Wikipiidiya
gurwiki
https://gur.wikipedia.org/wiki/P%C9%9Bgezure
MediaWiki 1.46.0-wmf.26
first-letter
Miidiya
Zure
Tɔgum
Tuntuna
Tuntuna tɔgum
Wikipiidiya
Wikipiidiya tɔgum
Faali
Faali tɔgum
MiidiyaWiki
MiidiyaWiki tɔgum
Tɛmpileti
Tɛmpileti tɔgum
Suŋerɛ
Suŋerɛ tɔgum
Buuri buuri
Buuri buuri tɔgum
TimedText
TimedText talk
Module
Module talk
Event
Event talk
Talking drum
0
3466
22936
2026-05-03T14:36:43Z
Akoleko Atayinɛ
752
Created article
22936
wikitext
text/x-wiki
Luŋa
47ei5yey2mzx6o81n12ojswrrphdq9s
22937
22936
2026-05-03T14:37:30Z
Akoleko Atayinɛ
752
22937
wikitext
text/x-wiki
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
l7z3tcvcu38oh5eqpf7iycayf1p65mw
22938
22937
2026-05-03T14:38:01Z
Akoleko Atayinɛ
752
22938
wikitext
text/x-wiki
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2].
57v4qsj76te9i45xiaaedjdrvfmbenx
22939
22938
2026-05-03T14:38:35Z
Akoleko Atayinɛ
752
22939
wikitext
text/x-wiki
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2].
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3].
hrut4iys5f9ao3z0etye1eq6kd00x19
22940
22939
2026-05-03T14:39:25Z
Akoleko Atayinɛ
752
22940
wikitext
text/x-wiki
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2].
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3].
Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan
History Tuumsum
Ba ŋmi'iri luŋa se'em
Ba maale luŋa se'em
Ŋmi'iri buuri buuri
Kelum bisɛ kalam pa'asɛ
Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ)
Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira
Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ)
6qni3wkifal74i5220fd63c1l6piowg
22941
22940
2026-05-03T14:40:04Z
Akoleko Atayinɛ
752
22941
wikitext
text/x-wiki
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2].
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3].
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira ==
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
obtzyw0w2znudel8k70r3n9q2dmaewr
22942
22941
2026-05-03T14:41:49Z
Akoleko Atayinɛ
752
Added databox
22942
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2].
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3].
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira ==
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
mhswd4oxve6hkyidmsm9v25t4qp0g00
22943
22942
2026-05-03T14:43:27Z
Akoleko Atayinɛ
752
Added category
22943
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la.[1][2].
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima [3].
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira ==
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
[[Buuri Buuri: AfroCuration26]]
65yg74zk56mqs8ipvpvaoy8c33rebse
22955
22943
2026-05-03T15:04:58Z
Akoleko Atayinɛ
752
22955
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira ==
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
[[Buuri Buuri: AfroCuration26]]
ertsrt0584zgx0yxb6w44ufb84n6cnf
22956
22955
2026-05-03T15:09:20Z
Akoleko Atayinɛ
752
22956
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira ==
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
cg4k79jdp9ztdjxz62ntx1bxmxq6kmh
22965
22956
2026-05-03T17:50:44Z
Akoleko Atayinɛ
752
/* Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira */
22965
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira (Bibliography) ==
•(in French) Gravrand, Henry, "La civilisation seereer – Pangool, vol. 2, Les Nouvelles Editions Africaines du Senegal, 1990, pp. 40, 48–49, <nowiki>ISBN 2723610551</nowiki>.
•(in French) Gravrand, Henry, "L'Heritage spirituel Sereer: Valeur traditionelle d'hier, d'aujourd'hui et de demain", in Ethiopiques, numéro 31, révue socialiste de culture négro-Africaine, 3e trimestre 1982 [1] Archived 2011-09-01 at the Wayback Machine (retrieved 7 May 2012)
•(in English) Joof, Alhaji Alieu Ebrima Cham, "Senegambia, the land of our heritage" (1995)
•(in French) Sarr, Alioune, "Histoire du Sine-Saloum" (Sénégal), Introduction, bibliographie et notes par Charles Becker, Bulletin de l'Institut Fondamental d'Afrique Noire, Tome 46, Serie B, n° 3–4, 1986–1987, p. 42.
•"Drum Telegraphy". TIME, 21 September 1942. Online version accessed 7 November 2006.
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
i00ejzmh1u21i20wf97ysft5xa4ipn0
22966
22965
2026-05-03T17:57:39Z
Akoleko Atayinɛ
752
/* Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan */
22966
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Luŋa de la de'eŋo lɔkɔ ti ba tara tia tile maala ka. Ba ni maalɛ dɔɔ la mɛ ti la tari zuto tuyi gee ti tiŋasuka la n de sia la nyaa ni tara fole bii yoko. Luŋa wa de la de'eŋo lɔkɔ n ze'ele tuma nɛresabesi so'olum ti ba yi'ira solemiine puan ti 'West Africa' la.
Luŋa wa de la sɛla ti ba wan ta'am basɛ ti a tɔgesɛ asaala yetɔgum. Se'em n ŋmi'iri luŋa (lunŋmi'ira) la ni limesa mɛ gee gbɛkera mi'isi la ti la miina. Bala n ni basɛ ti luŋa la tana tɔgera kɔɔsi yima yima la vo'osum yima yima ti la ŋwɔna la nɛresaala n tɔgeri se'em la<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref><ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
Luŋa woo ni tari la zuto tuyi gee ti ba nyaa ni dikɛ mi'isi lui ba naɛ taaba kankaŋi. Ba ni pɛkɛ luŋa mɛ n boi kɛlumpaka puan gee nyaa ŋmi'ira. Se'em n ŋmi'iri luŋa la ta'am ni gbɛkɛ bii a basɛ mi'isi la kola ti la suŋɛ ti luŋa la vo'osum la ka voole bɔna yima yima<ref>https://www.smithsonianmag.com/smart-news/how-west-african-drums-really-talk-180978296/</ref>.
== Luŋa wa yu'ura bɔna buuri buuri yetɔgum puan ==
{| class="wikitable"
!Language
!Name
|-
|Akan languages (Fante, Twi, Baoule)
|Dondo, Odondo
|-
|Bambara, Bozo, Dyula
|Tamanin
|-
|Dagbani, Gurunsi, Moore
|Lunna, Donno
|-
|Efik
|Obodom
|-
|Fulani
|Mbaggu, Baggel
|-
|Hausa
|Kalangu, Dan Kar'bi
|-
|Songhai
|Doodo
|-
|Serer, Wolof, Mandinka
|Tama, Tamma
|-
|Yoruba
|Dùndún, Gángan
|}
== History Tuumsum ==
== Ba ŋmi'iri luŋa se'em ==
== Ba maale luŋa se'em ==
== Ŋmi'iri buuri buuri ==
== Kelum bisɛ kalam pa'asɛ ==
== Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
== Nɛreba bii gɔnɔ puti'ira (Bibliography) ==
•(in French) Gravrand, Henry, "La civilisation seereer – Pangool, vol. 2, Les Nouvelles Editions Africaines du Senegal, 1990, pp. 40, 48–49, <nowiki>ISBN 2723610551</nowiki>.
•(in French) Gravrand, Henry, "L'Heritage spirituel Sereer: Valeur traditionelle d'hier, d'aujourd'hui et de demain", in Ethiopiques, numéro 31, révue socialiste de culture négro-Africaine, 3e trimestre 1982 [1] Archived 2011-09-01 at the Wayback Machine (retrieved 7 May 2012)
•(in English) Joof, Alhaji Alieu Ebrima Cham, "Senegambia, the land of our heritage" (1995)
•(in French) Sarr, Alioune, "Histoire du Sine-Saloum" (Sénégal), Introduction, bibliographie et notes par Charles Becker, Bulletin de l'Institut Fondamental d'Afrique Noire, Tome 46, Serie B, n° 3–4, 1986–1987, p. 42.
•"Drum Telegraphy". TIME, 21 September 1942. Online version accessed 7 November 2006.
== Nyiŋa Viisegɔ gɔnɔ (lɔgerɔ) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
flxyqubwskbr450f2ri6zu0hptpr5e2
Dr. Paa Bobo
0
3467
22944
2026-05-03T14:46:10Z
Akoleko Atayinɛ
752
Created page with "Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013."
22944
wikitext
text/x-wiki
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013.
sotl06ai87b17oucl9n87jgt86ikrh8
22945
22944
2026-05-03T14:47:05Z
Akoleko Atayinɛ
752
22945
wikitext
text/x-wiki
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'
f9uil01tczxtgxszf3d5ohb055h0f0v
22946
22945
2026-05-03T14:47:44Z
Akoleko Atayinɛ
752
22946
wikitext
text/x-wiki
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
oj6neibcgp1hknrihgqit7ikv33n8t7
22947
22946
2026-05-03T14:48:28Z
Akoleko Atayinɛ
752
22947
wikitext
text/x-wiki
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education)
A yuuma tuuma yɛla (Musical career)
A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy)
Viisegɔ Gɔnɔ (References)
b5n9wdtgewf91sbt1n2i5ygydfdtxno
22948
22947
2026-05-03T14:48:51Z
Akoleko Atayinɛ
752
22948
wikitext
text/x-wiki
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy)
Viisegɔ Gɔnɔ (References)
b6dy4dtu5nwl8il898mqj9haeaxte2c
22949
22948
2026-05-03T14:49:17Z
Akoleko Atayinɛ
752
22949
wikitext
text/x-wiki
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
ln2mj8b61ma2rbibygrmqvyfhl1qbml
22950
22949
2026-05-03T14:50:02Z
Akoleko Atayinɛ
752
22950
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
evil29mz79w0hotky7679d5ieyad4p7
22951
22950
2026-05-03T14:50:53Z
Akoleko Atayinɛ
752
22951
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCuration26]]
1zxmvus9l80krobo3iw37gdbnlzt4o1
22952
22951
2026-05-03T14:53:32Z
Akoleko Atayinɛ
752
22952
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
<ref>http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/</ref><ref>http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/</ref><ref>http://citifmonline.com/2014/04/dr-paa-bobo-laid-to-rest/</ref>Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.[1][2][3]. Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'[4]. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.[5]. Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCuration26]]
jq0u81qx1dcm2763xpmg1m4vktarr00
22953
22952
2026-05-03T15:00:49Z
Akoleko Atayinɛ
752
22953
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCuration26]]
22dhvtwqvbib9sfxqt5019ityjph110
22954
22953
2026-05-03T15:02:07Z
Akoleko Atayinɛ
752
22954
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCuration26]]
j5t0af57u51438h03bci4py0vv8cn86
22957
22954
2026-05-03T15:10:10Z
Akoleko Atayinɛ
752
22957
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
71r1i09s1srrdapzo6fk4usvakijjjw
22958
22957
2026-05-03T17:29:37Z
Akoleko Atayinɛ
752
22958
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
3fhcg0tff3t53zb7fo8cok1pnxykzgz
22959
22958
2026-05-03T17:30:20Z
Akoleko Atayinɛ
752
/* A yuuma tuuma yɛla (Musical career) */
22959
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa.
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
a9s9jv3pk3dyfp0znj3rug0wysh35dt
22960
22959
2026-05-03T17:31:27Z
Akoleko Atayinɛ
752
/* A yuuma tuuma yɛla (Musical career) */
22960
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa. La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'.
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
tk4tvtasi6t35vpfx20f8clrxah0tdq
22961
22960
2026-05-03T17:33:54Z
Akoleko Atayinɛ
752
/* A yuuma tuuma yɛla (Musical career) */
22961
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa.
La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'.
Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera Ghana kɔma imma'asum la sukuu yɛla.
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan.
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
jc1qvaj3o6xdz7c4qifnb2myqnwrgzz
22962
22961
2026-05-03T17:35:29Z
Akoleko Atayinɛ
752
/* A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) */
22962
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi Ghana wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi Ghana wa.
La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'.
Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera Ghana kɔma imma'asum la sukuu yɛla.
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan.
Dr. Paa Bobo yuuma kelum bɔna zi'an woo mɛ n boi Ghana wa hali la satinsi sa. A yuum yuum tari la buuri malema gaana bini basɛ ti nɛra woo yuum bɔta a yuuma la. Nananawa, a pa'asɛ la nɛresɛba n de yuunyuuneba Kara bɔna Ghana tuusum puan.
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
o430gj6cv1i6zg3q4typyuf1qji1qcc
22963
22962
2026-05-03T17:39:02Z
Akoleko Atayinɛ
752
Demesego
22963
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla (Early life and education) ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi [[Ghana]] wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla (Musical career) ==
Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi [[Ghana]] wa.
La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'.
Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera [[Ghana]] kɔma imma'asum la sukuu yɛla.
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren (Personal life and legacy) ==
Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan.
Dr. Paa Bobo yuuma kelum bɔna zi'an woo mɛ n boi Ghana wa hali la satinsi sa. A yuum yuum tari la buuri malema gaana bini basɛ ti nɛra woo yuum bɔta a yuuma la. Nananawa, a pa'asɛ la nɛresɛba n de yuunyuuneba Kara bɔna [[Ghana]] tuusum puan.
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
2vfze2q7gnt7e8hwl1e73v0p7ueoo96
22964
22963
2026-05-03T17:40:16Z
Akoleko Atayinɛ
752
Demesego
22964
wikitext
text/x-wiki
{{databox}}
Kwaku Agyapong Danemah de la mina ti nɛreba zo'e zo'e yi'ira e ti Dr. Paa Bobo. Ba dɔgɛ e la Siibedaa ŋmarega la puan ka dabesa pia la ayi daarɛ bɔna 1951 yuunɛ la puan gee ti a yuum ka bɔna Sapɔɔlegɔ ŋmarega la puan bɔna 2013. A yuum de la [[Ghana]] yuunyuuna sɛka n ŋmi'iri buuri la malema yuuma.<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref><ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref> Sɛla n basɛ ti zo'e zo'e mina e de la iŋa n yuum tari yuunsɛka ti ba yi'ira ti 'Osobro kyee'<ref>https://www.graphic.com.gh/entertainment/celebrity/dr-paa-bobo-is-dead.html</ref>. A yuum pɔsɛ yuunɛ wa la Tigere ŋmarega la puan bɔna 2020 yuunɛ la puan. Yuunyuuna sɛka ti ba yi'ira Stonebwoy la n yuum dikɛ 'Bhim Band'pa'asɛ yuunɛ miŋa puan gee yuum nyaa tee yuunɛ la zuo dɛna 'Sobolo'.<ref>https://www.pulse.com.gh/entertainment/music/stonebwoy-remixes-paa-bobos-hit-osobro-kyee-titles-it-sobolo-watch/1mtk9bq</ref> Hali Dr. Paa Bobo yuum Nigeria tiŋa puan mɛ ta iŋɛ a yuuma basɛba bɔna bini.
== Pɔsega vom la sukuu kinɛ yɛla ==
Ba dɔge Dr. Paa Bobo bɔna la yizuo ti nɛreba kɔ'ɔm bɔta yuuma. was born to a family of music enthusiasts. A sɔ yuum pa'asɛ la yuuma tigere kayima puan n boi ba so'olum puan. Bala n ta'asɛ ti a yuum tɔgɛ bo a dayua la ti a kiŋɛ sukuu ta zamesɛ yuuma mi'ilum yɛla.Dr. Paa Bobo kiŋɛ a sukuu la Kumasi Technical Institute n boi [[Ghana]] wa. Bilam ti a yuum ta zamesɛ mi'ilum bɔna nasaa bugum tuuma puan n de 'Electrical Engineering' solemiine puan la.
== A yuuma tuuma yɛla ==
Dr. Paa Bobo mi'ilum a yuuma la 1970 la puan se'em ma'a ti a yuum pa'asɛ yuuma tigere sɛka n boi Kumasi ti ba yi'ira ti 'Gye Nyame' puan la. Sɛba duma n yuum lagum bɔna bini de la Kojo Antwi la George Darko. Pooren ti a yuum ta pɔsɛ a miŋa yuuma tigere n de 'Sweet Talks' la gee yuum dikɛ a pɔsega yuunɛ niɛ peelum n de 'Onyame Nkrabea' bɔna 1982 yuunɛ la puan. Yuunɛ la yuum ani suŋa mɛ ti bala yuum basɛ ti a po pa'asɛ nɛrezuton boi [[Ghana]] wa.
La yuum ta paara yuum pia puan la Dr. Paa Bobo yuum pɔsɛ Tara yuuma magesɛ wuu 'Obiara Se Eye Aduro', 'Me Ye Obaa', la 'Comfort' niira peelum. A yuum naɛ la Ghana yuunyuuneba basɛba tum mɛ, magesɛ wuu Amakye Dede, Nana Acheampong, la Charles Amoah. Dr. Paa Bobo yuum wa yuum ka boi Ghana ma'a, amaa a yuuma kelum yuum paɛ Africa tinsi basɛba puan mɛ solemitinsi za'a waabi magesɛ wuu 'Europe' la 'North America'.
Sɛla n kelum pa'asɛ de la Dr. Paa Bobo yuum ka yuuni yuuma ma'a gee a yuum kelum suŋera tareduma mɛ dɔla a miŋa tigere la n de 'Paa Bobo Foundation' ti a suŋera [[Ghana]] kɔma imma'asum la sukuu yɛla.
== A miŋa vom yɛla la iŋa basɛ sɛla pooren ==
Dr. Paa Bobo yuum di pɔga mɛ gee tara kɔma zo'e zo'e. A yuum de la yimpu'usa n yuum tari yimpu'usegɔ yɛla lagum kina a yuuma la puan. married and had several children. He was a devout Christian and often incorporated Christian themes into his music. A yuum ki la Salurego ŋmarega la puan ka dabesa piseyi la anii daarɔ bɔna 2013 yuunɛ la puan.
Dr. Paa Bobo yuuma kelum bɔna zi'an woo mɛ n boi Ghana wa hali la satinsi sa. A yuum yuum tari la buuri malema gaana bini basɛ ti nɛra woo yuum bɔta a yuuma la. Nananawa, a pa'asɛ la nɛresɛba n de yuunyuuneba Kara bɔna [[Ghana]] tuusum puan.
== Viisegɔ Gɔnɔ (References) ==
[[Buuri Buuri: AfroCurationGhana2026]]
d3ho8xioy5xz2py748isoldilx4p4qn