Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.45.0-wmf.6 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Lengua polacca 0 3134 258711 228659 2025-06-24T09:24:13Z Amherst99 3024 258711 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Polàcco |nomenativo = ''język polski'' |pronónçia = {{IPA|/ˈpɔlskʲi/}} |stâti = {{POL}}<br>{{BLR}}<br>{{CZE}}<br>{{DEU}}<br>{{HUN}}<br>{{ISR}}<br>{{LTU}}<br>{{ROU}}<br>{{SVK}}<br>{{UKR}} |persónn-e = ~45.000.000 |dæta = [[1999]] |fam1 = [[Lengue indoeuropee]] |fam2 = Bàlto-Slâve |fam3 = Slâve |fam4 = Slâve òcindentâli |fam5 = Lechitiche |fam6 = '''Polàcco''' |dia1 = Polàcco magiô |dia2 = Polàcco minô |dia3 = Masoviàn |dia4 = Slesiàn superiôre |naçión = {{UE}}<br><br>{{POL}} |minorànsa = {{CZE}}<br>{{HUN}}<br>{{LTU}}<br>{{SVK}}<br>{{UKR}} |agençîa = ''Rada Języka Polskiego'' |mappa = Idioma polaco.PNG |didascalia = Difuxón do ''Polski'' |estræto = Wszyscy ludzie rodzą się wolni i równi pod względem swej godności i swych praw. Są oni obdarzeni rozumem i sumieniem i powinni postępować wobec innych w duchu braterstwa. }} O '''Polacco''' (''język polski''), a l'è unn-a lengua do gruppo lengoistego slavo oççidentâ. Lengua offiçiâ da [[Polonia|Polònia]] a l'è parlâ da 50 milion de personn-e, in tocchi de [[Ucrainn-a]], [[Bielorùscia|Bieloruscia]] e [[Litoània|Lituania]] ascì e da diversci emigranti in tei [[Stati Unïi d'America]] e in [[Fransa]]. == Descriçion e stöia == {{S}} [[Immaggine:Polska-dialekty wg Urbańczyka.PNG|sinistra|miniatura|300x300px|Màppa di dialétti polàcchi]] {{clear}} == Atri progètti == {{InterWiki|codice=pl}} {{Interprogetto}} {{Lengue do Gruppo Slavo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue do Gruppo Slavo]] nt2ltm63xze5lyg1zf6eh4w0p7r28b8 U Funtan 0 7056 258697 241037 2025-06-23T19:52:13Z Arbenganese 12552 Cuerensa 258697 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=Višta du Funtàn |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n italiàn ''Fontano'', 'n fransés ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geògrafia == U Funtàn l'è ën comün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa|França]]. == Stoia == == Pòsti de interesse == == Economia == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] rnbr189endg526md86ehhm9ycc5nv1q 258698 258697 2025-06-23T19:52:49Z Arbenganese 12552 Link 258698 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=Višta du Funtàn |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geògrafia == U Funtàn l'è ën comün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa|França]]. == Stoia == == Pòsti de interesse == == Economia == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] a1kgtyryw1t3pqk7zgcg0u3k7gl1ds9 258699 258698 2025-06-23T19:53:24Z Arbenganese 12552 S, u 258699 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=Višta du Funtàn |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geugrafìa == U Funtàn l'è ën cumün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa]]. == Stoia == == Pòsti de interesse == == Economia == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] cjm5qa0he1kcd2oszdpmaum4chkcybh 258700 258699 2025-06-23T19:53:50Z Arbenganese 12552 . 258700 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=Višta du Funtàn |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geugrafìa == U Funtàn l'è ën cumün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa]]. == Stoia == == Pòsti de interesse == == Economia == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin.<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] mav4reyhcjwgqw9x6v7y0kntivdeghy 258701 258700 2025-06-23T19:54:14Z Arbenganese 12552 Š 258701 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=Višta du Funtàn |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geugrafìa == U Funtàn l'è ën cumün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa]]. == Štoria == == Pòsti de interesse == == Economia == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin.<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] riqbf5vklpl6indzo2nnnc57x2psskg 258703 258701 2025-06-23T19:58:46Z Arbenganese 12552 Paragrafi 258703 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=Višta du Funtàn |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geugrafìa == U Funtàn l'è ën cumün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa]]. == Štoria == == Pösti d'interes == == Culumìa == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin.<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifëstassiun == == Feste e fere == == Cumünicassìun == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Autri prugéti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 8ocu6w5c1e8a3caykmrlyfkutz7iyih 258704 258703 2025-06-23T19:59:16Z Arbenganese 12552 Div align 258704 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=<div align="center">Višta du Funtàn</div> |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geugrafìa == U Funtàn l'è ën cumün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Röja]], ën [[Fransa]]. == Štoria == == Pösti d'interes == == Culumìa == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin.<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifëstassiun == == Feste e fere == == Cumünicassìun == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Autri prugéti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] nxg7y1ajosj3eer3osd60b8lxobz2yd 258705 258704 2025-06-23T19:59:38Z Arbenganese 12552 /* Geugrafìa */Cumme d'in simma 258705 wikitext text/x-wiki {{Brigascu}} {{Divisione amministrativa |Tipo=[[Comun|cumüna]] |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Divisione amm grado 1 = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra |Divisione amm grado 2 = Arpi Marittime |Divisione amm grado 3 = Nissa |Panorama= Vue de village de Fontan.JPG |Didascalia=<div align="center">Višta du Funtàn</div> |Divisione amm grado 4 = Contes |Amministratore locale = Philippe Oudot |Partito = |Data elezione = [[2008]] |Data istituzione = [[1871]] |Abitanti = 329 |Note abitanti = [https://www.insee.fr/fr/statistiques/5001880?geo=COM-06062 INSEE popolazione legale totale 2018] |Aggiornamento abitanti = 2018 |Divisioni confinanti = [[Tenda]], [[Briga]], [[Savurgiu|Savurg']] |Nome abitanti =funtané (pl. funtanéi) |Patrono = |Festivo = |Mappa =Map commune FR insee code 06163.png |Didascalia mappa = }} '''U Funtan''', ('n [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] ''Fontano'', 'n [[Lengua françéise|fransés]] ''Fontan'') la é üna cumüna de 329 abitanti d'r valùn da Roya. == Geugrafìa == U Funtàn l'è ën cumün da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]], ën r'auta [[val Roja|Val Roya]], ën [[Fransa]]. == Štoria == == Pösti d'interes == == Culumìa == == Cultüra == Chi u s'parla 'na léngua ruiašca, zà indentificàa cumë Ligüre usidentale da u G. Bertoni e da u Werner Forner cumë Lìgüre Arpin.<ref>{{Çitta web|url=https://www.persee.fr/doc/roma_0035-8029_1922_num_48_190_4483|tìtolo=Nòtte in sciu dialettu du Funtan|vìxita=2021-10-23|léngoa=FR, IT}}</ref> ===Asuciasiùn=== Re tradisiùn brigašche sun dëfendùe da ën associasiùn de brigašchi che publican dei scartàri ën [[lengua brigašca]]. R'associasiùn, ga sede a [[Sanremu]], e se ciama ''A Vaštéra'', nome che reciama a ra cultüra de pastorizia da Tèra Brigašca, e l'è sta fundà për far conose a cultüra brigašca, re pagine di scartàri sun scrite ën lengua brigašca e italiana. == Manifëstassiun == == Feste e fere == == Cumünicassìun == *[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl’]] *[[Štasiun dë Funtan e Savurg']] {{clear}} ==Nòtte== <references/> == Autri prugéti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 7jgmhfshe5fh5g8s0krvpafrrxzwgvx Discûscioîn ûtente:Rabbi Mendl 3 11701 258709 141247 2025-06-24T07:38:19Z Neriah 12370 Neriah o l'à mesciòu a pàgina [[Discûscioîn ûtente:Tatiana Matlina]] a [[Discûscioîn ûtente:Rabbi Mendl]]: Paggina mesciâ aotomaticamente durante a rinommina de l'utente "Tatiana Matlina" a "Rabbi Mendl" 141247 wikitext text/x-wiki ==Benvegnùo inscia Wikipedia in Ligure!== Salûi! Segiæ benvegnui inta Wikipedia Ligure, a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiutto de tutti. -- [[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discussioni]]) 07:12, 26 Arv 2013 (UTC) 0kc0otpd62169tf9u56y2g6vptvp5um Bacan 0 12812 258712 194126 2025-06-24T10:50:04Z Michæ.152 13747 ò scrîto l'abòsso "Bacàn" 258712 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Bacàn''' (scrîto de vòtte ''baccàn'' ascì, a-o plurâle ''bachén'' ò ''bacchén'') a l'é ‘na pòula da [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] adêuviâ cómme fórma de respètto pe indicâ o [[capofamìggia]], in particolâ o [[poæ]]<ref>F. Toso: Piccolo dizionario etimologico ligure. L’origine, la storia, e il significato di 400 parole a Genova e in Liguria, Savona, Editrice Zona, 2015</ref>. [[File:Noack, Alfred (1833-1895) - n. 6481 - Sanremo - Studio Artistico.png|thumb|Bacàn con doæ dònne, [[Sanremu|Sanrémmo]] (1883 pöcasæ)]] == Scignificòu == In sénso estéizo, a pòula “bacàn” a se riferìsce a ‘na figûa mascolìnn-a co-ìn ròllo de astimâ outoritæ inte ‘n grùppo de persónn-e, ch'o peu êse prezénpio ‘na [[Famiggia|famìggia]], ‘na [[ciùsma]] de ‘na [[nâve]], ‘na conpagnîa, ‘na [[comunitæ]]. Segóndo dötréi, scibén chò-u conçètto o l'é ‘n'ereditæ de ‘na [[soçietæ patriarcâle]], o faiéiva referénsa no sôlo a-o “padrón” in sénso materiâle, ma sôviatùtto a ‘n “responsàbile”, da-o pónto de vìsta ético e morâle. L'é ànche atestòu a fórma femenìnn-a, âtretànto difûza, de ''bacànn-a'' “padrónn-a, moæ”. Con l'urbanizaçión da çitæ de [[Zêna]] into Nêuveçénto, quélla do bacàn a divénta into móndo de l'inpréiza a figûa in çìmma a l'organizaçión geràrchica do travàggio. Padrón e prinçipâ do scàgno, sàiva a dî o lêugo fìxico deputòu a l'ativitæ comerçiâ, grànde ò picìn ch'o fîse, o bacàn o s'é fæto alôa inprenditô. == Etimologîa == Pe quant’o l’à da védde con l'òrìgine da pòula bacàn, l'é stæto propòsto divèrse ipòtexi. Dotréi l'àn asoçiòu a-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''paganus'' “canpèstre, paizàn, vilàn”, òpû a-o bàsso latìn ''baccones'' “agricoltoî, contadìn” ò ànche a l'espresción ''vassallus baconus''. A ògni mòddo, a teorîa ciù probàbile a l'é fòscia quélla segóndo a quæ a pòula a végniéiva da-o [[tùrco]] ''bakan'' “minìstro, càppo” (da-o vèrbo ''bakmak'' “védde, avardâ, sorvegiâ”), ch'o l'é ‘n càrco de l’[[Lengua àraba|àrabo]] ناظِر (nāẓir) <ref>Sergio Aprosio: Vocabolario ligure storico-bibliografico, sec. X-XX, Parte seconda - volgare e dialetto, Marco Sabatelli editore, Savona, 2002, p. 148</ref>. Se coscì o fîse, alôa a sàiva intrâ inte [[Variànte lìguri|parlæ lìguri]] pe-o contàtto co-e realtæ turcòfone inte colònie zenéixi do Levànte, magâra a partî da-o zèrbo mainésco de galêe. Quæ ch'o ségge o tìpo de relaçión ch'a e lîga ò mêno a-a versción [[lìgure]], e variànte da pòula “bacàn” apàn de spésso inte parlæ de l’[[Itàlia do setentrión]] e inta [[Toscann-a|Toscànn-a]], ma sénpre co-ìn diferénte scignificòu, inte l'insémme de “contadìn móscio” ò desprexatîvo de “grébano, ignorànte”. [[Immaggine:LL-Q256_(tur)-ToprakM-bakan.wav|miniatura|A pòula tùrca bakan]] == Stöia da pòula == O [[Gioxeppe Oivê|Giöxèppe Oivê]], into seu Diçionäio zeneise-italian ([[1851]]) o spiêga a pòula baccan cómme “scignôro, o vêgio da câza, poæ, padrón”. L'outô do diçionâio o-a repórta cómme vôxe da plêbe, coscì cómme ànche o [[Zâne Cazàssa]] ([[1876]]), ch’o dà a definiçión de “scignôro, padrón, prinçipâ e de vòtte pe poæ ascì”. L'é fòscia a càoza de quésta seu natûa vorgâ sò-u tèrmine o l'é atestòu inta fórma scrîta pe-a prìmma vòtta sôlo into [[1845]], in particolâ inte l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a''. A càoza de emigraçioìn da l'[[Itâlia setentrionâle|Itâlia do setentrión]] vèrso l'[[America do Sud|Amèrica do meridión]], sôviatùtto inte l’[[Argentinn-a|Argentìnn-a]], chîe a pòula a s'é mescciâ co-a [[Lengua spagnòlla|léngoa spagnòlla]] e-a l'à dæto o prezénte ''bacán'', ch'o l'à assónto vàrri scignificæ ligæ a-o conçètto de “poæ, capitàgno, gentilòmmo”. == Ricorénse == A prìmma ricorénsa da pòula bacàn a l'é do [[1845]] in sce l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a'' (“''a l’è a stôia manaman / che cuntava u mè baccan''”). A conpaìsce dapeu træ vòtte inta [[Diviña Comédia]] ([[1909]]) do [[Federico Gazzo]], ch’o tradûxe coscì i dantéschi “signor” e “segnore” (“''bèllo m'é quanto te piaxe! / ti ti ë o Bacàn! Sempre vortæ a ti i œggi / tëgno''”). A ricôre doæ vòtte inte l’[[Eneide]] do [[Nicolin Baçigalô|Nicolìn Baçigalô]], ‘na vòtta co-o scignificòu de “càppo” e ‘n'âtra de “poæ” (“''Ö baccan de lasciû [Giove] ö me manda a posta / a annûnziate de trinca a sô opinion''”; “''Pe rispetto di Santi e dö Segnô, / pe ö baccan che ö l'é morto [Anchise] e pe ö figgiêu [Giulio], / çerchæ ö mæ corpo, che ö marsisce a-o sô''”). A pòula “bacàn” in sénso de “capofamìggia, poæ” a l'é adiêuviâ da Ottavio De Santis e Gino Pesce inta cansón [[Picón dàgghe cianìn]] ([[1957]]) ("''ti véddi gh'é a Madònna da Paisción / l'à fæta o mæ bacàn trént'ànni fa''”). O [[Fabrizio De André|Fabrizio de André]] o mensónn-a a pòula inta cansón [[Creuza de mä|Crêuza de mâ]] ([[1984]]) co-o scignificòu de “padrón, propiêtâio” ("''bacan d’a corda marsa d’aegua e de sä / che a ne liga e a ne porta ‘nte ‘na creuza de mä''"). [[Rîco Carlîni]] o l'adêuvia a pòula bacàn inta seu traduçión de ‘n diâio anònimo intitolâ ''L'asédio de Zena inte l'anno 1800'' ([[2024]]): doæ vòtte in referénsa a-o corsâ [[Giuseppe Bavastro]], co-o scignificòu dónca de “capitàgno”, e ‘na vòtta a-o generâle [[Masêna]], co-o scignificòu de “òmmo, màio” (“''ma perché ti ciànzi, dònna? O to bacàn o no l’é prexonê''”). O mæximo outô o-a çìtta in A Stöia de Zêna ascì ([[2019]]), co-o scignificòu de “capofamìggia” quànd’o pàrla de famìgge de banchê zenéixi do Seiçénto (“''Sto gîo de comèrci e d’afâri o l’êa gestîo in prìmma persónn-a da-o Bacàn d’ògni famìggia ch’o conoscéiva a fóndo tùtto l’argoménto''”). == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Piccolo dizionario etimologico ligure. L'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|editô=Zona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://ligu.re/it/dic/cerca?q=baccan|tìtolo=Baccan|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|outô2=Stefano Mezzani|tìtolo=Vocabolario ligure storico-bibliografico|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/storiapatria/wp-content/uploads/2014/06/Aprosio-vol-2.pdf}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|outô2=Guido Canepa|tìtolo=I gerghi in Piemonte|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/resource/work/104354908}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Bampi|outô2=Guido Canepa|tìtolo=Bollettino trimestrale|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2020-2.pdf}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} rxtkhowgzkeh6e3bby1zb9z3waf65tr 258713 258712 2025-06-24T10:56:18Z Michæ.152 13747 corezûo de informaçioìn inta bibliografîa 258713 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Bacàn''' (scrîto de vòtte ''baccàn'' ascì, a-o plurâle ''bachén'' ò ''bacchén'') a l'é ‘na pòula da [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] adêuviâ cómme fórma de respètto pe indicâ o [[capofamìggia]], in particolâ o [[poæ]]<ref>F. Toso: Piccolo dizionario etimologico ligure. L’origine, la storia, e il significato di 400 parole a Genova e in Liguria, Savona, Editrice Zona, 2015</ref>. [[File:Noack, Alfred (1833-1895) - n. 6481 - Sanremo - Studio Artistico.png|thumb|Bacàn con doæ dònne, [[Sanremu|Sanrémmo]] (1883 pöcasæ)]] == Scignificòu == In sénso estéizo, a pòula “bacàn” a se riferìsce a ‘na figûa mascolìnn-a co-ìn ròllo de astimâ outoritæ inte ‘n grùppo de persónn-e, ch'o peu êse prezénpio ‘na [[Famiggia|famìggia]], ‘na [[ciùsma]] de ‘na [[nâve]], ‘na conpagnîa, ‘na [[comunitæ]]. Segóndo dötréi, scibén chò-u conçètto o l'é ‘n'ereditæ de ‘na [[soçietæ patriarcâle]], o faiéiva referénsa no sôlo a-o “padrón” in sénso materiâle, ma sôviatùtto a ‘n “responsàbile”, da-o pónto de vìsta ético e morâle. L'é ànche atestòu a fórma femenìnn-a, âtretànto difûza, de ''bacànn-a'' “padrónn-a, moæ”. Con l'urbanizaçión da çitæ de [[Zêna]] into Nêuveçénto, quélla do bacàn a divénta into móndo de l'inpréiza a figûa in çìmma a l'organizaçión geràrchica do travàggio. Padrón e prinçipâ do scàgno, sàiva a dî o lêugo fìxico deputòu a l'ativitæ comerçiâ, grànde ò picìn ch'o fîse, o bacàn o s'é fæto alôa inprenditô<ref>Francesco Pittaluga: Scagni e carrette: gli imprenditori portuali genovesi a cavallo tra otto e novecento/ref>. == Etimologîa == Pe quant’o l’à da védde con l'òrìgine da pòula bacàn, l'é stæto propòsto divèrse ipòtexi. Dotréi l'àn asoçiòu a-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''paganus'' “canpèstre, paizàn, vilàn”, òpû a-o bàsso latìn ''baccones'' “agricoltoî, contadìn” ò ànche a l'espresción ''vassallus baconus''. A ògni mòddo, a teorîa ciù probàbile a l'é fòscia quélla segóndo a quæ a pòula a végniéiva da-o [[tùrco]] ''bakan'' “minìstro, càppo” (da-o vèrbo ''bakmak'' “védde, avardâ, sorvegiâ”), ch'o l'é ‘n càrco de l’[[Lengua àraba|àrabo]] ناظِر (nāẓir) <ref>Sergio Aprosio: Vocabolario ligure storico-bibliografico, sec. X-XX, Parte seconda - volgare e dialetto, Marco Sabatelli editore, Savona, 2002, p. 148</ref>. Se coscì o fîse, alôa a sàiva intrâ inte [[Variànte lìguri|parlæ lìguri]] pe-o contàtto co-e realtæ turcòfone inte colònie zenéixi do Levànte, magâra a partî da-o zèrbo mainésco de galêe. Quæ ch'o ségge o tìpo de relaçión ch'a e lîga ò mêno a-a versción [[lìgure]], e variànte da pòula “bacàn” apàn de spésso inte parlæ de l’[[Itàlia do setentrión]] e inta [[Toscann-a|Toscànn-a]], ma sénpre co-ìn diferénte scignificòu, inte l'insémme de “contadìn móscio” ò desprexatîvo de “grébano, ignorànte”. [[Immaggine:LL-Q256_(tur)-ToprakM-bakan.wav|miniatura|A pòula tùrca bakan]] == Stöia da pòula == O [[Gioxeppe Oivê|Giöxèppe Oivê]], into seu Diçionäio zeneise-italian ([[1851]]) o spiêga a pòula baccan cómme “scignôro, o vêgio da câza, poæ, padrón”. L'outô do diçionâio o-a repórta cómme vôxe da plêbe, coscì cómme ànche o [[Zâne Cazàssa]] ([[1876]]), ch’o dà a definiçión de “scignôro, padrón, prinçipâ e de vòtte pe poæ ascì”. L'é fòscia a càoza de quésta seu natûa vorgâ sò-u tèrmine o l'é atestòu inta fórma scrîta pe-a prìmma vòtta sôlo into [[1845]], in particolâ inte l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a''. A càoza de emigraçioìn da l'[[Itâlia setentrionâle|Itâlia do setentrión]] vèrso l'[[America do Sud|Amèrica do meridión]], sôviatùtto inte l’[[Argentinn-a|Argentìnn-a]], chîe a pòula a s'é mescciâ co-a [[Lengua spagnòlla|léngoa spagnòlla]] e-a l'à dæto o prezénte ''bacán'', ch'o l'à assónto vàrri scignificæ ligæ a-o conçètto de “poæ, capitàgno, gentilòmmo”. == Ricorénse == A prìmma ricorénsa da pòula bacàn a l'é do [[1845]] in sce l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a'' (“''a l’è a stôia manaman / che cuntava u mè baccan''”). A conpaìsce dapeu træ vòtte inta [[Diviña Comédia]] ([[1909]]) do [[Federico Gazzo]], ch’o tradûxe coscì i dantéschi “signor” e “segnore” (“''bèllo m'é quanto te piaxe! / ti ti ë o Bacàn! Sempre vortæ a ti i œggi / tëgno''”). A ricôre doæ vòtte inte l’[[Eneide]] do [[Nicolin Baçigalô|Nicolìn Baçigalô]], ‘na vòtta co-o scignificòu de “càppo” e ‘n'âtra de “poæ” (“''Ö baccan de lasciû [Giove] ö me manda a posta / a annûnziate de trinca a sô opinion''”; “''Pe rispetto di Santi e dö Segnô, / pe ö baccan che ö l'é morto [Anchise] e pe ö figgiêu [Giulio], / çerchæ ö mæ corpo, che ö marsisce a-o sô''”). A pòula “bacàn” in sénso de “capofamìggia, poæ” a l'é adiêuviâ da Ottavio De Santis e Gino Pesce inta cansón [[Picón dàgghe cianìn]] ([[1957]]) ("''ti véddi gh'é a Madònna da Paisción / l'à fæta o mæ bacàn trént'ànni fa''”). O [[Fabrizio De André|Fabrizio de André]] o mensónn-a a pòula inta cansón [[Creuza de mä|Crêuza de mâ]] ([[1984]]) co-o scignificòu de “padrón, propiêtâio” ("''bacan d’a corda marsa d’aegua e de sä / che a ne liga e a ne porta ‘nte ‘na creuza de mä''"). [[Rîco Carlîni]] o l'adêuvia a pòula bacàn inta seu traduçión de ‘n diâio anònimo intitolâ ''L'asédio de Zena inte l'anno 1800'' ([[2024]]): doæ vòtte in referénsa a-o corsâ [[Giuseppe Bavastro]], co-o scignificòu dónca de “capitàgno”, e ‘na vòtta a-o generâle [[Masêna]], co-o scignificòu de “òmmo, màio” (“''ma perché ti ciànzi, dònna? O to bacàn o no l’é prexonê''”). O mæximo outô o-a çìtta in A Stöia de Zêna ascì ([[2019]]), co-o scignificòu de “capofamìggia” quànd’o pàrla de famìgge de banchê zenéixi do Seiçénto (“''Sto gîo de comèrci e d’afâri o l’êa gestîo in prìmma persónn-a da-o Bacàn d’ògni famìggia ch’o conoscéiva a fóndo tùtto l’argoménto''”). == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Piccolo dizionario etimologico ligure. L'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|editô=Zona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://ligu.re/it/dic/cerca?q=baccan|tìtolo=Baccan|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=Vocabolario ligure storico-bibliografico|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/storiapatria/wp-content/uploads/2014/06/Aprosio-vol-2.pdf}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=I gerghi in Piemonte|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/resource/work/104354908}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Pittaluga|tìtolo=Scagni e carrette: gli imprenditori portuali genovesi a cavallo tra otto e novecento|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2020-2.pdf}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} slv71r75nnj4z242ze5z9j5n9o9qtyi 258715 258713 2025-06-24T11:33:35Z Arbenganese 12552 /* Scignificòu */U l'éa satòu u tag ref. Conpliménti pe-a pàgina! 258715 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Bacàn''' (scrîto de vòtte ''baccàn'' ascì, a-o plurâle ''bachén'' ò ''bacchén'') a l'é ‘na pòula da [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] adêuviâ cómme fórma de respètto pe indicâ o [[capofamìggia]], in particolâ o [[poæ]]<ref>F. Toso: Piccolo dizionario etimologico ligure. L’origine, la storia, e il significato di 400 parole a Genova e in Liguria, Savona, Editrice Zona, 2015</ref>. [[File:Noack, Alfred (1833-1895) - n. 6481 - Sanremo - Studio Artistico.png|thumb|Bacàn con doæ dònne, [[Sanremu|Sanrémmo]] (1883 pöcasæ)]] == Scignificòu == In sénso estéizo, a pòula “bacàn” a se riferìsce a ‘na figûa mascolìnn-a co-ìn ròllo de astimâ outoritæ inte ‘n grùppo de persónn-e, ch'o peu êse prezénpio ‘na [[Famiggia|famìggia]], ‘na [[ciùsma]] de ‘na [[nâve]], ‘na conpagnîa, ‘na [[comunitæ]]. Segóndo dötréi, scibén chò-u conçètto o l'é ‘n'ereditæ de ‘na [[soçietæ patriarcâle]], o faiéiva referénsa no sôlo a-o “padrón” in sénso materiâle, ma sôviatùtto a ‘n “responsàbile”, da-o pónto de vìsta ético e morâle. L'é ànche atestòu a fórma femenìnn-a, âtretànto difûza, de ''bacànn-a'' “padrónn-a, moæ”. Con l'urbanizaçión da çitæ de [[Zêna]] into Nêuveçénto, quélla do bacàn a divénta into móndo de l'inpréiza a figûa in çìmma a l'organizaçión geràrchica do travàggio. Padrón e prinçipâ do scàgno, sàiva a dî o lêugo fìxico deputòu a l'ativitæ comerçiâ, grànde ò picìn ch'o fîse, o bacàn o s'é fæto alôa inprenditô<ref>Francesco Pittaluga: Scagni e carrette: gli imprenditori portuali genovesi a cavallo tra otto e novecento</ref>. == Etimologîa == Pe quant’o l’à da védde con l'òrìgine da pòula bacàn, l'é stæto propòsto divèrse ipòtexi. Dotréi l'àn asoçiòu a-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''paganus'' “canpèstre, paizàn, vilàn”, òpû a-o bàsso latìn ''baccones'' “agricoltoî, contadìn” ò ànche a l'espresción ''vassallus baconus''. A ògni mòddo, a teorîa ciù probàbile a l'é fòscia quélla segóndo a quæ a pòula a végniéiva da-o [[tùrco]] ''bakan'' “minìstro, càppo” (da-o vèrbo ''bakmak'' “védde, avardâ, sorvegiâ”), ch'o l'é ‘n càrco de l’[[Lengua àraba|àrabo]] ناظِر (nāẓir)<ref>Sergio Aprosio: Vocabolario ligure storico-bibliografico, sec. X-XX, Parte seconda - volgare e dialetto, Marco Sabatelli editore, Savona, 2002, p. 148</ref>. Se coscì o fîse, alôa a sàiva intrâ inte [[Variànte lìguri|parlæ lìguri]] pe-o contàtto co-e realtæ turcòfone inte colònie zenéixi do Levànte, magâra a partî da-o zèrbo mainésco de galêe. Quæ ch'o ségge o tìpo de relaçión ch'a e lîga ò mêno a-a versción [[lìgure]], e variànte da pòula “bacàn” apàn de spésso inte parlæ de l’[[Itàlia do setentrión]] e inta [[Toscann-a|Toscànn-a]], ma sénpre co-ìn diferénte scignificòu, inte l'insémme de “contadìn móscio” ò desprexatîvo de “grébano, ignorànte”. [[Immaggine:LL-Q256_(tur)-ToprakM-bakan.wav|miniatura|A pòula tùrca bakan]] == Stöia da pòula == O [[Gioxeppe Oivê|Giöxèppe Oivê]], into seu Diçionäio zeneise-italian ([[1851]]) o spiêga a pòula baccan cómme “scignôro, o vêgio da câza, poæ, padrón”. L'outô do diçionâio o-a repórta cómme vôxe da plêbe, coscì cómme ànche o [[Zâne Cazàssa]] ([[1876]]), ch’o dà a definiçión de “scignôro, padrón, prinçipâ e de vòtte pe poæ ascì”. L'é fòscia a càoza de quésta seu natûa vorgâ sò-u tèrmine o l'é atestòu inta fórma scrîta pe-a prìmma vòtta sôlo into [[1845]], in particolâ inte l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a''. A càoza de emigraçioìn da l'[[Itâlia setentrionâle|Itâlia do setentrión]] vèrso l'[[America do Sud|Amèrica do meridión]], sôviatùtto inte l’[[Argentinn-a|Argentìnn-a]], chîe a pòula a s'é mescciâ co-a [[Lengua spagnòlla|léngoa spagnòlla]] e-a l'à dæto o prezénte ''bacán'', ch'o l'à assónto vàrri scignificæ ligæ a-o conçètto de “poæ, capitàgno, gentilòmmo”. == Ricorénse == A prìmma ricorénsa da pòula bacàn a l'é do [[1845]] in sce l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a'' (“''a l’è a stôia manaman / che cuntava u mè baccan''”). A conpaìsce dapeu træ vòtte inta [[Diviña Comédia]] ([[1909]]) do [[Federico Gazzo]], ch’o tradûxe coscì i dantéschi “signor” e “segnore” (“''bèllo m'é quanto te piaxe! / ti ti ë o Bacàn! Sempre vortæ a ti i œggi / tëgno''”). A ricôre doæ vòtte inte l’[[Eneide]] do [[Nicolin Baçigalô|Nicolìn Baçigalô]], ‘na vòtta co-o scignificòu de “càppo” e ‘n'âtra de “poæ” (“''Ö baccan de lasciû [Giove] ö me manda a posta / a annûnziate de trinca a sô opinion''”; “''Pe rispetto di Santi e dö Segnô, / pe ö baccan che ö l'é morto [Anchise] e pe ö figgiêu [Giulio], / çerchæ ö mæ corpo, che ö marsisce a-o sô''”). A pòula “bacàn” in sénso de “capofamìggia, poæ” a l'é adiêuviâ da Ottavio De Santis e Gino Pesce inta cansón [[Picón dàgghe cianìn]] ([[1957]]) ("''ti véddi gh'é a Madònna da Paisción / l'à fæta o mæ bacàn trént'ànni fa''”). O [[Fabrizio De André|Fabrizio de André]] o mensónn-a a pòula inta cansón [[Creuza de mä|Crêuza de mâ]] ([[1984]]) co-o scignificòu de “padrón, propiêtâio” ("''bacan d’a corda marsa d’aegua e de sä / che a ne liga e a ne porta ‘nte ‘na creuza de mä''"). [[Rîco Carlîni]] o l'adêuvia a pòula bacàn inta seu traduçión de ‘n diâio anònimo intitolâ ''L'asédio de Zena inte l'anno 1800'' ([[2024]]): doæ vòtte in referénsa a-o corsâ [[Giuseppe Bavastro]], co-o scignificòu dónca de “capitàgno”, e ‘na vòtta a-o generâle [[Masêna]], co-o scignificòu de “òmmo, màio” (“''ma perché ti ciànzi, dònna? O to bacàn o no l’é prexonê''”). O mæximo outô o-a çìtta in A Stöia de Zêna ascì ([[2019]]), co-o scignificòu de “capofamìggia” quànd’o pàrla de famìgge de banchê zenéixi do Seiçénto (“''Sto gîo de comèrci e d’afâri o l’êa gestîo in prìmma persónn-a da-o Bacàn d’ògni famìggia ch’o conoscéiva a fóndo tùtto l’argoménto''”). == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Piccolo dizionario etimologico ligure. L'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|editô=Zona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://ligu.re/it/dic/cerca?q=baccan|tìtolo=Baccan|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=Vocabolario ligure storico-bibliografico|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/storiapatria/wp-content/uploads/2014/06/Aprosio-vol-2.pdf}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=I gerghi in Piemonte|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/resource/work/104354908}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Pittaluga|tìtolo=Scagni e carrette: gli imprenditori portuali genovesi a cavallo tra otto e novecento|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2020-2.pdf}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} rs9b8obuc4lz840884s70fhz8fwvowu 258716 258715 2025-06-24T11:34:49Z Arbenganese 12552 link blö 258716 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Bacàn''' (scrîto de vòtte ''baccàn'' ascì, a-o plurâle ''bachén'' ò ''bacchén'') a l'é ‘na pòula da [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]] adêuviâ cómme fórma de respètto pe indicâ o [[capofamìggia]], in particolâ o [[poæ]]<ref>F. Toso: Piccolo dizionario etimologico ligure. L’origine, la storia, e il significato di 400 parole a Genova e in Liguria, Savona, Editrice Zona, 2015</ref>. [[File:Noack, Alfred (1833-1895) - n. 6481 - Sanremo - Studio Artistico.png|thumb|Bacàn con doæ dònne, [[Sanremu|Sanrémmo]] (1883 pöcasæ)]] == Scignificòu == In sénso estéizo, a pòula “bacàn” a se riferìsce a ‘na figûa mascolìnn-a co-ìn ròllo de astimâ outoritæ inte ‘n grùppo de persónn-e, ch'o peu êse prezénpio ‘na [[Famiggia|famìggia]], ‘na [[ciùsma]] de ‘na [[nâve]], ‘na conpagnîa, ‘na [[comunitæ]]. Segóndo dötréi, scibén chò-u conçètto o l'é ‘n'ereditæ de ‘na [[soçietæ patriarcâle]], o faiéiva referénsa no sôlo a-o “padrón” in sénso materiâle, ma sôviatùtto a ‘n “responsàbile”, da-o pónto de vìsta ético e morâle. L'é ànche atestòu a fórma femenìnn-a, âtretànto difûza, de ''bacànn-a'' “padrónn-a, moæ”. Con l'urbanizaçión da çitæ de [[Zêna]] into Nêuveçénto, quélla do bacàn a divénta into móndo de l'inpréiza a figûa in çìmma a l'organizaçión geràrchica do travàggio. Padrón e prinçipâ do scàgno, sàiva a dî o lêugo fìxico deputòu a l'ativitæ comerçiâ, grànde ò picìn ch'o fîse, o bacàn o s'é fæto alôa inprenditô<ref>Francesco Pittaluga: Scagni e carrette: gli imprenditori portuali genovesi a cavallo tra otto e novecento</ref>. == Etimologîa == Pe quant’o l’à da védde con l'òrìgine da pòula bacàn, l'é stæto propòsto divèrse ipòtexi. Dotréi l'àn asoçiòu a-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''paganus'' “canpèstre, paizàn, vilàn”, òpû a-o bàsso latìn ''baccones'' “agricoltoî, contadìn” ò ànche a l'espresción ''vassallus baconus''. A ògni mòddo, a teorîa ciù probàbile a l'é fòscia quélla segóndo a quæ a pòula a végniéiva da-o [[tùrco]] ''bakan'' “minìstro, càppo” (da-o vèrbo ''bakmak'' “védde, avardâ, sorvegiâ”), ch'o l'é ‘n càrco de l’[[Lengua àraba|àrabo]] ناظِر (nāẓir)<ref>Sergio Aprosio: Vocabolario ligure storico-bibliografico, sec. X-XX, Parte seconda - volgare e dialetto, Marco Sabatelli editore, Savona, 2002, p. 148</ref>. Se coscì o fîse, alôa a sàiva intrâ inte [[Variànte lìguri|parlæ lìguri]] pe-o contàtto co-e realtæ turcòfone inte colònie zenéixi do Levànte, magâra a partî da-o zèrbo mainésco de galêe. Quæ ch'o ségge o tìpo de relaçión ch'a e lîga ò mêno a-a versción [[lìgure]], e variànte da pòula “bacàn” apàn de spésso inte parlæ de l’[[Itàlia do setentrión]] e inta [[Toscann-a|Toscànn-a]], ma sénpre co-ìn diferénte scignificòu, inte l'insémme de “contadìn móscio” ò desprexatîvo de “grébano, ignorànte”. [[Immaggine:LL-Q256_(tur)-ToprakM-bakan.wav|miniatura|A pòula tùrca bakan]] == Stöia da pòula == O [[Gioxeppe Oivê|Giöxèppe Oivê]], into seu Diçionäio zeneise-italian ([[1851]]) o spiêga a pòula baccan cómme “scignôro, o vêgio da câza, poæ, padrón”. L'outô do diçionâio o-a repórta cómme vôxe da plêbe, coscì cómme ànche o [[Zâne Cazàssa]] ([[1876]]), ch’o dà a definiçión de “scignôro, padrón, prinçipâ e de vòtte pe poæ ascì”. L'é fòscia a càoza de quésta seu natûa vorgâ sò-u tèrmine o l'é atestòu inta fórma scrîta pe-a prìmma vòtta sôlo into [[1845]], in particolâ inte l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a''. A càoza de emigraçioìn da l'[[Itâlia setentrionâle|Itâlia do setentrión]] vèrso l'[[America do Sud|Amèrica do meridión]], sôviatùtto inte l’[[Argentinn-a|Argentìnn-a]], chîe a pòula a s'é mescciâ co-a [[Lengua spagnòlla|léngoa spagnòlla]] e-a l'à dæto o prezénte ''bacán'', ch'o l'à assónto vàrri scignificæ ligæ a-o conçètto de “poæ, capitàgno, gentilòmmo”. == Ricorénse == A prìmma ricorénsa da pòula bacàn a l'é do [[1845]] in sce l'armanàcco ''O canocciale de Savonn-a'' (“''a l’è a stôia manaman / che cuntava u mè baccan''”). A conpaìsce dapeu træ vòtte inta [[Diviña Comédia]] ([[1909]]) do [[Federico Gazzo]], ch’o tradûxe coscì i dantéschi “signor” e “segnore” (“''bèllo m'é quanto te piaxe! / ti ti ë o Bacàn! Sempre vortæ a ti i œggi / tëgno''”). A ricôre doæ vòtte inte l’[[Eneide]] do [[Nicolin Baçigalô|Nicolìn Baçigalô]], ‘na vòtta co-o scignificòu de “càppo” e ‘n'âtra de “poæ” (“''Ö baccan de lasciû [Giove] ö me manda a posta / a annûnziate de trinca a sô opinion''”; “''Pe rispetto di Santi e dö Segnô, / pe ö baccan che ö l'é morto [Anchise] e pe ö figgiêu [Giulio], / çerchæ ö mæ corpo, che ö marsisce a-o sô''”). A pòula “bacàn” in sénso de “capofamìggia, poæ” a l'é adiêuviâ da Ottavio De Santis e Gino Pesce inta cansón [[Picón dàgghe cianìn]] ([[1957]]) ("''ti véddi gh'é a Madònna da Paisción / l'à fæta o mæ bacàn trént'ànni fa''”). O [[Fabrizio De André|Fabrizio de André]] o mensónn-a a pòula inta cansón [[Creuza de mä|Crêuza de mâ]] ([[1984]]) co-o scignificòu de “padrón, propiêtâio” ("''bacan d’a corda marsa d’aegua e de sä / che a ne liga e a ne porta ‘nte ‘na creuza de mä''"). [[Rîco Carlîni]] o l'adêuvia a pòula bacàn inta seu traduçión de ‘n diâio anònimo intitolâ ''L'asédio de Zena inte l'anno 1800'' ([[2024]]): doæ vòtte in referénsa a-o corsâ [[Giuseppe Bavastro]], co-o scignificòu dónca de “capitàgno”, e ‘na vòtta a-o generâle [[Andrîa Masêna|Masêna]], co-o scignificòu de “òmmo, màio” (“''ma perché ti ciànzi, dònna? O to bacàn o no l’é prexonê''”). O mæximo outô o-a çìtta in A Stöia de Zêna ascì ([[2019]]), co-o scignificòu de “capofamìggia” quànd’o pàrla de famìgge de banchê zenéixi do Seiçénto (“''Sto gîo de comèrci e d’afâri o l’êa gestîo in prìmma persónn-a da-o Bacàn d’ògni famìggia ch’o conoscéiva a fóndo tùtto l’argoménto''”). == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Piccolo dizionario etimologico ligure. L'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|editô=Zona|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://ligu.re/it/dic/cerca?q=baccan|tìtolo=Baccan|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=Vocabolario ligure storico-bibliografico|léngoa=IT|url=https://www.storiapatriasavona.it/storiapatria/wp-content/uploads/2014/06/Aprosio-vol-2.pdf}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sergio Aprosio|tìtolo=I gerghi in Piemonte|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/resource/work/104354908}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Pittaluga|tìtolo=Scagni e carrette: gli imprenditori portuali genovesi a cavallo tra otto e novecento|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2020-2.pdf}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} tv8nhfd7a3yo86i16bqexnuu86uqkrz Discûscioîn ûtente:Mano Paiva 3 14794 258706 149599 2025-06-23T23:24:06Z Nihonjoe 743 Nihonjoe o/a l'à mesciòu a pàgina [[Discûscioîn ûtente:Manandez]] a [[Discûscioîn ûtente:Mano Paiva]]: Paggina mesciâ aotomaticamente durante a rinommina de l'utente "Manandez" a "Mano Paiva" 149599 wikitext text/x-wiki ==Benvegnùo inscia Wikipedia in Ligure!== Salûi! Segiæ benvegnui inta Wikipedia Ligure, a libera enciclopedia, de badda scrîta con l'agiutto de tutti. -- [[Utente:Dragonòt|Dragonòt]] ([[Discûscioîn ûtente:Dragonòt|discuscioin]]) 09:31, 1 Arv 2016 (UTC) mi33p83t97cz5rhsrm9m9bnohow5ten Ponte Nizza 0 24493 258683 214168 2025-06-23T13:03:32Z Luensu1959 1211 nume lucòle 258683 wikitext text/x-wiki '''Ponte Nizza''' (Pont Niza intu dialettu lucòle) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Pavia]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Ponte Nizza |Panorama = Ponte_Nizza_-_panoramio.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Pavia |Amministratore locale = Celestino Pernigotti |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 25-5-2014 |Abitanti = {{Wikidata|P1082}} |Divisioni confinanti = [[Bagnaria]], [[Cecima]], [[Godiasco Salice Terme]], [[Gremiasco]] (AL), [[Montesegale]], [[Val di Nizza]], [[Varzi]] |Nome abitanti = (it) ''Pontenizzesi'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Ponte_Nizza_(province_of_Pavia,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Ponte Nizza inta provìnsa de Pavîa. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Pavia}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Pavia]] r386iz8f5kz2vj4mouqohh3sd0a0qc8 258684 258683 2025-06-23T14:20:21Z Luensu1959 1211 pe coerensa grafica 258684 wikitext text/x-wiki '''Ponte Nizza''' (Pont Niza into dialetto locâle) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Pavia]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Ponte Nizza |Panorama = Ponte_Nizza_-_panoramio.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Pavia |Amministratore locale = Celestino Pernigotti |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 25-5-2014 |Abitanti = {{Wikidata|P1082}} |Divisioni confinanti = [[Bagnaria]], [[Cecima]], [[Godiasco Salice Terme]], [[Gremiasco]] (AL), [[Montesegale]], [[Val di Nizza]], [[Varzi]] |Nome abitanti = (it) ''Pontenizzesi'' |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map_of_comune_of_Ponte_Nizza_(province_of_Pavia,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Ponte Nizza inta provìnsa de Pavîa. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Pavia}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Pavia]] bfxkqmjyyp02vfzdut90r71j2ronqsk Varzi 0 24545 258685 214275 2025-06-23T14:25:50Z Luensu1959 1211 nomme into dialetto do posto 258685 wikitext text/x-wiki '''Varzi''' (''Vörs'' into dialetto locâle) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Pavia]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Varzi |Panorama = Varzi_panorama.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Pavia |Amministratore locale = Giovanni Palli |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 27-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082}} |Divisioni confinanti = [[Bagnaria]], [[Colli Verdi]], [[Fabbrica Curone]] (AL), [[Gremiasco]] (AL), [[Menconico]], [[Ponte Nizza]], [[Romagnese]], [[Santa Margarita (PV)|Santa Margarita]], [[Val di Nizza]], [[Zavattarello]] |Nome abitanti = (it) ''Varzesi'' |Patrono = Sàn Zòrzo |Festivo = 23 arvî |Mappa = Map_of_comune_of_Varzi_(province_of_Pavia,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Varzi inta provìnsa de Pavîa. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Pavia}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Pavia]] lr6qeerb19vkjbw69nit7820vzw27p4 Feruvîa Turìn-Sann-a 0 27833 258694 258593 2025-06-23T18:23:48Z N.Longo 12052 wl 258694 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} [[Immaggine:Ponte ferroviario sulla stura da fossano sfondo sant albano stura.jpg|miniatura|U punte insc'ou Stüa de Demunte a Fusàn]] A '''feruvìa Turìn-Sann-a''', dìta '''feruvìa Turìn-Fusàn-Sann-a''' ascì, a l'è 'na [[Ferovîa|liĝn̂a feruviäja]] tra [[Liguria|Ligüria]] e [[Piemonte|Piemunte]] che, cunsciderandu ascì u toccu dizmissu tra [[Çeva]] e [[Bra|Brà]], inaugüróu d'u [[1874]], a l'è tra e ciü antighe pe dèta d'avertüa. A liĝn̂a a naŝĉe cumme rizultätu de ciü fäze de custrusiùn, che van da-u [[1933]], cun l'avertüa d'u binäju duggiu pe [[Fossano|Fusàn]], e u [[1954]], pe vìa de l'inaugurasiùn d'u passu pe [[L'Atè|L'Âtä]]. == Stoja == {| class="wikitable" style="float:right" |- style="background:#efefef;" !Toccu !Inaugurasiùn |- | align="left" |[[Turin|Turìn]]-[[Trofarello|Trofarellu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.trenidicarta.it/aperture.html|tìtolo=Prospetto cronologico dei tratti di ferrovia aperti all'esercizio dal 1839 al 31 dicembre 1926|outô=Ufficio Centrale di Statistica delle Ferrovie dello Stato|editô=Alessandro Tuzza|dæta=1927|léngoa=IT|vìxita=2024-10-15}}</ref> | align="right" |24 de setenbre d'u [[1848]] |- | align="left" |Trofarellu-Savigiàn-Fusàn<ref name=":0" /> | align="right" |16 de dixenbre d'u [[1853]] |- | align="left" |Çeva-[[Sann-a]] (vìa Ferania)<ref name=":0" /> | align="right" |28 de setenbre d'u [[1874]] |- | align="left" |San Giüxèppe de Cairu-[[L'Atè|L'Âtä]]<ref name=":1">{{Çitta|Dell'Amico, 1986|p. 22}}</ref> | align="right" |14 de nuvenbre d'u [[1923]] |- | align="left" |Fusàn-Çeva | align="right" |28 d'otubre d'u [[1933]] |- | align="left" |L'Âtä-[[Sann-a]] | align="right" |7 de frevä d'u [[1954]] |} A [[Feruvìa Brà-Çeva|primma liĝn̂a pe Sann-a]] a l'è stèta inaugurä d'u [[1874]] e a se cunpuneiva d'u̇n percursu ch'u pasäva pe Ferania, San Giüxèppe, Çeva, Bastìa de Munduvì, Cherascu, Brà, Cavalermaggiù, [[Carmagnola|Carmagnöa]] e [[Trofarello|Trofarellu]]. Da Bastìa de Munduvì a se destacäva a diramasiùn ch'a pasäva da Munduvì Breu, Cianfèi, Cuĝn̂u Gessu e a-a fìn Munduvì Alticiàn e Cuĝn̂u Alticiàn. D'u [[1888]] u l'è ativóu u toccu de feruvìa da Carmagnöa a Brà, ch'u l'ha scürçìu u percursu satandu i paixi de Racconigi e Cavallermaggiore. Int'i primmi anni du [[XX secolo|Növeçéntu]] cumensan i travaggi pe custruì a variante a binäju duggiu tra e pursiuìn Çeva-Munduvì e Alticiàn-Fusàn; inte st'ürtima stasiùn chi u duveiva poi ligäse pe inèstu a-a liĝn̂a feruviäja Turìn-Cuĝn̂u, traciâ primma d'a creasiùn du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reĝn̂u d'Italia]] a integrasiùn d'a [[Ferovîa Fosàn-Cùnio|tranvìa Fusàn-Munduvì-Villanöva]] ascì, zà in funsiùn. I travaggi pe traciä a variasiùn sun finìi sulu a l'inprinçippiu d'i [[Anni 1930|anni Trenta]], scicumme che a növa infrastrutüa a cunprendeiva ascì a lungu garbaççu de Vicuforte e a növa [[Staçión de Cuneo|stasiùn de Cuĝn̂u]], cu'a carateristica furma a "Y" d'u ciasä, scimile a quellu d'a [[Staçión de Zêna Sàn Pê d'Ænn-a|stasiùn de San Pé d'Ènn-a]]. A növa liĝn̂a a vegniva cuscì a variante preferìa pe-i culigamenti tra u [[Piemonte|Piemunte]] e a [[Liguria|Ligüria]]. U percursu uriginäju, oŝĉìa i duì tocchi Carmagnöa-Brà e Brà-Çeva, scibén che zà eletrificóu u l'ha pèrsu cu'u tenpu de inpurtansa p'ou fètu d'ese a binäju senciu, cu'u̇n tración pìn de regìi e luntàn da-i paixi traversè, ciü che p'â bassa veluçitè cunsentìa. Cu'a cunversciùn a-a curente cuntìnua, terminä d'u [[1973]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.stagniweb.it/foto6.asp?File=tri_map&Inizio=5&Righe=1&InizioI=1&RigheI=50&Col=5|tìtolo=Trazione trifase - la rete|léngoa=IT|vìxita=2024-10-15}}</ref>, u percursu uriginäju u l'ha scanpóu fin'â devastasiùn caxunä da l'aluviùn d'u [[1994]] ch'a l'ha purtóu vìa i punti insc'ou [[Tànnôu|Tànaru]] (cunscìderandu che a pursiùn tra Bastìa e Munduvì l'ea zà serä). E Feruvìe d'u Stätu l'ha cuscì decizu de desfä d'u tüttu a Çeva-Brà, levandu l'armamentu e e liĝn̂e aeree. Föa che 'na cürta ativasiùn d'u racordu tra Brà e Cherascu, tütte e trète suprèsse sun stète sustituìe da serviççI de curiere e autupulmìn. === U segundu passu (vìa L'Âtä) === [[Immaggine:Bormida di mallare a altare.png|miniatura|Punte feruviäju insc'ou Burmia de Màllae, vixìn a L'Âtä]] U percursu vìa Ferania, a 'n sulu binäju tra e [[Staçión de San Gioxeppe de Câiro|stasiuìn de San Giüxèppe de Cairu]] e [[Staçiùn de Sann-a|de Sann-a]] e zà difìççile pe l'elevasiùn e p'ê cürve che ghe sun, u l'ea vegnüu ancùn pezu cu'u gran svilüppu d'u tràffegu, scicumme che ghe pasävan ascì i treni mèrçe pe-i stabilimenti de Cairu e i cunvoĝl̂i pe [[Lisciandria|Lisciàndria]]. Proppiu pe sta mutivasiùn, d'u [[1908]] a l'è stèta apruvä a custrusiùn de 'na segunda liĝn̂a feruviäja, ch'a pasesse pe L'Âtä e ch'a gh'avesse de pendense minüri, cu'u̇n percursu caraterizóu da menu cürve e fandu 'na sede feruviäja zà inandiä p'ou duggiu binäju. I travaggi se sun però fermè cu'u sc-cioppu d'a [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guèra Mundiä]], defèti sun repigiè sulu d'u [[1918]]<ref>{{Çitta|Dell'Amico, 1986|p. 17}}</ref> da-e forse de l'Inteiza, andandu dunca a mudificä u prugèttu uriginäle pe garantì 'na custrusiùn ciü lèsta e mèrmandu cuscì e infrastrutüa da frabricä. U fìn u l'ea quellu de ligäse a-a frasiùn lisciandrìnn-a de [[Cantalô (Lisciàndria)|Cantalù]], dunde vureivan stabilì 'na sö bäze lugìstica.<ref>{{Çitta|Rebagliati, Dell'Amico & Siri, 1994}}</ref> De cunseguensa a liĝn̂a de L'Âtä a l'è vegnüa, a-u cunträju d'i prugètti d'alantùa, ciü in pendensa rispèttu a-a variante pe Ferania, cu'u̇na pendensa màscima d'u 29‰, cuntra u 25‰ de l'ätra, scibén che sta chì a döviesse d'i garbaççi elicuidäli ascì. A-i 14 de nuvenbre d'u [[1923]] u l'è stètu ativóu u primmu, cürtu, toccu da San Giüxèppe de Cairu fin a L'Âtä, ch'u l'è stètu servìu a l'inprinçippiu da treni a vapù, in ateiza de l'ativasiùn d'a liĝn̂a intrega, quand'u l'ea prevista l'eletrificasiùn in curente trifäse, cumme p'ê ätre liĝn̂e d'in gìu.<ref name=":1" /> I travaggi van dunca avanti, ma cun benbén de ritärdi pe d'i prublemi geulògichi, fermànduse turna cu'u sc-cioppu d'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundiä]]. A-a fìn, i travaggi repiggian cumm'a l'è finìa a guèra, cu'a liĝn̂a intrega ch'a l'è durvìa a-i 7 de frevä d'u [[1954]]. U segundu binäju, zà inandióu, u nu vegne però mäi finìu: sulu da-u [[2019]] u cumensa l'iter p'â sö realizasiùn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.savonanews.it/2019/07/11/leggi-notizia/argomenti/politica-2/articolo/al-via-liter-del-raddoppio-ferroviario-del-tratto-savona-cairo-m-accolte-dalla-iv-commissione-re.html|tìtolo=A-u vìa l'iter p'ou duggiu binäju tra Sann-a e Cairu|léngoa=IT|vìxita=2021-05-07}}</ref> == Caraterìstiche == [[Immaggine:Electric_railway_journal_(1917)_(14761374772).jpg|miniatura|A sutustasiùn elettrica nümeru 60 int'i primmi anni d'u [[XX secolo|Növeçéntu]]|sinistra]] A feruvìa Turìn-Sann-a a l'è 'na liĝn̂a eletrificä a curente cuntinua a 3.000&nbsp;volt, mentre u scartamentu dövióu u l'è quellu urdinäju da 1.435&nbsp;mm. A trèta a prezenta 'na diramamasiùn a [[Carmagnola|Carmagnöa]], Cavallermaggiore e Çeva pe Brà, mentre a Savigiàn u parte 'n atru tòccu de liĝn̂a pe Salüssu. Tütti i treni, da quelli dirètti fìn a Sann-a a quelli pe Cuĝn̂u, rìvan fin'â [[Staçión de Fossano|stasiùn de Fusàn]] e chì, vèrsu meridiùn, a feruvìa a se dividde, pe andä vèrsu [[Cuneo|Cuĝn̂u]], cun poi a [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuĝn̂u-Vintimiggia]], o vèrsu a [[Stasiun de Çeva|stasiùn de Çeva]], dund'u se pö andä in diresiùn [[Sann-a]] (e de de chì inte tütta a [[Rivêa|Rivea]]) o [[Ulmea|Urmea]] (grassie a-a [[Ferovîa Ceva-Ormea|Çeva-Urmea]], durvìa turna a-u tràffegu d'i treni turistichi e storichi da-u [[2016]]). De ciü, d'in San Giüxèppe de Cairu a se deramma a [[Ferovîa Lisciandria-San Gioxeppe de Câiro|liĝn̂a pe Lisciandria]]. Da-a stasiùn de Turìn fin a quella de Çeva a liĝn̂a a l'è a binäju duggiu, mentre da Çeva fìn a San Giüxèppe de Cairu a g'ha 'n sulu binäju pasante. Da Munduvì a parte ascì 'na diramasiùn pe Cuĝn̂u. Tra San Giüxèppe e Sann-a u gh'è ascì duì percursci che funsiunn-an cumme se fuisan a binäju duggiu: u trètu de Ferania u vegne defèti dövióu pe-i treni che muntan da-a Rivea, mentre pe L'Âtä ghe passan quelli che chinn-an da-u [[Piemonte|Piemunte]]. A segunda vìa a l'è de lungu prunta pe l'instalasiùn d'u segundu binäju, ma stu chi u l'è mäi stètu missu in funsiùn. [[Immaggine:Stazione_di_Vicoforte-San_Michele_-_trifase.jpg|miniatura|A [[Staçión de Vicoforte-San Michê|stasiùn de Vicuforte]] a l'épuca d'u trifäse]] Sübbitu primma da [[Staçión de Vicoforte-San Michê|stasiùn de Vicuforte-San Miché]] a liĝn̂a a pasäva sutt'â tranvìa Munduvì-San Miché, ch'a l'äva ascì 'na fermä a-u servìççiu de st'inpiantu lì. === Garbaççi === * garbaççu de L'Âtä, da-a lunghessa de 1.451&nbsp;m; * garbaççu d'u Bèlbu, u l'è lungu 4.366&nbsp;m e u se tröva tra e [[Staçión de Sale Langhe|stasiuìn che sèrvan i paixi de Sale Langhe]] e [[Staçión de Saliceto|de Saliceto]], insc'out toccu d'a feruvìa tra San Giüxèppe e Çeva; * garbaççu Lezeĝn̂u, cu'u̇na lunghéssa de 1.297&nbsp;m, u l'è scitüóu tra a [[Staçión de Lesegno|stasiùn de Lezeĝn̂u]] e [[Stasiun de Çeva|quella de Çeva]]; * garbaççu San Giuan, dìtu de Vicuforte ascì, de 2.804&nbsp;m in tüttu e inserìa int'u toccu a binäju duggiu tra [[Staçión de Vicoforte-San Michê|Vicuforte]] e [[Staçión de Mondovì|Munduvì]]; * garbaççu elicuidäle d'u Santuäju, lungu 2.063&nbsp;m e scitüóu tra [[Staçión de L'Atè|L'Âtä]] e [[Staçiùn de Sann-a|Sann-a;]] * garbaççu de Sella, lungu 2.309&nbsp;m, u se tröva tra a [[Staçión de Ferrania|fermä de Ferania]] a [[stasiùn de Santuäju]]; * garbaççu de Munduvì, lungu 667&nbsp;m e scitüóu dòppu a stasiùn de Munduvì, cumme se passa u punte in sce l'Elleru; * garbaççu d'a Pobbia, lungu 1.226&nbsp;m a l'è pòsta tra a galerìa de Munduvì e quélla de San Giovanni. I garbaççi de Sella e de L'Âtä passan ascì a displuviäle apeninica, mentre u puntu dunde a liĝn̂a a riva a-a màscima pendensa u l'è se tröva in curispundensa d'u tunnel elicuidäle d'u Santuäju. == Percursu == === Percursu vìa Ferania === [[Immaggine:2004-08-12_-_Stazione_di_Santuario_-_E.424.219.jpg|miniatura|Trenu tióu da 'na E.424 ch'u riva int'a [[stasiùn de Santuäju]], [[Sann-a]]]] * [[Staçión de Turìn Porta Nuova|Stasiùn de Turìn Porta Növa]] * [[Staçión de Turìn Lingotto|Stasiùn de Turìn Lingottu]] * Stasiùn de Biviu Sangùn * [[Staçión de Moncalieri|Stasiùn de Muncalé]] * Stasiùn de Burgu Aie * [[Staçión de Testona|Stasiùn de Testunn-a]] * [[Staçión de Trofarello|Stasiùn de Trofarellu]] * Stasiùn de Santena-Tetti Gìu * [[Staçión de Villastellone|Stasiùn de Villastelùn]] * [[Staçión de Carmagnola|Stasiùn de Carmagnöa]] * [[Staçión de Racconigi|Stasiùn de Racunìgi]] * [[Staçión de Cavallermaggiore|Stasiùn de Cavalermaggiù]] * [[Staçión de Savigliano|Stasiùn de Savigiàn]] * [[Staçión de Genola|Stasiùn de Genula]] * [[Staçión de Fossano|Stasiùn de Fusàn]] * [[Staçión de Trinità-Bene Viagenna|Stasiùn de Trinitè-Bene Viagenn-a]] * [[Staçión de Magliano-Crava-Morozzo|Stasiùn de Magiàn-Cräva-Murussu]] * [[Staçión de Mondovì|Stasiùn de Munduvì]] * [[Staçión de Vicoforte-San Michê|Stasiùn de Vicuforte-San Miché]] * [[Staçión de Lesegno|Stasiùn de Lezeĝn̂u]] * Stasiùn de Lezeĝn̂u Tànaru (serä d'u [[1993]]) * [[Stasiun de Çeva|Stasiùn de Ceva]] (diramasiùn pe Brà e pe [[Ferovîa Ceva-Ormea|Urmea]]) * [[Staçión de Sale Langhe|Stasiùn de Sale Langhe]] * [[Staçión de Saliceto|Stasiùn de Saliceto]] * [[Staçión de Cengë|Stasiùn de Cengiu]] * [[Staçión de Cosceria|Stasiùn de Cusceria]] ([[1951]]-[[2003]]) * [[Staçión de San Gioxeppe de Câiro|Stasiùn de San Giüxèppe de Cairu]] (diramasiùn pe Sann-a vìa L'Âtä) * [[Staçión de Bragno|Stasiùn de Braĝn̂u]] * [[Staçión de Ferrania|Stasiùn de Ferania]] * Stasiùn de Sèlla (fin a-u [[1978]]) * [[Stasiùn de Santuäju]] * [[Staçiùn de Sann-a|Stasiùn de Sann-a]] === Percursu vìa L'Âtä === [[Immaggine:Altare (SV)-IMG 0864.JPG|miniatura|A [[Staçión de L'Atè|stasiùn de L'Âtä]] vista de de föa d'u 2007]] * [[Staçión de San Gioxeppe de Câiro|Stasiùn de San Giüxèppe de Cairu]] (diramasiùn pe Turìn) * Stasiùn de Carcae (serä d'u [[1932]]) * [[Staçión de L'Atè|Stasiùn de L'Âtä]] * [[Staçiùn de Masc-ciu|Stasiùn de Masc-ciu]] (serä d'u [[2009]]) * [[Staçiùn de Sann-a|Stasiùn de Sann-a]] (diramasiùn pe [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena e Vintimiggia]]) == Tràffegu == [[Immaggine:Mondovì staz ferr E.636.jpg|miniatura|'Na lucumutìva E.636 fèrma a-a [[Staçión de Mondovì|stasiùn de Munduvì]] d'u 2001]] A feruvìa a l'è servìa da treni regiunäli veluçi, dìti treni inter-regiunäli ascì, o da "intercity" (inter-çitadìn), a cüa de Trenitalia.<ref>{{Çitta web|url=https://oraritreniitalia.com/trenitalia-orari-torino-savona|tìtolo=I uräi d'i treni de Trenitalia d'a liĝn̂a Turìn-Sann-a|léngoa=IT|vìxita=2021-05-07}}</ref> == Notte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta publicaçión|outô=Rete Ferroviaria Italiana|tìtolo=Fascicolo linea 8 (Torino-San Giuseppe di Cairo)|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Rete Ferroviaria Italiana|tìtolo=Fascicolo linea 75 (San Giuseppe di Cairo-Savona)|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Franco Dell'Amico|ànno=1986|méize=Züĝn̂u|tìtolo=Due valichi per Savona|revìsta=I Treni Oggi|nùmero=61|pp=16-22|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Rebagliati|outô2=Franco Dell'Amico|outô3=Mario Siri|tìtolo=I centoventi anni della linea ferroviaria Torino-Savona (1874-1994)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00326003|ànno=1994|editô=Alzani Editore|léngoa=IT|cid=Rebagliati, Dell'Amico & Siri, 1994|ISBN=88-8170-048-4}} == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìnie feroviàrie‎]] [[Categorîa:Traspòrti da Ligùria‎]] [[Categorîa:Traspòrti do Piemónte]] h1t1z1lrxfemi8b1d64jg1lv7pd998b A Vaštéra 0 27969 258696 257644 2025-06-23T19:43:14Z Arbenganese 12552 -e 258696 wikitext text/x-wiki {{Brigašc}} [[Immaggine:Flag_of_Tera_Brigasca.svg|thumb|130px|Ra Bandëa da Tera Brigašca]] '''A Vaštera''' (''üniun de tradisiùn brigašche'') la è üna asuciasiùn brigašca nasciüa ai 30 dë Mars dër [[1984]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.vastera.it/|tìtolo=A Vaštéra, "chi siamo"|léngoa=IT,LIJ,FR|vìxita=2021-05-08}}</ref> [[Immaggine:A Vaštéra-asuciasiùn brigašca.jpg|thumb|200px|A Vaštéra]] == Štoria == Št'asuciasiun l'ha sède a [[Sanremu|Sanrému]], e l'ha in nom' chë rëciama a pasturissia chë la é dëlong avüa r'àrima da [[Tera brigašca|Tèra Brigašca]]: l'é cuscì ch'i pastuu li ciamu a cinta 'ndund li métu e béstie ar sëgüü.<ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2017/05/31/le-terre-brigasche-a-vastera-un-popolo-di-750-residenti-disperso-in-8-paesi-tra-disagio-e-diaspora-con-migranti-in-mezzo-mondo/|tìtolo=A Tèra Brigašca e A Vaštéra|léngoa=IT|vìxita=2021-05-09}}</ref> L'ha cum' prugèt' a valürisasiun da cultüra e da manéra dë parlaa brigašca, arcunusciüa da a ''Lège 482/99'' cum' “minuransa linguištica štorica”.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2012|tìtolo=Ën cupërtina|revìsta=A Vaštera, šcartari de gènte brigašche|editô=Tipografia S. Giuseppe|çitæ=[[Tàgia (cumüna)|Taggia]]|nùmero=52|pp=2-3|léngoa=LIJ, IT, FRA|vìxita=2021-05-09|url=https://www.vastera.it/rivista_52/Vastera_52.pdf|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220626193749/http://www.vastera.it/rivista_52/Vastera52.pdf}}</ref> A bandéra dë r'asuciasiun la é quéla da Tèra Brigašca sciü 'n camp giaun'. Dë dopu, ën ru [[2009]], a së trasfurma cumë "asuciasiun ''onlus''". Ën ru [[2011]] l'é nasciüu rë ''Spurtée d'A Vaštéra'' pë dà infurmasiun ën la cultüra e re tradisiun de 'šti paiisi, ma fìa pë ‘n cuntribüt türìštic.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2012|tìtolo=Re spurtée da d'A Vaštéra|revìsta=A Vaštera, šcartari de gènte brigašche|editô=Tipografia S. Giuseppe|çitæ=[[Tàgia (cumüna)|Taggia]]|nùmero=52|p=18|léngoa=LIJ, IT, FRA|vìxita=2021-05-09|url=https://www.vastera.it/rivista_52/Vastera_52.pdf|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220626193749/http://www.vastera.it/rivista_52/Vastera52.pdf}}</ref> [[Immaggine:18010_Realdo_IM,_Italy_-_panoramio.jpg|miniatura|Ru paiis de Reaud, dund' se truva ru müṡéu]] 'Npurtant fin u Müṡéu ''"A Ca di Brigašchi"'' üvertu ën ru ànu [[2012]], ën [[Reaud]], frasiun da [[Triöra|cumüna dë Triöira]], chë ru mustra dunca ru fulcluu, a štòria, e re ducumentasiun štòriche, ma fia com’ löög d’agregasiun pë ri brigašchi, fia pë ri simpatiṡanti dë 'šta cultüra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=PMGeztQ1LVY&feature=youtu.be|tìtolo=A Vaštéra e re sòe inissiative (ImperiaTV)|léngoa=IT|vìxita=2021-05-09}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2012-2013|tìtolo=Ëntamënàa da Cà di Brigašchi|revìsta=A Vaštera, šcartari de gènte brigašche|editô=Tipografia S. Giuseppe|çitæ=[[Tàgia (cumüna)|Taggia]]|nùmero=53|pp=1-4,10|léngoa=LIJ, IT, FRA|vìxita=2021-05-09|url=https://www.vastera.it/rivista_53/Vastera_53.pdf|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20220626205747/http://www.vastera.it/RIVISTA_53/Vastera53.pdf}}</ref> Anant er [[2016]], er presidènt l'èra er Prufesuu Antonio "Ninu" Lanteri, chë l'ha 'ntamënà r'asuciasiun, er noov presidènt l'é Gianni Belgrano, da [[Viuzena|Viuṡèna]]. R'aministrasiun la è cumpošta fia da Carmen Lanteri d' Sanrému e Liliane Masi Pastorelli për le one da [[Fransa|Frànsa]] e a vìtta du Cunséy' Diretiiv de l'asuciasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2012|tìtolo=Salüt dër Prescidènt noov|revìsta=A Vaštera, šcartari de gènte brigašche|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=[[Arbenga]]|nùmero=60|pp=9-11|léngoa=LIJ, IT, FRA|vìxita=2021-05-09|url=https://www.vastera.it/rivista/60/A%20Vastera%20n.%2060.pdf}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/imperia-sanremo/2016/04/18/news/a-vastera-il-nuovo-direttivo-dell-associazione-che-tutela-le-tradizioni-brigasche-1.35014247|tìtolo=Noov Cunsey' d'A Vaštéra|léngoa=IT|vìxita=2021-05-09}}</ref> == Prugët' == I prinsipali ubietivi dë šta asuciasiun li sun:<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=http://www.chambradoc.it/novasN-115Avost2012/aVa-scaront-eacuteraUniunDeTradisiunBriga-scaronch.page|tìtolo=Uniun de tradisiun brigašche|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2021-05-08}}</ref> * '''valuriṡaa e cunsërvaa a cultüra brigašca''' ën li paiisi da tèra brigašca, ma fia ën li autri löghi dund s' atrovu i Brigašchi; * '''prumovu e tradisiun''', e raìje, i bošchi e a natüra de šte sone, cum' i véyi e han lasciae; * '''dëfèndu a léngua brigašca''', ën tüte e séi variante; * '''sustégnu e manifestasiun''' për l' žvilup turìstic' de šti paiisi. == Šcartari == Üna de prime atività da Vaštéra, delong ciü cunusciüa la é a publicasiun da rivišta "A Vaštéra, šcartari de gènte brigašche", šcartari (nom' ch' ën [[Italia|italian]] l'è ''quaderno'') publicaa ënt'due edisiun a r'an' (üvèrn' e štà), cün mai d' 60 pàgine d' nutisie e cultüra da Tèra Brigašca, ën [[brigašc]], [[Léngoa italiànn-a|italian]] e [[Lengua françéise|fransés]]. Št šcartari l'é dištribuì cua pošta ai abunai, sürtù ën [[Liguria|Ligüria]], [[Piemonte|Piemunte]] e Àrpi Maritime, ma fìa ën autre parte dër mund, dund s'atrovu di Brigašchi. Šti nümerI s'atrovu fia ën le bibliutéche lucali e sciür situ da Vaštera, cumë ducumënt' d' internet. A publicasiun d' 'šta rivišta la é faita ën culaburasiun cün a Régiun Ligüria e a Régiun Pimunt. Šti li i sun i prinsipali paràgrafi der'šcartari: ==== Sciüa cupërtina ==== Descrisiun da futugrafia sciua cupërtina, defërènta për tüt' i nümeri e ligaa ai ëventi dë r'asuciasiun o ai posti ciü béli di paiisi brigašchi. ==== Vita de r'asuciasiun ==== Descrisiun dë r'atività asuciativa, novi soci, nove sciü r'Cunséy' Diretiiv. ==== Dund e sém' avüi ==== I viagi, r'ëncontrë e e ativitae dë r'asuciasiun. ==== Ër cantun da puesia ==== Puesie, musica e lëtëratüra ën brigašc. ==== Ër cantun di pëciun ==== Štorie, müsica e filaštroche per li manuai. ==== Nutisie Bèle ==== Infurmasiun "bèle" sciüi brigašchi ën tüt' er mund. == Inissiative == Re autre prinsipali inissiative le sün: * '''Ëncontrë ën Tèra Brigašca''', la é ra fèšta dë long ciü 'npurtante, se tëgne tüti ri àni ën ün dë ri ötu paiisi brigašchi ([[Briga|Ra Briga]], [[Murignoo]], [[Reaud]], [[Vërdegia]], [[A Ciagia]], [[Üpëga|L'Üpëga]], [[Carnin|Carnìn]] e [[Viuzena|A Viuṡèna]]).<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fsOeNFwEWqM&feature=youtu.be|tìtolo=Ëncontr' ën Tèra Brigašca 2019 (ImperiaTV)|léngoa=IT|vìxita=2021-05-09}}</ref> * '''Mangiaa Brigašc''', fešta dedicàa a ra cüjina tipica, cün a tradisiun da cujina gianca, cumë u bruzzu e a tumma brigašca, valuriṡàa da ''Slow Food.''<ref>{{Çitta web|url=http://www.storienogastronomiche.it/tome-di-pecora-brigasca-presidio-slow-food-della-liguria/|tìtolo=Ra tumma Brigašca|léngoa=IT|vìxita=2021-05-08}}</ref> * '''Méssa ën Brigašc''', celebrasiun religiusa ën lengua brigašca, ligàa a l'ëncontr' di brigašchi, ën la [[Géež dë Sant'Erim (A Briga Auta)|gejë de San Erim]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/08/domenica-a-upega-lincontro-annuale-della-popolazione-brigasca-601548/|tìtolo=A Üpëga l'ëncontr ën Tèra Brigašca|léngoa=IT|vìxita=2021-05-08}}</ref> A Vaštéra a cülabura fia cün autre asuciasiun lucali cumë Chambra d'Oc, e a cülabura cün ra "''[[Consulta Ligure|Cunsulta Ligure]]''".<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/elenco-soci/|tìtolo=Cunsulta Ligure, soci|léngoa=IT|vìxita=2021-05-09}}</ref> == Nòtte == <references responsive="" /> {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] mhw3gq0k9n4rfvrfk82mjf3zjk9h7fs Staçiùn de Sann-a 0 28358 258693 258608 2025-06-23T18:23:05Z N.Longo 12052 wl 258693 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} {{Staçión feroviària |nazione = ITA |nome = Sann-a |immagine = Savona station 1.jpg |didascalia = <div style="text-align:center;">A staçiùn de Sann-a d'u [[2013]]</div> |apertura = 1977 |stato attuale = In üzu |linea = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Vintimiggia]] e [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]] |tipologia = Staçiùn in superficcie de deramaçiùn |binari = 11 |interscambio = Curiere e màcchine de ciassa }} A '''staçiùn de Sann-a''', dita '''staçiùn de Sann-a Mungrifùn''' ascì (''stazione di Savona'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è 'na [[Staçión feroviària|staçiùn feruviaria]] ch'a se tröva insc'ê [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|liĝn̂e Zena-Vintimiggia]] e [[Feruvîa Turìn-Sann-a|Türìn-Sann-a]], douvèrta a partì d'u [[1977]] a-u serviçiu d'u cumün de [[Sann-a]], capulögu d'a [[Provinsa de Sann-a|sö pruvincia]]. == Stoja == [[Immaggine:Savona - Stazione.jpg|sinistra|miniatura|A [[Staçiùn de Sann-a Letinbru|staçiùn vêgia de Sann-a]] cun 'na vetüa d'u [[tranvài Sann-a-Vuè]]]] L'inpiantu d'ancö u l'è stètu fabricóu tra u [[1959]] e u [[1962]] int'u quarté de Mungrifùn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Italo Briano|tìtolo=Storia delle ferrovie in Italia: La tecnica|url=https://books.google.com/books?id=45YqzQEACAAJ|ànno=1977|editô=Cavallotti|léngoa=IT}}</ref>, pe pigiä u postu d'a vêgia [[staçiùn de Sann-a Letinbru]] inte l'anbitu d'i travaggi p'â realizaçiùn d'u duggiu binäju d'a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|liĝn̂a Zena-Vintimiggia]], cu'u prugèttu ch'u prevedeiva de serä u binäju ünnicu vixìn a-u mä pe traciä u növu percursu ciü a munte. U fabricóu pe-i viagiatuì, cuscì cumme di ätri detaggi d'e architetüe, sun stèti prugetè da l'inzegné [[Pier Luigi Nervi]]<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700209576|tìtolo=Mongrifone|léngoa=IT|vìxita=2025-06-18}}</ref>. A staçiùn növa a l'è stèta inaugürä int'u meize de setembre d'u 1962, a-a prezensa d'u prescidente d'a repübbrica [[Antonio Segni]], ma a nu l'è inträ sübitu in funçiùn. Defèti, i travaggi p'â liĝn̂a a duggiu binäju fra Sann-a e [[Finô|Finä]] nu l'ean ancùn finìi e sulu a-i 12 de mazzu de chinz'anni doppu, d'u [[1977]], u l'è intróu int'a staçiùn u primmu trenu pasegé, formóu da çinque [[Aotomotrîce FS ALe 601|autumutrice ALe 601]] e rimurchiè. D'u [[2009]] u fabricóu d'a staçiùn u l'è stètu interesóu da inpurtanti travaggi, che l'han missu a növu de drentu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/savona/2009/11/18/news/la-nuova-stazione-si-presentaai-savonesi-dopo-il-restyling-1.33201058|tìtolo=La "nuova" stazione si presenta ai savonesi dopo il restyling|outô=Dario Freccero|dæta=18 nuvenbre 2009|léngoa=IT|vìxita=2025-06-18}}</ref>. Int'u detaggiu, u l'è stètu douvèrtu a-i viagiatuì u cian teren d'u fabricóu, che alantùa u se faciäva sciü d'i teren zèrbi, pe vegnì l'inträ principäle d'a staçiùn. Di travaggi a-u sutupasaggiu, d'u [[2011]], n'han fètu sustituì u cuntrusufitu e a pavimentaçiùn, asemme a l'instalaçiùn de çinque ascensuì. == Inpianti == [[Immaggine:Stazione Savona dall'alto.jpg|sinistra|miniatura|250x250px|Panuramma d'u ciasä]] U fabricóu pe-i viagiatuì u l'è furmóu da 'na serie de custruçiuìn de veddru e ciümentu a vista tachè l'ünn-a cun l'ätra, cun quella principäle ch'a cuntegne e ativitè cumerciäli mentre inte 'n'ätra se trövan i lucäli de serviçiu. U ciasä d'a staçiùn u l'è furmóu da 21 binäi inte tüttu, cun ünze de sti lì, növe pasanti e duì trunchi, che sun dedichè a-u serviçiu viagiatuì e dutè de lunghe pensilinn-e. Quattru binäi sun pe cuntra de staçiunamentu, döviè pe netezä e vetüe, cun ün de sti lì ch'u l'è cuvèrtu da 'na custruçiùn lunga 250 metri e äta 8 ch'a permette a manutençiùn periodica a trenu cunpletu. Dapö, gh'è ancùn sêi curisse p'â posa de ventüe, pe pocu ciü de vinti chilometri de binäi inte tüttu. Sann-a a l'è ascì 'na sede de ''Impianto Manutenzione Corrente'' de Trenitalia, dutä de 'n trenu de sucursu de primma categuria. A Sann-a u gh'è ancùn u racordiu a duggia curissa ch'u liga a staçiùn a-u [[Staçiùn de Pärcu Doja|scälu p'ê mèrce de Pärcu Doja]], u Depoxitu lucumutive (OML) dund'u gh'è 'n ätru trenu de sucursu de primma categurìa, e Ufiçinn-e Trenitalia (OMR/OMV) e a [[staçiùn de Sann-a Maritima]], ch'a se tröva int'u [[Portu de Sann-a|portu d'a çitè]]. Segundu a clascifica de RFI a staçiùn de Sann-a a l'è 'na staçiùn de categuria "d'ôu".<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Staçiuìn in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2025-06-18}}</ref> == Muvimentu == [[Immaggine:12.10.17 Savona E464.565 (37759584321).jpg|miniatura|Trenu tióu da 'na FS E.464 ch'u riva int'a staçiùn de Sann-a]] A staçiùn de Sann-a a l'è servia da-i [[Trêno regionâle (Itàlia)|treni regiunäli]], [[Trêno regionâle velôçe|regiunäli veluçi]] e [[InterCity (Itàlia)|Intercity]] de [[Trenitalia]], ciü che da ätri serviççi a lunga percurensa d'u mêximu operatù<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/savona.html|tìtolo=Stazione di SAVONA|léngoa=IT|vìxita=2025-06-18}}</ref>. == Serviççi == A staçiùn a dispunn-e de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/savona.html|tìtolo=Savona|outô=RFI|léngoa=IT|vìxita=2025-06-18}}</ref>: * {{Scìnbolo|Aiga ticketpurchase inv.svg}} Bigeterìa a spurtello * {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeterìa autumatica * {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Säla d'ateiza * {{Scìnbolo|Aiga immigration inv.svg}} Postu de Poliçìa feruviaria * {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Serviççi igienichi * {{Scìnbolo|Aiga coffeeshop inv.svg}} Cafè * {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Bu̇téghe * {{Scìnbolo|Aiga parking inv.svg}} Parchezzu == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Curiere [[TPL Linea]] d'u trasportu püblicu lucäle (ürbàn e ecstra-ürbàn) da [[Provinsa de Sann-a|pruvincia de Sann-a]] * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Autobus * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Màcchine de ciassa * {{Scìnbolo|Pictograms-nps-boat tour-2.svg}} Staçiùn maritima - [[Palacruxee]] == Notte == <references /> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = [[Sann-a]] |Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena-Vintimiggia]] |PK = 39+077 |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimiggia]] |Direçión 1 = [[Zena]] |Staçión precedénte = [[Staçiùn d'Arbissöa|Arbissöa]] |Staçión sucesîva = [[Staçiùn de Cuggiæn-Vuè|Cüggèn-Vuè]] |âtro = {{Navbox ferovîa/âtro||Direçión 1=[[Turin|Türìn]]|Lìnia=[[Feruvîa Turìn-Sann-a|Türìn-Sann-a]]|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Santuäju|U Santuäju]] (vìa Ferania)<br />[[Staçiùn de Masc-ciu|Masc-ciu]] † (vìa [[L'Atè|L'Âtä]])|PK=1+107}} }} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria]] [[Categorîa:Sann-a]] icraupfm4byhfmhigprxc779f744mf4 Staçión de L'Atè 0 28360 258692 252264 2025-06-23T18:22:49Z N.Longo 12052 wl 258692 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Staçión feroviària |nome = L'Atè |nome originale = |immagine = Stazione di Altare (SV, Italy).png |didascalia = A staçión de L'Atè into [[2016]] |nazione = ITA |apertura = 1923 |stato attuale = in ûzo |tipologia = staçión in superficcie, passante |fonte = |binari = 2 |interscambio = |vicinanza = |note = }} A '''staçión de L'Atè''' (''stasiùn d'Atâ'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéize]], ''stazione di Altare'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[staçión feroviària]] italiann-a ch'a se treuva in sciâ [[Feruvîa Turìn-Sann-a|linia Turìn-Sann-a]], averta a partì da-o [[1923]], insemme a l'avertûa do neuvo vàlico, l'inpiànto o l'è a-o serviçio do comùn de [[L'Atè]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Inpianti == Segondo a clascìfica de RFI a staçión de L'Atè a l'è ina staçión de categorîa "bronzo".<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Staçioin in Liguria|vìxita=2021-07-21|léngoa=IT}}</ref> == Interscangi == * Coriêre [[TPL Linea]] do trasporto pùblico locàle da [[Provinsa de Sann-a]]. == Galerìa de inmagine == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Altare (SV)-IMG 0864.JPG|A staçión de L'Atè into [[2008]], con o veggio cartello de indicaçión </gallery> == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa|Nómme=[[L'Atè]]|Direçión 1=[[Turin]]|Lìnia=[[Feruvîa Turìn-Sann-a|Turìn-Sann-a]]|Staçión precedénte=[[Staçión de San Gioxeppe de Câiro|San Gioxeppe de Câiro]]|Direçión 2=[[Sann-a]]|Staçión sucesîva=[[Staçiùn de Masc-ciu|Masccio]] †|PK=18+329}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria]] lcd0l4g2hwsudjpz556d6ks5pi7diuw Staçiùn de Masc-ciu 0 28362 258688 258595 2025-06-23T18:19:57Z N.Longo 12052 + 258688 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} {{Staçión feroviària |nazione = ITA |nome = Masc-ciu |nome originale = |immagine = Stazione in disuso di Maschio SV.jpg |didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'a staçiùn</div> |apertura = [[1954]] |soppressione = [[2009]] |stato attuale = Dezmissa |linea = [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]] |localizzazione = [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]], [[Sann-a]] |tipologia = Staçiùn in superficcie, pasante |binari = |interscambio = |vicinanza = }} A '''staçiùn de Masc-ciu''' (''stazione di Maschio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è stèta 'na [[Staçión feroviària|staçiùn feruviaria]] ch'a se truväva insc'â [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]], douvèrta d'u [[1954]] e in funçiùn finn-a d'u [[2009]], a-u serviçiu d'a lucalitè de [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]], int'u cumün de [[Sann-a]]. == Stoja == L'inpiantu u l'ea stètu durvìu d'u [[1954]], insemme a l'avertüa d'a liĝn̂a de passu vìa [[L'Atè|L'Âtä]], int'a burgä de [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]]. A staçiùn a l'è stèta peró serä a-i 28 d'utùbre d'u [[2009]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2009|méize=Nuvenbre|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|nùmero=320|p=6|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/09/le-sei-stazioni-di-savona-quando-la-letimbro-fu-demolita-in-una-notte-dal-sindaco-zanelli/?amp|tìtolo=Le sei stazioni di Savona: quando la Letimbro fu demolita in una notte dal sindaco Zanelli|outô=Sandro Chiaramonti|dæta=20 de setenbre d'u 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-06-23}}</ref>. == Inpianti == A staçiùn a l'ea dutä de due curisse ma a segunda a l'è stèta levä e i treni, in tranxitu, a traversan sulu insc'ä nümeru 1. == Notte == <references/> == Galerìa de futugrafìe == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Stazione di Maschio SV.jpg|Vista rivandu da Sann-a (de d'ätu) e da San Giüxèppe (de sutta) Stazione in disuso (2009) di Maschio SV.jpg|Vista de föa e de drentu </gallery> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.marklinfan.com/f/topic.asp?TOPIC_ID=4012|tìtolo=E staçiuìn da Türìn Sann-a, futugrafìe|outô=Nino Carbone|vìxita=2025-06-23|dæta=12 d'arvì d'u 2018|léngoa=IT}} {{Navbox ferovîa|Nómme=Masc-ciu †|Direçión 1=[[Turin|Turìn]]|Lìnia=[[Feruvîa Turìn-Sann-a|Turìn-Sann-a]]|Staçión precedénte=[[Staçión de L'Atè|L'Âtä]]|Direçión 2=[[Sann-a]]|Staçión sucesîva=[[Staçiùn de Sann-a|Sann-a]]|PK=}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria]] [[Categorîa:Sann-a]] av1h2vohmxpmfyc0m74lxc0w1tyfr55 258689 258688 2025-06-23T18:20:10Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Stasiùn de Masc-ciu]] a [[Staçiùn de Masc-ciu]] 258688 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} {{Staçión feroviària |nazione = ITA |nome = Masc-ciu |nome originale = |immagine = Stazione in disuso di Maschio SV.jpg |didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'a staçiùn</div> |apertura = [[1954]] |soppressione = [[2009]] |stato attuale = Dezmissa |linea = [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]] |localizzazione = [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]], [[Sann-a]] |tipologia = Staçiùn in superficcie, pasante |binari = |interscambio = |vicinanza = }} A '''staçiùn de Masc-ciu''' (''stazione di Maschio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è stèta 'na [[Staçión feroviària|staçiùn feruviaria]] ch'a se truväva insc'â [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]], douvèrta d'u [[1954]] e in funçiùn finn-a d'u [[2009]], a-u serviçiu d'a lucalitè de [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]], int'u cumün de [[Sann-a]]. == Stoja == L'inpiantu u l'ea stètu durvìu d'u [[1954]], insemme a l'avertüa d'a liĝn̂a de passu vìa [[L'Atè|L'Âtä]], int'a burgä de [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]]. A staçiùn a l'è stèta peró serä a-i 28 d'utùbre d'u [[2009]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2009|méize=Nuvenbre|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|nùmero=320|p=6|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/09/le-sei-stazioni-di-savona-quando-la-letimbro-fu-demolita-in-una-notte-dal-sindaco-zanelli/?amp|tìtolo=Le sei stazioni di Savona: quando la Letimbro fu demolita in una notte dal sindaco Zanelli|outô=Sandro Chiaramonti|dæta=20 de setenbre d'u 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-06-23}}</ref>. == Inpianti == A staçiùn a l'ea dutä de due curisse ma a segunda a l'è stèta levä e i treni, in tranxitu, a traversan sulu insc'ä nümeru 1. == Notte == <references/> == Galerìa de futugrafìe == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Stazione di Maschio SV.jpg|Vista rivandu da Sann-a (de d'ätu) e da San Giüxèppe (de sutta) Stazione in disuso (2009) di Maschio SV.jpg|Vista de föa e de drentu </gallery> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.marklinfan.com/f/topic.asp?TOPIC_ID=4012|tìtolo=E staçiuìn da Türìn Sann-a, futugrafìe|outô=Nino Carbone|vìxita=2025-06-23|dæta=12 d'arvì d'u 2018|léngoa=IT}} {{Navbox ferovîa|Nómme=Masc-ciu †|Direçión 1=[[Turin|Turìn]]|Lìnia=[[Feruvîa Turìn-Sann-a|Turìn-Sann-a]]|Staçión precedénte=[[Staçión de L'Atè|L'Âtä]]|Direçión 2=[[Sann-a]]|Staçión sucesîva=[[Staçiùn de Sann-a|Sann-a]]|PK=}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria]] [[Categorîa:Sann-a]] av1h2vohmxpmfyc0m74lxc0w1tyfr55 258691 258689 2025-06-23T18:20:48Z N.Longo 12052 258691 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|grafîa=, a-a manea de l'Essiu d'a Ciann-a}} {{Staçión feroviària |nazione = ITA |nome = Masc-ciu |nome originale = |immagine = Stazione in disuso di Maschio SV.jpg |didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'a staçiùn</div> |apertura = [[1954]] |soppressione = [[2009]] |stato attuale = Dezmissa |linea = [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]] |localizzazione = [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]], [[Sann-a]] |tipologia = Staçiùn in superficcie, pasante |binari = |interscambio = |vicinanza = }} A '''staçiùn de Masc-ciu''' (''stazione di Maschio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è stèta 'na [[Staçión feroviària|staçiùn feruviaria]] ch'a se truväva insc'â [[Feruvîa Turìn-Sann-a|feruvìa Türìn-Sann-a]], douvèrta d'u [[1954]] e in funçiùn finn-a d'u [[2009]], a-u serviçiu d'a lucalitè de [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]], int'u cumün de [[Sann-a]]. == Stoja == L'inpiantu u l'ea stètu durvìu d'u [[1954]], insemme a l'avertüa d'a liĝn̂a de passu vìa [[L'Atè|L'Âtä]], int'a burgä de [[Masc-ciu (Sann-a)|Masc-ciu]]. A staçiùn a l'è stèta peró serä a-i 28 d'utùbre d'u [[2009]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2009|méize=Nuvenbre|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|nùmero=320|p=6|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2020/09/le-sei-stazioni-di-savona-quando-la-letimbro-fu-demolita-in-una-notte-dal-sindaco-zanelli/?amp|tìtolo=Le sei stazioni di Savona: quando la Letimbro fu demolita in una notte dal sindaco Zanelli|outô=Sandro Chiaramonti|dæta=20 de setenbre d'u 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-06-23}}</ref>. == Inpianti == A staçiùn a l'ea dutä de due curisse ma a segunda a l'è stèta levä e i treni, in tranxitu, a traversan sulu insc'ä nümeru 1. == Notte == <references/> == Galerìa de futugrafìe == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Stazione di Maschio SV.jpg|Vista rivandu da Sann-a (de d'ätu) e da San Giüxèppe (de sutta) Stazione in disuso (2009) di Maschio SV.jpg|Vista de föa e de drentu </gallery> == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.marklinfan.com/f/topic.asp?TOPIC_ID=4012|tìtolo=E staçiuìn da Türìn Sann-a, futugrafìe|outô=Nino Carbone|vìxita=2025-06-23|dæta=12 d'arvì d'u 2018|léngoa=IT}} {{Navbox ferovîa|Nómme=Masc-ciu †|Direçión 1=[[Turin|Türìn]]|Lìnia=[[Feruvîa Turìn-Sann-a|Türìn-Sann-a]]|Staçión precedénte=[[Staçión de L'Atè|L'Âtä]]|Direçión 2=[[Sann-a]]|Staçión sucesîva=[[Staçiùn de Sann-a|Sann-a]]|PK=}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria]] [[Categorîa:Sann-a]] fxe4ocm4qp97117yesx5ysapq8xsnqe MediaWiki:GrowthExperimentsSuggestedEdits.json 8 31374 258686 248661 2025-06-23T16:43:26Z Maintenance script 6226 Adding version data 258686 json application/json { "$version": "1.0.0", "GEInfoboxTemplates": [], "copyedit": { "disabled": false, "templates": [ "Corêze" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "expand": { "disabled": false, "templates": [ "S", "A" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25, "templates": [] }, "link_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maximumLinksToShowPerTask": 3, "excludedSections": [ "bibliografia", "bibliografìa", "bibliografîa", "bibliugrafia", "bibliugrafìa", "biografìa", "biografîa", "colegamenti esterni", "colegaménti esterni", "colegaménti estèrni", "conligamenti esterni", "conligaménti esterni", "conligaménti estèrni", "conlìgamenti esterni", "culegamainti esterni", "culegamàinti esterni", "suntaménti esterni", "ligàmmi de fêua", "liàmmi de föra", "ligàmmi de föa", "links", "note", "nòte", "nóte", "nute", "notte", "nòtte", "origine", "referense", "referençe", "atri progetti", "âtri progetti", "âtri progètti", "àtri prugètti", "âtri prugètti", "âtri prugetti", "ätri prugètti", "ätri prugetti", "atri prugetti", "autri prugeti", "autri prugetti", "àotri progèti", "òtri prugètti", "ôtri prugètti", "vinculi esterni", "vi̍nculi esterni" ], "maxTasksPerDay": 25, "underlinkedWeight": 0.5, "minimumLinkScore": 0.6, "maximumEditsTaskIsAvailable": "no" }, "links": { "disabled": false, "templates": [ "W" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "mw:Special:MyLanguage/Help:VisualEditor/User_guide#Editing_links" }, "references": { "disabled": false, "templates": [ "F" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "section_image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25 }, "update": { "disabled": false, "templates": [], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" } } 9lq8t2ocwdx3mqb6e2xvoif88nj3xj6 258687 258686 2025-06-23T17:08:27Z Maintenance script 6226 Migrating data to new format 258687 json application/json { "$version": "2.0.0", "GEInfoboxTemplates": [], "copyedit": { "disabled": false, "templates": [ "Corêze" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "expand": { "disabled": false, "templates": [ "S", "A" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25, "templates": [] }, "link_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maximumLinksToShowPerTask": 3, "excludedSections": [ "bibliografia", "bibliografìa", "bibliografîa", "bibliugrafia", "bibliugrafìa", "biografìa", "biografîa", "colegamenti esterni", "colegaménti esterni", "colegaménti estèrni", "conligamenti esterni", "conligaménti esterni", "conligaménti estèrni", "conlìgamenti esterni", "culegamainti esterni", "culegamàinti esterni", "suntaménti esterni", "ligàmmi de fêua", "liàmmi de föra", "ligàmmi de föa", "links", "note", "nòte", "nóte", "nute", "notte", "nòtte", "origine", "referense", "referençe", "atri progetti", "âtri progetti", "âtri progètti", "àtri prugètti", "âtri prugètti", "âtri prugetti", "ätri prugètti", "ätri prugetti", "atri prugetti", "autri prugeti", "autri prugetti", "àotri progèti", "òtri prugètti", "ôtri prugètti", "vinculi esterni", "vi̍nculi esterni" ], "maxTasksPerDay": 25, "underlinkedWeight": 0.5, "minimumLinkScore": 0.6, "maximumEditsTaskIsAvailable": "no" }, "links": { "disabled": false, "templates": [ "W" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "mw:Special:MyLanguage/Help:VisualEditor/User_guide#Editing_links" }, "references": { "disabled": false, "templates": [ "F" ], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" }, "section_image_recommendation": { "disabled": false, "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "", "maxTasksPerDay": 25 }, "update": { "disabled": false, "templates": [], "excludedTemplates": [], "excludedCategories": [], "learnmore": "" } } a9omu7isv5mjv3rjhlyrp4m6l2kxroy Utente:Michæ.152 2 31538 258714 252192 2025-06-24T10:57:41Z Michæ.152 13747 258714 wikitext text/x-wiki {{Çitaçión|''O ténpo o pàssa e-a mòrte a vén, biâti quélli ch'àn fæto do bén.''}} Me ciàmo Michele (Michelìn), són nasciûo a Zêna e ò pasòu i prìmmi doî ànni da mæ vìtta a Pêgi, ma òua staggo a Cornigén co-a mæ famìggia. Me són diplomòu a-o licêo scientìfico Enrico Fermi de Sàn Pê d'Ænn-a e a-o moménto són derê a studiâ Odontoiatrîa a l'Universcitæ de Zêna. Insémme a-o mæ percórso di stùddi scentìfichi, ò maturòu ànche ‘na fòrte pasción pe-e disciplìnn-e umanìstiche, ch'a m'à sponciòu a interesâme sôviatùtto de filosofîa e de letiatûa clàscica grêga e latìnn-a. Óltre a-a letûa, dónca, me piâxe ànche pasâ o mæ ténpo lìbero inta natûa, de spésso in biciclétta in scê artûe de Zêna o a caminâ pe sentê in scî mónti. O mæ mesiâo o l'é de Pra, dónde l'é cresciûo mæ poæ ascì, ma l'é stæto de lóngo ræo sentî parlâ zenéize in famìggia, cómme òrmâi o l'acàpita in tànti câxi. A ògni mòddo a mæ pasción pe-a letiatûa a m'à permìsso de megioâ o mæ zenéize co-a letûa di seu gréndi scritoî, sôviatùtto do Martin Piaggio e do Federico Gazzo. Cosci ò deçîzo de inparâ a adêuviâ a grafîa ofiçiâ pe fornî a mæ contribuçión, picìnn-a e inperfètta, inta trasmisción de ‘na tradiçión inportànte, ch'a pâ fâ de lóngo ciù fadîga a sorvevîve a-e generaçioìn. Ingenoaménte credûo coruçión de ‘na ciù viâxa léngoa italiànn-a, de spésso into pasòu o patrimònio di dialètti o l'é stæto dæto pe segûo e ànsi conscideròu inbaràsso pe superâ ‘n pasòu aretròu: sôlo inti ùrtimi ténpi émmo però acapîo che quéste parlæ, dîte ciù precizaménte léngoe regionâli, són in veitæ ‘na manifestaçión ch'a l’aciànta e réixe inte ‘n’antighìscima tradiçión, paralélla a-a nòstra comùn identitæ italiànn-a. Quésto tàggio da stöia, cómme di âtri, o l'é però restòu ciufîto cómme ‘na mutilaçión da nòstra ereditæ, che ne peu inpedî d'acapî e raxioìn profónde pe-e quæ sémmo quélli che sémmo. Pe quésto mi créddo che, inte ‘na soçietæ che pe divèrsci açidénti a l'é sénpre ciù invexendâ, omologâ, alienâ, a coscénsa do lêugo dónde vivémmo ne permétte de descrovî e avardâ a nòstra identitæ umâna: l'é cosci chi-â “cûa pe-a cultûa” a divégne alôa ‘na mêxìnn-a pe-a persónn-a, da quæ ànche quélli che vegniân aprêuvo a niâtri àn drîto de gödî. Do rèsto, cómme o dîva o George Steiner, fòscia davéi “quànde ‘na léngoa a mêue, un mòddo de inténde o móndo, un mòddo de amiâ o móndo o mêue insémme a lê”. == E pàgine ch'ò creòu == === Archiologîa e stöia === ;[[Prîa Scrîta]] ;[[Prîa de Issel]] ;[[Prîa do Dolmen]] ;[[Baigus]] ;[[Penn]] ;[[Etæ do Brónzo]] === Letiatûa: outoî e òpie === ;[[Omero]] ;:''[[Odissea]]'' ;:''[[Iliade (Omero)|Iliade]]'' ;[[Eraclito]] ;[[Alcmàn]] ;[[Mimnermo|Mimermo]] ;[[Solón]] ;[[Lucréçio]] ;[[Publio Virgilio Maron|Virgìlio]] ;:''[[Enéide]]'' === Lêughi e tradiçioìn popolâri lìguri === ;[[Cornigén]] ;:''[[Pónte de Cornigén]]'' ;:''[[Madonétta de Cornigén]]'' ;[[Mónte Béigoa]] ;[[Nìccio do Brìcco do Broxìn]] ;[[Sànpa do Diâo]] ;[[Bacan|Bacàn]] === Sànti === ;[[Sàn Pê]] ;[[Sàn Pòulo]] === Scénsa === ;[[Traduçión (biologîa)]] {{Babel|it|en-4|lij-3|lat-3}} 3eqtef4152afcwqizkfms0c2xq6cjpm Blazón popolâre 0 31565 258681 258551 2025-06-23T12:04:41Z Arbenganese 12552 /* Provìnsa d'Inpêia */ +1, daa Colla 258681 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} In '''blazón popolâre''' o l'é o [[nomiâgio]] de 'n [[pàize]], de 'na [[Region|región]] ò da seu génte, de sòlito creòu da-e génte de comunitæ d'in gîo pe mincionâli ò méttili in derixón. O blazón o se peu prezentâ inta fórma de nómme, d'agetîvo ò de cùrta frâze, pò-u sòlito mìssa in rìmma. In sénso ciù ànpio, inte l'[[etnologîa]], sto tèrmine chi o l'é dêuviòu p'indicâ i stereòtipi atriboîi a 'n çèrto scîto ò [[etnîa]]. St'espresción chi a vêgne da-o [[Lengua françéise|françéize]] ''blason populaire'', tèrmine creòu e spantegòu da-i etnòloghi françéixi [[Eugène Rolland]] e [[Paul Sébillot]], che inti seu stùddi e riçèrche àivan comensòu a-arechéugge i blazoìn do pòsto. == Blazoìn lìguri == === Fórme brêvi === Chi aprêuvo gh'é 'na lìsta parçiâle di blazoìn registræ inta [[Lengoa ligure|léngoa lìgure]], quànde in fórma de nómme ò d'agetîvo, dæti a pàixi ò teritöi da [[Liguria|Ligùria]] lengoìstica e mìssi in órdine pe nómme do scîto interesòu, co-ina spiegaçión in sciâ seu òrìgine, quand'a l'é disponìbile. ==== Provìnsa d'Inpêia ==== {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Cêve]]'' |''Tira pelle'' |Da-o chêuio pe fâ e scàrpe, ativitæ consciderâ comùn tra e génte do pòsto; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3">{{Çitta|Ramella, 1989|p. 16}}</ref>. |- |''[[A Cêve]]'' |''S'ciappa banche'' |Cómme sôvia, a fòrsa de picâ in sciô bànco do [[scarpâ]]; registròu de lóngo a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[A Cêve]]'' |''Ganci'' |De persónn-a desonèsta, ch'a prêuva a invescigâ i âtri; registròu a-e Vìlle de Sàn Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca">{{Çitta publicaçión|outô=Alfredo Mela|revìsta=A Lecca: Pagine di storia, cultura e tradizioni, alla scoperta della Valle Impero|tìtolo=Nomi, cognomi e soprannomi a Ville San Pietro| editô=Grafiche Amedeo|çitæ=Ciusanego|ànno=2013|pp=107-111|léngoa=LIJ, IT|url=https://www.a-lecca.it/pdf/riviste/2013.pdf?1557493778}}</ref>. |- |''[[A Maina de Dian|A Maina (Dian)]]'' |''Strasùi'' | Registròu a [[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 273}}</ref>. |- |''[[A Riva]]'' (''[[Vìlla Faròdi|A Villa]]'') |''Spiantùn'' | Registròu a [[San Bertumê (cumüna)|San Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>. |- |''Arborèu (?)'' |''Cianta furche'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[A Riva (Vìlla Faròdi)|A Riva]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Spiantùi'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 263}}</ref> |- |''[[A Saréa]]'' (''[[A Maina de Dian|A Maina, U Dian]]'') |''Barilei'' |Portoéi de barî pìn de liàmme, blazón sconpartîo con ''I Gurlèi''; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4">{{Çitta|Ramella, 1989|p. 15}}</ref>. |- |''[[A Sajöa (Ciüxavéja)|A Saiöra]]'' ''[[A Sajöa (Ciüxavéja)|(]][[Ciüxavéja]])'' |''Antecriste'' |Registròu a-e Vìlle de Sàn Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[A Vìlla (Vìlla Faròdi)|A Villa]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Gânci'' |De persónn-a desonèsta, ch'a prêuva a invescigâ i âtri; registròu a [[San Bertumê (cumüna)|Sàn Bertomê]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>. |- |''[[Cauderaira]]'' (''[[A Cêve]]'') |''Fanguttui'' |Sàiva a dî "portoéi de fangòtti"; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Ciüxavéja]]'' |''Sèra porte'' |Pò-u serâ e pòrte pe poîa di viandànti de pàsso, dîto inti ténpi de quànde se lasciâva ancón a ciâve inta ciavéuia; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" /> e into sêu entrotæra<ref name="A Lecca" />. |- |''[[Cuxe]]'' |''Sciacca nuxe'' |Dîto in rìmma co-o nómme do pàize; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Déju]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Cravài'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 69}}</ref> |- |''[[Dussaiga|Dusaiga]]'' |''Baunéi'' |Pò-u fæto de parlâ de spésso fêua de propòxito; registròu a [[Campurussu|Canporósso]]<ref name=":18">{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/tradizioni-intemelie/192-aneddoti-e-sfotto-val-nervia|tìtolo=Aneddoti e Sfottò VAL NERVIA|outô=Luigino Maccario|dæta=2016-11-24|léngoa=IT|vìxita=2025-02-28}}</ref>. |- |''[[E Grimaude]]'' (''[[Ventemiglia]]'') |''Figunìn'' |Registròu in [[Dialetto monegasco|monegàsco]], da l'òrìgine sconpartîa co-o ciù conosciûo ''figùn''<ref>{{Çitta|Toso, 2014|pp. 42-43}}</ref>. |- |''[[I Gurlèi]]'' (''[[A Maina de Dian|A Maina, U Dian]]'') |''Barilei'' |Portoéi de barî pìn de liàmme, blazón sconpartîo con ''A Saréa''; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Ciantafurche'' | Insémme a-o corispetîvo pe-i portorìn, ''Cacelotti'', quésto blazón o vegniæ da 'na ratèlla in sciô terén dónde montâ 'na fórca. Defæti, a diferénsa d'[[Inéia|Onêgia]], a-[[U Portu|o Pòrto]] no ghe l'àn vosciûa, e coscì i onegiéixi àn pigiòu o nomiâgio de ''Ciantafurche''<ref>{{Çitta|Ramella, 1989|p. 117}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 62}}</ref><ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/imperia-sanremo/2017/07/28/news/la-sfida-fra-porto-e-onegliaadesso-rivive-in-un-racconto-1.34459120/|tìtolo=La sfida fra Porto e Oneglia adesso rivive in un racconto|dæta=2017-07-28|léngoa=IT|vìxita=2024-10-08}}</ref><ref name=":8">{{Çitta web|url=https://lamialiguria.it/2022/12/imperia-la-citta-dimezzata/|tìtolo=Imperia: la città dimezzata|léngoa=IT|vìxita=2024-10-08}}</ref>. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Bavuṡi'' |Registròu into Diàn<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 31}}</ref>. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Bucche larghe'' |Pi-â pronónçia bén avèrta da "a" into parlâ do pòsto<ref name=":4" />. |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Revendairöre'' |In riferiménto a-e fìgge d'Onêgia, intéize cómme "bezagnìnn-e". Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[I Sigliöi (Vesargu)|I Sigliöi]]'' (''[[Vesargu]]'') |''Sciguranti'' |Pe dâse de âie da scignôri; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |[[I Gazéi (Ciüsànegu)|''I Gazéi'']] (''[[Ciüsànegu]]'') |''Gurpe'' |Registròu a-e Vìlle de San Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[L'Isura]]'' |''Pòpulu de l'ungia'' |Da-a 'n fæto ch'o gh'é acapitòu, quànde doî làddri àn xatòu di çetroìn a-o prevòsto do pàize; registròu inti pàixi vixìn<ref name=":18" />. |- |''[[Lüxinascu]]'' |''Duibotti'' |Registròu a-e Vìlle de San Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" />. |- |''[[Mendaiga]]'' |''Ciapétte'' |Pe-e dònne do pòsto, conscideræ de petelêe; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Muntecarbu]]'' (''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]]'') <ref group="n.">A referénsa a màrca ''Muntecaru''</ref> |''Singarin'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Muntecarbu]]'' (''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]]'') |''Balerìn'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Muntegrossu Cian de Laite|Muntegrossu]]'' |''Marùn'' |Registròu a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 271}}</ref>. |- |''[[Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''Cianta sücche'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Müssiu]]'' (''[[A Cêve]]'') |''Femèlle'' |Génte mòlla; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Rivêa de Ponénte|Rivea de Punente]]'' |''[[Figun (blazun)|Figùi]] / Figogni''{{#tag:ref|Registròu a [[Carizan|Calisàn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1987|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|p=42|volùmme=Vol. II}}</ref> e ascì in mòddo scìmile into parlâ d'[[Oseria|Osìlia]] (''figọ́ñi'')<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|outô2=Giacomo Bocca|tìtolo=Osiglia e Alta Val Bormida. Inchieste dialettali: Vocabolario del dialetto di Osiglia|ànno=2023|editô=Comune di Osiglia|çitæ=Osìlia|léngoa=LIJ, IT|p=113|capìtolo=IV. Indice italiano-dialetto}}</ref>|group=n.}} / ''Figugni''{{#tag:ref|Cómme recepîo a-[[Finô|o Finâ]] da-o parlâ de génte da [[Bormia|Bórmia]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 61}}</ref>.|group=n.}} |Nomiâgio antighìscimo, a l'inprìnçipio ligòu sorviatùtto a-i teritöi de [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi d'Arbénga]] e [[Diocexi de Ventemiglia-Sanremmu|de Vintimìggia]] scibén che l'é registròu di tèrmini pægi inte àree vixìnn-e. Gh'é de segûe atestaçioìn de sto blazón a-o mànco da-o [[XVI secolo|Çinqueçénto]], ma se poriéiva fòscia anâ inderê scìnn'a-a mençión do cognómme ''Fionus'' a [[Sann-a|Sànn-a]] do [[1263]]. O seu scignificâto e ûzo o l'é cangiòu bén bén into córso di sécoli e, fòscia, o l'é nasciûo inta Rivêa cómme nomiâgio de 'na çèrta pàrte da popolaçión, ciutòsto pövea, che co-a crîxi agrìcola di [[XV secolo|sécoli XV]] e [[XVI secolo|XVI]] a l'é emigrâ in [[Corsega|Còrsega]], vèrso [[Zena|Zêna]] (dónde sto blazón chi, a-a giornâ d'ancheu fêua d'ûzo, o l'é registròu de quélli ténpi) e inta [[Provensa|Provénsa]], dond'o l'é restòu inte l'ûzo pe indicâ e [[Figùnni|génte d'òrìgine ponentìnn-a]] e o [[Dialetto figon|seu parlâ]]. In sciâ fìn, inta Rivêa mæxima, o l'é sciortîo da l'ûzo atîvo, vegnìndo pe cóntra dêuviòu da-e génte de l'entrotæra pe indicâ i riveàschi, che de vòtte ghe montâvan pròpio pe vénde e fîghe<ref>{{Çitta|Toso, 2014|pp. 40-55}}</ref>. |- |''[[San Bertumê (cumüna)|San Bertumê]]'' |''Spelâi'' |Pe-i fæti ligæ a-o martìrio do sànto ch'o ghe dà o nómme, spelòu vîvo<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 262}}</ref>. |- |''[[Tuvettu]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Unbreśalli'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 314}}</ref> |- |''[[Tuvu (Vìlla Faròdi)|Tuvu]]'' (''[[Vìlla Faròdi]]'') |''Ursi'' | -<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 317}}</ref> |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Batò'' |Blazón ligòu a-a gràn càscia da procesción di ''bïxignöři'' e a-o seu ûzo de portâla tròppo isâ; registròu a [[Pigna|Pìgna]]<ref name=":18" />. |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Arrubàta Véschëvi'' |Da 'n fæto acapitòu a 'n vésco dirètto into pàize pe 'na vìxita pastorâle, con l'âze ch'o-o portâva ch'o l'é scugiòu e o vésco ch'o l'é finîo destéizo in tæra; registròu a [[Pigna|Pìgna]]<ref name=":18" />. |- |''[[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu d'Aroscia]]'' |''Gambe storte'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |[[Burgumau|''U Burgu'' (''Mâ'')]] |''Mangia céxi'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |[[Burgumau|''U Burgu'' (''Mâ'')]] |''Papéi fàusi'' |Pe n'êse boìn ò legìttimi a rivendicâ di dirìtti; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[U Canêu (Ransu)|U Canêu]] ([[Ransu]])''<ref group="n.">A referensa a màrca ''U Cannèu''</ref> |''Sc-curi gurpe'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[U Casté]]'' |''Teste astivàe'' |Pe l'ativitæ de secatoî de castàgne, co-e seu vestî e-e seu tèste che se saiéivan coscì inpîe de fùmme; registròu a [[Pigna|Pìgna]]<ref name=":18" />. |- |''[[U Castellu (Mâ)|U Castellu]]'' (''[[Burgumau|U Burgu, Mâ]]'') |''Merdajöi'' |Registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[Uigu|Uìgu]]'' |''Figalei'' |Venditoî de fîghe; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.65}}</ref>. |- |[[Uigu|''Uìgu'']] |''Viadoro'' |Registròu a-e Vìlle de Sàn Pê ([[Burgumau|Borgomâ]])<ref name="A Lecca" /> |- |''[[Uiveu (Impeia)|Uiveu]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''Babolli'' |Da-e bestiétte che rêudan i [[Poiscio|poîsci]] sciugæ; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":4" />. |- |''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''Anzenèi'' |Menàndo i âxi pe de stràdde tùtte montechìnn-a<ref name=":5">{{Çitta|Ramella, 1989|p. 131}}</ref> |- |''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''Cacelotti'' | Insémme a-o corispetîvo pe-e génte d'Onêgia, ''Ciantafurche'', quésto blazón o vegniæ da 'na ratèlla in sciô terén dónde montâ 'na fórca: into detàggio, o böia o l'êa do Pòrto, da famìggia di ''Cacella'', e da sto fæto o saiæ nasciûo o nomiâgio di portorìn<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 48}}</ref><ref name=":7" /><ref name=":8" />. |- |''[[U Portu]]'' (''[[Imperia|Imper̂ia]]'') |''Cancelletti'' |De persónn-a fùrba in génere, ch'a prêuva a invescigâ i âtri; versción arascìnn-a de ''Cacelotti'', nomiâgio bén ciù avoxòu. |} ==== Provìnsa de Sànn-a ==== {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Scure azi'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6">{{Çitta|Usanna, 2000|p. 97}}</ref>. |- |''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Ciantasücche'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|La Val Lerrone, Garlenda, p. 45}}</ref>. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Campamorti'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Mangiapesci'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10">{{Çitta|Marengo, Malco & Badano, 2022|p. 243}}</ref>. Ligòu a-a pésca, unn-a de ativitæ ciù inportànti praticæ da-i arascìn. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Furmaggèi'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15">{{Çitta|Croce, 2010|p. 96}}</ref>. |- |''[[Arasce|Ar̂asce]]'' |''Cogalegna / Caga leggna'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" /> e a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" /> ascì. |- |''[[Arbenga]]'' |''Pansemarse'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Arbenga]]'' |''Faccia giana'' |De maròtto in génere, into detàggio dovûo a-a brùtta âia ch'a tiâva inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a]], spécce d'in gîo a-e cortivaçioìn da càneva. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Arbenga]]'' |''Ladri'' |Se dîxe che i arbenganéixi àggen di rapòrti no goæi legìtimi mànco fra de liâtri, tànto ch'o l'è famôzo inta [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]] o mòddo de dî ''Èssu cum'i ladri d'Arbenga, ch'ëngin li s'abrassu e 'ngin li s'amassu''. Registròu a [[Üpëga|Ùpega]]<ref name=":33">{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=30}}</ref>. |- |''[[Arbenga]]'' |''Mangia trippe marse'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" /> e a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" /> ascì. |- |''Arbisöa'' |''Rompiciappi'' | -<ref name=":11">{{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Folklore di Liguria|ànno=1991|editô=Microart's Edizioni|léngoa=IT|p=61|volùmme=Vol. II}}</ref> |- |[[A Marina (Finô)|''A Marina'']] (''[[Finô]]'') |''Gnabbri'' |Da-o nómme de 'na pugnàtta, dîta a ''gnabbra'', dêuviâ pe ténze e ræ, scicómme che a-a pésca se dedicâva a ciù pàrte de génte d[[A Marina (Finô)|a Mænn-a do Finâ]]<ref name=":0">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 12}}</ref>. |- |''[[A Surva (Arasce)|A Surva]]'' (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Mangiamuscìn'' |Registròu in [[Arasce|Aràsce]]<ref name=":15" />. |- |''[[Barestin|Barestìn]]'' |''Teretetè'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. De probàbile in riferiménto a-o parlâ do pòsto. |- |''[[Bardenèi]]'' |''Patatai'' |Bén conosciûe e patàtte d[[Val Bórmia|a Bórmia]], e into detàggio quélle de Bardenèi e de Vétria, fraçión de [[Carizan|Calisàn]]. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Bassanegu (Casanöva)|Bassanegu]] ([[Casanöva]])'' |''Tira laççetti'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Borṡi]]'' (''[[Borṡi e Veressi]]'') |''Favê'' |P'êse, segóndo a tradiçión, di gràn consumatoî de [[Bazzann-a|bazànn-e/fâve]]<ref name=":22">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 11}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio: Borgese-Italiano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0465052|ediçión=2|ànno=1989 (1984)|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi: Verezzino-italiano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UFI0132968|ànno=1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Bórxi Verézzi|léngoa=LIJ, IT|p=71}}</ref><ref name=":12">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 14}}</ref> e, pe de ciù, di seu gréndi produtoî<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Borgio Verezzi. Storia, tradizioni, cultura e turismo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0008511|ànno=1979|editô=Centro storico-culturale di San Pietro - Tipografia Grafiche Riviera|çitæ=O Çeiâ|léngoa=IT|p=61}}</ref>. |- |''[[Val Bórmia|Burmia]]'' |''Lunbôrdi'' |Registròu a-[[Finô|o Finâ]], ligòu a-e stràdde che partìndo da-o [[Marchexùn de Finô|Marchexâto]] montâvan vèrso e tære spagnòlle inta [[Lombardïa|Lonbardîa]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 61}}</ref>. |- |''[[Bussu"èu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Mangia ca"elli'' |I ''ca"elli'' són i faxêu cresciûi ciù in èrto, in sciâ çìmma da cànna, ch'êan dónca arecugéiti pe ùrtimi e mangiæ in câza, méntre i ciù bàssi êan pò-u sòlito vendûi. Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref>{{Çitta|Usanna, 2000|p. 56}}</ref>. |- |''[[Casanöva]]'' |''Sghiri e scigu"i'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Casanöva]]'' |''Picchetti'' |In génere, chi o l'à pe fìxima o picâ e génte. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Casanöva]]'' |''Scignurotti'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Castrevegliu]]'' |''Brava gente'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |[[Carizan|''Carizàn'']] |''Patatoìn'' |Dîti coscì scicómme che-e patàtte da [[Val Bórmia|Bórmia]] êan bén bén conosciûe inti scîti d'in gîo<ref name=":11" />. |- |''[[Cixan]]'' |''Larghi de bucca e strecci de man'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Cixan]]'' |''Ballerin'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Cixan]]'' |''Nessci'' |Pe fâghe a rìmma ''Quandu u mà u l'è sènsa pessci, Cixan u l'è sènsa nessci''. Registròu in Conscénte<ref name=":30">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le Valli Neva e Pennavaire, Cisano sul Neva, Conscente, p.149}}</ref>. |- |''[[Èrli]]'' |''Suscetti'' |Da-o vénto ch'o ghe sóscia fòrte. Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Finô]]'' |''Finùn'' |Dæto da-i savonéixi a-i finarìn pò-u [[Dialéttu finarìn|seu parlâ]], ch'o seunn-a de spésso inte ''-ùn'' scicómme ch'o fórma coscì o partiçìpio pasòu da prìmma coniugaçión<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 62}}</ref>. |- |''[[Finô]]'' |''Pelücchi'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Garlenda]]'' |''Gambesecche'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Garlenda]]'' |''Rubattasücche'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Garlenda]]'' |''Brüxa scignuri'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" /> e, inta fórma, ''Garlendin bruxia scignüri'', a [[Pa(r)avènna|Paravénna]] ascì. Sto blazón chi o ne vêgne da quànde, a-i 18 d'òtôbre do [[1543]], e génte de Garlénda s'én solevæ cóntra o scignôro [[Zâne Antönio II Còsta]] e seu mogê [[Violànte da Lengoéggia]], bruxàndoli vîvi drénto a-a seu rexidénsa<ref>{{Çitta|AA.VV., 2006|p. 13}}</ref>. |- |''[[Ginestru (U Tèstegu)|Ginestru]] ([[U Téstegu]])'' |''A ruina'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Còiri]]'' |''Troietta'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Côrxi]]'' |''Avvocati'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Cosu (Arasce)|Cosu]]'' (''[[Arasce|Ar̂asce]]'') |''Cücchi'' |Registròu a [[Villanöva|Villanêuva]]<ref name=":6" />. |- |[[Cunscente (Cixan)|''Cunscente'']] (''[[Cixan]]'') |''Giüdei'' |Pe fâghe a rìmma ''Cunscentìn da l'anima persa, porta u cristu aa reversa. Da reversa sin ai pèi, cunscentìn sun tütti giüdei''. Registròu in [[Cixan|Cixàn]]<ref name=":31">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le Valli Neva e Pennavaire, Cisano sul Neva, p.148}}</ref>. |- |''[[Degna (Casanöva)|Degna]] ([[Casanöva]])'' |''Gentilommi'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[I Castelli (Garlenda)|I Castelli]]'' (''[[Garlenda]]'') |''Brüja scignu"i'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Lacremô]]'' (''[[Finô]]'') |''Sciaccateste'' |Segóndo a tradiçión, da 'n amasaménto ch'o gh'é acapitòu, fæto sciacàndo a tèsta da vìtima co-ina prîa<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 114}}</ref><ref name=":0" />. |- |''[[L'Aigheuja|Laigöja]]'' |''Leccaressi'' |Registròu in Aràsce, pâ che quélli de Laigoéggia fîsan conosciûi cómme génte de bócca bòna, a-o ciù pe-i dôsci<ref name=":15" />. |- |''[[L'Aigheuja|Laigöja]]'' |''Pessciare'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[L'Atè]]'' |''Sciüsciagotti'' |Ligòu a l'ativitæ do pòsto ciù avoxâ, sàiva a dî a produçión e a lavoraçión do véddro<ref name=":11" />. |- |''[[Leca (Arbenga)|Leca]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Sbiri'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Leca (Arbenga)|Leca]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Leccairöi'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Müccalümmi'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'') |Canaie |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":40">{{Çitta|Usanna, 2000|p.55}}</ref>. |- |''[[Löa]]'' |''Becùi'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 13}}</ref>. |- |''[[Löa]]'' |''Becüe'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Löa]]'' |''Cravê'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1" />. |- |''[[Löa]]'' |''Peguê'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":1" />. |- |''[[Löa]]'' |''Pignatèi'' |Registròu in Aràsce, dond'o pâ che quélli de Lêua fîsan conosciûi cómme câdiæ<ref name=":15" />. |- |''[[Lüxignan]]'' (''[[Arbenga]]'') |''Berudei'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Marmö (Casanöva)|Marmö]]'' (''[[Casanöva]]'') |''Süccalümmi'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Marmö (Casanöva)|Marmö]]'' (''[[Casanöva]]'') |''Früsta ferrugiai'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Marta (Villanöva)|Marta]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Ganci'' |De persónn-a desonèsta, che in génere a prêuva a invescigâ i âtri, registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Merexo|Mrexu]]'' |''Banban'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Muntixélu]]'' (''[[Finô]]'') |''Sacchetti'' |O l'arîva da-i ténpi da goæra tra i [[Marchexùn du Finô|marchéixi do Finâ]] e [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]] do [[1447]]-[[1452]], quànde i abitànti do pàize àn scorîo i zenéixi tiàndoghe cóntra di sachétti pìn de tæra<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 110}}</ref>. |- |[[Paravenna (Garlenda)|''Pa(r)avènna'']] (''[[Garlenda]]'') |''Mangia patatin'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |[[Paravenna (Garlenda)|''Pa(r)avènna'']] (''[[Garlenda]]'') |''Rübatta pignatin'' |Registròu a [[San Damian (Stananelu)|Sàn Damiàn]] de [[Stenanelo|Stananéllo]] e into çéntro de [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":19">{{Çitta|AA.VV., 2006|p. 16}}</ref>. |- |[[Pia (Finô)|''Pia'']] (''[[Finô]]'') |''Garosci / Gaôsci'' |Pe l'ativitæ de [[botâ]], tìpica de génte de Pîa, spécce pi-â gràn quantitæ de [[Gòuso|gòusi]] chi fabricæ<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 67}}</ref>, ò pi-â tradiçión, sconpartîa co-o rèsto da Ligùria, de portâ in spàlla co-i gòusi o liàmme da dâ inte [[Fàscia (terén)|fàsce]]<ref name=":0" />. |- |''[[Pûi]]'' (''[[Utuê]]'') |''Rumpi dui'' |I ''dui'' sàivan di barilòtti de légno; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Pûi]]'' (''[[Utuê]]'') |''Sciügaduii'' |Cómme sórvia; registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[San Luénsu (Giüstéxine)|San Luénsu]]'' (''[[Giüstexine|Giüstéxine]]''[[Giüstexine|)]] |''Spella-becchi'' |Da-o mòddo de dî "''Cuelli de San Luénsu i se màngian u beccu, cuélli de San Michê i se màngian l'agné''", a marcâ a rivalitæ co-e génte de Sàn Michê; registròu a-[[A Prìa|A Prîa]]<ref>{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|pp. 12-13}}</ref>. |- |''[[Sann-a]]'' |''Ciciolli / Ciciullê'' |Da-o ''[[ciciollu]]'', berödo pövou fæto de bêle de vàcca e inpîo de sàngoe de béstie maxelæ, pàrte pò-u sòlito caciæ vîa, segóndo a tradiçión inventòu da-i tripæ de Sànn-a inti ànni de mizêia dòppo a distruçión caxonâ da-i zenéixi. O blazón o sàiva stæto creòu da-i òmmi do [[Dria Doia|Döia]] pe mincionâ i savonéixi, che però l'àn adotòu cómme seu nomiâgio tànto chi-â màschera da çitæ, creâ do [[1953]], a l'é pròpio o ''[[Ciciulìn]]''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Dizionario del dialetto savonese «Calepìn da batuièʒa ciciolla»|ediçión=1|ànno=1980|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|p=34}}</ref><ref name=":28">{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 39}}</ref>. |- |''[[Sann-a]]'' |''Gente mesc-ce'' |Registròu a [[Sann-a|Sànn-a]]<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 88}}</ref>. |- |''[[Süccaellu]]'' |''Spellai'' |Pe-e viçénde ligæ a-o martìrio do sànto protetô do pàize, Sàn Bertomê, spelòu vîvo; registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]]<ref name=":10" />. |- |''[[Tuiran]]'' |''Süssanespu"i'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu de Santu Spiritu]]'' |''Cianta coi'' |Pe l'ativitæ prinçipâ di borghetìn, génte contadìnn-a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giannetto Beniscelli|outô2=Piero Vado|tìtolo=Borghetto Santo Spirito e la sua storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007514|ànno=Màrso 1975|editô=Stampa - Grafiche F.lli Spirito|çitæ=Sànn-a|léngoa=IT|p=77}}</ref><ref name=":10" />. |- |''[[U Burgu (Finô)|U Burgu]]'' (''[[Finô]]'') |''Cü giôni'' |Pi-â poxiçión do pàize, co-o pöco sô ch'o gh'arîva d'invèrno<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 48}}</ref><ref name=":0" />. |- |''[[U(r)èxine (Castergiancu)|U(r)èxine]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''Tanardi'' |Registròu a [[Castergiancu|Castergiànco]]<ref name=":17">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le Valli Neva e Pennavaire, Castelbianco, p.130}}</ref>. |- |''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Türchi'' |Blazón ch'o vegniæ adêuviòu a regordâ i fæti di 2 de lùggio do [[1637]], quànde O Çejâ o l'é stæto sachezòu dai tùrchi. Registròu inta ciù pàrte di pàixi da-arénte<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 7}}</ref>. |- |''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Rübagiasu'' |E génte do Çejâ êan conosciûe a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] perché montâvan in sciù pe rifornîse de fugiàmme<ref name=":10" />. |- |''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Sciaccamotti'' |Pe cónto di castrevegìn, a remarcâ l'ûzo di contadìn de sto pàize, che p'òu sòlito sciacâvan da tæra<ref name=":10" />. |- |''[[U Tû]]'' |''Spellagatti'' |Registròu a-[[A Prìa|a Prîa]]<ref name=":2">{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|p. 14}}</ref>. |- |''[[Utuê]]'' |''Gambe russe'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" /> e a [[Garlenda|Garlénda]] ascì<ref name=":16" />. |- |''[[Varigotti]]'' (''[[Finô]]'') |''Saracéni / Seraceni'' |Pe-e stöie de sachézzi di [[saracìn]] a-o pàize e pò-u stîle de seu câze, ch'o l'aregórda quéllo do [[Levànte]]<ref>{{Çitta|Alonzo Bixio, 2000|p. 111}}</ref>, ò pe di træti fìxichi "levantìn"<ref name=":2" />. |- |''[[Ve(r)avu]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''Caga favìn'' |Registròu a [[Castergiancu|Castergiànco]]<ref name=":17" />. |- |''[[Vesargu]]'' |''Buriusi'' |Génte pìnn-e de prezumî; registròu a [[Inéia|Onêgia]]<ref name=":3" />. |- |''[[Veserxe]] ([[Castrevegliu]])'' |''Giüdei'' |Registròu a [[Castrevegliu|Castrevêgio]] pàize<ref name=":10" />. I veserxìn saiévan conscideræ dai castrevegìn ''anime pèrse'', a remarcâ a stòrica rivalitæ fra o çéntro do comùn e a fraçión. |- |''[[Villanöva]]'' |''Mangiasücche'' |Registròu a [[Villanöva|Vilanêuva]]<ref name=":6" />. |- |''[[Villanöva]]'' |''Furnaxai'' |Registròu a [[Garlenda|Garlénda]]<ref name=":16" />. |- |''[[Zinöa|Zinoua]]'' (''[[Sann-a]]'') |''Belli ganêuffeì'' |Registròu a [[Sann-a|Sànn-a]]<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 64}}</ref>. |} ===== Provìnsa de Zêna ===== {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Særa (A Særa)|A Særa]]'' (''[[A Særa]]'') |''Moîe'' | -<ref name=":14">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 16}}</ref> |- |''[[Begæ]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Mangiapolenta'' | -<ref name=":12" /> |- |''[[Bösanæo]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Cocólli'' |Da-o [[cocóllo]], qualitæ de [[frisceu]] pò-u sòlito fæta con fænn-a de çéixai, pòula che però a veu dî néscio e credulón ascì<ref name=":12" />. |- |''[[Bòrzoi]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Bazànn-e'' |Blazón patîo mâi tànto che, prezentàndose a-e fèste de [[Bòrzoi]] co-ina bazànn-a mìssa in sce 'n'oêgia ò infiâ into capéllo, gh'êa o réizego d'êse remenæ<ref name=":12" />. |- |''[[Braxî (Zêna)|Braxî]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Gî'' |Da-a [[Gî|béstia co-o mæximo nómme]]<ref name=":12" />. |- |''[[Campomon|Canpomón]]'' |''Ciàtti'' | -<ref name=":12" /> |- |''[[Certôza (Zêna)|Certôza]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Meisanette'' | -<ref name=":12" /> |- |''[[Certôza (Zêna)|Certôza]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Ministri'' |Sentîi cómme che se credéivan de savéi tùtto lô<ref name=":12" />. |- |''[[Chêumago]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Rubàtta méie'' | -<ref name=":13">{{Çitta|Bordo, 2014|p. 15}}</ref> |- |''[[Çiannexi|Çiânexi]]'' |''Radiciæ'' |Sàiva a dî "che gh'agùsta e réixe"<ref name=":12" />. |- |''[[Cogoeuo|Coghêu]]'' |''Parpelìn bruxæ'' |Pe-i efètti do manezâ a câsìnn-a, ativitæ bén inportànte pò-u pàize scìnn-a da-o [[XII secolo|sécolo XII]]<ref name=":13" />. |- |''[[Cravàsco]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Rànca çéppi'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Cremén]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Zânélli'' |Da-o vèrme de [[Castàgna|castàgne]] e da [[frûta]]<ref name=":13" />. |- |''[[Izovèrde]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Cû ténti'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Manesén]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Çéppi da cànna'' |Da-a figûa do çéppo de cànne dòppo avéile tagiæ, dîto de persónn-a bàssa e trùgna<ref name=":13" />. |- |''[[Méurgo]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Bacìlli'' |In sénso figuòu da-e bazànn-e sciugæ òpû da 'n âtro nómme pò-u panê<ref name=":13" />. |- |''[[Oê (A Særa)|Oê]]'' (''[[A Særa]]'') |''Bêlæ'' |Da-e bêle, co-o pàize ch'o l'êa conosciûo p'êse, con [[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]], l'ùnico scîto dónde se fâva o [[Salàmme de Sant'Orçéize|salàmme tìpico de ste bànde chi]]<ref name=":13" />. |- |''[[Pedemónte]]'' (''[[A Særa]]'') |''Nisêue'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Picælo]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Fiàschi'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Rensén]]'' |''Cagagotti'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Rensén]]'' |''Gramégna'' |Scicómme che i rensenìn, cómme a [[gramégna]], se trêuvan da tùtte e pàrte in gîo pò-u móndo<ref name=":12" />. |- |''[[Sàn Càrlo de Çêze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Brìgne'' | -<ref name=":13" /> |- |''[[Sàn Càrlo de Çêze]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Romanìn'' |Se dixéiva ch'o foîse abàsta metîse in ramétto de [[romanìn]] inta stàcca perché a scceupésse ina ratèlla co-e génte do pòsto<ref name=":13" />. |- |''[[Sàn Çepriàn (A Særa)|Sàn Çepriàn]]'' (''[[A Særa]]'') |''Poîsci'' |Pe-i [[Poiscio|poîsci]] chi cortivæ, rinomæ into pasòu<ref name=":13" />. |- |''[[Sàn Martìn de Pâvànego]]'' (''[[Çiannexi|Çiânexi]]'') |''Sciôe da sùcca'' |Nomiâgio dêuviòu ascì fixicaménte p'açimentâ e génte do pòsto, meténdose 'na sciôa de sùcca in sciô capéllo<ref name=":14" />. |- |''[[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] ([[Zena|Zêna]])'' |''Minòlli'' |Da-o nómme de quélli chi caregâvan l'ænn-a in scî bàrchi pe fâ sòura<ref name=":13" />. |- |''[[Sàn Stêva de Làrvego]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Câsòtti'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Sàn Stêva de Làrvego]]'' (''[[Campomon|Canpomón]]'') |''Figassìn bruxæ'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'' |''Órsci'' |Dîto de génte rùstega, dêuviòu pe mincionâne e génte fàndo in bàllo gòffo ascì, pròpio comm'o faiæ in órso<ref name=":14" />. |- |''[[Téggia (Zêna)|Téggia]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Meizànn-e'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Tórbi]]'' (''[[Çiannexi|Çiânexi]]'') |''Moîe'' | -<ref name=":14" /> |- |''[[Vigomoàsso]]'' (''[[Sant'Orçeise|Sant'Orçéize]]'') |''Tortaieu'' |Se fâva scìnn-a scciupâ de ratèlle co-e génte do pòsto mostràndoghe sott'a-i éuggi 'n [[tortaieu]]<ref name=":14" />. |- |''[[Voiæ]]'' (''[[A Særa]]'') |''Èrba dragónn-a'' |Da-a [[Èrba dragónn-a|ciànta téuscega co-o mæximo nómme]]<ref name=":14" />. |- |''[[Zemignàn]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Gàtti / Gattin'' |Fòscia pi-â figûa do [[Felis silvestris catus|gàtto]], consciderâ cómme drîta ò sorniónn-a<ref name=":13" />. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Bacì'' |Registròu a-[[A Ciagia|a Ciàzza]] e a [[Üpëga|Ùpega]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 56}}</ref>. |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Riso raeo'' | -<ref name=":11" /> |- |''[[Zoaggi|Zoâgi]]'' (''fraçioìn de vàlle'') |''Fighé'' |Registròu tra e fraçioìn de mónte into comùn Zoâgi, da l'òrìgine che de probàbile a l'é sconpartîa con quéllo do ciù ànpio ''figùn''<ref name=":23">{{Çitta|Toso, 2014|p. 44}}</ref>. |} ===== Âtre pàrte ===== {| class="wikitable sortable" !Scîto interesòu !Blazón !Òrìgine do blazón e âtre informaçioìn |- |''[[A Chiuroira]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Cauzui'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo">{{Çitta lìbbro|outô=Pè Curumbu (Piero Colombo)|tìtolo=“A Lav'zoo: u zibaldun ulmioscu”|url=http://files.spazioweb.it/ea/07/ea076d78-c2e2-4b4b-84e3-0fb7645ac7f4.pdf|ànno=2016|editô=Asuciaziùn Ulmeta|léngoa=LIJ, IT|p=38|capìtolo=A Balodda d’Ulmea (canzun)}}</ref>. |- |''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Mangia lëngöi'' |Registròu inte l'Èrta Valàdda de l'Arêuscia, o veu dî "màngia lagheu" e pò-u sòlito dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''ciaṡasöi, mangia lëngöi''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 118}}</ref>. |- |''[[A Ciagia]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Büžàrdi'' |Registròu pròpio a-[[A Ciagia|a Ciàzza]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 118}}</ref>. |- |''[[A Ciunèa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Lodri'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Viuzena|A Viuṡena]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Plandrui'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[E Cianche]] ([[Viuzena|A Viuṡèna]], [[Ulmea|Urméa]])'' |''Rübata piröi'' |Registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]], o veu dî "arubàtta poieu" e pò-u sòlito o l'é dêuviòu in rìmma into mòddo de dî ''cianchiröi rübata piröi''<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 120}}</ref>. |- |''[[L'Eca]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Saciù'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Proa|Èl Proa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Scignuri'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Èl Villoa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Ciucatùi'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[L'Olbra]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Avucotti'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Mu̍negu]]'' |''Patele d'a Roca'' | -<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Dictionnaire Français - Monégasque|url=http://www.traditions-monaco.com/dictionnaire-francais-monegasque|ànno=1983|editô=Mairie de Monaco|çitæ=Mónego|léngoa=LIJ, FR|p=359}}</ref> |- |''[[Növe]]'' |''Kuéi du laghètu'' |Dêuviòu in [[Seravalle|Seravàlle]]<ref>{{Çitta|Allegri, 2007|p. 121}}</ref>. |- |''[[Növe]]'' |''Skaroti'' |Dêuviòu in [[Seravalle|Seravàlle]]<ref>{{Çitta|Allegri, 2007|p. 218}}</ref>. |- |''[[Punte d'Nova]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Blagoei'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Qualzina]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Muri giuldi'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |- |''[[Briga|Ra Briga]]'' |''Briganti'' |Registròu inte tùtta a [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]], spécce into mòddo de dî ''Briga briganti, cutèe tüti quanti''<ref name=":25">{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 145}}</ref>. |- |''[[R̂ Frasciu]]'' ([[Briga|''Ra Briga'']]) |''Müri tinti'' |Sorvanómme di ''Frasciurée'' ch'o vegniæ da-o dîto popolâre che a seu fàccia a foîse brùtta de carbón<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 285}}</ref>. |- |[[Savurgiu|''Saorgë'']] |''Rubata-bauci'' |Registròu into pàize mæximo<ref>{{Çitta web|url=http://ieo06.free.fr/spip.php?article2969|tìtolo=Ribon Ribanha: Sem i rubata-bauci|léngoa=FR, LIJ, OC|vìxita=2024-06-09}}</ref>. |- |''[[Tenda]]'' |''Tübaréli'' |Da ''tübaréla'', nómme irònico da sigarétta, pe-e câze di tendàschi conscideræ cómme no goæi nétte ma inciastræ de fùmme; registròu a-[[Briga|a Brîga]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 446}}</ref>. |- |''[[Tera brigašca|Tèra Brigàšca]]'' |''Savuiàrdi'' |Registròu inti pàixi vixìn in Ligùria, ch'êan a-i ténpi inta [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 371}}</ref>. |- |''[[Ulmea|Ulmèa]]'' |''Paciocòa'' |Caregatûa do mòddo de parlâ di ormeàschi, registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 301}}</ref>. |- |''[[Ulmea|Ulmèa]]'' (''fṛâȝiui'') |''T'cioldi / T'ciōldi'' | -<ref name=":9">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> |- |''[[Ulmea|Ulmèa]]'' (''paise'') |''Patachî / Patachìi'' | -<ref name=":9" /> |- |''[[Üpëga]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Cianíṡi'' |Sàiva a dî da-o parlâ lénto, registròu a-[[Viuzena|a Viozæna]]<ref>{{Çitta|Massajoli & Moriani, 1991|p. 119}}</ref>. |- |''[[Voldalmella]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Giuldui'' |Registròu in [[Ulmea|Ormêa]]<ref name="A Lav'zoo" />. |} == Blazoìn in rìmma == ==== Provìnsa d'Inpêia ==== {| class="wikitable" |''[[A Cola (Sanremu)|A Cola]] ([[Sanremu]])'' |''Culantin da l’agnima persa…ti porti u Cristu a-a reversa! Portiru bèn, portiru mà, tantu a l’Infernu ti g’hai da andà''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Anna Blangetti|tìtolo=In po' de storia culantina...|ànno=2013|editô=Coldirodi|çitæ=Sanremu|léngoa=LIJ, IT|p=32|capìtolo=Detti popolari}}</ref><ref group="n.">Dîto da-i sanremàschi a-i colantìn</ref>. |- |''[[Aèntìn]]'', ''[[U Castéllu de Diàn]]'' |''Cölli d'Aèntìn i dixe che l'auxenellu u sta in tu vin, cölli de Castéllu i dixe che u vin u sta in te l'auxenellu''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|pp. 22-23}}</ref>''.'' |- |''A Villa ([[Puntedasce]])'' |''Quelli da Villa i sun vilai, perché i sun madücai''<ref name=":34">{{Çitta|A. Mela, 1996|p.108}}</ref><ref group="n.">Dîto da-e génte de Bestàgno (Pontedàsce), tànto a quélli da Villa da Goàrdia cómme a quélli da Villa di Vién, into mæximo comûn.</ref>. |- |''[[Airöre]]'' |''Airörenchi, taglia venchi / a bancheta suta a scařa, / u segliun sute u barcun / o, che bela urassiun''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Airöre]]'' |''Airurénchi taglia venchi, taglia testa â sigàra,'' ''/ a bancheta sute â scara e u segliùn sute u barcùn''<ref name=":24">{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/index.php/tradizioni-intemelie/610-filastrocche-canzonatorie-in-bassa-val-roia|tìtolo=Airole e Collabassa|outô=Luigino Maccario|dæta=2023-02-27|léngoa=IT|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Burgânsu (San Pê)|Burgânsu]] ([[Dian San Pê|San Pê]])'' |''De Burgânsu, de ün ghe n'è d'avânsu.''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.54}}</ref> |- |''[[Campurussu]]'' |''Campurussìn de l'àrima pérsa, porta u Cristu a la revérsa, batezai cun l'àiga de gé, che nisciün i pö ve'''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Campurussu]]'', ''[[Dussaiga|Dusaiga]]'', ''[[Pigna]]'' |''Pigna a l'è béla, Duzàiga a l'è in spřendûr, Campurùssu u l'è in cagavûr''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Campurussu]]'', ''[[Dussaiga|Dusaiga]]'', ''[[L'Isura]]'', ''[[Avrigâ|Vrigà]]'' |''Vrigà longa / Liçu<u>r</u>a runda / Dusaiga a fiù / Campurusu cagaù''<ref name=":29">{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/|tìtolo=Dialetto e cultura popolare: Filastrocche|outô=Fausto Amalberti|léngoa=IT|vìxita=2025-04-12}}</ref>. |- |''[[Cauderaira (A Cêve)|Cauderaira]]'' ''([[A Cêve]])'' |''A Cauderaira u su u se mira in ta giaira.''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.10}}</ref> |- |''[[Colabassa]]'' (''[[Airöre]]'') |''Culatin da l'arima persa, porta u cristu â ciriversa, / bategiai d'aiga de gé, che u segnù nu i po' ciü ve'''<ref name=":24" />''.'' |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''A Onegia chi nu gutta nega!''<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 69}}</ref> |- |''[[Inéia|Ineia]]'' (''[[Imperia|Impeia]]'') |''I dinèi d'Ineia i nu l'àn mai muntâu u Bèrta''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2020|p. 87}}</ref>''.'' |- |''[[Lavina (Rèssu)|Lavina]]'' (''[[Ressu|Rèssu]]'') |''U va primma a ressâ... che a Lavina''<ref>Scicómme che a fraçión a se trêuva ciù a vàlle che o capolêugo, andâ prìmma a Rèsso che a ''Lavina'' o l'é inposcìbile; o blazón o zêuga ascì co-a scimilitùdine fra o nòmme do pàize e o vèrbo "ressâ"</ref><ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.151}}</ref>. |- |''[[Luvegnu (A Ceve)|Luvegnu]] ([[A Cêve]])'' |''U ca(r)a i Luvegnardi... / lecchi, putrui, ladri e buxiardi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Delfino moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=88}}</ref>. |- |''[[Lüxinascu]]'' |''A Lüxinascu i früsta prima a somma che u bastu''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.15}}</ref>. |- |''[[Muntautu]] ([[Muntautu Carpaxe]])'' |''Quelli de Muntautu, u sö numme i u dan ai autri<ref name=":34" />.'' |- |''[[Müssiu (A Cêve)|Müssiu]]'' ''([[A Cêve]])'' |''I ürtimi a rivâ a Céve, i sun quelli de Müssiu.''<ref name=":35">{{Çitta|A. Mela, 1996|p.77}}</ref> |- |''[[Müssiu (A Cêve)|Müssiu]]'' ''([[A Cêve]])'' |''I ürtimi a rivâ a féra de Vesârgu i sun quelli de Müssiu.''<ref name=":35" /> |- |[[Pantaxina (Vaxìa)|''Pantaxina'']] (''[[Vaxìa]]'') |''Pantaxina / ciassa ca pènde / i ommi i sun surdi / e donne i nu sènte.''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.100}}</ref> |- |''[[Pigna]]'' |''Pignaschéti gluriùsi, tésta giànca e chïe merdùsi''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Pigna]]'' |''O Pignaschi, cantài tïti / l'è nasciïu ina vignairöra''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Preinaudu]]'', ''[[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]]'', ''[[U Soudàn]]'', ''[[Valecrösa]]'' |''Preinaudu àutu, àutu / au Soudàn "idedàn, idedàn" / San Giàixu ghe ne fa maràixu / Valecrösa a pà ina rösa''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]]'' |''Sangiaixìn de l'à<u>r</u>ima pèrsa, / porta Crištu a la revèrsa / pòrta<u>r</u>u bèn, pòrta<u>r</u>u mà / che in cà du diavu ti gh'ai d'andà''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]]'' |''Sangiaixìn / braghe de lin / camixa ruta / càgate suta!''<ref name=":29" /> |- |''[[Triöra]]'', ''[[A Saiöra (Ciüxavéja)|A Saiöra]]'' (''[[Ciüxavéja]]'') |''Se ti vöi di boi boi va a Triöra; se ti vöi di boi stömeghi va a Saiöra.''<ref group="n.">Se riferìsce a-a tradiçión do "pastu", organizâ da-a congrêga do pàize o dî do zêuggia sànto, ch'o se inbastìsce in bèllo banchétto, a ricordâ l'Ùrtima Çénn-a</ref><ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.119}}</ref> |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Au Bïjxe, i sciàca e prïxe cu'a machina da chïxe''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[U Bixe]]'' (''[[Pigna]]'') |''Au Büxe i sciaca e prüxe / cu'a machina da cüxe''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[U Burghettu (A Burdighea)|U Burghettu]]'' (''[[A Burdighea]]'') |''Au Burghétu / du carcàgnu / i ne fan bachétu''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[U Casté]]'' |''Castelïssi, schïra cùpe d'a malùra''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[U Cugnu (U Burgu)|U Cugnu]]'' ([[Burgumau|''U Burgu'']]), ''[[Uigu]]'' |''U Cugnu pou magaiu, Aurigu pou bataiu.''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.132}}</ref> |- |''[[A Seborca|U Seburca]]'' |''Au Seburca dai banchéti in sciü / i sun tüti richi, / dai banchéti in giü / in pò ciü poveri''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Valebona]]'' |''A Valebona u cü u ghe trona, / u nasu u ghe cu<u>r</u>a, / oh brüta scignù<u>r</u>a''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Valebona]]'' |''A Valebona / a carne a ghe pà bona / i nu ne mangia perché i nu n'an / cuscì s'a mangiamu nui / che semu du Soudàn''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Valecrösa]]'' |''Valecrösa a pà ina rösa: / da veixìn in giouçemìn, / da luntan in štronsu de càn''<ref name=":29" />''.'' |- |''[[Ventemiglia]]'' |''Ventemìglia, térra antiga, che de bòi nu' ghe ne trìga; tüti chéli ch'i ghe nàsce i sun fìgli de bagàsce; tüti cheli ch'i ghe sun, i sun da manegu de bastùn''<ref name=":18" />''.'' |- |''[[Ventemiglia]]'' |''Ventemia, tèra antia / de bòi u nu ghe ne tria / quelli chi ghe sun i degni de bastùn / quelli chi ghe nasce i sun fii de bagàsce''<ref>{{Çitta|A. Mela, 1996|p.153}}</ref>''.'' |- |''[[Avrigâ|Vrigà]]'' |''Vrigarenchi da sigärä / tüti i di i munta e i cärä / i mete i pei en t’a Madona / tüta a nöite u trona, u trona''<ref>{{Çitta web|url=http://www.marinocassini.it/Oggetti%20scaricabili/ITACA.pdf|tìtolo=Le parole della nostra infanzia: dialettu lisurencu|outô=Marino Cassini|outô2=Alberto Cane|outô3=Roberta Sala|léngoa=LIJ, IT|p=83}}</ref>''.'' |} ==== Provìnsa de Sànn-a ==== {| class="wikitable" |''[[A Colla (Castergiancu)|A Colla]] ([[Castergiancu]])'' |''Da Colla / chi tira / chi molla''<ref group="n.">Mòddo de dî ch'o pìcca in scio mòddo d'êse de génte da Còlla de Castergianco: cómme into zêugo da còrda, ch'o gh'é chi o tîa e chi o mòlla, se dixe che liâtri i no ségge boîn a metîse dacòrdio.</ref><ref name=":32">{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le valli Neva e Pennavaire, Castelbianco, p. 128}}</ref>. |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Cunscènte]]'' (''[[Cixan]]''), ''[[Cixan]]'' |''In Cunscente u se sente, / a Cijan u gh'é de cà (u ventu), / a Peaggna l'ase u ghe raggna (da famme)''<ref name=":37">{{Çitta|Usanna, 2000|p. 175}}</ref>''.'' |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Löa]]'', ''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'', ''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''Aa Peagna u luvu u ghe ragna / au Seiò u finisce de ragnò / au Burghettu u ghe tia in péttu / a Löa u ghe tia ina söa''<ref name=":20">{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 31}}</ref>''.'' |- |''[[A Peagna]]'' (''[[U Sejô|U Seiò]]''), ''[[Löa]]'', ''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'', ''[[U Sejô|U Seiò]]'' |''A a Peagna u luvu ghe ràgna, / au Serià u finìsce de ragnà, / au Burghettu u ghe tira in péttu, / a Löa u ghe tira ina söa''<ref name=":26">{{Çitta|A Cumpagnia di S-ciancalassi, 1995|p. 85}}</ref>''.'' |- |''[[A Prìa]]'' |''O da Prìa, scciappa e porte e pòrtale via''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Arbenga]]'' |''I sun cumme i nòbili d'Arbenga, ch'i se tagiàvan e unge di pé sensa levâse e scarpe''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Arbenga]]'' |''Èssu cum'i ladri d'Arbenga, ch'ëngin li s'abrassu e 'ngin li s'amassu''<ref name=":33" />. |- |''Arbisöa'' |''Arbiseua de taera neua / belle figge non se ne treua / quelle poche che i ghe son / son ciü neigre che o carbon!''<ref name=":27">{{Çitta lìbbro|outô=[[Aidano Schmuckher]]|tìtolo=Folklore di Liguria|ànno=1991|editô=Microart's Edizioni|léngoa=IT|p=60|volùmme=Vol. II}}</ref> |- |''Arbisöa'' |''Arbiseua de tara neua / figgie belle no se n'attreua / tütte quelle che te gh'è / àn a faccia comme o pappê!''<ref name=":27" /> |- |''Arbisöa'' |''Arbisêu(r)a tèra nêuva / belle fie u nu se ne trêuva / quelle poche ch'i ghe sun / i sun negre cume u carbun''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Nada Ricci Torri|tìtolo=...e te ghe daggu a zunta!|url=https://www.reteitalianaculturapopolare.org/archivio-partecipato/item/1455-e-te-ghe-daggu-a-zunta.html|ànno=1981|editô=Delfino moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=28}}</ref>. |- |''[[Bardenèi]]'' |''Bardenèi tèra meschina che d'estòe u ghe ca''ss''e a brina''<ref name=":20" />''.'' |- |[[Bardìn Növu|''Bardìn Növu'']], ''[[Bardìn Veggiu]]'' (''[[U Tû]]'') |''Cuélli de Bardìn i friṡṡen u diàu intu pagiöìn''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Buinzan]]'' |''A Buisàn cuéllu ch'i nu fan ancö̂ i fan dumàn''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[Bussu"éu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''Bussu"elin dall'anima persa / porta u Cristu da straversa / da straversa sutti pei / Bussu"elin e sun tütti gidei''<ref name=":37" />''.'' |- |''[[Carizan]]'' |''Ca"izàgni, lârghi de bucca, štréicci de magni''<ref>{{Çitta|Balbis, 2024|''Soprannomi, vocabolario, proverbi'', p. 404}}</ref>''.'' |- |''[[Çelle]]'' |''Oh de Çelle, / mangia patelle; / a-o tempo de l'uga / o panê o te bruxa''<ref>{{Çitta|Solinas Donghi & Monteverde, 2004|p. 95}}</ref>''.'' |- |''[[Cixan]]'' |''Quandu u mà u l'è sènsa pessci, Cixan u l'è sènsa nessci''<ref name=":30" />. |- |[[Cunscente (Cixan)|''Cunscente'']] (''[[Cixan]]'') |''Cunscentìn da l'anima persa, porta u cristu aa reversa. Da reversa sin ai pèi, cunscentìn sun tütti giüdei''<ref name=":31" />. |- |''[[Feìn]]'' (''[[Orcu Feìn]]'') |''I sun cuélli ch'i l'àn caciòn u Segnû intu pussu''<ref name=":0" />''.'' |- |''[[Finô]]'' |''U l'è cumme u preve de Finâ ch'u sa leze sulu in tu sêu messâ''<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 78}}</ref>''.'' |- |''[[Giüstexine]]'' |''Cuélli de San Luénsu i se màngian u beccu, cuélli de San Michê i se màngian l'agnê''<ref>{{Çitta|Accame & Petracco Sicardi, 1981|pp. 12-13}}</ref>''.'' |- |''[[Gura]]'' (''[[Finô]]'') |''I sun cumme cuélli de Gûra, che cuàndu i dixen ch'i se ne van i ghe stan ancùa ün'ùa''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Leze]]'' (''[[Sann-a]]'') |''A rende ciü 'na faccia bunn-a che 'n ortu a Leze''<ref>{{Çitta web|url=https://www.acampanassa.it/wp-content/uploads/2021/11/PROVERBI-E-MODI-7-aprile-21-per-sito.pdf|tìtolo=Raccolta di proverbi e modi di dire|outô=A Campanassa|léngoa=LIJ, IT|p=7|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Ligu (Villanöva)|Ligu]]'' (''[[Villanöva]]'') |''[...] Chelli de Ligu i sun canaie, / chi nu öne fa du ben / e a dagghe a curpa au preve, / cu nu gà moi facciu nien [...]''<ref name=":40" /> |- |''[[Löa]]'' |''De Löa: mòngia mèrda cun a casöa''<ref name=":20" />''.'' |- |''[[Magiö|Maiö]]'' |''Cuélli de Magiö̀ ch'i fan rustî u diàu intu pagiö̀''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Paravenna (Garlenda)|Pa(r)avènna]]'' (''[[Garlenda]]'') |''Pa(r)avenin rübatta pignatin, zü pe i campi i pan tanti crovi gianchi da-a neve e negri da-a pexe. Pa(r)avenin andaive a fa frizze''<ref name=":19" />. |- |''[[Ransci]]'' (''[[A Prìa]]'') |''Chi nu sa travagiâ, ch'u vagghe a Ransci che u ghe mustriâ''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Ransci]]'' (''[[A Prìa]]'') |''Cuélli de Ransci i sun cuaranta e i se mangiévan 'na soma giànca; ma se u fusse pe i sö vixìn, i se mangiévan ascì u bastu e u corbìn''<ref name=":1" />''.'' |- |''[[Rollu]]'' (''[[Andôa|And<u>ô</u>a]]'') |''Quelli de Rollu pe ina figa i se rumpe u collu''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Emanuele Nello Giusto|tìtolo=Andora, il suo mare e la sua gente|url=https://www.andoraneltempo.it/libri-di-nello-giusto.php|ànno=2012|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=154}}</ref>''.'' |- |''[[Sann-a]]'' |''Cicciullê, tanta famm'e pochi dinê''<ref name=":28" />''.'' |- |''[[Tuiran]]'' |''A Tujàn i sun fâsi cumme u ramme''<ref name=":2" />''.'' |- |''[[Tuiran]]'' |''Viva Dari ch'u l'è ciü âtu, / abbassu a Braia ch'a l'è ina crâva, / abbassu u Burgu ch'u l'è in ingurdu, / abbassu Baresciùn ch'u l'è in gusciùn''<ref name=":26" />''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghetìn de l'anima pèrsa / porta u Cristu aa revèrsa / portalu bèn o portalu mò / tòntu a l'infèrnu ti g'hòi da andò''<ref name=":21" />''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghetìn, ciànta còi, raṡṡa de mòi, porta u Cristu a ruèrsa, ànima persa''<ref name=":22" />''.'' |- |''[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]'' |''Burghettìn cianta coi, / burghettìn razza d<u>e</u> moi, / î porta u Cristu â rèvèrsa, / burghettìn anima pèrsa''<ref>{{Çitta|A Cumpagnia di S-ciancalassi, 1995|p. 86}}</ref>''.'' |- |''[[Unsu]]'' |''U l'è cumme l'ossu de Unsu ch'i l'han facciu bu"i trei dì''<ref>{{Çitta|Usanna, 2000|p. 50}}</ref>''.'' |- |''[[U(r)èxine (Castergiancu)|U(r)èxine]]'' (''[[Castergiancu]]'') |''D'Urexine tanardi / scumpisciai de pisciu d'ase / battesai d'aiva de sciarxi / sta luntàn che nu ti baxi!''<ref name=":32" /> |- |''[[Sascê|U Sascè]]'' |''Sasclin-ni votagin-ni e campeiröi antrigtnan men che t'pöi''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Marrapodi|tìtolo=Il Vocabolario Sassellese "G. Romano"|ànno=Agósto 2009|editô=Associazione Amici del Sassello|çitæ=O Sascê|léngoa=IT|volùmme=Vol. III}}</ref>''.'' |- |''[[Sascê|U Sascè]]'' |''E sciasceline, i parte pulle e i riva gaine!''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Pistone|outô2=Costanzo Luigi Oliva|tìtolo=Lenga d'öju: ulivo e olio, fatica e poesia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0159949|colànn-a=Quaderni del Principato di Seborga|ànno=2007|editô=Tipografia Sorriso Francescano|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|p=70|volùmme=1}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.taggiasca.com/mela.htm|tìtolo=L'oliva in letteratura: Attilio Mela|léngoa=IT|vìxita=2025-04-12}}</ref> |- |''[[Sascê|U Sascè]]'' |''Au Sciascellu au belin i ghe dije u cutellu''<ref>{{Çitta|Usanna, 2000|p. 82}}</ref>''.'' |- |''[[U Tû]]'' |''O du Tû, spella i gatti e méttili a u sû''<ref name=":23" />''.'' |- |''[[Utuê]]'' |Chi a u Tuvé u vö andà, braççe de fèru e schina d'aççà u se faççe fa<ref>{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|La Valle Arroscia, Utuê, p.109}}</ref>. |- |''[[Vendùn]]'' |''A Vendùn de sèntu u nu ghe n'è ün bun / quellu c'u ghea i l'han mìsciu in galéa / e quellu c'u ghea restàu i l'han impicàu''<ref name=":21" />''.'' |- |''[[Ve(r)avu]]'' (''[[Castergiancu]]'') |Veravìn caga favìn / d'in sci'a porta du büteghìn / u büteghìn u se rübatta / tütta a merda in sci'a faccia<ref>{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|Le valli Neva e Pennavaire, Castelbianco, pp. 128-130}}</ref>. |- |''[[Ver̯éssu]]'' (''[[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Ver̯éssu]]'') |''A Veéssu de bùi u nu ghe n'è pessu; ün ch'u gh'éa i l'àn mìsciu in galéa; l'âtru ch'u gh'è restòn, i l'àn inpicòn; e l'âtru ch'u gh'éa ancû, i l'an mìsciu a Borṡi pe retû''<ref name=":2" />''.'' |- |''[[Villanöva]], [[Marta (Villanöva)|Marta]] ([[Villanöva]]), [[Cosu (Arasce)|Cosu]] ([[Arasce|Ar̂asce]]), [[Bussurèu (Villanöva)|Bussurèu]] ([[Villanöva]])'' |''Fra Marta, Casu e Bussurèu / i nu sun stài bói a fa beve in cravèu. / I sun andài a Villanöva, / i ghe ne han facciu beve ina pairöra''<ref>{{Çitta|Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005|La val Lerrone, Villlanova, p. 69}}</ref>. |- |''[[Vuè]]'' |''Quelli de Vuè se sun dùe ne fan trè''<ref>{{Çitta web|url=https://www.acampanassa.it/wp-content/uploads/2021/11/PROVERBI-E-MODI-7-aprile-21-per-sito.pdf|tìtolo=Raccolta di proverbi e modi di dire|outô=A Campanassa|léngoa=LIJ, IT|p=43|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Arasce|Ar̂asce]], [[Arbenga]], [[Bardenèi]], [[Barestin|Barestìn]], [[Casanöva]], [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Cunscente (Cixan)|Cunscente]] ([[Cixan]]), [[Èrli]], [[Garlenda]], [[Leca (Arbenga)|Leca]] ([[Arbenga]]), [[Süccaellu|Sücca(r)èllu]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu (Santu Spirtu)]], [[U Sejô|U Seiò]], [[Vendùn]], [[Veserxe]], [[Villanöva]]'' |''Carlevà u l'è mortu / ciuccu cumme in porcu / l'ha lasciàu ai so figliö / a lasaghe e raviö. / Castrevegliu brava gente / chei de Erli i sun suscetti / spellai chei de Sücarè / Barestin teretetè / Ciantacoi chei du Burghettu / chei de Cixan / larghi de bucca e strecci de man / rübagiasu chei d'Arbenga / Cunscente de bassa furtüna / cu nu ghe varda ne sû ne lüna / Bardenei taera meschina / mesa estai ghe cara a brina / mangiapesci chei d'Ar̂asce / ballerin chei de Cixan / leccairoi chei de Leca / Vendun de tanti cu ghe n'è / u nu ghe n'è ün bun / e u ciü bun cu gh'era / l'han messu in galera / rubatasücche chei de Garlenda / Casanöva sun pichetti / a Villanöva / figlie belle nu se ne tröva quelle poche che ghe sun / Sun brüxae cumme u carbun / Vescerxin de l'anima persa / porta a cruxe pè traversa / d'in sa testa in si pèi / chei de Vescerxe sun tütti Giüdei''<ref name=":10" />''.'' |- |''[[Bastia (Arbenga)|A Bastia]] ([[Arbenga]]), [[Cosu (Arasce)|Cosu]] ([[Arasce|Ar̂asce]]), [[Cixan]], [[Garlenda]], [[I Castelli (Garlenda)|I Castelli]] ([[Garlenda]]), [[Leca (Arbenga)|Leca]] ([[Arbenga]]), [[Lüxignan]] ([[Arbenga]]), [[Marmö (Casanöva)|Marmö]] ([[Casanöva]]), [[Marta (Villanöva)|Marta]] ([[Villanöva]]), [[Pa(r)avènna (Garlenda)|Pa(r)avènna]] ([[Garlenda]]), [[Pûi (Utuê)|Pûi]] ([[Utuê]]), [[Ransu]], [[San Fé (Arbenga)|San Fé]] ([[Arbenga]]), [[Tuiran]], [[U Sejô|U Seiò]], [[Utuê]], [[Vendùn|Vendun]], [[Villanöva]]'' |''E belle fie i sun du boscu / i sciügaduii i sun de Puii / de Ransu de in u gh'è nè d'avansu / a Vendun de sèntu u nu gh'è nè in bun / süccalummi de Marmò / müccalummi i sun de Ligu / sghiri e scigu"i de Casanöva / gambe russe du Tuè / gambesecche de Garlenda, / brüja scignu"i di Castelli / i ganci i sun de Marta, / mangia patatin de Pa"avenna / cücchi i sun de Cazu, / mangiasücche de Villanöva, / berudei de Lujignan, / sutera morti de Sanfé, / scure azi da Bastia, / cun i sbiri de Leca in cumpagnia, / pansemarse i sun d'Arbenga, / türchi i sun du Se"ià / campamorti i sun d'A"assce, süssanespu"i i sun de Ti"an, / e chelli de Cijan, / si nu sun belli i se fan''<ref name=":6" />''.'' |} ;Variêtæ piemontéixi Inta tabélla chi aprêuvo gh'é di blazoìn da pàixi conpréixi inta [[Liguria|Ligùria]] aministratîva dónde però l'é parlòu de variêtæ da [[léngoa piemontéize]]. {| class="wikitable" |''[[Giusvala|Giüšvala]]'' |''A Giusvalla la fam ai balla e se u fisa nènt per es poch fén ai balèisa ancu ci ben<ref name=":36">{{Çitta web|url=https://vividego.it/il-dialetto/|tìtolo=Il dialetto: un patrimonio da custodire|outô=Lorenzo Chiarlone|léngoa=IT|vìxita=2025-04-15}}</ref>.'' |- |''[[Rucheutta (Còiri)|Rucheutta]]'' (''[[Còiri]]'') |''A Rucoeta i maczu i piôgi con la sciupoeta''<ref name=":36" />''.'' |- |''[[O Dê|U Dé]]'' |''Au Dé i maczu i pioegi col chigé''<ref name=":36" />''.'' |} ==== Provìnsa de Spézza ==== {| class="wikitable" |''[[Er Pian (Arcoa)|Er Pian]]'' (''[[Arcoa]]'') |''Viva er vin, / che l'aigua l'è sta a rovina der pian d'Arcoa''<ref>{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998|p. 77}}</ref>''.'' |- |''[[Falcinello]]'' (''[[Sarzànn-a|Sarzana]]'') |''Falcinesi ngura, ngura che der diavlo i n'g àn pagura, / i porte 'r cristo a la renversa falcinesi da l'anima persa; / ṙ l'an persa 'n der canalo i l'an trova i cima a 'n palo''<ref name=":39">{{Çitta|Maccioni & Marchini, 1998|p. 75}}</ref>''.'' |- |''[[Legnâ]] ([[Levanto|Levànto]]'') |''A Legnâ son trentesei / mëzi laddri e mëzi ebrei; / i van in gëxa pe fâ do ben / e ghe balla o diao in sen / e d'in sen in ta pügnatta / i se ghe toccan a fügassa / a fügassa a l'è mëza crüa / do Segnô no ne fân cüa!''<ref name=":27" /> |- |''[[Ponzan d'Aoto|Ponzan]]'' (''[[San Steva|San Steu]]'') |''Ponzanari spaca campania / i g an la donia ca paren cavaña, / i g an i fanti chi paren zendrèi / i falcinèi i en tutti i pù bèi. / - A te ninòn ar dighe'n po'! / - E veni votre te nanìn ch'a tla dago me la paga''<ref name=":39" />''.'' |- |[[Çinque Tære|''Sìnque Tère'']] |''Chélì d’e maìne i venan sü a véndene i pésci''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gino Bellani|tìtolo=Dizionario del dialetto di Pignone|editô=Accademia Cappellini|çitæ=A Speza|léngoa=LIJ, IT|p=29}}</ref>''.'' |- |''[[Sarzànn-a|Sarzana]]'' |''Sarzanesi züra, züra / che del diao i n'àn paüra / i porta Cristo alla renversa, / Sarzanesi anima persa!''<ref name=":11" /> |} ==== Provìnsa de Zêna ==== {| class="wikitable" |''[[Boccadaze|Bocadâze]] ([[Zena|Zêna]])'' |''Boccadaze, trentesei, / mezi laddri mezi ebrei; van in gêxa pe pregâ / no se gîan manco all'artâ. Se no fisse pe a vergheugna / portan via anche a Madonna / se no fisse pe l'onô / portan via anche o Segnô''<ref>{{Çitta|Solinas Donghi & Monteverde, 2004|p. 94}}</ref>''.'' |- |''[[Bòrzoi]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''Borzolan de fede düa / àn portou o Cristo a l'abbattüa / e all'abbattüa ghe l'àn portou / e in ta ciüsa l'àn imbellinou!''<ref name=":11" /> |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Pe fâ un zeneize ghe vêu quattro ebrei; pe fâ un de Ciâvai ghe ne vêu sei''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 71}}</ref>''.'' |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Se Ciâvai u l'avesse porto, / De Zêna ne faivan un orto''<ref name=":42">{{Çitta|Staglieno, 1869|p. 176}}</ref>''.'' |- |''[[Ciävai|Ciâvai]]'', ''[[Zena|Zêna]]'' |''Se Zêna a l'avesse ciannûa, / De Ciâvai ne faivan seportûa''<ref name=":42" />''.'' |- |''[[Cornigén]]'', ''[[Ôtri]]'', ''[[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''O vento nasce a Vôtri; o se sposa a Corniggen; o se perde a Sampêdænn-a''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 22}}</ref>''.'' |- |''[[Nasche|E Nàsche]]'' (''[[Zena|Zêna]]'') |''No fâ comme o Parroco de Nasche che i câsci in to cû i piggiava pe frasche''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 100}}</ref>''.'' |- |''[[Lerca (Rensen)|Lerca]]'' (''[[Rensén|Rensen]]'') |''Lercain do trentesei / mëzi laddri e mëzi ebrei / van in gexa pe pregâ / e no mïan manco l'artâ / pòi s'amïan sott'a-e scarpe / e gh'è o diäo ch'o zeuga a-e carte<ref>{{Çitta|Toso, 1993|Cap. Vi, Il paese; il mondo, p.84}}</ref>.'' |- |''[[Ôtri (Zena)|Ôtri]]'' (''[[Zena]]'') |''À 'Ötri no l'è bon manco l'ægua''<ref>{{Çitta|Toso, 1993|Cap. Vi, Il paese; il mondo, p.85}}</ref>''.'' |- |''[[Ôtri (Zena)|Ôtri]]'' (''[[Zena]]'') |''Tutte e straççe finiscian a Vôtri''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 27}}</ref>. |- |''[[Portofin]]'' |''Portofin de taera antiga, / figgie belle no ghe n'è miga; / quelle poche che ghe son / son ciü neigre che o carbon!''<ref name=":27" /> |- |''[[Portofin]]'' |''Portofin l'è taera antiga, / donne belle no ghe n'è miga; / e se gh'è carche scorpeon / l'è ciü neigro che o carbon!''<ref name=":27" /> |- |''[[Portofin]]'' |''Ommu main, passou u câu de Purtufin, u l'è turna fantin!''<ref>{{Çitta|Sguerso, 1985|p. 83}}</ref> |- |''[[Portofin]]'' |''Passôu o monte de Portofin, addio moggê che son fantin''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 21}}</ref>''.'' |- |''[[Testann-a]]'' (''[[Avëgno|Avêgno]]'') |''Testanolli, testa düa / do Segnô i no n'àn cüa / portan Cristo ä reversa / perchè l'anima l'àn persa!''<ref name=":11" /> |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Ciassa neua / frûta neua, / ciassa Banchi / son mercanti, / Sottoriva / son ciappussi, / un pô ciù in là / son mori sussi''<ref>{{Çitta|Solinas Donghi & Monteverde, 2004|pp. 95-96}}</ref>''.'' |- |''[[Zena|Zêna]]'' |''Zena prende e no rende''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 102}}</ref>''.'' |} ==== Âtre pàrte ==== {| class="wikitable" |''[[A Türbia]]'' |''A bela d'A Türbia: tüti a vœnu, nüsciün a piya''<ref name=":38">{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 242}}</ref>''.'' |- |''[[A Türbia]]'' |''Cristian d'A Türbia: se nun roba, piya''<ref name=":38" />''.'' |- |''[[A Türbia]]'' |''Qü passa A Türbia sença ventu e l'Arma savoya sença spaventu pò turnò ün casa cuntentu''<ref name=":38" />''.'' |- |''[[Carnin]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Chi ö vegghe l'infèrnu / u vagghe a Carnìn d'invèrnu''<ref name=":21">{{Çitta|Bruzzone, 1982|p. 32}}</ref>''.'' |- |''[[Carnin]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Ën Carnin ëndairì për fémëne ma nun për vache''<ref group="n.">Coscì o se dîxe a Ùpega de dònne de Carnìn, ancón ciù rùsteghe che e vàcche do mêximo pàize </ref>''<ref name=":33" />''. |- |''[[Cravaüna]]'' |''[...] Crava üna / crava due / u gh'è 'na crava cun due cue / ma de due a ghe n'ha ciü üna / va a futte a Cravaüna.''<ref name=":17" /> |- |''[[Liguria|Ligùria]]'' |''Per fà ün Ligure muntan fò qatru Ebrei; per fà ün figun ghe ne và sei''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 154}}</ref>''.'' |- |''[[Liguria|Ligùria]]'' |''Và ciü ün Ligure ünt'ün diu che ün strangè caussau e vestiu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 155}}</ref>''.'' |- |''[[Liguria|Ligùria]]'' |''Amicizia de figòn, ombra de sâjiu''<ref>{{Çitta|Balbis, 2024|''Soprannomi, vocabolario, proverbi'', p. 400}}</ref>''.'' |- |''[[Prinçipatu de Mu̍negu|Munegu]]'' |''Qü gira e spale a Munegu gira e spale au suriyu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 118}}</ref>''.'' |- |''[[Prinçipatu de Mu̍negu|Munegu]]'' |''Fò savè che: sun Munegu suvra ün scœju e fagu çeche vœyu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 178}}</ref>''.'' |- |''[[Nigrüsu (Santa Margarita)|Nigrüsu]]'' (''[[Santa Margarita (PV)|Santa Margarita]]'') |''Nigrüsu dra sfortöinâ d'invernu / sensa sù e d'istaie sensâ löinâ''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Domenichetti|tìtolo=Nigrüsu: pâole, siti, bestce e piânte : vocabolario negruzzese|url=https://www.appennino4p.it/negruzzese1.pdf|ànno=2022|editô=Dove comincia l'Appennino|çitæ=Santa Margarita|léngoa=LIJ, IT|p=4}}</ref>''.'' |- |''[[Proa|Pṛoa]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]''), ''[[Voldalmella]]'' (''[[Ulmea|Ulmèa]]'') |''Del vōche da Vōldalmela e del famne del Prōa, nu stōt'ne a 'nnamurōa''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Enrica Michelis|outô2=Erika Peirano|tìtolo=I pruvelbi dî véji i fan miria i žuvō da ra fōme|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA31161|ànno=2001|editô=Città di Ormea|çitæ=Carrù|léngoa=LIJ, IT|p=20|capìtolo=Morale, etica, religione}}</ref>''.'' |- |''[[Pusö]]'' |''Galantommo de Possêu, o no scamotta se no pêu''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 87}}</ref>''.'' |- |''[[Pusö]]'' |''Galantommo de Puzzœu, / Che u no arrôba se u no pœu''<ref>{{Çitta|Staglieno, 1869|p. 107}}</ref>''.'' |- |''[[Arquâ|Quò]]'' |''Quan ti trövi quèi dèe Quò, túgghe a máun e lásii ndò''<ref>{{Çitta web|url=https://www.chiekete.eu/2021/12/30/pruverbi-d-seravale-prima-puntata-di-tre/|tìtolo=Pruvèrbi d-Seravále (prima puntata di tre)|outô=Lorenzo Punta|dæta=2021-12-30|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-04-12}}</ref>''.'' |- |''[[Briga|Ra Briga]]'' |''Briga briganti, cutèe tüti quanti''<ref name=":25" />''.'' |- |''[[Monferòu]]'' |''Monfrin, s'o no l'è laddro o l'è assascin''<ref name=":41">{{Çitta|Toso, 1993|Cap. Vi, Il paese; il mondo, p.86}}</ref>. |- |''[[Piemonte]]'' |''Piemonteixi fäsci e corteixi, in Piemonte, à chi à doe scarpe ghe dìxan conte''<ref name=":41" />''.'' |- |''[[Piemonte]]'' |''In Piemonte a chi ha due scarpe in pê, ghe dixan Conte''<ref>{{Çitta|Raimondi, 1992|p. 83}}</ref>''.'' |- |''[[Rocabrüna]]'' |''I gregali de Rocabrüna marcu u marri'tempu''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 244}}</ref>''.'' |- |''[[Üpëga|L'Üpëga]]'' (''[[Briga Auta]]'') |''Šte Üpëghere blagu, / lasciairé püre blagaa: / št' fular ch'le han ën tèšta / le r'han ëncoo da pagaa. // E tirai driiti ai vöštri afàà, / e Üpëghere lasciairé štaa.''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luisa Lanteri|outô2=Carlo Lanteri|tìtolo=Il sapere degli upeghesi|url=https://opac.sbn.it/risultati-ricerca-avanzata/-/opac-adv/detail/LIG0255448?|ànno=2015|editô=Associazione Fondiaria Upega|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=154}}</ref> |- |''[[Vilafranca (Fransa)|Vilafranca]]'' |''Per qü nun vœ̀ vegnì veyu, a Vilafranca fan de corde''<ref>{{Çitta|Barral & Simone, 1996|p. 247}}</ref>''.'' |- |''[[Vióra|Viura]]'' |''Èssu cum' quili d' Viura, / ch'li diižu ch' li van / e li i štan ëncoo in'ura<ref name=":33" />.'' |} == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references responsive="" /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Marcello Staglieno|tìtolo=Proverbi Genovesi|url=https://books.google.com/books?id=oSVDAAAAcAAJ|ànno=1869|editô=Gerolamo Filippo Garbarino Editore Libraio|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Staglieno, 1869}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|outô2=Giulia Petracco Sicardi|tìtolo=Dizionario pietrese|ànno=1981|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|cid=Accame & Petracco Sicardi, 1981}} * {{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi|ànno=1982|editô=Grafiche Pozzi - Legatoria Ciuni|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|cid=Bruzzone, 1982}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rosa Sguerso|outô2=Anita Sguerso|tìtolo=Compendio di voci ed espressioni del dialetto savonese|ànno=Lùggio 1985|editô=Editrice Liguria|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|cid=Sguerso, 1985}} * {{Çitta lìbbro|outô=Lucetto Ramella|tìtolo=Dizionario onegliese|url=https://books.google.com/books?id=bh1MygAACAAJ|ànno=1989|editô=Edizioni Dominici|léngoa=LIJ, IT|cid=Ramella, 1989}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciàndria|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. I|cid=Massajoli & Moriani, 1991|ISBN=88-76-94086-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piero Raimondi|tìtolo=Proverbi liguri|ànno=Lùggio 1992|editô=La Stampa - Giunti Industrie Grafiche|çitæ=Pròu|léngoa=LIJ, IT|cid=Raimondi, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le radici di Arenzano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA23813|ànno=1993|editô=Comune di Arenzano|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Toso, 1993}} * {{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251|ànno=Lùggio 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ, IT|cid=A Cumpagnia di S-ciancalassi, 1995}} * {{Çitta lìbbro|outô=Attilio Mela|tìtolo=I Proverbi di Liguria tradotti e commentati. Aforismi - frasi idiomatiche e filastrocche dell'imperiese e del ponente ligure|ànno=1996|editô=A.Dominici|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT|cid=A. Mela, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Louis Barral|outô2=Suzanne Simone|tìtolo=Pruverbi e cunturni. Proverbes et garnitures|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0021249|ànno=Zenâ 1996|editô=Petrilli - Tipolitografia Ligure|çitæ=Vintimìggia|léngoa=LIJ, FR|cid=Barral & Simone, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Simonetta Maccioni|outô2=Giuseppe Marchini (a cûa de)|tìtolo=Bassa Val di Magra|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00903360|colànn-a=Liguria in Parole Povere|ànno=Màrso 1998|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Maccioni & Marchini, 1998}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=O Finâ|léngoa=LIJ, IT|cid=Alonzo Bixio, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Carlo Bartolomeo Usanna|tìtolo=Visione d'altri tempi. Glossario di termini dialettali, modi di dire, proverbi, tradizioni di Villanova d'Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA30262|ànno=2000|editô=Amedeo|çitæ=Inpêia|léngoa=LIJ, IT|cid=Usanna, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Beatrice Solinas Donghi|tìtolo=A Rionda di Cuculli. Filastrocche genovesi e liguri|url=https://books.google.com/books?id=XqTLAAAACAAJ|ànno=2004|editô=Sagep|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|cid=Solinas Donghi & Monteverde, 2004|ediçión=2|outô2=Renzo Monteverde}} * {{Çitta lìbbro|outô=Marina Manieristi, Simonetta Maccioni e Giuseppe Marchini|tìtolo=In saccu de parolle. La tradizione orale nelle valli di Albenga|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/138/c/11/s/11/in-saccu-de-parolle-la-tradizione-orale-nelle-valli-di-albenga.html|ànno=2005|editô=Edizioni Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=|capìtolo=|cid=Maccioni, Manieristi & Marchini, 2005}} * {{Çitta lìbbro|outô=Scuola primaria di Garlenda|tìtolo=Paravenna: viaggio tra storia e natura|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0247786|ànno=2006|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2006}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Allegri|tìtolo=Vocabolario e grammatica della lingua serravallese|url=https://www.chiekete.eu/wp-content/uploads/2022/01/RobertoAllegri-vocabolario.pdf|ànno=2007|editô=Joker|çitæ=Nêuve|léngoa=LIJ, IT|cid=Allegri, 2007|ISBN=88-75-36130-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Croce|tìtolo=Gocce di saggezza popolare (e non solo) dalla nostra più genuina parlata|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PBE0098936|ànno=2010|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|cid=Croce, 2010}} * {{Çitta publicaçión|outô=Piero Bordo|ànno=2014|méize=Lùggio-Seténbre|tìtolo=I soprannomi di Comunità: I nomiàggi|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zêna|volùmme=Ànno XLVI, N.S.|nùmero=3|pp=14-16|léngoa=IT|url=https://www.acompagna.org/rivista/archivio/2014-3.pdf|cid=Bordo, 2014}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=Novénbre 2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìggia|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ambrogio Arimondo, Mario Corso, Giorgio Fedozzi e Giovanni Arbarelli|tìtolo=U vucabulâiu: dizionario ragionato della parlata di San Bartolomeo al Mare e dintorni (Ed. 2020, Parte 1, Glossario)|url=http://www.cadepuio.it/files/glossario_2-2020.pdf|ànno=2020|editô=Circolo Culturale Cà de Puiö|léngoa=LIJ, IT|cid=AA.VV., 2020}} * {{Çitta lìbbro|outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbénga|léngoa=IT, LIJ|cid=Marengo, Malco & Badano, 2022}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis|tìtolo=Bardineto|url=https://books.google.com/books?id=Bvhi0AEACAAJ|ànno=Zenâ 2024|editô=Tipografia Grafiche Gambera|çitæ=Milêximo|léngoa=IT|volùmme=1|cid=Balbis, 2024|ISBN=8897187544}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/blasone-popolare/|tìtolo=Blasone popolare - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2024-10-06}} {{Tradiçioìn lìguri}} [[Categorîa:Tradiçioìn da Ligùria]] [[Categorîa:Antropologîa colturâle]] irj2ch6mlvt5vswp6avpmnal71re7kw Staçión de Masccio 0 31583 258695 252263 2025-06-23T18:24:42Z N.Longo 12052 Cangiòu a destinaçión do rindirìsso da [[Stasiùn de Masc-ciu]] a [[Staçiùn de Masc-ciu]] 258695 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Staçiùn de Masc-ciu]] 9ysfv4lsuhxvk0lnhhkvg4gxq3fvh8n Gremiascu 0 31886 258682 258190 2025-06-23T12:56:12Z Luensu1959 1211 zunta a-u template: inta variante da Val Burbaia 258682 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante da Val Burbaia}} {{Divisione amministrativa |Nome = Gremiascu |Panorama = Gremiasco-castello Malaspina-complesso.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Ei casté di Malaspìn</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemónte |Divisione amm grado 2 = Lisàndria |Amministratore locale = Germano Giovanni Nuvione |Partito = lista civica "Tre spighe di grano con stretta di mano" |Data elezione = 9-6-2024 |Abitanti = 276 |Aggiornamento abitanti = 31-1-2025 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Bagnaria]] (PV), [[Brignano Frascata]], [[Cecima]] (PV), [[Fràuga]], [[Munteigu]], [[Ponte Nizza]] (PV), [[San Sebastiano Curone]], [[Varzi]] (PV) |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2905 |Patrono = |Festivo = |Mappa = Map of comune of Gremiasco (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisción dei cumüne 'd Gremiascu inta pruvéincia 'd Lisàndria. }} '''Gremiascu''' (''Gremiasco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è 'n [[Comun|cumüne]] ch'u gh'ò 292 abitanti (int'ei 2021) e u s'tröva inta [[Provinsa de Lisciandria|Pruvéincia 'd Lisandria]], in [[Piemonte|Piemónte]]. A Gremiascu u s' pòrla incù in dialettu [[Lengoa ligure|ligure]] incù elemainti 'd tranzisción versu u [[Léngoa lonbàrda|lunbardu]]. == Geugrafìa == == Stória == == Pósti d'interesse == == Ecunumìa == == Cultüa == N'ezaimpiu du dialettu 'd Gremiascu {{Çitaçión|Pòre nostru,<br />che t'jé int'u sjé,<br />c'u to nome u sèja sèmpre sauntu;<br />c'u véna u tò régnu;<br />c'u vaga tüttu cmè che t'vö téi,<br />int'u sjé e int'a tèra aséi.<br />Maundne e pau incö e tütti i dì,<br />e làsa andò i nostri débti<br />cmè nujòtri a i lasm'andò a quèj ch'i g'aun da dòne a nui.<br />Mèttne méja in tentasiou<br />ma vòrdne da e mò.<br />E c'u séja pareggiu.}} == Manifestasión-i == == Feste e fêe == == Cumünicasión-i == {{Clear}} == Nóte == <references /> == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} 71li9jdv54pwpw8nqxjx3d5yplosm1d Stasiùn de Masc-ciu 0 32012 258690 2025-06-23T18:20:11Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Stasiùn de Masc-ciu]] a [[Staçiùn de Masc-ciu]] 258690 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Staçiùn de Masc-ciu]] 9ysfv4lsuhxvk0lnhhkvg4gxq3fvh8n A Viuṡèna 0 32013 258702 2025-06-23T19:55:34Z Arbenganese 12552 Rdr 258702 wikitext text/x-wiki #RINVIO[[Viuzena]] fn897tqw8b0am2rqdl1966kfkachgae Discûscioîn ûtente:Manandez 3 32014 258707 2025-06-23T23:24:06Z Nihonjoe 743 Nihonjoe o/a l'à mesciòu a pàgina [[Discûscioîn ûtente:Manandez]] a [[Discûscioîn ûtente:Mano Paiva]]: Paggina mesciâ aotomaticamente durante a rinommina de l'utente "Manandez" a "Mano Paiva" 258707 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Discûscioîn ûtente:Mano Paiva]] ktg0nl5fcjfe3hs2dloyx8ny3rxeug4 Discûscioîn ûtente:Tatiana Matlina 3 32016 258710 2025-06-24T07:38:19Z Neriah 12370 Neriah o l'à mesciòu a pàgina [[Discûscioîn ûtente:Tatiana Matlina]] a [[Discûscioîn ûtente:Rabbi Mendl]]: Paggina mesciâ aotomaticamente durante a rinommina de l'utente "Tatiana Matlina" a "Rabbi Mendl" 258710 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Discûscioîn ûtente:Rabbi Mendl]] rfervnj2locn3u4fnkykceo7cg01jvm