Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.45.0-wmf.4
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Testego
0
1753
258502
256124
2025-06-13T20:30:22Z
Arbenganese
12552
cangiu
258502
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Testegu
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de Testego</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lista civica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = ''Dani, Ginestro, Poggio Bottaro''
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn cumün du Testegu inta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Testegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zeneṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüṛe]] de 186 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a|pruvincia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stoṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e feṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
7pror7mdafilsdv6gryae8tvmzkrvkz
258506
258502
2025-06-13T20:55:23Z
Arbenganese
12552
258506
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Testégu
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn cumün du Testegu inta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Testegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zeneṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüṛe]] de 186 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a|pruvincia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stoṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e feṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
pcjfk3w20z8ty652dbmzpbehuektrzz
258507
258506
2025-06-13T20:57:02Z
Arbenganese
12552
frasiui, tipo
258507
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Testégu
|Tipo=[[cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn cumün du Testegu inta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Testegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zeneṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüṛe]] de 186 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a|pruvincia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stoṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e feṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
5ugnmy8pgnu52yxi00otd88zmq4l9xf
258508
258507
2025-06-13T20:57:22Z
Arbenganese
12552
258508
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Téstegu
|Tipo=[[cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn cumün du Testegu inta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Testegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zeneṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüṛe]] de 186 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a|pruvincia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stoṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e feṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
<references />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
tko2ydn6f9p878z59nehpfvbyko0ki6
258509
258508
2025-06-13T21:01:57Z
Arbenganese
12552
in asentu ope parolla
258509
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Téstegu
|Tipo=[[cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn cumün du Testegu inta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Téstegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zenéṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüṛe]] de 186 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stòṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e féṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
6lkp3ukd2tlbtouffgs6o2h973yo155
258512
258509
2025-06-13T21:04:54Z
Arbenganese
12552
du
258512
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Téstegu
|Tipo=[[cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün du Testegu inta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Téstegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zenéṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüṛe]] de 186 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[provinsa de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stòṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e féṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
qjyp9gxuibh6m5flswbo6vp8hpwts4i
258513
258512
2025-06-13T21:05:23Z
Arbenganese
12552
destaccu
258513
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Téstegu
|Tipo=[[cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüxanegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün du Testegu in ta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Téstegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zenéṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüṛe]] de 186 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[provinsa de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stòṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e féṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
7jw10quaqd3jextl9jg4cez55fhw3xs
258517
258513
2025-06-14T07:46:23Z
Arbenganese
12552
Link russu
258517
wikitext
text/x-wiki
{{Divisione amministrativa
|Nome = U Téstegu
|Tipo=[[cumün]]
|Panorama = Testico SP18.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛàmma du Téstegu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüṛia
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Lucia Moscato
|Partito = lìsta cìvica "Passione Testico"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 186
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulasiùn reṡidènte ài 31 d'utùbre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Dani, Ginestru, U Pöṡṡu
|Divisioni confinanti = [[Casanöva]], [[Cexi|Ceji]] (IM), [[Ciüsànegu|Ciüṡànegu]] (IM), [[Stenanelo|Staanéllu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2414
|Nome abitanti =
|Patrono = Santi Péṛu e Paulu
|Festivo = [[29 zûgno|29 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Testico (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün du Testegu in ta pruvinsa de Savùna
}}
'''U Téstegu''' (ascì O ''Testego'' in [[Lengoa zeneize|zenéṡe]], ''Testico'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'é in [[Comun|cumün]] [[Liguria|lìgüṛe]] de 186 abitànti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[provinsa de Sann-a|pruvìncia de Savùna]].
== Geugrafìa ==
{{Seçión vêua}}
== Stòṛia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitànti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Téstego}}
== Pòsti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüṛa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e féṛe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vìe de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
== Àutri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
535724wsur1mok6r9qoui5bywtudi5f
A Prìa
0
1761
258494
258251
2025-06-13T14:35:19Z
Arbenganese
12552
azunte varie
258494
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Prìa
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg
|Didascalia =<div align="center"> Panuràmma da maîna da Prìa</div>
|Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Luigi De Vincenzi
|Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|Data istituzione = 1861
|Altitudine =
|Abitanti = 8715
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|Sottodivisioni = [[Ransci]]
|Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[O Tô|U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1285
|Diffusività =
|Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small>
|Patrono = San Nicola de Bari
|Festivo = 6 dixenbre
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna
}}
'''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]).
== Geugrafîa ==
[[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabuchettu|sinistra]]
A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du Munte Trabichettu, mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de Ransci, ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u 1929. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci.
A partì ancù ciü da punénte acunfina cùn [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206 m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403 m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418 m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu.
Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455 m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-u santu. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406 m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina, spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299 m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de Bòrzi e Veéssu, ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu se caccia in-ta maîna.
== Stòja ==
{{Quote|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{çitta lìbbro |outô=G.Accame, G.Petracco Siccardi| tìtolo= Disiunâiu de Prîa| ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese| çitæ=Savùna}}</ref>}}
E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn in-ta zona da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe paragunabili a st'epuca là. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''Albingaunum'' ([[Arbenga]]).
In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ancù vixìbile a-a giurnà d'ancö, ch'u se ìssa in sce in sce na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme.
In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu.
Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]].
A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi.
U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]].
Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difatti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Lezze 8 rvï 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ.
==Abitanti==
===Evulusiùn demugrafica===
{{Demografia/A Prìa}}
===Minurànse furèste===
Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web |url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat al 31/12/2017 |vìxita=2021-07-01 }}</ref>
== Pòsti de interesse ==
===I quattru cànti===
<gallery widths="160" heights="160" mode="packed">
File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ
File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia
File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu
File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta
</gallery>
Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu.
====A Nunsiâ====
U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi).
====U Fossu====
U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana".
====A Ciassa Véggia====
A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu.
I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu.
====L'Ajetta====
L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu.
===Architetüe religiuze===
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa
File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu
File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia
File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ
</gallery>
A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci).
====Gêxe da Prìa====
'''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta.
'''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''.
'''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega.
====Gêxa du Sucûrsu====
U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüa da-i muneghi minuri franceschén, se sà che a l'éa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a fà diventâ üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché in-tu [[1969]] a l'è paruchiàle, pé u quartê da Prìa a-u de là da ssciümêa.
====Gêxe de Ransci====
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capella de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>.
* '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A Capella de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capella de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
===Munumenti selebratîvi===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli
File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe
File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta)
File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia
File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà
File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti
</gallery>
'''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925.
'''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu.
'''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê.
'''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa.
'''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981.
'''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970.
'''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi.
'''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà.
'''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià.
'''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi.
'''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna.
'''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa.
===Architetüe sivili===
'''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]].
'''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Turismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>.
'''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru.
'''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa.
'''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]].
'''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme.
===U Castéllu===
{{Véddi ascì|Castellu da Prìa}}
A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi.
== Ecunumîa ==
Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'éa ligòn a-i ciantê navâli, serê in-tu [[2000]], doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu in sce u turismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve.
== Cultüa ==
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|thumb|In cartellu bilinguistegu in italian e ligure
File:Carugettu di Muin.jpg|thumb|U Cartellu du carugettu di muin
File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|thumb|Salita de Santanìn, cartellu
</gallery>
=== Dialettu da Prìa ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze}}
U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in opéra de cartelunistica bi-linguistica.
{| class="wikitable"
![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref>
![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze
![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze
![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià)
|-
|Bricòcculu
|Ba(r)icòccu
|Bricoculu<br>Armugnìn
|Bricòcalo<br>Armognìn
|-
|Cuxîna
|Cuxìna
|Cuxìna
|Cuxìnn-a
|-
|Mercôn
|Mercàu
|Mercô
|Mercòu
|-
|Pólu
|Pà(r)u
|Pôlu
|Pâlo
|-
|Pûxu
|Pòxu
|Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref>
|Poîscio
|-
|Scciümmêa
|S-ciümme
|Sciümme
|Sciùmme
|}
===Istrusiùn===
====Scöe====
E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna.
====Bibliuteche====
A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle.
===Cuxina===
{{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}}
A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Ün di dûsi peò ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnelli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref>
==Aministrasiùn==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[PSI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|Demucrasia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }}
{{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br/>(lista sivica de sentru)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Feste e fêe ==
• '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (o, segundu a tupunumastica italiàna, "Piazza La Pietra"), l'è stà inpurtà da-i zenezi e a prìmma selebrasiùn a l'è datà aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ inta Repubrica Zeneize, a-u prinsipiu presension da i "consoli" e u pudestà sitadìn, ancö cun u scindicu, che sende u fögu assèmme a diferenti priezi chi se sùn distinti in te l'ànnu passòn.
•'''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a mazû ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezà da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'éa stêta decimà da a peste. I abitànti supravisciüi l'aveivan seròn e öttu pórte de e mîage, metindu ascì inte mài de 'n'antiga rapresentasiùn de légnu raprezentante sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâvi xa sitadìn; i abbandunàn dunca u burgu scapàndu inte 'na zòna ciü a mùnte, vixin a-u Trabuchettu, ancùa ciamà ancö Baracchini, perché chi e l'éan stê custruîe e növe chè, sutta furma de baracche.
A a matìn de l'8 de lüggiu u sönnu de e canpàne de l'antîga gexa du burgu turnàn a svejâ e génte: essendu u sentru quêxi cunpletaménte abandunón i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva sucedéndu, truvàndu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu in sce a tûre du canpanìn.
Üna vòtta muntài in sce a tûre questi i trövan l'inprunta de 'na màn in sce a canpâna: segùndu a tradisiùn quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta chi a duveva ésse sènpre festezà, cumme dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa udièrna. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è senpre stæta sulenizà, ancù ancö e sönan e dùi uriginâli canpâne de l'ànnu 1505, generalménte se fà a festa in-tu sentru stòicu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunà cun a prucesciùn sulenne cun i purtatùi de crìsti chi i vegnàn da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà a spàlla. In 'sta rapresentasiùn chì San Nicolò u l'è raprezentòn cun (cumme cuntùrnu) da angiui e da-u pudestà lucâle, ch'u dûna e ciâvi uriginâli de fêru da sitê.
'''• Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransi, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
• D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri flureâli" a téma, purtài chi da tüttu u mundu.
'''• Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dùsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa.
'''• L'Ürtima ciunba''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiùzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de Cumünicasiun==
[[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]]
A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte.
Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntreinta zòna da maîna a se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]], in sce a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 Prìa-Tû-Magiö.{{clear}}
== Nòtte ==
;Nòtte a-u testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
eklj5dk22mhaz15oz7derz0azam00bx
258495
258494
2025-06-13T14:35:53Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafîa */ spassiu
258495
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Prìa
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg
|Didascalia =<div align="center"> Panuràmma da maîna da Prìa</div>
|Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Luigi De Vincenzi
|Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|Data istituzione = 1861
|Altitudine =
|Abitanti = 8715
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|Sottodivisioni = [[Ransci]]
|Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[O Tô|U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1285
|Diffusività =
|Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small>
|Patrono = San Nicola de Bari
|Festivo = 6 dixenbre
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna
}}
'''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]).
== Geugrafîa ==
[[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabuchettu|sinistra]]
A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du Munte Trabichettu, mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de Ransci, ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u 1929. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci.
A partì ancù ciü da punénte acunfina cùn [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206 m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403 m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418 m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu.
Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455 m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-u santu. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406 m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305 m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299 m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de Bòrzi e Veéssu, ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu se caccia in-ta maîna.
== Stòja ==
{{Quote|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{çitta lìbbro |outô=G.Accame, G.Petracco Siccardi| tìtolo= Disiunâiu de Prîa| ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese| çitæ=Savùna}}</ref>}}
E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn in-ta zona da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe paragunabili a st'epuca là. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''Albingaunum'' ([[Arbenga]]).
In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ancù vixìbile a-a giurnà d'ancö, ch'u se ìssa in sce in sce na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme.
In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu.
Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]].
A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi.
U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]].
Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difatti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Lezze 8 rvï 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ.
==Abitanti==
===Evulusiùn demugrafica===
{{Demografia/A Prìa}}
===Minurànse furèste===
Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web |url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat al 31/12/2017 |vìxita=2021-07-01 }}</ref>
== Pòsti de interesse ==
===I quattru cànti===
<gallery widths="160" heights="160" mode="packed">
File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ
File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia
File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu
File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta
</gallery>
Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu.
====A Nunsiâ====
U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi).
====U Fossu====
U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana".
====A Ciassa Véggia====
A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu.
I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu.
====L'Ajetta====
L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu.
===Architetüe religiuze===
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa
File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu
File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia
File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ
</gallery>
A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci).
====Gêxe da Prìa====
'''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta.
'''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''.
'''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega.
====Gêxa du Sucûrsu====
U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüa da-i muneghi minuri franceschén, se sà che a l'éa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a fà diventâ üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché in-tu [[1969]] a l'è paruchiàle, pé u quartê da Prìa a-u de là da ssciümêa.
====Gêxe de Ransci====
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capella de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>.
* '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A Capella de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capella de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
===Munumenti selebratîvi===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli
File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe
File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta)
File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia
File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà
File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti
</gallery>
'''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925.
'''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu.
'''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê.
'''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa.
'''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981.
'''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970.
'''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi.
'''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà.
'''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià.
'''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi.
'''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna.
'''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa.
===Architetüe sivili===
'''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]].
'''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Turismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>.
'''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru.
'''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa.
'''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]].
'''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme.
===U Castéllu===
{{Véddi ascì|Castellu da Prìa}}
A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi.
== Ecunumîa ==
Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'éa ligòn a-i ciantê navâli, serê in-tu [[2000]], doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu in sce u turismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve.
== Cultüa ==
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|thumb|In cartellu bilinguistegu in italian e ligure
File:Carugettu di Muin.jpg|thumb|U Cartellu du carugettu di muin
File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|thumb|Salita de Santanìn, cartellu
</gallery>
=== Dialettu da Prìa ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze}}
U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in opéra de cartelunistica bi-linguistica.
{| class="wikitable"
![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref>
![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze
![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze
![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià)
|-
|Bricòcculu
|Ba(r)icòccu
|Bricoculu<br>Armugnìn
|Bricòcalo<br>Armognìn
|-
|Cuxîna
|Cuxìna
|Cuxìna
|Cuxìnn-a
|-
|Mercôn
|Mercàu
|Mercô
|Mercòu
|-
|Pólu
|Pà(r)u
|Pôlu
|Pâlo
|-
|Pûxu
|Pòxu
|Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref>
|Poîscio
|-
|Scciümmêa
|S-ciümme
|Sciümme
|Sciùmme
|}
===Istrusiùn===
====Scöe====
E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna.
====Bibliuteche====
A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle.
===Cuxina===
{{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}}
A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Ün di dûsi peò ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnelli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref>
==Aministrasiùn==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[PSI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|Demucrasia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }}
{{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br/>(lista sivica de sentru)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Feste e fêe ==
• '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (o, segundu a tupunumastica italiàna, "Piazza La Pietra"), l'è stà inpurtà da-i zenezi e a prìmma selebrasiùn a l'è datà aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ inta Repubrica Zeneize, a-u prinsipiu presension da i "consoli" e u pudestà sitadìn, ancö cun u scindicu, che sende u fögu assèmme a diferenti priezi chi se sùn distinti in te l'ànnu passòn.
•'''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a mazû ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezà da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'éa stêta decimà da a peste. I abitànti supravisciüi l'aveivan seròn e öttu pórte de e mîage, metindu ascì inte mài de 'n'antiga rapresentasiùn de légnu raprezentante sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâvi xa sitadìn; i abbandunàn dunca u burgu scapàndu inte 'na zòna ciü a mùnte, vixin a-u Trabuchettu, ancùa ciamà ancö Baracchini, perché chi e l'éan stê custruîe e növe chè, sutta furma de baracche.
A a matìn de l'8 de lüggiu u sönnu de e canpàne de l'antîga gexa du burgu turnàn a svejâ e génte: essendu u sentru quêxi cunpletaménte abandunón i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva sucedéndu, truvàndu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu in sce a tûre du canpanìn.
Üna vòtta muntài in sce a tûre questi i trövan l'inprunta de 'na màn in sce a canpâna: segùndu a tradisiùn quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta chi a duveva ésse sènpre festezà, cumme dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa udièrna. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è senpre stæta sulenizà, ancù ancö e sönan e dùi uriginâli canpâne de l'ànnu 1505, generalménte se fà a festa in-tu sentru stòicu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunà cun a prucesciùn sulenne cun i purtatùi de crìsti chi i vegnàn da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà a spàlla. In 'sta rapresentasiùn chì San Nicolò u l'è raprezentòn cun (cumme cuntùrnu) da angiui e da-u pudestà lucâle, ch'u dûna e ciâvi uriginâli de fêru da sitê.
'''• Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransi, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
• D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri flureâli" a téma, purtài chi da tüttu u mundu.
'''• Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dùsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa.
'''• L'Ürtima ciunba''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiùzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de Cumünicasiun==
[[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]]
A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte.
Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntreinta zòna da maîna a se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]], in sce a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 Prìa-Tû-Magiö.{{clear}}
== Nòtte ==
;Nòtte a-u testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
8c0pk6rgb5m9ofincvl20mtxs3epk1j
258496
258495
2025-06-13T14:37:15Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafîa */ cangiu
258496
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Prìa
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Panorama = Pietra Ligure-panorama1.jpg
|Didascalia =<div align="center"> Panuràmma da maîna da Prìa</div>
|Stemma = Pietra Ligure-Stemma.svg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Luigi De Vincenzi
|Partito = lista sivica de sentru-sinistra "Pietra. Sempre!"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 2
|Data istituzione = 1861
|Altitudine =
|Abitanti = 8715
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dêtu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 30 zügnu 2019.
|Aggiornamento abitanti = 30-6-2019
|Sottodivisioni = [[Ransci]]
|Divisioni confinanti = [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bòrzi e Veresso|Borzi e Veéssu]], [[Giüstexine|Giüstenixe]], [[Löa]], [[O Tô|U Tû]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1285
|Diffusività =
|Nome abitanti = da Prìa<br>priézi <small>(neul.)</small><br>pietresi <small>(ital.)</small>
|Patrono = San Nicola de Bari
|Festivo = 6 dixenbre
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Pietra Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumün da Prìa in-ta pruvinsa de Savuna
}}
'''A Prìa'''{{#tag:ref|Ascì sulu ''Prìa'', scrîta ascì ''A Prîa'', in bardenollu ''A Préja'', in [[Zeneize|zeneze]] ''A Prïa''|group="n."}} (''Pietra Ligure'' in [[Lèngoa italiann-a|italiàn]]) a l'é 'na sitê de 8 715 abitànti in-ta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savùna]] (dêti agiurnê a-u [[2019]]).
== Geugrafîa ==
[[File:Panuramma da-u Trabuchéttu, A Prìa e Löa.jpg|thumb|U punente da Prìa vistu da-u Trabichettu|sinistra]]
A sitê a se tröva in-ta Rivêa ligüre de Punénte, svilüpâ a l'in gìu da bucca da scciümêa dîta Maémua, cu'u teritòiu du cumün ch'u se suspinze vèrsu i munti, fin a rivâ sciü-a punta du Munte Carmu (1389m). A parte ciü veggia du paîze a se tröva faciâ sciü-u mâ, a-i péi du Munte Trabichettu, mentre u grossu di sciti ch'i se trövan in-ta parte ciü a punénte i l'êan in antìgu lighê aa frasiùn de [[Ransci]], ch'a l'è stêta cumün pe' sò cuntu fin a-u [[1921|1929]]. Defêti a spartì e due cumünitê ina otta u l'êa u riàn de Ransci, ch'u se càccia in-tu mâ inta lucalitê cunusciüa cu-u numme de Maìna de Ransci.
A partì ancù ciü da punénte acunfina cùn [[Löa]], che u cunfìn u l'è marcòn pe' in bèllu toccu da-u riàn de Ciàppe (ascì dîtu, pe' sta mutivasiùn, riàn da Fìn) da-e Pinee fin a dund'u u se càccia inta maìna. De cuntru ciü in sciü a spartisiùn a tucca a lucalitê du Castelâ, fin a rivà in simma a-u Briccu di Sinque Erbi (206 m), da dund'u cunfìn u se cêga ancù fin a rivâ da-u Barbexin (403 m) e da-u Munte de Ciazze Secche (418 m); da chi u cuntinua versu a zôna da Castagnabanca, fin a che u nu se riva sciüu Carmu.
Chi u teritòiu du cumün u furma in cüniu intu mezzu fra Löa, [[Bardenèi|Bardenéi]], e Giüstenixe. Cun stu paîze chi, u ghe cunfina turna pe' 'n bèllu tòccu, dau Carmu chinandu da-u Pözzu de San Martìn (455 m), ch'u gh'è a capella dedicâ a-u santu. Da chi u piggia in àndiu versu levante, tantu che u tucca u Munte Cianuza (406 m), ch'u se tröva pocu surva a-a frasiùn de Ransci. Da chi u cunfìn u se spuncia nu tantu ciü a munte de dund'u turénte Scaìnciu u se càccia inta scciümêa. Da l'âtra parte da vaâ u gh'è U Tû, cu'a demarcasiùn ch'a passa u Maémua e a taggia a Rocca Lamina (305 m), spuncianduse fin da-u Munte Grossu (299 m). A-u de là de stu chi u, de lungu versu levante, u se tröva u teritòiu de [[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Veéssu]], ch'u l'è spartìu, ancù ciü in zü, da-e zine du Butassàn, fin a che u nu sbucca in-ta maîna.
== Stòja ==
{{Quote|O da Prìa, scciappa e pòrte e portale vìa.<ref>{{çitta lìbbro |outô=G.Accame, G.Petracco Siccardi| tìtolo= Disiunâiu de Prîa| ànno=[[1981]]|editô=Centro Storico Pietrese| çitæ=Savùna}}</ref>}}
E prìmme testimuniànse riguardu a in insediamentu ümàn in-ta zona da Prìa e sun de l'epuca du Neulticu, ste chi e sun stête ritruvê in sciu mùnte du Trabuchettu, in-ta cavérna de Fene (ch'u u vö dî, intu parlà da Prìa, ''fate''). Pödâse che e primme custrusiùi e i primmi insediamenti stabili i ne vegnivan da i [[Impêo Roman|Rumén]], ch'i l'axevan cunquistòn a zona intu méntreda segunda guêra punica, cunbatendu cuntru i [[Ingauni|Ligüri Ingauni]], aleê di Cartaginezi; da-e parte da Prìa sti chi i l'axevan fêtu passâ a ''[[Via Julia Augusta]]'', che a purtava versu a [[Fransa]]. Ancö de sta-chi u nu resta però nìnte, scicché e sun stête truvê de munêe paragunabili a st'epuca là. Se pö dunca capî l'inpurtansa d'in insediaméntu du genere, a mézza stradda fra ''Vada Sabatia'' (aù [[Vuè|Vuê]]) e ''Albingaunum'' ([[Arbenga]]).
In-tu periudu de l'[[Etæ de Mëzo|etê de mezzu]] a cumensa a utegnî ina mazû inpurtansa ecunòmica, a passa dunca sutta a [[Marca ardüinica|Marca Ardüinica]] da-u [[X secolo|X seculu]], pöi a-i Bocheri e a-a fìn sùtta a-i Du Carettu. Du mêximu periudu u vegne custruiu u castéllu, ancù vixìbile a-a giurnà d'ancö, ch'u se ìssa in sce in sce na ròcca nu guêi distante da-u paìze, ch'a g'ha dêtu fina u numme.
In-te l'ànnu [[1216]], sutta Enricu II Du Carettu, u castéllu u vegne dunòn a-a Diocexi de Arbenga, faxendulu diventà a residensa provizôja du viscuvu ingàunu, a l'epuca Oberto II. Da chì a vegne custruîa in-tu [[XII secolo|XII seculu]] a rexidénsa estìva di viscuvi, vixin a-u paîze. Cun a növa pruprietê e vegnan ascì investîe risurse pé a ristruturasiùn de l'àntigu nucleu du burgu.
Cun l'attu du 17 de dixenbre du [[1385]], u pàppa Urbano VI u dûna i pusediménti da diocexi a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], pé vìa de l'agiüttu utegnüu quande u se truvava asediòn a Nocera, da-u re de [[Napoli|Napuli]] Carlo II d'[[Ungherîa|Ungaîa]].
A cumunitê da Prìa a vegne cuscì rezüa da 'n statütu appruvòn a [[Zena]] l'ànnu dòppu: questa lézze u cunprendeva nu sùlu A Prìa, ma ascì [[Tuiran|Tujàn]], [[Buinzan|Buisan]], Giüstenixe (anéssu da-u [[1448]]), Vèrzi de Löa e Borzi.
U cumènsa cuscì in periudu de cualisiùn cun Zena, tantu che i paîzi du capitanòn da Prìa i l'han furnìu cuntingènti militâri in ciü ocaxùi, cumme diferenti bataggie cuntru u [[Marchxâto de Finâ|Marchezon de Finâ]] (in-tu [[1447]]) o cuntru u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchezon de Sucaêlu]] (in-tu [[1625]]), restandu sùtta a-a duminasiùn Zeneze fìn a-u [[1797]].
Cun a cunquista de Napuleun a pàssa difatti in-ta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] e da-u [[1804]] a-u [[1814]] a vegne anessa a-i dumini [[Fransa|Fransezi]]. In-tu [[1815]] a vegne inglubâ in-ta [[pruvinsa d'Arbenga]] du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], cumme vusciüu da-u [[Congresso de Vienna|cungressu de Vienna]] du [[1814]], e cuscì a pàssa in-tu [[1861]] a-u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]]; da-u [[1863]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1863-04-08;1234!vig=|tìtolo=Lezze 8 rvï 1863, n. 1234|vìxita=2021-06-28|léngoa=IT}}</ref> a pìggia a denuminasiùn ufisiâle de ''Pietra Ligure''. Fra u [[1859]] e u [[1927]] a sitê a l'éa pàrte du sircundâiu de Arbenga, dunde a l'éa sede du lucâle mandaméntu, poi in-ta növa [[Provinsa de Sann-a|Pruvinsa de Savùna]], in-tu [[1946]] a divegne pàrte da [[Italia|Repübbrica italiâna]]. I ürtimi agiustaménti pé u teritôiu i sun stêti du [[1928]] quande a végne sciurbîa a municipalitê supressa de Rànsci, ch'u divégne frasiùn cumünâ.
==Abitanti==
===Evulusiùn demugrafica===
{{Demografia/A Prìa}}
===Minurànse furèste===
Dandu amentu a-i dêti Istat a-i 31 de dixenbre du 2017, i furèsti rexidenti a-A Prìa i sun {{formatnum:901}}.<ref>{{Çitta web |url=http://demo.istat.it/str2017/index.html |tìtolo=Dêtu Istat al 31/12/2017 |vìxita=2021-07-01 }}</ref>
== Pòsti de interesse ==
===I quattru cànti===
<gallery widths="160" heights="160" mode="packed">
File:A Nunsià.jpg|Stemma da Nunsiâ
File:A Ciassa Veggia.jpg|Stemma da Ciassa Veggia
File:U Fossu.jpg|Stemma du Fossu
File:Ajetta.jpg|Stemma de L'Ajetta
</gallery>
Storicaménte u burgu da Prìa u l'è spartîu in quattru quartê: A Ciassa Véggia, A Nunsiâ, L'Ajetta e U Fossu, sta spartisiùn a remunta fin a-u mediuévu.
====A Nunsiâ====
U l'è u quartê ch'u cunpénde e abitasiùi d'in gìu a-a géxa da Nunsiâ, u primmu che u se incuntra rivàndu da Löa. Stu chi u cunprénde A Ciàssa da géxa e a cuscì dîta "Stradda da Stasiùn" (cun a relatìva ciàssa), ciü u Caruggiu de l'Ospeâ e u Caruggiu da Crovea (seguitu de quellu di Crôvi).
====U Fossu====
U l'è u quartê de mezzu fra a Nunsiâ e A Ciassa Veggia, u sò nücleu u l'è in-ta Ciassa du Fossu, dunde u se tröva ascì u palassu cumünàle, da chi i pàrtan diferenti caruggi zà mensciunê, de lungu cun e carateristiche pòrte medievàli, che e sun quelle du Fossu (versu u caruggiu di Quattru Canti), du Furnu (versu l'Atôiu) e du Purtin (I Crôvi). A-u fundu da ciàssa u se tröva ascì ina scâa ch'a munta versu a Stradda Statale Aurelia, numinâ da-i priézi "Darê pâ mü", o ascì "A Stradda Rumana".
====A Ciassa Véggia====
A l'è a burgâ nasciüa d'in gìu a l'Atôiu da cungrêga di Giànchi, forscia a parte ciü véggia de tütta A Prìa, u cunprende nu sulu a ciasétta, ma ascì quélla dîta da Rivàssa, a-i péi du castéllu, u Caruggiu di Crôvi (in-ta sò parte ciü a levante), u Caruggiu de l'Atôiu (bén cunusciüu pé i lucàli e e bütéghe di artigién), u Caruggiu de Mézzu, u Caruggiu du Mercòn, di Quattru canti (dunde u gh'è a cruxêa cun i stemmi di quattru quartê), quellu seròn e quellu guersu.
I ürtimi dùi i sun i ciü carateristichi, scicumme che u primmu u l'è l'ünicu ch'u g'ha cumünicasiùn cun sulu in âtru caruggiu (quellu di quattru canti), méntre l'âtru u nu u l'hà prusecusiùn, defêti u parte da-u Fossu e rìva a-u Caruggiu du Mercòn, truvanduse de rinpettu a müàggia de l'atôiu.
====L'Ajetta====
L'Ajetta u l'è u quartê ciü mudèrnu du burgu da Prìa, custruìu versu u [[XVII secolo|seculu XVII]] e ciamòn cuscì pé l'aja sutî ca sciùscia da-a maîna, gravemènte lexiunòn in-ta Segunda Guêra Mundià, u l'è stêtu custruìu turna doppu u cunflittu, da vegghe dunca u castéllu da Prìa, a-i cunfin cun A Ciàssa Veggia, u cine-teâtru Moretti e a ciasetta du Caruggiu du Teâtru, cun i ségni du zudìacu.
===Architetüe religiuze===
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
File:Pietra Ligure - Basilica di San Nicolò - 2023-09-30 11-24-38 001.jpg|A baxìlica de San Nicolò in-ta Ciàssa Növa
File:Gêxa de Nostra Scignùa du Sucursu (A Prìa) 01.jpg|Gêxa du Sucûrsu
File:Pietra Ligure-oratorio dei bianchi2.JPG|L'Atôiu di Gianchi, in-ta Ciàssa Veggia
File:Pietra Ligure-chiesa dell'annunziata.jpg|Atôiu da Nunsiâ
</gallery>
A livéllu religuzu u teritòiu da Prìa u l'è parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga e Inpéria]], divizu fra tréi parocchie: San Nicolò (sentru da Prìa), Nostra Scignùa du Sucûrsu (quartê a-u de là da scciumêa) e San Benardu (frasiùn de Ransci).
====Gêxe da Prìa====
'''• [[Baxilica de San Nicolò (A Pria)|Baxilica de San Nicolò]]''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-ta Ciàssa Növa. Custruìa in sce u prugèttu du zenéze Giovanni Battista Montaldo fra u [[1750]] e u [[1791]], poi interutti cun Napuleùn, e a a fìn terminê cun a benedisiùn du [[1891]]. Da l'ànnu [[1992]] a l'è stêta elevâ a baxilica minû da-u vescuvu de Arbenga, in ocaxùn di 200 ànni de vìtta.
'''• Atôiu di Giànchi''', a se tröva in-tu burgu da Prìa, in-tu quartê da Ciassa Veggia, a l'éa l'antiga parocchia du sitadìna. A primma strutüa da paruchiale a saiéva stêta custruìa sutta a Gaudenzio, aturnu a-u [[465]], ciü vixìna a a-u castéllu. Quella udièrna a l'è du [[885]], rumànica, da-u [[1791]] abandunâ, a cauza da custrusiùn da növa. Dapöi a se trasfurma inte l'Atôiu di disciplinê. Fra u [[1976]] e u [[2006]] scunsacròn, divegnüu "auditorium". Da quell'annu u l'é sede da Cungrega (o [[Cazàsse|cazàssa]], a-a zenéze) de l'Orasiùn e da Mòrte, dîta ascì ''di Négri''.
'''• Atôiu da Santiscima Nunsiâ''', in-tu quartê che u porta u paéggiu numme, sede da Cungrega di Rusci (o de Santa Cateîna) Nasciüa cumme gêxa ligâ a-u cunventu lucâle in'tu [[1519]], a nasciéva in sce 'na strutüa du [[XIII secolo|Duxéntu]]-[[XIV secolo|Trexentu]]. Cun a caâ di fransezi a vegne trasfurmâ in-tu [[1799]] in depoxitu. Restaurâ cun a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a prezenta quattru presiùsi ātê de marmu. Da-u [[1979]] a l'è séde da cungrega.
====Gêxa du Sucûrsu====
U l'è u Santuâiu dedicòn a-a Nòstra Scignùa du Sucûrsu, erezüa da-i muneghi minuri franceschén, se sà che a l'éa zà prezénte in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]], de prubabile sutta furma de capeletta, anpliâ in-tu [[1548]]: sta côsa chi a fà diventâ üna de gêxe ciü inpurtànti da sitê, scicché in-tu [[1969]] a l'è paruchiàle, pé u quartê da Prìa a-u de là da ssciümêa.
====Gêxe de Ransci====
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de San Benardu Abâte (Ransci, A Prìa)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle
Immaggine:Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn (Dranzü, Ransi, A Prìa) 02.jpg|Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn
Immaggine:Capeletta de Santa Lìbera (E Casélle, Ransi, A Prìa)-Esternu.jpg|Capeletta de Santa Lìbera
Immaggine:Capella de Sant'Antoniu (Dransciü, Ransi, A Prìa)-Esternu 01.jpg|Capeletta de Sant'Antôniu
Immaggine:Capella de San Bastian (Ransi, A Prìa) 03.jpg|Gexetta de San Bastiàn
</gallery>
* '''Gêxa de San Benardu Abâte''': sêde da parocchia da vìlla, ch'a se tröva a-a mitê fra e prinsipê burghê. Tiâ sciü d'in gîu a-u 1530 l'è stêta mensciunâ pe-a prìmma otta du [[1554]], pe via da cögîa de tàsce sciü-i parmuei da inviâ a Rumma.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=79-92|capìtolo=La parrocchia}}</ref> Erezüa a paruchiâle in-tu [[1615]], sutta a guìdda de Don Sasso, a l'è stêta dapö ristrutüâ. A faciâ l'è delimitâ da de finte culònne e a se mustra a capànna, diviza in urizuntâle da 'na curnixe. In-te l'urdine mazû se dröve in barcùn quadrilubòn. Se tratta de 'na strutüa cun sulu ina navâ de ciànta retangulâre, cu-u presbitéiu arsòn rispettu a l'âula. Chi se tröva l'atâ de marmu cuuròn surmuntòn da-u dipintu ch'u rafigüa u santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21051/Chiesa+di+San+Bernardo+Abate|tìtolo=A gêxa de San Benardu|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de Sant'Antôniu da Paduva''': a l'è a capélla de Dransciü, nasciüa da-a dunasiùn de famìgge ranscìne emigrê a Gibiltêra e in Spàgna, fêta du [[1747]], benedìa e averta a-u cültu du [[1862]]. L'è ina capeletta a 'na sula navâ, da-a faciâ intunacâ che in-ta parte in sìmma a mustra ina curnìxe a lünétta, che drentu l'ha in ruzùn picìn. A-i làtti dui barcui devusiunâli e a curnixe dêta da de finte culònne.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21043/Cappella+di+Sant%27Antonio|tìtolo=A capella de Sant'Antôniu|léngoa=IT|vìxita=2023-02-12}}</ref>.
* '''Capella de Santa Lìbera''': in-ta lucalitê de Caselle, a l'è stêta fundâ in memôia da santa ch'a l'axeva fundòn in munastê di benedetìn a [[Commo|Còmmu]], ben atìvi in-tu teritòiu da Giüstéxine medievâle. Pâ tüttavìa che a custrusiùn da gēxétta a segge stêta influensâ nu tantu da sti chi, quantu da-u svilüppu rüstegu da burgâ. A vegne mensciunâ du [[1701]], ingrandìa du [[1735]] e benedìa du [[1737]], in-ta faciâ, surva a-a pòrte d'intrâ, in afrescu rizalente a-u 1890, òpera d'in sertu Ranise.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/21042/Cappella+di+Santa+Liberata|tìtolo=A Capella de Santa Libera|léngoa=IT|vìxita=2023-08-12}}</ref>
* '''Capella de l'Imaculâ Cuncesiùn''': a l'è a capélla du quartê de Dranzü, custruìa fra u [[1750]] e u [[1752]], pe vuluntê di frê Rembado. L'edificasiun da capélla a l'ha vistu a partecipasiùn vuluntaria de tütta a cumünitê ranscìna, méntremestru de l'òpera u l'êa Antonio Giuseppe Fantoni. A nasce dunca in-tu [[1770]] a Capelanìa Rembado, destinâ a mantegnì a sö funsiùn fin a-a supresciùn du cumün ([[1928]]).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=R.Rembado|tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|pp=124-129|capìtolo=La Cappellania Rembado}}</ref>
* '''Capella de San Bastiàn''': a l'è in-ta lucalitê di Gàzzi, scituâ in sìmma a-a culîna ch'a porta u mêximu numme. De antìga fundasiùn, pödâse ch'a segge stêta edificâ da-i muneghi benedetìn, ch'i vegnivan da l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasia de San Pê in Varatèlla]] che chi i l'axevan ciantòn i sö oîvi. A strutüa che se vegghe aù a l'è de cunfurmasiùn squadrâ e a 'na sula navâ cuvèrta cun òtta a butte. U de föa u l'è caraterizòn da ina òtta ascì lê, ch'u se inèsta sciü-a faciâ e ch'u cuntegne i dui barcùi lateràli e, in simma a-a porte l'afrescu de San Bastian.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90599/Pietra+Ligure+%28SV%29+%7C+Cappella+di+San+Sebastiano|tìtolo=A Capella de San Bastiàn|léngoa=IT|vìxita=22023-08-12}}</ref>
===Munumenti selebratîvi===
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Pietra Ligure - panoramio (12).jpg|U munumentu vixìn a-i ciantê navâli
File:San Giuseppe. Pietra Ligure - panoramio.jpg|Statua a San Giuzeppe
File:Pietra Ligure - panoramio (1).jpg|A Prìa, l'elica (Ajetta)
File:Pietra Ligure - panoramio (5).jpg|A funtàna in sce l'Aurelia
File:Pietra Ligure - panoramio (2).jpg|U pignun da nàve naufragà
File:Pietra Ligure - panoramio (3).jpg|Munumentu a-i chêiti
</gallery>
'''• Munumentu de brunzu dedicòn a i chêiti da Primma Guêra Mundiâ''', fabbricòn da-u zeneze Bartolomeo Ratto, u l'é stêtu inauguròn u 5 lüggiu del 1925.
'''• Inno al lavoro''', de frunte a a stasiùn da Prìa, u raprezenta in cunbaténte, cun in man u gladiu.
'''• Munumentu dedicòn a l'armatù Ignazio Messina''', ch'u dirizéva i ciantê navàli da Prìa. A statua a se tröva vixìn a i veggi lucali da strutüa, ancö in parte deruchê.
'''• Munumentu a-i alpìn''', u l'éa in-ta ciàssa da Stradda da Stasiùn, dedicòn alpìn chêiti da Vaâ du Maémua, inauguròn in-tu 1997, u l'è stêtu levòn cun a ristrutturasiùn da ciàssa.
'''• Munumentu a-i chêiti''' in sciu travaggiu, a a Nunsiâ, in-ta ciassa de frunte a a gêxa, a l'è caraterizâ da 'n àncua dunâ da-i cantiéri navâli in-tu 1981.
'''• Munumentu a Don Chisciotte da Mancia''', custruîu da Camillo Ciribì, architettu da Prìa, aturnu a-u 1970.
'''• Munumentu a-a mamà''', vixìn a a maîna, custruîa da-u scultû israeliàn Laci Freund, cun 'na particulare tecnica de lavurasiùn du sementu. U raprezenta l'immagine de ina mamà cun sò fîu. A l'è di primmi ànni '70, e a fa parte da culesiùn de opere del'artista, prezénti in ciü sitê du mundu, cumme ascì Pariggi.
'''• Munumentu a San Giuzeppe''', a l'Ajetta, u l'è parte da culesiùn de Laci Freund, cumme quéllu dedicòn a a mamà.
'''• Munumentu a Giuzeppe Verdi'''. U l'è in bustu de brunzu ch'u se tröva in-ta passeggiâ da maîna, chi, ina 'otta u se truvàva u teâtru de l'Ajetta, cacciàu zü düante a Segunda Guêra Mundià.
'''• A növa funtàna da maîna''', inaugurâ u 4 de zügnu du [[2000]], in-tu ciassà De Gasperi, li vixin a se tröva ina rapresentasiùn ch'a tegne memoja di partigién a cüa de Ana Poggi, artista Uruguayàna de urigini priézi.
'''• Büstu de papa Giuvanni XXIII''' in marmu giancu, in Via Oberdan, vixin a-a gêxa de Sant'Anna.
'''• Pignun de l'elica de 'na nave mercantîle italiana''' a se tröva lì a-a memòja de quantu accadüu, scicché sta chi a l'à afundâ pé via de in summergibile, in-tu 1918 méntre a passàva vixìn a-a costa.
===Architetüe sivili===
'''• Palàssiu Golli''', scituòn in ta ciassa du Fossu, au dì d'ancö u palassiu cumünàle. U g'ha in pregevule purtà in [[prìa de Finâ]] du [[XV secolo|XV seculu]], surmuntòn da dui medaggiui, chi i raffigüan l'inperatû rumàn Antonino Pio e sö mugé, ch'i remuntan a-u [[II secolo|II seculu]].
'''• Palàssiu Leale-Franchelli''', in-tu quarté de l'Ajetta, a-i cunfin cun quellu da Ciàssa Veggia, vixìn a-u castéllu. L'edifissiu u l'è stêtu rexidensa di cunti arbenganézi, poi da famiggia Arnaldi, Garibado, poi Leale e Franchelli. A strutüa a l'è de urigine Settesentesca, cun e sàle affreschê da Antonio Novaro, pitû savuneze.<ref name="Palassu Leale Franchelli">{{Çitta web|url=http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli|tìtolo=Turismu in pruvinsa de Savùna|vìxita=2021-07-01|urlmorto=sì|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20160304130340/http://turismo.provincia.savona.it/it/beni-culturali/pietra-ligure/palazzo-leale-franchelli}}</ref>.
'''• Cìne-Teâtru dedicòn a "Guido Moretti"'''. U primmu teâtru edificòn a-a Prìa u se truvàva a l'Ajetta, dunde aù a se tröva a stattua de Verdi. Derucòn cun a Segunda Guêra, u vegne demulîu du 1953, riedificòn da-u làttu du castêllu, u cunta aù ciü o ménu 800 posti, cun galerîa e bar internu, u l'è stêtu dapö dedicòn a Guido Moretti, storicu diretù da [[Sucietê Filarmonica "Guido Moretti" 1518|banda da Prìa]], fundà in-tu [[1518]]. Seròn fra i [[Anni 1980|ànni '80]] e u [[2007]] u l'è stêtu turna avèrtu doppu in lungu restauru.
'''• Usservatôiu de Castagnabanca''', fundòn in-tu [[1985]] fin a quande u l'éa in pîna ativitê u l'éa ün di ciü inpurtanti de tütta a regiùn, se tröva in-ta lucalitê de Castagnabanca, a-i cunfin cun Löa.
'''• U Gunbu''', a l'è in gunbu trasferîu da [[Barestin|Barestìn]], se tröva in-ta zòna da maîna, u saieva rizalénte a-u [[XVIII secolo|XVIII seculu]].
'''• Punte da Madunetta''', antigu punte rumàn a schîna d'âze, restauròn du [[1695]], ruvinòn da a pîna du Maémua du [[1933]] u cunsèrva ancù u primmu arcu de levànte e a nicchia cun a madunetta, ch'u ghe dà u numme.
===U Castéllu===
{{Véddi ascì|Castellu da Prìa}}
A-a Prìa u se tröva in castellu medievâle, custruîu pé diféndise da-i Saracén e da-i Barbari. A particularitê de sta furtificasiùn chi a l'è dêta da-a pusisiùn strategica, custituîa da in sperùn de ròccia, ch'u vegniva bén pé tegnì sutt'öggiu i traffeghi ecunomichi in sciü mâ Ligüre, grassie ascì a-a vixinànsa cun a ''[[Via Julia Augusta]]'' e l'Aurelia. Döveòn da-i Bizantìn e poi da-i Lungubardi, poi passòn in-tu [[XIV secolo|XIV seculu]] da-i viscuvi de Arbenga a-i Zenezi.
== Ecunumîa ==
Se ina 'otta u ciü grossu de l'ecunumîa u l'éa ligòn a-i ciantê navâli, serê in-tu [[2000]], doppu 84 ànni de ativitê, aù l'ecunumîa a se bâza survatüttu in sce u turismu stagiunâle d'estê. Atìva ascì a cultivasiùn de sciùe e quella agricula. Versu l'entrutèra e se trövan ciànte da frütu e oìve.
== Cultüa ==
<gallery widths="140" heights="140" mode="packed">
File:Cartello-toponomastica-pietrese.png|thumb|In cartellu bilinguistegu in italian e ligure
File:Carugettu di Muin.jpg|thumb|U Cartellu du carugettu di muin
File:CartelloSalitaSantaCaterina.jpg|thumb|Salita de Santanìn, cartellu
</gallery>
=== Dialettu da Prìa ===
{{Véddi ascì|Dialéttu priéze}}
U dialettu parlàu a-a Prìa ([[Dialéttu priéze|priéze]]) u fà parte du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligure de sentru punénte]], e u l'influensa ascì e parlê vixìne, sun de stànpu prieze, infatti e variànti de Giüstenixe, U Tû, [[Magiö]]. Pé valurizà 'sta variànte a l'è stêta finansiâ in opéra de cartelunistica bi-linguistica.
{| class="wikitable"
![[File:Pietra Ligure-Stemma.svg|30px]]<br>Priéze<ref>A grafîa a l'è quella döveâ pé a tupunumastica lucàle.</ref>
![[File:Flag of Albenga.svg|25px]]<br>Arbenganeze
![[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|25px]]<br>Finaléze
![[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br>Zeneze<br>(grafìa ufisià)
|-
|Bricòcculu
|Ba(r)icòccu
|Bricoculu<br>Armugnìn
|Bricòcalo<br>Armognìn
|-
|Cuxîna
|Cuxìna
|Cuxìna
|Cuxìnn-a
|-
|Mercôn
|Mercàu
|Mercô
|Mercòu
|-
|Pólu
|Pà(r)u
|Pôlu
|Pâlo
|-
|Pûxu
|Pòxu
|Arböia<ref>Lémmu o Piséllu ascì</ref>
|Poîscio
|-
|Scciümmêa
|S-ciümme
|Sciümme
|Sciùmme
|}
===Istrusiùn===
====Scöe====
E scöe prezénti in-tu teritòiu cumünàle da Prìa (da l'asìlu a-e meddie) e sun ragrupê sutta a-u istitutu cunprenscìvu da Prìa, che u cunprende ascì e scöe de Giustenixe, U Tû e Magiö. In-tu specificu e elementâri e sun dedichê a Papa Giovanni XXIII e a-u mêgu G. Sordo. U gh'è in sulu cunplessu de meddie, dedicòn a Guglielmo Oberdan. A sti chi a va zunta a sede destaccâ de l'Üniverscitê de Zena, inte l'ospeâ de Santa Curuna, pe e discipline lighê a-a mēxîna.
====Bibliuteche====
A Prìa a gh'è ascì ina bibliuteca sivica, che a porta u numme de Silvio Accame, de pruprietê cumünàle.
===Cuxina===
{{Véddi ascì|Turta de sücca dûse}}
A cuxina tipica lucâle a l'è pe'a ciü parte de mâ, dunde se pònan tastâ pietànse tipiche cumme i raviöi a-u tuccu, u brandacujun, fin a-i [[Pan frîto|fugassìn]]. Ün di dûsi peò ciü antîghi a l'è de següu a [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]], prepaâ zà antigaménte düante l'invernu (da Tütti i Sànti fin a Denâ).<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo=A gastronomica, stòje de furnelli|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rivieradeibambini.it/ricette-liguri-riviera-dei-bambini-torta-zucca-dolce/#ricetta|tìtolo=Turta de Sücca, a risetta|léngoa=IT|vìxita=2021-07-03}}</ref>
==Aministrasiùn==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|25 lüggiu 1988|8 setenbre 1990|Mario Robutti|[[PSI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 setenbre 1990|7 zügnu 1993|Nicolò Tortarolo|Demucrasia Cristiana|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|18 zügnu 1993|28 arvî 1997|Daniele Negro|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Giacomo Accame|Lega Nord|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|3 zügnu 2003|Giacomo Accame|lista sivica de sentru-destra|Scindicu| }}
{{ComuniAmminPrec|3 zügnu 2003|14 zügnu 2004|Ugo Taucer||cumissàiu strurdinâiu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Luigi De Vincenzi|lista civica di sentru-sinistra|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|26 mazzu 2014|Luigi De Vincenzi|Pietrese<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Avio Valeriani|Per Pietra<br/>(lista sivica de sentru)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Luigi De Vincenzi|Pietra. Sempre!<br/>(lista sivica de sentru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Feste e fêe ==
• '''Cunfögu''': Manifestasiùn ch'a se tegne tütti i ànni a dumenega prìmma de Natàle inta "Ciàssa Véggia" (o, segundu a tupunumastica italiàna, "Piazza La Pietra"), l'è stà inpurtà da-i zenezi e a prìmma selebrasiùn a l'è datà aturnu a-u [[1385]] quande a sitê l'è intrâ inta Repubrica Zeneize, a-u prinsipiu presension da i "consoli" e u pudestà sitadìn, ancö cun u scindicu, che sende u fögu assèmme a diferenti priezi chi se sùn distinti in te l'ànnu passòn.
•'''Festa du miràculu de San Nicolò:''' a l'è a mazû ricurénsa religiuza du paîze, ch'a végne festezà da-u [[1525]], quande a pupulasiùn da Prìa a l'éa stêta decimà da a peste. I abitànti supravisciüi l'aveivan seròn e öttu pórte de e mîage, metindu ascì inte mài de 'n'antiga rapresentasiùn de légnu raprezentante sàntu de Mira (dipinta in-tu [[1494]] da-u pitû zeneze Barbagelata) e ciâvi xa sitadìn; i abbandunàn dunca u burgu scapàndu inte 'na zòna ciü a mùnte, vixin a-u Trabuchettu, ancùa ciamà ancö Baracchini, perché chi e l'éan stê custruîe e növe chè, sutta furma de baracche.
A a matìn de l'8 de lüggiu u sönnu de e canpàne de l'antîga gexa du burgu turnàn a svejâ e génte: essendu u sentru quêxi cunpletaménte abandunón i supravisciüi i vân a vegghe côse u stâva sucedéndu, truvàndu a vixùn de in véggiu cun in mantéllu cardinalissiu in sce a tûre du canpanìn.
Üna vòtta muntài in sce a tûre questi i trövan l'inprunta de 'na màn in sce a canpâna: segùndu a tradisiùn quélla du sàntu. A cumunitê a l'axeva cuscì decîzu che 'sta dàtta chi a duveva ésse sènpre festezà, cumme dîxe a làpide 'mîssa inta gêxa udièrna. Da quéllu mumentu lì a festa a l'è senpre stæta sulenizà, ancù ancö e sönan e dùi uriginâli canpâne de l'ànnu 1505, generalménte se fà a festa in-tu sentru stòicu, cun fêe, mercatìn e a celebrasiùn religiuza, curunà cun a prucesciùn sulenne cun i purtatùi de crìsti chi i vegnàn da tütta a regiùn e nu sûlu, 'cunpagnàndu l'àrca du sàntu (opéa statüaia zeneze da fìn du [[XVII secolo|XVII seculu]]) portà a spàlla. In 'sta rapresentasiùn chì San Nicolò u l'è raprezentòn cun (cumme cuntùrnu) da angiui e da-u pudestà lucâle, ch'u dûna e ciâvi uriginâli de fêru da sitê.
'''• Sàgra du vìn Nustralìn''', urganizà da-u Circulu di Zuéni de Ransci, a l'è l'anuàle festa canpèstre ch'a se tegne da-u primmu dòppu-guêra. Da-u [[2010]] a l'è stêta inaugurâ a növa strutüa fìssa a-i péi du Còlle da Madunìna, cun ina beliscima vìsta panuràmica insce a maîna.<ref>{{Çitta web|url=http://www.ranzi.it/sagra-del-nostralino/|tìtolo=Ransi, a sàgra du Nustralìn|vìxita=2021-06-22|léngoa=IT}}</ref>
• D'in tréi ànni in tréi anni a se tegne A Prìa in sciù e '''l'insciuâ de Ransci''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi de stu anbitu chi, ch'a prezenta pé e stràdde du burgu i "quaddri flureâli" a téma, purtài chi da tüttu u mundu.
'''• Dolcissima Pietra''', üna de ciü inpurtanti manifestasiùi ligüri pé i dùsi e a ciuculàta: inte tütte e ciàsse du burgu ghe sun dunca banchetti de espusisiùn cun e aziènde du setùre e ascì demustrasiùi de pastisserîa.
'''• L'Ürtima ciunba''': manifestasiun ch'a se tegne tütti i ànni a-i 31 de dixenbre, u raprezenta l'ürtima nöâa de l'annu. A vegne urganizâ da l'asuciasiùn Masci e da-i lucali bagni giardìn, a partì da-u [[1993]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/12/31/leggi-notizia/argomenti/attualit/articolo/290-coraggiosi-per-la-27-edizione-de-luertima-ciumba-il-cimento-invernale-di-pietra-ligure.html|tìtolo=270 curagiùzi pé l'ürtima ciunba|vìxita=2022-01-01|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de Cumünicasiun==
[[File:Pietra Ligure - stazione ferroviaria.jpg|thumb|A stasiùn da Prìa]]
A Prîa a l'è traversâ da Stradda Nasiunâle SS1 Aurelia, che a culéga cun Borzi a levante e cun Löa a punénte.
Inta frasiùn de Ransci u se tröva u cazellu de l'autustradda A10, méntreinta zòna da maîna a se tröva a [[Stasiùn da Prìa|stasiùn feruviària]], in sce a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|linea Zena-Vintimiggia]]. A l'è poi culegâ cun Giüstenixe grassie a-a SP 24 Prìa-Giüstenixe, mèntre cun Magiö e u Tû pé a SP 4 Prìa-Tû-Magiö.{{clear}}
== Nòtte ==
;Nòtte a-u testu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
6rs842po8n7crkuf66ygs1iztyhyfjy
D'Ätu d'Arbissöa
0
4333
258497
258448
2025-06-13T18:40:33Z
N.Longo
12052
/* Cumunicaçiuìn */ +
258497
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = D'Ätu d'Arbissöa
|Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">(IT) ''Albisola Superiore''</div>
|Panorama = Cara vecchie Albisola.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de D'Ätu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Maurizio Garbarini
|Partito = lista civica de centru-drita "La nostra città"
|Mandato = 2
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 10-6-2024
|Data istituzione = [[1861]]
|Abitanti = 9570
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dètu Istat] - Pupulaçiùn rexidente a-i 31 d'otubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Èllia, Luxéi, U Cävu
|Divisioni confinanti = [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]], [[A Steja]], [[Còiri|Cairi]], [[Çelle]], [[Sann-a]], [[O Ponte|U Punte]]
|Zona sismica = 4
|Gradi giorno = 1490
|Nome abitanti = de D'Ätu<br />(it) ''Albisolesi''
|Patrono = [[San Nichioso|San Niculó da Bäri]]
|Festivo = [[6 dexénbre|6 de dixenbre]]
|Mappa = Map of comune of Albisola Superiore (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumüne de D'Ätu d'Arbissöa int'a pruvincia de Sann-a.
}}
'''D'Ätu d'Arbissöa'''{{#tag:ref|Scritu ''D'Âto d'Arbisêua'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]]|group=n.}} (ditu sulu '''D'Ätu''' ascì, ''Albisola Superiore'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è 'n [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligüre]] de 9.570 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> int'a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Sann-a]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoja ==
=== Etè antiga ===
[[Immaggine:Alba Docilia - Tabula Peutingeriana.jpg|sinistra|miniatura|''[[Alba Docilia]]'' insc'â ''[[Tabula Peutingeriana]]'']]
E primme gente cunusciüe a frequentä e tère d'Arbissöa sun stète i [[Liguri Antighi|Ligüri]] d'a tribü d'i ''[[Docilii]]'', che ghe stävan da benbèn primma d'a cunquista rumann-a.
Cu'i [[Popolo roman|rumen]] u gh'è stètu 'n sèrtu zvilüppu d'a ciann-a d'u [[Sensöggia]], e de stu fètu u gh'è l'inpurtante testimuniansa de ruvinn-e truvè da vixìn a-a [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn]], identifichè cun quelle d'u scitu marcóu insc'â ''[[Tabula Peutingeriana]]'' cumme a ''[[mansio]]'' de ''[[Alba Docilia]]''. Sta lì a l'ea insc'â via tra ''[[Genua]]'' ([[Zena]]) e ''[[Vada Sabatia]]'' ([[Vuè]]), che int'u teritoju de D'Ätu a pasäva de poco a l'entrutèra, pe vegnì turna insc'ou mä a-[[A Moenn-a d'Arbisseua|a Muènn-a]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', pp. 17-18}}</ref>. De ciü, de ruvinn-e d'etè rumann-a se trövan ascì a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], int'u giardìn de [[Villa Balbi (U Cävu d'Arbissöa)|Villa Balbi]], in parte interesè da scävi d'u [[1975]] che l'han purtóu a 'n'identificaçiùn cumme cunplessu rüstegu o a serviçiu de 'n scälu maritimu, in funçiùn inte l'etè inperiäle<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070532.pdf|tìtolo=Resti di età romana in Villa Balbi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-29}}</ref>.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|inperu rumàn]] e u pasaggiu d'a Ligüria a-i [[Inpêio bizantìn|bizantìn]] e, dunca, a-i [[Régno longobàrdo|Lungubärdi]], e gente han pe cuntra abandunóu a ciann-a, mescianduse int'i sciti che garantivan 'na megiu difeiza.
=== Etè de Mezu ===
[[Immaggine:Assedio d'Albissola 1227 Annales Ianuenses.jpg|miniatura|L'asediu d'u [[1227]] a-u Castelä d'Arbissöa, da-i ''[[Annales Ianuenses]]''|sinistra]]
Pe ste raxuìn chì, insc'ou [[briccu d'u Castelä]] a l'è nasciüa [[Castelä d'Arbissöa|'na furtificaçiùn]], ch'a l'è stèta fitu afiancä da-a [[Gexa de San Niculó (D'Ätu d'Arbissöa)|gexa de San Niculó]] che, int'u sö canpanìn, a gh'ha 'na scrita ch'a marca l'annu [[1067]]<ref name="Casalis163">{{Çitta|Casalis, 1833|''Albisola Superiore'', p. 163}}</ref>.
Inte l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], Arbissöa a l'è stèta primma int'u [[Marchexóu de Sann-a]] e de doppu, d'u [[1122]], a l'è vegnüa 'n feudu d'u Guèrfu d'a famiggia d'i [[Marca aleramica|marcheixi aleramichi]], che d'u dixenbre de quellu annu u l'ha fètu attu de sutumisiùn a-u [[Guĝl̂ielmu (vescu de Sann-a)|vescu Guĝl̂ielmu de Sann-a]] e a-u marcheize de quella çitè, u [[Bunifaçiu d'u Vastu]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', pp. 20-21}}</ref>. D'u [[1137]] a vidua d'u marcheize, Tederata, cu'a sö figgia Ferraria a l'ha dunóu u [[castellu d'Arbissöa]] a-i savuneixi, che se ligan in moddu streitu a-u ''Comitatus Arbizole'' d'u rèstu sutt'a l'auturitè d'i [[Marchexóu d'u Boscu|marcheixi d'u Boscu]]. De mentre che i marcheixi vegnan in acordi cun [[Sann-a]], vegnindu çitadìn savuneixi d'u [[1186]], u marcheize [[Utùn Du Carettu|Utùn D'u Carettu]] u vende i sö diritti insc'ê Arbissöe a-i savuneixi d'u [[1192]], asemme a quelli insce [[Cuggiæn|Cügén]] e insc'[[E Vene|ê Vene]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', pp. 21-23}}</ref>. Quande u l'è mortu a Ferraria, ürtima erede dirètta, u burgu u l'è stètu cedüu a-u [[Cumün de Sann-a]], levóu quärche purçiùn de tère ch'a l'è finìa a famigge d'u postu cumme i [[D'u Boscu (famiggia)|D'u Boscu]] e i [[Paretu (famiggia)|Paretu]] o a de ätre da [[Nobiltæ de Zêna|nubiltè de Zena]], cumme i [[Maroxéllo (famìggia)|Maruxelli]] e i [[Döia (famiggia)|Doja]]. Ste famigge, che a ogni moddu nu gh'ävan guèi de cuntrollu insc'ê Arbissöe<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', p. 27}}</ref>, han vendüu e sö purçiuìn a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica]] d'u [[1290]] e d'u [[1320]], pe-i Maruxelli, e d'u [[1317]], pe-i Doja<ref name="Casalis163" />.
D'u [[1203]], a-u pasaggiu de l'armä d'u [[Guifredotto Grassello]], [[Poistæ da Compagna Communis|pudestè de Zena]], mandä cuntra Sann-a, benbèn de cà d'Arbissöa finiscian deruchè mentre, d'u [[1209]], i eredi d'i [[Marchexòu de Punçùn|marcheixi de Punçùn]] vendan a sö tèrsa parte de castellu, villa e cüria d'Arbissöa a-i cunsui de Sann-a pe milleduxentu franchi<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', p. 23}}</ref>. A-i 13 de marsu d'u [[1219]] Arbissöa a züa fedeltè ascì a-u [[Cumün de Sann-a]]<ref>{{Çitta|Garbarini, 1886|''Capo II'', p. 24}}</ref> ma, d'u [[1251]], asemme a-e çitè ciü inpurtanti d'u Punente, ascì Arbissöa a s'è reiza a-u cuntrollu d'a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]. A ogni moddu u sö castelä u l'ea finìu int'e muen d'i zeneixi zà d'u [[1227]], quand'u l'è stètu cunquistóu doppu çinque dì d'asediu a-u Scimùn, castelàn d'[[A Steja]], da l'armä d'a Repübbrica mandä int'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]] cuntra a gran [[Sulevasiùn da Rive(r)a de Punente du 1227|sulevaçiùn de quelli anni]]<ref name="Casalis163" />. D'u [[1290]] i zeneixi han catóu ascì e ürtime quote de tère in Arbissöa e, d'u [[1343]], han missu asemme e cumünitè de [[Väze]], [[Çelle]] e Arbissöa inte 'n'[[Pudestarìa de Väze|ünica pudestarìa]], cun sede a Väze. D'u [[1389]] sun stèti cuncèssi i növi statüti autonumi d'Arbissöa, restè in vigù finn-a d'u [[1798]].
=== Etè mudèrna ===
{{Seçión vêua}}
=== Etè cuntenpuranea ===
A-a cheita d'a Repübbrica de Zena e a fundaçiùn da növa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], caxunä da-i remesci purtè da-a [[Rivoluçion françeize|rivuluçiùn françeize]] e a [[Canpàgna d'Itàlia (1796-1797)|primma canpaĝn̂a d'Italia]] d'u [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], u teritoju d'Arbissöa u l'è finìu a-i 2 de dixenbre d'u [[1797]] int'u növu Dipartimentu d'u Letinbru, cun capulögo a [[Sann-a]]. Cu'a rifuma d'u [[1798]] u l'è pasóu sutt'a-a Giürisdiçiùn de Cunbu, int'u VI cantùn, pe vegnì d'u [[1803]] u çentru ciü inpurtante d'u I cantùn de Sann-a, int'a Giürisdiçiùn de Cunbu. A-i 13 de züĝn̂u d'u [[1805]], asemme a-a Ligüria intrega, Arbissöa a l'è stèta anessa a-u [[Prìmmo Inpêio françéize|Primmu Inperu françeize]], cunpreiza int'u [[Dipartimentu de Muntenötte]], dund'a gh'è restä finn-a d'u [[1814]]. De sti anni u paize d'[[Èllia]] u l'è vegnüu cumüne pe sö cuntu, destacanduse da Arbissöa.
D'u [[1815]], p'ê decixuìn d'u [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Vienna]], u paize u l'è finìu int'u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], dund'u l'ha fètu parte d'a pruvincia de Sann-a, pe pasä dunca int'u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]] d'u [[1861]]. Da-u [[1859]] a-u [[1927]] u l'ea dunca cunpreizu int'u I mandamentu, quellu de Sann-a, d'u [[Çircundäju de Sann-a]], alantùa parte d'a [[Provìnsa de Zêna|pruvincia de Zena]] e cuscì, da-u [[1927]], u l'è intróu int'u teritoju d'a növa [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Sann-a]]. Cumme ürtimu cangiamentu aministrativu, d'u [[1929]], u l'è tacóu a-u cumüne d'Arbissöa quellu d'[[Èllia]], suprèssu de quellu annu<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1929-02-18;289!vig=|tìtolo=Regiu Decretu 18 frevä 1929, n. 289|léngoa=IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>.
Doppu a fìn d'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra Mundiäle]], a partì da-i [[Anni 1960|anni '60]] u cumüne u l'è stètu interesóu da 'n inpurtante zvilüppu ürbanisticu ch'u l'ha purtóu i duì paixi de D'Ätu e d'A Muènn-a a vegnì 'n ünnicu insemme de custruçiuìn, cu'a pupulaçiùn rexidente che int'u mentre a l'è muntä d'u duggiu.
D'u [[2006]], tra e ätre ucaxuìn, u gh'è stètu 'n tentativu de tacä asemme D'Ätu e A Muènn-a inte 'n ünnicu cumüne, ma a recügìa de firme pe dumandä u referendum a nu l'ea guèi scignificativa e dunca, a-i 26 d'otubre de quellu annu, u [[Conséggio regionâle da Ligùria|Cunseggiu regiunäle d'a Ligüria]] u nu l'ha vutóu a favù d'a pruposta<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20151025141709/http://www.ilgiornale.it/news/regione-boccia-referendum-sulle-due-albisole.html|tìtolo=La Regione boccia il referendum sulle due Albisole|dæta=27 dixenbre 2006|léngoa=IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>.
Da-u 1973 a-i 31 de dixenbre d'u [[2008]], D'Ätu u l'ha fètu parte d'a [[Cumünitè muntann-a d'u Zuvu]].
== Abitanti ==
=== Evuluçiùn demugrafica ===
{{Demografia/D'âto d'Arbisêua}}
=== Minuranse furèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixenbre d'u 2024 i rexidenti furèsti a D'Ätu sun 576<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a D'Ätu sun: ''Giacchino'', ''Siri'', ''Pastorino'', ''Zunino'' e ''Rossi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe cumün, D'Ätu d'Arbissöa|léngoa=IT|vìxita=2025-05-20}}</ref>.
=== Persunn-e lighè cun D'Ätu ===
[[Immaggine:Pope Julius II.jpg|miniatura|299x299px|[[Raffaello Sansio|Rafaèllu]], ''Ritrètu d'u Giulio II'', [[1511]], öju sciü toua, 108,7×81 cm, [[National Gallery]], [[Londra|Lundra]]]]
* [[Pappa Giüliu II|Giüliu II d'a Ruvia]] (Arbissöa, 1443 - [[Romma|Rumma]], 1513), pappa
* [[Giuan Batista Spotorno]] (D'Ätu, 1788 - [[Zena]], 1844), storicu
* [[Angelo Bevilacqua]] (D'Ätu, 1895 - Munte Camulera, 1944), partigiàn
* [[Tullio d'Albissola]] (D'Ätu, 1899 - [[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a d'Arbissöa]], 1971), artista
* [[Antonio Sabatelli]] (D'Ätu, 1922 - D'Ätu, 2001), pitù, ceramista e scultù
* [[Mario Rossello]] ([[Sann-a]], 1927 - [[Milan]], 2000), ceramista, pitù e scultù
* [[Mario Pastorino]] (D'Ätu, 1929 - [[A Prìa]], 2010), ceramista, pitù e scultù
* [[Giovanni Acciai]] (D'Ätu, 1946), müxicolugu e diretù de coru
* [[Alberto Cavanna]] (D'Ätu, 1961), scritù
* [[Ivano Calcagno]] (D'Ätu, 1963), cantautù
== Löghi de 'nteresse ==
=== Architetüe religiuse ===
'''Parocchia de D'Ätu'''
<gallery widths="180" mode="packed">
San nicolò albisola superiore.JPG|A gexa de San Niculó da Bäri
Albisola Superiore - Santa Maria Maggiore 0879.JPG|L'âtóiu de D'Ätu
Chiesa San Pietro Albissola.tif|A gexa de San Pé
F175549464.jpg|Capella de San Bastiàn
Santuario e Convento.jpg|Santuäju e cunventu d'a Päxe
</gallery>
* Gexa de San Niculó da Bäri: a l'è a gexa d'a parocchia de D'Ätu e a se tröva int'u paize, faciä insc'â Ciassa de San Niculó. A prezensa de 'n scitu säcru a-i pê d'u [[Castelä d'Arbissöa|Castelä]] a l'è testimuniä da-u [[1209]], ma 'na targa a fa mençiùn finn-a d'u [[1067]], cu'a gexa ch'a l'ha pigióu a sö strutüa d'ancö int'a recustruçiùn fèta tra u [[1590]] e u [[1623]], mentre u canpanìn u l'è d'u [[XVIII secolo|Setteçentu]]. Sti travaggi gh'han dètu 'na cianta a baxilica, cun trè naväte spartie da pilastri e de capelette insce-i fianchi de l'artä e int'e mu̇àgge da-e parte. Int'a gexa se trövan de stattue d'u [[Antönio Màia Maragiàn|Maragiàn]] e d'u [[Françésco Màia Scciafìn|Sc-ciafìn]], cu'e pitüe a frescu che in cangiu sun d'u [[Paulu Giömu Brüscu|Brüscu]] e d'u [[Françésco Gandórfo|Gandurfi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/48011/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò Vescovo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-11}}</ref>.
* Âtóiu de Santa Maia Magiù: u se tröva int'u burgu D'Ätu, insc'â mancinn-a d'a gexa de San Niculó. A sö cunfraternita a gh'ha 'n'urigine ch'a ne vegniea da primma d'u [[XVI secolo|Çinqueçentu]], mentre a custruçiùn de l'âtóiu a l'è stèta inandiä d'u [[1612]] e zlargä d'u [[1670]]. A sö strutüa a l'è a naväta sencia, cu'a faciäta ch'a l'ha pigióu u güstu de l'[[XIX secolo|Öttuçentu]] da 'n interventu de quelli tenpi. Inte l'âtóiu se trövan de pitüe a frescu d'u [[Dumenegu Büscàggia|Büscàggia]] e d'i frè [[Tommaso Ivaldi|Tommaso]] e [[Pietro Ivaldi]], ciü che esighe cunservè de stattue d'u [[Antognu Brilla|Brilla]] e 'na cascia d'u [[Antönio Màia Maragiàn|Maragiàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1029649/ICCD11825211_0700210432_dec.pdf|tìtolo=Oratorio di N.S. della Neve e di S. Nicolò - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-11}}</ref>.
* Gexa de San Pé: custruçiùn de güstu neu-rumanicu, a se tröva vixìn a-a [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn]], int'u scitu d'a ''mansio'' de ''[[Alba Docilia]]'', dund'a l'è stèta fabricä a-u postu de ünn-a ciü antiga, ruvinä da-u [[Teramòttu de Diàn|tèremóttu d'u 1887]], insce prugèttu de l'[[Alfredo D'Andrade]]. A strutüa, da-a cianta a trè naväte, a l'è fèta d'arenaria e muìn e, davanti a l'inträ, a gh'ha 'n pórtegu rezüu da culonne pugiè insc'ê stattue de duì lėuìn<ref>{{Çitta web|url=https://www.joyphotographers.com/celebrazioni/chiesa-san-pietro-albisola-superiore/|tìtolo=Chiesa di San Pietro, Albisola Superiore|léngoa=IT|vìxita=2025-05-14}}</ref>.
* Capella de San Bastiàn: a l'è 'na capella ch'a se tröva a levante d'u paize, insc'â cruxea fra l'antigu camìn d'a via rumann-a e a cröza ch'a l'andäva d'in D'Ätu a-u Cävu. A capella, ch'a l'è stèta fabricä ciü o menu d'u [[1590]] in reaçiùn a 'n'epidemia de pèsta, a l'è 'na tipica custruçiùn de canpaĝn̂a da-a cianta a retangulu e canpanìn a veĵa, cruvìa da 'na votta a butte in çimma a l'aula e a cruxea insce l'artä, cu'e mu̇àgge d'u fundu che gh'han di rèsti de pitüe<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13646898_S20_PT_0700110905.pdf|tìtolo=Oratorio SS.Rocco e Sebastiano - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
* Santuäju d'a Madonna d'a Päxe: int'a valä d'u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], segundu a tradiçiùn u l'è stètu fundóu int'u scitu dunde 'n'apariçiùn d'a Madonna, a-i 18 d'otubre d'u [[1482]], a l'aviea missu päxe tra e cumünitè d'[[A Steja]] e d'Arbissöa, nemighe pe de questiuìn de cunfìn. U santuäju, fabricóu d'u [[1578]] a-u postu de 'na capella ciü antiga che ancö a ne fa da cripta e zlargóu ciü votte, u gh'ha 'na gexa cun cianta a trè naväte che, tra e ätre upere, a cunsèrva 'na toua d'u [[Zâne Batìsta Pàggi|Paggi]] e 'na stattua d'a ''Madonna cu'u Banbìn'' d'u [[Filippo Parodi|Parodi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/1170/santuario-della-madonna-della-pace/|tìtolo=Santuario della Madonna della Pace|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
'''Parocchia de Luxéi'''
<gallery widths="180" mode="packed">
San Matteo vista dall'esterno.JPG|A gexa de Luxéi, San Maté
Albisola Superiore (SV) - frazione Luceto - chiesa della Madonna del Carmine - facciata.jpg|Gexa d'a Madonna d'u Carmu
</gallery>
* Gexa de San Maté: a l'è a gexa d'a parocchia de [[Luxéi]] e a se tröva insc'ou stradùn che d'in D'Ätu u va pe [[Èllia]]. Sta gexa a l'è 'na custruçiùn mudèrna, fabricä int'i [[Anni 1990|anni '90]], int'u stile brütalista. Int'i fundi d'a gexa se ghe tröva 'n grande prezeppiu ch'u l'è a recustruçiùn d'Arbissöa a l'inprinçippiu d'u [[XX secolo|Növeçentu]], ch'u s'estende pe çentutrenta metri quaddri e ch'u gh'ha ciü de çinqueçentu figüe<ref>{{Çitta web|url=https://comune.albisola-superiore.sv.it/novita/il-presepe-meccanico-di-luceto-una-tradizione-albisolese/|tìtolo=Il Presepe meccanico di Luceto, una tradizione albisolese|outô=Cumün d'Arbisssöa|dæta=11 dixenbre 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
* Gexa d'a Madonna d'u Carmu: a se tröva sübbitu a levante d'u paize vêgiu de Luxéi, faciä insc'â ciassa ch'a n'ha pigióu u numme. A gexa d'a Madonna d'u Carmu a l'è stèta fabricä d'u [[XVII secolo|Seiçentu]] cu'a tipica cianta a retangulu, cruvìa da 'na votta a butte e cu'u teitu fètu de ciappe<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110904|tìtolo=Chiesa parrocchiale di S. Matteo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
'''Parocchia d'u Cävu'''
<gallery widths="180" mode="packed">
Albisola Superiore-chiesa stella maris-esterno.jpg|Gexa d'a Stella Maris, a-u Cävu
</gallery>
* Gexa de Nostra Scignùa Stella Maris: a l'è a gexa d'a parocchia d'[[U Cävu d'Arbissöa|U Cävu]], scituä sübbitu a munte d'u paize. Fèta pe pigiä u postu de l'antiga paruchiäle, i travaggi p'â sö custruçiùn sun cumensè d'u [[1906]], pe andä avanti ancùn doppu d'a sö cunsacraçiùn, d'u [[1915]], cu'a gexa ch'a l'ha patìu di danni int'i bunbardamenti de l'[[Segonda Guæra Mondiâ|ürtima guêra]]. A gexa, prugèttu de güstu neoclascicu d'u [[Giuseppe Massola]], a gh'ha 'na cianta centräle a cruxe grega cun due capelle pe parte, cruvìa da 'na cupula de duzze metri de diametru ch'a gh'ha in çimma 'na stattua induä da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/42380/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Stella Maris|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038866/ICCD13633564_00209119.pdf|tìtolo=Chiesa di N.S. Stella Maris - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
* Capella de San Françescu: a l'è 'na capella de famiggia, parte d'u cunplèssu d'a villa d'i Balbi, missa a l'estremitè d'a sö äa de punente<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/1259/villa-balbi/|tìtolo=Villa Balbi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>. A votta d'a capella a l'è decurä da pitüe d'u [[Lazzaro De Maestri|De Maestri]], tenzüe d'u [[1899]] insc'ou mudèllu de quelle d'u [[Giò Agustìn Rattu|Rattu]] che se trövan int'a primma capella d'a via p'ou [[Santuäju d'a Madonna d'a Mizeicordia (Sann-a)|Santuäju de Sann-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109797.pdf|tìtolo=Cappella della Crocetta e Cappelle votive del Santuario di N.S. di Misericordia - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-16}}</ref>.
'''Parocchia d'Èllia'''
<gallery widths="180" mode="packed">
Albisola Superiore (SV) - frazione Ellera - chiesa di San Bartolomeo - facciata.jpg|A gexa d'Èllia, dedicä a San Bertumé
Ellera-chiesa di santa maria maddalena-facciata.jpg|A gexa de Santa Maia Manena
</gallery>
* Gexa de San Bertumé: a l'è a gexa d'a parocchia d'[[Èllia]], missa insc'ou stradùn sübbitu a l'inträ d'u paize. A sö custruçiùn, inandiä cun l'elevaçiùn d'u paize a parocchia d'u [[1628]], a l'è cumensä d'u [[1637]], pe finì d'u [[1642]]. A strutüa a gh'ha 'na cianta a aula, cun trè capelle pe parte recavè insce-i fianchi d'a gexa, e de drentu a l'è decurä da pitüe a frescu d'u [[Raffaello Resio|Resio]], d'u [[Antonio Novaro|Novaro]] e d'u [[Eso Peluzzi|Peluzzi]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/42381/|tìtolo=Chiesa di San Bartolomeo Apostolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-21}}</ref>.
* Vêgiu âtóiu de San Luensu: u l'è u vêgiu âtóiu d'u paize, d'ancö scunsacróu, custruìu a fiancu d'a gexa. U sö cunplessu, ch'u cunprende ancùn a canonica, u l'è stètu inaugüróu d'u [[1682]] e, int'u pasóu, u l'è vegnüu ascì a scöa matèrna d'u paize<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/il-borgo-di-ellera/storia-ed-architettura/413-le-chiese|tìtolo=Il borgo di Ellera. Le chiese|léngoa=IT|vìxita=2025-05-21}}</ref>.
* Gexa de Santa Maia Manena: a se tröva ciü a valle d'u paize e, int'u detaggiu, u sö cunplessu u se cunpunn-e de due custruçiuìn diferenti. Defèti, u se ghe pö ancùn vedde e ruvinn-e d'a gexa ciü antiga, fundä a-a fìn d'u [[X secolo|seculu X]] e primmu scitu säcru d'Èllia asemme a-a gexa de San Sarvatù, scentä d'u tüttu. A custruçiùn ancùn in pé a l'è pe cuntra d'a fìn d'u [[XVI secolo|Çinqueçentu]] e a l'è stèta fabricä tacandula a-a mu̇àggia drita d'a gexa vêgia; a gh'ha 'na cianta a retangulu e u teitu a capriè de leĝn̂u, cu'e mu̇àgge che de drentu sun spartìe da finte culonne cu'in çimma 'na curnixe ch'a ne fa tütt'u gìu<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13646864_S20_PT_0700110898.pdf|tìtolo=Chiesa di S. M. Maddalena e ruderi chiesa precedente ad essa addossati|léngoa=IT|vìxita=2025-05-21}}</ref>.
=== Architetüe civili ===
<gallery widths="180" mode="packed">
Villa Gavotti.jpg|Villa Gavotti e u sö giardìn
Albisola Capo - Villa Balbi 0910.jpg|A villa d'i Balbi
Ponte medievale 2018.jpg|L'antigu punte de D'Ätu
Alba docilia 1.jpg|Scitu archeulogicu de ''[[Alba docilia]]''
</gallery>
* Villa Gavotti: a villa d'i [[Gavotti (famiggia)|Gavotti]] a l'è 'na gran villa de canpaĝn̂a cumisciunä da-u [[Françesco Maia Da Rovie|Françescu Maia D'a Ruvia]] d'u [[1744]], fèta a-u postu de 'na custruçiùn d'u [[XV secolo|Quattruçentu]], dita a Cà Grande, ch'a l'ea 'na villa a duì cen cun türe. Villa Gavotti, tantu de drentu cumme de föa, a gh'ha 'n güstu ''[[rococò]]'' e, ciü che d'u bloccu centräle a tréi livelli, a gh'ha due äe simetriche a 'n cian che ne sèran u giardìn, asemme a 'n'estensciùn a munte dund'a se tröva a sö capella privä<ref>{{Çitta web|url=https://www.progettostoriadellarte.it/2020/12/04/villa-gavotti-ad-albisola-superiore/|tìtolo=Villa Gavotti ad Albisola Superiore|outô=Gabriele Cordi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa Balbi: a villa d'i [[Bàrbo (famìggia)|Balbi]] a se tröva a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]] e a l'ha pigióu e sö furme d'ancö d'u [[XVIII secolo|Setteçentu]], insc'ê bäze de 'na custruçiùn ciü antiga, che foŝĉia a l'ea 'na villa cun türe o 'na cà furtificä. A sö strutüa a se cunpunn-e de 'n bloccu centräle ch'u gh'ha da-e parte due äe fabrichè ciü de reçente, cun quella vèrsu punente ch'a finiŝĉe int'a capella d'a villa, dedicä a [[San Françesco|San Françescu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.svdonline.it/1259/villa-balbi/|tìtolo=Villa Balbi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa La Lodola: dita Villa Bagnolo ascì, a se tröva int'a regiùn d'a Costa, de d'ätu a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], dund'a l'è stèta tiä sciü tra u [[1890]] e u [[1895]]. A custruçiùn, vinculä da-a suvrintendensa, a l'è 'n prugèttu d'u [[Marco Aurelio Crotta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700208489|tìtolo=Villa La Lodola, ora Bagnolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa Poggi: a se tröva int'a valä d'u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], insc'â riva de frunte a-u santuäju d'a Päxe. Villa de canpaĝn̂a de güstu baroccu, a l'è 'na custruçiùn d'u [[XVIII secolo|Setteçentu]] sciü tréi cen, da-a cianta a retangulu<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110901|tìtolo=Villa Poggi|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Villa Sabatelli: zà cunusciüa cumme Villa Irene, a l'ea ünn-a de ville de canpaĝn̂a che gh'ean insc'â Via d'i Sciri, a vêgia stradda pe [[Çelle]]. Sta villa a ne duviea vegnì da-u [[XVII secolo|Seiçentu]], cun benbén d'interventi int'i seculi de doppu, pe pasä d'u [[XX secolo|Növeçentu]] in prupietè a-u çeramista e pitù [[Antonio Sabatelli]], ch'u gh'ha dètu u numme. U bloccu centräle, da tipica villa ligüre, u l'è 'n cübbu a tréi cen ch'u ne vegniea dritu da-a fundaçiùn d'a villa, mentre a streita e lunga mànega a punente, furmä da custruçiuìn de manimàn ciü basse, a l'è 'n'estensciùn ciü mudèrna<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210508.pdf|tìtolo=Villa Sabatelli già Irene con terreni e pertinenze - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Cà de Via Piave 1: a custruçiùn a l'è 'na cà missa a l'inprinçippiu d'u caruggiu ancö cunusciüu cumme Via Piave, streita fra stu lì e u [[Rebascu (turente)|Rebascu]], ch'u gh'è scure a levante. Cumme p'ou rèstu d'a burgä, a fundaçiùn de sta cà a ne duviea vegnì da-u [[XV secolo|Quattruçentu]]. E sö faciäte gh'han de decuraçiùn a stüccu in rilievu e, insce-i tréi cen, se ghe trövan pe simetria di barcuìn tenzüi<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00209120.pdf|tìtolo=Edificio Via Piave 1 - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* E Cantinn-e: cunplèssu de cà cun türe sübbitu a levante de D'Ätu, insc'â via vêgia pe [[Çelle]], u l'ea in antigu u cö de 'n fundu d'i [[Bassu (famiggia)|Bassu]], ch'u l'è ciü avanti pasóu a-i [[D'a Ruvia (famiggia)|D'a Ruvia]], che l'han dövióu int'u scistema de tère a serviçiu d'a sö villa<ref>{{Çitta web|url=https://albisola.jimdofree.com/le-cantine/|tìtolo=Le cantine|outô=Dede Restagno|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110893.pdf|tìtolo=Casa con Torre detta "Le Cantine" - Decreto di vincolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* E Cantinn-e: cunplèssu de cà cun türe sübbitu a levante de D'Ätu, insc'â via vêgia pe [[Çelle]], u l'ea in antigu u cö de 'n fundu d'i [[Bassu (famiggia)|Bassu]], ch'u l'è ciü avanti pasóu a-i [[D'a Ruvia (famiggia)|D'a Ruvia]], che l'han dövióu int'u scistema de tère a serviçiu d'a sö villa<ref>{{Çitta web|url=https://albisola.jimdofree.com/le-cantine/|tìtolo=Le cantine|outô=Dede Restagno|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110893.pdf|tìtolo=Casa con Torre detta "Le Cantine" - Decreto di vincolo|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Teätru "Don Leone": a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], facióu insc'ou caruggiu de Via Cunbu, u l'è stètu tióu sciü tra u [[1834]] e u [[1837]] cumme primma gexa d'u paize, scicumme che a-u muntä d'a pupulaçiùn nu l'ea ciü abasta a capella de Villa Balbi. Int'a gexa, dedicä a-a Nostra Scignua d'u Mä, se gh'è ditu messa finn'â custruçiùn d'a paruchiäle d'ancö, fètu ch'u n'ha purtóu a-a scunsacraçiùn. A gexa, doppu ch'a l'è stèta döviä cumme magazìn e cine, a l'ea stèta turna abandunä, pe vegnì dunca 'n teätru, dedicóu a-u primmu pàrecu d'u Cävu, da-u [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110903.pdf|tìtolo=Teatro Don Leone - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Furnäxe Barì: a l'è 'na vêgia furnäxe d'[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]], fundä d'u [[XVII secolo|Seiçentu]], cu'u cunplèssu che, int'e sö furme d'ancö, u se cunpunn-e de 'na rexidensa e d'i lucäli döviè p'â furnäxe e i magazìn<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110902|tìtolo=Fornace Barile|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Staçiùn d'u Cävu: u fabricätu viagiatuì d'a staçiùn vêgia d'Arbissöa, serä d'u [[1977]] cu'u stramüu a munte d'a liĝn̂a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena-Vintimiggia]], u l'è 'na custruçiùn fèta in gìu a-u [[1861]], tipica d'e staçiuìn de media grandessa. U gh'ha duì cen, cun quellu de sutta ch'u l'ea dövióu pe-i serviççi a-i viagiatuì e p'â gestiùn d'u tràfegu mentre inte quellu de d'ätu u gh'ea d'e stansie pe-i dipendenti d'e fêruvie<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00110906.pdf|tìtolo=Ex Stazione Ferroviaria - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Punte insc'ou Rebascu: u l'è 'n punte de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] ch'u travèrsa u [[Rebascu (turente)|Rebascu]] int'u burgu de D'Ätu, fabricóu d'u [[XIII secolo|Duxentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700110897|tìtolo=Ponte medioevale sul Rio Basco|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>. A sö custruçiùn a l'è stèta cumandä da-u pudestè Guglielmo Trucco d'u [[1215]] pe permette a-e gente de rivä paigiu in gexa quand'u gh'ea l'ègua äta, cu'i travaggi che sun stèti inandiè da-u Guglielmo Fodrato, prupietäju de sti sciti<ref>{{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/index.php/vivi-albisola/ceramica-e/percorsi-di-visita-e-beni-culturali/95-il-centro-storico-di-superiore|tìtolo=Il centro storico di Superiore|léngoa=IT|vìxita=2025-05-25}}</ref>.
* Rèsti da ''mansio'' de ''Alba Docilia''
=== Architetüe militäri ===
<gallery widths="180" mode="packed">
Albisola Superiore-castellaro-lato nordovest.jpg|U Castelä de D'Ätu
Torre Calcinara.jpg|A Türe Calcinara
</gallery>
* Castelä de D'Ätu, insc'ou briccu d'u Castelä
* Türe Calcinara, a D'Ätu
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
=== Dialettu ===
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiuìn ==
* Festivàl internaçionäle d'a [[maiòlica]]
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiùn ==
=== Scìndichi de D'Ätu ===
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu çitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|14 otubre 1986|13 züĝn̂u 1990|Adelio Venturino|[[Partîo Socialìsta Italiàn|Partìu Sucialista Italiàn]]|[[Scindico|Scìndicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|13 züĝn̂u 1990|12 frevä 1993|Adelio Venturino|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|<ref group="n.">U l'ha dètu e dimisciuìn da-a càrega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|12 frevä 1993|24 arvì 1995|Giambattista Durante|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucraçia Cristiànn-a]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|Giambattista Durante|lista civica de centru-mancinn-a|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|Giambattista Durante|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|Partìu Pupuläre Italiàn]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|Lionello Parodi|lista civica de centru-mancinn-a|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|8 züĝn̂u 2009|27 mazzu 2014|Franco Orsi|[[O Pòpolo da Libertæ|U Populu d'a Libertè]]|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Franco Orsi|La mia città<br />(lista civica de centru-drita)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 züĝn̂u 2024|Maurizio Garbarini|La nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 züĝn̂u 2024|''in càrega''|Maurizio Garbarini|La nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scìndicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumunicaçiuìn ==
[[Immaggine:Albisola Superiore-IMG 1482.JPG|miniatura|A staçiùn d'Arbissöa, a D'Ätu|250x250px]]
=== Stradde ===
D'Ätu u l'è ligóu cu-[[A Moenn-a d'Arbisseua|A Muènn-a]], a punente, e cun [[Çelle]], a levante, pe mezu d'a [[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Stradda Statäle n° 1 Aurelia]], ch'a passa int'u sö teritoju vixìn a-u mä, traversandu a fraçiùn d'[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]]. Dapö, a D'Ätu se trövan due stradde pe l'entrutèra: sciü p'â valä d'u [[Sensöggia]] u ghe munta a [[Stradda pruvinsäle 2 D'Ätu-Èllia-San Giuàn d'a Steĵa|SP 2 D'Ätu-Èllia-San Giuàn d'a Steĵa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp2|tìtolo=SP 2 Albisola Superiore-Ellera-Stella S.Giovanni|léngoa=IT|vìxita=2025-06-13}}</ref> mentre a valä d'u [[Rebascu (turente)|Rebascu]] a l'è traversä da-a [[stradda statäle 334 d'u Saŝĉellu]], ch'a riva finn-a in [[Acqui Terme|Acqui]].
De ciü, a ciann-a d'Arbissöa a l'è traversä da l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]], che chì a gh'ha 'n sö cazellu.
=== Feruvìa ===
{{Véddi ascì|Staçiùn d'Arbissöa|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaggiu}}
Int'u teritoju de D'Ätu, vixìn a-u cunfìn cu'[[A Moenn-a d'Arbisseua|a Muènn-a]], a gh'è 'na [[Staçiùn d'Arbissöa|staçiùn]] insc'ä [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimiggia]] ch'a l'è stèta douvèrta d'u [[1977]], a-u mumentu d'u stramüu a munte d'a liĝn̂a. Primma, defèti, a feruvìa a pasäva tostu insc'ou mä, cu'a [[Staçiùn d'u Cävu|staçiùn]] d'e Arbissöe ch'a l'ea a-[[U Cävu d'Arbissöa|u Cävu]].
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico storico-statistico-commerciale degli stati di S.M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=839UAAAAYAAJ|ànno=1833|editô=Forni Editore|çitæ=Bulogna|léngoa=IT|cid=Casalis, 1833}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Garbarini|tìtolo=Cenni storici intorno al borgo di Albisola Marina|url=https://books.google.com/books?id=Y8dGIIgUU8sC|ànno=1886|editô=Luigi Sambolino|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Garbarini, 1886}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Parola|tìtolo=Albisola: natura, storia, arte, lavoro|url=https://books.google.com/books?id=StTgnQAACAAJ|ànno=1989|editô=|çitæ=|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gianfranco Barcella|tìtolo=Le vie degli albisolesi illustri|url=https://books.google.com/books?id=ybUmKQEACAAJ|ànno=2011|editô=De Ferrari|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-64-05225-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|outô2=Francesco Murialdo|outô3=Giovanni Venturi|tìtolo=Toponimi delle albis(s)ole. (Comuni di Albisola Superiore e di Albissola Marina)|url=https://books.google.com/books?id=lx25tgEACAAJ|ànno=2012|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=|léngoa=IT|volùmme=3|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86602-6}}
== Vuxe curelè ==
* [[Çeramica d'Arbissöa]]
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.albisola-superiore.sv.it/|tìtolo=Scitu d'u Cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-05-29}}
* {{Çitta web|url=https://www.albisolaturismo.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufiçiäle|léngoa=IT|vìxita=2025-05-29}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
a22kmbri2poa715wcpv6c48otydxjr2
Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)
4
5288
258516
258223
2025-06-13T23:00:58Z
MediaWiki message delivery
5364
/* Vote now in the 2025 U4C Election */ nêuva seçión
258516
wikitext
text/x-wiki
__NEWSECTIONLINK__
{{Archìvio
|titolo = Archìvio
|testo =
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2010|Archìvio 2010]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2011|Archìvio 2011]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2012|Archìvio 2012]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2013|Archìvio 2013]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2014|Archìvio 2014]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2015|Archìvio 2015]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2016|Archìvio 2016]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2017|Archìvio 2017]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2018|Archìvio 2018]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019|Archìvio 2019]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2020|Archìvio 2020]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2021|Archìvio 2021]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2022|Archìvio 2022]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2023|Archìvio 2023]]
* [[Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2024|Archìvio 2024]]
}}
== Launching! Join Us for Wiki Loves Ramadan 2025! ==
Dear All,
We’re happy to announce the launch of [[m:Wiki Loves Ramadan 2025|Wiki Loves Ramadan 2025]], an annual international campaign dedicated to celebrating and preserving Islamic cultures and history through the power of Wikipedia. As an active contributor to the Local Wikipedia, you are specially invited to participate in the launch.
This year’s campaign will be launched for you to join us write, edit, and improve articles that showcase the richness and diversity of Islamic traditions, history, and culture.
* Topic: [[m:Event:Wiki Loves Ramadan 2025 Campaign Launch|Wiki Loves Ramadan 2025 Campaign Launch]]
* When: Jan 19, 2025
* Time: 16:00 Universal Time UTC and runs throughout Ramadan (starting February 25, 2025).
* Join Zoom Meeting: https://us02web.zoom.us/j/88420056597?pwd=NdrpqIhrwAVPeWB8FNb258n7qngqqo.1
* Zoom meeting hosted by [[m:Wikimedia Bangladesh|Wikimedia Bangladesh]]
To get started, visit the [[m:Wiki Loves Ramadan 2025|campaign page]] for details, resources, and guidelines: Wiki Loves Ramadan 2025.
Add [[m:Wiki Loves Ramadan 2025/Participant|your community here]], and organized Wiki Loves Ramadan 2025 in your local language.
Whether you’re a first-time editor or an experienced Wikipedian, your contributions matter. Together, we can ensure Islamic cultures and traditions are well-represented and accessible to all.
Feel free to invite your community and friends too. Kindly reach out if you have any questions or need support as you prepare to participate.
Let’s make Wiki Loves Ramadan 2025 a success!
For the [[m:Wiki Loves Ramadan 2025/Team|International Team]] 13:08, 16 zen 2025 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:ZI Jony@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=27568454 -->
== Universal Code of Conduct annual review: provide your comments on the UCoC and Enforcement Guidelines ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.
I am writing to you to let you know the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines is open now. You can make suggestions for changes through 3 February 2025. This is the first step of several to be taken for the annual review.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]].
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:11, 24 zen 2025 (CET)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=27746256 -->
== Feminism and Folklore 2025 starts soon ==
<div style="border:8px maroon ridge;padding:6px;>
[[File:Feminism and Folklore 2025 logo.svg|centre|550px|frameless]]
::<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
<center>''{{int:please-translate}}''</center>
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to organize the '''[[:m:Feminism and Folklore 2025|Feminism and Folklore 2025]]''' writing competition from February 1, 2025, to March 31, 2025 on your local Wikipedia. This year, Feminism and Folklore will focus on feminism, women's issues, and gender-focused topics for the project, with a [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025|Wiki Loves Folklore]] gender gap focus and a folk culture theme on Wikipedia.
You can help Wikipedia's coverage of folklore from your area by writing or improving articles about things like folk festivals, folk dances, folk music, women and queer folklore figures, folk game athletes, women in mythology, women warriors in folklore, witches and witch hunting, fairy tales, and more. Users can help create new articles, expand or translate from a generated list of suggested articles.
Organisers are requested to work on the following action items to sign up their communities for the project:
# Create a page for the contest on the local wiki.
# Set up a campaign on '''CampWiz''' tool.
# Create the local list and mention the timeline and local and international prizes.
# Request local admins for site notice.
# Link the local page and the CampWiz link on the [[:m:Feminism and Folklore 2025/Project Page|meta project page]].
This year, the Wiki Loves Folklore Tech Team has introduced two new tools to enhance support for the campaign. These tools include the '''Article List Generator by Topic''' and '''CampWiz'''. The Article List Generator by Topic enables users to identify articles on the English Wikipedia that are not present in their native language Wikipedia. Users can customize their selection criteria, and the tool will present a table showcasing the missing articles along with suggested titles. Additionally, users have the option to download the list in both CSV and wikitable formats. Notably, the CampWiz tool will be employed for the project for the first time, empowering users to effectively host the project with a jury. Both tools are now available for use in the campaign. [https://tools.wikilovesfolklore.org/ '''Click here to access these tools''']
Learn more about the contest and prizes on our [[:m:Feminism and Folklore 2025|project page]]. Feel free to contact us on our [[:m:Talk:Feminism and Folklore 2025/Project Page|meta talk page]] or by email us if you need any assistance.
We look forward to your immense coordination.
Thank you and Best wishes,
'''[[:m:Feminism and Folklore 2025|Feminism and Folklore 2025 International Team]]'''
::::Stay connected [[File:B&W Facebook icon.png|link=https://www.facebook.com/feminismandfolklore/|30x30px]] [[File:B&W Twitter icon.png|link=https://twitter.com/wikifolklore|30x30px]]
</div></div>
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 03:36, 29 zen 2025 (CET)
== Wiki Loves Folklore is back! ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
{{int:please-translate}}
[[File:Wiki Loves Folklore Logo.svg|right|150px|frameless]]
Dear Wiki Community,
You are humbly invited to participate in the '''[[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025|Wiki Loves Folklore 2025]]''' an international media contest organized on Wikimedia Commons to document folklore and intangible cultural heritage from different regions, including, folk creative activities and many more. It is held every year from the '''1st till the 31st''' of March.
You can help in enriching the folklore documentation on Commons from your region by taking photos, audios, videos, and [https://commons.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:UploadWizard&campaign=wlf_2025 submitting] them in this commons contest.
You can also [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025/Organize|organize a local contest]] in your country and support us in translating the [[:c:Commons:Wiki Loves Folklore 2025/Translations|project pages]] to help us spread the word in your native language.
Feel free to contact us on our [[:c:Commons talk:Wiki Loves Folklore 2025|project Talk page]] if you need any assistance.
'''Kind regards,'''
'''Wiki loves Folklore International Team'''
--[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 03:36, 29 zen 2025 (CET)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Tiven2240@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery/Wikipedia&oldid=26503019 -->
== Reminder: first part of the annual UCoC review closes soon ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.
This is a reminder that the first phase of the annual review period for the Universal Code of Conduct and Enforcement Guidelines will be closing soon. You can make suggestions for changes through [[d:Q614092|the end of day]], 3 February 2025. This is the first step of several to be taken for the annual review.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find a conversation to join on the UCoC page on Meta]]. After review of the feedback, proposals for updated text will be published on Meta in March for another round of community review.
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:48, 3 fre 2025 (CET)
</div>
<!-- Message sent by User:Keegan (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28198931 -->
== Upcoming Language Community Meeting (Feb 28th, 14:00 UTC) and Newsletter ==
<section begin="message"/>
Hello everyone!
[[File:WP20Symbols WIKI INCUBATOR.svg|right|frameless|150x150px|alt=An image symbolising multiple languages]]
We’re excited to announce that the next '''Language Community Meeting''' is happening soon, '''February 28th at 14:00 UTC'''! If you’d like to join, simply sign up on the '''[[mw:Wikimedia_Language_and_Product_Localization/Community_meetings#28_February_2025|wiki page]]'''.
This is a participant-driven meeting where we share updates on language-related projects, discuss technical challenges in language wikis, and collaborate on solutions. In our last meeting, we covered topics like developing language keyboards, creating the Moore Wikipedia, and updates from the language support track at Wiki Indaba.
'''Got a topic to share?''' Whether it’s a technical update from your project, a challenge you need help with, or a request for interpretation support, we’d love to hear from you! Feel free to '''reply to this message''' or add agenda items to the document '''[[etherpad:p/language-community-meeting-feb-2025|here]]'''.
Also, we wanted to highlight that the sixth edition of the Language & Internationalization newsletter (January 2025) is available here: [[:mw:Special:MyLanguage/Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/January|Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter/2025/January]]. This newsletter provides updates from the October–December 2024 quarter on new feature development, improvements in various language-related technical projects and support efforts, details about community meetings, and ideas for contributing to projects. To stay updated, you can subscribe to the newsletter on its wiki page: [[:mw:Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter|Wikimedia Language and Product Localization/Newsletter]].
We look forward to your ideas and participation at the language community meeting, see you there!
<section end="message"/>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 09:29, 22 fre 2025 (CET)
<!-- Message sent by User:SSethi (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28217779 -->
== Universal Code of Conduct annual review: proposed changes are available for comment ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
My apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}.
I am writing to you to let you know that [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/Proposed_Changes|proposed changes]] to the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|Universal Code of Conduct (UCoC) Enforcement Guidelines]] and [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter]] are open for review. '''[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/Proposed_Changes|You can provide feedback on suggested changes]]''' through the [[d:Q614092|end of day]] on Tuesday, 18 March 2025. This is the second step in the annual review process, the final step will be community voting on the proposed changes.
[[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review|Read more information and find relevant links about the process on the UCoC annual review page on Meta]].
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] (U4C) is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|you may review the U4C Charter]].
Please share this information with other members in your community wherever else might be appropriate.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] 19:51, 7 màr 2025 (CET)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28307738 -->
== GFDL ==
[[File:BD-propagande colour en.jpg|thumb|right]]
Hello!
GFDL is not a good license for media files. So it should not be used for new uploads. I have written to a few users using a translator. I do not know if it gives a good result or not so I try here in English (with a translation below).
My question is if those that have uploaded files as GFDL would also be willing to relicense to CC-BY-SA-4.0.
Also I would like to point out that articles on Wikipedia is licensed CC-BY-SA-4.0 so when they are used it is mandatory to use the same license. So when spoken wikipedia articles are uploaded as GFDL it is a violation of the license terms. Those files should either be deleted or relicensed to CC-BY-SA-4.0.
----
Bon giû!
O GFDL no l’é n’in bonä licensa pe i file multimediâ. Perchè o nu deveiva esse adoperô pe-o carigâ file nòvî. Mi l’ho scrito a quarchi ueuvo adoperando un traduzionnaire. No sò scî in risûta a l’é ouaighe ou nò, chi c’à provo a scrivî in inglése (cun n’in traduzion dae sota).
A me dumanda a l’é se chî ch’hanno carigò i file cun GFDL ancun ti sun disposti a reinformâ a CC-BY-SA-4.0.
Primmamente, veuggio segnâ che i articoli de Wikipedia sun licensiä CC-BY-SA-4.0, quindi in adoperâ quela licensa a l’é obbligatorio. Quindi quandu gli articoli parlæti de Wikipedia i veggian carigæ cun GFDL, l’é in violazion di termini de-a licensa. Quî file deven sêa strassæ sêa reinformæ a CC-BY-SA-4.0. [[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 20:13, 11 màr 2025 (CET)
: Bon giû [[User:Arbenganese]], [[User:N.Longo]], [[User:Giodiassi5]]. Pe favô lêze sto mesaggio. Se ti te domande comme mi l’ho notò i file, ti peuvedeî cianâ a [[:c:Commons:Village_pump/Proposals#Proposal_(change_GFDL_cut-off_date)|sto proposeto in Commons]]. --[[Utente:MGA73|MGA73]] ([[Discûscioîn ûtente:MGA73|discuscioìn]]) 19:59, 9 arv 2025 (CEST)
== An improved dashboard for the Content Translation tool ==
<div lang="en" dir="ltr">
{{Int:hello}} Wikipedians,
Apologies as this message is not in your language, {{Int:please-translate}}.
The [[mediawikiwiki:Special:MyLanguage/Wikimedia_Language_and_Product_Localization|Language and Product Localization team]] has improved the [https://test.wikipedia.org/w/index.php?title=Special:ContentTranslation&filter-type=automatic&filter-id=previous-edits&active-list=suggestions&from=en&to=es Content Translation dashboard] to create a consistent experience for all contributors using mobile and desktop devices. The improved translation dashboard allows all logged-in users of the tool to enjoy a consistent experience regardless of their type of device.
With a harmonized experience, logged-in desktop users now have access to the capabilities shown in the image below.
[[file:Content_Translation_new-dashboard.png|alt=|center|thumb|576x576px|Notice that in this screenshot, the new dashboard allows: Users to adjust suggestions with the "For you" and "...More" buttons to select general topics or community-created collections (like the example of Climate topic). Also, users can use translation to create new articles (as before) and expand existing articles section by section. You can see how suggestions are provided in the new dashboard in two groups ("Create new pages" and "Expand with new sections")-one for each activity.]]
[[File:Content_Translation_dashboard_on_desktop.png|alt=|center|thumb|577x577px|In the current dashboard, you will notice that you can't adjust suggestions to select topics or community-created collections. Also, you can't expand on existing articles by translating new sections.]]
We will implement [[mw:Special:MyLanguage/Content translation#Improved translation experience|this improvement]] on your wiki '''on Monday, March 17th, 2025''' and remove the current dashboard '''by May 2025'''.
Please reach out with any questions concerning the dashboard in this thread.
Thank you!
On behalf of the Language and Product Localization team.
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:UOzurumba (WMF)|UOzurumba (WMF)]]</bdi> 03:56, 13 màr 2025 (CET)
<!-- Messaggio inviato da User:UOzurumba (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:UOzurumba_(WMF)/sandbox_CX_Unified_dashboard_announcement_list_1&oldid=28382282 -->
== Your wiki will be in read-only soon ==
<section begin="server-switch"/><div class="plainlinks">
[[:m:Special:MyLanguage/Tech/Server switch|Read this message in another language]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-Tech%2FServer+switch&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]
The [[foundation:|Wikimedia Foundation]] will switch the traffic between its data centers. This will make sure that Wikipedia and the other Wikimedia wikis can stay online even after a disaster.
All traffic will switch on '''{{#time:j xg|2024-03-20|en}}'''. The test will start at '''[https://zonestamp.toolforge.org/{{#time:U|2024-03-20T14:00|en}} {{#time:H:i e|2024-03-20T14:00}}]'''.
Unfortunately, because of some limitations in [[mw:Special:MyLanguage/Manual:What is MediaWiki?|MediaWiki]], all editing must stop while the switch is made. We apologize for this disruption, and we are working to minimize it in the future.
'''You will be able to read, but not edit, all wikis for a short period of time.'''
*You will not be able to edit for up to an hour on {{#time:l j xg Y|2024-03-20|en}}.
*If you try to edit or save during these times, you will see an error message. We hope that no edits will be lost during these minutes, but we can't guarantee it. If you see the error message, then please wait until everything is back to normal. Then you should be able to save your edit. But, we recommend that you make a copy of your changes first, just in case.
''Other effects'':
*Background jobs will be slower and some may be dropped. Red links might not be updated as quickly as normal. If you create an article that is already linked somewhere else, the link will stay red longer than usual. Some long-running scripts will have to be stopped.
* We expect the code deployments to happen as any other week. However, some case-by-case code freezes could punctually happen if the operation require them afterwards.
* [[mw:Special:MyLanguage/GitLab|GitLab]] will be unavailable for about 90 minutes.
This project may be postponed if necessary. You can [[wikitech:Switch_Datacenter|read the schedule at wikitech.wikimedia.org]]. Any changes will be announced in the schedule. There will be more notifications about this. A banner will be displayed on all wikis 30 minutes before this operation happens. '''Please share this information with your community.'''</div><section end="server-switch"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]]</bdi> 00:15, 15 màr 2025 (CET)
<!-- Message sent by User:Quiddity (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=28307742 -->
== Final proposed modifications to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and U4C Charter now posted ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
The proposed modifications to the [[foundation:Special:MyLanguage/Policy:Universal_Code_of_Conduct/Enforcement_guidelines|Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines]] and the U4C Charter [[m:Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/2025/Proposed_Changes|are now on Meta-wiki for community notice]] in advance of the voting period. This final draft was developed from the previous two rounds of community review. Community members will be able to vote on these modifications starting on 17 April 2025. The vote will close on 1 May 2025, and results will be announced no later than 12 May 2025. The U4C election period, starting with a call for candidates, will open immediately following the announcement of the review results. More information will be posted on [[m:Special:MyLanguage//Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election|the wiki page for the election]] soon.
Please be advised that this process will require more messages to be sent here over the next two months.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
-- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 04:04, 4 arv 2025 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28469465 -->
== Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2025: Invitation ==
<div lang="en" dir="ltr">
[[File:UCDM 2025 general.png|180px|right]]
{{int:please-translate}}
Hello, dear Wikipedians!<br/>
[[:m:Special:MyLanguage/Wikimedia Ukraine|Wikimedia Ukraine]], in cooperation with the [[:en:Ministry of Foreign Affairs of Ukraine|MFA of Ukraine]] and [[:en:Ukrainian Institute|Ukrainian Institute]], has launched the fifth edition of writing challenge "'''[[:m:Special:MyLanguage/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2025|Ukraine's Cultural Diplomacy Month]]'''", which lasts from '''14th April''' until '''16th May 2025'''. The campaign is dedicated to famous Ukrainian artists of cinema, music, literature, architecture, design, and cultural phenomena of Ukraine that are now part of world heritage. We accept contributions in every language!
The most active contesters will receive prizes.
If you are interested in coordinating long-term community engagement for the campaign and becoming a local ambassador, we would love to hear from you! Please let us know your interest.
<br/>
We invite you to take part and help us improve the coverage of Ukrainian culture on Wikipedia in your language! Also, we plan to set up a [[:m:CentralNotice/Request/Ukraine's Cultural Diplomacy Month 2025|banner]] to notify users of the possibility to participate in such a challenge! [[:m:User:OlesiaLukaniuk (WMUA)|OlesiaLukaniuk (WMUA)]] ([[:m:User talk:OlesiaLukaniuk (WMUA)|talk]])
</div>
18:11, 16 arv 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Hide on Rosé@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:OlesiaLukaniuk_(WMUA)/list_of_wikis&oldid=28552112 -->
== Vote now on the revised UCoC Enforcement Guidelines and U4C Charter ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
The voting period for the revisions to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines ("UCoC EG") and the UCoC's Coordinating Committee Charter is open now through the end of 1 May (UTC) ([https://zonestamp.toolforge.org/1746162000 find in your time zone]). [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Annual_review/2025/Voter_information|Read the information on how to participate and read over the proposal before voting]] on the UCoC page on Meta-wiki.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review of the EG and Charter was planned and implemented by the U4C. Further information will be provided in the coming months about the review of the UCoC itself. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community so they can participate as well.
In cooperation with the U4C -- [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|talk]]) 02:34, 17 arv 2025 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28469465 -->
== Sub-referencing: User testing ==
<div lang="en" dir="ltr">
[[File:Sub-referencing reuse visual.png|400px|right]]
<small>''Apologies for writing in English, please help us by providing a translation below''</small>
Hi I’m Johannes from [[:m:Wikimedia Deutschland|Wikimedia Deutschland]]'s [[:m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes team]]. We are making great strides with the new [[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|sub-referencing feature]] and we’d love to invite you to take part in two activities to help us move this work further:
#'''Try it out and share your feedback'''
#:[[:m:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing# Test the prototype|Please try]] the updated ''wikitext'' feature [https://en.wikipedia.beta.wmflabs.org/wiki/Sub-referencing on the beta wiki] and let us know what you think, either [[:m:Talk:WMDE Technical Wishes/Sub-referencing|on our talk page]] or by [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/talktotechwish booking a call] with our UX researcher.
#'''Get a sneak peak and help shape the ''Visual Editor'' user designs'''
#:Help us test the new design prototypes by participating in user sessions – [https://greatquestion.co/wikimediadeutschland/gxk0taud/apply sign up here to receive an invite]. We're especially hoping to speak with people from underrepresented and diverse groups. If that's you, please consider signing up! No prior or extensive editing experience is required. User sessions will start ''May 14th''.
We plan to bring this feature to Wikimedia wikis later this year. We’ll reach out to wikis for piloting in time for deployments. Creators and maintainers of reference-related tools and templates will be contacted beforehand as well.
Thank you very much for your support and encouragement so far in helping bring this feature to life! </div> <bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Johannes Richter (WMDE)|Johannes Richter (WMDE)]] ([[User talk:Johannes Richter (WMDE)|talk]])</bdi> 17:03, 28 arv 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Johannes Richter (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johannes_Richter_(WMDE)/Sub-referencing/massmessage_list&oldid=28628657 -->
== Vote on proposed modifications to the UCoC Enforcement Guidelines and U4C Charter ==
<section begin="announcement-content" />
The voting period for the revisions to the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and U4C Charter closes on 1 May 2025 at 23:59 UTC ([https://zonestamp.toolforge.org/1746162000 find in your time zone]). [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025/Voter information|Read the information on how to participate and read over the proposal before voting]] on the UCoC page on Meta-wiki.
The [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)]] is a global group dedicated to providing an equitable and consistent implementation of the UCoC. This annual review was planned and implemented by the U4C. For more information and the responsibilities of the U4C, you may [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Charter|review the U4C Charter]].
Please share this message with members of your community in your language, as appropriate, so they can participate as well.
In cooperation with the U4C -- <section end="announcement-content" />
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 05:41, 29 arv 2025 (CEST)</div>
<!-- Message sent by User:Keegan (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 -->
== We will be enabling the new Charts extension on your wiki soon! ==
''(Apologies for posting in English)''
Hi all! We have good news to share regarding the ongoing problem with graphs and charts affecting all wikis that use them.
As you probably know, the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Graph|old Graph extension]] was disabled in 2023 [[listarchive:list/wikitech-l@lists.wikimedia.org/thread/EWL4AGBEZEDMNNFTM4FRD4MHOU3CVESO/|due to security reasons]]. We’ve worked in these two years to find a solution that could replace the old extension, and provide a safer and better solution to users who wanted to showcase graphs and charts in their articles. We therefore developed the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|Charts extension]], which will be replacing the old Graph extension and potentially also the [[:mw:Extension:EasyTimeline|EasyTimeline extension]].
After successfully deploying the extension on Italian, Swedish, and Hebrew Wikipedia, as well as on MediaWiki.org, as part of a pilot phase, we are now happy to announce that we are moving forward with the next phase of deployment, which will also include your wiki.
The deployment will happen in batches, and will start from '''May 6'''. Please, consult [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart/Project#Deployment Timeline|our page on MediaWiki.org]] to discover when the new Charts extension will be deployed on your wiki. You can also [[:mw:Special:MyLanguage/Extension:Chart|consult the documentation]] about the extension on MediaWiki.org.
If you have questions, need clarifications, or just want to express your opinion about it, please refer to the [[:mw:Special:MyLanguage/Extension_talk:Chart/Project|project’s talk page on Mediawiki.org]], or ping me directly under this thread. If you encounter issues using Charts once it gets enabled on your wiki, please report it on the [[:mw:Extension_talk:Chart/Project|talk page]] or at [[phab:tag/charts|Phabricator]].
Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|User:Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|talk]]) 17:08, 6 màz 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Sannita (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28663781 -->
== <span lang="en" dir="ltr">Call for Candidates for the Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C)</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="announcement-content" />
The results of voting on the Universal Code of Conduct Enforcement Guidelines and Universal Code of Conduct Coordinating Committee (U4C) Charter is [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Annual review/2025#Results|available on Meta-wiki]].
You may now [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025/Candidates|submit your candidacy to serve on the U4C]] through 29 May 2025 at 12:00 UTC. Information about [[m:Special:MyLanguage/Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|eligibility, process, and the timeline are on Meta-wiki]]. Voting on candidates will open on 1 June 2025 and run for two weeks, closing on 15 June 2025 at 12:00 UTC.
If you have any questions, you can ask on [[m:Talk:Universal Code of Conduct/Coordinating Committee/Election/2025|the discussion page for the election]]. -- in cooperation with the U4C, </div><section end="announcement-content" />
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User_talk:Keegan (WMF)|discusción]])</bdi> 00:07, 16 màz 2025 (CEST)
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 -->
== RfC ongoing regarding Abstract Wikipedia (and your project) ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
''(Apologies for posting in English, if this is not your first language)''
Hello all! We opened a discussion on Meta about a very delicate issue for the development of [[:m:Special:MyLanguage/Abstract Wikipedia|Abstract Wikipedia]]: where to store the abstract content that will be developed through functions from Wikifunctions and data from Wikidata. Since some of the hypothesis involve your project, we wanted to hear your thoughts too.
We want to make the decision process clear: we do not yet know which option we want to use, which is why we are consulting here. We will take the arguments from the Wikimedia communities into account, and we want to consult with the different communities and hear arguments that will help us with the decision. The decision will be made and communicated after the consultation period by the Foundation.
You can read the various hypothesis and have your say at [[:m:Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content|Abstract Wikipedia/Location of Abstract Content]]. Thank you in advance! -- [[User:Sannita (WMF)|Sannita (WMF)]] ([[User talk:Sannita (WMF)|<span class="signature-talk">{{int:Talkpagelinktext}}</span>]]) 17:26, 22 màz 2025 (CEST)
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Sannita (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Sannita_(WMF)/Mass_sending_test&oldid=28768453 -->
== Wikimedia Foundation Board of Trustees 2025 Selection & Call for Questions ==
<section begin="announcement-content" />
:''[[m:Special:MyLanguage/Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement|{{int:interlanguage-link-mul}}]] • [https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Special:Translate&group=page-{{urlencode:Wikimedia Foundation elections/2025/Announcement/Selection announcement}}&language=&action=page&filter= {{int:please-translate}}]''
Dear all,
This year, the term of 2 (two) Community- and Affiliate-selected Trustees on the Wikimedia Foundation Board of Trustees will come to an end [1]. The Board invites the whole movement to participate in this year’s selection process and vote to fill those seats.
The Elections Committee will oversee this process with support from Foundation staff [2]. The Governance Committee, composed of trustees who are not candidates in the 2025 community-and-affiliate-selected trustee selection process (Raju Narisetti, Shani Evenstein Sigalov, Lorenzo Losa, Kathy Collins, Victoria Doronina and Esra’a Al Shafei) [3], is tasked with providing Board oversight for the 2025 trustee selection process and for keeping the Board informed. More details on the roles of the Elections Committee, Board, and staff are here [4].
Here are the key planned dates:
* May 22 – June 5: Announcement (this communication) and call for questions period [6]
* June 17 – July 1, 2025: Call for candidates
* July 2025: If needed, affiliates vote to shortlist candidates if more than 10 apply [5]
* August 2025: Campaign period
* August – September 2025: Two-week community voting period
* October – November 2025: Background check of selected candidates
* Board’s Meeting in December 2025: New trustees seated
Learn more about the 2025 selection process - including the detailed timeline, the candidacy process, the campaign rules, and the voter eligibility criteria - on this Meta-wiki page [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025|[link]]].
'''Call for Questions'''
In each selection process, the community has the opportunity to submit questions for the Board of Trustees candidates to answer. The Election Committee selects questions from the list developed by the community for the candidates to answer. Candidates must answer all the required questions in the application in order to be eligible; otherwise their application will be disqualified. This year, the Election Committee will select 5 questions for the candidates to answer. The selected questions may be a combination of what’s been submitted from the community, if they’re alike or related. [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates|[link]]]
'''Election Volunteers'''
Another way to be involved with the 2025 selection process is to be an Election Volunteer. Election Volunteers are a bridge between the Elections Committee and their respective community. They help ensure their community is represented and mobilize them to vote. Learn more about the program and how to join on this Meta-wiki page [[m:Wikimedia_Foundation_elections/2025/Election_volunteers|[link].]]
Thank you!
[1] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2022/Results
[2] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Committee:Elections_Committee_Charter
[3] https://foundation.wikimedia.org/wiki/Resolution:Committee_Membership,_December_2024
[4] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections_committee/Roles
[5] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/FAQ
[6] https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia_Foundation_elections/2025/Questions_for_candidates
Best regards,
Victoria Doronina
Board Liaison to the Elections Committee
Governance Committee<section end="announcement-content" />
[[Utente:MediaWiki message delivery|MediaWiki message delivery]] ([[Discûscioîn ûtente:MediaWiki message delivery|discuscioìn]]) 05:07, 28 màz 2025 (CEST)
<!-- Message sent by User:RamzyM (WMF)@metawiki using the list at https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28618011 -->
== <span lang="en" dir="ltr"> Upcoming Deployment of the CampaignEvents Extension</span> ==
<div lang="en" dir="ltr">
<section begin="message"/>
Hello everyone,
''(Apologies for posting in English if English is not your first language. Please help translate to your language.)''
The Campaigns Product Team is planning a global deployment of the '''[[:mw:Help:Extension:CampaignEvents|CampaignEvents extension]]''' to all Wikipedias, including this wiki, during the '''week of June 23rd'''.
This extension is designed to help organizers plan and manage events, WikiProjects, and other on-wiki collaborations - and to make these efforts more discoverable.
The three main features of this extension are:
* '''[[:m:Event_Center/Registration|Event Registration]]''': A simple way to sign up for events on the wiki.
* '''[[:m:CampaignEvents/Collaboration_list|Collaboration List]]''': A global list of events and a local list of WikiProjects, accessible at '''[[:m:Special:AllEvents|Special:AllEvents]]'''.
* '''[[:m:Campaigns/Foundation_Product_Team/Invitation_list|Invitation Lists]]''': A tool to help organizers find editors who might want to join, based on their past contributions.
'''Note''': The extension comes with a new user right called '''"Event Organizer"''', which will be managed by administrators on this wiki. Organizer tools like Event Registration and Invitation Lists will only work if someone is granted this right. The Collaboration List is available to everyone immediately after deployment.
The extension is already live on several wikis, including '''Meta, Wikidata, English Wikipedia''', and more ( [[m:CampaignEvents/Deployment_status#Current_Deployment_Status_for_CampaignEvents_extension| See the full deployment list]])
If you have any questions, concerns, or feedback, please feel free to share them on the [[m:Talk:CampaignEvents| extension talkpage]]. We’d love to hear from you before the rollout.
Thank you! <section end="message"/>
</div>
<bdi lang="en" dir="ltr">[[User:Udehb-WMF|Udehb-WMF]] ([[User talk:Udehb-WMF|discusción]]) 18:47, 29 màz 2025 (CEST)</bdi>
<!-- Messaggio inviato da User:Udehb-WMF@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Udehb-WMF/sandbox/deployment_audience&oldid=28803829 -->
== Vote now in the 2025 U4C Election ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Apologies for writing in English.
{{Int:Please-translate}}
Eligible voters are asked to participate in the 2025 [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee|Universal Code of Conduct Coordinating Committee]] election. More information–including an eligibility check, voting process information, candidate information, and a link to the vote–are available on Meta at the [[m:Special:MyLanguage/Universal_Code_of_Conduct/Coordinating_Committee/Election/2025|2025 Election information page]]. The vote closes on 17 June 2025 at [https://zonestamp.toolforge.org/1750161600 12:00 UTC].
Please vote if your account is eligible. Results will be available by 1 July 2025. -- In cooperation with the U4C, [[m:User:Keegan (WMF)|Keegan (WMF)]] ([[m:User talk:Keegan (WMF)|talk]]) 01:00, 14 zùg 2025 (CEST) </div>
<!-- Messaggio inviato da User:Keegan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=28848819 -->
i4f6e5yscsqgmwohezoo0z88sghrfua
Orcu Feìn
0
18334
258498
257564
2025-06-13T18:41:45Z
N.Longo
12052
fix
258498
wikitext
text/x-wiki
{{Finarìn|variànte=, in-tu parlô du postu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Orcu Feìn
|Tipo = [[comùn|cumüne]]
|Panorama = Orco Feglino-panorama Feglino1.jpg
|Didascalia = <div align="center">Vista de Feìn da-a stradda pe Orcu</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Simone Durante
|Partito = lista cìvica "Progetto comune"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data rielezione =
|Mandato =
|Abitanti = 926
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dètu Istat] - Pupulasiùn res̠idénte a-i 31 d'otubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 26-5-2014
|Sottodivisioni = [[Orcu]], [[Feìn]]
|Divisioni confinanti = [[Côrxi]], [[Finô]], [[Màllae|Màllare]], [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]], [[Cuggiæn|Cügén]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1694
|Nome abitanti = d'Orcu e de Feìn
|Patrono = [[San Loenso (personn-a)|San Lurénsu]]
|Festivo = [[10 agosto|10 d'agustu]]
|Mappa = Map of comune of Orco Feglino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pus̠isiùn du cumüne d'Orcu Feìn in-ta pruvinsa de Savuna.
}}
'''Orcu Feìn''' (''Òrcu Fögìn'' a-a [[Dialéttu priéze|Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Disiunâiu de Prîa|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Savuna|léngoa=LIJ, IT|p=12}}</ref>, ''Òrco Feìn'' in [[Lengoa zeneize|s̠enéis̠e]], ''Orco Feglino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è ün [[Comun|cumüne]] [[Liguria|lìgüre]] de 926 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Monte Alto da Rocche Bianche.png|sinistra|miniatura|250x250px|Vista du [[Munte Ôtu]]]]
U teritoriu du cumüne d'Orcu Feìn, a munte de Finô, u se truva in-ta parte ciü ôta de valô da [[Susà (sciüméra)|sciüméra Susà]] e in-ta riva de punénte da valô de l'[[Aquila (sciüméra)|Aquila]], due sciümére che, doppu ch'àn traversó Finô, i se caccian in-tu [[Mâ Ligure|Mô Ligüre]]. In-ta valô da Susà u teritoriu cumünôle u riva fìn a-a custéra di munti, cun-u sö puntu ciü èrtu ch'u l'è u [[Bric do Zovasso|Briccu du S̠uvassu]] (998 m).
I cunfìn cu-i pais̠i vexìn i passan pe-a sciüméra Susà, cun [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] a levante, e pe-e custére di munti a punénte cun [[Côrxi]] e a setentriùn cun [[Màllae|Màllare]]. U cunfìn de setentriùn u l'è segnó da-u spartiègua tra-i bacìn lìgüri e cuéllu da [[Val Bórmia|Burmia]], in-tu töccu cunpréis̠u tra u s̠a mensunó Briccu du S̠uvassu, a punénte, e u [[Munte Ôtu]] (956 m) a levante. In-sciu cunfìn cun [[Màllae|Màllare]], a setentriùn, u gh'è ascì a [[Colla de San Giacumu]] (796 m), traversô da üna stradda de tèra batüa, e a-i pé du Munte Ôtu.
E due lücalité ciü inpurtanti du cumüne, [[Feìn]] e [[Orcu]], i se truvan, rispetivaménte, a-u fundu da valô da Susà e in simma a-u briccu ch'u a spartisce da cuélla de l'Aquila.
=== Frasiùi ===
U cumüne de Orcu Feìn u l'è u frütu de l'uniùn di dui pais̠i d'Orcu e de Feìn, nasciüa a-i [[7 lûggio|7 de lüu]] du [[1869]]<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1869-07-07;5212!vig=|tìtolo=R.D. 7 lüu 1869, n. 5212, art. 1|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>, che ancura a-a giurnô d'ancö i sùn i dui céntri ciü inpurtanti du cumüne. I ghe sùn ascì de lücalité ciü picine, cumme Cia, in-te üna canô a punénte de Feìn, e Buragni, vexìn a-u cunfìn cun-u cümune de [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]].
=== Cunfìn ===
Orcu Feìn u cunfina cun [[Màllae|Màllare]] e [[Cuggiæn|Cügén]] a setentriùn, cun [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] a levante, cun [[Finô]] a meridiùn e cun [[Côrxi]] a punénte<ref>{{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/wp-content/uploads/sites/158/2021/10/001-statuto.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Orcu Feìn|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
== Storia ==
U numme "Feìn" u vegne foscia da-u [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''Ad figulinas'', dunca "u postu und'a l'è fèta a [[Ceràmica|ceramica]]". U numme da lücalité d'Orcu u nu l'à pe cuntra ün'origine guéri céra, da truvô foscia in-tu latìn ''Orca'' in-tu sensu ségge da [[Òrca|béstia marina]] o du numme ch'u se döverôva pe di tipi de butti, o ancura ciü antigu, foscia da-a [[Lèngoa ligure antiga|léngua di Lìgüri Antighi]].
=== Antighité e Eté de Més̠u ===
De eté ciü antighe i nu ghe sùn de grénde testimunianse in-tu teritoriu d'Orcu Feìn ma de següru u l'éra s̠a frecuentó da de pupulasiùi de [[Liguri Antighi|Lìgüri Antighi]], ch'i l'axévan ün inpurtante vilàggiu in-scia [[Rocca de Pèrti]], a-a giurnô d'ancö cunusciüu cumme u "Vilàggiu de Agnime", ch'u remunta a l'[[Etæ do færo|Eté du Féru]] e ch'u l'è scìnbulu de l'inpurtansa du Finô cumme cunfìn tra-i teritori di Lìgüri ''[[Sabates]]'' e di ''[[Ingauni]]''. I nu ghe sùn mancu di gréndi rèsti de l'eté rumôna scicumme che a stradda ciü inpurtante da regiùn, a ''[[Via Julia Augusta]]'', a pasôva in-ta canô a punénte de cuélla sutta a Orcu, a valô di Punci, und'i ghe sùn sincue punti rumôni du [[I secolo|I]]-[[II secolo|II séculu d.C.]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/vivere-il-comune/il-territorio/la-nostra-storia/|tìtolo=La nostra storia|outô=Cumüne de Orcu Feìn|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>
Doppu i séculi ciü scüri de l'ôtu mediuévu, a primma testimuniansa scrita de stu teritoriu a remunta a-u [[967]], cuande l'inperatö [[Ötón I de Sassonia|Otùn I]] u l'à cunsegnó a l'[[Aleramo do Monferòu|Aléramu du Munferùn]] e tère "''in desertis locis''" da cuscì dita [[Marca Aleramica|môrca Aleramica]], cunpréis̠u cuéllu ch'u l'éra indicó cumme u castéllu de Orcu, ditu ''Castrum Orche'' e scituó in simma a-a colla de San Lurensìn. Du [[1162]], cun ün dipluma de l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]], u castéllu de Orcu u l'è détu a-u [[Riccu I du Caretto|Riccu du Caréttu]]<ref name=":0" /><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=28024&RicFrmRicSemplice=Orco%20Feglino&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Comune di Orco Feglino|outô=SIUSA|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
Feìn, antigaménte ditu "Pös̠s̠u da Géxa" u l'è mensunô pe-a primma otta in-te ün papé du [[1351]] e in-te di ôtri sucesivi, ma u l'è stètu pe ciü séculi ün teritoriu sutta a cuéllu de Orcu, In-tu detaggiu, cu-i sö ''Castrum, compagna et territorium'', Orcu u l'éra üna de cunpagne ch'i furmôvan u teritöriu du [[Marchexùn de Finô]]. Sulu che doppu tantu ténpu, in-tu [[XV secolo|Cuattruséntu]], a parocchia de Feìn a l'è stèta separô da Orcu, ségnu da definitiva afermasiùn da növa cumünité<ref name=":0" />.
=== Eté mudèrna e cuntenpuranea ===
Sutta a-u Marchexùn, in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]], u paise de Orcu u l'è rivó a ciü o menu séntu "föghi", pe 500 abitanti, ch'i l'éran ciü de cuélli da giurnô d'ancö; scibén che di ténpi scüri i s'arentôvan. U guvèrnu du marchéis̠e [[Arfunsu II du Carettu|Arfunsu II]], incuménsô du [[1546]], u l'è stètu defèti benbén opresivu e a Orcu s'è dumandó pe-a tascia in-scia [[Sâ|sô]] bén 32 scüddi, tantu che, ciü che da [[Côrxi]], ascì da Orcu i sùn partie de sulevasiùi cuntra u marchéis̠e. Però, cun-a morte de l'urtimu marchéis̠e [[Sforsa Dria du Carettu|Sforsa Dria]] du [[1602]], u Finô u l'à perdüu a sö indipendénsa, pasandu sutta a l'[[Inpêio spagnòllo|inpéru spagnollu]]. In-te stu periudu u gh'è stètu ün furte s̠vilüppu di cumèrci in-te tüttu u Marchexùn, dèta a sö inpurtansa stratégica pe-u s̠untaméntu du [[Ducâto de Milàn|Ducôto de Milàn]] a-u [[Mâ Ligure|mô]]. Du [[1632]] ün'epidemia de pèste a l'à curpiu i burghi d'Orcu e de Feìn, cun vari morti cumme i dui che, segundu a tradisiùn, i sùn stèti interè in-te ün scitu vexìn a Orcu unde da cuéllu muméntu u nu saréiva cresciüu ciü ninte. Pe sta raxùn chi i abitanti du pais̠e i l'àn custruiu lì üna picina capélla dedicó a Santa Maìn de Grassie, vegnüa poi, doppu vari largaménti, a parocchia de San Lurénsu<ref name=":0" />.
U [[2 arvî|2 d'avrî]] du [[1707]] u teritoriu du Marchexùn u l'è pasó sutta a-u cuntrullu de l'[[Inpêio austro-ungarìco|inpéru austriacu]] pe poi, da-u [[20 agosto|20 d'agustu]] du [[1713]], pasô a-a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Séna]]. De cuélli agni chi u végiu Marchexùn u l'éra spartiu in-te sincue cuarté, cumme indicó in-te ün papé du [[2 dexénbre|2 de dixénbre]] du méximu annu, cun Feìn in-tu cuôrtu (cun-u rèstu de ôtre canè daré a Finô, e dunca cun i pais̠i de [[Riôtu]], [[Côrxi]] e [[Pèrti]] ascì) e Orcu in-tu cuintu cuarté (cu-e varie lücalité de [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]] e cuélle de Pia, [[Lacremô]] e [[Varigotti]] ascì)<ref name=":0" /><ref name=":1" />.
In-te guére napuleòniche u frunte tra-i franséis̠i e austru-piemuntéis̠i pe varie otte u l'è pasó pe Orcu, cun viulénti scuntri survatüttu in-scia custéra di munti, pe-u cuntrollu da [[Colla de San Giacumu]]. A-a giurnô d'ancö i se pöan ancura véi e trincée realis̠è da-e trüppe franséis̠i in-ta s̠öna, in-tu detaggiu in-ta lücalité cunusciüa cumme "A Strô"<ref name=":0" />.
Cun-a creasiùn da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Lìgüre]] u pais̠e u l'è stètu a l'inprinsipiu tacó a-u departiméntu du [[Letimbru|Letinbru]], cun capulögu [[Sann-a|Savuna]], ma poi, cun l'anesiùn da [[Liguria|Ligüria]] a l'[[Prìmmo Inpêio françéize|inpéru franséis̠e]], Orcu e Feìn i sùn stèti inserii in-tu [[Dipartiménto de Montenéutte|departiméntu de Muntenötte]], sutta a-u cantùn du Finô e in-te l'''arrondissement'' de [[Sann-a|Savuna]]. Du [[1815]], doppu a cürta speriénsa da [[Repùbrica Zenéize|Repübbrica S̠enéis̠e]], Orcu Feìn (che u l'axéva 1072 abitanti in-te cuéllu annu) e tütta a [[Liguria|Ligüria]] i sùn dèti a-i [[Savoia]], pe decis̠iùn du [[Congresso de Vienna|Cungrèssu de Viénna]], e dunca inserii fìn a-u [[1927]] in-ta [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa de S̠éna]], pe poi pasô in-ta növa [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. De ciü, a-i [[7 lûggio|7 de lüu]] du [[1869]] a gh'è stèta a definitiva uniùn di dui pais̠i d'Orcu e de Feìn in-tu cumüne da-u méximu teritoriu d'ancö<ref name=":0" /><ref name=":1" /><ref name=":2" />.
Da-u [[1973]] a-u [[2011]] u l'à fètu parte da [[Comunitæ montagnìnn-a Pollupice|Cumünité Muntôna Pollupice]], che però a l'è stèta derfô<ref>{{Çitta web|url=https://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%25C3%25A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=L.R. 4 lüu 2008, n. 24|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Òrco Feìn}}
=== Minuranse fulône ===
Segundu l'ISTAT, a-i 31 de dixénbre du 2023, a Orcu Feìn i gh'éran 34 rexidénti fulén.
=== Cugnummi ciü difüs̠i ===
I cugnummi ciü difüs̠i a Orcu Feìn i sùn ''Olivieri'', ''Basso'', ''Rilla'', ''Durante'' e ''Rocca''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=Classifiche dei Cognomi Italiani|léngoa=IT|vìxita=2025-03-07}}</ref>.
== Sciti de interesse ==
=== Architetüe religius̠e ===
U teritoriu de Orcu Feìn u l'è spartiu tra-i prévi de due parocchie, ch'i se truvan sutta a-a [[Diocexi de Sann-a-Noi|dioces̠i de Savuna-Nori]]. Defèti i ghe sùn a parocchia du pais̠e de Feìn, ch'a l'à a sö séde in-ta géxa de San Lurénsu, e cuélla du pais̠e e végiu cumüne de Orcu, sutta a üna géxa dedicô anche lé a San Lurénsu<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiesasavona.it/vicaria-di-finale-ligure/|tìtolo=Vicaria di Finale Ligure - Parrocchie|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
;Parocchia de Feìn
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Orco Feglino-chiesa san lorenzo di Feglino-complesso2.jpg|A parocchia de Feìn
Orco Feglino-oratorio chiesa san lorenzo di Feglino-complesso.jpg|L'oratoriu de Feìn
Orco Feglino-santuario di santa maria ausiliatrice.jpg|U santuôriu
Sanroccofeglino.JPG|A géxa de San Roccu
Cappella dell'Immacolata Concezione (Orco Feglino) 01.jpg|A capélla da Maculôta
</gallery>
* Géxa de San Lurénsu: a l'è a séde da parocchia de Feìn e a remunta a l'[[Etæ de Mëzo|Eté de Més̠u]]. U sö spétu d'ancö u l'è u frütu da recustrusiùn de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], fèta segundu ün stile baroccu a-u postu du végiu tardu-gòticu<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo-feglino|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Oratoriu di Santi Carlu e Benôrdu: u l'è l'oratoriu da parocchia de Feìn, scituó da vexìn a-a géxa. U l'è stètu custruiu du [[1858]] doppu che, cun-u largaméntu da parocchia, a ciü végia custrusiùn du [[XVII secolo|Seiséntu]] a l'éra stèta derucô. U l'é a sêde da cungregasiùn religius̠a da-u méximu numme, famus̠a pe-u sö gréndu cristu de Giuanne Maraglian e pe-u sö cristu néigru.
* Santuôriu de Santa Maìn Aus̠iliatrixe: u l'è stètu custruiu doppu üna serie de aparisiùi da Madonna in-te l'area tra-u [[12 mazzo|12 de mas̠u]] e u [[25 òtôbre|25 d'otubre]] du [[1874]] e durbiu du [[1877]]. U gh'à üna strutüa a navôta séncia, de furma a sèrciu, e üna faciôta cun de punte particulè, tipiche de ôtre géxe da s̠öna de [[Nissa|Nissa]]. Vexìn a-u santuôriu a l'è stèta custruia üna picina capélla, in-sciu puntu de aparisiùi<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/santuario-maria-ausiliatrice|tìtolo=Santuario Maria Ausiliatrice|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Géxa de San Roccu: a l'è stèta custruia du [[XVII secolo|Seiséntu]] in-sce üna de stradde pe intrô in-tu pais̠e. A l'à üna strutüa e üna faciôta séncia, cun ün picìn canpanìn a vèira<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-rocco|tìtolo=Chiesa di San Rocco|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Capélla da Maculôta: a l'è üna picina custrusiùn du [[XVIII secolo|Setteséntu]], scituô a setentriùn du céntru du pais̠e<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-dellimmacolata|tìtolo=Chiesa dell'Immacolata Concezione|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
;Parocchia de Orcu
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Orco Feglino-chiesa san lorenzo di Orco-complesso.jpg|A géxa de San Lurénsu
Chiesa di San Lorenzino, facciata (Orco Feglino).JPG|Géxa de San Lurensìn
Orco Feglino-oratorio san lorenzo di Orco-complesso.jpg|L'oratoriu d'Orcu
Ex oratorio orco.JPG|L'uratoriu végiu
Chiesa del Santo Nome di Gesù e Maria - Boragni (Orco Feglino).jpg|A capélla de Buragni
</gallery>
* Géxa de San Lurénsu: séde da parocchia de Orcu, a l'è stèta custruia üna primma otta du [[1632]], dedicô a-a Madonna de Grassie, vegnindu a parocchia du [[1674]] a-u postu da géxa de San Lurensìn. Cun di largaménti sucesivi a l'è stèta tacô a-u végiu oratoriu e, du 1714, u l'è dutô de canpanìn ascì. A faciôta, realis̠ô cun-a pria du Finô, a l'è stèta finia sulu du [[1933]]<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzo-martire|tìtolo=Chiesa di San Lorenzo Martire|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Géxa de San Lurensìn: a l'è üna de custrusiùi ciü antighe de Orcu, dètu ch'a remunta a-u [[XI secolo|XI]]-[[XII secolo|XII séculu]], mensunô pe-a primma otta in-te ün papé du [[1195]]. U sö spétu d'ancö u l'è cuéllu da recustrusiùn du [[XIV secolo|Trexéntu]], cun di ricchi afreschi fèti foscia du [[1493]]. A l'inprinsipiu a l'éra dita a géxa de San Lurénsu ma, cun-a custrusiùn da növa e ciü grénda parocchia dedicô a-u méximu santu, a l'à pió u numme de géxa de San Lurensìn<ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/chiesa/chiesa-san-lorenzino|tìtolo=Chiesa di San Lorenzino|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Oratoriu de Santa Maìn Manéna: végiu oratoriu du parocchia de San Lurénsu, u remunta a-u [[XVII secolo|Seiséntu]]. Cun-u largaméntu da parocchia u l'è vegnüu parte da géxa, tantu che a cunfratèrnita da-u méximu numme u s'è mesciô in-ta sö növa séde.
* Antigu oratoriu de San Lurensìn: a-a giurnô d'ancö in ruvina, u l'éra l'oratoriu da primma géxa de Orcu, cuélla de San Lurensìn. U l'axéva üna cianta a fegüra séncia de cuattru lôti, cun üna otta a cruxéra.
* Capélla de San Giacumu: a se truva in simma a-u colla da-u méximu numme, in-sci cunfìn du cumüne cun [[Màllae|Màllare]].
* Capélla du Santu Numme de Gesù e Maìn: capélla picina ch'a remunta a-u [[1725]], a se truva in-ta lücalité de Buragni, vexìn a-i cunfìn cun [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/borghi/boragni/|tìtolo=Il borgo di Boragni - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
=== Architetüe militôri ===
[[Immaggine:San lorenzino di orco.png|miniatura|250x250px|U canpanìn da Géxa de San Lurénsin, vistu da-u ruvine du castéllu]]
* Castéllu de Orcu: cunusciüu in latìn cumme ''Castrum Orche'', u se truva in simma a-u briccu a meridiùn du pais̠e de Orcu, und'a gh'è l'antiga géxa de San Lurensìn. U l'è mensunó pe-a primma otta in-te ün diploma du [[1162]], ün di primmi in-scia s̠öna du Finô, unde l'inperatû [[Federigo Barbarossa|Federiccu Bôrbarussa]] u cunsegnôva a-u [[Riccu I du Caréttu]] de tère e di tituli, cunpréis̠u ascì u castéllu de Orcu. A sö pusisiùn a l'éra bénben stratégica, dètu che da chi se cuntrulôvan e canè du riàn Cornei e da [[Susà (sciüméra)|Susà]], e e stradde che da-u mô i muntôvan vèrsu a [[Val Bórmia|Burmia]] pasandu pe-a [[Colla de San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/sito-monumento/monumenti/castelli-e-fortificazioni/castello-medievale-di-orco/|tìtolo=Castello di Orco - Museo Diffuso del Finale|léngoa=IT, EN|vìxita=2025-03-01}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://turismo.comunefinaleligure.it/it/castello/castrum-orco|tìtolo=Castrum di Orco|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
== Ecunumia ==
L'agricultüra a l'è delungu stèta l'ativité ecunòmica ciü inpurtànte de Orcu e de Feìn, cun l'alevaméntu e lavurasiùn du [[Légno|légnu]] ascì, e in-tu detaggiu a cultivasiùn de èrburi da früta, cumme [[Pèrsego|pèrseghi]] e de [[Armugnìn|bricoculi]], de [[Oîvo|orive]] e de [[Vìgna|vigne]], cumme a a [[lümassina]], ch'a l'à ötegnüu u certificôtu I.G.T<ref>{{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/vivere-il-comune/aree-tematiche/le-strade-del-vino-e-dellolio/|tìtolo=Le strade del vino e dell'olio|outô=Cumüne de Orcu Feìn|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
== Cultüra ==
=== Dialettu ===
{{Véddi ascì|Dialéttu finarìn|càngio variànte=U mèximu arguméntu in detaggiu}}
A Orcu Feìn a l'è parlô üna variante du [[Dialéttu finarìn|finarìn]], parte du gruppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgüre de céntru-punénte]] e parló survatüttu a [[Finô]], cun de diferénse da-e parlè da rivéra.
== Manifestasiùi ==
* Sagra da furmagétta: dedicô a-a cuxìna du postu, a se tegne u primmu fìn de setemôna de lüu in-ta frasiùn de Orcu<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriainfesta.com/sagre/sagra-della-formaggetta-a-orco-feglino.htm|tìtolo=Sagra della Formaggetta di Orco Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Sagra du vìn lümassina: sagra che a se tégne d'agustu, a l'è dedicô a-u vìn du postu, ch'u l'à u certificùn I.G.T. ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.viaggiareinliguria.it/zona-savona-orco-feglino.php|tìtolo=Sagra del vino Lumassina a Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Castagnôta de Orcu: manifestasiùn ch'a se tégne a segunda duménega d'otubre sutta a-a grénda [[Rôve|rura]] de Orcu, a cunprénde di cuncèrti ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriainfesta.com/sagre/castagnata-a-orco-feglino.htm|tìtolo=Castagnata di Orco Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
* Pres̠épiu vivénte: a nötte de Dinô, cun tüttu u pais̠e ch'u turna indaré de cuôrche séculu pe mustrô i antighi mesté<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguriainfesta.com/eventi/presepe-vivente-di-orco-feglino.htm|tìtolo=Presepe Vivente di Orco Feglino|léngoa=IT|vìxita=2025-03-01}}</ref>.
== Fèste e fére ==
* Fèsta de l'Aparisiùn: fèsta de Feìn, a se tégne a-i [[12 mazzo|12 de mas̠u]], in-ta recurénsa de l'aparisiùn de Maìn a-a pegurôia Angera Berruti. Üna setemôna primma da celebrasiùn religius̠a a cassa da Madonna a l'è spustô cun üna prucessiùn da-u santuôriu a-a parocchia de Feìn, und'a gh'è dita a messa a duménega doppu.
== Aministrasiùn ==
[[Immaggine:Orco Feglino-municipio.jpg|miniatura|250x250px|U municipiu de Orcu Feìn]]
=== Scindici de Orcu Feìn ===
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partiu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nute}}
{{ComuniAmminPrec|3=Eugenio Pepe|1945|1946|5=[[Scindico|Scìndicu]]|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Adolfo Toscano|1946|1956|5=Scìndicu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Antonio Fossati|1956|1965|5=Scìndicu|4=|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Nicola Oliveri|1965|26 s̠ügnu 1985|5=Scìndicu|4=[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Nicola Oliveri|26 s̠ügnu 1985|24 mas̠u 1990|5=Scìndicu|4=DC|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Boveri|24 mas̠u 1990|24 avri 1995|5=Scìndicu|4=DC|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Boveri|24 aprile 1995|14 s̠ügnu 1999|5=Scìndicu|4=lista cìvica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Giacomo Boveri|14 s̠ügnu 1999|14 s̠ügnu 2004|5=Scìndicu|4=lista cìvica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Milena Scosseria|14 s̠ügnu 2004|8 s̠ügnu 2009|5=Scìndicu|4=lista cìvica|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Milena Scosseria|8 s̠ügnu 2009|26 mas̠u 2014|5=Scìndicu|4=Uniti per Orco Feglino<br />(lista cìvica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Roberto Barelli|26 mas̠u 2014|27 mas̠u 2019|5=Scìndicu|4=Idea in comune<br />(lista cìvica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Roberto Barelli|27 mas̠u 2019|10 s̠ügnu 2024|5=Scìndicu|4=Idea in comune<br />(lista cìvica)|6=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Roberto Barelli|10 s̠ügnu 2024|''in càrega''|5=Scìndicu|4=Idea in comune<br />(lista cìvica)|6=}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
U cumüne de Orcu Feìn u l'è binéllu cun cuélli de:
* {{Binellàggio|FRA|Le Crestet}}
== Vie de comunicasiùn ==
=== Stradde ===
Orcu Feìn u l'è s̠untó a-i cumüni vexìn da varie stradde: a ciü inpurtante a l'è a SP27 ch'a riva da Finô, a meridiùn, pe poi muntô a punénte du céntru de Feìn fìn a-u cunfìn cun Côrxi, und'a se tacca a-a SP23 pe-u S̠u du Merögno. Üna stradda lucôle a s̠unta Feìn cun Orcu, ch'u l'è poi s̠untó cun-a cuntrô de Buragni e a SP8 ([[Finô]] - [[Vessi e Portiu|Véssi e Portiu]]).
In-tu teritöriu cumünôle u gh'è ascì ün picìn cas̠éllu in-sce l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]] ch'u se truva a Feìn, che però u l'à a sula sciurtîa in-ta diresiùn de [[Ventemiglia|Vintimîa]] e l'intrô sulu pe andô in diresiùn [[Zena|S̠éna]].
== Nute ==
<references responsive="" />
== Ôtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://comune.orcofeglino.sv.it/|tìtolo=Scitu uficiô|léngoa=IT|vìxita=2025-03-02}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
o50k9qvzgwtf362nevg8q5xbyd6mtx2
Template:Divisione amministrativa/Stemmi/ITA
10
18521
258503
257770
2025-06-13T20:32:46Z
Arbenganese
12552
ligüṛia
258503
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|abrùsso|abrusso|abruzzo = Regione-Abruzzo-Stemma.svg
|calàbria|calabria|calabbria = Coat of arms of Calabria.svg
|campania|campannia|canpània = Regione-Campania-Stemma.svg
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friuli-Venezia-Giulia-Stemma.svg
|lazio|lassio|làçio = Lazio Coat of Arms.svg
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligüṛia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligür̂ia = Coat of arms of Liguria.svg
|marche = Coat of arms of Marche.svg
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt' = Regione-Piemonte-Stemma.svg
|puglia|puggia = Coat of Arms of Apulia.svg
|sardegna|sardégna = Sardegna-Stemma.svg
|sicilia|siçillia|sicìlia = Coat of arms of Sicily.svg
|toscann-a|toscànn-a|toscana = Coat of arms of Tuscany.svg
|trentino-alto adige/südtirol|trentino-alto adige|trentin-erto adixe|trentin-ato addexe|trentin-èrto àdixe = Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg
|valle d'aosta = Valle d'Aosta-Stemma.svg
|veneto|venneto|véneto = Coat of Arms of Veneto.png
|#default = Regione-{{{1}}}-Stemma.svg
}}
|2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|agrigénto|agrigento = Provincia di Agrigento-Stemma.svg
|ancónn-a|anconn-a|ancona = Provincia di Ancona-Stemma.svg
|arésso|aresso|arezzo|arézzo|aæzo|aæso = Provincia di Arezzo-Stemma.svg
|àscoli picén|àscoli picêno|ascoli piceno = Provincia di Ascoli Piceno-Stemma.svg
|bâri|bari = Città metropolitana di Bari-Stemma.svg
|bèrgamo|bergamo = Provincia di Bergamo-Stemma.svg
|belùn|belluno = Provincia di Belluno-Stemma.svg
|bréscia|brescia = Provincia di Brescia-Stemma.svg
|bològna|bologna = Città metropolitana di Bologna - Stemma.svg
|bolsàn|provinsa de bolsàn|bolzano|bozen = Suedtirol CoA.svg
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Coat of Arms of the Metropolitan city of Cagliari.svg
|caltanisetta|caltanizetta|caltanizétta = Provincia di Caltanissetta-Stemma.svg
|canpobàsso|canpobasso|campobasso = Provincia di Campobasso-Stemma.svg
|catània|catania = Provincia di Catania-Stemma.svg
|catanzâo|catanzaro = Coat of Arms of the Province of Catanzaro.svg
|cazèrta|casèrta|caserta = Provincia di Caserta-Stemma.svg
|chieti|chiéti|chiêti = Provincia di Chieti-Stemma.svg
|como|commo|còmmo = Provincia di Como-Stemma.svg
|cozénsa|cosenza|cozensa = Provincia di Cosenza-Stemma.svg
|cremónn-a|cremona|cremonn-a = Provincia di Cremona-Stemma.svg
|crotón|croton|crotone = Provincia di Crotone-Stemma.svg
|cùnio|cuneo|cuni|coni|cunio = Provincia di Cuneo-Stemma.svg
|énna|enna = Provincia di Enna-Stemma.svg
|firénse|firense|firenze = Provincia di Firenze-Stemma.svg
|feræa|ferâra|ferrara = Provincia di Ferrara-Stemma.svg
|fèrmo|fermo = Provincia di Fermo-Stemma.svg
|forlì-cezénn-a|forlì-cesena = Provincia di Forlì-Cesena-Stemma.svg
|froxinón|frozinón|froxinon|frozinon|frosinone = Provincia di Frosinone-Stemma.svg
|gorìçia|gorizia = Provincia di Gorizia-Stemma.svg
|grosêto|grosseto= Provincia di Grosseto-Stemma.svg
|a spèza|speza|spézza|spezza|a spézza|a spezza|spezia|la spezia = Provincia della Spezia-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|imper̂ia|inperia = Coat of Arms of the Province of Imperia.svg
|izèrnia|isernia = Provincia di Isernia-Stemma.svg
|latìnn-a|latina|latinn-a = Provincia di Latina-Stemma.svg
|l'àgogia = Provincia dell'Aquila-Stemma.svg
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Coat of Arms of the Province of Alessandria.svg
|lecce = Coat of Arms of the Province of Lecce.svg
|lécco|lecco = Provincia di Lecco-Stemma.svg
|livórno|livorno = Coat of Arms of the Province of Livorno.svg
|lùcca|lucca = Provincia di Lucca-Stemma.svg
|macerâ|macerâa|macerata = Provincia di Macerata-Stemma.svg
|màntova|màntoa|mantova = Coat of Arms of the Province of Mantova.svg
|màssa e carâra|màssa-carâra|màssa e caræa|màssa-caræa|massa e carrara|massa-carrara = Provincia di Massa-Carrara-Stemma.svg
|matêra|matera = Provincia di Matera-Stemma.svg
|medio campidano =
|mescìnn-a|messina|mescinn-a = Provincia di Messina-Stemma.svg
|milàn|milan|milano = Provincia di Milano-Stemma.svg
|modena|mòdena = Coat of Arms of the Province of Modena.svg
|mónza|mónza e briànsa|monsa|monsa e briànsa = Provincia di Monza e della Brianza-Stemma.svg
|nàpoli|nappoli|napoli = Coat of Arms of the Metropolitan City of Naples.svg
|noeuo|nóoro|nuoro = Provincia di Nuoro-Stemma.svg
|ogliastra = Provincia dell'Ogliastra-Stemma.svg
|pàdova|pàdoa|padova = Provincia di Padova-Stemma.svg
|palermo|palèrmo = Provincia di Palermo-Stemma.svg
|pavîa|pavia = Provincia di Pavia-Stemma.svg
|perùggia|peruggia|perugia = Provincia di Perugia-Stemma.svg
|pézaro e urbìn|pesaro e urbin|pesaro e urbino = Coat of Arms of the Province of Pesaro and Urbino.svg
|pescâa|pescâra|pescæa|pescara = Provincia di Pescara-Stemma.svg
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provincia di Piacenza-Stemma.svg
|pistoia = Provincia di Pistoia-Stemma.svg
|poténsa|potensa|potenza = Coat of Arms of the Province of Potenza.svg
|pròu|prâto|prato = Provincia di Prato-Stemma.svg
|ragûsa|ragûza|ragóza|ragùza|ragùsa|ragusa = Provincia di Ragusa-Stemma.svg
|réggio emìlia|réggio inte l'emìlia|reggio nell'emilia|reggio emilia = Coat of Arms of the province of Reggio Emilia.svg
|réggio calàbria|reggio calabbria = Coat of Arms of the Province of Reggio-Calabria.svg
|rieti = Coat of arms of the province of Rieti.svg
|rómma|roma|romma = Provincia di Roma-Stemma.svg
|rovîgo|rovigo = Provincia di Rovigo-Stemma.svg
|sann-a|savona|sànn-a|savónn-a|savuna|savuina|sana|sàna|saña|san-na = Provincia di Savona-Stemma.svg
|sàsciai|sasciai|sàsari|sasari|sassari = Provincia di Sassari-Stemma.svg
|sciracûza|siracusa = Provincia di Siracusa-Stemma.svg
|siêna|sénn-a|senn-a|siénn-a|siena = Provincia di Siena-Stemma.svg
|sondrio|sòndrio|sóndrio = Provincia di Sondrio-Stemma.svg
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardégna|sud sardegna =
|tàranto|taranto = Provincia di Taranto-Stemma.svg
|torin|turin|torìn|torino = Città metropolitana di Torino - Stemma.svg
|tràpani|trapani = Provincia di Trapani-Stemma.svg
|trénto = Trentino CoA.svg
|trevîzo|trevîxo|trevizo|trevixo|treviso = Provincia di Treviso-Stemma.svg
|trièste|trieste = Provincia di Trieste-Stemma.svg
|vareise|vareize|varéize|varéise|varese = Provincia di Varese-Stemma.svg
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Provincia di Venezia-Stemma.svg
|verbàn cûsio òssola|verbània|verbania = CoA of Verbano-Cusio-Ossola.svg
|verçelli|vercèlli|vercelli = Provincia di Vercelli-Stemma.svg
|verónn-a|veronn-a|verona = Provincia di Verona-Stemma.svg
|vibo valençia|vibo valentia|vìbo valénçia|vîbo valénçia = Provincia di Vibo Valentia-Stemma.svg
|viçénsa|vicénsa|vicenza = Provincia di Vicenza-Stemma.svg
|vitèrbo|viterbo = Provincia di Viterbo-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Provincia di Genova-Stemma.svg
|#default = Provincia di {{{1}}}-Stemma.{{#ifexist:Media:Provincia di {{{1}}}-Stemma.svg|svg|png}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|a prìa|a pria|a prîa|pietra ligure = Pietra Ligure-Stemma.svg
|arasce|aràsce|aràsci|alassio = Alassio-Stemma.svg
|campurussu|canpurussu|canporósso|canporosso|camporosso = Camporosso-Stemma.svg
|cuggiæn|cugen|cugén|cuggen|cüggiæn|cügén|cügèn = Quilliano-Stemma.svg
|finô|finâ|finà|finale ligure = Coat of arms of Finale Ligure.svg
|garesce|garésce|garéshe|garessio = Garessio-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|imper̂ia|inperia = Imperia-Stemma.svg
|muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Montalto Carpasio-Stemma.svg
|ricò|riccò|riccò del golfo di spezia = Riccò del Golfo di Spezia-Stemma.svg
|rosagni|rusagni|ruzâgni|rozâgni|rezoâgio|rezoâgi|rezzoagi = Rezzoaglio-Stemma.svg
|sanremu|sanremmu|san remu|san remmu|sanrémmo|sanremmo|san remmo|san remo|sanremo = Sanremo-Stemma.svg
|savona|sànn-a|sann-a|savuna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna = Stemma di Savona.svg
|toriggia|torìggia|turiggia|torriglia = Torriglia-Stemma.svg
|tuiran|tuiràn|toiràn|toiàn|toiàn|toirano = Toirano-Stemma.svg
|castrevegliu|castreveju|castelvecchio di rocca barbena = Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ormea-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Coat of arms of Genoa.svg
|agra = Agra (Italia)-Stemma.png
|alba = Alba (Italia)-Stemma.png
|albanella = Albanella (Italia)-Stemma.png
|albaredo per san marco = Albaredo per San Marco-Stemma.gif
|albi = Albi (Italia)-Stemma.png
|albosaggia = Albosaggia stemma.gif
|alto = Alto (Italia)-Stemma.png
|alvito = Alvito (Italia)-Stemma.png
|arbenga|albenga = CoA Comune di Albenga.png
|amato = Amato (Italia)-Stemma.png
|amelia = Amelia (Italia)-Stemma.png
|angrogna = CoA Comune di Angrogna.svg
|aragona = Aragona (Italia)-Stemma.png
|arce = Arce (Italia)-Stemma.png
|arena = Arena (Italia)-Stemma.png
|arona = Arona-Stemma it.png
|arrone = Arrone-Stemma.jpg
|asso = Asso (Italia)-Stemma.png
|assolo = Assolo (Italia)-Stemma.png
|atella = Atella (PZ)-Stemma.png
|ausonia = Ausonia (comune)-Stemma.png
|avezzano = Coat of arms of Avezzano.svg
|barile = Barile (Italia)-Stemma.png
|baronissi = Baronissi-Stemma it.png
|baselga di pinè = Baselga di Piné-Stemma.png
|bastiglia = Bastiglia (Italia)-Stemma.png
|belmonte del sannio = Belmontedelsannio.gif
|bema = Bema-Stemma.gif
|bianchi = Bianchi (Italia)-Stemma.png
|bibiana = Bibiana (Italia)-Stemma.png
|bomba = Bomba (Italia)-Stemma.png
|bonito = Bonito (Italia)-Stemma.png
|bono = Bono (Italia)-Stemma.png
|borgia = Borgia (Italia)-Stemma.png
|bovino = Bovino (Italia)-Stemma.png
|bra = Bra-Stemma uff.png
|brenna = Brenna (Italia)-Stemma.png
|brione = Brione (Lombardia)-Stemma.png
|bronte = Bronte (Italia)-Stemma.png
|burgos = Burgos (Italia)-Stemma.png
|cagliari = CagliariStemma2015.png
|caglio = Caglio (Italia)-Stemma.png
|caino = Caino (Italia)-Stemma.png
|calcio = Calcio (Italia)-Stemma.png
|calenzano = Calenzano -Stemma.png
|campana = Campana (Italia)-Stemma.png
|campobasso = Stemma campobasso città rosso.png
|candela = Candela (Italia)-Stemma.png
|canna = Canna (Italia)-Stemma.png
|capistrano = Capistrano (Italia)-Stemma.png
|capriati a volturno = Coat of Arms of Capriati a Volturno.svg
|capriolo = Capriolo (Italia)-Stemma.png
|carapelle = Carapelle (Italia)-Stemma.png
|caravaggio = CoA Città di Caravaggio.svg
|carbone = Carbone (Italia)-Stemma.png
|cardinale = Cardinale (Italia)-Stemma.png
|cantagallo = Cantagallo (Italia)-Stemma.png
|carmignano = Carmignano (Italia)-Stemma.png
|carpino = Carpino (Italia)-Stemma.png
|carro = Carro (Italia)-Stemma.png
|casella = Casella (Italia)-Stemma.png
|cassacco = Cassacco-Stemma.jpg
|castelli = Castelli (Italia)-Stemma.png
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)-Stemma.png
|cavazzo carnico = Cavazzo Carnico-Stemma.jpg
|cave = Cave (Italia)-Stemma.png
|cento = Cento (Italia)-Stemma.png
|cerano = Cerano (Italia)-Stemma.png
|cerchio = Cerchio (Italia)-Stemma.png
|ceres = Ceres (Italia)-Stemma.png
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)-Stemma.png
|cervo = Cervo (Italia)-Stemma.png
|cesio = Cesio (Italia)-Stemma.png
|chiusa = Klausen Suedtirol CoA.svg
|cicala = Cicala (Italia)-Stemma.png
|cittadella = Cittadella (Italia)-Stemma.png
|cittanova = Cittanova (Italia)-Stemma.png
|civita = Civita (Italia)-Stemma.png
|claut = Claut-Stemma.jpg
|contrada = Contrada (Italia)-Stemma.png
|corbara = Corbara (Italia)-Stemma.png
|crema = Crema (Italia)-Stemma.png
|dazio = Dazio-Stemma.gif
|delebio = Delebio-Stemma.gif
|delia = Delia (Italia)-Stemma.png
|diamante = Diamante (Italia)-Stemma.png
|don = Don (Italia)-Stemma.png
|enemonzo = Enemonzo-Stemma.jpg
|eraclea = Eraclea-Stemma.gif
|erba = Erba (Italia)-Stemma.png
|este = Este (Italia)-Stemma.png
|fallo = Fallo (Italia)-Stemma.png
|felino = Felino (Italia)-Stemma.png
|ferla = Ferla Stemma Colori.jpg
|ferrara = CoA Città di Ferrara.svg
|filadelfia = Filadelfia (Italia)-Stemma.png
|firenze = FlorenceCoA.svg
|fiumara = Fiumara (Italia)-Stemma.png
|foligno = Foligno stemma.png
|fondachelli-fantina = Fondachelli Fantina-Stemma.png
|fondo = Fondo (Italia)-Stemma.png
|fontanelice = Fontanelice-Stemma.jpg
|fontanella = Fontanella (Italia)-Stemma.png
|fonte = Fonte (Italia)-Stemma.png
|forni di sotto = Stemmafornidisotto.jpg
|fortezza = Fortezza (Italia)-Stemma.png
|fossa = Fossa (Italia)-Stemma.png
|frassino = Frassino (Italia)-Stemma.png
|furore = Furore (Italia)-Stemma.png
|fuscaldo = Fuscaldo-Stemma uff.png
|gavignano = Gavignano (Italia)-Stemma.png
|gerace = Gerace-Stemma uff.png
|gerola alta = Gerola Alta-Stemma.jpg
|ginestra = Ginestra (Italia)-Stemma.png
|gonars = Gonars-Stemma.JPG
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)-Stemma.png
|grado = Grado (Italia)-Stemma.png
|greci = Greci (Italia)-Stemma.png
|greggio = Greggio (Italia)-Stemma.png
|grigno = Grigno-Stemma it.png
|grimaldi = Grimaldi (Italia)-Stemma.png
|grottaferrata = Grottaferrata-Stemma it.png
|hône = Hone-Stemma.png
|incudine = Incudine (Italia)-Stemma.png
|ingria = Ingria (Italia)-Stemma.png
|irma = Irma (Italia)-Stemma.png
|isso = Isso (Italia)-Stemma.png
|jenne = Jenne-Stemma it.png
|l'aquila = Coat of Arms of L'Aquila, Italy.svg
|la salle = La Salle (Italia)-Stemma.png
|la spezia = La Spezia-Stemma2.png
|lago = Lago (Italia)-Stemma.png
|laterza = Laterza (Italia)-Stemma.png
|lauco = Lauco-Stemma.jpg
|lauro = Lauro (Italia)-Stemma.png
|laveno-mombello = CoA Laveno-Mombello.svg
|leini = Leinì-Stemma.png
|lesina = Lesina (Italia)-Stemma.png
|lettere = Lettere (Italia)-Stemma.png
|licenza = Licenza (Italia)-Stemma.png
|ligonchio = Logo ligonchio.png
|liveri = Liveri-Stemma.jpg
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)-Stemma.png
|locri = Locri-Stemma uff.png
|longobardi = Longobardi (Italia)-Stemma.png
|lucignano = Stemma di Lucignano.JPG
|lugo = Lugo (Italia)-Stemma.png
|lula = Lula (Italia)-Stemma.png
|lupara = Stemma di Lupara.jpeg
|macchiagodena = Macchiagodena-Stemma.gif
|magenta = Magenta (Italia)-Stemma.png
|malborghetto valbruna
|malborghetto-valbruna = MalborghettoValbruna.gif
|manta = Manta (Italia)-Stemma.png
|mara = Mara (Italia)-Stemma.png
|marcellina = Marcellina (Italia)-Stemma.png
|marciana = Marciana (Italia)-Stemma.png
|margarita = Margarita (Italia)-Stemma.png
|marino = Marino (Italia)-Stemma.png
|marone = Marone (Italia)-Stemma.png
|martello = Martello (Italia)-Stemma.png
|martirano = Martirano (Italia)-Stemma.png
|maser = Maser (Italia)-Stemma.png
|masi = Masi (Italia)-Stemma.png
|massa = Massa (Italia)-Stemma.png
|meda = Meda-Stemma.jpg
|medicina = Medicina (Italia)-Stemma.png
|mele = Mele (Italia)-Stemma.png
|melissa = Melissa (Italia)-Stemma.png
|mentana = Mentana (Italia)-Stemma.png
|mercato saraceno = Mercato Saraceno-Stemma.jpg
|merlino = Merlino (Italia)-Stemma.png
|milano = CoA Città di Milano.svg
|milena = Milena (Italia)-Stemma.png
|milo = Milo (Italia)-Stemma.png
|mirabello = Mirabello (Italia)-Stemma.png
|misilmeri = Misilmeri-Stemma it.png
|mistretta = Mistretta-Stemma it.png
|moggio = Moggio (Italia)-Stemma.png
|moimacco = Moimacco-Stemma.jpg
|molare = Molare (Italia)-Stemma.png
|molise = Molise (CB)-Stemma.png
|momo = Momo (Italia)-Stemma.png
|monopoli = Monopoli (Italia)-Stemma.png
|montagna in valtellina = Montagna.png
|montagna = Montagna (Italia)-Stemma.png
|montaldo torinese = Montaldo Torinese-Stemma it.png
|monte grimano terme = Monte Grimano-Stemma.png
|monte san martino = Monte San Martino-Stemma.jpg
|monte san pietrangeli = Monte San Pietrangeli-Stemma.jpg
|montelparo = Montelparo-Stemma.gif
|montemitro = Stemma comune di montemitro.gif
|mori = Mori (Italia)-Stemma.png
|morrone del sannio = Stemma morrone.png
|mosciano sant'angelo = Mosciano Sant'Angelo-Stemma.jpg
|mozzo = Mozzo (Italia)-Stemma.png
|mura = Mura (Italia)-Stemma.png
|musei = Musei (Italia)-Stemma.png
|muzzano = Muzzano (Italia)-Stemma.png
|napoli = CoA Città di Napoli.svg
|naso = Naso (Italia)-Stemma.png
|nave = Nave (Italia)-Stemma.png
|ne = Ne (Italia)-Stemma.png
|nespolo = Nespolo (Italia)-Stemma.png
|nettuno = Nettuno (Italia)-Stemma.png
|nicosia = Nicosia (Italia)-Stemma.png
|nimis = Nimis-Stemma.jpg
|noale = Noale-Stemma.jpg
|nove = Nove (Italia)-Stemma.png
|olevano di lomellina = Olevano di Lomellina-Stemma.jpg
|onore = Onore (Italia)-Stemma.png
|ora = Ora (Italia)-Stemma.png
|ortignano raggiolo = OrtignanoRaggiolo stemma.gif
|ortona dei marsi = Ortona dei Marsi-stemma.jpg
|osoppo = Osoppo-Stemma.jpg
|ostiano = Ostiano (Italia)-Stemma.png
|ottone = Ottone (Italia)-Stemma.png
|paderno franciacorta = Stemma Comune di Paderno Franciacorta.jpg
|paese = Paese (Italia)-Stemma.png
|palau = Palau (Italia)-Stemma.png
|palermo = Palermo-Stemma uff.png
|palù = Palù (Italia)-Stemma.png
|paluzza = Paluzza-Stemma.jpg
|paola = Paola (Italia)-Stemma.png
|parma=Coat of arms of Parma.svg
|paterno = Paterno (comune)-Stemma.png
|pavia di udine = PaviadiUdine-Stemma.jpg
|pedemonte = Pedemonte-Stemma.gif
|peglio = Peglio (Marche)-Stemma.png
|pella = Pella (Italia)-Stemma.png
|perca = Perca (Italia)-Stemma.png
|pero = Pero (Italia)-Stemma.png
|perugia = Logocomuneperugia.png
|pettineo = Pettineo (Italia)-Stemma.png
|pianezze = Pianezze-Stemma.gif
|piatto = Piatto (Italia)-Stemma.png
|pico = Pico (Italia)-Stemma.png
|pienza = Pienza-Stemma.png
|pietra de' giorgi = Pietra de' Giorgi-Stemma.jpg
|pietracamela = Pietracamela-stemma.jpg
|pila = Pila (Italia)-Stemma.png
|piscina = Piscina (Italia)-Stemma.png
|pizzo = Pizzo (Italia)-Stemma.png
|poggiodomo = Poggiodomo-Stemma.jpg
|pojana maggiore = Poiana Maggiore-Stemma.gif
|porpetto = Porpetto-Stemma.png
|posina = Posina-Stemma.gif
|posta = Posta (Italia)-Stemma.png
|potenza = Potenza (Italia)-Stemma.png
|povoletto = Povoletto-Stemma.png
|pré-saint-didier = Pré-Saint-Didier-Stemma.png
|pula = Pula (Italia)-Stemma.png
|quarto = Quarto (Italia)-Stemma.png
|quindici = Quindici (Italia)-Stemma.png
|rasura = Rasura-Stemma.gif
|re = Re (Italia)-Stemma.png
|regalbuto = Stemmaregalbuto.jpg
|reggio calabria = Reggio Calabria Stemma.png
|reggio nell'emilia = Reggio Emilia-Stemma.png
|resiutta = Resiutta-Stemma.jpg
|riano = Riano (Italia)-Stemma.png
|rive d'arcano = RivedArcano-Stemma.jpg
|rocca pia = Rocca Pia-Stemma.jpg
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)-Stemma.png
|rodano = Rodano stemma.jpg
|rodengo = Rodengo (Zuid-Tirol)-Stemma.png
|rogolo = Rogolo-Stemma.gif
|roma capitale = Roma-Stemma.png
|romeno = Romeno (Italia)-Stemma.png
|rossa = Rossa (Italia)-Stemma.png
|rossana = Rossana (Italia)-Stemma.png
|rotonda = Rotonda (Italia)-Stemma.png
|ruda = Ruda-Stemma.jpg
|sabbia = Sabbia (Italia)-Stemma.png
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)-Stemma.png
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)-Stemma.png
|salcedo = Salcedo (Italia)-Stemma.png
|salento = Salento (comune)-Stemma.png
|sambuca pistoiese = Stemma-pic.gif
|sambuco = Sambuco (Italia)-Stemma.png
|samo = Samo (Italia)-Stemma.png
|san calogero = San Calogero (Italia)-Stemma.png
|san cataldo = San Cataldo (Italia)-Stemma.png
|san felice del benaco = Sanfelicedelbenacologo.jpg
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)-Stemma.png
|san fiorano = Sanfiorano.gif
|san giacomo degli schiavoni = San Giacomo degli Schiavoni-Stemma.jpg
|san giovanni al natisone = San Giovanni al Natisone-Stemma.png
|san giuliano di puglia = SanGiulianodiPuglia.gif
|san giustino = San Giustino (Italia)-Stemma.png
|san leonardo = San Leonardo (Italia)-Stemma.png
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)-Stemma.png
|san luca = San Luca (Italia)-Stemma.png
|san marcellino = San Marcellino (Italia)-Stemma.png
|san martino di finita = San Martino di Finita-Stemma.JPG
|san massimo = San Massimo (Italia)-Stemma.png
|san michele al tagliamento = San Michele al Tagliamento-Stemma.jpg
|san nazario = San Nazario (Italia)-Stemma.png
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)-Stemma.png
|san paolo = San Paolo (Italia)-Stemma.png
|san pietro mussolino = San Pietro Mussolino-Stemma.gif
|san roberto = San Roberto (Italia)-Stemma.png
|san sostene = San Sostene-Gonfalone.png
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)-Stemma.png
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)-Stemma.png
|san vito = San Vito (Italia)-Stemma.png
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)-Stemma.png
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)-Stemma.png
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)-Stemma.png
|sant'angelo del pesco = Sant'Angelo del Pesco-Stemma.jpg
|sant'angelo in vado = Stemma santangelo in vado.gif
|sant'antonino di susa = Sant'Antonino di Susa-Stemma it.png
|sant'apollinare = Sant'Apollinare (Italia)-Stemma.png
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)-Stemma.png
|sant'eusanio del sangro = Stemma Sant'Eusanio del Sangro.jpg
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)-Stemma.png
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)-Stemma.png
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)-Stemma.png
|santa giuletta = Santagiuletta.gif
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)-Stemma.png
|santa maria la longa = SantaMarialaLonga-Stemma.jpg
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)-Stemma.png
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)-Stemma.png
|sarcedo = Sarcedo-Stemma.gif
|sarego = Sarego-Stemma.gif
|sassetta = Sassetta (Italia)-Stemma.png
|sava = Sava (Italia)-Stemma.png
|scala = Scala (Italia)-Stemma.png
|scampitella = Scampitella-stemma.gif
|scarperia = Scarperia-Stemma it.png
|scena = Scena (Italia)-Stemma.png
|scopa = Scopa (Italia)-Stemma.png
|scorzè = Coat of Arms of Scorzè.svg
|serina = Serina (Italia)-Stemma.png
|sezze = Sezze-Stemma.jpg
|signa = Signa-Stemma.jpg
|socchieve = Socchieve-Stemma.jpg
|solagna = Solagna-Stemma.gif
|sturno = Sturno.gif
|supino = Supino (Italia)-Stemma.png
|taino = Taino (Italia)-Stemma.png
|tarvisio = TarvisioStemma.png
|tavagnacco = Tavagnacco-Stemma.jpg
|taverna = Taverna (Italia)-Stemma.png
|tenna = Tenna (Italia)-Stemma.png
|tirolo = Tirolo (BZ)-Stemma.png
|tocco caudio = Tocco Caudio-Stemma.jpg
|torretta = Torretta (Italia)-Stemma.png
|tortora = Tortora (Italia)-Stemma.png
|trenta = Trenta (Italia)-Stemma.png
|tripi = Tripi-Stemma it.png
|trissino = Trissino-Stemma.gif
|troia = Troia (Italia)-Stemma.png
|ultimo = Ultimo (Italia)-Stemma.png
|uri = Uri (Italia)-Stemma.png
|valdastico = Valdastico-Stemma.gif
|valenza = Valenza (Italia)-Stemma.png
|vandoies = Vintl-Stemma.svg
|vas = Vas (Italia)-Stemma.png
|verzegnis = Verzegnis-Stemma.jpg
|viano = Viano stemma comune 2.gif
|villa di chiavenna = Villa di Chiavenna-Stemma.gif
|villaverla = Villaverla-Stemma.gif
|viola = Viola (Italia)-Stemma.png
|virgilio = Virgilio (Italia)-Stemma.png
|visco = Visco-Stemma.jpg
|vittoria = Vittoria (Italia)-Stemma.png
|voghiera = Voghiera-Stemma.gif
|volano = Volano (Italia)-Stemma.png
|voltaggio = Voltaggio (Italia)-Stemma.png
|#default = {{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.svg|{{{1}}}-Stemma.svg|{{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.png|{{{1}}}-Stemma.png}}}}
}}
}}</includeonly><noinclude>
Stémmi de regioìn, provìnse e comùn
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]
</noinclude>
raz7g2ewe8wdn9l6arhox8v114ecf4c
258510
258503
2025-06-13T21:03:10Z
Arbenganese
12552
savùna
258510
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|abrùsso|abrusso|abruzzo = Regione-Abruzzo-Stemma.svg
|calàbria|calabria|calabbria = Coat of arms of Calabria.svg
|campania|campannia|canpània = Regione-Campania-Stemma.svg
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Regione-Emilia-Romagna-Stemma.svg
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friuli-Venezia-Giulia-Stemma.svg
|lazio|lassio|làçio = Lazio Coat of Arms.svg
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligüṛia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligür̂ia = Coat of arms of Liguria.svg
|marche = Coat of arms of Marche.svg
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt' = Regione-Piemonte-Stemma.svg
|puglia|puggia = Coat of Arms of Apulia.svg
|sardegna|sardégna = Sardegna-Stemma.svg
|sicilia|siçillia|sicìlia = Coat of arms of Sicily.svg
|toscann-a|toscànn-a|toscana = Coat of arms of Tuscany.svg
|trentino-alto adige/südtirol|trentino-alto adige|trentin-erto adixe|trentin-ato addexe|trentin-èrto àdixe = Coat of arms of Trentino-South Tyrol.svg
|valle d'aosta = Valle d'Aosta-Stemma.svg
|veneto|venneto|véneto = Coat of Arms of Veneto.png
|#default = Regione-{{{1}}}-Stemma.svg
}}
|2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|agrigénto|agrigento = Provincia di Agrigento-Stemma.svg
|ancónn-a|anconn-a|ancona = Provincia di Ancona-Stemma.svg
|arésso|aresso|arezzo|arézzo|aæzo|aæso = Provincia di Arezzo-Stemma.svg
|àscoli picén|àscoli picêno|ascoli piceno = Provincia di Ascoli Piceno-Stemma.svg
|bâri|bari = Città metropolitana di Bari-Stemma.svg
|bèrgamo|bergamo = Provincia di Bergamo-Stemma.svg
|belùn|belluno = Provincia di Belluno-Stemma.svg
|bréscia|brescia = Provincia di Brescia-Stemma.svg
|bològna|bologna = Città metropolitana di Bologna - Stemma.svg
|bolsàn|provinsa de bolsàn|bolzano|bozen = Suedtirol CoA.svg
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Coat of Arms of the Metropolitan city of Cagliari.svg
|caltanisetta|caltanizetta|caltanizétta = Provincia di Caltanissetta-Stemma.svg
|canpobàsso|canpobasso|campobasso = Provincia di Campobasso-Stemma.svg
|catània|catania = Provincia di Catania-Stemma.svg
|catanzâo|catanzaro = Coat of Arms of the Province of Catanzaro.svg
|cazèrta|casèrta|caserta = Provincia di Caserta-Stemma.svg
|chieti|chiéti|chiêti = Provincia di Chieti-Stemma.svg
|como|commo|còmmo = Provincia di Como-Stemma.svg
|cozénsa|cosenza|cozensa = Provincia di Cosenza-Stemma.svg
|cremónn-a|cremona|cremonn-a = Provincia di Cremona-Stemma.svg
|crotón|croton|crotone = Provincia di Crotone-Stemma.svg
|cùnio|cuneo|cuni|coni|cunio = Provincia di Cuneo-Stemma.svg
|énna|enna = Provincia di Enna-Stemma.svg
|firénse|firense|firenze = Provincia di Firenze-Stemma.svg
|feræa|ferâra|ferrara = Provincia di Ferrara-Stemma.svg
|fèrmo|fermo = Provincia di Fermo-Stemma.svg
|forlì-cezénn-a|forlì-cesena = Provincia di Forlì-Cesena-Stemma.svg
|froxinón|frozinón|froxinon|frozinon|frosinone = Provincia di Frosinone-Stemma.svg
|gorìçia|gorizia = Provincia di Gorizia-Stemma.svg
|grosêto|grosseto= Provincia di Grosseto-Stemma.svg
|a spèza|speza|spézza|spezza|a spézza|a spezza|spezia|la spezia = Provincia della Spezia-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|imper̂ia|inperia = Coat of Arms of the Province of Imperia.svg
|izèrnia|isernia = Provincia di Isernia-Stemma.svg
|latìnn-a|latina|latinn-a = Provincia di Latina-Stemma.svg
|l'àgogia = Provincia dell'Aquila-Stemma.svg
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Coat of Arms of the Province of Alessandria.svg
|lecce = Coat of Arms of the Province of Lecce.svg
|lécco|lecco = Provincia di Lecco-Stemma.svg
|livórno|livorno = Coat of Arms of the Province of Livorno.svg
|lùcca|lucca = Provincia di Lucca-Stemma.svg
|macerâ|macerâa|macerata = Provincia di Macerata-Stemma.svg
|màntova|màntoa|mantova = Coat of Arms of the Province of Mantova.svg
|màssa e carâra|màssa-carâra|màssa e caræa|màssa-caræa|massa e carrara|massa-carrara = Provincia di Massa-Carrara-Stemma.svg
|matêra|matera = Provincia di Matera-Stemma.svg
|medio campidano =
|mescìnn-a|messina|mescinn-a = Provincia di Messina-Stemma.svg
|milàn|milan|milano = Provincia di Milano-Stemma.svg
|modena|mòdena = Coat of Arms of the Province of Modena.svg
|mónza|mónza e briànsa|monsa|monsa e briànsa = Provincia di Monza e della Brianza-Stemma.svg
|nàpoli|nappoli|napoli = Coat of Arms of the Metropolitan City of Naples.svg
|noeuo|nóoro|nuoro = Provincia di Nuoro-Stemma.svg
|ogliastra = Provincia dell'Ogliastra-Stemma.svg
|pàdova|pàdoa|padova = Provincia di Padova-Stemma.svg
|palermo|palèrmo = Provincia di Palermo-Stemma.svg
|pavîa|pavia = Provincia di Pavia-Stemma.svg
|perùggia|peruggia|perugia = Provincia di Perugia-Stemma.svg
|pézaro e urbìn|pesaro e urbin|pesaro e urbino = Coat of Arms of the Province of Pesaro and Urbino.svg
|pescâa|pescâra|pescæa|pescara = Provincia di Pescara-Stemma.svg
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provincia di Piacenza-Stemma.svg
|pistoia = Provincia di Pistoia-Stemma.svg
|poténsa|potensa|potenza = Coat of Arms of the Province of Potenza.svg
|pròu|prâto|prato = Provincia di Prato-Stemma.svg
|ragûsa|ragûza|ragóza|ragùza|ragùsa|ragusa = Provincia di Ragusa-Stemma.svg
|réggio emìlia|réggio inte l'emìlia|reggio nell'emilia|reggio emilia = Coat of Arms of the province of Reggio Emilia.svg
|réggio calàbria|reggio calabbria = Coat of Arms of the Province of Reggio-Calabria.svg
|rieti = Coat of arms of the province of Rieti.svg
|rómma|roma|romma = Provincia di Roma-Stemma.svg
|rovîgo|rovigo = Provincia di Rovigo-Stemma.svg
|sann-a|savona|sànn-a|savónn-a|savuna|savùna|savuina|sana|sàna|saña|san-na = Provincia di Savona-Stemma.svg
|sàsciai|sasciai|sàsari|sasari|sassari = Provincia di Sassari-Stemma.svg
|sciracûza|siracusa = Provincia di Siracusa-Stemma.svg
|siêna|sénn-a|senn-a|siénn-a|siena = Provincia di Siena-Stemma.svg
|sondrio|sòndrio|sóndrio = Provincia di Sondrio-Stemma.svg
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardégna|sud sardegna =
|tàranto|taranto = Provincia di Taranto-Stemma.svg
|torin|turin|torìn|torino = Città metropolitana di Torino - Stemma.svg
|tràpani|trapani = Provincia di Trapani-Stemma.svg
|trénto = Trentino CoA.svg
|trevîzo|trevîxo|trevizo|trevixo|treviso = Provincia di Treviso-Stemma.svg
|trièste|trieste = Provincia di Trieste-Stemma.svg
|vareise|vareize|varéize|varéise|varese = Provincia di Varese-Stemma.svg
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Provincia di Venezia-Stemma.svg
|verbàn cûsio òssola|verbània|verbania = CoA of Verbano-Cusio-Ossola.svg
|verçelli|vercèlli|vercelli = Provincia di Vercelli-Stemma.svg
|verónn-a|veronn-a|verona = Provincia di Verona-Stemma.svg
|vibo valençia|vibo valentia|vìbo valénçia|vîbo valénçia = Provincia di Vibo Valentia-Stemma.svg
|viçénsa|vicénsa|vicenza = Provincia di Vicenza-Stemma.svg
|vitèrbo|viterbo = Provincia di Viterbo-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Provincia di Genova-Stemma.svg
|#default = Provincia di {{{1}}}-Stemma.{{#ifexist:Media:Provincia di {{{1}}}-Stemma.svg|svg|png}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|a prìa|a pria|a prîa|pietra ligure = Pietra Ligure-Stemma.svg
|arasce|aràsce|aràsci|alassio = Alassio-Stemma.svg
|campurussu|canpurussu|canporósso|canporosso|camporosso = Camporosso-Stemma.svg
|cuggiæn|cugen|cugén|cuggen|cüggiæn|cügén|cügèn = Quilliano-Stemma.svg
|finô|finâ|finà|finale ligure = Coat of arms of Finale Ligure.svg
|garesce|garésce|garéshe|garessio = Garessio-Stemma.svg
|imperia|imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|imper̂ia|inperia = Imperia-Stemma.svg
|muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Montalto Carpasio-Stemma.svg
|ricò|riccò|riccò del golfo di spezia = Riccò del Golfo di Spezia-Stemma.svg
|rosagni|rusagni|ruzâgni|rozâgni|rezoâgio|rezoâgi|rezzoagi = Rezzoaglio-Stemma.svg
|sanremu|sanremmu|san remu|san remmu|sanrémmo|sanremmo|san remmo|san remo|sanremo = Sanremo-Stemma.svg
|savona|sànn-a|sann-a|savuna|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna = Stemma di Savona.svg
|toriggia|torìggia|turiggia|torriglia = Torriglia-Stemma.svg
|tuiran|tuiràn|toiràn|toiàn|toiàn|toirano = Toirano-Stemma.svg
|castrevegliu|castreveju|castelvecchio di rocca barbena = Castelvecchio di Rocca Barbena-Stemma.svg
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ormea-Stemma.svg
|zena|zêna|zéna|séna|genova = Coat of arms of Genoa.svg
|agra = Agra (Italia)-Stemma.png
|alba = Alba (Italia)-Stemma.png
|albanella = Albanella (Italia)-Stemma.png
|albaredo per san marco = Albaredo per San Marco-Stemma.gif
|albi = Albi (Italia)-Stemma.png
|albosaggia = Albosaggia stemma.gif
|alto = Alto (Italia)-Stemma.png
|alvito = Alvito (Italia)-Stemma.png
|arbenga|albenga = CoA Comune di Albenga.png
|amato = Amato (Italia)-Stemma.png
|amelia = Amelia (Italia)-Stemma.png
|angrogna = CoA Comune di Angrogna.svg
|aragona = Aragona (Italia)-Stemma.png
|arce = Arce (Italia)-Stemma.png
|arena = Arena (Italia)-Stemma.png
|arona = Arona-Stemma it.png
|arrone = Arrone-Stemma.jpg
|asso = Asso (Italia)-Stemma.png
|assolo = Assolo (Italia)-Stemma.png
|atella = Atella (PZ)-Stemma.png
|ausonia = Ausonia (comune)-Stemma.png
|avezzano = Coat of arms of Avezzano.svg
|barile = Barile (Italia)-Stemma.png
|baronissi = Baronissi-Stemma it.png
|baselga di pinè = Baselga di Piné-Stemma.png
|bastiglia = Bastiglia (Italia)-Stemma.png
|belmonte del sannio = Belmontedelsannio.gif
|bema = Bema-Stemma.gif
|bianchi = Bianchi (Italia)-Stemma.png
|bibiana = Bibiana (Italia)-Stemma.png
|bomba = Bomba (Italia)-Stemma.png
|bonito = Bonito (Italia)-Stemma.png
|bono = Bono (Italia)-Stemma.png
|borgia = Borgia (Italia)-Stemma.png
|bovino = Bovino (Italia)-Stemma.png
|bra = Bra-Stemma uff.png
|brenna = Brenna (Italia)-Stemma.png
|brione = Brione (Lombardia)-Stemma.png
|bronte = Bronte (Italia)-Stemma.png
|burgos = Burgos (Italia)-Stemma.png
|cagliari = CagliariStemma2015.png
|caglio = Caglio (Italia)-Stemma.png
|caino = Caino (Italia)-Stemma.png
|calcio = Calcio (Italia)-Stemma.png
|calenzano = Calenzano -Stemma.png
|campana = Campana (Italia)-Stemma.png
|campobasso = Stemma campobasso città rosso.png
|candela = Candela (Italia)-Stemma.png
|canna = Canna (Italia)-Stemma.png
|capistrano = Capistrano (Italia)-Stemma.png
|capriati a volturno = Coat of Arms of Capriati a Volturno.svg
|capriolo = Capriolo (Italia)-Stemma.png
|carapelle = Carapelle (Italia)-Stemma.png
|caravaggio = CoA Città di Caravaggio.svg
|carbone = Carbone (Italia)-Stemma.png
|cardinale = Cardinale (Italia)-Stemma.png
|cantagallo = Cantagallo (Italia)-Stemma.png
|carmignano = Carmignano (Italia)-Stemma.png
|carpino = Carpino (Italia)-Stemma.png
|carro = Carro (Italia)-Stemma.png
|casella = Casella (Italia)-Stemma.png
|cassacco = Cassacco-Stemma.jpg
|castelli = Castelli (Italia)-Stemma.png
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)-Stemma.png
|cavazzo carnico = Cavazzo Carnico-Stemma.jpg
|cave = Cave (Italia)-Stemma.png
|cento = Cento (Italia)-Stemma.png
|cerano = Cerano (Italia)-Stemma.png
|cerchio = Cerchio (Italia)-Stemma.png
|ceres = Ceres (Italia)-Stemma.png
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)-Stemma.png
|cervo = Cervo (Italia)-Stemma.png
|cesio = Cesio (Italia)-Stemma.png
|chiusa = Klausen Suedtirol CoA.svg
|cicala = Cicala (Italia)-Stemma.png
|cittadella = Cittadella (Italia)-Stemma.png
|cittanova = Cittanova (Italia)-Stemma.png
|civita = Civita (Italia)-Stemma.png
|claut = Claut-Stemma.jpg
|contrada = Contrada (Italia)-Stemma.png
|corbara = Corbara (Italia)-Stemma.png
|crema = Crema (Italia)-Stemma.png
|dazio = Dazio-Stemma.gif
|delebio = Delebio-Stemma.gif
|delia = Delia (Italia)-Stemma.png
|diamante = Diamante (Italia)-Stemma.png
|don = Don (Italia)-Stemma.png
|enemonzo = Enemonzo-Stemma.jpg
|eraclea = Eraclea-Stemma.gif
|erba = Erba (Italia)-Stemma.png
|este = Este (Italia)-Stemma.png
|fallo = Fallo (Italia)-Stemma.png
|felino = Felino (Italia)-Stemma.png
|ferla = Ferla Stemma Colori.jpg
|ferrara = CoA Città di Ferrara.svg
|filadelfia = Filadelfia (Italia)-Stemma.png
|firenze = FlorenceCoA.svg
|fiumara = Fiumara (Italia)-Stemma.png
|foligno = Foligno stemma.png
|fondachelli-fantina = Fondachelli Fantina-Stemma.png
|fondo = Fondo (Italia)-Stemma.png
|fontanelice = Fontanelice-Stemma.jpg
|fontanella = Fontanella (Italia)-Stemma.png
|fonte = Fonte (Italia)-Stemma.png
|forni di sotto = Stemmafornidisotto.jpg
|fortezza = Fortezza (Italia)-Stemma.png
|fossa = Fossa (Italia)-Stemma.png
|frassino = Frassino (Italia)-Stemma.png
|furore = Furore (Italia)-Stemma.png
|fuscaldo = Fuscaldo-Stemma uff.png
|gavignano = Gavignano (Italia)-Stemma.png
|gerace = Gerace-Stemma uff.png
|gerola alta = Gerola Alta-Stemma.jpg
|ginestra = Ginestra (Italia)-Stemma.png
|gonars = Gonars-Stemma.JPG
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)-Stemma.png
|grado = Grado (Italia)-Stemma.png
|greci = Greci (Italia)-Stemma.png
|greggio = Greggio (Italia)-Stemma.png
|grigno = Grigno-Stemma it.png
|grimaldi = Grimaldi (Italia)-Stemma.png
|grottaferrata = Grottaferrata-Stemma it.png
|hône = Hone-Stemma.png
|incudine = Incudine (Italia)-Stemma.png
|ingria = Ingria (Italia)-Stemma.png
|irma = Irma (Italia)-Stemma.png
|isso = Isso (Italia)-Stemma.png
|jenne = Jenne-Stemma it.png
|l'aquila = Coat of Arms of L'Aquila, Italy.svg
|la salle = La Salle (Italia)-Stemma.png
|la spezia = La Spezia-Stemma2.png
|lago = Lago (Italia)-Stemma.png
|laterza = Laterza (Italia)-Stemma.png
|lauco = Lauco-Stemma.jpg
|lauro = Lauro (Italia)-Stemma.png
|laveno-mombello = CoA Laveno-Mombello.svg
|leini = Leinì-Stemma.png
|lesina = Lesina (Italia)-Stemma.png
|lettere = Lettere (Italia)-Stemma.png
|licenza = Licenza (Italia)-Stemma.png
|ligonchio = Logo ligonchio.png
|liveri = Liveri-Stemma.jpg
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)-Stemma.png
|locri = Locri-Stemma uff.png
|longobardi = Longobardi (Italia)-Stemma.png
|lucignano = Stemma di Lucignano.JPG
|lugo = Lugo (Italia)-Stemma.png
|lula = Lula (Italia)-Stemma.png
|lupara = Stemma di Lupara.jpeg
|macchiagodena = Macchiagodena-Stemma.gif
|magenta = Magenta (Italia)-Stemma.png
|malborghetto valbruna
|malborghetto-valbruna = MalborghettoValbruna.gif
|manta = Manta (Italia)-Stemma.png
|mara = Mara (Italia)-Stemma.png
|marcellina = Marcellina (Italia)-Stemma.png
|marciana = Marciana (Italia)-Stemma.png
|margarita = Margarita (Italia)-Stemma.png
|marino = Marino (Italia)-Stemma.png
|marone = Marone (Italia)-Stemma.png
|martello = Martello (Italia)-Stemma.png
|martirano = Martirano (Italia)-Stemma.png
|maser = Maser (Italia)-Stemma.png
|masi = Masi (Italia)-Stemma.png
|massa = Massa (Italia)-Stemma.png
|meda = Meda-Stemma.jpg
|medicina = Medicina (Italia)-Stemma.png
|mele = Mele (Italia)-Stemma.png
|melissa = Melissa (Italia)-Stemma.png
|mentana = Mentana (Italia)-Stemma.png
|mercato saraceno = Mercato Saraceno-Stemma.jpg
|merlino = Merlino (Italia)-Stemma.png
|milano = CoA Città di Milano.svg
|milena = Milena (Italia)-Stemma.png
|milo = Milo (Italia)-Stemma.png
|mirabello = Mirabello (Italia)-Stemma.png
|misilmeri = Misilmeri-Stemma it.png
|mistretta = Mistretta-Stemma it.png
|moggio = Moggio (Italia)-Stemma.png
|moimacco = Moimacco-Stemma.jpg
|molare = Molare (Italia)-Stemma.png
|molise = Molise (CB)-Stemma.png
|momo = Momo (Italia)-Stemma.png
|monopoli = Monopoli (Italia)-Stemma.png
|montagna in valtellina = Montagna.png
|montagna = Montagna (Italia)-Stemma.png
|montaldo torinese = Montaldo Torinese-Stemma it.png
|monte grimano terme = Monte Grimano-Stemma.png
|monte san martino = Monte San Martino-Stemma.jpg
|monte san pietrangeli = Monte San Pietrangeli-Stemma.jpg
|montelparo = Montelparo-Stemma.gif
|montemitro = Stemma comune di montemitro.gif
|mori = Mori (Italia)-Stemma.png
|morrone del sannio = Stemma morrone.png
|mosciano sant'angelo = Mosciano Sant'Angelo-Stemma.jpg
|mozzo = Mozzo (Italia)-Stemma.png
|mura = Mura (Italia)-Stemma.png
|musei = Musei (Italia)-Stemma.png
|muzzano = Muzzano (Italia)-Stemma.png
|napoli = CoA Città di Napoli.svg
|naso = Naso (Italia)-Stemma.png
|nave = Nave (Italia)-Stemma.png
|ne = Ne (Italia)-Stemma.png
|nespolo = Nespolo (Italia)-Stemma.png
|nettuno = Nettuno (Italia)-Stemma.png
|nicosia = Nicosia (Italia)-Stemma.png
|nimis = Nimis-Stemma.jpg
|noale = Noale-Stemma.jpg
|nove = Nove (Italia)-Stemma.png
|olevano di lomellina = Olevano di Lomellina-Stemma.jpg
|onore = Onore (Italia)-Stemma.png
|ora = Ora (Italia)-Stemma.png
|ortignano raggiolo = OrtignanoRaggiolo stemma.gif
|ortona dei marsi = Ortona dei Marsi-stemma.jpg
|osoppo = Osoppo-Stemma.jpg
|ostiano = Ostiano (Italia)-Stemma.png
|ottone = Ottone (Italia)-Stemma.png
|paderno franciacorta = Stemma Comune di Paderno Franciacorta.jpg
|paese = Paese (Italia)-Stemma.png
|palau = Palau (Italia)-Stemma.png
|palermo = Palermo-Stemma uff.png
|palù = Palù (Italia)-Stemma.png
|paluzza = Paluzza-Stemma.jpg
|paola = Paola (Italia)-Stemma.png
|parma=Coat of arms of Parma.svg
|paterno = Paterno (comune)-Stemma.png
|pavia di udine = PaviadiUdine-Stemma.jpg
|pedemonte = Pedemonte-Stemma.gif
|peglio = Peglio (Marche)-Stemma.png
|pella = Pella (Italia)-Stemma.png
|perca = Perca (Italia)-Stemma.png
|pero = Pero (Italia)-Stemma.png
|perugia = Logocomuneperugia.png
|pettineo = Pettineo (Italia)-Stemma.png
|pianezze = Pianezze-Stemma.gif
|piatto = Piatto (Italia)-Stemma.png
|pico = Pico (Italia)-Stemma.png
|pienza = Pienza-Stemma.png
|pietra de' giorgi = Pietra de' Giorgi-Stemma.jpg
|pietracamela = Pietracamela-stemma.jpg
|pila = Pila (Italia)-Stemma.png
|piscina = Piscina (Italia)-Stemma.png
|pizzo = Pizzo (Italia)-Stemma.png
|poggiodomo = Poggiodomo-Stemma.jpg
|pojana maggiore = Poiana Maggiore-Stemma.gif
|porpetto = Porpetto-Stemma.png
|posina = Posina-Stemma.gif
|posta = Posta (Italia)-Stemma.png
|potenza = Potenza (Italia)-Stemma.png
|povoletto = Povoletto-Stemma.png
|pré-saint-didier = Pré-Saint-Didier-Stemma.png
|pula = Pula (Italia)-Stemma.png
|quarto = Quarto (Italia)-Stemma.png
|quindici = Quindici (Italia)-Stemma.png
|rasura = Rasura-Stemma.gif
|re = Re (Italia)-Stemma.png
|regalbuto = Stemmaregalbuto.jpg
|reggio calabria = Reggio Calabria Stemma.png
|reggio nell'emilia = Reggio Emilia-Stemma.png
|resiutta = Resiutta-Stemma.jpg
|riano = Riano (Italia)-Stemma.png
|rive d'arcano = RivedArcano-Stemma.jpg
|rocca pia = Rocca Pia-Stemma.jpg
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)-Stemma.png
|rodano = Rodano stemma.jpg
|rodengo = Rodengo (Zuid-Tirol)-Stemma.png
|rogolo = Rogolo-Stemma.gif
|roma capitale = Roma-Stemma.png
|romeno = Romeno (Italia)-Stemma.png
|rossa = Rossa (Italia)-Stemma.png
|rossana = Rossana (Italia)-Stemma.png
|rotonda = Rotonda (Italia)-Stemma.png
|ruda = Ruda-Stemma.jpg
|sabbia = Sabbia (Italia)-Stemma.png
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)-Stemma.png
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)-Stemma.png
|salcedo = Salcedo (Italia)-Stemma.png
|salento = Salento (comune)-Stemma.png
|sambuca pistoiese = Stemma-pic.gif
|sambuco = Sambuco (Italia)-Stemma.png
|samo = Samo (Italia)-Stemma.png
|san calogero = San Calogero (Italia)-Stemma.png
|san cataldo = San Cataldo (Italia)-Stemma.png
|san felice del benaco = Sanfelicedelbenacologo.jpg
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)-Stemma.png
|san fiorano = Sanfiorano.gif
|san giacomo degli schiavoni = San Giacomo degli Schiavoni-Stemma.jpg
|san giovanni al natisone = San Giovanni al Natisone-Stemma.png
|san giuliano di puglia = SanGiulianodiPuglia.gif
|san giustino = San Giustino (Italia)-Stemma.png
|san leonardo = San Leonardo (Italia)-Stemma.png
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)-Stemma.png
|san luca = San Luca (Italia)-Stemma.png
|san marcellino = San Marcellino (Italia)-Stemma.png
|san martino di finita = San Martino di Finita-Stemma.JPG
|san massimo = San Massimo (Italia)-Stemma.png
|san michele al tagliamento = San Michele al Tagliamento-Stemma.jpg
|san nazario = San Nazario (Italia)-Stemma.png
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)-Stemma.png
|san paolo = San Paolo (Italia)-Stemma.png
|san pietro mussolino = San Pietro Mussolino-Stemma.gif
|san roberto = San Roberto (Italia)-Stemma.png
|san sostene = San Sostene-Gonfalone.png
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)-Stemma.png
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)-Stemma.png
|san vito = San Vito (Italia)-Stemma.png
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)-Stemma.png
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)-Stemma.png
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)-Stemma.png
|sant'angelo del pesco = Sant'Angelo del Pesco-Stemma.jpg
|sant'angelo in vado = Stemma santangelo in vado.gif
|sant'antonino di susa = Sant'Antonino di Susa-Stemma it.png
|sant'apollinare = Sant'Apollinare (Italia)-Stemma.png
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)-Stemma.png
|sant'eusanio del sangro = Stemma Sant'Eusanio del Sangro.jpg
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)-Stemma.png
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)-Stemma.png
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)-Stemma.png
|santa giuletta = Santagiuletta.gif
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)-Stemma.png
|santa maria la longa = SantaMarialaLonga-Stemma.jpg
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)-Stemma.png
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)-Stemma.png
|sarcedo = Sarcedo-Stemma.gif
|sarego = Sarego-Stemma.gif
|sassetta = Sassetta (Italia)-Stemma.png
|sava = Sava (Italia)-Stemma.png
|scala = Scala (Italia)-Stemma.png
|scampitella = Scampitella-stemma.gif
|scarperia = Scarperia-Stemma it.png
|scena = Scena (Italia)-Stemma.png
|scopa = Scopa (Italia)-Stemma.png
|scorzè = Coat of Arms of Scorzè.svg
|serina = Serina (Italia)-Stemma.png
|sezze = Sezze-Stemma.jpg
|signa = Signa-Stemma.jpg
|socchieve = Socchieve-Stemma.jpg
|solagna = Solagna-Stemma.gif
|sturno = Sturno.gif
|supino = Supino (Italia)-Stemma.png
|taino = Taino (Italia)-Stemma.png
|tarvisio = TarvisioStemma.png
|tavagnacco = Tavagnacco-Stemma.jpg
|taverna = Taverna (Italia)-Stemma.png
|tenna = Tenna (Italia)-Stemma.png
|tirolo = Tirolo (BZ)-Stemma.png
|tocco caudio = Tocco Caudio-Stemma.jpg
|torretta = Torretta (Italia)-Stemma.png
|tortora = Tortora (Italia)-Stemma.png
|trenta = Trenta (Italia)-Stemma.png
|tripi = Tripi-Stemma it.png
|trissino = Trissino-Stemma.gif
|troia = Troia (Italia)-Stemma.png
|ultimo = Ultimo (Italia)-Stemma.png
|uri = Uri (Italia)-Stemma.png
|valdastico = Valdastico-Stemma.gif
|valenza = Valenza (Italia)-Stemma.png
|vandoies = Vintl-Stemma.svg
|vas = Vas (Italia)-Stemma.png
|verzegnis = Verzegnis-Stemma.jpg
|viano = Viano stemma comune 2.gif
|villa di chiavenna = Villa di Chiavenna-Stemma.gif
|villaverla = Villaverla-Stemma.gif
|viola = Viola (Italia)-Stemma.png
|virgilio = Virgilio (Italia)-Stemma.png
|visco = Visco-Stemma.jpg
|vittoria = Vittoria (Italia)-Stemma.png
|voghiera = Voghiera-Stemma.gif
|volano = Volano (Italia)-Stemma.png
|voltaggio = Voltaggio (Italia)-Stemma.png
|#default = {{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.svg|{{{1}}}-Stemma.svg|{{#ifexist:Media:{{{1}}}-Stemma.png|{{{1}}}-Stemma.png}}}}
}}
}}</includeonly><noinclude>
Stémmi de regioìn, provìnse e comùn
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]
</noinclude>
bu1z837lsfksrc6en8z1zjcf2osay4b
Template:Divisione amministrativa/Voci/ITA
10
18525
258504
257771
2025-06-13T20:33:42Z
Arbenganese
12552
ligüṛia
258504
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|calàbria|calabria = Calabria
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Emilia-Romagna
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friùli-Venessia Giulia
|làçio|laçio|làssio|lassio|lasio|lazio = Lassio
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligüṛia|ligür̂ia = Liguria
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt' = Piemonte
|sardegna|sardégna = Sardegna
|veneto|venneto|véneto = Venneto
|#default = {{{1}}}
}}
|2={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|spezia|la spezia|a spèza|spézza|a spézza = Provinsa dea Spèza
|imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|inperia|imper̂ia = Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)
|sànn-a|sann-a|savuna|savona|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|saña|san-na = Provinsa de Sann-a
|genova|zena|zêna|zéna|sena = Çittæ metropolitann-a de Zena
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Çittæ metropolitann-a de Càggiai
|cuneo|cùnio|cuni|coni|cunio = Provinsa de Cuneo
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Provinsa de Lisciandria
|àgogia|l'àgogia|àquila|l'àquila|aquila|l'aquila = Provinsa de L'Àgogia
|forlì-cezénn-a|forlì-cezenn-a|forlì-cesénn-a|forlì-cesenn-a|forlì-cesena = Provinsa de Forlì-Cesenn-a
|medio campidano = Provincia del Medio Campidano
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provinsa de Piaçensa
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna|sud sardégna = Provinsa do Sùd Sardegna
|l'ogliastra|ogliastra=Provincia dell'Ogliastra
|novara|novæa = Provinsa de Novæa
|réggio calàbria|reggio calabria = Çittæ metropolitann-a de Reggio Calabria
|reggio emilia = Provinsa de Reggio Emilia
|verbania|verbàn|cûsio|òssola|verbàn-cûsio-òssola|verbàn cûsio òssola = Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola
|monsa|monsa e briànsa = Provinsa de Monsa e da Briànsa
|bolzano|trento = Provincia autonoma di {{{1}}}
|bari|bologna|catània|firense|mescìnn-a|milan|nappoli|palermo|turin|reggio calabbria = Çittæ metropolitann-a de {{{1}}}
|rómma|romma|rumma|roma = Çittæ metropolitann-a de Romma Capitâle
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Çittæ metropolitann-a de Venessia
|agrigento|caltanissetta|enna|ragusa|siracusa|tràpani = Libero consòrçio comunâle de {{{1}}}
|#default = Provinsa de {{ucfirst:{{{1}}}}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|cuggiæn|cügén|cügèn|cugén|cuggen = Cuggiæn
|imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|inperia|imper̂ia = Imperia
|muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Muntautu Carpaxe
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ulmea
|agra = Agra (Italia)
|ala = Ala (Italia)
|alba = Alba (Italia)
|albanella = Albanella (Italia)
|albi = Albi (Italia)
|albino = Albino (Italia)
|alì = Alì (Italia)
|altare = Altare (Italia)
|alto = Alto (Italia)
|amaro = Amaro (Italia)
|amato = Amato (Italia)
|amelia = Amelia (Italia)
|ampezzo = Ampezzo (Italia)
|anoia = Anoia (Italia)
|apice = Apice (Italia)
|aprilia = Aprilia (Italia)
|aragona = Aragona (Italia)
|arborea = Arborea (comune)
|arcade = Arcade (Italia)
|archi = Archi (Italia)
|arce = Arce (Italia)
|arco = Arco (Italia)
|arena = Arena (Italia)
|armeno = Armeno (Italia)
|armo = Armo (Italia)
|asola = Asola (Italia)
|asso = Asso (Italia)
|assolo = Assolo (Italia)
|atella = Atella (comune)
|augusta = Augusta (Italia)
|ausonia = Ausonia (comune)
|badia = Badia (Italia)
|balocco = Balocco (Italia)
|barbara = Barbara (Italia)
|barbaresco = Barbaresco (Italia)
|bard = Bard (Italia)
|barile = Barile (Italia)
|barolo = Barolo (Italia)
|baschi = Baschi (Italia)
|basiliano = Basiliano (Italia)
|bastiglia = Bastiglia (Italia)
|bellino = Bellino (Italia)
|bellona = Bellona (Italia)
|bergamasco = Bergamasco (Italia)
|berra = Berra (Italia)
|bianchi = Bianchi (Italia)
|bianco = Bianco (Italia)
|bibiana = Bibiana (Italia)
|bione = Bione (Italia)
|bomba = Bomba (Italia)
|bonito = Bonito (Italia)
|bono = Bono (Italia)
|borgia = Borgia (Italia)
|bova = Bova (Italia)
|bovino = Bovino (Italia)
|bozzolo = Bozzolo (Italia)
|brancaleone = Brancaleone (Italia)
|brenna = Brenna (Italia)
|breno = Breno (Italia)
|brenta = Brenta (comune)
|bronte = Bronte (Italia)
|bruno = Bruno (Italia)
|brusson = Brusson (Italia)
|burgos = Burgos (Italia)
|caglio = Caglio (Italia)
|caino = Caino (Italia)
|calcio = Calcio (Italia)
|calco = Calco (Italia)
|calvi = Calvi (Italia)
|camino = Camino (Italia)
|campagna = Campagna (Italia)
|campana = Campana (Italia)
|canale = Canale (Italia)
|candela = Candela (Italia)
|candida = Candida (Italia)
|canna = Canna (Italia)
|cantagallo = Cantagallo (Italia)
|capistrano = Capistrano (Italia)
|cappadocia = Cappadocia (Italia)
|capriolo = Capriolo (Italia)
|carapella = Carapella (Italia)
|carbone = Carbone (Italia)
|cardinale = Cardinale (Italia)
|carmignano = Carmignano (Italia)
|carpino = Carpino (Italia)
|carro = Carro (Italia)
|cascina = Cascina (Italia)
|castel del monte = Castel del Monte (comune)
|castel ivano = Castel Ivano (comune)
|castel sant'angelo = Castel Sant'Angelo (comune)
|castellar = Castellar (Italia)
|castellaro = Castellaro (Italia)
|castelli = Castelli (Italia)
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)
|cattolica = Cattolica (Italia)
|cavallino = Cavallino (Italia)
|cavour = Cavour (Italia)
|cecina = Cecina (Italia)
|cento = Cento (Italia)
|cerano = Cerano (Italia)
|cerchio = Cerchio (Italia)
|ceres = Ceres (Italia)
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)
|cervino = Cervino (Italia)
|cervo = Cervo (Italia)
|cesio = Cesio (Italia)
|ceto = Ceto (Italia)
|chatillon
|châtillon = Châtillon (Italia)
|chiaramonti = Chiaramonti (Italia)
|chiusa = Chiusa (Italia)
|cicala = Cicala (Italia)
|cimone = Cimone (Italia)
|cino = Cino (Italia)
|cis = Cis (Italia)
|cittadella = Cittadella (Italia)
|cittanova = Cittanova (Italia)
|civita = Civita (Italia)
|collio = Collio (Italia)
|cologne = Cologne (Italia)
|colonna = Colonna (Italia)
|comano = Comano (Italia)
|contrada = Contrada (Italia)
|corbara = Corbara (Italia)
|correggio = Correggio (Italia)
|crema = Crema (Italia)
|dazio = Dazio (Italia)
|delia = Delia (Italia)
|diamante = Diamante (Italia)
|dignano = Dignano (Italia)
|dolo = Dolo (Italia)
|don = Don (Italia)
|donato = Donato (Italia)
|dongo = Dongo (Italia)
|elice = Elice (Italia)
|erba = Erba (Italia)
|este = Este (Italia)
|falcone = Falcone (Italia)
|fallo = Fallo (Italia)
|farnese = Farnese (Italia)
|fascia = Fascia (Italia)
|favignana = Favignana (Italia)
|felino = Felino (Italia)
|filadelfia = Filadelfia (Italia)
|filago = Filago (Italia)
|filetto = Filetto (Italia)
|firmo = Firmo (Italia)
|fiumara = Fiumara (Italia)
|floresta = Floresta (Italia)
|fondo = Fondo (Italia)
|fontanella = Fontanella (Italia)
|fontanelle = Fontanelle (Italia)
|fonte = Fonte (Italia)
|fornace = Fornace (Italia)
|fortezza = Fortezza (Italia)
|fossa = Fossa (Italia)
|frassino = Frassino (Italia)
|frontone = Frontone (Italia)
|funes = Funes (Italia)
|furore = Furore (Italia)
|gallese = Gallese (Italia)
|gallicano = Gallicano (Italia)
|gallio = Gallio (Italia)
|gallipoli = Gallipoli (Italia)
|gesualdo = Gesualdo (Italia)
|gildone = Gildone (Italia)
|ginestra = Ginestra (Italia)
|giove = Giove (Italia)
|girasole = Girasole (Italia)
|giustino = Giustino (Italia)
|gonzaga = Gonzaga (Italia)
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)
|grado = Grado (Italia)
|grana = Grana (Italia)
|greci = Greci (Italia)
|greggio = Greggio (Italia)
|grimaldi = Grimaldi (Italia)
|incudine = Incudine (Italia)
|irma = Irma (Italia)
|ischia = Ischia (Italia)
|isso = Isso (Italia)
|itala = Itala (Italia)
|jolanda di savoia = Jolanda di Savoia (Italia)
|la magdeleine = La Magdeleine (Italia)
|la salle = La Salle (Italia)
|la thuile = La Thuile (Italia)
|laghi = Laghi (Italia)
|lago = Lago (Italia)
|lana = Lana (Italia)
|lari = Lari (Italia)
|laterza = Laterza (Italia)
|lauro = Lauro (Italia)
|lavagna = Lavagna (Italia)
|lavello = Lavello (Italia)
|lei = Lei (Italia)
|lerma = Lerma (Italia)
|lesina = Lesina (Italia)
|lettere = Lettere (Italia)
|licenza = Licenza (Italia)
|lipari = Lipari (Italia)
|longobardi = Longobardi (Italia)
|lu = Lu (Italia)
|lugo = Lugo (Italia)
|lula = Lula (Italia)
|lupara = Lupara (Italia)
|macra = Macra (Italia)
|mafalda = Mafalda (Italia)
|magenta = Magenta (Italia)
|magione = Magione (Italia)
|magnano = Magnano (Italia)
|mandela = Mandela (Italia)
|mango = Mango (Italia)
|manta = Manta (Italia)
|mantello = Mantello (Italia)
|mara = Mara (Italia)
|marcellina = Marcellina (Italia)
|marciana = Marciana (Italia)
|margarita = Margarita (Italia)
|margherita di savoia = Margherita di Savoia (Italia)
|marone = Marone (Italia)
|marta = Marta (Italia)
|martello = Martello (Italia)
|martirano = Martirano (Italia)
|marzano = Marzano (Italia)
|marzio = Marzio (Italia)
|maser = Maser (Italia)
|masi = Masi (Italia)
|massa = Massa (Italia)
|massimino = Massimino (Italia)
|matrice = Matrice (Italia)
|meda = Meda (Italia)
|medea = Medea (Italia)
|medicina = Medicina (Italia)
|mentana = Mentana (Italia)
|merlino = Merlino (Italia)
|mese = Mese (Italia)
|meta = Meta (Italia)
|mezzanino = Mezzanino (Italia)
|milena = Milena (Italia)
|mileto = Mileto (Italia)
|milo = Milo (Italia)
|mira = Mira (Italia)
|mirabello = Mirabello (Italia)
|miranda = Miranda (Italia)
|mirto = Mirto (Italia)
|moggio = Moggio (Italia)
|molare = Molare (Italia)
|molise = Molise (comune)
|momo = Momo (Italia)
|monopoli = Monopoli (Italia)
|montagna = Montagna (Italia)
|montagne = Montagne (Italia)
|monte cavallo = Monte Cavallo (Italia)
|monte san vito = Monte San Vito (Italia)
|montecarlo = Montecarlo (Italia)
|montone = Montone (Italia)
|mori = Mori (Italia)
|mozzo = Mozzo (Italia)
|mura = Mura (Italia)
|muzzano = Muzzano (Italia)
|naso = Naso (Italia)
|nave = Nave (Italia)
|ne = Ne (Italia)
|nespolo = Nespolo (Italia)
|nesso = Nesso (Italia)
|nettuno = Nettuno (Italia)
|nicosia = Nicosia (Italia)
|norma = Norma (Italia)
|nove = Nove (Italia)
|onore = Onore (Italia)
|opera = Opera (Italia)
|opi = Opi (Italia)
|ora = Ora (Italia)
|orani = Orani (Italia)
|ostiano = Ostiano (Italia)
|ostra = Ostra (Italia)
|ottaviano = Ottaviano (Italia)
|ottone = Ottone (Italia)
|paese = Paese (Italia)
|palau = Palau (Italia)
|palombaro = Palombaro (Italia)
|palù = Palù (Italia)
|paola = Paola (Italia)
|parete = Parete (Italia)
|paterno = Paterno (comune)
|pau = Pau (Italia)
|pella = Pella (Italia)
|penne = Penne (Italia)
|perca = Perca (Italia)
|perito = Perito (Italia)
|pero = Pero (Italia)
|pettineo = Pettineo (Italia)
|piatto = Piatto (Italia)
|pico = Pico (Italia)
|pigna = Pigna (Italia)
|pignone = Pignone (Italia)
|pila = Pila (Italia)
|pisano = Pisano (Italia)
|pizzo = Pizzo (Italia)
|pollone = Pollone (Italia)
|pont-saint-martin = Pont-Saint-Martin (Italia)
|ponte = Ponte (Italia)
|ponti = Ponti (Italia)
|popoli = Popoli (Italia)
|posta = Posta (Italia)
|potensa = Potensa (Baxaicâ)
|prato = Prato (Italia)
|pray = Pray (Italia)
|prezzo = Prezzo (Italia)
|pula = Pula (Italia)
|quart = Quart (Italia)
|quarto = Quarto (Italia)
|quero = Quero (Italia)
|quindici = Quindici (Italia)
|re = Re (Italia)
|rea = Rea (Italia)
|reggio emilia = Reggio nell'Emilia
|rialto = Rialto (Italia)
|riano = Riano (Italia)
|ripe = Ripe (Italia)
|ro = Ro (Italia)
|roccabruna = Roccabruna (Italia)
|roccafranca = Roccafranca (Italia)
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)
|rodano = Rodano (Italia)
|romeno = Romeno (Italia)
|roncola = Roncola (Italia)
|rorà = Rorà (Italia)
|rossa = Rossa (Italia)
|rossana = Rossana (Italia)
|rossiglione = Rossiglione (Italia)
|rotonda = Rotonda (Italia)
|ruda = Ruda (Italia)
|russi = Russi (Italia)
|sabbia = Sabbia (Italia)
|sacco = Sacco (Italia)
|saint-christophe = Saint-Christophe (Italia)
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)
|saint-nicolas = Saint-Nicolas (Italia)
|saint-oyen = Saint-Oyen (Italia)
|saint-pierre = Saint-Pierre (Italia)
|saint-vincent = Saint-Vincent (Italia)
|salcedo = Salcedo (Italia)
|sale = Sale (Italia)
|salento = Salento (comune)
|saliceto = Saliceto (Italia)
|samo = Samo (Italia)
|san basilio = San Basilio (Italia)
|san bellino = San Bellino (Italia)
|san bonifacio = San Bonifacio (Italia)
|san calogero = San Calogero (Italia)
|san cassiano = San Cassiano (Italia)
|san cataldo = San Cataldo (Italia)
|san cono = San Cono (Italia)
|san cristoforo = San Cristoforo (Italia)
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)
|san giustino = San Giustino (Italia)
|san gregorio magno = San Gregorio Magno (Italia)
|san leo = San Leo (Italia)
|san leonardo = San Leonardo (Italia)
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)
|san luca = San Luca (Italia)
|san lupo = San Lupo (Italia)
|san marcellino = San Marcellino (Italia)
|san marcello = San Marcello (Italia)
|san massimo = San Massimo (Italia)
|san nazario = San Nazario (Italia)
|san nazzaro = San Nazzaro (Italia)
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)
|san paolo = San Paolo (Italia)
|san pietro apostolo = San Pietro Apostolo (Italia)
|san possidonio = San Possidonio (Italia)
|san prospero = San Prospero (Italia)
|san roberto = San Roberto (Italia)
|san siro = San Siro (Italia)
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)
|san vito = San Vito (Italia)
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)
|sant'agapito = Sant'Agapito (Italia)
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)
|sant'antimo = Sant'Antimo (Italia)
|sant'antioco = Sant'Antioco (Italia)
|sant'antonio abate = Sant'Antonio Abate (Italia)
|sant'apollinare = Sant'Apollinnare (Italia)
|sant'arsenio = Sant'Arsenio (Italia)
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)
|sant'ippolito = Sant'Ippolito (Italia)
|sant'onofrio = Sant'Onofrio (Italia)
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)
|sant'urbano = Sant'Urbano (Italia)
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)
|santa giulietta = Santa Giulietta (Italia)
|santa giusta = Santa Giusta (Italia)
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)
|santa marina = Santa Marina (Italia)
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)
|santi cosma e damiano = Santi Cosma e Damiano (Italia)
|sassetta = Sassetta (Italia)
|sava = Sava (Italia)
|scala = Scala (Italia)
|scena = Scena (Italia)
|scilla = Scilla (Italia)
|scopa = Scopa (Italia)
|serina = Serina (Italia)
|sesto = Sesto (Italia)
|sigillo = Sigillo (Italia)
|siliqua = Siliqua (Italia)
|sini = Sini (Italia)
|siris = Siris (Italia)
|soglio = Soglio (Italia)
|sostegno = Sostegno (Italia)
|sperone = Sperone (Italia)
|stella = Stella (Italia)
|taino = Taino (Italia)
|taverna = Taverna (Italia)
|tenna = Tenna (Italia)
|ternate = Ternate (Italia)
|terrazzo = Terrazzo (Italia)
|terzo = Terzo (Italia)
|teti = Teti (Italia)
|tirolo = Tirolo (Italia)
|tito = Tito (Italia)
|toro = Toro (Italia)
|torretta = Torretta (Italia)
|tortora = Tortora (Italia)
|traves = Traves (Italia)
|trenta = Trenta (Italia)
|trinità = Trinità (Italia)
|troia = Troia (Italia)
|tufo = Tufo (Italia)
|tula = Tula (Italia)
|ultimo = Ultimo (Italia)
|urbe = Urbe (Italia)
|uri = Uri (Italia)
|uta = Uta (Italia)
|vaglia = Vaglia (Itaila)
|val masino = Val Masino (comune)
|valenza = Valenza (Italia)
|valpelline = Valpelline (comune)
|valperga = Valperga (Italia)
|valtournenche = Valtournenche (comune)
|valva = Valva (Italia)
|vajont = Vajont (comune)
|varna = Varna (Italia)
|vas = Vas (Italia)
|vescovato = Vescovato (Italia)
|viale = Viale (Italia)
|villeneuve = Villeneuve (Italia)
|viola = Viola (Italia)
|virgilio = Virgilio (Italia)
|visone = Visone (Italia)
|vita = Vita (Italia)
|vittoria = Vittoria (Italia)
|volano = Volano (Italia)
|voltaggio = Voltaggio (Italia)
<!-- |brione = Brione (Lombardia)
|brione = Brione (Trentino-Alto Adige)
|calliano = Calliano (Piemonte)
|calliano = Calliano (Trentino-Alto Adige)
|castro = Castro (Lombardia)
|castro = Castro (Puglia)
|livo = Livo (Lombardia)
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)
|peglio = Peglio (Lombardia)
|peglio = Peglio (Marche)
|samone = Samone (Piemonte)
|samone = Samone (Trentino-Alto Adige)
|san teodoro = San Teodoro (Sardegna)
|san teodoro = San Teodoro (Sicilia)
|valverde = Valverde (Lombardia)
|valverde = Valverde (Sicilia) -->
|#default = {{{1}}} }}
}}</includeonly><noinclude>
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude>
dzd0v78ab543owgx6rw1pxrhqwe6fwt
258511
258504
2025-06-13T21:04:04Z
Arbenganese
12552
savùna
258511
wikitext
text/x-wiki
<includeonly>{{#switch: {{{2|}}}
|1={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|calàbria|calabria = Calabria
|emìlia-romàgna|emilia-romagna|emilia-rumagna = Emilia-Romagna
|friôli-venéçia giùlia|friôli venéçia giùlia|frioli-veneçia giulia|friuli-veneçia giulia|friùli-venessia giulia|friuli-venezia giulia = Friùli-Venessia Giulia
|làçio|laçio|làssio|lassio|lasio|lazio = Lassio
|liguria|ligǜia|ligùria|ligü(r)ia|ligüria|ligüia|ligûria|ligüřia|ligüȓia|ligüṛia|ligür̂ia = Liguria
|piemonte|piemónte|piemunte|piêmunte|piemont|piemunt|piemùnt|piemunt'|piemùnt' = Piemonte
|sardegna|sardégna = Sardegna
|veneto|venneto|véneto = Venneto
|#default = {{{1}}}
}}
|2={{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|spezia|la spezia|a spèza|spézza|a spézza = Provinsa dea Spèza
|imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|impéřia|inperia|imper̂ia = Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)
|sànn-a|sann-a|savuna|savùna|savona|savonn-a|savónn-a|savuina|sana|sàna|saña|san-na = Provinsa de Sann-a
|genova|zena|zêna|zéna|sena = Çittæ metropolitann-a de Zena
|càgiai|càggiai|càliari|cagiai|caggiai|caliari|cagliari = Çittæ metropolitann-a de Càggiai
|cuneo|cùnio|cuni|coni|cunio = Provinsa de Cuneo
|lisciandria|lusciàndria|alessandria|lusciàndria|lisciàndria|lisàndria|lisandria|lesàndria|lesandria|lisòndria|lisondria|alesàndria|alesandria = Provinsa de Lisciandria
|àgogia|l'àgogia|àquila|l'àquila|aquila|l'aquila = Provinsa de L'Àgogia
|forlì-cezénn-a|forlì-cezenn-a|forlì-cesénn-a|forlì-cesenn-a|forlì-cesena = Provinsa de Forlì-Cesenn-a
|medio campidano = Provincia del Medio Campidano
|piaxénsa|piaxensa|piaçénsa|piaçensa|piaxénça|piaxença|piacenza = Provinsa de Piaçensa
|sùd sardegna|sùd sardégna|sud sardegna|sud sardégna = Provinsa do Sùd Sardegna
|l'ogliastra|ogliastra=Provincia dell'Ogliastra
|novara|novæa = Provinsa de Novæa
|réggio calàbria|reggio calabria = Çittæ metropolitann-a de Reggio Calabria
|reggio emilia = Provinsa de Reggio Emilia
|verbania|verbàn|cûsio|òssola|verbàn-cûsio-òssola|verbàn cûsio òssola = Provinsa do Verbàn Cûsio Òssola
|monsa|monsa e briànsa = Provinsa de Monsa e da Briànsa
|bolzano|trento = Provincia autonoma di {{{1}}}
|bari|bologna|catània|firense|mescìnn-a|milan|nappoli|palermo|turin|reggio calabbria = Çittæ metropolitann-a de {{{1}}}
|rómma|romma|rumma|roma = Çittæ metropolitann-a de Romma Capitâle
|venéçia|veneçia|venexa|venêxa|venesia|venésia|venezia = Çittæ metropolitann-a de Venessia
|agrigento|caltanissetta|enna|ragusa|siracusa|tràpani = Libero consòrçio comunâle de {{{1}}}
|#default = Provinsa de {{ucfirst:{{{1}}}}}
}}
|3 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}}
|cuggiæn|cügén|cügèn|cugén|cuggen = Cuggiæn
|imperia|imperia|inpéria|inpêia|inpeia|impeȓia|impeřia|inperia|imper̂ia = Imperia
|muntautu carpaxe|muntàutu carpàxe|montâto carpâxe|montato carpaxe = Muntautu Carpaxe
|ulmea|urmea|urméa|ulmèa|ormêa|ormea = Ulmea
|agra = Agra (Italia)
|ala = Ala (Italia)
|alba = Alba (Italia)
|albanella = Albanella (Italia)
|albi = Albi (Italia)
|albino = Albino (Italia)
|alì = Alì (Italia)
|altare = Altare (Italia)
|alto = Alto (Italia)
|amaro = Amaro (Italia)
|amato = Amato (Italia)
|amelia = Amelia (Italia)
|ampezzo = Ampezzo (Italia)
|anoia = Anoia (Italia)
|apice = Apice (Italia)
|aprilia = Aprilia (Italia)
|aragona = Aragona (Italia)
|arborea = Arborea (comune)
|arcade = Arcade (Italia)
|archi = Archi (Italia)
|arce = Arce (Italia)
|arco = Arco (Italia)
|arena = Arena (Italia)
|armeno = Armeno (Italia)
|armo = Armo (Italia)
|asola = Asola (Italia)
|asso = Asso (Italia)
|assolo = Assolo (Italia)
|atella = Atella (comune)
|augusta = Augusta (Italia)
|ausonia = Ausonia (comune)
|badia = Badia (Italia)
|balocco = Balocco (Italia)
|barbara = Barbara (Italia)
|barbaresco = Barbaresco (Italia)
|bard = Bard (Italia)
|barile = Barile (Italia)
|barolo = Barolo (Italia)
|baschi = Baschi (Italia)
|basiliano = Basiliano (Italia)
|bastiglia = Bastiglia (Italia)
|bellino = Bellino (Italia)
|bellona = Bellona (Italia)
|bergamasco = Bergamasco (Italia)
|berra = Berra (Italia)
|bianchi = Bianchi (Italia)
|bianco = Bianco (Italia)
|bibiana = Bibiana (Italia)
|bione = Bione (Italia)
|bomba = Bomba (Italia)
|bonito = Bonito (Italia)
|bono = Bono (Italia)
|borgia = Borgia (Italia)
|bova = Bova (Italia)
|bovino = Bovino (Italia)
|bozzolo = Bozzolo (Italia)
|brancaleone = Brancaleone (Italia)
|brenna = Brenna (Italia)
|breno = Breno (Italia)
|brenta = Brenta (comune)
|bronte = Bronte (Italia)
|bruno = Bruno (Italia)
|brusson = Brusson (Italia)
|burgos = Burgos (Italia)
|caglio = Caglio (Italia)
|caino = Caino (Italia)
|calcio = Calcio (Italia)
|calco = Calco (Italia)
|calvi = Calvi (Italia)
|camino = Camino (Italia)
|campagna = Campagna (Italia)
|campana = Campana (Italia)
|canale = Canale (Italia)
|candela = Candela (Italia)
|candida = Candida (Italia)
|canna = Canna (Italia)
|cantagallo = Cantagallo (Italia)
|capistrano = Capistrano (Italia)
|cappadocia = Cappadocia (Italia)
|capriolo = Capriolo (Italia)
|carapella = Carapella (Italia)
|carbone = Carbone (Italia)
|cardinale = Cardinale (Italia)
|carmignano = Carmignano (Italia)
|carpino = Carpino (Italia)
|carro = Carro (Italia)
|cascina = Cascina (Italia)
|castel del monte = Castel del Monte (comune)
|castel ivano = Castel Ivano (comune)
|castel sant'angelo = Castel Sant'Angelo (comune)
|castellar = Castellar (Italia)
|castellaro = Castellaro (Italia)
|castelli = Castelli (Italia)
|castelnuovo = Castelnuovo (Italia)
|cattolica = Cattolica (Italia)
|cavallino = Cavallino (Italia)
|cavour = Cavour (Italia)
|cecina = Cecina (Italia)
|cento = Cento (Italia)
|cerano = Cerano (Italia)
|cerchio = Cerchio (Italia)
|ceres = Ceres (Italia)
|certosa di pavia = Certosa di Pavia (comune)
|cervino = Cervino (Italia)
|cervo = Cervo (Italia)
|cesio = Cesio (Italia)
|ceto = Ceto (Italia)
|chatillon
|châtillon = Châtillon (Italia)
|chiaramonti = Chiaramonti (Italia)
|chiusa = Chiusa (Italia)
|cicala = Cicala (Italia)
|cimone = Cimone (Italia)
|cino = Cino (Italia)
|cis = Cis (Italia)
|cittadella = Cittadella (Italia)
|cittanova = Cittanova (Italia)
|civita = Civita (Italia)
|collio = Collio (Italia)
|cologne = Cologne (Italia)
|colonna = Colonna (Italia)
|comano = Comano (Italia)
|contrada = Contrada (Italia)
|corbara = Corbara (Italia)
|correggio = Correggio (Italia)
|crema = Crema (Italia)
|dazio = Dazio (Italia)
|delia = Delia (Italia)
|diamante = Diamante (Italia)
|dignano = Dignano (Italia)
|dolo = Dolo (Italia)
|don = Don (Italia)
|donato = Donato (Italia)
|dongo = Dongo (Italia)
|elice = Elice (Italia)
|erba = Erba (Italia)
|este = Este (Italia)
|falcone = Falcone (Italia)
|fallo = Fallo (Italia)
|farnese = Farnese (Italia)
|fascia = Fascia (Italia)
|favignana = Favignana (Italia)
|felino = Felino (Italia)
|filadelfia = Filadelfia (Italia)
|filago = Filago (Italia)
|filetto = Filetto (Italia)
|firmo = Firmo (Italia)
|fiumara = Fiumara (Italia)
|floresta = Floresta (Italia)
|fondo = Fondo (Italia)
|fontanella = Fontanella (Italia)
|fontanelle = Fontanelle (Italia)
|fonte = Fonte (Italia)
|fornace = Fornace (Italia)
|fortezza = Fortezza (Italia)
|fossa = Fossa (Italia)
|frassino = Frassino (Italia)
|frontone = Frontone (Italia)
|funes = Funes (Italia)
|furore = Furore (Italia)
|gallese = Gallese (Italia)
|gallicano = Gallicano (Italia)
|gallio = Gallio (Italia)
|gallipoli = Gallipoli (Italia)
|gesualdo = Gesualdo (Italia)
|gildone = Gildone (Italia)
|ginestra = Ginestra (Italia)
|giove = Giove (Italia)
|girasole = Girasole (Italia)
|giustino = Giustino (Italia)
|gonzaga = Gonzaga (Italia)
|gorgonzola = Gorgonzola (Italia)
|grado = Grado (Italia)
|grana = Grana (Italia)
|greci = Greci (Italia)
|greggio = Greggio (Italia)
|grimaldi = Grimaldi (Italia)
|incudine = Incudine (Italia)
|irma = Irma (Italia)
|ischia = Ischia (Italia)
|isso = Isso (Italia)
|itala = Itala (Italia)
|jolanda di savoia = Jolanda di Savoia (Italia)
|la magdeleine = La Magdeleine (Italia)
|la salle = La Salle (Italia)
|la thuile = La Thuile (Italia)
|laghi = Laghi (Italia)
|lago = Lago (Italia)
|lana = Lana (Italia)
|lari = Lari (Italia)
|laterza = Laterza (Italia)
|lauro = Lauro (Italia)
|lavagna = Lavagna (Italia)
|lavello = Lavello (Italia)
|lei = Lei (Italia)
|lerma = Lerma (Italia)
|lesina = Lesina (Italia)
|lettere = Lettere (Italia)
|licenza = Licenza (Italia)
|lipari = Lipari (Italia)
|longobardi = Longobardi (Italia)
|lu = Lu (Italia)
|lugo = Lugo (Italia)
|lula = Lula (Italia)
|lupara = Lupara (Italia)
|macra = Macra (Italia)
|mafalda = Mafalda (Italia)
|magenta = Magenta (Italia)
|magione = Magione (Italia)
|magnano = Magnano (Italia)
|mandela = Mandela (Italia)
|mango = Mango (Italia)
|manta = Manta (Italia)
|mantello = Mantello (Italia)
|mara = Mara (Italia)
|marcellina = Marcellina (Italia)
|marciana = Marciana (Italia)
|margarita = Margarita (Italia)
|margherita di savoia = Margherita di Savoia (Italia)
|marone = Marone (Italia)
|marta = Marta (Italia)
|martello = Martello (Italia)
|martirano = Martirano (Italia)
|marzano = Marzano (Italia)
|marzio = Marzio (Italia)
|maser = Maser (Italia)
|masi = Masi (Italia)
|massa = Massa (Italia)
|massimino = Massimino (Italia)
|matrice = Matrice (Italia)
|meda = Meda (Italia)
|medea = Medea (Italia)
|medicina = Medicina (Italia)
|mentana = Mentana (Italia)
|merlino = Merlino (Italia)
|mese = Mese (Italia)
|meta = Meta (Italia)
|mezzanino = Mezzanino (Italia)
|milena = Milena (Italia)
|mileto = Mileto (Italia)
|milo = Milo (Italia)
|mira = Mira (Italia)
|mirabello = Mirabello (Italia)
|miranda = Miranda (Italia)
|mirto = Mirto (Italia)
|moggio = Moggio (Italia)
|molare = Molare (Italia)
|molise = Molise (comune)
|momo = Momo (Italia)
|monopoli = Monopoli (Italia)
|montagna = Montagna (Italia)
|montagne = Montagne (Italia)
|monte cavallo = Monte Cavallo (Italia)
|monte san vito = Monte San Vito (Italia)
|montecarlo = Montecarlo (Italia)
|montone = Montone (Italia)
|mori = Mori (Italia)
|mozzo = Mozzo (Italia)
|mura = Mura (Italia)
|muzzano = Muzzano (Italia)
|naso = Naso (Italia)
|nave = Nave (Italia)
|ne = Ne (Italia)
|nespolo = Nespolo (Italia)
|nesso = Nesso (Italia)
|nettuno = Nettuno (Italia)
|nicosia = Nicosia (Italia)
|norma = Norma (Italia)
|nove = Nove (Italia)
|onore = Onore (Italia)
|opera = Opera (Italia)
|opi = Opi (Italia)
|ora = Ora (Italia)
|orani = Orani (Italia)
|ostiano = Ostiano (Italia)
|ostra = Ostra (Italia)
|ottaviano = Ottaviano (Italia)
|ottone = Ottone (Italia)
|paese = Paese (Italia)
|palau = Palau (Italia)
|palombaro = Palombaro (Italia)
|palù = Palù (Italia)
|paola = Paola (Italia)
|parete = Parete (Italia)
|paterno = Paterno (comune)
|pau = Pau (Italia)
|pella = Pella (Italia)
|penne = Penne (Italia)
|perca = Perca (Italia)
|perito = Perito (Italia)
|pero = Pero (Italia)
|pettineo = Pettineo (Italia)
|piatto = Piatto (Italia)
|pico = Pico (Italia)
|pigna = Pigna (Italia)
|pignone = Pignone (Italia)
|pila = Pila (Italia)
|pisano = Pisano (Italia)
|pizzo = Pizzo (Italia)
|pollone = Pollone (Italia)
|pont-saint-martin = Pont-Saint-Martin (Italia)
|ponte = Ponte (Italia)
|ponti = Ponti (Italia)
|popoli = Popoli (Italia)
|posta = Posta (Italia)
|potensa = Potensa (Baxaicâ)
|prato = Prato (Italia)
|pray = Pray (Italia)
|prezzo = Prezzo (Italia)
|pula = Pula (Italia)
|quart = Quart (Italia)
|quarto = Quarto (Italia)
|quero = Quero (Italia)
|quindici = Quindici (Italia)
|re = Re (Italia)
|rea = Rea (Italia)
|reggio emilia = Reggio nell'Emilia
|rialto = Rialto (Italia)
|riano = Riano (Italia)
|ripe = Ripe (Italia)
|ro = Ro (Italia)
|roccabruna = Roccabruna (Italia)
|roccafranca = Roccafranca (Italia)
|roccamonfina = Roccamonfina (Italia)
|rodano = Rodano (Italia)
|romeno = Romeno (Italia)
|roncola = Roncola (Italia)
|rorà = Rorà (Italia)
|rossa = Rossa (Italia)
|rossana = Rossana (Italia)
|rossiglione = Rossiglione (Italia)
|rotonda = Rotonda (Italia)
|ruda = Ruda (Italia)
|russi = Russi (Italia)
|sabbia = Sabbia (Italia)
|sacco = Sacco (Italia)
|saint-christophe = Saint-Christophe (Italia)
|saint-denis = Saint-Denis (Italia)
|saint-marcel = Saint-Marcel (Italia)
|saint-nicolas = Saint-Nicolas (Italia)
|saint-oyen = Saint-Oyen (Italia)
|saint-pierre = Saint-Pierre (Italia)
|saint-vincent = Saint-Vincent (Italia)
|salcedo = Salcedo (Italia)
|sale = Sale (Italia)
|salento = Salento (comune)
|saliceto = Saliceto (Italia)
|samo = Samo (Italia)
|san basilio = San Basilio (Italia)
|san bellino = San Bellino (Italia)
|san bonifacio = San Bonifacio (Italia)
|san calogero = San Calogero (Italia)
|san cassiano = San Cassiano (Italia)
|san cataldo = San Cataldo (Italia)
|san cono = San Cono (Italia)
|san cristoforo = San Cristoforo (Italia)
|san ferdinando = San Ferdinando (Italia)
|san giustino = San Giustino (Italia)
|san gregorio magno = San Gregorio Magno (Italia)
|san leo = San Leo (Italia)
|san leonardo = San Leonardo (Italia)
|san lorenzo = San Lorenzo (Italia)
|san luca = San Luca (Italia)
|san lupo = San Lupo (Italia)
|san marcellino = San Marcellino (Italia)
|san marcello = San Marcello (Italia)
|san massimo = San Massimo (Italia)
|san nazario = San Nazario (Italia)
|san nazzaro = San Nazzaro (Italia)
|san pancrazio = San Pancrazio (Italia)
|san paolo = San Paolo (Italia)
|san pietro apostolo = San Pietro Apostolo (Italia)
|san possidonio = San Possidonio (Italia)
|san prospero = San Prospero (Italia)
|san roberto = San Roberto (Italia)
|san siro = San Siro (Italia)
|san vincenzo = San Vincenzo (Italia)
|san vitaliano = San Vitaliano (Italia)
|san vito = San Vito (Italia)
|sant'alfio = Sant'Alfio (Italia)
|sant'agapito = Sant'Agapito (Italia)
|sant'agostino = Sant'Agostino (Italia)
|sant'anastasia = Sant'Anastasia (Italia)
|sant'antimo = Sant'Antimo (Italia)
|sant'antioco = Sant'Antioco (Italia)
|sant'antonio abate = Sant'Antonio Abate (Italia)
|sant'apollinare = Sant'Apollinnare (Italia)
|sant'arsenio = Sant'Arsenio (Italia)
|sant'elena = Sant'Elena (Italia)
|sant'ippolito = Sant'Ippolito (Italia)
|sant'onofrio = Sant'Onofrio (Italia)
|sant'oreste = Sant'Oreste (Italia)
|sant'urbano = Sant'Urbano (Italia)
|santa brigida = Santa Brigida (Italia)
|santa elisabetta = Santa Elisabetta (Italia)
|santa giulietta = Santa Giulietta (Italia)
|santa giusta = Santa Giusta (Italia)
|santa giustina = Santa Giustina (Italia)
|santa maria maggiore = Santa Maria Maggiore (Italia)
|santa marina = Santa Marina (Italia)
|santa sofia = Santa Sofia (Italia)
|santi cosma e damiano = Santi Cosma e Damiano (Italia)
|sassetta = Sassetta (Italia)
|sava = Sava (Italia)
|scala = Scala (Italia)
|scena = Scena (Italia)
|scilla = Scilla (Italia)
|scopa = Scopa (Italia)
|serina = Serina (Italia)
|sesto = Sesto (Italia)
|sigillo = Sigillo (Italia)
|siliqua = Siliqua (Italia)
|sini = Sini (Italia)
|siris = Siris (Italia)
|soglio = Soglio (Italia)
|sostegno = Sostegno (Italia)
|sperone = Sperone (Italia)
|stella = Stella (Italia)
|taino = Taino (Italia)
|taverna = Taverna (Italia)
|tenna = Tenna (Italia)
|ternate = Ternate (Italia)
|terrazzo = Terrazzo (Italia)
|terzo = Terzo (Italia)
|teti = Teti (Italia)
|tirolo = Tirolo (Italia)
|tito = Tito (Italia)
|toro = Toro (Italia)
|torretta = Torretta (Italia)
|tortora = Tortora (Italia)
|traves = Traves (Italia)
|trenta = Trenta (Italia)
|trinità = Trinità (Italia)
|troia = Troia (Italia)
|tufo = Tufo (Italia)
|tula = Tula (Italia)
|ultimo = Ultimo (Italia)
|urbe = Urbe (Italia)
|uri = Uri (Italia)
|uta = Uta (Italia)
|vaglia = Vaglia (Itaila)
|val masino = Val Masino (comune)
|valenza = Valenza (Italia)
|valpelline = Valpelline (comune)
|valperga = Valperga (Italia)
|valtournenche = Valtournenche (comune)
|valva = Valva (Italia)
|vajont = Vajont (comune)
|varna = Varna (Italia)
|vas = Vas (Italia)
|vescovato = Vescovato (Italia)
|viale = Viale (Italia)
|villeneuve = Villeneuve (Italia)
|viola = Viola (Italia)
|virgilio = Virgilio (Italia)
|visone = Visone (Italia)
|vita = Vita (Italia)
|vittoria = Vittoria (Italia)
|volano = Volano (Italia)
|voltaggio = Voltaggio (Italia)
<!-- |brione = Brione (Lombardia)
|brione = Brione (Trentino-Alto Adige)
|calliano = Calliano (Piemonte)
|calliano = Calliano (Trentino-Alto Adige)
|castro = Castro (Lombardia)
|castro = Castro (Puglia)
|livo = Livo (Lombardia)
|livo = Livo (Trentino-Alto Adige)
|peglio = Peglio (Lombardia)
|peglio = Peglio (Marche)
|samone = Samone (Piemonte)
|samone = Samone (Trentino-Alto Adige)
|san teodoro = San Teodoro (Sardegna)
|san teodoro = San Teodoro (Sicilia)
|valverde = Valverde (Lombardia)
|valverde = Valverde (Sicilia) -->
|#default = {{{1}}} }}
}}</includeonly><noinclude>
[[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude>
bnggbko7oesqq5hm8yqdwb1nlzk19wb
Categorîa:Pàgine in Arbenganese
14
28009
258499
258399
2025-06-13T18:42:13Z
N.Longo
12052
+ 1
258499
wikitext
text/x-wiki
Quésta categorîa a l'arechéugge e vôxe ch'én scrîte in arbenganéize, a-a mainêa da çitæ ò inte unn-a de variànte elencæ chi de sótta. In particolâ, gh'é:
* 35 pàgine in ''arbenganese sitadìn''
** 9 pàgine inta ''grafia du Gastaldi''
* 11 pàgine in ''tuiranìn''
* 8 pàgine in ''castreveglìn''
* 6 pàgine in ''erlese''
* 4 pàgine in ''burghetìn''
* 4 pàgine in ''burghetìn di Prigè''
* 3 pàgine in ''castergianchìn''
* 1 pàgina in ''baresté''
* 1 pàgina in ''carendìn''
* 1 pàgina in ''parlà de Villanöva''
* 1 pàgina in ''carporu''
[[Categorîa:Pàgine de Wikipedia pe variànsa|Arbenganese]]
c3w1iacerq9ukfy3508ddmffmba0foj
Veserxe
0
30287
258501
258411
2025-06-13T19:36:35Z
Arbenganese
12552
ài
258501
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Veserxe
|Panorama =Vesérxe (Castrevegliu)-Panuràmma daa SP44 02.jpg
|Didascalia =<div align="center"> A frasiùn da u stradùn</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Castrevegliu
|Altitudine = 500
|Abitanti = 60
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_castelvecchiodiroccabarbena_vecersio.html#dati_istat|tìtolo=A frasiun de Veserxe|vìxita=2022-11-26|
léngoa=IT}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Vescerxìn <small>(a Castrevegliu)</small><br />Veserxìn <small>(in Èrli)</small><br />Vesérxi <small>(in [[Carpe|Càrpe]])</small>
|Patrono =
|Festivo =
}}
'''Vesérxe'''<ref group="n.">Dìcciu {{IPA|[ve'serʒe]}}, mênu de suénte {{IPA|[vɛ'serʒe]}} o {{IPA|[ve'serʒε]}}, in quarche câxu se prununsia ascì cumme ina via de mézzu fra {{IPA|[ve'serʃe]}} e {{IPA|[ve'serʒe]}}, cumme in [[Carpe|Càrpe]]</ref> (''Vescerxe'' ascì, dìcciu ''Vèserji'' in [[Dialettu arbenganese|Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Vecersio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina vìlla<ref group="n.">scinònimu da paròlla frasiùn</ref> da cumüna de [[Castrevegliu]], in ta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], ch'a cunta 62 abitànti (dàti agiurnài du [[2011]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />
== Geugrafìa ==
[[File:Vesérxe (Castellovêgio) - panoràmma (2).jpg|thumb|A vìlla da a Cruxe d'Arnascu|sinistra]]
Custruìa lungu a stràdda ch'a pòrta versu Barestìn, a frasiun a se tröva in t'ina pursiun laterâle da [[Valâ du Neva|Vâ du Néva]], a 500 métri in su livéllu du mâ, ünicu riàn de rilevansa u l'è chê de Pisciapolla, ch'u ne ven recampàu l'àiva di lavaùi a l'entrâ du paìse.
[[File:U Castê (Veserxe, Castrevegliu) 03.jpg|thumb|In caruggiu inta burgâ du Casté|sinistra]]
A cunfurmasiùn du paìse a l'è cumpatta, fàccia da i tradisiunàli caruggi, ch'i se deràmman a partì da a Via Mazû. Surva a sta lì ne truvemmu a pàrte âta, ciamâ ''U Casté'', fin a recunzünzise cu'a stràdda pruvinsâle. Pe' cuntru, au de sutta se tröva a burgâ cunusciüa cumme Sutt'a Ciàssa, méntre süperàu u ciassâ d'ancöi se va versu a zôna ciamâ ''U Terrisö'' e i so campi curtivài.
== Storia ==
=== Etài muderna ===
Testimuniàu pe' a primma vôta dürante a vìxita apustôlica du [[1585]], fàccia da u Nicolò Mascardi, a l'épuca véscu da diocexi còrsa de Accia e Mariàna, u se sa che u paìse u l'axêa 40 föi, ducca i ghe staxêan tòstu duxéntu persune.
Inserìu dréntu ai dumini castreveglìn, u l'ha seguìu u destìn du [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücarê]], sciurténdu numma a vâgnà ina furma de indipendensa religiùsa in tu [[1647]], quânde a gêxa lucâle a vegne destacâ da [[Gêxa de l'Asunta (Castrevegliu)|chélla du sentru cumünâle]].
Sempre du [[XVII secolo|Seisentu]] u paìse u resta cuinvôltu fin in ti scuntri fra i zenexi (aleài cu'i spagnòlli) e i Savòia, cum'u restu da cumüna, pe' u preduminiu in su feudu. Da reurdà u sacheggiu da vìlla, a i 2 de dexémbre du [[1614]], quattru dì primma da capitulasiun de Castrevegliu, invàsu da i piemuntexi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio conteso tra Genova e i duchi di Savoia|p=101|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
Se e stimme in sa pupulasiùn fàcce da fin du Sinquesentu e cuntâvan (a livéllu da cumüna) 170 föi tutali, bezögna spîtà u periudu seguente pe' avê di dàtti ciü precixi.
=== Tempu di fransexi ===
Ben reurdâ a batàglia de Löa, ch'a s'è tegnüa in tu nuvembre du [[1795]]. Za da tempu primma i [[Savoia]] se pusisiunavan in si brìcchi surva Castrevegliu e Veserxe, tendandu de mantegnì ina linea de difésa, rispettu a l'avansâ fransese. Cu'u falimentu de l'asiun piemuntese, a situasiùn a se fa pézzu pe i abitanti, dàtu che, versu a fin de setembre, se schiêran 24 batagliun versu a Rocca Curaira (ciü versu [[Cixan|Cixàn]]). I fàcci ciü gràvi, però, l'éran legài a u devastu di campi curtivài, uramài nu ciü acescìbili. De riliévu u ferimentu d'in abitante da vìlla, a seguitu d'in'agresciùn, nu se sa se da parte fransese o sarda.
Chescì u retû de Veserxe, Paolo Ferrari, u descrivêa a situasiùn a a a fin de l'ànnu:
{{Çitaçión|In te l'ànnu aù pasàu ch'u l'è u 1795 tostu nente u s'è campàu, spetàndu che a trüppa fransese e ancùa chélla austrusarda tütt'e due se sun avansàe versu u paìse de Veserxe, che nu sulu han spugliàu e vigne d'ognidün dau racòltu du vin; ma ancù de pâli urnaménti e dìccia vigna e fìn han tagliàu de vîti de mòddu che âtre de ste chi se sun rése infrütûse pe' tanti àgni|lingua=IT|Paolo Ferrari, retû da parocchia veserxìna, 1795|Nell'anno ora trascorso che è il 1795 quasi niente si è raccolto, atteso che la truppa francese e l'ancora austrosarda ambedue si sono avanzate vicino al paese di Vecersi, che non solo hanno spogliato le vigne di ciascheduno individuo dal raccolto del vino; ma ancora de pali ornamenti e detta vigna e per fino hanno tagliate delle viti di modo che altre di queste si sono rese infruttuose per molti anni|lingua2=LIJ}}
Survatüttu i vescerxìn i patîan u tàgliu di èrbui (da i castàgni a i fîi, fin a e nuxi), du fürtu in te vìgne e ascì de bestie, fàcciu dai fransexi. U dànnu u l'éra valüàu a 22.000 lìre.<ref>{{Çitta lìbbro|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=123-127|capìtolo=La Bataglia di Loano vista da Castelvecchio|outô1=Silvio Riolfo Marengo}}</ref>
=== Da a Restaurasiun a ancöi ===
L'è numma dòppu l'arìvu di [[Napolion Bonaparte|franséxi]], ch'a se cunusce megliu a cumpusisiun de l'abitàu. Castrevegliu difatti u êntra drentu a u [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]] da u [[1815]] e, grassie a l'indagine fàccia du [[1858]] da l'alùra scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti ben 226 i staxêan inta vìlla veserxìna.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale|p=128|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
Rilevante l'emigrasiùn versu l'[[Americhe|America]], avegnüa in t'in primmu periudu fin a a metài du [[XIX secolo|seculu XIX]], cumme in tu câxu du Nicolò Delfino, rimpatriàu poi du [[1859]], du Giovanni Moreno (mortu a [[Montevideo|Muntevidêu]]) o du G. Scrigna (partìu in tu [[1868]] e poi turnàu in derê du [[1870]]) e in t'ina segunda undâ de dòppu a guèra, che però l'ha interesàu prinsipalmente u sentru de Castrevegliu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=131-141|capìtolo=Partire per l'America: Castelvecchiesi oltreoceano|outô1=Silvio Riolfo Marengo}}</ref>
Dürante a prìmma guèra mundiâle, di ünze cazüi castreveglìn (reurdài da a làpide in sa müraglia da veglia cumüna), ün u l'éra Attilo Delfino, de Veserxe, mòrtu cumbaténdu in [[Trentin-Erto Adixe|Trentìn]]. U sò numme u se tröva in te 'n'âtra tàrga, sta vôta in tu paìse, assemme a chéi da segunda: da Rinaldo Moreno, dispersu doppu êsse stàu imprixunàu dai surdatti tedeschi, a Fernando Rosso (dispersu in [[Rùscia|Rüscia]]).
Eventu tragicu, poi, u rastrelamentu du nuvembre [[1944]], quande, sciurtìi da a gêxa a a fìn da messa, vegnen masài U Durin (T. Moreno) e so figliu, "curpevuli" de n'avê ubedìu a l'urdine de fermâse, impartìu dai tedeschi.
Sti surdatti l'axîan duèrtu u föu in te chélla c'ha l'éra a stàlla de famiglia, dund'i dui i l'éran lì ch'i tentàvan de reparâse.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena nella bufera delle due guerre mondiali|pp=161-162|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
Da reurdà, intu dòppu guèra, a custrusiùn du stradùn ch'u se deràmma da Castrevegliu, avegnüa fra u [[1958]] e u [[1959]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Gli stradin|p=130|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref> Lungu tütti i [[anni 1950|àgni '50]], l'è ascì ducumentâ a presensa de l'asìlu infantìle, asémme a e tréi cunfratèrnite e ascì a l'òpera santiscima, cumme descricciu in ti fundi da paròcchia.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2022/03/17/vecersio-ha-la-sua-storia-parrocchiale-dal-1648-con-tre-confraternite-e-lopera-santissima/|tìtolo=Vecersio ha la sua storia parrocchiale dal 1648: Con tre confraternite e l'opera santissima|vìxita=2022-11-27|
léngoa=IT}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Veserxe}}
== Pòsti de interesse ==
[[File:Gêxa da Nòstra Scignôa da Néive (Vesérxe, Castellovêgio) - vìsta (2).jpg|thumb|A gêxa da Madonna da Néve]]
*'''[[Gêxa da Madònna da Nêve (Veserxe)|Gêxa da Madonna da Néve]]''' (''Santa Marìa ad Nives'' ascì), indicâ cumme uratòriu custruìu pe' cumuditài da i abitanti da vìlla ([[1585]])<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20793/Chiesa+di+Nostra+Signora+della+Neve#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Castelvecchio+Di+Rocca+Barbena+&liberaluogo=&highlight=Castelvecchio&highlight=Rocca&highlight=Barbena|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora della Neve|vìxita=2022-11-27|
léngoa=IT}}</ref>, a vén de seguitu vixitâ in tu [[1612]] da u véscu arbenganese Domenico de Marini, ch'u sta a descrîve cumme necesàriu in ingradimentu de l'edifissiu, nu ciü in gràddu de uspîtà tütti paisài. A l'è stâ elevâ a paròcchia du [[1647]], benexîa in tu setembre du [[1665]] cun a dedicasiun a a Madònna. Primmu retû numinàu u l'è Francesco Brusco.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=La chiesa di Santa Maria ad Nives|pp=216-217|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
[[File:Uratoriu de San Giuàn u Batista (Veserxe, Castrevegliu).jpg|thumb|Uratoriu de Sacre Sénne de San Giamatìsta, da a Ciàssa]]
*'''Uratoriu de Sacre Sénne de San Giamatìsta''', u se tröva d'atàccu aa gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20790/Oratorio+di+San+Giovanni+Battista|tìtolo=San Giovanni Battista|vìxita=2022-11-27|
léngoa=IT}}</ref>, tiràu sciü du [[XVII secolo|Seisentu]], denansi a a ciàssa da canònica. U l'è stàu scistemàu in tu [[2005]], repigliandu a figüra in faciâ, serâ in t'in riliêvu de stüccu surva aa pòrte. Dréntu i se trövan i arêdi sâcri da lucâle cunfratèrnita.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Oratorio di San Giovanni decollato|pp=218|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
[[File:Capelétta de Sant'Antòniu 02.jpg|thumb|L'uratoriu de Sant'Antognu]]
*'''Uratoriu de Sant'Antognu da Padua''', in sa stràdda ch'a porta versu [[Barestin|Barestìn]], lasciàu l'abitàu da vìlla, se incuntra sta capella campestre chi, custruìa a prutesiùn di viadanti, vixìn a u semiteriu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20795/Santuario+di+Sant%27Antonio+da+Padova|tìtolo=Sant'Antonio da Padova|vìxita=2022-11-27|
léngoa=IT}}</ref> Drentu a l'è cunservâ 'na têra figürante a Madònna da Misericòrdia de Savuna, chi trasferìa da [[Moriaodo|Meriâdu]] témpu di franséxi.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Oratorio campestre di Sant'Antonio da Padova|pp=219|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
=== Funtane e lavaùi ===
<gallery widths="130" heights="125" mode="packed">
Immaggine:A Funtana da Ciàssa (Veserxe).jpg|A funtana da Ciassa
Immaggine:A Funtàna de l'uatòiu (Veserxe).jpg|A Funtana de l'uratoriu
Immaggine:Funtana du Rugin.jpg|A Funtana du Rugìn
Immaggine:Funtanìn du Nuxin.jpg|A funtana du Nuxin
Immaggine:I Lavaui (Veserxe) 01.jpg|I lavaùi
</gallery>
In ta vìlla u se tröva ina série de lavaùi, i ciü impurtanti in tu stradùn, alimentài da u riàn Pisciapolla, asemme a chéi ch'i sun in tu burgu: dìcci di Nuxin, lungu a Via Mazû. U gh'è ascì a Funtâna da Ciassa, da a gêxa e tréi ciü picìne: du Rugìn, de Nuxìn e de l'Uratoriu.
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa a l'è de lungu agricula, cun a tradisiunâle curtivasiùn di [[Armugnìn|bericòcchi]]: due e qualitài prinsipâli tegnüe, da in làttu chéle fransexi, ciü düre, cunusciüe cu'u numme de ''mandurlùi'' e da l'atru [[Armugnìn Valleggia|chéi de Valeggia]], ciü picenin e da a pèlle fìna, caraterizâ da u curû aranciu cu'e maccie scüre.<ref name=":1" /> Difüzi poi ascì i pèrsari.
== Cultüra ==
=== Dialettu veserxìn ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detagliu}}
A parlâ lucâle, ch'a rientra in ta clascificasiùn du Lìgüre de sentru-punénte, a l'è de stampu arbenganese, du tüttu scimile a chélla ch'a se parla a Castrevegliu.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|revìsta=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|editô=Bacchetta|çitæ=Arbenga|pp=153-159|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|léngoa=IT, LIJ}}</ref>
Fra e carateristiche ciü impurtanti ch'u distinguen da l'arbenganese sitadìn se trövan:
* A cazüa da ''g'' e da ''v'' intervucalica (ad esempiu in ''fögu'', ch'u divén ''föu''), a prununsia da "a" in pusisiùn tonica tendénte a a [[A tònica velarizâ|velarisasiùn]], ch'a l'avixìna versu ina ''o'' avèrta, ascì s'a nu l'è chescì fursâ da êsse segnâ cumme tâle.
* A ''r'' intervucalica, graficamente segnâ, a vén prununsiâ in manéra ciü evidénte rispèttu che in ti âtri dialetti da vâ.
* I êxiti de -CL- e -GL- du latìn i se trasfurman in /ʎ/, au cuntràriu de quànt'u sücédde in Arbenga (evulusiùn in /j/)
* Ürtimu trattu carateristicu, a prununsia palatàre da ''s'' impüra: lezüa cumme ''sc'' (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme ''x'' (/ʒ/), d'atàccu a: b, d, l, m e n.
== Fèste e fére ==
* '''Festa di bericòcchi d'ôru''', cumensâ in tu [[1976]] in se l'inisiatîva e de l'alùra scindicu Leonardo Rosa, cu'a culaburasiùn da Pro Loco. Definìa cumme ina ''ménsa rüstega'', a se tegnîa in ta Ciàssa da Vitòria, cun e trenétte a u pìstu, a carne in sa brâxa e a tradisiunale turta cun l'üétta e i pignöi, cöccia in ti furni a legna. Seguîa a gàra pe' u bericòccu ciü bè, vistu ch'a se tratâva da curtivasiun ciü difüsa in ta vìlla.<ref name=":1">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=1981: La festa dell'albicocca d'oro a Vecersio|p=380|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
[[File:Uratoriu de San Benardu (Castrevegliu) 01.jpg|thumb|L'uratòriu campestre de San Bernadu, lungu u stradun|sinistra]]
* '''Festa de Sant'Antognu de Padua''', festezâ a a seira du 13 de zügnu, sendéndu u falò in tu sentru da vìlla e cu'a prucesciùn in unû du santu, dedicatàriu da capélla lungu a stradda pe' [[Barestin|Barestìn]]. Difatti, da chi a stàttua du santu a vengne spustâ a a vegìglia in ta paròcchia, dunde a resta fin a u giùrnu da prucesciùn, pe' pòi vegnì spustâ spalla pe' spàlla in ta sò pusisiùn uriginàia.<ref name="Giugno">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio le radici: Giugno|pp=252-253|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
* '''Festa de San Giuànni''', a i 24 de zügnu, tantu a Veserxe quantu a Castrevegliu, l'éa solitu métte sutta a a sénne du falò (ch'u vegnîa imbastìu a seira denanti) e seùlle apéna campài in te l'ortu o, atriménti, e patàtte. Atra tradisiùn l'éa chéla de zûvene ch'e pigliavàn a rusà e se ghe lavàvan pe' rende lìscia a pèlle.<ref name="Giugno"/> A i 29 d'austu se festeza ascì a deculasiùn.<ref name=":0" />
== Vie de cumünicasiùn ==
U paìse u se tröva lungu u stradun pe' Barestin, a SP44, ch'a porta versu u Munte Cruxe. A vìlla a l'è servìa fin da 'na linea de curiêre da [[TPL Linea|TPL]] versu [[Arbenga]].
In antigu però, a l'axîa ina grande inpurtansa ascì a réa de viö ch'i purtavan versu [[Süccaellu|Sücarê]] e Castrevegliu, fra sti chi chê ch'u se deràmma da l'uratòriu campèstre de San Bernadu e u càra seguendu a lìnea de mèzza còsta, tacanduse a a stràdda cunusciüa cumme "Vîa du Rösu".<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio: Cenni sul patrimonio superstite. Oratorio di San Bernardo|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|p=226}}</ref>
== Nòtte ==
=== Nòtte a u testu ===
<references group="n." />
=== Nòtte bibliugrafiche ===
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
5tior8fq0whbo0k10gl3150nvej6v0i
A Cascina d'Aju
0
30394
258500
258276
2025-06-13T19:34:17Z
Arbenganese
12552
ài
258500
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietài lucâle|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Cascìna d'Aju
|Nome ufficiale =
|Panorama = A Cascina d'Aju (Castreveju)-E ca' veje 02.jpg
|Didascalia = <div align="center">Vista de ca' veje</div>
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Castreveju
|Latitudine gradi =
|Latitudine minuti =
|Latitudine NS =
|Longitudine gradi =
|Longitudine minuti =
|Longitudine secondi =
|Longitudine EW =
|Altitudine =
|Superficie =
|Note superficie =
|Abitanti = 0
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2022
|Codice catastale =
|Nome abitanti = da Cascìna
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa =
|Didascalia mappa = |Latitudine secondi
}}
'''A Cascìna d'Aju'''{{#tag:ref|prununsiàu {{IPA|['a ka'ʃi:na 'daju]}}, scricciu ascì ''d'Aiu'', ''A Casscina d'Àïu'' dandu améntu ae nòrme du Gastaldi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> e ducca prununsiàu {{IPA|['a ka'ʃ:ina 'daju]}}.|group="n."}} (ascì numma ''A Cascìna'', ''A Cascina d'Agliu''<ref group=" n.">prununsiàu {{IPA|['daʎʎu]}}</ref> intu [[Castrevegliu#Cultüra|dialettu de Castreveju]], ''Cascina d'Aglio'' o ''Case d'Aglio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è üna de cascìne ch'e se trövan inta cumüna de [[Castrevegliu|Castreveju]]. Au mumentu a nu resülta ciü abitâ stabilmente dau [[2014]].
==Geugrafia==
[[File:Monte Lingo da crinale Groppi Bastione.png|thumb|U Munte Lìn|240px]]
A 'n âtéssa de 520 mêtri in sciu livê du mâ, a se tröva ai cunfìn cu-u teritòriu de Èrli, da dund'u se ghe rìva ciü fasile. A Cascìna a se tröva au de sùtta du munte d'Aju (ch'u ghe pìja u sò numme), còlla da vixìn au Munte Lìn (1120 m s.l.m.).
===Riài e làiri===
[[File:Rian d'Aju (A Cascìna d'Aju, Castreveju) 02.jpg|thumb|U Riàn d'Aju|left]]
[[File:Rian d'Aju (A Cascìna d'Aju, Castreveju) 01.jpg|thumb|U ruggiu d'àiva]]
Int'ina vâ paralêla de chélla du [[Turénte Nêva|Nêva]], a l'è traversâ dau Riàn d'Aju, ch'u nasce daa còlla da dund'u pìja u numme. U rìu u pàssa denansi ae cà da Cascìna, u recàmpa l'àiva du Riàn de Munte d'Aju pôcu sutta e doppu a burgâ u rìva inti boschi di Carcacòi, e u se zunta inta Vernêa, u prinsipale riàn da zòna, ch'u nasce dae parte du Munte Lìn. Ascì lê u recampa e àive de âtri rianetti, cumme chê da Ruggia e da Bandiassa. St'ürtimu u scure inta zona aa Capélla növa da Vàrdia, au Praéttu, mentre in âtra de sò funti a truvemmu inta zona denuminâ Trüccu du Viggiu (753 m).
A Vernêa (primma de l'àiva de stu riàn, ch'u se ghe zunta a l'artessa du pàssu d'Aju, culucàu pôcu doppu e cà da Còsta, in [[Èrli]]), a recampa ascì l'àiva du Rian du Praettu (o Rian du Burghese), che invêce u nàsce ciü in sciü, inta diresiun du Munte d'Aju, ciü versu Prau Dònnu.
Inte vixinànse de ca' gh'è ascì in picìn làiru (tòrba) ciamàu ''A Möia'', aù pressuché sciütu, l'è scituàu daa Còsta du Ferâ. U recampâva l'àiva quand'u ciuêa, pe pòi descaregâla grassie a 'na canalétta che, passandu pe' a zôna de l'Àira, a 'zunzêa a stradda a Cascìna daa discésa denuminâ "da Custétta". U sbuccu natürâle da Möia però u l'è stàu interuttu cu'a creasiùn da tràccia du tratû (atùrnu au [[1964]]) vèrsu u bòscu e a cà du Richê.
A partì dae ca' dìcce da "Cascina Növa", lì d'atàccu, inta zôna di Prài Grandi u nàsce 'n âtru riàn, dìcciu ''Rian de Ciôse'', respunsabile intu [[2016]] da frâna da stradda da Ruverêa, pe' andâ a Castreveiu, u pìja u numme dau teren ch'u traversa a l'artessa da stràdda.<ref group=" n.">Pâ ch'u tupònimu l'àgge in scignificàu pareggiu a l'agetîvu "ciôsu", ch'u se rescuntra ascì inte de âtre lucalitài da cumüna, va a dì "seràu"</ref>
A partì dau Gìru de Löa, sutta aa [[Rocca Barbena]] u nasce u Rian da Ruverêa, ch'u zunze d'in gìru aa Cascìna pasàndu sutta au Ciàn du Piccu, tra mezzu ai Cirexêi e l'Arpixélle, surva au cuscidìtu Prau Cian e u riva aa Ca' du Richê.
Cara, de seguitu, versu a lucalitài cu'u numme paréggiu, inti dinturni da stràdda p'a sêde da cumüna, caciànduse inte l'àiva du Passascü<ref group=" n.">U riàn u l'è cunusciüu de lungu ascì cumme ''Fossascü'' o ''Fussascü'', u nasce asci lê da vixìn au Scravajùn</ref>, a l'artessa da gabìna da lüxe.
A Vernêa, ducca a se zunta intu Cürlu, riàn ch'u nasce intu brìccu umònimu (723 m) dòppu u pàssu d'Aju, méntre a Ruverêa se ghe càccia drentu pocu primma du Passascü, che, de dòppu l'üniùn cun chê du Cürlu, u pija u numme de Gattàire.<ref group=" n.">{{IPA|[gat'tajɹe]}}, dìcciu ascì ''Cattàire'' o ''Gratàire'' u l'è in afluente du [[Turénte Nêva|Neva]], ch'u rìva a zuntâghese drentu ai Bàsci, a l'artessa du gumbu, in Èrli</ref>
== Stòria ==
===Êpuca rumâna===
E primme testimuniànse da presensa da Cascìna e vegnen da l'êpuca rumâna, a quande a remunta a "Necropuli de Èrli". St'insémme lì de tumbe a insennerasiùn, datài du [[I secolo|I seculu d.C.]], l'ha purtàu aa lüxe ina serie de curêdi in seràmmica, metàllu e véddru. Scuèrta int'in campu agriculu du nuvémbre du [[1964]], se sun cunservài survatüttu e pursiui de tumbe d'in gìru ae prée ciü gròsse, che, inti àgni, nu sun stài interesài dai vàri disudaménti.<ref name="Amoretti">{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione|curatô=Franco Amoretti|tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure| çitæ=Uvâda (Lisciandria)|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|léngoa=IT|pp=52-56|capìtolo=La romanità di Erli}}</ref>
A catalugasiùn du prufesû Amoretti a ne mustra l'anâlixi di reperti: fra sti lì se trövan ascì i framénti d'in speju de brùnzu (inta segùnda) e i tòcchi de seràmmica dìcci primma (inta tumba ün e daa nümeru trê aa növe), tantu chélla de prudusiùn rumâna (ben sigilâ), quantu chélla lucâle (cun 'n impastu ciü rüstegu).
Fra tütte, numma a trê a l'ha purtàu rinvegnimentu d'in curêdu intrêgu, fàcciu d'ina cùppa sigilâ, ch'a pâ êsse stâ fàccia in stîle gàllicu, vistu ch'a presenta in urlu sutî e 'de scanalaüre, üna ai soì pé, l'âtra apêna au de sùtta du burdu.<ref name="Amoretti"/>
Inte vixinânse da sèttima tumba, fra l'âtru, l'è stàu truvàu fin'in pâ de cascétte de préa, ch'e cuntegnîan ina tèra grìxa, diferente da chélla presente au de föra. Marchiâ cun l'ìscrisiun {{Maioscolétto|momo}}, dau numme d'in seramista da Gàllia atîvu aturnu au [[I secolo|I seculu]], l'è in âtra cùppa, truvâ sempre inta stéssa, asémme a 'n'âtra de qualitài diferente (ciamâ "patêra"), che u sò marchiu, però, u nu l'è ciü lezìbile.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Badano|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=81-82|capìtolo=Castelvecchio dall'età romana all'età napoleonica}}</ref>
Fra l'âtru, inta tumba sêi s'è truvâ fin'in "olletta" (particulâre spécce de giâra), datâ, inte stu câxu lì, de l'etài Flàvia, forscia fra i prìmmi tòcchi prudòtti, vista a decurasiùn nu canònica.
L'inquadraméntu du scîtu a livellu tempurâle u l'è avegnüu gràssie aa presensa de arcüne munêe ch'e rafegüran Germânicu, ciü üna cuniâ sutt'a Carigura, côse ch'e fan pensâ a l'etài clàudia. Epüre, a presensa du marchiu {{Maioscolétto|iucundus}} scituàu sciüa pursiun esterna da patêra uriginariamente culucâ aa tùmba sincu, fa pensâ che a dàtta ciü resente de l'ativitài da Necropuli a pòsse êsse stâ aturnu au guvernu de Dumisiàn, terminàu du [[96|96 d.C.]].<ref name="Amoretti"/>
Se purêa ducca inserì a l'internu d'in cuntestu ciü gròssu, imaginàndu che a zôna a fusse zà abitâ da chéi periudi, pòsta int'ina pusisiun strategica, a culegâ au mâ e a cianüra Padâna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Badano e Silvio Riolfo Marengo|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=192|capìtolo=Frazioni, borgate, cascine: Cascina d'Aglio}}</ref>
=== Etài de mézzu ===
À pôchi métri daa Necropuli a se tröva 'na furnâxa (üna de due sturicamente atîve aa Cascìna, méntre l'âtra a se truvàva ciü bàssa ai Carcacòi), fàcciu ch'u pòrta a pensà cumme de chéi tempi a zôna d'in gìru a secce stâ duverà pe' l'estrasiùn, a partì daa préa calcârea, da câsìna. Sta côsa lì a va, fra l'âtru, a pruvâ l'ipotexi ch'a mustra cumme u scîtu sécce stàu rimanezàu inti séculi.<ref name="Amoretti"/>
=== Da l'etài muderna aa giurnâ d'ancöi ===
Zà ducümentàu intu [[1570]] fra i pusediménti da famija di Du Carettu, marchéxi de [[Marchesàu de Süccaellu|Süccarê]], ina véra e propia mensciun du sentru abitàu a l'avegne au tempu di [[Napolion Bonaparte|fransexi]], quande l'êntra in vigû u catàstru e A Cascina a vegne marcâ fra i dumini du marchése Enricu Còsta du Carettu, du rammu de [[Barestin|Barestìn]]. Se sa che aturnu au [[1798]] i ghe staxêan dùzze famije de massàri, ucupài inta curtivasiùn di càmpi, ma ch'i nu l'éran ancù pruprietàri de ca'.
Fra sti chi a fegürâa 'na paréggia parentèlla, chélla di Salvatico. Fra sti chi ina vìddua, zà registrâ cumme pruprietària de 'na ca' aa [[A Stra|Stra]]. U séppu de sta famîa u s'éra stabilìu au Praéttu zà dau [[1726]], a partì da Steva e Marta Salvatico, uriginàri de Pamparàu, pe' poi zunze chi int'in segundu mumentu.
A Cascìna, difatti, a resta in màn ai marchéxi numma fin au [[1838]], quande Giüxeppe (u fìju di dui, du Praéttu) asémme a Fransescu Càffa (uriginariu d'Èrli) u càtta ascì e ca', grassie a l'intermediasiun de Angerìn di Castelâi.
Cum'u rèstu da cumüna de Castreveju, ascì A Cascìna êntra dréntu a u [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]] dau [[1815]] e, grassie a l'indagine fàccia du [[1858]] da l'alùra scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti, quatòrze i staxêan inta frasiùn.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=128|capìtolo=Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale}}</ref>
[[File:Munumentu ai cazüi da prìmma guèra mundiâle (Castrevegliu).jpg|thumb|Castreveju, u munumentu ai cazüi da primma guèra mundiâle]]
Dürante a [[Primma Goæra Mondiâ|prìmma guèra mundiâle]], di ünze cazüi castrevejìn (reurdài daa làpide in scia müragna da veja cumüna), tréi i l'éran da Cascìna: i dui frài Federìu e Michê Salvatico e Pîu Espôxitu. Cu'a segunda guèra mundiâle, invêce, u s'ascìste a 'na mazû vixinansa au cunflìttu, tantu cu'u passaggiu di surdatti tedeschi quantu di partigiài.
Emblematicu l'episòdiu avegnüu a 'na scignùra, che, n'avéndu respetàu u scüraméntu de nöcce, i tedéschi l'axêan sparàu dau [[Santuàriu da Madonna de Grassie (Castrevegliu)|santuàriu da Madònna de Grassie]] (in chilòmmetru in lìnea d'aria, au tempu a lucalitài in san Bastiàn l'éra duverâ cumme bàse tedesca), curpendu, pe' furtüna, numma u barcùn.<ref>{{Çitta web|url=https://leca.anpi.it/|tìtolo=Cuncursu témmi Anpi annu sculasticu 2018/2019|vìxita=2023-01-10|
léngoa=IT}}</ref>
Dòppu a guèra u s'asciste a 'n fenomenu de svilüppu edilissiu (vegne tirà sciü a "Cascìna Növa", ina sentêna de mêtri ciü avànti de ca' veje, d'atàccu ai Prài Grandi) e püre au culegaméntu stradâle, cun l'asfartu, versu [[Èrli]]; di [[anni 1960|àgni '60]], intu specificu, a custrusiun da stradda cumünale versu [[Castrevegliu|Castreveju]], a partì daa Ruverêa, che, a seguitu de l'aluviùn du [[2016]], a l'è stâ interutta in ciü d'in pùntu, a càusa da pìna du rian de Ciôse e de chéllu da Ruverêa.
Cu'a mòrte, intu [[2014]], de l'ürtimu abitànte da frasiùn, A Cascina a nu rezülta ciü abitâ in moddu stàbile.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuse ===
A livê religiusu A Cascìna a nu presenta strutüre de sta tipulugìa. Vistu u mantegnimentu de l'antìgu legàmme di abitànti cu'a vìlla du Praéttu, a capeletta de riférimentu a l'è de lungu stâ chélla da [[Èrli#Architetüe religiùse|Madònna da Vardia]] (sutta aa paròcchia de Santa Catarìna, in Èrli), tirâ sciü du [[1948]] cun l'agiüttu di abitànti da Cascìna ascì.
=== Tipulugìa abitatìva ===
[[File:A Cascina d'Aju (Castreveju)-E ca' veje 01.jpg|thumb|Âtra vista de ca']]
Au stessu mòddu de âtre cascìne spàrse pe' a vâ, a frasiun a nàsce cun in scòppu agriculu, dûtâ tantu de vâni d'abitasiun quantu de stàlle, fenére, magazìn e seccaû, in mòddu da êsse tòstu autusuficénti. A sta lì l'èra pòi anéssa ina gròssa série de bòschi e de tère.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Riolfo Marengo e Roberto Badano|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|pp=191-195|capìtolo=Frazioni, borgate, cascine}}</ref>
Basta pensà che, a l'entrâ in vigû du catàstru napuleonicu, du [[1798]], u cumplessu u vegne valüàu cun bèn növemìlla lìre, méntre, de nòrma ina pruprietài intu sentru de Castreveju in pusedimentu u nu rivâa ae duxéntu in tüttu. A pruprietài a vegnîa frasiunâ dandu améntu a stu critériu: prài (duimillaséntu lìre, ciü mìllequattruséntu pé chéi dedicài au fén), bòschi e zône cu'i èrburi (sarvàiri, survatüttu de rûve, pe' trexéntu lìre, se na de castàgnu, valüai in tüttu sincumìlla lìre), orti (duxéntu lìre).<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|curatô=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=192|capìtolo=Frazioni, borgate, cascine. Cascina d'Aglio, nota storica}}</ref>
== Ecunumìa ==
Cumme zà uservàu denanti, l'ecunumìa l'è sempre stâ fundamentalmente agricula, semplice, ch'a l'ha sempre caraterizàu e strutüre de sta tipulugìa lì.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernesto Ghione|tìtolo=Erli. Testimonianze tra storia e leggenda.|ànno=1986|editô=La Gazzetta Ligure| çitæ=Uvâda (Lisciandria)|url=https://books.google.it/books/about/Erli.html?id=vIvsxgEACAAJ&redir_esc=y|léngoa=IT|pp=96-97|capìtolo=Vita Agreste, Cascina d'Aglio}}</ref> Fra i reòrdi a tempu memure u cumèrciu in Garàu, cianö de frunte (in linea d'aria) cu'a Cascina, dund'e se purtâan survatüttu u làcce e e brigne, purtài cun l'àze fin surva a Castreveju, i sôdi, fra l'âtru, i l'éran dài menscilmente a [[Süccaellu|Süccarê]], o cu'a curiêra.
== Cultüra ==
=== A cüxina ===
Fra i piàti tìpici da tradisiun nu pò mancà a "tùrta di pôvi" preparâ cu'i sücchìn gratügiài, o u pàn fàcciu in ca', cöcciu intu furnu a légna.
Inti tempi de guèra, a cunveniénsa de stâ int'ina vera e propia ìsura ch'a se puxêa sustegnì da lê, a l'ha grantìu sémpre de nu patì a fàmme.
Fundamentali i prudòtti lucàli, a partì dae castàgne, fàcce seccà, o mangiài cu'u làcce.
=== Dialettu lucâle ===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|Castrevegliu#Dialettu castreveglìn|Èrli#Dialettu erlese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}}
A varietài tradisiunalmente parlâ dai abitanti da Cascìna a fa parte di dialetti lìgüri de [[Lìgure céntro-òcidentâle|sentru punente]], esêndu de derivasiun arbenganese, püre cun ina serie de tràtti uriginâli, utegnüi dai rapòrti cu'u Praéttu e e âtre burgài d'Èrli, ma ascì da Urtiêu, frasiùn de [[Garesce|Garésce]].
Slegâ, ducca, dau castrevejin, se semeja de ciü a chélla d'Èrli, che a ghe cundìvidde a ciü parte du lescicu, insémme au minimu fenomenu de [[A tònica velarizâ|velarizasiun da "a"]]<ref name="Toso">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|curatô=Silvio Riolfo Marengo, Silvia Malco Badano e Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|pp=153-155|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>, a diferensiâla, ascì:
*L'evulusiun in {{IPA|[j]}} di nessi latìn {{Maioscolétto|-CL-}} e {{Maioscolétto|-GL-}}, la dund'u castrevejin presenta {{IPA|[ʎ]}}.
*A prupôxitu da prununsia da <r>, fra due vucâli, a prinunsia a se unifurma cun Èrli, pe' l'evidénte presensa du son {{IPA|[ɹ]}}.
*Carateristica, invêce, cundivisa cun tütt'e due e parlài, l'è in'a tendénsa a prununsiâ serâ ({{IPA|[e]}}) da létera <e>, ascì là dunde l'arbenganese ürban u vö {{IPA|[ɛ]}}, cun ascì a prununsia da "s" impüra, lezüa cumme sc (/ʃ/) se seguìa da c, f, p, q e t, o cumme x ({{IPA|[ʒ]}}), d'atàccu a: b, d, l, m e n.<ref name="Toso"/>
*Aa fìn, sempre in acòrdiu cu'e due mazûi variànti vixine, a furmasiun di plürali du sufìssu ''-ese'' in ''-exi'', nuché a cazüa da <v> e da <g> intervucaliche e a palatalisasiun du néssu latìn {{Maioscolétto|-CT-}}, ch'u sciòrte cumme {{IPA|[tʃ]}} (es. a l'arbenganese ''làite'' se sustituìsce u tèrmine ''làcce'').<ref name="Toso"/>
== Vie de cumünicasiùn ==
A Cascìna a l'è culegâ cun Èrli atraversu a stràdda cumünâle du Praéttu, ch'a traversa ascì e frasiun du Pözzu e da Còsta. Versu Castreveju, invêce a l'è cunessa cu'a sterâ da Ruverêa, ürtimâ di [[anni 1960|àgni '60]], interutta a càusa da frana du Rian de Ciôse.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/03centa/centa.html|tìtolo=Sénta, ciài de basìn|vìxita=2023-01-10|
léngoa=IT}}</ref>
A livéllu de sentê, daa lucalitài di Prài du Tecciu a se deramma a Stradda da Regina, strâ che dau Cian du Musciu (ch'u resta inta cürva sutta au [[Giru de Löa]]) a pòrta fin intu [[Còlla du Scravagliùn|Scravajùn]]. In tempu de tèra batüa, l'éra duverâ ascì dai câri.
==Nòtte==
===Nòtte dialetâli===
<references group="n." />
===Nòtte a u testu===
<references/>
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
bch0z6iz5m4212m31lbveyjdil7zn0f
Merula
0
31428
258505
257807
2025-06-13T20:35:18Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ ṛ
258505
wikitext
text/x-wiki
{| width=50%
|-
|style="background:#2d5ff5; color:#ffff48" width=10%|<div style="text-align:center">'''AN'''</div>
|style="background:#b6cce9; color:black"|<small>Sta pàgina chi a l'è scrìta d'<b>Andöṛa</b>, inta grafìa Anfosso</small>
|}
{{Córso d'ægoa
|nómme = A Méṛa
|âtri_nómmi = Mérula
|inmàgine = Stellanello-P1010531.JPG
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A Méṛa a [[Stenanelo|Staanéllu]]</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stato
|stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|var-sudivixoìn1 = Regiùn
|sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria]]
|var-sudivixoìn2 = Pruvincia
|sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Provinsa de Sann-a|Savuna]]
|var-sudivixoìn3 = Cumün
|sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Testico-Stemma.svg}} [[Testego|U Testegu]]<br />{{Scìnbolo|Stellanello-Stemma.svg}} [[Stenanelo|Staanéllu]]<br />{{Scìnbolo|Andora-Stemma.svg}} [[Andôa|Andöṛa]]
|var-caraterìstiche_fìxiche = Carateristiche fixiche
|var-formòu_da = Furmàu da
|formòu_da = Rian di Duranti, Rian Longan<ref name=":0" />
|latitùdine-unión = 43.998661
|longitùdine-unión = 8.028077
|ertéssa-unión = 325
|var-fôxe = Fuje
|fôxe = [[Mâ Ligure|Mâ Ligüre]]
|latitùdine-fôxe = 43.9481380
|longitùdine-fôxe = 8.1438258
|ertéssa-fôxe = 0
|var-longhéssa = Lunghessa
|longhéssa = 14,7 km
|nòtta-longhéssa = <ref name=":0">{{Çitta|Merula, Piano di bacino|p. 8|tìtolo=Relazione generale}}</ref>
|var-bacìn_idrogràfico = Bacin idrograficu
|estensción-bacìn_idrogràfico = 49
|nòtta-bacìn_idrogràfico = <ref name=":0" />
|var-caraterìstiche_do_bacìn = Carateristiche du bacin
|var-afloénti_da-a_mancìnn-a = Afluènti da-a mancina
|afloénti_mancìnn-a = [[Merula#affluenti prinçipæ|Vegghe u testu]]
|var-afloénti_da-a_drîta = Afluènti da-a drita
|afloénti_drîta = [[Merula#affluenti prinçipæ|Vegghe u testu]]
|var-pónti = Punti
|pónti = Ponte rumanicu d'Andöṛa
|màppa = Merula mappa.png
}}
'''A Méṛa'''{{#tag:ref|Da prununsiò {{IPA|['a 'meɹa]}}, o inte in moddu ciü vijin a l'italiàn ''Mérula'' {{IPA|['merula]}},<ref name="Ghiglione"/>, ma ciü tante votte ditu dae gènte ''scciumòia'' in Andöṛa, mèntre a Staanéllu a l'è dita ''a giaiṛa''.|group=n.}} (''Merula'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], ciamàu inte l'antighitè ''Meira''<ref name="Ghiglione">{{Çitta lìbbro|outô=Adriano Ghiglione|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_988_risultato.png|ànno=2018|léngoa=LIJ, IT|p=998}}</ref>) u l'è in riàn ligüṛe, lungu 14.7 chilòmetri, ch'u nasce au [[Testego|Testegu]] e u finisce in [[Andôa|Andöṛa]] intu [[Mâ Ligure|Mâ Ligüṛe]].
U g'ha in bacin de 49 chilòmetri e a so funte a l'è à 425 metri surva u livellu du mò.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150709223623/http://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/piani-di-bacino/01_relazione_generale_0.pdf|tìtolo=Piano di Bacino Stralcio sul rischio idrogeologico|léngoa=IT|vìxita=2024-09-22}}</ref>
== Storia ==
In tèmpu u riàn a se ciamòva ascì ''Meira''; a tütti i mòddi l'identificasiùn cun l'Aròscia mensiunàu dai geògrafi rumài a l'è discüssa, dètu che l'idrònimu fòsci u fa referènsa a[[a Sènta]]. Du [[XIX secolo|seculu XIX]], a Méṛa a l'éa tegnüa cumme cunfìn tra a difujùn de due tipiche curtivasiui d'uṛiva ligüṛe: a Tagiasca, coltivò a levante du riàn, e a Culumbòia, ch'a l'éṛa cunusciüa pe furnì in öṛiu ciü gròssu e a vegniva coltivò à punènte du cursu d'ègua.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Guglielmo Stefani|tìtolo=Dizionario corografico-universale dell'Italia|url=https://books.google.it/books?id=DejXj5gaXqsC&pg=PA500&dq=merula+torrente&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwjT-4aerubUAhVMKFAKHTQGB6kQ6AEIIjAA#v=onepage&q=merula%20torrente&f=false|ànno=1854|editô=Civelli Giuseppe e comp.|çitæ=Milan|léngoa=IT|volùmme=2.1: Dizionario corografico degli Stati sardi di terraferma}}</ref>
== Percursu ==
Nasce au meṡugiurnu du sèntru du [[Testego|Testegu]], da l'üniùn de quarche riàn ch'u china da-a cadena de muntagne d’in giu au Munte Ture, marca pe quarche chilòmetru u cunfin du cumün du Testegu a nòrd e quellu de [[Stenanelo|Staanéllu]]. Andandu pe a valle da-u mèjimu numme u cürva versu u meṡugiurnu inta diresiùn d'[[Andôa|Andöṛa]], u se caccia intu [[Mâ Ligure|Mâ Ligüre]] a-a Maìna d'Andöṛa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pcn.minambiente.it/viewer_old/|tìtolo=Viewer Ministero dell'Ambiente|léngoa=IT|vìxita=2024-09-22}}</ref>
== Afflüenti prinsipôli ==
Da-a mancina:
* Rian Tiguṛélla
* Rian Metta
Da-a drita:
* Rian Multedu
* Rian Domu
== Regimme ==
U regimme du cursu d'ègua u l'é impetuùṡu e da turènte. U tasciu de purtò mediu u l'è assè mudestu, tantu che de spessu, inti periudi càudi e cun poca cöita d'ègua, u so' lettu u resta sèns'ègua. A tütte e mainée, inti periudi de fòrte cöita d'ègua, u pò strabucò e pruvucò di danni impurtanti.
== Nòtte ==
;Nòtte a-u testu
<references group="n. " />
;Nòtte bibliugrafiche
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/01merula/merula.html|tìtolo=Merula - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|cid=Merula, Piani di bacino|vìxita=2025-03-16}}
[[Categorîa:Sciùmmi da Ligùria]]
2rm2dgabqex66upu2sx76nnqjsoyl0v
258514
258505
2025-06-13T21:43:14Z
Arbenganese
12552
+ Riai, asenti
258514
wikitext
text/x-wiki
{| width=50%
|-
|style="background:#2d5ff5; color:#ffff48" width=10%|<div style="text-align:center">'''AN'''</div>
|style="background:#b6cce9; color:black"|<small>Sta pàgina chi a l'è scrìta d'<b>Andöṛa</b>, inta grafìa Anfosso</small>
|}
{{Córso d'ægoa
|nómme = A Méṛa
|âtri_nómmi = Mérula
|inmàgine = Stellanello-P1010531.JPG
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A Méṛa a [[Stenanelo|Staanéllu]]</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stato
|stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|var-sudivixoìn1 = Regiùn
|sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria]]
|var-sudivixoìn2 = Pruvincia
|sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Provinsa de Sann-a|Savuna]]
|var-sudivixoìn3 = Cumün
|sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Testico-Stemma.svg}} [[Testego|U Testegu]]<br />{{Scìnbolo|Stellanello-Stemma.svg}} [[Stenanelo|Staanéllu]]<br />{{Scìnbolo|Andora-Stemma.svg}} [[Andôa|Andöṛa]]
|var-caraterìstiche_fìxiche = Carateristiche fixiche
|var-formòu_da = Furmàu da
|formòu_da = Rian di Duranti, Rian Longan<ref name=":0" />
|latitùdine-unión = 43.998661
|longitùdine-unión = 8.028077
|ertéssa-unión = 325
|var-fôxe = Fuje
|fôxe = [[Mâ Ligure|Mâ Ligüre]]
|latitùdine-fôxe = 43.9481380
|longitùdine-fôxe = 8.1438258
|ertéssa-fôxe = 0
|var-longhéssa = Lunghessa
|longhéssa = 14,7 km
|nòtta-longhéssa = <ref name=":0">{{Çitta|Merula, Piano di bacino|p. 8|tìtolo=Relazione generale}}</ref>
|var-bacìn_idrogràfico = Bacin idrograficu
|estensción-bacìn_idrogràfico = 49
|nòtta-bacìn_idrogràfico = <ref name=":0" />
|var-caraterìstiche_do_bacìn = Carateristiche du bacin
|var-afloénti_da-a_mancìnn-a = Afluènti da-a mancina
|afloénti_mancìnn-a = [[Merula#affluenti prinçipæ|Vegghe u testu]]
|var-afloénti_da-a_drîta = Afluènti da-a drita
|afloénti_drîta = [[Merula#affluenti prinçipæ|Vegghe u testu]]
|var-pónti = Pónti
|pónti = Pónte rumànicu d'Andöṛa
|màppa = Merula mappa.png
}}
'''A Méṛa'''{{#tag:ref|Da prununsiò {{IPA|['a 'meɹa]}}, o in te in màddu ciü vijìn a l'italiàn ''Mérula'' {{IPA|['merula]}},<ref name="Ghiglione"/>, ma ciü tànte vòtte dìtu dàe gènte ''scciumòia'' in Andöṛa, mèntre a Staanéllu a l'è dìta ''a giàiṛa''.|group=n.}} (''Merula'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], ciamàu in te l'antighitè ''Meira''<ref name="Ghiglione">{{Çitta lìbbro|outô=Adriano Ghiglione|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_988_risultato.png|ànno=2018|léngoa=LIJ, IT|p=998}}</ref>) u l'è in riàn lìgüṛe, longu 14.7 chilòmetri, ch'u nasce àu [[Testego|Testegu]] e u finisce in [[Andôa|Andöṛa]] intu [[Mâ Ligure|Mò Ligüṛe]].
U g'ha in bacin de 49 chilòmetri e a so fùnte a l'è à 425 metri survṛ livellu du mò.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150709223623/http://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/piani-di-bacino/01_relazione_generale_0.pdf|tìtolo=Piano di Bacino Stralcio sul rischio idrogeologico|léngoa=IT|vìxita=2024-09-22}}</ref>
== Stoṛia ==
In tèmpu u riàn u se ciamòva ascì ''Meira''; a tütti i mòddi l'identificasiùn cun l'Aròscia mensiunàu dài geògrafi rumài a l'è discüssa, dètu che l'idrònimu fòsci u fa referènsa a[[a Sènta]]. Du [[XIX secolo|seculu XIX]], a Méṛa a l'éṛa tegnüa cùmme cunfìn tra a difujùn de due tìpiche coltivasiùi d'uṛìva lìgüṛe: a Tagiàsca, coltivò a levànte du riàn, e a Culumbòia, ch'a l'éṛa cunusciüa pe furnì in öṛiu ciü gròssu e a vegniva coltivò à punènte du cursu d'ègua.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Guglielmo Stefani|tìtolo=Dizionario corografico-universale dell'Italia|url=https://books.google.it/books?id=DejXj5gaXqsC&pg=PA500&dq=merula+torrente&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwjT-4aerubUAhVMKFAKHTQGB6kQ6AEIIjAA#v=onepage&q=merula%20torrente&f=false|ànno=1854|editô=Civelli Giuseppe e comp.|çitæ=Milan|léngoa=IT|volùmme=2.1: Dizionario corografico degli Stati sardi di terraferma}}</ref>
== Percùrsu ==
U nàsce au meṡugiùrnu du sèntru du [[Testego|Téstegu]], da l'üniùn de quàrche riàn ch'u còṛa dàa cadéna de muntàgne d’in gìṛu àu Mùnte Tùre, màrca pe quàrche chilòmetru u cunfìn du cumün du Téstegu a nòrd e cöllu de [[Stenanelo|Staanéllu]]. Andèndu pe a vàlle dàu mèjimu nòmme u cürva vèrsu u meṡugiurnu in ta diresiùn d'[[Andôa|Andöṛa]], u se càccia intu [[Mâ Ligure|Mò Ligüṛe]] àa Maṛìna d'Andöṛa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pcn.minambiente.it/viewer_old/|tìtolo=Viewer Ministero dell'Ambiente|léngoa=IT|vìxita=2024-09-22}}</ref>
== Aflüènti prinsipòli ==
Dàa mancina:<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alma Anfosso|tìtolo=Questa nostra Andora|url=https://www.andoraneltempo.it/questa-nostra-andora---alma-anfosso.php|ànno=1994|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=10|capìtolo=Parte1, Il torrente e i rii}}</ref>
* Riàn du Pìssu
* Fusàu du Feṛò
* Riàn de Crócche
* Fusàu di Buvìn
* Fusàu de Burgusùssu
* Fusàu da Scàia
* Fusàu di Giàini
* Fusàu de Tiguṛélla
* Fusàu de Mètta
Dàa drita:
* Fusàu de Murtéu
* Fusàu du Dómmu
== Regìmme ==
U regìmme du cùrsu d'ègua u l'é impetuùṡu e da turènte. U tàsciu de purtò mediu u l'è assè mudèstu, tàntu che de spéssu, in ti perìudi càudi e cun póca cöita d'ègua, u so' létu u rèsta sèns'ègua. A tütte e mainéṛe, in ti perìudi de fòrte cöita d'ègua, u pò strabucò e pruvucò di danni impurtanti.
== Nótte ==
;Nótte àu testu
<references group="n. " />
;Nòtte bibliugrafiche
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/01merula/merula.html|tìtolo=Merula - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|cid=Merula, Piani di bacino|vìxita=2025-03-16}}
[[Categorîa:Sciùmmi da Ligùria]]
rl288k731cb0e7c28bk8sfqf7nkzq6q
258515
258514
2025-06-13T21:45:07Z
Arbenganese
12552
asenti
258515
wikitext
text/x-wiki
{| width=50%
|-
|style="background:#2d5ff5; color:#ffff48" width=10%|<div style="text-align:center">'''AN'''</div>
|style="background:#b6cce9; color:black"|<small>Sta pàgina chi a l'è scrìta d'<b>Andöṛa</b>, inta grafìa Anfosso</small>
|}
{{Córso d'ægoa
|nómme = A Méṛa
|âtri_nómmi = Mérula
|inmàgine = Stellanello-P1010531.JPG
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A Méṛa a [[Stenanelo|Staanéllu]]</div>
|var-localizaçión = Lucaliṡasiùn
|var-stâto = Stato
|stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]
|var-sudivixoìn1 = Regiùn
|sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria]]
|var-sudivixoìn2 = Pruvincia
|sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Provinsa de Sann-a|Savuna]]
|var-sudivixoìn3 = Cumün
|sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Testico-Stemma.svg}} [[Testego|U Testegu]]<br />{{Scìnbolo|Stellanello-Stemma.svg}} [[Stenanelo|Staanéllu]]<br />{{Scìnbolo|Andora-Stemma.svg}} [[Andôa|Andöṛa]]
|var-caraterìstiche_fìxiche = Carateristiche fixiche
|var-formòu_da = Furmàu da
|formòu_da = Rian di Duranti, Rian Longan<ref name=":0" />
|latitùdine-unión = 43.998661
|longitùdine-unión = 8.028077
|ertéssa-unión = 325
|var-fôxe = Fuje
|fôxe = [[Mâ Ligure|Mâ Ligüre]]
|latitùdine-fôxe = 43.9481380
|longitùdine-fôxe = 8.1438258
|ertéssa-fôxe = 0
|var-longhéssa = Lunghessa
|longhéssa = 14,7 km
|nòtta-longhéssa = <ref name=":0">{{Çitta|Merula, Piano di bacino|p. 8|tìtolo=Relazione generale}}</ref>
|var-bacìn_idrogràfico = Bacin idrograficu
|estensción-bacìn_idrogràfico = 49
|nòtta-bacìn_idrogràfico = <ref name=":0" />
|var-caraterìstiche_do_bacìn = Carateristiche du bacin
|var-afloénti_da-a_mancìnn-a = Afluènti da-a mancina
|afloénti_mancìnn-a = [[Merula#affluenti prinçipæ|Vegghe u testu]]
|var-afloénti_da-a_drîta = Afluènti da-a drita
|afloénti_drîta = [[Merula#affluenti prinçipæ|Vegghe u testu]]
|var-pónti = Pónti
|pónti = Pónte rumànicu d'Andöṛa
|màppa = Merula mappa.png
}}
'''A Méṛa'''{{#tag:ref|Da prununsiò {{IPA|['a 'meɹa]}}, o in te in màddu ciü vijìn a l'italiàn ''Mérula'' {{IPA|['merula]}},<ref name="Ghiglione"/>, ma ciü tànte vòtte dìtu dàe gènte ''scciumòia'' in Andöṛa, mèntre a Staanéllu a l'è dìta ''a giàiṛa''.|group=n.}} (''Merula'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], ciamàu in te l'antighitè ''Meira''<ref name="Ghiglione">{{Çitta lìbbro|outô=Adriano Ghiglione|tìtolo=Manuale della parlata di Rollo e della Marina|url=https://www.andoraneltempo.it/gallery/Volume-1_988_risultato.png|ànno=2018|léngoa=LIJ, IT|p=998}}</ref>) u l'è in riàn lìgüṛe, lóngu 14.7 chilòmetri, ch'u nasce àu [[Testego|Testegu]] e u finisce in [[Andôa|Andöṛa]] intu [[Mâ Ligure|Mò Ligüṛe]].
U g'ha in bacin de 49 chilòmetri e a so fùnte a l'è à 425 metri survṛ livellu du mò.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150709223623/http://www.provincia.savona.it/sites/default/files/allegati/piani-di-bacino/01_relazione_generale_0.pdf|tìtolo=Piano di Bacino Stralcio sul rischio idrogeologico|léngoa=IT|vìxita=2024-09-22}}</ref>
== Stóṛia ==
In tèmpu u riàn u se ciamòva ascì ''Meira''; a tütti i móddi l'identificasiùn cun l'Aróscia mensiunàu dài geògrafi rumài a l'è discüssa, dètu che l'idrònimu fòsci u fa referènsa a[[a Sènta]]. Du [[XIX secolo|seculu XIX]], a Méṛa a l'éṛa tegnüa cùmme cunfìn tra a difujùn de due tìpiche coltivasiùi d'uṛìva lìgüṛe: a Tagiàsca, coltivò a levànte du riàn, e a Culumbòia, ch'a l'éṛa cunusciüa pe furnì in öṛiu ciü gròssu e a vegniva coltivò à punènte du cursu d'ègua.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Guglielmo Stefani|tìtolo=Dizionario corografico-universale dell'Italia|url=https://books.google.it/books?id=DejXj5gaXqsC&pg=PA500&dq=merula+torrente&hl=it&sa=X&ved=0ahUKEwjT-4aerubUAhVMKFAKHTQGB6kQ6AEIIjAA#v=onepage&q=merula%20torrente&f=false|ànno=1854|editô=Civelli Giuseppe e comp.|çitæ=Milan|léngoa=IT|volùmme=2.1: Dizionario corografico degli Stati sardi di terraferma}}</ref>
== Percùrsu ==
U nàsce au meṡugiùrnu du sèntru du [[Testego|Téstegu]], da l'üniùn de quàrche riàn ch'u còṛa dàa cadéna de muntàgne d’in gìṛu àu Mùnte Tùre, màrca pe quàrche chilòmetru u cunfìn du cumün du Téstegu a nòrd e cöllu de [[Stenanelo|Staanéllu]]. Andèndu pe a vàlle dàu mèjimu nòmme u cürva vèrsu u meṡugiurnu in ta diresiùn d'[[Andôa|Andöṛa]], u se càccia intu [[Mâ Ligure|Mò Ligüṛe]] àa Maṛìna d'Andöṛa.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pcn.minambiente.it/viewer_old/|tìtolo=Viewer Ministero dell'Ambiente|léngoa=IT|vìxita=2024-09-22}}</ref>
== Aflüènti prinsipòli ==
Dàa mancina:<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Alma Anfosso|tìtolo=Questa nostra Andora|url=https://www.andoraneltempo.it/questa-nostra-andora---alma-anfosso.php|ànno=1994|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|p=10|capìtolo=Parte1, Il torrente e i rii}}</ref>
* Riàn du Pìssu
* Fusàu du Feṛò
* Riàn de Crócche
* Fusàu di Buvìn
* Fusàu de Burgusùssu
* Fusàu da Scàia
* Fusàu di Giàini
* Fusàu de Tiguṛélla
* Fusàu de Mètta
Dàa drita:
* Fusàu de Murtéu
* Fusàu du Dómmu
== Regìmme ==
U regìmme du cùrsu d'ègua u l'é impetuùṡu e da turènte. U tàsciu de purtò mediu u l'è assè mudèstu, tàntu che de spéssu, in ti perìudi càudi e cun póca cöita d'ègua, u so' létu u rèsta sèns'ègua. A tütte e mainéṛe, in ti perìudi de fòrte cöita d'ègua, u pò strabucò e pruvucò di danni impurtanti.
== Nótte ==
;Nótte àu testu
<references group="n. " />
;Nòtte bibliugrafiche
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/01merula/merula.html|tìtolo=Merula - Piani di bacino stralcio per l'assetto idrogeologico|léngoa=IT|cid=Merula, Piani di bacino|vìxita=2025-03-16}}
[[Categorîa:Sciùmmi da Ligùria]]
d774fqa7v2oez8jugng6kk0srk214xe