Vichipedie furwiki https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l MediaWiki 1.47.0-wmf.15 first-letter Media Speciâl Discussion Utent Discussion utent Vichipedie Discussion Vichipedie Figure Discussion figure MediaWiki Discussion MediaWiki Model Discussion model Jutori Discussion jutori Categorie Discussion categorie TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Pape Zuan Pauli II 0 83 185844 185778 2026-08-15T19:43:11Z Santefoscje73 11500 185844 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan Pauli II | fotografie = Pope John Paul II smile.jpg | nazionalitât = polache | date di nassite = [[18 di Mai]] [[1920]] | lûc di nassite = Wadowice, [[Polonie]] | date di muart = [[2 di Avrîl]] [[2005]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, filosof, teolic }} '''Zuan Pauli II''' (nassût '''Karol Józef Wojtyła'''; Wadowice, [[18 di Mai]] dal [[1920]] – Cîtât dal Vatican, [[2 di Avrîl]] dal [[2005]]) al è stât il 264° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican dal [[16 di Otubar]] dal [[1978]] fin ae so muart tal 2005. Elèt al Scran di San Pieri a dome 58 agns, al è stât il prin pape no talian daspò di 455 agns (dal timp dal olandês Adrian VI in tal 1523) e il prin pontifici di origjine slave de storie. Al è stât un dai personaçs plui influents dal XX secul. Il so pontificât, durât 26 agns, 5 mêns e 17 zornadis, al è stât il tierç plui lunc de storie de Glesie, segnâ di un rôl determinant te colade dai regjims comunists te Europe dal Est e di un impegnament straordenari par il dialic interreligjôs. 2014 al è stât proclamât sant di [[Pape Francesc]]. == Biografie == === Zoventût e ordenazion sacerdotâl === [[Figure:Geb-Haus Papst.jpg|200px|miniatura|destra|Le cjase natâl a Wadowice]] Nassût a Wadowice te Polonie meridionâl, Karol Wojtyła al è cressût in une famee segnade di dolorosis pierditis (la mari e il fradi a son morts cuant che lui al jere ancjmo' piçul). Passionât di teatri, poesie e lenghis, al à studiât filologie polache te Universitât "Jagellonica" di [[Cracovie]]: * '''L'ocupazion naziste''': Tal timp de [[Seconde vuere mondiâl]] e l'ocupazion todescje de Polonie, al à lavorât in une cjave di piere par scjampâ a la deportazion. * '''La vocazion segrete''': Tal 1942 al è jentrât tal seminari clandestin di Cracovie organizât dal arcivescul Adam Stefan Sapieha. Al è stât ordenât il [[1 di Novembar]] dal [[1946]]. * '''Cariere episcopâl''': Daspò di vê completât i studis teologjics a Rome, al è deventât professôr di etiche ze Universitât Catoliche di Lublin. Intal 1958 al è stât nominât vescul ausiliari di Cracovie e tal 1964 arcivescul de stesse citât, deventant cardinâl tal 1967 par man di [[Pape Pauli VI]]. === Il pontificât e il rôl internazionâl === [[Figure:Karol Wojtyla's cardinal proclamation.jpg|200px|miniatura|destra|Pape Pauli VI al impòn la barete di cardinâl a Karol Wojtyla]] Elezût Pape il 16 di Otobre dal 1978, al à cjapât il nom di Zuan Pauli II in onôr dal so predecessôr [[Pape Zuan Pauli I]]: * '''L'atentât dal 1981''': Tal [[13 di Mai]] dal [[1981]] al è stât ferît gravementri in Place San Pieri par man dal terroriste turc Mehmet Ali Ağca. Salvât, al à perdonât personalmentri il so atentatôr te preson di Rebibbia. * '''I viaç apostolicis''': Cognossût come il "Papa pelegrîn", al à fat 104 viaç internazionâls fûr de Italie, fasint visite a plui di 120 stâts e segnant un record assolût inte storie dal papât. * '''Il rôl politic e la colade dal Comunisim''': Il so sostèn continui al sindacât politic [[Solidarność]] e la so prime storiche visite te Polonie tal 1979 a àn scatenât un moviment sociâl e culturâl che al à contribuît ae colade dal Mûr di Berlin tal 1989 e al dissolviment de [[Union Sovietiche]]. * '''Leam cui zovins e dialic interreligjôs''': In tal 1985 al à istituît lis Zornadis Mondiâls de Zoventût (GMZ). Al è stât ancje il prin pape a visitâ une sinagoghe (Rome, 1986) e une moschee (Damasco, 2001), promovint il famôs Incuintri di Priêre par la Pâs ad Assisi. === Ultims agns, muart e canonizazion === [[Figure:Pope John Paul II (1979).jpg|200px|miniatura|destra|Zuan Pauli II tal Yankee Stadium di New York tal 1979]] Segnât in tai ultims agns di vite de malatie di Parkinson e di une progressive debilitazion fisiche, al à continuât la so mission pastorâl fin tes ultims zornadis: * Al è muart tal so apartament apostolic tal [[2 di Avrîl]] dal [[2005]] a 84 agns. I sôs funerâls a son stâts un dai aveniments plui cjalâts de storie, cun la presence di centenars di cjâfs di Stât e milions di pelegrins. * Al è stât beatificât tal 2011 di [[Pape Benedet XVI]] e proclamât sant tal [[27 di Avrîl]] dal [[2014]] di [[Pape Francesc]] insiemit a [[Pape Zuan XXIII]]. == Principâlis enciclichis == Zuan Pauli II al à scrit 14 enciclichis teologjichis e sociâlis di grande impuartance: * ''Redemptor Hominis'' (1979): La so prime encicliche, centrade sul cristocentrisim e sui dirîts dal Om. * ''Laborem Exercens'' (1981): Dedicade al lavôr uman e aes cundizions economichis e sociâlis. * ''Centesimus Annus'' (1991): Publicade tal centenari de *Rerum Novarum*, une riflession cul colade dal comunisim e la gjustizie sociâl. * ''Veritatis Splendor'' (1993): Insegnament su la teologie morâl de Glesie. * ''Fides et Ratio'' (1998): Sul leam e la complementaritât jenfri la fede e la reson filosofiche. == Bibliografie == * Andrea Riccardi, *Govanni Paolo II. La vita*, San Paolo Edizioni, Milano, 2011. * George Weigel, *Witness to Hope: The Biography of Pope John Paul II*, HarperCollins, New York, 1999. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-paul-ii/it.html * https://www.jp2institution.org/ == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli I]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XVI]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Polacs]] [[Categorie:Biografiis di polacs|Zuan Paul II]] [[Categorie:Papis|Zuan Paul II]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan Pauli II]] pow85jp5m8ue9q9gxmxrb8hfpf3fgsm 185894 185844 2026-08-15T21:08:24Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185894 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan Pauli II | fotografie = Pope John Paul II smile.jpg | nazionalitât = polache | date di nassite = [[18 di Mai]] [[1920]] | lûc di nassite = Wadowice, [[Polonie]] | date di muart = [[2 di Avrîl]] [[2005]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, filosof, teolic }} '''Zuan Pauli II''' (nassût '''Karol Józef Wojtyła'''; Wadowice, [[18 di Mai]] dal [[1920]] – Cîtât dal Vatican, [[2 di Avrîl]] dal [[2005]]) al è stât il 264° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican dal [[16 di Otubar]] dal [[1978]] fin ae so muart tal 2005. Elèt al Scran di San Pieri a dome 58 agns, al è stât il prin pape no talian daspò di 455 agns (dal timp dal olandês Adrian VI in tal 1523) e il prin pontifici di origjine slave de storie. Al è stât un dai personaçs plui influents dal XX secul. Il so pontificât, durât 26 agns, 5 mêns e 17 zornadis, al è stât il tierç plui lunc de storie de Glesie, segnâ di un rôl determinant te colade dai regjims comunists te Europe dal Est e di un impegnament straordenari par il dialic interreligjôs. 2014 al è stât proclamât sant di [[Pape Francesc]]. == Biografie == === Zoventût e ordenazion sacerdotâl === [[Figure:Geb-Haus Papst.jpg|200px|miniatura|destra|Le cjase natâl a Wadowice]] Nassût a Wadowice te Polonie meridionâl, Karol Wojtyła al è cressût in une famee segnade di dolorosis pierditis (la mari e il fradi a son morts cuant che lui al jere ancjmo' piçul). Passionât di teatri, poesie e lenghis, al à studiât filologie polache te Universitât "Jagellonica" di [[Cracovie]]: * '''L'ocupazion naziste''': Tal timp de [[Seconde vuere mondiâl]] e l'ocupazion todescje de Polonie, al à lavorât in une cjave di piere par scjampâ a la deportazion. * '''La vocazion segrete''': Tal 1942 al è jentrât tal seminari clandestin di Cracovie organizât dal arcivescul Adam Stefan Sapieha. Al è stât ordenât il [[1 di Novembar]] dal [[1946]]. * '''Cariere episcopâl''': Daspò di vê completât i studis teologjics a Rome, al è deventât professôr di etiche ze Universitât Catoliche di Lublin. Intal 1958 al è stât nominât vescul ausiliari di Cracovie e tal 1964 arcivescul de stesse citât, deventant cardinâl tal 1967 par man di [[Pape Pauli VI]]. === Il pontificât e il rôl internazionâl === [[Figure:Karol Wojtyla's cardinal proclamation.jpg|200px|miniatura|destra|Pape Pauli VI al impòn la barete di cardinâl a Karol Wojtyla]] Elezût Pape il 16 di Otobre dal 1978, al à cjapât il nom di Zuan Pauli II in onôr dal so predecessôr [[Pape Zuan Pauli I]]: * '''L'atentât dal 1981''': Tal [[13 di Mai]] dal [[1981]] al è stât ferît gravementri in Place San Pieri par man dal terroriste turc Mehmet Ali Ağca. Salvât, al à perdonât personalmentri il so atentatôr te preson di Rebibbia. * '''I viaç apostolicis''': Cognossût come il "Papa pelegrîn", al à fat 104 viaç internazionâls fûr de Italie, fasint visite a plui di 120 stâts e segnant un record assolût inte storie dal papât. * '''Il rôl politic e la colade dal Comunisim''': Il so sostèn continui al sindacât politic [[Solidarność]] e la so prime storiche visite te Polonie tal 1979 a àn scatenât un moviment sociâl e culturâl che al à contribuît ae colade dal Mûr di Berlin tal 1989 e al dissolviment de [[Union Sovietiche]]. * '''Leam cui zovins e dialic interreligjôs''': In tal 1985 al à istituît lis Zornadis Mondiâls de Zoventût (GMZ). Al è stât ancje il prin pape a visitâ une sinagoghe (Rome, 1986) e une moschee (Damasco, 2001), promovint il famôs Incuintri di Priêre par la Pâs ad Assisi. === Ultims agns, muart e canonizazion === [[Figure:Pope John Paul II (1979).jpg|200px|miniatura|destra|Zuan Pauli II tal Yankee Stadium di New York tal 1979]] Segnât in tai ultims agns di vite de malatie di Parkinson e di une progressive debilitazion fisiche, al à continuât la so mission pastorâl fin tes ultims zornadis: * Al è muart tal so apartament apostolic tal [[2 di Avrîl]] dal [[2005]] a 84 agns. I sôs funerâls a son stâts un dai aveniments plui cjalâts de storie, cun la presence di centenars di cjâfs di Stât e milions di pelegrins. * Al è stât beatificât tal 2011 di [[Pape Benedet XVI]] e proclamât sant tal [[27 di Avrîl]] dal [[2014]] di [[Pape Francesc]] insiemit a [[Pape Zuan XXIII]]. == Principâlis enciclichis == Zuan Pauli II al à scrit 14 enciclichis teologjichis e sociâlis di grande impuartance: * ''Redemptor Hominis'' (1979): La so prime encicliche, centrade sul cristocentrisim e sui dirîts dal Om. * ''Laborem Exercens'' (1981): Dedicade al lavôr uman e aes cundizions economichis e sociâlis. * ''Centesimus Annus'' (1991): Publicade tal centenari de *Rerum Novarum*, une riflession cul colade dal comunisim e la gjustizie sociâl. * ''Veritatis Splendor'' (1993): Insegnament su la teologie morâl de Glesie. * ''Fides et Ratio'' (1998): Sul leam e la complementaritât jenfri la fede e la reson filosofiche. == Bibliografie == * Andrea Riccardi, *Govanni Paolo II. La vita*, San Paolo Edizioni, Milano, 2011. * George Weigel, *Witness to Hope: The Biography of Pope John Paul II*, HarperCollins, New York, 1999. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-paul-ii/it.html * https://www.jp2institution.org/ == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli I]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1978 – 2005 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XVI]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Polacs]] [[Categorie:Biografiis di polacs|Zuan Paul II]] [[Categorie:Papis|Zuan Paul II]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan Pauli II]] 22pnira6s54eghjkygayxyk1ktqmpxc Pape Francesc 0 9727 185843 185780 2026-08-15T19:36:01Z Santefoscje73 11500 185843 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Francesc | fotografie = Portrait of Pope Francis (2021) FXD (removed figure).jpg | nazionalitât = argjentine | date di nassite = [[17 di Dicembar]] [[1936]] | lûc di nassite = [[Buenos Aires]] | date di muart = | lûc di muart = | ativitât = [[Pape]] }} '''Pape Francesc''', nassût '''Jorge Mario Bergoglio''' ([[Buenos Aires]], [[17 di Dicembar]] [[1936]] - [[Citât dal Vatican]], [[21 di Avrîl]] 2025) al è stât il 266 [[Pape]] de [[Glesie Catoliche]], dai [[13 di Març]] [[2013]] - sucessôr di [[Pape Benedet XVI]] - ai [[21 di Avrîl]] [[2025]]. == Vite== Jorge Mario Bergoglio al è nassût a Buenos Aires in une famee di 5 fîs. I siei gjenitôrs a jerin imigrâts talians: so pari al lavorave su la [[ferade]] (ferovier) e al jere origjinari de zone di [[Turin]], intant che la mari e jere di origjin genovese. In principi al studià par deventâ [[Chimiche|chimic]], otignint un diplome tecnic, ma plui indenant, tal 1958, al decidè di intraprindi i studis di [[teologjie]] e al si unì al Ordin des Gjesuits. Al fo ordenât predi tal 1969 e, pôc plui tart, al deventà provinciâl (cjâf) gjesuit par l'Argjentine. Al studià ancje par un pôc di timp in [[Gjermanie]] tal 1986. Tal 1992 al fo nominât [[vescul]] ausiliari di Buenos Aires. Jenfri il 1997 e il 2013 al fo arcivescul de stesse citât e, tal 2001, il [[Pape Zuan Pauli II]] lu creà cardinâl. Dal 2005 al 2011 al è stât ancje president de Confirence Episcopâl Argjentine, deventant une des figuris plui autorevolis de Glesie inte Americhe Latine. Daspò la rinunzie di [[Benedet XVI]], al è stât elezût pape tal conclâf dal 13 di Març dal 2013, sielzint par la prime volte inte storie de Glesie il non di Francesc, par meti in evidence il so impegn par une "Glesie puare e par i puars". Al mûr te [[Citât dal Vatican]] il 21 avrîl 2025 == Leams esternis == * {{Cite web|url=https://www.vatican.va/content/francesco/it.html|title=Francesco|language=it|publisher=vatican.va|accessyear=2022|accessdate=20 di Mai}} == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XVI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Leon XIV]]''' |} {{Commons|Franciscus}} [[Categorie:Papis|Francesc]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Francesc]] [[Categorie:Papis argjentins]] mu76mi1zzwyi7fd5w8yuw1nrv3q54s7 185895 185843 2026-08-15T21:09:57Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185895 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Francesc | fotografie = Portrait of Pope Francis (2021) FXD (removed figure).jpg | nazionalitât = argjentine | date di nassite = [[17 di Dicembar]] [[1936]] | lûc di nassite = [[Buenos Aires]] | date di muart = | lûc di muart = | ativitât = [[Pape]] }} '''Pape Francesc''', nassût '''Jorge Mario Bergoglio''' ([[Buenos Aires]], [[17 di Dicembar]] [[1936]] - [[Citât dal Vatican]], [[21 di Avrîl]] 2025) al è stât il 266 [[Pape]] de [[Glesie Catoliche]], dai [[13 di Març]] [[2013]] - sucessôr di [[Pape Benedet XVI]] - ai [[21 di Avrîl]] [[2025]]. == Vite== Jorge Mario Bergoglio al è nassût a Buenos Aires in une famee di 5 fîs. I siei gjenitôrs a jerin imigrâts talians: so pari al lavorave su la [[ferade]] (ferovier) e al jere origjinari de zone di [[Turin]], intant che la mari e jere di origjin genovese. In principi al studià par deventâ [[Chimiche|chimic]], otignint un diplome tecnic, ma plui indenant, tal 1958, al decidè di intraprindi i studis di [[teologjie]] e al si unì al Ordin des Gjesuits. Al fo ordenât predi tal 1969 e, pôc plui tart, al deventà provinciâl (cjâf) gjesuit par l'Argjentine. Al studià ancje par un pôc di timp in [[Gjermanie]] tal 1986. Tal 1992 al fo nominât [[vescul]] ausiliari di Buenos Aires. Jenfri il 1997 e il 2013 al fo arcivescul de stesse citât e, tal 2001, il [[Pape Zuan Pauli II]] lu creà cardinâl. Dal 2005 al 2011 al è stât ancje president de Confirence Episcopâl Argjentine, deventant une des figuris plui autorevolis de Glesie inte Americhe Latine. Daspò la rinunzie di [[Benedet XVI]], al è stât elezût pape tal conclâf dal 13 di Març dal 2013, sielzint par la prime volte inte storie de Glesie il non di Francesc, par meti in evidence il so impegn par une "Glesie puare e par i puars". Al mûr te [[Citât dal Vatican]] il 21 avrîl 2025 == Leams esternis == * {{Cite web|url=https://www.vatican.va/content/francesco/it.html|title=Francesco|language=it|publisher=vatican.va|accessyear=2022|accessdate=20 di Mai}} == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XVI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2013 – 2025 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Leon XIV]]''' |} {{Commons|Franciscus}} [[Categorie:Papis|Francesc]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Francesc]] [[Categorie:Papis argjentins]] bi2qkt6il5nrqgh2tiburwdaix6apsy Pape Zuan Pauli I 0 9728 185845 185777 2026-08-15T19:47:06Z Santefoscje73 11500 185845 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan Pauli I | fotografie = Paus Johannes Paulus I (Bestanddeelnr 929-9074) (cropped-colour).png | nazionalitât = Taliane / Venete | date di nassite = 17 di Otubar]] [[1912]] | lûc di nassite = Canale d'Agordo, [[Italie]] | date di muart = [28 di Setembar]] [[1978]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = Pape de Glesie Catoliche; cognossût come "Il Pape che al rît"; pontificât di dome 33 zornadis; beât dal 2022 }} '''Zuan Pauli I''' (nassût '''Albino Luciani'''; Canâl d'Agordo, [[Belun]] [[17 di Otubar]] dal [[1912]] – [[Citât dal Vatican]], [[28 di Setembar]] dal [[1978]]) al è stât il 263° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican par dome 33 zornadis, dal [[26 di Avost]] al 28 di Setembar dal 1978. Cognossût come "Il Pape che rît" par vie de so umiltât, de so simplicitât e de so afabilitât comunicazion, al è stât il prin pontifici a sieltî un dopli nom in onôr dai sôs doi predecessôrs, [[Pape Zuan XXIII]] e [[Pape Pauli VI]]. Il so pontificât al è stât un dai plui curts de storie de Glesie Catoliche. Tal 2022 al è stât proclamât beât di [[Pape Francesc]]. == Biografie == === Zoventût e cariere episcopâl === Nassût in te provincie di Belun inune famee umîl di lavoradôrs, Albino Luciani al à amât la leture e i studis teologjics fin di piçul: * '''L'ordenazion e l'insegnament''': Al è stât ordenât a dore tal [[1935]]. Daspò di vê completât i studis di teologie te "Pontificia Università Gregoriana" di Rome, al è stât professôr e vice-retôr dal seminari di Belun. * '''Vescul di Vittorio Veneto (1958)''': Nominât vescul di Papa Zuan XXIII tal 1958, al à partecipât a ducj i concilîs dal Concili Vatican II, distinguintsi par un stîl pastorâl simpri dongje ai fevelants e ai plui puars. * '''Patriarcje di Vignesie (1969)''': In tal 1969 Papa Pauli VI le à nominât Patriarcje di Vignesie e in tal 1973 al è deventât cardinâl. In te citât lagunâr al à manifestât une fuarte sensibilitât par le gjustizie sociâl, rivant a vindi la crôs d'aur episcopâl par judâ i fruts disabilis. === Il pontificât di 33 zornadis === Elèt papa tal conclave dal 26 di Avost dal 1978, al à introdusût daurman inovazions stilistichis e pastoralis di gran pês: * '''Stil inovatîf''': Al è stât il prin pape a rifiutâ la cerimonie de incoronazion col triregn, preferint une plui semplice solenne messe di inizi dal ministeri pastorâl. Al à sielzût ancje di no doprâ il "noi" maiestâtic in tai siei discors, fevelant in môt diret e doprant un lengaç accessibîl a ducj. * '''Il catechisim de simplicitât''': In tes sôs unichis cuatri udienzis gjenerâlis al à fevelât di umiltât, di fede e di caritât, doprant ancje autorîs profans e poetis par spiegâ i concets teologjics. * '''La famose frase su Diu''': In te so allocuzion de "Angelus" dal 10 di Setembar 1978, al à pronunziât la celebri frase: *«Diu al è pari, ma soredut al è mari»*, sotlineant la misericordie divine. === La muart ilusorie e la beatificazion === E je mort di un atàc di cûr ilusori te gnot dal 28 di Setembar dal 1978 tal so apartament apostolic, a dome 65 agns: * La so muart e à scatentât sconcèrt e maravee in te comunetât mondiâl par vie de sô brevitât e de improvisitât. * Daspò di un lunc prpcès canonich e la ricognossince di un meracul, [[4 di Setembar]] dal [[2022]] Pape Francesc le à proclamât beât te Place San Pieri. == Oparis == * ''Illustrissimi'' (1976): Une racolte di letaris imagjinariis scritis di Luciani cuant che al jere patriarcje di Vignesie, indreçadis a personaçs storics, leteraris e di invenzion (come [[Pinocchio]], [[Charles Dickens]], [[Mark Twain]] e [[Gjesù]]). == Bibliografie == * Stefania Falasca, *Papa Luciani. Cronaca di una morte*, Piemme, Milano, 2017. * Marco Roncalli, *Giovanni Paolo I. Albino Luciani*, San Paolo Edizioni, Milano, 2012. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-paul-i/it.html * https://www.fondazionepapaluciani.it/ == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli I]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli II]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Beâts]] [[Categorie:Papis|Zuan Pauli I]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan Pauli I]] kk8btt3vm898g97i6akyylnwum14ofu 185846 185845 2026-08-15T19:47:59Z Santefoscje73 11500 185846 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan Pauli I | fotografie = Paus Johannes Paulus I (Bestanddeelnr 929-9074) (cropped-colour).png | nazionalitât = Taliane / Venete | date di nassite = [[17 di Otubar]] [[1912]] | lûc di nassite = Canale d'Agordo, [[Italie]] | date di muart = [[28 di Setembar]] [[1978]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = Pape de Glesie Catoliche; cognossût come "Il Pape che al rît"; pontificât di dome 33 zornadis; beât dal 2022 }} '''Zuan Pauli I''' (nassût '''Albino Luciani'''; Canâl d'Agordo, [[Belun]] [[17 di Otubar]] dal [[1912]] – [[Citât dal Vatican]], [[28 di Setembar]] dal [[1978]]) al è stât il 263° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican par dome 33 zornadis, dal [[26 di Avost]] al 28 di Setembar dal 1978. Cognossût come "Il Pape che rît" par vie de so umiltât, de so simplicitât e de so afabilitât comunicazion, al è stât il prin pontifici a sieltî un dopli nom in onôr dai sôs doi predecessôrs, [[Pape Zuan XXIII]] e [[Pape Pauli VI]]. Il so pontificât al è stât un dai plui curts de storie de Glesie Catoliche. Tal 2022 al è stât proclamât beât di [[Pape Francesc]]. == Biografie == === Zoventût e cariere episcopâl === Nassût in te provincie di Belun inune famee umîl di lavoradôrs, Albino Luciani al à amât la leture e i studis teologjics fin di piçul: * '''L'ordenazion e l'insegnament''': Al è stât ordenât a dore tal [[1935]]. Daspò di vê completât i studis di teologie te "Pontificia Università Gregoriana" di Rome, al è stât professôr e vice-retôr dal seminari di Belun. * '''Vescul di Vittorio Veneto (1958)''': Nominât vescul di Papa Zuan XXIII tal 1958, al à partecipât a ducj i concilîs dal Concili Vatican II, distinguintsi par un stîl pastorâl simpri dongje ai fevelants e ai plui puars. * '''Patriarcje di Vignesie (1969)''': In tal 1969 Papa Pauli VI le à nominât Patriarcje di Vignesie e in tal 1973 al è deventât cardinâl. In te citât lagunâr al à manifestât une fuarte sensibilitât par le gjustizie sociâl, rivant a vindi la crôs d'aur episcopâl par judâ i fruts disabilis. === Il pontificât di 33 zornadis === Elèt papa tal conclave dal 26 di Avost dal 1978, al à introdusût daurman inovazions stilistichis e pastoralis di gran pês: * '''Stil inovatîf''': Al è stât il prin pape a rifiutâ la cerimonie de incoronazion col triregn, preferint une plui semplice solenne messe di inizi dal ministeri pastorâl. Al à sielzût ancje di no doprâ il "noi" maiestâtic in tai siei discors, fevelant in môt diret e doprant un lengaç accessibîl a ducj. * '''Il catechisim de simplicitât''': In tes sôs unichis cuatri udienzis gjenerâlis al à fevelât di umiltât, di fede e di caritât, doprant ancje autorîs profans e poetis par spiegâ i concets teologjics. * '''La famose frase su Diu''': In te so allocuzion de "Angelus" dal 10 di Setembar 1978, al à pronunziât la celebri frase: *«Diu al è pari, ma soredut al è mari»*, sotlineant la misericordie divine. === La muart ilusorie e la beatificazion === E je mort di un atàc di cûr ilusori te gnot dal 28 di Setembar dal 1978 tal so apartament apostolic, a dome 65 agns: * La so muart e à scatentât sconcèrt e maravee in te comunetât mondiâl par vie de sô brevitât e de improvisitât. * Daspò di un lunc prpcès canonich e la ricognossince di un meracul, [[4 di Setembar]] dal [[2022]] Pape Francesc le à proclamât beât te Place San Pieri. == Oparis == * ''Illustrissimi'' (1976): Une racolte di letaris imagjinariis scritis di Luciani cuant che al jere patriarcje di Vignesie, indreçadis a personaçs storics, leteraris e di invenzion (come [[Pinocchio]], [[Charles Dickens]], [[Mark Twain]] e [[Gjesù]]). == Bibliografie == * Stefania Falasca, *Papa Luciani. Cronaca di una morte*, Piemme, Milano, 2017. * Marco Roncalli, *Giovanni Paolo I. Albino Luciani*, San Paolo Edizioni, Milano, 2012. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-paul-i/it.html * https://www.fondazionepapaluciani.it/ == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli I]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli II]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Beâts]] [[Categorie:Papis|Zuan Pauli I]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan Pauli I]] qzgbl443ldj4q3gu1ktpb7g012uubzj 185847 185846 2026-08-15T19:48:33Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185847 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan Pauli I | fotografie = Paus Johannes Paulus I (Bestanddeelnr 929-9074) (cropped-colour).png | nazionalitât = Taliane / Venete | date di nassite = [[17 di Otubar]] [[1912]] | lûc di nassite = Canale d'Agordo, [[Italie]] | date di muart = [[28 di Setembar]] [[1978]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = Pape de Glesie Catoliche; cognossût come "Il Pape che al rît"; pontificât di dome 33 zornadis; beât dal 2022 }} '''Zuan Pauli I''' (nassût '''Albino Luciani'''; Canâl d'Agordo, [[Belun]] [[17 di Otubar]] dal [[1912]] – [[Citât dal Vatican]], [[28 di Setembar]] dal [[1978]]) al è stât il 263° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican par dome 33 zornadis, dal [[26 di Avost]] al 28 di Setembar dal 1978. Cognossût come "Il Pape che rît" par vie de so umiltât, de so simplicitât e de so afabilitât comunicazion, al è stât il prin pontifici a sieltî un dopli nom in onôr dai sôs doi predecessôrs, [[Pape Zuan XXIII]] e [[Pape Pauli VI]]. Il so pontificât al è stât un dai plui curts de storie de Glesie Catoliche. Tal 2022 al è stât proclamât beât di [[Pape Francesc]]. == Biografie == === Zoventût e cariere episcopâl === Nassût in te provincie di Belun inune famee umîl di lavoradôrs, Albino Luciani al à amât la leture e i studis teologjics fin di piçul: * '''L'ordenazion e l'insegnament''': Al è stât ordenât a dore tal [[1935]]. Daspò di vê completât i studis di teologie te "Pontificia Università Gregoriana" di Rome, al è stât professôr e vice-retôr dal seminari di Belun. * '''Vescul di Vittorio Veneto (1958)''': Nominât vescul di Papa Zuan XXIII tal 1958, al à partecipât a ducj i concilîs dal Concili Vatican II, distinguintsi par un stîl pastorâl simpri dongje ai fevelants e ai plui puars. * '''Patriarcje di Vignesie (1969)''': In tal 1969 Papa Pauli VI le à nominât Patriarcje di Vignesie e in tal 1973 al è deventât cardinâl. In te citât lagunâr al à manifestât une fuarte sensibilitât par le gjustizie sociâl, rivant a vindi la crôs d'aur episcopâl par judâ i fruts disabilis. === Il pontificât di 33 zornadis === Elèt papa tal conclave dal 26 di Avost dal 1978, al à introdusût daurman inovazions stilistichis e pastoralis di gran pês: * '''Stil inovatîf''': Al è stât il prin pape a rifiutâ la cerimonie de incoronazion col triregn, preferint une plui semplice solenne messe di inizi dal ministeri pastorâl. Al à sielzût ancje di no doprâ il "noi" maiestâtic in tai siei discors, fevelant in môt diret e doprant un lengaç accessibîl a ducj. * '''Il catechisim de simplicitât''': In tes sôs unichis cuatri udienzis gjenerâlis al à fevelât di umiltât, di fede e di caritât, doprant ancje autorîs profans e poetis par spiegâ i concets teologjics. * '''La famose frase su Diu''': In te so allocuzion de "Angelus" dal 10 di Setembar 1978, al à pronunziât la celebri frase: *«Diu al è pari, ma soredut al è mari»*, sotlineant la misericordie divine. === La muart ilusorie e la beatificazion === E je mort di un atàc di cûr ilusori te gnot dal 28 di Setembar dal 1978 tal so apartament apostolic, a dome 65 agns: * La so muart e à scatentât sconcèrt e maravee in te comunetât mondiâl par vie de sô brevitât e de improvisitât. * Daspò di un lunc prpcès canonich e la ricognossince di un meracul, [[4 di Setembar]] dal [[2022]] Pape Francesc le à proclamât beât te Place San Pieri. == Oparis == * ''Illustrissimi'' (1976): Une racolte di letaris imagjinariis scritis di Luciani cuant che al jere patriarcje di Vignesie, indreçadis a personaçs storics, leteraris e di invenzion (come [[Pinocchio]], [[Charles Dickens]], [[Mark Twain]] e [[Gjesù]]). == Bibliografie == * Stefania Falasca, *Papa Luciani. Cronaca di una morte*, Piemme, Milano, 2017. * Marco Roncalli, *Giovanni Paolo I. Albino Luciani*, San Paolo Edizioni, Milano, 2012. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-paul-i/it.html * https://www.fondazionepapaluciani.it/ == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli II]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Beâts]] [[Categorie:Papis|Zuan Pauli I]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan Pauli I]] 198xobewl3yattxb666kvg6x5y6faqj 185893 185847 2026-08-15T21:07:54Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185893 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan Pauli I | fotografie = Paus Johannes Paulus I (Bestanddeelnr 929-9074) (cropped-colour).png | nazionalitât = Taliane / Venete | date di nassite = [[17 di Otubar]] [[1912]] | lûc di nassite = Canale d'Agordo, [[Italie]] | date di muart = [[28 di Setembar]] [[1978]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = Pape de Glesie Catoliche; cognossût come "Il Pape che al rît"; pontificât di dome 33 zornadis; beât dal 2022 }} '''Zuan Pauli I''' (nassût '''Albino Luciani'''; Canâl d'Agordo, [[Belun]] [[17 di Otubar]] dal [[1912]] – [[Citât dal Vatican]], [[28 di Setembar]] dal [[1978]]) al è stât il 263° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican par dome 33 zornadis, dal [[26 di Avost]] al 28 di Setembar dal 1978. Cognossût come "Il Pape che rît" par vie de so umiltât, de so simplicitât e de so afabilitât comunicazion, al è stât il prin pontifici a sieltî un dopli nom in onôr dai sôs doi predecessôrs, [[Pape Zuan XXIII]] e [[Pape Pauli VI]]. Il so pontificât al è stât un dai plui curts de storie de Glesie Catoliche. Tal 2022 al è stât proclamât beât di [[Pape Francesc]]. == Biografie == === Zoventût e cariere episcopâl === Nassût in te provincie di Belun inune famee umîl di lavoradôrs, Albino Luciani al à amât la leture e i studis teologjics fin di piçul: * '''L'ordenazion e l'insegnament''': Al è stât ordenât a dore tal [[1935]]. Daspò di vê completât i studis di teologie te "Pontificia Università Gregoriana" di Rome, al è stât professôr e vice-retôr dal seminari di Belun. * '''Vescul di Vittorio Veneto (1958)''': Nominât vescul di Papa Zuan XXIII tal 1958, al à partecipât a ducj i concilîs dal Concili Vatican II, distinguintsi par un stîl pastorâl simpri dongje ai fevelants e ai plui puars. * '''Patriarcje di Vignesie (1969)''': In tal 1969 Papa Pauli VI le à nominât Patriarcje di Vignesie e in tal 1973 al è deventât cardinâl. In te citât lagunâr al à manifestât une fuarte sensibilitât par le gjustizie sociâl, rivant a vindi la crôs d'aur episcopâl par judâ i fruts disabilis. === Il pontificât di 33 zornadis === Elèt papa tal conclave dal 26 di Avost dal 1978, al à introdusût daurman inovazions stilistichis e pastoralis di gran pês: * '''Stil inovatîf''': Al è stât il prin pape a rifiutâ la cerimonie de incoronazion col triregn, preferint une plui semplice solenne messe di inizi dal ministeri pastorâl. Al à sielzût ancje di no doprâ il "noi" maiestâtic in tai siei discors, fevelant in môt diret e doprant un lengaç accessibîl a ducj. * '''Il catechisim de simplicitât''': In tes sôs unichis cuatri udienzis gjenerâlis al à fevelât di umiltât, di fede e di caritât, doprant ancje autorîs profans e poetis par spiegâ i concets teologjics. * '''La famose frase su Diu''': In te so allocuzion de "Angelus" dal 10 di Setembar 1978, al à pronunziât la celebri frase: *«Diu al è pari, ma soredut al è mari»*, sotlineant la misericordie divine. === La muart ilusorie e la beatificazion === E je mort di un atàc di cûr ilusori te gnot dal 28 di Setembar dal 1978 tal so apartament apostolic, a dome 65 agns: * La so muart e à scatentât sconcèrt e maravee in te comunetât mondiâl par vie de sô brevitât e de improvisitât. * Daspò di un lunc prpcès canonich e la ricognossince di un meracul, [[4 di Setembar]] dal [[2022]] Pape Francesc le à proclamât beât te Place San Pieri. == Oparis == * ''Illustrissimi'' (1976): Une racolte di letaris imagjinariis scritis di Luciani cuant che al jere patriarcje di Vignesie, indreçadis a personaçs storics, leteraris e di invenzion (come [[Pinocchio]], [[Charles Dickens]], [[Mark Twain]] e [[Gjesù]]). == Bibliografie == * Stefania Falasca, *Papa Luciani. Cronaca di una morte*, Piemme, Milano, 2017. * Marco Roncalli, *Giovanni Paolo I. Albino Luciani*, San Paolo Edizioni, Milano, 2012. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-paul-i/it.html * https://www.fondazionepapaluciani.it/ == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Pauli VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1978 – 1978 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli II]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Beâts]] [[Categorie:Papis|Zuan Pauli I]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan Pauli I]] fcrybi5dfcc84ob7j79fvtviktwdf9x Pape Pauli VI 0 9732 185848 185776 2026-08-15T19:53:20Z Santefoscje73 11500 185848 wikitext text/x-wiki {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Pauli VI | fotografie = Paulus VI, by Fotografia Felici, 1969.jpg | predecessôr = [[Pape Zuan XXIII|Zuan XXIII]] | sucessôr = [[Pape Zuan Pauli I|Zuan Pauli I]] }} '''Pauli VI''' (nassût '''Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini'''; Concesio, [[26 di Setembar]] [[1897]] – Castel Gandolfo, [[6 di Avost]] [[1978]]) al è stât il 262º pape de Glesie Catoliche dal [[1963]] fin ae so muart intal [[1978]]. == Biografie == Nassût dongje Brescia, al è stât ordenât predi in tal [[1920]]. Al à lavorât par tancj agns te Segretarie di Stât de Sante Sede e al [[1954]] al è diventât arcivescul di [[Milan]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[21 di Jugn]] dal [[1963]] daspò de muart di [[Zuan XXIII]], Paol VI al à vût il cjaric storic di portâ a fin il '''Concili Vatican II''', vuidant la Glesie te fase di aplicazion des sôs riformis. Durant il so pontificât: * Al à inandiât i prims grandis viagj internazionâls di un pape contemporani (comprendût il viaç te Tiare Sante intal 1964). * Al à promovût il dialoc ecumenic cul patriarcje ortodòs Atenagora I. * Al à scrit famosis enciclichis come ''Populorum Progressio'' (1967) e ''Humanae Vitae'' (1968). Al è stât proclamât sant di Pape Francesc intal [[2018]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Concili Vatican II]] * [[Zuan XXIII]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zuan XXIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli I]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Paul VI]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Pauli VI]] 9qlyru8fkpa7u7ed23xt4ma6945cp87 185849 185848 2026-08-15T19:53:43Z Santefoscje73 11500 185849 wikitext text/x-wiki {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Pauli VI | fotografie = Paulus VI, by Fotografia Felici, 1969.jpg | predecessôr = [[Pape Zuan XXIII|Zuan XXIII]] | sucessôr = [[Pape Zuan Pauli I|Zuan Pauli I]] }} '''Pauli VI''' (nassût '''Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini'''; Concesio, [[26 di Setembar]] [[1897]] – Castel Gandolfo, [[6 di Avost]] [[1978]]) al è stât il 262º pape de Glesie Catoliche dal [[1963]] fin ae so muart intal [[1978]]. == Biografie == Nassût dongje Brescia, al è stât ordenât predi in tal [[1920]]. Al à lavorât par tancj agns te Segretarie di Stât de Sante Sede e al [[1954]] al è diventât arcivescul di [[Milan]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[21 di Jugn]] dal [[1963]] daspò de muart di [[Pape Zuan XXIII]], Paol VI al à vût il cjaric storic di portâ a fin il '''Concili Vatican II''', vuidant la Glesie te fase di aplicazion des sôs riformis. Durant il so pontificât: * Al à inandiât i prims grandis viagj internazionâls di un pape contemporani (comprendût il viaç te Tiare Sante intal 1964). * Al à promovût il dialoc ecumenic cul patriarcje ortodòs Atenagora I. * Al à scrit famosis enciclichis come ''Populorum Progressio'' (1967) e ''Humanae Vitae'' (1968). Al è stât proclamât sant di Pape Francesc intal [[2018]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Concili Vatican II]] * [[Zuan XXIII]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zuan XXIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli I]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Paul VI]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Pauli VI]] gwhnawozqk96gugrouh3qn8cflc5f6f 185891 185849 2026-08-15T21:07:14Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185891 wikitext text/x-wiki {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Pauli VI | fotografie = Paulus VI, by Fotografia Felici, 1969.jpg | predecessôr = [[Pape Zuan XXIII|Zuan XXIII]] | sucessôr = [[Pape Zuan Pauli I|Zuan Pauli I]] }} '''Pauli VI''' (nassût '''Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini'''; Concesio, [[26 di Setembar]] [[1897]] – Castel Gandolfo, [[6 di Avost]] [[1978]]) al è stât il 262º pape de Glesie Catoliche dal [[1963]] fin ae so muart intal [[1978]]. == Biografie == Nassût dongje Brescia, al è stât ordenât predi in tal [[1920]]. Al à lavorât par tancj agns te Segretarie di Stât de Sante Sede e al [[1954]] al è diventât arcivescul di [[Milan]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[21 di Jugn]] dal [[1963]] daspò de muart di [[Pape Zuan XXIII]], Paol VI al à vût il cjaric storic di portâ a fin il '''Concili Vatican II''', vuidant la Glesie te fase di aplicazion des sôs riformis. Durant il so pontificât: * Al à inandiât i prims grandis viagj internazionâls di un pape contemporani (comprendût il viaç te Tiare Sante intal 1964). * Al à promovût il dialoc ecumenic cul patriarcje ortodòs Atenagora I. * Al à scrit famosis enciclichis come ''Populorum Progressio'' (1967) e ''Humanae Vitae'' (1968). Al è stât proclamât sant di Pape Francesc intal [[2018]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Concili Vatican II]] * [[Zuan XXIII]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zuan XXIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1963 – 1978 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli I]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Paul VI]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Pauli VI]] 3n5myhj6cux1bz6g39i9ku28vfpdg7c 185892 185891 2026-08-15T21:07:28Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185892 wikitext text/x-wiki {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Pauli VI | fotografie = Paulus VI, by Fotografia Felici, 1969.jpg | predecessôr = [[Pape Zuan XXIII|Zuan XXIII]] | sucessôr = [[Pape Zuan Pauli I|Zuan Pauli I]] }} '''Pauli VI''' (nassût '''Giovanni Battista Enrico Antonio Maria Montini'''; Concesio, [[26 di Setembar]] [[1897]] – Castel Gandolfo, [[6 di Avost]] [[1978]]) al è stât il 262º pape de Glesie Catoliche dal [[1963]] fin ae so muart intal [[1978]]. == Biografie == Nassût dongje Brescia, al è stât ordenât predi in tal [[1920]]. Al à lavorât par tancj agns te Segretarie di Stât de Sante Sede e al [[1954]] al è diventât arcivescul di [[Milan]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[21 di Jugn]] dal [[1963]] daspò de muart di [[Pape Zuan XXIII]], Paol VI al à vût il cjaric storic di portâ a fin il '''Concili Vatican II''', vuidant la Glesie te fase di aplicazion des sôs riformis. Durant il so pontificât: * Al à inandiât i prims grandis viagj internazionâls di un pape contemporani (comprendût il viaç te Tiare Sante intal 1964). * Al à promovût il dialoc ecumenic cul patriarcje ortodòs Atenagora I. * Al à scrit famosis enciclichis come ''Populorum Progressio'' (1967) e ''Humanae Vitae'' (1968). Al è stât proclamât sant di Pape Francesc intal [[2018]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Concili Vatican II]] * [[Ppe Zuan XXIII]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Zuan XXIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1963 – 1978 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan Pauli I]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Paul VI]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Pauli VI]] nru91y3bpkoagpu4m8haemtba3393re Pape Zuan XXIII 0 9733 185850 185749 2026-08-15T19:58:24Z Santefoscje73 11500 185850 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan XXIII | fotografie = Ioannes XXIII, by De Agostini, 1958–1963.jpg | nazionalitât = Taliane / Lombarde | date di nassite = [[25 di Novembar]] [[1881]] | lûc di nassite = Sotto il Monte, [[Italie]] | date di muart = [[3 di Jugn]] [[1963]] | lûc di muart = Citât dal Vatican | ativitât = Pape de Glesie Catoliche, patriarcje, diplomatic }} '''Zuan XXIII''' (nassût '''Angelo Giuseppe Roncalli'''; Sotto il Monte , [[Berghem]], [[25 di Novembar]] dal [[1881]] – [[Citât dal Vatican]], [[3 di Jugn]] dal [[1963]]) al è stât il 261° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican dal [[28 di Otobre]] dal [[1958]] fin ae so muart intal 1963. Cognossût par dut il mont come "Il Papa Bon" par vie de so grande umanitât, simplicitât e bonarie sensibilitât pastorâl, al è stât il pontifice che al à convocât il storîc '''[[Concili Vatican II]]''', trasformant profondamentri la Glesie Catoliche in tal XX secul. In tal 2014 al è stât proclamât sant di Papa Francesc insiemit a [[Pape Zuan Pauli II]]. == Biografie == === Zoventût e cariere diplomatiche === Nassût int e provincie di Berghem in une famee contadine e umile, al è stât ordenât predi in tal [[1904]]: * '''Servizi di capelén e diplomazie''': Tal timp de [[Prime vuere mondiâl]] al à servît come sergjent sanitari e capelàn militâr. * '''Diplomatîc dal Vatican''': In tal 1925 [[Pape Piu XI]] lu à nominât vescul e lu à mandât come rapresentant diplomatic in [[Bulgarie]], [[Turchie]] e [[Grece]]. Tal timp de [[Seconde vuere mondiâl]] al à salvât milions di ebreus misturant visa fâls e jutori direts. * '''Nunzi apostolîc a [[Parîs]] e Patriarcje di Vignesie''': In tal 1944 al è deventât nunzi in [[France]] e in tal 1953 Patriarcje di [[Vignesie]] e cardinâl. === Il pontificât e la rivoluzion dal Concili === Elèt pape intal conclave dal 1958 a 76 agns, al jere considerât un "pape di transizion", ma il so pontificât al è deventât un dai plui revoluzionarîs de storie: * '''L'indizion dal Concili Vatican II''': Dome tre setemanis daspò de so elezion, al à anunziât la voluntât di convocâ un Concili Ecumenic par fâ un "agjornament" de Glesie e de sô lezion pastoral. Il Concili si è viert formalmentri intal Otobre dal 12 di Otubar dal 1962. * '''Il "Discors de Lune"''': La gnot dal 11 di Otobre dal 1962, salutant la int in Place San Pieri, al à pronunziât un dai discors plui poetîcs e famôs de storie de Glesie: *«Tornant a cjase, cjatât i vuestris fruts; daît une cjareçade ai vuestris fruts e disèit: chest al è il cjarece dal Pape»*. * '''Impegnament par le pâs mondiâl''': In tal Otubar dal 1962 al à fat di intermediari in te crisi dai missîls di Cuba jenfri [[John Fitzgerald Kennedy]] e [[Nikita Chruščëv]], evitant un pussibîl conflìt nucleâr atomîc. === Muart e canonizazion === Al è muart par vie di un càncar al stomit il [[3 di Jugn]] dal [[1963]] a 81 agns, mentri il Concili al jere ancjmo' in cors. Al è stât beatificât intal 2000 di [[Pape Zuan Pauli II]] e proclamât sant in tal [[27 di Avrîl]] dal [[2014]] da [[Pape Francesc]]. == Principâlis enciclichis == * ''Mater et Magistra'' (1961): Dedicade al cjamp sociâl e a la gjustizie par le classe lavoradore. * ''Pacem in Terris'' (1963): Publicade un pôc prime de sô muart, indreçade a ducj i oms di "buine voluntât", la prime encicliche sul tema de pâs e dei dirîts dal om intal mont moderni. == Bibliografie == * Marco Roncalli, *Giovanni XXIII. Angelo Giuseppe Roncalli. Una vita nella storia*, Lindau, Torino, 2012. * Loris Francesco Capovilla, *I miei anni con Papa Giovanni*, Rizzoli, Milano, 1969. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-xxiii/it.html == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli VI]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Lombards]] [[Categorie:Papis|Zuan XXIII]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan XXIII]] tg86iqk703nmb9ss3xefm3gdcw9dfch 185890 185850 2026-08-15T21:06:24Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185890 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Zuan XXIII | fotografie = Ioannes XXIII, by De Agostini, 1958–1963.jpg | nazionalitât = Taliane / Lombarde | date di nassite = [[25 di Novembar]] [[1881]] | lûc di nassite = Sotto il Monte, [[Italie]] | date di muart = [[3 di Jugn]] [[1963]] | lûc di muart = Citât dal Vatican | ativitât = Pape de Glesie Catoliche, patriarcje, diplomatic }} '''Zuan XXIII''' (nassût '''Angelo Giuseppe Roncalli'''; Sotto il Monte , [[Berghem]], [[25 di Novembar]] dal [[1881]] – [[Citât dal Vatican]], [[3 di Jugn]] dal [[1963]]) al è stât il 261° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican dal [[28 di Otobre]] dal [[1958]] fin ae so muart intal 1963. Cognossût par dut il mont come "Il Papa Bon" par vie de so grande umanitât, simplicitât e bonarie sensibilitât pastorâl, al è stât il pontifice che al à convocât il storîc '''[[Concili Vatican II]]''', trasformant profondamentri la Glesie Catoliche in tal XX secul. In tal 2014 al è stât proclamât sant di Papa Francesc insiemit a [[Pape Zuan Pauli II]]. == Biografie == === Zoventût e cariere diplomatiche === Nassût int e provincie di Berghem in une famee contadine e umile, al è stât ordenât predi in tal [[1904]]: * '''Servizi di capelén e diplomazie''': Tal timp de [[Prime vuere mondiâl]] al à servît come sergjent sanitari e capelàn militâr. * '''Diplomatîc dal Vatican''': In tal 1925 [[Pape Piu XI]] lu à nominât vescul e lu à mandât come rapresentant diplomatic in [[Bulgarie]], [[Turchie]] e [[Grece]]. Tal timp de [[Seconde vuere mondiâl]] al à salvât milions di ebreus misturant visa fâls e jutori direts. * '''Nunzi apostolîc a [[Parîs]] e Patriarcje di Vignesie''': In tal 1944 al è deventât nunzi in [[France]] e in tal 1953 Patriarcje di [[Vignesie]] e cardinâl. === Il pontificât e la rivoluzion dal Concili === Elèt pape intal conclave dal 1958 a 76 agns, al jere considerât un "pape di transizion", ma il so pontificât al è deventât un dai plui revoluzionarîs de storie: * '''L'indizion dal Concili Vatican II''': Dome tre setemanis daspò de so elezion, al à anunziât la voluntât di convocâ un Concili Ecumenic par fâ un "agjornament" de Glesie e de sô lezion pastoral. Il Concili si è viert formalmentri intal Otobre dal 12 di Otubar dal 1962. * '''Il "Discors de Lune"''': La gnot dal 11 di Otobre dal 1962, salutant la int in Place San Pieri, al à pronunziât un dai discors plui poetîcs e famôs de storie de Glesie: *«Tornant a cjase, cjatât i vuestris fruts; daît une cjareçade ai vuestris fruts e disèit: chest al è il cjarece dal Pape»*. * '''Impegnament par le pâs mondiâl''': In tal Otubar dal 1962 al à fat di intermediari in te crisi dai missîls di Cuba jenfri [[John Fitzgerald Kennedy]] e [[Nikita Chruščëv]], evitant un pussibîl conflìt nucleâr atomîc. === Muart e canonizazion === Al è muart par vie di un càncar al stomit il [[3 di Jugn]] dal [[1963]] a 81 agns, mentri il Concili al jere ancjmo' in cors. Al è stât beatificât intal 2000 di [[Pape Zuan Pauli II]] e proclamât sant in tal [[27 di Avrîl]] dal [[2014]] da [[Pape Francesc]]. == Principâlis enciclichis == * ''Mater et Magistra'' (1961): Dedicade al cjamp sociâl e a la gjustizie par le classe lavoradore. * ''Pacem in Terris'' (1963): Publicade un pôc prime de sô muart, indreçade a ducj i oms di "buine voluntât", la prime encicliche sul tema de pâs e dei dirîts dal om intal mont moderni. == Bibliografie == * Marco Roncalli, *Giovanni XXIII. Angelo Giuseppe Roncalli. Una vita nella storia*, Lindau, Torino, 2012. * Loris Francesco Capovilla, *I miei anni con Papa Giovanni*, Rizzoli, Milano, 1969. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/john-xxiii/it.html == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1958 – 1963 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Pauli VI]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sants]] [[Categorie:Lombards]] [[Categorie:Papis|Zuan XXIII]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Zuan XXIII]] rrdsamyu0c33ku709mcvn3sr1q3wh4u Pape Piu X 0 9736 185887 185773 2026-08-15T21:03:18Z Santefoscje73 11500 185887 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Piu X | fotografie = Pius X, by Ernest Walter Histed (retouched).jpg | predecessôr = [[Pape Leon XIII|Leon XIII]] | sucessôr = [[Pape Benedet XV|Benedet XV]] }} '''Pape Piu X''' ([[Riese]], [[25 di Novembar]] [[1835]] – [[Citât dal Vatican]], [[20 di Avost]] [[1914]]), nassût '''Giuseppe Melchiorre Sarto''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche|Glesie Catoliche]], sucessôr di [[Pape Leon XIII]]; al è stât elet come 257esim Pape ai [[4 di Avost]] [[1903]]. Al è ancje un sant de Glesie Catoliche. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Leon XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1903 –1914 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XV]]''' |} [[Categorie:Papis|Piu X]] iofwrg5zyub5o2jbm03epx20qo8miqn Pape Piu XII 0 9746 185851 185750 2026-08-15T20:01:52Z Santefoscje73 11500 185851 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu XII | fotografie = Pius XII with tabard, by Michael Pitcairn, 1951 (retouched).jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[2 di Març]] [[1876]] | lûc di nassite = Rome, [[Italie]] | date di muart = [[9 di Otobre]] [[1958]] | lûc di muart = Castel Gandolfo, [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul,diplomatic }} '''Piu XII''' (nassût '''Eugenio Maria Giuseppe Giovanni Pacelli'''; [[Rome]], [[2 di Març]] dal [[1876]] – [[Castel Gandolfo]], [[9 di Otubar]] dal [[1958]]) al è stât il 260° pape de Glesie Catoliche e cjâf dal Stât de Cîtât dal Vatican dal [[2 di Març]] dal [[1939]] fin ae sô muart intal 1958. Il so pontificât, un dai plui dramâtics e incentrâts dal XX secul, al è stât marcjât profondamentri de [[Seconde vuere mondiâl]], de Shoah e dal tacâ de [[Vuere frede]]. Giuriste e diplomatîc di alt nivèl, e je une des figuris plui studiadis e discutudis de storie contemporanee de Glesie. == Biografie == === Cariere diplomatica e Secretari di Stât === Nassût a [[Rome]] intune famee de aristocrazie romane legade ae Santa Sede, Eugenio Pacelli al è stât ordenât predi in tal [[1899]]: * '''Nunzi in Gjermanie''': In tal 1917 al è stât nominât arcivescul e nunzi apostolîc in Baviere e plui tardi a [[Berlin]], dulà che al à negoziât il Concordât cul Stât todesc. * '''Secretari di Stât''': In tal 1930 [[Pape Piu XI]] à nominât Secretari di Stât e cardinâl. In tal 1933 al à signât il *Reichskonkordat* cun la Gjermanie naziste par garantî i dirîts e la libertât de Glesie catoliche in tal paîs. === Il pontificât e la Seconde Vuere Mondiâl === Elèt pape intal conclave dal 2 di Març dal 1939 (tal sô sesantetrêesim complean), al à sielzût il nom di Pî XII in continuitât cul so predecessôr: * '''L'impegn par la pâs e la neutralitât''': Intal so famôs radiomessaç dal Avost 1939 al à pronunziât la frase: *«Nuje al è pierdût cun le pâs. Dut al pues jessi pierdût cun la vuere»*. Tal timp dal il conflìt al à mantignût une neutralitât diplomatiche par evitâ ritorsions plui gravîs sui catolichis intai teritorîs ocupâts. * '''Jutori ai ebreus e ai persecutâts''': Al à coordinât une grande rêt di socôrs segrete: conventis, glesiis e il Vatican stès a àn scuindût e salvât milions di ebreus e di scjampâts di ogni origjin. * '''La cuestion dai "silenzi"''': La so scelte di no denunziâ palesementri e in mût esplicît la Shoah e i crimins nazistis par vie diplomatiche e je stade al centri di luncs dibatits storics e storiografics. === Dopovuere e la Vuere Frede === Daspò dal 1945, Pî XII al è deventât une figure centrâl in te politiche internazionâl: * '''Anticomunisim''': Al à cjapât une posizion di fuart contrasç viers il comunisim sovietic . Intal 1949 la Inquisizion (Sant Ufici) e à emitût un decrêt di scomunihea par ducj i catolics che a aderivin ai partîts comunists. * '''Magisteri teologic e dogmatic''': Intal [[1 di Novembar]] dal [[1950]] al à proclamât solennementri il dogme de '''Assunzion di Marie''' in cîl, l'unic dogme ex-cathedra proclamât in tal XX secul. === Muart === Al è muart in te residence estive di Castel Gandolfo il [[9 di Otubar]] dal [[1958]] a 82 agns. I siei funerâls a son stâts tra i plui grandis e solennis de storie moderne dal Vatican. == Principâlis enciclichis == Pî XII al à scrit 41 enciclichis teologjichis e doctrinalis: * ''Summi Pontificatus'' (1939): La so prime encicliche, cuintri il totalitarisim e la esaltazion dal Stât. * ''Mystici Corporis Christi'' (1943): encicliche che trate de nature e de struture de Glesie Catoliche , definide come "il Cuarp Mistîc di Jesu Crist , spiegant le union profonde jenfri e ducj i crodints e i fedêi stès traviars le grazie e le caritât. * ''Humani Generis'' (1950): Su lis opinions falsis che a menaçavin di meti in discussion i fondaments de dotrine catoliche. == Bibliografie == * Andrea Tornielli, *Pio XII. Eugenio Pacelli. Un uomo sul trono di Pietro*, Mondadori, Milano, 2007. * Pierre Blet, *Pio XII e la seconda guerra mondiale negli archivi vaticani*, San Paolo Edizioni, 1999. == Leams esternis == * https://www.vatican.va/content/pius-xii/it.html * https://www.vatican.va/resources/index_it.htm == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1939 – 1958 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Zuan XXIII]]''' |} [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Lombards]] [[Categorie:Romans]] [[Categorie:Papis|Piu XII]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Piu XII]] ns6tazakanp6g0nyydobcdx7sny8hfm Pape Piu IX 0 9750 185885 185771 2026-08-15T21:01:31Z Santefoscje73 11500 185885 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Piu IX | fotografie = Pope-pius-ix-02.jpg | predecessôr = [[Pape Grivôr XVI|Grivôr XVI]] | sucessôr = [[Pape Leon XIII|Leon XIII]] }} '''Pape Piu IX''' ([[Senigallia]], [[13 di Mai]] [[1792]] – [[Rome]], [[7 di Fevrâr]] [[1878]]), nassût '''Giovanni Maria Mastai Ferretti''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Grivôr XVI]]; al è stât elet come 255esim pape ai [[21 di Jugn]] [[1846]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XVI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1846 – 1878 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Leon XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Piu IX]] q07w90qsm32rx38hf92w424nwiv5tf4 Pape Piu XI 0 10250 185889 185775 2026-08-15T21:04:48Z Santefoscje73 11500 185889 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piu XI | fotografie = Pius XI, by Nicola Perscheid (retouched).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[31 di Mai]] [[1857]] | lûc di nassite = [[Desio]] | date di muart = [[10 di Fevrâr]] [[1939]] | lûc di muart = [[Citât dal Vatican]] | ativitât = [[Pape]] }} '''Pape Piu XI''' (in latin: ''Pius PP. XI''), nassût '''Achille Ambrogio Damiano Ratti''' ([[Desio]], [[31 di Mai]] [[1857]] – [[Citât dal Vatican]], [[10 di Fevrâr]] [[1939]]), al è stât il 259esim pape de [[Glesie catoliche]] dal [[1922]] fin ae so muart. Successôr di [[Pape Benedet XV|Pape Benedet XV]], al è stât il prim sovran de [[Citât dal Vatican]] dal [[1929]]. == Biografie == Nassût a Desio, in te provincie di [[Milan]], al è stât ordenât predi tal [[1879]]. Om di grande culture, teolic e studiôs, al al à lavorât par tancj agns in te [[Biblioteche Ambrosiane]] di [[Milan]] e te [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. In tal [[1919]] al è stât nomenât nunzi apostolîc in [[Polonie]] e inte [[1921]] arcivescul di Milan e cardinâl. == Il Pontificât == Elèt pape ai [[2 di Fevrâr]] [[1922]], il so pontificât al è stât marcjât di impurtants avveniments storics e teologjics: * '''Pats Lateranens (1929):''' Ai 11 di Fevrâr dal 1929 al à firmât cul Ream d'Italie (rapresentât da [[Benito Mussolini]]) i Pats Lateranens, che han metût fin ae "Question Romane" e an creât il Stât indipendent de [[Citât dal Vatican]]. * '''Missions e azion catoliche:''' Al à promovût une grande espansion des missions catolichis intal mont e al à sostignût il rûl dal laicât traviers l'Azion Catoliche. * '''Dotrine sociâl:''' Intal [[1931]] al à publicât l'encicliche ''[[Quadragesimo Anno]]'', par ricuardâ i 40 agns de ''Rerum Novarum'' di [[Pape Leon XIII|Leon XIII]], disvilupant la dotrine sociâl de Glesie di frant ai problematichis economichis e sociâls dal timp. == La oposizion ai totalitarisms == Te ultime fase dal so pontificât, Piu XI si è oponû fermamentri ai regjims totalitaris che si difondevin in Europe: * Cun le encicliche ''[[Mit brennender Sorge]]'' (1937), scrite in todesc, al à condamnât il [[Nazisim|nazisim]] e il razisim de Gjermanie hitleriane. * Cul'encicliche ''[[Divini Redemptoris]]'' (1937) al à condamnât il [[Comunisim|comunisim]] ateo. * Al à prin esprimit preocupazion par alts aspiets dal [[Fassisim|fassisim]] talian. Al è muart ai 10 di Fevrâr dal 1939, prin di podê pronunciâ un impurtant discors cuintri i totalitarisms e il razisim che al veve preparât par il decenâl dei Pats Lateranens. == Vôs leadis == * [[Citât dal Vatican]] * [[Pats Lateranens]] * [[Pape]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1922 – 1939 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican]] [[Categorie:Papis|Piu XI]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Piu XI]] p0ojajo3xjgw3rt1bbgplodngn3fd87 Pape Benedet XV 0 10251 185852 185774 2026-08-15T20:09:50Z Santefoscje73 11500 185852 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XV | fotografie = Benedictus XV, by Nicola Perscheid, 1915 (retouched).jpg | predecessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] | sucessôr = [[Pape Piu XI|Piu XI]] }} '''Benedet XV''' (nassût '''Giacomo Paolo Giovanni Battista della Chiesa'''; [[Pegli]], [[21 di Novembar]] [[1854]] – Roma, [[22 di Zenâr]] [[1922]]) al è stât il 258º pape de Glesie Catoliche dal [[1914]] fin ae so muart intal [[1922]]. == Biografie == Nassût di une nobîle famee di Gjenue, al è stât ordenât predi in tal [[1878]]. Daspò di ve lavorât par tancj agns te diplomazie de Sante Sede, al è diventât arcivescul di [[Bologne]] in tal [[1907]]. === Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl === Elzût pape ai [[3 di Setembar]] dal [[1914]], pôs mecs daspò dal inizi de '''[[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]]''', il so pontificât al è stât caraterizât dal sfuarç costant par fermâ il conflìt. * '''La «Inutil strage»:''' In tal [[1917]], al à mandât une famose letare ai cjâfs dai populs combatents, definint la vuere come une «inutil strage» (strage cence sens) e proponint un pian di pâs in siet ponts. * '''Aziòn umanitarie:''' Al à organizât un grant sisteme di aiût par i ferîts, i presonîrs di vuere e lis popolazions colpidìs dal conflìt, svueidant scuasit dal dut lis finanzis dal Vatican. * '''Il Codiç di Dirit Canonic:''' In tal [[1917]] al à promulgât il prim Codiç di Dirit Canonic (Codex Iuris Canonici), inandiât di [[Pio X]]. Daspò de vuere, al à lavorât par costruî lis relazions diplomatichis e par promovi la riconciliazion te Europe. Al è muart di polmonite al inizit dal [[1922]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Pio X]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XV]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Benedet XV]] 0i800k1qihroe6s34n4znk6p4u9rqg9 185853 185852 2026-08-15T20:10:22Z Santefoscje73 11500 /* Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl */ 185853 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XV | fotografie = Benedictus XV, by Nicola Perscheid, 1915 (retouched).jpg | predecessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] | sucessôr = [[Pape Piu XI|Piu XI]] }} '''Benedet XV''' (nassût '''Giacomo Paolo Giovanni Battista della Chiesa'''; [[Pegli]], [[21 di Novembar]] [[1854]] – Roma, [[22 di Zenâr]] [[1922]]) al è stât il 258º pape de Glesie Catoliche dal [[1914]] fin ae so muart intal [[1922]]. == Biografie == Nassût di une nobîle famee di Gjenue, al è stât ordenât predi in tal [[1878]]. Daspò di ve lavorât par tancj agns te diplomazie de Sante Sede, al è diventât arcivescul di [[Bologne]] in tal [[1907]]. === Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl === Elzût pape ai [[3 di Setembar]] dal [[1914]], pôs mecs daspò dal inizi de '''[[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]]''', il so pontificât al è stât caraterizât dal sfuarç costant par fermâ il conflìt. * '''La «Inutil strage»:''' In tal [[1917]], al à mandât une famose letare ai cjâfs dai populs combatents, definint la vuere come une «inutil strage» (strage cence sens) e proponint un pian di pâs in siet ponts. * '''Aziòn umanitarie:''' Al à organizât un grant sisteme di aiût par i ferîts, i presonîrs di vuere e lis popolazions colpidìs dal conflìt, svueidant scuasit dal dut lis finanzis dal Vatican. * '''Il Codiç di Dirit Canonic:''' In tal [[1917]] al à promulgât il prim Codiç di Dirit Canonic (Codex Iuris Canonici), inandiât di [[Pape Piu X]]. Daspò de vuere, al à lavorât par costruî lis relazions diplomatichis e par promovi la riconciliazion te Europe. Al è muart di polmonite al inizit dal [[1922]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Pio X]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XV]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Benedet XV]] l28o1det34jkaqa5hq2st2kg9fa2q1g 185854 185853 2026-08-15T20:10:38Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185854 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XV | fotografie = Benedictus XV, by Nicola Perscheid, 1915 (retouched).jpg | predecessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] | sucessôr = [[Pape Piu XI|Piu XI]] }} '''Benedet XV''' (nassût '''Giacomo Paolo Giovanni Battista della Chiesa'''; [[Pegli]], [[21 di Novembar]] [[1854]] – Roma, [[22 di Zenâr]] [[1922]]) al è stât il 258º pape de Glesie Catoliche dal [[1914]] fin ae so muart intal [[1922]]. == Biografie == Nassût di une nobîle famee di Gjenue, al è stât ordenât predi in tal [[1878]]. Daspò di ve lavorât par tancj agns te diplomazie de Sante Sede, al è diventât arcivescul di [[Bologne]] in tal [[1907]]. === Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl === Elzût pape ai [[3 di Setembar]] dal [[1914]], pôs mecs daspò dal inizi de '''[[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]]''', il so pontificât al è stât caraterizât dal sfuarç costant par fermâ il conflìt. * '''La «Inutil strage»:''' In tal [[1917]], al à mandât une famose letare ai cjâfs dai populs combatents, definint la vuere come une «inutil strage» (strage cence sens) e proponint un pian di pâs in siet ponts. * '''Aziòn umanitarie:''' Al à organizât un grant sisteme di aiût par i ferîts, i presonîrs di vuere e lis popolazions colpidìs dal conflìt, svueidant scuasit dal dut lis finanzis dal Vatican. * '''Il Codiç di Dirit Canonic:''' In tal [[1917]] al à promulgât il prim Codiç di Dirit Canonic (Codex Iuris Canonici), inandiât di [[Pape Piu X]]. Daspò de vuere, al à lavorât par costruî lis relazions diplomatichis e par promovi la riconciliazion te Europe. Al è muart di polmonite al inizit dal [[1922]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Pape Piu X]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XV]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Benedet XV]] gbs9tn5l77ymswyly06ncti7d2k9ziz 185855 185854 2026-08-15T20:13:21Z Santefoscje73 11500 185855 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XV | fotografie = Benedictus XV, by Nicola Perscheid, 1915 (retouched).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[21 di Novembar]] [[1854]] | lûc di nassite = Zenoa, [[Italie]] | date di muart = [[22 di Zenâr]] [[1922]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul | predecessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] | sucessôr = [[Pape Piu XI|Piu XI]] }} '''Benedet XV''' (nassût '''Giacomo Paolo Giovanni Battista della Chiesa'''; [[Pegli]], [[21 di Novembar]] [[1854]] – Roma, [[22 di Zenâr]] [[1922]]) al è stât il 258º pape de Glesie Catoliche dal [[1914]] fin ae so muart intal [[1922]]. == Biografie == Nassût di une nobîle famee di Gjenue, al è stât ordenât predi in tal [[1878]]. Daspò di ve lavorât par tancj agns te diplomazie de Sante Sede, al è diventât arcivescul di [[Bologne]] in tal [[1907]]. === Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl === Elzût pape ai [[3 di Setembar]] dal [[1914]], pôs mecs daspò dal inizi de '''[[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]]''', il so pontificât al è stât caraterizât dal sfuarç costant par fermâ il conflìt. * '''La «Inutil strage»:''' In tal [[1917]], al à mandât une famose letare ai cjâfs dai populs combatents, definint la vuere come une «inutil strage» (strage cence sens) e proponint un pian di pâs in siet ponts. * '''Aziòn umanitarie:''' Al à organizât un grant sisteme di aiût par i ferîts, i presonîrs di vuere e lis popolazions colpidìs dal conflìt, svueidant scuasit dal dut lis finanzis dal Vatican. * '''Il Codiç di Dirit Canonic:''' In tal [[1917]] al à promulgât il prim Codiç di Dirit Canonic (Codex Iuris Canonici), inandiât di [[Pape Piu X]]. Daspò de vuere, al à lavorât par costruî lis relazions diplomatichis e par promovi la riconciliazion te Europe. Al è muart di polmonite al inizit dal [[1922]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Pape Piu X]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XV]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Benedet XV]] 8p7jmw2dz4xgi07875e0z8odw21aaqa 185856 185855 2026-08-15T20:14:43Z Santefoscje73 11500 185856 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XV | fotografie = Benedictus XV, by Nicola Perscheid, 1915 (retouched).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[21 di Novembar]] [[1854]] | lûc di nassite = Zenoa, [[Italie]] | date di muart = [[22 di Zenâr]] [[1922]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul | predecessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] | sucessôr = [[Pape Piu XI|Piu XI]] }} '''Benedet XV''' (nassût '''Giacomo Paolo Giovanni Battista della Chiesa'''; [[Pegli]], [[21 di Novembar]] [[1854]] – [[Rome]], [[22 di Zenâr]] [[1922]]) al è stât il 258º pape de Glesie Catoliche dal [[1914]] fin ae so muart intal [[1922]]. == Biografie == Nassût di une nobîle famee di Gjenue, al è stât ordenât predi in tal [[1878]]. Daspò di ve lavorât par tancj agns te diplomazie de Sante Sede, al è diventât arcivescul di [[Bologne]] in tal [[1907]]. === Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl === Elzût pape ai [[3 di Setembar]] dal [[1914]], pôs mecs daspò dal inizi de '''[[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]]''', il so pontificât al è stât caraterizât dal sfuarç costant par fermâ il conflìt. * '''La «Inutil strage»:''' In tal [[1917]], al à mandât une famose letare ai cjâfs dai populs combatents, definint la vuere come une «inutil strage» (strage cence sens) e proponint un pian di pâs in siet ponts. * '''Aziòn umanitarie:''' Al à organizât un grant sisteme di aiût par i ferîts, i presonîrs di vuere e lis popolazions colpidìs dal conflìt, svueidant scuasit dal dut lis finanzis dal Vatican. * '''Il Codiç di Dirit Canonic:''' In tal [[1917]] al à promulgât il prim Codiç di Dirit Canonic (Codex Iuris Canonici), inandiât di [[Pape Piu X]]. Daspò de vuere, al à lavorât par costruî lis relazions diplomatichis e par promovi la riconciliazion te Europe. Al è muart di polmonite al inizit dal [[1922]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Pape Piu X]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XV]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Benedet XV]] 19brxmqlnr7x92whs1e70djy9nqbzp4 185888 185856 2026-08-15T21:04:03Z Santefoscje73 11500 185888 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XV | fotografie = Benedictus XV, by Nicola Perscheid, 1915 (retouched).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[21 di Novembar]] [[1854]] | lûc di nassite = Zenoa, [[Italie]] | date di muart = [[22 di Zenâr]] [[1922]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul | predecessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] | sucessôr = [[Pape Piu XI|Piu XI]] }} '''Benedet XV''' (nassût '''Giacomo Paolo Giovanni Battista della Chiesa'''; [[Pegli]], [[21 di Novembar]] [[1854]] – [[Rome]], [[22 di Zenâr]] [[1922]]) al è stât il 258º pape de Glesie Catoliche dal [[1914]] fin ae so muart intal [[1922]]. == Biografie == Nassût di une nobîle famee di Gjenue, al è stât ordenât predi in tal [[1878]]. Daspò di ve lavorât par tancj agns te diplomazie de Sante Sede, al è diventât arcivescul di [[Bologne]] in tal [[1907]]. === Il Pontificât e la Prime Vuere Mondiâl === Elzût pape ai [[3 di Setembar]] dal [[1914]], pôs mecs daspò dal inizi de '''[[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]]''', il so pontificât al è stât caraterizât dal sfuarç costant par fermâ il conflìt. * '''La «Inutil strage»:''' In tal [[1917]], al à mandât une famose letare ai cjâfs dai populs combatents, definint la vuere come une «inutil strage» (strage cence sens) e proponint un pian di pâs in siet ponts. * '''Aziòn umanitarie:''' Al à organizât un grant sisteme di aiût par i ferîts, i presonîrs di vuere e lis popolazions colpidìs dal conflìt, svueidant scuasit dal dut lis finanzis dal Vatican. * '''Il Codiç di Dirit Canonic:''' In tal [[1917]] al à promulgât il prim Codiç di Dirit Canonic (Codex Iuris Canonici), inandiât di [[Pape Piu X]]. Daspò de vuere, al à lavorât par costruî lis relazions diplomatichis e par promovi la riconciliazion te Europe. Al è muart di polmonite al inizit dal [[1922]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl]] * [[Pape Piu X]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1914 – 1922 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XV]] [[Categorie:Sovrans dal Vatican|Benedet XV]] 17uq8knzcv8ugmjc0dkz78pqmzo1nuz Pape Grivôr XVI 0 10252 185884 185770 2026-08-15T21:00:34Z Santefoscje73 11500 185884 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Grivôr XVI | fotografie = Gregory XVI.jpg | predecessôr = [[Pape Piu VIII|Piu VIII]] | sucessôr = [[Pape Piu IX|Piu IX]] }} '''Grivôr XVI''' ([[Belun]], [[18 di Setembar]] [[1765]]– [[Rome]], [[1 di Jugn]] [[1846]]), nassût '''Bartolomeo Alberto Cappellari''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche|Glesie Catoliche]], sucessôr di [[Pape Piu VIII]]; al è stât elet come 254esim Pape ai [[2 di Fevrâr]] [[1831]]. [[Figure:C o a Gregorius XVI.svg|thumb|right|200px|Steme di Pape Grivôr XVI ]] La famee e jere origjinarie di [[Pesariis]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1831 – 1846 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu IX]]''' |} [[Categorie:Papis|Grivôr XVI]] [[Categorie:Papis di origjin furlane|Grivôr XVI]] r2c5p0zx5shl77wadespq6jz49n4gme Pape Leon XIII 0 10260 185886 185772 2026-08-15T21:02:28Z Santefoscje73 11500 185886 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Leon XIII | fotografie = Leo XIII..jpg | predecessôr = [[Pape Piu IX|Piu IX]] | sucessôr = [[Pape Piu X|Piu X]] }} '''Pape Leon XIII''' ([[Carpineto Romano]], [[2 di Març]] [[1810]] – [[Rome]], [[20 di Lui]] [[1903]]), nassût '''Vincenzo Gioacchino Raffaele Luigi Pecci''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Piu IX]]; al è stât elet come 256esim pape ai [[20 di Fevrâr]] [[1878]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu IX]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1878 – 1903 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu X]]''' |} [[Categorie:Papis|Leon XIII]] 8k9cf98hnliske3ez71s9aznko2e1im Pape Piu VIII 0 10261 185883 185768 2026-08-15T20:59:49Z Santefoscje73 11500 185883 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Piu VIII | fotografie = Ritratto di Papa Pio VIII, by Clemente Alberi.jpg | predecessôr = [[Pape Leon XII|Leon XII]] | sucessôr = [[Pape Grivôr XVI|Grivôr XVI]] }} '''Pape Piu VIII''' ([[Cingoli]], [[20 di Novembar]] [[1761]] – [[Rome]], [[30 di Novembar]] [[1830]]), nassût '''Francesco Saverio Maria Felice Castiglioni''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Leon XII]]; al è stât elet come 253esim pape ai [[31 di Març]] [[1829]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Leon XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1829 – 1830 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Grivôr XVI]]''' |} [[Categorie:Papis|Piu VIII]] f0wgip0nzetrlnrjkw2ht3eac5xxu5e Pape Leon XII 0 10268 185882 185767 2026-08-15T20:59:05Z Santefoscje73 11500 185882 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Leon XII | fotografie = LeoXIIPapa.jpg | predecessôr = [[Pape Piu VII|Piu VII]] | sucessôr = [[Pape Piu VIII|Piu VIII]] }} '''Pape Leon XII''' ([[Genga]], [[22 di Avost]] [[1760]] – [[Rome]], [[10 di Fevrâr]] [[1829]]), nassût '''Annibale Francesco Clemente Melchiorre Girolamo Nicola della Genga''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Piu VII]]; al è stât elet come 252esim pape ai [[28 di Setembar]] [[1823]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1823 – 1829 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu VIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Leon XII]] 9cs8puo6u18rwu5oh731ku5zqb6e05r Pape Piu VII 0 10269 185881 185766 2026-08-15T20:58:21Z Santefoscje73 11500 185881 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Piu VII | fotografie = Jacques-Louis David 018.jpg | predecessôr = [[Pape Piu VI|Piu VI]] | sucessôr = [[Pape Leon XII|Leon XII]] }} '''Pape Piu VII''' ([[Cesene]], [[14 di Avost]] [[1742]] – [[Rome]], [[20 di Avost]] [[1823]]), nassût '''Barnaba Niccolò Maria Luigi Chiaramonti''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Piu VI]]; al è stât elet come 251esim Pape ai [[14 di Març]] [[1800]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Piu VI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1800 – 1823 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Leon XII]]''' |} [[Categorie:Papis|Piu VII]] s1zgqdx2tcjs7x4joqz19qams2x65d5 Pape Piu VI 0 10271 185880 185765 2026-08-15T20:57:40Z Santefoscje73 11500 185880 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Piu VI | fotografie = Pompeo Batoni - Ritratto di Papa Pio VI (National Gallery of Ireland).jpg | predecessôr = [[Pape Clement XIV|Clement XIV]] | sucessôr = [[Pape Piu VII|Piu VII]] }} '''Pape Piu VI''' ([[Cesene]], [[25 di Dicembar|25 di Dicember]] [[1717]] – [[Valence (Drôme)|Valence-sur-Rhône]], [[29 di Avost]] [[1799]]), nassût '''Giovanni Angelico Braschi''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Clement XIV]]; al è stât elet come 250esim pape ai [[15 di Fevrâr|15 di Fevrar]] [[1775]]. [[Figure:Tomb of Pius VI.jpg|thumb|right|Tombe dal Pape Piu VI]] [[Figure:C o a Pio VI.svg|thumb|right| ]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XIV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1775 – 1799 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu VII]]''' |} [[Categorie:Papis|Piu VI]] 7i2odbc4v5xdvib2c5uwhcewlrfxqnj Pape Clement XIV 0 10275 185879 185764 2026-08-15T20:56:44Z Santefoscje73 11500 185879 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement XIV | fotografie = Clement XIV.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[31 di Otubar]] [[1705]] | lûc di nassite = [[Santarcangelo di Romagna]] | date di muart = [[22 di Setembar]] [[1774]] | lûc di muart = [[Rome]] | ativitât = [[Pape]] }} [[Figure:Antonio canova, monumento funebre a papa clemente XIV, 1789, 02,2.jpg|thumb|right|200px|Tombe dal Pape Clement XIV]] '''Pape Clement XIV''' (in latin: ''Clemens PP. XIV''), nassût '''Giovanni Vincenzo Antonio Ganganelli''' ([[Santarcangelo di Romagna]], [[31 di Otubar]] [[1705]] – [[Rome]], [[22 di Setembar]] [[1774]]), al è stât il 249esim pape de [[Glesie catoliche]] dal [[1769]] fin ae so muart. == Biografie == Nassût te Romagne, al è jentrât te Ordin dai Fraris Minôrs Convintmâi tal [[1723]], sielzint il nom di di Laurinç. Om di grande culture e teolic, al à insegnât teologjie e filosofie in diviersis citâts talianis. In tal [[1759]] al è stât creât cardinâl di [[Pape Clement XIII|Clement XIII]]. Al è stât elet pape in tal conclâf dal [[1769]], un conclâf une vore complicât par vie des pressions des monarchîs borbonichis ([[France]], [[Spagne]], [[Napul]] e [[Portugal]]) che cjalcjavin par la sopression de '''Compagnie di Gjesù'''. == Il Pontificât == Il so pontificât al è stât caraterizât prin di dut des tensions politichis cun lis cjasatis reâls europeis: * '''La sopression dai Gjesuis (1773):''' Di front a lis fuartis pressions diplomatichis des monarchîs borbonichis, ai [[21 di Lui]] dal [[1773]] al à emanât il brêf apostolic ''Dominus ac Redemptor'', che a sfrancjât la Companie di Jesù in dut il mont. * '''Mecenatisim e culture:''' Al à promovût lis arts e la culture; al à fondât la prime sezion dal [[Musei Vaticans|Museo Pio-Clementino]] tal Vatican par racueli lis oparis d'art antichis. * '''Rapuart cun lis potencis laichîs:''' Al à cercât di distendi lis relazions diplomatichis cul Ream di Portugal e cun lis altris corts europeis, recuperant territoris de Glesie come Avignon e il Contadinance Venassine. Al è muart a Rome ai 22 di Setembar dal 1774 e al è stât soterât te basiliche dei Sants Apuestui. == Vôs leadis == * [[Glesie catoliche]] * [[Compagne di Jesù]] * [[Pape]] == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1769 – 1774 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Piu VI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Stât Pontifici]] [[Categorie:Papis|Clement XIV]] 3zzpk2sywl7lczbt3jtr0h2a3znj4x7 Pape Clement XIII 0 10276 185857 180082 2026-08-15T20:19:14Z Santefoscje73 11500 185857 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Clement XIII | fotografie = Anton Raphael Mengs (1728-1779) - Portret van paus Clemens XIII (1758) - Bologna Pinacoteca Nazionale - 26-04-2012 9-53-03.jpg | predecessôr = [[Pape Benedet XIV|Benedet XIV]] | sucessôr = [[Pape Clement XIV|Clement XIV]] }} '''Clement XIII''' ([[Vignesie]], [[7 di Març]] [[1693]] – [[Rome]], [[2 di Fevrâr]] [[1769]]), nassût '''Carlo della Torre di Rezzonico''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Benedet XIV]]; al è stât elet come 248esim pape ai [[6 di Lui]] [[1758]]. [[Figure:Tomb of clement xiii st peters rome.jpg|thumb|left|Tombe dal Pape Clement XIII|link=Special:FilePath/.jpg]] [[Figure:C o a Clementem XIII.svg|thumb|right| ]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XIV]]''' |} [[Categorie:Papis|Clement XIII]] l3gf66h1soxq6dtm2z9ap5gn4hy8aqu 185878 185857 2026-08-15T20:55:59Z Santefoscje73 11500 185878 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Clement XIII | fotografie = Anton Raphael Mengs (1728-1779) - Portret van paus Clemens XIII (1758) - Bologna Pinacoteca Nazionale - 26-04-2012 9-53-03.jpg | predecessôr = [[Pape Benedet XIV|Benedet XIV]] | sucessôr = [[Pape Clement XIV|Clement XIV]] }} '''Clement XIII''' ([[Vignesie]], [[7 di Març]] [[1693]] – [[Rome]], [[2 di Fevrâr]] [[1769]]), nassût '''Carlo della Torre di Rezzonico''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Benedet XIV]]; al è stât elet come 248esim pape ai [[6 di Lui]] [[1758]]. [[Figure:Tomb of clement xiii st peters rome.jpg|thumb|left|Tombe dal Pape Clement XIII|link=Special:FilePath/.jpg]] [[Figure:C o a Clementem XIII.svg|thumb|right| ]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIV]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1758 – 1769 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XIV]]''' |} [[Categorie:Papis|Clement XIII]] 7zv64hf89q7cfv52f4w9ka9nzxppkoq Pape Benedet XIV 0 10277 185858 180083 2026-08-15T20:20:43Z Santefoscje73 11500 185858 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XIV | fotografie = Benoit XIV.jpg | predecessôr = [[Pape Clement XII|Clement XII]] | sucessôr = [[Pape Clement XIII|Clement XIII]] }} '''Benedet XIV''' ([[Bologne]], [[31 di Març]] [[1675]]– [[Rome]], [[3 di Mai]] [[1758]]), nassût '''Prospero Lorenzo Lambertini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Clement XII]]; al è stât elet come 247esim pape ai [[17 di Avost]] [[1740]]. [[Figure:C o a Benedictus XIV.svg|thumb|right|Pape Benedet XIV]] [[Figure:BentoXIVb.jpg|thumb|left|Tombe di pape Benedet XIV]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Benedet XIV]] 1tt7k4lwf42szgpxfe51xcfuw2tnbs3 185877 185858 2026-08-15T20:55:00Z Santefoscje73 11500 185877 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XIV | fotografie = Benoit XIV.jpg | predecessôr = [[Pape Clement XII|Clement XII]] | sucessôr = [[Pape Clement XIII|Clement XIII]] }} '''Benedet XIV''' ([[Bologne]], [[31 di Març]] [[1675]]– [[Rome]], [[3 di Mai]] [[1758]]), nassût '''Prospero Lorenzo Lambertini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Clement XII]]; al è stât elet come 247esim pape ai [[17 di Avost]] [[1740]]. [[Figure:C o a Benedictus XIV.svg|thumb|right|Pape Benedet XIV]] [[Figure:BentoXIVb.jpg|thumb|left|Tombe di pape Benedet XIV]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1740 – 1758 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Benedet XIV]] pelu4s0a84dpbcwp56jtia0m7lavhm2 Pape Clement XII 0 10278 185859 180084 2026-08-15T20:22:22Z Santefoscje73 11500 185859 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Clement XII | fotografie = Agostino Masucci – Portrait of Pope Clement XII, seated.jpg | predecessôr = [[Pape Benedet XIII|Benedet XIII]] | sucessôr = [[Pape Benedet XIV|Benedet XIV]] }} '''Clement XII''' ([[Florence]], [[7 di Avrîl]] [[1652]] – [[Rome]], [[6 di Fevrâr]] [[1740]]), nassût '''Lorenzo Corsini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Benedet XIII]]; al è stât elet come 246esim pape ai [[12 di Lui]] [[1730]]. [[Figure:C o a Clementem XII.svg|thumb|right| ]] [[Figure:Monumento a Clemente XII, San Giovanni dei Fiorentini, Roma.JPG|thumb|left|Monument al Pape Clement XII, Glesie di San Giovanni dei Fiorentini, Rome]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIV]]''' |} [[Categorie:Papis|Clement XII]] 5d4lmz2bhpz9bbnlkcwowfa7ash67mt 185876 185859 2026-08-15T20:54:08Z Santefoscje73 11500 185876 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Clement XII | fotografie = Agostino Masucci – Portrait of Pope Clement XII, seated.jpg | predecessôr = [[Pape Benedet XIII|Benedet XIII]] | sucessôr = [[Pape Benedet XIV|Benedet XIV]] }} '''Clement XII''' ([[Florence]], [[7 di Avrîl]] [[1652]] – [[Rome]], [[6 di Fevrâr]] [[1740]]), nassût '''Lorenzo Corsini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Benedet XIII]]; al è stât elet come 246esim pape ai [[12 di Lui]] [[1730]]. [[Figure:C o a Clementem XII.svg|thumb|right| ]] [[Figure:Monumento a Clemente XII, San Giovanni dei Fiorentini, Roma.JPG|thumb|left|Monument al Pape Clement XII, Glesie di San Giovanni dei Fiorentini, Rome]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1730 – 1740 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIV]]''' |} [[Categorie:Papis|Clement XII]] n00l7o5qf5q9b3peio7iylcj5lykxnr Pape Benedet XIII 0 10280 185860 180086 2026-08-15T20:23:44Z Santefoscje73 11500 185860 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XIII|Inocenç XIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XII|Clement XII]] }} '''Benedet XIII''' ([[Gravine di Puglie]], [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]), nassût '''Pietro Francesco Orsini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Inocenç XIII]]; al è stât elet come 245esim pape ai [[29 di Mai]] [[1724]]. [[Figure:C o a Benedictus XIII.svg|thumb|right|Pape Benedet XIII]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Unocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} kosad973l20tjla7yoojpwqel0e3tlq 185861 185860 2026-08-15T20:24:04Z Santefoscje73 11500 185861 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XIII|Inocenç XIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XII|Clement XII]] }} '''Benedet XIII''' ([[Gravine di Puglie]], [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]), nassût '''Pietro Francesco Orsini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Inocenç XIII]]; al è stât elet come 245esim pape ai [[29 di Mai]] [[1724]]. [[Figure:C o a Benedictus XIII.svg|thumb|right|Pape Benedet XIII]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} dpi72md0pgr41ax0nxisi0znunq01h4 185875 185861 2026-08-15T20:53:23Z Santefoscje73 11500 185875 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Benedet XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XIII|Inocenç XIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XII|Clement XII]] }} '''Benedet XIII''' ([[Gravine di Puglie]], [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]), nassût '''Pietro Francesco Orsini''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Inocenç XIII]]; al è stât elet come 245esim pape ai [[29 di Mai]] [[1724]]. [[Figure:C o a Benedictus XIII.svg|thumb|right|Pape Benedet XIII]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1734 – 1730 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} e8hp70vcs9jb1nh6gbg4uyb34tmw73f 185917 185875 2026-08-16T10:03:51Z Santefoscje73 11500 185917 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piedri XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[2 di Fevrâr]] [[1649]] | lûc di nassite = Gravina in Puglia, Regn di Napoli | date di muart = [[21 di Fevrâr]] [[1730]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Piedri XIII''' (nassût '''Pietro Francesco Orsini''', in religjon '''Vincenzo Maria'''; Gravine in Pulie, [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]) al è stât il 245º pape de Glesie Catoliche dal [[1724]] fin ae so muart intal [[1730]]. Al apartignive al Inguidament dai Frarîs Predicadôrs (Domenicans). == Biografie == Nassût di une famee de nobilissime cjase dai "Orsini", al à rinunciât ai titui di princîp par jentrâ tal ordin dei Domenicans intal [[1667]]. Al è stât nomenât cardinâl tal [[1672]] e al à servît come arcivescul di [[Manfredonie]], [[Cesena]] e [[Benevento]], mantenint un stîl di vite rigorôs. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[29 di Mai]] dal [[1724]], al è stât un pastôr une diçipulât ma al à vût dificoltât te gjestion de politiche e de economie de Sante Sede: * '''La vite spirituâl e liturgjiche:''' Al è stât une figure atente al prin pastoralisim, visitant di persone lis glesiis di Rome e promovint la formazion dal clero. Intal [[1725]] al à inandiât il XIII Giubileo gjenerâl. * '''Mecenatisim urbanistic:''' Subît intal so pontificât al è stât inaugurât il famôs monumentâl de "Scjalinade di Place di Spagne" ("Scalinata di Trinità dei Monti" par talian) a Rome intal [[1725]]. * '''Gjestione de Curie:''' Al à fidât la amministrazion finanziarie al cardinal Niccolò Coscia, che al à abusât de so fiducie provocant une fuarte crisi finanziarie e scandul te Curie Romane. Al è muart a Rome ai [[21 di Fevrâr]] dal [[1730]] e al è stât soterât te glesie di [[Sante Marie sore Minerva]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[ PapeInnocenç XIII]] * [[Ordin dai Domenicans]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1734 – 1730 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} 1ssq43p7ukq63y3kpq4g091pmb537cs 185918 185917 2026-08-16T10:04:21Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185918 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piedri XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[2 di Fevrâr]] [[1649]] | lûc di nassite = Gravina in Puglia, Regn di Napoli | date di muart = [[21 di Fevrâr]] [[1730]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Piedri XIII''' (nassût '''Pietro Francesco Orsini''', in religjon '''Vincenzo Maria'''; Gravine in Pulie, [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]) al è stât il 245º pape de Glesie Catoliche dal [[1724]] fin ae so muart intal [[1730]]. Al apartignive al Inguidament dai Frarîs Predicadôrs (Domenicans). == Biografie == Nassût di une famee de nobilissime cjase dai "Orsini", al à rinunciât ai titui di princîp par jentrâ tal ordin dei Domenicans intal [[1667]]. Al è stât nomenât cardinâl tal [[1672]] e al à servît come arcivescul di [[Manfredonie]], [[Cesena]] e [[Benevento]], mantenint un stîl di vite rigorôs. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[29 di Mai]] dal [[1724]], al è stât un pastôr une diçipulât ma al à vût dificoltât te gjestion de politiche e de economie de Sante Sede: * '''La vite spirituâl e liturgjiche:''' Al è stât une figure atente al prin pastoralisim, visitant di persone lis glesiis di Rome e promovint la formazion dal clero. Intal [[1725]] al à inandiât il XIII Giubileo gjenerâl. * '''Mecenatisim urbanistic:''' Subît intal so pontificât al è stât inaugurât il famôs monumentâl de "Scjalinade di Place di Spagne" ("Scalinata di Trinità dei Monti" par talian) a Rome intal [[1725]]. * '''Gjestione de Curie:''' Al à fidât la amministrazion finanziarie al cardinal Niccolò Coscia, che al à abusât de so fiducie provocant une fuarte crisi finanziarie e scandul te Curie Romane. Al è muart a Rome ai [[21 di Fevrâr]] dal [[1730]] e al è stât soterât te glesie di [[Sante Marie sore Minerva]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[ Pape Innocenç XIII]] * [[Ordin dai Domenicans]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1734 – 1730 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} 8yufxcabcfutk92gj8o69kqfk9p5dsa 185920 185918 2026-08-16T10:07:55Z Santefoscje73 11500 185920 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piedri XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[2 di Fevrâr]] [[1649]] | lûc di nassite = Gravina in Puglia, Regn di Napoli | date di muart = [[21 di Fevrâr]] [[1730]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Benedet XIII''' (nassût '''Pietro Francesco Orsini''', in religjon '''Vincenzo Maria'''; Gravine in Pulie, [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]) al è stât il 245º pape de Glesie Catoliche dal [[1724]] fin ae so muart intal [[1730]]. Al apartignive al Inguidament dai Frarîs Predicadôrs (Domenicans). == Biografie == Nassût di une famee de nobilissime cjase dai "Orsini", al à rinunciât ai titui di princîp par jentrâ tal ordin dei Domenicans intal [[1667]]. Al è stât nomenât cardinâl tal [[1672]] e al à servît come arcivescul di [[Manfredonie]], [[Cesena]] e [[Benevento]], mantenint un stîl di vite rigorôs. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[29 di Mai]] dal [[1724]], al è stât un pastôr une diçipulât ma al à vût dificoltât te gjestion de politiche e de economie de Sante Sede: * '''La vite spirituâl e liturgjiche:''' Al è stât une figure atente al prin pastoralisim, visitant di persone lis glesiis di Rome e promovint la formazion dal clero. Intal [[1725]] al à inandiât il XIII Giubileo gjenerâl. * '''Mecenatisim urbanistic:''' Subît intal so pontificât al è stât inaugurât il famôs monumentâl de "Scjalinade di Place di Spagne" ("Scalinata di Trinità dei Monti" par talian) a Rome intal [[1725]]. * '''Gjestione de Curie:''' Al à fidât la amministrazion finanziarie al cardinal Niccolò Coscia, che al à abusât de so fiducie provocant une fuarte crisi finanziarie e scandul te Curie Romane. Al è muart a Rome ai [[21 di Fevrâr]] dal [[1730]] e al è stât soterât te glesie di [[Sante Marie sore Minerva]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[ Pape Innocenç XIII]] * [[Ordin dai Domenicans]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1734 – 1730 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} mi3fd8vnugjude38wiciolub6j9vt09 185934 185920 2026-08-16T11:33:19Z Santefoscje73 11500 /* Il Pontificât */ 185934 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piedri XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[2 di Fevrâr]] [[1649]] | lûc di nassite = Gravina in Puglia, Regn di Napoli | date di muart = [[21 di Fevrâr]] [[1730]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Benedet XIII''' (nassût '''Pietro Francesco Orsini''', in religjon '''Vincenzo Maria'''; Gravine in Pulie, [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]) al è stât il 245º pape de Glesie Catoliche dal [[1724]] fin ae so muart intal [[1730]]. Al apartignive al Inguidament dai Frarîs Predicadôrs (Domenicans). == Biografie == Nassût di une famee de nobilissime cjase dai "Orsini", al à rinunciât ai titui di princîp par jentrâ tal ordin dei Domenicans intal [[1667]]. Al è stât nomenât cardinâl tal [[1672]] e al à servît come arcivescul di [[Manfredonie]], [[Cesena]] e [[Benevento]], mantenint un stîl di vite rigorôs. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[29 di Mai]] dal [[1724]], al è stât un pastôr une vore dissipinât ma al à vût dificoltât te gjestion de politiche e de economie de Sante Sede: * '''La vite spirituâl e liturgjiche:''' Al è stât une figure atente al prin pastoralisim, visitant di persone lis glesiis di Rome e promovint la formazion dal clero. Intal [[1725]] al à inandiât il XIII Giubileo gjenerâl. * '''Mecenatisim urbanistic:''' Subît intal so pontificât al è stât inaugurât il famôs monumentâl de "Scjalinade di Place di Spagne" ("Scalinata di Trinità dei Monti" par talian) a Rome intal [[1725]]. * '''Gjestion de Curie:''' Al à fidât la amministrazion finanziarie al cardinal Niccolò Coscia, che al à abusât de so fiducie provocant une fuarte crisi finanziarie e scandul te Curie Romane. Al è muart a Rome ai [[21 di Fevrâr]] dal [[1730]] e al è stât soterât te glesie di [[Sante Marie sore Minerva]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[ Pape Innocenç XIII]] * [[Ordin dai Domenicans]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1734 – 1730 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} hcfpuvelenk81phzfsaku9ft80yi51o 185935 185934 2026-08-16T11:33:38Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 185935 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Piedri XIII | fotografie = Benedetto XIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[2 di Fevrâr]] [[1649]] | lûc di nassite = Gravina in Puglia, Regn di Napoli | date di muart = [[21 di Fevrâr]] [[1730]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Benedet XIII''' (nassût '''Pietro Francesco Orsini''', in religjon '''Vincenzo Maria'''; Gravine in Pulie, [[2 di Fevrâr]] [[1649]] – [[Rome]], [[21 di Fevrâr]] [[1730]]) al è stât il 245º pape de Glesie Catoliche dal [[1724]] fin ae so muart intal [[1730]]. Al apartignive al Inguidament dai Frarîs Predicadôrs (Domenicans). == Biografie == Nassût di une famee de nobilissime cjase dai "Orsini", al à rinunciât ai titui di princîp par jentrâ tal ordin dei Domenicans intal [[1667]]. Al è stât nomenât cardinâl tal [[1672]] e al à servît come arcivescul di [[Manfredonie]], [[Cesena]] e [[Benevento]], mantegnint un stîl di vite rigorôs. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[29 di Mai]] dal [[1724]], al è stât un pastôr une vore dissipinât ma al à vût dificoltât te gjestion de politiche e de economie de Sante Sede: * '''La vite spirituâl e liturgjiche:''' Al è stât une figure atente al prin pastoralisim, visitant di persone lis glesiis di Rome e promovint la formazion dal clero. Intal [[1725]] al à inandiât il XIII Giubileo gjenerâl. * '''Mecenatisim urbanistic:''' Subît intal so pontificât al è stât inaugurât il famôs monumentâl de "Scjalinade di Place di Spagne" ("Scalinata di Trinità dei Monti" par talian) a Rome intal [[1725]]. * '''Gjestion de Curie:''' Al à fidât la amministrazion finanziarie al cardinal Niccolò Coscia, che al à abusât de so fiducie provocant une fuarte crisi finanziarie e scandul te Curie Romane. Al è muart a Rome ai [[21 di Fevrâr]] dal [[1730]] e al è stât soterât te glesie di [[Sante Marie sore Minerva]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[ Pape Innocenç XIII]] * [[Ordin dai Domenicans]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Benedet XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1734 – 1730 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XII]]''' |} 7zkplmve2mx42fcikkqgyh030028o4u Pape Clement XI 0 10324 185863 180088 2026-08-15T20:26:02Z Santefoscje73 11500 185863 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Clement XI | fotografie = CLEMENS XI.PNG | predecessôr = [[Pape Inocenç XII|Inocenç XII]] | sucessôr = [[Pape Inocenç XIII|Inocenç XIII]] }} '''Clement XI''' ([[Urbino]], [[23 di Lui]] [[1649]] – [[Rome]], [[19 di Marc]] [[1721]]), nassût '''Giovanni Francesco Albani''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Inocenç XII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[23 di Novembar]] [[1700]]. [[Figure:C o a Clementem XI.svg|thumb|right| ]] [[Figure:Tomb of Clement XI (15746243766).jpg|thumb|left|Monument al Pape Clement XI]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Clement XI]] gzw4xnppd81afzl9d1uep1i2nxnp723 185873 185863 2026-08-15T20:50:20Z Santefoscje73 11500 185873 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Clement XI | fotografie = CLEMENS XI.PNG | predecessôr = [[Pape Inocenç XII|Inocenç XII]] | sucessôr = [[Pape Inocenç XIII|Inocenç XIII]] }} '''Clement XI''' ([[Urbino]], [[23 di Lui]] [[1649]] – [[Rome]], [[19 di Marc]] [[1721]]), nassût '''Giovanni Francesco Albani''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Inocenç XII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[23 di Novembar]] [[1700]]. [[Figure:C o a Clementem XI.svg|thumb|right| ]] [[Figure:Tomb of Clement XI (15746243766).jpg|thumb|left|Monument al Pape Clement XI]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1700 – 1721 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Clement XI]] 9iu9h9kozyqjviisk7zsga6xi6wvmu5 185910 185873 2026-08-16T09:22:04Z Santefoscje73 11500 185910 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement XI | fotografie = CLEMENS XI.PNG | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[23 di Lul]] [[1649]] | lûc di nassite = Urbino, Stât Pontifici | date di muart = [[19 di Març]] [[1721]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Clement XI''' (nassût '''Giovanni Francesco Albani'''; [[Urbino]], [[23 di Lul]] [[1649]] – [[Rome]], [[19 di Març]] [[1721]]) al è stât il 243º pape de Glesie Catoliche dal [[1700]] fin ae so muart intal [[1721]]. == Biografie == [[Figure:C o a Clementem XI.svg|thumb|right|200px]] Nassût di une nobîl famee di origjinis albanesis, al à studiât dirit e teologie a [[Rome]], fevelant un grum di lenghis antîghis. Al è stât nomenât cardinâl intal [[1690]] di [[Pape Alessandri VIII]] e al à lavorât par tancj agns te curie romane. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[23 di Novembar]] dal [[1700]], il so pontificât al è stât segnât di impurtantis domandis teologjichis e di dificîl sostèn politic te Europe dal Secul XVIII: * '''La Vuere di Sucesion Spagnole:''' Al à vût di gjestî lis fuartis tensions te Europe par via dal fî de dinastie dai Asburgis di Spagne, cirint di tegnî la neutralitât ma subìnt lis pressions de [[Austrie]] e de [[France]]. * '''La controversie teologjiche:''' Intal [[1713]] al à promulgât la famose bole ''Unigenitus'', che e condanave il giansenisim teologjic, scjatenant un fuart dibatît te Glesie francêse. * '''Patronât culturâl:''' Al è stât un grant protetôr des arts e des siencis, aricjnt la Biblioteche Vaticane e promuvint il restauri di impuartants monuments romans. [[Figure:Tomb of Clement XI (15746243766).jpg|thumb|left|Tombe di Pape Clement XI]] Al è muart a [[Rome]] ai [[19 di Març]] dal [[1721]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XII]] * [[Giansenisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1700 – 1721 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Clement XI]] lxdmmnvlk8q6ld4n7rpya2fv7b4w1m4 185911 185910 2026-08-16T09:23:18Z Santefoscje73 11500 185911 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement XI | fotografie = CLEMENS XI.PNG | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[23 di Lul]] [[1649]] | lûc di nassite = Urbino, Stât Pontifici | date di muart = [[19 di Març]] [[1721]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Clement XI''' (nassût '''Giovanni Francesco Albani'''; [[Urbino]], [[23 di Lul]] [[1649]] – [[Rome]], [[19 di Març]] [[1721]]) al è stât il 243º pape de Glesie Catoliche dal [[1700]] fin ae so muart intal [[1721]]. == Biografie == [[Figure:C o a Clementem XI.svg|thumb|right|200px|Steme di Pape Clement XI]] Nassût di une nobîl famee di origjinis albanesis, al à studiât dirit e teologie a [[Rome]], fevelant un grum di lenghis antîghis. Al è stât nomenât cardinâl intal [[1690]] di [[Pape Alessandri VIII]] e al à lavorât par tancj agns te curie romane. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[23 di Novembar]] dal [[1700]], il so pontificât al è stât segnât di impurtantis domandis teologjichis e di dificîl sostèn politic te Europe dal Secul XVIII: * '''La Vuere di Sucesion Spagnole:''' Al à vût di gjestî lis fuartis tensions te Europe par via dal fî de dinastie dai Asburgis di Spagne, cirint di tegnî la neutralitât ma subìnt lis pressions de [[Austrie]] e de [[France]]. * '''La controversie teologjiche:''' Intal [[1713]] al à promulgât la famose bole ''Unigenitus'', che e condanave il giansenisim teologjic, scjatenant un fuart dibatît te Glesie francêse. * '''Patronât culturâl:''' Al è stât un grant protetôr des arts e des siencis, aricjnt la Biblioteche Vaticane e promuvint il restauri di impuartants monuments romans. [[Figure:Tomb of Clement XI (15746243766).jpg|thumb|left|180px|Tombe di Pape Clement XI]] Al è muart a [[Rome]] ai [[19 di Març]] dal [[1721]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XII]] * [[Giansenisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1700 – 1721 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Clement XI]] 5pm2erkgqehyd0j1nmryeuj9xyx11ai 185912 185911 2026-08-16T09:24:04Z Santefoscje73 11500 185912 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement XI | fotografie = CLEMENS XI.PNG | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[23 di Lul]] [[1649]] | lûc di nassite = Urbino, Stât Pontifici | date di muart = [[19 di Març]] [[1721]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Clement XI''' (nassût '''Giovanni Francesco Albani'''; [[Urbino]], [[23 di Lul]] [[1649]] – [[Rome]], [[19 di Març]] [[1721]]) al è stât il 243º pape de Glesie Catoliche dal [[1700]] fin ae so muart intal [[1721]]. == Biografie == [[Figure:C o a Clementem XI.svg|thumb|right|200px|Steme di Pape Clement XI]] [[Figure:Tomb of Clement XI (15746243766).jpg|thumb|left|180px|Tombe di Pape Clement XI]] Nassût di une nobîl famee di origjinis albanesis, al à studiât dirit e teologie a [[Rome]], fevelant un grum di lenghis antîghis. Al è stât nomenât cardinâl intal [[1690]] di [[Pape Alessandri VIII]] e al à lavorât par tancj agns te curie romane. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[23 di Novembar]] dal [[1700]], il so pontificât al è stât segnât di impurtantis domandis teologjichis e di dificîl sostèn politic te Europe dal Secul XVIII: * '''La Vuere di Sucesion Spagnole:''' Al à vût di gjestî lis fuartis tensions te Europe par via dal fî de dinastie dai Asburgis di Spagne, cirint di tegnî la neutralitât ma subìnt lis pressions de [[Austrie]] e de [[France]]. * '''La controversie teologjiche:''' Intal [[1713]] al à promulgât la famose bole ''Unigenitus'', che e condanave il giansenisim teologjic, scjatenant un fuart dibatît te Glesie francêse. * '''Patronât culturâl:''' Al è stât un grant protetôr des arts e des siencis, aricjnt la Biblioteche Vaticane e promuvint il restauri di impuartants monuments romans. Al è muart a [[Rome]] ai [[19 di Març]] dal [[1721]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XII]] * [[Giansenisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1700 – 1721 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Clement XI]] oy6chj2eeizqu75y9n3qxah9e2eb7qt 185913 185912 2026-08-16T09:25:16Z Santefoscje73 11500 185913 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement XI | fotografie = CLEMENS XI.PNG | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[23 di Lul]] [[1649]] | lûc di nassite = Urbino, Stât Pontifici | date di muart = [[19 di Març]] [[1721]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} [[Figure:C o a Clementem XI.svg|thumb|right|200px|Steme di Pape Clement XI]] [[Figure:Tomb of Clement XI (15746243766).jpg|thumb|left|180px|Tombe di Pape Clement XI]] '''Clement XI''' (nassût '''Giovanni Francesco Albani'''; [[Urbino]], [[23 di Lul]] [[1649]] – [[Rome]], [[19 di Març]] [[1721]]) al è stât il 243º pape de Glesie Catoliche dal [[1700]] fin ae so muart intal [[1721]]. == Biografie == Nassût di une nobîl famee di origjinis albanesis, al à studiât dirit e teologie a [[Rome]], fevelant un grum di lenghis antîghis. Al è stât nomenât cardinâl intal [[1690]] di [[Pape Alessandri VIII]] e al à lavorât par tancj agns te curie romane. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[23 di Novembar]] dal [[1700]], il so pontificât al è stât segnât di impurtantis domandis teologjichis e di dificîl sostèn politic te Europe dal Secul XVIII: * '''La Vuere di Sucesion Spagnole:''' Al à vût di gjestî lis fuartis tensions te Europe par via dal fî de dinastie dai Asburgis di Spagne, cirint di tegnî la neutralitât ma subìnt lis pressions de [[Austrie]] e de [[France]]. * '''La controversie teologjiche:''' Intal [[1713]] al à promulgât la famose bole ''Unigenitus'', che e condanave il giansenisim teologjic, scjatenant un fuart dibatît te Glesie francêse. * '''Patronât culturâl:''' Al è stât un grant protetôr des arts e des siencis, aricjnt la Biblioteche Vaticane e promuvint il restauri di impuartants monuments romans. Al è muart a [[Rome]] ai [[19 di Març]] dal [[1721]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XII]] * [[Giansenisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1700 – 1721 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Clement XI]] 9nxz8pbeo2uyruup2mi01q9f7y426xy Pape Inocenç XIII 0 10325 185862 180087 2026-08-15T20:24:53Z Santefoscje73 11500 185862 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XIII | fotografie = InnocientXIII.jpg | predecessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] | sucessôr = [[Pape Benedet XIII|Benedet XIII]] }} '''Inocenç XIII''' ([[Poli]], [[13 di Mai]] [[1655]] – [[Rome]], [[7 di Març]] [[1724]]), nassût '''Michelangelo dei Conti''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[pape Clement XI]]; al è stât elet come 244esim pape ai [[29 di Mai]] [[1724]]. [[Figure:C o a Inocentius XIII.svg|thumb|right|Pape Inocenç XIII]] [[File:Tomb of Innocentius XIII.jpg|thumb|left|Tombe de pape Inocenç XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XIII]] 46fjl38hq4vlu8nprzeehxhiva1bb2x 185874 185862 2026-08-15T20:52:30Z Santefoscje73 11500 185874 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XIII | fotografie = InnocientXIII.jpg | predecessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] | sucessôr = [[Pape Benedet XIII|Benedet XIII]] }} '''Inocenç XIII''' ([[Poli]], [[13 di Mai]] [[1655]] – [[Rome]], [[7 di Març]] [[1724]]), nassût '''Michelangelo dei Conti''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[pape Clement XI]]; al è stât elet come 244esim pape ai [[29 di Mai]] [[1724]]. [[Figure:C o a Inocentius XIII.svg|thumb|right|Pape Inocenç XIII]] [[File:Tomb of Innocentius XIII.jpg|thumb|left|Tombe de pape Inocenç XIII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1721 – 1724 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XIII]] qhd0znryj0xt3e1lsg2xa5lcl1fxmto 185914 185874 2026-08-16T09:49:36Z Santefoscje73 11500 185914 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XIII | fotografie = InnocientXIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Mai]] [[1655]] | lûc di nassite = Poli, Stât Pontifici | date di muart = [[7 di Marts]] [[1724]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XIII''' (nassût '''Michelangelo Conti'''; Poli, [[13 di Mai]] [[1655]] – [[Rome]], [[7 di Març]] [[1724]]) al è stât il 244º pape de Glesie Catoliche dal [[1721]] fin ae so muart intal [[1724]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame romane che e ave già dât atrîs papis a le Glesie (come [[Innocenç III]]), al à studiât al Colegjio Roman e al à fat une lungje cariere diplomatiche par le Sante Sede, servint come nunzi apostolic in [[Lussemburc]], [[Portugal]] e a Lucje. Intal [[1706]] al è stât nomenât cardinâl di [[Pape Clement XI]]. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[8 di Mai]] dal [[1721]] daspò dal conclave seguit ae muart di Clement XI, al à vût un pontificât curt ma caraterizât di azions di fermece teologjiche e politiche: * '''La controversie dei rituâi cinês:''' Al à confermât il diviêt par i gjesuists di doprâ i rituâi tradizionâi cinês te liturgie, esigjint la obiedience ae Sante Sede. * '''Sostegn ai Stuart:''' Al à continuât a dâ sostèn finanziari e politic a James Francis Edward Stuart (il "Vêr Pretendint" al tròn di [[Ingleltiere]]), mitint la so residence a Rome. * '''Politiche interna:''' Al à cirût di ridûsi lis spesis de curie romane e di combati la coruzion, rispetant stretament il diviet dal nepotisim stabilît di [[Pape Innocenç XII]]. Debîl di salût, al è muart a [[Rome]] ai [[7 di Març]] dal [[1724]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Clement XI]] * [[Pape Innocenç XII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1721 – 1724 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]][[Categorie:Papis|Inocenç XIII]] a21b40igibwunpvhlssndwy52ajkr9h 185915 185914 2026-08-16T09:50:18Z Santefoscje73 11500 185915 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XIII | fotografie = InnocientXIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Mai]] [[1655]] | lûc di nassite = Poli, Stât Pontifici | date di muart = [[7 di Març]] [[1724]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XIII''' (nassût '''Michelangelo Conti'''; Poli, [[13 di Mai]] [[1655]] – [[Rome]], [[7 di Març]] [[1724]]) al è stât il 244º pape de Glesie Catoliche dal [[1721]] fin ae so muart intal [[1724]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame romane che e ave già dât atrîs papis a le Glesie (come [[Innocenç III]]), al à studiât al Colegjio Roman e al à fat une lungje cariere diplomatiche par le Sante Sede, servint come nunzi apostolic in [[Lussemburc]], [[Portugal]] e a Lucje. Intal [[1706]] al è stât nomenât cardinâl di [[Pape Clement XI]]. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[8 di Mai]] dal [[1721]] daspò dal conclave seguit ae muart di Clement XI, al à vût un pontificât curt ma caraterizât di azions di fermece teologjiche e politiche: * '''La controversie dei rituâi cinês:''' Al à confermât il diviêt par i gjesuists di doprâ i rituâi tradizionâi cinês te liturgie, esigjint la obiedience ae Sante Sede. * '''Sostegn ai Stuart:''' Al à continuât a dâ sostèn finanziari e politic a James Francis Edward Stuart (il "Vêr Pretendint" al tròn di [[Ingleltiere]]), mitint la so residence a Rome. * '''Politiche interna:''' Al à cirût di ridûsi lis spesis de curie romane e di combati la coruzion, rispetant stretament il diviet dal nepotisim stabilît di [[Pape Innocenç XII]]. Debîl di salût, al è muart a [[Rome]] ai [[7 di Març]] dal [[1724]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Clement XI]] * [[Pape Innocenç XII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1721 – 1724 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]][[Categorie:Papis|Inocenç XIII]] 6glxw1c6010dkg5v43k0n2not6iak8g 185916 185915 2026-08-16T09:50:47Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 185916 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XIII | fotografie = InnocientXIII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Mai]] [[1655]] | lûc di nassite = Poli, Stât Pontifici | date di muart = [[7 di Març]] [[1724]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XIII''' (nassût '''Michelangelo Conti'''; Poli, [[13 di Mai]] [[1655]] – [[Rome]], [[7 di Març]] [[1724]]) al è stât il 244º pape de Glesie Catoliche dal [[1721]] fin ae so muart intal [[1724]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame romane che e ave già dât atrîs papis a le Glesie (come [[Pape Innocenç III]]), al à studiât al Colegjio Roman e al à fat une lungje cariere diplomatiche par le Sante Sede, servint come nunzi apostolic in [[Lussemburc]], [[Portugal]] e a Lucje. Intal [[1706]] al è stât nomenât cardinâl di [[Pape Clement XI]]. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[8 di Mai]] dal [[1721]] daspò dal conclave seguit ae muart di Clement XI, al à vût un pontificât curt ma caraterizât di azions di fermece teologjiche e politiche: * '''La controversie dei rituâi cinês:''' Al à confermât il diviêt par i gjesuists di doprâ i rituâi tradizionâi cinês te liturgie, esigjint la obiedience ae Sante Sede. * '''Sostegn ai Stuart:''' Al à continuât a dâ sostèn finanziari e politic a James Francis Edward Stuart (il "Vêr Pretendint" al tròn di [[Ingleltiere]]), mitint la so residence a Rome. * '''Politiche interna:''' Al à cirût di ridûsi lis spesis de curie romane e di combati la coruzion, rispetant stretament il diviet dal nepotisim stabilît di [[Pape Innocenç XII]]. Debîl di salût, al è muart a [[Rome]] ai [[7 di Març]] dal [[1724]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Clement XI]] * [[Pape Innocenç XII]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1721 – 1724 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Benedet XIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]][[Categorie:Papis|Inocenç XIII]] japxsop8z29f4zgmdc8qajffm41c2kq Karl Marx 0 10458 185834 175458 2026-08-15T18:50:11Z Santefoscje73 11500 185834 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. ofzon83x1ues24yu8ply31i3pz31wx1 185835 185834 2026-08-15T19:03:30Z Santefoscje73 11500 185835 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il *Zeitung di Augsburg al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == 3p36tizt7g5jld20alu688t2nsagaff 185836 185835 2026-08-15T19:05:18Z Santefoscje73 11500 /* Impegnament politic */ 185836 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == kq5z1vbextitvemj5gvlzmu7zpea8w6 185837 185836 2026-08-15T19:12:45Z Santefoscje73 11500 /* Il periodi a Parîs */ 185837 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == [[Figure:Karl Marx Frau.jpg|200px|miniatura|destra|Jenny von Westphalen]] Al spose Jenny von Westphalen ai 19 di Jugn dal 1843 te glesie di San Pauli a Bad Kreuznach. La cubie partìs par Parîs, dulà che Marx - insiemit cun Ruge - al publiche la gnove riviste ''Anai franco-todesc''). Cheste publicazion e je stade produsude in colaborazion cun Heinrich Heine, Moses Hess, Georg Herwegh e Friedrich Engels - un siôr imprenditôr todesc che al deventà il so amì di dute la vite e il so sostignidôr finanziari principâl, cussì come l’om che plui indenant al varès ricognossût Frederick Demuth (1851-1929). Demuth al jere forsît il fi ilegjitim di Marx cu la camariere Helene Demuth - o, secont altris biografs, cun plui probabilitât il fi di Engels; Terrell Carver, par esempli, al à afermât che la afermazion di une relazion fûr dal matrimoni cun Marx - che e je in circolazion dal 1962 - "e no je ben fondade sul materiâl documentari disponibil", zontant che chestis vôs a mancjin di "provis diretis che a indichin in mût clâr cheste cuistion". Diviers biografs, come Marcello Musto, a considerin improbabîl che Marx al vedi vût une relazion cu la siore Demuth, viodût i cuartîrs strets condividûts de famee Marx cun la governant. Une letare mandade a Ruge intal Setembar dal 1843 e sclarîs il significât dal so distanziament parziâl dai inteletuâi dal moviment "Zovin Hegelian": “Come che la religjon e je l’indiç des lotis teorichis dai oms, il stât politic al è chel des lôr lotis pratichis [...]. [Il] critic nol pues dome ma al à di preocupâsi dai problemis politics [e] le nestre detule al sarà: la riforme de cussience, no a traviers dai dogmis, ma a traviers de analisi de cussience manifeste che e je cussiente stesse, une forme religjose o politiche Al deventarà duncje evident che il mont al à vût di tant timp il sium di une robe, che al à bisugne nome di vê la cussience par vêle in realtât." In dut câs, al è vignût fûr nome un numar dopli dai ''Anâi'', intal Fevrâr dal 1844. In chel, Marx al à publicât ''Su la cuistion ebree'' e la introduzion ae sô ''Critiche de filosofie dal dirit di Hegel'' (ancje se chest ultin a nol è stât publicât fin al 1927); in chescj tescj, al note che Hegel a nol subordine la realtât ae idee ma, al contrari, al preserve la realtât todescje esistent fasint fente di trascendile, passant il stât prussian come la *idee* dal Stât. Secont Marx, une vere teorie de societât e je duncje pussibil nome metint di bande cualsisei nozion di societât in gjenerâl e invezit analizant une societât determinade dal pont di viste materiâl. Chest lavôr al segne la sô roture cul pinsîr hegelian, cuant che al scomence a identificâ la sô mistificazion de realtât. 7c5jvpf0gn1p1sxjzq85j131k45le4j 185838 185837 2026-08-15T19:17:08Z Santefoscje73 11500 185838 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == [[Figure:Karl Marx Frau.jpg|200px|miniatura|destra|Jenny von Westphalen]] Al spose Jenny von Westphalen ai 19 di Jugn dal 1843 te glesie di San Pauli a Bad Kreuznach. La cubie partìs par Parîs, dulà che Marx - insiemit cun Ruge - al publiche la gnove riviste ''Anai franco-todesc''). Cheste publicazion e je stade produsude in colaborazion cun Heinrich Heine, Moses Hess, Georg Herwegh e Friedrich Engels - un siôr imprenditôr todesc che al deventà il so amì di dute la vite e il so sostignidôr finanziari principâl, cussì come l’om che plui indenant al varès ricognossût Frederick Demuth (1851-1929). Demuth al jere forsît il fi ilegjitim di Marx cu la camariere Helene Demuth - o, secont altris biografs, cun plui probabilitât il fi di Engels; Terrell Carver, par esempli, al à afermât che la afermazion di une relazion fûr dal matrimoni cun Marx - che e je in circolazion dal 1962 - "e no je ben fondade sul materiâl documentari disponibil", zontant che chestis vôs a mancjin di "provis diretis che a indichin in mût clâr cheste cuistion". Diviers biografs, come Marcello Musto, a considerin improbabîl che Marx al vedi vût une relazion cu la siore Demuth, viodût i cuartîrs strets condividûts de famee Marx cun la governant. Une letare mandade a Ruge intal Setembar dal 1843 e sclarîs il significât dal so distanziament parziâl dai inteletuâi dal moviment "Zovin Hegelian": “Come che la religjon e je l’indiç des lotis teorichis dai oms, il stât politic al è chel des lôr lotis pratichis [...]. [Il] critic nol pues dome ma al à di preocupâsi dai problemis politics [e] le nestre detule al sarà: la riforme de cussience, no a traviers dai dogmis, ma a traviers de analisi de cussience manifeste che e je cussiente stesse, une forme religjose o politiche Al deventarà duncje evident che il mont al à vût di tant timp il sium di une robe, che al à bisugne nome di vê la cussience par vêle in realtât." In dut câs, al è vignût fûr nome un numar dopli dai ''Anâi'', intal Fevrâr dal 1844. In chel, Marx al à publicât ''Su la cuistion ebree'' e la introduzion ae sô ''Critiche de filosofie dal dirit di Hegel'' (ancje se chest ultin a nol è stât publicât fin al 1927); in chescj tescj, al note che Hegel a nol subordine la realtât ae idee ma, al contrari, al preserve la realtât todescje esistent fasint fente di trascendile, passant il stât prussian come la *idee* dal Stât. Secont Marx, une vere teorie de societât e je duncje pussibil nome metint di bande cualsisei nozion di societât in gjenerâl e invezit analizant une societât determinade dal pont di viste materiâl. Chest lavôr al segne la sô roture cul pinsîr hegelian, cuant che al scomence a identificâ la sô mistificazion de realtât. == Bibliografie == * Karl Marx, ''Das Kapital. Kritik der politischen Ökonomie'' (Il Capitâl), Amburgo, 1867. * Karl Marx - Friedrich Engels, ''Manifest der Kommunistischen Partei'' (Il Manifest dal Partît Comunist), Londra, 1848. * Isaiah Berlin, ''Karl Marx: His Life and Environment'', Oxford University Press, 1939. * David McLellan, ''Karl Marx: His Life and Thought'', Harper & Row, 1973. * Eric Hobsbawm, ''How to Change the World: Reflections on Marx and Marxism'', Yale University Press, 2011. == Leams esternis == * [https://www.marxists.org/friulian/ Archiv marxist in lenghe friulane] (se presint) o [https://www.marxists.org/archive/marx/ Archive marxist su Internet] {{en}} * [https://plato.stanford.edu/entries/marx/ Voç "Karl Marx" te Stanford Encyclopedia of Philosophy] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Voç "Karl Marx" te Encyclopædia Britannica] {{en}} 9v9p1zlsz8hh7q5dq2wkgzrllb0q2uu 185839 185838 2026-08-15T19:17:52Z Santefoscje73 11500 /* Il periodi a Parîs */ 185839 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == [[Figure:Karl Marx Frau.jpg|200px|miniatura|destra|Jenny von Westphalen]] Al spose Jenny von Westphalen ai 19 di Jugn dal 1843 te glesie di San Pauli a Bad Kreuznach. La cubie partìs par Parîs, dulà che Marx - insiemit cun Ruge - al publiche la gnove riviste ''Anai franco-todesc''). Cheste publicazion e je stade produsude in colaborazion cun Heinrich Heine, Moses Hess, Georg Herwegh e Friedrich Engels - un siôr imprenditôr todesc che al deventà il so amì di dute la vite e il so sostignidôr finanziari principâl, cussì come l’om che plui indenant al varès ricognossût Frederick Demuth (1851-1929). Demuth al jere forsît il fi ilegjitim di Marx cun la camariere Helene Demuth - o, secont altris biografs, cun plui probabilitât il fi di Engels; Terrell Carver, par esempli, al à afermât che la afermazion di une relazion fûr dal matrimoni cun Marx - che e je in circolazion dal 1962 - "e no je ben fondade sul materiâl documentari disponibil", zontant che chestis vôs a mancjin di "provis diretis che a indichin in mût clâr cheste cuistion". Diviers biografs, come Marcello Musto, a considerin improbabîl che Marx al vedi vût une relazion cu la siore Demuth, viodût i cuartîrs strets condividûts de famee Marx cun la governant. Une letare mandade a Ruge intal Setembar dal 1843 e sclarîs il significât dal so distanziament parziâl dai inteletuâi dal moviment "Zovin Hegelian": “Come che la religjon e je l’indiç des lotis teorichis dai oms, il stât politic al è chel des lôr lotis pratichis [...]. [Il] critic nol pues dome ma al à di preocupâsi dai problemis politics [e] le nestre detule al sarà: la riforme de cussience, no a traviers dai dogmis, ma a traviers de analisi de cussience manifeste che e je cussiente stesse, une forme religjose o politiche Al deventarà duncje evident che il mont al à vût di tant timp il sium di une robe, che al à bisugne nome di vê la cussience par vêle in realtât." In dut câs, al è vignût fûr nome un numar dopli dai ''Anâi'', intal Fevrâr dal 1844. In chel, Marx al à publicât ''Su la cuistion ebree'' e la introduzion ae sô ''Critiche de filosofie dal dirit di Hegel'' (ancje se chest ultin a nol è stât publicât fin al 1927); in chescj tescj, al note che Hegel a nol subordine la realtât ae idee ma, al contrari, al preserve la realtât todescje esistent fasint fente di trascendile, passant il stât prussian come la *idee* dal Stât. Secont Marx, une vere teorie de societât e je duncje pussibil nome metint di bande cualsisei nozion di societât in gjenerâl e invezit analizant une societât determinade dal pont di viste materiâl. Chest lavôr al segne la sô roture cul pinsîr hegelian, cuant che al scomence a identificâ la sô mistificazion de realtât. == Bibliografie == * Karl Marx, ''Das Kapital. Kritik der politischen Ökonomie'' (Il Capitâl), Amburgo, 1867. * Karl Marx - Friedrich Engels, ''Manifest der Kommunistischen Partei'' (Il Manifest dal Partît Comunist), Londra, 1848. * Isaiah Berlin, ''Karl Marx: His Life and Environment'', Oxford University Press, 1939. * David McLellan, ''Karl Marx: His Life and Thought'', Harper & Row, 1973. * Eric Hobsbawm, ''How to Change the World: Reflections on Marx and Marxism'', Yale University Press, 2011. == Leams esternis == * [https://www.marxists.org/friulian/ Archiv marxist in lenghe friulane] (se presint) o [https://www.marxists.org/archive/marx/ Archive marxist su Internet] {{en}} * [https://plato.stanford.edu/entries/marx/ Voç "Karl Marx" te Stanford Encyclopedia of Philosophy] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Voç "Karl Marx" te Encyclopædia Britannica] {{en}} ka3fkgkj82icfyvkfdei60c96avr4l6 185840 185839 2026-08-15T19:23:06Z Santefoscje73 11500 185840 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == [[Figure:Karl Marx Frau.jpg|200px|miniatura|destra|Jenny von Westphalen]] Al spose Jenny von Westphalen ai 19 di Jugn dal 1843 te glesie di San Pauli a Bad Kreuznach. La cubie partìs par Parîs, dulà che Marx - insiemit cun Ruge - al publiche la gnove riviste ''Anai franco-todesc''). Cheste publicazion e je stade produsude in colaborazion cun Heinrich Heine, Moses Hess, Georg Herwegh e Friedrich Engels - un siôr imprenditôr todesc che al deventà il so amì di dute la vite e il so sostignidôr finanziari principâl, cussì come l’om che plui indenant al varès ricognossût Frederick Demuth (1851-1929). Demuth al jere forsît il fi ilegjitim di Marx cun la camariere Helene Demuth - o, secont altris biografs, cun plui probabilitât il fi di Engels; Terrell Carver, par esempli, al à afermât che la afermazion di une relazion fûr dal matrimoni cun Marx - che e je in circolazion dal 1962 - "e no je ben fondade sul materiâl documentari disponibil", zontant che chestis vôs a mancjin di "provis diretis che a indichin in mût clâr cheste cuistion". Diviers biografs, come Marcello Musto, a considerin improbabîl che Marx al vedi vût une relazion cu la siore Demuth, viodût i cuartîrs strets condividûts de famee Marx cun la governant. Une letare mandade a Ruge intal Setembar dal 1843 e sclarîs il significât dal so distanziament parziâl dai inteletuâi dal moviment "Zovin Hegelian": “Come che la religjon e je l’indiç des lotis teorichis dai oms, il stât politic al è chel des lôr lotis pratichis [...]. [Il] critic nol pues dome ma al à di preocupâsi dai problemis politics [e] le nestre detule al sarà: la riforme de cussience, no a traviers dai dogmis, ma a traviers de analisi de cussience manifeste che e je cussiente stesse, une forme religjose o politiche Al deventarà duncje evident che il mont al à vût di tant timp il sium di une robe, che al à bisugne nome di vê la cussience par vêle in realtât." In dut câs, al è vignût fûr nome un numar dopli dai ''Anâi'', intal Fevrâr dal 1844. In chel, Marx al à publicât ''Su la cuistion ebree'' e la introduzion ae sô ''Critiche de filosofie dal dirit di Hegel'' (ancje se chest ultin a nol è stât publicât fin al 1927); in chescj tescj, al note che Hegel a nol subordine la realtât ae idee ma, al contrari, al preserve la realtât todescje esistent fasint fente di trascendile, passant il stât prussian come la *idee* dal Stât. Secont Marx, une vere teorie de societât e je duncje pussibil nome metint di bande cualsisei nozion di societât in gjenerâl e invezit analizant une societât determinade dal pont di viste materiâl. Chest lavôr al segne la sô roture cul pinsîr hegelian, cuant che al scomence a identificâ la sô mistificazion de realtât. == Bibliografie == * Karl Marx, ''Das Kapital. Kritik der politischen Ökonomie'' (Il Capitâl), Amburgo, 1867. * Karl Marx - Friedrich Engels, ''Manifest der Kommunistischen Partei'' (Il Manifest dal Partît Comunist), Londra, 1848. * Isaiah Berlin, ''Karl Marx: His Life and Environment'', Oxford University Press, 1939. * David McLellan, ''Karl Marx: His Life and Thought'', Harper & Row, 1973. * Eric Hobsbawm, ''How to Change the World: Reflections on Marx and Marxism'', Yale University Press, 2011. == Leams esternis == * [https://www.marxists.org/friulian/ Archiv marxist in lenghe friulane] (se presint) o [https://www.marxists.org/archive/marx/ Archive marxist su Internet] {{en}} * [https://plato.stanford.edu/entries/marx/ Voç "Karl Marx" te Stanford Encyclopedia of Philosophy] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Voç "Karl Marx" te Encyclopædia Britannica] {{en}} == Vôs coreladis== *[[Fredrich Engels]] *[[Rosa Luxemburg]] *[[Vladimir Lenin]] *[[Lev Trockij]] *[[Antonio Gramsci]] 65z27gkrj4rx8ilz95j5xknrmtlp7r1 185841 185840 2026-08-15T19:23:59Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 185841 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == [[Figure:Karl Marx Frau.jpg|200px|miniatura|destra|Jenny von Westphalen]] Al spose Jenny von Westphalen ai 19 di Jugn dal 1843 te glesie di San Pauli a Bad Kreuznach. La cubie partìs par Parîs, dulà che Marx - insiemit cun Ruge - al publiche la gnove riviste ''Anai franco-todesc''). Cheste publicazion e je stade produsude in colaborazion cun Heinrich Heine, Moses Hess, Georg Herwegh e Friedrich Engels - un siôr imprenditôr todesc che al deventà il so amì di dute la vite e il so sostignidôr finanziari principâl, cussì come l’om che plui indenant al varès ricognossût Frederick Demuth (1851-1929). Demuth al jere forsît il fi ilegjitim di Marx cun la camariere Helene Demuth - o, secont altris biografs, cun plui probabilitât il fi di Engels; Terrell Carver, par esempli, al à afermât che la afermazion di une relazion fûr dal matrimoni cun Marx - che e je in circolazion dal 1962 - "e no je ben fondade sul materiâl documentari disponibil", zontant che chestis vôs a mancjin di "provis diretis che a indichin in mût clâr cheste cuistion". Diviers biografs, come Marcello Musto, a considerin improbabîl che Marx al vedi vût une relazion cu la siore Demuth, viodût i cuartîrs strets condividûts de famee Marx cun la governant. Une letare mandade a Ruge intal Setembar dal 1843 e sclarîs il significât dal so distanziament parziâl dai inteletuâi dal moviment "Zovin Hegelian": “Come che la religjon e je l’indiç des lotis teorichis dai oms, il stât politic al è chel des lôr lotis pratichis [...]. [Il] critic nol pues dome ma al à di preocupâsi dai problemis politics [e] le nestre detule al sarà: la riforme de cussience, no a traviers dai dogmis, ma a traviers de analisi de cussience manifeste che e je cussiente stesse, une forme religjose o politiche Al deventarà duncje evident che il mont al à vût di tant timp il sium di une robe, che al à bisugne nome di vê la cussience par vêle in realtât." In dut câs, al è vignût fûr nome un numar dopli dai ''Anâi'', intal Fevrâr dal 1844. In chel, Marx al à publicât ''Su la cuistion ebree'' e la introduzion ae sô ''Critiche de filosofie dal dirit di Hegel'' (ancje se chest ultin a nol è stât publicât fin al 1927); in chescj tescj, al note che Hegel a nol subordine la realtât ae idee ma, al contrari, al preserve la realtât todescje esistent fasint fente di trascendile, passant il stât prussian come la *idee* dal Stât. Secont Marx, une vere teorie de societât e je duncje pussibil nome metint di bande cualsisei nozion di societât in gjenerâl e invezit analizant une societât determinade dal pont di viste materiâl. Chest lavôr al segne la sô roture cul pinsîr hegelian, cuant che al scomence a identificâ la sô mistificazion de realtât. == Bibliografie == * Karl Marx, ''Das Kapital. Kritik der politischen Ökonomie'' (Il Capitâl), Amburgo, 1867. * Karl Marx - Friedrich Engels, ''Manifest der Kommunistischen Partei'' (Il Manifest dal Partît Comunist), Londra, 1848. * Isaiah Berlin, ''Karl Marx: His Life and Environment'', Oxford University Press, 1939. * David McLellan, ''Karl Marx: His Life and Thought'', Harper & Row, 1973. * Eric Hobsbawm, ''How to Change the World: Reflections on Marx and Marxism'', Yale University Press, 2011. == Leams esternis == * [https://www.marxists.org/friulian/ Archiv marxist in lenghe friulane] (se presint) o [https://www.marxists.org/archive/marx/ Archive marxist su Internet] {{en}} * [https://plato.stanford.edu/entries/marx/ Voç "Karl Marx" te Stanford Encyclopedia of Philosophy] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Voç "Karl Marx" te Encyclopædia Britannica] {{en}} == Vôs coreladis== *[[Fredrich Engels]] *[[Rosa Luxemburg]] *[[Lenin]] *[[Lev Trockij]] *[[Antonio Gramsci]] kts0nueonesrayigutjv9alvqvbqso5 185842 185841 2026-08-15T19:24:44Z Santefoscje73 11500 /* Vôs coreladis */ 185842 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Karl Marx |Figure =Karl Marx by John Jabez Edwin Mayall 1875 - Restored.png |Didascalie = Karl Marx intal 1875 |Sottitul = Filosof, economist e teoric dal socialisim |Nazionalitât = todescje |DateNassite = [[5 di Mai]] [[1818]] |LucNassite = Treviri, Ream di Prussie |DateMuart = [[14 di Marts]] [[1883]] |LucMuart = Londra, Regn Unît |Ativitât = Filosof, economist, storic, gjornalist |Oparis = "Das Kapital" (1867), "Il Manifest dal Partît Comunist" (1848) |Note = Cofondadôr dal marxisim cun Friedrich Engels }} '''Karl Heinrich Marx''', ancje furlanizât cul nom di '''Carli Marx''' ([[Treviri]], [[5 di Mai]] 1818 – [[Londre]], [[14 di Març]] 1883), al fo un pensadôr, [[scritôr]], storic, gjornaliste, economiste e teoric de revoluzion todesc. Cognossût par la so concezion materialiste de storie e par jessi stât un dai prins economiscj a vê analizât il sisteme e i efiets dal [[capitalisim]] e de [[lote des classis]], e par so azion tal mieç dal moviment dai operaris. Al fô un dai prins dirigjents de [[Associazion internazionâl dai lavoradôrs]], le Prime Internazionâl. Lis corentis di pinsîr inspiradis diretamenti dai sôi lavôrs cjapin il nom di [[marxisim]]. Marx al a vût une grande impuartance al svilup de li siencis umanis e sociâls. Il sô lavôr al a marcjât in maniere fuarte il XX siecul, indulâ cetancj moviments revoluzionaris e inteletuâls vegnin inspirâts dal so pinsîr. Nasust in une famée de classe medie, al studie in te Universitât di Bonn e in te Universitât Humbolt a [[Berlin]], indulâ che al ven influenzât dal pinsîr di [[Hegel]]. Dspo jssi laureât, al colabore cul gjornâl radcâl di [[Colonie]] "Gazete renane". In tal [[1843]], si trasferîs a [[Paris]] indulâ continue la sô colaborazion cun le stampe e al fâs cognossince di tancj personaçs dal mont de economie, jenfri i cuâi [[Friedrich Engels]], fî di un industriâl inglês che lo judarâ tal compiment dal ''[[Manifest dal partît comunist]]'' in tal [[1848]]. Esiliât de [[France]] tal [[1849]] par vie de sôs ideis politichis, Marx si trasferîs cun la sô femine e i fîs prime a [[Brussels]] de daspo a [[Londre]]. In [[Ingletiere]] Marx al continue a lavorâ come gjornaliste par il "New York Tribune", studiant pui a font l'economie politiche, fin a la publicazion de sô opare pui cognossude, ''[[Il Capitâl]]''. Marx al publiche di bessôl nome il prin libri in tal [[1867]], le opare complete ven publicade da [[Friedrich Engels]] daspo la sô muart, e le version complete de ''[[Teorie dal plusvalôr]]'' da bande di [[Karl Krautsky]]. Judât dal sô ami [[Friedrich Engels]] al fô il principâl teoric dal [[socialisim]] e dal [[comunisim]] Jenfri lis sôs oparis, il ''[[Manifest dal partît comunist]]'', ''[[Il Capitâl]]'' e ''[[Teorie dal plusvalôr]]''. Tal 1843 a [[Bad Kreutznacht]], Marx al spose [[Jenny von Westphalen]], fie di un esponent de nobiltât de Renanie, cognossude cuant che al jere student. Cun Jenny , Marx al varâ sîs fruts, ma nome trê fies rivarân in te etât adulte: Jenny Caroline, Laura e Jenny Julia Elanor. == Impegnament politic == [[Figure:Moses Hess.jpg|200px|miniatura|destra|Moses Hess]] La fin dai siei studis universitaris al coincît cun la intensificazion de repression dal guvier de vite politiche e culturâl. Tra chei che a àn patît lis consecuencis al jere il sô amì Bruno Bauer, che al no veve podût lâ indenant cuntune cariere academiche ae ''Universitât di Jena''. Il stès Marx, che al veve pensât a une cariere academiche, al sintive le bisugne urgjent di un coinvolziment politîc diret. Al à fat il so esordi cun ''Osservazions su lis recentis istruzions di censure prussiane'' - un articul scrît jenfri Zenâr e Fevrâr 10 dal 1842, par la ''Deutsche Jahrbücher'' di Arnold Ruge (Anâi todescs). In dut câs, Ruge al si è rifuarçât di publicâlu, e il toc a nol è comparît fin ai 13 di Fevrâr dal 1843, in tai ''Anedotis su la filosofie e il gjornalisim todesc recent''. Il esordi public di Marx come gjornalist al fo duncje ai 5 di Mai dal 1842, cul articul “Dibatiments su la libertât de stampe e la publicazion dai Atîfs de Diete” in te ''Rheinische Zeitung'' (Gazete renane) - un gjornâl di [[Colonie]] finanziât dai liberâi renans) e gjestît di un cercli radicâl vuidât di Moses Hess. Hess al fo sorenomenât il “Rabin ros” par vie dal so patrimoni ebreu e dal so sostèn par integrazion dai ebreus intal moviment socialist universalist; jessint deventât un amì e colaboradôr di Marx e Friedrich Engels, al convertìs chest ultin al socialisim. “La libertât primarie de presince de presince,” al scrivè, “e consist tal fat che e no je une aziende,” invezit “la vere cure radicâl pe censure e sarès la sô abolizion.” A Setembar dal 1842, al si trasferìs di Bonn a Colonie par dedicâsi a timp plen al gjornalisim. Dentri di Otubar, al jere deventât il cjâf redatôr dal gjornâl; stant che si jere afermât come l’organ principâl de oposizion, al fo acusât di jessi comunist dal reazionari ''Augsburger Allgemeine Zeitung'' daspo' di articui di Hess che a esaltavin lis teorîs di Charles Fourier. Il 16 Otubar, Marx al à rispuindût: "Il ''Reinische Zeitung'', che a nol puès dâ a lis ideis comunistis - inte lôr forme presint - nancje une validitât teoriche, e duncje a nol pues volê o considerâ la lôr realizazion pratiche pussibîl, al sometarà chestis ideis a une critiche aprofondide. Ma se il ''Zeitung di Augsburg'' al varès domandât plui come chês di Leroux, Considerant, e soredut il lavôr penetrant di Proudhon, a no puedin jessi criticâts cun batudis frecuentis e superficiâi, ma dome dopo di un studi lunc, diligjent e une vore aprofondît." Il ton circospetîf de rispueste al sugjerìs za un ciert interès di bande di Marx par chestis ideis. Il 17 Març 1843, Marx al lassà il personâl editoriâl dal gjornâl, che al fo esprimût dal guvier il 21 Març dopo "par vie de situazion dulà che la censure e met il gjornâl". Al scrîf a Ruge: "O jeri stuf de ipocrisie, de brutalitât de polizie e ancje de nestre servilitât. Il guvier al à tornât a me la mê libertât. No pues plui fâ nuie in Gjermanie; o varès finît par deventâ coròt." == Il periodi a Parîs == [[Figure:Karl Marx Frau.jpg|200px|miniatura|destra|Jenny von Westphalen]] Al spose Jenny von Westphalen ai 19 di Jugn dal 1843 te glesie di San Pauli a Bad Kreuznach. La cubie partìs par Parîs, dulà che Marx - insiemit cun Ruge - al publiche la gnove riviste ''Anai franco-todesc''). Cheste publicazion e je stade produsude in colaborazion cun Heinrich Heine, Moses Hess, Georg Herwegh e Friedrich Engels - un siôr imprenditôr todesc che al deventà il so amì di dute la vite e il so sostignidôr finanziari principâl, cussì come l’om che plui indenant al varès ricognossût Frederick Demuth (1851-1929). Demuth al jere forsît il fi ilegjitim di Marx cun la camariere Helene Demuth - o, secont altris biografs, cun plui probabilitât il fi di Engels; Terrell Carver, par esempli, al à afermât che la afermazion di une relazion fûr dal matrimoni cun Marx - che e je in circolazion dal 1962 - "e no je ben fondade sul materiâl documentari disponibil", zontant che chestis vôs a mancjin di "provis diretis che a indichin in mût clâr cheste cuistion". Diviers biografs, come Marcello Musto, a considerin improbabîl che Marx al vedi vût une relazion cu la siore Demuth, viodût i cuartîrs strets condividûts de famee Marx cun la governant. Une letare mandade a Ruge intal Setembar dal 1843 e sclarîs il significât dal so distanziament parziâl dai inteletuâi dal moviment "Zovin Hegelian": “Come che la religjon e je l’indiç des lotis teorichis dai oms, il stât politic al è chel des lôr lotis pratichis [...]. [Il] critic nol pues dome ma al à di preocupâsi dai problemis politics [e] le nestre detule al sarà: la riforme de cussience, no a traviers dai dogmis, ma a traviers de analisi de cussience manifeste che e je cussiente stesse, une forme religjose o politiche Al deventarà duncje evident che il mont al à vût di tant timp il sium di une robe, che al à bisugne nome di vê la cussience par vêle in realtât." In dut câs, al è vignût fûr nome un numar dopli dai ''Anâi'', intal Fevrâr dal 1844. In chel, Marx al à publicât ''Su la cuistion ebree'' e la introduzion ae sô ''Critiche de filosofie dal dirit di Hegel'' (ancje se chest ultin a nol è stât publicât fin al 1927); in chescj tescj, al note che Hegel a nol subordine la realtât ae idee ma, al contrari, al preserve la realtât todescje esistent fasint fente di trascendile, passant il stât prussian come la *idee* dal Stât. Secont Marx, une vere teorie de societât e je duncje pussibil nome metint di bande cualsisei nozion di societât in gjenerâl e invezit analizant une societât determinade dal pont di viste materiâl. Chest lavôr al segne la sô roture cul pinsîr hegelian, cuant che al scomence a identificâ la sô mistificazion de realtât. == Bibliografie == * Karl Marx, ''Das Kapital. Kritik der politischen Ökonomie'' (Il Capitâl), Amburgo, 1867. * Karl Marx - Friedrich Engels, ''Manifest der Kommunistischen Partei'' (Il Manifest dal Partît Comunist), Londra, 1848. * Isaiah Berlin, ''Karl Marx: His Life and Environment'', Oxford University Press, 1939. * David McLellan, ''Karl Marx: His Life and Thought'', Harper & Row, 1973. * Eric Hobsbawm, ''How to Change the World: Reflections on Marx and Marxism'', Yale University Press, 2011. == Leams esternis == * [https://www.marxists.org/friulian/ Archiv marxist in lenghe friulane] (se presint) o [https://www.marxists.org/archive/marx/ Archive marxist su Internet] {{en}} * [https://plato.stanford.edu/entries/marx/ Voç "Karl Marx" te Stanford Encyclopedia of Philosophy] {{en}} * [https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx Voç "Karl Marx" te Encyclopædia Britannica] {{en}} == Vôs coreladis== *[[Fredrich Engels]] *[[Rosa Luxemburg]] *[[Lenin]] *[[Lev Trockji]] *[[Antonio Gramsci]] 87hd9xumqhfttlqd08tnyj9kv0rpx4e Pape Inocenç XII 0 11559 185864 180089 2026-08-15T20:26:56Z Santefoscje73 11500 185864 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Inocenç XII''' ([[Spinazzola]], [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]), nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Alessandri VIII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[6 di Otubar]] [[1689]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri XIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] o1v3vfno4e0zmcw0a395kbz4dcxex0c 185865 185864 2026-08-15T20:27:29Z Santefoscje73 11500 185865 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Inocenç XII''' ([[Spinazzola]], [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]), nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Alessandri VIII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[6 di Otubar]] [[1689]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri XVII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] 20xfdc5wxqv7kb44itezp2xmn6syr35 185866 185865 2026-08-15T20:28:06Z Santefoscje73 11500 185866 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Inocenç XII''' ([[Spinazzola]], [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]), nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Alessandri VIII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[6 di Otubar]] [[1689]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] tathiuzb3w7ibsnptxxw5i7g929xjim 185872 185866 2026-08-15T20:49:40Z Santefoscje73 11500 185872 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Inocenç XII''' ([[Spinazzola]], [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]), nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Alessandri VIII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[6 di Otubar]] [[1689]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] 8t4nv45qplffhvs1wdksisygytsmfl0 185904 185872 2026-08-16T09:08:11Z Santefoscje73 11500 185904 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Inocenç XII''' ([[Spinazzola]], [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]), nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola''', al è stât [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Alessandri VIII]]; al è stât elet come 243esim pape ai [[6 di Otubar]] [[1689]]. {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Marts]] [[1615]] | lûc di nassite = Spinazzola, Ream di Napul | date di muart = [[27 di Setembar]] [[1700]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XII''' (nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola'''; Spinazzola, [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]) al è stât il 242º pape de Glesie Catoliche dal [[1691]] fin ae so muart intal [[1700]]. == Biografie == Nassût in Pulie di une nobîl famee napoletane, al à studiât al Colegjio Roman e al à vût une lungje cariere diplomatiche par la Sante Sede, servint come nunzi apostolîc in [[Polonie]] e in [[Austrie]], e daspo' come arcivescul di [[Napul]] e cardinâl. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[12 di Lul]] dal [[1691]] daspò dal curt pontificât di [[Lissandri VIII]], al è famôs par lis sôs riformis morâls e istituzionâls: * '''Lote al nepotisim:''' Intal [[1692]] al à promulgât la famose bole ''Romanum decet Pontificem'', che e proibive di dâ cjarichis, titui o renditis ai parints dai papis, metint fîn al nepotisim istituzionalizât. * '''Riforme de amministrazion:''' Al à riordinât la gjustizie romane e unificât i tribunâi te sede dal [[Palaç Montecitorio]] (vuê sede de Cjamare dai Deputâts taliane). * '''Aziòn sociâl:''' Al è stât une di lis figuris plui atentis ai puàrs e ai cjastigâts, trasformant part dal Palaç del Lateran in un ospizi par i bisognôs e vuadagnant il surnom di "Pari dai puàrs". * '''Politiche estere:''' Al à cjatât un bon ecuilibri cul re di France [[Luîs XIV]], mitint la peraule "fîn" a lis polemichis de controversie gallicane. Al è muart a [[Rome]] ai [[27 di Setembar]] dal [[1700]] juste prin dal inizi de [[Vuere di Sucesion Spagnole]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Lissandri VIII]] * [[Nepotisim]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] qo9crsm8q16nez3f4vosj1w2cfq13ys 185905 185904 2026-08-16T09:08:53Z Santefoscje73 11500 185905 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Marts]] [[1615]] | lûc di nassite = Spinazzola, Ream di Napul | date di muart = [[27 di Setembar]] [[1700]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XII''' (nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola'''; Spinazzola, [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]) al è stât il 242º pape de Glesie Catoliche dal [[1691]] fin ae so muart intal [[1700]]. == Biografie == Nassût in Pulie di une nobîl famee napoletane, al à studiât al Colegjio Roman e al à vût une lungje cariere diplomatiche par la Sante Sede, servint come nunzi apostolîc in [[Polonie]] e in [[Austrie]], e daspo' come arcivescul di [[Napul]] e cardinâl. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[12 di Lul]] dal [[1691]] daspò dal curt pontificât di [[Lissandri VIII]], al è famôs par lis sôs riformis morâls e istituzionâls: * '''Lote al nepotisim:''' Intal [[1692]] al à promulgât la famose bole ''Romanum decet Pontificem'', che e proibive di dâ cjarichis, titui o renditis ai parints dai papis, metint fîn al nepotisim istituzionalizât. * '''Riforme de amministrazion:''' Al à riordinât la gjustizie romane e unificât i tribunâi te sede dal [[Palaç Montecitorio]] (vuê sede de Cjamare dai Deputâts taliane). * '''Aziòn sociâl:''' Al è stât une di lis figuris plui atentis ai puàrs e ai cjastigâts, trasformant part dal Palaç del Lateran in un ospizi par i bisognôs e vuadagnant il surnom di "Pari dai puàrs". * '''Politiche estere:''' Al à cjatât un bon ecuilibri cul re di France [[Luîs XIV]], mitint la peraule "fîn" a lis polemichis de controversie gallicane. Al è muart a [[Rome]] ai [[27 di Setembar]] dal [[1700]] juste prin dal inizi de [[Vuere di Sucesion Spagnole]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Lissandri VIII]] * [[Nepotisim]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] p5vdwhal9z1b4xzu5cfu088moggpvg9 185906 185905 2026-08-16T09:09:48Z Santefoscje73 11500 185906 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Marts]] [[1615]] | lûc di nassite = Spinazzola, Ream di Napul | date di muart = [[27 di Setembar]] [[1700]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XII''' (nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola'''; Spinazzola, [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]) al è stât il 242º pape de Glesie Catoliche dal [[1691]] fin ae so muart intal [[1700]]. == Biografie == Nassût in Pulie di une nobîl famee napoletane, al à studiât al Colegjio Roman e al à vût une lungje cariere diplomatiche par la Sante Sede, servint come nunzi apostolîc in [[Polonie]] e in [[Austrie]], e daspo' come arcivescul di [[Napul]] e cardinâl. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[12 di Lul]] dal [[1691]] daspò dal curt pontificât di [[Pape Lissandri VIII]], al è famôs par lis sôs riformis morâls e istituzionâls: * '''Lote al nepotisim:''' Intal [[1692]] al à promulgât la famose bole ''Romanum decet Pontificem'', che e proibive di dâ cjarichis, titui o renditis ai parints dai papis, metint fîn al nepotisim istituzionalizât. * '''Riforme de amministrazion:''' Al à riordinât la gjustizie romane e unificât i tribunâi te sede dal [[Palaç Montecitorio]] (vuê sede de Cjamare dai Deputâts taliane). * '''Aziòn sociâl:''' Al è stât une di lis figuris plui atentis ai puàrs e ai cjastigâts, trasformant part dal Palaç del Lateran in un ospizi par i bisognôs e vuadagnant il surnom di "Pari dai puàrs". * '''Politiche estere:''' Al à cjatât un bon ecuilibri cul re di France [[Luîs XIV]], mitint la peraule "fîn" a lis polemichis de controversie gallicane. Al è muart a [[Rome]] ai [[27 di Setembar]] dal [[1700]] juste prin dal inizi de [[Vuere di Sucesion Spagnole]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Lissandri VIII]] * [[Nepotisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] b8r8pxjopz6mn89nvlpq57uvrqlksrk 185907 185906 2026-08-16T09:10:39Z Santefoscje73 11500 185907 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Marts]] [[1615]] | lûc di nassite = Spinazzola, Ream di Napul | date di muart = [[27 di Setembar]] [[1700]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XII''' (nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola'''; Spinazzola, [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]) al è stât il 242º pape de Glesie Catoliche dal [[1691]] fin ae so muart intal [[1700]]. == Biografie == Nassût in Pulie di une nobîl famee napoletane, al à studiât al Colegjio Roman e al à vût une lungje cariere diplomatiche par la Sante Sede, servint come nunzi apostolîc in [[Polonie]] e in [[Austrie]], e daspo' come arcivescul di [[Napul]] e cardinâl. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[12 di Lul]] dal [[1691]] daspò dal curt pontificât di [[Pape Alessandri VIII]], al è famôs par lis sôs riformis morâls e istituzionâls: * '''Lote al nepotisim:''' Intal [[1692]] al à promulgât la famose bole ''Romanum decet Pontificem'', che e proibive di dâ cjarichis, titui o renditis ai parints dai papis, metint fîn al nepotisim istituzionalizât. * '''Riforme de amministrazion:''' Al à riordinât la gjustizie romane e unificât i tribunâi te sede dal [[Palaç Montecitorio]] (vuê sede de Cjamare dai Deputâts taliane). * '''Aziòn sociâl:''' Al è stât une di lis figuris plui atentis ai puàrs e ai cjastigâts, trasformant part dal Palaç del Lateran in un ospizi par i bisognôs e vuadagnant il surnom di "Pari dai puàrs". * '''Politiche estere:''' Al à cjatât un bon ecuilibri cul re di France [[Luîs XIV]], mitint la peraule "fîn" a lis polemichis de controversie gallicane. Al è muart a [[Rome]] ai [[27 di Setembar]] dal [[1700]] juste prin dal inizi de [[Vuere di Sucesion Spagnole]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Alessandri VIII]] * [[Nepotisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] d1eqeebdqw8lx7osqzmq9hgdmc8c7u6 185908 185907 2026-08-16T09:11:08Z Santefoscje73 11500 185908 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Març]] [[1615]] | lûc di nassite = Spinazzola, Ream di Napul | date di muart = [[27 di Setembar]] [[1700]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XII''' (nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola'''; Spinazzola, [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]) al è stât il 242º pape de Glesie Catoliche dal [[1691]] fin ae so muart intal [[1700]]. == Biografie == Nassût in Pulie di une nobîl famee napoletane, al à studiât al Colegjio Roman e al à vût une lungje cariere diplomatiche par la Sante Sede, servint come nunzi apostolîc in [[Polonie]] e in [[Austrie]], e daspo' come arcivescul di [[Napul]] e cardinâl. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[12 di Lul]] dal [[1691]] daspò dal curt pontificât di [[Pape Alessandri VIII]], al è famôs par lis sôs riformis morâls e istituzionâls: * '''Lote al nepotisim:''' Intal [[1692]] al à promulgât la famose bole ''Romanum decet Pontificem'', che e proibive di dâ cjarichis, titui o renditis ai parints dai papis, metint fîn al nepotisim istituzionalizât. * '''Riforme de amministrazion:''' Al à riordinât la gjustizie romane e unificât i tribunâi te sede dal [[Palaç Montecitorio]] (vuê sede de Cjamare dai Deputâts taliane). * '''Aziòn sociâl:''' Al è stât une di lis figuris plui atentis ai puàrs e ai cjastigâts, trasformant part dal Palaç del Lateran in un ospizi par i bisognôs e vuadagnant il surnom di "Pari dai puàrs". * '''Politiche estere:''' Al à cjatât un bon ecuilibri cul re di France [[Luîs XIV]], mitint la peraule "fîn" a lis polemichis de controversie gallicane. Al è muart a [[Rome]] ai [[27 di Setembar]] dal [[1700]] juste prin dal inizi de [[Vuere di Sucesion Spagnole]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Alessandri VIII]] * [[Nepotisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] 8fcdo5n9ysyjpygojpc09g4th8870po 185909 185908 2026-08-16T09:11:32Z Santefoscje73 11500 185909 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[13 di Març]] [[1615]] | lûc di nassite = Spinazzola, Ream di Napul | date di muart = [[27 di Setembar]] [[1700]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XII''' (nassût '''Antonio Pignatelli di Spinazzola'''; Spinazzola, [[13 di Març]] [[1615]] – [[Rome]], [[27 di Setembar]] [[1700]]) al è stât il 242º pape de Glesie Catoliche dal [[1691]] fin ae so muart intal [[1700]]. == Biografie == Nassût in Pulie di une nobîl famee napoletane, al à studiât al Colegjio Roman e al à vût une lungje cariere diplomatiche par la Sante Sede, servint come nunzi apostolîc in [[Polonie]] e in [[Austrie]], e daspo' come arcivescul di [[Napul]] e cardinâl. === Il Pontificât === Elezût pape ai [[12 di Luj]] dal [[1691]] daspò dal curt pontificât di [[Pape Alessandri VIII]], al è famôs par lis sôs riformis morâls e istituzionâls: * '''Lote al nepotisim:''' Intal [[1692]] al à promulgât la famose bole ''Romanum decet Pontificem'', che e proibive di dâ cjarichis, titui o renditis ai parints dai papis, metint fîn al nepotisim istituzionalizât. * '''Riforme de amministrazion:''' Al à riordinât la gjustizie romane e unificât i tribunâi te sede dal [[Palaç Montecitorio]] (vuê sede de Cjamare dai Deputâts taliane). * '''Aziòn sociâl:''' Al è stât une di lis figuris plui atentis ai puàrs e ai cjastigâts, trasformant part dal Palaç del Lateran in un ospizi par i bisognôs e vuadagnant il surnom di "Pari dai puàrs". * '''Politiche estere:''' Al à cjatât un bon ecuilibri cul re di France [[Luîs XIV]], mitint la peraule "fîn" a lis polemichis de controversie gallicane. Al è muart a [[Rome]] ai [[27 di Setembar]] dal [[1700]] juste prin dal inizi de [[Vuere di Sucesion Spagnole]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Alessandri VIII]] * [[Nepotisim]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1691 – 1700 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] 8vz038bqfw6bx9n1tvtr117l8sr5opj Futurama 0 12933 185919 181702 2026-08-16T10:04:37Z Stephan1000000 15449 |11 |- ! Episodis |172 [[Figure:10von10.png|30px]] 185919 wikitext text/x-wiki {| style="width: 30em; font-size: 90%; border: 1px solid #aaaaaa; background-color: #f9f9f9; color: #FF660; margin-bottom: 0.5em; margin-left: 1em; padding: 0.2em; float: right; clear: right; text-align:left;" ! style="text-align: center; background-color:#FF6600;" colspan="2" |<span style="font-size: larger;">{{PAGENAME}}</span> |- ! | [[Figure:Futurama 1999 logo.svg|200px|logo]] |- ! '''lenghe origjinâl''' | [[Anglês]] |- ! paîs | [[Stâts Unîts di Americhe]] |- ! Autôrs | [[Matt Groening]] |- ! Regjie | [[Matt Groening]] |- ! Musichis | [[Tyng]] |- !Prime TV |[[28 di Març]] [[1999]]-vuê |- !Stagjons |11 |- ! Episodis |172 [[Figure:10von10.png|30px]] |- !Gjenar | Comedie, satire, fantasience |- |} '''Futurama''' e jè une serie televisive [[Stâts Unîts di Americhe|merecane]] fate di [[Matt Groening]], creadôr dai [[I Simpsons|Simpson]], tal [[1999]]. [[Categorie:Television]] [[Categorie:Seriis televisivis]] [[Categorie:Seriis televisivis merecanis]] 35fzfni2bocpwx0eau2pb6j7l3i8t4n Pape Leon XIV 0 13565 185782 185781 2026-08-15T12:00:04Z Santefoscje73 11500 185782 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Leon XIV | fotografie = Cardinal Robert F. Prevost at the Consistory on 30 September 2023 (cropped portrait).jpg | predecessôr = [[Pape Francesc|Francesc]] | sucessôr = |nazionalitât=merecane |lûc di nassite=Chicago| date di nassite=14 setembar 1955 |citadinance=merecane e peruviane| universitât=Universitât di Villanova, Filadelfia }} '''Pape Leon XIV''' ([[Chicago]], [[14 di Setembar]] [[1955]]), nassût '''Robert Francis Prevost''', al è [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Francesc]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Francesc]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br /> |} [[Categorie:Papis|Leon XIV]] cix58yia2ah51pjlmr3wpyjzd1u9v71 185896 185782 2026-08-15T21:10:22Z Santefoscje73 11500 /* Successions */ 185896 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Leon XIV | fotografie = Cardinal Robert F. Prevost at the Consistory on 30 September 2023 (cropped portrait).jpg | predecessôr = [[Pape Francesc|Francesc]] | sucessôr = |nazionalitât=merecane |lûc di nassite=Chicago| date di nassite=14 setembar 1955 |citadinance=merecane e peruviane| universitât=Universitât di Villanova, Filadelfia }} '''Pape Leon XIV''' ([[Chicago]], [[14 di Setembar]] [[1955]]), nassût '''Robert Francis Prevost''', al è [[Pape]] de [[Glesie catoliche]], sucessôr di [[Pape Francesc]]. == Successions == {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Francesc]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – | width="30%" | Sucessôr:<br /> |} [[Categorie:Papis|Leon XIV]] re3j7auhn0439q5cwdm86s6a8h0yids Rosa Luxemburg 0 14398 185833 182913 2026-08-15T18:45:13Z Santefoscje73 11500 185833 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Rosa Luxemburg |Figure = Rosa Luxemburg.jpg |Didascalie = Rosa Luxemburg intal 1915 |Sottitul = Filosofe, economiste e rivoluzionarie marxiste |Nazionalitât = polache / todescje |DateNassite = [[5 di Marts]] [[1871]] |LucNassite = Zamość, Imperi Rus (vuê Polonie) |DateMuart = [[15 di Zenâr]] [[1919]] |LucMuart = Berlin, Gjermanie |Ativitât = Politiche, filosofe, economiste |Oparis = "Die Akkumulation des Kapitals" (1913) |Note = Co-fondadore de ''Leghe Spartachiste'' }} '''Rosa Luxemburg''' (nassûte ai 5 di març dal 1871 a [[Zamość]], in [[Polonie]] – muarte ai 15 di zenâr dal 1919 a [[Berlin]]) e fo une politiche, filosofe, rivoluzionarie e teoretiche dal [[marxisim]] naturalizâde todescje. E fo une figure di prin nivel tal socialisim european, famose par la so rinfuorce d'idêis drenti de [[Socialdemocrazie todescje]] (SPD) e, plui tart, par varê fondât il Moviment Spartachist (''Spartakusbund'') e il [[Partît Comunist de Gjermanie]] (KPD). E passà storicamenti a la storie par il so pacifissem cuintri de [[Prime vuere mondiâl]] e par la so concezion di revolution democratiche, critiche ancje viers il stamp centralizât di [[Lenin]]. E fo copâte in mût violent dai [[Freikorps]] tal cors de [[Rivoluzion todescje]] dal 1919. == Biografie == === I prins agns in Polonie e in Svuizare === Nassûte in Polonie intune famee di ebreos di buine culture, Rosa e començe daùrman la so ativitât politiche in te clamatîs socialistis de base, ancje se e vevî une fassionament de gjambe che e la fâ sopâ par dute la vite. Par vie de repression de polizie zariste, e scugnì scjampâ in [[Svuizere]] tal 1889, dulà che e studià economie e gjurisprudence a l'Universitât di [[Zurigo]]. === Le ativitât in Gjermanie e il fûc antimilitarist === Tal 1898, par varê la citadinance todescje, e fasè un matrimoni di fassion e e si trasferìs a Berlin. Drenti dal SPD e deventà la vôs plui fuarte de ale di cjampe, batint cu la so opre ''Reforma social o rivoluzion?'' las idêis riformistis di Eduard Bernstein. Cuant che tal 1914 la [[Prime vuere mondiâl]] e divampe, Rosa Luxemburg e cjapà la bande dal pacifisim , contestant la sielte dal so partît (il SPD) di votâ i credits di vuere. Par chest fûc, e varà la sbeç de svese cul SPD e e passà i agns de vuere serâte tal cjastit, dulà che e scrîf lis sôs letaris plui bjelis e cetancj articui cul non fint di ''Junius''. === La fondazion de Leghe di Spartaco e la muart === Tal 1916, insiemit cun [[Karl Liebknecht]], e fondà la Leghe di Spartaco. Libarâde dal cjastit tal 1918 cul sbrognâf de [[Rivoluzion todescje]], e fondà il gjornâl ''Die Rote Fahne'' (La Bandiere Rosse) e il Partît Comunist de Gjermanie. Tal Zenâr dal 1919, a Berlin e sbrognojà une insunrezion operarie (la Ribelion spartachiste). Rosa e vevî doplis podestâts di pinsîr, crodint che la insunrezion e fossi sbalorditîf e mancjâde di rincis, ma e sielç di dâ un jutori linguistic e politic ai operaris. Il guvier socialdemocratic al mandà i ''[[Freikorps]]'' (repartis militârs di rinfuorce di drete) par sfracagnâ i ribei. Ai 15 di zenâr dal 1919, Rosa Luxemburg e Karl Liebknecht a forin arestâts, batûts, copâts e il cuarp di Rosa al ven butât intun canâl di Berlin (il Landwehrkanal) , al ven recuperât il 31 di Mai e soterât tal simitieri centrâl di Fererichsfelde.Tal 1926 ven dedicât a jè , Liebknecht Jogiches, Mehring e Marchlewski un monument. Tal 1935 il simitieri ven distrùt dai naziscj e i rescj dispiardûs. Ma tal 2009 il gjornâl todesc ''Der spiegel'' publiche la notizie dal ricjatament dai rescj di Rosa Luxembourg. Secont il gjornâl , i rescj si cjataressin tal Istitût di Medisine legâl dal Ospedâl Charite di Berlin. Ogni an a Berlin ven fate une manifestazion a metât zenâr par ricuardâ Rosa Luxembourg e Karl Liebknecht == Il pinsîr e la critiche a Lenin == Il pinsîr di Rosa Luxemburg al è caraterizât da la rincis che la rivoluzion e à di jessi un fâts spontani de int, e no indereçade dome da un partît di professioniscj. Te so opare ''La rivoluzion russe'' (1918), pur dânt un jutori ai bolscevics, e scrîf une frase deventâde famose sul valôr de democrazie: <blockquote>''"La libertât e je simpri la libertât di chel che al pense in mût diferent"''.</blockquote> E sostignîve che cence la libertât di stampe, di fuziun e di peraule, la ditature dal proletariat e deventà dome la ditature di une clame di burocrates. == Opris principâls == * ''Reforma social o rivoluzion?'' (1899) * ''L'acumulazion dal capitâl'' (1913) * ''La rivoluzion russe'' (1918) == Cjale ancje == * [[Karl Marx]] * [[Karl Liebknecht]] * [[Rivoluzion todescje]] == Notis == <references /> [[Categorie:Biografis]] [[Categorie:Politics gjerman]] [[Categorie:Filosofs]] 4lh7vdv32vetaxydvbrt59hcr9fvyzx Florence 0 14767 185799 185160 2026-08-15T12:34:25Z Frico7 13659 /* */ 185799 wikitext text/x-wiki '''Florence''' (par [[talian]] ''Firenze'') e je une citât [[Italie|taliane]], cjâf lûc de [[Toscane]]. {{Model:Comun talian|non comun=Florence|non ufiziâl=Firenze|regjon=[[Toscane]]|provincie=[[Provincie di Florence|Florence]]|altitudin=50|superficie=102,32|abitants=361 574 (28/02/2026)|densitât=3.533,76|confinants=Bagno a Ripoli, Campi Bisenzio, Fiesole, Impruneta, Scandicci, Sesto Fiorentino|CAP=50100 e 50121–50145|prefìs=055|sît=https://www.comune.firenze.it|fotografie=Florence Collage.png|coordenadis=43°46′17″N 11°15′15″E|lenghis=[[Talian]]|sismicitât=zone 3}} Le citât conte 361 574 abitants e la è il prin comun de regjon Toscane par numar di abitants e al è il centri de aree Florence-Prât -Pistoia. Tal timp de [[Etât di Mieç]] al jere un centri impuartant par l’art, la culture, il cumierç, la politiche, la economie e la finance; in te etât moderne, Florence je stade la capitâl dal Grant Ducât di Toscane jenfri il 1569 e il 1859, un stât che, sot dal domini des fameis Medici e Lorene, je deventade un des citâts plui siôrs e modernis da Italie. La sô storie politiche, il so podê finanziari e comerciâl e la sô influence in ducj i ambits culturâi le àn fate deventâ la citât un incrôs impuartant ta storie taliane e europeane. Tal 1865, Florence e fo proclamade la capitâl dal Ream d’Italie (daspò di [[Turin]]) e e mantignì chest titul fin tal 1871, l’an che al segne la fin dal [[Risuriment]] e il trasferiment da capitâl a [[Rome]]. Un centri universitari impuartant e Patrimoni mondiâl da l’UNESCO (in mût specific il so centri storic, nomenât tal 1982), Florence e je considerade la lûc di nassite dal [[Rinassiment]], segnant l’albe di une gnove etât moderne dopo l’[[Etât di Mieç]] , un periodi di cambiaments profonts e dal lengaç culturâl e sientific come la “rinassite dal talian”. La lenghe florentine doprade te leteradure. Tal 1986 e fo nomenade "Capitâl europeane da culture". Al è ricognossût in maniere universâl come une das plui grandis capitâls dal mont da art e da architeture e ancje une destinazion turistiche internazionâl une vore popolâr, in gracie dai siei tancj monuments e museus. I ereditâts artistics, leteraris e sientifics lassâts dai siei citadins ilustris - vêrs gjenis dal passât - a son di valôr inestimabil. Chestis a includin figuris come [[Dante Alighieri|Dante]], [[Petrarca]] e Boccaccio in te leterature; [[Giotto]], [[Brunelleschi]], [[Donatello]], [[Botticelli]] , [[Leonardo da Vinci]] e [[Michêlagnul Buonarroti]] tes arts visuâls; [[Lorenzo de Medici]] [[Niccolò Machiavelli]] in te sience politiche; e [[Amerigo Vespucci]] e [[Galileo Galilei]] intai cjamps de gjeografie, de astronomie e de fisiche. == Gjeografie fisiche == === Teritori === Florence si cjate intune posizion panoramiche tal centri di une concje largje che e semee a un anfiteatri a estremitât sud-orientâl da planure Florence-Prât-Pistoia. A si cjate cuintri lis culinis dai Apenins toscan-emilians e al è circondât da culinis di arzile di Cercina, che a si jevin sù juste parsore dal distret di Rifredi e dal ospedâl di Careggi a nord, cussì come das culinis di Fiesole (nord-est), di Setignàn (est) e di Arcetrio, Bellio-Guardie e Popo. La planure dulà che e je la citât e je traviersade dal flum Arno, che la citât stesse e divît tas sezions dal Valdarno Alt e dal Bâs, e di cors d’aghe plui piçui come il Mugnone, il Terzolle e il Greve. La zone metropolitane di Firenze-Prato-Pistoie, fondade pal Consei regjonâl da Toscane ai 29 di Març 2000, e cjape dentri dutis chestis trê provincis e e à cirche 1.520.000 abitants. Lis planuris da zone metropolitane a son un paisaç alterât par l’om che al à grandis zonis industriâls e comerciâls, lassant pôc spazi ai spazis naturâi. Lis zonis culinis a son stadis dedicadis a agriculture e a l’ûs residenziâl, fat che al à puartât a une riduzion significative dai boscs origjinai, soredut tas zonis a sud e a est da citât. A si cjatin ancje zonis umidis no disvilupadis ta planure, a ovest da citât dilunc il flum Arno. nqrv19tu9yauiho09hhmd2rc1s3lrd0 Florence Nightingale 0 15005 185783 2026-08-15T12:09:01Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede personaç | non = Florence Nightingale | fotografie = Florence Nightingale (H Hering photo scan).jpg | nazionalitât = britaniche | date di nassite = [[12 di Mai]] [[1820]] | lûc di nassite = [[Florence]] | date di muart = [[13 di Avost]] [[1910]] | lûc di muart = [[Londre]] | ativitât = Infermiere }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une in... 185783 wikitext text/x-wiki {{Infoschede personaç | non = Florence Nightingale | fotografie = Florence Nightingale (H Hering photo scan).jpg | nazionalitât = britaniche | date di nassite = [[12 di Mai]] [[1820]] | lûc di nassite = [[Florence]] | date di muart = [[13 di Avost]] [[1910]] | lûc di muart = [[Londre]] | ativitât = Infermiere }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Guerre di Crimee]], e è passade ae storie cul sorenon di «''La dame cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] 2q6h2dvp2kbfvbl9qrovfpqcdaezivg 185784 185783 2026-08-15T12:10:47Z Santefoscje73 11500 185784 wikitext text/x-wiki {{Model:schede | non = Florence Nightingale | fotografie = Florence Nightingale (H Hering photo scan).jpg | nazionalitât = britaniche | date di nassite = [[12 di Mai]] [[1820]] | lûc di nassite = [[Florence]] | date di muart = [[13 di Avost]] [[1910]] | lûc di muart = [[Londre]] | ativitât = Infermiere }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Guerre di Crimee]], e è passade ae storie cul sorenon di «''La dame cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] o3zvniimumr2psyulv9gpzvz9368fou 185785 185784 2026-08-15T12:11:03Z Santefoscje73 11500 185785 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede | non = Florence Nightingale | fotografie = Florence Nightingale (H Hering photo scan).jpg | nazionalitât = britaniche | date di nassite = [[12 di Mai]] [[1820]] | lûc di nassite = [[Florence]] | date di muart = [[13 di Avost]] [[1910]] | lûc di muart = [[Londre]] | ativitât = Infermiere }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Guerre di Crimee]], e è passade ae storie cul sorenon di «''La dame cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] kqje1b7cgj0o067le3zn15ya9uwdyh1 185786 185785 2026-08-15T12:13:53Z Santefoscje73 11500 185786 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale (H Hering photo scan).jpg |Didascalie = Florence Nightingale intal 1860 |Sottitul = Fondadre de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Guerre di Crimee]], e è passade ae storie cul sorenon di «''La dame cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] 0i8pnciha85f8zfeolp41mo9ffpv1e6 185787 185786 2026-08-15T12:14:49Z Santefoscje73 11500 185787 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = File:Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale intal 1860 |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Guerre di Crimee]], e è passade ae storie cul sorenon di «''La dame cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] 5snc63f22sr1cg7hykq6nx3b1tiqfnc 185788 185787 2026-08-15T12:15:17Z Santefoscje73 11500 185788 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Guerre di Crimee]], e è passade ae storie cul sorenon di «''La dame cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] 9f22ihk7fi1nixyep28rp690gssntra 185789 185788 2026-08-15T12:15:54Z Santefoscje73 11500 185789 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Vuere di Crimee]], e è passade te storie cul sorenon di «''Le Siore cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Regn Unît] dqq57rbv8bk5rpfz1wg89pjrzbi6sbs 185790 185789 2026-08-15T12:16:17Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185790 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Vuere di Crimee]], e è passade te storie cul sorenon di «''Le Siore cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Ream Unît] fumw35z70vl8t0ihvu66nkoh01p9wzp 185791 185790 2026-08-15T12:16:34Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185791 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Vuere di Crimee]], e è passade te storie cul sorenon di «''Le Siore cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermieri]] [[Categorie:Ream Unît]] fq10tafgp0acxwz4701o7y7i73n76fm 185792 185791 2026-08-15T12:16:57Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185792 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Vuere di Crimee]], e è passade te storie cul sorenon di «''Le Siore cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Infermîrs]] [[Categorie:Ream Unît]] r21d4kxm346txp1gu97h7ahu9h551vy 185793 185792 2026-08-15T12:17:16Z Santefoscje73 11500 /* Vôs leadis */ 185793 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Florence Nightingale |Figure = Florence Nightingale three quarter length.jpg |Didascalie = Florence Nightingale |Sottitul = Fondadore de infermieristiche moderne |Nazionalitât = britaniche |DateNassite = [[12 di Mai]] [[1820]] |LucNassite = [[Florence]] |DateMuart = [[13 di Avost]] [[1910]] |LucMuart = [[Londre]] |Ativitât = Infermiera, statistiche |Oparis = Notes on Nursing (1859) |Note = Clamade "La Siore cun la lampade" }} '''Florence Nightingale''' ([[Firenze]], [[12 di Mai]] [[1820]] – [[Londra]], [[13 di Avost]] [[1910]]) e è stade une infermiere e statistiche britaniche, cognossude come la fondadore de infermieristiche moderne. Par vie des sôs visits di gnot ai ferîts tal timp la [[Vuere di Crimee]], e è passade te storie cul sorenon di «''Le Siore cun la lampade''» (in inglês: ''The Lady with the Lamp''). == Biografie == Nassude a Florence di une famee inglese di alte condizion sociâl (il so nom al è stât sielt propri in onôr de citât toscane), e à manifestât fin di zovine la vocazion par le cure dei malâts. Lant cuintri le volontât de famee, e à studiât infermieristiche in [[Gjermanie]] e in [[France]]. === La Vuere di Crimee === Intal [[1854]], tal timp de [[Vuere di Crimee]], al è stât demandât il so intervent par organizâ l'assistence ai soldâts ferîts tal ospedâl di Scutari (vuê [[Istanbul]]). Rivade sul puest, e à cjatât condizions igienichis desastrosis, cun une mortalitât dal 42%. Ristruturât l'ospedâl, e à introdusût regulis severîs di igjene, ventilazion e alimentazion, riusint a sbasâ la mortalitât al 2%. == I contributs scientifics e la statistiche == Florence Nightingale e è stade ancje une pioniere te rapresentazion grafiche des statistichis sanitarîs. E à inventât il «diagram di rose» (o diagram a arcul di cercli) par mostrâ visualmentri che la maiôr part des muarts dei soldâts e jere causade des infezions prevenibilîs e no des feridis di vuere. In tal [[1859]] e à publicât il libri ''Notes on Nursing'' (Notis di infermieristiche), considerât il prin manuâl di formazion par infermierîs, e in tal [[1860]] e à fondât la ''Nightingale Training School'' a Londre, la prime scuele professionâl di infermieristiche tal mont. == Ricognosciments e ereditât == * In tal [[1907]] e è stade la prime femine a ricêvi l'[[Oardin al Merit]] dal Ream Unît. * La date de so nassite, i [[12 di Mai]], e è stade sielte come '''Zornade internazionâl de infermiere'''. E è muart a Londre ai 13 di Avost dal 1910, al'etât di 90 agns. == Vôs leadis == * [[Infermiere]] * [[Vuere di Crimee]] * [[Statistche]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Ream Unît]] p75xopnw811blpragt2ii87eot9ukpe Harriet Tubman 0 15006 185794 2026-08-15T12:28:38Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Harriet Tubman |Figure = Harriet Tubman by Benjamin F. Powelson figure crop.jpg |Didascalie = Harriet Tubman intal 1868-1869 circa |Sottitul = Attiviste e abolizioniste merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[Març]] [[1822]] |LucNassite = Contee di Dorchester, Maryland |DateMuart = [[10 di Març]] [[1913]] |LucMuart = Auburn, Estatus Unîts |Ativitât = Attiviste, abolizioniste, spie |Oparis = Operazions de Underground Railroad |Note = Clama... 185794 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Harriet Tubman |Figure = Harriet Tubman by Benjamin F. Powelson figure crop.jpg |Didascalie = Harriet Tubman intal 1868-1869 circa |Sottitul = Attiviste e abolizioniste merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[Març]] [[1822]] |LucNassite = Contee di Dorchester, Maryland |DateMuart = [[10 di Març]] [[1913]] |LucMuart = Auburn, Estatus Unîts |Ativitât = Attiviste, abolizioniste, spie |Oparis = Operazions de Underground Railroad |Note = Clamade «Moses dal so popul» }} '''Harriet Tubman''' (nassude '''Araminta Ross'''; Contee di Dorchester, [[Març]] [[1822]] – Auburn, [[10 di Març]] [[1913]]) e è stade une attiviste, abolizioniste e spie merecane. Nassude in cundizion di sclavitût, je scjampade e e à organizât ben 13 dii di mistîr par liberâ cirche 70 personis sclavîs, traviers la rêt segrete cognossude come ''Underground Railroad''. == Biografie == Nassude cul nom di Araminta "Minty" Ross tal stât merecan dal Maryland, e à patît la durece de sclavitût fin de piçule etât, cjapant ancje une grave feride al cjâf che e à causât paralisi e narcolessie par dute la vite. In tal 1844 e à sposât John Tubman, un om libar, e e à cambiât il so cognom di nassite in Harriet, in onôr di so mari. === La fuide e le "Underground Railroad" === In tal [[1849]], Tubman e è scjampade a Filadelfia. Invezît di restâ al sigûr tal Nord libar, e à decidût di tornâ sù e jù par liberâ la so famee e altris personis sot sclavitût. Par vie dal so coragjo e de so capacitât di menâ le int te libertât cence perdî un sôl passezîr, e è stade sorenominade «Moses». === La Vuere Civîl e l'impegnament par i dirits === Tal timp de [[Vuere di secession merecane]] (1861-1865), e à servît le Armade de Union come coghe, infermiere e ancje come spie. In tal 1863, e è stade la prime femine a vuidâ un'operazion armade te spedizion di "Combahee Ferry", liberant plui di 700 personis sclavîs. Te ultime parte de so vite, e è stade une fuarte sostenidore dal sufragjo feminin e des causis di gjustizie sociâl. == Ricognossiments == * E è considerade une des figuris plui impurtantis de storie abolizioniste dai Stâts Unîts. * La so cjase ad Auburn e è diventade un monument storîc nazionâl. == Vôs leadis == * [[Abolizionisim]] * [[Vuere di secession merecane]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] mxsceqxxv6isox8hmfxrixtd4dcbl0o 185795 185794 2026-08-15T12:30:04Z Santefoscje73 11500 185795 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Harriet Tubman |Figure =Harriet Tubman (circa 1885).jpg |Didascalie = Harriet Tubman in tal 1885 |Sottitul = Attiviste e abolizioniste merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[Març]] [[1822]] |LucNassite = Contee di Dorchester, Maryland |DateMuart = [[10 di Març]] [[1913]] |LucMuart = Auburn, Estatus Unîts |Ativitât = Attiviste, abolizioniste, spie |Oparis = Operazions de Underground Railroad |Note = Clamade «Moses dal so popul» }} '''Harriet Tubman''' (nassude '''Araminta Ross'''; Contee di Dorchester, [[Març]] [[1822]] – Auburn, [[10 di Març]] [[1913]]) e è stade une attiviste, abolizioniste e spie merecane. Nassude in cundizion di sclavitût, je scjampade e e à organizât ben 13 dii di mistîr par liberâ cirche 70 personis sclavîs, traviers la rêt segrete cognossude come ''Underground Railroad''. == Biografie == Nassude cul nom di Araminta "Minty" Ross tal stât merecan dal Maryland, e à patît la durece de sclavitût fin de piçule etât, cjapant ancje une grave feride al cjâf che e à causât paralisi e narcolessie par dute la vite. In tal 1844 e à sposât John Tubman, un om libar, e e à cambiât il so cognom di nassite in Harriet, in onôr di so mari. === La fuide e le "Underground Railroad" === In tal [[1849]], Tubman e è scjampade a Filadelfia. Invezît di restâ al sigûr tal Nord libar, e à decidût di tornâ sù e jù par liberâ la so famee e altris personis sot sclavitût. Par vie dal so coragjo e de so capacitât di menâ le int te libertât cence perdî un sôl passezîr, e è stade sorenominade «Moses». === La Vuere Civîl e l'impegnament par i dirits === Tal timp de [[Vuere di secession merecane]] (1861-1865), e à servît le Armade de Union come coghe, infermiere e ancje come spie. In tal 1863, e è stade la prime femine a vuidâ un'operazion armade te spedizion di "Combahee Ferry", liberant plui di 700 personis sclavîs. Te ultime parte de so vite, e è stade une fuarte sostenidore dal sufragjo feminin e des causis di gjustizie sociâl. == Ricognossiments == * E è considerade une des figuris plui impurtantis de storie abolizioniste dai Stâts Unîts. * La so cjase ad Auburn e è diventade un monument storîc nazionâl. == Vôs leadis == * [[Abolizionisim]] * [[Vuere di secession merecane]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] gp64g07vdopvnycclqdkeezltpc17nf 185796 185795 2026-08-15T12:30:27Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 185796 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Harriet Tubman |Figure =Harriet Tubman (circa 1885).jpg |Didascalie = Harriet Tubman in tal 1885 |Sottitul = Attiviste e abolizioniste merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[Març]] [[1822]] |LucNassite = Contee di Dorchester, Maryland |DateMuart = [[10 di Març]] [[1913]] |LucMuart = Auburn, Estatus Unîts |Ativitât = Attiviste, abolizioniste, spie |Oparis = Operazions de Underground Railroad |Note = Clamade «Moses dal so popul» }} '''Harriet Tubman''' (nassude '''Araminta Ross'''; Contee di Dorchester, [[Març]] [[1822]] – Auburn, [[10 di Març]] [[1913]]) e è stade une attiviste, abolizioniste e spie merecane. Nassude in cundizion di sclavitût, je scjampade e e à organizât ben 13 dii di mistîr par liberâ cirche 70 personis sclavîs, traviers la rêt segrete cognossude come ''Underground Railroad''. == Biografie == Nassude cul nom di '''Araminta "Minty" Ross''' tal stât merecan dal Maryland, e à patît la durece de sclavitût fin de piçule etât, cjapant ancje une grave feride al cjâf che e à causât paralisi e narcolessie par dute la vite. In tal 1844 e à sposât John Tubman, un om libar, e e à cambiât il so cognom di nassite in Harriet, in onôr di so mari. === La fuide e le "Underground Railroad" === In tal [[1849]], Tubman e è scjampade a Filadelfia. Invezît di restâ al sigûr tal Nord libar, e à decidût di tornâ sù e jù par liberâ la so famee e altris personis sot sclavitût. Par vie dal so coragjo e de so capacitât di menâ le int te libertât cence perdî un sôl passezîr, e è stade sorenominade «Moses». === La Vuere Civîl e l'impegnament par i dirits === Tal timp de [[Vuere di secession merecane]] (1861-1865), e à servît le Armade de Union come coghe, infermiere e ancje come spie. In tal 1863, e è stade la prime femine a vuidâ un'operazion armade te spedizion di "Combahee Ferry", liberant plui di 700 personis sclavîs. Te ultime parte de so vite, e è stade une fuarte sostenidore dal sufragjo feminin e des causis di gjustizie sociâl. == Ricognossiments == * E è considerade une des figuris plui impurtantis de storie abolizioniste dai Stâts Unîts. * La so cjase ad Auburn e è diventade un monument storîc nazionâl. == Vôs leadis == * [[Abolizionisim]] * [[Vuere di secession merecane]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] 4eqg3j987bw32d0gq6g6ndsdbyixq37 185797 185796 2026-08-15T12:31:15Z Santefoscje73 11500 185797 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Harriet Tubman |Figure =Harriet Tubman (circa 1885).jpg |Didascalie = Harriet Tubman in tal 1885 |Sottitul = Attiviste e abolizioniste merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[Març]] [[1822]] |LucNassite = Contee di Dorchester, Maryland |DateMuart = [[10 di Març]] [[1913]] |LucMuart = Auburn, Estatus Unîts |Ativitât = Attiviste, abolizioniste, spie |Oparis = Operazions de Underground Railroad |Note = Clamade «Moses dal so popul» }} '''Harriet Tubman''' (nassude '''Araminta Ross'''; Contee di Dorchester, [[Març]] [[1822]] – Auburn, [[10 di Març]] [[1913]]) e è stade une attiviste, abolizioniste e spie merecane. Nassude in cundizion di sclavitût, je scjampade e e à organizât ben 13 dii di mistîr par liberâ cirche 70 personis sclavîs, traviers la rêt segrete cognossude come ''Underground Railroad''. == Biografie == Nassude cul nom di '''Araminta "Minty" Ross''' tal stât merecan dal Maryland, e à patît la durece de sclavitût fin de piçule etât, cjapant ancje une grave feride al cjâf che e à causât paralisi e narcolessie par dute la vite. In tal 1844 e à sposât John Tubman, un om libar, e e à cambiât il so cognom di nassite in Harriet, in onôr di so mari. === La fuide e le "Underground Railroad" === In tal [[1849]], Tubman e è scjampade a Filadelfia. Invezît di restâ al sigûr tal Nord libar, e à decidût di tornâ sù e jù par liberâ la so famee e altris personis sot sclavitût. Par vie dal so coragjo e de so capacitât di menâ le int te libertât cence perdî un sôl passezîr, e è stade sorenominade «Moses». === La Vuere Civîl e l'impegnament par i dirits === Tal timp de [[Vuere civîl merecane]] (1861-1865), e à servît le Armade de Union come coghe, infermiere e ancje come spie. In tal 1863, e è stade la prime femine a vuidâ un'operazion armade te spedizion di "Combahee Ferry", liberant plui di 700 personis sclavîs. Te ultime parte de so vite, e è stade une fuarte sostenidore dal sufragjo feminin e des causis di gjustizie sociâl. == Ricognossiments == * E è considerade une des figuris plui impurtantis de storie abolizioniste dai Stâts Unîts. * La so cjase ad Auburn e è diventade un monument storîc nazionâl. == Vôs leadis == * [[Abolizionisim]] * [[Vuere civîl merecane]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] pjuqu5fjxjiavkij96r8gdo5flbv5s2 Firenze 0 15007 185798 2026-08-15T12:31:44Z Frico7 13659 /* */ 185798 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Florence]] brqw9ixkady5o5ffpr1qh5shddce8zf Mary Dyer 0 15008 185800 2026-08-15T12:41:37Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Mary Dyer |Figure = Mary dyer being led.jpg |Didascalie = Mary Dyer puartade al patibul |Sottitul = Martir cuacare e difensore de libertât religjose |Nazionalitât = inglese / merecane |DateNassite = [[1611]] |LucNassite = Londre, Ingletiere |DateMuart = [[1 di Jugn]] [[1660]] |LucMuart = Boston, Massachusetts |Ativitât = Attiviste religjose, martare |Note = Une des cuatri "martîrs di Boston" }} '''Mary Dyer''' (nassude '''Mary Barrett'''; [[Londra]]... 185800 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Mary Dyer |Figure = Mary dyer being led.jpg |Didascalie = Mary Dyer puartade al patibul |Sottitul = Martir cuacare e difensore de libertât religjose |Nazionalitât = inglese / merecane |DateNassite = [[1611]] |LucNassite = Londre, Ingletiere |DateMuart = [[1 di Jugn]] [[1660]] |LucMuart = Boston, Massachusetts |Ativitât = Attiviste religjose, martare |Note = Une des cuatri "martîrs di Boston" }} '''Mary Dyer''' (nassude '''Mary Barrett'''; [[Londra]], [[1611]] – [[Boston]], [[1 di Jugn]] [[1660]]) e è stade une cuacare inglese, colone te Americhe dal Nord, pendude a Boston par ve vjolât lis leçs puritanis che e proibivin la presence dai cuacars te colonie de Massachusetts Bay. E è considerade une des primis martirs americants par la libertât religjose e la libertât di cussience. == Biografie == Nassude in Ingletiere, e à sposât William Dyer intal 1633. In tal [[1635]], la cubie e è emigrade te colonie de Massachusetts Bay. Te prime fase de so vite te colonie, Mary e si è dongjada a Anne Hutchinson e al moviment antinomian, sostegnint la libertât di interpretazion spirituâle cuintri la rigjiditât de ortodossie puritane. Par chest motivazion, la famie Dyer e è stade esiliade e e à judât a fondâ la colonie di Rhode Island in tal [[1638]]. === La conversion al cuacarisim e il martiri === Intal [[1650]], Mary Dyer e è tornade in Ingletiere, e si è convertide al cuacarisim (la Societât dai Amîs). Intal [[1657]] e è tornade tai Stâts Unîts, ma il Massachusetts al veve apuntât leçs severe cuintri i cuacars, previodint l'esili e la pene di muart par chei che a tornavìn. Ma cuant che i banimants e lis minaciis di muart e an fermât Mary Dyer, che e è tornade plui voltis a Boston par protestâ cuintri lis leçs injustis e defendi i dirits dai sôs fradis di fêr. Arestade plui voltis, e è stade condanade a lal muart e picjade ai [[1 di Jugn]] dal [[1660]]. == Ereditât == La so muart, insiemir a chê di altris tre cuacars (cognossûts come i "martîrs di Boston"), e à provocât une fuarte reazion te Ingletiere. In tal 1661, il re Carli II al à proibît al Massachusetts di esecutâ personis par motivazions religjosis. Une statue di bronç di Mary Dyer e si cjate denant dal capitul dal Massachusetts a Boston, cun la iscrizion: «''Witness for religious freedom''» (Testimoni par la libertât religjose). == Vôs leadis == * [[Cuacars]] * [[Libertât religjose]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] 4gewn77trtz6wkjtfc9gh0jlnwia7jy 185801 185800 2026-08-15T12:42:05Z Santefoscje73 11500 185801 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Mary Dyer |Figure = Mary dyer being led.jpg |Didascalie = Mary Dyer puartade al patibul |Sottitul = Martir cuacare e difensore de libertât religjose |Nazionalitât = inglese / merecane |DateNassite = [[1611]] |LucNassite = Londre, Ingletiere |DateMuart = [[1 di Jugn]] [[1660]] |LucMuart = Boston, Massachusetts |Ativitât = Attiviste religjose, martare |Note = Une des cuatri "martîrs di Boston" }} '''Mary Dyer''' (nassude '''Mary Barrett'''; [[Londra]], [[1611]] – [[Boston]], [[1 di Jugn]] [[1660]]) e è stade une cuacare inglêse, colone te Americhe dal Nord, pendude a Boston par ve vjolât lis leçs puritanis che e proibivin la presence dai cuacars te colonie de Massachusetts Bay. E è considerade une des primis martirs americants par la libertât religjose e la libertât di cussience. == Biografie == Nassude in Ingletiere, e à sposât William Dyer intal 1633. In tal [[1635]], la cubie e è emigrade te colonie de Massachusetts Bay. Te prime fase de so vite te colonie, Mary e si è dongjada a Anne Hutchinson e al moviment antinomian, sostegnint la libertât di interpretazion spirituâle cuintri la rigjiditât de ortodossie puritane. Par chest motivazion, la famie Dyer e è stade esiliade e e à judât a fondâ la colonie di Rhode Island in tal [[1638]]. === La conversion al cuacarisim e il martiri === Intal [[1650]], Mary Dyer e è tornade in Ingletiere, e si è convertide al cuacarisim (la Societât dai Amîs). Intal [[1657]] e è tornade tai Stâts Unîts, ma il Massachusetts al veve apuntât leçs severe cuintri i cuacars, previodint l'esili e la pene di muart par chei che a tornavìn. Ma cuant che i banimants e lis minaciis di muart e an fermât Mary Dyer, che e è tornade plui voltis a Boston par protestâ cuintri lis leçs injustis e defendi i dirits dai sôs fradis di fêr. Arestade plui voltis, e è stade condanade a lal muart e picjade ai [[1 di Jugn]] dal [[1660]]. == Ereditât == La so muart, insiemir a chê di altris tre cuacars (cognossûts come i "martîrs di Boston"), e à provocât une fuarte reazion te Ingletiere. In tal 1661, il re Carli II al à proibît al Massachusetts di esecutâ personis par motivazions religjosis. Une statue di bronç di Mary Dyer e si cjate denant dal capitul dal Massachusetts a Boston, cun la iscrizion: «''Witness for religious freedom''» (Testimoni par la libertât religjose). == Vôs leadis == * [[Cuacars]] * [[Libertât religjose]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] htnbqc40z1jwe16o3gtdbcwz5pvyjdi 185802 185801 2026-08-15T12:42:21Z Santefoscje73 11500 185802 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Mary Dyer |Figure = Mary dyer being led.jpg |Didascalie = Mary Dyer puartade al patibul |Sottitul = Martir cuacare e difensore de libertât religjose |Nazionalitât = inglese / merecane |DateNassite = [[1611]] |LucNassite = Londre, Ingletiere |DateMuart = [[1 di Jugn]] [[1660]] |LucMuart = Boston, Massachusetts |Ativitât = Attiviste religjose, martare |Note = Une des cuatri "martîrs di Boston" }} '''Mary Dyer''' (nassude '''Mary Barrett'''; [[Londre]], [[1611]] – [[Boston]], [[1 di Jugn]] [[1660]]) e è stade une cuacare inglêse, colone te Americhe dal Nord, pendude a Boston par ve vjolât lis leçs puritanis che e proibivin la presence dai cuacars te colonie de Massachusetts Bay. E è considerade une des primis martirs americants par la libertât religjose e la libertât di cussience. == Biografie == Nassude in Ingletiere, e à sposât William Dyer intal 1633. In tal [[1635]], la cubie e è emigrade te colonie de Massachusetts Bay. Te prime fase de so vite te colonie, Mary e si è dongjada a Anne Hutchinson e al moviment antinomian, sostegnint la libertât di interpretazion spirituâle cuintri la rigjiditât de ortodossie puritane. Par chest motivazion, la famie Dyer e è stade esiliade e e à judât a fondâ la colonie di Rhode Island in tal [[1638]]. === La conversion al cuacarisim e il martiri === Intal [[1650]], Mary Dyer e è tornade in Ingletiere, e si è convertide al cuacarisim (la Societât dai Amîs). Intal [[1657]] e è tornade tai Stâts Unîts, ma il Massachusetts al veve apuntât leçs severe cuintri i cuacars, previodint l'esili e la pene di muart par chei che a tornavìn. Ma cuant che i banimants e lis minaciis di muart e an fermât Mary Dyer, che e è tornade plui voltis a Boston par protestâ cuintri lis leçs injustis e defendi i dirits dai sôs fradis di fêr. Arestade plui voltis, e è stade condanade a lal muart e picjade ai [[1 di Jugn]] dal [[1660]]. == Ereditât == La so muart, insiemir a chê di altris tre cuacars (cognossûts come i "martîrs di Boston"), e à provocât une fuarte reazion te Ingletiere. In tal 1661, il re Carli II al à proibît al Massachusetts di esecutâ personis par motivazions religjosis. Une statue di bronç di Mary Dyer e si cjate denant dal capitul dal Massachusetts a Boston, cun la iscrizion: «''Witness for religious freedom''» (Testimoni par la libertât religjose). == Vôs leadis == * [[Cuacars]] * [[Libertât religjose]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] 7qg1abzpvyz479fv6hqaghme79wf2cz Cixi 0 15009 185803 2026-08-15T13:03:35Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Imperadore Cixi |Figure = Hubert Vos's painting of the Dowager Empress Cixi (Tzu Hsi).jpg |Didascalie = L'Imperadore Cixi |Sottitul = Imperadore vedue e regjent de Cine |Nazionalitât = cinês |DateNassite = [[29 di Novembar]] [[1835]] |LucNassite = Pechin, Cine |DateMuart = [[15 di Novembar]] [[1908]] |LucMuart = Pechin, Cine |Ativitât = Sovrane, regjent |Periodi = [[1861]] - [[1908]] |Note = Dinastie Qing }} '''Cixi''' (in cines: 慈禧太后; pinyi... 185803 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Imperadore Cixi |Figure = Hubert Vos's painting of the Dowager Empress Cixi (Tzu Hsi).jpg |Didascalie = L'Imperadore Cixi |Sottitul = Imperadore vedue e regjent de Cine |Nazionalitât = cinês |DateNassite = [[29 di Novembar]] [[1835]] |LucNassite = Pechin, Cine |DateMuart = [[15 di Novembar]] [[1908]] |LucMuart = Pechin, Cine |Ativitât = Sovrane, regjent |Periodi = [[1861]] - [[1908]] |Note = Dinastie Qing }} '''Cixi''' (in cines: 慈禧太后; pinyin: ''Cíxǐ Tàihòu''; Pekin, [[29 di Novembar]] [[1835]] – Pekin, [[15 di Novembar]] [[1908]]), cognossude ancje come l''''Imperadore vedue Cixi''', e è stade une sovrane cinês de [[dinastie Qing]] che e à governât di fât la Cine par plui di 40 agns, dal [[1861]] fin ae so muart tal [[1908]]. == Biografie == Nassude te nobilât manciù de clan "Yehe Nara", e jentrade tal [[1852]] te Citât Proibide come concubine dal imperadôr Xianfeng. In tal [[1856]] e à vût il so unic fîl, Zaichun, che al è diventât il futûr imperadôr Tongzhi. Considerade une des figuris plui potentis de storie moderne de Cine, e à cjapât il contrôl dal guvier in tal 1861 traviers un colp di stât (il colp di stât di ''Xinyou''), governant daspò la cort imperiâl daûr de tende par vie de zovine etât di so fîl e, plui tart, di sô nevôt, l'imperadôr Guangxu. == Il ream e lis riformis == Durant il so lunc ream, la Cine e à scuignû afrontâ une serie di crisis internis e di pressions des potencis imperialistis di Europe e Gjapon: * '''Ristaurazion Tongzhi:''' Inte prime fase dal so guvier, e à sostegnût la modernizazion militâr e industriâl de Cine daûr il model ocidentâl (Moviment di Auto-Rinfuarçament). * '''La Rivolte dai Boxers (1899-1901):''' Intal 1900, e à sostegnût la rivolte antiforestiere dai Boxers, provocant l'intervent de [[Aliance des vot potencis]] e la disfate de cort Qing, che e à dovût firmâ il pesant '''Protocol dal 1901'''. * '''Lis ultimis riformis:''' Te ultime fase de so vite, e à inandiât impurtantis riformis struturâls, abolint il cjasti tradizionâl di esam imperiâl e promovint la modernizazion dal sisteme educatîf e de armade. == Muart e ereditât == Une dî prin di murî, ai [[14 di Novembar]] dal [[1908]], e à nomenât come sucessôr al tron il piçul [[Puyi]], che al sarebbe stât l'ultim imperadôr de Cine. E è muart ai [[15 di Novembar]] dal 1908 e e è stade soterade intal cumplès funerari des Tombis Qing orientâls. == Vôs leadis == * [[Dinastie Qing]] * [[Puyî]] * [[Pechin]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Cine]] 1tuxrk06x8d82wpjts3y3n0wo8jlppl Golda Meir 0 15010 185804 2026-08-15T13:15:47Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Golda Meir |Figure = Golda Meir 03265u.jpg |Didascalie = Golda Meir intal 1969 |Sottitul = Prime ministre di Israêl |Nazionalitât = israeliane |DateNassite = [[3 di Mai]] [[1898]] |LucNassite = Kiev, Imperi Rus |DateMuart = [[8 di Dicembar]] [[1978]] |LucMuart = Gjerusalem, Israêl |Ativitât = Politiche, insegnante |Periodi = [[1969]] - [[1974]] |Note = Quart prim ministri di Israêl }} '''Golda Meir''' (nassude '''Golda Mabovitch'''; [[Kiev]], 3 d... 185804 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Golda Meir |Figure = Golda Meir 03265u.jpg |Didascalie = Golda Meir intal 1969 |Sottitul = Prime ministre di Israêl |Nazionalitât = israeliane |DateNassite = [[3 di Mai]] [[1898]] |LucNassite = Kiev, Imperi Rus |DateMuart = [[8 di Dicembar]] [[1978]] |LucMuart = Gjerusalem, Israêl |Ativitât = Politiche, insegnante |Periodi = [[1969]] - [[1974]] |Note = Quart prim ministri di Israêl }} '''Golda Meir''' (nassude '''Golda Mabovitch'''; [[Kiev]], [[3 di Mai]] [[1898]] – Gerusalem, [[8 di Dicembar]] [[1978]]) e è stade une politiche israeliane, cuart prim ministri di Israêl dal [[1969]] al [[1974]] e prime femine a ocupâ cheste cjarie tal Stât ebraic. Par vie de so fuarte personalitât e de so risoluzion, e è stade descrite come la «''Iron Lady''» (Siore di fiêr) de politiche israeliane. == Biografie == Nassude a [[Kiev]] (vuê in [[Ucraine]], prime tal Imperi Rus), e è emigrade cu la famee tai [[Stâts Unîts di Americhe]] tal [[1906]],par stabilîsi a Milwaukee, Wisconsin. Chi e à studiât par diventâ insegnante e e si è svicinade al moviment sionist. In tal [[1921]], zontade dal marît Morris Meyerson, e è emigrade te [[Palestine]] mandatarie , stant a lavorâ tal kibbutz "Merhavia". === Cariere politiche === Intai agns seguints, e à vût cjarichis di grande impuartance te organizazion sindacâl [[Histadrut]] e te Agjenzie Ebraiche par la Palestine. Intal [[1948]], e è stade une des 25 personis a firmâ la Dichiarazion di indipendence di [[Israêl]]. * '''Ministre dal Lavôr e dai Afârs Forests:''' Daspò la nassite dal Stât di Israêl, e è stade ambassadore a [[Mosche]], ministre dal Lavôr (1949-1956) e ministre dai Afârs Forests (1956-1966) sot i guviers di [[David Ben Gurion]]. === Prim Ministri (1969-1974) === Intal [[1969]], alla muart di Levi Eshkol, e è stade elezude Prime ministri. Tal timp dal sô mandât: * E à scugnût frontâ la crisi dai presonîrs des [[Olimpiadis di Munic 1972|Olimpiadis di Munic dal 1972]] e la sielte di organizâ la operazion di ritorsion cuintri i responsabîls. * In tal [[1973]], Israêl al è stât tacât di un'alliance di Stâts arabs te [[Vuere dal Yom Kippur]]. Ancje se Israêl al à vinçût la vuere, le mancjance di preparazion te fase iniziâl e à portât a grandis critichis politichis. E à dimetût la cjarie in tal [[1974]] e e è muarte a [[Gjerusalem]] tal [[1978]]. == Vôs leadis == * [[Israêl]] * [[David Ben Gurion]] * [[Vuere dal Yom Kippur]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Israêl]] 2nsruqqabhfoceydp9qrv14rh62x42p 185805 185804 2026-08-15T13:16:37Z Santefoscje73 11500 185805 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Golda Meir |Figure = Golda Meir 03265u.jpg |Didascalie = Golda Meir intal 1969 |Sottitul = Prime ministre di Israêl |Nazionalitât = israeliane |DateNassite = [[3 di Mai]] [[1898]] |LucNassite = Kiev, Imperi Rus |DateMuart = [[8 di Dicembar]] [[1978]] |LucMuart = Gjerusalem, Israêl |Ativitât = Politiche, insegnante |Periodi = [[1969]] - [[1974]] |Note = Quart prim ministri di Israêl }} '''Golda Meir''' (nassude '''Golda Mabovitch'''; [[Kiev]], [[3 di Mai]] [[1898]] – Gerusalem, [[8 di Dicembar]] [[1978]]) e è stade une politiche israeliane, cuart prim ministri di Israêl dal [[1969]] al [[1974]] e prime femine a ocupâ cheste cjarie tal Stât ebraic. Par vie de so fuarte personalitât e de so risoluzion, e è stade descrite come la «''Iron Lady''» (Siore di fiêr) de politiche israeliane. == Biografie == Nassude a [[Kiev]] (vuê in [[Ucraine]], prime tal Imperi Rus), e è emigrade cu la famee tai [[Stâts Unîts di Americhe]] tal [[1906]],par stabilîsi a Milwaukee, Wisconsin. Chi e à studiât par diventâ insegnante e e si è svicinade al moviment sionist. In tal [[1921]], zontade dal marît Morris Meyerson, e è emigrade te [[Palestine]] mandatarie , stant a lavorâ tal kibbutz "Merhavia". === Cariere politiche === Intai agns seguints, e à vût cjarichis di grande impuartance te organizazion sindacâl [[Histadrut]] e te Agjenzie Ebraiche par la Palestine. Intal [[1948]], e è stade une des 25 personis a firmâ la Dichiarazion di indipendence di [[Israêl]]. * '''Ministre dal Lavôr e dai Afârs Forests:''' Daspò la nassite dal Stât di Israêl, e è stade ambassadore a [[Mosche]], ministre dal Lavôr (1949-1956) e ministre dai Afârs Forests (1956-1966) sot i guviers di [[David Ben Gurion]]. === Prim Ministri (1969-1974) === Intal [[1969]], alla muart di Levi Eshkol, e è stade elezude Prime ministri. Tal timp dal sô mandât: * E à scugnût frontâ la crisi dai presonîrs des [[Olimpiadis di Munic 1972|Olimpiadis di Munic dal 1972]] e la sielte di organizâ la operazion di ritorsion cuintri i responsabîls. * In tal [[1973]], Israêl al è stât tacât di un'alliance di Stâts arabs te [[Vuere dal Yom Kippur]]. Ancje se Israêl al à vinçût la vuere, le mancjance di preparazion te fase iniziâl e à portât a grandis critichis politichis. E à dimetût la cjarie in tal [[1974]] e e è muarte a [[Jerusalem]] tal [[1978]]. == Vôs leadis == * [[Israêl]] * [[David Ben Gurion]] * [[Vuere dal Yom Kippur]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Israêl]] 3mugii0dw6mq0btx6gy4rzf33ddpgbv 185806 185805 2026-08-15T13:18:32Z Santefoscje73 11500 185806 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Golda Meir |Figure = Golda Meir 03265u.jpg |Didascalie = Golda Meir intal 1969 |Sottitul = Prime ministre di Israêl |Nazionalitât = israeliane |DateNassite = [[3 di Mai]] [[1898]] |LucNassite = Kiev, Imperi Rus |DateMuart = [[8 di Dicembar]] [[1978]] |LucMuart = Gjerusalem, Israêl |Ativitât = Politiche, insegnante |Periodi = [[1969]] - [[1974]] |Note = Quart prim ministri di Israêl }} '''Golda Meir''' (nassude '''Golda Mabovitch'''; [[Kiev]], [[3 di Mai]] [[1898]] – [[Jerusalem]], [[8 di Dicembar]] [[1978]]) e è stade une politiche israeliane, cuart prim ministri di Israêl dal [[1969]] al [[1974]] e prime femine a ocupâ cheste cjarie tal Stât ebraic. Par vie de so fuarte personalitât e de so risoluzion, e è stade descrite come la «''Iron Lady''» (Siore di fiêr) de politiche israeliane. == Biografie == Nassude a [[Kiev]] (vuê in [[Ucraine]], prime tal Imperi Rus), e è emigrade cu la famee tai [[Stâts Unîts di Americhe]] tal [[1906]],par stabilîsi a Milwaukee, Wisconsin. Chi e à studiât par diventâ insegnante e e si è svicinade al moviment sionist. In tal [[1921]], zontade dal marît Morris Meyerson, e è emigrade te [[Palestine]] mandatarie , stant a lavorâ tal kibbutz "Merhavia". === Cariere politiche === Intai agns seguints, e à vût cjarichis di grande impuartance te organizazion sindacâl [[Histadrut]] e te Agjenzie Ebraiche par la Palestine. Intal [[1948]], e è stade une des 25 personis a firmâ la Dichiarazion di indipendence di [[Israêl]]. * '''Ministre dal Lavôr e dai Afârs Forests:''' Daspò la nassite dal Stât di Israêl, e è stade ambassadore a [[Mosche]], ministre dal Lavôr (1949-1956) e ministre dai Afârs Forests (1956-1966) sot i guviers di [[David Ben Gurion]]. === Prim Ministri (1969-1974) === Intal [[1969]], alla muart di Levi Eshkol, e è stade elezude Prime ministri. Tal timp dal sô mandât: * E à scugnût frontâ la crisi dai presonîrs des [[Olimpiadis di Munic 1972|Olimpiadis di Munic dal 1972]] e la sielte di organizâ la operazion di ritorsion cuintri i responsabîls. * In tal [[1973]], Israêl al è stât tacât di un'alliance di Stâts arabs te [[Vuere dal Yom Kippur]]. Ancje se Israêl al à vinçût la vuere, le mancjance di preparazion te fase iniziâl e à portât a grandis critichis politichis. E à dimetût la cjarie in tal [[1974]] e e è muarte a [[Jerusalem]] tal [[1978]]. == Vôs leadis == * [[Israêl]] * [[David Ben Gurion]] * [[Vuere dal Yom Kippur]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Israêl]] jrjowy2dgtof80iyzvj94hcvv4kdl8m Buenos Aires 0 15011 185807 2026-08-15T13:29:45Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires [[Figure:Buenos Aires montage.jpg|senza_cornice|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203 km²}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372 ab/km²}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Buenos Aires in Argentina (either - claim hatched).svg|senza_cornice|destra]]}} {{Geobox fin}} Figure:Obelisco - Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di... 185807 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires [[Figure:Buenos Aires montage.jpg|senza_cornice|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203 km²}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372 ab/km²}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Buenos Aires in Argentina (either - claim hatched).svg|senza_cornice|destra]]}} {{Geobox fin}} [[Figure:Obelisco - Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendide 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] bgaok5sda12xozjngtmy7h5t5m7wcme 185808 185807 2026-08-15T13:34:01Z Santefoscje73 11500 185808 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203 km²}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372 ab/km²}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg]]}} {{Geobox fin}} [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] 1bxpvpmxo30falpwnzksdg14dqi7g4b 185809 185808 2026-08-15T13:35:18Z Santefoscje73 11500 185809 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203 km²}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372 ab/km²}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]]}} {{Geobox fin}} [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] 4te49el50cz4wb1y4aicih66egakt0n 185810 185809 2026-08-15T13:36:24Z Santefoscje73 11500 185810 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203 km²}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372 ab/km²}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]]}} {{Geobox fin}} [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] 5mgd1u3psfke9v8a53kp1551s6e003w 185811 185810 2026-08-15T13:40:29Z Santefoscje73 11500 185811 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires| {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Buenos Aires in Argentina (either - claim hatched).svg|senza_cornice|destra]] {{Geobox fin} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|100px]]}} {{Geobox fin}} [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] eubdgpy3qftiykrgem9dlydp95x4o9f 185812 185811 2026-08-15T13:44:05Z Santefoscje73 11500 185812 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires|[[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] {{Geobox fin} '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] atccbt032w3d2usp9ujtzwpf8hy1rk0 185813 185812 2026-08-15T13:45:17Z Santefoscje73 11500 185813 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires|[[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|200px|miniatura|destra]] [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] se2z6gk8dqiefuccmoorxmi0aeyx80p 185814 185813 2026-08-15T17:03:28Z Santefoscje73 11500 185814 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires|[[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|200px|miniatura|destra]] [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Buenos Aires e la politiche == Dilunc dal secul XX, a Buenos Aires e fo une sucession di cjâfs di stât argjentins che a rivarin al podê mediant di elezions regolârs o mediant di colps di stât. In timp da ditadure militâr jenfri il 1976 e il 1983, Buenos Aires e fo testemonie dal fenomen dai “desaparecidos” (i “sparîts”), dulà che tancj zovins a forin torturâts e fats sparî su la fonde di acusazions - dispès cence fonde - di compatî il terrorisim par le çampe. Al stes timp, Buenos Aires e jere il palc di sene di moviments stradâi impuartants, sedi in sostèn sedi in oposizion al guvier dal dì. Esemplis di rimarc a son la int massive e adoradore che e tirave sù il president Juan Domingo Perón e la sô femine Evita, cussì come lis manifestazions des ''Maris de Plaza di Mayo''- un grup di feminîs che, no rivant a fevelâ dal lôr dificoltât traviers di altris canâi, a si son riunidis ta piaze daûr a fâ une fotografie che e veve fat mutî le repression militâr. In agns plui resints, a son cressudis lis protestis dai *piqueteros* che a domandin jutori a chei che a si cjatin in dificoltât cuintri la disocupazion e la crisi economiche metint in vore blocs stradai e altris formis di proteste publiche. Di impuartance particolâr e fo la proteste *cacerolazo* (19-21 Dicembar 2001), dulà che la classe medie - colpide dal congjelament i risparmi bancaris - e si jeva par strade sburtant lis padelis e lis casserolis. Il *cacerolazo* al puartà ae disfate dal guvier di Fernando de la Rúa. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] g4he754geie8beyxmog3owbh0l84jkj 185815 185814 2026-08-15T17:15:56Z Santefoscje73 11500 185815 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires|[[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|200px|miniatura|destra]] [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Buenos Aires e la politiche == Dilunc dal secul XX, a Buenos Aires e fo une sucession di cjâfs di stât argjentins che a rivarin al podê mediant di elezions regolârs o mediant di colps di stât. In timp da ditadure militâr jenfri il 1976 e il 1983, Buenos Aires e fo testemonie dal fenomen dai “desaparecidos” (i “sparîts”), dulà che tancj zovins a forin torturâts e fats sparî su la fonde di acusazions - dispès cence fonde - di compatî il terrorisim par le çampe. Al stes timp, Buenos Aires e jere il palc di sene di moviments stradâi impuartants, sedi in sostèn sedi in oposizion al guvier dal dì. Esemplis di rimarc a son la int massive e adoradore che e tirave sù il president Juan Domingo Perón e la sô femine Evita, cussì come lis manifestazions des ''Maris de Plaza di Mayo''- un grup di feminîs che, no rivant a fevelâ dal lôr dificoltât traviers di altris canâi, a si son riunidis ta piaze daûr a fâ une fotografie che e veve fat mutî le repression militâr. In agns plui resints, a son cressudis lis protestis dai *piqueteros* che a domandin jutori a chei che a si cjatin in dificoltât cuintri la disocupazion e la crisi economiche metint in vore blocs stradai e altris formis di proteste publiche. Di impuartance particolâr e fo la proteste *cacerolazo* (19-21 Dicembar 2001), dulà che la classe medie - colpide dal congjelament i risparmi bancaris - e si jeva par strade sburtant lis padelis e lis casserolis. Il *cacerolazo* al puartà ae disfate dal guvier di Fernando de la Rúa. == Infrastruturis e traspuarts == === Aereopuarts === Buenos Aires e je servide par l’aeroport internazionâl "Ministri Pistarini" (EZE), a 35 chilometris a sud-ovest da citât tal cuartîr di Ezeiza, e par l’aeroport "Jorge Newbery" (AEP) tal cuartîr di Palermo e dulà rivin svuâi dal rest da Argjentine , dal Brasîl , da [[Santiago del Cile]] e da [[Asunción]]. === Feradis === La citât e je il centri das rêts ferroviaris da Argjentine, une volte grandis tal paîs ma cumò e je daûr a deteriorâsi daspo' da privatizazion dal 1993 e da disfate da compagnie statâl "Ferrocarriles Argentinos". In dut câs, il sisteme ferroviari da citât al traspuarte plui di 1,3 milions di pendolârs ogni dì. Da capitâl a si pues rivâ ancje a destinazions lungjis come Rosario e Tucumán. Lis liniis che a cjapin dentri la rêt ferroviarie da citât e das suburbis a son lis liniis Belgrano Nord, Belgrano Sur, Roca, San Martín, Sarmiento, Mitre e Urquiza. Il traspuart di passezîrs su chestis liniis al è gjestît par la societât statâl "Ferrocarriles Argentinos", gjavant lis linîs Belgrano Norte e Urquiza, che a son gjestidis par lis compagniis privadis Ferrovías e Metrovías. La citât e à sîs terminai ferroviaris che a gjestissin sedi il trafic a curte sedi a lungje distance: Costituzion, Mitre, Belgrano, San Martin, Federico Lacroze e Once. === Metropolitane === La metropolitane di Buenos Aires je stade viarzude tal 1913 e e je la plui vecje dal emisferi meridionâl e da Americhe latine. Il sisteme da metropolitane al è fat di sîs linîs sot tiere e une in superficie; al cjape dentri 61,3 km e al cjape dentri 103 stazions (ancje la Premetro). Lis stazions da linie plui vecje dal sisteme, la linie A, a àn ancjemò vuê la lôr decorazion ''Belle Époque'', invezit i trens cognossûts come *Las Brujas* a son stâts rimplaçâts tal 2013. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] c6rjssmoxe8300v8ogdr4a0rg5g3eur 185816 185815 2026-08-15T17:16:30Z Santefoscje73 11500 /* Metropolitane */ 185816 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires|[[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|200px|miniatura|destra]] [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Buenos Aires e la politiche == Dilunc dal secul XX, a Buenos Aires e fo une sucession di cjâfs di stât argjentins che a rivarin al podê mediant di elezions regolârs o mediant di colps di stât. In timp da ditadure militâr jenfri il 1976 e il 1983, Buenos Aires e fo testemonie dal fenomen dai “desaparecidos” (i “sparîts”), dulà che tancj zovins a forin torturâts e fats sparî su la fonde di acusazions - dispès cence fonde - di compatî il terrorisim par le çampe. Al stes timp, Buenos Aires e jere il palc di sene di moviments stradâi impuartants, sedi in sostèn sedi in oposizion al guvier dal dì. Esemplis di rimarc a son la int massive e adoradore che e tirave sù il president Juan Domingo Perón e la sô femine Evita, cussì come lis manifestazions des ''Maris de Plaza di Mayo''- un grup di feminîs che, no rivant a fevelâ dal lôr dificoltât traviers di altris canâi, a si son riunidis ta piaze daûr a fâ une fotografie che e veve fat mutî le repression militâr. In agns plui resints, a son cressudis lis protestis dai *piqueteros* che a domandin jutori a chei che a si cjatin in dificoltât cuintri la disocupazion e la crisi economiche metint in vore blocs stradai e altris formis di proteste publiche. Di impuartance particolâr e fo la proteste *cacerolazo* (19-21 Dicembar 2001), dulà che la classe medie - colpide dal congjelament i risparmi bancaris - e si jeva par strade sburtant lis padelis e lis casserolis. Il *cacerolazo* al puartà ae disfate dal guvier di Fernando de la Rúa. == Infrastruturis e traspuarts == === Aereopuarts === Buenos Aires e je servide par l’aeroport internazionâl "Ministri Pistarini" (EZE), a 35 chilometris a sud-ovest da citât tal cuartîr di Ezeiza, e par l’aeroport "Jorge Newbery" (AEP) tal cuartîr di Palermo e dulà rivin svuâi dal rest da Argjentine , dal Brasîl , da [[Santiago del Cile]] e da [[Asunción]]. === Feradis === La citât e je il centri das rêts ferroviaris da Argjentine, une volte grandis tal paîs ma cumò e je daûr a deteriorâsi daspo' da privatizazion dal 1993 e da disfate da compagnie statâl "Ferrocarriles Argentinos". In dut câs, il sisteme ferroviari da citât al traspuarte plui di 1,3 milions di pendolârs ogni dì. Da capitâl a si pues rivâ ancje a destinazions lungjis come Rosario e Tucumán. Lis liniis che a cjapin dentri la rêt ferroviarie da citât e das suburbis a son lis liniis Belgrano Nord, Belgrano Sur, Roca, San Martín, Sarmiento, Mitre e Urquiza. Il traspuart di passezîrs su chestis liniis al è gjestît par la societât statâl "Ferrocarriles Argentinos", gjavant lis linîs Belgrano Norte e Urquiza, che a son gjestidis par lis compagniis privadis Ferrovías e Metrovías. La citât e à sîs terminai ferroviaris che a gjestissin sedi il trafic a curte sedi a lungje distance: Costituzion, Mitre, Belgrano, San Martin, Federico Lacroze e Once. === Metropolitane === La metropolitane di Buenos Aires je stade viarzude tal 1913 e e je la plui vecje dal emisferi meridionâl e da Americhe latine. Il sisteme da metropolitane al è fat di sîs linîs sot tiere e une in superficie; al cjape dentri 61,3 km e al cjape dentri 103 stazions (ancje la Premetro). Lis stazions da linie plui vecje dal sisteme, la linie A, a àn ancjemò vuê la lôr decorazion ''Belle Époque'', invezit i trens cognossûts come ''"Las Brujas"'' a son stâts rimplaçâts tal 2013. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] 7xu2au6tigw6mmd816g11wo9s90m7dj 185817 185816 2026-08-15T17:19:21Z Santefoscje73 11500 /* Infrastruturis e traspuarts */ 185817 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Buenos Aires}} {{Geobox nonOrigjinal|Buenos Aires|[[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Argjentine}} {{Geobox superficie|203}} {{Geobox popolazion|abitants=3 120 612 |an=2022 |densitât=15.372}} {{Geobox sît|https://buenosaires.gob.ar/}} [[Figure:Autonomous City of Buenos Aires in Argentina.svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Montaje de la Ciudad de Buenos Aires.png|200px|miniatura|destra]] [[Figure:Obelisk Buenos Aires.jpg|miniatura|destra|L'Obelisc di Buenos Aires te Avendida 9 de Julio]] '''Buenos Aires''' e è la capitâl e la citât plui grande de [[Argjentine]]. E si cjate su la rive ocidentâl dal [[Río de la Plata]], te cueste sud-orientâl dal continent sudamerican. E è un des citâts plui impurtantis de Americhe dal Sud par nivel culturâl, economîc e politic, e e è cognosciude ancje come la «Parîs de Americhe dal Sud» par la so architeture elegant e la so riche vite culturâl. == Biografie e Storie == La citât e è stade fondade dôs voltis: la prime tal [[1536]] dal concuistador spagnûl Pedro de Mendoza, cul nom di ''Nuestra Señora Santa María del Buen Ayre'', sdrumade pocs agns daspò dai indians natîfs; la seconde tal [[1580]] par opare di Juan de Garay. Tal [[1776]] e è diventade la capitâl dal Vice-Ream dal Río de la Plata. Daspò de [[Rivoluzion di Mai]] dal [[1810]] e de indipendence de Argjentine tal [[1816]], la citât e à cognossût un fuart svilup economîc e un massìf flùs di imigrants europeans, prin di ducj talians e spagnûls, che a an trasformât profondamentri la so identitât. == Economie e Culture == Buenos Aires e è il cûr finanziari e industriâl dal paîs. E è famose intal mont par jessî le scune dal '''tango''', gjenar musicâl e di bâl nassût in tai sôs cuartîrs popolârs a la fin dal [[Secul XIX]] . La citât e è dividude in 48 cuartîrs (i ''barrios''), jenfri i cuâls a son famôs: * '''La Boca:''' famôs par lis sôs cjasis coloradis e la passât storic di imigrants gjenovês. * '''San Telmo:''' il cuartîr plui antîc, cognossût par i marcjâts di antiquariât. * '''Recoleta:''' cuartîr elegant, famôs par il so cimiteri storîc. * '''Palermo:''' il cuartîr plui grant, cjâf de vite culturâl e de modernidât. == Buenos Aires e la politiche == Dilunc dal secul XX, a Buenos Aires e fo une sucession di cjâfs di stât argjentins che a rivarin al podê mediant di elezions regolârs o mediant di colps di stât. In timp da ditadure militâr jenfri il 1976 e il 1983, Buenos Aires e fo testemonie dal fenomen dai “desaparecidos” (i “sparîts”), dulà che tancj zovins a forin torturâts e fats sparî su la fonde di acusazions - dispès cence fonde - di compatî il terrorisim par le çampe. Al stes timp, Buenos Aires e jere il palc di sene di moviments stradâi impuartants, sedi in sostèn sedi in oposizion al guvier dal dì. Esemplis di rimarc a son la int massive e adoradore che e tirave sù il president Juan Domingo Perón e la sô femine Evita, cussì come lis manifestazions des ''Maris de Plaza di Mayo''- un grup di feminîs che, no rivant a fevelâ dal lôr dificoltât traviers di altris canâi, a si son riunidis ta piaze daûr a fâ une fotografie che e veve fat mutî le repression militâr. In agns plui resints, a son cressudis lis protestis dai *piqueteros* che a domandin jutori a chei che a si cjatin in dificoltât cuintri la disocupazion e la crisi economiche metint in vore blocs stradai e altris formis di proteste publiche. Di impuartance particolâr e fo la proteste *cacerolazo* (19-21 Dicembar 2001), dulà che la classe medie - colpide dal congjelament i risparmi bancaris - e si jeva par strade sburtant lis padelis e lis casserolis. Il *cacerolazo* al puartà ae disfate dal guvier di Fernando de la Rúa. == Infrastruturis e traspuarts == === Aereopuarts === Buenos Aires e je servide par l’aeroport internazionâl "Ministri Pistarini" (EZE), a 35 chilometris a sud-ovest da citât tal cuartîr di Ezeiza, e par l’aeroport "Jorge Newbery" (AEP) tal cuartîr di Palermo e dulà rivin svuâi dal rest da Argjentine , dal Brasîl , da [[Santiago del Cile]] e da [[Asunción]]. === Feradis === La citât e je il centri das rêts ferroviaris da Argjentine, une volte grandis tal paîs ma cumò e je daûr a deteriorâsi daspo' da privatizazion dal 1993 e da disfate da compagnie statâl "Ferrocarriles Argentinos". In dut câs, il sisteme ferroviari da citât al traspuarte plui di 1,3 milions di pendolârs ogni dì. Da capitâl a si pues rivâ ancje a destinazions lungjis come Rosario e Tucumán. Lis liniis che a cjapin dentri la rêt ferroviarie da citât e das suburbis a son lis liniis Belgrano Nord, Belgrano Sur, Roca, San Martín, Sarmiento, Mitre e Urquiza. Il traspuart di passezîrs su chestis liniis al è gjestît par la societât statâl "Ferrocarriles Argentinos", gjavant lis linîs Belgrano Norte e Urquiza, che a son gjestidis par lis compagniis privadis Ferrovías e Metrovías. La citât e à sîs terminai ferroviaris che a gjestissin sedi il trafic a curte sedi a lungje distance: Costituzion, Mitre, Belgrano, San Martin, Federico Lacroze e Once. === Metropolitane === La metropolitane di Buenos Aires je stade viarzude tal 1913 e e je la plui vecje dal emisferi meridionâl e da Americhe latine. Il sisteme da metropolitane al è fat di sîs linîs sot tiere e une in superficie; al cjape dentri 61,3 km e al cjape dentri 103 stazions (ancje la Premetro). Lis stazions da linie plui vecje dal sisteme, la linie A, a àn ancjemò vuê la lôr decorazion ''Belle Époque'', invezit i trens cognossûts come ''"Las Brujas"'' a son stâts rimplaçâts tal 2013. === Autobus === Buenos Aires e je ancje servide par une rêt di 137 liniis di bus (*colectivos*) gjestidis par compagniis privadis e a corin 24 oris al dì e 7 dîs de setemane. Une rêt di cuatri linîs di transit rapit cun bus cognossudis come ''Metrobus'' e je in vore in citât dal 2011. Cheste gnove alternative e fo un disvilup impuartant, in gracie dai veicui modernis e dal ûs di corsiis dedicadis tas stradis principâls da citât, sigurant cussì un traspuart locâl plui svelt e eficient. == Vôs leadis == * [[Argjentine]] * [[Río de la Plata]] * [[Tango]] [[Categorie:Capitâls de Americhe del Sud]] [[Categorie:Citâts de Argjentine]] kqqsh1wfhjgtutznr683nr5gob34ong Kiev 0 15012 185818 2026-08-15T17:25:39Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucrraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv in Ukraine (claims hatched).svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:St. Sophia Cathedral, Kyiv (aerial view).jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev'''... 185818 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucrraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv in Ukraine (claims hatched).svg|miniatura|destra|200px]] {{Geobox fin}} [[Figure:St. Sophia Cathedral, Kyiv (aerial view).jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucrraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segond la legjende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de ostage Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politic e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: * '''La Cattedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Il Monastêr des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' complès monastic antîc cun grotis sot tiare. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] pcb9glmcd5z182894oz6engv2ffy7w3 185819 185818 2026-08-15T17:29:40Z Santefoscje73 11500 185819 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucrraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segond la legjende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de ostage Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politic e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: * '''La Cattedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Il Monastêr des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' complès monastic antîc cun grotis sot tiare. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 0dn2gevaf1gkzl5j03n7q36sqfgvzqt 185820 185819 2026-08-15T17:38:36Z Santefoscje73 11500 185820 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de ostage Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: * '''La Cattedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Il Monastêr des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' complès monastic antîc cun grotis sot tiare. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 4n3hkjvb9ox8wspdhba61aojd8c2a8m 185821 185820 2026-08-15T17:48:24Z Santefoscje73 11500 /* Monumentis e culture */ 185821 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de ostage Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la fasade azurre. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discesa di Sant Andria (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleje la parte alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Edifici in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 16tgnxebzomtaudsjebk4rwn2hzkscm 185822 185821 2026-08-15T17:48:54Z Santefoscje73 11500 /* Placis e sîts urbanis di rilêf */ 185822 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de ostage Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la fasade azurre. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discesa di Sant Andria (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleje la parte alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Edifici in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 4xqnff3kynufubz7crw6qvw0fr0wgzt 185823 185822 2026-08-15T17:49:17Z Santefoscje73 11500 /* Placis e sîts urbanis di rilêf */ 185823 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de ostage Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la fasade azurre. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discesa di Sant Andria (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleje la parte alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] a838hjr43v56zhkfxdyk194rvdzy64m 185824 185823 2026-08-15T17:49:48Z Santefoscje73 11500 /* Storie */ 185824 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monumentis e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la fasade azurre. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discesa di Sant Andria (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleje la parte alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] q94r0w0u66khmocpzfyjsf0ziwnij73 185825 185824 2026-08-15T17:51:18Z Santefoscje73 11500 /* Monumentis e culture */ 185825 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discesa di Sant Andria (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleje la parte alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 42fmz8lp7cd89vl0ic5128i0wbfcmsl 185826 185825 2026-08-15T17:52:05Z Santefoscje73 11500 /* Placis e sîts urbanis di rilêf */ 185826 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impurtance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discese di Sant Dree (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleghe le bande alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] dhmsnc967j3ljbh2p2itckqnor3w94a 185827 185826 2026-08-15T17:52:24Z Santefoscje73 11500 185827 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impuartance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongols]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discese di Sant Dree (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleghe le bande alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] n3m40qtkoi7a0z4oo4793gu076svgwa 185828 185827 2026-08-15T17:53:11Z Santefoscje73 11500 /* Storie */ 185828 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impuartance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongui]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Icraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discese di Sant Dree (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleghe le bande alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 5bduro12hcp3sxzh8tldgqdepomaw19 185829 185828 2026-08-15T17:53:28Z Santefoscje73 11500 /* Storie */ 185829 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impuartance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongui]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Ucraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue equestre intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discese di Sant Dree (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleghe le bande alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] jjvszdyx6d5kwh0bua14zlvzp716vbj 185830 185829 2026-08-15T17:54:23Z Santefoscje73 11500 /* Monumentis storics e simbols de citât */ 185830 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impuartance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongui]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Ucraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue cul cjaval intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Piazza dell'Indipendenza):''' La piazze principâl de citât, cjât di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discese di Sant Dree (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleghe le bande alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 40uwh635ocpf24dmant3lgkpajiygxe 185831 185830 2026-08-15T17:55:17Z Santefoscje73 11500 /* Placis e sîts urbanis di rilêf */ 185831 wikitext text/x-wiki {{Geobox nonRegjon|Kiev}} {{Geobox nonOrigjinal|Kyiv|[[Figure:Montage of Kyiv, Ukraine.jpg|miniatura|destra]]}} {{Geobox stât|Ucraine}} {{Geobox superficie|839}} {{Geobox popolazion|abitants=2 952 301 |an=2022 |densitât=3.518}} {{Geobox sît|https://kyivcity.gov.ua/}} [[Figure:Kyiv montage.png|miniatura|destra|350px]] {{Geobox fin}} [[Figure:Kiev - Saint Sophia Cathedral 04.jpg|miniatura|destra|La Cattedrâl di Sante Sofie a Kiev]] '''Kiev''' (in ucrrain: Київ, ''Kyiv'', pronunciât [ˈkɪjiu̯]) e è la capitâl e la citât plui grande de [[Ucraine]]. E si cjate inte parte nord-centrâl dal paîs, traversade dal flum [[Dniepr]]. E è un des citâts plui antîghis de Europe orientâl, cjât culturâl, scientific, industriâl e politic di prime impuartance par dut il continent. == Storie == Fondade segont le liende dai tre fradis Kij, Scek e Choryv e de sûr Lybid, Kiev e è diventade in tal Secul IX la capitâl de '''Rus' di Kiev''', il prim stât slâf orientâl, cognossint un periodi di splendôr politîc e culturâl. Intal [[1240]] e è stade sdrumade dai [[Mongui]]. Intai secui à vignì e à fât bande dal Gran Ducât di Lituanie, de Confederazion Polaco-Lituane e, dal [[1667]], dal Imperi Rus. Daspò dal periodi sovietic, in tal [[1991]] e è diventade la capitâl de [[Ucraine]] indipendent. == Monuments e culture == Kiev e è famose par la sô architeture religjose e par i sôs patrimonis de umanitât UNESCO: *'''Catedrâl di Sante Sofie:''' edificade tal Secul XI cun mosaîcs e frescs medievâls di gran valôr. * '''Munistî des Grotis (Kyevo-Pecherska Lavra):''' Antîc complès monastic ortodòs cun grotis sot tiare, gnanche lui patrimoni UNESCO. *'''Munistîr di Sant Michêl cun cupolis d'Aur:''' Reconstruîts intai agns '90, famôs par lis sôs cupolis doradis e la façade blu clâr. *'''Glesie di Sant Dree:''': Opare mestre dal baroc rus progjetade dal architet Bartolomeo Rastrelli. *'''Catedrâl di Sant Volodimir:''': Glesie Ortodosse Ucraine, in stîl neo-bizantin. === Monumentis storics e simbols de citât === *'''Puarte d'Aur (Zoloti Vorota):''' La storiche puarte di jentrada de citât medievâl de Rus' di Kiev, ricostruida intal 1982. *'''Statue de Patrie (Rodyna Mat):''' Imponente statue in açâl inossidabîl alta 102 metri, une des plui altis dal mont. *'''Monument a Bohdan Chmel'nyc'kyj:''' Statue cul cjaval intal cûr de Place Sofiyivska. *'''Monument ai Fondadôrs di Kiev:''' Scultura dedichade ai tre fradis lezendaris Kij, Scek, Choryv e le sûr Lybid. === Placis e sîts urbanis di rilêf === *'''Maidan Nezalezhnosti (Place de Indipendence):''' Le place principâl de citât, lûc di tancj evens storics e rivoluzions contemporaneis. *'''Discese di Sant Dree (Andriyivskyy Uzviz):''' La plui famose vie storiche e artìstiche de citât, che e coleghe le bande alte cun Podil. *'''Cjase des Chimeris:''' Palaç in stîl "Art Nouveau" decorât cun sculturis di animâi e creaturis fantastichis. == Vôs leadis == * [[Ucraine]] * [[Dniepr]] * [[Rus' di Kiev]] [[Categorie:Capitâls europeis]] [[Categorie:Citâts de Ucrraine]] 11l9ffpbmeopl4audh3qa5l6c60ggrr Helen Keller 0 15013 185832 2026-08-15T18:38:03Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Helen Keller |Figure = Helen Keller (circa 1904).jpg |Didascalie = Helen Keller intal 1904 |Sottitul = Scritore, ativiste e conferenziere merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[27 di Jugn]] [[1880]] |LucNassite = Tuscumbia, Alabama, Stâts Unîts |DateMuart = [[1 di Jugn]] [[1968]] |LucMuart = Arcanum, Connecticut, Stâts Unîts |Ativitât = Scritore, attiviste politiche |Oparis = The Story of My Life (1903) |Note = Prime persone vuarbe e s... 185832 wikitext text/x-wiki {{Model:Schede |Nom = Helen Keller |Figure = Helen Keller (circa 1904).jpg |Didascalie = Helen Keller intal 1904 |Sottitul = Scritore, ativiste e conferenziere merecane |Nazionalitât = merecane |DateNassite = [[27 di Jugn]] [[1880]] |LucNassite = Tuscumbia, Alabama, Stâts Unîts |DateMuart = [[1 di Jugn]] [[1968]] |LucMuart = Arcanum, Connecticut, Stâts Unîts |Ativitât = Scritore, attiviste politiche |Oparis = The Story of My Life (1903) |Note = Prime persone vuarbe e sorde a otegni un titul universitari }} '''Helen Adams Keller''' (Tuscumbia, [[27 di Jugn]] [[1880]] – Arcanum, [[1 di Jugn]] [[1968]]) e è stade une scritore, attiviste politiche e conferenziere merecane. Divegnude vuarbe e sorde di piçule par vie di une malatie, e è stade la prime persone cun cheste dopie disabilitât a cjapâ un titul universitari (Bachelor of Arts). La sô storie e è diventade une des plui famosis al mont par il so esempli di coragjo e superament des barieris. == Biografie == Nassude in Alabama, intal [[1882]], all'etât di 19 agns, e à cjapât une fuarte fiere (probabilmentri scarlattine o meningjite) che e à lassade vuarbe e sorde. Intal [[1887]], la so famee e à cjapât in cjase l'educadore '''Anne Sullivan''', che e à inventât un visuªl e tâtil di comunicazion, insegnant a Helen a comunicâ par mieç dal alfabet manuâl e de scriture "Braille". === La formazion e l'impegnament sociâl === In tal [[1900]], Helen Keller e è intrade al ''Radcliffe College'', dula' e si è laureade cun laide tal [[1904]]. Tal timp dai agns universitarîs e à publicât la so famose autobiografie, ''"The Story of My Life"'' (La storie de me vite). Par duta la sô vite, e è stade une fuarte attiviste sociâl e politiche: * E à lotâr par i dirits des personis cun disabilitât visuâl e uditive. * E à sostegnût il sufragjo feminin e i dirits dai lavoradôrs. * E è stade co-fondadore de associazion [[ACLU]] ('''American Civil Liberties Union'''). == Ereditât == Helen Keller e à viazât in plui di 35 paîs par fâ conferenzis e par promovi i dirits dai disabilitâts. La so vite e il so raport cun l'insegnante Anne Sullivan a son stâts racontâts intal celebri film e opare teatrâl ''The Miracle Worker'' (''Il meracul di Anne Sullivan''). E jè muarte in tal so cjasâl di Arcanum tal [[1968]], al'etât di 87 agns. == Vôs leadis == * [[Disabilitât]] * [[Braille]] * [[Sufragjo feminîl]] [[Categorie:Biografiis]] [[Categorie:Stâts Unîts]] b8ej7rrxctikdssa2yt74b8hiujdeye Pape Alessandri VIII 0 15014 185867 2026-08-15T20:32:57Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Alessandri VIII''', nassût in latin '''Pietro Vito Ottoboni''' (latin: Leandri PP. VIII; Vignesie, 22 Avrîl 1610 - Rome, 1 Fevrâr 1691), al fo il vincjesim cuarantesim prin pape de Glesie catoliche dal 1689 fin ae sô muart. {| class="wikitable"... 185867 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XII | fotografie = Antonio Zanchi – Papa Innocenzo XII.jpg | predecessôr = [[Pape Alessandri VIII|Alessandri VIII]] | sucessôr = [[Pape Clement XI|Clement XI]] }} '''Alessandri VIII''', nassût in latin '''Pietro Vito Ottoboni''' (latin: Leandri PP. VIII; Vignesie, 22 Avrîl 1610 - Rome, 1 Fevrâr 1691), al fo il vincjesim cuarantesim prin pape de Glesie catoliche dal 1689 fin ae sô muart. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement XI]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XII]] [[Categorie:Papis talians]] 2fabt6a7ddhv5jey7llah6h3h8sle93 185868 185867 2026-08-15T20:36:46Z Santefoscje73 11500 185868 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Alessandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XI]] | sucessôr = [[Inocenç XII]] }} '''Alessandri VIII''', nassût in latin '''Pietro Vito Ottoboni''' (latin: Leandri PP. VIII; Vignesie, 22 Avrîl 1610 - Rome, 1 Fevrâr 1691), al fo il vincjesim cuarantesim prin pape de Glesie catoliche dal 1689 fin ae sô muart. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] fu3e5mtjgkmndircix4tw5f7gthl0lc 185871 185868 2026-08-15T20:48:48Z Santefoscje73 11500 185871 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Alessandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XI]] | sucessôr = [[Inocenç XII]] }} '''Alessandri VIII''', nassût in latin '''Pietro Vito Ottoboni''' (latin: Leandri PP. VIII; Vignesie, 22 Avrîl 1610 - Rome, 1 Fevrâr 1691), al fo il vincjesim cuarantesim prin pape de Glesie catoliche dal 1689 fin ae sô muart. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] 36qym1qfxydskkytxxapcnd9l4cxh8u 185898 185871 2026-08-16T08:55:25Z Santefoscje73 11500 185898 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Alessandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XI]] | sucessôr = [[Inocenç XII]] }} '''Alessandri VIII''', nassût in latin '''Pietro Vito Ottoboni''' (latin: Leandri PP. VIII; Vignesie, 22 Avrîl 1610 - Rome, 1 Fevrâr 1691), al fo il vincjesim cuarantesim prin pape de Glesie catoliche dal 1689 fin ae sô muart. {{Infoschede cjâf cristian | non = Lissandri VIII | fotografie = Pope Alexander VIII - Pietro Vito Ottoboni.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[22 di Avrîl]] [[1610]] | lûc di nassite = Vignesie, [[Republiche di Vignesie]] | date di muart = [[1 di Fevrâr]] [[1691]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Lissandri VIII''' (nassût '''Pietro Vito Ottoboni'''; Vignesie, [[22 di Avrîl]] [[1610]] – Roma, [[1 di Fevrâr]] [[1691]]) al è stât il 241º pape de Glesie Catoliche dal [[1689]] fin ae so muart intal [[1691]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame veneziane, al è stât il prim venit a diventâ pape daspò plui di doi seculi. Al à studiât dirit a [[Padue]] e al à fat une lungje cariere te curie romane, diventant cardinâl intal [[1652]] e vescul di [[Brescie]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[6 di Otubar]] dal [[1689]] daspò de muart di [[Innocenç XI]], il so curt pontificât al è stât caraterizât di un cambi di stîl rispiet al so predecessôr: * '''Relazions cun la France:''' Al à cirût di distendî lis tensions cul re [[Lui XIV]], rivant a recuperâ la sovranitât pontificie su [[Avignon]] e sul Contat Venessin. * '''Jutori a Vignesie:''' Al à sostegnût cun fuarce la so tiare natâl, la [[Republiche di Vignesie]], in te vuere cun [[Imperi Otoman]], mandant jztori finanziarîs e nâfs par la difese di [[Crete]] e dal [[Peloponnês]]. * '''Mecenatisim e Biblioteche Vaticane:''' Al à comprât la sfarzose colezion di manuscrits de regjne [[Cristina di Svezie]], aricjint la [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. Diversamentri di [[Innocenç XI]], al è stât plui tolerant cul nepotisim, favorint la so famee cun cjarichis e renditis. Al è muart a [[Rome]] ai [[1 di Fevrâr]] dal [[1691]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XI]] * [[Republiche di Vignesie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] dpy6d1td7rjt06kdgua57m0wl9zp1lm 185899 185898 2026-08-16T08:55:41Z Santefoscje73 11500 185899 wikitext text/x-wiki {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Alessandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | predecessôr = [[Pape Inocenç XI]] | sucessôr = [[Inocenç XII]] }} '''Alessandri VIII''', nassût in latin '''Pietro Vito Ottoboni''' (latin: Leandri PP. VIII; Vignesie, 22 Avrîl 1610 - Rome, 1 Fevrâr 1691), al fo il vincjesim cuarantesim prin pape de Glesie catoliche dal 1689 fin ae sô muart. {{Infoschede cjâf cristian | non = Lissandri VIII | fotografie = Pope Alexander VIII - Pietro Vito Ottoboni.jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[22 di Avrîl]] [[1610]] | lûc di nassite = Vignesie, [[Republiche di Vignesie]] | date di muart = [[1 di Fevrâr]] [[1691]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Lissandri VIII''' (nassût '''Pietro Vito Ottoboni'''; Vignesie, [[22 di Avrîl]] [[1610]] – Roma, [[1 di Fevrâr]] [[1691]]) al è stât il 241º pape de Glesie Catoliche dal [[1689]] fin ae so muart intal [[1691]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame veneziane, al è stât il prim venit a diventâ pape daspò plui di doi seculi. Al à studiât dirit a [[Padue]] e al à fat une lungje cariere te curie romane, diventant cardinâl intal [[1652]] e vescul di [[Brescie]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[6 di Otubar]] dal [[1689]] daspò de muart di [[Innocenç XI]], il so curt pontificât al è stât caraterizât di un cambi di stîl rispiet al so predecessôr: * '''Relazions cun la France:''' Al à cirût di distendî lis tensions cul re [[Lui XIV]], rivant a recuperâ la sovranitât pontificie su [[Avignon]] e sul Contat Venessin. * '''Jutori a Vignesie:''' Al à sostegnût cun fuarce la so tiare natâl, la [[Republiche di Vignesie]], in te vuere cun [[Imperi Otoman]], mandant jztori finanziarîs e nâfs par la difese di [[Crete]] e dal [[Peloponnês]]. * '''Mecenatisim e Biblioteche Vaticane:''' Al à comprât la sfarzose colezion di manuscrits de regjne [[Cristina di Svezie]], aricjint la [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. Diversamentri di [[Innocenç XI]], al è stât plui tolerant cul nepotisim, favorint la so famee cun cjarichis e renditis. Al è muart a [[Rome]] ai [[1 di Fevrâr]] dal [[1691]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XI]] * [[Republiche di Vignesie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] h8k09p1hd7pja2py2oe55vjjdgbi1rc 185900 185899 2026-08-16T08:57:28Z Santefoscje73 11500 185900 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Lissandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[22 di Avrîl]] [[1610]] | lûc di nassite = [[Vignesie]] , [[Republiche di Vignesie]] | date di muart = [[1 di Fevrâr]] [[1691]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Lissandri VIII''' (nassût '''Pietro Vito Ottoboni'''; Vignesie, [[22 di Avrîl]] [[1610]] – Roma, [[1 di Fevrâr]] [[1691]]) al è stât il 241º pape de Glesie Catoliche dal [[1689]] fin ae so muart intal [[1691]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame veneziane, al è stât il prim venit a diventâ pape daspò plui di doi seculi. Al à studiât dirit a [[Padue]] e al à fat une lungje cariere te curie romane, diventant cardinâl intal [[1652]] e vescul di [[Brescie]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[6 di Otubar]] dal [[1689]] daspò de muart di [[Innocenç XI]], il so curt pontificât al è stât caraterizât di un cambi di stîl rispiet al so predecessôr: * '''Relazions cun la France:''' Al à cirût di distendî lis tensions cul re [[Lui XIV]], rivant a recuperâ la sovranitât pontificie su [[Avignon]] e sul Contat Venessin. * '''Jutori a Vignesie:''' Al à sostegnût cun fuarce la so tiare natâl, la [[Republiche di Vignesie]], in te vuere cun [[Imperi Otoman]], mandant jztori finanziarîs e nâfs par la difese di [[Crete]] e dal [[Peloponnês]]. * '''Mecenatisim e Biblioteche Vaticane:''' Al à comprât la sfarzose colezion di manuscrits de regjne [[Cristina di Svezie]], aricjint la [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. Diversamentri di [[Innocenç XI]], al è stât plui tolerant cul nepotisim, favorint la so famee cun cjarichis e renditis. Al è muart a [[Rome]] ai [[1 di Fevrâr]] dal [[1691]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Innocenç XI]] * [[Republiche di Vignesie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] 1zlunkp1pl06va4wtoi6qj7aldri2bi 185901 185900 2026-08-16T08:58:45Z Santefoscje73 11500 185901 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Lissandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[22 di Avrîl]] [[1610]] | lûc di nassite = [[Vignesie]] , [[Republiche di Vignesie]] | date di muart = [[1 di Fevrâr]] [[1691]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Lissandri VIII''' (nassût '''Pietro Vito Ottoboni'''; Vignesie, [[22 di Avrîl]] [[1610]] – Roma, [[1 di Fevrâr]] [[1691]]) al è stât il 241º pape de Glesie Catoliche dal [[1689]] fin ae so muart intal [[1691]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame veneziane, al è stât il prim venit a diventâ pape daspò plui di doi seculi. Al à studiât dirit a [[Padue]] e al à fat une lungje cariere te curie romane, diventant cardinâl intal [[1652]] e vescul di [[Brescie]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[6 di Otubar]] dal [[1689]] daspò de muart di [[Pape Innocenç XI]], il so curt pontificât al è stât caraterizât di un cambi di stîl rispiet al so predecessôr: * '''Relazions cun la France:''' Al à cirût di distendî lis tensions cul re [[Luîs XIV]], rivant a recuperâ la sovranitât pontificie su [[Avignon]] e sul Contat Venessin. * '''Jutori a Vignesie:''' Al à sostegnût cun fuarce la so tiare natâl, la [[Republiche di Vignesie]], in te vuere cun [[Imperi Otoman]], mandant jztori finanziarîs e nâfs par la difese di [[Crete]] e dal [[Peloponnês]]. * '''Mecenatisim e Biblioteche Vaticane:''' Al à comprât la sfarzose colezion di manuscrits de regjne [[Cristina di Svezie]], aricjint la [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. Diversamentri di [[Pape Innocenç XI]], al è stât plui tolerant cul nepotisim, favorint la so famee cun cjarichis e renditis. Al è muart a [[Rome]] ai [[1 di Fevrâr]] dal [[1691]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Innocenç XI]] * [[Republiche di Vignesie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] iodr158muituhe28in45gm5v7y7sdmp 185902 185901 2026-08-16T08:59:13Z Santefoscje73 11500 185902 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Lissandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[22 di Avrîl]] [[1610]] | lûc di nassite = [[Vignesie]] , [[Republiche di Vignesie]] | date di muart = [[1 di Fevrâr]] [[1691]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Lissandri VIII''' (nassût '''Pietro Vito Ottoboni'''; Vignesie, [[22 di Avrîl]] [[1610]] – Roma, [[1 di Fevrâr]] [[1691]]) al è stât il 241º pape de Glesie Catoliche dal [[1689]] fin ae so muart intal [[1691]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame veneziane, al è stât il prim venit a diventâ pape daspò plui di doi seculi. Al à studiât dirit a [[Padue]] e al à fat une lungje cariere te curie romane, diventant cardinâl intal [[1652]] e vescul di [[Brescie]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[6 di Otubar]] dal [[1689]] daspò de muart di [[Pape Inocenç XI]], il so curt pontificât al è stât caraterizât di un cambi di stîl rispiet al so predecessôr: * '''Relazions cun la France:''' Al à cirût di distendî lis tensions cul re [[Luîs XIV]], rivant a recuperâ la sovranitât pontificie su [[Avignon]] e sul Contat Venessin. * '''Jutori a Vignesie:''' Al à sostegnût cun fuarce la so tiare natâl, la [[Republiche di Vignesie]], in te vuere cun [[Imperi Otoman]], mandant jztori finanziarîs e nâfs par la difese di [[Crete]] e dal [[Peloponnês]]. * '''Mecenatisim e Biblioteche Vaticane:''' Al à comprât la sfarzose colezion di manuscrits de regjne [[Cristina di Svezie]], aricjint la [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. Diversamentri di [[Pape Innocenç XI]], al è stât plui tolerant cul nepotisim, favorint la so famee cun cjarichis e renditis. Al è muart a [[Rome]] ai [[1 di Fevrâr]] dal [[1691]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Inocenç XI]] * [[Republiche di Vignesie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] 4rd4hkk1n1xgmkbzf08y74dnxfeeuoc 185903 185902 2026-08-16T09:00:09Z Santefoscje73 11500 185903 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Lissandri VIII | fotografie = Portrait of Pope Alexander VIII – Roman School of 17th Century – (unframed).jpg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[22 di Avrîl]] [[1610]] | lûc di nassite = [[Vignesie]] , [[Republiche di Vignesie]] | date di muart = [[1 di Fevrâr]] [[1691]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Lissandri VIII''' (nassût '''Pietro Vito Ottoboni'''; [[Vignesie]], [[22 di Avrîl]] [[1610]] – [[Rome]], [[1 di Fevrâr]] [[1691]]) al è stât il 241º pape de Glesie Catoliche dal [[1689]] fin ae so muart intal [[1691]]. == Biografie == Nassût di une nobîl fame veneziane, al è stât il prim venit a diventâ pape daspò plui di doi seculi. Al à studiât dirit a [[Padue]] e al à fat une lungje cariere te curie romane, diventant cardinâl intal [[1652]] e vescul di [[Brescie]]. === Il Pontificât === Elzût pape ai [[6 di Otubar]] dal [[1689]] daspò de muart di [[Pape Inocenç XI]], il so curt pontificât al è stât caraterizât di un cambi di stîl rispiet al so predecessôr: * '''Relazions cun la France:''' Al à cirût di distendî lis tensions cul re [[Luîs XIV]], rivant a recuperâ la sovranitât pontificie su [[Avignon]] e sul Contat Venessin. * '''Jutori a Vignesie:''' Al à sostegnût cun fuarce la so tiare natâl, la [[Republiche di Vignesie]], in te vuere cun [[Imperi Otoman]], mandant jztori finanziarîs e nâfs par la difese di [[Crete]] e dal [[Peloponnês]]. * '''Mecenatisim e Biblioteche Vaticane:''' Al à comprât la sfarzose colezion di manuscrits de regjne [[Cristina di Svezie]], aricjint la [[Biblioteche Apostoliche Vaticane]]. Diversamentri di [[Pape Innocenç XI]], al è stât plui tolerant cul nepotisim, favorint la so famee cun cjarichis e renditis. Al è muart a [[Rome]] ai [[1 di Fevrâr]] dal [[1691]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Pape Inocenç XI]] * [[Republiche di Vignesie]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1689 – 1691 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Alessandri VIII]] [[Categorie:Papis talians]] hjsz7sun5b7z114fow40rvwr47k8n58 Pape Inocenç XI 0 15015 185869 2026-08-15T20:45:02Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XI | fotografie = Jacob Ferdinand Voet - Portrait of Innocenzo XI Odescalchi (cropped).jpeg | predecessôr = [[Pape Clement X]] | sucessôr = [[Alessandri VIII]] }} '''Inocent XI''' (in latin: Innocentius PP. XI; nassût Benedetto Odescalchi; Como, 19 di Mai 1611 - Rome, 12 di Avost 1689) al fo il vincjesim cuarantesim pape de Glesie catoliche dal 1676 fin ae sô muart; al fo beatificât di Pio XII tal 1956. {| clas... 185869 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XI | fotografie = Jacob Ferdinand Voet - Portrait of Innocenzo XI Odescalchi (cropped).jpeg | predecessôr = [[Pape Clement X]] | sucessôr = [[Alessandri VIII]] }} '''Inocent XI''' (in latin: Innocentius PP. XI; nassût Benedetto Odescalchi; Como, 19 di Mai 1611 - Rome, 12 di Avost 1689) al fo il vincjesim cuarantesim pape de Glesie catoliche dal 1676 fin ae sô muart; al fo beatificât di Pio XII tal 1956. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />2005 – 2013 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XI]] [[Categorie:Papis talians]] h2rbf911xhk6secat3cega6zexvej8j 185870 185869 2026-08-15T20:47:52Z Santefoscje73 11500 185870 wikitext text/x-wiki {{Aboç}} {{Model:Infoschede cjâf cristian | non = Inocenç XI | fotografie = Jacob Ferdinand Voet - Portrait of Innocenzo XI Odescalchi (cropped).jpeg | predecessôr = [[Pape Clement X]] | sucessôr = [[Alessandri VIII]] }} '''Inocent XI''' (in latin: Innocentius PP. XI; nassût Benedetto Odescalchi; Como, 19 di Mai 1611 - Rome, 12 di Avost 1689) al fo il vincjesim cuarantesim pape de Glesie catoliche dal 1676 fin ae sô muart; al fo beatificât di Pio XII tal 1956. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1878 – 1689 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' |} [[Categorie:Papis|Inocenç XI]] [[Categorie:Papis talians]] q0zp38rjcbqxoudc6f2rjnlybditogq 185897 185870 2026-08-16T08:45:59Z Santefoscje73 11500 185897 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XI | fotografie = Jacob Ferdinand Voet - Portrait of Innocenzo XI Odescalchi (cropped).jpeg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[19 di Mai]] [[1611]] | lûc di nassite = Como, [[Italie]] | date di muart = [[12 di Avost]] [[1689]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} '''Innocenç XI''' (nassût '''Benedetto Odescalchi'''; [[Como]], [[19 di Mai]] [[1611]] – [[Rome]], [[12 di Avost]] [[1689]]) al è stât il 240º pape de Glesie Catoliche dal [[1676]] fin ae so muart intal [[1689]]. Al è stât proclamât beât di Pape [[Pio XII]] intal [[1956]]. == Biografie == Nassût a Como di une famee di marcjadants, al à studiât dirit a [[Napul]] e a [[Rome]] e al è stât nomenât cardinâk intal [[1645]]. Al è stât un amministradôr rigorôs e sevêr, cognossût par la so austeritât personâl e la sô lote cuintri la coruzion. === Il Pontificât === Elezût pape intal [[1676]], al à scomençât une profonde riforme morâl e finanziarie de Sante Sede: * '''Riforme des finanzis:''' Al à ridòt lis spesis de cort pontificie e al à eliminât il nepotisim, riordinant lis finanzis dal Stât Pontifici. * '''Difese de Europe:''' Al è stât il principâl promotôr de '''Sante Leghe''' intal [[1683]], riunint lis forzis cristianis par fermâ l'avanzade dal [[Imperi Otoman]], cul risultât de storiche vitorie te [[Bataie di Viene]]. * '''Tensions cun la France:''' Al à vût un fuart cunflît politic e religjôs cul re di France [[Luîs XIV]] (il Re Soreli) par vie des autonomiis de Glesie gallicane e dai dirits di asîl te ambasciade francêse a [[Rome]]. Al è muart intal [[1689]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]] a [[Rome]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Bataie di Viene]] * [[Imperi Otoman]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1878 – 1689 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Inocenç XI]] [[Categorie:Papis talians]] cq0costz4ujeukwmh0fmj5ptanf45rt 185945 185897 2026-08-16T11:58:01Z Santefoscje73 11500 185945 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Innocenç XI | fotografie = Jacob Ferdinand Voet - Portrait of Innocenzo XI Odescalchi (cropped).jpeg | nazionalitât = taliane | date di nassite = [[19 di Mai]] [[1611]] | lûc di nassite = Como, [[Italie]] | date di muart = [[12 di Avost]] [[1689]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Italie]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul }} [[Figure:Coat of arms of Innocentius XI.svg|180px|miniatura|destra]] '''Innocenç XI''' (nassût '''Benedetto Odescalchi'''; [[Como]], [[19 di Mai]] [[1611]] – [[Rome]], [[12 di Avost]] [[1689]]) al è stât il 240º pape de Glesie Catoliche dal [[1676]] fin ae so muart intal [[1689]]. Al è stât proclamât beât di Pape [[Pio XII]] intal [[1956]]. == Biografie == Nassût a Como di une famee di marcjadants, al à studiât dirit a [[Napul]] e a [[Rome]] e al è stât nomenât cardinâk intal [[1645]]. Al è stât un amministradôr rigorôs e sevêr, cognossût par la so austeritât personâl e la sô lote cuintri la coruzion. === Il Pontificât === Elezût pape intal [[1676]], al à scomençât une profonde riforme morâl e finanziarie de Sante Sede: * '''Riforme des finanzis:''' Al à ridòt lis spesis de cort pontificie e al à eliminât il nepotisim, riordinant lis finanzis dal Stât Pontifici. * '''Difese de Europe:''' Al è stât il principâl promotôr de '''Sante Leghe''' intal [[1683]], riunint lis forzis cristianis par fermâ l'avanzade dal [[Imperi Otoman]], cul risultât de storiche vitorie te [[Bataie di Viene]]. * '''Tensions cun la France:''' Al à vût un fuart cunflît politic e religjôs cul re di France [[Luîs XIV]] (il Re Soreli) par vie des autonomiis de Glesie gallicane e dai dirits di asîl te ambasciade francêse a [[Rome]]. Al è muart intal [[1689]] e al è stât soterât te [[Basiliche di Sant Pieri]] a [[Rome]]. == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Bataie di Viene]] * [[Imperi Otoman]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1878 – 1689 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VIII]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Italie]] [[Categorie:Papis|Inocenç XI]] [[Categorie:Papis talians]] dxtumld9s3t33l5mtzoo91q836hq3jv Papis 0 15016 185921 2026-08-16T10:42:44Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cron... 185921 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- | 5 || [[Pape evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenat di Gian Lorenzo Bernini; pontificât marcât dal procès a Galileo Galilei |- | 236 || [[Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de Vuere dai Tragint'Agns (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || Vignesie || |- | 242 || [[IPape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] genuva3jyylkb52u60f5jpz2i132cul 185922 185921 2026-08-16T10:46:18Z Santefoscje73 11500 185922 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campania || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardenje || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la cjadude dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Africa || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenat di Gian Lorenzo Bernini; pontificât marcât dal procès a Galileo Galilei |- | 236 || [[Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de Vuere dai Tragint'Agns (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || Vignesie || |- | 242 || [[IPape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 86ats5pslzw0e2g69shnq0zp7gt33hc 185923 185922 2026-08-16T10:47:11Z Santefoscje73 11500 /* IV-V secul (Daspò di Costantin) */ 185923 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenat di Gian Lorenzo Bernini; pontificât marcât dal procès a Galileo Galilei |- | 236 || [[Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de Vuere dai Tragint'Agns (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || Vignesie || |- | 242 || [[IPape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 59i6q97ehecfi3cqiu8bids4py3j7f8 185924 185923 2026-08-16T10:50:09Z Santefoscje73 11500 /* XVII secul */ 185924 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de Vuere dai Tragint'Agns (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [Pape [Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || Vignesie || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] dwzeg5w8tcbb59riejlk4c9lyctbc2n 185925 185924 2026-08-16T10:51:38Z Santefoscje73 11500 /* XVII secul */ 185925 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape [Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 70c0b1cxu7jd304ywva9nuaqh5c4jl7 185926 185925 2026-08-16T10:52:32Z Santefoscje73 11500 /* XVII secul */ 185926 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Vôs leadis == * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] maq1mffh1bvz2js0om39a9m2jzpo7kc 185927 185926 2026-08-16T11:04:24Z Santefoscje73 11500 185927 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concede al Patriarcje Sigeard i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un snôd strategjic viers il mont gormanic e i Balkans. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''Il Concili di Cividât (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passagç di Pio VI (1782):''' durant il so viaç viers [[Viene]] par scontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî omaç ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] lc70en73u45cysdkmllxd260xvbg2qz 185928 185927 2026-08-16T11:05:53Z Santefoscje73 11500 /* Papis, concilis e acadiments storics */ 185928 wikitext text/x-wiki Il '''Pape''' (dal grêc antîc ''pápas'', "pari") al è il vescul di [[Rome]], cjâf spiritual de [[Glesie Catoliche]] e cjâf di Stât de [[Citât dal Vatican]]. Daûr de dotrine e la tradizion catoliche, il pape al è il sucessôr di [[Sant Pieri]], apuestul a cui [[Jesu Crist]] al à fidât il primât te Glesie. Par chest motîf, la catedre episcopâl di Rome e è considerade la plui impurtante di dute la cristianitât catoliche. In chest articul e si cjate la '''cronologjie complete dai papis de Glesie Catoliche''', dal prim secul fin ai dîs d'uê. == Cronologjie dai Papis == === I-V sjecul (Siecui antîcs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 1 || [[Sant Pieri]] || c. 30 – c. 64/67 || Galilee || Prim apostul e prim vescul di Rome |- | 2 || [[Sant Lin]] || c. 67 – c. 76 || Toscane || |- | 3 || [[Sant Anaclet]] (Clet) || c. 76 – c. 88 || Rome || |- | 4 || [[Pape Clement I]] || c. 88 – c. 99 || Rome || |- |} === II-III secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 5 || [[Sant Evarist]] || c. 99 – c. 107 || Grecia || |- | 6 || [[Sant Lissandri I]] || c. 107 – c. 115 || Rome || |- | 7 || [[Sant Sisto I]] || c. 115 – c. 125 || Rome || |- | 8 || [[Sant Telesfor]] || c. 125 – c. 136 || Grecia || |- | 9 || [[Sant Higjin]] || c. 136 – c. 140 || Grecia || |- | 10 || [[Sant Pîr I]] || c. 140 – c. 155 || Aquileia || Prim pape tradizionalmentri leât ae zone dal Friûl/Aquileia |- | 11 || [[Sant Anicêt]] || c. 155 – c. 166 || Sirie || |- | 12 || [[Sant Sotêr]] || c. 166 – c. 175 || Fondi || |- | 13 || [[Sant Eleuter]] || c. 175 – c. 189 || Nicopoli (Epiro) || |- | 14 || [[Sant Vitor I]] || c. 189 – c. 199 || Africa (Romana) || Prim pape a doprâ il latin te liturgie al puest dal grêc |- | 15 || [[Sant Zefirin]] || c. 199 – 217 || Rome || |- | 16 || [[Sant Calist I]] || c. 217 – 222 || Rome || Al à organizât lis catacombis de Via Appia (Catacombis di Sant Calist) |- | 17 || [[Sant Urban I]] || 222 – 230 || Rome || |- | 18 || [[Sant Ponzian]] || 230 – 235 || Rome || Prim pape a renunziât al pontificât par via de deportazion te Sardenie |- | 19 || [[Sant Anter]] || 235 – 236 || Grecia || |- | 20 || [[Sant Fabian]] || 236 – 250 || Rome || Martirint sul pont de persecuzion di Decio |- | 21 || [[Sant Corneli]] || 251 – 253 || Rome || |- | 22 || [[Sant Luci I]] || 253 – 254 || Rome || |- | 23 || [[Sant Stefani I]] || 254 – 257 || Rome || |- | 24 || [[Sant Sisto II]] || 257 – 258 || Grecia || Martirint sot de persecuzion di Valerian |- | 25 || [[Sant Dionîs]] || 259 – 268 || Grecia || |- | 26 || [[Sant Felîs I]] || 269 – 274 || Rome || |- | 27 || [[Sant Eutician]] || 275 – 283 || Luni (Toscana) || |- | 28 || [[Sant Cjai]] || 283 – 296 || Dalmazie || |- | 29 || [[Sant Marcelin]] || 296 – 304 || Rome || Martirint sot de persecuzion di Dioclezian |} === IV-V secul (Daspò di Costantin) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 30 || [[Sant Marcel I]] || 308 – 309 || Rome || |- | 31 || [[Sant Eusebi]] || 310 || Grecia || |- | 32 || [[Sant Miltiade]] || 311 – 314 || Africa || Prim pape daspò dal Edict di Milan (313) di Costantin |- | 33 || [[Sant Silvestri I]] || 314 – 335 || Rome || Prim Concili di Nicea (325); inaugurazion des grandis basilichis romanis |- | 34 || [[Sant Marc]] || 336 || Rome || |- | 35 || [[Sant Iulian I]] || 337 – 352 || Rome || |- | 36 || [[Liberi]] || 352 – 366 || Rome || Prim pape no inserît uficialmentri tal martirologji roman |- | 37 || [[Sant Damas I]] || 366 – 384 || Lusitania || Al à comissionât a Sant Jaroni la traduzion de Bibie in latin (Vulgata) |- | 38 || [[Sant Sirici]] || 384 – 399 || Rome || Prim vescul di Rome a doprâ uficialmentri il titul di "Pape" |- | 39 || [[Sant Anastasi I]] || 399 – 401 || Rome || |- | 40 || [[Sant Inocenç I]] || 401 – 417 || Albano || Pontificât durant il Sac di Rome dai Visigots di Alarico (410) |- | 41 || [[Sant Zosim]] || 417 – 418 || Grecia || |- | 42 || [[Sant Bonifaci I]] || 418 – 422 || Rome || |- | 43 || [[Sant Celestin I]] || 422 – 432 || Campanir || Concili di Efeso (431) |- | 44 || [[Sant Sisto III]] || 432 – 440 || Rome || Al à ricostruît la Basiliche di Sante Marie Maggiore |- | 45 || [[Sant Leon I]] (Leon il Grant) || 440 – 461 || Toscana || Dotor de Glesie; al à fermât Attila e i Unns (452); Concili di Calcedonia (451) |- | 46 || [[Sant Ilari]] || 461 – 468 || Sardegne || |- | 47 || [[Sant Simplici]] || 468 – 483 || Tivoli || Pontificât durant la colade dal Imperi Roman d'Occident (476) |- | 48 || [[Sant Felîs III]] (II) || 483 – 492 || Rome || |- | 49 || [[Sant Gelasi I]] || 492 – 496 || Afriche || Al à formulât la teorie dai doi podês (religjôs e politic) |- | 50 || [[Anastasi II]] || 496 – 498 || Rome || |} === VI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 51 || [[Sant Simac]] || 498 – 514 || Sardenje || |- | 52 || [[Sant Ormisde]] || 514 – 523 || Frosinone || Aita dal pape [[Sant Silveri]] |- | 53 || [[Sant Zuan I]] || 523 – 526 || Toscana || Prim pape a visitâ Costantinopoli |- | 54 || [[Sant Felîs IV]] (III) || 526 – 530 || Sannio || |- | 55 || [[Bonifaci II]] || 530 – 532 || Rome || Prim pape di origjine gormaniche (Ostrogot) |- | 56 || [[Zuan II]] || 533 – 535 || Rome || Prim pape a cambian nom di batisum par vie pontificâl |- | 57 || [[Sant Agapît I]] || 535 – 536 || Rome || |- | 58 || [[Sant Silveri]] || 536 – 537 || Frosinone || Exiliât te isole di Palmarola |- | 59 || [[Vigjili]] || 537 – 555 || Rome || |- | 60 || [[Pelagj I]] || 556 – 561 || Rome || |- | 61 || [[Zuan III]] || 561 – 574 || Rome || |- | 62 || [[Benedet I]] || 575 – 579 || Rome || |- | 63 || [[Pelagj II]] || 579 – 590 || Rome || Muart par via de peste a Rome |- | 64 || [[Sant Grigôr I]] (Grigôr il Grant) || 590 – 604 || Rome || Dotor de Glesie; monac beneditin |} === VII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 65 || [[Sabinjan]] || 604 – 606 || Blera || |- | 66 || [[Bonifaci III]] || 607 || Rome || |- | 67 || [[Sant Bonifaci IV]] || 608 – 615 || Abruç || Monac benedet |- | 68 || [[Sant Adeodât I]] (Deusdedit) || 615 – 618 || Rome || |- | 69 || [[Bonifaci V]] || 619 – 625 || Napoli || |- | 70 || [[Onori I]] || 625 – 638 || Kampanie || |- | 71 || [[Severin]] || 640 || Rome || |- | 72 || [[Zuan IV]] || 640 – 642 || Dalmazie || |- | 73 || [[Teodôr I]] || 642 – 649 || Gerusalem || |- | 74 || [[Sant Martin I]] || 649 – 655 || Umbrie || Martir; deportât a Chersonês dal imperadôr bizantin |- | 75 || [[Sant Eugjeni I]] || 654 – 657 || Rome || |- | 76 || [[Sant Vitalian]] || 657 – 672 || Segni || |- | 77 || [[Adeodât II]] || 672 – 676 || Rome || Monac benedet |- | 78 || [[Doni]] || 676 – 678 || Rome || |- | 79 || [[Sant Agaton]] || 678 – 681 || Sicilie || Terç Concili di Costantinopoli |- | 80 || [[Sant Leon II]] || 682 – 683 || Sicilie || |- | 81 || [[Sant Benedet II]] || 684 – 685 || Rome || |- | 82 || [[Zuan V]] || 685 – 686 || Sirie || |- | 83 || [[Conon]] || 686 – 687 || Tracie || |- | 84 || [[Sant Sergi I]] || 687 – 701 || Sirie / Palermo || |} === VIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 85 || [[Zuan VI]] || 701 – 705 || Grecia || |- | 86 || [[Zuan VII]] || 705 – 707 || Grecia || |- | 87 || [[Sisinio]] || 708 || Sirie || Pontificât di dome 20 dîs |- | 88 || [[Costantin]] || 708 – 715 || Sirie || Ultin pape a visitâ Costantinopoli par un milenari |- | 89 || [[Sant Grigôr II]] || 715 – 731 || Rome || Al à scunfît la icnoclastie |- | 90 || [[Sant Grigôr III]] || 731 – 741 || Sirie || Ultin pape no european fin a Pape Francesc (2013) |- | 91 || [[Sant Zacarie]] || 741 – 752 || Grecia || Al à incoronât Pipin il Curt |- | 92 || [[Stefani II]] || 752 – 757 || Rome || Nascite dal Stât Pontifici (Donazion di Pipin) |- | 93 || [[Sant Paol I]] || 757 – 767 || Rome || Fradi di Stefani II |- | 94 || [[Stefani III]] || 768 – 772 || Sicilie || |- | 95 || [[Adrian I]] || 772 – 795 || Rome || Alleât di Carlo Magno cuintri i Langobards |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carli Magn (Carli il Grant)Imperadôr dal Sacri Roman Imperi (800) |} === IX sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 96 || [[Sant Leon III]] || 795 – 816 || Rome || Al à incoronât Carlo Magno intal 800 |- | 97 || [[Stefani IV]] || 816 – 817 || Rome || |- | 98 || [[Sant Pascol I]] || 817 – 824 || Rome || |- | 99 || [[Eugjeni II]] || 824 – 827 || Rome || |- | 100 || [[Valentin]] || 827 || Rome || Pontificât di dome 40 dîs |- | 101 || [[Grigôr IV]] || 827 – 844 || Rome || |- | 102 || [[Sergi II]] || 844 – 847 || Rome || |- | 103 || [[Sant Leon IV]] || 847 – 855 || Rome || Monac benedet; al à costruît lis Muri Leoninis |- | 104 || [[Stefani V]] || 855 – 857 || Rome || |- | 105 || [[Sant Niccolò I]] (Niccolò il Grant) || 858 – 867 || Rome || Al à afermât la autoritât papâl |- | 106 || [[Adrian II]] || 867 – 872 || Rome || Al à ricognossût la mission di Sant Ciril e Sant Metodi |- | 107 || [[Zuan VIII]] || 872 – 882 || Rome || Prim pape assassinât |- | 108 || [[Marin I]] || 882 – 884 || Gallese || |- | 109 || [[Sant Adrian III]] || 884 – 885 || Rome || |- | 110 || [[Stefani VI]] || 885 – 891 || Rome || |- | 111 || [[Formôs]] || 891 – 896 || Ostia || Protagonist dal famôs "Conclave dal cjadavar" |- | 112 || [[Bonifaci VI]] || 896 || Rome || Pontificât di dome 15 dîs |- | 113 || [[Stefani VII]] || 896 – 897 || Rome || Al à fat il ricors cuintri il cjadavari di Formôs |- | 114 || [[Roman]] || 897 || Gallese || |- | 115 || [[Teodôr II]] || 897 || Rome || Pontificât di dome 20 dîs |- | 116 || [[Zuan IX]] || 898 – 900 || Tivoli || Muini benedet |} === X sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 117 || [[Benedet IV]] || 900 – 903 || Rome || |- | 118 || [[Leon V]] || 903 || Ardea || Deposât e imprisonât |- | 119 || [[Sergi III]] || 904 – 911 || Rome || Inizi dal periodi de "Pornocrazie" |- | 120 || [[Anastasi III]] || 911 – 913 || Rome || |- | 121 || [[Lando]] || 913 – 914 || Sabina || Ultin pape cuntun nom origjinâl fin a Zuan Pauli I (1978) |- | 122 || [[Zuan X]] || 914 – 928 || Imola || |- | 123 || [[Leon VI]] || 928 || Rome || |- | 124 || [[Stefani VIII]] || 928 – 931 || Rome || |- | 125 || [[Zuan XI]] || 931 – 935 || Rome || Fî di Sergi III |- | 126 || [[Leon VII]] || 936 – 939 || Rome || Monac benedet |- | 127 || [[Stefani IX]] || 939 – 942 || Rome || |- | 128 || [[Marin II]] || 942 – 946 || Rome || |- | 129 || [[Agapit II]] || 946 – 955 || Rome || |- | 130 || [[Zuan XII]] || 955 – 964 || Rome || Al à incoronât Otone I Imperadôr (962) |- | 131 || [[Leon VIII]] || 963 – 965 || Rome || Antipape e daspo' pape legjitim |- | 132 || [[Benedet V]] || 964 || Rome || Deposât di Otone I |- | 133 || [[Zuan XIII]] || 965 – 972 || Rome || |- | 134 || [[Benedet VI]] || 973 – 974 || Rome || Assassinât intal Cjastjel Sant'Angelo |- | 135 || [[Benedet VII]] || 974 – 983 || Rome || |- | 136 || [[Zuan XIV]] || 983 – 984 || Pavie || |- | 137 || [[Zuan XV]] || 985 – 996 || Rome || Prim pape a canonizâ un sant di persona (Sant Udalric) |- | 138 || [[Grigôr V]] || 996 – 999 || Sassonia || Prim pape di origjine gormaniche |- | 139 || [[Silvestri II]] || 999 – 1003 || Auvergne (France) || Prim pape francês (Gerbert d'Aurillac) |} === XI sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 140 || [[Zuan XVII]] || 1003 || Rome || Pontificât di dome 5 mecs |- | 141 || [[Zuan XVIII]] || 1003 – 1009 || Rapagnano || |- | 142 || [[Sergi IV]] || 1009 – 1012 || Rome || |- | 143 || [[Benedet VIII]] || 1012 – 1024 || Rome || De nobil famee dai Conts di Tuscolo |- | 144 || [[Zuan XIX]] || 1024 – 1032 || Rome || Fradi di Benedet VIII |- | 145 || [[Benedet IX]] || 1032 – 1044 || Rome || Prim pontificât; elezût ancje intal 1045 e intal 1047 |- | 146 || [[Silvestri III]] || 1045 || Rome || Elet in opposizion a Benedet IX |- | 147 || [[Benedet IX]] || 1045 || Rome || Secont pontificât |- | 148 || [[Grigôr VI]] || 1045 – 1046 || Rome || Al à comprât il pontificât di Benedet IX |- | 149 || [[Clement II]] || 1046 – 1047 || Sassonie || Nomenât dal imperadôr Arigo III |- | 150 || [[Benedet IX]] || 1047 – 1048 || Rome || Tierç pontificât |- | 151 || [[Damas II]] || 1048 || Tirolo || Pontificât di dome 23 dîs |- | 152 || [[Sant Leon IX]] || 1049 – 1054 || Alsazia || Intal 1054 al è stât il Gran Scisme cu la Glesie Ortodosse |- | 153 || [[Vitor II]] || 1055 – 1057 || Baviera || |- | 154 || [[Stefani X]] || 1057 – 1058 || Lorena || Muini di Montecassino |- | 155 || [[Niccolò II]] || 1059 – 1061 || Borgogna || Al à regolât la elezion dal pape dome dai cardinâi (1059) |- | 156 || [[Lissandri II]] || 1061 – 1073 || Milan || Al à sostegnût la Riforme cluniacense |- | 157 || [[Sant Grigôr VII]] || 1073 – 1085 || Toscana || Riforme gregoriane e Lotta par lis Investituris (Canossa) |- | 158 || [[Beât Vitor III]] || 1086 – 1087 || Benevento || Abât di Montecassino |- | 159 || [[Beât Urban II]] || 1088 – 1099 || France || Al à predicât la Prime Crazide (1095) |- | 160 || [[Pascul II]] || 1099 – 1118 || Romagne || Muini cluniacens |} === XII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 161 || [[Gelasi II]] || 1118 – 1119 || Gaeta || Monac di Montecassino |- | 162 || [[Calisto II]] || 1119 – 1124 || Borgogna (France) || Al à rodat il Concordât di Worms (1122) e inandiât il Prim Concili dal Lateran |- | 163 || [[Onori II]] || 1124 – 1130 || Imola || Al à ricognossût uficialmentri i Cjavalîrs Templaris |- | 164 || [[Innocenç II]] || 1130 – 1143 || Rome || Second Concili dal Lateran; al à coronât Lotar II |- | 165 || [[Celestin II]] || 1143 – 1144 || Città di Castello || Discipul di Pieri Abelard |- | 166 || [[Luci II]] || 1144 – 1145 || Bologne || Muart par lis feridis cjapadis intal assalt al Campidoglio cuintri il Senât roman |- | 167 || [[Beât Eugjeni III]] || 1145 – 1153 || Pisa || Monac cistercens, discipul di Sant Bernart; al à indit la Seconde Crazide |- | 168 || [[Anastasi IV]] || 1153 – 1154 || Rome || |- | 169 || [[Adrian IV]] || 1154 – 1159 || Inghiltere || Unic pape di origjine inglese (Nicholas Breakspear) |- | 170 || [[Lissandri III]] || 1159 – 1181 || Siena || Al à sostegnût la Leighe Lombarde cuintri Federic Barbarossa; Terç Concili dal Lateran |- | 171 || [[Luci III]] || 1181 – 1185 || Lucca || Al à inandiât lis primis domandis de Inquisizion cul decret ''Ad abolendam'' |- | 172 || [[Urban III]] || 1185 – 1187 || Milan || Fuart cunflit politic cun Federic Barbarossa |- | 173 || [[Grigôr VIII]] || 1187 || Benevento || Pontificât di dome 57 dîs; al à indit la Tierce Crazide |- | 174 || [[Clement III]] || 1187 – 1191 || Rome || Al à promovût la Tierce Crazide e liberât Rome de autoritât imperial |- | 175 || [[Celestin III]] || 1191 – 1198 || Rome || Al à coronât Arigo VI e confirmât l'Ordin Teutonic |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Al à puartât la autoritât papâl al apogje; aprovât l'Ordin Francescan e dominican; Quart Concili dal Lateran |} === XIII sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 176 || [[Innocenç III]] || 1198 – 1216 || Gavignano || Quart Concili dal Lateran (1215); apogje dal podê teocratic |- | 177 || [[Onori III]] || 1216 – 1227 || Rome || Al à aprovât définitivementri i Ordins Francescan, Dominican e Carmelitan |- | 178 || [[Grigôr IX]] || 1227 – 1241 || Anagni || Nevôt di Innocenç III; al à excomunicât Federic II e inandiât la Inquisizion papâl |- | 179 || [[Celestin IV]] || 1241 || Milan || Pontificât di dome 17 dîs; elet intal prim ver "conclave" de storie |- | 180 || [[Innocenç IV]] || 1243 – 1254 || Zenoa || Prim Concili di Lione (1245); fuart cunflit cun l'imperadôr Federic II |- | 181 || [[Lissandri IV]] || 1254 – 1261 || Anagni || Al à canonizât Sante Cjare di Assisi |- | 182 || [[Urban IV]] || 1261 – 1264 || Troyes (France) || Prim pape francês daspò plui di un sjecul; al à istituît la fieste dal ''Corpus Domini'' |- | 183 || [[Clement IV]] || 1265 – 1268 || Saint-Gilles (France) || Al à sostegnût Cjarl I d'Angiò te concueste dal Regn di Sicilie |- | — || ''Sede vacante'' || 1268 – 1271 || — || La plui lungje interruzion de storie (scasi 3 agns a Viterbo) |- | 184 || [[Beât Grigôr X]] || 1271 – 1276 || Piacenza || Second Concili di Lione (1274); al à promulgât la costituzion ''Ubi periculum'' par regolâ il Conclave |- | 185 || [[Beât Inocenç V]] || 1276 || Savoia || Prim pape de Ordin dei Fraris Predicadôrs (Domenicani); pontificât di 5 mecs |- | 186 || [[Adrian V]] || 1276 || Zenoa || Nevôt di Innocenç IV; pontificât di dome 38 dîs cence jessi stât ordenât vescul |- | 187 || [[Zuan XXI]] || 1276 – 1277 || Lisbona (Portugal) || Unic pape di origjine portoghese; famôs medi e filosof |- | 188 || [[Niccolò III]] || 1277 – 1280 || Rome || De nobil famie Orsini; citât di Dante te ''Commedia'' par simonie |- | 189 || [[Clement IV]] || 1281 – 1285 || Touraine (France) || Elet par via de pression di Cjarl d'Angiò; pontificât marcolât dai "Vespri Sicilians" |- | 190 || [[Onori IV]] || 1285 – 1287 || Rome || De nobil famie Savelli |- | 191 || [[Niccolò IV]] || 1288 – 1292 || Ascoli Piceno || Prim pape de Ordin Francescan |- | — || ''Sede vacante'' || 1292 – 1294 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 192 || [[Sant Celestin V]] || 1294 || Molise || Pietro da Morrone, eremite; al à renunziât al pontificât daspò dome 5 mecs ("il gran rifiuto") |- | 193 || [[Bonifaci VIII]] || 1294 – 1303 || Anagni || Al à inandiât il prim An Sant (Giubileo) intal 1300 e scrit la bole ''Unam Sanctam''; cunflit cul re di France Filip il Biel |} === XIV sjecul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 194 || [[Beât Benedet XI]] || 1303 – 1304 || Treviso || Monac domenican; al à cjerchât di pacificâ i cunflits di Bonifaci VIII |- | 195 || [[Clement V]] || 1305 – 1314 || Guascogna (France) || Al à spostât la sede papâl ad Avignon (1309); al à sopressit l'Ordin dai Cjavalîrs Templaris |- | — || ''Sede vacante'' || 1314 – 1316 || — || Sede vacante di plui di doi agns |- | 196 || [[Zuan XXII]] || 1316 – 1334 || Cahors (France) || Pape ad Avignon; al à organizât la aministrazion finanziarie de Curia |- | 197 || [[Benedet XII]] || 1334 – 1342 || Saverdun (France) || Muini cistercens; al à scomençât la costruzion dal Palaç dai Papis ad Avignon |- | 198 || [[Clement VI]] || 1342 – 1352 || Limosin (France) || Pape ad Avignon intal periodi de Peste Nere in Europe |- | 199 || [[Innocenç VI]] || 1352 – 1362 || Limosin (France) || Pape ad Avignon; al à promovût la riforme interne de Glesie |- | 200 || [[Beât Urban V]] || 1362 – 1370 || Gevaudan (France) || Muini benedet; al à cirût di tornâ a Rome par un curt periodi (1367–1370) |- | 201 || [[Grivôr XI]] || 1370 – 1378 || Limosino (France) || Ultin pape francês; al à ripuartât définitivementri la sede papâl a Rome intal 1377 su esortazion di Sante Caterine di Siena |- | 202 || [[Urban VI]] || 1378 – 1389 || Napoli || La so elezion e à provocât il Gran Scisma d'Occident (cun antipapis ad Avignon) |- | 203 || [[Bonifaci IX]] || 1389 – 1404 || Napoli || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisme |} === XV secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 204 || [[Innocenç VII]] || 1404 – 1406 || Sulmona || Pape de obiedience romane tal timp dal Scisma |- | 205 || [[Grivôr XII]] || 1406 – 1415 || Vignesie || Al à abdicât mût gjenarât mientri dal Concili di Costance par risolvi il Scisme |- | — || ''Sede vacante'' || 1415 – 1417 || — || Periodi par meti fin al Gran Scisme d'Ocident |- | 206 || [[Martin V]] || 1417 – 1431 || Rome || Elezû al Concili di Costance; al à unificât la Glesie Catoliche |- | 207 || [[Eugjeni IV]] || 1431 – 1447 || Vignesie || Muini agostinian; al à inandiât il Concili di Basilea, Ferare e Florence |- | 208 || [[Niccolò V]] || 1447 – 1455 || Sarzana || Umanist; al à fondât la Biblioteche Vaticane intal 1448 |- | 209 || [[Calisto III]] || 1455 – 1458 || Xàtiva (Regn di Valencie) || De famie Borgia; al à promovût la crosade cuintri i Tors daspò de cjadude di Costantinopoli |- | 210 || [[Piu II]] || 1458 – 1464 || Siena || Enea Silvio Piccolomini, celebri umanist e scritôr |- | 211 || [[Pauli II]] || 1464 – 1471 || Vignesie || Nevôt di Eugjeni IV; protecolôr des arts e dai stampatôrs |- | 212 || [[Sisto IV]] || 1471 – 1484 || Savone || Muini francescan; al à fat costruî la Capele Sistine |- | 213 || [[Innocenç VIII]] || 1484 – 1492 || Gjenue || Al à promulgât la bolle ''Summis desiderantes affectibus'' cuintri la striarie |- | 214 || [[Alessandri VI]] || 1492 – 1503 || Xàtiva (Ream di Valencie) || Rodrigo Borgia; pontificât marcât de scuvierte de Americhe e de politiche rinascimentâl |} === XVI secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 215 || [[Piu III]] || 1503 || Siene || Nevôt di Pio II; pontificât di dome 26 dîs |- | 216 || [[Juli II]] || 1503 – 1513 || Savone || Giuliano della Rovere, "il Pape vuerîr"; patron di Michêlagnul e Rafaêl, al à inandiât la ricostruzion de Basiliche di Sant Pieri |- | 217 || [[Leon X]] || 1513 – 1521 || Florence || Giovanni de' Medici; pontificât marcjât dal inizi de Riforme protestante di Martin Lutêr (1517) |- | 218 || [[Adrian VI]] || 1522 – 1523 || Utrecht (Sacri Roman Imperi) || Unîc pape olandês; ultin pape no talian fin a Zuan Pauli II (1978) |- | 219 || [[Clement VII]] || 1523 – 1534 || Florence || Giulio de' Medici; al à subît il Sac di Rome (1527) e il Scisma anglican di Arigo VIII |- | 220 || [[Pauli III]] || 1534 – 1549 || Canino (Viterbo) || Alessandro Farnese; al à inandiât il Concili di Trento (1545) e aprovât la Compagnia di Gjesù |- | 221 || [[Juli III]] || 1550 – 1555 || Rome || Al à continuât il Concili di Trento |- | 222 || [[Marcel II]] || 1555 || Montefano || Pontificât di dome 22 dîs; ultin pape a doprâ il so nom di batisum |- | 223 || [[Pauli IV]] || 1555 – 1559 || Capriglia Irpina || Gian Pietro Carafa; al à riorganizât la Inquisizion romana e istituît l'Index Librorum Prohibitorum |- | 224 || [[Piu IV]] || 1559 – 1565 || Milan || Giovanni Angelo Medici; al à sierât il Concili di Trento (1563) |- | 225 || [[Sant Piu V]] || 1566 – 1572 || Bosco Marengo || Monac domenican; al à promovût la Lîghe Sante che e à vinçût la Batai de Lepanto (1571) e promulgât il Mesâl Roman |- | 226 || [[Grivôr XIII]] || 1572 – 1585 || Bologne || Al à introdusût il Calendari gregorian (1582) |- | 227 || [[Sisto V]] || 1585 – 1590 || Grottammare || Muini francescan; al à riorganizât la Curie Romane e la urbanistiche di Rome |- | 228 || [[Urban VII]] || 1590 || Rome || Pontificât plui curt de storie: dome 12 dîs, muart di malarie prime de incoronazion |- | 229 || [[Grivôr XIV]] || 1590 – 1591 || Cremone || |- | 230 || [[Inocenç IX]] || 1591 || Bologne || Pontificât di dome 2 mecs |- | 231 || [[Clement VIII]] || 1592 – 1605 || Fano || Al à promulgât le "Vulgata Clementina" e presidiât il Gjubileo dal 1600 |} === XVII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 232 || [[Pape Leon XI]] || 1605 || Florence || Alessandro de' Medici; pontificât di dome 27 dîs ("Papa Lampo") |- | 233 || [[Pape Pauli V]] || 1605 – 1621 || Rome || Camillo Borghese; patron dal Baroc, al à completât la fassade de Basiliche di Sant Pieri |- | 234 || [[Pape Grivôr XV]] || 1621 – 1623 || Bologne || Al à fondât la Congregazion di ''Propaganda Fide'' (1622) |- | 235 || [[Pape Urban VIII]] || 1623 – 1644 || Florence || Maffeo Barberini; mecenât di [[Gian Lorenzo Bernini]]; pontificât marcât dal procès a [[Galileo Galilei]] |- | 236 || [[Pape Inocenç X]] || 1644 – 1655 || Rome || Giovanni Battista Pamphilj; al à condanât il giansenisim e presidiât la fin de [[Vuere dai Trente Agns]] (Pâs di Westfalia) |- | 237 || [[Pape Alessandri VII]] || 1655 – 1667 || Siena || Fabio Chigi; al à comissionât a Bernini la costruzion dal Colonnât di Place Sant Pieri |- | 238 || [[Pape Clement IX]] || 1667 – 1669 || Pistoie || |- | 239 || [[Pape Clement X]] || 1670 – 1676 || Rome || Emilio Altieri; al à canonizât Sant Rose di Lima (prime sante de Americhe Latine) |- | 240 || [[Pape Inocenç XI]] || 1676 – 1689 || Como || Proclamât beât |- | 241 || [[Pape Alessandri VIII]] || 1689 – 1691 || [[Vignesie]] || |- | 242 || [[Pape Inocenç XII]] || 1691 – 1700 || Spinazzola || Al à abolît il nepotisim |} === XVIII secul === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 243 || [[Pape Clement XI]] || 1700 – 1721 || Urbino || |- | 244 || [[Pape Inocenç XIII]] || 1721 – 1724 || Poli || |- | 245 || [[Pape Benedet XIII]] || 1724 – 1730 || Gravina in Puglia || |- | 246 || [[Pape Clement XII]] || 1730 – 1740 || Florence || |- | 247 || [[Pape Benedet XIV]] || 1740 – 1758 || Bologne || |} === XX-XXI secul (Papis contemporanîs) === {| class="wikitable sortable" ! Numero !! Nom !! Pontificât !! Origjine !! Note |- | 258 || [[Pape Benedet XV]] || 1914 – 1922 || Zenoa || Pape de Prime Vuere Mondiâl |- | 259 || [[Pape Piu XI]] || 1922 – 1939 || Desio || |- | 260 || [[Pape Piu XII]] || 1939 – 1958 || Rome || Pape de Seconde Vuere Mondiâl |- | 261 || [[Pape Zuan XXIII]] || 1958 – 1963 || Sotto il Monte || Al à inandiât il Concili Vatican II; Sant |- | 262 || [[Pape Pauli VI]] || 1963 – 1978 || Concesio || Al à sierât il Concili Vatican II; Sant |- | 263 || [[Pape Zuan Pauli I]] || 1978 || Canale d'Agordo || Pontificât di dome 33 dîs; Beât |- | 264 || [[Pape Zuan Pauli II]] || 1978 – 2005 || Polonie || Prim pape no talian daspò 455 agns; Sant |- | 265 || [[ Pape Benedet XVI]] || 2005 – 2013 || Gjermanie || Al à renunziât al pontificât |- | 266 || [[Pape Francesc]] || 2013 – 2025 || Argjentine || Prim pape de Americhe Latine |- | 267 || [[Pape Leon XIV]] || 2025 – ||Stâts Unîts || Prim pape merecan |} == Leam jenfri il Papât e il Friûl == '''Il leam jenfriil Papât e il Friûl''' al è un rapòrt secolâr, religjôs e politîc che al va des origjins dal cristianesim intal Nord-Est de Italie fin ai tiempis modernis. Cheste relazion e à cjapât dentri la storie de [[Glesie di Aquilee]], la nassite de [[Patrie dal Friûl]] e la presence di diviers papis te regjon. === Lis origjins e il rûl di Aquileie === La evangelizazion dal Friûl e dal Nord-Est e à la so matris inte citât di [[Aquilee]], dulà che la tradizion e conte che la Glesie e siis stada fondade di [[Sant Marc]]. Aquileie e deventà un dai centris cristianis plui impurtants dal Imperi Roman e de Europe centro-orientâl. I raportis tra Rome e Aquileie a son stâts marcolâs di une grande autonomie: * '''[[Sant Pîr I]]''' (pape dal 140 al 155): la tradizion e lehe cheste figure ae zone di Aquilee inte prime etât cristiane. * '''Il Scisma dai Trê Cjapitui''' (VI-VII sjecul): i patriarcjs di Aquilee si son oponûts par plui di un sjecul ai papis di Rome par vie di une dispute teologjiche, cjapant il titul di ''Patriarcje'' par afermâ la proprie autonomie eclesiastiche prin di tornâ ae comunion cun Rome. === Il Patriarcjât e la Patrie dal Friûl === Intal 1077, l'imperadôr [[Inrî IV]] al concede al Patriarcje Sigeard i dirits ducâi sul teritori, fasant nassi la '''[[Patrie dal Friûl]]'''. Par ducj i sjeculs de [[Etât di Mieç]], i Patriarcjs di Aquilee a son stâts prinçs temporâls e autoritâts religjosis. La Sede Apostoliche e à esercitât une grande influence te nomine dai patriarcjs e te diplomazie de regjon, considerade un snôd strategjic viers il mont gormanic e i Balkans. === Papis, concilis e acadiments storics === Cu la fin dal podê temporâl dal Patriarcjât intal 1420 par man de [[Republiche di Vignesie]], e cu la so definitiva sopression eclesiastiche intal 1751 par opare di [[Pape Benedet XIV]] (che al à divis il teritori fra lis arcidiocesis di Udin e Gurize), i leams direts cun Rome a son continuâs travis di acadiments storics impurtants: * '''Il Concili di Cividât (1409):''' durant il Gran Scisme d'Ocident, [[Pape Grivôr XII]] al à tignût un concili a [[Cividât]] par cirî sostèn politîc e legjitimitât pontificâl. * '''Passagç di Pio VI (1782):''' durant il so viaç viers [[Viene]] par scontrâsi cul imperadôr [[Josêf II]], [[Pape Piu VI]] al è passât par il teritori furlan. * '''Visite di Zuan Pauli II (1992):''' [[Pape Zuan Pauli II]] al à fât une visite pastorâl celebrant la messe a [[Udin]], [[Pordenon]] e [[Gurize]], ricordanisi dal rûl storic di Aquilee inte evangelizazion dai popui slâfs e gjermanics. * '''Visite di Benedet XVI (2011):''' [[Pape Benedet XVI]] al à visitât Aquilee par rindî omaç ae "Glesie Mari" dal Nord-Est. == Vôs correladis == * [[Patriarcjât di Aquilee]] * [[Patrie dal Friûl]] * [[Arcidiocesi di Udin]] * [[Arcidiocesi di Gurize]] * [[Pape]] * [[Citât dal Vatican]] * [[Glesie Catoliche]] [[Categorie:Storie dal Friûl]] [[Categorie:Glesie catoliche]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Listis]] 6nnwcf22j0lv01jpoqpd6x1prb3rips Pape Clement X 0 15017 185929 2026-08-16T11:23:27Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc... 185929 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc }} '''Clement X''' (nassût ''Emilio Bonaventura Altieri''; [[Rome]], 13 di Lui 1590 – [[Rome]], 22 di Lui 1676) al è stât il [[Pape de Glesie catoliche]], dal 1670 fin a la sô morte. == Biografie == Fî di Girolamo Altieri e Vittoria Delfini, nobîl romane, Emilio Altieri al à studiât dirît te "Universitât de Sapienza" a Rome, cjapant la lauree tal 1611. Daspò jessi stât ordenât plevan tal 1624, al à servît la Curie Romane e al è stât vescul di Camerino dal 1623 al 1666 e nunzi apostolîc a [[Napul]]. Al è stât creat cardinâl di [[Pape Clement IX]] tal 1669. Daspò une sede vacantdi ben cuatri mês, al è stât elezût pape il 29 di Avrîl 1670, a 79 agns, sielzint il nom di Clement X in onôr dal so predecessôr. == Pontificât == Par vie de so etât avanzade, al à afidât une grande part de aministrazion dal Stât Pontifici e de politiche estera al cardinâl '''Paluzzo Paluzzi Altieri degli Albertoni''', fradi dal marît di so nevôt. Tal timp dal so pontificât: * Intal 1671 al à canonizât [[Sante Rose di Lima]], la prime sante dal continent merecan, insiemit a [[Sant Francesc Borgia]], [[Sant Filip Neri]] e [[Sant Luîs Bertrand]]. * Al à celebrât il [[Gjubileo dal 1675]], concordant une grande affluence di pelegrins a Rome. * Al à sostegnût finanziamentri il re di Polonie [[Jan III Sobieski]] te sô lote cuintri l'Imperi Otoman. Al è muart a Rome il 22 di Lui 1676 e al è sepelît te [[Basiliche di Sant Pîr]]. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Gjubileo dal 1675]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Personaçs de Italie]] bjh0yh85lol1gb1q88dva9k98yo7tay 185930 185929 2026-08-16T11:27:01Z Santefoscje73 11500 185930 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc }} '''Clement X''' (nassût ''Emilio Bonaventura Altieri''; [[Rome]], 13 di Lui 1590 – [[Rome]], 22 di Lui 1676) al è stât il [[Pape de Glesie catoliche]], dal 1670 fin a la sô morte. == Biografie == Fî di Girolamo Altieri e Vittoria Delfini, nobîl romane, Emilio Altieri al à studiât dirît te "Universitât de Sapienza" a Rome, cjapant la lauree tal 1611. Daspò jessi stât ordenât plevan tal 1624, al à servît la Curie Romane e al è stât vescul di Camerino dal 1623 al 1666 e nunzi apostolîc a [[Napul]]. Al è stât creat cardinâl di [[Pape Clement IX]] tal 1669. Daspò une sede vacantdi ben cuatri mês, al è stât elezût pape il 29 di Avrîl 1670, a 79 agns, sielzint il nom di Clement X in onôr dal so predecessôr. == Pontificât == Par vie de so etât avanzade, al à afidât une grande part de aministrazion dal Stât Pontifici e de politiche estera al cardinâl '''Paluzzo Paluzzi Altieri degli Albertoni''', fradi dal marît di so nevôt. Tal timp dal so pontificât: * Intal 1671 al à canonizât [[Sante Rose di Lima]], la prime sante dal continent merecan, insiemit a [[Sant Francesc Borgia]], [[Sant Filip Neri]] e [[Sant Luîs Bertrand]]. * Al à celebrât il [[Gjubileo dal 1675]], concordant une grande affluence di pelegrins a Rome. * Al à sostegnût finanziamentri il re di Polonie [[Jan III Sobieski]] te sô lote cuintri l'Imperi Otoman. Al è muart a Rome il 22 di Lui 1676 e al è sepelît te [[Basiliche di Sant Pîr]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement IX]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1670 – 1676 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' |} == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Gjubileo dal 1675]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Personaçs de Italie]] r2272mxidv8fj4oycmgd3ospsl6r76p 185931 185930 2026-08-16T11:27:54Z Santefoscje73 11500 185931 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc }} '''Clement X''' (nassût ''Emilio Bonaventura Altieri''; [[Rome]], 13 di Lui 1590 – [[Rome]], 22 di Lui 1676) al è stât il [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1670 fin a la sô morte. == Biografie == Fî di Girolamo Altieri e Vittoria Delfini, nobîl romane, Emilio Altieri al à studiât dirît te "Universitât de Sapienza" a Rome, cjapant la lauree tal 1611. Daspò jessi stât ordenât plevan tal 1624, al à servît la Curie Romane e al è stât vescul di Camerino dal 1623 al 1666 e nunzi apostolîc a [[Napul]]. Al è stât creat cardinâl di [[Pape Clement IX]] tal 1669. Daspò une sede vacantdi ben cuatri mês, al è stât elezût pape il 29 di Avrîl 1670, a 79 agns, sielzint il nom di Clement X in onôr dal so predecessôr. == Pontificât == Par vie de so etât avanzade, al à afidât une grande part de aministrazion dal Stât Pontifici e de politiche estera al cardinâl '''Paluzzo Paluzzi Altieri degli Albertoni''', fradi dal marît di so nevôt. Tal timp dal so pontificât: * Intal 1671 al à canonizât [[Sante Rose di Lima]], la prime sante dal continent merecan, insiemit a [[Sant Francesc Borgia]], [[Sant Filip Neri]] e [[Sant Luîs Bertrand]]. * Al à celebrât il [[Gjubileo dal 1675]], concordant une grande affluence di pelegrins a Rome. * Al à sostegnût finanziamentri il re di Polonie [[Jan III Sobieski]] te sô lote cuintri l'Imperi Otoman. Al è muart a Rome il 22 di Lui 1676 e al è sepelît te [[Basiliche di Sant Pîr]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement IX]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1670 – 1676 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' |} == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Gjubileo dal 1675]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Personaçs de Italie]] a2ea7ce6wa39w9u5yc2hwtitgqmnvze 185932 185931 2026-08-16T11:28:24Z Santefoscje73 11500 /* Pontificât */ 185932 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc }} '''Clement X''' (nassût ''Emilio Bonaventura Altieri''; [[Rome]], 13 di Lui 1590 – [[Rome]], 22 di Lui 1676) al è stât il [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1670 fin a la sô morte. == Biografie == Fî di Girolamo Altieri e Vittoria Delfini, nobîl romane, Emilio Altieri al à studiât dirît te "Universitât de Sapienza" a Rome, cjapant la lauree tal 1611. Daspò jessi stât ordenât plevan tal 1624, al à servît la Curie Romane e al è stât vescul di Camerino dal 1623 al 1666 e nunzi apostolîc a [[Napul]]. Al è stât creat cardinâl di [[Pape Clement IX]] tal 1669. Daspò une sede vacantdi ben cuatri mês, al è stât elezût pape il 29 di Avrîl 1670, a 79 agns, sielzint il nom di Clement X in onôr dal so predecessôr. == Pontificât == Par vie de so etât avanzade, al à afidât une grande part de aministrazion dal Stât Pontifici e de politiche estera al cardinâl '''Paluzzo Paluzzi Altieri degli Albertoni''', fradi dal marît di so nevôt. Tal timp dal so pontificât: * Intal 1671 al à canonizât [[Sante Rose di Lima]], la prime sante dal continent merecan, insiemit a [[Sant Francesc Borgia]], [[Sant Filip Neri]] e [[Sant Luîs Bertrand]]. * Al à celebrât il [[Gjubileo dal 1675]], concordant une grande affluence di pelegrins a Rome. * Al à sostegnût finanziamentri il re di Polonie [[Jan III Sobieski]] te sô lote cuintri l'Imperi Otoman. Al è muart a Rome il 22 di Lui 1676 e al è sepelît te [[Basiliche di San Pieri]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement IX]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1670 – 1676 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' |} == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Gjubileo dal 1675]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Personaçs de Italie]] jfxeivhm7fs2jk5ofkpvqhjqbpgtudu 185933 185932 2026-08-16T11:29:48Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 185933 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc }} '''Clement X''' (nassût ''Emilio Bonaventura Altieri''; [[Rome]], 13 di Lui 1590 – [[Rome]], 22 di Lui 1676) al è stât il [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1670 fin a la sô morte. == Biografie == Fî di Girolamo Altieri e Vittoria Delfini, famee de nobiltât romane, Emilio Altieri al à studiât dirît te "Universitât de Sapience" a [[Rome]], cjapant la lauree tal 1611. Daspò jessi stât ordenât plevan tal 1624, al à servît la Curie Romane e al è stât vescul di Camerino dal 1623 al 1666 e nunzi apostolîc a [[Napul]]. Al è stât creat cardinâl di [[Pape Clement IX]] tal 1669. Daspò une sede vacantdi ben cuatri mês, al è stât elezût pape il 29 di Avrîl 1670, a 79 agns, sielzint il nom di Clement X in onôr dal so predecessôr. == Pontificât == Par vie de so etât avanzade, al à afidât une grande part de aministrazion dal Stât Pontifici e de politiche estera al cardinâl '''Paluzzo Paluzzi Altieri degli Albertoni''', fradi dal marît di so nevôt. Tal timp dal so pontificât: * Intal 1671 al à canonizât [[Sante Rose di Lima]], la prime sante dal continent merecan, insiemit a [[Sant Francesc Borgia]], [[Sant Filip Neri]] e [[Sant Luîs Bertrand]]. * Al à celebrât il [[Gjubileo dal 1675]], concordant une grande affluence di pelegrins a Rome. * Al à sostegnût finanziamentri il re di Polonie [[Jan III Sobieski]] te sô lote cuintri l'Imperi Otoman. Al è muart a Rome il 22 di Lui 1676 e al è sepelît te [[Basiliche di San Pieri]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement IX]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1670 – 1676 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' |} == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Gjubileo dal 1675]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Personaçs de Italie]] ftk6xuqmcmnecrx8iguygcmt4zhafrd 185944 185933 2026-08-16T11:56:13Z Santefoscje73 11500 185944 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement X | fotografie = Portrait of Pope Clement X, by Giovanni Battista Gaulli (Baciccio) - Metropolitan Museum of Art.jpg | nazionalitât = Taliane / Romane | date di nassite = [[13 di Lui]] [[1590]] | lûc di nassite = Rome, [[Stât Pontifici]] | date di muart = [[22 di Lui]] [[1676]] | lûc di muart = Rome, [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatîc }} [[Figure:C o a Clementem X.svg|200px|miniatura|destra]] '''Clement X''' (nassût ''Emilio Bonaventura Altieri''; [[Rome]], 13 di Lui 1590 – [[Rome]], 22 di Lui 1676) al è stât il [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1670 fin a la sô morte. == Biografie == Fî di Girolamo Altieri e Vittoria Delfini, famee de nobiltât romane, Emilio Altieri al à studiât dirît te "Universitât de Sapience" a [[Rome]], cjapant la lauree tal 1611. Daspò jessi stât ordenât plevan tal 1624, al à servît la Curie Romane e al è stât vescul di Camerino dal 1623 al 1666 e nunzi apostolîc a [[Napul]]. Al è stât creat cardinâl di [[Pape Clement IX]] tal 1669. Daspò une sede vacantdi ben cuatri mês, al è stât elezût pape il 29 di Avrîl 1670, a 79 agns, sielzint il nom di Clement X in onôr dal so predecessôr. == Pontificât == Par vie de so etât avanzade, al à afidât une grande part de aministrazion dal Stât Pontifici e de politiche estera al cardinâl '''Paluzzo Paluzzi Altieri degli Albertoni''', fradi dal marît di so nevôt. Tal timp dal so pontificât: * Intal 1671 al à canonizât [[Sante Rose di Lima]], la prime sante dal continent merecan, insiemit a [[Sant Francesc Borgia]], [[Sant Filip Neri]] e [[Sant Luîs Bertrand]]. * Al à celebrât il [[Gjubileo dal 1675]], concordant une grande affluence di pelegrins a Rome. * Al à sostegnût finanziamentri il re di Polonie [[Jan III Sobieski]] te sô lote cuintri l'Imperi Otoman. Al è muart a Rome il 22 di Lui 1676 e al è sepelît te [[Basiliche di San Pieri]]. {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Clement IX]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1670 – 1676 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Inocenç XI]]''' |} == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Gjubileo dal 1675]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Personaçs de Italie]] ig32bymkhad0su735kkajz0hum8517x Pape Clement IX 0 15018 185936 2026-08-16T11:45:45Z Santefoscje73 11500 Gnove pagjine: {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''... 185936 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezû Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion Jenfri la France e la Spagne. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]]il 9 di Dicembre 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Clement X]] [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] l9wyjd61d1j6lytkdly17cjvq945kqz 185937 185936 2026-08-16T11:47:58Z Santefoscje73 11500 185937 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezû Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion Jenfri la France e la Spagne. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]]il 9 di Dicembre 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] 1ejtssj0dgwqcp8azuyxnqtpiroiqxr 185938 185937 2026-08-16T11:48:29Z Santefoscje73 11500 /* Vôs correladis */ 185938 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezû Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion Jenfri la France e la Spagne. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]]il 9 di Dicembre 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] o8z9gmonem2f2q86b97kvg9w0cywj4b 185939 185938 2026-08-16T11:50:31Z Santefoscje73 11500 /* Pontificât */ 185939 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezû Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion jenfri la [[France]] e la [[Spagne]]. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]]il 9 di Dicembre 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] lrqf72hb7yb59cf0yj1qnae7ih1b8fc 185940 185939 2026-08-16T11:50:59Z Santefoscje73 11500 /* Pontificât */ 185940 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezû Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion jenfri la [[France]] e la [[Spagne]]. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]] il 9 di Dicembre 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] sxczwvzkd0u86qnn2ez4d6ia1twvrfs 185941 185940 2026-08-16T11:51:19Z Santefoscje73 11500 /* Biografie */ 185941 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezût Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion jenfri la [[France]] e la [[Spagne]]. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]] il 9 di Dicembre 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] lmkjiqualu975f6hafz24ewn0kig1yp 185942 185941 2026-08-16T11:52:31Z Santefoscje73 11500 /* Pontificât */ 185942 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezût Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion jenfri la [[France]] e la [[Spagne]]. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]] il 9 di Dicembar dal 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] 9jcujjpuj08gl9il77d48pdvw1hb7zd 185943 185942 2026-08-16T11:53:46Z Santefoscje73 11500 185943 wikitext text/x-wiki {{Infoschede cjâf cristian | non = Clement IX | fotografie = Carlo Maratta - Portrait of Pope Clement IX.jpg | nazionalitât = Taliane | date di nassite = [[28 di Setembar]] [[1600]] | lûc di nassite = Pistoie, [[Granducât di Toscane]] | date di muart = [[9 di Dicembre]] [[1669]] | lûc di muart = [[Rome]], [[Stât Pontifici]] | ativitât = [[Pape]] de Glesie Catoliche, vescul, diplomatic, poete e libretist }} [[Figure:C o a Clementem IX.svg|200px|miniatura|destra]] '''Clement IX''' (nassût ''Giulio Rospigliosi''; Pistoia, 28 di Setembar 1600 – Rome, 9 di Dicembar 1669) al è stât [[Papis|Pape de Glesie catoliche]], dal 1667 fin a la so muart. == Biografie == Fî di Girolamo Rospigliosi e Caterina Rospigliosi, di une nobîl famee di Pistoie, Giulio Rospigliosi al à studiât dai gjesuîts a [[Rome]] e daspo' te Universitât di Pisa, dulà che al à cjapât la lauree in [[Filosofie|filosofie]] e teologje. Om di grande culture, al è stât ancje un di plui impurtants autoris di librets par l'opere melodramatiche dal XVII secul. Al è stât nunzi apostolîc in [[Spagne]] par dodîs agns e Segretari di Stât sot dal pontificât di [[Pape Alessandri VII]]. Al è stât elezût Pape il 20 di Jugn 1667. == Pontificât == Ricognossût par la so bontât, moderazion e par jessi stât un di prims papis a cirî di limitâ il nepotisim te Curie Romane. Tal timp dal so pontificât: * Al à promovût la pâs di ''Ais-la-Chapelle'' (1668) che e à mitût fin la vuere di devoluzion jenfri la [[France]] e la [[Spagne]]. * Al à pacificât lis tension te Glesie su la cuestion dal giansenisim cul acuart cjapât cul nom di ''Pax Clementina''. * Al à sostegnût la [[Republiche di Vignesie]] te difese di Candia (Creta) cuintri l'Imperi Otoman, mandant jutoris finanziarîs e militârs. * Al à comissionât a [[Gian Lorenzo Bernini]] i cjavalîrs e i agnui che a adornin il [[Puint Sant'Agnul]] a [[Rome]]. Al è muart a [[Rome]] il 9 di Dicembar dal 1669 par vie di un colp di apoplessie, provocât dal dolôr par la colade di Candia tes mans dai Otomans. Al è sepelît te [[Basiliche di Sante Marie Maiôr]] a Rome. == Vôs correladis == * [[Cronologjie dai papis]] * [[Pape Clement X]] {| class="wikitable" style="margin: 1em auto; text-align: center; width: 100%; clear: both;" |- | width="30%" | Predecessôr:<br />'''[[Pape Alessandri VII]]''' | width="40%" | '''[[Papis|Pape de Glesie Catoliche]]'''<br />1667 – 1669 | width="30%" | Sucessôr:<br />'''[[Pape Clement X]]''' |} [[Categorie:Papis]] [[Categorie:Storie dal XVII secul]] 9w46t94if8a1a0rabhu0o11iwghdg1i