Vichipedie
furwiki
https://fur.wikipedia.org/wiki/Pagjine_princip%C3%A2l
MediaWiki 1.47.0-wmf.15
first-letter
Media
Speciâl
Discussion
Utent
Discussion utent
Vichipedie
Discussion Vichipedie
Figure
Discussion figure
MediaWiki
Discussion MediaWiki
Model
Discussion model
Jutori
Discussion jutori
Categorie
Discussion categorie
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Vichipedie:Liste dai articui che dutis lis vichipedîs a varessin di vê
4
89
186072
185669
2026-08-18T13:23:50Z
Santefoscje73
11500
/* Feminis */
186072
wikitext
text/x-wiki
Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis.
== [[Biografiis]] ==
=== Musiciscj ===
# [[Johann Sebastian Bach]]
# [[Ludwig van Beethoven]]
# [[Wolfgang Amadeus Mozart]]
# [[Richard Wagner]]
# [[Arnold Schönberg]]
# [[John Cage]]
=== Esploradôrs ===
# [[Roald Amundsen]]
# [[Jacques Cartier]]
# [[Cristoforo Colombo]]
# [[James Cook]]
# [[Hernán Cortés]]
# [[Francis Drake]]
# [[Leif Ericsson]]
# [[Vasco da Gama]]
# [[Edmund Hilary]]
# [[Fernão de Magalhães]]
# [[Marco Polo]]
# [[Zheng He]]
=== Inventôrs e sienziâts ===
# [[Archimedes]]
# [[Carl Benz]]
# [[Nicolaus Copernicus]]
# [[Marie Curie]]
# [[Charles Darwin]]
# [[Albert Einstein]]
# [[Thomas Alva Edison]]
# [[Enrico Fermi]]
# [[Richard Feynman]]
# [[Henry Ford]]
# [[Sigmund Freud]]
# [[Galileo Galilei]]
# [[Johann Gutenberg]]
# [[Edward Jenner]]
# [[Johannes Kepler]]
# [[John Maynard Keynes]]
# [[Carolus Linnaeus]]
# [[Isaac Newton]]
# [[Leonardo da Vinci]]
# [[Fradis Wright]]
# [[Richard Buckminster Fuller]]
# [[Ole Christensen Roemer]]
# [[Tycho Brahe]]
# [[Hans Christian Oersted]]
# [[Niels Bohr]]
# [[Alexander Graham Bell]]
# [[Ernest Rutherford]]
=== Matematics ===
# [[Leonhard Euler]]
# [[Jean Baptiste Joseph Fourier]]
# [[Karl Friedrich Gauss]]
# [[Kurt Gödel]]
# [[David Hilbert]]
# [[Pierre-Simon Laplace]]
# [[Gottfried Leibniz]]
# [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]]
# [[Talêt]]
=== Scritôrs e pensadôrs ===
# [[Aristotel]]
# [[Isaac Asimov]]
# [[Augustin di Ipone]]
# [[Matsuo Basho]]
# [[Dante Alighieri]]
# [[Rene Descartes]]
# [[Fëdor Dostoevskij]]
# [[Johann Wolfgang von Goethe]]
# [[Erodot]]
# [[Ipocrat]]
# [[Omêr]]
# [[Immanuel Kant]]
# [[Lao Tzu]]
# [[Li Po]]
# [[Martin Lutêr]]
# [[Martin Luther King]]
# [[Rosa Luxemburg]]
# [[Karl Marx]]
# [[Murasaki Shikibu]]
# [[Friedrich Nietzsche]]
# [[George Orwell]]
# [[Platon]]
# [[Pitagore]]
# [[Jean-Jacques Rousseau]]
# [[Bertrand Russell]]
# [[William Shakespeare]]
# [[Adam Smith]]
# [[Socrate]]
# [[Sun Tzu]]
# [[J. R. R. Tolkien]]
# [[Tu Fu]]
# [[Thomas Aquinas]]
# [[Virgjli]]
# [[Mary Wollstonecraft]]
# [[Zeami Motokiyo]]
# [[Confuci]]
# [[Sima Qian]]
=== Artiscj ===
# [[Michêlagnul]]
# [[Paul Cezanne]]
# [[Vincent van Gogh]]
# [[Katsushika Hokusai]]
# [[Claude Monet]]
# [[Pablo Picasso]]
# [[Jackson Pollock]]
# [[Nicolas Poussin]]
# [[August Rodin]]
# [[Rafaello Sanzio]]
# [[Caravaggio]]
# [[Andy Warhol]]
=== Politics dal passât ===
# [[Akbar il Grant]]
# [[Lissandri il Grant]]
# [[Yasser Arafat]]
# [[Kemal Atatürk]]
# [[Cesar Augustus]]
# [[Otto von Bismarck]]
# [[Simón Bolívar]]
# [[Carli il Grant]]
# [[Winston Churchill]]
# [[Cleopatre]]
# [[Gai Juli Cesar]]
# [[Franz Ferdinand]]
# [[Mohandas Gandhi]]
# [[Charles de Gaulle]]
# [[Genghis Khan]]
# [[Che Guevara]]
# [[Hammurabi]]
# [[Anibal]]
# [[Hirohito]]
# [[Adolf Hitler]]
# [[Thomas Jefferson]]
# [[Lenin]]
# [[Abraham Lincoln]]
# [[Napoleon Bonaparte]]
# [[Nelson Mandela]]
# [[Mao Tse-tung]]
# [[Benito Mussolini]]
# [[Napoleon I]]
# [[Kwame Nkrumah]]
# [[Pieri il Grant]]
# [[Pol Pot]]
# [[Franklin Delano Roosevelt]]
# [[Saladin]]
# [[Shaka Zulu]]
# [[Taur Sentât]]
# [[Josef Stalin]]
# [[Tamerlane]]
# [[Lev Trockji]]
# [[Harry Truman]]
# [[Regjine Vitorie]]
# [[George Washington]]
# [[Vielm I]]
# [[Qin Shihuang]]
# [[Hastings Kamuzu Banda]]
=== Politics modernis ===
# [[Kofi Annan]]
# [[Sandro Pertini]]
# [[Aldo Moro]]
# [[Tony Blair]]
# [[George W. Bush]]
# [[Fidel Castro]]
# [[Jacques Chirac]]
# [[Nelson Mandela]]
# [[Enrico Berlinguer]]
# [[Vladimir Putin]]
# [[Gerhard Schröder]]
# [[Regjine Bete II]]
# [[Pape Zuan Pauli II]]
# [[Lee Kuan Yew]]
# [[Mahatir Bin Muhammad]]
=== Feminis ===
#[[Cleopatre]]
#[[Hildegard von Bingen]]
#[[Indira Gandhi]]
#[[Sojourner Truth]]
#[[Germaine Greer]]
#[[Gro Harlem Brundtland]]
#[[Semiramis]]
#[[Nefertiti]]
#[[Catarine II di Russie]]
#[[Regjine Bete I]]
#[[Regjine Vitorie]]
#[[Regjine Liliuokalani]]
#[[Makeda, Regjine di Saba]]
#[[Kaahumanu]]
#[[Zuane dal Arc]]
#[[Rachel Carson]]
#[[Marie Curie]]
#[[Amelia Earhart]]
#[[Emma Goldman]]
#[[Mary Harris Jones]]
#[[Frida Kahlo]]
#[[Helen Keller]]
#[[Rosa Luxemburg]]
#[[Golda Meir]]
#[[Florence Nightingale]]
#[[Rosa Parks]]
#[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908)
#[[Eva Peron]]
#[[Eleanor Roosevelt]]
#[[Sappho]]
#[[Harriet Tubman]]
#[[Mary Wollstonecraft]]
#[[Mary Dyer]]
=== [[Computer]]s e [[Internet]] ===
# [[Tim Berners-Lee]]
# [[Bill Gates]]
# [[Steve Jobs]]
# [[Donald Knuth]]
# [[Richard Stallman]]
# [[Alan Turing]]
# [[Linus Torvalds]]
=== Teroriscj ===
#[[Gavrilo Princip]]
#[[Osama bin Laden]]
== Nazions, leçs, politiche ==
# Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui):
[http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries]
# [[Constituzion]]
# [[Declarazion dai dirits dal om]]
# [[Dirit]]
# [[Magna Carta]]
# [[Levitic]]
# [[Manifest dal partît comunist]]
== Alimentârs ==
# [[Agricolture]]
# [[Vuardi]]
# [[Pan]]
# [[Formadi]]
# [[Cjocolate]]
# [[Coton]]
# [[Mîl]]
# [[Pomis]]
## [[Miluç]]
## [[Banane]]
## [[Ue]]
## [[Limon]]
## [[Naranç]]
# [[Blave]]
# [[Vene]]
# [[Cjartofule]]
# [[Rîs]]
# [[Sorc di scovul]]
# [[Soie]]
# [[Zucar]]
# [[Tabac]]
# [[Verdure]]
# [[Forment]]
=== Bevandis ===
# [[Alcul]]
## [[Bire]]
## [[Vin]]
# [[Cole]]
# [[Cafè]]
# [[Te]]
# [[Aghe]]
# [[Lat]]
== Gjeografie ==
# [[Siencis de tiere]]
=== Continents ===
Almancul trê frasis par ogni continent
# [[Afriche]]
# [[Americhe dal Nord]]
# [[Americhe dal Sud]]
# [[Antartic]]
# [[Asie]]
# [[Europe]]
# [[Oceanie]]
=== Altris regjons ===
# [[Americhe Latine|Americhe latine]]
# [[Medi orient]]
# [[Oceanie]]
=== [[Citât]]s principalis ===
# [[Aten]]
# [[Bangkok]]
# [[Pechin]]
# [[Berlin]]
# [[Bombay]]
# [[Brussels]]
# [[El Cairo]]
# [[Hong Kong]]
# [[Istanbul]]
# [[Jakarta]]
# [[Jerusalem]]
# [[Kuala Lumpur]]
# [[Londre]]
# [[Los Angeles]]
# [[Manila]]
# [[Madrid]]
# [[La Meche]]
# [[Citât dal Messic]]
# [[Mosche]]
# [[New York]]
# [[Parîs]]
# [[Rio de Janeiro]]
# [[Rome]]
# [[Seoul]]
# [[Shanghai]]
# [[Singapôr]]
# [[Sant Pieriburc]]
# [[Sydney]]
# [[Tokyo]]
# [[Toronto]]
# [[Viene]]
# [[Varsavie]]
# [[Washington]]
=== Monedis ===
# [[Dolar]]
# [[Sterline britaniche]]
# [[Euro]]
# [[Yen]]
# [[Renminbi]]
# [[Rupie]]
# [[Rubl]]
=== Vôs gjeografichis ===
# [[Capitâl]]
# [[Citât]]
# [[Continent]]
# [[Desert]]
# [[Ocean]]
# [[Foreste pluviâl]]
# [[Flum]]
# [[Mâr]]
# [[Vulcan]]
=== Lûcs gjeografic ===
# [[Alps]]
# [[Rio des Amazonis]]
# [[Andis]]
# [[Ocean Artic]]
# [[Ocean Atlantic]]
# [[Balcans]]
# [[Mâr Baltic]]
# [[Mâr Neri]]
# [[Californie]]
# [[Grande Bariere Coraline]]
# [[Grancj Lâcs]]
# [[Grande Val dal Rift]]
# [[Himalaya]]
# [[Ocean Indian]]
# [[Kilimanjaro]]
# [[Mâr Mediterani]]
# [[Flum Mississippi]]
# [[Everest]]
# [[Salts di aghe dal Niagara]]
# [[Nîl]]
# [[Pôl Nord]]
# [[Mâr dal Nord]]
# [[Ocean Pacific]]
# [[Cjanâl di Panama]]
# [[Montagnis di Cret]]
# [[Desert dal Sahara]]
# [[Scozie]]
# [[Pôl Sud]]
# [[Ocean Antartic]]
# [[Cjanâl di Suez]]
# [[Lâc Tanganyika]]
# [[Lâc Titicaca]]
# [[Lâc Vitorie]]
# [[Gales]]
== Storie ==
Almancul 5 frasis su:
# [[Dinosaur]]
# [[Etât de Piere|Etât de piere]]
# [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]]
# [[Sumêrs]]
# [[Antîc Egjit]]
# [[Etât dal Fier|Etât dal fier]]
# [[Antighe Grecie]]
# [[Rome antighe]]
# [[Bizantins]]
# [[Etât di mieç]]
# [[Vichincs]]
# [[Crosadis]]
# [[Grant scisme]]
# [[Peste Nere]]
# [[Rinassiment]]
# [[Riforme Protestante]]
# [[Scuvierte des Americhis]]
# [[Maya|Mayas]]
# [[Aztecs]]
# [[Incas]]
# [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]]
# [[Sacri Roman Imperi]]
# [[Vuere civîl inglese]]
# [[Imperi inglês]]
# [[Sclavitût]]
# [[Iluminisim|etât dai lums]]
# [[Rivoluzion francese]]
# [[Rivoluzion industriâl]]
# [[Vuere civîl merecane]]
# [[Vuere francese prussiane]]
# [[Colonialisim in Afriche]]
# [[Restaurazion Meiji]]
# [[Prime vuere mondiâl]]
# [[Rivoluzion russe]]
# [[Vuere civîl russe]]
# [[Union Sovietiche]]
# [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]]
# [[Seconde vuere mondiâl]]
# [[Shoah]]
# [[Vuere frêde]]
# [[Vuere di Coree]]
# [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]]
# [[Concuiste dal Spazi]]
# [[Vuere dal Vietnam]]
# [[Apartheid]]
# [[Prime vuere dal Golf]]
# [[Dinastie Ming]]
# [[Dinastie Qing]]
# [[Archeologjie]]
# [[Vuere]]
== [[Politiche]] ==
# [[Anarchisim]]
# [[Capitalisim]]
# [[Comunisim]]
# [[Democrazie]]
# [[Ditature]]
# [[Fassisim]]
# [[Feminisim]]
# [[Fondamentalisim]]
# [[Globalizazion]]
# [[Imperialisim]]
# [[Liberalisim]]
# [[Monarchie]]
# [[Nazionalisim]]
# [[Razisim]]
# [[Republiche]]
# [[Socialisim]]
# [[Separazion dai podès]]
## [[Judiziari]]
## [[Legjislatîf]]
## [[Esecutîf]]
# [[Partît politic]]
== [[Om]] ==
# [[Abort]]
# [[Control des nassitis]]
# [[Pene di muart]]
# [[Omosessualitât]]
# [[Dirits dal om]]
# [[Sessisim]]
== Internazionâl ==
# [[ASEAN]]
# [[Leghe arape]]
# [[Diplomazie]]
# [[Union Europeane]]
# [[Libertât]]
# [[FMI]]
# [[NATO]]
# [[Premi Nobel]]
# [[Zûcs olimpics]]
# [[OPEC]]
# [[Crôs rosse]]
# [[Nazions unidis]]
## [[Organizazion mondiâl de sanitât]]
## [[UNICEF]]
## [[UNESCO]]
== Religjion ==
# [[Religjon]]
# [[Baha'i]]
## [[Báb]]
## [[Bahá'u'lláh]]
# [[Budisim]]
## [[Gautama Buddha]]
# [[Cristianisim]]
## [[Jesu Crist]]
## [[Pape]]
## [[Glesie]]
## [[Protestantisim]]
# [[Confucianisim]]
## [[Confucius]]
# [[Diu]]
# [[Induisim]]
## [[Brahma]]
## [[Vishnu]]
## [[Siva]]
# [[Islam]]
## [[Ali]]
## [[Maomet]]
## [[Moschee]]
## [[Omar]]
## [[La Meche]]
# [[Jainisim]]
# [[Ebraisim]]
## [[Mosè]]
## [[Sinagoghe]]
# [[Mitologjie]]
## [[Mitologjie greche]]
# [[Sintoisim]]
# [[Sikhisim]]
## [[Nanak]]
# [[Spirt]]
# [[Taoisim]]
# [[Voodo]]
# [[Zoroastrianisim]]
## [[Zoroastr]]
Vôs no religjiosis:
# [[Agnosticisim]]
# [[Ateisim]]
# [[Umanisim]]
== [[Culture]] ==
# [[Art]]
## [[Architeture]]
## [[Piture]]
## [[Sculture]]
# [[Astrologjie]]
# [[Libri]]
# [[Culture]]
# [[Bal]]
# [[Film]]
## [[Atôrs]]
### [[Charlie Chaplin]]
### [[I fradis Marx]]
### [[Humphrey Bogart]]
### [[Marilyn Monroe]]
## [[Regjiscj]]
### [[Woody Allen]]
### [[Ingmar Bergman]]
### [[Walt Disney]]
### [[Akira Kurosawa]]
### [[Alfred Hitchcock]]
### [[Stanley Kubrick]]
# [[Zûc di azart]]
# [[Zûc]]
## [[Scacs]]
## [[Go]]
## [[Mancala]]
## [[Dame]]
## [[Backgammon]]
## [[Zûcs di cjartis]]
## [[Dadui]]
# [[Leterature]]
## [[Libris impuartants]]
### [[Biblie]]
### [[Don Quixote]]
### [[Gilgamesh]]
### [[Iliad]]
### [[Mahabharata]]
### [[Odissee]]
### [[Amlet]]
### [[Il principe (Macchiavelli)]]
### [[Coran]]
### [[La Republiche (Platon)]]
### [[Lis mil e une gnot]]
## [[Poesie]]
## [[Fantasience]]
# [[Musiche]]
## [[CD]]
## [[Musiche classiche]]
## [[Musiche jazz|Jazz]]
## [[Opera]]
## [[Musiche pop]]
### [[Buddy Holly]]
### [[Elvis Presley]]
## [[Musiche rock|Rock]]
### [[Jimi Hendrix]]
### [[Beatles]]
### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]]
## [[Musiche folk]]
# [[Struments musicai]]
## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]]
## [[Flaut]]
## [[Ghitare]]
## [[Piano]]
## [[Struments a cuarde]]
## [[Trombe]]
## [[Viulin]]
## [[Sivilot]]
# [[Radio]]
# [[Television]]
# [[Teatri]]
## [[Teatri Noh]]
# [[Turisim]]
== Siencis ==
=== Astronomie ===
# [[Astronomie]]
# [[Asteroits]]
# [[Big Bang]]
# [[Buse nere]]
# [[Comete]]
# [[Tiere]]
# [[Galassie]]
# [[Jupiter (planet)|Jupiter]]
# [[An lûs]]
# [[Mart]]
# [[Mercuri (planet)|Mercuri]]
# [[Stradalbe]]
# [[Lune]]
# [[Netun (planet)|Netun]]
# [[Planet]]
# [[Pluton (planet)|Pluton]]
# [[Saturni (planet)|Saturni]]
# [[Sisteme solâr]]
# [[Stele]]
# [[Soreli]]
# [[Uran (planet)|Uran]]
# [[Bielestele]]
=== Biologjie ===
# [[Biologjie]]
==== Entitâts biologjichis ====
# [[DNA]]
# [[Enzim]]
# [[Proteine]]
==== Anatomie dai mamifars ====
# [[Sisteme digjestîf]]
## [[Intestin grant]]
## [[Intestin piçul]]
## [[Fiât]]
# [[Sisteme respiratôr]]
## [[Polmons]]
# [[Sisteme scheletric]]
# [[Gnervadure]]
## [[Cerviel]]
## [[Sisteme sensoriâl]]
### [[Sisteme ulditîf]]
#### [[Orele]]
### [[Sisteme visîf]]
#### [[Voli]]
### [[Sisteme olfatîf]]
### [[Sisteme gustatîf]]
# [[Sisteme endocrin]]
# [[Sisteme circolatôr]]
## [[Sanc]]
## [[Cûr]]
# [[Sisteme riprodutîf]]
## [[Bighe]]
## [[Vazine]]
# [[Sisteme epidermic]]
## [[Piel]]
# [[Pet]]
==== Procès biologjics ====
# [[Digjestion]]
# [[Evoluzion]]
# [[Fotosintesi]]
# [[Gravidance]]
# [[Riproduzion]]
# [[Respirazion]]
==== Organisims ====
# [[Animâi]]
## [[Cordâts]]
### [[Anfibîs]]
#### [[Crot]]
### [[Uciei]]
#### [[Colomp]]
#### [[Acuile]]
### [[Pes]]
#### [[Scuâl]]
### [[Mamifars]]
#### [[Gnotul]]
#### [[Ors]]
#### [[Camêl]]
#### [[Gjat]]
#### [[Vacje]]
#### [[Cjan]]
#### [[Delfin]]
#### [[Elefant]]
#### [[Cjaval]]
#### [[Piore]]
#### [[Leon]]
#### [[Mamut]]
#### [[Simie]]
#### [[Purcit]]
#### [[Balene]]
### [[Retil]]
#### [[Sarpint]]
## [[Insets]]
### [[Furmie]]
### [[Âf]]
### [[Pavee]]
## [[Ragn]]
# [[Archea]]
# [[Batêr]]
# [[Fonc]]
# [[Plantis]]
## [[Flôr]]
## [[Palme (plante)|Palme]]
## [[Arbul]]
# [[Protiste]]
# [[Celule]]
=== Chimiche ===
# [[Chimiche]]
# [[Element]]
# [[Biochimiche]]
# [[Chimiche organiche]]
# [[Tabele periodiche]]
# [[Alumini]]
# [[Cjarbon]]
# [[Ram]]
# [[Aur]]
# [[Açâr]]
# [[Eli]]
# [[Idrogjen]]
# [[Liti]]
# [[Neon]]
# [[Azôt]]
# [[Ossigjen]]
# [[Arint]]
# [[Zinc]]
# [[Fier]]
=== Ecologjie ===
# [[Ecologjie]]
# [[Specis]]
## [[Specis in pericul di estinzion]]
=== Geologjie ===
# [[Geologjie]]
# [[Basalt]]
# [[Silicât]]
# [[Calcâr]]
# [[Tiere]]
=== Midisine ===
# [[Midisine]]
# [[AIDS]]
# [[Alcolisim]]
# [[Cancar]]
# [[Cirosi]]
# [[Colere]]
# [[Diabete]]
# [[Dissentarie]]
# [[Mal di cûr]]
# [[Ipertension]]
# [[Influence]]
# [[Tumôr dal polmon]]
# [[Malarie]]
# [[Denutrizion]]
# [[Obesitât]]
# [[Malatie sessuâls]]
# [[Vuarvuele]]
# [[Infart]]
# [[Peste]]
# [[Tisicance]]
# [[Virus]]
# [[Vuarbetât]]
# [[Malatie mentâl]]
# [[Sordetât]]
=== [[Metereologjie]] ===
# [[Nûl]]
# [[El Niño]]
# [[Riscjaldament globâl]]
# [[La Niña]]
# [[Tornado]]
# [[Ciclon tropicâl]]
# [[Ploie]]
# [[Nêf]]
# [[Fumate]]
=== Fisiche ===
# [[Fisiche]]
# [[Atom]]
## [[Eletron]]
## [[Neutron]]
## [[Proton]]
# [[Energjie]]
## [[Eletromagnetisim]]
## [[Radio]]
## [[Rais Ultraviolets]]
## [[Rais Gamma]]
# [[Isotop]]
# [[Molecule]]
# [[Lûs]]
## [[Fuarce gravitazionâl]]
## [[Fuarce nucleâr debile]]
## [[Fuarce nucleâr fuarte]]
# [[Acelerazion]]
# [[Fuarce]]
# [[Masse]]
# [[Velocitât]]
# [[Timp]]
# [[Pês]]
# [[Mecaniche quantistiche]]
# [[Teorie de relativitât]]
=== [[Siencis umanis]] ===
# [[Antropologjie]]
# [[Educazion]]
## [[Universitât]]
# [[Umanitât]]
# [[Psicologjie]]
# [[Sociologjie]]
=== Risorsis ===
# [[Minerâl]]
# [[Diamant]]
# [[Sâl]]
# [[Petroli]]
# [[Gas]]
# [[Carbon]]
# [[energjie rinovabil]]
=== SI unitâts di misure ===
# [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]]
# [[Metri]]
# [[Litri]]
# [[Chilogram]]
# [[Volt]]
# [[Secont]]
# [[Newton]]
# [[Ampere]]
# [[Mole]]
# [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]]
=== Calendaris e misure dal timp ===
# [[Calendari]]
# [[Dì]]
## [[Calendari gregorian]]
### [[An bisest]]
# [[Mês]]
# [[Fûs orari]]
# [[An]]
# [[Zenâr]]
# [[Fevrâr]]
# [[Març]]
# [[Avrîl]]
# [[Mai]]
# [[Jugn]]
# [[Lui]]
# [[Avost]]
# [[Setembar]]
# [[Otubar]]
# [[Novembar]]
# [[Dicembar]]
== Lenghis ==
# [[Lenghe]]
# [[Dialet]]
# [[Gramatiche]]
# [[Linguistiche]]
# [[Pronuncie]]
# [[Sintass]]
# [[Peraule]]
# [[Lenghe furlane]]
# [[Arap]]
# [[Bengalês]]
# [[Lenghe inglese]]
# [[Esperanto]]
# [[Lenghe francese]]
# [[Lenghe todescje]]
# [[Lenghe greche]]
# [[Lenghe ebraiche]]
# [[Lenghe hindi]]
# [[Lenghe gjaponese]]
# [[Lenghe latine]]
# [[Lenghe taliane]]
# [[Lenghe mandarine]]
# [[Lenghe russe]]
# [[Lenghe sanscrite]]
# [[Lenghe spagnule]]
# [[Lenghe cinese]]
# [[Lenghe arabe]]
== Architeture ==
# [[Architeture]]
# [[Angkor Wat]]
# [[Arc]]
# [[Dighe di Assuan]]
# [[Puint]]
# [[Domo]]
# [[Tor di Eiffel]]
# [[La grande muraie cinese]]
# [[Piramid]]
# [[Taj Mahal]]
# [[Lis siet maraveis dal mont]]
== Matematiche ==
# [[Matematiche]]
# [[Algjebre]]
# [[Assiom]]
# [[Calcul]]
## [[Calcul integrâl]]
## [[Calcul diferenziâl]]
# [[Gjeometrie]]
## [[Cercli]]
### [[Pi grêc]]
##[[Lidrîs cuadrade]]
##[[Triangul]]
# [[Teorie dai grups]]
# [[Logjiche matematiche]]
# [[Dimostrazion matematiche]]
## [[Dimostrazion par deduzion]]
## [[Dimostrazion par induzion]]
## [[Dimostrazion par contradizion]]
# [[Numar]]
## [[Numar complès]]
## [[Numar intîr]]
## [[Numar naturâl]]
## [[Numar prin]]
## [[Numar razionâl]]
# [[Infinît]]
# [[Teorie dai insiemis]]
# [[Statistiche]]
# [[Trigonometrie]]
== Militars ==
# [[Esercit]]
## [[Artiliarie]]
## [[Cavalarie]]
## [[Fantarie]]
# [[Marine Militâr]]
# [[Aviazion]]
== Sport ==
# [[Sport]]
# [[Atletiche]]
# [[Baseball]]
# [[Bale tal zei]]
# [[Cricket]]
# [[Judo]]
# [[Balon]]
# [[Golf]]
# [[Motociclisim]]
# [[Hockey]]
# [[Tennis]]
# [[Olimpiads]]
# [[Nadâ]]
== Tecnologjie ==
=== Computer ===
# [[Ordenadôr]]
## [[Processor]]
## [[RAM]]
## [[Schede mari]]
## [[Disc dûr]]
## [[Boot loader]]
# [[Inteligjence artificiâl]]
# [[Informatiche]]
## [[Algoritm]]
# [[Sisteme operatîf]]
## [[Microsoft Windows]]
## [[Mac OS]]
## [[Linux]]
## [[Unix]]
# [[Lengaç di programazion]]
## [[C (Lengaç di programazion)|C]]
## [[Java]]
## [[Pascal]]
## [[PHP]]
# [[Software]]
# [[Periferichis]]
## [[Surîs]]
## [[Tastiere]]
## [[Visôr]]
=== [[Tecnologjie]] ===
# [[Cugn]]
# [[Motôr a sclop]]
# [[Inzegnerie]]
# [[Fûc]]
# [[Plan inclinât]]
# [[Leve (fisiche)]]
# [[Metalurgjie]]
# [[Stampe]]
# [[Cighignole]]
# [[Vît (mecaniche)|Vît]]
# [[Motôr a vapôr]]
# [[Coni]]
# [[Ruede]]
=== Comunicazion ===
# [[Alfabet]]
## [[Alfabet cirilic]]
## [[Alfabet grêc]]
## [[Alfabet latin]]
# [[Informazion]]
# [[Internet]]
## [[Pueste eletroniche]]
## [[protocol internet]]
## [[TCP]]
## [[World Wide Web]]
### [[browser]]
## [[HTTP]]
## [[HTML]]
## [[Wiki]]
# [[Gjornâl]]
# [[Radio]]
# [[Ferovie]] ([[Ferade]])
# [[Telegraf]]
# [[Telefon]]
## [[Telefonin]]
# [[Television]]
# [[Scriture]]
=== Eletricitât ===
# [[Energjie rinovabile]]
## [[Energjie solâr]]
## [[Energjie idroeletriche]]
## [[Energjie eoliche]]
## [[Len]]
# [[Energjie no rinovabile]]
## [[Carbon]]
## [[Gas]]
## [[Petroli]]
## [[Energjie nucleâr]]
=== Eletroniche ===
# [[Eletroniche]]
## [[Volt]]
## [[Curint eletriche]]
## [[Cjarie]]
## [[Frecuence]]
## [[Fase]]
## [[Resistence eletriche]]
## [[Reatance]]
## [[Vuadagn (eletroniche)]]
# [[Transistôr]]
# [[Diodi]]
# [[Resistôr]]
# [[Condensatôr]]
# [[Bobine]]
# [[Trasformatôr]]
=== Materiai ===
# [[Veri]]
# [[Cjarte]]
# [[Plastiche]]
=== Traspuarts ===
# [[Traspuârt]]
# [[Avion]]
# [[Machine]]
# [[Biciclete]]
# [[Barcje]]
# [[Nâf]]
# [[Tren]]
=== Armis ===
# [[Manarie]]
# [[Esplosîf]]
# [[Armis da fûc]]
# [[Polvar di sclope]]
# [[Metraie]]
# [[Arts marziâls]]
# [[Armis nucleârs]]
# [[Spade]]
# [[Cjararmât]]
== Calamitâts naturâls ==
# [[Lavine]]
# [[Taramot]]
# [[Diluvion]]
# [[Uragan]]
# [[Disastri nucleâr]]
# [[Tsunami]]
== Filosofie ==
# [[Filosofie]]
# [[Filosofie ocidentâl]]
# [[Filosofie orientâl]]
# [[Mût sientific]]
# [[Cognossince]]
# [[Veretât]]
# [[Etiche]]
# [[Logjiche]]
# [[Politiche]]
# [[Ontologjie]]
== Economie ==
# [[Economie]]
# [[Microsoft]]
[[Categorie:Listis]]
[[Categorie:Vichipedie]]
ixfusxpoqyxbebay0v13tguovsqalgo
186080
186072
2026-08-18T15:09:02Z
Santefoscje73
11500
/* Feminis */
186080
wikitext
text/x-wiki
Ca e je une '''liste di articui''' impuartants '''che varessin di jessi inte''' nestre '''[[Vichipedie furlane|Vichipedie]]'''. Se tu vuelis scrivi alc, tu puedis sielzi une vôs di cheste liste, magari tradusint un toc de [[Vichipedie taliane|Wikipedia par talian]] o di chê par [[Vichipedie inglese|inglês]] o inte lenghe che tu preferissis.
== [[Biografiis]] ==
=== Musiciscj ===
# [[Johann Sebastian Bach]]
# [[Ludwig van Beethoven]]
# [[Wolfgang Amadeus Mozart]]
# [[Richard Wagner]]
# [[Arnold Schönberg]]
# [[John Cage]]
=== Esploradôrs ===
# [[Roald Amundsen]]
# [[Jacques Cartier]]
# [[Cristoforo Colombo]]
# [[James Cook]]
# [[Hernán Cortés]]
# [[Francis Drake]]
# [[Leif Ericsson]]
# [[Vasco da Gama]]
# [[Edmund Hilary]]
# [[Fernão de Magalhães]]
# [[Marco Polo]]
# [[Zheng He]]
=== Inventôrs e sienziâts ===
# [[Archimedes]]
# [[Carl Benz]]
# [[Nicolaus Copernicus]]
# [[Marie Curie]]
# [[Charles Darwin]]
# [[Albert Einstein]]
# [[Thomas Alva Edison]]
# [[Enrico Fermi]]
# [[Richard Feynman]]
# [[Henry Ford]]
# [[Sigmund Freud]]
# [[Galileo Galilei]]
# [[Johann Gutenberg]]
# [[Edward Jenner]]
# [[Johannes Kepler]]
# [[John Maynard Keynes]]
# [[Carolus Linnaeus]]
# [[Isaac Newton]]
# [[Leonardo da Vinci]]
# [[Fradis Wright]]
# [[Richard Buckminster Fuller]]
# [[Ole Christensen Roemer]]
# [[Tycho Brahe]]
# [[Hans Christian Oersted]]
# [[Niels Bohr]]
# [[Alexander Graham Bell]]
# [[Ernest Rutherford]]
=== Matematics ===
# [[Leonhard Euler]]
# [[Jean Baptiste Joseph Fourier]]
# [[Karl Friedrich Gauss]]
# [[Kurt Gödel]]
# [[David Hilbert]]
# [[Pierre-Simon Laplace]]
# [[Gottfried Leibniz]]
# [[Georg Friedrich Bernhard Riemann]]
# [[Talêt]]
=== Scritôrs e pensadôrs ===
# [[Aristotel]]
# [[Isaac Asimov]]
# [[Augustin di Ipone]]
# [[Matsuo Basho]]
# [[Dante Alighieri]]
# [[Rene Descartes]]
# [[Fëdor Dostoevskij]]
# [[Johann Wolfgang von Goethe]]
# [[Erodot]]
# [[Ipocrat]]
# [[Omêr]]
# [[Immanuel Kant]]
# [[Lao Tzu]]
# [[Li Po]]
# [[Martin Lutêr]]
# [[Martin Luther King]]
# [[Rosa Luxemburg]]
# [[Karl Marx]]
# [[Murasaki Shikibu]]
# [[Friedrich Nietzsche]]
# [[George Orwell]]
# [[Platon]]
# [[Pitagore]]
# [[Jean-Jacques Rousseau]]
# [[Bertrand Russell]]
# [[William Shakespeare]]
# [[Adam Smith]]
# [[Socrate]]
# [[Sun Tzu]]
# [[J. R. R. Tolkien]]
# [[Tu Fu]]
# [[Thomas Aquinas]]
# [[Virgjli]]
# [[Mary Wollstonecraft]]
# [[Zeami Motokiyo]]
# [[Confuci]]
# [[Sima Qian]]
=== Artiscj ===
# [[Michêlagnul]]
# [[Paul Cezanne]]
# [[Vincent van Gogh]]
# [[Katsushika Hokusai]]
# [[Claude Monet]]
# [[Pablo Picasso]]
# [[Jackson Pollock]]
# [[Nicolas Poussin]]
# [[August Rodin]]
# [[Rafaello Sanzio]]
# [[Caravaggio]]
# [[Andy Warhol]]
=== Politics dal passât ===
# [[Akbar il Grant]]
# [[Lissandri il Grant]]
# [[Yasser Arafat]]
# [[Kemal Atatürk]]
# [[Cesar Augustus]]
# [[Otto von Bismarck]]
# [[Simón Bolívar]]
# [[Carli il Grant]]
# [[Winston Churchill]]
# [[Cleopatre]]
# [[Gai Juli Cesar]]
# [[Franz Ferdinand]]
# [[Mohandas Gandhi]]
# [[Charles de Gaulle]]
# [[Genghis Khan]]
# [[Che Guevara]]
# [[Hammurabi]]
# [[Anibal]]
# [[Hirohito]]
# [[Adolf Hitler]]
# [[Thomas Jefferson]]
# [[Lenin]]
# [[Abraham Lincoln]]
# [[Napoleon Bonaparte]]
# [[Nelson Mandela]]
# [[Mao Tse-tung]]
# [[Benito Mussolini]]
# [[Napoleon I]]
# [[Kwame Nkrumah]]
# [[Pieri il Grant]]
# [[Pol Pot]]
# [[Franklin Delano Roosevelt]]
# [[Saladin]]
# [[Shaka Zulu]]
# [[Taur Sentât]]
# [[Josef Stalin]]
# [[Tamerlane]]
# [[Lev Trockji]]
# [[Harry Truman]]
# [[Regjine Vitorie]]
# [[George Washington]]
# [[Vielm I]]
# [[Qin Shihuang]]
# [[Hastings Kamuzu Banda]]
=== Politics modernis ===
# [[Kofi Annan]]
# [[Sandro Pertini]]
# [[Aldo Moro]]
# [[Tony Blair]]
# [[George W. Bush]]
# [[Fidel Castro]]
# [[Jacques Chirac]]
# [[Nelson Mandela]]
# [[Enrico Berlinguer]]
# [[Vladimir Putin]]
# [[Gerhard Schröder]]
# [[Regjine Bete II]]
# [[Pape Zuan Pauli II]]
# [[Lee Kuan Yew]]
# [[Mahatir Bin Muhammad]]
=== Feminis ===
#[[Cleopatre]]
#[[Hildegard von Bingen]]
#[[Indira Gandhi]]
#[[Sojourner Truth]]
#[[Germaine Greer]]
#[[Gro Harlem Brundtland]]
#[[Semiramis]]
#[[Nefertiti]]
#[[Catarine II di Russie]]
#[[Regjine Bete I]]
#[[Regjine Vitorie]]
#[[Regjine Liliuokalani]]
#[[Makeda, Regjine di Saba]]
#[[Kaʻahumanu]]
#[[Zuane dal Arc]]
#[[Rachel Carson]]
#[[Marie Curie]]
#[[Amelia Earhart]]
#[[Emma Goldman]]
#[[Mary Harris Jones]]
#[[Frida Kahlo]]
#[[Helen Keller]]
#[[Rosa Luxemburg]]
#[[Golda Meir]]
#[[Florence Nightingale]]
#[[Rosa Parks]]
#[[Cixi]] (Tse Hsi, Tz'u-hsi) (La Vedue Imperadore de Cine, 1835 - 1908)
#[[Eva Peron]]
#[[Eleanor Roosevelt]]
#[[Sappho]]
#[[Harriet Tubman]]
#[[Mary Wollstonecraft]]
#[[Mary Dyer]]
=== [[Computer]]s e [[Internet]] ===
# [[Tim Berners-Lee]]
# [[Bill Gates]]
# [[Steve Jobs]]
# [[Donald Knuth]]
# [[Richard Stallman]]
# [[Alan Turing]]
# [[Linus Torvalds]]
=== Teroriscj ===
#[[Gavrilo Princip]]
#[[Osama bin Laden]]
== Nazions, leçs, politiche ==
# Une frase e une tabele par ducj i paîs in cheste liste (203 articui):
[http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries]
# [[Constituzion]]
# [[Declarazion dai dirits dal om]]
# [[Dirit]]
# [[Magna Carta]]
# [[Levitic]]
# [[Manifest dal partît comunist]]
== Alimentârs ==
# [[Agricolture]]
# [[Vuardi]]
# [[Pan]]
# [[Formadi]]
# [[Cjocolate]]
# [[Coton]]
# [[Mîl]]
# [[Pomis]]
## [[Miluç]]
## [[Banane]]
## [[Ue]]
## [[Limon]]
## [[Naranç]]
# [[Blave]]
# [[Vene]]
# [[Cjartofule]]
# [[Rîs]]
# [[Sorc di scovul]]
# [[Soie]]
# [[Zucar]]
# [[Tabac]]
# [[Verdure]]
# [[Forment]]
=== Bevandis ===
# [[Alcul]]
## [[Bire]]
## [[Vin]]
# [[Cole]]
# [[Cafè]]
# [[Te]]
# [[Aghe]]
# [[Lat]]
== Gjeografie ==
# [[Siencis de tiere]]
=== Continents ===
Almancul trê frasis par ogni continent
# [[Afriche]]
# [[Americhe dal Nord]]
# [[Americhe dal Sud]]
# [[Antartic]]
# [[Asie]]
# [[Europe]]
# [[Oceanie]]
=== Altris regjons ===
# [[Americhe Latine|Americhe latine]]
# [[Medi orient]]
# [[Oceanie]]
=== [[Citât]]s principalis ===
# [[Aten]]
# [[Bangkok]]
# [[Pechin]]
# [[Berlin]]
# [[Bombay]]
# [[Brussels]]
# [[El Cairo]]
# [[Hong Kong]]
# [[Istanbul]]
# [[Jakarta]]
# [[Jerusalem]]
# [[Kuala Lumpur]]
# [[Londre]]
# [[Los Angeles]]
# [[Manila]]
# [[Madrid]]
# [[La Meche]]
# [[Citât dal Messic]]
# [[Mosche]]
# [[New York]]
# [[Parîs]]
# [[Rio de Janeiro]]
# [[Rome]]
# [[Seoul]]
# [[Shanghai]]
# [[Singapôr]]
# [[Sant Pieriburc]]
# [[Sydney]]
# [[Tokyo]]
# [[Toronto]]
# [[Viene]]
# [[Varsavie]]
# [[Washington]]
=== Monedis ===
# [[Dolar]]
# [[Sterline britaniche]]
# [[Euro]]
# [[Yen]]
# [[Renminbi]]
# [[Rupie]]
# [[Rubl]]
=== Vôs gjeografichis ===
# [[Capitâl]]
# [[Citât]]
# [[Continent]]
# [[Desert]]
# [[Ocean]]
# [[Foreste pluviâl]]
# [[Flum]]
# [[Mâr]]
# [[Vulcan]]
=== Lûcs gjeografic ===
# [[Alps]]
# [[Rio des Amazonis]]
# [[Andis]]
# [[Ocean Artic]]
# [[Ocean Atlantic]]
# [[Balcans]]
# [[Mâr Baltic]]
# [[Mâr Neri]]
# [[Californie]]
# [[Grande Bariere Coraline]]
# [[Grancj Lâcs]]
# [[Grande Val dal Rift]]
# [[Himalaya]]
# [[Ocean Indian]]
# [[Kilimanjaro]]
# [[Mâr Mediterani]]
# [[Flum Mississippi]]
# [[Everest]]
# [[Salts di aghe dal Niagara]]
# [[Nîl]]
# [[Pôl Nord]]
# [[Mâr dal Nord]]
# [[Ocean Pacific]]
# [[Cjanâl di Panama]]
# [[Montagnis di Cret]]
# [[Desert dal Sahara]]
# [[Scozie]]
# [[Pôl Sud]]
# [[Ocean Antartic]]
# [[Cjanâl di Suez]]
# [[Lâc Tanganyika]]
# [[Lâc Titicaca]]
# [[Lâc Vitorie]]
# [[Gales]]
== Storie ==
Almancul 5 frasis su:
# [[Dinosaur]]
# [[Etât de Piere|Etât de piere]]
# [[Etât dal Bronç|Etât dal bronç]]
# [[Sumêrs]]
# [[Antîc Egjit]]
# [[Etât dal Fier|Etât dal fier]]
# [[Antighe Grecie]]
# [[Rome antighe]]
# [[Bizantins]]
# [[Etât di mieç]]
# [[Vichincs]]
# [[Crosadis]]
# [[Grant scisme]]
# [[Peste Nere]]
# [[Rinassiment]]
# [[Riforme Protestante]]
# [[Scuvierte des Americhis]]
# [[Maya|Mayas]]
# [[Aztecs]]
# [[Incas]]
# [[Incuisizion|Le Sacre Incuisizion]]
# [[Sacri Roman Imperi]]
# [[Vuere civîl inglese]]
# [[Imperi inglês]]
# [[Sclavitût]]
# [[Iluminisim|etât dai lums]]
# [[Rivoluzion francese]]
# [[Rivoluzion industriâl]]
# [[Vuere civîl merecane]]
# [[Vuere francese prussiane]]
# [[Colonialisim in Afriche]]
# [[Restaurazion Meiji]]
# [[Prime vuere mondiâl]]
# [[Rivoluzion russe]]
# [[Vuere civîl russe]]
# [[Union Sovietiche]]
# [[Vuere di Spagne|Vuere civîl spagnole]]
# [[Seconde vuere mondiâl]]
# [[Shoah]]
# [[Vuere frêde]]
# [[Vuere di Coree]]
# [[Invasion sovietiche dal Afghanistan]]
# [[Concuiste dal Spazi]]
# [[Vuere dal Vietnam]]
# [[Apartheid]]
# [[Prime vuere dal Golf]]
# [[Dinastie Ming]]
# [[Dinastie Qing]]
# [[Archeologjie]]
# [[Vuere]]
== [[Politiche]] ==
# [[Anarchisim]]
# [[Capitalisim]]
# [[Comunisim]]
# [[Democrazie]]
# [[Ditature]]
# [[Fassisim]]
# [[Feminisim]]
# [[Fondamentalisim]]
# [[Globalizazion]]
# [[Imperialisim]]
# [[Liberalisim]]
# [[Monarchie]]
# [[Nazionalisim]]
# [[Razisim]]
# [[Republiche]]
# [[Socialisim]]
# [[Separazion dai podès]]
## [[Judiziari]]
## [[Legjislatîf]]
## [[Esecutîf]]
# [[Partît politic]]
== [[Om]] ==
# [[Abort]]
# [[Control des nassitis]]
# [[Pene di muart]]
# [[Omosessualitât]]
# [[Dirits dal om]]
# [[Sessisim]]
== Internazionâl ==
# [[ASEAN]]
# [[Leghe arape]]
# [[Diplomazie]]
# [[Union Europeane]]
# [[Libertât]]
# [[FMI]]
# [[NATO]]
# [[Premi Nobel]]
# [[Zûcs olimpics]]
# [[OPEC]]
# [[Crôs rosse]]
# [[Nazions unidis]]
## [[Organizazion mondiâl de sanitât]]
## [[UNICEF]]
## [[UNESCO]]
== Religjion ==
# [[Religjon]]
# [[Baha'i]]
## [[Báb]]
## [[Bahá'u'lláh]]
# [[Budisim]]
## [[Gautama Buddha]]
# [[Cristianisim]]
## [[Jesu Crist]]
## [[Pape]]
## [[Glesie]]
## [[Protestantisim]]
# [[Confucianisim]]
## [[Confucius]]
# [[Diu]]
# [[Induisim]]
## [[Brahma]]
## [[Vishnu]]
## [[Siva]]
# [[Islam]]
## [[Ali]]
## [[Maomet]]
## [[Moschee]]
## [[Omar]]
## [[La Meche]]
# [[Jainisim]]
# [[Ebraisim]]
## [[Mosè]]
## [[Sinagoghe]]
# [[Mitologjie]]
## [[Mitologjie greche]]
# [[Sintoisim]]
# [[Sikhisim]]
## [[Nanak]]
# [[Spirt]]
# [[Taoisim]]
# [[Voodo]]
# [[Zoroastrianisim]]
## [[Zoroastr]]
Vôs no religjiosis:
# [[Agnosticisim]]
# [[Ateisim]]
# [[Umanisim]]
== [[Culture]] ==
# [[Art]]
## [[Architeture]]
## [[Piture]]
## [[Sculture]]
# [[Astrologjie]]
# [[Libri]]
# [[Culture]]
# [[Bal]]
# [[Film]]
## [[Atôrs]]
### [[Charlie Chaplin]]
### [[I fradis Marx]]
### [[Humphrey Bogart]]
### [[Marilyn Monroe]]
## [[Regjiscj]]
### [[Woody Allen]]
### [[Ingmar Bergman]]
### [[Walt Disney]]
### [[Akira Kurosawa]]
### [[Alfred Hitchcock]]
### [[Stanley Kubrick]]
# [[Zûc di azart]]
# [[Zûc]]
## [[Scacs]]
## [[Go]]
## [[Mancala]]
## [[Dame]]
## [[Backgammon]]
## [[Zûcs di cjartis]]
## [[Dadui]]
# [[Leterature]]
## [[Libris impuartants]]
### [[Biblie]]
### [[Don Quixote]]
### [[Gilgamesh]]
### [[Iliad]]
### [[Mahabharata]]
### [[Odissee]]
### [[Amlet]]
### [[Il principe (Macchiavelli)]]
### [[Coran]]
### [[La Republiche (Platon)]]
### [[Lis mil e une gnot]]
## [[Poesie]]
## [[Fantasience]]
# [[Musiche]]
## [[CD]]
## [[Musiche classiche]]
## [[Musiche jazz|Jazz]]
## [[Opera]]
## [[Musiche pop]]
### [[Buddy Holly]]
### [[Elvis Presley]]
## [[Musiche rock|Rock]]
### [[Jimi Hendrix]]
### [[Beatles]]
### [[The Rolling Stones|Rolling Stones]]
## [[Musiche folk]]
# [[Struments musicai]]
## [[Batarie (strument musicâl)|Batarie]]
## [[Flaut]]
## [[Ghitare]]
## [[Piano]]
## [[Struments a cuarde]]
## [[Trombe]]
## [[Viulin]]
## [[Sivilot]]
# [[Radio]]
# [[Television]]
# [[Teatri]]
## [[Teatri Noh]]
# [[Turisim]]
== Siencis ==
=== Astronomie ===
# [[Astronomie]]
# [[Asteroits]]
# [[Big Bang]]
# [[Buse nere]]
# [[Comete]]
# [[Tiere]]
# [[Galassie]]
# [[Jupiter (planet)|Jupiter]]
# [[An lûs]]
# [[Mart]]
# [[Mercuri (planet)|Mercuri]]
# [[Stradalbe]]
# [[Lune]]
# [[Netun (planet)|Netun]]
# [[Planet]]
# [[Pluton (planet)|Pluton]]
# [[Saturni (planet)|Saturni]]
# [[Sisteme solâr]]
# [[Stele]]
# [[Soreli]]
# [[Uran (planet)|Uran]]
# [[Bielestele]]
=== Biologjie ===
# [[Biologjie]]
==== Entitâts biologjichis ====
# [[DNA]]
# [[Enzim]]
# [[Proteine]]
==== Anatomie dai mamifars ====
# [[Sisteme digjestîf]]
## [[Intestin grant]]
## [[Intestin piçul]]
## [[Fiât]]
# [[Sisteme respiratôr]]
## [[Polmons]]
# [[Sisteme scheletric]]
# [[Gnervadure]]
## [[Cerviel]]
## [[Sisteme sensoriâl]]
### [[Sisteme ulditîf]]
#### [[Orele]]
### [[Sisteme visîf]]
#### [[Voli]]
### [[Sisteme olfatîf]]
### [[Sisteme gustatîf]]
# [[Sisteme endocrin]]
# [[Sisteme circolatôr]]
## [[Sanc]]
## [[Cûr]]
# [[Sisteme riprodutîf]]
## [[Bighe]]
## [[Vazine]]
# [[Sisteme epidermic]]
## [[Piel]]
# [[Pet]]
==== Procès biologjics ====
# [[Digjestion]]
# [[Evoluzion]]
# [[Fotosintesi]]
# [[Gravidance]]
# [[Riproduzion]]
# [[Respirazion]]
==== Organisims ====
# [[Animâi]]
## [[Cordâts]]
### [[Anfibîs]]
#### [[Crot]]
### [[Uciei]]
#### [[Colomp]]
#### [[Acuile]]
### [[Pes]]
#### [[Scuâl]]
### [[Mamifars]]
#### [[Gnotul]]
#### [[Ors]]
#### [[Camêl]]
#### [[Gjat]]
#### [[Vacje]]
#### [[Cjan]]
#### [[Delfin]]
#### [[Elefant]]
#### [[Cjaval]]
#### [[Piore]]
#### [[Leon]]
#### [[Mamut]]
#### [[Simie]]
#### [[Purcit]]
#### [[Balene]]
### [[Retil]]
#### [[Sarpint]]
## [[Insets]]
### [[Furmie]]
### [[Âf]]
### [[Pavee]]
## [[Ragn]]
# [[Archea]]
# [[Batêr]]
# [[Fonc]]
# [[Plantis]]
## [[Flôr]]
## [[Palme (plante)|Palme]]
## [[Arbul]]
# [[Protiste]]
# [[Celule]]
=== Chimiche ===
# [[Chimiche]]
# [[Element]]
# [[Biochimiche]]
# [[Chimiche organiche]]
# [[Tabele periodiche]]
# [[Alumini]]
# [[Cjarbon]]
# [[Ram]]
# [[Aur]]
# [[Açâr]]
# [[Eli]]
# [[Idrogjen]]
# [[Liti]]
# [[Neon]]
# [[Azôt]]
# [[Ossigjen]]
# [[Arint]]
# [[Zinc]]
# [[Fier]]
=== Ecologjie ===
# [[Ecologjie]]
# [[Specis]]
## [[Specis in pericul di estinzion]]
=== Geologjie ===
# [[Geologjie]]
# [[Basalt]]
# [[Silicât]]
# [[Calcâr]]
# [[Tiere]]
=== Midisine ===
# [[Midisine]]
# [[AIDS]]
# [[Alcolisim]]
# [[Cancar]]
# [[Cirosi]]
# [[Colere]]
# [[Diabete]]
# [[Dissentarie]]
# [[Mal di cûr]]
# [[Ipertension]]
# [[Influence]]
# [[Tumôr dal polmon]]
# [[Malarie]]
# [[Denutrizion]]
# [[Obesitât]]
# [[Malatie sessuâls]]
# [[Vuarvuele]]
# [[Infart]]
# [[Peste]]
# [[Tisicance]]
# [[Virus]]
# [[Vuarbetât]]
# [[Malatie mentâl]]
# [[Sordetât]]
=== [[Metereologjie]] ===
# [[Nûl]]
# [[El Niño]]
# [[Riscjaldament globâl]]
# [[La Niña]]
# [[Tornado]]
# [[Ciclon tropicâl]]
# [[Ploie]]
# [[Nêf]]
# [[Fumate]]
=== Fisiche ===
# [[Fisiche]]
# [[Atom]]
## [[Eletron]]
## [[Neutron]]
## [[Proton]]
# [[Energjie]]
## [[Eletromagnetisim]]
## [[Radio]]
## [[Rais Ultraviolets]]
## [[Rais Gamma]]
# [[Isotop]]
# [[Molecule]]
# [[Lûs]]
## [[Fuarce gravitazionâl]]
## [[Fuarce nucleâr debile]]
## [[Fuarce nucleâr fuarte]]
# [[Acelerazion]]
# [[Fuarce]]
# [[Masse]]
# [[Velocitât]]
# [[Timp]]
# [[Pês]]
# [[Mecaniche quantistiche]]
# [[Teorie de relativitât]]
=== [[Siencis umanis]] ===
# [[Antropologjie]]
# [[Educazion]]
## [[Universitât]]
# [[Umanitât]]
# [[Psicologjie]]
# [[Sociologjie]]
=== Risorsis ===
# [[Minerâl]]
# [[Diamant]]
# [[Sâl]]
# [[Petroli]]
# [[Gas]]
# [[Carbon]]
# [[energjie rinovabil]]
=== SI unitâts di misure ===
# [[Sisteme internazionâl di unitâts di misure]]
# [[Metri]]
# [[Litri]]
# [[Chilogram]]
# [[Volt]]
# [[Secont]]
# [[Newton]]
# [[Ampere]]
# [[Mole]]
# [[Cjandele (unitât di misure|Cjandele]]
=== Calendaris e misure dal timp ===
# [[Calendari]]
# [[Dì]]
## [[Calendari gregorian]]
### [[An bisest]]
# [[Mês]]
# [[Fûs orari]]
# [[An]]
# [[Zenâr]]
# [[Fevrâr]]
# [[Març]]
# [[Avrîl]]
# [[Mai]]
# [[Jugn]]
# [[Lui]]
# [[Avost]]
# [[Setembar]]
# [[Otubar]]
# [[Novembar]]
# [[Dicembar]]
== Lenghis ==
# [[Lenghe]]
# [[Dialet]]
# [[Gramatiche]]
# [[Linguistiche]]
# [[Pronuncie]]
# [[Sintass]]
# [[Peraule]]
# [[Lenghe furlane]]
# [[Arap]]
# [[Bengalês]]
# [[Lenghe inglese]]
# [[Esperanto]]
# [[Lenghe francese]]
# [[Lenghe todescje]]
# [[Lenghe greche]]
# [[Lenghe ebraiche]]
# [[Lenghe hindi]]
# [[Lenghe gjaponese]]
# [[Lenghe latine]]
# [[Lenghe taliane]]
# [[Lenghe mandarine]]
# [[Lenghe russe]]
# [[Lenghe sanscrite]]
# [[Lenghe spagnule]]
# [[Lenghe cinese]]
# [[Lenghe arabe]]
== Architeture ==
# [[Architeture]]
# [[Angkor Wat]]
# [[Arc]]
# [[Dighe di Assuan]]
# [[Puint]]
# [[Domo]]
# [[Tor di Eiffel]]
# [[La grande muraie cinese]]
# [[Piramid]]
# [[Taj Mahal]]
# [[Lis siet maraveis dal mont]]
== Matematiche ==
# [[Matematiche]]
# [[Algjebre]]
# [[Assiom]]
# [[Calcul]]
## [[Calcul integrâl]]
## [[Calcul diferenziâl]]
# [[Gjeometrie]]
## [[Cercli]]
### [[Pi grêc]]
##[[Lidrîs cuadrade]]
##[[Triangul]]
# [[Teorie dai grups]]
# [[Logjiche matematiche]]
# [[Dimostrazion matematiche]]
## [[Dimostrazion par deduzion]]
## [[Dimostrazion par induzion]]
## [[Dimostrazion par contradizion]]
# [[Numar]]
## [[Numar complès]]
## [[Numar intîr]]
## [[Numar naturâl]]
## [[Numar prin]]
## [[Numar razionâl]]
# [[Infinît]]
# [[Teorie dai insiemis]]
# [[Statistiche]]
# [[Trigonometrie]]
== Militars ==
# [[Esercit]]
## [[Artiliarie]]
## [[Cavalarie]]
## [[Fantarie]]
# [[Marine Militâr]]
# [[Aviazion]]
== Sport ==
# [[Sport]]
# [[Atletiche]]
# [[Baseball]]
# [[Bale tal zei]]
# [[Cricket]]
# [[Judo]]
# [[Balon]]
# [[Golf]]
# [[Motociclisim]]
# [[Hockey]]
# [[Tennis]]
# [[Olimpiads]]
# [[Nadâ]]
== Tecnologjie ==
=== Computer ===
# [[Ordenadôr]]
## [[Processor]]
## [[RAM]]
## [[Schede mari]]
## [[Disc dûr]]
## [[Boot loader]]
# [[Inteligjence artificiâl]]
# [[Informatiche]]
## [[Algoritm]]
# [[Sisteme operatîf]]
## [[Microsoft Windows]]
## [[Mac OS]]
## [[Linux]]
## [[Unix]]
# [[Lengaç di programazion]]
## [[C (Lengaç di programazion)|C]]
## [[Java]]
## [[Pascal]]
## [[PHP]]
# [[Software]]
# [[Periferichis]]
## [[Surîs]]
## [[Tastiere]]
## [[Visôr]]
=== [[Tecnologjie]] ===
# [[Cugn]]
# [[Motôr a sclop]]
# [[Inzegnerie]]
# [[Fûc]]
# [[Plan inclinât]]
# [[Leve (fisiche)]]
# [[Metalurgjie]]
# [[Stampe]]
# [[Cighignole]]
# [[Vît (mecaniche)|Vît]]
# [[Motôr a vapôr]]
# [[Coni]]
# [[Ruede]]
=== Comunicazion ===
# [[Alfabet]]
## [[Alfabet cirilic]]
## [[Alfabet grêc]]
## [[Alfabet latin]]
# [[Informazion]]
# [[Internet]]
## [[Pueste eletroniche]]
## [[protocol internet]]
## [[TCP]]
## [[World Wide Web]]
### [[browser]]
## [[HTTP]]
## [[HTML]]
## [[Wiki]]
# [[Gjornâl]]
# [[Radio]]
# [[Ferovie]] ([[Ferade]])
# [[Telegraf]]
# [[Telefon]]
## [[Telefonin]]
# [[Television]]
# [[Scriture]]
=== Eletricitât ===
# [[Energjie rinovabile]]
## [[Energjie solâr]]
## [[Energjie idroeletriche]]
## [[Energjie eoliche]]
## [[Len]]
# [[Energjie no rinovabile]]
## [[Carbon]]
## [[Gas]]
## [[Petroli]]
## [[Energjie nucleâr]]
=== Eletroniche ===
# [[Eletroniche]]
## [[Volt]]
## [[Curint eletriche]]
## [[Cjarie]]
## [[Frecuence]]
## [[Fase]]
## [[Resistence eletriche]]
## [[Reatance]]
## [[Vuadagn (eletroniche)]]
# [[Transistôr]]
# [[Diodi]]
# [[Resistôr]]
# [[Condensatôr]]
# [[Bobine]]
# [[Trasformatôr]]
=== Materiai ===
# [[Veri]]
# [[Cjarte]]
# [[Plastiche]]
=== Traspuarts ===
# [[Traspuârt]]
# [[Avion]]
# [[Machine]]
# [[Biciclete]]
# [[Barcje]]
# [[Nâf]]
# [[Tren]]
=== Armis ===
# [[Manarie]]
# [[Esplosîf]]
# [[Armis da fûc]]
# [[Polvar di sclope]]
# [[Metraie]]
# [[Arts marziâls]]
# [[Armis nucleârs]]
# [[Spade]]
# [[Cjararmât]]
== Calamitâts naturâls ==
# [[Lavine]]
# [[Taramot]]
# [[Diluvion]]
# [[Uragan]]
# [[Disastri nucleâr]]
# [[Tsunami]]
== Filosofie ==
# [[Filosofie]]
# [[Filosofie ocidentâl]]
# [[Filosofie orientâl]]
# [[Mût sientific]]
# [[Cognossince]]
# [[Veretât]]
# [[Etiche]]
# [[Logjiche]]
# [[Politiche]]
# [[Ontologjie]]
== Economie ==
# [[Economie]]
# [[Microsoft]]
[[Categorie:Listis]]
[[Categorie:Vichipedie]]
li8vz3v1lu0bri91mgzwu06g869br32
Golda Meir
0
15010
186083
185806
2026-08-18T16:00:29Z
Santefoscje73
11500
186083
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Golda Meir
|Figure = Golda Meir 03265u.jpg
|Didascalie = Golda Meir intal 1969
|Sottitul = Prime ministre di Israêl
|Nazionalitât = israeliane
|DateNassite = [[3 di Mai]] [[1898]]
|LucNassite = [[Kiev]], Imperi Rûs
|DateMuart = [[8 di Dicembar]] [[1978]]
|LucMuart = [[Jerusalem]], [[Israêl]]
|Ativitât = Politiche, insegnante
|Periodi = [[1969]] - [[1974]]
|Note = Cuart prim ministri di Israêl
}}
'''Golda Meir''' (nassude '''Golda Mabovitch'''; [[Kiev]], [[3 di Mai]] [[1898]] – [[Jerusalem]], [[8 di Dicembar]] [[1978]]) e è stade une politiche israeliane, cuart prim ministri di Israêl dal [[1969]] al [[1974]] e prime femine a ocupâ cheste cjarie tal Stât ebraic. Par vie de so fuarte personalitât e de so risoluzion, e è stade descrite come la «''Iron Lady''» (Siore di fiêr) de politiche israeliane.
== Biografie ==
Nassude a [[Kiev]] (vuê in [[Ucraine]], prime tal Imperi Rus), e è emigrade cu la famee tai [[Stâts Unîts di Americhe]] tal [[1906]],par stabilîsi a Milwaukee, Wisconsin. Chi e à studiât par diventâ insegnante e e si è svicinade al moviment sionist. In tal [[1921]], zontade dal marît Morris Meyerson, e è emigrade te [[Palestine]] mandatarie , stant a lavorâ tal kibbutz "Merhavia".
=== Cariere politiche ===
Intai agns seguints, e à vût cjarichis di grande impuartance te organizazion sindacâl [[Histadrut]] e te Agjenzie Ebraiche par la Palestine. Intal [[1948]], e è stade une des 25 personis a firmâ la Dichiarazion di indipendence di [[Israêl]].
* '''Ministre dal Lavôr e dai Afârs Forests:''' Daspò la nassite dal Stât di Israêl, e è stade ambassadore a [[Mosche]], ministre dal Lavôr (1949-1956) e ministre dai Afârs Forests (1956-1966) sot i guviers di [[David Ben Gurion]].
=== Prim Ministri (1969-1974) ===
Intal [[1969]], alla muart di Levi Eshkol, e è stade elezude Prime ministri. Tal timp dal sô mandât:
* E à scugnût frontâ la crisi dai presonîrs des [[Olimpiadis di Munic 1972|Olimpiadis di Munic dal 1972]] e la sielte di organizâ la operazion di ritorsion cuintri i responsabîls.
* In tal [[1973]], Israêl al è stât tacât di un'alliance di Stâts arabs te [[Vuere dal Yom Kippur]]. Ancje se Israêl al à vinçût la vuere, le mancjance di preparazion te fase iniziâl e à portât a grandis critichis politichis.
E à dimetût la cjarie in tal [[1974]] e e è muarte a [[Jerusalem]] tal [[1978]].
== Vôs leadis ==
* [[Israêl]]
* [[David Ben Gurion]]
* [[Vuere dal Yom Kippur]]
[[Categorie:Biografiis]]
[[Categorie:Israêl]]
1rkkuw9rckl0vu8ro32rv0lh8gsgvrh
Mary Harris Jones
0
15040
186073
2026-08-18T13:28:13Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Mary Harris "Mother Jones" |Figure = Mother Jones 1902-11-04.jpg |Didascalie = Mary Harris Jones (Mother Jones) tal 1902 |Nazionalitât = Irlandêse (naturalizade merecane) |DateNassite = [[1 di Avost]] [[1837]] |LucNassite = Cork, [[Irlande]] |DateMuart = [[30 di Novembar]] [[1930]] |LucMuart = Silver Spring, Maryland, [[Stâts Unîts di Americhe]] |Ativitât = Sindicaliste, attiviste, organizadore di cantîrs |Oparis = Industrial Workers of the World...
186073
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Mary Harris "Mother Jones"
|Figure = Mother Jones 1902-11-04.jpg
|Didascalie = Mary Harris Jones (Mother Jones) tal 1902
|Nazionalitât = Irlandêse (naturalizade merecane)
|DateNassite = [[1 di Avost]] [[1837]]
|LucNassite = Cork, [[Irlande]]
|DateMuart = [[30 di Novembar]] [[1930]]
|LucMuart = Silver Spring, Maryland, [[Stâts Unîts di Americhe]]
|Ativitât = Sindicaliste, attiviste, organizadore di cantîrs
|Oparis = [[Industrial Workers of the World]], [[March of the Mill Children]]
|Note = Famose e combative organizadore sindacaliste te Americhe, e à lotât par i dirits dai cjavotadôrs, dai minadôrs e cuintri il lavôr dai fruts
}}
'''Mary Harris''', cognossude universalmentri come '''Mother Jones''' (Cork, [[1 di Avost]] [[1837]] – Silver Spring, [[30 di Novembar]] [[1930]]), je stade une sindacaliste e ativiste comunitarie irlandêse naturalizade merecane.
E è stade une des figuris plui emblematichis e combativîs dal moviment operari in tai [[Stâts Unîts di Americhe]] jenfri la fin dal XIX e il principi dal XX secul, definide dai soi aversaris come «la femine plui pericolose d'Americhe» par la so capacitât di organizâ lis protestis dai lavoradôrs.
== Biografie ==
=== I prins agns e lis tragedîs personalis ===
Nassude a Cork, te [[Irlande]], tal 1837, e è emigrade cun la so famee tai [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] par scjampâ de grande carestie irlandese (''Great Famine''). Daspo' vê studiât par deventâ maestre e sartore, e si è trasferide a [[Memphis]], tal stât merecan dal [[Tennessee]], dulà che tal 1861 e à maridât George E. Jones, un organizadôr dal sindacât dai fusitôrs di fer.
Tal [[1867]], la so vite je cambiade par simpri di une tragedie devastant: un'epidemie di fiere zale e à copât il marît e ducj i cjatri fruts. Tornade a [[Chicago]] par cjapâ fûr un gnûf lavôr come sartore, tal [[1871]] e à piardût ancje la cjase e la buteghe tal "Grant Incendi" di Chicago. Chestis piarditis une vore fuarts am pocât la so vite viers il combatiment par lis causis sociâls.
=== L'ativisim sindacal e la nassite di "Mother Jones" ===
[[Figure:Powderly t kol.jpg|200px|miniatura|destra|Terence Powderly, leader dai ''Knights of Labour'']]
In tal 1871, Mary Harris e à tacât a interessâsi ai tancj moviments operaris, e a zontâsi ai ''Knights of Labor'' e plui tart ai ''United Mine Workers'' (UMW). E à scomençât a viazâ par dut il paîs par sostignî lis lotis sindacâls dai minadôrs dal cjarbon, dai ferovîrs e dai tessitôrs.
Cun la sô figure carismatiche, il so vestî di neri e la so rauche e potente vôs, e jè deventade par ducj i lavoradôrs '''"Mother Jones"''' (Mame Jones). E organizave lis feminis dai minadôrs par fâ rumôr cun lis pignatis tal timp dai blocs e e marciave par centenârs di chilometris par unîsi ai i gjavadôrs sots lis stessis bandierîs.
=== La marce cuintri il sfrutament dal lavôr dai fruts e la fondazion dal IWW ===
[[Figure:Child laborer.jpg|200px|miniatura|destra|Une frute lavoradore in une fabriche di tissûts merecane tal1908]]
Tal [[1903]], par fâ protestâ cuintri lis condizions inumanis e il sfrutament dal lavôr dai fruts tai cantîrs e in tes fabrichis di tissûts, e à organizât la famose '''"March of the Mill Children"''' (La marce dai fruts de fabriche). E à vuidât une scuadre di fruts lavoradôrs — tancj di lôr mutilâts dai machinarîs — inte marce di Kensington (Pennsylvania) fin a la cjase dal president [[Theodore Roosevelt]] a Oyster Bay, tal Stât di New York.
Tal [[1905]] e è stât une des cofondadôrs de organizazion sindacaliste radicâl '''Industrial Workers of the World''' (IWW), insiemit cun altris figuris storichis come [[Eugene V. Debs]] e [[Big Bill Haywood]].
=== Ultimis bataîs e le ereditât ===
Cuant che podeve,ancje se veve une certe etât , Mother Jones no si è mai fermade. E je stade arestade e condanade plui voltis par vie de so partecipazion a siopars e lotis durissimîs, come la "vuere di West Virginia" o la "strage di Ludlow" tal [[Colorado]] tal 1914. E à continuât a fâ comizis e organizâ i gjavadôrs fin atôr ai novante agns.
E je muarte tal 1930 a 93 agns e e è stât sepelide tal cimitieri dai minadôrs di Mount Olive, tal [[Illinois]], daspò dai martîrs de miniere muarts tal scuintri di Virden. A chest model di coragjo e dedizion e è dedicade ancje la famose riviste progressive merecane ''Mother Jones''.
== Bibliografie ==
* [[Mary Harris Jones]], ''Autobiography of Mother Jones'', Chicago, Charles H. Kerr & Company, 1925 (ISBN 978-0-8488-0481-7).
* [[Elliott J. Gorn]], ''Mother Jones: The Most Dangerous Woman in America'', New York, Hill and Wang, 2001 (ISBN 978-0-8090-7093-0).
* [[Dale Fetherling]], ''Mother Jones, the Miners' Angel: A Portrait of a Radical Leader'', Carbondale (IL), Southern Illinois University Press, 1974 (ISBN 978-0-8093-0643-5).
* [[Edward M. Steel]], ''The Speeches and Writings of Mother Jones'', Pittsburgh, University of Pittsburgh Press, 1988 (ISBN 978-0-8229-3575-9).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.motherjones.com/ Sît uficiâl de riviste e fondazion Mother Jones]
* {{en}} [https://www.iww.org/ Sît uficiâl dal Industrial Workers of the World (IWW)]
* {{en}} [https://www.aflcio.org/about/history/hall-of-fame/mother-jones Mother Jones inte Hall of Fame de AFL-CIO]
* {{en}} [https://www.gutenberg.org/ebooks/11833 Autobiography of Mother Jones] test complet gratis su ''Project Gutenberg''
q23k8jtp9w9uvt6j23yb61r3y484mtb
186091
186073
2026-08-18T20:08:42Z
Santefoscje73
11500
186091
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Mary Harris "Mother Jones"
|Figure = Mother Jones 1902-11-04.jpg
|Didascalie = Mary Harris Jones (Mother Jones) tal 1902
|Nazionalitât = Irlandêse (naturalizade merecane)
|DateNassite = [[1 di Avost]] [[1837]]
|LucNassite = Cork, [[Irlande]]
|DateMuart = [[30 di Novembar]] [[1930]]
|LucMuart = Silver Spring, Maryland, [[Stâts Unîts di Americhe]]
|Ativitât = Sindicaliste, attiviste, organizadore di cantîrs
|Oparis = [[Industrial Workers of the World]], [[March of the Mill Children]]
|Note = Famose e combative organizadore sindacaliste te Americhe, e à lotât par i dirits dai cjavotadôrs, dai minadôrs e cuintri il lavôr dai fruts
}}
'''Mary Harris Jones''', cognossude universalmentri come '''Mother Jones''' (Cork, [[1 di Avost]] [[1837]] – Silver Spring, [[30 di Novembar]] [[1930]]), je stade une sindacaliste e ativiste comunitarie irlandêse naturalizade merecane.
E è stade une des figuris plui emblematichis e combativîs dal moviment operari in tai [[Stâts Unîts di Americhe]] jenfri la fin dal XIX e il principi dal XX secul, definide dai soi aversaris come «la femine plui pericolose d'Americhe» par la so capacitât di organizâ lis protestis dai lavoradôrs.
== Biografie ==
=== I prins agns e lis tragedîs personalis ===
Nassude a Cork, te [[Irlande]], tal 1837, e è emigrade cun la so famee tai [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] par scjampâ de grande carestie irlandese (''Great Famine''). Daspo' vê studiât par deventâ maestre e sartore, e si è trasferide a [[Memphis]], tal stât merecan dal [[Tennessee]], dulà che tal 1861 e à maridât George E. Jones, un organizadôr dal sindacât dai fusitôrs di fer.
Tal [[1867]], la so vite je cambiade par simpri di une tragedie devastant: un'epidemie di fiere zale e à copât il marît e ducj i cjatri fruts. Tornade a [[Chicago]] par cjapâ fûr un gnûf lavôr come sartore, tal [[1871]] e à piardût ancje la cjase e la buteghe tal "Grant Incendi" di Chicago. Chestis piarditis une vore fuarts am pocât la so vite viers il combatiment par lis causis sociâls.
=== L'ativisim sindacal e la nassite di "Mother Jones" ===
[[Figure:Powderly t kol.jpg|200px|miniatura|destra|Terence Powderly, leader dai ''Knights of Labour'']]
In tal 1871, Mary Harris e à tacât a interessâsi ai tancj moviments operaris, e a zontâsi ai ''Knights of Labor'' e plui tart ai ''United Mine Workers'' (UMW). E à scomençât a viazâ par dut il paîs par sostignî lis lotis sindacâls dai minadôrs dal cjarbon, dai ferovîrs e dai tessitôrs.
Cun la sô figure carismatiche, il so vestî di neri e la so rauche e potente vôs, e jè deventade par ducj i lavoradôrs '''"Mother Jones"''' (Mame Jones). E organizave lis feminis dai minadôrs par fâ rumôr cun lis pignatis tal timp dai blocs e e marciave par centenârs di chilometris par unîsi ai i gjavadôrs sots lis stessis bandierîs.
=== La marce cuintri il sfrutament dal lavôr dai fruts e la fondazion dal IWW ===
[[Figure:Child laborer.jpg|200px|miniatura|destra|Une frute lavoradore in une fabriche di tissûts merecane tal1908]]
Tal [[1903]], par fâ protestâ cuintri lis condizions inumanis e il sfrutament dal lavôr dai fruts tai cantîrs e in tes fabrichis di tissûts, e à organizât la famose '''"March of the Mill Children"''' (La marce dai fruts de fabriche). E à vuidât une scuadre di fruts lavoradôrs — tancj di lôr mutilâts dai machinarîs — inte marce di Kensington (Pennsylvania) fin a la cjase dal president [[Theodore Roosevelt]] a Oyster Bay, tal Stât di New York.
Tal [[1905]] e è stât une des cofondadôrs de organizazion sindacaliste radicâl '''Industrial Workers of the World''' (IWW), insiemit cun altris figuris storichis come [[Eugene V. Debs]] e [[Big Bill Haywood]].
=== Ultimis bataîs e le ereditât ===
Cuant che podeve,ancje se veve une certe etât , Mother Jones no si è mai fermade. E je stade arestade e condanade plui voltis par vie de so partecipazion a siopars e lotis durissimîs, come la "vuere di West Virginia" o la "strage di Ludlow" tal [[Colorado]] tal 1914. E à continuât a fâ comizis e organizâ i gjavadôrs fin atôr ai novante agns.
E je muarte tal 1930 a 93 agns e e è stât sepelide tal cimitieri dai minadôrs di Mount Olive, tal [[Illinois]], daspò dai martîrs de miniere muarts tal scuintri di Virden. A chest model di coragjo e dedizion e è dedicade ancje la famose riviste progressive merecane ''Mother Jones''.
== Bibliografie ==
* [[Mary Harris Jones]], ''Autobiography of Mother Jones'', Chicago, Charles H. Kerr & Company, 1925 (ISBN 978-0-8488-0481-7).
* [[Elliott J. Gorn]], ''Mother Jones: The Most Dangerous Woman in America'', New York, Hill and Wang, 2001 (ISBN 978-0-8090-7093-0).
* [[Dale Fetherling]], ''Mother Jones, the Miners' Angel: A Portrait of a Radical Leader'', Carbondale (IL), Southern Illinois University Press, 1974 (ISBN 978-0-8093-0643-5).
* [[Edward M. Steel]], ''The Speeches and Writings of Mother Jones'', Pittsburgh, University of Pittsburgh Press, 1988 (ISBN 978-0-8229-3575-9).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.motherjones.com/ Sît uficiâl de riviste e fondazion Mother Jones]
* {{en}} [https://www.iww.org/ Sît uficiâl dal Industrial Workers of the World (IWW)]
* {{en}} [https://www.aflcio.org/about/history/hall-of-fame/mother-jones Mother Jones inte Hall of Fame de AFL-CIO]
* {{en}} [https://www.gutenberg.org/ebooks/11833 Autobiography of Mother Jones] test complet gratis su ''Project Gutenberg''
7b2kyjta4wj74sh6738s1jedvf20doo
Emma Goldman
0
15041
186074
2026-08-18T13:52:58Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Emma Goldman |Figure = Portrait Emma Goldman.jpg |Didascalie = Emma Goldman tal 1911 |Nazionalitât = Russe (naturalizade merecane, daspo' privade de citadinance) |DateNassite = [[27 di Jugn]] [[1869]] |LucNassite = Kaunas, [[Imperi Rus]] (vuê Lituanie) |DateMuart = [[14 di Mai]] [[1940]] |LucMuart = Toronto, [[Canadà]] |Ativitât = Anarchiche, filosofe, attiviste, scritore |Oparis = [[Anarchism and Other Essays]], [[Living My Life]], [[Mother Earth]]...
186074
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Emma Goldman
|Figure = Portrait Emma Goldman.jpg
|Didascalie = Emma Goldman tal 1911
|Nazionalitât = Russe (naturalizade merecane, daspo' privade de citadinance)
|DateNassite = [[27 di Jugn]] [[1869]]
|LucNassite = Kaunas, [[Imperi Rus]] (vuê Lituanie)
|DateMuart = [[14 di Mai]] [[1940]]
|LucMuart = Toronto, [[Canadà]]
|Ativitât = Anarchiche, filosofe, attiviste, scritore
|Oparis = [[Anarchism and Other Essays]], [[Living My Life]], [[Mother Earth]]
|Note = Figure clâf de filosofie anarchiche e de lote dai dirits des feminis, de libertât di peraule e dal pacifisim tai [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]]
}}
'''Emma Goldman''' ([[Kaunas]], [[27 di Jugn]] [[1869]] – [[Toronto]], [[14 di Mai]] [[1940]]) e è stât une anarcofeministe, filosofe e attiviste russe naturalizade merecane.
E jè stade une des figuris plui impurtantis de storie dal anarchisim nordamerican e internazionâl. Famose par i soi discôrs apassionâts e la sô difese de libertât individuâl, des libertâts civîls e dai dirits des feminis.
== Biografie ==
=== I prins agns e l'emigrazion tai Stâts Unîts ===
Nassude a [[Kaunas]] ( chê volte tal Imperi Rûs, vuê [[Lituanie]]) inte une famee ebraiche, Goldman e à passât la so zoventût in te citât di [[Sant Pieriburc]]. In chel ambient di protestis e represion zariste e à cjatât i prims ideâls di rivoluzion. Tal [[1885]], par sjcampâ aun matrimoni sfuarçât organizât dal pari, e è emigrade tai Stâts Unîts insiemit cun la sûr Helene, par stabilîsi a Rochester, [[New York]].
In Americhe e à lavorât in une fabriche di tissûts in condizions durissimis dal cantîr di chel periodi. La svolte de so vite e è rivade tal [[1886]] cun la tragjedie de "Rivolte di Haymarket" a [[Chicago]] e la condane a muart cence provîs di une clape di anarchics: chest scandul à segnât la sô cussience politiche par simpri.
=== L'ativisim, "Red Emma" e la riviste "Mother Earth" ===
Une volte trasferide a [[New York]] tal 1889, Goldman e à cognossût l'attiviste anarchic [[Alexander Berkman]], che al è deventât il so cumpagn di vite e di lotis par plui di un deceni. Cun la so retoriche potente e carismatiche , je deventade une spine tal flanc dal guvier merecan, cjapant il mot di '''"Red Emma"''' ("Emma la Rosse").
E è stade arestade plui voltis par vê incitât lis protestîs dai disocupâts, par vê distribuît informazions su la cuintricezion e i anticoncezionâi (viodûs chê volte come un reât) e par oponisi a la jentrade dai Stâts Unîts in te [[Prime vuere mondiâl|Prime Vuere Mondiâl[[]]. Tal [[1906]] e à fondât la famose riviste di culture e politiche anarchiche ''Mother Earth'', che e à doprât par difindi la libertât di peraule.
=== De espulsion ai agns in te Union Sovietiche e la Spagne ===
Tal [[1919]], inte il periodi de ''"Red Scare"'' (la pore dal comunisim e dal anarchisim), Goldman, Berkman e altris 240 attiviscj a son stâts privâts de citadinance merecane e butâts fûr dai Stâts Unîts re mitûts te nâf "Buford" direte in[[Union Sovietiche]].
Inizialmentri entusiaste par la Rivoluzion Bolsceviche, Goldman si è cjatade biel prest deludude de represion autoritarie di [[Lenin|Vladimir Lenin]] e dal terôr di Stât, denunziant la ditature tal sô libri ''My Disillusionment in Russia'' (1923).Tal chel periodi e à viazât par le [[Europe]] e [[Canada]], e tal [[1936]] e à sostignût ativamentri la rivoluzion anarchiche te [[Vuere civîl spagnole]], viazant fin a [[Barcellone]] par sostignî i militants de "CNT-FAI".
=== La muart e la ereditât ===
E jè muarte a [[Toronto]] tal 1940 par vie di un ictûs e e è stade sepelide a [[Chicago]] inte il cimitieri di "Forest Park" , dongje dei martîrs di "Haymarket" che a vevin ispirât la sô politiche.
La sô figure e la sô filosofie — sintetizade inte famose frase apocrife «Se no puès balâ, no jè la mê revoluzion» — a son deventadis un pont di riferiment fondamentâl par i moviments feminiscj, pacifiscj e anarcichs di dut il mont.
== Bibliografie ==
* [[Emma Goldman]], ''Anarchism and Other Essays'', New York, Mother Earth Publishing Association, 1910.
* [[Emma Goldman]], ''Living My Life'', New York, Alfred A. Knopf, 1931 (ISBN 978-0-486-22543-2).
* [[Emma Goldman]], ''My Disillusionment in Russia'', Garden City (NY), Doubleday, Page & Company, 1923.
* [[Alice Wexler]], ''Emma Goldman: An Intimate Life'', New York, Pantheon Books, 1984 (ISBN 978-0-394-52975-2).
* [[Richard Drinnon]], ''Rebel in Paradise: A Biography of Emma Goldman'', Chicago, University of Chicago Press, 1961 (ISBN 978-0-226-16364-2).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://thepuzzlingworldofemmagoldman.org/ The Emma Goldman Papers] – Archivi storic e documentari inte Universitât di California - Berkeley
* {{en}} [https://www.libertarian-labyrinth.org/ Racolte di scrits di Emma Goldman] su ''Libertarian Labyrinth''
* {{en}} [https://www.gutenberg.org/ebooks/author/1440 Oparis di Emma Goldman] free su ''Project Gutenberg''
* {{en}} [https://www.imdb.com/name/nm0325983/ Emma Goldman] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
ln0vhff019ioqliwlxgeqjbtgi7egmx
Amelia Earhart
0
15042
186075
2026-08-18T14:11:43Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Amelia Earhart |Figure = Amelia Earhart - GPN-2002-000211 (restored).jpg |Didascalie = Amelia Earhart devant dal so Lockheed Model 10 Electra |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[24 di Jugn]] [[1897]] |LucNassite = Atchison, Kansas, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[2 di Jugn]] [[1937]] (declarade muarte tal [[1939]]) |LucMuart = Ocean Pacific (sparide dongje de Isule Howland) |Ativitât = Pilote, scritore, ativiste |Oparis = 20 Hrs. 4...
186075
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Amelia Earhart
|Figure = Amelia Earhart - GPN-2002-000211 (restored).jpg
|Didascalie = Amelia Earhart devant dal so Lockheed Model 10 Electra
|Nazionalitât = Merecane
|DateNassite = [[24 di Jugn]] [[1897]]
|LucNassite = Atchison, Kansas, [[Stâts Unîts di Americhe]]
|DateMuart = [[2 di Jugn]] [[1937]] (declarade muarte tal [[1939]])
|LucMuart = Ocean Pacific (sparide dongje de Isule Howland)
|Ativitât = Pilote, scritore, ativiste
|Oparis = [[20 Hrs. 40 Min.]], [[The Fun of It]], [[Last Flight]]
|Note = Prime femine a svualâ di bessole di une bande a l'altre dal Ocean Atlantic, e è stât une figura clâf par la aviazion e par i dirits des feminis
}}
'''Amelia Mary Earhart''' (Atchison, [[24 di Luj]] [[1897]] – sparide tal [[Ocean Pacifico]] ai [[2 di Luj]] [[1937]]), e è stât une pilote, scritore e attiviste merecane.
E è stât une des figuris plui famosis de storie de aviazion mondiâl e un simbul de emancipazion de femine. Famose par vê stabiilît numerôs primâts di svuâl, e è stât la prime femine a traversâ di bessole l'Ocean Atlantic in un avion.
== Biografie ==
=== I prims agns e la passion par il svuâl ===
Nassude inte cjase dai missîrs ad [[Atchison]], tal [[Kansas]], Earhart e à amostrât un spirt di aventure e une insoference par i stereotîps di gjenar fin di piçule. Tal [[1920]], intat che e visitave un cjamp di svuâl a Long Beach, in [[Californie]], e à fât il so prin svuâl di dîs minûts come pasezere: chest episodi à segnât la sô vite par simpri.
E à scomençât daurman a cjapâ lezions di svuâl de istrutore Neta Snook e, lavorâ come telefoniste e camioniste par sparagnâ i bês necessarîs, e à comprât il so prin avion, un "Kinner Aister" zâl che e à clamât "The Canary". Tal [[1923]] e è deventade la sedicesime femine al mont a otegnî la patent di pilote di svuâl internazionâl.
=== La traversade de l'Atlantic e il sucès mondiâl ===
Tal [[1928]], Earhart e è stât sielte par jessi la prime femine a partecipâ a une traversade transatlantiche parsore di un avion (un "Fokker" F.VII clamât ''Friendship''), intal rûl di pasezere e cronichiste. Nonostant che no veve pilotât l'avion, la sô figure e à cjapât la atenzion dai medias di comunicazion di dut il mont.
Deçidude a provâ il sô valor di pilote, tal [[20 di Mai]] dal [[1932]] e è partide di "Harbour Grace", te Terranova, volant di bessole parsore un "Lockheed Vega 5B". Daspo' un svuâl dramatîc di 14 oris e 56 minûts combatint cuintri vints fuarts e problemis tecnics, e è aterade in une stale a Culmore, te Irlande dal Nord, deventant la prime femine a svualâ di bessole di une bande a l'âtre dal Ocean Atlantic.
=== Ativisims par i dirits des feminis e la cariere de scritore ===
Cun la so gran fame, Earhart e à doprât la so posizion par promovî la presince des feminis te aviazion e te societât. Tal [[1929]] e à jutât a fondâ lis '''Ninety-Nines''' ("Lis Novantanûf"), la prime organizazion internazionâl di pilotis feminis, deventant la prime presidente.
E à scrît libris di sucès su la sô esperience di svuâl, e à promovût une linie di vistîts e valîs par lis feminis dinamichis e e à lavorât come cunsulente al dipartiment di aeronautiche de "Purdue University", inspirant gjenarazions di zovins studentessis.
=== La ultime imprese e la sparizion ===
Tal [[1937]], Earhart e à deçidût di afrontâ la so imprese plui grande: il zîr dal mont volant dongje de linie de equatôr, une rote di plui di 47.000 chilometri. Cun la colaborazion dal navigadôr [[Fred Noonan]] a parsore di un "Lockheed Model 10 Electra" modificât, e à completât plui di doi terçs dal viaç.
Ai [[2 di Jugn]] dal [[1937]], partîs di Lae te Nuova Guinea e direte viers la piçule Isule Howland tal Pacifîc centrâe, l'avion al à piardût i contats radiô cun la guardie costiere merecane. Nonostant la plui grande operazion di ricercje te storie de aviazion merecane, nissune trace dal avion o dai doi aviators e è stât mai cjatade. La so sparizion e è restade un dai misteris plui famôs dal XX secul.
== Bibliografie ==
* [[Amelia Earhart]], ''20 Hrs. 40 Min.: Our Flight in the Friendship'', New York, G. P. Putnam's Sons, 1928.
* [[Amelia Earhart]], ''The Fun of It: Random Records of My Flying and Our Transcontinental Flight'', New York, Brewer, Warren & Putnam, 1932.
* [[Amelia Earhart]], ''Last Flight'', New York, William Morrow & Company, 1937.
* Susan Butler, ''East to the Dawn: The Life of Amelia Earhart'', Reading (MA), Addison-Wesley, 1997 (ISBN 978-0-201-31144-0).
* Doris L. Rich, ''Amelia Earhart: A Biography'', Washington D.C., Smithsonian Institution Press, 1989 (ISBN 978-0-87474-836-9).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.ameliaearhart.com/ Sît uficiâl e memoriâl di Amelia Earhart]
* {{en}} [https://www.ninety-nines.org/ Sît uficiâl de organizazion The Ninety-Nines]
* {{en}} [https://www.smithsonianmag.com/history/amelia-earhart-180970921/ Racolte di articuls e fotografiis su Amelia Earhart] inte il Smithsonian Magazine
* {{en}} [https://www.imdb.com/name/nm0247824/ Amelia Earhart] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
bga98jlrmedd52en9xshypduqq7bewy
186076
186075
2026-08-18T14:13:12Z
Santefoscje73
11500
186076
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Amelia Earhart
|Figure = Amelia Earhart - GPN-2002-000211 (restored).jpg
|Didascalie = Amelia Earhart devant dal so Lockheed Model 10 Electra
|Nazionalitât = Merecane
|DateNassite = [[24 di Lui]] [[1897]]
|LucNassite = Atchison, Kansas, [[Stâts Unîts di Americhe]]
|DateMuart = [[2 di Lui]] [[1937]] (declarade muarte tal [[1939]])
|LucMuart = Ocean Pacific (sparide dongje de Isule Howland)
|Ativitât = Pilote, scritore, ativiste
|Oparis = [[20 Hrs. 40 Min.]], [[The Fun of It]], [[Last Flight]]
|Note = Prime femine a svualâ di bessole di une bande a l'altre dal Ocean Atlantic, e è stât une figura clâf par la aviazion e par i dirits des feminis
}}
'''Amelia Mary Earhart''' (Atchison, [[24 di Lui]] [[1897]] – sparide tal [[Ocean Pacific]] ai [[2 di Lui]] [[1937]]), e è stât une pilote, scritore e attiviste merecane.
E è stât une des figuris plui famosis de storie de aviazion mondiâl e un simbul de emancipazion de femine. Famose par vê stabiilît numerôs primâts di svuâl, e è stât la prime femine a traversâ di bessole l'Ocean Atlantic in un avion.
== Biografie ==
=== I prims agns e la passion par il svuâl ===
Nassude inte cjase dai missîrs ad [[Atchison]], tal [[Kansas]], Earhart e à amostrât un spirt di aventure e une insoference par i stereotîps di gjenar fin di piçule. Tal [[1920]], intat che e visitave un cjamp di svuâl a Long Beach, in [[Californie]], e à fât il so prin svuâl di dîs minûts come pasezere: chest episodi à segnât la sô vite par simpri.
E à scomençât daurman a cjapâ lezions di svuâl de istrutore Neta Snook e, lavorâ come telefoniste e camioniste par sparagnâ i bês necessarîs, e à comprât il so prin avion, un "Kinner Aister" zâl che e à clamât "The Canary". Tal [[1923]] e è deventade la sedicesime femine al mont a otegnî la patent di pilote di svuâl internazionâl.
=== La traversade de l'Atlantic e il sucès mondiâl ===
Tal [[1928]], Earhart e è stât sielte par jessi la prime femine a partecipâ a une traversade transatlantiche parsore di un avion (un "Fokker" F.VII clamât ''Friendship''), intal rûl di pasezere e cronichiste. Nonostant che no veve pilotât l'avion, la sô figure e à cjapât la atenzion dai medias di comunicazion di dut il mont.
Deçidude a provâ il sô valor di pilote, tal [[20 di Mai]] dal [[1932]] e è partide di "Harbour Grace", te Terranova, volant di bessole parsore un "Lockheed Vega 5B". Daspo' un svuâl dramatîc di 14 oris e 56 minûts combatint cuintri vints fuarts e problemis tecnics, e è aterade in une stale a Culmore, te Irlande dal Nord, deventant la prime femine a svualâ di bessole di une bande a l'âtre dal Ocean Atlantic.
=== Ativisims par i dirits des feminis e la cariere de scritore ===
Cun la so gran fame, Earhart e à doprât la so posizion par promovî la presince des feminis te aviazion e te societât. Tal [[1929]] e à jutât a fondâ lis '''Ninety-Nines''' ("Lis Novantanûf"), la prime organizazion internazionâl di pilotis feminis, deventant la prime presidente.
E à scrît libris di sucès su la sô esperience di svuâl, e à promovût une linie di vistîts e valîs par lis feminis dinamichis e e à lavorât come cunsulente al dipartiment di aeronautiche de "Purdue University", inspirant gjenarazions di zovins studentessis.
=== La ultime imprese e la sparizion ===
Tal [[1937]], Earhart e à deçidût di afrontâ la so imprese plui grande: il zîr dal mont volant dongje de linie de equatôr, une rote di plui di 47.000 chilometri. Cun la colaborazion dal navigadôr [[Fred Noonan]] a parsore di un "Lockheed Model 10 Electra" modificât, e à completât plui di doi terçs dal viaç.
Ai [[2 di Jugn]] dal [[1937]], partîs di Lae te Nuova Guinea e direte viers la piçule Isule Howland tal Pacifîc centrâe, l'avion al à piardût i contats radiô cun la guardie costiere merecane. Nonostant la plui grande operazion di ricercje te storie de aviazion merecane, nissune trace dal avion o dai doi aviators e è stât mai cjatade. La so sparizion e è restade un dai misteris plui famôs dal XX secul.
== Bibliografie ==
* [[Amelia Earhart]], ''20 Hrs. 40 Min.: Our Flight in the Friendship'', New York, G. P. Putnam's Sons, 1928.
* [[Amelia Earhart]], ''The Fun of It: Random Records of My Flying and Our Transcontinental Flight'', New York, Brewer, Warren & Putnam, 1932.
* [[Amelia Earhart]], ''Last Flight'', New York, William Morrow & Company, 1937.
* Susan Butler, ''East to the Dawn: The Life of Amelia Earhart'', Reading (MA), Addison-Wesley, 1997 (ISBN 978-0-201-31144-0).
* Doris L. Rich, ''Amelia Earhart: A Biography'', Washington D.C., Smithsonian Institution Press, 1989 (ISBN 978-0-87474-836-9).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.ameliaearhart.com/ Sît uficiâl e memoriâl di Amelia Earhart]
* {{en}} [https://www.ninety-nines.org/ Sît uficiâl de organizazion The Ninety-Nines]
* {{en}} [https://www.smithsonianmag.com/history/amelia-earhart-180970921/ Racolte di articuls e fotografiis su Amelia Earhart] inte il Smithsonian Magazine
* {{en}} [https://www.imdb.com/name/nm0247824/ Amelia Earhart] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
33ah46cax9yrmfybhbrh4yj69re4kqe
Rachel Carson
0
15043
186077
2026-08-18T14:41:23Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Rachel Carson |Figure = Rachel-Carson.jpg |Didascalie = Rachel Carson tal 1962 |Nazionalitât = Merecane |DateNassite = [[27 di Mai]] [[1907]] |LucNassite = Springdale, Pennsylvania, [[Stâts Unîts di Americhe]] |DateMuart = [[14 di Avrîl]] [[1964]] |LucMuart = [[Silver Spring]], [[Maryland]], [[Stâts Unîts di Americhe]] |Ativitât = Biologhe marine, zoologhe, scritore |Oparis = [[Silent Spring]], [[The Sea Around Us]], [[Under the Sea-Wind]] |Note =...
186077
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Rachel Carson
|Figure = Rachel-Carson.jpg
|Didascalie = Rachel Carson tal 1962
|Nazionalitât = Merecane
|DateNassite = [[27 di Mai]] [[1907]]
|LucNassite = Springdale, Pennsylvania, [[Stâts Unîts di Americhe]]
|DateMuart = [[14 di Avrîl]] [[1964]]
|LucMuart = [[Silver Spring]], [[Maryland]], [[Stâts Unîts di Americhe]]
|Ativitât = Biologhe marine, zoologhe, scritore
|Oparis = [[Silent Spring]], [[The Sea Around Us]], [[Under the Sea-Wind]]
|Note = Autore dal famôs libro "Silent Spring", e è considerade une des figuris fondandis dal moviment ecologist e ambientalist modern
}}
'''Rachel Louise Carson''' (Springdale, [[27 di Mai]] [[1907]] – Silver Spring, [[14 di Avrîl]] [[1964]]) e è stât une biologhe marine, zoologhe e scritore merecane.
E è considerade une des figuris plui impuartantis par la nassite dal moviment ambientalist modern. Cun il so famôs libri ''Silent Spring'' (Vierte silenziose), e à dât une mote la cussience publiche sui dams causâts dai pesticîts sintetics ae nature e ae salût de int.
== Biografie ==
=== I prins agns e lis studis di biologie marine ===
Nassude in un cjasâl a Springdale, tal stât merecan dal [[Pennsylvania]], Carson e à disvilupât une passion profonde par la nature e par la leturature fin di piçule, pocade ancje de mari. Tal [[1929]] e à cjapât la lauree in biologje al "Pennsylvania College for Women" e tal [[1932]] al à otignût il master in zoologie te '''Universitât "Johns Hopkins"'''.
Nonostant che e vevi di mantegni la so famee tal periodi de grande depression, e à superât il concôrs public par jentrâ tal '''U.S. Bureau of Fisheries''' (vuê '''U.S. Fish and Wildlife Service'''), deventant la seconde femine assunte par un rûl di biologhe e cjaf-redatoris par la radio e lis publicazions scientifichis.
=== I prims libris e il sucès di "The Sea Around Us" ===
Tal stès timp al so lavôr di funzionarie, Carson e à scomençât a scrivi libris di divulgazion scientifiche e poetiche su la vite tal mar. Tal [[1941]] e à publicât ''Under the Sea-Wind'', ma il gran sucès di public e di critiche al è rivât tal [[1951]] cun ''The Sea Around Us'' (Il mar dongje di noaltris).
Il libri al è stât un ''bestseller'' par plui di 86 setemanis, al à vinçût il ''National Book Award'' e e 'nd à permitût di lassâ il lavôr statâl par dedicâsi interamentri a la scriture e a la ricercje scientifiche indipendent.
=== Silent Spring e la nassite dal ambientalisim modern ===
Inviâts dai agns '50, Carson e à scomençât a interessâsi dai efiets dramatics dai pesticidis sintetics, in particolar dal "DDT", che a vegnevin sparpagnâts cun avions tai cjamps e in tes citâts. Daspo' ben cuatri agns di ricercjis rigorosîs cun la colaborazion di sienciâts, medics e biolics, tal [[1962]] e à publicât la so opare plui famose, '''Silent Spring'''.
Il libri al spiegave cun clarece rigorose cemût i pesticidis e i velens chimics a intassin te cjadene alimentâr, copant insets, ucieli, pês e menaçant la salût de int. Il titul al fasarà riferiment a une imagine dramatiche: une primavere dulà che nissun ucel al cjante plui par vie de muart e dal velèn.
=== La lote cuintri lis industrîs e la ereditât ===
La publicazion dal libri e à scatenât une violente reazion de industrie chimiche, che e à provât a discreditâ Carson come "isteriche" o "fanatiche", ma e à unît il sostèn de comunitât scientifiche. RachelCarson e à difendût lis sôs tesîs cuntune calme e precision straordenarie cuant che e è stade scoltade tal Senât dai Stâts Unîts.
Debilitade di un tumôr al sen, Rachel Carson je muarte tal [[1964]] a dome 56 agns, ma la so opare e à cambiât la storie. Il sô libri al à puartât al diviêt dal "DDT" tai Stâts Unîts, a la creazion de '''Environmental Protection Agency''' '''(EPA)''' e a une gnove cussience ecologjiche mondiâl.
== Bibliografie ==
* [[Rachel Carson]], ''Under the Sea-Wind'', New York, Simon & Schuster, 1941.
* [[Rachel Carson]], ''The Sea Around Us'', Oxford, Oxford University Press, 1951.
* [[Rachel Carson]], ''The Edge of the Sea'', Boston, Houghton Mifflin, 1955.
* [[Rachel Carson]], ''Silent Spring'', Boston, Houghton Mifflin, 1962 (ISBN 978-0-395-68329-3).
* [[Linda Lear]], ''Rachel Carson: Witness for Nature'', New York, Henry Holt and Company, 1997 (ISBN 978-0-8050-3428-8).
== Leams esternis ==
* {{en}} [http://www.rachelcarson.org/ Sît uficiâl e memoriâl di Rachel Carson]
* {{en}} [https://www.fws.gov/person/rachel-carson Rachel Carson] inte sît dal U.S. Fish and Wildlife Service
* {{en}} [https://www.fws.gov/refuge/rachel-carson Rachel Carson National Wildlife Refuge] inte Maine
* {{en}} [https://www.imdb.com/name/nm0141312/ Rachel Carson] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
mif9q2zsda58x8fib2x31pgt15lsj9d
Zuane dal Arc
0
15044
186078
2026-08-18T15:04:55Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Zuane d'Arc |Figure = Joan of Arc miniature graded.jpg |Didascalie = Zuane d'Arc in une miniature di fin XIX secul |Nazionalitât = Francêse |DateNassite = [[6 di Zenâr]] [[1412]] |LucNassite = Domrémy, [[France]] |DateMuart = [[30 di Mai]] [[1431]] |LucMuart = [[Rouen]], [[France]] |Ativitât = Eroine nazionâl, condutore, sante |Oparis = |Note = Cognossude come la "Polzete di Orléans", e à vuidât l'esercit francês tal periodi de Vuere dai Cents...
186078
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Zuane d'Arc
|Figure = Joan of Arc miniature graded.jpg
|Didascalie = Zuane d'Arc in une miniature di fin XIX secul
|Nazionalitât = Francêse
|DateNassite = [[6 di Zenâr]] [[1412]]
|LucNassite = Domrémy, [[France]]
|DateMuart = [[30 di Mai]] [[1431]]
|LucMuart = [[Rouen]], [[France]]
|Ativitât = Eroine nazionâl, condutore, sante
|Oparis =
|Note = Cognossude come la "Polzete di Orléans", e à vuidât l'esercit francês tal periodi de Vuere dai Cents Agns; e è sante patrone de France
}}
'''Zuane d'Arc''' (in francês *Jeanne d'Arc*; Domrémy, [[6 di Zenâr]] [[1412]] – Rouen, [[30 di Mai]] [[1431]]) e è stât une eroine nazionâl francêse, condutore e sante venerade de Glesie catoliche.
Cognossude ancje come le "Pulzete di Orléans" (*la Pucelle d'Orléans*), e à vuidât lis trupis francêsis cuintri dai Inglês tal periodi dramatic de [[Vuere dai Cents Agns]], deventant un simbul straordenari di fede, patriotisim e coragjo.
== Biografie ==
=== La zovinece e lis clamadis divinis ===
Nassude a Domrémy, un piçul paîs te Lorena, in une famee di contadins, Zuane je cressude tal mieç dal conflît de [[Vuere dai Cents Agns]] jenfri le [[France]] e [[Ingletiere]]. Fin di cuatordîs agns, e à afermât di sintî "vôs divinis" e di vê visions di [[San Michêl Arcangnûl]], di [[Sante Caterine]] e di [[Sante Margarite]].
Chestis vôs la clamavin a une mission cjarie di responsabilitât: liberâ la France de l'ocupazion inglêse e di chê dai Borgognons, e judâ il dolfin [[Carli VII di France]] a cjapâ la corone di re a Reims.
=== Le campagne militâr e la liberazion di Orléans ===
Tal [[1429]], vinçude la difidence dai teolics e dal dolfin stès, Zuane e à otignût la autorizazion di compagnâ l'esercît francês vers la citât di Orléans, assediade dai Inglês. Vistide cun une armadure di cavaliere e cun un so stendarut personâl, e à savût inspirâ i soldâts francês cuntun entusiasim cence uguâi.
In pocs dîs di campagne militâr fuarte, lis trupis francêsis che tigneve sòt de so vuide e àn rot l'assedi di Orléans ai [[8 di Mai]] dal [[1429]]. Une schirie di vitorîs successivis e à viert la strade par la incoronazion di Carli VII te catedrâl di Reims ai [[17 di Lui]] dal [[1429]], dant formalmentri la legjitimitât al re di France.
=== Le cjapade e il procès a Rouen ===
Daspo' la incoronazion, le fuarce de azion militâr e à scomençât a debolîsi par vie des indecisionis politichis dal re. Ai [[23 di Mai]] dal [[1430]], intant che difendeve la citât di Compiègne, Zuane e è stât cjapade dai Borgognons, aleâts dai Inglês, che le àn vindude ai Inglês par une somme impurtante.
Puartade a Rouen, e jè stsade sotmetude a un procès ecclesiastic par eresie e striament, manovrât dai Inglês par discreditâ la sô figure e la legjitimitât di Carli VII. Nonostant la so zovine etât e il fat di no savê lezi e scrivi, Zuane e à rispundût tal procès cun une luciditât, une sapience e une fermece che e àn maraveât i judiçs stès.
=== Il martiri e la reabilitazion ===
Condenade par eresie, ai [[30 di Mai]] dal [[1431]] Zuane d'Arc e è stât brusade vive te plaçe dal Marcjât Vieli a Rouen, a dome 19 agns. Lis so cinisîs e sôt stât cjapadis e zetatat te Senna par no lassâ relicuîs.
Tal [[1456]], un gnûf procès di reabilitazion volût dal [[Pape Calist III]] al à anulât la sentence precedente, declarant Zuane innoçente e martare. Canonizade dal [[Pape Benedet XV]] tal [[1920]], e è una des santis patronis principâls de [[France]] e un simbul universâl di libertât.
== Bibliografie ==
* Régine Pernoud, Marie-Véronique Clin, ''Jeanne d'Arc'', Paris, Fayard, 1986 (ISBN 978-2-213-01768-6).
* Colette Beaune, ''Grandes figures du Moyen Âge: Jeanne d'Arc'', Paris, Perrin, 2004.
* Jules Michelet, ''Jeanne d'Arc'', Paris, Hachette, 1853.
* Franco Cardini, ''Giovanna d'Arco. La vergine guerriera'', Milano, Mondadori, 2006 (ISBN 978-88-04-55828-6).
== Leams esternis ==
* {{fr}} [https://www.centrejeannedarc.fr/ Centre Jeanne d'Arc di Orléans]
* {{en}} [https://www.maison-jeanne-darc.fr/ Cjase natâla di Zuane d'Arc a Domrémy]
* {{it}} [https://www.vatican.va/content/benedict-xvi/it/audiences/2011/documents/hf_ben-xvi_aud_20110126.html Udience xenerâla dal Pape Benedet XVI su Sante Giovanna d'Arco] (26 di Zenâr 2011)
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0019254/ La passion de Jeanne d'Arc (1928)] su ''IMDb''
87k2c3y03569ynydnkdps8oxnu5sm9w
186079
186078
2026-08-18T15:06:18Z
Santefoscje73
11500
/* La zovinece e lis clamadis divinis */
186079
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Zuane d'Arc
|Figure = Joan of Arc miniature graded.jpg
|Didascalie = Zuane d'Arc in une miniature di fin XIX secul
|Nazionalitât = Francêse
|DateNassite = [[6 di Zenâr]] [[1412]]
|LucNassite = Domrémy, [[France]]
|DateMuart = [[30 di Mai]] [[1431]]
|LucMuart = [[Rouen]], [[France]]
|Ativitât = Eroine nazionâl, condutore, sante
|Oparis =
|Note = Cognossude come la "Polzete di Orléans", e à vuidât l'esercit francês tal periodi de Vuere dai Cents Agns; e è sante patrone de France
}}
'''Zuane d'Arc''' (in francês *Jeanne d'Arc*; Domrémy, [[6 di Zenâr]] [[1412]] – Rouen, [[30 di Mai]] [[1431]]) e è stât une eroine nazionâl francêse, condutore e sante venerade de Glesie catoliche.
Cognossude ancje come le "Pulzete di Orléans" (*la Pucelle d'Orléans*), e à vuidât lis trupis francêsis cuintri dai Inglês tal periodi dramatic de [[Vuere dai Cents Agns]], deventant un simbul straordenari di fede, patriotisim e coragjo.
== Biografie ==
=== La zovinece e lis clamadis divinis ===
Nassude a Domrémy, un piçul paîs te Lorena, in une famee di contadins, Zuane je cressude tal mieç dal conflît de [[Vuere dai Cents Agns]] jenfri le [[France]] e [[Ingletiere]]. Fin di cutuardîs agns, e à afermât di sintî "vôs divinis" e di vê visions di [[San Michêl Arcangnûl]], di [[Sante Caterine]] e di [[Sante Margarite]].
Chestis vôs la clamavin a une mission cjarie di responsabilitât: liberâ la France de l'ocupazion inglêse e di chê dai Borgognons, e judâ il dolfin [[Carli VII di France]] a cjapâ la corone di re a Reims.
=== Le campagne militâr e la liberazion di Orléans ===
Tal [[1429]], vinçude la difidence dai teolics e dal dolfin stès, Zuane e à otignût la autorizazion di compagnâ l'esercît francês vers la citât di Orléans, assediade dai Inglês. Vistide cun une armadure di cavaliere e cun un so stendarut personâl, e à savût inspirâ i soldâts francês cuntun entusiasim cence uguâi.
In pocs dîs di campagne militâr fuarte, lis trupis francêsis che tigneve sòt de so vuide e àn rot l'assedi di Orléans ai [[8 di Mai]] dal [[1429]]. Une schirie di vitorîs successivis e à viert la strade par la incoronazion di Carli VII te catedrâl di Reims ai [[17 di Lui]] dal [[1429]], dant formalmentri la legjitimitât al re di France.
=== Le cjapade e il procès a Rouen ===
Daspo' la incoronazion, le fuarce de azion militâr e à scomençât a debolîsi par vie des indecisionis politichis dal re. Ai [[23 di Mai]] dal [[1430]], intant che difendeve la citât di Compiègne, Zuane e è stât cjapade dai Borgognons, aleâts dai Inglês, che le àn vindude ai Inglês par une somme impurtante.
Puartade a Rouen, e jè stsade sotmetude a un procès ecclesiastic par eresie e striament, manovrât dai Inglês par discreditâ la sô figure e la legjitimitât di Carli VII. Nonostant la so zovine etât e il fat di no savê lezi e scrivi, Zuane e à rispundût tal procès cun une luciditât, une sapience e une fermece che e àn maraveât i judiçs stès.
=== Il martiri e la reabilitazion ===
Condenade par eresie, ai [[30 di Mai]] dal [[1431]] Zuane d'Arc e è stât brusade vive te plaçe dal Marcjât Vieli a Rouen, a dome 19 agns. Lis so cinisîs e sôt stât cjapadis e zetatat te Senna par no lassâ relicuîs.
Tal [[1456]], un gnûf procès di reabilitazion volût dal [[Pape Calist III]] al à anulât la sentence precedente, declarant Zuane innoçente e martare. Canonizade dal [[Pape Benedet XV]] tal [[1920]], e è una des santis patronis principâls de [[France]] e un simbul universâl di libertât.
== Bibliografie ==
* Régine Pernoud, Marie-Véronique Clin, ''Jeanne d'Arc'', Paris, Fayard, 1986 (ISBN 978-2-213-01768-6).
* Colette Beaune, ''Grandes figures du Moyen Âge: Jeanne d'Arc'', Paris, Perrin, 2004.
* Jules Michelet, ''Jeanne d'Arc'', Paris, Hachette, 1853.
* Franco Cardini, ''Giovanna d'Arco. La vergine guerriera'', Milano, Mondadori, 2006 (ISBN 978-88-04-55828-6).
== Leams esternis ==
* {{fr}} [https://www.centrejeannedarc.fr/ Centre Jeanne d'Arc di Orléans]
* {{en}} [https://www.maison-jeanne-darc.fr/ Cjase natâla di Zuane d'Arc a Domrémy]
* {{it}} [https://www.vatican.va/content/benedict-xvi/it/audiences/2011/documents/hf_ben-xvi_aud_20110126.html Udience xenerâla dal Pape Benedet XVI su Sante Giovanna d'Arco] (26 di Zenâr 2011)
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0019254/ La passion de Jeanne d'Arc (1928)] su ''IMDb''
k045cxeskyirqsc3de5i9ehxha3so65
Kaʻahumanu
0
15045
186081
2026-08-18T15:23:20Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Kaʻahumanu |Figure = Queen Ka'ahumanu.jpg |Didascalie = Ritrat di Kaʻahumanu fât dal pitôr Louis Choris tal 1816 |Nazionalitât = Hawaii |DateNassite = [[17 di Març]] [[1768]] |LucNassite = Maui, Ream de Hawaii |DateMuart = [[5 di Jugn]] [[1832]] |LucMuart = Mānōa, Honolulu, [[Regn de Hawaii]] |Ativitât = Regine consort, regjent, politic |Oparis = |Note = Une des figuris politichis plui potentis de storie hawaiiane; e à abolît il sisteme di tab...
186081
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Kaʻahumanu
|Figure = Queen Ka'ahumanu.jpg
|Didascalie = Ritrat di Kaʻahumanu fât dal pitôr Louis Choris tal 1816
|Nazionalitât = Hawaii
|DateNassite = [[17 di Març]] [[1768]]
|LucNassite = Maui, Ream de Hawaii
|DateMuart = [[5 di Jugn]] [[1832]]
|LucMuart = Mānōa, Honolulu, [[Regn de Hawaii]]
|Ativitât = Regine consort, regjent, politic
|Oparis =
|Note = Une des figuris politichis plui potentis de storie hawaiiane; e à abolît il sisteme di tabù tradizionâl (Kapu) e e à viert il paîs al cristianesim
}}
'''Kaʻahumanu''' (Maui, [[17 di Març]] [[1768]] – Mānōa, [[5 di Jugn]] [[1832]]) e jè stade une regine consort, regjent ('''Kuhina Nui''') e une des figuris politichis plui potentis e influentis te storie dal [[Ream di Hawaii]].
Favoride dal re [[Kamehameha I]], daspo' la sô muart e à governât come co-regjent cun i re Kamehameha II e Kamehameha III, promovint une trasformazion sociâl, religjose e legjislative radicâl in tal cjamp de insule.
== Biografie ==
=== La zovinece e il matrimoni cun Kamehameha I ===
Nassude te insule di Maui intal [[1768]], Kaʻahumanu e jere la fie di Keʻeaumoku Pāpāiahiahi, un nobîl e consilîr militâr fondamentâl par la unificazion des isulis hawaiianis. Une vore zovine, e è stade donade in gnocis a [[Kamehameha I]], il sovran che al stave unificant i reams de Hawaii sòt un unîc ream.
Interessant , tal mieç des tantis feminis dal re, Kaʻahumanu e è deventade daurman la sô preferide. Cun la so inteligjence, la so determinazion e la so stature fisiche imponent, e à eserçitât un prin pês politîc indiret cuant che il re al jere in vite.
=== Le rivade al podê e l'abolizion dal Kapu ===
Cuant che Kamehameha I al è muart tal [[1819]], il podê al è passât al fî [[Kamehameha II]] (Liholiho). Kaʻahumanu e à declarât che la voluntât dal re esalât e jere di cundividî il govier cun jê. E à cussì creât il rûl politic gnûf di '''Kuhina Nui''' (prime ministri o co-regjent), tignint in tal fàt il control dal paîs.
Tal stes an, insiemit a Keōpūolani (la mari di Liholiho), e à scomenzât une rivoluzion sociâl e religjose: l'abolizion dal ''Kapu'', il rigorôs sisteme di tabù e leis religjosis tradizionalis che e vietave, par esempli, lis feminis di gjobî cun i oms o di mangjâ cierts alimencs scjasâts. Mangiant publicamentri cun il gnûf re (''Ai Noa''), e à sdrumât un sisteme secolâr par dâ plui dirits ai feminis.
=== La conversion al cristianesim e lis reformis legjislativis ===
Tal [[1820]], i prims missionaris protestants merecans a son rivâts in tes insulis Hawaii. Kaʻahumanu e à cjapât la oportunitât par rinfuarzâ la modernizazion e la alfabetizazion dal paîs. Batiade tal [[1825]] cun il nom di Elisabeth, e à abraçât la gnove fede cun tun zêl unic.
Cun la so autoritât, e à promovî la traduzion de Biblie inte lenghe hawaiiane, e à fât tirâ sù scuelis par dut il ream e e à promulgât lis primis leis scritis dal paîs, ispiradis ai Mandamencs divins e dedicadis al contrast di violençe, robarie e adulteri.
=== La diplomazie e la eritât ===
Tal [[1826]], e à regolât i prims tratâts comerciâls cun i [[Stâts Unîts di Americhe]], gjeoridjant la independence dal paîs e il so modernizament politic. Intat che il gnûf re Kamehameha III al jere ancjemò piçul, e à mantenût la regjence cun man di fier fin a la sô muart.
Kaʻahumanu e jè muartw ai [[5 di Jugn]] dal [[1832]] te val de Mānōa, lassant un dôl nazionâl profont. E à lassât un ream unificât, alfabetizât e in gran bande modernizât, restant il simbul di une "leader" feminine straordenarie te isule dal Pacific.
== Bibliografie ==
* Jane L. Silverman, ''Ka'ahumanu: Molder of Change'', Honolulu, University of Hawaii Press, 1987 (ISBN 978-0-8248-1172-3).
* Patricia Grimshaw, ''Pathways of Empire: Sarah Winnemucca, Queen Lili'uokalani, and the Politics of Native Women's Rights in the Nineteenth Century'', Auckland, University of Auckland, 2001.
* Ralph S. Kuykendall, ''The Hawaiian Kingdom 1778–1854: Foundation and Transformation'', Honolulu, University of Hawaii Press, 1938 (ISBN 978-0-8248-0184-7).
* Helena G. Allen, ''The Betrayal of Liliuokalani: Last Queen of Hawaii 1838–1917'', Glendale, Arthur H. Clark Company, 1982.
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.nps.gov/kaloko-honokohau/learn/historyculture/kaahumanu.htm Profil di Kaʻahumanu] inte sît dal National Park Service
* {{en}} [https://www.hawaiihistory.org/index.cfm?fuseaction=ig.page&PageID=388 Articul istorich su Kaʻahumanu] su Hawaii History
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Kaahumanu Kaʻahumanu] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt1341119/ Kaʻahumanu] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
8ko82wz1tspbm3t6jbfyk7bpw07b6ho
Makeda, Regjine di Saba
0
15046
186082
2026-08-18T15:55:03Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Makeda |Figure = Queen of Sheba (1907), by Edward Slocombe.jpg |Didascalie = La Regjine di Saba in un cuadri di [[Edward Slocombe]] (1907) |Nazionalitât = Etiopiche / Arabe |DateNassite = X secul a.C. cirche |LucNassite = Ream di Saba (Etiopie / Jemen) |DateMuart = X secul a.C. |LucMuart = Ream di Saba |Ativitât = Sovrane, regjine |Oparis = |Note = Sovrana liendarie dal Ream di Saba; inte tradizion etiopiche al è il nom de Regjine di Saba che e à vis...
186082
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Makeda
|Figure = Queen of Sheba (1907), by Edward Slocombe.jpg
|Didascalie = La Regjine di Saba in un cuadri di [[Edward Slocombe]] (1907)
|Nazionalitât = Etiopiche / Arabe
|DateNassite = X secul a.C. cirche
|LucNassite = Ream di Saba (Etiopie / Jemen)
|DateMuart = X secul a.C.
|LucMuart = Ream di Saba
|Ativitât = Sovrane, regjine
|Oparis =
|Note = Sovrana liendarie dal Ream di Saba; inte tradizion etiopiche al è il nom de Regjine di Saba che e à visitât il Re Salomon e gjenarât la dinastie Salomonide
}}
'''Makeda''' (X secul a.C.) e è stât une regjine liendarie dal [[Ream di Saba]], cognossude in te tradizion bibliche, etiopiche e islamiche come la '''Regjine di Saba'''.
In te tradizion nazionâl de [[Etiopie]], cjapadade inte l'opare sacre ''Kebra Nagast'' ("La Glorie dai Re"), la regine e à prin di dut il nom di "Makeda" e e è considerade la mari di Menelik I, il prim imperadôr de dinastie Salomonide.
== Biografie e lezende ==
=== Origjins e il ream di Saba ===
Daûr lis tradizions etiopichis, Makeda e jere la fie di un nobîl o di un re clamât Agabos. E è deventade sovrane di un ream siôr e potent situât jenfri il Cuar d'Afriche (l'Etiopie di vuê) e la penisule arabe dal sud (il Jemen), innominât par il cumierç di spezîs, aur, inçens e pierîs preziosis.
La regine e jere cognossude no dome par la so grande ricjece, ma ancje par il sô straordenari savê, la so curiositât e la sô capacitât di governâ cun gjustizie e autoritât.
=== Il viaç di front al Re Salomon ===
Ciantade inte il Libri dai Reis de Biblie e inte il ''Kebra Nagast'', Makeda e à sintût fevelâ dal grant savêe e dr gjustizie dal re [[Salomon]] di [[Jerusalem]]. Curiose di verificâ la veritât di chestis vôs, e à organizât une caravane impurtantissime cjarie di regâi preziôs, pierîs e spezîs rarissimis par incontrâ il re.
Rivade a Jerusalem, Makeda e à sotmitût Salomon a enigmis dificîls e cuestions sapienziâls par testâ la sô inteligjence. Salomon al à rispundût a dutis lis domandis sence esitazion. Maraveade dal sô savê e de magnificitât de so cort, la regine e à ricognossût il Diuman dai Ebreus e e à scambiât dons di valôr inestimabîl cun il re.
=== Il gjenarament di Menelik e la ereditât te Etiopie ===
Daûr la narazion dal ''Kebra Nagast'', prin che Makeda e tornàs te sô tiare, jenfri jê e Salomon al è nassût un leam profont. De sô union al è nassût un fi clamât "Baina-Lekhem", plui cognossût come '''Menelik I'''.
Cressût ital il ream di sô mari, Menelik al è stât plui tart mandât a Jerusalem par cjatâ so pari. Daûr de liende, intant che al tornave te Etiopie, Menelik al à puartât cun se la '''Arcje de Aliance''', che e sarès stât scuindude te citât di Aksum. Chest episodi al à segnât la nassite de dinastie "Salomonide", che e à governât l'[[Etiopie]] par secui fin al XX secul cun l'imperadôr [[Haile Selassie]].
=== Il rûl in te culture e inte religjon ===
La figure de Regjine di Saba e à un rûl fondamentâl in diviersis tradizions religjosis e culturâls:
* Inte '''Biblie''' e inte '''Torah''', e è il simbul de ricercje dal savê e dal rispiet des nazions paganis par il Re Salomon.
* Tal '''Coran''', dulà che e è cognosciude cun il nom di '''Bilqis''', e è une sovrane savie che e si convertîs al monoteisim doppo vê incontrât Salomon (Sulayman).
* Inte '''Etiopie''', Makeda e è un simbul di identitât nazionâl e de sacralitât de monarchie etiopiche.
== Bibliografie ==
* ''Kebra Nagast. La gloria dei re'', a cure di P. A. Cantalupo, Roma, Edizioni Paoline, 2007 (ISBN 978-88-315-3286-0).
* Edward Ullendorff, ''Ethiopia and the Bible'', Oxford, Oxford University Press, 1968 (ISBN 978-0-19-726076-0).
* Michael Wood, ''In Search of the Queen of Sheba'', London, BBC Books, 2002.
* Bernard Leeman, ''Queen of Sheba and Biblical Scholarship'', Queensland, Nuwave Publishing, 2005 (ISBN 978-0-9580296-1-2).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Queen-of-Sheba Queen of Sheba] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.worldhistory.org/Queen_of_Sheba/ Profil de Regjine di Saba] su World History Encyclopedia
* {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/regina-di-saba/ Regina di Saba] inte Enciclopedia Treccani
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0053296/ Solomon and Sheba (1959)] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
q7mapmqmw46ij94cu59myl77808o82b
Nefertiti
0
15047
186084
2026-08-18T16:45:35Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Nefertiti |Figure = Nefertiti Neues Museum.jpg |Didascalie = Le famôse statue di Nefertiti tal Neues Museum di Berlin |Nazionalitât = Egjiziane |DateNassite = 1370 a.C. cirche |LucNassite = [[Antic Egjit]] |DateMuart = 1330 a.C. cirche |LucMuart = Akhetaten (vuê Amarna), Antic Egjit |Ativitât = Sovrane, grande regjine consort |Oparis = |Note = Grande regjine consort dal faraon Akhenaten; une des feminis plui famosîs e potentis di dut l'Antic Egjit,...
186084
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Nefertiti
|Figure = Nefertiti Neues Museum.jpg
|Didascalie = Le famôse statue di Nefertiti tal Neues Museum di Berlin
|Nazionalitât = Egjiziane
|DateNassite = 1370 a.C. cirche
|LucNassite = [[Antic Egjit]]
|DateMuart = 1330 a.C. cirche
|LucMuart = Akhetaten (vuê Amarna), Antic Egjit
|Ativitât = Sovrane, grande regjine consort
|Oparis =
|Note = Grande regjine consort dal faraon Akhenaten; une des feminis plui famosîs e potentis di dut l'Antic Egjit, simbul di bielece e misteri
}}
'''Nefertiti''' (Neferneferuaten Nefertiti; 1370 a.C. cirche – 1330 a.C. cirche) je stade une grande regjine consort dal antic Egjit, femine dal faraon [[Akhenaten]] (Amenhotep IV) te XVIII dinastie.
Il so nom al significhe "La biele e è rivade". E è cognossude no dome par la sô bielece liendarie, immortalade tal famôs bust scolpît di Thutmose, ma ancje par il sô rûl politic e religjôs di prim plan tal periodi de rivoluzion amarniane.
== Biografie e rûl politic ==
=== Origjins e matrimoni cun Akhenaten ===
Lis origjins di Nefertiti a son ancjemò ogjet di dibatiment jenfri i egjitolics. Une des ipotesis plui acreditadis je che fòs jessude de nobiltât egjiziane, forsit fie di Ay, un alt funzionari di cort che al deventarà faraon plui tart. Un'altre teorie e ipotize che e podès jessi une prinçipesse dal ream di Mitanni, mandade in Egjit par rasons diplomatichis.
Maridade cun Amenhotep IV prin che lui al cjapâs il podê, le cubie e à vût siet fîs, dutis feminis, jenfri cui Meritaten, Ankhesenamun (che e deventarà la femine dal famôs faraon [[Tutankhamun]]) e Meketaten.
=== La rivoluzion religjose di Amarna ===
Intal cuint an di ream, Amenhotep IV al à promovût une rivoluzion religjose cence prezedents, abolint il cult di Amun e di cheis altris divinitâts egjizianis par imponi il cult monoteistîc o henoteistic di **Aten**, il disc solâr. Il faraon al à mudât il so nom in Akhenaten ("Chel che al servîs Aten") e la regine e à cjapât il nom complêt di ''Neferneferuaten Nefertiti'' ("Biele a son lis bielazis di Aten, la biele e è rivade").
La famee reâl e à bandonât la vecje capitâl Tebe par fondâ une gnove citât tal desert, '''Akhetaten''' ("L'Orizont di Aten", la Amarna di vuê). In chestis gnovis interpretazions teolôgichis, Akhenaten e Nefertiti a jerin considerâts i unics intermediarîs jenfri le divinitât Aten e il popul egjizian.
=== Un podê paritari e la figure iconiche ===
A diference di altris regjinis consortis de storie egjiziane, Nefertiti e à disponût di un podê straordenari. In tes figurazions artistichis di Amarna, la regijne e ven mostrade cun la stese grandece dal faraon, intant che uficie rituâi religjôs, mpstrade che condûs i cjavai dal cjar di vuere o che bât i nemîs dal Egjit, un rûl reservât tradizionalmentri dome al faraon.
E à puartât une corone cilindriche plate uniche, creade apositamentri par jê, che e è deventade il sô simbol plui ricognossibîl te art mondiâl.
=== La sparizion e il misteri de sepolture ===
Intal dodicesîm an dal ream di Akhenaten, la figure di Nefertiti sparîs scuasit completamentri dai documentis storics e dai monuments. Chest fat al à dât vite a diviarsis ipotesis: par cualchit egjitolic sarès muarte par vie di une epidemie; par altris e varès cjapât il rûl di co-reggent o faraon autonom cun il nom di ''Neferneferuaten'' par accompagnâ la transizion de muart di Akhenaten al ream dal zovin Tutankhamun.
La so tombe e la so mummie no son stât mai cjatadis cun certeze. Tancj studiôs crodin che la sô sepolture podès jessi scuindude in une cjamare secrete te la tombe di Tutankhamun te Vâl dai Re a Luxor.
== Bibliografie ==
* Cyril Aldred, ''Akhenaten, King of Egypt'', London, Thames & Hudson, 1988 (ISBN 978-0-500-27621-1).
* Joyce Tyldesley, ''Nefertiti: Egypt's Sun Queen'', London, Viking, 1998 (ISBN 978-0-670-86998-5).
* Nicholas Reeves, ''Akhenaten: Egypt's False Prophet'', London, Thames & Hudson, 2001 (ISBN 978-0-500-05106-1).
* Marc Gabolde, ''Néfertiti. L'Égypte et le mystère de la reine du Soleil'', Paris, Les Belles Lettres, 2018 (ISBN 978-2-251-44850-3).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Nefertiti Nefertiti] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.smb.museum/en/museums-institutions/neues-museum/collection-research/highlight-objects/detail/bust-of-nefertiti/ Il Busto di Nefertiti] inte sît dal Neues Museum di Berlin
* {{en}} [https://www.nationalgeographic.com/history/article/nefertiti Profil e misteris di Nefertiti] su National Geographic
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0110645/ Nefertiti, figlia del sole (1994)] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
e4fbxyblpp3dom6rtq9a8ttar79wpwr
186085
186084
2026-08-18T16:46:24Z
Santefoscje73
11500
186085
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Nefertiti
|Figure = Nofretete Neues Museum.jpg
|Didascalie = Le famôse statue di Nefertiti tal Neues Museum di Berlin
|Nazionalitât = Egjiziane
|DateNassite = 1370 a.C. cirche
|LucNassite = [[Antic Egjit]]
|DateMuart = 1330 a.C. cirche
|LucMuart = Akhetaten (vuê Amarna), Antic Egjit
|Ativitât = Sovrane, grande regjine consort
|Oparis =
|Note = Grande regjine consort dal faraon Akhenaten; une des feminis plui famosîs e potentis di dut l'Antic Egjit, simbul di bielece e misteri
}}
'''Nefertiti''' (Neferneferuaten Nefertiti; 1370 a.C. cirche – 1330 a.C. cirche) je stade une grande regjine consort dal antic Egjit, femine dal faraon [[Akhenaten]] (Amenhotep IV) te XVIII dinastie.
Il so nom al significhe "La biele e è rivade". E è cognossude no dome par la sô bielece liendarie, immortalade tal famôs bust scolpît di Thutmose, ma ancje par il sô rûl politic e religjôs di prim plan tal periodi de rivoluzion amarniane.
== Biografie e rûl politic ==
=== Origjins e matrimoni cun Akhenaten ===
Lis origjins di Nefertiti a son ancjemò ogjet di dibatiment jenfri i egjitolics. Une des ipotesis plui acreditadis je che fòs jessude de nobiltât egjiziane, forsit fie di Ay, un alt funzionari di cort che al deventarà faraon plui tart. Un'altre teorie e ipotize che e podès jessi une prinçipesse dal ream di Mitanni, mandade in Egjit par rasons diplomatichis.
Maridade cun Amenhotep IV prin che lui al cjapâs il podê, le cubie e à vût siet fîs, dutis feminis, jenfri cui Meritaten, Ankhesenamun (che e deventarà la femine dal famôs faraon [[Tutankhamun]]) e Meketaten.
=== La rivoluzion religjose di Amarna ===
Intal cuint an di ream, Amenhotep IV al à promovût une rivoluzion religjose cence prezedents, abolint il cult di Amun e di cheis altris divinitâts egjizianis par imponi il cult monoteistîc o henoteistic di **Aten**, il disc solâr. Il faraon al à mudât il so nom in Akhenaten ("Chel che al servîs Aten") e la regine e à cjapât il nom complêt di ''Neferneferuaten Nefertiti'' ("Biele a son lis bielazis di Aten, la biele e è rivade").
La famee reâl e à bandonât la vecje capitâl Tebe par fondâ une gnove citât tal desert, '''Akhetaten''' ("L'Orizont di Aten", la Amarna di vuê). In chestis gnovis interpretazions teolôgichis, Akhenaten e Nefertiti a jerin considerâts i unics intermediarîs jenfri le divinitât Aten e il popul egjizian.
=== Un podê paritari e la figure iconiche ===
A diference di altris regjinis consortis de storie egjiziane, Nefertiti e à disponût di un podê straordenari. In tes figurazions artistichis di Amarna, la regijne e ven mostrade cun la stese grandece dal faraon, intant che uficie rituâi religjôs, mpstrade che condûs i cjavai dal cjar di vuere o che bât i nemîs dal Egjit, un rûl reservât tradizionalmentri dome al faraon.
E à puartât une corone cilindriche plate uniche, creade apositamentri par jê, che e è deventade il sô simbol plui ricognossibîl te art mondiâl.
=== La sparizion e il misteri de sepolture ===
Intal dodicesîm an dal ream di Akhenaten, la figure di Nefertiti sparîs scuasit completamentri dai documentis storics e dai monuments. Chest fat al à dât vite a diviarsis ipotesis: par cualchit egjitolic sarès muarte par vie di une epidemie; par altris e varès cjapât il rûl di co-reggent o faraon autonom cun il nom di ''Neferneferuaten'' par accompagnâ la transizion de muart di Akhenaten al ream dal zovin Tutankhamun.
La so tombe e la so mummie no son stât mai cjatadis cun certeze. Tancj studiôs crodin che la sô sepolture podès jessi scuindude in une cjamare secrete te la tombe di Tutankhamun te Vâl dai Re a Luxor.
== Bibliografie ==
* Cyril Aldred, ''Akhenaten, King of Egypt'', London, Thames & Hudson, 1988 (ISBN 978-0-500-27621-1).
* Joyce Tyldesley, ''Nefertiti: Egypt's Sun Queen'', London, Viking, 1998 (ISBN 978-0-670-86998-5).
* Nicholas Reeves, ''Akhenaten: Egypt's False Prophet'', London, Thames & Hudson, 2001 (ISBN 978-0-500-05106-1).
* Marc Gabolde, ''Néfertiti. L'Égypte et le mystère de la reine du Soleil'', Paris, Les Belles Lettres, 2018 (ISBN 978-2-251-44850-3).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Nefertiti Nefertiti] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.smb.museum/en/museums-institutions/neues-museum/collection-research/highlight-objects/detail/bust-of-nefertiti/ Il Busto di Nefertiti] inte sît dal Neues Museum di Berlin
* {{en}} [https://www.nationalgeographic.com/history/article/nefertiti Profil e misteris di Nefertiti] su National Geographic
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0110645/ Nefertiti, figlia del sole (1994)] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
h7qthq4yzveps4fp80unq7sc8eyy6ta
186086
186085
2026-08-18T16:49:13Z
Santefoscje73
11500
186086
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Nefertiti
|Figure = Nofretete Neues Museum.jpg
|Didascalie = Le famôse statue di Nefertiti tal Neues Museum di Berlin
|Nazionalitât = Egjiziane
|DateNassite = 1370 a.C. cirche
|LucNassite = [[Antic Egjit]]
|DateMuart = 1330 a.C. cirche
|LucMuart = Akhetaten (vuê Amarna), [[Antic Egjit]]
|Ativitât = Sovrane, grande regjine consort
|Oparis =
|Note = Grande regjine consort dal faraon Akhenaten; une des feminis plui famosîs e potentis di dut l'[[Antic Egjit]], simbul di bielece e misteri
}}
'''Nefertiti''' ('''Neferneferuaten Nefertiti'''; 1370 a.C. cirche – 1330 a.C. cirche) je stade une grande regjine consort dal [[Antîc Egjît]], femine dal faraon [[Akhenaten]] (Amenhotep IV) te XVIII dinastie.
Il so nom al significhe "La biele e è rivade". E è cognossude no dome par la sô bielece liendarie, immortalade tal famôs bust scolpît di Thutmose, ma ancje par il sô rûl politic e religjôs di prim plan tal periodi de rivoluzion amarniane.
== Biografie e rûl politic ==
=== Origjins e matrimoni cun Akhenaten ===
Lis origjins di Nefertiti a son ancjemò ogjet di dibatiment jenfri i egjitolics. Une des ipotesis plui acreditadis je che fòs jessude de nobiltât egjiziane, forsit fie di Ay, un alt funzionari di cort che al deventarà faraon plui tart. Un'altre teorie e ipotize che e podès jessi une prinçipesse dal ream di Mitanni, mandade in Egjit par rasons diplomatichis.
Maridade cun Amenhotep IV prin che lui al cjapâs il podê, le cubie e à vût siet fîs, dutis feminis, jenfri cui Meritaten, Ankhesenamun (che e deventarà la femine dal famôs faraon [[Tutankhamun]]) e Meketaten.
=== La rivoluzion religjose di Amarna ===
Intal cuint an di ream, Amenhotep IV al à promovût une rivoluzion religjose cence prezedents, abolint il cult di Amun e di cheis altris divinitâts egjizianis par imponi il cult monoteistîc o henoteistic di '''Aton''', il disc solâr. Il faraon al à mudât il so nom in Akhenaten ("Chel che al servîs Aton") e la regine e à cjapât il nom complêt di ''Neferneferuaten Nefertiti'' ("Biele a son lis bielecis di Aton, la biele e è rivade").
La famee reâl e à bandonât la vecje capitâl Tebe par fondâ une gnove citât tal desert, '''Akhetaten''' ("L'Orizont di Aton", la Amarna di vuê). In chestis gnovis interpretazions teolôgichis, Akhenaten e Nefertiti a jerin considerâts i unics intermediarîs jenfri le divinitât Aten e il popul egjizian.
=== Un podê paritari e la figure iconiche ===
A diference di altris regjinis consortis de storie egjiziane, Nefertiti e à disponût di un podê straordenari. In tes figurazions artistichis di Amarna, la regijne e ven mostrade cun la stese grandece dal faraon, intant che uficie rituâi religjôs, mpstrade che condûs i cjavai dal cjar di vuere o che bât i nemîs dal Egjit, un rûl reservât tradizionalmentri dome al faraon.
E à puartât une corone cilindriche plate uniche, creade apositamentri par jê, che e è deventade il sô simbol plui ricognossibîl te art mondiâl.
=== La sparizion e il misteri de sepolture ===
Intal dodicesîm an dal ream di Akhenaten, la figure di Nefertiti sparîs scuasit completamentri dai documentis storics e dai monuments. Chest fat al à dât vite a diviarsis ipotesis: par cualchit egjitolic sarès muarte par vie di une epidemie; par altris e varès cjapât il rûl di co-reggent o faraon autonom cun il nom di ''Neferneferuaten'' par accompagnâ la transizion de muart di Akhenaten al ream dal zovin Tutankhamun.
La so tombe e la so mummie no son stât mai cjatadis cun certeze. Tancj studiôs crodin che la sô sepolture podès jessi scuindude in une cjamare secrete te la tombe di Tutankhamun te Vâl dai Re a Luxor.
== Bibliografie ==
* Cyril Aldred, ''Akhenaten, King of Egypt'', London, Thames & Hudson, 1988 (ISBN 978-0-500-27621-1).
* Joyce Tyldesley, ''Nefertiti: Egypt's Sun Queen'', London, Viking, 1998 (ISBN 978-0-670-86998-5).
* Nicholas Reeves, ''Akhenaten: Egypt's False Prophet'', London, Thames & Hudson, 2001 (ISBN 978-0-500-05106-1).
* Marc Gabolde, ''Néfertiti. L'Égypte et le mystère de la reine du Soleil'', Paris, Les Belles Lettres, 2018 (ISBN 978-2-251-44850-3).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Nefertiti Nefertiti] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.smb.museum/en/museums-institutions/neues-museum/collection-research/highlight-objects/detail/bust-of-nefertiti/ Il Busto di Nefertiti] inte sît dal Neues Museum di Berlin
* {{en}} [https://www.nationalgeographic.com/history/article/nefertiti Profil e misteris di Nefertiti] su National Geographic
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0110645/ Nefertiti, figlia del sole (1994)] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
drju1vg06v22c1n4xzpp3kogxos9xsy
186087
186086
2026-08-18T16:50:46Z
Santefoscje73
11500
186087
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Nefertiti
|Figure = Nofretete Neues Museum.jpg
|Didascalie = Le famôse statue di Nefertiti tal Neues Museum di Berlin
|Nazionalitât = Egjiziane
|DateNassite = 1370 a.C. cirche
|LucNassite = [[Antîc Egjit]]
|DateMuart = 1330 a.C. cirche
|LucMuart = Akhetaten (vuê Amarna), [[Antîc Egjit]]
|Ativitât = Sovrane, grande regjine consort
|Oparis =
|Note = Grande regjine consort dal faraon Akhenaten; une des feminis plui famosîs e potentis di dut l'[[Antîc Egjit]], simbul di bielece e misteri
}}
'''Nefertiti''' ('''Neferneferuaten Nefertiti'''; 1370 a.C. cirche – 1330 a.C. cirche) je stade une grande regjine consort dal [[Antîc Egjit]], femine dal faraon [[Akhenaten]] (Amenhotep IV) te XVIII dinastie.
Il so nom al significhe "La biele e è rivade". E è cognossude no dome par la sô bielece liendarie, immortalade tal famôs bust scolpît di Thutmose, ma ancje par il sô rûl politic e religjôs di prim plan tal periodi de rivoluzion amarniane.
== Biografie e rûl politic ==
=== Origjins e matrimoni cun Akhenaten ===
Lis origjins di Nefertiti a son ancjemò ogjet di dibatiment jenfri i egjitolics. Une des ipotesis plui acreditadis je che fòs jessude de nobiltât egjiziane, forsit fie di Ay, un alt funzionari di cort che al deventarà faraon plui tart. Un'altre teorie e ipotize che e podès jessi une prinçipesse dal ream di Mitanni, mandade in Egjit par rasons diplomatichis.
Maridade cun Amenhotep IV prin che lui al cjapâs il podê, le cubie e à vût siet fîs, dutis feminis, jenfri cui Meritaten, Ankhesenamun (che e deventarà la femine dal famôs faraon [[Tutankhamun]]) e Meketaten.
=== La rivoluzion religjose di Amarna ===
Intal cuint an di ream, Amenhotep IV al à promovût une rivoluzion religjose cence prezedents, abolint il cult di Amun e di cheis altris divinitâts egjizianis par imponi il cult monoteistîc o henoteistic di '''Aton''', il disc solâr. Il faraon al à mudât il so nom in Akhenaten ("Chel che al servîs Aton") e la regine e à cjapât il nom complêt di ''Neferneferuaten Nefertiti'' ("Biele a son lis bielecis di Aton, la biele e è rivade").
La famee reâl e à bandonât la vecje capitâl Tebe par fondâ une gnove citât tal desert, '''Akhetaten''' ("L'Orizont di Aton", la Amarna di vuê). In chestis gnovis interpretazions teolôgichis, Akhenaten e Nefertiti a jerin considerâts i unics intermediarîs jenfri le divinitât Aten e il popul egjizian.
=== Un podê paritari e la figure iconiche ===
A diference di altris regjinis consortis de storie egjiziane, Nefertiti e à disponût di un podê straordenari. In tes figurazions artistichis di Amarna, la regijne e ven mostrade cun la stese grandece dal faraon, intant che uficie rituâi religjôs, mpstrade che condûs i cjavai dal cjar di vuere o che bât i nemîs dal Egjit, un rûl reservât tradizionalmentri dome al faraon.
E à puartât une corone cilindriche plate uniche, creade apositamentri par jê, che e è deventade il sô simbol plui ricognossibîl te art mondiâl.
=== La sparizion e il misteri de sepolture ===
Intal dodicesîm an dal ream di Akhenaten, la figure di Nefertiti sparîs scuasit completamentri dai documentis storics e dai monuments. Chest fat al à dât vite a diviarsis ipotesis: par cualchit egjitolic sarès muarte par vie di une epidemie; par altris e varès cjapât il rûl di co-reggent o faraon autonom cun il nom di ''Neferneferuaten'' par accompagnâ la transizion de muart di Akhenaten al ream dal zovin Tutankhamun.
La so tombe e la so mummie no son stât mai cjatadis cun certeze. Tancj studiôs crodin che la sô sepolture podès jessi scuindude in une cjamare secrete te la tombe di Tutankhamun te Vâl dai Re a Luxor.
== Bibliografie ==
* Cyril Aldred, ''Akhenaten, King of Egypt'', London, Thames & Hudson, 1988 (ISBN 978-0-500-27621-1).
* Joyce Tyldesley, ''Nefertiti: Egypt's Sun Queen'', London, Viking, 1998 (ISBN 978-0-670-86998-5).
* Nicholas Reeves, ''Akhenaten: Egypt's False Prophet'', London, Thames & Hudson, 2001 (ISBN 978-0-500-05106-1).
* Marc Gabolde, ''Néfertiti. L'Égypte et le mystère de la reine du Soleil'', Paris, Les Belles Lettres, 2018 (ISBN 978-2-251-44850-3).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Nefertiti Nefertiti] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.smb.museum/en/museums-institutions/neues-museum/collection-research/highlight-objects/detail/bust-of-nefertiti/ Il Busto di Nefertiti] inte sît dal Neues Museum di Berlin
* {{en}} [https://www.nationalgeographic.com/history/article/nefertiti Profil e misteris di Nefertiti] su National Geographic
* {{en}} [https://www.imdb.com/title/tt0110645/ Nefertiti, figlia del sole (1994)] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
3brym5lcgmda34hsgfok1i32v6g1erl
Germaine Greer
0
15048
186088
2026-08-18T17:10:29Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Germaine Greer |Figure = Germaine Greer, 28 October 2013 (portrait crop).jpg |Didascalie = Germaine Greer tal 2013 |Nazionalitât = Australiane |DateNassite = [[29 di Zenâr]] [[1939]] |LucNassite = [[Melbourne]], [[Australie]] |DateMuart = |LucMuart = |Ativitât = Scritore, gurnaliste, professoresse, attiviste |Oparis = [[The Female Eunuch]], [[Sex and Destiny]], [[The Obstacle Race]], [[Shakespeare's Wife]] |Note = Une des figuris plui impurtantis, inf...
186088
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Germaine Greer
|Figure = Germaine Greer, 28 October 2013 (portrait crop).jpg
|Didascalie = Germaine Greer tal 2013
|Nazionalitât = Australiane
|DateNassite = [[29 di Zenâr]] [[1939]]
|LucNassite = [[Melbourne]], [[Australie]]
|DateMuart =
|LucMuart =
|Ativitât = Scritore, gurnaliste, professoresse, attiviste
|Oparis = [[The Female Eunuch]], [[Sex and Destiny]], [[The Obstacle Race]], [[Shakespeare's Wife]]
|Note = Une des figuris plui impurtantis, influentis e feveladis dal moviment feminist de seconde onde e de culture contemporanee
}}
'''Germaine Greer''' ([[Melbourne]], [[29 di Zenâr]] [[1939]]) e è une scritore, gjornaliste, professoresse universitarie e attiviste australiane.
E è considerade une des figuris plui impurtantis, influencis e feveladis dal moviment feminist inte seconde metât dal XX secul. La so opare dal 12 di Novembar 1970, ''The Female Eunuch'' (L'eunuc feminin), e è deventade daurman un bestseller internazionâl e un test fondamentâl par la teorie de liberazion de femine.
== Biografie ==
=== La zoventût e la formazion academiche ===
Nassude a Melbourne in une famee de borghesie, Greer e à studiât leturature e lenghe inglêse in te "Universitât di Melbourne" e in te "Universitât di Sydney". Tal [[1964]] e à otignût une borse di studis par continuâ i siei studis tal Ream Unît, cjapant il dotorât in leturature di [[William Shakespeare]] inte "Universitât di Cambridge" tal [[1968]].
Tal timp dai agns di studi in [[Ingletiere]], e à cundividût i ideâls de [[Cuintriculture|cuintriculture]] e dal moviment liberatari, colaborant cun rivistis satirishis e fanzines underground come "Oz" e "IT" (*International Times*), fasint valê une grande verve polemiche e ironiche.
=== Il sucès di "The Female Eunuch" ===
Tal [[1970]], Greer e à publicât la so opare plui famose, ''The Female Eunuch''. Intal libr, la scritore e à sostignût che la societât patriarcâl e la famee tradizionâl a cjastravin la sessualitât e la vitalitât des feminis, trasformantlis in "eunucs" passîfs e dipendentis dai oms.
Cun il so stîl provocatori, e à clamât lis feminis no tant a une sempliç paritât di dirits e di rûls, ma a une vere rivoluzion par cjapâ in man la proprie esistence, la proprie autonomia e la proprie liberazion psicologiche e sessuâl. Il libri al à vût un sucès planetari, trasformand la Greer in une icone dai medias e in une des vôs plui scoltadis dal feminisim mondiâl.
=== Ricercjis artisticis, ecologjichis e altris oparis ===
Daspo' il sucès di ''The Female Eunuch'', Greer e à continuât la so ativitât di docente inte "Universitât di Warwick" e inte "Universitât di Tulsa" (tai Stâts Unîts). Tal [[1979]] e à publicât ''The Obstacle Race'' (La corse a ostacui), un studi storic e critic dedicât a lis feminis pitoris e al leam jenfri la creativitât feminîl e la sô oppression te storie de art.
Tal seguit e à scrit oparis impuartantis su la maturitât de femine (''The Change'', 1991), su la condizion des feminis tal Tierç Mont (''Sex and Destiny'', 1984) e une biografie de femine di Shakespeare (''Shakespeare's Wife'', 2007). In plui, e à puartât in denant une croasade ecologjiche par la protezion de foreste pluviâl australiane.
=== Posizions discutudis e impat culturâl ===
Caraterizade di un caratar provocatori e di une dipendence di ideîs e opinion, Greer e è stât dispès al centri di intensis polemichis publichis. Lis so condisizions critichis su cierts aspiets dal transsessualisim, su la pornografie e su lis politichis de identitât a àn ciamât reazions fuartis tant in te la comunitât feministe cuant che inte opinion publiche.
Nonostant lis descussions, la sô contribuzion critiche e la so capacitât di scussâ lis cussiencis a fan di jê une des figuris culturâls plui fuartis e di prim plan dai ultins cincuant'agns.
== Bibliografie ==
* [[Germaine Greer]], ''The Female Eunuch'', London, MacGibbon & Kee, 1970 (ISBN 978-0-261-63208-0).
* [[Germaine Greer]], ''The Obstacle Race: The Fortunes of Women Painters and Their Work'', London, Secker & Warburg, 1979 (ISBN 978-0-436-18799-5).
* [[Germaine Greer]], ''Sex and Destiny: The Politics of Human Fertility'', London, Harper & Row, 1984 (ISBN 978-0-06-015140-9).
* [[Germaine Greer]], ''The Change: Women, Aging and the Menopause'', London, Hamish Hamilton, 1991 (ISBN 978-0-241-12840-4).
* [[Germaine Greer]], ''Shakespeare's Wife'', London, Bloomsbury, 2007 (ISBN 978-0-7475-9019-4).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Germaine-Greer Germaine Greer] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.theguardian.com/profile/germainegreer Riecueli di articuls di Germaine Greer] su The Guardian
* {{en}} [https://archives.unimelb.edu.au/germainegreer Archivio Germaine Greer] inte Universitât di Melbourne
* {{en}} [https://www.imdb.com/name/nm0339433/ Germaine Greer] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
kpdzzu8p608t6gqiyyjlg87y0gtg3s8
186093
186088
2026-08-19T10:54:15Z
Frico7
13659
/* */
186093
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Germaine Greer
|Figure = Germaine Greer, 28 October 2013 (portrait crop).jpg
|Didascalie = Germaine Greer tal 2013
|Nazionalitât = Australiane
|DateNassite = [[29 di Zenâr]] [[1939]]
|LucNassite = [[Melbourne]], [[Australie]]
|DateMuart =
|LucMuart =
|Ativitât = Scritore, gjornaliste, professoresse, ativiste
|Oparis = [[The Female Eunuch]], [[Sex and Destiny]], [[The Obstacle Race]], [[Shakespeare's Wife]]
|Note = Une des figuris plui impurtantis, influentis e feveladis dal moviment feminist de seconde onde e de culture contemporanee
}}
'''Germaine Greer''' ([[Melbourne]], [[29 di Zenâr]] [[1939]]) e je une scritore, gjornaliste, professoresse universitarie e ativiste australiane.
E je considerade une des figuris plui impurtantis, influentis e feveladis dal moviment feminist inte seconde metât dal XX secul. La so opare dal 12 di Novembar 1970, ''The Female Eunuch'' (L'eunuc feminin), e je deventade daurman un bestseller internazionâl e un test fondamentâl par la teorie de liberazion de femine.
== Biografie ==
=== La zoventût e la formazion academiche ===
Nassude a Melbourne in une famee de borghesie, Greer e à studiât leturature e lenghe inglêse in te "Universitât di Melbourne" e in te "Universitât di Sydney". Tal [[1964]] e à otignût une borse di studis par continuâ i siei studis tal Ream Unît, cjapant il dotorât in leturature di [[William Shakespeare]] inte "Universitât di Cambridge" tal [[1968]].
Tal timp dai agns di studi in [[Ingletiere]], e à cundividût i ideâls de [[Cuintriculture|cuintriculture]] e dal moviment liberatari, colaborant cun rivistis satirishis e fanzines underground come "Oz" e "IT" (*International Times*), fasint valê une grande verve polemiche e ironiche.
=== Il sucès di "The Female Eunuch" ===
Tal [[1970]], Greer e à publicât la so opare plui famose, ''The Female Eunuch''. Intal libr, la scritore e à sostignût che la societât patriarcâl e la famee tradizionâl a cjastravin la sessualitât e la vitalitât des feminis, trasformantlis in "eunucs" passîfs e dipendentis dai oms.
Cun il so stîl provocatori, e à clamât lis feminis no tant a une sempliç paritât di dirits e di rûls, ma a une vere rivoluzion par cjapâ in man la proprie esistence, la proprie autonomia e la proprie liberazion psicologiche e sessuâl. Il libri al à vût un sucès planetari, trasformand la Greer in une icone dai medias e in une des vôs plui scoltadis dal feminisim mondiâl.
=== Ricercjis artisticis, ecologjichis e altris oparis ===
Daspo' il sucès di ''The Female Eunuch'', Greer e à continuât la so ativitât di docente inte "Universitât di Warwick" e inte "Universitât di Tulsa" (tai Stâts Unîts). Tal [[1979]] e à publicât ''The Obstacle Race'' (La corse a ostacui), un studi storic e critic dedicât a lis feminis pitoris e al leam jenfri la creativitât feminîl e la sô oppression te storie de art.
Tal seguit e à scrit oparis impuartantis su la maturitât de femine (''The Change'', 1991), su la condizion des feminis tal Tierç Mont (''Sex and Destiny'', 1984) e une biografie de femine di Shakespeare (''Shakespeare's Wife'', 2007). In plui, e à puartât in denant une croasade ecologjiche par la protezion de foreste pluviâl australiane.
=== Posizions discutudis e impat culturâl ===
Caraterizade di un caratar provocatori e di une dipendence di ideîs e opinion, Greer e è stât dispès al centri di intensis polemichis publichis. Lis so condisizions critichis su cierts aspiets dal transsessualisim, su la pornografie e su lis politichis de identitât a àn ciamât reazions fuartis tant in te la comunitât feministe cuant che inte opinion publiche.
Nonostant lis descussions, la sô contribuzion critiche e la so capacitât di scussâ lis cussiencis a fan di jê une des figuris culturâls plui fuartis e di prim plan dai ultins cincuant'agns.
== Bibliografie ==
* [[Germaine Greer]], ''The Female Eunuch'', London, MacGibbon & Kee, 1970 (ISBN 978-0-261-63208-0).
* [[Germaine Greer]], ''The Obstacle Race: The Fortunes of Women Painters and Their Work'', London, Secker & Warburg, 1979 (ISBN 978-0-436-18799-5).
* [[Germaine Greer]], ''Sex and Destiny: The Politics of Human Fertility'', London, Harper & Row, 1984 (ISBN 978-0-06-015140-9).
* [[Germaine Greer]], ''The Change: Women, Aging and the Menopause'', London, Hamish Hamilton, 1991 (ISBN 978-0-241-12840-4).
* [[Germaine Greer]], ''Shakespeare's Wife'', London, Bloomsbury, 2007 (ISBN 978-0-7475-9019-4).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/biography/Germaine-Greer Germaine Greer] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.theguardian.com/profile/germainegreer Riecueli di articuls di Germaine Greer] su The Guardian
* {{en}} [https://archives.unimelb.edu.au/germainegreer Archivio Germaine Greer] inte Universitât di Melbourne
* {{en}} [https://www.imdb.com/name/nm0339433/ Germaine Greer] su ''IMDb'' (Internet Movie Database)
qc5xwf8x3ehkgmdvmiigcwocmtyvmwp
Pôl Nord
0
15049
186089
2026-08-18T19:48:40Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Pôl Nord |Figure =Nordpole-it.png |Didascalie = Lis posizions dai cuatri pôls tal 2003: 1: Pôl nord gjeografic 2: Pôl nord magnetîc 3: Pôl nord gjeomagnetîc 4: Pôl nord de inacessibilitât |Nazionalitât = Aghis internazionâls (Ammistrât sòt dal Tratât Artic) |Coordinate = {{coord|90|00|N|00|00|W|display=inline,title}} |Ativitât = |Oparis = |Note = Il pont plui a nord de Tiere, situât in tal l'Ocean Artic e cuviert di une calote di glaçe f...
186089
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Pôl Nord
|Figure =Nordpole-it.png
|Didascalie = Lis posizions dai cuatri pôls tal 2003:
1: Pôl nord gjeografic
2: Pôl nord magnetîc
3: Pôl nord gjeomagnetîc
4: Pôl nord de inacessibilitât
|Nazionalitât = Aghis internazionâls (Ammistrât sòt dal Tratât Artic)
|Coordinate = {{coord|90|00|N|00|00|W|display=inline,title}}
|Ativitât =
|Oparis =
|Note = Il pont plui a nord de Tiere, situât in tal l'Ocean Artic e cuviert di une calote di glaçe fluint
}}
Il '''Pôl Nord''', cognossût ancje come '''Pôl Nord Geografic''', al è il pont plui a nord de [[Tiere]], situât tal l'[[Ocean Artic]], dulà che al passe l'âs di rotazion de Tiere.
A diference dal [[Pôl Sud]], che al si cjate tal continent de [[Antartide]], il Pôl Nord si cjate tal mieç di un ocean cuviert di une distese di glaçe marine clamât ("pack") in cuntinui moviment. Il pont al è definît come la latitudin 90° Nord, dulà che ducj i meridianis a si incrosin.
== Gjeografie e definizions ==
=== I diviers "Pôls Nord" ===
[[Figure:View of Earth showing the Arctic, Europe, and Asia.jpg|200px|miniatura|destra|Fotografie NASA dal Pôl Nord]]
In ambit sientific e gjeografic, la definizion di "Pôl Nord" e puès riferîsi a diviers ponts:
[[Figure:Presseisrücken am Nordpol, April 1990.jpg|200px|miniatura|destra|Creste di pression de glaçe polâr.Il spessôr de glace misurade il 17 di avrîl 1990 jere di 2,50 metrîs]]
* '''Pôl Nord Geografic''': al è il pont fîs dulà che l'âs di rotazion de Tiare al struture la superficie de Tiere tal 'emisfer boreâl.
* '''Pôl Nord Magnetic''': al è il pont dulà che il cjamp magnetic de Tiere al è perpendicolâr a la superficie. Chest pont no 'l è fîs, ma al si sposte di cuntinui par vie dai movimentis dal nucli de Tiere (intal moment al si sposte de [[Canadà]] viers la [[Russie]]).
* '''Pôl Nord Geomagnetic: al è il pont teoric calcolât sù la base di un model matematîc dal cjamp magnetic terestri.
* '''Pôl Nord de Inaccessibilitât''': al è il pont tal Ocena Artic plui lontan di cualsiasi tiare ferme, situât a cirche 661 km dal Pôl Nord gjeografic.
== Clime ed ambient ==
=== Temperaturis e stagjons ===
Il clime dal Pôl Nord al è estremi e caraterizât di dome dôs stagjons principâls: il lunc invier, cence lûs dal soreli, e la curte istât, dulà che il soreli nol cale mai sòt de linie de l'orizont.
Tal timp da l'invier (di otubar a març), la temperadure e pues colâ facilmentri jenfri i -40 °C e i -43 °C, cun pontis di frêt atomic. Intai mês de istât (jugn e lui), lis temperaduris a montin di pôc parsore dal pont di congjelament, stabilizandisi di solît atôr dai 0 °C.
=== La Gnot polâr e il Soreli di miezegnot ===
[[Figure:Polaarpäev.jpg|20ppx|miniatura|destra|Il "Soreli di miezegnòt fotografât tal 2011 in un pont dal Circul Polâr Artic]]
Par vie de inclinazion de l'âs di rotazion de Tiere, il Pôl Nord al mostre un fenomen unîc:
* Le '''Gnot polâr''' chee dure plui o mancul sîs mês (di fin setembar a març), dulà che il soreli al reste sot de linie dal l'orizont e la regjon e è invelopade tal scûr e int e penombre dal imbrunî.
* Il '''Soreli di miezegnot''' al scomence inte atôr dal ecuinozi di primevere (18-20 di març) e al dure fin al ecuinozi di autun (atôr dal 21 di setembar), cun il soreli che al fâs un gîr di 360 grâs fin tal orizont cence mai lâ jù.
=== Le Glace marine ("pack") ===
A diferenze dal [[Pôl Sud]], il Pôl Nord no à une tiare ferme sot dai pîs: la calote polâr e jè formade di un strât di glaçe fluint marine che al varie di spessôr jenfri i 2 e i 3 metris, pojâs parsore di un ocean profont plui di 4.000 metris. Cheste glaçe al è in cuntinui moviment par vie des corentis marinis e dai vents, creant fessuris di aive vierte (*polynyas*) e crestis di pression glaçâde.
== Flore e faune ==
=== La vite marine e il fitoplancton ===
Nonostant lis condizions di vite strambe, l'Ocean Artic intôr dal Pôl Nord al è plen di vite. Sot dal glsce, il ''fitoplancton'' e il ''zooplancton'' a son la base di une cjadene alimentâ ricje, che e sosten piçui organisims, gambars polârs e pê come il "cod artic".
=== I mamifars marins e terestris ===
[[Figure:Polar bear (Ursus maritimus) in the drift ice region north of Svalbard.jpg|200px|miniatura|destra|Un ôrs polâr a cjace fotografât tal Nord des Isulis Svalbald]]
Il plui famôs abitant de regjon artiche e è il '''ôrs polâr''' (''Ursus maritimus''). Ancje se al è râr cjatâlu sul pont fîs dal Pôl Nord par vie de scarsece di cjace direte, l'ôrs al cjamine par centenârs di chilometris parsore de glaçe marine par cjacâ lis fochis (''Pusa hispida'' e ''Erignathus barbatus'').
Tal ocean a vivin ancje diviarsis specîs di balenis, come le '''Balene artiche''' (''Balaena mysticetus''), il '''narval''' (''Monodon monoceros'') cun la so famose zanne a spirâl, e il '''beluga''' (''Delphinapterus leucas'').
=== Ucei artics ===
Tai mês de istât, diviersis specis di ucei migratorîs a rivin te regjon artiche par riprodusisi, come la '''Sisile di mâr artîc''' (''Sterna paradisaea''), che e fâs chest viaç incredibîl di migrazion dal Pôl Sud al Pôl Nord ogni an, gajardis di glace e diviersis specis di cocâls polârs.
== Storie des esplorazions ==
=== I prins tentativs e il mit dal Mar Artic Libar ===
Par secui, lis potencis europeanis e merecanis àn cirût di rivâ al Pôl Nord, ancje cul obietîf di cjatâ il famôs '''Passaç a Nord-Ovest'''par comerciâ cun l'[[Asie]]. In tal XIX secul, tancj a crodevin ancjemò in te teorie dal "Mar Artic Libar", une distese di aghe cjalde scuindude tal mieç de glace.
=== Lis spedizions storichis ===
[[Figure:Mercator Septentrionalium Terrarum descriptio.jpg|200px|miniatura|destra|Il Pôl Nord segnât inune mape dal 1595]]
* '''[[Fridtjof Nansen]]''' (1893–1896): Il navigadôr e sienziât norvegês al à cirût di rivâ al Pôl lassant incastrade la so nâf, la "Fram", in te il glace marim par fâsi puartâ de derive artiche. Ancje se no l à rivât al pont fîs, al à dimostrât che no jere nissun continent sòt dal glace dal Artic.
* '''[[Robert Peary]] e [[Frederick Cook]](1908–1909)''': Il merecan Frederick Cook al à declarât di jessi rivât al Pôl tal 1908, intant che Robert Peary al à declarât la so rivade intal avrîl dal 1909. In dì di vuê, ducj i doi i raconçs a son cunsiderâts dubiôs o no precîs dai storics, lassant une grande incertece su cui al è rivât prin a pît.
=== La Concuiste de viert e lis spedizions aereîs ===
[[Figure:Het luchtschip Italia onder commando van generaal Arturo Nobile bij de afvaart voor de, SFA001014043.jpg|200px|miniatura|destra|Il dirigibîl "Italia" dal comandant Umberto Nobile]]
* [[Roald Amundsen]] e [[Umberto Nobile]] (1926)**: Il prin svuâl certificât e cence dubis al è stât chel dal dirigibile "Norge", cundot dal esploradôr norvegese [[Roald Amundsen]] e progjetât dal inzgnîr talian [[Umberto Nobile]]. Il 12 di Mai dal 1926, il dirigibile al à svolât di parsore dal Pôl Nord, cjatant alçadis lis bandieris di [[Norvegie]], [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] e [[Italie]].
* '''Le tragedie dal dirigibîl "Italia" (1928)''': Doi agns plui tart, Umberto Nobile al è tornât al Pôl Nord cun il dirigibile "Italia". Doppo jessi rivât sul pont fîs, il dirigîbil al à vût un gravissim infortuni par vie de glaçâde e des burascjis, precipitant parsore de glaçe. Chest fat al à dât il vie a une des plui grandis operazions internazionâls di socôrs tal Artic.
* '''Ivan Papanin (1937)''': La prime spedizion arivade a pît con fermece su le glaçe e stazionade cun une base sientifiche e è stât chê sovietiche ''Severny Polyus-1'', vuidade di Ivan Papanin.
=== I sotomarins e la navigazion moderne ===
* '''USS "Nautilus" (1958)''': Il prin sotomarin a propulsion nucleâr merecan al è passât par la prime volte sòt de calote glaçade dal Pôl Nord ai 3 di Avost dal 1958.
* '''NS "Arktika" (1977)''': Le nâf rompiglaçe nucleâr sovietiche al jè stade la prime nâf di superficie buine di sfondâ le glaçe marine e rivâ tal Pôl Nord geografîc.
== Geopolitiche e status gjuridîc ==
Sot dal profîl dal dirit internazionâl, il Pôl Nord e l'Ocen Artic no appartiegnin a nissun Stât. La regjon e è considerade aghis internazionâls.
Impò, cun la scuvierte di grandis risorsis naturâls (petroli, gas naturâl e minerâls) sòt dal font dal mar, i cinç Stâts costieris che a si cjatin intôr de regjon artiche — [[Canadà]], [[Danimarcje]] (traviers la [[Groenlandie]]), [[Norvegie]], [[Russie[[]] e [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] — àn presentât rivendicazions territorialis par slargjâ la so plateforme continentâa sòt dal mar.
Un episodi famôs al è sucedût intal '''2007''', cuant che un sotomarin rûs al à plantât une bandiere di titani sul font dal mâr propri sòt dal Pôl Nord gjeografic, provocant protestîs internazionâls.
== Impàt dal cambiamend climatic ==
Il Pôl Nord e la regjon artiche a son tra i ponts dal pianete plui sensibîls e vulnerabîls al '''riscjaldament globâl'''. Chest fenomen al è cognossût come '''"amplificazion artiche"'''.
* '''Reduzion dal glaçe''': Intai ultins decenis, la superficie e lo spessôr de glaçe marine d'istât a son diminiuîts in maniere dramatiche.
* '''Rotis marittimis gnovis''': Lo siogliment de glaçe al sta vierzint gnovis rotis comerciâls, come il '''Passaç a Nord-Ovest''' e la '''Rote dal Mar dal Nord''', ridusint i timps di navigazion jenfri Europe e Asie.
* '''Impat sore de faune''': La sparizion de glaçe al met in pericul la sopravivence dai ôrs polârs e des fochis, che a dependin de superficie glaçade par cjacjâ e riprodusisi.
== Bibliografie ==
* Roald Amundsen, ''Il mio volo transpolare'', Milano, Mondadori, 1926.
* Umberto Nobile, ''Italia al Polo Nord'', Verona, Mondadori, 1930.
* Fridtjof Nansen, ''Farthest North: Being the Record of a Voyage of Exploration of the Ship "Fram" 1893–96'', London, Archibald Constable and Co., 1897.
* Pierre Berton, ''The Arctic Grail: The Quest for the North Northwest Passage and the North Pole, 1818–1909'', Toronto, McClelland & Stewart, 1988 (ISBN 978-0-7710-1266-2).
* Barry Lopez, ''Arctic Dreams: Imagination and Desire in a Northern Landscape'', New York, Scribner, 1986 (ISBN 978-0-684-18578-1).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/place/North-Pole North Pole] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://nsidc.org/ National Snow and Ice Data Center (NSIDC)] - Centri di ricerce sui gjaçs polârs
* {{en}} [https://www.arctic-council.org/ Consiglio Artico] - Organizzazion intergovernativa par la protezion de regjon artic
* {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/polo-nord/ Polo Nord] inte Enciclopedia Treccani
nynk77oulnkvui43nqb9it5qh48z6ki
186090
186089
2026-08-18T19:49:30Z
Santefoscje73
11500
186090
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Pôl Nord
|Figure =Nordpole-it.png
|Didascalie = Lis posizions dai cuatri pôls tal 2003:
1: Pôl nord gjeografic
2: Pôl nord magnetîc
3: Pôl nord gjeomagnetîc
4: Pôl nord de inacessibilitât
|Nazionalitât = Aghis internazionâls (Ammistrât sòt dal Tratât Artic)
|Coordinate = {{coord|90|00|N|00|00|W|display=inline,title}}
|Ativitât =
|Oparis =
|Note = Il pont plui a nord de Tiere, situât in tal l'Ocean Artic e cuviert di une calote di glaçe fluint
}}
Il '''Pôl Nord''', cognossût ancje come '''Pôl Nord Gjeografic''', al è il pont plui a nord de [[Tiere]], situât tal l'[[Ocean Artic]], dulà che al passe l'âs di rotazion de Tiere.
A diference dal [[Pôl Sud]], che al si cjate tal continent de [[Antartide]], il Pôl Nord si cjate tal mieç di un ocean cuviert di une distese di glaçe marine clamât ("pack") in cuntinui moviment. Il pont al è definît come la latitudin 90° Nord, dulà che ducj i meridianis a si incrosin.
== Gjeografie e definizions ==
=== I diviers "Pôls Nord" ===
[[Figure:View of Earth showing the Arctic, Europe, and Asia.jpg|200px|miniatura|destra|Fotografie NASA dal Pôl Nord]]
In ambit sientific e gjeografic, la definizion di "Pôl Nord" e puès riferîsi a diviers ponts:
[[Figure:Presseisrücken am Nordpol, April 1990.jpg|200px|miniatura|destra|Creste di pression de glaçe polâr.Il spessôr de glace misurade il 17 di avrîl 1990 jere di 2,50 metrîs]]
* '''Pôl Nord Geografic''': al è il pont fîs dulà che l'âs di rotazion de Tiare al struture la superficie de Tiere tal 'emisfer boreâl.
* '''Pôl Nord Magnetic''': al è il pont dulà che il cjamp magnetic de Tiere al è perpendicolâr a la superficie. Chest pont no 'l è fîs, ma al si sposte di cuntinui par vie dai movimentis dal nucli de Tiere (intal moment al si sposte de [[Canadà]] viers la [[Russie]]).
* '''Pôl Nord Geomagnetic: al è il pont teoric calcolât sù la base di un model matematîc dal cjamp magnetic terestri.
* '''Pôl Nord de Inaccessibilitât''': al è il pont tal Ocena Artic plui lontan di cualsiasi tiare ferme, situât a cirche 661 km dal Pôl Nord gjeografic.
== Clime ed ambient ==
=== Temperaturis e stagjons ===
Il clime dal Pôl Nord al è estremi e caraterizât di dome dôs stagjons principâls: il lunc invier, cence lûs dal soreli, e la curte istât, dulà che il soreli nol cale mai sòt de linie de l'orizont.
Tal timp da l'invier (di otubar a març), la temperadure e pues colâ facilmentri jenfri i -40 °C e i -43 °C, cun pontis di frêt atomic. Intai mês de istât (jugn e lui), lis temperaduris a montin di pôc parsore dal pont di congjelament, stabilizandisi di solît atôr dai 0 °C.
=== La Gnot polâr e il Soreli di miezegnot ===
[[Figure:Polaarpäev.jpg|20ppx|miniatura|destra|Il "Soreli di miezegnòt fotografât tal 2011 in un pont dal Circul Polâr Artic]]
Par vie de inclinazion de l'âs di rotazion de Tiere, il Pôl Nord al mostre un fenomen unîc:
* Le '''Gnot polâr''' chee dure plui o mancul sîs mês (di fin setembar a març), dulà che il soreli al reste sot de linie dal l'orizont e la regjon e è invelopade tal scûr e int e penombre dal imbrunî.
* Il '''Soreli di miezegnot''' al scomence inte atôr dal ecuinozi di primevere (18-20 di març) e al dure fin al ecuinozi di autun (atôr dal 21 di setembar), cun il soreli che al fâs un gîr di 360 grâs fin tal orizont cence mai lâ jù.
=== Le Glace marine ("pack") ===
A diferenze dal [[Pôl Sud]], il Pôl Nord no à une tiare ferme sot dai pîs: la calote polâr e jè formade di un strât di glaçe fluint marine che al varie di spessôr jenfri i 2 e i 3 metris, pojâs parsore di un ocean profont plui di 4.000 metris. Cheste glaçe al è in cuntinui moviment par vie des corentis marinis e dai vents, creant fessuris di aive vierte (*polynyas*) e crestis di pression glaçâde.
== Flore e faune ==
=== La vite marine e il fitoplancton ===
Nonostant lis condizions di vite strambe, l'Ocean Artic intôr dal Pôl Nord al è plen di vite. Sot dal glsce, il ''fitoplancton'' e il ''zooplancton'' a son la base di une cjadene alimentâ ricje, che e sosten piçui organisims, gambars polârs e pê come il "cod artic".
=== I mamifars marins e terestris ===
[[Figure:Polar bear (Ursus maritimus) in the drift ice region north of Svalbard.jpg|200px|miniatura|destra|Un ôrs polâr a cjace fotografât tal Nord des Isulis Svalbald]]
Il plui famôs abitant de regjon artiche e è il '''ôrs polâr''' (''Ursus maritimus''). Ancje se al è râr cjatâlu sul pont fîs dal Pôl Nord par vie de scarsece di cjace direte, l'ôrs al cjamine par centenârs di chilometris parsore de glaçe marine par cjacâ lis fochis (''Pusa hispida'' e ''Erignathus barbatus'').
Tal ocean a vivin ancje diviarsis specîs di balenis, come le '''Balene artiche''' (''Balaena mysticetus''), il '''narval''' (''Monodon monoceros'') cun la so famose zanne a spirâl, e il '''beluga''' (''Delphinapterus leucas'').
=== Ucei artics ===
Tai mês de istât, diviersis specis di ucei migratorîs a rivin te regjon artiche par riprodusisi, come la '''Sisile di mâr artîc''' (''Sterna paradisaea''), che e fâs chest viaç incredibîl di migrazion dal Pôl Sud al Pôl Nord ogni an, gajardis di glace e diviersis specis di cocâls polârs.
== Storie des esplorazions ==
=== I prins tentativs e il mit dal Mar Artic Libar ===
Par secui, lis potencis europeanis e merecanis àn cirût di rivâ al Pôl Nord, ancje cul obietîf di cjatâ il famôs '''Passaç a Nord-Ovest'''par comerciâ cun l'[[Asie]]. In tal XIX secul, tancj a crodevin ancjemò in te teorie dal "Mar Artic Libar", une distese di aghe cjalde scuindude tal mieç de glace.
=== Lis spedizions storichis ===
[[Figure:Mercator Septentrionalium Terrarum descriptio.jpg|200px|miniatura|destra|Il Pôl Nord segnât inune mape dal 1595]]
* '''[[Fridtjof Nansen]]''' (1893–1896): Il navigadôr e sienziât norvegês al à cirût di rivâ al Pôl lassant incastrade la so nâf, la "Fram", in te il glace marim par fâsi puartâ de derive artiche. Ancje se no l à rivât al pont fîs, al à dimostrât che no jere nissun continent sòt dal glace dal Artic.
* '''[[Robert Peary]] e [[Frederick Cook]](1908–1909)''': Il merecan Frederick Cook al à declarât di jessi rivât al Pôl tal 1908, intant che Robert Peary al à declarât la so rivade intal avrîl dal 1909. In dì di vuê, ducj i doi i raconçs a son cunsiderâts dubiôs o no precîs dai storics, lassant une grande incertece su cui al è rivât prin a pît.
=== La Concuiste de viert e lis spedizions aereîs ===
[[Figure:Het luchtschip Italia onder commando van generaal Arturo Nobile bij de afvaart voor de, SFA001014043.jpg|200px|miniatura|destra|Il dirigibîl "Italia" dal comandant Umberto Nobile]]
* [[Roald Amundsen]] e [[Umberto Nobile]] (1926)**: Il prin svuâl certificât e cence dubis al è stât chel dal dirigibile "Norge", cundot dal esploradôr norvegese [[Roald Amundsen]] e progjetât dal inzgnîr talian [[Umberto Nobile]]. Il 12 di Mai dal 1926, il dirigibile al à svolât di parsore dal Pôl Nord, cjatant alçadis lis bandieris di [[Norvegie]], [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] e [[Italie]].
* '''Le tragedie dal dirigibîl "Italia" (1928)''': Doi agns plui tart, Umberto Nobile al è tornât al Pôl Nord cun il dirigibile "Italia". Doppo jessi rivât sul pont fîs, il dirigîbil al à vût un gravissim infortuni par vie de glaçâde e des burascjis, precipitant parsore de glaçe. Chest fat al à dât il vie a une des plui grandis operazions internazionâls di socôrs tal Artic.
* '''Ivan Papanin (1937)''': La prime spedizion arivade a pît con fermece su le glaçe e stazionade cun une base sientifiche e è stât chê sovietiche ''Severny Polyus-1'', vuidade di Ivan Papanin.
=== I sotomarins e la navigazion moderne ===
* '''USS "Nautilus" (1958)''': Il prin sotomarin a propulsion nucleâr merecan al è passât par la prime volte sòt de calote glaçade dal Pôl Nord ai 3 di Avost dal 1958.
* '''NS "Arktika" (1977)''': Le nâf rompiglaçe nucleâr sovietiche al jè stade la prime nâf di superficie buine di sfondâ le glaçe marine e rivâ tal Pôl Nord geografîc.
== Geopolitiche e status gjuridîc ==
Sot dal profîl dal dirit internazionâl, il Pôl Nord e l'Ocen Artic no appartiegnin a nissun Stât. La regjon e è considerade aghis internazionâls.
Impò, cun la scuvierte di grandis risorsis naturâls (petroli, gas naturâl e minerâls) sòt dal font dal mar, i cinç Stâts costieris che a si cjatin intôr de regjon artiche — [[Canadà]], [[Danimarcje]] (traviers la [[Groenlandie]]), [[Norvegie]], [[Russie[[]] e [[Stâts Unîts di Americhe|Stâts Unîts]] — àn presentât rivendicazions territorialis par slargjâ la so plateforme continentâa sòt dal mar.
Un episodi famôs al è sucedût intal '''2007''', cuant che un sotomarin rûs al à plantât une bandiere di titani sul font dal mâr propri sòt dal Pôl Nord gjeografic, provocant protestîs internazionâls.
== Impàt dal cambiamend climatic ==
Il Pôl Nord e la regjon artiche a son tra i ponts dal pianete plui sensibîls e vulnerabîls al '''riscjaldament globâl'''. Chest fenomen al è cognossût come '''"amplificazion artiche"'''.
* '''Reduzion dal glaçe''': Intai ultins decenis, la superficie e lo spessôr de glaçe marine d'istât a son diminiuîts in maniere dramatiche.
* '''Rotis marittimis gnovis''': Lo siogliment de glaçe al sta vierzint gnovis rotis comerciâls, come il '''Passaç a Nord-Ovest''' e la '''Rote dal Mar dal Nord''', ridusint i timps di navigazion jenfri Europe e Asie.
* '''Impat sore de faune''': La sparizion de glaçe al met in pericul la sopravivence dai ôrs polârs e des fochis, che a dependin de superficie glaçade par cjacjâ e riprodusisi.
== Bibliografie ==
* Roald Amundsen, ''Il mio volo transpolare'', Milano, Mondadori, 1926.
* Umberto Nobile, ''Italia al Polo Nord'', Verona, Mondadori, 1930.
* Fridtjof Nansen, ''Farthest North: Being the Record of a Voyage of Exploration of the Ship "Fram" 1893–96'', London, Archibald Constable and Co., 1897.
* Pierre Berton, ''The Arctic Grail: The Quest for the North Northwest Passage and the North Pole, 1818–1909'', Toronto, McClelland & Stewart, 1988 (ISBN 978-0-7710-1266-2).
* Barry Lopez, ''Arctic Dreams: Imagination and Desire in a Northern Landscape'', New York, Scribner, 1986 (ISBN 978-0-684-18578-1).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/place/North-Pole North Pole] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://nsidc.org/ National Snow and Ice Data Center (NSIDC)] - Centri di ricerce sui gjaçs polârs
* {{en}} [https://www.arctic-council.org/ Consiglio Artico] - Organizzazion intergovernativa par la protezion de regjon artic
* {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/polo-nord/ Polo Nord] inte Enciclopedia Treccani
70o8l4s6obl8ygm3v26z78vog4th48o
Pôl Sud
0
15050
186092
2026-08-18T20:38:32Z
Santefoscje73
11500
Gnove pagjine: {{Model:Schede |Nom = Pôl Sud |Figure = Océan Austral.png |Didascalie = La posizion dal Pôl Sud gjeografic tal continent dalAntartide |Nazionalitât = Sence sovranitât (Ammistrât sot dal Tratât Antartic) |Coordinate = {{coord|90|00|S|00|00|W|display=inline,title}} |Ativitât = |Oparis = |Note = Il pont plui a sud de Tiare, situât sul altiplan dal continent de Antartide a un'altitudin di 2.835 metris }} Figure:Geographic Southpole.jpg|200px|miniatura|destra|Le aste pl...
186092
wikitext
text/x-wiki
{{Model:Schede
|Nom = Pôl Sud
|Figure = Océan Austral.png
|Didascalie = La posizion dal Pôl Sud gjeografic tal continent dalAntartide
|Nazionalitât = Sence sovranitât (Ammistrât sot dal Tratât Antartic)
|Coordinate = {{coord|90|00|S|00|00|W|display=inline,title}}
|Ativitât =
|Oparis =
|Note = Il pont plui a sud de Tiare, situât sul altiplan dal continent de Antartide a un'altitudin di 2.835 metris
}}
[[Figure:Geographic Southpole.jpg|200px|miniatura|destra|Le aste plantade su le glace rapresente il pont esàt dal Pôl Sud gjeografic]]
Il '''Pôl Sud''', cognossût ancje come '''Pôl Sud Gjeografic''', al è il pont plui a sud de [[Tiere]], situât inte l'emisfer austrâl, dulà che al passe l'âs de rotazion de Tiere.
A diference dal [[Pôl Nord]], che si cjate tal mieç di un ocean cuviert di un strât di glace fluint, il Pôl Sud al si cjate sù la tiare ferme dal continent de [[Antartide]], cuviert di un spessôr di glaçw che al va parsore i 2.700 metris e a un'altitudin complessive di 2.835 metris dal nivel dal mâr.
== Gjeografie e definizions ==
=== I diviers "Pôls Sud" ===
[[Figure:The Earth seen from Apollo 17.jpg|200px|miniatura|destra|Fotografie dal Pôl Sud cjapade de sonde Apollo 17 (NASA)]]
Similmentri al Pôl Nord, la definizion di "Pôl Sud" e puès riferîsi a diviers ponts geografics o fisics:
* '''Pôl Sud Geografic''': al è il pont fis dulà che l'as di rotazion de Tiare al incrose la superficie terestre tal emisferi austrâl.
* '''Pôl Sud Cerimonial''': un pont situât a pôcs metris dal Pôl Gjeografic, segnâtt di une sfere metaliche su un pâr e di une schirade di bandieris dai Stâts signataris dal Tratât Antartic.
* '''Pôl Sud Magnetic''': al è il pont dulà che lis linîs dal cjamp magnetic terestri a son perpendicolâris de superficie. Chest pont al si sposte di cuntinui par vie dai moviments dal nucli terestri.
* '''Pôl Sud Geomagnetic''': al è il pont teorîc calcolât sù la base di un model matematic dal cjamp magnetic.
* '''Pôl Sud de Inaccessibilitât''': al è il pont tal continent antartic plui lontan di cualsisei cueste dal mâr.
== Clime ed ambient ==
=== Temperaturis e altitudin ===
Il Pôl Sud al è un dai puncs plui frêts, secs e inacessibîls dal planet. Lis combinazions de altitudin (2.835 m) e de distance dal mar e fâs sì che il clime al sedi plui frêt di chel dal Pôl Nord.
Tal invier (di març a setembar), la temperadure medie e si stabilize atôr dai -60 °C, cun pontis di frêt che a puedin tocjâ i -80 °C. In tai mês de istât (di dicembar a febrâr), la temperadure e monte rispiet al rest dal an e si riscjalde fin a une medie di -28 °C.
=== Le Gnot polâr e il Soreli di miezegnot ===
Par vie de inclinazion de Tiare, ancje al Pôl Sud al si verfiche il fenomen dal alternâsi di une unjche gnot e un unic dî intal arc dal an:
* Le '''Gnot polâr''' e dure sîs mês d'invier, dulà che il soreli al resta completamentri sot de linie de l'orizont.
* Il '''Soreli di miezegnot''' al dure dal ecuinozi dal autun viers chel di primevere, cun il soreli che al fâs un gîr di 360 grâts fin al orizont cence mai lâ jù.
== Flore e faune ==
=== Un desert polar striant ===
Par vie des temperaduris estremis e de asence complete di aghe licuide, no esist nissun esempli di vegetazion o flore tal altiplan dal Pôl Sud.
L'ambient al è un vê desert polâr: unichis specis vivetis a son piçui micro-organisims (bacteris e foncs) adatâs a vivî te glaçe o in te la nêf.
=== La faune des cuestis antartichis ===
Ancje se la faune terestre no puès vivî tal pont fîs dal Pôl Sud, lis cuestis dal continent antartic a son plenis di vite marine. Famôs a son i '''pinguins''' (come il pinguin imperadôr e il pinguin di Adélie), fochis (come le foche di Weddell e la foche leopart) e piçuls crostacei marins ('''krill'''), che son il sostentament di balenis e uciei marins.
== Storie des esplorazions ==
=== La corse al Pôl Sud (1911–1912) ===
La concuiste dal Pôl Sud e è stât il colm de "Etât d'or de esplorazion antartiche", marcjade de famose e tragica competizion jenfri doi esploradôrs:
* '''[[Roald Amundsen]] (1911)''': L'esploradôr norvegês al è stât il prim om a rivâ al Pôl Sud Geografic ai 14 di Dicembar dal 1911, imprestant un ecupagjament cuntun lûç siet di cjans di slite e vistîts tradizionâls in piels.
* '''Robert Falcon Scott (1912)''': L'uficiâl de Marine Britaniche al è rivât al Pôl Sud ai 17 di Zenâr dal 1912, 33 dîs daspo' Amundsen. La sô spedizion e à vût un destin tragih: Scott e i so cuatri compagns a son muarts di frêt e fan in te la vie dal tornâ.
=== La stazion scientifiche Amundsen-Scott ===
Intal [[1956]], i Stâts Unîts a àn fondât la '''Stazion Amundsen-Scott''', une base scientifiche permanentementri abitade e situade di front al Pôl Sud Gjeografic. La base e ospite sienciâts e oms di ricercje tal cjamp de astrologjie, meteorologjie, glaciologje e fisiche dal cjamp magnetic.
== Status juridic e impàt climatic ==
Sòt dal '''Tratât Antartic''' dal [[1959]], il Pôl Sud e dut il continent antartic a son reservâts esclusivamentri a finâls pacifics e di ricercje sientifiche. Cualsisei rivendicazion territoriâl e è je congjelade.
Ancje se il glaç antartic al è plui stabîl di chel dal Pôl Nord, la regjon ven monitorade cuntun zêl unic dai sienziâts par studiâ i efeis dal '''riscaldament globâl''' smolament de glace continentâls sù la cressite dal nivel dai mârs in tal mont.
== Bibliografie ==
* Roald Amundsen, ''The South Pole: An Account of the Norwegian Antarctic Expedition in the "Fram", 1910–1912'', London, John Murray, 1912.
* Robert Falcon Scott, ''Scott's Last Expedition'', London, Smith, Elder & Co., 1913.
* Apsley Cherry-Garrard, ''The Worst Journey in the World'', London, Constable & Co., 1922.
* Ranulph Fiennes, ''Captain Scott'', London, Hodder & Stoughton, 2003 (ISBN 978-0-340-82697-3).
== Leams esternis ==
* {{en}} [https://www.britannica.com/place/South-Pole South Pole] su l'Encyclopædia Britannica
* {{en}} [https://www.nsf.gov/geo/opp/antarct/amelia/index.jsp Stazion Amundsen-Scott] inte sît de National Science Foundation (NSF)
* {{en}} [https://www.ats.aq/ Secretarjat dal Tratât Antartic]
* {{it}} [https://www.treccani.it/enciclopedia/polo-sud/ Polo Sud] inte Enciclopedia Treccani
9c2s7ax402f0lwa3127bt5rkh6r6eh0