Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.45.0-wmf.3 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Arbenga 0 1614 258434 258376 2025-06-10T18:53:30Z N.Longo 12052 258434 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1203 |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |Festivo = [[29 seténbre|29 de setembre]] |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine da Sènta; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''municipium'' de ''Albingaunum'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de Cumitàu e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pîa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], entrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[L'Isura|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà A Sènta </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'travèrsu i mate(r)iâli purtèi a vàlle daa scciümmài(r)a dìta [[Sènta|A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a pàssa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mezü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà urigine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Messce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punente fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ch'a se tröva ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfin cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixin a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in sìmma, u cunfin u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livellu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie vegetâli, fra sti chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù spécie faunistiche cumme brîgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ "bastita", ch'a l'ha dètu u(r)ìgine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name:"statüibastia"="">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> *'''[[Campugexa]]''', in pusisiùn aretrâ rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pei du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma metè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> *'''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi l'é(r)an presènti e ville de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a Vìlla D'Aste. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse prugrescivamènte versu a scciümài(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimuniânse de n'insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu che sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culine a munte de Campugexa, a l'ha a carateristica de cunservà tütta 'na se(r)ie de insediamènti sparsi. U nücleu ciü impurtante u l'è quellu ch'u se tröva au de sutta da burgâ da gêxa, dedicâ a San Giacumu. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensciunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina se(r)ie de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn elevâ rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scìtu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che d'invèrnu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de re(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se fèrman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sù che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paisi vèrsu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ d'autunnu e d'invèrnu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu d'estè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè de Arbenga u de(r)iva dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|albingaunum}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitîvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quànde Rùmma a a cunquista, a divegne ''Albingaunum'', furma che duve(r)an ascì grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensciunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà intu seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dita di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina propia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatîvu entrutèra e entrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andàndu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, scituàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''municipium'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i bùrdi ciü setentriunàli da zòna arbenganese fissèi fìn ai paìsi ascì de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiàna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difésa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e A Sènta, sciübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)iginariu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruîa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e tèrme (svilupèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difésa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quéllu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnî au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucàli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante pruprieta(r)iu ingàunu Pròculu, in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u San Martìn Véscu, cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa pàrte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu véscu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dîta ''Marittima Italorum'', mategnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difésa e i prinsipali palassi religiùsi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livelli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au Cumitàu Arbenganese, entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bàssu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pîa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni ricustruiscén quellu che i pisèi l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in ingressu inti terito(r)i da vella cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impunéva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi che l'entrâvan intu lucâle portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìttu u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sente dunca custrétta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsuli Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de 'n cuntingènte militâre zenese in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda metè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u duminiu di Clavesana inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "ville növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, stò(r)ia e urbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A stòia de Cixàn 'cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tèsta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti propiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'avrì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Stò(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du ràmmu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pîan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e ducca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' ben chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na pàrte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livellu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)àli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda metè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difése sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutîve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxun de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difésa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'avrì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rivêa de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militàre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zêna|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguîa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Ducca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a pàssa intu Dipartimèntu de Muntenötte, sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], ben dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiàna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atîva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitîva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tùre di Malasemensa a bandêa d'Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'avrì]] du [[1946]], sciübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüxi === I cugnummi ciü difüxi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Pròculo (Arbenga, ... - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Martìn de Tours (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Veràn de Cavaillon (Barjac, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'à tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fin du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania (Vûtri, [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti parocchie: Nòstra Scignùa de Puntelungu, San Benardìn (Vaìn), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn (Campugexa), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)iginâ(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)iginâ(r)ia. au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensciunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è scituàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi cìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du véscu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de entrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)iginàia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensâva che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u têitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batisté(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zòna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelongu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiùsu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensciunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelòngu: a stòia du Santuâiu|vìxita=2021-11-21|léngoa=IT}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memoja du miraculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quélla presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelòngu: u Santuâiu e u pùnte|vìxita=2021-11-21|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: stòia|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginàia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in pàrte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'entrâ dau bazamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)êa fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paise. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u têitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de parocchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capelétta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'a visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa parocchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cîcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du véscu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Cruxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensciunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi sücescîvi, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Cappella de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bàssu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in têitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drîta rispèttu a l'entrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cîclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)àe.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latîna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun ciànta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sêde da cungrêga du paise, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)iginâ(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u têitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da baxìlica de San Vitûre, in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplèssu Archeulogicu de San Clemente, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''Baxìlica de San Vitûre''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplèssu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma metè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunventu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''Albingaunum'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina ciànta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> *'''Terme rumâne''', intu léttu da Sènta, pôcu a munte du mudèrnu Punte Russu, segnu du svilüppu da sitè de ''Albingaunum'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümai(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a ben dife(r)ènte. E terme e u cumplèssu paleucristiàn de San Clemente sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümài(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemente sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> *'''Cumplèssu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a ciànta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)ai urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümài(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Véscu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsuri, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Véscu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma metè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vìtta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pia u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunventu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)iginâ(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu propiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunventu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de riferimèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunventu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù ben due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quélla di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architettü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bîfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bîfura rumanica che 'na trîfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupietària a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''Vìlla D'Aste''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensciunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce in tu scistemma de custrusiùn ville tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta pàrte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù ben a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumensu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciâvan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrèi ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'entrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumensi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bàssu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squèxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'e(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa metè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paise, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà A Sènta, che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passâva pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversâva a scciümai(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse propiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''Punte Russu''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n parapettu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è scituàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a eventi de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na ciànta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scìtu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü pàrte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümai(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplèssu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdàtti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù ben vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspettu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunente fruntun, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadràe. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name:"statüi"="">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in arcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sentru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castellu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplèssu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunventu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümai(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quélla du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu da Sènta, ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in entrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi quattru sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tostu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tostu in tèrsu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interèsse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interèsse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa risèrva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du Nêva e de l'A(r)òscia, ciü tütta A Sènta e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunsèrva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalàe.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de parocchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tostu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnali e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplèssu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifici; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atîvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": scituàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì vellu u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialéttu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], faxènte parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sentru-punènte]] du quale u l'è a varietè ciü difüza. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de diferese intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fin au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, caraterizèi dau son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü pàrte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciànte da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name=”Garibaldi”>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre riferimèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è ben svilupàu l'ambitu de arumatiche. Ben difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. Ben cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se ben difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'e(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e ben dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun ben seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u miraculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiun religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiun, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'e(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiun religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au véscu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punente, ch'a pîa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in avrì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastia, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'austu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pîa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da parocchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du vìn pigàu e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in aùstu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti preparèi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustràna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa metè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == [[Immaggine:Annibale Riva.jpg|miniatura|Vista du stàddiu "Annibale Riva"]] In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memoja de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastia]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stadiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvembre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvembre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setembre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setembre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixembre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixembre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixembre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixembre 1993|27 nuvembre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1997|2 dixembre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixembre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixembre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixembre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (poi Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sentru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvembre 2013|Rosalia Guarnieri|Lega Nord, Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sentru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvembre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sentru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga" |Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vie de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paisi da vixin: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deràmma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a travèrsa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deràmma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paisi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu urigine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi binà(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] 9fcvii7qzj0xqjv2sekjlfbljm0f8r8 258435 258434 2025-06-10T18:58:10Z N.Longo 12052 258435 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arbenga |Tipo = [[comun|cumün]] |Panorama = Albenga.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panu(r)àmma de Arbenga versu u mâ</div> |Bandiera = Flag of Albenga.svg |Voce bandiera = Bande(r)a d'Arbenga |Stemma = Albenga-Stemma.svg |Voce stemma = Bande(r)a d'Arbenga#Stemma sivicu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Riccardo Tomatis |Partito = liste siviche de sèntru-scinistra |Data elezione = 9-6-2019 |Mandato = 2 |Data rielezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 23470 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidènte ai 30 de utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = [[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]], [[Campugexa]], [[Leca (Arbenga)|Leca]], [[Lüxignan|Lüxignàn]], [[Sàlia]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] |Divisioni confinanti = [[Arasce|A(r)àsce]], [[Arnascu]], [[Cixan|Cixàn]], [[Utuê]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[Villanöva|Villanöva d'Arbenga]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1203 |Nome abitanti = arbenganesi<br />arbenganexi<br />ingàuni |Patrono = [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]] |Festivo = [[29 seténbre|29 de setembre]] |Mappa = Map of comune of Albenga (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn da sitè de Arbenga inta pruvinsa de Savuna }} '''Arbenga'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[ar'beŋɡa]|lij}}<ref name="Conseggio">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/albenga/|tìtolo=Arbenga|outô=Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure|scîto=Deize, diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-09}}</ref>, scrìtu de lungu ''Arbenga'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|pp=12, 93}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finô|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, [[Dialettu garescìn|garescìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Piero Camelia|outô2=Romano Nicolino|outô3=Rodolfo Pelagatti|tìtolo=Vocabolario Italiano-Garessino|ànno=2020|editô=Araba Fenice Edizioni|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafia unitäia|grafìa ünitâ(r)ia]]<ref name="Conseggio" />, scrìtu ''Arbénga'' in [[Dialéttu priéze|priese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, [[Dialetto brigasco|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?}}</ref> e [[Lengoa zeneize|zenese]]-[[Grafîa ofiçiâ|grafìa ufisiâle]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=albenga|tìtolo=Arbénga - TIG|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-09}}</ref>, ''Albenga'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>.|group=n.}} (''Albenga'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina sitè e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 23.470 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], dund'a l'è a segunda pe' pupulasiùn. A se tröva inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] ciü estesa da Ligü(r)ia e in sce zine da Sènta; u sò terito(r)iu u cumprènde ascì a segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' süperficie, a [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Sapere">{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Alb%C3%A9nga.html|tìtolo=Albénga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref><ref name="Enciclopedia Italiana">{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Gribaudi, Piero Barocelli, Antonio Canepa e A. Jahn Rusconi|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1929|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Albenga}}</ref> Arbenga a l'è üna de sitè ciü antìghe da regiùn: zà capitâle di [[Ingauni|Ligü(r)i Ingàuni]], alantu(r)a ciamâ ''[[Albium Ingaunum|Album Ingaunum]]'', cu'a cunquista rumâna du [[181 a.C.]] a vegne u riccu ''municipium'' de ''Albingaunum'', traversàu dai tèmpi d'[[Aogusto|Augüstu]] daa cuscì dìta ''[[Via Julia Augusta]]''. Sêde d'ina [[Diocexi de Arbenga e Impeia|sò diocexi]] dau [[451]], a l'è atacâ dai barba(r)i e ricustruìa dai bizantìn; cu'i Franchi a vegne capitâle de Cumitàu e a patisce di atacchi saracén. Dau [[950]] a l'è inta [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] e, vegnüa cumün indipendènte du Mille, a pîa parte aa [[Primma Croxâ|Primma Cruxâ]]. In aleànsa cun [[Pisa]] e cun l'agiüttu du [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II]] a se regi(r)a cuntru [[Zena]] insemme ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]], ma a ne sciorte batüa du [[1251]], entrandu int'ina lunga crisi vegnüa pezzu cu'a pèste du [[1348]]. Du [[1625]] a se issa turna cuntru a Zena e a se cunsegna au Vito(r)iu Amedeu de Savoia. Aa fìn, dai ànni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]], a sitè a và apröu au camìn stò(r)icu du rèstu da Ligü(r)ia.<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia Italiana" /><ref name="Enciclopedia online">{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/albenga/|tìtolo=Albenga - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-09}}</ref> Arbenga a g'ha ina lunga tradisiùn cumme grande sèntru agriculu; cu'u tèmpu u l'è pe(r)ò vegnüu ciü impurtante u türismu, a l'imprinsippiu ligàu ai bagni ma au dì d'ancöi sèmpre ciü de genere cultü(r)âle, grassie ai sò müsei e e sò architetü(r)e. Fra sti chi se pò fà mensciùn du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Müseu Sivicu]], ch'u cumprènde l'[[Batiste(r)u d'Arbenga|antìgu batiste(r)u]] du [[V secolo|V seculu]], u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]] e u [[Müseu Navâle Rumàn]]; fra e architetü(r)e e nu mancan gêxe, a partì daa catedrâle, sciti archeulogichi, palàssi stò(r)ichi e e sò tûre<ref name="Sapere" /><ref name="Enciclopedia online" />, scimbulu da sitè che, defèti, a g'ha u survenumme de "sitè de sèntu tûre".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=935|volùmme=Vul. II}}</ref> {{Çitaçión|Arbenga, chi nu g'ha da fà, nu ghe vegna.|Pruvèrbiu e moddu de dì tipicu in sce Arbenga}} == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:A Ciànn-a (Arbénga) - vìsta da-o Pìsso Cerêza (3).jpg|[[Ciâna d'Arbenga|A Ciâna]] dau Pissu Ce(r)esa Immaggine:Isola Gallinara.JPG|[[L'Isura|L'Isu(r)a]] daa ''[[Via Julia Augusta]]'' Immaggine:Confluenza Neva Arroscia.png|U [[Turénte Nêva|Nêva]] e l'A(r)òscia ch'i se zunzen a furmà A Sènta </gallery> A sitè a se tröva in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]], inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna aluviunâle]] ch'a s'è furmâ pe' vìa de l'impimèntu de 'na grossa insenatü(r)a pliucénica 'travèrsu i mate(r)iâli purtèi a vàlle daa scciümmài(r)a dìta [[Sènta|A Sènta]], che intu traciàu d'ancöi a pàssa a meridiùn du sèntru sitadìn. Sta ciâna lì a l'è a ciü grossa da [[Liguria|Ligü(r)ia]] e a mezü(r)a inte tüttu 36,51&nbsp;kmq, andandu a cruvì ascì i paìsi da vixìn. A dà urigine aa Sènta i sun i turènti [[Turénte Nêva|Nêva]] e [[Scciümme A"osa|A(r)òscia]], che i se zunzen inta lucalitè de Messce, fra Leca e A Bastìa, trèi chilòmetri primma de fuxà in Arbenga, inte vixinanse du [[Câu da Lêna]].<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', pp. 7-8}}</ref> U terito(r)iu cumünâle u se estènde versu punente fìn dau Riàn da Cu(r)umbe(r)a, ch'u se tröva inta regiùn cu'u mèximu numme ch'a se tröva ai cunfìn cun [[Arasce|A(r)àsce]], tòstu dui chilòmetri a punènte da bucca da Sènta. Stu cunfìn chi u se(r)ea stètu de lungu dibatüu e dunca fissàu daa prefetü(r)a numma inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e u passe(r)ea pe'u cuscì dìtu [[Câu de Vaìn]]<ref>{{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X023/Relazione_Paraggio_Vadino.pdf|tìtolo=Relazione Paraggio Vadino, da Punta Cippo a Capo Lena (foce del fiume Centa)|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, inta lucalitè de Maimuna.<ref name="”Vaìn”">{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino|url=https://books.google.com/books?id=H06DzgEACAAJ|ànno=2021|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=13-16|capìtolo=Geografia del luogo|ISBN=88-88-39761-2}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mario Moscardini|tìtolo=Albenga da Napoleone all'unità d'Italia 1794-1861|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/412/c/13/s/13/albenga-da-napoleone-allunita-ditalia-1794-1861.html|ànno=2011|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=137|capìtolo=Il confine tra Alassio e Albenga (n.1)}}</ref> A ògni moddu u nu l'è stètu marcàu seguèndu u spartiègua<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/02laliggia/documenti/SV_LaLiggia_RelazioneGenerale_rev01.pdf|tìtolo=La Liggia, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, scicumme ch'u remunta e u prusegue inta diresiùn du [[Munte Russu]] (242&nbsp;m), ch'u l'è ancù tüttu inti cunfìn d'Arbenga. Da chi u traciàu di cunfìn u se cega versu punènte, fìn au meridiùn da simma di munti [[Munte Bignun (Arasce)|Bignùn]] (521&nbsp;m)<ref>{{Çitta web|url=http://www.verdeazzurroligure.com/index_htm_files/21%20-%20Albenga%20-%20Alassio%20nuovo.pdf|tìtolo=Anello Alassio-Albenga, accesso al Monte Bignone e Via Romana|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> e [[Munte Castelâ (Arasce)|Castelâ]] (508 m) ch'i restan du tüttu in A(r)àsce. Versu levante a fà da cunfìn cu'u [[U Sejô|Se(r)iâ]] a l'è invêce a [[Carènda (turènte)|Ca(r)ènda]], turènte ch'u l'ha in cursu abasta lungu, ch'u riva a pôcu mênu de 6 chilòmetri<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/documenti/SV_Carenda_RelazioneGenerale_rev02.pdf|tìtolo=Carenda, relazione generale|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref>, nascèndu au de sutta du [[Munte Pesartu]] (668&nbsp;m), ai cunfin cun [[Cixan|Cixàn]] ascì.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/04carenda/tavole/retidr_245110-100-140-150_0.pdf|tìtolo=Carenda, tò(r)a 245110-100-140-150-0 du reticulu idrugraficu|vìxita=2024-07-28|léngoa=IT}}</ref> Cun stu cumün chi, ciü a valle, a spartisiùn a l'è marcâ pe' ina parte (fra i Massaretti da Bastìa e a Benessea) dau Nêva, mèntre andandu versu punènte a dividde u l'è l'[[Rian Iveia|Arveju]], riàn ch'u scûre da vixin a Cuàscu, marcandu u lìmite cun [[Arnascu]] e [[Villanöva]]. Ancù ciü in sìmma, u cunfin u furma in cügnu e u tucca ascì [[Utuê]] passandu au de sutta du Pözzu di Pìn (282&nbsp;m), ch'u l'è zà au de là. Intu cumün a l'è cumpresa ascì a [[ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]], segunda ìsu(r)a ligü(r)e pe' estensciùn doppu [[A Parmàia|da Parmâ(r)ia]] e au largu da còsta du quartê de [[Vaìn]] tòstu 1,5 chilòmetri, cunusciüa semplicemènte dai abitanti cu'u numme de "L'Ìsu(r)a"<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/01/06/albenga-lisola-gallinara-come-si-chiama-nel-dialetto-albenganese-soltanto-isua/|tìtolo=Albenga: l'isola Gallinara come si chiama nel dialetto albenganese? Soltanto isu”a|dæta=6 de zenà du 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-07-28}}</ref>. Sta chi a se sa(r)ea destacâ daa terafèrma intu Quaterna(r)iu pe' efèttu de curènti ma(r)ìne o fòscia pe'u muntà du livellu du mâ. Inti seculi, a l'è vegnüa l'habitat de ciü de trexèntu spécie vegetâli, fra sti chi a campanula sabassia e arcüne qualitè de erxi. Se zunzen ancù spécie faunistiche cumme brîgu(r)e, insètti e uxélli de mâ.<ref name=”Vaìn”/> === Frasiùi === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|A Bastìa, vista dai Massaretti File:Campugexa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Campugexa, dau derê da paruchiâle File:Leca (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Leca, a frasiùn dau stradùn File:Lüxignàn (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Lüxignàn, panu(r)àmma dae campàgne File:Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg|Sàlia, daa pruvinsâle File:San Fé (Arbenga)-Vìsta daa pruvinsâle 01.jpg|San Fé, vìsta d'in scia stradda </gallery> * '''[[Bastia (Arbenga)|A Bastìa]]''', pôcu ciü a munte de dunde u Nêva e l'A(r)òscia i se zunzen a furmà A Sènta, a l'è stèta custruìa a partì dau [[1295]], piandu u numme da 'na furtificasiùn zà existènte ciamâ "bastita", ch'a l'ha dètu u(r)ìgine au Burgu. Vista a sentènsa de l'abâte du populu de Zena du [[1290]], a nu l'é(r)a defèti puscibile a custrusiùn de növe furtificasiùi. A ògni moddu, zà da primma i sciti dund'aù a se tröva a frasiùn i l'é(r)an indichèi cu'u numme de ''Valliranum''. A partì dau [[XIV secolo|Trexèntu]] l'insediamèntu u l'ha guagnàu ina funsiùn de cuntrollu in scia stradda versu a [[valâ de l'A(r)òscia]], crescèndu d'impurtansa e espandenduse manimàn.<ref name:"statüibastia"="">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 200, nòtta n.187}}</ref> *'''[[Campugexa]]''', in pusisiùn aretrâ rispèttu aa Ciâna, u sò nücleu u se tröva int'in pözzu gi(r)àu versu sud-est ai pei du munte Pesartu, a n'artitüdine de 20 mêtri in sciu livéllu du mâ. U burgu u vegne numinàu pe'a primma votta inta primma metè du [[XII secolo|seculu XII]], cu'u numme de ''Campus Ecclesiae'' in seguitu de l'aquistu de sèrte bandìe da parte di Templa(r)i, ma u l'è passàu a utegnì 'na sèrta stabilitè numma a partì dau Trexèntu. Vegnüu cumün indipendènte, cun Sàlia, au tèmpu di fransesi, l'è turnàu sutta l'aministrasiùn arbenganese intu [[1929]]. A cumprènde ascì e tère d'in gì(r)u e a lucalitè de San Zorzu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> *'''[[Leca (Arbenga)|Leca]]''', inta bassa valâ du Nêva, a munte da cunfluènsa cun l'A(r)òscia, de rimpèttu aa Bastìa. A dêve u sò numme daa marghe(r)ìtta ''Leucanthemum''. A frasiùn l'è nasciüa cumme insediamèntu medievâle, tantu che chi l'é(r)an presènti e ville de sèrte impurtanti famìe arbenganesi, cumme a Vìlla D'Aste. U primmu nücleu u l'è stètu quellu de Nutrêu, pe' pöi spustâse prugrescivamènte versu a scciümài(r)a, cun quella che ancöi a l'è a Vìa au Piemunte.<ref name="Tci">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 422}}</ref><ref name="Rexidense">{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Italia Settentrionale: Le ville del contado d'Albenga|revìsta=Il sistema delle residenze nobiliari. Atlante tematico del barocco in Italia|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=2|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> * '''[[Lüxignan|Lüxignàn]]''', au de là da Sènta, e primme testimuniânse de n'insediamèntu e sun de u(r)igine tardurumâna, tantu che sun stèti truvèi di resti de 'na vìlla de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309662|tìtolo=Villa Rustica di Lusignano (struttura abitativa villa rustica)|vìxita=2024-07-11| léngoa=IT}}</ref> Du restu u sèntru che veghemmu ancöi u sa(r)ea de u(r)igine sücescìva e dunca medievâle. Sun presènti ascì de vìlle scignurili du periudu de dòppu, cumme a Vìlla du Vescu e Vìlla Prospe(r)a.<ref name="Rexidense"/> * '''[[Sàlia]]''', in sce culine a munte de Campugexa, a l'ha a carateristica de cunservà tütta 'na se(r)ie de insediamènti sparsi. U nücleu ciü impurtante u l'è quellu ch'u se tröva au de sutta da burgâ da gêxa, dedicâ a San Giacumu. * '''[[San Fé (Arbenga)|San Fé]]''', au de là da Sènta, mensciunàu inti statüi cumünâli du [[1288]] in relasiùn aa gêxa di Santi Scimùn e Giüdda. Ascì inte stu câxu chi veghemmu ina se(r)ie de vìlle custruìe dae famìe arbenganesi, cumme i Còsta. U burgu veggiu u se tröva, fra l'âtru, inte 'na pusisiùn elevâ rispèttu aa paròcchia, pôcu sutta au Briccu de Cianastre (316&nbsp;m). === Climma === Arbenga a g'ha in climma de tìpu mediteraneu, cun quarche dife(r)ènsa rispèttu ae âtre sitè da [[Rivêa|Rive(r)a]] pe'a presènsa de lunghe valè au deré da Ciâna, ch'e ne fan in scìtu dund'u ti(r)a de spessu u vèntu e cu'ina temperatü(r)a media ciü bassa de âtre sitè ligü(r)i, scibèn che d'invèrnu u fasse ciü câdu che a [[Sann-a|Savuna]] e [[Zena]] e ch'u fiòcche ciütostu de re(r)u. Stu fètu u sucedde scicumme che Arbenga, truvanduse ciü destacâ dai munti dund'e se fèrman e nivu(r)e, a risêve ciü u(r)e de sù che a ciü parte da Ligü(r)ia.<ref name=":11">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''L'ambiente naturale'', p. 8}}</ref> De media, u ciöve de mênu che a Savuna e a Zena e ciü che inti paisi vèrsu punènte. I vènti ch'i tì(r)an ciü de spessu i sun u gregâ d'autunnu e d'invèrnu, a tramuntâna de primma, u levante e u mezzugiurnu d'estè. Da vixìn a Arbenga, intu terito(r)iu de [[Villanöva]], a se tröva ina stasiùn climatica che, pe'u periudu 1961-1990, a l'ha registràu sti valùi chi<ref name=":11" /><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305195214/http://clima.meteoam.it/web_clima_sysman/Clino6190/CLINO122.txt|tìtolo=Tabella climatica mensile e annuale|scîto=Archivio climatico DBT|editô=ENEA|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}}</ref>: {| class="wikitable" ! rowspan="2" |Arbenga - Villanöva ! colspan="12" |Mesi ! colspan="4" |Stagiùi ! rowspan="2" |Ànnu |- !Zen !Fev !Mar !Arv !Maz !Züg !Lüj !Agu !Set !Utt !Nuv !Dix !Inv !Pri !Est !Aut |- !T. max. media (°C) |11,7 |12,4 |14,6 |17,4 |21,2 |25,0 |28,7 |28,5 |25,3 |21,1 |15,7 |12,7 |12,3 |17,7 |27,4 |20,7 |19,5 |- !T. min. media (°C) |0,5 |1,3 |3,2 |6,2 |9,8 |13,3 |15,9 |15,7 |13,1 |9,1 |4,4 |1,4 |1,1 |6,4 |15,0 |8,9 |7,8 |- !Precipitasiùi (mm) |101,4 |89,7 |90,4 |81,6 |76,1 |38,3 |21,3 |43,3 |55,0 |105,5 |96,8 |78,9 |270,0 |248,1 |102,9 |257,3 |878,3 |- !Giurni d'ègua |6,2 |5,2 |6,1 |6,6 |6,5 |4,0 |2,8 |3,8 |4,4 |6,4 |6,3 |5,0 |16,4 |19,2 |10,6 |17,1 |63,3 |- !Ümiditè relatìva media (%) |73 |73 |72 |79 |79 |79 |77 |77 |78 |78 |75 |76 |74 |77 |78 |77 |76 |} == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U numme da sitè de Arbenga u de(r)iva dau [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] {{Maioscolétto|albingaunum}}, ch'u l'è ina cuntrasiùn de {{Maioscolétto|[[Albium Ingaunum|album ingaunum]]}}, tupònimu cumpostu dau prefissu {{Maioscolétto|album}} ch'u vö dì "sitè capitâle" e dau genitîvu plürâle latìn {{Maioscolétto|ingaunum}}, ch'u se rife(r)ìsce aa [[Liguri Antighi|tribü lìgü(r)e]] di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'a s'é(r)a chi stabilìa.<ref name=":2">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 11|Lamboglia, 1992}}</ref> Quànde Rùmma a a cunquista, a divegne ''Albingaunum'', furma che duve(r)an ascì grandi stò(r)ichi rumèi cumme [[Tito Livio|Liviu]], [[Tacito|Tàcitu]] e [[Strabone|Strabùn]], mantenèndu u mèximu scignificàu de primma.<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=24-25|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Ancù intu [[VIII secolo|seculu VIII]], ai tèmpi di Lungubardi, a sitè a vegne mensciunâ cumme {{Maioscolétto|albinganum}}<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 24}}</ref>, fìn a rivà intu seculi de dòppu a furme cumme {{Maioscolétto|albingano}} o {{Maioscolétto|albingana}} e de de lì a quella d'ancöi.<ref name=":3" /> === U periudu prerumàn === A sitè a vegne fundâ int'in periudu cumpresu fra u [[VI secolo a.C.|VI]] e u [[IV secolo a.C.|IV seculu a.C]] da ina tribü de Ligü(r)i Antìghi, pöi dita di [[Ingauni|Ingàuni]]: u nücleu uriginâle sitadìn u sa(r)ea stètu culucàu aturnu aa colla de San Martìn, ciü a meridiùn de l'insediamèntu rumàn, pusisiùn strategica ch'a l'ha permessu de sfrütà u vixìn pòrtu natü(r)âle.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pietro Baroccelli|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/ingauni_%28Enciclopedia-Italiana%29/|ànno=1933|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=Ingauni}}</ref> Cu'u tèmpu defèti i Lìgüri i l'axevan cumensàu a furmà ina propia flòtta, grassie ascì au repà(r)u furnìu daa cunfurmasiùn teritu(r)iâle, cun scòppi de pirate(r)ìa inte zône au riundu, che e vegnen cuscì purtèi sutta au cuntrollu ingàunu. Stu svilüppu chi u sa(r)ea stètu cumpiüu ai dànni de pupulasiùi vixine, fra ste chi i greghi ch'i se truvavan a [[Marseggia|Marseja]], che i rivan a cuntendise cun sti chi u cuntròllu du [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]].<ref name=":2" /> Inti primmi periudi a se svilüppa dunca in'ecunumia agricula, che a fà divegnì u sèntru prinsipâle de tütta a Lìgü(r)ia de Punènte, duminandu i terito(r)i cumpresi fra a mudèrna [[Sanremu|Sanrémmu]] e fìn au câu da Cravazòppa a [[Finô|Finâ]]<ref name=":2" />, rivandu au relatîvu entrutèra e entrandu in cuntattu cu'e pupulasiùi di Viagenni, stansièi inte l'âta Valâ du scciümme [[Tànnôu|Tàna(r)u]].<ref name="Touring Club" /> I Ingàuni i strenzen cuscì de aleànse cu'i cartaginesi, andàndu a giütâli cuntru [[Romma|Rumma]] e dandughe sustegnu dü(r)ante a segunda de Guère püniche, cumbatüa fra u [[218 a.C.|218]] e u [[201 a.C.]] e che a purte(r)à a de grosse cunseguènse in sce pupulasiùi lìgü(r)i. Defèti i pòrti da Lìgü(r)ia de quellu tèmpu i l'é(r)an stèti duve(r)èi cumme base navâle, tantu che u frèi de Annibale, Magun, u l'é(r)a partiu da chi inte de cundisiùi desgrasièi pe' andâghe a purtà agiüttu. Firmàu intu 201 a.C. in acôrdiu fra Rumma e Cartagine destinàu a vegnì ruttu pôcu dòppu, Arbenga a sêgue e vicènde da segunda guèra pünica ascì, ancù ligâ aa segunda de due.<ref name=":4">{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 12|Lamboglia, 1992}}</ref> === Dòppu e guère püniche === L'aleànsa cun Cartagine a g'ha cumme cunseguènsa a cunquista da parte di rumèi intu [[181 a.C.]], defèti doppu ina duggia scunfitta, tantu pe' tèra, cun l'atàccu du procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, quantu pe' mâ, purtàu avanti dau düumviru Matien<ref name=":4" />, u terito(r)iu di Ingàuni u vegne sutta au duminiu rumàn, ascì se e cuntinuan de scurerìe pi(r)atesche de distürbu, specialmènte sutta au mandàu du cunsu(r)e Appiu Claudiu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 53-54}}</ref> E scurerìe e vegnen fermèi sèmpre dau procunsu(r)e Lücciu Emiliu Paulu, ch'u l'axeva urdinàu a requisisiùn de nàvi arbenganesi e a distrusiùn du nücleu sitadìn u(r)igina(r)iu, scituàu in sciu cuscì dìtu "Munte". L'ànnu de doppu u vegne firmàu in növu acôrdiu ch'u sancìsce in mane(r)a definitiva a rumanizasiùn de ste pupulasiùi, purtèi sutta aa sfé(r)a de infruènsa repübricâna.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 13|Lamboglia, 1992}}</ref> Inte sti anni a se ingrandìsce e a se trasfurma int'in impurtante ''municipium'', che u cröve a ciü parte de valè interne du basìn da Sènta, ciü i terito(r)i di paìsi da valâ du Tàna(r)u, cumme [[Garesce]] e [[Ulmea|Urméa]], cu'i bùrdi ciü setentriunàli da zòna arbenganese fissèi fìn ai paìsi ascì de Séva e Pampa(r)àu.<ref name="Touring Club" /> === U svilüppu du municipium === [[File:Particolare Monumenti funerari della via Julia Augusta (1).jpg|thumb|I resti di munümènti fünera(r)i in scia ''Julia Augusta''|left]] Da l'annu [[89 a.C.]] i rumèi i l'han cuncessu u dirittu latìn ai populi intu nòrd da Penìsu(r)a italiàna, pe' pöi dâghe quellu rumàn intu [[45 a.C.]], grassie a [[Giulio Cesare|Gaiu Giuliu Césa(r)e]], cuscì da fâghe pià a furma ascì au pué lucâle de l'istitusiùn sitadìna. A testimunià l'impurtansa da realtè arbenganese a l'è a custrusiùn de mü(r)aje de difésa in etè repübricâna, cu'a fundasiùn da növa sitè inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]], fra u mâ e A Sènta, sciübitu de dòppu de l'89 a.C. e fundâ, fòscia, au pòstu de in ''castrum'' tempuraneu.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo I, ''Lo sviluppo urbano'', p. 13}}</ref> Au de drentu dunca u se svilüppa l'impiantu basàu in sciu càrdu e in sciu decümàn, base pöi pe'a seguènte cunfurmasiùn du burgu, ancù ancöi de stampu rumàn.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', p. 12}}</ref> A strutü(r)a ürbâna, pe(r)ò, nasciüa da quell'u(r)iginariu ''castrum'' fètu custruì intu [[181 a.C.]] a vegne ciü votte repiâ e revìsta, adi(r)itü(r)a intu [[V secolo|V seculu]], sutta a l'impe(r)atû Uno(r)iu, in seguitu ae invaxùi di gôti.<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=Andrea Opici|tìtolo=Albenga nell'antichità|url=https://books.google.com/books?id=reouAQAAIAAJ|ànno=2008|editô=Fratelli Frilli Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=36-37|ISBN=88-75-63451-3}}</ref> Sutta u duminiu de Rumma l'intrega zôna a vegghe dunca ina forte pruspe(r)itè, ch'a porta au culigamèntu cun e âtre realtè vixìne, tantu che a vegne fèta passà da chi a ''[[Via Julia Augusta]]'', custruîa a partì dau [[14 a.C.]], sutta a l'impe(r)atû [[Aogusto|Augüstu]], forte da pacificasiùn de pupulasiùi de Àrpi Marittime. Tante âtre sun pöi e testimunianse lascièi de stu periudu, cumme ina lunga sé(r)ie de tumbe e âtre strutüe füne(r)âie, dunde sun stèti ritruvèi ascì repèrti impurtanti, cumme u [[piàttu blö]], de fabricasiùn egissia, culucàu inisialmènte inta necròpuli a nord de l'abitàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.historiaproject.com/il-piatto-blu-di-albenga/|tìtolo=Arbenga: u piàttu blö|vìxita=2021-12-04|léngoa=IT}}</ref> Inte l'Arbenga rumâna se truvavan ascì strutü(r)e cumme e tèrme (svilupèi dü(r)ante u prinsipàu de Augüstu) a setentriùn de mü(r)aje de difésa sitadìne, vixìn au cursu da Sènta e a quéllu ch'u l'é(r)a u veggiu pòrtu natü(r)âle,<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/corsara/2013/11/18/terre-e-orizzonti-lantica-spa-di-albenga-le-terme-romane/|tìtolo=L'antiga SPA arbenganese: e terme|outô=Francesca Giraldi|dæta=18 de nuvèmbre du 2013|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref> o ascì cumme l'anfiteâtru, datàu au [[II secolo|II seculu d.C]], in gràddu de cuntegnî au mascimu tòstu dexemìlla persùne: fètu ch'u mustra cumme Arbenga a l'é(r)a cumunque ina realtè de riliévu pe' tüttu u punènte.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/anfiteatro-pilone-romano.htm|tìtolo=L'Anfiteâtru rumàn d'Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2021-12-02}}</ref><ref name=":7">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 55}}</ref> === Da l'impe(r)u au mediuevu === A partì dau [[I secolo|I]]-[[II secolo|II seculu]] a sitè a và a utegnì a libertè de avé in pròpiu senàu, cun l'elesiùn di lucàli decu(r)iùi. Cu(r)iùsu u fètu avegnüu du [[276]], quande l'impurtante pruprieta(r)iu ingàunu Pròculu, in seguitu aa cariêra militâre u l'é(r)a stètu numinàu a [[Lion|Liùn]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', pp. 17-18}}</ref> impe(r)atû dai sò surdatti. U l'é(r)a sciurtìu ascì ad armà in pròpiu esercitu, venèndu aa fìn batüu da Probu e dunca giüstisiàu.<ref name="Arbenga1" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 54-55}}</ref> In Arbenga u se difunde prestu u [[Crestianêximo|Cristianéximu]], tantu che in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] u tröva repà(r)u San Martìn Véscu, cuntru e persecusiùi da parte di ariài.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 55-56}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Federica Pelosi|tìtolo=Turismo, Albenga si affida a San Martino|revìsta=Il Secolo XIX|editô=GEDI grùppu edituiâle|çitæ=Zena|ànno=2018 |méize=Màzzu|léngoa=IT|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/funzioni/download.aspx?ID=16371&IDc=784}}</ref> Cu'a crisi da pulitica impe(r)iâle a zôna a végne pü(r)e invâza dai [[Vixigöti|Vixigôti]] a partì da l'ànnu [[402]], ch'i deròccan ina grossa pàrte de l'abitàu, pruvucandu grâvi dànni aa pupulasiùn.<ref name="Arbenga1" /> Numma cu'u decrêtu du generâle Flaviu Custànsu<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 19}}</ref> du [[417]], dùzz'ànni dòppu a distrusiùn, cumensan i travai pe'a ricustrusiùn: sta chi a porta in növu impulsu architetônicu, custruèndu edifissi de grande valû cumme u batisté(r)u e a catedrâle de San Michê, dedicâ au santu prutetû sitadìn. Vegne custruìu ascì u palàssiu episcupâle<ref name=":5" />, defèti cu'u [[451]] Arbenga a divegne ascì sêde vescuvî: u primmu véscu u l'è Quinsiu.<ref name=":7" /><ref name="Arbenga1">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2675&TipoElemento=pagina|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: fra lìgü(r)i e rumài|léngoa=IT|vìxita=2021-12-04}}</ref><ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 18-20}}</ref> === U periudu medievâle === Doppu a fìn de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u Ruman]] du [[476]] Arbenga a sübisce primma a duminasiùn Ustrugôta (a partì dau [[V secolo|V seculu]]), pe' pöi divegnì üna de sitè ciü impurtanti da Ligü(r)ia sutta a duminasiùn bizantìna, inta divixùn da cuscì dîta ''Marittima Italorum'', mategnüa fìn au [[641]]-[[643]]<ref name="Arbenga2" /><ref name="Touring Club">{{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 404}}</ref>, quande u chìna zü u suvràn lungubàrdu Rota(r)i.<ref name="Arbenga2">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=2670&ID=2676&TipoElemento=categoria|tìtolo=A stò(r)ia d'Arbenga: U Mediuevu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-08}}</ref><ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 16}}</ref> Sutta a sti chi a sitè a vegne turna sachegiâ, anche se a nu perde u sò splendû architetônicu, ch'u vegne preservau intrégu pe' ina buna parte, cumme e mü(r)aje de difésa e i prinsipali palassi religiùsi e aministrativi.<ref name="Touring Club"/> L'impurtansa ecunomica, che armenu fìn au [[VI secolo|VI seculu]] a l'é(r)a restâ ai livelli di periudi presedènti a vegne ridimensciunâ: Arbenga a divegne in ''vicus''<ref name="Touring Club" />, sènsa ciü ina vé(r)a e pròpia aministrasiùn.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 21-22}}</ref> ==== A nascita du Cumitàu ==== A partì dau [[774]] u terito(r)iu ingàunu u passa sutta aa duminasiùn di franchi, ch'i dan vitta au Cumitàu Arbenganese, entitè aministratìva estesa da [[Finô|Finâ]] fìn a [[Sanremu|Sanremmu]], mantenedu ina lucâle pusisiùn de riliêvu.<ref name="Arbenga2" /> Intu fratèmpu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] cumensan a imperversà maneghe de saracen, che e zunzen daa [[Provensa|Pruvènsa]] pe' mâ, purtandu distrusiùi e sacheggi cun cuntinui sbàrchi in sce coste Lìgü(r)i, prinsipalmènte aturnu aa fìn du [[IX secolo|IX seculu]], quande i vegnen cacièi vìa cu'a bataja de Frascinéu (ben ducumentâ a l'è l'invaxùn de l'[[891]]).<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 88}}</ref> Numma versu a fìn du [[X secolo|X seculu]] a gh'è ina furma de ripresa da pupulasiùn ch'a l'é(r)a cianìn cianìn ca(r)â rispèttu a l'epuca rumâna. Pròpiu intu [[950]], grassie aa rifurma de Berenga(r)iu II, Arbenga a finisce drentu aa [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]].<ref name="Touring Club2"> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 405}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 59}}</ref> Inta sitè a vegne uspitâ ascì a curte da cuntéssa Adelaide de Süsa aturnu au [[XI secolo|seculu XI]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. V, ''Contado Albenganese'', p. 89}}</ref>, sutta 'na furma de marchesàu, armenu fìn au [[1091]], mèntre a ghe se(r)à ina pruspe(r)itè ecunomica, duvüa ai cumerci cu'u Bàssu Piemunte.<ref name="Arbenga2" /> In bréve tèmpu pe(r)ò a cumensa a furmasiùn de 'na növa istitusiùn lucâle: u pîa furma u lìbe(r)u cumün arbenganese. A növa realtè a pìa parte defèti aa [[Primma Croxâ|primma Cruxâ]] ([[1098]]), utenèndu ina sé(r)ie de privilêgi a partì dau [[1109]].<ref name="Touring Club2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. I, ''L'evoluzione topografica di Albenga dalla romanità al medioevo'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 59-60}}</ref> Sti li i prevedêvan a puscibilitè de cumercializà intu levante du [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]]: a dinamicitè ecunomica a g'ha ascì ciü risvòlti, andandu a purtà intu terito(r)iu ina növa spinta pe' l'artigianàu. Sta côsa chi a porta aa custrusiùn de növi edifissi, faxendu ciü grossu u sèntru abitàu. ==== U rapòrtu cu'e Repübbriche Ma(r)inà(r)e ==== [[File:Tabula Peutingeriana Albingauno Gailiata.jpg|thumb|Arbenga e a ''Gailiata'', numme latìn de [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]], inta Tabula Peutingeriana|left]] Lungu tütta sta fàse u se pò nutà ascì cumme u cumün u se aprufitta du cuntìnuu scùntru fra l'[[Sacro Impêo Roman|Impe(r)u]] e a [[Gexa|Gêxa]], reclamandu sèmpre ciü indipendènsa, tantu da scuntrâse a partì dau [[XII secolo|XII seculu]] cu'e [[Repubbriche mainæ|Repübbriche Ma(r)inà(r)e]] de [[Repùbrica de Zena|Zena]] e de [[Repùblica de Piza|Pìsa]]. Cun st'ürtima u gh'é(r)a stètu in atàccu navâle (dü(r)ante in periudu de pâxe fra e due Repübbriche intu [[1165]]<ref name="Arbenga2" />), quande i tuschèi i dan fögu au sèntru sitadìn, derucandu e fregandu i teso(r)i di edifissi stò(r)ici.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, Comune, p. 108}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 60}}</ref> Scibèn sta disaventü(r)a chi, i ingàuni ricustruiscén quellu che i pisèi l'han scciapàu, grassie ascì a in risarcimèntu firmàu da sti lì intu nuvèmbre du [[1178]], dunde van a ricunusce ascì l'esensiùn dae tàsce pe'e nâve e e mèrci ingàune in ingressu inti terito(r)i da vella cuntrulèi.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 109}}</ref> I arbenganesi turnan a cumercià, scibèn indebulìi rispèttu a primma, andandu sta votta cuntru i interessi di zenesi. Intu mèximu ànnu du tratàu, defèti, a Repübbrica a mànda ai rapresentanti du cumün ina prupòsta de acôrdiu, ch'a l'impunéva u cuntrollu de Zena in sce tütte e imbarcasiùi che l'entrâvan intu lucâle portu.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 110}}</ref> U cuntrattu, definìu in'umiliasiùn pe'i sitadìn, u vegne refüàu, e dunca i repübbrichèi sun custretti a truvà 'na növa stradda pe' metì e man in sci afàri arbenganesi. A giütâli i ghe sun i marchesi de Clavesana, che i van a rivendicà in sciu cumün ina sé(r)ie de dirìttu u(r)amài caütti da tèmpu. Bunifassiu du Vastu dunca u se liga cu'i zenesi a partì dau [[1192]]<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', p. 111}}</ref>, in funsiùn difenscìva. Arbenga a se sente dunca custrétta a cegâse aa putènsa repübbricâna e cuscì a sutuscrìve di növi pàtti aa presènsa di cunsuli Udùn Malasemènsa, Ubèrtu Lavagnìn e Ugé(r)iu de Mà(r)i e du pudestà Bertàmu Cristiàn, intu [[1199]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Comune'', pp. 112-113}}</ref> A cunvensciùn sta votta a và a limità a libertè de cumerciu e de navigasiùn, ma ascì a porta aa presènsa fìssa de 'n cuntingènte militâre zenese in sciu terito(r)iu cumünâle.<ref name="Arbenga2"/> ==== Sutta aa Repübbrica de Zena ==== {{Çitaçión|[...] per De, segnoi Albinganexi,<br />entro voi sea amixi;<br />no ve zonzi con Marchexi,<br />per che voi seai indivixi.|[[Anònimo zeneize|Anonimu zenese]], ''[[:s:Ms. Molfino 421/CXIII|De Albingana]]'', vv. 35-38}} Cun st'attu de sutumisciùn i vinculi de l'acôrdiu i se fan sempre ciü strêti e Arbenga, asemme ae sitè de [[Ventemiglia|Vintimìa]] e de [[Sann-a|Savuna]]<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni storici'', p. 27}}</ref>, intu [[1238]] a divegne in cumün de fasiùn ghibelìna, ch'u guvèrnu ch'u staxeva daa parte de l'impe(r)atû [[Federigo II do Sacro Impeo Roman|Fede(r)igu II de Svévia]].<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. I, ''Stato politico, e civile d'Albenga nel tempo de' Romani sino a Carlo Magno'', Parte I, p. 26}}</ref> Cu'a morte de stu chi a situasiùn a se fà ciü dü(r)a e i arbenganesi i sun turna custrêti a firmà 'na cunvensciùn<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 60|Cottalasso, 1820}}</ref>, tantu da duvêsene stà intu [[1250]] de frunte ai giüdìssi de'n pudestà de nomina zenese, ae dirette dipendènse du senàu da Repübbrica.<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. VI, ''Il Comune'', p. 116}}</ref> De cumpetènsa du cumün a resta ciü numma l'aministrasiùn de tàsce e a gestiùn di tràffeghi cumerciâli, pöi adi(r)itü(r)a ridimensciunèi a càusa de l'insabiamèntu du portu natü(r)âle, duvüu aa deviasiùn du stò(r)icu cursu du scciümme, vusciüu da Zena cumme punisiùn inti cunfrunti di abitànti.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 61-62}}</ref> ==== A fundasiùn de vìlle növe ==== Dü(r)ante a segunda metè du [[XIII secolo|seculu XIII]] (specialmènte fra u [[1250]] e u [[1290]]) u cumün, pe' afruntà u duminiu di Clavesana inte l'entrutèra (cun che u ghe se(r)à in lungu cunflittu) u funda tütta ina sé(r)ie de "ville növe", burghi furtifichèi presènti intu cuntâdu aturnu aa [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]]<ref name="Villanöva">{{Çitta web|url=https://www.comune.villanovadalbenga.sv.it/Guidaalpaese?IDPagina=50741&IDCat=7844|tìtolo=U Burgu de Villanöva, stò(r)ia e urbanistica|léngoa=IT|vìxita=2021-07-17}}</ref>, tòstu a furmà 'na prutesiùn au riundu da sitè.<ref>{{Çitta|Lamboglia, 1992|''Cenni Storici'', p. 29|Lamboglia, 1992}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 62}}</ref> Impurtanti avampòsti arbenganesi divegnen Pûi e [[Villanöva]] pe'a valâ de l'A(r)òscia e [[Cixan|Cixàn]]<ref name="Cixan">{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2014/03/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/al-direttore-1/articolo/la-storia-di-cisano-sul-neva-nel-nuovo-racconto-del-nostro-lettore-pierluigi-casalino.html|tìtolo=A stòia de Cixàn 'cuntâ da Pierluigi Casalino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-10}}</ref> inta [[valâ du Neva|valâ du Nêva]], dunde pöi i ingàuni deven tegnì tèsta i Du Carettu, infeudèi intu [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Paola Guglielmotti| tìtolo=Ricerche sull'organizzazione del territorio nella Liguria medievale|ànno=2005|editô=Firenze University Press| çitæ=|url=https://books.google.co.uk/books?id=TzPEj8DeT4sC&dq=le+villenuove+di+albenga&hl=it&source=gbs_navlinks_s|capìtolo=(III, 1) Nuove fondazioni signorili nella Liguria duecentesca-I promotori delle rifondazioni|léngoa=IT|p=60}}</ref> Inte ste növe realtè i rìvan a stâghe i cuntadìn de valè: a sti lì i vegnen cuncèssi pü(r)e sèrti diritti e scunti. A fundasiùn a gh'axeva cumunque de mutivasiùi cumüi, defèti i ingàuni i l'axevan sernüu sti pòsti propiu pe' meju cuntrulà quelli terito(r)i de cunfìn. Ideâle dunca a pusisiùn de Villanöva, dund'u Le(r)ùn u se càccia inte l'A(r)òscia<ref name="Villanöva" />, assemme a quella de Pûi, vista ascì a crescènte putènsa d'[[Utuê]], sutta au cuntrollu nemìgu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ortovero.sv.it/it/page/71756|tìtolo=Cumün d'Utuê, a stò(r)ia e u teritò(r)iu|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> Pa(r)eggia a mutivasiùn da fundasiùn du [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], custituìu ufisialmènte ai [[15 arvî|15 d'avrì]] du [[1260]], cun l'acquistu da parte du cumün de dife(r)ènti tòcchi de terén, pöi destinèi aa furmasiùn du burgu mü(r)àu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Roascio|curatô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto... Storia, memorie, testimonianze e immagini sulla lunga vita della nostra Comunità|ànno=Nuvembre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=25|capìtolo=Albenga compra le terre per costruire Borghetto}}</ref><ref name="U Burghettu" /> I abitànti ch'i vegnen a stà chi, cumme u se pò vegghe inti statüi cumünâli du [[1288]], i vegnivan prinsipalmènte d'in [[Tuiran|Tui(r)àn]] e dau restu da [[Valle du Varatella|valâ du Va(r)atèlla]]. A sti chi l'aministrasiùn ingàuna a gh'axeva fra l'âtru dètu ina se(r)ie de privilégi, cumme a prutesiùn dae invaxùi in cangiu da diretta dipendènsa dai magistrèi arbenganesi.<ref name="U Burghettu">{{Çitta web|url=https://comune.borghettosantospirito.sv.it/vivere-il-comune/storia/|tìtolo=U Burghettu: Stò(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2021-12-20}}</ref> ==== Quattrusèntu ==== A partì dau [[XV secolo|Quattrusèntu]] a cumensa a fàse de decadènsa pulitica e ecunomica da sitadìna, ch'a se tröva intu mezzu dü(r)ànte a guèra fra i zenesi e i Viscùnti.<ref name="Arbenga2"/> A rènde ancù ciü difissile a situasiùn a se gh'é(r)a mìssa a pèste, che chi a l'axeva curpìu prinsipalmènte aturnu au [[1397]].<ref name="IX">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 179-180}}</ref> Propiu doppu a fìn de sta li, intu [[1400]], aprufitandu de pruteste da pupulasiùn zenese, i marchesi du Carettu, du ràmmu de [[Carizan|Ca(r)issàn]], van a invàdde Villanöva.<ref name="IX"/> A difesa di Arbenganesi u vegne in âtru marchese du Carettu, Carlu, sta votta de Savuna. Aa Cêve intu mèntre i pîan parte aa cuntesa i scigù(r)i du pòstu, cuntru Arbenga. A difesa pe(r)ò de Carlu a se dimustra vinsènte inta bassa valâ e ducca, avéndughe pû(r)a di savunesi [[A Cêve]] dumanda a pâxe, firmâ in ànnu doppu. Segü(r)amènte aturnu a l'ànnu [[1413]] vegnen agiurnèi i statüi cumünàli, in sciu cunsìju du pudestè Brissiu Adurnu, cun u scòppu de cunscide(r)à, pe' l'elesiùn ae càreghe sitadìne, tütte e fàsce suciâli.<ref name="IX/2">{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', p. 183}}</ref> Növi pruvedimènti pe(r)ò de difissile aplicasiùn, scicumme che trèi ànni dòppu se sènden turna e liti, fra a parte di guelfi e di ghibelìn, favu(r)ìe da l'insediamèntu da famìa di Campufregusu au pòstu di Adurnu<ref name="IX/2"/>, sti lì rézzen l'aministrasiùn pe' ben chinz'ànni. I Adurnu, dunca, se allean cu'i Viscunti milanesi e du [[1436]] Feìppu Ma(r)ia Viscunti u manda u sò cundutê Niculò Piccinìn a asedià e prinsipâli sitè da Rive(r)a, vistu che e sò truppe nu sciurtìvan ciü a penetrà versu Zena, doppu ch'u nu l'é(r)a sciurtìu a pià u Castelettu. L'asêdiu u curpisce ascì impurtanti realtè cumme [[Ôtri|Vûtri]] e [[Finô|Finâ]].<ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. IX, ''Guerre Cittadine'', pp. 184-185}}</ref><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 68}}</ref> Arbenga a rexiste a l'asêdiu, terminàu ai 15 de zügnu du [[1438]], ma a ne sciòrte du tüttu indebulìa. U se dröve cuscì in periudu de grave crisi<ref name="Arbenga2" />, pe'a sitè da 'na pàrte e ancù de ciü pe'e campagne d'in gì(r)u, scampàu mancu grassie a l'esensiùn dae tàsce e au vegnì mênu, pe' vintiquattr'ànni, du servissiu militâre.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 92}}</ref> A [[Ciâna d'Arbenga]] a vegne pôcu sana e l'è prugrescivamènte abandunâ, trasfurmanduse manimàn inte 'na palüdde, ascì a livellu de trafeghi a vegne prefe(r)ìa a vixìna [[Arasce|A(r)àsce]], sentìa cumme in pòrtu ciü tranquillu e segü(r)u.<ref name="Arbenga2" /><ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 68, 73}}</ref> === Etè mudèrna === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Albenga 1587, Albenga e il suo territorio.jpg|Arbenga e a Ciâna int'ina mappa du [[1587]], Grego(r)iu Molassana Dipinto di Albenga del 1628.jpg|Pitü(r)a du [[1628]] cun vista da sitè ch'a l'é(r)a in Santa Ma(r)ia in Fontibus, distrüta du Növesèntu Matteo Vinzoni, Albenga, 1773.pdf|A mappa d'Arbenga inte ''Jl dominio della Serenissima Republica de Genova in terraferma‎'' du Maté Vinzoni, [[1773]] </gallery> A partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]] a situasiùn a se fa ciü grâve, questu perché versu u mâ diminuìscen i cumerci e l'agricultü(r)a a vegne ridimensciunâ aa cultivasiùn da càneva. I ciü curpìi daa crisi i sun i prupietà(r)i picìn, mèntre i grossi latifundisti, membri de famìe de l'aristrucrasìa sitadìna, vegnen tuchèi numma relativamènte. Meju u va pe' l'artigianàu, cu'i scangi versu u [[Piemonte|Piemunte]], ma a situasiùn a l'è destinâ a vegnì pézzu. Defèti a levà ancù de ciü u respi(r)u a l'ecunumia d'Arbenga gh'è a cuntinua muvimentasiùn de trüppe, specialmènte dü(r)ante a guèra fra [[Carlo V|Carlu V]] e [[Françesco I|Francescu I]]. I sitadìn sun ublighèi a furnì uspitalitè e risùrse ascì ai gene(r)àli e ai cumandanti de due fasiùn. Adi(r)itü(r)a u se ferma chi, intu [[1536]], u stessu impe(r)atû.<ref name="Arbenga3">{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2634&TipoElemento=pagina#|tìtolo=Arbenga: l'etè muderna|léngoa=IT|vìxita=2021-12-28}}</ref><ref>{{Çitta|Rossi, 1870|cap. XIII, ''Gare municipali'', p. 237}}</ref> Numma inta segunda metè du seculu l'ativitè cultü(r)âle a se repìa, prinsipalmènte grassie a l'asiùn da diocexi. Intu stessu mumèntu pe(r)ò e incursciui dau de fö(r)a e portan au rafursamèntu de difése sitadìne, cun in evidènte impiêgu de risurse ecunomiche.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', pp. 74, 76}}</ref> A partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]] se svilüppan növe invaxùi, cun l'ucupasiùn piemuntese a partì dau [[1625]], vista a vegnüa inta Rive(r)a du Prinsipe Vitôriu Amedeu scicumme ch'u vuxeva espande i sò dumini, tantu da fâse incu(r)unà scignû de tüttu u Cuntâdu<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 108}}</ref>, e pöi ancù du [[1672]], intu quaddru de in növu e ciü espansu cunflittu fra [[Zena]] e i savuiardi.<ref>{{Çitta|Cottalasso, 1820|cap. II, ''Avvenimenti memorabili accaduti in Albenga dalla sua origine fino all'epoca presente'', p. 110|Cottalasso, 1820}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 78}}</ref> Arbenga a se instradda versu in'epuca ancù ciü scü(r)a, lungu tüttu u [[XVIII secolo|Settesèntu]], seculu intu che a vegne abandunâ l'ativitè cumerciâle e artigianâle e a vegne turna ridimensciunâ a pupulasiùn, de lungu pe' l'emigrasiùn versu âtre lucalitè ciü prudutîve.<ref name="Arbenga3" /><ref name=":9" /> === Etè cuntempuranea === [[File:Incisione rappresentante l'incontro tra Napoleone Bonaparte e il generale Massena presso Porta Marina (Albenga).jpg|thumb|L'incuntru fra Napuleun e u generâle Massena aa Pòrte da Marina (1796)|sinistra]] Cu'a [[Rivoluçion françeize|revulusiùn fransese]] Arbenga a ségue e vicènde da Repübbrica de Zena: se regòrda pe(r)ò, fra e âtre côse, l'invaxun de [[Cixan|Cixàn]] da parte de l'esercitu piemuntese, in lòtta cuntru i fransesi, fra u [[1794]] e u [[1795]], quande a sitè a manda lé ascì u sò esercitu cun scòppu de difésa du burgu. Propiu inte quellu periudu a situasiùn a pezùa, tantu che, inte l'avrì du [[1794]] dan u vìa a tütta 'na sé(r)ie de invaxùi, che portan aa cunquista da Rivêa de Punènte fra [[Ventemiglia|Vintimìa]] e [[Sann-a|Savuna]], piandu u relatìvu entrutèra, cumpresa ascì a vixina valâ de l'A(r)òscia.<ref name=":10">{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo II, ''Breve storia della collettività'', p. 80}}</ref> Doppu a fìn da Repübbrica de Zena a sitè a vegne anessa intu [[1797]] aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgü(r)e]]: inte quellu mumèntu a situasiùn a l'é(r)a furtemènte crìtica, perché u terito(r)iu u l'é(r)a du tüttu lasciàu sènsa cuntrollu militàre. Pôchi i l'é(r)an defèti i grùppi de l'esercitu fransese, che pe(r)ò de lungu i reprimévan e pruteste intu sàngue.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|curatô=Luca Fucini|tìtolo=Bagliori d'Europa. Sanremo e Napoleone nel bicentenario dell'annessione all'Impero (1805-2005)|url=https://www.academia.edu/11457640/La_Liguria_occidentale_al_tempo_di_Napoleone|ànno=2005|editô=Philobiblon Edizioni|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|pp=20-36|capìtolo=La Liguria occidentale al tempo di Napoleone|ISBN=88-88-59119-2}}</ref> A livèllu teritu(r)iâle Arbenga a vegne inse(r)ìa a partì dau [[1797]] drentu au Dipartimèntu du Ma(r)émula, cun capitâle [[A Prìa]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Registro delle sessioni del governo provvisorio della Repubblica di Genova dal giorno della sua installazione 14 giugno 1797|url=https://books.google.com/books?id=P1rK-rAtvmIC|ànno=1797|editô=Stamperia nazionale|çitæ=Zêna|léngoa=IT|pp=310-318}}</ref> Da l'ànnu seguènte a sitè a passa sutta a Giü(r)isdissiùn da Sènta, venèndune ascì a primma sêde cantunâle (seguîa dau [[U Sejô|Se(r)iâ]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Casanöva]], [[Unsu|Ùnsu]], [[Ransu|Rànsu]], [[Cuxe]] e [[A Cêve]]), armenu fìn au tèrmine de l'espe(r)iènsa da Repübbrica Lìgü(r)e, intu [[1803]].<ref name=":10" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.francobampi.it/genova/territorio/cantoni_napoleone.htm|tìtolo=Divisioni territoriali della Liguria nel periodo Napoleonico|outô=Daniela Mancini|léngoa=IT|vìxita=2022-01-17}}</ref> Ducca, cun l'anesciùn du terito(r)iu lìgü(r)e a l'Impe(r)u Fransese, Arbenga a pàssa intu Dipartimèntu de Muntenötte, sutta l<nowiki>'</nowiki>''arrondissement'' du [[U Portu|Pòrtu]], dund'a se trasfurma in sêde giüdisiâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.napoleon-series.org/research/almanac/chapter10/c_chapter10f.html|tìtolo=L'almanach impérial pour l'anée 1810|vìxita=2022-01-17|léngoa=FR}}</ref> [[File:Veduta dell'attuale Via D'Aste durante la demolizione della facciata di Santa Maria in Fontibus (Albenga, foto 1900).jpg|thumb|[[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] dü(r)ante a demulisiùn da faciâ de Santa Marìa in Fontibus]] Cun a restaurasiùn du [[1814]]-[[1815]] a sitè a vegne anéssa au [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e a vegne a fà [[Pruvinsa d'Arbenga|Pruvinsa]] cun a növa urganizasiùn du [[1818]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.guidageneralearchivistato.beniculturali.it/document.aspx?uri=hap:localhost/repertori/R047380|tìtolo=Intendenza generale|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref>, cuscì a resta fìn au [[1859]], ànnu da lézze Rattazzi, ch'a ricunvèrte inte in sircunda(r)iu, ròllu mantegnüu fìn au [[1926]], ben dòppu a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]. Cun a riurganizasiùn vusciüa dau regìmme fascìsta du [[1927]], u sircunda(r)iu arbenganese u vegne tacàu a quellu annu de Savuna pe' furmà a pruvinsa d'ancöi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1927-01-02;1|tìtolo=Regio decreto - legge 2 gennaio 1927, n. 1|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> Cuscì, aa fìn da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiâle]], Arbenga a vegne a fà parte da mudèrna Repübbrica Italiàna. Dau [[1973]] a l'é(r)a divegnüa ascì a sêde da [[Cumünitài muntàna ingàuna|Cumünitè muntâna ingàuna]], fìn au [[2008]], ànnu du sò acurpamèntu cun a Cumünitè muntâna du Pulùpixe pe' furmà quella du Punènte Savunese, atîva fìn au [[2011]], ànnu da sò supresciùn definitîva. === Scìmbuli === ==== Bande(r)a de Arbenga ==== [[File:Serimonia de sustitusiùn da bandêa in scia tûre Malasemensa (Arbenga).jpg|thumb|A sustitusiùn da bande(r)a in scia [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|tûre Malasemènsa]]|sinistra]]{{Véddi ascì|Bande(r)a d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A [[Bande(r)a d'Arbenga|bande(r)a de Arbenga]] a l'è custituìa da 'na crûxe rùssa in campu giânu. A l'è nasciüa intu [[XII secolo|XII seculu]], au tèmpu di cruxèi ch'i l'andaxevan inti pòsti santi du Cristianêximu pe' pregà: au cumènsu a l'é(r)a duve(r)â cu'u campu d'ò(r)u, pöi sustituìu cun quellu mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/11/albenga-oggi-il-cambio-della-bandiera-sulla-torre-malasemenza/|tìtolo=Sustituìa in scia tùre di Malasemensa a bandêa d'Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> U scüdu di cruxèi arbenganesi u l'è pöi divegnüu ascì u stemma sivicu du cumün, ricunusciüu a partì dau [[1933]] pe' mezzu de 'n apôxitu decrêtu firmàu ai [[22 zûgno|22 de zügnu]] da Mussolini. Ai [[26 arvî|26 d'avrì]] du [[1946]], sciübitu de dòppu a liberasiùn, u papê u(r)iginâle u l'è stètu recüpe(r)àu dai mèmbri du CLN fra di âtri àtti abandunèi dai fascìsti<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Simoncini|tìtolo=Albenga e il suo entroterra. Scampoli, spezzoni di storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0093616|ànno=1992|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=31|capìtolo=Lo stemma civico di Albenga}}</ref> e, ancù de dòppu, l'üsu du stemma u l'è stètu ricunusciüu in vìa ufisiâle dau prexidénte da Repübbrica Italiâna ai [[24 frevâ|24 de frevâ]] du [[1979]], cun in apôxitu decrêtu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/albenga/|tìtolo=Descrisiùn di scimbuli ufisiâli du cumün de Arbenga|vìxita=2021-11-20|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Albenga}} === Minu(r)anse fureste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixèmbre du [[2023]], i sitadìn fu(r)èsti rexidènti in Arbenga i sun 2.699.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2023|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2024-08-08}}</ref> === Cugnummi ciü difüxi === I cugnummi ciü difüxi in Arbenga i sun ''Parodi'', ''Ferrari'', ''Delfino'', ''Bruzzone'' e ''Rossi''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-07}}</ref> === Persune lighèi cun Arbenga === [[File:Piastrella olimpiadi.jpg|thumb|Targa di arbenganesi ciamèi ae [[Zeughi olimpichi|Ulimpiadi]]: Gianmario Roveraro, Gianni Sommariva, Agostino Sommariva, Ezio Madonia e Giorgio Poggi]] * San Calòcciu ([[Bréscia|Brescia]], ... - Arbenga, [[121]]), militâre rumàn e santu pe'a [[Catoliceximo|gêxa catolica]], martire in Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.santiebeati.it/dettaglio/49950|tìtolo=San Calogero di Brescia Martire|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Pròculo (Arbenga, ... - ..., [[281]]), riccu arbenganese, numinàu dai sò surdatti impe(r)atû cuntru u Marcu Aureliu Probu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/|tìtolo=Pròculo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Martìn de Tours (Sabaria, [[316]] - Candes-Saint-Martin, [[397]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, u l'è stètu pe' quattr'ànni in scia [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]] da e(r)emittu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/martino-di-tours-santo/|tìtolo=Martino di Tours, santo - Enciclopedia online|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Veràn de Cavaillon (Barjac, ... - Arles, [[590]]), vescu e santu pe'a gêxa catolica, i sò rèsti i sun cunservèi inta catedrâle de San Michê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/persone/persona/2638/|tìtolo=San Verano di Cavaillon|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * San Benedettu Revèlli ([[Tàgia (cumüna)|Taggia]]?, [[892]]? - ..., [[900]]?), religiusu, vescu d'Arbenga e pöi santu pe' vuxe du populu, u l'è ün di patrùi da diocexi.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valeria Polonio|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/santo-benedetto_res-aface1ac-87e7-11dc-8e9d-0016357eee51_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENEDETTO, santo}}</ref> * Ricu De Negru ([[Zena]], fìn du [[XII secolo|sec. XII]] - ..., pre&nbsp;[[1264]]), puliticu, pudestè d'Arbenga pe' ciü votte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/enrico-di-negro_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DI NEGRO, Enrico}}</ref> * [[Lamba Doia|Lamba Do(r)ia]] ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Savuna]], [[1321]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu, da pudestè d'Arbenga u l'à tratàu cu'i Clavesana.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/lamba-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Lamba}}</ref> * Scimùn Do(r)ia (fl. [[XIII secolo|sec. XIII]]), pudestè d'Arbenga du [[1293]], fòscia u curispunde au pueta cu'u mèximu numme.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Margherita Spampinato Beretta|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/simone-doria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1992|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 41|capìtolo=DORIA, Simone}}</ref> * Zorzu Fieschi ([[Zena]], fin du [[XIV secolo|sec. XIV]] - [[Romma|Rumma]], [[1461]]), cardinâle e assivescu, aministratû apustòlicu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Nuti|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giorgio-fieschi_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1997|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 47|capìtolo=FIESCHI, Giorgio}}</ref> * Valé(r)iu Calderìn (..., ... - Arbenga, [[1472]]), vescu d'Ajacciu, de Savuna e d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonia Borlandi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/valerio-calderini_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1973|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 16|capìtolo=CALDERINI, Valerio}}</ref> * Giömu Bassu da Rûve ([[A Moenn-a d'Arbisseua|A Ma(r)ìna d'Arbisöa]], [[1434]] - [[Fabrica di Roma]], [[1507]]), cardinâle, vescu de Maxe(r)â, Recanâti e Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gaspare De Caro|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/basso-della-rovere-girolamo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 7|capìtolo=BASSO DELLA ROVERE, Girolamo}}</ref> * Leunardu Marchese (Arbenga, [[1445]] ca. - Arbenga, [[1513]]), vescu d'Arbenga e persunaggiu puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Calogero Farinella|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/leonardo-marchese_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2007|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 69|capìtolo=MARCHESE, Leonardo}}</ref> * Giuànni Battista Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1510]] - [[Romma|Rumma]], [[1570]]), cardinâle e vescu d'Arbenga avanti de lascià a càrega au sò nevu Carlu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giambattista-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Giambattista}}</ref> * Carlu Sigâ(r)a ([[Zena]], [[1530]] ca. - ..., ...), vescu d'Arbenga e nunsiu apustòlicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gigliola Fragnito|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/carlo-cicala_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1981|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 25|capìtolo=CICALA, Carlo}}</ref> * Pié Fransescu Còsta (Arbenga, [[1544]] - Arbenga, [[1625]]), vescu de Savuna, u sò nevu umònimu u l'è stètu vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrico Stumpo|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pier-francesco-costa_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1984|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 30|capìtolo=COSTA, Pier Francesco}}</ref> * Giuànni Agustìn da Lengueja ([[Casanöva]], [[1608]] - Arbenga, [[1669]]), religiusu, scritû e stò(r)icu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Matt|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giovanni-agostino-della-lengueglia_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2005|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 64|capìtolo=LENGUEGLIA, Giovanni Agostino della}}</ref> * Maté Giorgi (Arbenga, [[1650]] - [[Zena]], [[1728]]), megu e filosufu, criticu du Descartes.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/matteo-giorgi/|tìtolo=Giórgi, Matteo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Giömu Ma(r)ia Du Carettu (Arbenga, [[1670]] ca. - [[Vienna]], [[1742]]), puliticu, animatû da rexistènsa de Langhe cuntra i Savoia.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Torre|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/del-carretto-gerolamo-maria_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1988|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 36|capìtolo=DEL CARRETTO, Gerolamo Maria}}</ref> * Ange(r)u Vincènsu Dania (Vûtri, [[1744]] - Arbenga, [[1818]]), u(r)atû, persunaggiu puliticu e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Assereto|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-vincenzo-dania_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1986|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 32|capìtolo=DANIA, Angelo Vincenzo}}</ref> * Gaetano Alimonda ([[Zena]], [[1818]] - [[Zena]], [[1891]]), cardinâle, assivescu de Tü(r)ìn e vescu d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gaetano-alimonda/|tìtolo=Alimónda, Gaetano - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Angelo Diligenti (Arbenga, [[1835]] - [[Mortara]], [[1895]]), atû de teâtru e cappu-comicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberta Ascarelli|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/angelo-diligenti_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1991|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 40|capìtolo=DILIGENTI, Angelo}}</ref> * Marcello Amero D'Aste Stella (Arbenga, [[1853]] - [[Romma|Rumma]], [[1931]]), cumandante de ma(r)ìna e puliticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Mariano Gabriele|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/amero-d-aste-stella-marcello_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1960|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 2|capìtolo=AMERO D'ASTE STELLA, Marcello}}</ref> * Vittorio Amedeo Rolandi Ricci (Arbenga, [[1860]] - [[Romma|Rumma]], [[1951]]), aucattu, giurnalista e diplumaticu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Grimaldi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/rolandi-ricci-vittorio-amedeo_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 88|capìtolo=ROLANDI RICCI, Vittorio Amedeo}}</ref> * Piergiogio Strata (Arbenga, [[1935]]), studiusu du scistema nervusu e prufesû d'üniverscitè.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/piergiorgio-strata/|tìtolo=Strata, Piergiorgio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> * Antonio Ricci (Arbenga, [[1950]]), autû e prudutû pe'a televixùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-ricci/|tìtolo=Ricci, Antonio - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-08-17}}</ref> == Pòsti de interesse == [[File:Mappa tupunumastica du sentru stòricu d'Arbenga.svg|thumb|Mappa d'Arbenga Veggia intu parlà lucâle|left]] === Architetü(r)e religiuse === U cumün de Arbenga u l'è eclesiasticamènte a sêde da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Impe(r)ia]], dunca u l'è frasiunàu inte de dife(r)ènti parocchie: Nòstra Scignùa de Puntelungu, San Benardìn (Vaìn), San Michê, Sacru Cö, A Nunsiâ (pe'a frasiùn da [[Bastia (Arbenga)|Bastìa]]), Santi Fabiàn e Bastiàn (Campugexa), A Sunta ([[Leca (Arbenga)|Leca]]), Santa Marghe(r)ìtta ([[Lüxignan|Lüxignàn]]), San Giacumu Mazû ([[Sàlia]]), Santi Scimùn e Giüdda ([[San Fé (Arbenga)|San Fé]]) e San Zorzu. ==== Paròcchia de San Michê ==== [[File:Albenga - Kathedrale San Michele Arcangelo - Domplatz 1, August 2019.jpg|thumb|L'estèrnu da catedrâle de San Michê]] * A '''catedrâle de San Michê''' a l'è a gêxa prinsipâle da sitè, dedicâ au santu prutetû d'Arbenga, [[San Michê|San Michê Arcange(r)u]]. A cianta u(r)iginâ(r)ia de l'edifissiu a presènta in stìle rumanicu, e pü(r)e nu mancan e testimunianse du seguènte ampliamèntu gòticu, ch'u l'ha purtàu aa creasiùn de dùe navè ai fianchi de quella u(r)iginâ(r)ia. au [[XIII secolo|XIII seculu]] a curispunde ascì l'artessa du paviméntu, sbasâ, rispèttu aa ciàssa. Da mensciunà u campanìn, inglubàu inta strutü(r)a numma int'in segundu mumèntu, inte ün di tanti rifassimènti da catedrâle, che ancöi u l'è ün di scìmbuli ciü cunusciüi d'Arbenga, asemme ae sò âtre tûre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2742&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A catedrâle de San Michê|léngoa=IT, EN, ES, FR, RU|vìxita=2022-01-21}}</ref> [[File:Uatòiu da Nostra Scignua da Misericòrdia (Arbénga)-Faciâ 05.jpg|thumb|L'u(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia|left]] * '''U(r)ato(r)iu da Nostra Scignu(r)a da Mise(r)icordia''', u l'è scituàu in Arbenga Veggia, ai margini de mü(r)aje versu punènte<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13677884_S20_PT_0700111161.pdf|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>, faciàu in sce 'na ciasetta inte vixinanse du quartê de Turlâ. L'intèrnu u vegghe ina sula navâ cun 'na vorta a butte, fèta de maùi cìn, trafu(r)â in curispundènsa di âti barcui che se ghe dröven. L'atâ de marme(r)u u l'è presiusamènte decu(r)àu, cu'u prebité(r)iu issàu rispèttu au restu de l'àula. Inte dui nicci ai fianchi de l'atâ mazû se trövan due stàttue, incurnixèi cun decurasiùi de stüccu. Chi a vegne cunservâ ascì a càscia da Santìscima Trinitè, ch'a remunta au [[1746]], ciü ina stàttua de legnu du Cristu Mortu, ch'a vegne daa bütega du Maragliano. In scia faciâ a spicca 'na rapresentasiùn da Madònna e u purtâ u marca a dàtta du [[1861]]. L'edifissiu a ògni moddu u se(r)ea ciü antìgu, cumensàu du [[1558]], mèximu ànnu da fundasiùn da cungrega arbenganese ch'a pòrta stu numme chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20592/|tìtolo=Oratorio di Nostra Signora della Misericordia|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref>[[Immaggine:Santuàiu da Madònna de Fatima (Vaìn, Arbenga)-Faciâ 04.jpg|miniatura|U santua(r)iu da Madònna de Fatima]] * '''Santua(r)iu da Madònna de Fatima''', se tröva au de là da Sènta, in scia culìna dìta ''du Munte''. Sutta aa paròcchia de San Michê, a gexetta a l'è stèta custruìa inti prìmmi ànni du dòppu guèra pe' vuluntè di abitanti da Do(r)ia e da Mi(r)anda, guidèi dai prève don G.B. Secondo. L'è stèta inaugü(r)â du [[1951]] aa presènsa du véscu De Giuli. Mudèrna, fèta in stìle neumedievâle cu'a faciâ in prìa a vista dunde se dröve tantu a pòrte de entrâ quantu ì dui barcunetti ch'i reciamman u stìle goticu. U purtâ u l'è fiancàu da dûe culunette ch'e surezzen in fruntun ch'u l'è sènsa l'elemèntu de decuriasiùn urizuntâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90327/|tìtolo=Santuario Nostra Signora di Fatima|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> ==== Batisté(r)u paleucristiàn ==== {{Véddi ascì|Batiste(r)u d'Arbenga|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Baptistry Albenga ext3.JPG|thumb|U batisté(r)u, in sciu sfundu e tûre]] L'edifissiu u l'è stètu edificàu intu [[V secolo|V seculu]], dü(r)ante a ricustrusiùn sitadìna upe(r)â da Flaviu Custansu. U g'ha 'na cianta a furma de decâgunu, surmuntâ da 'n tambü(r)u utagunâle. Au sò intèrnu se tröva ancù l'antìga funte pe'u batézzu e ina sé(r)ie d'afreschi, ch'i remuntan au [[VI secolo|VI seculu]]. Internamènte e öttu mü(r)aje presèntan ascì di nicci de furma alternâ (semi-reunde e quadrè). L'u(r)iginàia vorta tardurumâna, custruìa cu'a tecnica de ànfu(r)e inglubèi inta strutü(r)a a l'è andèta perdüa a càusa du restàuru sbajau fètu intu [[1898]] da l'architettu Alfredo Dandrade.<ref name="Touring Club" /> L'architettu purtughese defèti u pensâva che a cuvertü(r)a a cupula a duvéva êsse 'n rifassimèntu du periudu rinascimentâle e dunca a l'axeva caciâ zü: ancöi e ànfu(r)e che se truvavan drentu aa otta e sun cunservèi inti nicci du batisté(r)u, e u têitu u l'è ina semplice strutü(r)a de legnu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2740&TipoElemento=pagina|tìtolo=U Batisté(r)u paleucristiàn|léngoa=IT, EN, FR, RU|vìxita=2022-01-24}}</ref> ==== Gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus ==== [[Immaggine:Chiesa di Santa Maria in Fontibus, Albenga 22.jpg|sinistra|miniatura|A gêxa de Santa Ma(r)ia in Fontibus]] Sêde paruchiâle, a se tröva in Arbenga Veggia, de fiancu aa catedrâle de San Michê, se pènsa ch'a secce stèta custruìa intu [[1098]] da parte di muneghi benedetìn, pe' selebrà a presènsa de sèrte funti mi(r)aculûse (da chi u vegne u numme apuntu, de ''in Fontibus'').<ref>{{Çitta web|url=https://www.paesionline.it/italia/monumenti-ed-edifici-storici-albenga/chiesa-di-santa-maria-in-fontibus|tìtolo=Arbenga, Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> A gêxa mudèrna a sa(r)ea 'na ricustrusiùn seisentesca de quella presendènte, pöi "restruttü(r)â" intu Növesèntu, cun a pèrdita de 'na pursiùn de l'edifissiu pe' fa spàssiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]]. Cuntestualmènte u se perde in afrescu ch'u rapresentàva in panu(r)àmma sitadìn, nu recüpe(r)àu, de che a resta numma 'na futugrafìa, cunservâ inte l'Archiviu Stò(r)icu cumünâle. A faciâ a vegne dunca purtâ in deré de quarche mêtru e vegnen azunte növe decurasiùn de stüccu e pregièi atâ de quellu periudu.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2747&TipoElemento=pagina#|tìtolo=A gêxa de Santa Maia in Fontibus|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT, EN, FR, RU}}</ref> ==== Santua(r)iu de Puntelungu ==== [[File:Albenga-santuario di nostra signora di pontelungo.jpg|thumb|U santua(r)iu de Puntelòngu daa stradda]] U Santua(r)iu u se tröva de lì d'ataccu a l'antìgu punte rumàn che u dà u numme aa zòna, u Puntelungu (ciamàu ascì ''Puntelòngu'' o ''Pontelongu'' a segunda da prununsia). L'edifissiu religiùsu u l'è gestìu dai fratti franseschèi a partì dau [[1965]], ma e sò u(r)igini e sun bén ciü antìghe.<ref name="Puntelongu"/> Dae funti u se sa che ina primma furma de uspissiu u l'é(r)a presènte zà primma de l'[[1000|ànnu Mille]], pöi prugrescivamènte ingrandìu fìn a rivà au [[1250]], quande u razunze ina ciü delineâ urganisasiùn. Ina primma caûlla a vegne invêce mensciunâ cumme ''Ecclesia S. Mariae Pontis Arociae'', culigâ cun l'upe(r)àu di muneghi benedetìn da [[Ìsua Gainâa|Gainâ(r)a]].<ref name="Puntelongu">{{Çitta web|url=https://www.santuariomadonnadipontelungo.com/storia|tìtolo=Puntelòngu: a stòia du Santuâiu|vìxita=2021-11-21|léngoa=IT}}</ref> A gêxa mudèrna a l'è stèta custruìa intu [[XVII secolo|XVIII seculu]], a memoja du miraculu avegnüu ai [[2 lûggio|2 de lüju]] du [[1637]], in sustitusiùn de quélla presedente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/santuario-madonna-pontelungo.htm|tìtolo=Puntelòngu: u Santuâiu e u pùnte|vìxita=2021-11-21|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxa du Sacru Cö ==== [[File:Albenga-IMG 0838.JPG|thumb|A paruchiâle du Sacru Cö|left]] A Gêxa du Sacru Cö a l'è stèta fundâ intu màzzu du [[1895]], cu'a posa da primma prìa, au de fiancu da primma culònna aa mancina de l'atâ, pe' pöi êsse benedìa e duvèrta au cültu intu mazzu du [[1896]]. Quande a vegne avèrta a g'ha ancù u fundu sènsa decurasiùn, questu fìn au [[1925]], ànnu de l'intervèntu du pitû Sturla de Tü(r)ìn, e pöi de Guida, ch'u pitü(r)a turna a gêxa intu [[1957]].<ref>{{Çitta web|url=https://sacroalbenga.wordpress.com/parrocchia/storia/|tìtolo=Paròcchia du Sacru Cö: stòia|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxa de San Benardìn de Siêna ==== [[File:Gêxa de San Bernardìn (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|thumb|A gêxa de San Benardìn]] A l'è a sêde paruchiâle pe'u quartê de Vaìn, au de là da Sènta. A strutü(r)a a l'è stèta ti(r)â sciü intu [[1467]] dai fràtti minù(r)i, ch'i sèrnen a zòna perché abasta distànte dau sèntru sitadìn, ma ascì pe'a vixinànsa cu'a ''[[Via Julia Augusta]]''. L'inaugurasiùn a vegne fèta inte l'utùbre du [[1480]] e in cuntempuranea se custruìsce ascì u vixìn cunventu. Intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] vegne ancù ampliàu rispèttu aa ciànta u(r)iginàia, pe' pöi esse ricunvertìu a uspeâ sutta au duminiu fransése, anche se cu'i inissi du [[XIX secolo|XIX seculu]], doppu a caütta da Repübbrica Lìgü(r)e, a strutü(r)a a vegne serâ e a càzze in abandùn. Restruttüàu cumme caserma militàre sutta ai Sabàudi, vegne in pàrte recupe(r)àu a destinasiùn religiùsa numma intu [[1961]] (grassie a l'interesamèntu ascì de l'Istitüu Internasiunâle di Stüddi Lìgü(r)i e du prufesû [[Nino Lamboglia]]), mèntre trèi ànni doppu a vegne furmâ a növa paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/convento-sanbernardino-monte.htm|tìtolo=Gêxa de San Benardìn au Munte|vìxita=2022-01-29|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Leca ==== [[File:Leca (Albenga)-chiesa ns Assunta-complesso1.jpg|thumb|Vista da gêxa da Sunta|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Sunta''', du [[1790]], se tröva pôcu a munte du nücleu stò(r)icu da frasiùn. Faciâ diretamènte in scia Vìa au Piemunte, u de fö(r)a u l'è de prìa, cun di insèrti in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20608/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A navâ ünica, a cuntegne di dipinti e de ope(r)e pregièi, fra sti chi ina presiùsa pà(r)a d'atâ, de(r)ivâ daa presedente paruchiâle, dedicâ a Santa Ma(r)ìa du Bòsse(r)u.<ref name="Tci" /> * '''U(r)ato(r)iu da Santìscima Nunsiâ''': sêde da cungrega de San Pe(r)u, dedicâ au santu prutetû da frasiùn. L'edifissiu u se tröva d'ataccu aa gêxa da Sunta, tantu d'avêghe a faciâ in lìnea au corpu prinsipâle. L'aula au sò de drentu a l'è cuvèrta a butte, u vulümme u l'è ucupàu a l'entrâ dau bazamèntu du campanìn, mèntre au fundu u fenìsce cun in abscide squadràu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20591/|tìtolo=Oratorio Santissima Annunziata (Leca d'Albenga)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de Santa Ma(r)ìa du Bosse(r)u''' (o ''du Bòssa(r)u''), fiancâ au semité(r)iu uttusentescu, a l'è stèta custruìa inte l'epuca medievâle fòscia du [[XII secolo|seculu XII]], pü(r)e se segundu âtri stüddi a pu(r)ea fina remuntà au [[IX secolo|IX seculu]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco| tìtolo=La Diocesi di Albenga - Imperia e i suoi vescovi. Storia della Chiesa Ingauna dalle origini al Quattrocento|ànno=2003|editô=Diocesi di Albenga - Imperia|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=247}}</ref> Ritegnüa in'antìga dipendènsa du munastê benedetìn da Gainâ(r)a, a l'é(r)a a veggia paruchiâle du paise. A l'è stèta fòscia abandunâ pe'e cunseguènse de 'n teramòttu intu[[XVI secolo| seculu XVI]]<ref name="Tci" />, o ciü semplicemènte pe'u spustamèntu du sèntru abitàu lecaiö ciü versu u növu cursu da Sènta. A strutü(r)a a presènta 'na faciâ de prìe a vista, mèximu mate(r)iâle ch'u custituìsce u campanìn, che podâse ch'u secce du Quattrusèntu. Cu(r)iusamènte a due navè, a cuntegnìva au sò de drentu di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], purtèi inta gêxa de San Benardìn a Vaìn pe' metîli au segü(r)u in seguitu du restauru purtàu avanti dau Rotary Club a(r)ascìn. Stu travaju lì u l'ha permessu de rangiâ u têitu e e mü(r)aje, che i versavan int'in stàttu preca(r)iu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=La "Villa" di Leyca, extra moenia, nel Medioevo|pp=48-55}}</ref> ==== Paròcchia de Campugexa ==== [[File:Paròcchia de San Fabian e Sebastiàn (Campugexa).jpg|thumb|A gêxa di Santi Fabiàn e Bastiàn, cun l'u(r)ato(r)iu]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Fabiàn e Bastiàn''', inta ciàssa, custruìa intu [[XVII secolo|seculu XVII]] e inse(r)ìa fra l'u(r)ato(r)iu e a canònica. Daa faciâ a cabanna, marcâ da finte culònne e cun intu mezzu 'na grossa lünetta semireunda. Nasciüa in sustitusiùn da veggia gêxa paruchiâle, ancöi u(r)ato(r)iu, i travai i sun cumensèi intu [[1657]] e i sun terminèi intu [[1665]], ànnu da sò benedisiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=98|capìtolo=Campochiesa nel Settecento|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> A ünica navâ, a cunserva l'atâ ch'u l'é(r)a stètu du Santua(r)iu de Puntelungu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20604/|tìtolo=Chiesa dei Santi Fabiano e Sebastiano (Campochiesa)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni u Batìsta''', ben ciü antìgu de l'udierna gêxa da paròcchia, ai inissi u l'é(r)a dedicàu ai Santi Fabiàn e Sebastiàn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20594/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (Campochiesa)|vìxita=2024-07-17| léngoa=IT}}</ref> A primma sò atestasiùn a remunta au [[1476]]. Inisialmènte au de sutta da [[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|gêxa de San Zorzu]], u l'utegne u titulu de parocchia a partì dau [[1616]]. Vista a necesitè de edificâ ina gêxa ciü grande u se trasfurma in u(r)ato(r)iu, cun l'intitulasiùn d'aù.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=158-161|capìtolo=Appendice. L'oratorio di San Giovanni Battista|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Capelétta de San Bastiàn''', inta lucalitè de Murteu, a vegne fèta versu a fìn du [[XV secolo|seculu XV]], inisialmènte au de sutta da gêxa de San Zorzu. Se tratava du sèntru religiusu de Murteu, ben ciü antìga a zà atestâ aturnu au [[1225]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.it/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni Delfino-Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=15-19|capìtolo=Morteo. La prima sede degli abitanti di Campochiesa|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> Caütta in disüsu a seguitu de l'abandùn da burgâ, avegnüu a partì dau [[XVI secolo|seculu XVI]] e ancù danegiâ a seguitu du teramòttu du [[1887]], a l'è stèta recüpe(r)â a partì dau [[2009]] e turna duvèrta au cültu dau [[2016]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/morteo-fondato-nel-1200-circa-il-centro-scomparve-improvvisamente-verso-la-fine-del-500_43|tìtolo=Morteo. Fondato nel 1200 circa il centro scomparve improvvisamente verso la fine del '500|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Zorzu ==== [[Immaggine:Géxa véia de San Zorzu (Campugexa).jpg|sinistra|miniatura|A gêxa veggia de San Zorzu]] * '''[[Gêxa de San Zorzu (Arbenga)|Gêxa veggia de San Zorzu]]''', a l'è a stò(r)ica paruchiâle da lucalitè, de antichìscima edificasiùn, pà che a remunte ai [[VI secolo|seculi VI]] e [[VII secolo|VII]]. Au prinsippiu da sò sto(r)ia priuràu au de sutta di benedetìn da Gainâ(r)a, du [[XV secolo|seculu XVII]] a l'a visciüu 'na fase de declìn, vista a scumparsa da ciü parte di vilaggi ch'i l'é(r)an sutta au sò cuntròllu. Vegnüa sutta aa parocchia de Campugexa, a l'è stèta trasfurmâ in gêxa semite(r)iâle. A strutü(r)a cumme a veghemmu ancöi a l'è de stìle rumanicu, a l'intèrnu a cunserva di pregièi cîcli de afreschi, ch'i remuntan au Quattrusèntu e au Sinquesèntu, fra tütti, quelli ispirèi aa Divina Cumédia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/chiesa-antica.htm|tìtolo=La Chiesa Antica di San Giorgio|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa növa de San Zorzu''', a l'è a paruchiâle da lucalitè, avèrta a partì dai ànni [[1960]] pe' tütelà a cunservasiùn de quella veggia, a se tröva vixìn ae opere paruchiali, ti(r)èi sciü ascì ste lì intu mèximu periudu. Intu [[1964]] defèti San Zorzu a l'è turna vegnüa paròcchia, sepa(r)â da Campugexa pe' vuluntè du véscu Gilberto Baroni e pe' l'ucaxùn u l'è stètu benedìu u növu edifissiu, in stìle mudèrnu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/storia-sangiorgio-albenga.htm|tìtolo=Storia della parrocchia|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia da Bastìa ==== [[File:Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|thumb|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u (A Bastìa)|left]] * '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)ato(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stìle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mèntre u de drentu u l'è a trê navè, cuvèrte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atèi pregièi, dedichèi a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fianchèi a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu da Santa Cruxe''', in fàccia aa gêxa, u se presènta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta grossa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semiriundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', au fiàncu da stradda che daa Bastìa a porta a Sènexi, a l'è stèta mensciunâ pe'a primma votta du [[1271]]. L'edifissiu u se presènta de stìle rumanicu, cun ancù a strutü(r)a uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], a parte che pe' quarche mudifica di periudi sücescîvi, cumme l'azunta de l'abscide quadràu. A dêve a sò denuminasiùn da l'antiga vìlla de Massa(r)u, tantu che a rapresentava l'antìgu sèntru religiusu de sta chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90316/|tìtolo=Santo Stefano di Massaro (Bastia)|vìxita=2024-07-16| léngoa=IT}}</ref> Au sò intèrnu a cunserva ina sé(r)ie de afréschi datèi fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]: dau presbité(r)iu se ponen vegghe a mòrte armâ de èrcu e frécce o ancù in scia cuntrufaciâ truvemmu a rapresentasiùn de San Cristoffa, cun l'intèntu de benedì chi u sciurtiva daa gêxa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/santo-stefano-in-massaro-il-tesoro-che-non-ti-aspetti_40A|tìtolo=Santo Stefano in Massaro: il tesoro che non ti aspetti|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A l'ha persu u titulu de paròcchia in seguitu au svilüppu du burgu da Bastìa, lasciandulu intu [[1518]] aa Santìscima Nunsiâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref> * '''Cappella de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presènta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mèntre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Sàlia ==== [[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da gêxa de Sàlia]] * '''Gêxa paruchiâle de San Giacumu Mazû''': in simma au burgu, a gêxa a l'ha trê navè, quelle de fiàncu custruìe adòssu au vulümme de quella de mezzu. Au sagràu l'è puscibile acedde grassie a 'n'impunènte sca(r)inâ, ch'a parte dae canòniche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20611/|tìtolo=Chiesa di San Giacomo Maggiore (Salea)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref> A primma mensciùn fèta aa gêxa saliàsca a remunte(r)ea au [[1236]], ancù intitulâ a San Giacumu e Cristoffa. Ai [[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], a cumünitè a sciorte a utegnì l'auturizasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pe'u batézzu ligâ aa catedrâle ingàuna. A gêxa cumme a veghemmu ancöi a nasce pe(r)ò int'in periudu sücescìvu, cun l'ampliamèntu e a ricustrusiùn upe(r)èi intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne pe(r)ò selebrâ sulamènte intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva pôcu ciü in bàssu rispèttu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véla. Cun in têitu a due campè, a faciâ a l'è sobria, cu'a pòrte surmuntâ da 'na lünetta semireunda, In scia drîta rispèttu a l'entrâ a se pò vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sèntru a rapresentasiùn da Madònna cu'u Bambìn. Au de drentu, in seguitu ai ürtimi travai fèti du [[2023]], u l'è stètu descuvèrtu in cîclu d'afreschi du seculu XVI, dund'a l'è rafigü(r)â a scêna du Cristu in crûxe, ciü âtre figü(r)e ch'e sun stète cuscì recüpe(r)àe.<ref>{{Çitta web|url=https://sabapimsv.cultura.gov.it/2023/10/26/riportata-alla-luce-una-consistente-porzione-di-ciclo-pittorico-risalente-al-secolo-xvi/|tìtolo=Riportata alla luce una consistente porzione di ciclo pittorico risalente al secolo XVI|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de Lüxignàn ==== [[File:Lusignano (Albenga)-chiesa santa Margherita-complesso2.jpg|thumb|Santa Marga(r)ìtta a Lüxignàn|left]] * '''Gêxa paruchiâle de Santa Marga(r)ìtta d'Antiòcchia''', a se tröva a l'imbuccu du nücleu stò(r)icu da frasiùn. A remunta au [[XV secolo|seculu XV]], scibèn ch'a vegne numinâ pe'a primma votta du [[1258]]. Cun 'na cianta a crûxe latîna, l'àula a l'è frasiunâ in trê navè. Au vulümme da navâ de mezzu sun stèi pöi rembèi quelli de âtre dûe, cuscì cumme u campanìn ch'u l'è tacàu aa faciâ e u remunta au [[XVI secolo|seculu XVI]]. L'edifissiu u l'è stètu ingrandìu aturnu au [[1630]] cun l'azunta de 'n côru gi(r)àu a mezudì e, sücescivamènte, l'è stèta rangiâ a faciâ, tripartîa verticalmènte. Impunènte u Cristu cunservàu surva a l'atâ, mèntre in sciu sufittu afrescàu, incurnixâ da in medajùn a se vegghe a figü(r)a da santa dedicatâ(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20613/|tìtolo=Chiesa di Santa Margherita (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''': a strutü(r)a d'ancöi a l'è stèta ti(r)â sciü du [[1780]], in scia bàse de quella presedènte, mensciunâ du [[1585]] e dedicâ a San Lu(r)ensu, vegnüa zü quarche tèmpu primma. Se tröva in mezzu ae cà du burgu, a pôca distansa daa gêxa. Cun ciànta retangulâre e ciütòstu lungâ, au de fö(r)a u cumpa(r)ìsce mudestu, cu'a faciâ frasiunâ inte dui livélli da 'na curnixe. Ai dui fiànchi, due finte culònne intunacàe. U l'è a sêde da cungrêga du paise, dedicâ a stu santu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20593/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo (Lusignano)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> ==== Paròcchia de San Fé ==== [[File:San Fedele (Albenga)-chiesa ss Simone e Giuda-complesso2.jpg|thumb|Paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda (San Fé)|256x256px]] * '''Gêxa paruchiâle di Santi Scimùn e Giüdda''': a se tröva lungu a pruvinsâle che da Vaìn a pòrta a Villanöva. A strutü(r)a a l'è u(r)iginâ(r)ia du [[XIV secolo|XIV seculu]], ma u campanìn (ch'u remunta au [[XII secolo|seculu XII]]) u rizülta êsse de stìle rumanicu. L'âtribusiùn ai dui sànti a l'è avegnüa int'in segundu mumèntu, defèti presedentemènte u santu dedicata(r)iu u l'é(r)a San Fé. Da l'àula spartìa inte trê navè (quella de mezzu cuvèrta a capriè, e âtre dûe a cruxe(r)a), au de drentu a l'è caraterizâ daa presènsa de pilàstri in laterissiu cu'a base utagunâle, racurdèi da àrchi gotichi. Inta mü(r)aja da navâ de drìta se cunservan di afreschi ch'i mustran e scêne da vitta de San Giuànni u Batìsta.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20605/|tìtolo=Chiesa dei Santi Simone e Giuda (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> * '''U(r)ato(r)iu de San Giuànni Batìsta''', edificàu du [[XV secolo|seculu XV]], se tröva au de fiancu da paruchiâle e u cunserva au sò intèrnu ina sé(r)ie de afreschi du [[1574]] atribuìa a Bartolomeo Bottoneri de Che(r)àscu. Sti lì i sun presènti ai dui làtti de l'àula (cuvèrta a butte) e inta cuntrufaciâ, che e sun e parte ciü antìghe de l'edifissiu. U vegne rapresentàu l'episodiu da pasciùn e da messa in crûxe de Cristu. A l'è a sêde da cunfraternita du paìse. Au de fö(r)a, de cuntru, l'edifissiu u se mustra sobriu, cu'u têitu a cabànna e a faciâ cu'n barcùn riundu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20598/|tìtolo=Oratorio di San Giovanni Battista (San Fedele)|vìxita=2024-07-17|léngoa=IT}}</ref> === Aree archeulogiche === <gallery mode="packed" widths="140" heights="140"> Immaggine:Basilica paleocristiana di San Vittore - MIBAC - Albenga (SV) Italy.jpg|I rèsti da baxìlica de San Vitûre, in Puntelungu Immaggine:Anfiteatro romano di Albenga.jpg|I basamènti de l'anfiteâtru rumàn d'Arbenga Immaggine:Cumplèssu Archulogicu de San Clemente (Arbenga) 01.jpg|Cumplèssu Archeulogicu de San Clemente, piàu da Vaìn Immaggine:U Pilùn (Via Julia Augusta, Arbenga) 07.jpg|U Pilùn, in scia ''Julia Augusta'' </gallery> * '''Baxìlica de San Vitûre''': scitu de interesse archeulogicu ch'u se tröva in Puntelungu e u mustra i rèsti de 'n edifissiu religiusu du [[V secolo|seculu V]], ligàu a in cumplèssu de tumbe "aa capüsìna" sempre du mèximu periudu, ch'u se truvava au levante e au meridiun de stu chi. Dandu amèntu ai stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]] u pà che sta gêxa chi a l'agge sübìu ina sé(r)ie de mudifiche, survetüttu cun l'elevasiùn da pavimentasiùn de l'abscide inte l'ànnu mille e u restrinzimèntu da navâ cun l'azunta de culònne de recüpe(r)u da di munumènti rumài.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309097|tìtolo=San Vittore (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Basilica funeraria di San Vittore|editô=Regione Liguria|léngoa=IT|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=12469:basilica-funeraria-san-vittore-albenga.pdf}}</ref> * '''Baxìlica de San Calòcciu''', cumplessu culucàu au de fö(r)a de mü(r)aje sitadìne, intu versante nord du Munte de San Martìn. L'è furmàu dai resti d'in insediamèntu fünera(r)iu, dund'a l'è stèta ti(r)â sciü a gêxa, inta primma metè du [[VI secolo|seculu VI]], seguia pöi daa custrusiùn d'in munastê inte l'etè de mezzu. U l'ha funsiunàu ascì cumme cunventu de muneghe Agustiniâne e Clarisse, armenu fìn au [[1593]], pe' pöi cazze in abandùn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309317|tìtolo=San Calocero (basilica, strutture per il culto)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> * '''Anfiteâtru ruman''': du [[II secolo|II seculu d.C.]], u se tröva inte 'na pusisiùn panurammica in scia culìna du Munte de San Martìn, prubabilmènte là dunde se truvava u nücleu de ''Albingaunum'', au de fö(r)a da sitè rumâna e da vixìn aa ''[[Via Julia Augusta]]''. U l'axeva ina ciànta elittica cu'i assi de 72 mêtri pe' 52, scumpartìu in sce trèi livélli: vistu u spassiu ridòttu dund'u s'erzeva, u l'é(r)a stètu fina necesariu custruìghe di tèrracìn de cuntenimèntu pe'e tribüne. Ancöi se ponen vegghe numma i rèsti da parte a setentriùn, ch'a se fàccia versu a sitè. Inti seculi u l'ha cangiàu ascì de destinasiùn, finendu pe' êsse duve(r)àu cumme campusantu dai muneghi da vixina abasìa de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309262|tìtolo=Anfiteatro (anfiteatro, luogo ad uso pubblico)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/albingaunum-albenga-liguria.html|tìtolo=ALBINGAUNUM - ALBENGA (Liguria)|léngoa=IT|vìxita=2024-07-09}}</ref> *'''Terme rumâne''', intu léttu da Sènta, pôcu a munte du mudèrnu Punte Russu, segnu du svilüppu da sitè de ''Albingaunum'' in epuca impe(r)iâle inta cianü(r)a a meridiun du nücleu ciü veggiu. Scibèn che a zôna a secce aù traversâ daa scciümai(r)a, besögna pensà che a quelli tèmpi u sò cursu u l'é(r)a ben dife(r)ènte. E terme e u cumplèssu paleucristiàn de San Clemente sun vegnüi aa lüxe intu mèntre che se faxevan i scâvi pe'u slargamèntu du léttu da Sènta, fra u [[2001]] e u [[2002]]. A segunda du periudu de l'ànnu se ponen ancù vegghe e pìlle de l'acquedòttu rumàn (növe in tüttu), u margine da veggia spunda de mancìna da scciümài(r)a e e fundamènta du Mü(r)ìn da Branca, ch'u remunte(r)ea au [[1587]]. In gì(r)u aa gêxa de San Clemente sun stète rinvegnüe fìna de tumbe, cun di sarcofaghi in prìa de Finâ.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Albenga (Sv) - L'area archeologica nell'alveo del Centa: le terme pubbliche romane e la chiesa di San Clemente|revìsta=Fasti Online Documents&Researches|editô=Associazione Internazionale Archeologia Classica|çitæ=Rumma|léngoa=IT|url=https://www.fastionline.org/docs/FOLDER-it-2006-70.pdf}}</ref> *'''Cumplèssu da ''[[Via Julia Augusta]]''''', antiga stradda rumâna incumensâ du [[13 a.C.]] sutta l'impe(r)atû Augüstu. Lungu u sò traciàu, fra Arbenga e A(r)àsce, se ghe faccian e ruvìne de au mênu sètte edifìssi de st'epuca chi, datèi fra u [[I secolo|I]] e u [[II secolo|II seculu d.C.]], sinque identifichèi cumme fünerà(r)i.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309689|tìtolo=Via Iulia Augusta (infrastruttura viaria, strada)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> Pòcu distante, dau traciàu, defèti, u se pò vegghe u Pilùn, edifissiu a ciànta retangulâre frasiunàu in sce trèi livélli e caraterizàu da 'na strutü(r)a estèrna de bluchétti squadrèi disposti in fi(r)ai urizuntâli utegnüi travajandu a scciàppu de prìe de scciümài(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309398|tìtolo=Pilone (monumento funerario, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> U munumèntu u l'è stètu restauràu intu [[1892]] da l'architettu purtughese Alfredo Dandrade, de moddu da recüpe(r)âne a furma ch'u l'axeva in u(r)igine.<ref>{{Çitta web|url=https://anfiteatroromano.blogspot.com/2015/01/il-pilone-romano.html|tìtolo=Il Pilone Romano|outô=Raiko Radiuk|léngoa=IT|vìxita=2024-08-31}}</ref> === Architetü(r)e sivìli === ==== Palassi stò(r)ichi ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Palàssu Veggiu (sentru stòricu d'Arbenga) 02.jpg|U Palàssiu veggiu, dau Batiste(r)u Immaggine:Museu diucesàn (Sentru stòricu d'Arbenga)-Esternu.jpg|U de föra du palàssiu du Véscu Immaggine:Albenga - Torre Lengueglia Costa.jpg|Palàssiu e tûre da famìa Còsta-Du Carettu Immaggine:Palazzo Oddo, Albenga 07.jpg|Palàssiu Oddu cu'a sò tûre Immaggine:Palassu Peloso Cepòlla (Sentru stòricu d'Arbenga).jpg|Palàssiu Pe(r)usu-Seulla Immaggine:Cumplessu de San Dumenegu (Arbenga Veggia)-Faciâ 01.jpg|San Dumenegu, a faciâ Immaggine:Palassu Rolàndi Rìcci (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ingressu.jpg|Palàssiu Rulandi-Ricci-Capelìn Immaggine:Palàssu San Scî (Sentru stòricu d'Arbenga)-Ciasetta.jpg|Palàssiu e ciasetta de San Scî Immaggine:Albenga - Torre Cazzulini - 2023-09-16 10-42-27 001.jpg|Tûre Cassulìn, da [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]] Immaggine:Casa e torre Lengueglia-Doria, Albenga 02.jpg|Tûre Lengueja Do(r)ia, dai Quattru Canti Immaggine:Albenga - Torre Navone - 2023-09-30 11-58-14 001.jpg|A tûre di Navùi </gallery> * '''Palàssiu Veggiu du cumün''', u se tröva in Arbenga Veggia, fiancàu aa catedrâle, u l'é(r)a l'antiga sêde du cumün inte l'etè de mezzu. A s'è cunservâ ancù l'antìga loggia, in u(r)igine destinâ ae asemblêe pupulâri, insemme aa sâla di cunsuri, au cian terén. Au cian de d'âtu, drentu aa Tûre Sìvica, u salùn du pudestè, ch'u ghe se pò acedde muntandu a sca(r)a presènte inta faciâ gi(r)â versu u Batiste(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2741&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Veggiu du cumün, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> Dau [[1933]] u l'è a sêde du [[Müseu Sivicu (Arbenga)|Sivicu Müseu Ingaunu]], cumme vusciüu dau prufesû Lamboglia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.iisl.it/musei/albeng/albeng.htm|tìtolo=Istitüu Internasiunâle Stüddi Lìgü(r)i, Sivicu Müseu Ingaunu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu du Véscu''', a l'è stèta a sêde vescuvîle da diocexi d'Arbenga fìn au [[1954]], annu inte che sta lì a l'è stèta spustâ intu Palàssiu Còsta-Balestrìn. L'edifissiu pe' cumme u veghemmu aù u l'è duvüu au fètu ch'u l'é(r)a stètu rangiàu du Sinquesèntu, mèntre a l'intèrnu se cunservan ancù di afreschi du [[XV secolo|seculu XV]], au de drentu se tröva u [[Müseu Diucesàn (Arbenga)|Müseu Diucesàn]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2745&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du Vescu|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Palàssiu Còsta-Balestrìn''' (o Còsta-Du Carettu), inta [[Ciàssa di Leùi (Arbenga)|ciàssa di Leùi]], de derê aa Catedrâle de San Michê, abitasiùn nobile in stìle rinascimentâle. A tûre, ch'a spicca pe'u sò prufìlu rispèttu ai âtri edifissi da ciàssa, a l'è stèta ti(r)â sciü de prubabile intu [[XII secolo|seculu XII]], pe' pöi vegnì inglubâ inte Cà di Còsta, fète custruì inta primma metè du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] e pöi finìe in man ai Du Carettu de Balestrìn intu [[1723]]. Cu'a mòrte de l'ürtimu espunènte da famìa, u palàssiu u l'è stètu dunàu aa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi]] e u l'è vegnüu a növa sêde du vescuvàu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piazza-leoni-palazzi-costa-carretto.htm|tìtolo=Piazza dei Leoni e Palazzi Costa Del Carretto|léngoa=IT|vìxita=2024-08-01}}</ref> * '''Palàssiu du cumün''', inta [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]], a l'è a növa sêde du municìpiu, ti(r)àu sciü inte l'Öttusèntu partendu da arcüne cà che zà l'existevan, füse inte 'n ünicu edifissiu. L'è caraterizàu da 'na faciâ dau stìle neuclàscicu, frasiunâ in trèi urdini e u cumprènde fina a [[Tûre Malasemènsa (Arbenga)|Tûre Malasemènsa]], ch'a l'uspitava intu Seisèntu e prixùi sitadìne. <ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2743&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Oddu''', palàssiu impunènte, aa mòrte du prupieta(r)iu Gio Maria Oddi intu [[1623]] u vegne pe' sò vuluntè duve(r)àu cumme sêde de 'n culêgiu. U s'è u(r)iginàu a partì daa fuxùn de ciü custrusiùi che zà e l'existevan, pe' dà vìtta aa strutü(r)a che veghemmu ancöi. Du [[1637]] u vegne culigàu, cu'n portegu, aa gêxa de San Carlu, cunvertìa resentemènte in auditorium. Inti tèmpi muderni u l'òspita a bibliutêca sìvica e u müseu de màgiche traspa(r)ènse, cun l'espusisiùn du piàttu blö e âtri repèrti rescuvèrti dae antìghe necropuli rumâne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palazzo-oddo.htm|tìtolo=Palàssiu Oddo, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2022-03-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=153&idCat=3142&ID=2751&TipoElemento=pagina|tìtolo=Palàssiu Oddo, cumün d'Arbenga|léngoa=IT, EN, FR, ES, RU|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Pe(r)usu-Seulla''', palàssiu ch'u dà in scia [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|ciàssa de San Michê]] e ch'u presènta ina faciâ du tardu Sinquesèntu, nuché 'na tûre du seculu XIII, mèntre l'intèrnu u l'è decu(r)àu cun afreschi du Seisèntu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=TCI|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=Nn5Pn0sna3EC&pg=PA128|ànno=2001|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milan|léngoa=IT|p=128|capìtolo=6. Le valli di Albenga}}</ref> U pia u numme dai antìghi prupietâ(r)i, üna de ciü impurtanti antìghe famìe arbenganesi. Ancöi u l'ospita u [[Müseu Navâle Rumàn]] e a sesiùn ingauna de l'Istitüu Internasiunâle de Stüddi Lìgü(r)i. * '''Palàssiu D'Aste''', cumisciunàu inti seculi daa ricca famìa di [[D'Aste (famïa)|D'Aste]], u l'è in gran cumplessu d'edifissi ch'u furma l'intregu isulàu in fàccia au Palàssiu Veggiu du cumün. A sò parte ciü antiga, dìta a Cà d'Aste, a l'è du [[XIV secolo|Trexèntu]] e a se fàccia in sce [[Vìa Cavour (Arbenga)|Vìa Cavour]], pöi e ghe sun e â(r)e cunusciüe cumme Cà D'Aste-Bassu e Cà Fieschi-Ricci che, insemme au rèstu du palàssiu, e sun stète slarghèi e rangièi du [[XV secolo|Quattrusèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi, int'in gran salùn du cian nobile, s'è recavàu a sâla du cunseju du Cumün d'Arbenga.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11821043_0700210484_dec.pdf|tìtolo=Casa d'Aste, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-06}}</ref> * '''Cumplessu du cunventu de San Dumenegu''', cumplessu de edifissi ch'u l'ingloba i resti de l'insediamèntu di fràtti dumenichèi, u se fàccia in scia [[Ciàssa de San Dumenegu (Arbenga)|ciàssa cu'u mèximu numme]] intu quartê de San Scî. Descrìtu zà intu seisentescu [[Sacro, e vago Giardinello|''Sacro, e vago Giardinello'']], cumme "furtessa invinsibile"<ref>{{Çitta|Paneri|vul. I, pp. 356-357 (260)|Sacro, e vago Giardinello|tìtolo=Sacro, e vago Giardinello}}</ref> e ancù primma inta sò furma u(r)iginâ(r)ia inte vìxite apustôliche du Mascardi ([[1585]]), u se sa che a gêxa a presentava inisialmènte trê navè e che l'impiantu u l'è stètu revulüsiunàu propiu inta primma parte du [[XVI secolo|seculu XVI]]. U cunventu cu'u sò ciostru sun de lungu stèti di punti de riferimèntu pe'a cumünitè ingàuna, tantu che dife(r)ènti e sun stète e dunasiùi fète dae famìe arbenganesi a sta gêxa chi. Antigamènte, inta bibliutêca du cunventu, u l'é(r)a cunservàu adi(r)itü(r)a l'archiviu cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/chiesa-convento-sandomenico.htm|tìtolo=Cunvèntu de San Dumenegu, descröve Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-11}}</ref> * '''Palàssiu Rulandi-Ricci''', nasciüu da l'acurpamèntu de ciü edifissi de epuche presedènti (spiccan ancù ben due tûre), u Palàssiu u l'é(r)a fìn au [[XVI secolo|seculu XVI]] prupietè da famìa di Lengueja, pe' passà in man ai [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] pe' vìa matrimuniâle du [[XVII secolo|seculu XVII]] e aa fìn regi(r)àu da in rammu de sta famìa chi a quélla di Rulandi, intu [[1749]]. Chi u l'è stètu uspitàu ascì l'incuntru fra u [[Andrîa Masêna|generâle Massena]] e [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], ai tèmpi da Campàgna de l'Itàlia. L'è dai ànni '60 pusedüu dau cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/il-palazzo-del-municipio.htm|tìtolo=Palàssiu Rulandi-Ricci|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre e Cà di Cassulìn''': d'in fàccia aa gêxa de Santa Ma(r)ìa, a l'è in òttimu esempiu de architettü(r)a du [[XIII secolo|seculu XIII]], vistu ch'a cunserva ancù u bazamèntu de prìa, separàu dau restu (caraterizàu dai maùi a vista inta parte âta) grassie a 'na curnìxe. A svetta cu'i sò 21 mêtri d'artessa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-cazzulini.htm|tìtolo=Tûre Cassulìn|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre Lengueja Do(r)ia''', cà-tûre ch'a se caraterizza pe'a sò impunènsa, a l'è apartegnüa a ste due famìe arbenganesi. Se tröva dai Quattru Canti, dunde se incruxan u cardu e u decümàn du sèntru arbenganese. Dau caruggiu intitulàu a Baccio Emanuele Maineri a se pò ancù vegghe ina serie de bîfure quatrusentesche, mèntre daa parte faciâ in sce [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]] e spìccan tantu 'na bîfura rumanica che 'na trîfura de stìle goticu, fòscia da datà fra i seculu XIV e XV. <ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/torre-lengueglia-doria.htm|tìtolo=Tûre Lengueja Do(r)ia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-13}}</ref> * '''Tûre di Navùi''' (o ''Tûre Navùn''), du tüttu scìmile inta sò primma fase de custrusiùn a quelle di Lengueja e di Seulìn, a se faccia versu a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Pü(r)e se sbasciâ, a spìcca inti cunfrunti di âtri edifissi d'in gì(r)u. A se presènta cun quattru cièi e a l'è caraterizâ da 'n basamèntu custituìu da di picìn blòcchi de prìa, cumme mustrau dai restauri da fìn di [[Anni 1950|ànni '50]]. Stu lì l'è surmuntàu daa parte de mezzu, inglubâ inte l'edifissiu e ancù da l'ürtimu livéllu fètu de laterissiu. A primiscima famìa prupietària a pà ch'a fusse quella di Lengueja, seguìa inti ànni dai Scrivani e ancù dai Navui. Fìn ai [[Anni 1920|ànni '20]] in man ai Montano, ancöi a l'è pusedüa dai Ferrari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111153.pdf|tìtolo=Torre Navone, decreto di tutela e relazione storico artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-16}}</ref> ==== Vìlle stò(r)iche ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|A vìlla Anfossi, aa Bastìa Immaggine:Vìlla D'Àste (Lêca, Arbénga) - vìsta (4).jpg|A vìlla D'Aste, inte Leca Immaggine:Vìlla du Cian Bellìn (San Fé, Arbenga)-Purtâle 01.jpg|Purtâ da vìlla du Cian Bellìn (San Fé) Immaggine:Cà du Munte (Arbenga)-Vista daa Julia Augusta 03.jpg|Vìsta da Cà Russa o Cà du Munte Immaggine:Vìlla Curumbêa (Arbenga)-Vìsta daa Julia Augusta cu'a Gainâa 02.jpg|A Cu(r)umbe(r)a, vìsta daa ''Julia Augusta'' </gallery> *'''Vìlla D'Aste''', rexidènsa da famìa, a se tröva inta frasiùn de Leca, pôcu dòppu u ''A Purtassa'' e versu ''E Sìmme'', a se presènta cumme in cumplessu cun tantu de tûre. Catâ dai Seulìn intu [[1720]], a vìlla a l'è mensciunâ pe'a primma votta inti catastri du [[1613]] e a se inse(r)isce in tu scistemma de custrusiùn ville tipicu de quellu periudu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2009|tìtolo=Atlante tematico del barocco. Il sistema delle residenze nobiliari|editô=De Luca Editore d'Arte|çitæ=Rumma|nùmero=Le ville del contado d'Albenga (2)|pp=122-123|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/2541416/Le_ville_del_contado_di_Albenga_note_su_palazzi_e_giardini}}</ref> Chi se trövan u(r)iginâli furme architetoniche e artistiche, vistu ch'a l'è cumposta da dui fabrichèi distinti, culighèi ün cun l'âtru dau turiùn russu, ch'u g'ha, au de surva, 'na spessa curnìxe, cun di elemènti decurativi ch'i sporzen. Pe' de ciü inta pàrte au meridiùn, versu u stradùn, se vegghe ancù ben a mü(r)aja rinfursâ, ch'a serviva cumme demarcasiùn ascì da prupietè agricula e u purtâ d'ingressu cu'u stemma de rapresentansa.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Leca d'Albenga|ànno=2023|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=159|capìtolo=Leuca nella modernità}}</ref> * '''Vìlla Còsta''' (o ''du Cian Bellìn''), ti(r)â sciü fra a fìn du [[XVI secolo|seculu XVI]] e u cumensu du [[XVII secolo|XVII]] dai frèi Còsta, a se tröva a San Fé inta regiùn cu'u mèximu numme. A pusisiùn pe'a sò custrusiùn a l'é(r)a stèta sernüa vista a vixinansa da sitè e a tranquilitè du pòstu, ideâle pe' l'instalasiùn de 'n giardìn scignurìle, cun tantu de decu(r)asiùi de marme(r)u e de funtâne. A vìlla a presènta, versu a pruvinsâle ch'a porta in Lüxignàn in carateristicu purtâ d'ingressu in bügnàu, ch'u l'inmetteva versu u giardìn da prupietè, in sciu che se ghe faciâvan a cà veggia dìta "A Tûre", 'na capélla privâ dedicâ a San Giuànni u Batìsta e a rexidènsa stessa, pü(r)e s'ancöi du cumplessu u(r)igina(r)iu u l'è restàu pôcu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Andrea Leonardi|ànno=2004|tìtolo=Un giardino tardo-manierista della campagna ingauna: "La villa delli signori Costa" a Piambellino|revìsta=Ligures. Rivista di Archeologia, Storia, Arte e Cultura Ligure|editô=IISL|nùmero=2|léngoa=IT|url=https://www.researchgate.net/publication/312087184_Un_giardino_tardo-manierista_nella_campagna_ingauna_la_%27villa_delli_signori_Costa%27_a_Piambellino}}</ref> * '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a sa(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubèi inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è vegnüa prupietè da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passandu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura. * '''Villa Borea-Ricci''', cunusciüa ascì cumme ''u cunvèntu de muneghe de San Fé'', vista a destinasiùn ch'a l'ha avüu a partì dau [[1903]], quand'e sun rivèi in Arbenga quatòrze muneghe Ursulìne scapèi daa Fransa, in esiliu vista l'emanasiùn lézze Combe, che gh'axeva pruibìu l'insegnamèntu. Avanti ch'a l'avesse sta funsiùn religiusa a l'é(r)a a rexidènsa di marchesi, che difatti i s'e(r)an mustrèi ben dispunibili a uspitâle. Inti ànni u cunvèntu u vegne ascì trasfurmàu inte 'n istitüu sculasticu pe' l'aviamèntu magistrâle, ricunusciüu ufisialmènte du [[1936]], asèmme ae scö(r)e meddie. A cumünitè a se desfà intu nuvèmbre du [[1991]], quande a San Fé restan numma che sètte religiuse, mèntre du [[2017]] ascì e ürtime trê l'han lasciàu sta sêde, che cuscì a l'ha seràu du tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-chiude-la-casa-religiosa-delle-suore-orsoline-san-fedele/|tìtolo=Albenga, chiude la casa religiosa delle suore orsoline di San Fedele|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Villa Cu(r)umbe(r)a''', ai cunfìn cun A(r)asce, inte vixinanse du riàn cu'u mèximu numme, a l'è stèta ti(r)â sciü daa famìa Ferrero intu [[XVI secolo|seculu XVI]]. A se presènta difatti cumme 'n vilùn masicciu, segundu e furme tipiche de quelli tèmpi<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1993|Capitolo III, ''Il paesaggio urbano e le arti'', p. 155}}</ref>, cunturnàu ai quattru canti da de vedette<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|léngoa=IT|p=60|capìtolo=Il Monte|tìtle=Albenga, guida|çitæ=Zena}}</ref> inse(r)iu fra i u(r)ivéi ch'i apartegnivan ai Triglia e vendüi a sta famìa chi du [[1565]]. A faciâ prinsipâle a l'è tenzüa de russu, cu'u grossu stemma di Ferrero ch'u se vegghe surva a l'entrâ e e curnixe decurèi di âti barcùi, ch'i portan a lüxe au cian nobile. A ciü parte di ambiènti a presènta de vorte a padijùn o a cruxe(r)a, mèntre u cian de sutta u l'ha avüu pe' di anni 'na destinasiùn agricula. Avanti ch'a vegnisse rangiâ e trasfurmâ cun ubietìvi türistichi, a l'axeva sübìu in periudu d'abandùn, pe' pöi êsse duve(r)â cumme archiviu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00112320.pdf|tìtolo=Villa dei Marchesi Ferrero, detta "Colombera", relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> * '''Cà du Munte (o Cà Russa)''', mensciunâ pe'a primma votta du [[1553]] cumme prupietè de Pietro Cepulla, a se cunfurma cumme vìlla de campagna, ligà ai fundi agriculi d'in gi(r)u, apartegnüi aa mèxima famìa. Inti ànni a l'ha sübìu ciü d'in travaju e l'ha piàu u numme de Cà Russa vista a tinta sernüa pe'u de fö(r)a fra a fìn de l'Öttusèntu e i cumensi du Növesèntu. A strutü(r)a d'u(r)igine a se cunusce ancù intu cian bàssu, ch'u g'ha de stànsie ch'e cunservan a tipica cuvertü(r)a a cruxe(r)a, mèntre i cièi survaelevèi l'han vistu u frasiunamèntu di ambienti, avegnüu inte l'Öttusèntu, a creâ de növe stansie.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/stralci/00210947_sc.pdf|tìtolo=Casa del Monte o Casa Rossa e area di pertinenza circostante, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> ==== Âtre architetü(r)e ==== <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Massatôiu (Inta Dôia, Vaìn, Arbenga)-Vista daa pruvinsâle 01.jpg|U veggiu maxéllu cumünâle, inta Do(r)ia Punte Russu (Arbenga) 02.jpg|U Punte Russu, vistu da Vaìn Pontelóngo (Arbénga) - vìsta (4).jpg|U Puntelungu </gallery> * '''Veggia sêde da Federasiùn''', aa Ma(r)ìna, a l'è stèta a primma sêde da Federasiùn Agricula, custruìa inti [[Anni 1920|ànni Vinti]] e duve(r)â da sta chi fina inti [[Anni 1970|ànni Setanta]], cun di lucâli in üsu ascì a l'INPS e ina sâla pe'e rapresentasiùi, pöi vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ch'u l'è stètu in funsiùn ancù pe' di ànni. A strutü(r)a, vinculâ dau [[2009]], a se desvilüppa in sce dui cièi e, de de fö(r)a, a se presènta cu'ina faciâ squèxi munumentâle, dau güstu neu-clascicu.<ref name=":8" /> * '''Maxéllu cumünâle''', inta regiùn da Do(r)ia, a Vaìn, u l'è stètu ti(r)àu sciü primma du [[1939]], fòscia fra a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]] e l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesèntu]], de fiancu aa mudèrna SP6. A custrusiùn, rè(r)u esempiu d'architetü(r)a indüstriâle minû supravisciüa fina au dì d'ancöi, a l'è a cianta retangulâre e a g'ha, de fö(r)a, de decurasiùi de güstu neu-clascicu, cun di barcùi a èrcu e in timpanu cu'in rusùn riundu in scia faciâ prinsipâle.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210431.pdf|tìtolo=Ex Mattatoio, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> * '''Veggia cà cumünâle de Campugexa''', custruìa inti prìmmi ànni du [[XX secolo|seculu XX]], se tröva là dund'e gh'e(r)an e ruvine da cà da cungrega, caütta in disüsu aa metè du [[XVII secolo|seculu XVII]]. In u(r)igine l'edifissiu u l'é(r)a de cianta retangulâre, cun numma in cian e tantu de 'na lòggia picìna in sciu frunte. U l'ha de lungu rapresentàu u cö da vitta sivìle du paise, avanti ch'u divegnisse ina frasiùn d'Arbenga, du [[1933]] u l'è stètu cunvertìu cumme palàssiu de scö(r)e e issàu de 'n ciàn, ancù dòppu l'è vegnüu 'n ufissiu pustâle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825258_0700210623_dec.pdf|tìtolo=Ex casa comunale di Campochiesa, relazione storico-storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> In scia faciâ u se tröva ascì u munumèntu ai caütti da Primma guèra mundiâle, inaugu(r)àu du [[1921]] aa presènsa du scindicu Santino Durante e scurpìu da l'artista arbenganese Antonio Maragliano.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Lanteri|tìtolo=Campochiesa Terra di Templari|url=https://books.google.com/books?id=AwjuzwEACAAJ|ànno=2022|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=152|ISBN=88-88-39770-1}}</ref> * '''Puntelungu''', inta regiùn che da stu chi a l'ha piàu u numme, u l'è in lungu punte a dexe èrchi, d'ancöi interèi, ch'u servìva a traversà A Sènta, che fina au [[XIII secolo|Duxèntu]] a passâva pe' de chi.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309186|tìtolo=Ponte Lungo (ponte, infrastruttura viaria)|léngoa=IT|vìxita=2024-08-19}}</ref> Se credéva che u Puntelungu u fusse de l'etè rumâna ma, cu'i stüddi du [[Nino Lamboglia|Lamboglia]], s'è descuvèrtu che pe' cuntru u l'è ina custrusiùn de l'Âtu Mediuevu, fòscia vixìna au scitu dunde a ''[[Via Julia Augusta]]'' a traversâva a scciümai(r)a, scicumme ch'u nu l'è segü(r)u che a pasesse propiu in curispundènsa du punte.<ref>{{Çitta|Costa Restagno, 1979|cap. VII, ''Le strade esterne alla città ed i sobborghi'', p. 170}}</ref> * '''Punte Russu''', ufisialmènte intitulàu au Libero Emilio Viveri, u l'è in punte mudèrnu ch'u lìga u sèntru d'Arbenga cun Vaìn, inaugü(r)àu ai 24 de dixèmbre du [[1995]] au pòstu de quellu ruinàu daa bü(r)a du 5 de nuvèmbre du [[1994]]. U Punte Russu, a ina sula campâ lunga 100&nbsp;m e larga 15, u g'ha ina strutü(r)a ciütostu rè(r)a, tegnüa sciü da in sulu èrcu missu intu mezzu de due carezè.<ref>{{Çitta web|url=https://structurae.net/en/structures/libero-emidio-viveri-bridge|tìtolo=Libero Emidio Viveri Bridge|léngoa=EN|vìxita=2024-08-19}}</ref> === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Furtin zenese (Arbenga) 01.jpg|U furtìn zenese, aa maìna Immaggine:Caserma Turinetto (E Sgûre, Arbenga)-L'ingressu daa Vìa au Piemunte 01.jpg|A Caserma Turinettu, ingressu prinsipâle Immaggine:Albenga Quartiere Caserma Garibaldi.jpg|San Benardìn duve(r)àu cumme Caserma Garibaldi (1908) Immaggine:A Caserma Piave (Vaìn, Arbenga) 01.jpg|A Caserma Piave, vista daa stradda da palasina de cumandu </gallery> * '''U Furtìn''', u l'è in furtìn erezüu dai zenesi intu [[1586]] sciben ch'a ghe fusse l'upusisiùn di aministratui arbenganesi, ch'i veghevan a custrusiùn de sta furtificasiùn cumme in növu mutivu de cuntròllu da parte da Repübbrica. Atribuìu a Gregorio Molassana e a l'inzegnê Batista Isula<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111120.pdf|tìtolo=Fortino Cinquecentesco, relazione storico-artistica|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref>, u l'axeva in ròllu de difesa da zôna da Ma(r)ìna cuntru e incursciùi di piràtti, tantu ch'u l'é(r)a stètu ti(r)àu sciü inte vixinanse de quella che alùa a l'é(r)a a linea da còsta. A l'è ina custrusiùn masiccia, a cianta squadrâ e cu'e mü(r)aje a scarpâ, larghe 16 mêtri pe' fiancu. A parte âta a l'è marcâ da 'n parapettu, che a sepà(r)a dau de sutta grassie au carateristicu curdùn, mèntre ai quattru canti da custrusiùn se trövan de garìtte penscili<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=77-78|capìtolo=La Piana di Albenga|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref>, cuvèrte cun de ciàppe. U purtâ d'ingressu u l'è scituàu a in'artessa de 4 mêtri e u l'è surmuntàu da in pugiôlu, u se razunze muntandu in sce 'na sca(r)a ch'a munta. L'edifissiu u l'è stètu restauràu du [[2006]], annu che u cumün u l'è divegnüu prupieta(r)iu da strutü(r)a, dedicandula a eventi de cultü(r)a, fra sti chi ina mustra multimediâle dedicâ a L'Ìsu(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://bonespirit.provincia.lucca.it/it/divulgativa/577/il-fortino-di-albenga.html|tìtolo=Il Fortino di Albenga|vìxita=2024-07-20|léngoa=IT}}</ref> * '''Caserma Turinetto''', inta regiun de Sgûre, custruìa intu [[1941]] in sce 'na süperficie de tòstu 80 mìlla mêtri quadrài. A dêve u sò numme dau suttatenènte di Arpìn Aldo Turinetto, mortu dü(r)ànte a Segunda Guèra Mundiâle, medaja d'ò(r)u au valû militâre. A l'é(r)a caraterizâ da 'na ciànta a fèru de cavallu, fèta tütta de casermette (unze edifissi in tüttu) alineèi d'in trê in trê e cu'a parte sentrâle faciâ in sce dui làtti da ciàssa lungâ. Dismessa intu [[2004]] pe' vìa de l'abulisiùn da lêva, a caserma a l'è finìa int'in stàttu de abandùn. Furmalizâ a dismisciùn du [[2007]] u cumün u l'ha individuàu stu scìtu chi cumme ideâle pe'a custrusiùn du növu pôlu sculasticu, tantu che intu [[2022]] a l'è stèta caciâ zü a ciü pàrte de strutüre, levèi quattru edifissi versu a scciümai(r)a e e mü(r)aje ch'e se faccian in scia Vìa au Piemunte.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=90-99|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Turinetto}}</ref> * '''Caserma Garibaldi''', a se truvava inte quellu ch'u l'è u stò(r)icu cumplèssu cunventuâle de San Benardìn, inta lucalitè de Vaìn. U cumplessu u l'è in sce dui cièi, cun tantu de ciòstru, gêxa e cunventu e du [[1894]] l'é(r)a stètu sernüu pe' uspità ina brigâ du "Genio" cumposta de trê cumpagnìe, pe' in tutâle de 300 surdàtti.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nicolò Staricco|tìtolo=Cronache di Vadino| ànno=2021|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|capìtolo=IV. L'età contemporanea|p=98}}</ref> A denuminasiùn de Caserma Garibaldi a vegne duve(r)â a partì dau [[1907]], mèntre a custrusiùn da Caserma Piave a pôca distànsa a l'ha purtàu au lentu declìn de sta chi, tantu che du [[1943]] a l'è presensiâ da ina manega de surdàtti du 2° Regimèntu d'Artije(r)ia Armâ. Ucupâ dae trüppe tedesche aa firma de l'armistìssiu, a vén aa fìn abandunâ fìn au dòppu guèra.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga. Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=75-81|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Garibaldi e Convento di San Bernardino}}</ref> * '''Caserma Piave''', a Vaìn, a dà u numme aa lucalitè dund'a se tröva (''dae Caserme''). Inaugü(r)â du [[1930]] aa presènsa de Umbèrtu de Savoia, a cröve ina süperficie de tòstu 90 mìlla mêtri quadrài. I travai i l'é(r)an cumensèi intu [[1927]], cu'u Ministe(r)u da Guèra ch'u spunciava pe' ti(r)à sciü in Arbenga ina caserma in gràddu de uspità in Regimèntu de Artije(r)ia da Campagna. U primmu regimèntu a insediâse u l'è stètu u 29°, trasfe(r)ìu de dòppu inta Caserma Turinetto. Custituìa da dixöttu edifissi, cumme regurdàu dau Cumandu Militâre de Tü(r)ìn du [[1969]]. Dismessa du [[2010]], pü(r)e se a ciü parte di edifissi u nu vegnìva ciü duve(r)àu se nu pe' funsiùi de depôxitu zà dau [[1989]]. Carateristica fra tütte a palasîna de cumandu, in sce trèi livélli, faciâ in scia stradda e dunca ciü d'impattu rispèttu ae âtre. A l'è caraterizâ da ina forte geumetria, ch'a fa pensà au neuclascicismu, vistu u frasiunamèntu inte dui urdini grassie a 'na curnixe marcaciàn fra u cian de bassu e u primmu. Trèi i ingressi ch'i figü(r)an, ün prinsipâle e dui de fiancu, ch'i g'han in cumün i àrchi semireundi a surmuntâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Jessica Ferraro|tìtolo=La Caserma Piave ad Albenga.Un'area in dismissione, tra centro urbano e fascia costiera, da restituire alla città|url=https://webthesis.biblio.polito.it/secure/27564/1/tesi.pdf|ànno=2023|editô=Politecnico di Torino (tesi magistrale)|çitæ=Tü(r)ìn|léngoa=IT|pp=110-120|capìtolo=Albenga e le Caserme. Caserma Piave}}</ref> ==== E pòrte ==== <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Immaggine:A Pòrte du Muìn (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Mu(r)ìn Immaggine:A Pòrte de Turlâ (Sentru Stòricu d'Arbenga).jpg|A Pòrte de Turlâ Immaggine:Albenga centro storico-porta d'Arroscia (cropped).jpg|A Pòrte de l'A(r)òscia Immaggine:Albenga Porta Pertuxo (cropped).jpg|A Pòrte du Pertüxu Immaggine:U Pòrtegu de l'Uspeâ (Sentru stòricu d'Arbenga) 01.jpg|U Pòrtegu de l'Uspeâ, dau de fö(r)a </gallery> Inte mü(r)aje de Arbenga Veggia se dröven quattru pòrte prinsipâli:<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|capìtolo=E Pòrte de Arbenga|pp=37-41}}</ref> * A '''Pòrte de Mu(r)ìn''' (o ''de Mü(r)ìn''), ancù ben vixibile, au fundu de Puntelungu, a l'inmette inte quellu ch'u l'é(r)a u cardu rumàn, che ancöi u l'è rapresentàu daa [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. A l'ha in aspettu neuclascicu de(r)ivàu dai travai fèti inte l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cun l'impunente fruntun, cu'n arcu semiriundu ch'u se ghe dröve au de sutta. Ai làtti de stu lì se trövan quattru spésse finte culònne lisce e squadràe. A l'é(r)a l'ingressu in Arbenga pe' chi u rivava da nord, traversandu a ''[[Via Julia Augusta]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/porta-molino-mura-medievali.htm|tìtolo=Porta Mulino e le Mura Medievali|vìxita=2024-07-13| léngoa=IT}}</ref> L'è fina numinâ inti Statüi du [[1288]] cumme ''Porta Cepullorum'', pe' vìa da presènsa de 'na brancâ de cà de prupietè de sta famìa, mèntre u numme d'ancöi u vegne dau mü(r)ìn tardumedievâle ch'u se ghe truvava in tèmpu lì d'ataccu.<ref name:"statüi"="">{{Çitta|Costa Restagno, 1995|cap. I, ''Gli Statuti di Albenga del 1288'', p. 57, nòtta n.46|Costa Restagno, 1995}}</ref> * A '''Pòrte de Turlâ''', pòrte munumentâle du Settesèntu, a pìa u numme da ''Tor Lata'' (a tûre de làttu) e a l'inmette intu quartê d'Arbenga Veggia cu'u mèximu numme. Ascì inte stu câxu u se ghe dröve in arcu semiriundu, fiancàu da due masìccie finte culònne, in continuitè cu'e mü(r)aje sitadìne. Inta parte âta a l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a recürva cun trèi pinâculi. Au sentru, int'in nicciu, 'na madunetta de marme(r)u ch'a remunta au [[1894]], rangiâ du [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2005/08/12/mobile/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/albenga-il-restauro-di-porta-torlaro.html|tìtolo=Albenga, il restauro di Porta Torlaro|vìxita=2024-07-13|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte da Ma(r)ìna''', demulìa intu [[1938]] asemme au Castellu e au sivicu teâtru pe' fasiltà l'ingressu in Arbenga ai câri e ae caròsse. A curispundeva a l'ingressu aa sitè pe' chi u rivava dau mâ. St'impunènte cumplèssu ch'u nu gh'è ciü u l'é(r)a fiancàu da due tûre e a partì dau [[1251]] u l'é(r)a stètu duve(r)àu cumme sêde da milìssia dai zenesi, armenu fìn au Sinquesèntu. Finìu in man ai Cassulìn, l'é(r)a stètu ancù cunvertìu a cunventu, pe' vuluntè du Gio Maria Oddo. Tèmpu di fransesi u l'é(r)a passàu au cumün arbenganese.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/castrum-porta-marina.htm|tìtolo=Castrum Porta Marina|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> * A '''Pòrte de l'A(r)òscia''', a pòrte meridiunâle d'Arbenga, cuscì ciamâ perché a se dröve versu a scciümai(r)a, inmetèndu intu cardu rumàn, a l'âtru càppu rispèttu de quella che ancöi a l'è a [[Vìa de Medaje d'Ò(r)u (Arbenga)|Vìa de Medaje d'Ò(r)u]]. Antigamènte da chi a sciurtiva a ''[[Via Julia Augusta]]'', piandu a vìa versu u Munte e pruseguèndu a mezza còsta, fìn a A(r)àsce. Se presènta cun 'na strutü(r)a mudesta in laterissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/via-iulia-augusta.htm|tìtolo=Via Julia Augusta|vìxita=2024-07-14|léngoa=IT}}</ref> Ghe sun pöi de âtre pòrte ciü picìne, fra ste chi quélla du Pertüxu (l'antìga ''Porta pertuxii'', cunusciüa pü(r)e cumme a Pòrte de Sant'Eulàlia), intu làttu da Sènta, ch'a permeteva fasilmènte de zunze versu Vaìn. A l'è surmuntâ da 'na strutü(r)a sinquesentesca pe'u deflüssu de l'àiva e a permette de acedde a [[Vìa Oddu (Arbenga)|Vìa Oddu]].<ref> {{Çitta|AA. VV., 1982|cap. 7, ''La piana di Albenga'', p. 415}}</ref> Ancù da regurdà a Pòrte da Gabèlla, au fundu de [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], dunde aù i se vegghen i dui porteghi in entrâ aa [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]: antigamènte a mantegniva, cumme u dixe u numme, ina funsiùn de cuntrollu in sce tàsce. In ciü 'n'âtra avertü(r)a, ciamâ a Pòrte de l'Aquila, a purtava intu curtìle de l'u(r)ato(r)iu di Gianchi, difesa dau Bastiùn dau mèximu numme.<ref name=":0" /> === Natü(r)a === Intu terito(r)iu du cumün d'Arbenga i sun cumpresi quattru sciti natü(r)âli prutètti, scìa de tèra che de mâ: * Munte Aü - E(r)exe(r)a - Riàn Turse(r)u: dau zügnu du [[1995]] dicia(r)àu scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u s'estènde pe' 2.420&nbsp;ha fra Arbenga e i cumün de [[Barestin|Balestrìn]], [[Cixan|Cixàn]], [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[Tuiran|Tüi(r)àn]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[U Sejô|U Se(r)iâ]]. Intu sò terito(r)iu, ch'u l'è tostu pa(r)eggiu a quellu de l'area prutètta pruvinsâle "E(r)exe(r)a, Munte Aü e Valle Ibà"<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/poggio-grande-monte-acuto-valle-rio-iba|tìtolo=Area protetta Provinciale Poggio Grande, Monte Acuto, Valle Rio Ibà|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>, stu SIC u cumprènde di ambiènti du bèllu varieghèi, cun de cundisiùi rè(r)e de ciante de muntagna e da maccia ch'e crescen üna rènte a l'âtra, inclüsu bèn 34 qualitè d'urchidee e tostu in tèrsu de tütte e ciante prutètte ch'i se trövan in Ligü(r)ia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Stu chi u cumprènde ascì l'area prutètta pruvinsâle du turènte Ca(r)ènda, estesa in sce 45&nbsp;ha e habitat da varietè ingàuna da [[Emys orbicularis|biscia scrossu(r)a eurupea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/rio-carenda|tìtolo=Area protetta Provinciale Rio Carenda|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru scitu d'interèsse cumünita(r)iu creàu intu zügnu du [[1995]], u s'estènde pe' 541&nbsp;ha de mà fra i cumün de [[Löa]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U Se(r)iâ]] e Arbenga, cu'in fundu ch'u l'è cuèrtu da ün di prèi de ''Posidonia oceanica'' ciü impurtanti da regiùn. Pe' de ciü, i ghe sun ascì di prèi de ''Cymodocea nodosa'' e, fra e spécie ciü rè(r)e, se ghe pò truvà a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Fundu du mâ Santa Crûxe - Gainâ(r)a - Câu da Lêna: u l'è in scitu d'interèsse cumünita(r)iu istituìu de lungu intu zügnu du [[1995]]; u cröve 213&nbsp;ha de [[Mâ Ligure|Mà Ligü(r)e]] scumpartìi cu'u cumün d'[[Arasce|A(r)àsce]], cumpresa ascì tütta a fascia de mâ in gì(r)u a [[Ìsua Gainâa|L'Ìsu(r)a]]. Inte st'area chi u fundu du mâ u l'è cuèrtu da ina ricca pupulasiùn de ''Posidonia oceanica'', ma i nu mancan di âtri habitat, cumme fundi de prìa e a presènsa fìna di cu(r)alli. Fra e spécie prutètte ch'e sun stète truvèi chi e ghe sun u fâsu cu(r)allu negru, u datte(r)u de mâ e tante qualitè de spügne, de crustacei e de pesci.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic11/index.htm#|tìtolo=Fondali di Capo S.Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324974|tìtolo=Fondali Santa Croce - Gallinara - Capo Lena|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, l'Ìsu(r)a e u brassu de mâ ch'u ghe stà in gì(r)u i sun drentu aa risèrva natü(r)âle regiunâle da Gainâ(r)a, de 11&nbsp;ha e creâ du [[1989]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/riserva-naturale-regionale/isola-gallinara|tìtolo=Riserva naturale Regionale Isola Gallinara|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> * Turènti A(r)òscia e Sènta: scitu d'interèsse cumünita(r)iu, u l'è stètu creàu insemme ai âtri SIC arbenganesi e u g'ha in'estensciùn de 189&nbsp;ha. U cumprènde l'ürtima parte da gè(r)a du Nêva e de l'A(r)òscia, ciü tütta A Sènta e ina parte de sò zine. St'area chi, ch'a cunsèrva de macce de vegetasiùn tipica de zine di scciümmi e, aa bucca da Sènta, ascì quella de ma(r)ìne, a l'è in puntu impurtante pe'i uxelli de passu, cun ciü o mênu 150 spécie chi segnalàe.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic47/index.htm|tìtolo=Torrenti Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324909|tìtolo=Torrente Arroscia e Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> U scciümme Sènta u l'è cumpresu ascì inte l'area prutètta pruvinsâle cu'u mèximu numme, de 60&nbsp;ha in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/area-protetta-provinciale/fiume-centa|tìtolo=Area protetta Provinciale Fiume Centa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> Pe' de ciü, fra e ativitè arbenganesi pe'a prutesiùn da natü(r)a, u gh'è ancù: * '''Sèntru Emys''': u l'è in sèntru, ch'u se pò vixità, de prutesiùn pe'a varietè ingàuna da biscia scrossu(r)a ''[[Emys orbicularis]]'', spécie u(r)igina(r)ia de ste tère chi e a riscciu d'estinsiùn. U Sèntru Emys, ch'u se tröva ae Còste de [[Leca (Arbenga)|Leca]], inta regiùn de l'Ìsu(r)a Bèlla, u cü(r)a l'incübasiùn de öve fina aa nasciùn de növe biscie scrossu(r)e e, passèi 2-3 ànni inte l'[[Acquâio de Zena|Acqua(r)iu de Zena]], ascì du sò rilasciu in natü(r)a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/natura/emys/centro-emys-leca-albenga|tìtolo=Il Centro Emys di Leca di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-11}}</ref> == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca sivica "Simonetta Comanedi": a l'è a bibliutêca sivica d'Arbenga, missa intu cian nobile de Palàssiu Oddu, antiga sêde du culêgiu. In funsiùn zà inti [[Anni 1930|anni '30]], inti [[Anni 1960|ànni '60]] a s'è mesciâ inta [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Cuntrâ Növa]], pe' vegnì inderé inta sêde u(r)igina(r)ia du [[2009]]. Dau [[2002]] intitulâ aa bioluga arbenganese Simonetta Comanedi, a cunta de ciü o mênu 30.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u l'è furmàu da ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20231015100436/https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0003|tìtolo=Biblioteca civica Simonetta Comanedi|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.albenga.sv.it/servizi/Menu/dinamica.aspx?idSezione=152&idArea=205&idCat=217&ID=217&TipoElemento=categoria|tìtolo=Cumün d'Arbenga - Bibliutêca|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca capitulare: a ne vegne daa bibliutêca che pe' di seculi a l'è stèta au servissiu du capitulu da catedrâle arbenganese e, dau [[1982|1984]], a l'è cunservâ cumme fundu drentu a l'archiviu da diocexi, pe'a decixùn du vescu Alessandro Piazza de mette insemme tütti i archivi de parocchie soe. Fra e ope(r)e e i manuscriti chi cunservèi u gh'è u famusu ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0004|tìtolo=Biblioteca capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-capitolare/|tìtolo=Biblioteca Capitolare|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca diucesâna "Monsignor Alessandro Piazza": a bibliutêca da diocexi, a se tröva intu semina(r)iu vescuvìle e, daa sò fundasiùn du [[XVI secolo|Sinquesèntu]] cumme fundu du semina(r)iu, a l'è rivâ a tostu 60.000 vulümmi in tüttu, cu'u fundu antigu ch'u ghe n'ha ciü o mênu 12.000.<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0226|tìtolo=Biblioteca diocesana "Mons. Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/curia/settore-centrale/biblioteca-del-seminario/|tìtolo=Biblioteca diocesana "Monsignor Alessandro Piazza"|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> * Bibliutêca "Don Umberto Barbena": fundâ du [[1954]], a l'è a bibliutêca specializâ da sesiùn arbenganese du [[Club arpin italian|CAI]]. Fra munugrafìe, giurnali e mappe a cunta de ciü de 4.000 ünitè.<ref>{{Çitta web|url=http://anagrafe.iccu.sbn.it/opencms/opencms/ricerche/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0221|tìtolo=Biblioteca Don Umberto Barbera|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://caisidoc.cai.it/biblioteche-cai/biblioteca-don-umberto-barbera-cai-sezione-di-albenga/notizie-sulla-biblioteca/|tìtolo=Biblioteca "Don Umberto Barbera" CAI Sezione di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}}</ref> ;Scö(r)e In Arbenga gh'è öttu asili, quattru de sti lì i sun statâli (quellu pe'a Vìa di Orti, u "San Clemente" a Vaìn, quellu de [[Leca (Arbenga)|Leca]] e quellu de [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]-[[Lüxignan|Lüxignàn]]), i âtri quattru i sun pe' cuntru privèi (l'asilu "Ester Siccardi", u "Faà di Bruno", u "S.S. Annunziata" e, a [[Campugexa#San Zorzu|San Zorzu]], u "San Giorgio").<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-dell-infanzia/|tìtolo=Scuole dell'Infanzia di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E scö(r)e prima(r)ie e sun öttu ascì: üna, a "Redemptoris Mater" a l'è privâ, e âtre e sun pübbriche e, intu detaju, gh'è a "Don Umberto Barbera" pe'a Vìa di Orti, üna inte Paccini, üna a Leca, a "Carenda" inta regiùn de Rollu, üna a Vaìn, a "Nada Torri Ricci" a [[Campugexa]] e a "Eugenio Montale" aa [[Bastia (Arbenga)|Bastia]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-primaria/|tìtolo=Scuole Primarie di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> E medie d'Arbenga e sun a "Mameli-Alighieri", inta Vìa di Orti, e a "Artemisia Gentileschi" a Leca; de ciü, a gh'è ancù a scö(r)a privâ "Redemptoris Mater", cu'e sò medie.<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttitalia.it/liguria/35-albenga/34-scuole/scuola-secondaria-di-primo-grado/|tìtolo=Scuole Secondarie di primo grado di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> In Arbenga ghe sun ascì pa(r)egge scö(r)e segunda(r)ie de segundu graddu che, intu detaju, e sun: * Liceu Statâle "Giordano Bruno": cumplèssu de licei, u l'è spartìu pe' trê sêde. A dirigènsa a se tröva au Puntelungu, insemme ae classe du trienniu di indirissi scientifici; u liceu artisticu u l'è intu palàssiu dund'u gh'é(r)a u tribünà, dau Ruggettu, mèntre dae Paccini, inte Vìa Dante, u gh'è u liceu spurtivu, müxicâle, clascicu e lenguisticu, ciü che e classe du bienniu du scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liceogbruno.edu.it/|tìtolo=Liceo Statale G. Bruno Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Liceu "Redemptoris Mater": scö(r)a privâ, gestìa daa diocexi, a se cumpune de quattru cursi dife(r)ènti: sociu-psicu-pedagogicu, clascicu, lenguisticu e scientificu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.csdalbenga.it/presentazione-liceo/|tìtolo=Materiale di Presentazione: Liceo delle Scienze Umane|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu tecnicu "G. Galilei": parte de l'Istitüu Segunda(r)iu Superiûre "Giancardi Galilei Aicardi", u g'ha a sò sêde a [[Campugexa]] e u l'è atîvu cu'i dui indirissi elettronicu e infurmaticu.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.isgiancardigalileiaicardi.edu.it/i-plessi/|tìtolo=Istituto Secondario Superiore Giancardi Galilei Aicardi - Plessi|léngoa=IT|vìxita=2024-07-18}}</ref> * Istitüu agra(r)iu "D. Aicardi": scituàu inte l'antigu cunvèntu de San Benardìn, a Vaìn, u l'è spartìu int'in istitüu prufesciunâle e in istitüu tecnicu de agrâ(r)ia, agrualimentâre e agruindüstria. Ascì vellu u l'è parte de l'I.I.S. "Giancardi Galilei Aicardi".<ref name=":1" /> === Teâtru === [[File:Castrum di Porta Marina (Albenga, foto pre-1938).jpg|thumb|Castrum da Porte da Ma(r)ìna, primma du 1938]] Arbenga a g'ha in teâtru, u cine-teâtru Ambra, in funsiùn dau [[1948]] e ch'u se tröva intu quartê de Santa Ma(r)ìa, in Arbenga Veggia; de ciü, e ghe sun de âtre sâle che, a l'ucaxùn, e sun duve(r)èi pe' spetaculi du genere. A ògni moddu, l'ativitè teatrâle arbenganese a tröva e sò u(r)igine fina inti anni da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cu'e primme rapresentasiùi intu cunvntu scunsacràu de San Tumaxu, adatàu cu'u tèmpu a teâtru e che, du [[1830]], u l'è passàu in gestiùn au Cumün. U Teâtru Sivicu u l'è stètu pe(r)ò caciàu zü du [[1938]] pe' fà spassiu au slargamèntu de [[Vìa D'Aste (Arbenga)|Vìa D'Aste]], cu'e rapresentasiùi ch'e sun andète avanti inta sêde da Federasiùn Agricula, aa Ma(r)ìna,<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Valerio Raimondo|tìtolo=Il Teatro Civico di Albenga (1814-1938)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0376162|ànno=Utubre 2000|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=4-6, 61-62}}</ref> che ciü tardi a l'è vegnüa u Cìne-Teâtru Astor, ancöi seràu.<ref name=":8">{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825224_0700210481_dec.pdf|tìtolo=Ex Cinema Teatro Astor e area limitrofa, relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-07-26}}</ref> === Dialettu arbenganese === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} [[File:Ciapélle di "Fieui di Caruggi" (Arbenga)-Cagnetta a dorme.jpg|thumb|Ina ciapella cun "Cagnetta a dorme", in arbenganese, dai "Fieui di Caruggi"|sinistra]] In Arbenga u se parla 'n dialéttu da [[Lengoa ligure|lengua ligü(r)e]], faxènte parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sentru-punènte]] du quale u l'è a varietè ciü difüza. L'è ascì parlàu inti âtri cumüi du sircunda(r)iu e survatüttu de quattru valè ae sò spàlle (Neva, Pennavàire, A(r)òscia e Le(r)ùn), scibèn ch'e ghe seccen de diferese intu parlà da ina zôna a l'âtra, cun varietè ciü o mênu cunservatìve e dialetti de transisiùn ascì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref> Pe' de ciü carateristiche arbenganesi intu parlà se trövan in scia còsta au mênu fin au [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], cumpresa a valâ da Va(r)atella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria2000news.it/primo_piano/miniguida-alla-pronuncia-delle-parole-nel-dialetto-ligure-di-albenga/|tìtolo=Miniguida alla pronuncia delle parole nel dialetto ligure di Albenga|outô=Vincenzo Bolia (a cü(r)a de)|léngoa=IT|vìxita=2024-09-11|dæta=10 dixèmbre 2010}}</ref> Trèti distintivi da varietè sitadìna i sun l'avertüa da ciü parte de "e" scìa tòniche che nu e a caütta tòstu cumplêta da "r" in pusisiùn intervucalica, duvüa a 'n fenomenu de lenisiùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=111|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> e marcâ in vàri moddi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi|outô2=Simonetta Maccioni|outô3=Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026149|ànno=2005|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=6|capìtolo=La Lingua}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=22-24|volùmme=Vul. I}}</ref> a segunda du moddu ch'a vegne prununsiâ. Ciü in generâle e parlè de valè arbenganesi l'han avüu l'evulusiùn du latìn -CT- inta furma -yt- e dunca presèntan u ditongu {{IPA|[aj]}} (''làite'') o ancù, inte sèrti dialetti cunservatìvi ''làcce'', a rivà fìn a {{IPA|[tʃ]}}).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giulia Petracco Sicardi|outô2=Fiorenzo Toso|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|p=112|volùmme=Vul. IV|capìtolo=Le parlate liguri}}</ref> A ògni moddu inta parlâ sitadìna u l'è in trètu ch'u nu s'è cunservàu e au pòstu de stu lì l'han avüu u(r)igine de furme sentìe ciü vixine ae va(r)ietè du lìgü(r)e sentrâle, caraterizèi dau son {{IPA|[ε]}} (''lète''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=Disiuna-iu Arbenganese - Dizionario Albenganese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0062515|ànno=2009|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=475|volùmme=Vul. I}}</ref>), u mèximu fenomenu u se riscuntra inte sèrte custrusiùi verbâli (''stètu'', au pòstu de ''stàu'' o de ''stâitu''). == Ecunumia == === Prima(r)iu === Grassie aa presènsa da ciâna, u setû agriculu u l'è stètu de lungu u prinsipâle, cu'u svilüppu prugrescìvu versu l'agricultü(r)a intenscìva, rezüa in scia presènsa de aziènde agricule pe'a ciü pàrte de dimensciùi picine. Manimàn l'ecunumia a s'è dunca ligâ prinsipalmènte ai prudòtti da semenà ciütostu che ae curtivasiùi legnuse cumme u(r)ivi (ch'i l'ucupe(r)ean 135 ettari de terén), vì (cun 72 ètari de tèra) e ciànte da frütu. Survetüttu ste ürtime patiscen ina forte redusiùn, se pènse ai suli 2 ètari dedichèi ai pèrseghi.<ref name=”Garibaldi”>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=95}}, cun particulâre riferimèntu aa nòtta n.115 </ref> Stu fètu chi u sa(r)ea duvüu au cangiu du moddu de gestì e tère, dedicanduse in mane(r)a ciü specifica a determinàu genere de cultü(r)a. De cuntru, defèti, l'è ben svilupàu l'ambitu de arumatiche. Ben difüze e cultü(r)e du rösuma(r)ìn, du tüme(r)u, du baxe(r)icò, da sarvia e da lavanda, asemme ae sciù(r)e inti vasi cumme e marghe(r)ìtte e, in segunda, quellu de sciù(r)e recise.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale Città di Albenga, aspetti socio-economici|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X022/VAS%202016/Elaborati%20costitutivi%20del%20progetto%20di%20PUC_adottato%20in%20data%2022_10_2015/01.%20DESCRIZIONE_FONDATIVA/DF_C/DF_C1.pdf|ànno=2015|editô=Cumün d'Arbenga|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=76|capìtolo=3. La struttura economica}}</ref> Particularmènte tipichi de Arbenga e da sò ciâna sun e curtivasiùi de [[Articiocca viu"etta spinuṡa d'Arbenga|articiòcche]], [[Spa"egu viu"ettu d'Arbenga|spa(r)eghi]], [[Sücca trumbetta|sücche trumbette]] e [[Tomâta|tumâte]]. Ben cunusciüa fra e qualitè de tumâta u [[Tumata coeu de boeu d'Arbenga|cö de bö]] (o ''cuordibue''), che aa fìn du [[XX secolo|seculu XX]] a s'è imposta in sciu mercàu rispèttu a de âtre qualitè, cumme a marmanda e u tundulìsciu.<ref>{{Çitta web|url=https://issuu.com/ortofrutticola/docs/pomodoro-cuore-di-bue|tìtolo=Pomodoro cuor di bue d'Albenga|outô=AA.VV.|editô=L'Ortofrutticola|dæta=2013-03-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> === Segunda(r)iu === [[File:Lusignano storica della Perseghini.jpg|thumb|Imagine stò(r)ica da Perseghini a Lüxignàn|left]] Limitàu rispèttu au prima(r)iu, u l'è desvilüpàu survetüttu inti setûi derivèi de quellu agriculu<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/attivita/albenganese.pdf |tìtolo=Agricoltura nell'albenganese|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30|p=8}}</ref> e alimentâre, seguen pöi quellu chìmicu e quellu mecânicu, pü(r)e se ben difüsu u l'è ascì l'ambitu de custrusiùi. Stu(r)icamènte defèti e l'e(r)an atìve aziènde cumme a Ledoga, arivâ inta ciâna du [[1926]], inte vixinanse da Caserma Turinetto, dunde u se travajava a scòrsa di castagni pe' trae u tanìn dae légne, ch'u serviva pe' cuncià u cöi(r)u.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=61|capìtolo=U Strada"iu}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.imprese.san.beniculturali.it/web/imprese/protagonisti/scheda-protagonista?p_p_id=56_INSTANCE_6uZ0&groupId=18701&articleId=117018&p_p_lifecycle=1&p_p_state=normal&viewMode=normal&articleIdPadre=117013|tìtolo=Roberto Lepetit, biografia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> Du [[1820]], invêce, a s'é(r)a insediâ a Lüxignàn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ortofrutticola.eu/it/magazine-agricoltura-di-albenga/blog-agricoltura_290/albenga-e-il-territorio_5/lusignano-fin-dai-tempi-piu-antichi-un-area-privilegiata-per-l-agricoltura_55|tìtolo=Lusignano: fìn dai tempi più antichi un'area privilegiata per l'agricoltura |léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> a Furnaxe Perseghini, fabrica atìva in Arbenga cun 'na sêde ascì in Puntelungu, che fìn ai ànni '70 a l'ha rapresentàu 'na funte d'ucupasiùn nu da pôcu pe'i arbenganesi e nu sulu. Au dì d'ancöi se mantegnen ancù de stampe(r)ìe e fina de âtre imprese ch'e funsiunan inta lavurasiùn di metàlli.<ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garibaldi|tìtolo=Tra Centa e Roia, uno sguardo geografico: Ambiente, popolazione, economia dei comuni rivieraschi e interni dell'estremo Ponente ligure|url=http://www.aiig.altervista.org/Centa%20e%20Roja/TRA%20CENTA%20E%20ROJA.pdf|ediçión=2|ànno=2014|editô=Associazione italiana insegnanti di geografia (Sezione Liguria - Sezione provinciale Imperia-Sanremo)|çitæ=Impe(r)ia|léngoa=IT|p=96}}</ref> === Tersia(r)iu === U cumpartu ciü impurtante intu setû tersiàriu u l'è u cumèrciu tantu a l'ingrossu quantu au menüu, sun presènti defèti grandi magazìn e büteghe ciü picine, asèmme ascì a restu(r)ànti e albèrghi. Tüttavìa u türismu in Arbenga u l'è vegnüu a partì dai [[anni 1950|ànni '50]], cun de furme ciü pupulâri e ben dife(r)ènti in cunfruntu ae âtre lucalitè da vixìn. Vista a mazû dispunibilitè de spàssiu sun stèti custruìi campeggi e vilàggi türistichi de varie furme.<ref name=":6" /> Presènti ascì i stabilimènti e i bagni ma(r)in, ch'i sun vegnüi pôcu primma, se pènse defèti che a primma custrusiùn du genere a remunterea ai ànni '30.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=89|capìtolo=U strada”iu}}</ref> In ürtimu u pìa campu u türismu cultü(r)âle, vista a presènsa di müsei e a valurisasiùn du patrimôniu stò(r)icu e artisticu sitadìn. Intu setû di media sun ben seguii di giurnâli in scia réa, cumme ''IVG'', ''AlbengaCorsara'' e u ''Carciofino'', mèntre cutidièi lézüi de ciü i sun ''A Stampa'' e u ''Seculu XIX'', pe' de ciü in Arbenga gh'è a sêde de l'emitènte radiufonica [[Radiu Unda Ligure 101]], ch'a l'ha ascì ina segunda stasiùn denuminâ [[Radiu Unda Ligure Italia]] e a difunde i sò prugràmmi inte tüttu u punènte da regiùn. == Fèste e fe(r)e == * Fèsta da Madònna de Puntelungu, tütti i ànni ai 2 de Lüju, u se regòrda u miraculu avegnüu intu [[1637]], cu'a selebrasiun religiusa e a fe(r)a ch'a se tegne inte tüttu u quartê, cun l'acumpagnamèntu müxicâle da banda e, aa fìn da fèsta, i föghi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/festa-della-madonna-di-pontelungo.litc65.htm|tìtolo=Festa della Madonna di Pontelungo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> Segundu a tradisiun, defèti, a sitè a sa(r)ea stèta sarvâ da in'incursciùn de barba(r)eschi che, veghèndu da distante a sitè ilüminâ, i s'e(r)an gi(r)èi versu U Se(r)iâ.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2022/08/lo-sbarco-dei-turchi-a-ceriale-un-evento-dimenticato/|tìtolo=Lo sbarco dei turchi a Ceriale, un evento dimenticato|outô=Fabrizio Marabello|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Fèsta de San Michê: dedicâ au santu prutetû da sitè, a se tegne tütti i ànni ai 29 de setèmbre, cu'a selebrasiun religiusa e a prucesciùn di crìsti pe' Arbenga Veggia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.diocesidialbengaimperia.it/solennita-di-san-michele-arcangelo-3/#:~:text=Il%2026%20settembre%2C%20con%20l,intera%20Diocesi%20di%20Albenga%2DImperia|tìtolo=Solennità di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Paliu dei Riùi Ingàuni, rievucasiùn stòrica ch'a se tegne tütti i ànni aa stè in Arbenga Veggia. A manifestasiùn a vegghe u cunfruntu fra i riui de Sant'Eulàlia (cu(r)ùi giancu e selèste, a reciamâ a capélla da santa, aù cacciâ zü), San Scî (gianu e verdu, u l'è u quartê de sud-est, ciamàu cuscì pe' vìa de 'n'âtra gêxa au scumparìa, dedicâ au véscu zenese), San Giuànni (rapresentàu dai cu(r)ùi giancu e russu, ch'u reciamma u santu dedicata(r)iu du batiste(r)u) e Santa Ma(r)ìa (a parte ciü a nord e a punente, ch'a pîa u numme daa gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus, rapresentâ dai cu(r)ùi gianu e russu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/quartieri.htm|tìtolo=I quartieri di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> E quattru divixùi, pe' guagnà a cumpetisiùn déven afruntâse inte de gâre de tì(r)u cun l'èrcu, zöghi medievâli e de tì(r)u aa còrda. Intu mèntre inte tütta Arbenga Veggia i se tegnen banchetti e spetaculi a têma.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/palio-storico-di-albenga.litc70.htm|tìtolo=Palio storico di Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sciù(r)e d'Arbenga: pe' in mese, generalmènte in avrì, in Arbenga Veggia, i caruggi e e ciàsse vegnen decu(r)èi cun ciante e sciù(r)e tipiche da Ciâna, furmandu cuscì dife(r)ènti cumpusisiùi artìstiche.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/fior-d-albenga-il-grande-cinema.litc230.htm|tìtolo=Fior d'Albenga 2024, la magia continua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra Du Burgu: a l'è 'na fèsta ch'a se tegne aa Bastia, urganizâ daa lucâle proloco, l'ürtima settimana d'austu. Ognidüna de cantine du paìse a vegne duvèrta, cun in itinera(r)iu gastrunomicu ch'u pîa tüttu u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/-sagra-du-burgu-di-bastia-d-albenga.litc564.htm|tìtolo=Sagra du Burgu a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra du Michettin: se tegne aa fìn de lüju inta lucalitè de San Zorzu de Campugexa, dedicâ au [[Pàn frîto|pan frìtu]], dìtu ascì “michetìn”, a l'è ina fèsta dunde se ponen güstà i prudòtti du pòstu, cun ascì ina zona espuxitìva abasta grossa inti spassi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/sagra-du-michettin.litc11.htm|tìtolo=Sagra du Michettin|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * [[Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure|Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e]] (in vìa üfisiâle ''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''), u se tegne tütti i ànni inta frasiùn de San Zorzu, inti lucâli teâtru Don Pelle o inti spàssi esterni da parocchia, vusciüu e urganizàu a partì dau [[2002]] daa [[Consulta Ligure|Cunsürta Lìgü(r)e]] cun l'ubietìvu de svilupà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sangiorgioalbenga.it/festival-della-canzone-dialettale.litc17.htm|tìtolo=Festival della Canzone in Lingua Ligure, edizione 2024 il 7 e 8 Giugno presso il Teatro Don Pelle di San Giorgio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagra del Budino della Nonna, inte Leca, a se tegne au mese d'agustu intu campu spurtivu e a l'è urganizâ daa paròcchia e daa lucâle squaddra de ballavo(r)u. A primma edisiùn a l'è stèta fèta di [[Anni 1970|ànni '70]], u piàttu tipicu da güstà chi u l'è u bunettu, cumme u dixe u numme, asemme a di âtri da tradisiùn lìgü(r)e.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/la-43esima-sagra-del-budino-della-nonna-a-leca-dalbenga/|tìtolo=La 43esima Sagra del Budino della Nonna a Leca d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * Sagralea, urganizâ daa cuperativa "Macchia Verde", a l'è a rassegna du vìn pigàu e di âtri vìn doc da Ligü(r)ia. A se tegne in regiùn Tèra Cunìu, frasiùn de Sàlia, in aùstu, cun roba da mangiâ e da bêve, müxica, ciü ina se(r)ie de espusisiùi de prudòtti tipichi e nu sulu.<ref>{{Çitta web|url=https://sagralea.it/la-nostra-storia/|tìtolo=Sagralea, la nostra storia|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Vaìn pe' mangià bèn, inandiâ dae òpere paruchiâli de Vaìn inti sò spàssi, a se tegne i prìmmi dì d'agustu e fra i piàtti preparèi ghe ne sun dife(r)ènti da tradisiùn nustràna, cumme u cunìu, e lümasse, i raviöi e u cundiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagravadino.com/la-storia-dei-nostri-piatti|tìtolo=La storia dei nostri piatti|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> * A Fèsta Grande, aa metè de lüju, a l'è a sagra fèta daa paròcchia du Sacru Cö, intu campu da zögu da San Feìppu, de lungu cun specialitè lucâli cumme i raviöi, a buridda e anciùe frìte e cu'a müxica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/a-festa-grande-al-sacro-cuore/|tìtolo=A Festa Grande, al Sacro Cuore|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Sport == [[Immaggine:Annibale Riva.jpg|miniatura|Vista du stàddiu "Annibale Riva"]] In Arbenga e ghe sun pa(r)egge strutü(r)e pe'e ativitè spurtìve: * Stàddiu cumünâle "Annibale Riva": u campu de balùn d'Arbenga, u se tröva inta regiùn de Sgûre e u l'è stètu realizàu fra u [[1927]] e u [[1928]]; du [[1934]] u vegne slargàu e u cangia de numme a ''Stadio Comunale del Littorio''. Ai 16 d'utùbre du [[1945]] l'impiantu u l'è stètu intitulàu aa memoja de l'Annibale Riva, partigiàn e dirigènte de l'Arbenga masàu a [[Campugexa]] du '[[1944|44]].<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gabriele Patrucco|tìtolo=Albenga Calcio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0303062|ànno=2019|léngoa=IT|pp=357-358}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.anpi.it/biografia/annibale-riva|tìtolo=Annibale Riva|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> U stàddiu, che au dì d'ancöi u cunta de 3.800 pòsti, u l'è u campu de cà de l'Uniùn Spurtìva Arbenga; squaddra da sitè che daa sò fundasiùn, du [[1927]], a l'ha de lungu zügàu chi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.calciodieccellenza.it/Storia/albenga.html|tìtolo=Storia dell'Albenga Calcio|outô=Vincenzo Bolia|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * Campu da balùn "Massabò": campu da balùn aa [[Bastia (Arbenga)|Bastia]], u l'è u campu de cà pe'a segunda squaddra arbenganese de balùn, l'ASD Pontelungo 1949.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2017/10/albenga-nuova-vita-massabo-passa-al-comune-lasd-pontelungo-1949-torna-casa/|tìtolo=Albenga, nuova vita per il Massabò che passa al comune: l'Asd Pontelungo 1949 torna a casa|outô=Daniele Strizioli|dæta=2017-10-17|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palamarco'': palasettu du sport a Vaìn, inta regiùn de Campulàu, u l'è stètu fabricàu au prinsippiu di [[anni 2000]] e u l'è duve(r)àu survetüttu pe'u [[Ballabanastra|basket]] e a ballavo(r)u; a ògni moddu u l'è vegnüu ascì a sêde de tante âtre sucietè spurtìve. U campu prinsipâle, au cuèrtu, u g'ha de tribüne pe' 500 pòsti in tüttu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2018/08/albenga-in-fase-di-ultimazione-i-lavori-al-palamarco-di-vadino/|tìtolo=Albenga, in fase di ultimazione i lavori al Palamarco di Vadino|outô=Daniele Strizioli|dæta=2018-08-24|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Palaleca'': âtru palasettu du sport, u se tröva inta frasiùn de [[Leca (Arbenga)|Leca]]. Chi u g'ha a sò sêde l'Albenga Volley, squaddra arbenganese de ballavu(r)u ch'a zöga inta serie B2.<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengavolley.it/index.htm|tìtolo=Albenga Volley|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Stadio del Nuoto'': impiantu de prupietè cumünâle pe'i sport d'ègua, u se tröva aa Ma(r)ìna e u l'è dutàu de due vasche da 25 mêtri ciü üna da 16&nbsp;m.<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/piscina.htm|tìtolo=Piscina comunale|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> * ''Tennis Club Albenga'': strutü(r)a du cumün, a l'è de fiancu au stadiu "Annibale Riva", inte Sgûre.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/06/albenga-nuova-vita-per-i-campi-da-tennis-di-via-olimpia-il-comune-pronto-a-darli-in-gestione/|tìtolo=Albenga, nuova vita per i campi da tennis di via Olimpia: il Comune pronto a darli in gestione|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> De ciü, pe'u tennis i ghe sun i campi da zögu du ''Sporting Club Magnolia'', ch'u l'è atresàu pe'u paddle ascì.<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriasport.com/2020/07/11/magnolia-sporting-club-albenga/|tìtolo=Magnolia Sporting Club Albenga|dæta=2020-07-11|léngoa=IT|vìxita=2024-07-30}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi d'Arbenga === [[Immaggine:Palàssiu növu du Cumün (Arbenga) 01.jpg|miniatura|U palàssiu növu du Cumün, in [[Ciàssa San Michê (Arbenga)|Ciàssa San Michê]]]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|26 arvì 1945|3 lüju 1945|Domenico Amari|Comitato di Liberazione Nazionale|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|3 lüju 1945|1946|Libero Emidio Viveri|[[Partio Comunista Italian|Partito Comunista Italiano]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Filiberto Romagnoli|[[Democraçîa Cristiann-a|Democrazia Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1961|Filiberto Romagnoli|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1961|1965|Luigi Anfossi|Partito Liberale Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1965|1967|Libero Emidio Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1970|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1970|1971|Natale Carcheri|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|23 arvì 1971|12 nuvembre 1971|Renato Casillo|Partito Socialista Democratico Italiano|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|12 nuvembre 1971|1973|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1973|1974|Alessandro Marengo|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1974|1976|Giovanni Isoleri|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1976|1978|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1978|1981|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1981|2 setembre 1983|Mauro Testa|Partito Socialista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 setembre 1983|18 zenâ 1984|Roberto Parodi|Democrazia Cristiana|Pro-Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zenâ 1984|18 zügnu 1984|Filippo Basso|Democrazia Cristiana|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1984|1988|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zenâ 1989|25 dixembre 1990|Angelo Viveri|Partito Comunista Italiano|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixembre 1990|12 lüju 1993|Mariangelo Vio|Partito Comunista Italiano,<br />de dòppu Partito Democratico|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|17 lüju 1993|13 dixembre 1993|Sergio Grandesso Silvestri||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|13 dixembre 1993|27 nuvembre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1997|2 dixembre 1997|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|2 dixembre 1997|9 marsu 1999|Andrea Santonastaso||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|10 marsu 1999|1º zenâ 2000|Renato Bartoli||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|4 zenâ 2000|31 zenâ 2001|Angelo Viveri|Lista sivica de sentru-scinistra<br />"Alternativa Democratica"|Vice scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 frevâ 2001|28 mazzu 2001|Dionisio Spoliti||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2001|28 dixembre 2004|Mauro Zunino|[[Fòrsa Italia (1994)|Forza Italia]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 dixembre 2004|4 arvì 2005|Narcisa Livia Brassesco||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|19 arvì 2005|30 marsu 2010|Antonello Tabbò|Uniti nell'Ulivo (poi Partito Democratico)<br />e lìste siviche de sentru-scinistra|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 marsu 2010|27 nuvembre 2013|Rosalia Guarnieri|Lega Nord, Il Popolo della Libertà<br />e lìste siviche de sentru-drìta|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 nuvembre 2013|27 mazzu 2014|Giuseppe Montella||Cumisa(r)iu straurdina(r)iu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|10 zügnu 2019|Giorgio Cangiano|Partito Democratico e liste siviche de sentru-scinistra<br />"Voce alla gente più", "Per Albenga", "Talea d'Albenga" |Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2019|10 zügnu 2024|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Con Albenga", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Riccardo Tomatis|Liste siviche de sentru-scinistra<br />"Insieme per il futuro", "Civica 24", "Progetto comune"|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Carlofòrte|Carlufòrte]], dai [[14 novénbre|14 de nuvèmbre]] du [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2021/11/17/gemellaggio-tra-albenga-e-carloforte-2/|tìtolo=U gemelàggiu fra Arbenga e Carlufòrte|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=R_PpiTW0t6Y&feature=youtu.be|tìtolo=A se(r)imonia de gemelaggiu fra Arbenga e Carlufòrte (Telemaristella)|léngoa=IT|vìxita=2021-11-20}}</ref> == Vie de cumünicasiùn == === Stradde === Dife(r)ènti e sun e stradde ch'e culigan Arbenga cu'e sitè e i paisi da vixin: artêja de tranxitu fundamentâle a l'è a [[Stradda Statâle 1 Aurelia]], ch'a porta versu [[U Sejô|U Se(r)iâ]] (a punènte) e versu [[Arasce|A(r)àsce]] (a levante). A partì dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stradeanas.it/it/liguria-il-ministro-scajola-inaugura-la-nuova-variante-dell%E2%80%99anas-tra-villanova-di-albenga-e-alassio|tìtolo=Liguria, il Ministro Scajola inaugura la nuova Variante dell'Anas tra Villanova di Albenga e Alassio|dæta=2004-05-08|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> cun st'ürtima lucalitè Arbenga a l'è pü(r)e culigâ da 'n rammu de "Aurelia Bis", a [[Stradda Statâle 717 de Villanöva]] ch'a cumensa a partì da Tûre Pernìxe, avendughe ascì de sciurtìe inta frasiùn da Bastìa e a [[Villanöva]]. Da [[Leca (Arbenga)|Leca]] a se deràmma pöi a [[Stradda Pruvinsâle 453 da Valâ de l'A(r)òscia]], cunusciüa fina cumme "A Vìa da Cêve", ch'a travèrsa cumme dixe u numme a valâ de l'A(r)òscia rivandu fìn aa [[A Cêve|Cêve]], mèntre versu nord, a punènte, a g'ha u sò prinsipiu a [[Stradda Statâle 582 da Còlla de San Benardu]], ch'a se deràmma partèndu dae Sgûre, passandu Leca e purtanduse versu Cixàn, traversandu l'intrega valâ du Nêva fìn a rivà a [[Garesce]]. Inte vixinanse sèmpre de Leca u se tröva u casellu de l'autustradda d'Arbenga, defèti a sitè a g'ha ina sò sciurtìa in sce l'[[Autustràdda A10 Zena-Vintimìa|A10 Zena-Vintimìa]], ch'a funsiuna ascì pe'i paisi d'in gì(r)u aa Ciâna. Pe' de ciü e frasiùi de Campugexa e de Sàlia sun traversèi daa [[Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixan|Stradda Pruvinsâle 3 U Se(r)iâ - Cixàn]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp3|tìtolo=SP 3 Ceriale-Cisano|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> ch'a se racòrda cun l'Aurelia ascì in A(r)iàn, dandu urigine au tòccu dìtu da [[Stradda Pruvinsâle 39 de Campugexa]],<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp39|tìtolo=SP 39 Campochiesa|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> mèntre ancù San Fé e Lüxignàn servìe daa [[Stradda Pruvinsâle 6 Arbenga - Casanöva - Pàssu de Cexi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp6|tìtolo=SP 6 Albenga-Casanova Lerrone-Passo del Cesio|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> === Feruvìa === [[Immaggine:Stasiun de Arbenga.jpg|miniatura|A stasiùn vista da Ciàssa Matteotti]] Arbenga a l'è servìa da 'na [[Stasiùn de Arbenga|stasiùn]] feruviària in scia [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimìa]], dutâ de trèi binà(r)i au servissiu du traffegu di pasege(r)i,<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/albenga.html|tìtolo=Arbenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> a l'è stèta ativâ du [[1872]], ma a stasiùn cumme a veghemmu ancöi a l'è du [[1937]], prugetâ, cumme quella de Löa, da l'architettu Roberto Narducci in stìle rasiunalìsta, vista l'òpe(r)a de raduggiu da feruvìa fra ste due lucalitè.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Roberto Narducci|ànno=1938|tìtolo=I nuovi fabbricati delle stazioni di Loano e Albenga|revìsta=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|volùmme=LIV|pp=180-186|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05|url=https://www.stagniweb.it/loano01.htm}}</ref> Cun u növu raduggiu da feruvìa a stasiùn d'ancöi a duve(r)ea vegnì sustituìa da üna ciü mudèrna, da custruì a munte, de prubabile inta frasiùn da Bastìa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2022/04/06/news/stazione_di_albenga_e_fermate_ecco_i_segreti_del_raddoppio_di_rfi-2918282/|tìtolo=Stazione di Albenga e fermate, ecco i segreti del raddoppio di Rfi|outô=Giò Barbera|dæta=2022-04-06|léngoa=IT|vìxita=2024-08-05}}</ref> == Nòtte == ;Notte au tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Ambrogio Paneri|tìtolo=[[Sacro, e vago Giardinello]]|ànno=2024 (1624 ss)|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LA, IT|volùmme=vul. I|cid=Sacro, e vago Giardinello}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Cottalasso|tìtolo=Saggio storico sull'antico ed attuale stato della città d'Albenga compilato da Giuseppe Cottalasso avvocato|url=https://books.google.com/books?id=kDUspsCq6BQC|ànno=1820|editô=Stamperia Delle-Piane|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Cottalasso, 1820}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Rossi, 1870}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga: topografia medioevale, immagini della città|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00743602|volùmme=Vul. XXI|ànno=1979|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Collana storico-archeologica della Liguria occidentale|cid=Costa Restagno, 1979}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Liguria|url=https://books.google.com/books?id=sTuwrCII3pkC|ediçión=6|ànno=1982|editô=Touring Club Italiano|çitæ=Milàn|léngoa=IT|òpera=Guida d'Italia|cid=AA.VV., 1982|ISBN=88-365-0009-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medievale|ediçión=7|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale Studi Liguri|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|volùmme=Vul. I|òpera=Itinerari liguri|cid=Lamboglia, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UTO0914530|colànn-a=Le città della Liguria|ànno=1993|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=Vul. 4|cid=Costa Restagno, 1993|ISBN=88-7058-479-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Josepha Costa Restagno|tìtolo=Gli Statuti di Albenga del 1288|url=https://memoriedigitaliliguri.it/BD_vs_contenitore.aspx?Id_Scheda_Bibliografica_Padre=3334&Id_Progetto=0|ànno=1995|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Costa Restagno, 1995}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.albenga.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2024-06-09}} {{Vedrìnn-a}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Arbenga| ]] 4lmyq38uvufne8v79rl2dbscvzmsu3f Bardenèi 0 1718 258438 258057 2025-06-10T19:45:47Z Arbenganese 12552 "A Preia", cumme inta notta 258438 wikitext text/x-wiki {{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è sc-crìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bardenèi |Panorama = Bardineto dalla Rocca Barbena.png |Didascalia = <div align="center">Bardenèi d'an sa [[Rocca Barbena|Rocca Barbéina]]</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Mario Basso |Partito = lista civica "Crediamo in Bardineto" |Data elezione = 10-6-2024 |Data rielezione = |Mandato = |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 753 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziön rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Divisioni confinanti = [[A Prìa|A Preia]], [[Buinzan|Buinzàn]], [[Carizan|Carizàn]], [[Castrevegliu|Castrevéi-iu]], [[Garesce]], [[Giüstexine|Giüstèixe]], [[Löa|Löia]], [[Magiö|Maiö]], [[Tuiran|Töi"àn]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 3072 |Nome abitanti = bardenolli |Patrono = San Rocu |Festivo = [[16 agosto|16 de ausc-tu]] |Mappa = Map of comune of Bardineto (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Bardenèi an-t-a pruvincia de Savuna }} '''Bardenèi'''{{#tag:ref|''Bardenèi'' o ''Bardenéi'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bardenéi'' a-[[A Prìa|A Preia]], ''Bardinetu'' an [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Bald'nei'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeasc-cu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Bardinêo'' an [[Lengoa zeneize|śenèiśe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Bardineto|tìtolo=TIG - Bardineto|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>|group="n."}} (''Bardineto'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 753 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. == Geugrafia == {{Çitaçión|E' vöiu, almen'ina vota, parlâve<br />an-t-u dialéitu, cu'a vuje di véi-i,<br />[...]<br />Cu'a vuje, mâi sc-crìcia må antìga,<br />de Bùrgnia, du Burgu, da Sc-trâ,<br />du Ciàn, da Brignè, de Carvéin,<br />da Brâia, da Villa, du Béiu,<br />di Frasc-chéi e pö de Gei"ö,<br />di Préinzipi e du Mi"éin.<br />[...]|[[Giannino Balbis]], ''A fèsc-ta du paìse''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giannino Balbis]]|tìtolo=Poesie (1970-2000)|url=https://books.google.com/books?id=pN8KoAEACAAJ|ànno=Lüiu 2002|editô=TipoLitografia Gambera|çitæ=Milejimu|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>}} {{Seçión vêua}} == Sc-tò"ia == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evuluziòn demugrafica === {{Demografia/Bardinêo}} == Posc-ti de interèsse == {{Seçión vêua}} == Ecunumia == {{Seçión vêua}} == Cultü"a == {{Seçión vêua}} == Manifestaziòi == {{Seçión vêua}} == Fèsc-te e fé"e == {{Seçión vêua}} == Sc-port == {{Seçión vêua}} == Aminisc-traziòn == {{Seçión vêua}} == Vie de cumünicaziòn == {{Seçión vêua}} == Notte == ;Notte a-u tèsc-tu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} neo8qe7l12ahcqlenvzunqgmzwc1k93 Castrevegliu 0 2187 258436 258433 2025-06-10T19:43:34Z Arbenganese 12552 asentu 258436 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Castrevegliu |Panorama = Castreveiu Panuàmma 01.jpg |Didascalia =<div align="center">Panuràmma de Castrevégliu da-a [[Santuàriu da Madonna de Grassie (Castrevegliu)|Madònna de Grassie]]</div> |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = Stemma di Castelvecchio di Rocca Berbena.svg |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Marino Milani |Partito = Lega Nord |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 4 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = |Abitanti = 141 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiun rexidénte ai 31 de mazzu du 2020. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2020 |Sottodivisioni = [[Veserxe]] |Divisioni confinanti = [[Barestin]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Èrli]], [[Garesce]] (CN), [[Tuiran|Tuiràn]], [[Süccaellu|Süccarê]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2324 |Diffusività = |Nome abitanti = castreveglìn (ascì castreveggìn o castreveijin) |Patrono = Santa Maria 'Sunta |Festivo = 15 aùstu |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Castelvecchio di Rocca Barbena (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiun da cumüna de Castrevegliu inta pruvinsa de Savuna }} '''Castrevegliu'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[kaʃtre'veʎʎu]}}, dìcciu ascì ''Castrevéggiu'', ''Castrevéju'' o ''Casterveiu'' in te parlài [[Dialettu arbenganese|ingàune]]<ref>In urdine e trê furme se riferiscen a l'arbenganese ürban ({{IPA|[kastre'veʤʤu]}}), a a parlâ d'Èrli {{IPA|[kaʃtre'veiju]}} e a chélle da vâ du Pennavaire {{IPA|[kaʃtɛr'veju]}}</ref>, ''Castrevéju'' ascì in bardenòllu, ''Cašteveiu'' in [[Dialettu garescìn|garescìn]], ''Castelveju'' in [[Dialétto ormeàsco|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> e ''Castrevêgio'' in [[zenéize|zenese]]|group=n.}} (''Castelvecchio di Rocca Barbena'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina cumüna da [[Liguria|Ligüria]] cun 'na pupulasiun de 141 abitanti (dàtti agiurnài au [[2020]]), ch'a se tröva in [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. == Geugrafîa == Castrevegliu u se tröva inta pruvinsa de [[Sann-a|Savuna]] e u fa parte da [[Valâ du Neva|vâ du Neva]], inte l'entrutèra d'[[Arbenga]]. U teritòriu da cumüna u l'è survastàu da a [[Rocca Barbena]] e u se tröva ascì da vixin aa [[Còlla du Scravagliùn]] dund'u se pö ancù vegghe a ca' cantuniêra. Castrevegliu u fa ascì parte di burghi ciü belli d'Italia. === Vìlle e burgài === U statüu cumünâle u ricunusce cumme frasiùi a vìlla de [[Veserxe]], assemme a âtre burgài e cascìne, spantegài pe' u teritòriu. Fra ste lì a [[A Cascina d'Aju|Cascina d'Agliu]] (o ''d'Aju'', cumme dìcciu intu dialettu du postu, ai cunfin cun Èrli), chéla de Burgna (in diresiun de Bardenéi, de dòppu u Scravagliun), e u Giru de Löa, ün di insediamenti ciü resenti, tiràu sciü fra u [[1964]] e u [[1974]]. U burgu stessu, u l'è frasiunàu inte diferenti burgài, cumme chéla de Ròcche (che e ca' i sun stài cacciài zü inti àgni '50) o da Curumbera (in entrâ au paìse, da u stradun). Föra du burgu se cuntan poi e sinque burgài da [[A Stra|Stra]], de Preâte, da Gattafreggia e du Pözzu (de Sutta e de Surva). Cun ste chi u teritòriu cumünâle u cröve 16,14 km<sup>2</sup>. == Storia == <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0390.JPG|A ciàssa da Tûre cun l'uratoriu Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0402.JPG|I lavaûi intu burgu Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0391.JPG|In âtru lavaû Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0393.JPG|In caruggiu du burgu </gallery> E urigini du primmu insediaméntu sun datài au [[I secolo|I seculu]] cumme i ne mustran i ritruvaménti inta frasiùn da [[A Cascina d'Aju|Cascina d'Agliu]] dund'a se tröva ina necropoli rumâna. U burgu u l'è pöi vegnüu feudu di Clavesana, ch'i l'han fundau e desvilüpàu u paìse a partì da u [[XII secolo|seculu XII]]. A partì da u [[XIV secolo|seculu XIV]]<ref name="Borghi nel verde">Enzo Bernardini, Borghi nel verde. Viaggio nell'entroterra della Riviera Ligure delle Palme, San Mauro (TO), Tipografia Stige, [[2003]].</ref> u l'incuménsa a pèrde impurtansa, pe' a fundasiun, li vixin, du feudu de Süccarê, ch'u divènta u növu séntru du [[Marchesàu de Süccaellu|marchesàu]] e u sciòrbe ascì i pusediménti de stu burgu lì. Con u matrimôniu fra Enrico Del Carretto e Caterina Clavesana, figlia du marchese de Süccarê, a rexidénsa di Del Carretto a divegne Castrevegliu. Fra l'ànnu [[1623]] e u [[1624]]<ref name="Borghi nel verde" /> u vegne câtàu da i Savoia ch'i u pòrtan au de sutta du sò dücàu, fin au [[1672]]<ref name="Borghi nel verde" /> quande, doppu in lungu asédiu e truppe da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] e rîvan inta [[Valâ du Neva|Vâ du Neva]], sciurbendu cuscì st'ürtima inti teritòri pusedüi. 'Sti evénti i sun seguìi fra l'âtru da 'n periudu dunde Süccarê e Castrevegliu i cundivìdden a mèxima storia; impurtànte ascì nu scurdâ (fra i vàri eventi) che intu [[1746]] u gh'éra stàu in asediu di austru-piemuntexi, ligàu a a [[Goæra de sucescion aostriaca|guèra de sücesiùn austriaca]], chi i sercavan de fa regirà a pupulasiùn du burgu cuntru a duminasiùn zenese. Tòstu sinquant'àgni doppu, intu nuvémbre de l'ànnu [[1795]]<ref name="Borghi nel verde"/>, püre u teritòriu castreveglin u vegne interesàu da i fàcci de guèra fra a [[Fransa]] e Regnu de Sardegna (che a chêi témpi u staxêa cun l'[[Austria]]), dü(r)ante a Bataglia de [[Löa]]. Cu'a duminasiùn fransese u teritòriu du burgu u entra a fà pàrte da i 2 de dexembre du [[1797]] intu "Dipartimentu du [[Letimbru]]", cun capitâle [[Sann-a|Savùna]] au de dréntu da [[Repubbrica Ligure|Repübbrica Ligü(r)e]], e da l'ànnu de doppu u va a fà parte du III Cantun cu'a séde a Süccarê. Da u [[1804]] u sciòrbe ascì u municipiu de [[Veserxe]], istituìu pôchi ànni in derê, du [[1797]]. Zà inglubàu dricciu intu Primmu Impéru Fransese da u [[1815]] u pàssa sutta a [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], e da u [[1861]] u vâ a fâ parte de l'[[Italia]] ünia. Da i 8 d'avrì du [[1863]] u pìglia u nùmme d'ancöi, cun u suffissu "di Rocca Barbena", pé distìnguelu da i âtri cumüi cu'u numme paréggiu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Regio decreto du 8 avrì 1863|vìxita=2021-05-14}}</ref> Fra u [[1973]] e u [[2008]] u l'ha fau parte da ''Cumünitài muntàna Ingauna'' e, fin au [[2011]] de chélla du ''Punente Savunese''. == Abitânti == === Evulusiùn demugrâfica === {{Demografia/Castellovêgio}} === Minu(r)ânse furèste === Dându améntu a l'[[ISTAT]], a-i de 31 dixembre du [[2014]], a Castrevegliu u gh'è 10 rexidenti furèsti. == Pòsti de interesse == {{clear}} <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena Kapel.jpg|U santuâriu da Madonna de Grassie Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0399.JPG|U campanìn da gêxa da Sunta Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0400.JPG|U castellu vìstu da a Ciàssa Cavour (dund'a se truvàva a pàrte ciü veglia du paise) Immaggine:Le porte di Castelvecchio di Rocca Barbena 2.jpg|A porte de l'uratôriu de Santa Maria Madalena Immaggine:Castelvecchio di Rocca Barbena-IMG 0396.JPG|In âtru ca(r)uggiu du séntru stò(r)icu Immaggine:Géxa de San Giuseppe (Castreveggiu).jpg|A capelétta de San Giüxeppe </gallery> ===U Castê di Clavesana=== '''• Castê da famiglia Clavesana''', u l'è u castê ch'u dòmina u bùrgu, fàcciu custruì da i Clavesana atùrnu au [[XI secolo|XI seculu]], poi pasàu in màn ai Del Carretto. Au mumentu u nu se ghe pö fa de vixita, ma u gh'è in sentê, dìcciu du "Castagnéu", ch'u permette d'amirà u panuramma du paìse passàndu d'in gìru a l'edifissiu. Da u [[1997]] u l'è de prupietài da famiglia di del Conte, chi i se premüran de restauràlu. L'edifissiu u l'è fra l'âtru culegàu aa lezenda du Bastiàn cuntrâriu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.lavocedigenova.it/2019/12/28/mobile/leggi-notizia/argomenti/liguria-storia-e-leggenda/articolo/castelvecchio-di-rocca-barbena-e-il-bastian-contrario.html|tìtolo=Castrevegliu e su sô castêllu|vìxita=2021-06-21|léngoa=IT}}</ref> === Architetüre religiuse === A livellu religiusu u teritòriu de Castrevegliu u l'è spartîu inte due parôcchie, üna ch'a cröve u paìse (da 'Sunta) e l'âtra legâ a a frasiùn de Vesérxe (dedicâ a a Madònna da Nêve). '''• [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|Gêxa paruchiale de N.S.Assunta]]''' in t'u burgu, cun l'ürtima restruttürasiùn rizalènte au [[XVII secolo|XVII seculu]], in stìle baròccu.<br>'''• [[Gêxa da Madònna da Nêve (Veserxe)|Gêxa da Madonna da Nêve]]''' inta frasiun de Veserxe, restaurâ resenteménte, cun u presiùsu campanìn ch'u domina u paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/08/castelvecchio-la-festa-di-vecersio-per-finanziare-il-restauro-della-chiesa/|tìtolo=A Vesérxe u restauru da paruchiàle|vìxita=2021-06-21|léngoa=IT}}</ref><br>'''• [[Santuàriu da Madonna de Grassie (Castrevegliu)|Santuâ(r)iu da Nostra Scignua de Grassie]]''' vixin au semite(r)iu, inisialmente dedicau a San Bastiàn. Ancöi u prezènta ina strutüa a furma de cö presedüa da in pôrtegu picin.<br>'''• Uratòriu da Santa Maria Madaléna''' de uriigine tardu medievâle cu'u campanì a véla. U de drentu u l'è sobriu e cürau, e u rapresenta e furme du baròccu lìgüre.<br>'''• Capeletta de San Giüxeppe''', lungu a cuscì dìccia Via du Rösu, pe' anda versu Süccarê, a l'è stâ edificâ intu [[1700]]. ===Architetüre sivìli=== <gallery mode="packed" width="150px" height="150px"> File:A Funtana Veglia.jpg|A Funtàna Veglia File:A funtana du Lãvaû.jpg|A funtana du lavaû File:A Funtana da Pilla.jpg|A Funtana da Pilla, a vegne ciamà cuscì pé a sò particulare furma File:Caruggiu de Castrevegliu 01.jpg|Ün di caruggi du burgu File:Panuràmma de Castrevegliu 2.jpg|L'abitàu dau sentê de Ilaria du Caréttu </gallery> '''• I Lavaûi''': spanteài pé u burgu i se trövan diferenti trögli e funtanìn, in antigu duverài daa pupulasiùn lucâle pé lavâ i pànni e i lensöi, grassie a l'opera de restàuru di ürtimi ànni da parte da cumüna a ciü pàrte de sti a funsiuna ancù aù, e pe ciascün funtanìn i se pònan vegghe e tàrghe cun i nummi intu dialettu du postu. == Ecunumìa == U ciü tantu agricula (survatüttu curtivasiùn de urìve) e türistica grassie ascì a-a bandéa aranciun e a u ricunuscimentu de i Burghi ciü belli d'Italia. == Cultüra == {{Quote|U mâ furestu e agru, u mâ distante<br> che, da fanci, a bagnâse drentu ai pussi<br> carâmu dunde l'àiva a recamava<br> cu'a giassa tüttu l'annu e in t'i riài<br> ciumbâmbu zü dai bâsi in mezu ai lampi...|''U Mâ, de Sirviu Riulfu, 1988''}} === Dialettu castreveglìn === A Castervegliu u se pàrla in dialettu scimile a chéi di âtri paixi da vâ du s-ciümme [[Turénte Nêva|Neva]], de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]], ch'u fa pârte parte du gruppu [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de séntru punénte]]. Fra e carateristiche ciü impurtanti ch'u distinguen da l'arbenganese sitadìn se trövan: *A cazüa da ''g'' e da ''v'' intervucalica (ad esempiu in ''fögu'', ch'u divén ''föu''), a prununsia da ''a'' in pusisiùn tonica ch'a ténde a a velarisasiùn, ch'a vixìna versu ina ''o'' avèrta, ascì s'a nu l'è chescì fursâ da êsse marcâ inte stu moddu. *A ''r'' intervucalica, graficamente segnâ, a vén prununsiâ in manéra ciü evidénte rispèttu che inti âtri dialetti da vâ. * I êxiti de -CL- e -GL- du latìn i se trasfurman in {{IPA|[ʎ]}}, au cuntràriu de quànt'u sücédde in Arbenga (evulusiùn in {{IPA|[j]}}) * Ürtimu trattu carateristicu, a prununsia palatàre da ''s'' impüra: lezüa cumme ''sc'' {{IPA|[ʃ]}} se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme ''x'' {{IPA|[ʒ]}}, d'atàccu a: b, d, l, m e n. Diferente però rispettu a chélla du burgu a l'è a parlâ d'Agliu, pé vixinànsa paragunàbile ciü a quelle d'Èrli e prinsipalmente du Praéttu. Carateristiche ciü particulâri se senten inta varietài de Vesérxe, cun arcüne influense versu Barestin. ====Grafîa castreveglina==== In tentativu de cudificasiùn du dialéttu lucâle u l'è stàu purtàu avànti daa cumüna de Castrevegliu, scimile ascì a chella duverâ da Sirviu Riulfu pe' a racòlta puetica ''A Curumbera'', adutâ ascì inti âtri tèsti {| class="wikitable" !Létere !Sòn IPA/AFI !Nòtte |- |A |a | |- |B |b | |- |C |k/ʧ | |- |D |d | |- |E |e/ɛ |e serâ/ e avèrta |- |F |f | |- |G |g/dʒ | |- |H | |mütta |- |I |i | |- |L |l | |- |M |m | |- |N |ɱ/n/ŋ | |- |O |o/ɔ |o serâ/o avèrta |- |Ö |ø |són de '''eu''' fransese |- |P |p | |- |Q |k | |- |R |r/ɹ |ɹ u ven diretamente indicàu |- |S |s |Üzu paréggiu a l'italiàn |- |SCC |ʃ+ʧ |són da paòlla "scciümma" |- |T |t | |- |U |u | |- |Ü |y |són da "u" françéize |- |V |v | |- |X |ʒ |sòn du fransése '''j'''ardin |- |Z |z |són da "s" de l'italiàn "ro'''s'''a" |} ===inta leteratüra=== U burgu u l'è u prutagunista du rumanzu ''Miracolo a Castelvecchio di Rocca Barbena'' de [[Ippolito Edmondo Ferrario]], u cumparìsce poi intu libbru noir ''Le albicocche'' de [[Cristina Rava]] e inte ''La seconda vita'' de M. P. Bracari. Ciü particulâre a prudusiùn de puexîe lucâli, scrìccie inta parlà castreveglina, cumme ''U Mâ'', cumpuniméntu de [[Sirviu Riulfu Marengu]] (nasciüu intu [[1940]]), inserìa intu percursu leterariu pé i caruggi ciamâu "U Sentê da Puexìa", ch'u cumprende vârie âtre lìriche in Ligure ma ascì in italiàn, sernüe fra chélle partecipanti a l'apôxitu cuncursu ''A Giara da puexîa''. === Enugastrunumìa === Tipicu de quéstu paìse i sun i raviöi de burâxe, u cunigliu au steccadû e ascì i frisciöi de méi.<ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/castelvecchio-di-rocca-barbena/#1480500703040-c930b84b-98b9|tìtolo=Castervegliu, ün di burghi ciü belli d'Italia|vìxita=2021-05-14}}</ref> == Feste e fêre == '''•''' '''U paise di balocchi''', cun i zöghi de 'na vôta pé i matétti e laburatori vàri, u se tegne in culaburasiùn cun l'asusciasiun arbenganese di ''Figliöi di Caruggi'' (in arbenganese Fiöi di Caruggi), da lucâle pro-loco e ascì daa cumüna de Castrevegliu. '''•''' '''Castagnâ in utubre''', intu bùrgu cun e rustîe cöcce in su muméntu. '''•''' '''Festa da 'Sunta''', a se festezza ai 15 d'aùstu, a l'è a fèsta patrunàle du paise. '''•''' '''Paliu di âxi''', festezàu antigaménte ai 15 d'austu. ==Aministrasiùn== {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|24 zügnu [[1985]]|6 zügnu 1990|Ennio Ferrua|PSI|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 zügnu [[1990]]|24 abrì [[1995]]|Gianni Beffa|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 abrì 1995|14 zügnu [[1999]]|Gianni Beffa|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu [[2004]]|Gianni Beffa|lista sivica|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zugno [[2009]]|Maria Balbo|Uniti per Castelvecchio<br/>(lista sivica de séntru-destra)|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu [[2014]]|Marino Milani|Uniti per Castelvecchio<br/>(lista sivica de séntru-destra)|scìndicu}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu [[2019]]|Marino Milani|Lega Nord|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Marino Milani|Lega Nord|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Marino Milani|Lega Nord|scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicasiùn == [[File:Colle Scravaion e Rocca Barbena.png|thumb|400px|center|U Scravagliùn]] Castrevegliu u l'è culegau cun [[Barestin|Barestin]] grassie aa stradda pruvinsâle 44, cun [[Arbenga]] grassie aa SP582 du Còlla de San Benârdu e cun Bardenéi pe a pruvinsâle 52 du Scravaiùn. Caminàndu pe u sentru se pò razunze u Castê de Süccarê, pasàndu pé u cuscì dìcciu "sentê de Ilaria" (a Via du Rösu, de urigine marchiunâle), cun a biciclétta o a pê ascì. {{clear}} ==Nòtte== ===Nòtte dialetâli=== <references group="n." /> ===Nòtte a u testu=== <references/> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} h4x150bid09mko66wfn5szikjpap47e Greta Thunberg 0 17700 258441 231201 2025-06-11T10:38:08Z Luensu1959 1211 azonta 258441 wikitext text/x-wiki {{Protètta}} {{Grafîa ofiçiâ}} '''Greta Eleonora Thunberg Ernman''', conosciûa senplicemente comme '''Greta Thunberg''' (IPA: {{IPA|[ɡreːta tʉːnbærj]}}); nasciûa a [[Stoccolma|Stoccòlma]] a-i 3 de zenâ do [[2003]], a l'é 'n ativìsta svedeize po-u svilùppo sostenìbile e contra o [[Cangiamento climatico|cangiaménto do clìmma]] in sciâ [[tæra]]. {{Biografia |inmàgine = Greta Thunberg 4.jpg |px = 160 px |descriçión =<small>A Greta Thunberg mentre a protesta davanti a-o parlamento svedeize</small> |nàscita = Stoccòlma, 3 zenâ 2003 |mòrte = |paize = Svéçia |profesción = [[ativìsta]] |move = }} == Biografìa == A l'é avoxâ pe-e seu manifestaçioìn davanti a-o Riksdag (parlamento) de Stoccòlma, in [[Svéçia]], co-o slògan ''Skolstrejk för klimatet'' (Sciòpero da schêua po-u clìmma). A-i 4 de dixénbre do 2018 a Grêta a l’à parlòu di cangiaménti do clìmma a-o vèrtice de Naçioìn Unîe ch’o s’é tegnûo a Katowice in [[Polonia|Polònia]]. A Grêta a l’à spiegòu coscì a gravitæ do problêma: «Quéllo che sperémmo d’òtegnî da sta conferénsa chi l’é de capî che sémmo davànti a ’na minàccia existençiâle. Quésta a l’é a crîxi ciù grâve che l’umanitæ a l’àgge mâi avûo. Niâtri dovémmo prìmma de tùtto pigiâne coscénsa e fâ quarcösa o ciù fîto poscìbile pe fermâ e gràmme emiscioìn che fàn mâ e çercâ de sarvâ quéllo che poémmo.» [[File:Sv-Greta Thunberg.ogg|thumb|Sv-Greta Thunberg]] A-i [[15 marso|15 de màrso]] do [[2019]] gh'é stæto 'n sciòpero mondiâle pò-u futûro do pianêta, a-o quæ à parteçipòu ’n mùggio de studénti inte 1700 çitæ de ciù de 100 pàixi do móndo (sôlo in [[Italia|Itàlia]] i studénti són stæti ciù de ’n miliône). A Grêta Thunberg a l’é intervegnûa inta manifestaçión òrganizâ a [[Stoccolma|Stocólma]], e a l’à aregordòu cómme ségge necesâio che-i polìtichi se dàgan da fâ e stàgan a sentî e amoniçioìn di scensiâti in sciâ scitoaçión do clìmma. [[File:Old town Stockholm the bike of Greta.jpeg|thumb|Old town Stockholm the bike of Greta|A biciclétta da Grêta adeuviâ pe senscibilizâ a génte]] [[File:Sebastien Josse (10).jpg|thumb|left|Sebastien Josse (10)|O pànfilo Malizia II co-o vêgio nomme Gitana]] Inte l’agósto do 2019, a Greta Thunberg a l’à navegòu inte l'[[Oçeano Atlantico|Òcéano Atlàntico]], da [[Plymouth]], in [[Inghiltæra]] (into Régno Unîo), scinn’a-a [[Neuva York|New York]], inti [[Stati Unïi d'America|Stâti Unîi]]. Pe no inquinâ l’âia, a l’à renonçiòu a l’aéreo e a l’à dêuviòu ’n pànfilo da regàtta de 60 pê dotòu de panélli solâri e de turbìnn-e sotomarìnn-e. E dónca o viâgio o l’é stæto reclamizòu cómme ’na traversàdda tranzatlàntica sénsa emiscioìn de carbònio. O viâgio o l’é duòu 15 giórni, da-i 14 a-i 28 d’agósto do 2019. O pànfilo, co-o nómme Malìçia II, o l’é stæto mìsso a dispoxiçión e goidòu da-o tedésco Boris Hermann, agiutòu da-o compàgno (co-skipper) o [[Pierre Casiraghi]]. A-o sò arîvo inta bâia de New York o Malìçia II o l’é stæto riçevûo da 17 bàrchi a véia de [[Organizaçion de Naçioin Unïe|Naçioìn Unîe]] pò-u svilùppo sostegnìbile do nòstro pianêta. Intànto ch’a staiâ inte Amériche, a Thunberg a parteçipiâ a-o Summit de Naçioìn Unîe, ch’o se tegniâ a New York in sce l’açión pò-u clìmma, e a-a Conferénsa COP 25 in scî cangiaménti climàtichi ch’a se tegniâ a [[Santiago do Cile]]. Greta Thunberg a l'é stæta elètta da l'aotorévole revìsta americànn-a ''[[Time]]'' quæ persónn-a de l'ànno 2019 <ref>[https://www.guinnessworldrecords.com/news/2019/12/its-about-time-greta-thunberg-sets-record-as-the-youngest-ever-time-person-of/ It's about Time: Greta Thunberg sets record as the youngest ever "Time Person of the Year" (guinnessworldrecords.com)].</ref> e coscì a l'é conpàrsa in sciâ covertìnn-a de l'ùrtimo nùmero do ''Time'' into 2019. A Greta a divénta coscì a persónn-a ciù zóvena chò-u ''Time'' o l'à mâi çernûo cómme "personàggio de l'ànno". [[File:Greta Thunberg urges MEPs to show climate leadership (49618310531) (cropped).jpg|thumb|right|Greta Thunberg into 2020]] Inti mæximi giórni a Greta a l'é intervegnûa co-in sò discórso inta conferénsa in sciô clìmma COP25<ref>[https://unclimatesummit.org/?gclid=EAIaIQobChMIsYD4l_S55gIV2OJ3Ch12igBOEAAYASAAEgIyg_D_BwE#home unclimatesummit.org]</ref> de Naçioìn Unîe ch'a s'é tegnûa a [[Madrid|Madrìd]] into dexénbre do 2019, arivàndo dòppo 'n viâgio transoceànico in barca e ûn in trêno. A-o 1° de zùgno do 2025 a Greta a l'é partîa da-a Sicilia co-in grùppo d'ativisti in sciâ barca a véia "Madleen" con l'intençion de pasâ o blòcco israeliàn e portâ 'n agiùtto scimbòlico a-e gente de Gaza. A-i 9 de zùgno quella barca a l'é stæta arestâ da-o governo de Israele<ref>https://taz.de/Palaestina-Hilfsschiff-vor-Gaza-gestoppt/!6093348/</ref> e dapeu a Thunberg a l'é stæta mandâ via da quello pàize a-i 10 de matìn do 2025 insemme a âtri ativisti, faxendo ritorno inta Sveçia<ref>https://www.deutschlandfunk.de/greta-thunberg-aus-israel-ausgewiesen-andere-aktivisten-des-schiffes-madleen-in-haft-100.html</ref>. {{clear}} == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Sveçia]] 6ys0vsd9vcp4bza6ir6renqp1wvcsyo 258442 258441 2025-06-11T10:38:45Z Luensu1959 1211 ciù zeneize 258442 wikitext text/x-wiki {{Protètta}} {{Grafîa ofiçiâ}} '''Greta Eleonora Thunberg Ernman''', conosciûa senplicemente comme '''Greta Thunberg''' (IPA: {{IPA|[ɡreːta tʉːnbærj]}}); nasciûa a [[Stoccolma|Stoccòlma]] a-i 3 de zenâ do [[2003]], a l'é 'n ativìsta svedeize po-u svilùppo sostenìbile e contra o [[Cangiamento climatico|cangiaménto do clìmma]] in sciâ [[tæra]]. {{Biografia |inmàgine = Greta Thunberg 4.jpg |px = 160 px |descriçión =<small>A Greta Thunberg mentre a protesta davanti a-o parlamento svedeize</small> |nàscita = Stoccòlma, 3 zenâ 2003 |mòrte = |paize = Svéçia |profesción = [[ativìsta]] |move = }} == Biografìa == A l'é avoxâ pe-e seu manifestaçioìn davanti a-o Riksdag (parlamento) de Stoccòlma, in [[Svéçia]], co-o slògan ''Skolstrejk för klimatet'' (Sciòpero da schêua po-u clìmma). A-i 4 de dixénbre do 2018 a Grêta a l’à parlòu di cangiaménti do clìmma a-o vèrtice de Naçioìn Unîe ch’o s’é tegnûo a Katowice in [[Polonia|Polònia]]. A Grêta a l’à spiegòu coscì a gravitæ do problêma: «Quéllo che sperémmo d’òtegnî da sta conferénsa chi l’é de capî che sémmo davànti a ’na minàccia existençiâle. Quésta a l’é a crîxi ciù grâve che l’umanitæ a l’àgge mâi avûo. Niâtri dovémmo prìmma de tùtto pigiâne coscénsa e fâ quarcösa o ciù fîto poscìbile pe fermâ e gràmme emiscioìn che fàn mâ e çercâ de sarvâ quéllo che poémmo.» [[File:Sv-Greta Thunberg.ogg|thumb|Sv-Greta Thunberg]] A-i [[15 marso|15 de màrso]] do [[2019]] gh'é stæto 'n sciòpero mondiâle pò-u futûro do pianêta, a-o quæ à parteçipòu ’n mùggio de studénti inte 1700 çitæ de ciù de 100 pàixi do móndo (sôlo in [[Italia|Itàlia]] i studénti són stæti ciù de ’n miliône). A Grêta Thunberg a l’é intervegnûa inta manifestaçión òrganizâ a [[Stoccolma|Stocólma]], e a l’à aregordòu cómme ségge necesâio che-i polìtichi se dàgan da fâ e stàgan a sentî e amoniçioìn di scensiâti in sciâ scitoaçión do clìmma. [[File:Old town Stockholm the bike of Greta.jpeg|thumb|Old town Stockholm the bike of Greta|A biciclétta da Grêta adeuviâ pe senscibilizâ a génte]] [[File:Sebastien Josse (10).jpg|thumb|left|Sebastien Josse (10)|O pànfilo Malizia II co-o vêgio nomme Gitana]] Inte l’agósto do 2019, a Greta Thunberg a l’à navegòu inte l'[[Oçeano Atlantico|Òcéano Atlàntico]], da [[Plymouth]], in [[Inghiltæra]] (into Régno Unîo), scinn’a-a [[Neuva York|New York]], inti [[Stati Unïi d'America|Stâti Unîi]]. Pe no inquinâ l’âia, a l’à renonçiòu a l’aéreo e a l’à dêuviòu ’n pànfilo da regàtta de 60 pê dotòu de panélli solâri e de turbìnn-e sotomarìnn-e. E dónca o viâgio o l’é stæto reclamizòu cómme ’na traversàdda tranzatlàntica sénsa emiscioìn de carbònio. O viâgio o l’é duòu 15 giórni, da-i 14 a-i 28 d’agósto do 2019. O pànfilo, co-o nómme Malìçia II, o l’é stæto mìsso a dispoxiçión e goidòu da-o tedésco Boris Hermann, agiutòu da-o compàgno (co-skipper) o [[Pierre Casiraghi]]. A-o sò arîvo inta bâia de New York o Malìçia II o l’é stæto riçevûo da 17 bàrchi a véia de [[Organizaçion de Naçioin Unïe|Naçioìn Unîe]] pò-u svilùppo sostegnìbile do nòstro pianêta. Intànto ch’a staiâ inte Amériche, a Thunberg a parteçipiâ a-o Summit de Naçioìn Unîe, ch’o se tegniâ a New York in sce l’açión pò-u clìmma, e a-a Conferénsa COP 25 in scî cangiaménti climàtichi ch’a se tegniâ a [[Santiago do Cile]]. Greta Thunberg a l'é stæta elètta da l'aotorévole revìsta americànn-a ''[[Time]]'' quæ persónn-a de l'ànno 2019 <ref>[https://www.guinnessworldrecords.com/news/2019/12/its-about-time-greta-thunberg-sets-record-as-the-youngest-ever-time-person-of/ It's about Time: Greta Thunberg sets record as the youngest ever "Time Person of the Year" (guinnessworldrecords.com)].</ref> e coscì a l'é conpàrsa in sciâ covertìnn-a de l'ùrtimo nùmero do ''Time'' into 2019. A Greta a divénta coscì a persónn-a ciù zóvena chò-u ''Time'' o l'à mâi çernûo cómme "personàggio de l'ànno". [[File:Greta Thunberg urges MEPs to show climate leadership (49618310531) (cropped).jpg|thumb|right|Greta Thunberg into 2020]] Inti mæximi giórni a Greta a l'é intervegnûa co-in sò discórso inta conferénsa in sciô clìmma COP25<ref>[https://unclimatesummit.org/?gclid=EAIaIQobChMIsYD4l_S55gIV2OJ3Ch12igBOEAAYASAAEgIyg_D_BwE#home unclimatesummit.org]</ref> de Naçioìn Unîe ch'a s'é tegnûa a [[Madrid|Madrìd]] into dexénbre do 2019, arivàndo dòppo 'n viâgio transoceànico in barca e ûn in trêno. A-o 1° de zùgno do 2025 a Greta a l'é partîa da-a Sicilia co-in grùppo d'ativisti in sciâ barca a véia "Madleen" con l'intençion de pasâ o blòcco israeliàn e portâ 'n agiùtto scimbòlico a-e gente de Gaza. A-i 9 de zùgno quella barca a l'é stæta arestâ da-o governo de Israele<ref>https://taz.de/Palaestina-Hilfsschiff-vor-Gaza-gestoppt/!6093348/</ref> e dapeu a Thunberg a l'é stæta mandâ via da quello pàize a-i 10 do matìn do 2025 insemme a âtri ativisti, faxendo ritorno inta Sveçia<ref>https://www.deutschlandfunk.de/greta-thunberg-aus-israel-ausgewiesen-andere-aktivisten-des-schiffes-madleen-in-haft-100.html</ref>. {{clear}} == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Sveçia]] ocjpifat75poxatgvthfb99g9rjffv0 Rocca Barbena 0 28213 258437 256777 2025-06-10T19:44:14Z Arbenganese 12552 min 258437 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietài castreveglina}} {{Montàgna |nómme = Rocca Barbena |âtri_nómmi = A Rocca, ''Rocca Barbéina'' |inmàgine = Rocca Barbena.jpg |didascalîa = A Rocca Barbena vìsta daa [[A Cascina d'Aju|Cascìna d'Agliu]] (frasiùn de [[Castrevegliu]]) |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Provinsa de Sann-a|Savuna]] |var-sudivixoìn3 = Cumüna |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg}} [[Castrevegliu]] |var-cordinæ = Curdinàe |latitùdine = 44.15749 |longitùdine = 8.13129 |var-ertéssa = Artessa |ertéssa = 1142 |nòtta-ertéssa = <ref name="peakbagger">{{Çitta web|url=https://www.peakbagger.com/peak.aspx?pid=105336|tìtolo=Rocca Barbena, Italy|léngoa=EN|vìxita=2025-03-25}}</ref> |var-prominénsa = Pruminensa |prominénsa = 328 |nòtta-prominénsa = <ref name="peakbagger" /> |var-pónto_mìnimo = puntu minimu |pónto_mìnimo = [[Còlla du Scravagliùn]] |var-çìmma_moæ = simma mare |çìmma_moæ = Briccu du Tenciùn |var-izoaménto = Isuraméntu |izoaménto = 3,64 |nòtta-izoaménto = <ref name="peakbagger" /> |var-cadénn-a = Cadéna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Prearpe Ligü(r)i]] |var-cartografîa = Cartugrafìa |sìgla_màppa = IT-LIG |var-dæti_SOIUSA = Dàtti SOIUSA |var-grànde_pàrte = Grande parte |grànde_pàrte = Àrpe de punènte |var-grànde_setô = Grande setû |grànde_setô = Àrpe de Sud-occidénte |var-seçión = Sesiùn |seçión = [[Àrpi Lìgüri|Àrpe Ligüri]] |var-sotoseçión = Suttusesiùn |sotoseçión = Pre-àrpe Ligüri |var-supergrùppo = Supergruppu |supergrùppo = Catena Settepàn-Carmu-Armetta |var-grùppo = Gruppu |grùppo = Grùppu du Munte Carmu |var-sotogrùppo = Suttugruppu |sotogrùppo = Còsta du munte Carmu |var-còdice = Còdice |còdice = I/A-1.I-A.2.a }} A '''Rocca Barbena''' (1.142 m s.l.m., dìccia numma '''A Rocca''' ascì, ''A Rocca (Barbéina'') in bardenòllu) a l'è ina muntagna de [[Prearpi Lìgüri|Pre-àrpe Ligüri]] ch'a se tröva in [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], inte l'entrutèra de [[Arbenga]]. A ròcca a l'è du tüttu in tu teritoriu da cumüna de [[Castrevegliu]]. == Descrisiùn == [[File:Ròcca Barbena dae Cà du Scravaiùn.jpg|thumb|A Ròcca Barbena dae Cà du Scravagliùn|sinistra]] A còlla a se tröva in sa cadêna arpìna prinsipâle e u suvrasta da settentrìun a cumüna de Castrevegliu, ch'a g'ha pigliàu u numme in italiàn (''Castelvecchio di Rocca Barbena''). U versànte nord u se fàccia in sa gròssa cunca de [[Bardenèi|Bardenéi]]. Versu nord-ovest a [[còlla du Scravagliùn]] (814 m) a sepâra dau Munte Lingu (1103 m), a est u incuntra u spartiàiva padàn ligüre che u cuntìnnua cun a còlla Giànca (935 m), u munte Subancu (983 m) e u [[Zuvu de Tuiran]].<ref name="cartasv">''Carta turistica ed escursionistica - Provincia di Savona'' in scà(r)a 1:50.000; ed. [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]]</ref> In mòddu diferénte dai âtri munti da [[Valâ du Neva|vâ du Néva]] a sìmma da Rocca a l'è frastagliâ e ruciûza, prinsipalménte in sce u versante nord.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Carnovalini|outô2=Cristina Carnovalini|tìtolo=Le alpi a piedi|url=https://books.google.it/books?id=65vaAAAACAAJ|ànno=1988|editô=Edizioni Mediterranee|léngoa=IT|p=44|ISBN=88-27-20426-1}}</ref> Aministrativaménte u munte u l'è parte de Castrevegliu, mentre a livellu de riàn u se tröva fra e valàe du Neva e da [[Val Bórmia|Burgna]] de [[Merexo|Miléximu]].<ref name="lig">{{Çitta web|url=http://geoportale.regione.liguria.it//geoviewer/pages/apps/repertorio/repertorio.html?id=637|tìtolo=Carta tecnica regionale su ''Limiti Amministrativi (Comunali, Provinciali, Regionali) sc. 1:25000''|editô=Regione Liguria|dæta=2011|léngoa=IT|vìxita=2017-03-30}}</ref> In sa sìmma u se pò vegghe in gràn panuràmma, chi a se ìssa ascì ina crùxe, che ai péi u se ghe tröva u lìbbru da vétta, cun in cuntenitû de tòlla pé a sò prutesiùn. == Rivàndu aa sìmma == U se pò muntâ in s sìmma da Rocca pé a série de senté ch'i pàrten da a còlla du Scravagliùn, ch'i l'han ina scâra de dificultài E, cun di tràtti esposti. Se nu u se pò seguî chellu da Còlla Giànca.<ref>{{Çitta web|url=http://www.gulliver.it/itinerario/10079/|tìtolo=Barbena (Rocca) dal Colle Scravaion|outô=utente andrea72|dæta=2010-10-04|léngoa=IT|vìxita=2017-03-30}}</ref> Tütti e dùi i percursi i sun tucài da l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Âta vìa di munti Ligüri]], ch'a pàssa de pôcu a nòrd da vétta, aa bàze da sìmma, ch'a se mustra versu a Burgna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.cailiguria.it/AVML/portale/it/tappaview0ede.html?contentId=TAP157|tìtolo=Alta Via dei Monti Liguri - Tappa n. 12|outô=CAI - Liguria|léngoa=IT|vìxita=2017-03-30}}</ref> == Prutesiùn natürâle == A ''Rocca Barbena'' a furma ina zôna prutètta pruvinsâle, istituìa da a Pruvinsa de Savuna, pé tütelà e carateristiche ambientâli e du paesàggiu, cun e particulari furme de eruxùn carscica.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Alta via dei monti liguri - Il Savonese: parchi e aree protette|url=https://books.google.it/books?id=0brBDQAAQBAJ|ànno=2016|editô=Galata Edizioni|léngoa=IT|p=76|ISBN=88-95-36943-2}} </ref> A zona a càzze ducca dréntu au SIC du Munte Ravinét e da Rocca Barbena (cudificâ cumme ''IT 1324011'').<ref>{{Çitta web|url=http://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/pagina_allegati/natura-verticale.pdf|tìtolo=Natura in verticale|outô=Francesca Magillo|outô2=Rosella Milano|editô=[[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savuna]]|léngoa=IT|pp=12-13|vìxita=2017-03-31|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20170401060413/http://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/pagina_allegati/natura-verticale.pdf|dataarchivio=2017-04-01}}</ref> == Galerìa futugafica == <gallery widths="200" heights="155"> Immaggine:Rocca Barbena versante nord.png|Vista du versante setentriunâle Immaggine:Rocca Barbena da sud.png|Vista du versante meridiunâle Immaggine:SP 52 Barreassi - Calizzano sfondo Rocca Barbena.png|A Ròcca Barbena dau Scravagliùn, cun u stradun pe' Carissàn Immaggine:17 03 29 colle scravaion rocca barbena DSCN5047.jpg|Ün di sperùi ruciùsi da còlla Immaggine:Rocca Barbena croce di vetta sfondo monte Carmo.png|A crûxe in sa sìmma e, intu sfundu, u Munte Carmu de Löa </gallery> == Nòtte == <references /> == Cartugrafìa == * Cartugrafìa ufisiâle italiana de l'Istituto Geografico Militare (IGM) in scara 1:25.000 e 1:100.000, [https://web.archive.org/web/20150208113946/http://www.pcn.minambiente.it/viewer/ vixitàbile in sa réa] * Carta di senté e di rifugi scàra 1:50.000 n. 15 ''Arbenga, Aràsce, Savùna'', Istituto Geografico Centrale - Turìn == Âtri prugétti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Montàgne da Ligùria]] oj9e30sg2n7v5vkss31jd3d7ro7giyq Còlla de Cravaüna 0 28223 258439 257959 2025-06-10T19:47:42Z Arbenganese 12552 /* Frequentaz̄iùn spurtìṿa */Ch'i 258439 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}} {{Montàgna |nómme = Còlla de Cravaüna |âtri_nómmi = {{Maioscolétto|([[Lengua brigašca|br]])}} ''Cola d'Cravaüna'' |inmàgine = Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png |didascalîa =<div align="center">A Còlla de Craṿaüna vista dau Munte da Guardia</div> |var-localizaçión = Lucalizaz̄iùn |var-stâto = Stàttu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüṛia]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Piedmont.svg}} [[Piemonte|Piemunte]] |var-sudivixoìn2 = Pruincie |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Coat of Arms of the Province of Imperia.svg}} [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|Impéṛia]]<br />{{Scìnbolo|Provincia di Cuneo-Stemma.svg}} [[Provinsa de Cuneo|Cuni]] |var-sudivixoìn3 = Cumüne |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Armo (Italia)-Stemma.svg}} [[Armu]]<br />{{Scìnbolo|Caprauna-Stemma.svg}} [[Cravaüna|Craṿaüna]] |var-cordinæ = Curdinàe |latitùdine = 44.108186 |longitùdine = 7.929586 |var-ertéssa = Autez̄z̄a |ertéssa = 1379 |nòtta-ertéssa = <ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2017/08/monte-armetta-dal-colle-di-caprauna.html?m=1|tìtolo=Munta e China: A Colla de Cravaüna|vìxita=2021-07-12|léngoa=IT}}</ref> |var-cadénn-a = Cadéna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Prearpi Ligüṛi]] |sìgla_màppa = IT-LIG |var-dæti_SOIUSA = Dàtti SOIUSA |var-grànde_pàrte = Grande parte |grànde_pàrte = Àrpi de punènte |var-grànde_setô = Grande setû |grànde_setô = Àrpi de Meridiùn-punènte |var-seçión = Sez̄iùn |seçión = [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligüṛi]] }} A '''Còlla de Craṿaüna''' (o de ''Cṛaṿaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]], ''Cola d'Craṿaüna'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Còl d Craṿaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntése]], ''Colle di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in pàssu de Àrpi Ligüṛi, ch'u culéga i paìsci de [[Cravaüna|Craṿaüna]] e de [[Armu]], tra e pruince de [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|Impéṛia]] e de [[Provinsa de Cuneo|Cuni]], ciü [[Ulmea|Urmea]], fascèndu u Pàssu du Preàllu<ref>o ''d'Proa'', da l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]</ref> (1260 m s.l.m.). U pàssu u segna ducca u cunfìn fra l'ambiènte ligüṛe (ṿalli Aròscia e Pennavaire) e chéllu du bacìn padàn [[Tànnôu|(Tànaṛu)]]. == Descriz̄iùn == U pàssu u se tröṿa inte Àrpi Marittime, inta diṿisciùn de [[Àrpi Lìgüri|Àrpi Ligüṛi]], pocu distante da a zòna [[Prearpi Lìgüri|prearpìna]]. A metàe fra u Munte da Guàrdia e a Ròcca de Penne, u mette in cumünicaz̄iùn e ṿalàe du Pennavaire e de l'Aròscia, e da chi u se zunze pöi inta ṿalà du [[Tànnôu|Tànaṛu]], anche se u spartiàigua fra a zòna idrugrafica Ligüṛe e quella [[Piemonte|Piemuntese]] u l'è indirettu, segnàu in mòddu ciü néttu dau zà dìcciu Pàssu du [[Proa|Preàllu]].<ref>{{Çitta web|url=https://montiliguri.weebly.com/caprauna-tramontina.html|tìtolo=Da a Còlla de Cravaüna fin a a Rocca Tramuntìna|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Inta zona se tröṿan ascì e sìmme de [[Prearpi Lìgüri|Pre-àrpi Ligüṛi]], cumme u Munte da Guàrdia (1.658 m), a nord est du pàssu. == Ambiènte == L'ambiènte natüṛale u se cumpune de boschi de fò, pìn, niz̄öṛe e lérsci, u l'è dunca ràiṛu truṿà da màccia mediterànea, ṿista l'autitüdine eleṿâ. A ṿegetaz̄iùn a l'è ducca scimile a chélla ch'a se tröṿa e inte tütta sta zòna arpìna,<ref>{{Çitta web|url=http://www.sentieriitaliani.it/3-11-itinerario-b-a-piedi-val-tanaro-val-pennevarie-salita-monte-galero-armetta-caprauna-alto-nasino-vignola-ormea-garessio.htm|tìtolo=I munti de Àrpi Ligü(r)i, dau Galé a l'Armetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> se pone ducca ṿegghe nu numma che èrbuṛi, ma ascì difeṛènti generi de sciùṛe inti prài e inti senté, cumme di custi de sempitérnu o de laṿànda serṿàiga. Nu manca pöi e béstie, dai sèrṿi ai craṿiöi fin ae lévri. == Frequentaz̄iùn spurtìṿa == A zona a l'è frequentâ da tanti apasciunài de escursciùi e arpinìsmu, se pò difatti, da chi, zunze inte muntagne ṿescìne, ṿersu l'Armetta (1744m) e u [[Mônte Galé|Galé]] (1708m), fin poi aa Còlla de San Bertumé de Urmea (1446 m), culegâ cu'u Passu du Preàllu (1620m). Chi u se po ducca zunze fin aa ṿetta de sti munti, graz̄ie au percursu de l'[[Âta Vîa di Mónti Lìguri|Auta Ṿìa di Munti Ligüṛi]], de longu u l'è ṿiscitabile u Garbu du Dighé, in ''arma'', ch'u 'ö di ''gròtta'' intu dialettu du postu, lungu u senté ch'u porta aa còlla Bassa (1.851 m), ṿersu Ṿaldinfèrnu ([[Garesce]]).<ref>{{Çitta web|url=https://www.alpicuneesi.it/itinerari/valletanaro/0113.htm|tìtolo=Itineràri inta valà du Tànau|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> Frequentàu u l'è ascì l'anellu de [[Cravaüna|Craṿaüna]], che u pàrte da a burgâ da Ruöia e u zunze ṿersu a Ròcca da Stramuntina, passandu pöi pe'i senté u se pò zunze ṿersu [[Contaroina|Cantaràina]] o turna in deré, ṿersu u paìse. Chi u se pò ascì passà au rifügiu Ciàn de l'Àrma (1350m).<ref>{{Çitta web|url=https://www.mountbnb.com/it/71/rifugio-pian-dellarma-4|tìtolo=Ciàn de l'Àrma|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> U percusu du stradùn (SP14 intu tòccu sutta [[Provinsa de Sann-a|Sauna]], SP216 sutta a [[Provinsa de Cuneo|Pruincia de Cun]]<nowiki/>i) u l'è ascì frequentàu dai ciclisti, ch'i i parte d'[[Arbenga]] ṿersu a ṿalà du [[Tànnôu|Tànaṛu]], o au cuntràṛiu, partindu da Garesce o da [[Ulmea|Urmea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.gulliver.it/itinerari/caprauna-colle-di-da-albenga/|tìtolo=Còlla de Cravaüna da Arbenga, percursu in bicicletta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-15}}</ref> == Galeṛìa futugràfica == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> File:Colle caprauna 01.jpg|U pàssu in scia Pruṿinciale 216 File:Colle caprauna 02.jpg|Autra ṿista du pàssu File:Caprauna pan da dubasso.jpg|Panuṛàmma du paìse de Craṿaüna dai Rucài </gallery> == Nòtte == <references /> == Ṿùsci curelàe == * [[Cravaüna|Craṿaüna]] * [[Rocca Barbena]] * [[Còlla du Scravagliùn|Còlla du Scraṿagliùn]] == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Pàsci da Ligùria]] 2ywyf2fklfkxo72dadoufv61u1600fp Trallalero 0 31806 258440 257822 2025-06-11T10:08:38Z Giorgio Franco Oddone 16603 258440 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Squadra_GCS.png|miniatura|270x270px|Ina squàddra de cànto, [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|I Giovani Canterini di Sant'Olcese]].]] O '''''trallalero''''' o l'é 'n mòddo de [[cantâ a ciù vôxe]] difûzo in mòddo despægio into ténpo, inta [[Liguria|región lìgure]] e inti seu contórni in sce l'[[Appennìn|Apenìn]]. O nàsce inta çitæ de [[Zena|Zêna]] e dónca o l'à da êse conscideròu in mòddo de cantâ çitadìn. == Cómmò-u se cànta == O l'é cantòu sôlo da-e vôxe sénsa l'agiùtto de nisciùn instruménto muxicâle. O se cànta in grùppi, che són dîti ''squaddre'', formæ sôlo da-e vôxe di òmmi; ògni ''squaddra'' a l'é formâ da sètte a dêxe ''canterìn''. I tèsti scrîti pò-u repertöio tradiçionâle (''i trallaleri'') són asæ cùrti; són, in càngio, ciù lónghi (de longhéssa despægia), quélli ciù modèrni: e coscì dîte ''cansoin''. Màscime into repertöio ciù antîgo, ghe vén azónta 'na seçión cantâ con pòule sénsa scignificâto (''nonsense'') dónde de spésso gh'é a pòula "''trallalero''" dîta in mòddo despægio e mescciâ con de âtre, quélle ascì sénsa scignificâto. Tò-u li dónca che a pòula ''trallalero'' a gh'à tréi scignificâti, a veu dî: in mòddo de cantâ, o (''corpus'') de cansoìn tradiçionâli arivæ a niâtri sénsa o nómme di aotoî, a pàrte cantâ fæta sôlo da fonêmi sénsa scignificâto. E vôxe inta ''squaddra'' són quélle di quàttro solìsti sostegnûe da 'n grùppo formòu da-i bàsci. I solìsti són: * o tenô (''o Primmo''), quéllo ch'o l'intónn-a o cànto e o gh'à a pàrte ciù inportànte màscime into repertöio antîgo. * o contræto mascolìn (''o Contræto'' ò, pe rîe, ''a Bagascétta''), a vôxe ciù èrta, ch'o cànta in farsétto e o gh'à inte cansoìn a pàrte prinçipâ ch'o peu spartî, in pàrte, co-o tenô ascì. Ancheu o l'é quàrche vòtta sostitoîo da 'na vôxe de dònna. * o barìtono (''o Controbasso'' ò, antigaménte, ''o Contrafu''), mìsso sott'a-o tenô. O no gh'à goæi pòsto into spàçio muxicâle ma, in càngio, de grénde poscibilitæ da-o pónto de vìsta rìtmico. O l'altèrna o cànto de pòule con fonêmi sénsa scignificâto ma pìn de rìtmo de sòlito in sce 'n ùnico són: sto mòddo de cantâ o l'é dîto ''batagiâ''. Quàrche canterìn o voriéiva limitâ l'ûzo da paròlla barìtono, pe riservâla a quélle vôxe co-in són in pitìn òperìstico. * a chitâra vocâle (''a chitâra'') ch'a no cànta mâi e pòule ma a l'inàndia in càngio 'na sequénsa de soìn che ìmitan o són de 'n struménto; caraterìstica a l'é a pösa de tegnî a màn drîta in sciâ bócca co-o crêuzo da màn giòu a-a revèrsa. A sta pò-u ciù fra o ''Prìmmo'' e o ''Barìtono'', ma a peu andâ ciù èrta ascì màscime inte pàrti a-a fìn do cànto. O grùppo di bàsci (da tréi mìnimo scinn'a 'na média de çìnque ò sêi canterìn) o rêze tùtto quànto con di soìn intonæ in scê scìlabe... ''bo... lo... lon...'' e scìmili. A ògni mòddo inte çèrti pasàggi o fa de scâe con di rìtmi vivâci (''e passate'') che têgnan insémme e despæge seçioìn do cànto. Sôlo inte cansoìn pêuan intonâ pàrte de pòule e cantâle cómme "''soli''". Quàrche vòtta se distìngoan in profóndi e cantabili, ciù into pasòu ch'ancheu e sôlo inte ''cansoìn''. Màscimaménte e vôxe solìste dêvan avéi 'na fòrte individoalitæ e 'na qualitæ de són particolarménte personâle conosciûa cómme ''a dæta''. == Òrìgine e difuxón == Sto mòddo de càntâ o l'é pe dindavéi "''o són de [[Zena|Zêna]]''" e de sta çitæ o l'é conscideròu l'ànima. O seu stîle o l'é ùnico a-o móndo. No dêvan inganâ çèrte somegiànse con di âtri tîpi de cànto: o no se peu paragonâ co-o [[Tenores|cànto sardegnòllo]] ch'o dêuvia de spésso imitaçioìn strumentâli ma o l'é 'n cànto bazòu 'n scî acòrdi e ch'o no gh'à e vôxe do ''trallalêro''. Do tùtto fêua stràdda són i paragoìn co-o ''bei'' ò ''tirolese'' de l'[[MAmiâta|Amiâta]], dónde o farsétto o fa sólo di moviménti convençionâli articolæ in sciâ paròlla ''bei''. Ancón mêno vâ o paragón (ma o l'é stæto fæto) co-o ''canto georgiano'' dónde inte çèrti cànti a træ vôxe vén fêua o ''krimanchuli'', 'na vôxe acûta ch'a cànta in farsétto ''nonsense'' con di moviménti convençionâli che, segóndo quarchedùn, s'asomégian a-o cànto do gàllo; a mæxima vôxe a-i altèrna con tòcchi cantæ ch'àn de pòule, ma intonæ con vôxe de tenô. L'òrìgine do trallalero a l'é de segûo dovûa a-o vegnî in çitæ de 'n cànto de l'[[Appennìn|Apenìn]] ciù sénplice, de sòlito a træ vôxe (doî solìsti e 'n bàsso) che quàrche vòtta, into finâle, o ghe peu êse 'na voxétta (''vusìn)'', e co-in repertöio formòu pò-u ciù da cànti, con tànte ströfe, che cóntan de stöie. Pöchi cànti, de spésso de contegnûo schersôzo, gh'àn in rìtmo e a prezénsa de pàrti ''nonsense'' da consciderâli cómme di ''proto'' - trallaleri. A vegnûa in çitæ de òmmi de l'entrotæra (caratê, comerciànti, artexén prìmma de tùtto) a l'à portòu o repertöio de l'Apenìn a cangiâ a contàtto mascimaménte co-o móndo de l'[[Òpera|òpera lìrica]] e de [[Mùxica da salòtto|mùxiche da salòtto]]. De chi l'anpliaménto de vôxe goidòu de segûo da persónn-e ch'àivan 'na coltûa muxicâle, quélli che dòppo diventiàn ''i méistri'' de squàddre futûre. O nómme de vôxe do trallalero o ne vén de segûo da quélle do [[Tiatro|tiâtro]] e-e registraçioìn ciù antîghe dimóstran in mòddo ciæo chò-u són o l'êa quéllo. L'abeliménto ascì de dötréi pasàggi vocâli pâ ch'o pìgge cómme modéllo o stîle di spartîi d'òpera; do rèsto a pàrla ciæo a denominaçión che i giornâli dêuvian inta prìmma méitæ do [[XX secolo|Nêuveçénto]]: "''bel canto popolare''". In aotorévole e avoxòu intenditô do trallalero, o Loîgi "Gîno" Carossino o l'à dîto: «''Mi créddo chò-u cànto zenéize o s'é spostòu vèrso o céntro da çitæ, perché i canterìn andâvan a cantâ in Galerîa Mazîni, ghe piâxéiva fâse védde a De Feræ fra e òpere: o gh'à tànto de l'òpera o cànto zenéize''» O trallalero o divénta dónca 'n cànto studiòu, dónde l'inprovizaçión a l'é mìnima. L'òrìgine into ténpo do trallalero a se peu métte, pe supoxiçión, inta meitæ de l'[[XVIII secolo|Eutoçénto]], perché i giornâli do prìmmo Nêuveçénto parlàn de gàre fra squàddre che, l'é ciæo, dovéivan exìste za da ténpo. 'Na testimoniànsa inportànte a l'é dæta da 'na létia spedîa a-i 25 de Dexénbre do [[1929]] a-o giornâle ''[[Il Lavoro (giornâle)|Il Lavoro]]'', co-o tìtolo «''Perché non si parta più da Parigi''», e ch'a se riferìsce a 'n ''trallalero'' bén bén avoxòu (''A parténsa'') che pâ ch'o ségge stæto cantòu da "''ciù de mêzo sécolo''", e, da no crédde, òdiòu da l'aotô da létia. Gràçie a l'incoragiaménto de l'Òpera Naçionâle Dòppo Lavôro, a comensâ da-i [[Anni 1920|ànni Vìnti]], e squàddre de cànto se spantéigan inte zöne de l'Apenìn de la di Zôvi e inte [[Rivêa|Rivêe]]. Into mæximo ténpo conquìstan i parcoscénici di tiâtri çitadìn. A [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâle]] a l'interónpe l'ativitæ de squàddre e, adâxo adâxo, quéste tórnan a exìste sôlo into teritöio çitadìn e inti seu contórni. Che no l'é goæi, gh'é stæto 'n repìggio do cànto de squàddra inta zöna de l'Apenìn. == O repertöio == O trallalero o l'é ciù de tùtto 'n mòddo de cantâ e coscì (drénto a çèrti lìmiti) se peu cantâ a trallalero tòcchi d'òrìgine asæ despægia. Dæto ch'o l'é 'n cànto de çitæ, into ténpo l'é stæto dêuviòu ascì tòcchi de mùxica scrîta, cómme [[Âie (mûxica)|âie d'òpera]], d'[[òperétta]], de [[mùxica da salòtto]], ma che co-o ténpo són finî into lìbbro di ascordæ. Tànte són e cansoìn pe solìsti che són diventæ di ''trallalero'' scrîte da aotoî do pòsto a comensâ da-a segónda meitæ di [[Anni 1920|ànni Vìnti]]. Gh'é stæto ascì di adataménti de cansoìn do repertöio naçionâle de mòdda inte vàrie époche. == E squàddre in ativitæ == * A Lanterna * Albenga canta * I canterini delle Quattro Province * Gruppo Spontaneo Trallalero * I Canterini della Valverde * [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|I Giovani Canterini di Sant'Olcese]] * La Squadra di Genova O mòddo ciù fàçile pe sentî e squàddre o l'é quéllo d'anâ inti pòsti dónde fàn e prêuve (co-o métise d'acòrdio pi-a seiànn-a), ò andâ a-i convêgni òrganizæ cómme i Festivàl, ò ascì a-e seiànn-e dedicæ a-o cànto da-e vàrie Asociaçioìn in gîo pi-a Ligùria. Ciù difìçile l'é sentî cantâ i canterìn pe-e stràdde do céntro, che 'na vòtta o l'acapitâva, in càngio, de spésso. == Riferiménti discogràfici == E prìmme registraçioìn do "canto de squaddra" són de l'ànno [[1927]], cómme testimoniòu da-i giornâli d'alôa. A produçión di "78 gîi" a l'andiâ avànti scinn'a-a meitæ di [[Anni 1950|ànni Çinquànta]]. Dòppo e squàddre àn realizòu numerôze oudiocascétte e dischi in ''vinile'' a 45 e 33 gîi. A discografîa chi sótta a l'é sôlo de registraçioìn ciù modèrne in sce ''CD''. * Balma, Mauro (a cura di). 1996. ''Trallalero genovese''. Al Sur. 2 CD. * Balma, Mauro (a cura di). 2000. ''Canterini all'Opera''. Devega. CD. * Balma, Mauro (a cura di). 2000. ''Quarto a-o mâ - Trallaleri d'autore'' (''Cansoin''). Devega. CD. * Balma, Mauro (a cura di). 2000. ''Ma se ghe penso - Antologia della canzone genovese''. Devega. CD. * Balma, Mauro. 2001. ''Trilli trilli. Trallaleri e canzoni popolari''. Devega. CD. * Balma. Mauro. 2001. ''Canterin â Prïa''. Devega. CD. * Balma, Mauro (a cura di). 2006. ''Canterini “storici”- Squadre di canto genovese'' (''1929 - 1946''). Devega. CD. * Complesso Universal. (senza data). ''Zena a perla do mâ''. CD. * Gruppo Canterini Valbisagno La Concordia. 2001. ''Il bel canto popolare''. CD. * Gruppo Canterini Valbisagno. 2011. ''1986 / 2011. 25 anni di storia. Canto popolare trallalero''. CD. * Gruppo Spontaneo Trallalero. 2007. ''Vagabondo''. Felmay. CD. * Gruppo Spontaneo Trallalero. 2016. ''Cantö Riöndö''. Felmay. CD. * [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|I Giovani Canterini di Sant'Olcese]]. 2002. ''Nel suono di Genova, Trallaleri e canzoni''. Ethnoworld. CD. * [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|I Giovani Canterini di Sant'Olcese]]. 2017. '''na reuza sarvaega''. CD. * La Squadra: Compagnia del Trallalero. 1991. ''Italy: Genoese Poliphony''. Buda Records. CD. * La Squadra. (senza data ma 1993). ''Chansons Génoises''. Buda Records. CD. * La Squadra. (senza data ma 1998). ''Bleu de Zena''. ''Italy: Trallalero, Genoese Polyphony''. Buda Records. CD. * La Squadra. (senza data). ''In sciô ton.'' Buda Records. CD. * Squadra di Canto Popolare Valpolcevera. 1992. ''Trallalero''. Robi Droli. CD. == Riferiménti bibliogràfici == * Balma, Mauro. 1984. ''Il trallalero genovese: trascrizione e analisi musicale del repertorio di tradizione orale''. In ''Culture musicali'', anno III, n. 5-6, 1984. Milano: Unicopli. 63-122. * Balma, Mauro. 2001. ''Nel cerchio del canto - Storia del trallalero genovese''. Genova: De Ferrari Editore. * Balma, Mauro (a cura di). 2003a. ''"Semmo de l'Ïsoa" - Il trallalero genovese della storica squadra Canterini di Isola del Cantone.'' Udine: Nota (CD allegato). * Balma, Mauro - Fabrizio Ferloni - Vittorio Laura. 2008. ''Costanzo Carbone - Genova, parole e musica''. Genova: De Ferrari Editore (CD allegato). * Balma, Mauro - Giuliano d'Angiolini. 2018. ''Alle origini del trallalero genovese''. Udine: Nota (2 CD allegati). * Leydi, Roberto. 1985. ''Saggio di discografia (78 rpm) delle Squadre di Canto liguri''. In ''Culture musicali'' 1984, III / 5-6. Milano: Unicopli. 123 – 168. * Manciotti, Mauro. 1973. ''Trallaleri e canti popolari''. Genova: Sagep. * [[Edward Neill|Neill, Edward]]. 1985. ''Il Trallalero genovese: profilo storico e caratteri essenziali''. In ''Culture musicali 1984'', III / 5-6. Milano: Unicopli. 43 – 62. * [[Edward Neill|Neill, Edward]]. 1993. ''La musica popolare ligure''. Milano: Sedimus. (Musicassetta allegata). * Parodi, Laura. 2006. ''La partenza, canzoniere del trallalero''. Genova: Feguagiskia' Studios. (CD allegato). * Parodi, Laura. 2018. ''Trallalero! Il canto di Genova: storie e testi.'' Genova: Pentàgora. (CD allegato). * Plastino, Goffredo (a cura di). 1999. Alan Lomax - ''Italian Treasury. The Trallaleri of Genoa''. Rounder. CD. * Rivano, Mauro. 1983. ''Il canto di squadra. Un secolo di storia genovese''. Genova: Pirella. * [[Aidano Schmuckher|Schmuckher, Aidano]]. 1991. ''Folklore di Liguria, vol. III Spettacolo-Famiglia-Vecchiaia''. Genova: Cassa di Risparmio di Genova e Imperia. 71-124. {{Tradiçioìn lìguri}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Muxica da Liguria]] soxambx38g1j2qrutz3izv4ey6qt7ws