgere ŋa ka o e German yiele gɔɔloŋ.
A 1980s yuomo poɔ, reggae yieluŋ la bone naŋ pore yaare a tendaazaa, o da e la yieluŋ naŋ gyamaa ka ba noŋ o a tendazaa poɔ kyɛ ka o seɛre naŋ e mɔlɔ a ko noba. Highlife yiele maŋ meele ne la reggae yiele, a Europe ane a North America paaloŋ poɔ, noba gyamaa da nɔŋ la a yiele ama. A yi a 1970s te tɔ 1980s yuomo poɔ, Ghana noba gyamaa aseŋ, Seidu Mohammed da gaa la a tuure paaloŋ poɔ. A tuure paaloŋ kaŋa Ghana noba naŋ da noŋ ka ba gɛrɛ la a Germay paaloŋ, ba gyamaa zie a Germany lambori na ba naŋ noŋ ka ba be la Berlin, Dusseldorf ane Hamburg be la ka ba de ka o e ba yie a ayi soba. Burger-Highlife dɔgebo zie a saŋa Ghana yieluŋ ŋmeɛrɛ kaŋa naŋ be Germany paaloŋ poɔ ka onaŋ ne Germany yieluŋ kyeɛrebɛ ane a yieluŋ maaleba ŋmeɛrɛ yiele. Ba maale la yiele gyamaa a yi a highlife, disɔo,ane funk yieluŋ.
A yiele ama e la boma saaŋkompare ayi naŋ lantaa eŋ kuoluŋ ane saaŋkompare ayi naŋ lantaa a toɔ taa nɔlaŋ soŋ a maale a yiele ama. Noba naŋ yi saaŋkompare tɛɛtɛɛ a wa lantaa, a wuli taa teɛroŋ, kyɛ taa a kyello ka ka banaŋ lantaa ba na toɔ la maale yelpaala naŋ taa eŋyuo kyɛ naŋ taa tɔnɔ na koŋ baŋ baare a ko Ghana ane Ghana noba zaa ane tatenne mine naŋ viiri gɔle a tendaazaa. A tendaa zaa saaŋkompare yelerre taa la a meŋ toɔraa aneŋ meŋ paaloŋ zaa maŋ taa la o parepiilu ane neɛ naŋ wa ne a yelbalaa na. a noba mine naŋ wane bee a piili Burger Highlife la, George Darko,<ref>"Highlife legend George Darko is dead". ''GhanaWeb''. 2024-03-20. Retrieved 2024-03-21.</ref> Lee Dodou, Lumba Brothers, Rex Gyamfi and Charles Amoah.
== '''Zi peɛre mine''' ==
=== · Burger-Highlife webproject of the Goethe-Institut in Accra/Ghana ===
{| class="wikitable"
| valign="top" |African paaloŋ poɔ yieluŋ anaŋ na pore
|-
| valign="top" |· African blues (desert blues) .African hip-hop (Algerian Gambian Ghanaian) Ivorian Kenyan (Boomba Genge) Malawian Moroccan Mauritian Nigerian Nigerien Senegalese (Hip-hop galsen) Tanzanian (Bongo Flava Zenji flava) Togolese Zimbabwean)African reggae Nigerian reggae Seggae Zimdancehall) Afrobeat Afrobeats Afro rock ( African heavy metal Zamrock) Afro-soul Alté Amapiano Ambasse bey Apala Assiko Azonto Bajourou Bantowbol Batuque Bend-skin Benga Bikutsi Cape jazz Chaabi ( Algerian Moroccan Egyptian) Chimurenga Colá Coladeira Congolese rumba Coupé-décalé Edo Funk Fuji Funaná Gnawa Gqom Highlife (Burger-highlife Igbo highlife) Hipco Hiplife Isicathamiya Jaiva Jit Jùjú Kadongo Kamu Kidandali Kizomba Kuduro Kwaito Kwela Logobi Madiaba Mahraganat Makossa Marabi Marrabenta Maloya Mbalax Mbaqanga Mbube Morna Moroccan pop Motswako Muziki wa dansi Ndombolo Njuup Odi Pop Palm-wine Raï (Raï'n'B) Rebita Sakara Salegy Santé engagé Sega (Seggae) Semba Shangaan Electro Singeli Soukous Sudanese popular music Taarab Tabanka Tarraxinha Wassoulou Zaley Ziglibithy Zimbabwean jazz Zoblazo Zouglou
|}
== '''Sommo Yizie''' ==
og68729wbq509re9cnyrmmx1iesn6eo
61582
61578
2026-06-16T23:18:17Z
Eric Gangman
92
61582
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q1014887}}
== '''Burger-Highlife''' ==
'''Burger-Highlife''' e la yieluŋ pare kaŋa naŋ e o toɔraa ka ba boɔlɔ highlife, Ghanaian kaŋa naŋ tu sori a gaa Germany poɔ la wane a yieluŋ bɔgere ŋa. Azuiŋ noba gyamaa de la a yieluŋ bɔgere ŋa ka o e German yiele gɔɔloŋ.
A 1980s yuomo poɔ, reggae yieluŋ la bone naŋ pore yaare a tendaazaa, o da e la yieluŋ naŋ gyamaa ka ba noŋ o a tendazaa poɔ kyɛ ka o seɛre naŋ e mɔlɔ a ko noba. Highlife yiele maŋ meele ne la reggae yiele, a Europe ane a North America paaloŋ poɔ, noba gyamaa da nɔŋ la a yiele ama. A yi a 1970s te tɔ 1980s yuomo poɔ, Ghana noba gyamaa aseŋ, Seidu Mohammed da gaa la a tuure paaloŋ poɔ. A tuure paaloŋ kaŋa Ghana noba naŋ da noŋ ka ba gɛrɛ la a Germay paaloŋ, ba gyamaa zie a Germany lambori na ba naŋ noŋ ka ba be la Berlin, Dusseldorf ane Hamburg be la ka ba de ka o e ba yie a ayi soba. Burger-Highlife dɔgebo zie a saŋa Ghana yieluŋ ŋmeɛrɛ kaŋa naŋ be Germany paaloŋ poɔ ka onaŋ ne Germany yieluŋ kyeɛrebɛ ane a yieluŋ maaleba ŋmeɛrɛ yiele. Ba maale la yiele gyamaa a yi a highlife, disɔo,ane funk yieluŋ.
A yiele ama e la boma saaŋkompare ayi naŋ lantaa eŋ kuoluŋ ane saaŋkompare ayi naŋ lantaa a toɔ taa nɔlaŋ soŋ a maale a yiele ama. Noba naŋ yi saaŋkompare tɛɛtɛɛ a wa lantaa, a wuli taa teɛroŋ, kyɛ taa a kyello ka ka banaŋ lantaa ba na toɔ la maale yelpaala naŋ taa eŋyuo kyɛ naŋ taa tɔnɔ na koŋ baŋ baare a ko Ghana ane Ghana noba zaa ane tatenne mine naŋ viiri gɔle a tendaazaa. A tendaa zaa saaŋkompare yelerre taa la a meŋ toɔraa aneŋ meŋ paaloŋ zaa maŋ taa la o parepiilu ane neɛ naŋ wa ne a yelbalaa na. a noba mine naŋ wane bee a piili Burger Highlife la, George Darko,<ref>"Highlife legend George Darko is dead". ''GhanaWeb''. 2024-03-20. Retrieved 2024-03-21.</ref> Lee Dodou, Lumba Brothers, Rex Gyamfi and Charles Amoah.
== '''Zi peɛre mine''' ==
=== · Burger-Highlife webproject of the Goethe-Institut in Accra/Ghana ===
{| class="wikitable"
| valign="top" |African paaloŋ poɔ yieluŋ anaŋ na pore
|-
| valign="top" |· African blues (desert blues) .African hip-hop (Algerian Gambian Ghanaian) Ivorian Kenyan (Boomba Genge) Malawian Moroccan Mauritian Nigerian Nigerien Senegalese (Hip-hop galsen) Tanzanian (Bongo Flava Zenji flava) Togolese Zimbabwean)African reggae Nigerian reggae Seggae Zimdancehall) Afrobeat Afrobeats Afro rock ( African heavy metal Zamrock) Afro-soul Alté Amapiano Ambasse bey Apala Assiko Azonto Bajourou Bantowbol Batuque Bend-skin Benga Bikutsi Cape jazz Chaabi ( Algerian Moroccan Egyptian) Chimurenga Colá Coladeira Congolese rumba Coupé-décalé Edo Funk Fuji Funaná Gnawa Gqom Highlife (Burger-highlife Igbo highlife) Hipco Hiplife Isicathamiya Jaiva Jit Jùjú Kadongo Kamu Kidandali Kizomba Kuduro Kwaito Kwela Logobi Madiaba Mahraganat Makossa Marabi Marrabenta Maloya Mbalax Mbaqanga Mbube Morna Moroccan pop Motswako Muziki wa dansi Ndombolo Njuup Odi Pop Palm-wine Raï (Raï'n'B) Rebita Sakara Salegy Santé engagé Sega (Seggae) Semba Shangaan Electro Singeli Soukous Sudanese popular music Taarab Tabanka Tarraxinha Wassoulou Zaley Ziglibithy Zimbabwean jazz Zoblazo Zouglou
|}
== '''Sommo Yizie''' ==
i7m2a4enfuzzvb86akfqv82458yzuf1
Music of Ghanaian Origin
0
7132
61591
2026-06-17T08:54:21Z
Edith Tangkur
310
Creat article
61591
wikitext
text/x-wiki
'''Yiele Ghana poɔ piiluu''' ka ba boɔlɔ MOGO e la tigiri naŋ maŋ di a Ghana yiele piiluu. O piili la a yuoni2007. O da e la yuoni gboli zaa bebe yeni tigiri<ref>http://graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/39869-citi-fm-announces-headliners-for-mogofestival-2015.html</ref><ref>http://articles.entertainmentinghana.com/mogo-2012-thrills-ghana.html</ref> kyɛ a yuoni 2015 poɔ o da di la daagboli tigiri ka a yuori MOGO tigiri. Kyɔɔtaare de deteroo meŋ da poɔ la a poɔ tigiri maaloo poɔ.<ref>http://www.enewsgh.com/2015/03/20/tinny-adane-best-dzadzeloi-kick-off-citi-fms-mogo-festival/</ref> MOGO e la tigiri a Citi FM naŋ Ghana waalansi duori terɛ da maale.
== Sommo yizie ==
q2ho4t1uqp6u6yyt5ovemvfh2w2gj0s
Black Star International Film Festival
0
7133
61592
2026-06-17T09:12:56Z
Edith Tangkur
310
Creat article
61592
wikitext
text/x-wiki
'''Black Star International film festival (BSIFF)''' e tigiri naŋ ba yire tɔna a Ghana poɔ ka Juliet Asante maale a yuoni 2015 poɔ. O e la tigiri ka ba maŋ di yuoni zaa ka beŋɛ a buo na naŋ be a African sini ane a tendaazaa sini maaleba kyɛ pukyaare a yaako toma sɛŋ ko a sini maaloo.<ref>https://bsiff.org/</ref><ref>https://citinewsroom.com/2018/08/black-star-international-film-festival-2018-opens-in-accra/</ref><ref>https://www.ghanaweb.com/GhanaHomePage/entertainment/Government-to-include-Black-Star-International-Film-Festival-in-2019-budget-Catherine-Afeku-677945</ref>
== Yeleere ==
A tigiri maŋ di la daagboli ka o maŋ taa yeleree tɛɛyɛɛ ka a mine la yelyaga zannoo, nembɛrɛ zie, African sini daa, yieluŋ yieluu ane bebirizaa sini kaabo. A yeleree ŋa poɔ noba naŋ poɔ maŋ di la daa kyɛ la di a African tonsonne ba naŋ tɔna yuoni zaa poɔ.<ref>https://filmfreeway.com/bsiff</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/showbiz-news/black-star-international-film-festival-2018-opens-in-accra.html</ref>
== Yelzuri ==
Yelzuri yoe a yi a yuoni o naŋ piili a wa tɔ zenɛ.
{| class="wikitable"
|+
!Theme
!Year
|-
|Shaping The Mind of a Generation
|2016<ref>https://bsiff.org/about</ref>
|-
|For The Young At Heart
|2017<ref>https://www.ghmoviefreak.com/blackstar-international-film-festival-2017-scheduled-18th-21st-august/</ref>
|-
|Film As a Tool for National Development
|2018<ref>https://ameyawdebrah.com/black-star-international-film-festival-bsiff-2018-ends-on-a-high-note/</ref>
|-
|Connecting Cultures Through Film
|2019<ref>https://bsiff.org/upcoming-activitiesnews</ref>
|}
== References ==
nefrgsgdzr16fwrdpfuhv2wd750b8l9
Culturati
0
7134
61593
2026-06-17T09:35:53Z
Edith Tangkur
310
Creat article
61593
wikitext
text/x-wiki
'''Culturati''' e la yuoni zaa yipɔge tigiri naŋ maŋ a Lagos, Nigeria,poɔ, ka leɛ teɛre a African yipɔge, ba lisiri nae kyɛluu naŋ kpeɛrɛ <ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2024/01/12/culturati-showcasing-the-beauty-diversity-of-africas-rich-culture/</ref>. A tigiri maŋ tage la gɔɛloŋ noba, yaako noba ane kyɛlebe ka ba na di a African yipɔge tigiri. <ref>https://pmnewsnigeria.com/2024/12/09/culturati-2024-lagos-us-consulate-stress-importance-of-culture-preservation/</ref><ref>https://businessday.ng/bd-weekender/article/culturati-celebrating-africas-rich-and-diverse-cultural-heritage/</ref>
== Dakoroŋ ==
Culturati da piili la a "Sisi Oge" veɛloŋ kyakya a 2006 yuoni poɔ, naŋ bebe a kɔɔre kyɛ doro noba gyamaa<ref>https://guardian.ng/saturday-magazine/culturati-is-a-movement-to-instill-fading-cultures-in-the-hearts-of-todays-youths/</ref>. A tigiri da la maaleŋ maalɛɛ la ka a yaare ka o deɛ ta e kyakya yoŋ kyɛ ka poɔ a African gɔɔloŋ,yipɔge ane yaako. <ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2021/01/23/culturati-is-leveraging-on-africas-culture-to-create-jobs-says-aregbe/</ref>A tigiri 28 soba da de la a December 2024.<ref>https://leadership.ng/lasg-us-consulate-harp-on-preservation-of-african-culture/</ref> Culturati e la Idris Aregbe maaloo.<ref>https://www.thisdaylive.com/index.php/2019/06/14/idris-aregbe-celebrating-values-promoting-culture/</ref>
Culturati maŋ maale la a poɔ Lagos State Ministry ko a nimipɛle, gɔɔloŋ ane yipɔge. <ref>https://thenationonlineng.net/lagos-us-consulate-celebrate-2024-culturati-festival/</ref>
== Honorees ==
A tigiri da ko la noba kyɔɔtaare naŋ soŋ a African pɔge, lanne Helen Prest-Ajayi, Bruce Onobrakpeya, Benson Idonije, Lola Shoneyin, Mudi Africa, Nike Okundaye, Pelu Awofeso, Toyin Lawani, ane mine kaŋa. Posthumous meŋ kyɔɔtaare da terɛɛ la, aŋa Levi Ajuonuma.<ref>https://www.vanguardngr.com/2021/01/culturati-providing-economic-emancipation-social-cohesion-for-africans-aregbe/</ref><ref>https://punchng.com/culturati-festival-celebrates-african-excellence/</ref>
== Sommo yizie ==
jr20uujvu3ykvdqe38sssrjwsbndvfz
Highlife
0
7135
61596
2026-06-17T11:13:48Z
Eric Gangman
92
Bompaala maaloo
61596
wikitext
text/x-wiki
'''Highlife''' e la Ghana deme paaloŋ yieluŋ bɔgere kaŋa naŋ piili coastal tembilee kaŋa na ŋ be a Ghana poɔ, ka pampana ka ba boɔlɔ o Ghana, saadayel wuli ka a saŋa na a British naŋ da kaara bee a di naaloŋ a kyɛ, a yieluŋ bɔgere ŋa pãã meele nela a Afrikan ane a Western jazz kɔkɔɛ. A yieluŋ bɔgere ŋa de la a Afrika saaŋkompare yiele, kyɛ ka ba pãã maŋ de a Western paaloŋ boŋŋmeɛre a maale a yiele ama. Highlife yieluŋ meɛroŋ la jazzy horns ane guitars, ama la maŋ de ne weɛŋ a gaŋgaa, a nubie ayi la maŋ ŋmeɛrɛ ne a guitar mie, a ŋaa e la a Afrikan Yiele ŋmeɛbo. A yi a 2010 yuomo naŋ pare poɔ, a zuo a zaa a 2018 yuoni poɔ, o yuori da zɛge la do saa ka a tendaazaa nyɛ o kyɛ de.
Highlife yieluŋ ama de la yuori paale a west Afrikan paaloŋ poɔ zaa. A bnaŋ naŋ piili a yiele ama la a, Cardinal Rex Lawson, E.T. Mensah, Victor Uwaifo, bama zaa baŋ la a boŋmeɛre ama soŋ, a maŋ de meele ne a Afrika saaŋkompare boŋŋmeɛre ane a Western. A tendaa zaa zɔɔre ayi soba, a highklife ŋa pãã lɔnne ta a Igbo noba naŋ be a Nigeria paaloŋ poɔ, ka ba meŋ boɔlɔ o ka Igbo highlife, anaŋ da yiele meŋ da de yuori a Nigeria paaloŋ poɔ a yi a 1960s yuomo na poɔ.
Anaŋ waana ŋaa, Highlife yiele e boŋkaŋa naŋ de yuori a Ghana paaloŋ zaa ane a tendaazaa naŋ ŋmaa viiri koli, a yi ba puoru zie, ane ba sori tuubu yelsonne banaŋ maŋ bare Ghana naŋ e ba yiri kyɛe te be ziekaŋa. A 2015 yuoni poɔ, UNESCO deme da boɔle la kpaaroŋ kaŋa a kyaare ne a intangible cultural heritage
== Dakoreŋ bee Saadayel ==
Ka fooŋ na tuule a kaa arpeggiated soŋ, highlife yiele poɔ, guitar e bone kaŋa fo naŋ koŋ baŋ sɔre iri bare, a yi be ka Afo-Cuban guajeo a meŋ tu. A guitar ama yi la aŋa 3-2 clave motif guajeo naŋ be a pulliŋ. A gbeleme onaŋ ka ba boɔlɔ cuba, a waa ŋa clave naŋ be a Ghana paaloŋ bee a Ghana bommaala, a Ghana poɔ kyɛ onaŋ la ka de ŋmeɛrɛ ne ba highlife.
[[Duoro kɔre:Highlife guitar.tif|center|thumb|: highlife guitar part (Play<sup>ⓘ</sup>).]]
A highlife ŋa piilu bee yiibu zie piili la a wagere na Western Afrika naŋ di naaloŋ paaloŋ zaa poɔ.
=== Dãã pelaa yiele. ===
Dãã pelaa yiele, la ka ba boɔlɔ ka maringa naŋ be a Sierra Leone poɔ. A yiele ama taaba maŋ e naŋ yi a coastal paaloŋ poɔ, a wagere na a yieluŋ kyeɛrebɛ naŋ da piili derɛ a yiele boŋŋmeɛre a pullu ne ba saaŋkompare boma. A dasaŋa na, 4/4 meter la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne. A yiele da ŋmeɛrɛ la a palm-wine bar (daa nyu die poɔ), a be la sogyɛre, boŋkoɔbo, tontonema ane gɔbenɛnte tontonema a maŋ te zeɛŋ a nyuuru daa.Palm-wine yiele ba kɔɔre kyɛ de kpɛ a Afrikan yieluŋ waaloŋ a ta ŋa 12/8 polyrthythrms; a kɔkɔre ŋa la ka ba boɔlɔ Native Blues. A gɔɔloŋ da de la yuori a do saa sɛre ka tendaazaa zɔɔre ayi soba baŋ wa, ka fere bare a yiele ama kyɛɛbo.
=== Brass-Band Highlife ===
A yieluŋ bɔgere ne a western brass band a European yitaa ne la West Afrika poɔ. A sogyɛre maŋ de la yieluŋ ŋmeɛrebɛ brass band a wuli bee de a yieluŋ gɔne a maakyere ne. aŋaa puoriŋ, yieluŋ kyeɛbɛ nyɛ la a lɛ a west Indian gaŋga ŋmeɛremɛ a saaŋkompare yiele wagere na banaŋ maŋ zeŋe zagela. A yelŋa yieluŋ ŋa banaŋ maŋ de maakyere ne a polyrhymic saaŋkompare yiele banaŋ maale ka ba boɔlɔ adaha, a gɔɔloŋ ŋa e la mɔlɔ lɛ ne a boŋŋmeɛrɛ ka ba boɔlɔ konkoma. A gɔɔloŋ piilu yi jazz a New Orleans.
=== Dance ane guitar band highlife ===
A 1920 yuoni poc, Ghana yieluŋ ŋmeɛrebɛ de a tuure paaloŋ yieluŋ gɔɔloŋ aseŋ, foxtrot ane calypso a pãã de a Ghana kɔkɔre aseŋ osibisaba (Fante). Highlife da e bone naŋ meele ne a Afrikan saaŋkompare a yi saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ bee a kaara ba, a yiele ama da e la boma yieluŋ kyɛɛrebɛ gyamaa naŋ ŋmɛ aseŋ; Jazz Kings, Cape Coast Sugar Babies, ane Accra Orchestra a yi coast paaloŋ poɔ. A kyɛkyɛlebɛ ka ba woŋ a yieluŋ noɔ dãã kɔrɔ zie a be la ka ba pãã da ko o a yuori. A orchestra seɛre wederɛ ŋa la Yebuah Mensah ( E.T Mensah beɛre kpoŋ) a yeli John Collins a 1973 yuoni poɔ, ka a yuori highlife yi la a 1920s yuomo pilu saŋa.
Jacob Asare (onaŋ ka neɛzaa baŋ ba boɔlɔ ka Kwame Asare bee Jacob Sam) ona la ka neɛzaa sage di ka onaŋ la Ghana yieluŋ ŋmeɛrɛ danweɛŋ soba naŋ ŋmɛ highlife yieluŋ. A 1928 yuoni poɔ, ona ane o laŋgbuli taaba naŋ be a Kumasi Trio la da ŋmɛ Yaa Amponsah (Amponsah Part I &II) a London a Zonophone labe poɔ. A yiele ama la ka gyamaa baŋ ka a e mannoo ka Ghana guitar-band highlife. A pãã yi a 1930 yuomo poɔ, a highlife ŋa yi la yaare a kpɛ Sierra Leone, Liberia, Nigeria and Gambia ane a wester Afrikan paaloŋ poɔ, a be la ka a yiele ama vu-araa.
[[Duoro kɔre:Armstrong-Mensahinvitation.jpg|thumb]]
A 1940 yuomo poɔ, a yiele ama wa poŋi eŋ la ziiri ayi. Seɛre highlife ane guitar band highlife. A guitar band highlife na maŋ de gaŋga bilii kyɛ a dasŋa na gba a da ba nyɛrɛ lɛ, bonso a da maŋ be koribilee poɔ.saaŋkonnoŋ wuli ka a boŋŋmeɛre ama a seŋ seprewa naŋ be a irigiŋ poɔ, yieluŋ ŋmeɛrebɛ poɔ da pɛle la ne a guitar ŋa.A dagomba noba gɔɔloŋ na la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne, a yelŋa e la bone banaŋ pɛŋ yi ne a Kru boŋkoɔreba zie naŋ be a Liberia poɔ. Guitar band highlife meŋ maŋ puli neŋ la yiele kyɛɛbo, gaŋgaɛ ane sensɔgere E.K ane Akan Trio soŋ la ka a guitar band highlife ane yiele a zuo 400, Nyame nyɔvooroŋ poɔ.
=== A Ghana Paaloŋ poɔ ===
Libiri bataabo la maŋ vɛŋ ka Ghana noba bare ba yiri kyɛ tu sori a ziiri a 1960 yuomo na poɔ, ka ba te bo boɔbo a yi paati paati yɛlɛ zuiŋ, a 1970 yuomo ane a 1980 yuomo poɔ, paati yɛlɛ da e la werekao a ko noba azuo a zaa yieluŋ ŋmeɛreba ka ba fãã kyɛ gaa a Germany tembilii mine poɔ merɛ be la be naŋ koro saama vuo ka ba na toɔ zeŋe laafeɛ.
=== Bugar highlife ===
Neɛkaŋa naŋ yi Ghana paaloŋ kyɛ be Germany poɔ la wane a yieluŋ bɔger ŋa, o maŋ de la funk, disco, and synth-pop lantaa a maale ne o yiele. A yuori burger highlife e la bonso Ghana noba gyamaa ziezaa be la Hamburg a Germany poɔ. Azuiŋ a yieluŋ ŋa e bone ba naŋ de ko banaŋ naŋ tu sori a gaa Germany ane Ghana. O meŋ leɛroo piilu zie la ne a ziyuo boma la, a yi a 1990 yuomo naŋ puoriŋ, a wagere na a yiele maalo boŋŋmeɛre da maŋ e la fentedigile boma yoŋ.
=== Naaŋmene Yiele ===
== Sommo Yizie ==
mpvgaqn3yqh009zcth1emcw3v7p4wjw
61597
61596
2026-06-17T11:14:53Z
Eric Gangman
92
61597
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q963061}}
'''Highlife''' e la Ghana deme paaloŋ yieluŋ bɔgere kaŋa naŋ piili coastal tembilee kaŋa na ŋ be a Ghana poɔ, ka pampana ka ba boɔlɔ o Ghana, saadayel wuli ka a saŋa na a British naŋ da kaara bee a di naaloŋ a kyɛ, a yieluŋ bɔgere ŋa pãã meele nela a Afrikan ane a Western jazz kɔkɔɛ. A yieluŋ bɔgere ŋa de la a Afrika saaŋkompare yiele, kyɛ ka ba pãã maŋ de a Western paaloŋ boŋŋmeɛre a maale a yiele ama. Highlife yieluŋ meɛroŋ la jazzy horns ane guitars, ama la maŋ de ne weɛŋ a gaŋgaa, a nubie ayi la maŋ ŋmeɛrɛ ne a guitar mie, a ŋaa e la a Afrikan Yiele ŋmeɛbo. A yi a 2010 yuomo naŋ pare poɔ, a zuo a zaa a 2018 yuoni poɔ, o yuori da zɛge la do saa ka a tendaazaa nyɛ o kyɛ de.
Highlife yieluŋ ama de la yuori paale a west Afrikan paaloŋ poɔ zaa. A bnaŋ naŋ piili a yiele ama la a, Cardinal Rex Lawson, E.T. Mensah, Victor Uwaifo, bama zaa baŋ la a boŋmeɛre ama soŋ, a maŋ de meele ne a Afrika saaŋkompare boŋŋmeɛre ane a Western. A tendaa zaa zɔɔre ayi soba, a highklife ŋa pãã lɔnne ta a Igbo noba naŋ be a Nigeria paaloŋ poɔ, ka ba meŋ boɔlɔ o ka Igbo highlife, anaŋ da yiele meŋ da de yuori a Nigeria paaloŋ poɔ a yi a 1960s yuomo na poɔ.
Anaŋ waana ŋaa, Highlife yiele e boŋkaŋa naŋ de yuori a Ghana paaloŋ zaa ane a tendaazaa naŋ ŋmaa viiri koli, a yi ba puoru zie, ane ba sori tuubu yelsonne banaŋ maŋ bare Ghana naŋ e ba yiri kyɛe te be ziekaŋa. A 2015 yuoni poɔ, UNESCO deme da boɔle la kpaaroŋ kaŋa a kyaare ne a intangible cultural heritage
== Dakoreŋ bee Saadayel ==
Ka fooŋ na tuule a kaa arpeggiated soŋ, highlife yiele poɔ, guitar e bone kaŋa fo naŋ koŋ baŋ sɔre iri bare, a yi be ka Afo-Cuban guajeo a meŋ tu. A guitar ama yi la aŋa 3-2 clave motif guajeo naŋ be a pulliŋ. A gbeleme onaŋ ka ba boɔlɔ cuba, a waa ŋa clave naŋ be a Ghana paaloŋ bee a Ghana bommaala, a Ghana poɔ kyɛ onaŋ la ka de ŋmeɛrɛ ne ba highlife.
[[Duoro kɔre:Highlife guitar.tif|center|thumb|: highlife guitar part (Play<sup>ⓘ</sup>).]]
A highlife ŋa piilu bee yiibu zie piili la a wagere na Western Afrika naŋ di naaloŋ paaloŋ zaa poɔ.
=== Dãã pelaa yiele. ===
Dãã pelaa yiele, la ka ba boɔlɔ ka maringa naŋ be a Sierra Leone poɔ. A yiele ama taaba maŋ e naŋ yi a coastal paaloŋ poɔ, a wagere na a yieluŋ kyeɛrebɛ naŋ da piili derɛ a yiele boŋŋmeɛre a pullu ne ba saaŋkompare boma. A dasaŋa na, 4/4 meter la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne. A yiele da ŋmeɛrɛ la a palm-wine bar (daa nyu die poɔ), a be la sogyɛre, boŋkoɔbo, tontonema ane gɔbenɛnte tontonema a maŋ te zeɛŋ a nyuuru daa.Palm-wine yiele ba kɔɔre kyɛ de kpɛ a Afrikan yieluŋ waaloŋ a ta ŋa 12/8 polyrthythrms; a kɔkɔre ŋa la ka ba boɔlɔ Native Blues. A gɔɔloŋ da de la yuori a do saa sɛre ka tendaazaa zɔɔre ayi soba baŋ wa, ka fere bare a yiele ama kyɛɛbo.
=== Brass-Band Highlife ===
A yieluŋ bɔgere ne a western brass band a European yitaa ne la West Afrika poɔ. A sogyɛre maŋ de la yieluŋ ŋmeɛrebɛ brass band a wuli bee de a yieluŋ gɔne a maakyere ne. aŋaa puoriŋ, yieluŋ kyeɛbɛ nyɛ la a lɛ a west Indian gaŋga ŋmeɛremɛ a saaŋkompare yiele wagere na banaŋ maŋ zeŋe zagela. A yelŋa yieluŋ ŋa banaŋ maŋ de maakyere ne a polyrhymic saaŋkompare yiele banaŋ maale ka ba boɔlɔ adaha, a gɔɔloŋ ŋa e la mɔlɔ lɛ ne a boŋŋmeɛrɛ ka ba boɔlɔ konkoma. A gɔɔloŋ piilu yi jazz a New Orleans.
=== Dance ane guitar band highlife ===
A 1920 yuoni poc, Ghana yieluŋ ŋmeɛrebɛ de a tuure paaloŋ yieluŋ gɔɔloŋ aseŋ, foxtrot ane calypso a pãã de a Ghana kɔkɔre aseŋ osibisaba (Fante). Highlife da e bone naŋ meele ne a Afrikan saaŋkompare a yi saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ bee a kaara ba, a yiele ama da e la boma yieluŋ kyɛɛrebɛ gyamaa naŋ ŋmɛ aseŋ; Jazz Kings, Cape Coast Sugar Babies, ane Accra Orchestra a yi coast paaloŋ poɔ. A kyɛkyɛlebɛ ka ba woŋ a yieluŋ noɔ dãã kɔrɔ zie a be la ka ba pãã da ko o a yuori. A orchestra seɛre wederɛ ŋa la Yebuah Mensah ( E.T Mensah beɛre kpoŋ) a yeli John Collins a 1973 yuoni poɔ, ka a yuori highlife yi la a 1920s yuomo pilu saŋa.
Jacob Asare (onaŋ ka neɛzaa baŋ ba boɔlɔ ka Kwame Asare bee Jacob Sam) ona la ka neɛzaa sage di ka onaŋ la Ghana yieluŋ ŋmeɛrɛ danweɛŋ soba naŋ ŋmɛ highlife yieluŋ. A 1928 yuoni poɔ, ona ane o laŋgbuli taaba naŋ be a Kumasi Trio la da ŋmɛ Yaa Amponsah (Amponsah Part I &II) a London a Zonophone labe poɔ. A yiele ama la ka gyamaa baŋ ka a e mannoo ka Ghana guitar-band highlife. A pãã yi a 1930 yuomo poɔ, a highlife ŋa yi la yaare a kpɛ Sierra Leone, Liberia, Nigeria and Gambia ane a wester Afrikan paaloŋ poɔ, a be la ka a yiele ama vu-araa.
[[Duoro kɔre:Armstrong-Mensahinvitation.jpg|thumb]]
A 1940 yuomo poɔ, a yiele ama wa poŋi eŋ la ziiri ayi. Seɛre highlife ane guitar band highlife. A guitar band highlife na maŋ de gaŋga bilii kyɛ a dasŋa na gba a da ba nyɛrɛ lɛ, bonso a da maŋ be koribilee poɔ.saaŋkonnoŋ wuli ka a boŋŋmeɛre ama a seŋ seprewa naŋ be a irigiŋ poɔ, yieluŋ ŋmeɛrebɛ poɔ da pɛle la ne a guitar ŋa.A dagomba noba gɔɔloŋ na la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne, a yelŋa e la bone banaŋ pɛŋ yi ne a Kru boŋkoɔreba zie naŋ be a Liberia poɔ. Guitar band highlife meŋ maŋ puli neŋ la yiele kyɛɛbo, gaŋgaɛ ane sensɔgere E.K ane Akan Trio soŋ la ka a guitar band highlife ane yiele a zuo 400, Nyame nyɔvooroŋ poɔ.
=== A Ghana Paaloŋ poɔ ===
Libiri bataabo la maŋ vɛŋ ka Ghana noba bare ba yiri kyɛ tu sori a ziiri a 1960 yuomo na poɔ, ka ba te bo boɔbo a yi paati paati yɛlɛ zuiŋ, a 1970 yuomo ane a 1980 yuomo poɔ, paati yɛlɛ da e la werekao a ko noba azuo a zaa yieluŋ ŋmeɛreba ka ba fãã kyɛ gaa a Germany tembilii mine poɔ merɛ be la be naŋ koro saama vuo ka ba na toɔ zeŋe laafeɛ.
=== Bugar highlife ===
Neɛkaŋa naŋ yi Ghana paaloŋ kyɛ be Germany poɔ la wane a yieluŋ bɔger ŋa, o maŋ de la funk, disco, and synth-pop lantaa a maale ne o yiele. A yuori burger highlife e la bonso Ghana noba gyamaa ziezaa be la Hamburg a Germany poɔ. Azuiŋ a yieluŋ ŋa e bone ba naŋ de ko banaŋ naŋ tu sori a gaa Germany ane Ghana. O meŋ leɛroo piilu zie la ne a ziyuo boma la, a yi a 1990 yuomo naŋ puoriŋ, a wagere na a yiele maalo boŋŋmeɛre da maŋ e la fentedigile boma yoŋ.
=== Naaŋmene Yiele ===
== Sommo Yizie ==
hmlxvt1vkcwfs4dgzzftyskp7sf3m7k
61598
61597
2026-06-17T11:21:56Z
Eric Gangman
92
61598
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q963061}}
'''Highlife''' e la Ghana deme paaloŋ yieluŋ bɔgere kaŋa naŋ piili coastal tembilee kaŋa na ŋ be a Ghana poɔ, ka pampana ka ba boɔlɔ o Ghana, saadayel wuli ka a saŋa na a British naŋ da kaara bee a di naaloŋ a kyɛ, a yieluŋ bɔgere ŋa pãã meele nela a Afrikan ane a Western jazz kɔkɔɛ.<ref /> A yieluŋ bɔgere ŋa de la a Afrika saaŋkompare yiele, kyɛ ka ba pãã maŋ de a Western paaloŋ boŋŋmeɛre a maale a yiele ama. Highlife yieluŋ meɛroŋ la jazzy horns ane guitars, ama la maŋ de ne weɛŋ a gaŋgaa, a nubie ayi la maŋ ŋmeɛrɛ ne a guitar mie, a ŋaa e la a Afrikan Yiele ŋmeɛbo. A yi a 2010 yuomo naŋ pare poɔ, a zuo a zaa a 2018 yuoni poɔ, o yuori da zɛge la do saa ka a tendaazaa nyɛ o kyɛ de.<ref>Eyre, Banning (2006: 9). "Highlife guitar example" ''Africa: Your Passport to a New World of Music''. Alfred Pub. ISBN 0-7390-2474-4</ref><ref name=":0">Peñalosa, David (2010: 247). ''The Clave Matrix; Afro-Cuban Rhythm: Its Principles and African Origins''. Redway, CA: Bembe Inc. ISBN <bdi>1-886502-80-3</bdi>.</ref>
Highlife yieluŋ ama de la yuori paale a west Afrikan paaloŋ poɔ zaa. A bnaŋ naŋ piili a yiele ama la a, Cardinal Rex Lawson, E.T. Mensah, Victor Uwaifo, bama zaa baŋ la a boŋmeɛre ama soŋ, a maŋ de meele ne a Afrika saaŋkompare boŋŋmeɛre ane a Western. A tendaa zaa zɔɔre ayi soba, a highklife ŋa pãã lɔnne ta a Igbo noba naŋ be a Nigeria paaloŋ poɔ, ka ba meŋ boɔlɔ o ka Igbo highlife, anaŋ da yiele meŋ da de yuori a Nigeria paaloŋ poɔ a yi a 1960s yuomo na poɔ.<ref />
Anaŋ waana ŋaa, Highlife yiele e boŋkaŋa naŋ de yuori a Ghana paaloŋ zaa ane a tendaazaa naŋ ŋmaa viiri koli, a yi ba puoru zie, ane ba sori tuubu yelsonne banaŋ maŋ bare Ghana naŋ e ba yiri kyɛe te be ziekaŋa.<ref /> A 2015 yuoni poɔ, UNESCO<ref>"Ghana's Highlife finds its rhythm on UNESCO world stage". ''France 24''. Retrieved 21 December 2025.
</ref> deme da boɔle la kpaaroŋ kaŋa a kyaare ne a intangible cultural heritage
== Dakoreŋ bee Saadayel ==
Ka fooŋ na tuule a kaa arpeggiated soŋ, highlife yiele poɔ, guitar e bone kaŋa fo naŋ koŋ baŋ sɔre iri bare, a yi be ka Afo-Cuban guajeo a meŋ tu. A guitar ama yi la aŋa 3-2 clave motif guajeo naŋ be a pulliŋ. A gbeleme onaŋ ka ba boɔlɔ cuba, a waa ŋa clave naŋ be a Ghana paaloŋ bee a Ghana bommaala, a Ghana poɔ kyɛ onaŋ la ka de ŋmeɛrɛ ne ba highlife.<ref name=":0" />
[[Duoro kɔre:Highlife guitar.tif|center|thumb|: highlife guitar part (Play<sup>ⓘ</sup>).]]
A highlife ŋa piilu bee yiibu zie piili la a wagere na Western Afrika naŋ di naaloŋ paaloŋ zaa poɔ.
=== Dãã pelaa yiele. ===
Dãã pelaa yiele, la ka ba boɔlɔ ka maringa naŋ be a Sierra Leone poɔ. A yiele ama taaba maŋ e naŋ yi a coastal paaloŋ poɔ, a wagere na a yieluŋ kyeɛrebɛ naŋ da piili derɛ a yiele boŋŋmeɛre a pullu ne ba saaŋkompare boma. A dasaŋa na, 4/4 meter la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne. A yiele da ŋmeɛrɛ la a palm-wine bar (daa nyu die poɔ), a be la sogyɛre, boŋkoɔbo, tontonema ane gɔbenɛnte tontonema a maŋ te zeɛŋ a nyuuru daa.Palm-wine yiele ba kɔɔre kyɛ de kpɛ a Afrikan yieluŋ waaloŋ a ta ŋa 12/8 polyrthythrms; a kɔkɔre ŋa la ka ba boɔlɔ Native Blues. A gɔɔloŋ da de la yuori a do saa sɛre ka tendaazaa zɔɔre ayi soba baŋ wa, ka fere bare a yiele ama kyɛɛbo.
=== Brass-Band Highlife ===
A yieluŋ bɔgere ne a western brass band a European yitaa ne la West Afrika poɔ. A sogyɛre maŋ de la yieluŋ ŋmeɛrebɛ brass band a wuli bee de a yieluŋ gɔne a maakyere ne. aŋaa puoriŋ, yieluŋ kyeɛbɛ nyɛ la a lɛ a west Indian gaŋga ŋmeɛremɛ a saaŋkompare yiele wagere na banaŋ maŋ zeŋe zagela. A yelŋa yieluŋ ŋa banaŋ maŋ de maakyere ne a polyrhymic saaŋkompare yiele banaŋ maale ka ba boɔlɔ adaha, a gɔɔloŋ ŋa e la mɔlɔ lɛ ne a boŋŋmeɛrɛ ka ba boɔlɔ konkoma. A gɔɔloŋ piilu yi jazz a New Orleans.
=== Dance ane guitar band highlife ===
A 1920 yuoni poc, Ghana yieluŋ ŋmeɛrebɛ de a tuure paaloŋ yieluŋ gɔɔloŋ aseŋ, foxtrot ane calypso a pãã de a Ghana kɔkɔre aseŋ osibisaba (Fante). Highlife da e bone naŋ meele ne a Afrikan saaŋkompare a yi saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ bee a kaara ba, a yiele ama da e la boma yieluŋ kyɛɛrebɛ gyamaa naŋ ŋmɛ aseŋ; Jazz Kings, Cape Coast Sugar Babies, ane Accra Orchestra a yi coast paaloŋ poɔ. A kyɛkyɛlebɛ ka ba woŋ a yieluŋ noɔ dãã kɔrɔ zie a be la ka ba pãã da ko o a yuori. A orchestra seɛre wederɛ ŋa la Yebuah Mensah ( E.T Mensah beɛre kpoŋ) a yeli John Collins a 1973 yuoni poɔ, ka a yuori highlife yi la a 1920s yuomo pilu saŋa.<ref />
Jacob Asare (onaŋ ka neɛzaa baŋ ba boɔlɔ ka Kwame Asare bee Jacob Sam) ona la ka neɛzaa sage di ka onaŋ la Ghana yieluŋ ŋmeɛrɛ danweɛŋ soba naŋ ŋmɛ highlife yieluŋ. A 1928 yuoni poɔ, ona ane o laŋgbuli taaba naŋ be a Kumasi Trio la da ŋmɛ Yaa Amponsah (Amponsah Part I &II) a London a Zonophone labe poɔ. A yiele ama la ka gyamaa baŋ ka a e mannoo ka Ghana guitar-band highlife. A pãã yi a 1930 yuomo poɔ, a highlife ŋa yi la yaare a kpɛ Sierra Leone, Liberia, Nigeria and Gambia ane a wester Afrikan paaloŋ poɔ, a be la ka a yiele ama vu-araa.
[[Duoro kɔre:Armstrong-Mensahinvitation.jpg|thumb]]
A 1940 yuomo poɔ, a yiele ama wa poŋi eŋ la ziiri ayi. Seɛre highlife ane guitar band highlife. A guitar band highlife na maŋ de gaŋga bilii kyɛ a dasŋa na gba a da ba nyɛrɛ lɛ, bonso a da maŋ be koribilee poɔ.saaŋkonnoŋ wuli ka a boŋŋmeɛre ama a seŋ seprewa naŋ be a irigiŋ poɔ, yieluŋ ŋmeɛrebɛ poɔ da pɛle la ne a guitar ŋa.A dagomba noba gɔɔloŋ na la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne, a yelŋa e la bone banaŋ pɛŋ yi ne a Kru boŋkoɔreba zie naŋ be a Liberia poɔ. Guitar band highlife meŋ maŋ puli neŋ la yiele kyɛɛbo, gaŋgaɛ ane sensɔgere E.K ane Akan Trio soŋ la ka a guitar band highlife ane yiele a zuo 400, Nyame nyɔvooroŋ poɔ.
=== A Ghana Paaloŋ poɔ ===
Libiri bataabo la maŋ vɛŋ ka Ghana noba bare ba yiri kyɛ tu sori a ziiri a 1960 yuomo na poɔ, ka ba te bo boɔbo a yi paati paati yɛlɛ zuiŋ, a 1970 yuomo ane a 1980 yuomo poɔ, paati yɛlɛ da e la werekao a ko noba azuo a zaa yieluŋ ŋmeɛreba ka ba fãã kyɛ gaa a Germany tembilii mine poɔ merɛ be la be naŋ koro saama vuo ka ba na toɔ zeŋe laafeɛ.
=== Bugar highlife ===
Neɛkaŋa naŋ yi Ghana paaloŋ kyɛ be Germany poɔ la wane a yieluŋ bɔger ŋa, o maŋ de la funk, disco, and synth-pop lantaa a maale ne o yiele. A yuori burger highlife e la bonso Ghana noba gyamaa ziezaa be la Hamburg a Germany poɔ. Azuiŋ a yieluŋ ŋa e bone ba naŋ de ko banaŋ naŋ tu sori a gaa Germany ane Ghana. O meŋ leɛroo piilu zie la ne a ziyuo boma la, a yi a 1990 yuomo naŋ puoriŋ, a wagere na a yiele maalo boŋŋmeɛre da maŋ e la fentedigile boma yoŋ.
=== Naaŋmene Yiele ===
== Sommo Yizie ==
3brfd51wrnogx4bxs9d6wxifyf4oh83
61599
61598
2026-06-17T11:23:43Z
Eric Gangman
92
/* Naaŋmene Yiele */
61599
wikitext
text/x-wiki
{{Databox|item=Q963061}}
'''Highlife''' e la Ghana deme paaloŋ yieluŋ bɔgere kaŋa naŋ piili coastal tembilee kaŋa na ŋ be a Ghana poɔ, ka pampana ka ba boɔlɔ o Ghana, saadayel wuli ka a saŋa na a British naŋ da kaara bee a di naaloŋ a kyɛ, a yieluŋ bɔgere ŋa pãã meele nela a Afrikan ane a Western jazz kɔkɔɛ. A yieluŋ bɔgere ŋa de la a Afrika saaŋkompare yiele, kyɛ ka ba pãã maŋ de a Western paaloŋ boŋŋmeɛre a maale a yiele ama. Highlife yieluŋ meɛroŋ la jazzy horns ane guitars, ama la maŋ de ne weɛŋ a gaŋgaa, a nubie ayi la maŋ ŋmeɛrɛ ne a guitar mie, a ŋaa e la a Afrikan Yiele ŋmeɛbo. A yi a 2010 yuomo naŋ pare poɔ, a zuo a zaa a 2018 yuoni poɔ, o yuori da zɛge la do saa ka a tendaazaa nyɛ o kyɛ de.<ref>Eyre, Banning (2006: 9). "Highlife guitar example" ''Africa: Your Passport to a New World of Music''. Alfred Pub. ISBN 0-7390-2474-4</ref><ref name=":0">Peñalosa, David (2010: 247). ''The Clave Matrix; Afro-Cuban Rhythm: Its Principles and African Origins''. Redway, CA: Bembe Inc. ISBN <bdi>1-886502-80-3</bdi>.</ref>
Highlife yieluŋ ama de la yuori paale a west Afrikan paaloŋ poɔ zaa. A bnaŋ naŋ piili a yiele ama la a, Cardinal Rex Lawson, E.T. Mensah, Victor Uwaifo, bama zaa baŋ la a boŋmeɛre ama soŋ, a maŋ de meele ne a Afrika saaŋkompare boŋŋmeɛre ane a Western. A tendaa zaa zɔɔre ayi soba, a highklife ŋa pãã lɔnne ta a Igbo noba naŋ be a Nigeria paaloŋ poɔ, ka ba meŋ boɔlɔ o ka Igbo highlife, anaŋ da yiele meŋ da de yuori a Nigeria paaloŋ poɔ a yi a 1960s yuomo na poɔ.<ref />
Anaŋ waana ŋaa, Highlife yiele e boŋkaŋa naŋ de yuori a Ghana paaloŋ zaa ane a tendaazaa naŋ ŋmaa viiri koli, a yi ba puoru zie, ane ba sori tuubu yelsonne banaŋ maŋ bare Ghana naŋ e ba yiri kyɛe te be ziekaŋa.<ref /> A 2015 yuoni poɔ, UNESCO<ref>"Ghana's Highlife finds its rhythm on UNESCO world stage". ''France 24''. Retrieved 21 December 2025.
</ref> deme da boɔle la kpaaroŋ kaŋa a kyaare ne a intangible cultural heritage
== Dakoreŋ bee Saadayel ==
Ka fooŋ na tuule a kaa arpeggiated soŋ, highlife yiele poɔ, guitar e bone kaŋa fo naŋ koŋ baŋ sɔre iri bare, a yi be ka Afo-Cuban guajeo a meŋ tu. A guitar ama yi la aŋa 3-2 clave motif guajeo naŋ be a pulliŋ. A gbeleme onaŋ ka ba boɔlɔ cuba, a waa ŋa clave naŋ be a Ghana paaloŋ bee a Ghana bommaala, a Ghana poɔ kyɛ onaŋ la ka de ŋmeɛrɛ ne ba highlife.<ref name=":0" />
[[Duoro kɔre:Highlife guitar.tif|center|thumb|: highlife guitar part (Play<sup>ⓘ</sup>).]]
A highlife ŋa piilu bee yiibu zie piili la a wagere na Western Afrika naŋ di naaloŋ paaloŋ zaa poɔ.
=== Dãã pelaa yiele. ===
Dãã pelaa yiele, la ka ba boɔlɔ ka maringa naŋ be a Sierra Leone poɔ. A yiele ama taaba maŋ e naŋ yi a coastal paaloŋ poɔ, a wagere na a yieluŋ kyeɛrebɛ naŋ da piili derɛ a yiele boŋŋmeɛre a pullu ne ba saaŋkompare boma. A dasaŋa na, 4/4 meter la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne. A yiele da ŋmeɛrɛ la a palm-wine bar (daa nyu die poɔ), a be la sogyɛre, boŋkoɔbo, tontonema ane gɔbenɛnte tontonema a maŋ te zeɛŋ a nyuuru daa.Palm-wine yiele ba kɔɔre kyɛ de kpɛ a Afrikan yieluŋ waaloŋ a ta ŋa 12/8 polyrthythrms; a kɔkɔre ŋa la ka ba boɔlɔ Native Blues. A gɔɔloŋ da de la yuori a do saa sɛre ka tendaazaa zɔɔre ayi soba baŋ wa, ka fere bare a yiele ama kyɛɛbo.
=== Brass-Band Highlife ===
A yieluŋ bɔgere ne a western brass band a European yitaa ne la West Afrika poɔ. A sogyɛre maŋ de la yieluŋ ŋmeɛrebɛ brass band a wuli bee de a yieluŋ gɔne a maakyere ne. aŋaa puoriŋ, yieluŋ kyeɛbɛ nyɛ la a lɛ a west Indian gaŋga ŋmeɛremɛ a saaŋkompare yiele wagere na banaŋ maŋ zeŋe zagela. A yelŋa yieluŋ ŋa banaŋ maŋ de maakyere ne a polyrhymic saaŋkompare yiele banaŋ maale ka ba boɔlɔ adaha, a gɔɔloŋ ŋa e la mɔlɔ lɛ ne a boŋŋmeɛrɛ ka ba boɔlɔ konkoma. A gɔɔloŋ piilu yi jazz a New Orleans.
=== Dance ane guitar band highlife ===
A 1920 yuoni poc, Ghana yieluŋ ŋmeɛrebɛ de a tuure paaloŋ yieluŋ gɔɔloŋ aseŋ, foxtrot ane calypso a pãã de a Ghana kɔkɔre aseŋ osibisaba (Fante). Highlife da e bone naŋ meele ne a Afrikan saaŋkompare a yi saŋa na a nempeɛle naŋ da di naaloŋ bee a kaara ba, a yiele ama da e la boma yieluŋ kyɛɛrebɛ gyamaa naŋ ŋmɛ aseŋ; Jazz Kings, Cape Coast Sugar Babies, ane Accra Orchestra a yi coast paaloŋ poɔ. A kyɛkyɛlebɛ ka ba woŋ a yieluŋ noɔ dãã kɔrɔ zie a be la ka ba pãã da ko o a yuori. A orchestra seɛre wederɛ ŋa la Yebuah Mensah ( E.T Mensah beɛre kpoŋ) a yeli John Collins a 1973 yuoni poɔ, ka a yuori highlife yi la a 1920s yuomo pilu saŋa.
Jacob Asare (onaŋ ka neɛzaa baŋ ba boɔlɔ ka Kwame Asare bee Jacob Sam) ona la ka neɛzaa sage di ka onaŋ la Ghana yieluŋ ŋmeɛrɛ danweɛŋ soba naŋ ŋmɛ highlife yieluŋ. A 1928 yuoni poɔ, ona ane o laŋgbuli taaba naŋ be a Kumasi Trio la da ŋmɛ Yaa Amponsah (Amponsah Part I &II) a London a Zonophone labe poɔ. A yiele ama la ka gyamaa baŋ ka a e mannoo ka Ghana guitar-band highlife. A pãã yi a 1930 yuomo poɔ, a highlife ŋa yi la yaare a kpɛ Sierra Leone, Liberia, Nigeria and Gambia ane a wester Afrikan paaloŋ poɔ, a be la ka a yiele ama vu-araa.
[[Duoro kɔre:Armstrong-Mensahinvitation.jpg|thumb]]
A 1940 yuomo poɔ, a yiele ama wa poŋi eŋ la ziiri ayi. Seɛre highlife ane guitar band highlife. A guitar band highlife na maŋ de gaŋga bilii kyɛ a dasŋa na gba a da ba nyɛrɛ lɛ, bonso a da maŋ be koribilee poɔ.saaŋkonnoŋ wuli ka a boŋŋmeɛre ama a seŋ seprewa naŋ be a irigiŋ poɔ, yieluŋ ŋmeɛrebɛ poɔ da pɛle la ne a guitar ŋa.A dagomba noba gɔɔloŋ na la ka ba da maŋ de ŋmeɛrɛ ne, a yelŋa e la bone banaŋ pɛŋ yi ne a Kru boŋkoɔreba zie naŋ be a Liberia poɔ. Guitar band highlife meŋ maŋ puli neŋ la yiele kyɛɛbo, gaŋgaɛ ane sensɔgere E.K ane Akan Trio soŋ la ka a guitar band highlife ane yiele a zuo 400, Nyame nyɔvooroŋ poɔ.
=== A Ghana Paaloŋ poɔ ===
Libiri bataabo la maŋ vɛŋ ka Ghana noba bare ba yiri kyɛ tu sori a ziiri a 1960 yuomo na poɔ, ka ba te bo boɔbo a yi paati paati yɛlɛ zuiŋ, a 1970 yuomo ane a 1980 yuomo poɔ, paati yɛlɛ da e la werekao a ko noba azuo a zaa yieluŋ ŋmeɛreba ka ba fãã kyɛ gaa a Germany tembilii mine poɔ merɛ be la be naŋ koro saama vuo ka ba na toɔ zeŋe laafeɛ.
=== Bugar highlife ===
Neɛkaŋa naŋ yi Ghana paaloŋ kyɛ be Germany poɔ la wane a yieluŋ bɔger ŋa, o maŋ de la funk, disco, and synth-pop lantaa a maale ne o yiele. A yuori burger highlife e la bonso Ghana noba gyamaa ziezaa be la Hamburg a Germany poɔ. Azuiŋ a yieluŋ ŋa e bone ba naŋ de ko banaŋ naŋ tu sori a gaa Germany ane Ghana. O meŋ leɛroo piilu zie la ne a ziyuo boma la, a yi a 1990 yuomo naŋ puoriŋ, a wagere na a yiele maalo boŋŋmeɛre da maŋ e la fentedigile boma yoŋ.
=== Naaŋmene Yiele ===
== Sommo Yizie ==
93au8zcqrfn484lga4cnpcrx2ydcwmz