Wikipiidiya gurwiki https://gur.wikipedia.org/wiki/P%C9%9Bgezure MediaWiki 1.46.0-wmf.26 first-letter Miidiya Zure Tɔgum Tuntuna Tuntuna tɔgum Wikipiidiya Wikipiidiya tɔgum Faali Faali tɔgum MiidiyaWiki MiidiyaWiki tɔgum Tɛmpileti Tɛmpileti tɔgum Suŋerɛ Suŋerɛ tɔgum Buuri buuri Buuri buuri tɔgum TimedText TimedText talk Module Module talk Event Event talk Talking drum 0 3466 22936 2026-05-03T14:36:43Z Akoleko Atayinɛ 752 Created article 22936 wikitext text/x-wiki Luŋa 47ei5yey2mzx6o81n12ojswrrphdq9s 22937 22936 2026-05-03T14:37:30Z Akoleko Atayinɛ 752 22937 wikitext text/x-wiki Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. l7z3tcvcu38oh5eqpf7iycayf1p65mw 22938 22937 2026-05-03T14:38:01Z Akoleko Atayinɛ 752 22938 wikitext text/x-wiki Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2]. 57v4qsj76te9i45xiaaedjdrvfmbenx 22939 22938 2026-05-03T14:38:35Z Akoleko Atayinɛ 752 22939 wikitext text/x-wiki Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2]. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3]. hrut4iys5f9ao3z0etye1eq6kd00x19 22940 22939 2026-05-03T14:39:25Z Akoleko Atayinɛ 752 22940 wikitext text/x-wiki Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2]. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3]. Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan History Tuumsum Ba ŋmi'iri luŋa se'em Ba maale luŋa se'em Ŋmi'iri buuri buuri Kelum bisɛ kalam pa'asɛ Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) 6qni3wkifal74i5220fd63c1l6piowg 22941 22940 2026-05-03T14:40:04Z Akoleko Atayinɛ 752 22941 wikitext text/x-wiki Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2]. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3]. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira == == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == obtzyw0w2znudel8k70r3n9q2dmaewr 22942 22941 2026-05-03T14:41:49Z Akoleko Atayinɛ 752 Added databox 22942 wikitext text/x-wiki {{databox}} Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2]. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3]. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira == == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == mhswd4oxve6hkyidmsm9v25t4qp0g00 22943 22942 2026-05-03T14:43:27Z Akoleko Atayinɛ 752 Added category 22943 wikitext text/x-wiki {{databox}} Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2]. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3]. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira == == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == [[Buuri Buuri: AfroCuration26]] 65yg74zk56mqs8ipvpvaoy8c33rebse 22955 22943 2026-05-03T15:04:58Z Akoleko Atayinɛ 752 22955 wikitext text/x-wiki {{databox}} Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira == == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == [[Buuri Buuri: AfroCuration26]] ertsrt0584zgx0yxb6w44ufb84n6cnf 22956 22955 2026-05-03T15:09:20Z Akoleko Atayinɛ 752 22956 wikitext text/x-wiki {{databox}} Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira == == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] cg4k79jdp9ztdjxz62ntx1bxmxq6kmh 22965 22956 2026-05-03T17:50:44Z Akoleko Atayinɛ 752 /* Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira */ 22965 wikitext text/x-wiki {{databox}} Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira (Bibliography) == •(in French) Gravrand, Henry, "La civilisation seereer – Pangool, vol. 2, Les Nouvelles Editions Africaines du Senegal, 1990, pp. 40, 48–49, <nowiki>ISBN 2723610551</nowiki>. •(in French) Gravrand, Henry, "L'Heritage spirituel Sereer: Valeur traditionelle d'hier, d'aujourd'hui et de demain", in Ethiopiques, numéro 31, révue socialiste de culture négro-Africaine, 3e trimestre 1982 [1] Archived 2011-09-01 at the Wayback Machine (retrieved 7 May 2012) •(in English) Joof, Alhaji Alieu Ebrima Cham, "Senegambia, the land of our heritage" (1995) •(in French) Sarr, Alioune, "Histoire du Sine-Saloum" (Sénégal), Introduction, bibliographie et notes par Charles Becker, Bulletin de l'Institut Fondamental d'Afrique Noire, Tome 46, Serie B, n° 3–4, 1986–1987, p. 42. •"Drum Telegraphy". TIME, 21 September 1942. Online version accessed 7 November 2006. == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] i00ejzmh1u21i20wf97ysft5xa4ipn0 22966 22965 2026-05-03T17:57:39Z Akoleko Atayinɛ 752 /* Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan */ 22966 wikitext text/x-wiki {{databox}} Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara  fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la. Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la  ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>. == Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan == {| class="wikitable" !Language !Name |- |Akan languages (Fante, Twi, Baoule) |Dondo, Odondo |- |Bambara, Bozo, Dyula |Tamanin |- |Dagbani, Gurunsi, Moore |Lunna, Donno |- |Efik |Obodom |- |Fulani |Mbaggu, Baggel |- |Hausa |Kalangu, Dan Kar'bi |- |Songhai |Doodo |- |Serer, Wolof, Mandinka |Tama, Tamma |- |Yoruba |Dùndún, Gángan |} == History Tuumsum == == Ba ŋmi'iri luŋa se'em == == Ba maale luŋa se'em == == Ŋmi'iri buuri buuri == == Kelum bisɛ kalam pa'asɛ == == Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == == Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira (Bibliography) == •(in French) Gravrand, Henry, "La civilisation seereer – Pangool, vol. 2, Les Nouvelles Editions Africaines du Senegal, 1990, pp. 40, 48–49, <nowiki>ISBN 2723610551</nowiki>. •(in French) Gravrand, Henry, "L'Heritage spirituel Sereer: Valeur traditionelle d'hier, d'aujourd'hui et de demain", in Ethiopiques, numéro 31, révue socialiste de culture négro-Africaine, 3e trimestre 1982 [1] Archived 2011-09-01 at the Wayback Machine (retrieved 7 May 2012) •(in English) Joof, Alhaji Alieu Ebrima Cham, "Senegambia, the land of our heritage" (1995) •(in French) Sarr, Alioune, "Histoire du Sine-Saloum" (Sénégal), Introduction, bibliographie et notes par Charles Becker, Bulletin de l'Institut Fondamental d'Afrique Noire, Tome 46, Serie B, n° 3–4, 1986–1987, p. 42. •"Drum Telegraphy". TIME, 21 September 1942. Online version accessed 7 November 2006. == Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] flxyqubwskbr450f2ri6zu0hptpr5e2 Dr. Paa Bobo 0 3467 22944 2026-05-03T14:46:10Z Akoleko Atayinɛ 752 Created page with "Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013." 22944 wikitext text/x-wiki Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. sotl06ai87b17oucl9n87jgt86ikrh8 22945 22944 2026-05-03T14:47:05Z Akoleko Atayinɛ 752 22945 wikitext text/x-wiki Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band' f9uil01tczxtgxszf3d5ohb055h0f0v 22946 22945 2026-05-03T14:47:44Z Akoleko Atayinɛ 752 22946 wikitext text/x-wiki Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. oj6neibcgp1hknrihgqit7ikv33n8t7 22947 22946 2026-05-03T14:48:28Z Akoleko Atayinɛ 752 22947 wikitext text/x-wiki Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) A yuuma tuuma yɛla (Musical career) A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) Viisegɔ Gɔnɔ (References) b5n9wdtgewf91sbt1n2i5ygydfdtxno 22948 22947 2026-05-03T14:48:51Z Akoleko Atayinɛ 752 22948 wikitext text/x-wiki Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) Viisegɔ Gɔnɔ (References) b6dy4dtu5nwl8il898mqj9haeaxte2c 22949 22948 2026-05-03T14:49:17Z Akoleko Atayinɛ 752 22949 wikitext text/x-wiki Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == ln2mj8b61ma2rbibygrmqvyfhl1qbml 22950 22949 2026-05-03T14:50:02Z Akoleko Atayinɛ 752 22950 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == evil29mz79w0hotky7679d5ieyad4p7 22951 22950 2026-05-03T14:50:53Z Akoleko Atayinɛ 752 22951 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCuration26]] 1zxmvus9l80krobo3iw37gdbnlzt4o1 22952 22951 2026-05-03T14:53:32Z Akoleko Atayinɛ 752 22952 wikitext text/x-wiki {{databox}} <ref>http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/</ref><ref>http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/</ref><ref>http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/</ref>Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCuration26]] jq0u81qx1dcm2763xpmg1m4vktarr00 22953 22952 2026-05-03T15:00:49Z Akoleko Atayinɛ 752 22953 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCuration26]] 22dhvtwqvbib9sfxqt5019ityjph110 22954 22953 2026-05-03T15:02:07Z Akoleko Atayinɛ 752 22954 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCuration26]] j5t0af57u51438h03bci4py0vv8cn86 22957 22954 2026-05-03T15:10:10Z Akoleko Atayinɛ 752 22957 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] 71r1i09s1srrdapzo6fk4usvakijjjw 22958 22957 2026-05-03T17:29:37Z Akoleko Atayinɛ 752 22958 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] 3fhcg0tff3t53zb7fo8cok1pnxykzgz 22959 22958 2026-05-03T17:30:20Z Akoleko Atayinɛ 752 /* A yuuma tuuma yɛla (Musical career) */ 22959 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa. == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] a9s9jv3pk3dyfp0znj3rug0wysh35dt 22960 22959 2026-05-03T17:31:27Z Akoleko Atayinɛ 752 /* A yuuma tuuma yɛla (Musical career) */ 22960 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa. La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'. == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] tk4tvtasi6t35vpfx20f8clrxah0tdq 22961 22960 2026-05-03T17:33:54Z Akoleko Atayinɛ 752 /* A yuuma tuuma yɛla (Musical career) */ 22961 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa. La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'. Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera Ghana kɔma imma'asum la sukuu yɛla. == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan. == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] jc1qvaj3o6xdz7c4qifnb2myqnwrgzz 22962 22961 2026-05-03T17:35:29Z Akoleko Atayinɛ 752 /* A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) */ 22962 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa. La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'. Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera Ghana kɔma imma'asum la sukuu yɛla. == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan. Dr. Paa Bobo yuuma kelum bɔna zi'an woo mɛ n boi Ghana wa hali la satinsi sa. A yuum yuum tari la buuri malema gaana bini basɛ ti nɛra woo yuum bɔta a yuuma la. Nananawa, a pa'asɛ la nɛresɛba n de yuunyuuneba Kara bɔna Ghana tuusum puan. == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] o430gj6cv1i6zg3q4typyuf1qji1qcc 22963 22962 2026-05-03T17:39:02Z Akoleko Atayinɛ 752 Demesego 22963 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi [[Ghana]] wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla (Musical career) == Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi [[Ghana]] wa. La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'. Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera [[Ghana]] kɔma imma'asum la sukuu yɛla. == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) == Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan. Dr. Paa Bobo yuuma kelum bɔna zi'an woo mɛ n boi Ghana wa hali la satinsi sa. A yuum yuum tari la buuri malema gaana bini basɛ ti nɛra woo yuum bɔta a yuuma la. Nananawa, a pa'asɛ la nɛresɛba n de yuunyuuneba Kara bɔna [[Ghana]] tuusum puan. == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] 2vfze2q7gnt7e8hwl1e73v0p7ueoo96 22964 22963 2026-05-03T17:40:16Z Akoleko Atayinɛ 752 Demesego 22964 wikitext text/x-wiki {{databox}} Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini. == Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla == Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi [[Ghana]] wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la. == A yuuma tuuma yɛla == Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi [[Ghana]] wa. La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'. Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera [[Ghana]] kɔma imma'asum la sukuu yɛla. == A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren == Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan. Dr. Paa Bobo yuuma kelum bɔna zi'an woo mɛ n boi Ghana wa hali la satinsi sa. A yuum yuum tari la buuri malema gaana bini basɛ ti nɛra woo yuum bɔta a yuuma la. Nananawa, a pa'asɛ la nɛresɛba n de yuunyuuneba Kara bɔna [[Ghana]] tuusum puan. == Viisegɔ Gɔnɔ (References) == [[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]] d3ho8xioy5xz2py748isoldilx4p4qn