Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.45.0-wmf.6
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Bardenèi
0
1718
258666
258643
2025-06-21T18:58:07Z
N.Longo
12052
fix
258666
wikitext
text/x-wiki
{{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bardenèi
|Panorama = Bardineto dalla Rocca Barbena.png
|Didascalia = <div align="center">Bardenèi d'an sa [[Rocca Barbena|Rocca Barbéina]]</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Mario Basso
|Partito = lista civica "Crediamo in Bardineto"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data rielezione =
|Mandato =
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 753
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziòn rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Divisioni confinanti = [[A Prìa|A Preia]], [[Buinzan|Buinzàn]], [[Carizan|Ca"izàn]], [[Castrevegliu|Castrevéi-iu]], [[Garesce]], [[Giüstexine|Giüštèije]], [[Löa|Löia]], [[Magiö|Maiö]], [[Tuiran|Töi"àn]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 3072
|Nome abitanti = bardenolli
|Patrono = San Rocu
|Festivo = [[16 agosto|16 de aùštu]]
|Mappa = Map of comune of Bardineto (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Bardenèi an-t-a pruvincia de Savuna
}}
'''Bardenèi'''{{#tag:ref|''Bardenèi'' o ''Bardenéi'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bardenéi'' a-[[A Prìa|A Preia]], ''Bardinetu'' an [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Bald'nei'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeašcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Bardinêo'' an [[Lengoa zeneize|śenèiśe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Bardineto|tìtolo=TIG - Bardineto|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>|group="n."}} (''Bardineto'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 753 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]].
== Geugrafia ==
{{Çitaçión|E' vöiu, almen'ina vota, parlâve<br />an-t-u dialéitu, cu'a vuje di véi-i,<br />[...]<br />Cu'a vuje, mâi sc-crìcia må antìga,<br />de Bùrgnia, du Burgu, da Sc-trâ,<br />du Ciàn, da Brignè, de Carvéin,<br />da Brâia, da Villa, du Béiu,<br />di Frasc-chéi e pö de Gei"ö,<br />di Préinzipi e du Mi"éin.<br />[...]|[[Giannino Balbis]], ''A fèšta du paìse''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giannino Balbis]]|tìtolo=Poesie (1970-2000)|url=https://books.google.com/books?id=pN8KoAEACAAJ|ànno=Lüiu 2002|editô=TipoLitografia Gambera|çitæ=Milejimu|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>}}
{{Seçión vêua}}
== Štò"ia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluziòn demugrafica ===
{{Demografia/Bardinêo}}
== Pošti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü"a ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziòi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèšte e fé"e ==
{{Seçión vêua}}
== Šport ==
{{Seçión vêua}}
== Aminištraziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicaziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
pe5oeg7usvusofalwipze8akty2itub
258670
258666
2025-06-21T19:51:56Z
N.Longo
12052
258670
wikitext
text/x-wiki
{{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bardenèi
|Panorama = Bardineto dalla Rocca Barbena.png
|Didascalia = <div align="center">Bardenèi d'an sa [[Rocca Barbena|Rocca Barbéina]]</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Mario Basso
|Partito = lista civica "Crediamo in Bardineto"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data rielezione =
|Mandato =
|Data istituzione = 1861
|Abitanti = 753
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziòn rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Divisioni confinanti = [[A Prìa|A Preia]], [[Buinzan|Buinzàn]], [[Carizan|Ca"izàn]], [[Castrevegliu|Castrevéi-iu]], [[Garesce]], [[Giüstexine|Giüštèije]], [[Löa|Löia]], [[Magiö|Maiö]], [[Tuiran|Töi"àn]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 3072
|Nome abitanti = bardenolli
|Patrono = San Rocu
|Festivo = [[16 agosto|16 de aùštu]]
|Mappa = Map of comune of Bardineto (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Bardenèi an-t-a pruvincia de Savuna
}}
'''Bardenèi'''{{#tag:ref|''Bardenèi'' o ''Bardenéi'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bardenéi'' a-[[A Prìa|A Preia]], ''Bardinetu'' an [[Dialéttu finarìn|finaréin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Bald'nei'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeašcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Bardinêo'' an [[Lengoa zeneize|śenèiśe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Bardineto|tìtolo=TIG - Bardineto|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-05-17}}</ref>|group="n."}} (''Bardineto'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 753 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]].
== Geugrafia ==
{{Çitaçión|E' vöiu, almen'ina vota, parlâve<br />an-t-u dialéitu, cu'a vuje di véi-i,<br />[...]<br />Cu'a vuje, mâi sc-crìcia må antìga,<br />de Bùrgnia, du Burgu, da Sc-trâ,<br />du Ciàn, da Brignè, de Carvéin,<br />da Brâia, da Villa, du Béiu,<br />di Frasc-chéi e pö de Gei"ö,<br />di Préinzipi e du Mi"éin.<br />[...]|[[Giannino Balbis]], ''A fèšta du paìse''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giannino Balbis]]|tìtolo=Poesie (1970-2000)|url=https://books.google.com/books?id=pN8KoAEACAAJ|ànno=Lüiu 2002|editô=TipoLitografia Gambera|çitæ=Milejimu|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>}}
{{Seçión vêua}}
== Štò"ia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluziòn demugrafica ===
{{Demografia/Bardinêo}}
== Pošti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü"a ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziòi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèšte e fé"e ==
{{Seçión vêua}}
== Šport ==
{{Seçión vêua}}
== Aminištraziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicaziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
emo8wkwvobghb3j6m17c4648tm7u1i8
Carizan
0
1721
258667
248278
2025-06-21T19:42:02Z
N.Longo
12052
ref
258667
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizan
|Panorama = Panoràmma de Calisàn.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Carizan</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-drita "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulaçiun rescidente a-i 31 d'otubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Merea, Vetria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnascu]] (CN), [[Bardenèi|Bardenei]], [[Bormia|Burmia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö]], [[Mascimin]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Prióra|Priöa]] (CN), [[Riôtu|Riätu]], [[Oseria|Usilia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Graçie
|Festivo = 2 de lüggiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçiun du cumüne de Carizan inta pruvinsa de Sann-a
}}
'''Carizan'''{{#tag:ref|''Caizàn'' in bardenollu, ''Caissàn'' o ''Ca(r)issàn'' a Arbenga, ''Carisan'' intu [[Dialettu garescìn|dialettu de Garesce]],'' Carizan'' o ''Calizzan'' inte [[Dialétto ormeàsco|quellu de Urmea]]|group="n."}} (''Calizzano'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) l'è un [[Comun|cumüne]] da [[Liguria]], inta [[Provinsa de Sann-a]] cun 'na pupulaçiun de 1.426 abitanti (2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziun De Mari. Prugettu entrutèra: Carizan|vìxita=2021-01-11|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
U se tröva inta [[Val Bórmia|Val Burmia]], inte l'entrutæra fra [[Arbenga]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], u g'ha 'na pupulaçiun de 1.426 abitanti (2023). U cunfinn-a cun [[Bardenèi|Bardenei]], [[Bagnasco|Bagnascu]] (CN), [[Bormia|Burmia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Magiö]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Oseria|Usilia]], [[Prióra|Priöa]] (CN) e [[Riôtu|Riatu]].
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluçiun demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiuin ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçiuin ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
fbbwm5d876lcknt7sf6i9s77iu2fnau
258668
258667
2025-06-21T19:44:47Z
N.Longo
12052
+ ref
258668
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizan
|Panorama = Panoràmma de Calisàn.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Carizan</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-drita "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulaçiun rescidente a-i 31 d'otubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Merea, Vetria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnascu]] (CN), [[Bardenèi|Bardenei]], [[Bormia|Burmia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö]], [[Mascimin]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Prióra|Priöa]] (CN), [[Riôtu|Riätu]], [[Oseria|Usilia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Graçie
|Festivo = 2 de lüggiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçiun du cumüne de Carizan inta pruvinsa de Sann-a
}}
'''Carizan'''{{#tag:ref|''Ca"izàn'' in bardenollu, ''Ca(r)issàn'' ''Ca"issàn'' a Arbenga<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Carisan'' intu [[Dialettu garescìn|dialettu de Garesce]], ''Carizan'' o ''Calizzan'' inte [[Dialétto ormeàsco|quellu de Urmea]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Calizzano'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) l'è un [[Comun|cumüne]] da [[Liguria]], inta [[Provinsa de Sann-a]] cun 'na pupulaçiun de 1.426 abitanti (2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziun De Mari. Prugettu entrutèra: Carizan|vìxita=2021-01-11|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
U se tröva inta [[Val Bórmia|Val Burmia]], inte l'entrutæra fra [[Arbenga]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], u g'ha 'na pupulaçiun de 1.426 abitanti (2023). U cunfinn-a cun [[Bardenèi|Bardenei]], [[Bagnasco|Bagnascu]] (CN), [[Bormia|Burmia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Magiö]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Oseria|Usilia]], [[Prióra|Priöa]] (CN) e [[Riôtu|Riatu]].
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluçiun demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiuin ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçiuin ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
1is8bbgm4yjclcht9q22khtc1mz3id8
258669
258668
2025-06-21T19:50:18Z
N.Longo
12052
+
258669
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizan
|Panorama = Panoràmma de Calisàn.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Carizan</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-drita "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Pupulaçiun rescidente a-i 31 d'otubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Merea, Vetria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnascu]] (CN), [[Bardenèi|Bardenei]], [[Bormia|Burmia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö]], [[Mascimin]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Prióra|Priöa]] (CN), [[Riôtu|Riätu]], [[Oseria|Usilia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Graçie
|Festivo = 2 de lüggiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçiun du cumüne de Carizan inta pruvinsa de Sann-a
}}
'''Carizan'''{{#tag:ref|''Ca"izàn'' in bardenollu, ''Ca(r)issàn'' ''Ca"issàn'' a Arbenga<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Carisàn'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Caisàn'' a-[[A Prìa|A Preia]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Comune di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, ''Carisan'' intu [[Dialettu garescìn|dialettu de Garesce]], ''Carizan'' o ''Calizzan'' inte [[Dialétto ormeàsco|quellu de Urmea]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Calizzano'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) l'è un [[Comun|cumüne]] da [[Liguria]], inta [[Provinsa de Sann-a]] cun 'na pupulaçiun de 1.426 abitanti (2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziun De Mari. Prugettu entrutèra: Carizan|vìxita=2021-01-11|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
U se tröva inta [[Val Bórmia|Val Burmia]], inte l'entrutæra fra [[Arbenga]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|Burghettu]], u g'ha 'na pupulaçiun de 1.426 abitanti (2023). U cunfinn-a cun [[Bardenèi|Bardenei]], [[Bagnasco|Bagnascu]] (CN), [[Bormia|Burmia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Magiö]], [[Moriaodo|Muriädu]], [[Oseria|Usilia]], [[Prióra|Priöa]] (CN) e [[Riôtu|Riatu]].
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluçiun demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pòsti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiuin ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçiun ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçiuin ==
{{Seçión vêua}}
{{Clear}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
j2f7k30iwukr650fwvyokx9tebq29pr
258671
258669
2025-06-21T20:06:05Z
N.Longo
12052
⇒ bardenollu
258671
wikitext
text/x-wiki
{{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizàn
|Panorama = Panoràmma de Calisàn.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Višta de Carizàn</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-dricia "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziòn rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Mré, Vètria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bardenèi]], [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Uśéria]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Grazie
|Festivo = 2 de lüiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Carizàn an-t-a pruvincia de Savuna
}}
'''Carizàn'''{{#tag:ref|''Ca"izàn'' in bardenollu, ''Ca(r)issàn'' o ''Ca"issàn'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Carisàn'' an [[Dialéttu finarìn|finaréin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Caisàn'' a-[[A Prìa|A Preia]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Comune di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, ''Carisan'' an [[Dialettu garescìn|garescéin]], ''Carizan'' o ''Calizzan'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeašcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Calizzano'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 1.426 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]].
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziòn De Mari. Prugèttu entrutèra: Carizan|vìxita=2025-06-21|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
Carizàn u se tröva an zimma aa [[Val Bórmia|Burgnia]] e u g'ha ina pupulaziòn de 1.426 abitanti (2023).
U g'ha di cunféin cun [[Bardenèi]], [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Oseria|Uśéria]] e [[Riôtu|Riâtu]].
== Štò"ia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluziòn demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pošti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü"a ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziòi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèšte e fé"e ==
{{Seçión vêua}}
== Šport ==
{{Seçión vêua}}
== Aminištraziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicaziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
pna60xvsg8a7wm7vfv4tefyjw2inimw
258672
258671
2025-06-21T20:11:44Z
N.Longo
12052
258672
wikitext
text/x-wiki
{{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizàn
|Panorama = Panoràmma de Calisàn.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Višta de Carizàn</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-dricia "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziòn rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Mré, Vètria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bardenèi]], [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Uśéria]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Grazie
|Festivo = 2 de lüiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Carizàn an-t-a pruvincia de Savuna
}}
'''Carizàn'''{{#tag:ref|''Ca"izàn'' in bardenollu, ''Ca(r)issàn'' o ''Ca"issàn'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Carisàn'' an [[Dialéttu finarìn|finaréin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Caisàn'' a-[[A Prìa|A Preia]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Comune di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, ''Carisan'' an [[Dialettu garescìn|garescéin]], ''Carizan'' o ''Calizzan'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeašcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Calizzano'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 1.426 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]].
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziòn De Mari. Prugèttu entrutèra: Carizan|vìxita=2025-06-21|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
Carizàn u se tröva an zimma aa [[Val Bórmia|Burgnia]] e u l'â ina pupulaziòn de 1.426 abitanti (2023).
U cumüne u l'â di cunféin cun [[Bardenèi]], [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Oseria|Uśéria]] e [[Riôtu|Riâtu]].
== Štò"ia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluziòn demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pošti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü"a ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziòi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèšte e fé"e ==
{{Seçión vêua}}
== Šport ==
{{Seçión vêua}}
== Aminištraziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicaziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
sy3gqiog00r3gq1kcd82gdu1fhauqrq
258673
258672
2025-06-21T20:17:00Z
N.Longo
12052
ref, img
258673
wikitext
text/x-wiki
{{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizàn
|Panorama = Calizzano SV totale panoramica.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Višta de Carizàn</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-dricia "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziòn rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Mré, Vètria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bardenèi]], [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Uśéria]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Grazie
|Festivo = 2 de lüiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Carizàn an-t-a pruvincia de Savuna
}}
'''Carizàn'''{{#tag:ref|''Ca"izàn'' in bardenollu, ''Ca(r)issàn'' o ''Ca"issàn'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Carisàn'' an [[Dialéttu finarìn|finaréin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Caisàn'' a-[[A Prìa|A Preia]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Comune di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, ''Carisan'' an [[Dialettu garescìn|garescéin]], ''Carizan'' o ''Calizzan'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeašcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Calizzano'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 1.426 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]].
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220301000000*/https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziòn De Mari. Prugèttu entrutèra: Carizan|vìxita=2025-06-21|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
Carizàn u se tröva an zimma aa [[Val Bórmia|Burgnia]] e u l'â ina pupulaziòn de 1.426 abitanti (2023).
U cumüne u l'â di cunféin cun [[Bardenèi]], [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Oseria|Uśéria]] e [[Riôtu|Riâtu]].
== Štò"ia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluziòn demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pošti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü"a ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziòi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèšte e fé"e ==
{{Seçión vêua}}
== Šport ==
{{Seçión vêua}}
== Aminištraziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicaziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
0n4q5lrp7u45qctthucgc3cbmnw3ao1
258674
258673
2025-06-21T20:19:21Z
N.Longo
12052
+ authority
258674
wikitext
text/x-wiki
{{Ligûre dra Burnia|grafîa=, an-t-a grafia Balbis|variànte=, an-t-u parlâ de Bardenèi|càngio variànte=Sa pagina a l'è šcrìcia an '''Ligü"e de Burgnia'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Carizàn
|Panorama = Calizzano SV totale panoramica.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Višta de Carizàn</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Pierangelo Olivieri
|Partito = lista civica de centru-dricia "Obiettivo comune per Calizzano"
|Data elezione = 7-5-2012
|Data rielezione = 13-6-2022
|Mandato = 3
|Abitanti = 1426
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dâtu Istat] - Pupulaziòn rescidéinte a-i 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Caragna, Mrè, Vètria
|Divisioni confinanti = [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bardenèi]], [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Riôtu|Riâtu]], [[Oseria|Uśéria]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2927
|Nome abitanti =
|Patrono = Madonna de Grazie
|Festivo = 2 de lüiu
|Mappa = Map of comune of Calizzano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pujiziòn du cumüne de Carizàn an-t-a pruvincia de Savuna
}}
'''Carizàn'''{{#tag:ref|''Ca"izàn'' in bardenollu, ''Ca(r)issàn'' o ''Ca"issàn'' an [[Dialettu arbenganese|arbenganèiśe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Carisàn'' an [[Dialéttu finarìn|finaréin]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Caisàn'' a-[[A Prìa|A Preia]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Comune di Pietra Ligure|léngoa=LIJ, IT|p=3}}</ref>, ''Carisan'' an [[Dialettu garescìn|garescéin]], ''Carizan'' o ''Calizzan'' an [[Dialéttu urmeàscu|urmeašcu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Calizzano'' an [[Léngoa italiànn-a|itagliàn]]) l'è in [[Comun|cumüne]] [[Liguria|ligü"e]] de 1.426 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> c'u se tröva an-t-a [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Savuna]].
{{Çitaçión|Luntan da l'odiu, da a viulenza e da a guèra,<br />Carizan l'è in töccu d'paradisu 'n zimma a a tèra|Ditu pupulare<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220301000000*/https://www.fondazionedemari.it/progetto-entroterra/|tìtolo=Fundaziòn De Mari. Prugèttu entrutèra: Carizan|vìxita=2025-06-21|léngoa=IT,LIJ}}</ref>}}
== Geugrafia ==
Carizàn u se tröva an zimma aa [[Val Bórmia|Burgnia]] e u l'â ina pupulaziòn de 1.426 abitanti (2023).
U cumüne u l'â di cunféin cun [[Bardenèi]], [[Bagnasco|Bagnašcu]] (CN), [[Bormia|Burgnia]], [[Garesce]] (CN), [[Magiö|Maiö]], [[Mascimin|Masciméin]], [[Moriaodo|Meriâdu]], [[Prióra|Priö"a]] (CN), [[Oseria|Uśéria]] e [[Riôtu|Riâtu]].
== Štò"ia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
=== Evuluziòn demugrafica ===
{{Demografia/Calisàn}}
== Pošti de interèsse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultü"a ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziòi ==
{{Seçión vêua}}
== Fèšte e fé"e ==
{{Seçión vêua}}
== Šport ==
{{Seçión vêua}}
== Aminištraziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicaziòn ==
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte a-u tèštu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
77nbgwmz7sgdhd7692vw8qlq4g7g1jw
Bastia (Arbenga)
0
17500
258655
254285
2025-06-21T18:40:16Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafîa */Menüssie
258655
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bastìa
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">Panu(r)àmma da Bastìa piàu dai Massaretti</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Abitanti = 989
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_albenga_bastia.html|tìtolo=La Frazione di Bastia|léngoa=IT|vìxita=2025-01-02}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Codice postale = 17031
|Nome abitanti = bastiöi<br />''au scingulàre bastiö''
|Patrono = A Nunsiâ e San Benardu
|Festivo = [[25 marso|25 marsu]] e [[20 agosto|20 aùstu]]
}}
'''Bastìa''' a l'è ina [[Fraçion geògrafica|frasiun]] du [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] d'[[Arbenga]], inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], ch'a fa 989 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafîa ==
[[File:Bastia (Albenga)-centro storico3.jpg|thumb|U burgu da Bastìa|sinistra]]
Paise inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], A Bastìa a se tröva inta valâ du scciümme A(r)òscia, pôcu ciü a munte da cunfluènsa cu'u [[Turénte Nêva|Nêva]]. A l'è scitüâ a 25 mêtri in sciu livéllu du mâ, a 5 chilòmetri dau sentru sitadìn.
=== Regiùi ===
Cumme e âtre frasiui arbenganesi ascì quella da Bastìa a l'è spartìa fra ciü regiùi, cumme i Massà(r)i (da San Steva in sciü, rivandu dau Burgu), Massaretti (da San Steva in zü), Ènnexi, Fieré e Berunài(r)e.
== Sto(r)ia ==
A fundasiun du burgu da Bastìa a l'è avegnüa sutta u duminiu fu libe(r)u cumün d'[[Arbenga]], fra i seculi [[XIII secolo|XIII]] e [[XIV secolo|XIV]], difatti u munisipiu arbenganese u dexide(r)ava rinfursà u proppiu cuntrollu in sce l'entrutèra, pe' evità l'intruxùn inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] di marchesi de Clavesana, a l'epuca forti du duminiu in sce [[Utuê]].
A l'è cuscì nasciüa ina se(r)ie de "vìlle növe", dunde l'é(r)a cumpresa ascì ''Valliranum'', numme latìn che u va a indicà a Bastìa d'ancöi. Gh'è da regurdà pe(r)ò che u nucleu ciü véiu u l'è da truvà inta lucalitài da gêxa de San Steva de Massà(r)u, de prubabile zà abitàu a l'epuca di [[Popolo roman|rumài]].
L'è survetüttu de de lì che i abitanti i se sun spustài in grùppu pé fundà u burgu növu, tantu che u paise antìgu u vegne abandunàu a partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]], faxendu scì che i sacramènti da parocchia i fussen spustài inta gêxa da Santiscima Nunsiâ, a partì dau [[1518]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220628100140/https://liguriaedintorni.it/a-bastia-lantica-chiesa-mai-dimenticata/|tìtolo=A Bastia l'antica chiesa mai dimenticata|outô=Stefano Pezzini|dæta=17 zenâ 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bastia (Arbenga)}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Gêxa da Santìscima Nunsiâ (Bastia, Arbenga)-Faciâ 01.jpg|A Ciàssa da Nunsiâ cu'a paruchiâle
Uatòiu da Santa Cruxe (Bastia, Arbenga) 01.jpg|L'u(r)atò(r)iu da Santa Cruxe
Capelétta da Madonna du Carmine (Bastia, Arbenga).jpg|A capélla da Madònna du Carmine
Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u
Bastia (Albenga)-centro storico5.jpg|A capélla de San Benardu
</gallery>
* '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)atò(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stîle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mentre u de drentu u l'è a trê navàe, cuverte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atài pregiài, dedicài a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fiancài a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu da Santa Cruxe''', in fàccia aa gêxa, u se presenta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta gròssa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semireundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', scitüâ in scia stràdda pé Sènexi ([[Cixan]]), a l'è stâ mensciunâ pé a primma vòtta [[1271]], l'edifissiu u se prezènta de stile rumanicu, cun ancù a strutüa uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], tranne che pé quarche mufifica di periudi sucescîvi. A-u sò internu u cunserva ina sé(r)ie de afréschi datài fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]. Ascì doppu u trasfe(r)imèntu da cumünitài paruchiàle da Bastìa inta növa gêxa da Nunsiâ a l'è restâ cunsacrâ, cun l'obbligu de selebrâ e mésse da Pàsqua, da Pentecoste e a-i 26 de dixembre, dì de San Steva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref>
*'''Capella da Madonna du Carmine''', inta cuntrâ di Pissu, a l'è stâ edificâ segundu a vu(r)untài du Steva di Pissu ai 27 d'avrì du 1641. Au dì d'ancöi a l'è avèrta au cültu, e se ghe tegnen e selebrasiui da Vèrgine, de San Bertumê, Santa Lusia e au dì di Mòrti. Sturicamente se regorda de cumme a capella a sécce stâ ascì duve(r)â cumme scöa pe'i matetti du paìse, intu periudu du dòppu-guèra.
* '''Cappella de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presenta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mentre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetü(r)e sivili ===
[[File:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|thumb|A Villa Anfossi]]
* '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a se(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubài inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è divegnüa prupietài da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passàndu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura.
== Feste e fe(r)e ==
* U 25 de marsu: Festa da Santiscima Nunsiâ
* U 16 de lüiu: Festa da Madonna du Carmine
* U 20 d'austu: Festa de San Benardu
* U 5 de setémbre: Festa da Madonna Adulu(r)â
* Ürtima fin da setemàna d'austu: Sagra du burgu
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[Sàlia]]
* [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
lcmgi569rm2u0b5vpvxc7y8lwwyuy6u
258656
258655
2025-06-21T18:41:51Z
Arbenganese
12552
/* Sto(r)ia */Menüssie
258656
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Bastìa
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = A Bastìa (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">Panu(r)àmma da Bastìa piàu dai Massaretti</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Abitanti = 989
|Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/savona_albenga_bastia.html|tìtolo=La Frazione di Bastia|léngoa=IT|vìxita=2025-01-02}}
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Codice postale = 17031
|Nome abitanti = bastiöi<br />''au scingulàre bastiö''
|Patrono = A Nunsiâ e San Benardu
|Festivo = [[25 marso|25 marsu]] e [[20 agosto|20 aùstu]]
}}
'''Bastìa''' a l'è ina [[Fraçion geògrafica|frasiun]] du [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] d'[[Arbenga]], inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], ch'a fa 989 abitanti.<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafîa ==
[[File:Bastia (Albenga)-centro storico3.jpg|thumb|U burgu da Bastìa|sinistra]]
Paise inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], A Bastìa a se tröva inta valâ du scciümme A(r)òscia, pôcu ciü a munte da cunfluènsa cu'u [[Turénte Nêva|Nêva]]. A l'è scitüâ a 25 mêtri in sciu livéllu du mâ, a 5 chilòmetri dau sentru sitadìn.
=== Regiùi ===
Cumme e âtre frasiui arbenganesi ascì quella da Bastìa a l'è spartìa fra ciü regiùi, cumme i Massà(r)i (da San Steva in sciü, rivandu dau Burgu), Massaretti (da San Steva in zü), Ènnexi, Fieré e Berunài(r)e.
== Sto(r)ia ==
A fundasiun du burgu da Bastìa a l'è avegnüa sutta u duminiu du libe(r)u cumün d'[[Arbenga]], fra i seculi [[XIII secolo|XIII]] e [[XIV secolo|XIV]], difatti u munisipiu arbenganese u vuxeva rinfursà u sò cuntrollu in sce l'entrutèra, pe' evità l'intruxùn inta [[Ciâna d'Arbenga|ciâna]] di marchesi de Clavesana, a l'epuca forti du duminiu in sce [[Utuê]].
A l'è cuscì nasciüa ina se(r)ie de "vìlle növe", dunde l'é(r)a cumpresa ascì ''Valliranum'', numme latìn ch'u va a indicà a Bastìa d'ancöi. U gh'è da regurdà pe(r)ò che u nucleu ciü véiu u l'è da truvà inta lucalitài da gêxa de San Steva de Massà(r)u, de prubabile zà abitàu a l'epuca di [[Popolo roman|rumài]].
U l'è survetüttu de de lì che i abitanti i se sun spustài in grùppu pé fundà u burgu növu, tantu che u paise antìgu u vegne abandunàu a partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]], faxendu scì che i sacramènti da parocchia i fussen spustài inta gêxa da Santiscima Nunsiâ, a partì dau [[1518]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20220628100140/https://liguriaedintorni.it/a-bastia-lantica-chiesa-mai-dimenticata/|tìtolo=A Bastia l'antica chiesa mai dimenticata|outô=Stefano Pezzini|dæta=17 zenâ 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-01-03}}</ref>
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Bastia (Arbenga)}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="140" heights="140">
Gêxa da Santìscima Nunsiâ (Bastia, Arbenga)-Faciâ 01.jpg|A Ciàssa da Nunsiâ cu'a paruchiâle
Uatòiu da Santa Cruxe (Bastia, Arbenga) 01.jpg|L'u(r)atò(r)iu da Santa Cruxe
Capelétta da Madonna du Carmine (Bastia, Arbenga).jpg|A capélla da Madònna du Carmine
Bastia (Albenga)-chiesa s Stefano di Massaro-complesso1.jpg|A gêxa de San Stêva de Massà(r)u
Bastia (Albenga)-centro storico5.jpg|A capélla de San Benardu
</gallery>
* '''Gêxa paruchiâle da Santìscima Nunsiâ''', a l'è scitüâ inta parte bassa du burgu da frasiùn, custruîa a partì dau [[1623]]. In seguitu a l'evulusiùn de l'insediamèntu, zà dau [[1518]] i abitànti da Bastìa i l'axevan sernüu de custruì 'na növa gêxa, passandu u sèntru religiusu daa gêxa de San Steva a sta lì, ch'a l'é(r)a ancù numma in u(r)atò(r)iu. I travai de custrusiùn i finiscen du [[1630]], ànnu de quande a vegne benedìa. In stîle ba(r)òccu, a faciâ a l'è caraterizâ da 'n impunènte fruntùn, mentre u de drentu u l'è a trê navàe, cuverte cun de votte a cruxe(r)a quelle ai fianchi e a butte quella de mezzu. A cunserva fina dui atài pregiài, dedicài a Sant'Antôgnu e aa Madònna du Rusa(r)iu, fiancài a quellu mazû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20607/|tìtolo=Chiesa della Santissima Annunziata (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''U(r)atò(r)iu da Santa Cruxe''', in fàccia aa gêxa, u se presenta cumme 'na strutü(r)a semplice, daa faciâ intunacâ (dund'in simma u se ghe dröve in barcùn strumbàu) e cu'u têitu a dui campàe. U de drentu u l'è fètu de 'n'àula abasta gròssa, ch'a se cunclüdde cun in abscide semireundu. Cunserva ascì in atâ setesentescu cun tantu de côru de legnu. U l'è a sêde da lucâle cunfraternita.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20614/|tìtolo=Oratorio della Santa Croce (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
* '''Gêxa de San Steva de Massà(r)u''', scitüâ in scia stràdda pé Sènexi ([[Cixan]]), a l'è stâ mensciunâ pé a primma vòtta [[1271]], l'edifissiu u se prezènta de stile rumanicu, cun ancù a strutüa uriginàia du [[XI secolo|Duxèntu]], tranne che pé quarche mufifica di periudi sucescîvi. A-u sò internu u cunserva ina sé(r)ie de afréschi datài fra u [[1383]] e i inissi du [[XV secolo|seculu XV]]. Ascì doppu u trasfe(r)imèntu da cumünitài paruchiàle da Bastìa inta növa gêxa da Nunsiâ a l'è restâ cunsacrâ, cun l'obbligu de selebrâ e mésse da Pàsqua, da Pentecoste e a-i 26 de dixembre, dì de San Steva.<ref>{{Çitta web|url=https://www.museionline.info/tipologie-museo/chiesa-di-santo-stefano-di-massaro|tìtolo=Bastia, a gêxa de San Steva|vìxita=2022-02-05|léngoa=IT}}</ref>
*'''Capella da Madonna du Carmine''', inta cuntrâ di Pissu, a l'è stâ edificâ segundu a vu(r)untài du Steva di Pissu ai 27 d'avrì du 1641. Au dì d'ancöi a l'è avèrta au cültu, e se ghe tegnen e selebrasiui da Vèrgine, de San Bertumê, Santa Lusia e au dì di Mòrti. Sturicamente se regorda de cumme a capella a sécce stâ ascì duve(r)â cumme scöa pe'i matetti du paìse, intu periudu du dòppu-guèra.
* '''Cappella de San Benardu''', in simma au burgu da Bastìa, dau vulümme picìn e squadràu, presenta in campanìn a vè(r)a ascì, ch'u svetta surva aa faciâ. U de drentu u l'è cuèrtu da 'na vorta a butte, mentre u têitu, au de föra, u l'è cianéllu. Se ghe tröva au de drentu in atâ de stüccu du Settesèntu e ascì 'na pa(r)a d'atâ incurnixâ, ch'a pîa a ciü pàrte du presbité(r)iu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20603/|tìtolo=Cappella di San Bernardo (Bastia)|vìxita=2024-07-16|léngoa=IT}}</ref>
=== Architetü(r)e sivili ===
[[File:Vìlla Anfossi (A Bastìa, Arbenga) 01.jpg|thumb|A Villa Anfossi]]
* '''Vìlla Anfossi''' (''u Paraxu''), a se tröva aa Bastìa, a rexidènsa a se presènta cumme vilùn furtificàu e a se(r)ea stèta ti(r)â sciü la dunde primma u gh'é(r)a u cumplessu furtilissiu da "Bastita", vusciüa dau cumün d'Arbenga versu a fin du [[XIII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefano Ortale|tìtolo=Albenga: guida|ànno=1995|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=70-71|capìtolo=Bastia e Massaro}}</ref>, tantu che di resti da custrusiùn u(r)igina(r)ia resültan inglubài inte l'edifissiu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210932.pdf|tìtolo=Oratorio Santa Croce (Bastia d'Albenga), relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A l'è divegnüa prupietài da famìa Anfossi<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/palazzo-anfossi-a-bastia-di-albenga?ldc|tìtolo=Palazzo Anfossi a Bastia d'Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> du [[XIX secolo|seculu XIX]] e a l'è stèta trasfurmâ in tegnüa agricula, ben vixibile passàndu daa Vìa da Cêve, versu dund'a se fàccia intu versante nord. A presènta elementi carateristichi, fra sti chi a merlaü(r)a inta parte âta de mü(r)aje, nuché èrchi de maùi e barcùi a bifura.
== Feste e fe(r)e ==
* U 25 de marsu: Festa da Santiscima Nunsiâ
* U 16 de lüiu: Festa da Madonna du Carmine
* U 20 d'austu: Festa de San Benardu
* U 5 de setémbre: Festa da Madonna Adulu(r)â
* Ürtima fin da setemàna d'austu: Sagra du burgu
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[Sàlia]]
* [[San Fé (Arbenga)|San Fé]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
akqxdvbqud91gg8n0xka21ygm9g8zos
Sàlia
0
28647
258657
256544
2025-06-21T18:46:28Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */Menüssie
258657
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Stoia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
E testimunianse da nascita de l'insediamentu sun prinsipalmente culegàe cun a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituîa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de züamèntu de frunte au cumisâiu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiùse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce peò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quandu u vegne cistruìu anscì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• Uatôiu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drîta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
qywpll9t65f92z2hsui5l7qtc3tbnc5
258658
258657
2025-06-21T18:47:28Z
Arbenganese
12552
/* Stoia */Menüssie
258658
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Stoia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de züamèntu de frunte au cumisâiu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiùse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce peò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quandu u vegne cistruìu anscì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• Uatôiu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drîta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
dayl8kif7oy3yw4sn87q6iusf8qu71d
258659
258658
2025-06-21T18:47:39Z
Arbenganese
12552
/* Sto(r)ia */(R)
258659
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de züamèntu de frunte au cumisâiu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiùse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce peò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quandu u vegne cistruìu anscì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• Uatôiu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drîta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
f1spkse4deukfw3lrd2spvr66iul5jj
258660
258659
2025-06-21T18:47:55Z
Arbenganese
12552
/* Sto(r)ia */(r)
258660
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisâiu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiùse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce peò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quandu u vegne cistruìu anscì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• Uatôiu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drîta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
b3qkv1xi6wgros900zyjgfp8mco34f5
258661
258660
2025-06-21T18:48:18Z
Arbenganese
12552
/* Sto(r)ia */(R)
258661
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetüe religiùse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce peò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quandu u vegne cistruìu anscì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• Uatôiu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drîta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
hda1hfh927ecxdyssvb63yaxrcoxnb7
258662
258661
2025-06-21T18:49:53Z
Arbenganese
12552
/* Architetü(r)e religiuse */(R), varie
258662
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu de gêxa a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strutü(r)e religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce pe(r)ò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quandu u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drìta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
rjm1cia98ffn1lzpt8s8zskmgb6ff4j
258663
258662
2025-06-21T18:51:14Z
Arbenganese
12552
/* Architetü(r)e religiuse */Menüssie
258663
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu de gêxa a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strutü(r)e religiuse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pu(r)é custruì ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàuna. A gêxa d'ancöi a nasce pe(r)ò intu periudu sucescìvu, segü(r)u l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quande u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véa. In scia drìta rispettu a l'entrâ u se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun intu mezzu a rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
1y49uujd1kb7uvlw4tcdezzbp3gdy7e
258664
258663
2025-06-21T18:53:23Z
Arbenganese
12552
/* Ecunumia */Rigiri
258664
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Têra Cunîu'', ''Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixîna aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu de gêxa a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strutü(r)e religiuse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pu(r)é custruì ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàuna. A gêxa d'ancöi a nasce pe(r)ò intu periudu sucescìvu, segü(r)u l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quande u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véa. In scia drìta rispettu a l'entrâ u se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun intu mezzu a rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vigna, cun in impurtante prudusiùn du pigàu, u ciü tantu, ch'u gh'è dedicàu Sagralea, a fé(r)a annuâle di prudutùi agriculi da ciâna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüsu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutü(r)e de acujènsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
7d1htjmcfn06cy5n8m4dzhq25gssq9b
258665
258664
2025-06-21T18:54:19Z
Arbenganese
12552
/* Regiùi */Art.
258665
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Salia
|Tipo = [[Fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Panorama = Sàlia (Arbenga)-Panuràmma 01.jpg
|Didascalia =<div align="center">U burgu de Salia vistu daa pruvinsâle</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Arbenga
|Altitudine = 60
|Abitanti = 379
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2011
|Nome abitanti = Saliàschi <small>(o Saleàschi)</small><br>Saliòtti <small>(Aa Ca(r)ènda)</small>
|Patrono = San Giacumu Mazù
|Festivo = 25 lüiu
}}
'''Sàlia''' (Sâlea ascì, ''Salea'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina frasiùn d'Arbenga ch'a cunta 379 abitànti (au [[2011]]).
== Geugrafia ==
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'[[Arbenga]], ch'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi de [[Cixan|Cixàn]] e cu-e frasiùi arbenganéxi de [[Leca (Arbenga)|Léca]] e Campugéxa, grassie ae dife(r)ènti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a [[Campugexa]]) e a Cà de Berta.
=== Regiùi ===
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: ''I Ruberti'', ''E Rocche du Gattu'', ''A Còsta Reâle'', ''A Mürta'', ''U(r)ivéu Tèra Cunìu'', ''A Ca de Berta'', ''I Carrài'' e ''San Giacumu'' (vixina aa gêxa).
== Sto(r)ia ==
<gallery widths="150" heights="150" mode="packed">
File:Salea Panuàmma.jpg|Âtra vista du paìse, daa gêxa
File:Salea (Albenga)-chiesa ss Giacomo e Filippo-complesso1.jpg|A gêxa paruchiale di santi Giacumu e Feìppu
File:Géxa de Salea 03.jpg|Âtra vista da gêxa
</gallery>
Ciü tante testimunianse da nascita de l'insediamentu e sun legàe cu-a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au [[XVI secolo|XVI seculu]]. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, ch'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] intu [[1797]] a vegne custituìa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u [[25 lûggio|25 de lüiu]] du [[1798]], cun attu de zü(r)amèntu de frunte au cumisa(r)iu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugrafica ===
{{Demografia/Sàlia}}
== Pòsti de interesse ==
=== Architetü(r)e religiuse ===
[[File:Géxa de Salea 04.jpg|thumb|A faciâ da paruchiàle]]
A livellu de gêxa a frasiùn a fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impeia]], tütte e strutü(r)e religiuse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
'''• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu''': fundâ l'[[11 arvî|11 d'avrî]] du [[1515]], quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pu(r)é custruì ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàuna. A gêxa d'ancöi a nasce pe(r)ò intu periudu sucescìvu, segü(r)u l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu [[1622]], quande u vegne custruìu ascì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu [[1636]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.scoprialbenga.it/frazioni-albenga.htm|tìtolo=E frasiùi de Arbenga, Salea|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
'''• U(r)ato(r)iu di Santi Giacumu e Feìppu''': u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutâ de in campanìn a véa. In scia drìta rispettu a l'entrâ u se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun intu mezzu a rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
== Ecunumia ==
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vigna, cun in impurtante prudusiùn du pigàu, u ciü tantu, ch'u gh'è dedicàu Sagralea, a fé(r)a annuâle di prudutùi agriculi da ciâna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüsu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutü(r)e de acujènsa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.sagralea.it/|tìtolo=Sagralea, scitu ufisiâle|vìxita=2021-11-14|léngoa=IT}}</ref>
== Vie de cumünicasiùn ==
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au [[U Sejô|Sejâ]].
== Âtre frasiùi d'Arbenga ==
* [[Bastia (Arbenga)]]
* [[Leca (Arbenga)]]
* [[Lüxignan]]
* [[Campugexa]]
* [[San Fé (Arbenga)]]
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Frasiùi d'Arbenga]]
58u6ppixspwd4sto7nra1ryklpl1ut7