Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.45.0-wmf.9 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Event Event talk Arnascu 0 1715 259027 259006 2025-07-10T17:57:36Z N.Longo 12052 /* Architetü(r)e religiuse */ + 259027 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arnascu |Panorama = Arnasco-panorama2.jpg |Didascalia = <div align="center">Panu(r)àmma de Arnascu, burgâ da Gêxa</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Matteo Mirone |Mandato = 2 |Partito = lista sivica "Insieme per Arnasco" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 550 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Gêxa <small>(sêde da cumüna)</small>, Bezzu<ref group="n.">''Bessu'' in âtre va(r)ietài arbenganesi</ref>, Menôxi<ref group="n.">Segundu a prununsia lucâle fina Menöxe, Menôxiu in arbenganese d'Arbenga</ref><ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Arbenga]], [[Castergiancu|Castregiancu]], [[Cixan]], [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]], [[Utuê]], [[Vendùn]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2006 |Nome abitanti = |Patrono = A Sùnta |Festivo = [[15 agosto|15 aùstu]] |Mappa = Map of comune of Arnasco (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Arnascu inta pruvinsa de Savuna }} '''Arnascu'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[arnaʃku]}}, ascì scrìtu ''Arnascho'', ''Arnasco'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Alnascu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Arnasco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 550 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. == Geugrafìa == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Arnasco-panorama1.jpg|A burgâ da Gêxa Menôxi (Arnascu)-Caruggiu 03.jpg|Vista de Menôxiu </gallery> Arnascu u l'è scituàu aa metài fra u basìn da valâ du scciümme A(r)òscia e quellu da valâ du Pennavaire. U riàn ciü impurtante ch'u traversa u terito(r)iu du cumün u l'è l'Arveiu, asemme au Mèrcu. I munti ch'i sircundan u cumün i sun prinsipalmente de culette de bassa artitüdine, vista a vixinansa cu'a [[ciâna d'Arbenga]], da nutà a Rocca Liverna, âta 552&nbsp;m in sciu livellu du mâ, ma ascì a Cruxe de Arnascu (646&nbsp;m s.l.m.) e u Munte Negru (853&nbsp;m). === Frasiùi === U cumün de Arnascu u se cunfurma cumme in munisipiu spantegàu, ch'u cumprende e frasiùi de Menôxiu, de Bezzu e da Gêxa, ch'a funsiuna cumme sede da cà cumünâle, ciü e burgàe stò(r)iche de Còsta da Möia, Custiùn e Pràu pe' in'estensciùn de tòstu 6,09&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/wp-content/uploads/2024/01/statuto-comune-sv-arnasco.pdf|tìtolo=Statüu du cumün|outô=Cumün d'Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. === Cunfìn === Arnascu u cunfina a nord-ovest cu'u cumün de [[Vendùn]], a nord-est cun [[Castergiancu|Castregiancu]], a meridiùn cun [[Utuê]] e [[Arbenga]], a levante cun [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]] e [[Cixan]]<ref name=":1" />. == Sto(r)ia == === Etài de Mezu === E u(r)igini de l'insediamentu e sun da riscuntrà fra u [[IX secolo|IX]] e u [[X secolo|X seculu]], cu'e cuntràe ciü antìghe de Arveiu e Arnascu Véju, ancöi nu ciü vixìbili. Cun l'ànnu [[1000]] i vegnen mensciunài i abitài de frasiùi de Arnascu, Menôxiu, Bezzu, Arveiu e Sènexi (aù frasiùn de [[Cixan]]), sutta u cuntròllu da [[Castelanìa de Rivernàu]], guvernâ da l'antìgu castellu in scia Rocca Riverna (o Liverna). Da stu mumentu lì u terito(r)iu u vegne inse(r)ìu inta [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], sub-infeudàu a 'na famìa de San Darmàssu, ch'a và de prubabile a custruì a gexetta ch'a purtava u numme du santu, inta zòna de Arveiu. Cun a mòrte de sti chi u feudu pàssa, cumme gran parte de l'entrutèra d'[[Arbenga]], au Bunifassiu du Vastu, a partì dau [[1091]]. De doppu u pàssa de man aa famìa di marchesi de Clavesana, andandu a druvì in epuca de scòntri fra a castelanìa e u libe(r)u cumün de [[Arbenga]], che e pòrtan fra u [[XII secolo|XII]] e u [[XIII secolo|XIII seculu]] a ina ridusiùn di terito(r)i de cumpetensa du feudu. A l'epuca i feudatari lucâli i l'é(r)an i membri da famìa Rubaldini, ch'i vegnen eliminài dau cuntrollu e sustituìi cun Aicardo Cazzulini a partì dau [[1236]], tòstu in cuntempuranea cu'a fìn da duminasiùn di marchesi de Clavesana e u cumensu de quella di Du Carettu du rammu de Ba(r)estìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=A stòia, cumün de Arnascu|vìxita=2021-08-18|léngoa=IT}}</ref> Se(r)àn propiu i marchesi a favu(r)ì u sviluppu du feudu, rivandu a custruì in növu castellu inta frasiùn de Bezzu, ancù aù in péi e duve(r)àu cumme rexidensa privâ, zà cumensàu a custruì du [[1321]], cun in stìle vixin a quellu du [[Renascimento|rinascimentu]]. === Etài mudèrna === [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Castellania di Rivernaro).jpg|sinistra|miniatura|Detaju d'ina carta du [[Matteo Vinzoni]] cu'a [[castelanìa de Rivernàu]], [[1750]]]] Quande u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]] u sciòrbe e prupietài di Du Carettu de Ba(r)estìn du [[1545]] ascì Rivernàu u vegne inglubàu intu picìn stàttu marchiunâle (sciben che a prupietài a fusse in realtài divìsa a metài cu'u rammu di Du Carettu du [[Marchexun de Finô|Marchesàu de Finà]]), fin a quande stu chi u nu s'è desfàu du [[1624]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31518&RicFrmRicSemplice=Cisano%20sul%20Neva&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=U cumün de Sènexi e a castelanìa de Rivernàu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> Sutta a tüttu u periudu de cuntròllu da famìa di Cassulìn u se àrve in periudu de stabilitài pe'a [[castelanìa de Rivernàu]], ch'u dü(r)a fin aa fìn du guvernu de sti chi in sce Arnascu, terminàu difatti du [[1753]], a càusa de ina se(r)ie de dispute interne, che e l'han purtàu aa ruvìna ecunomica da famìa e a l'infeudamentu a di âtri espunenti da nubiltài arbenganese, culigài e tribüta(r)i di Du Carettu de Ba(r)estìn: i Còsta, zà scignu(r)i da cuntea de Cunscente (ch'a cumprendeva ascì [[Cixan|Cixàn]], [[Cunscente]] e u cumün de [[Garlenda]]), ch'i l'han cunservàu a pudestài in scia castelanìa fin a l'arìvu de l'esercitu fransese guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. A ògni moddu, zà cu'a fin da [[Goæra de sucescion polacca|guèra de sucesciùn pulàcca]] e u tratàu de Vienna du [[1735]], u feudu u l'é(r)a stàu acquisìu dau [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e inglubàu inti dumini di Savoia. === Etài cuntempuranea === Restàu dunca in man piemuntese fin au [[1797]], cu'i dumini di Còsta u paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese, andandu a furmà pe'a primma vòtta ina növa munisipalitài, ch'a cunprendeva e frasiùi d'ancöi (Bezzu, Menôxiu e A Gêxa) ciü quella de Sènexi. Cu'a restaurasiùn du [[1815]] u passa turna sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], vegnüu pöi [[Regno d'Italia (1861-1946)|regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inse(r)ìu intu sircunda(r)iu de Arbenga, pöi cunfluìu inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], du [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. Fra u [[1973]] e fìn ai 31 de dixembre du [[2008]] u l'ha fàu parte da Cumunitài muntâna Ingauna, pöi vegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn. I ürtimi cangiamenti teritu(r)iâli i sun stài cumpiüi du [[1815]], sutta u regnu de Sardegna, quande cu'a restaurasiùn u sentru abitàu de [[Sènexi]] u và a êsse in cumün indipendente, pöi anessu a [[Cixan]]. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Arnascu}} === Minu(r)anse furèste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2024]], i sitadìn furèsti a Arnascu i sun 60.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arnascu i sun: ''Gallizia'', ''Vignola'', ''Viaggio'', ''Badoino'' e ''Mirone''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref> === Persune ligàe cun Arnascu === * Giovanni Battista Accame (Arnascu, ? - ?, 1823), prève, megu e prufesû de filusufìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.accademiadellescienze.it/accademia/soci/acame|tìtolo=Giovanni Battista ACCAME (ACAME o AKAME)|outô=Accademia delle Scienze di Torino|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Gêxa da Nòstra Scignùa Sunta (Gêxa, Arnascu)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle dedicâ aa Sunta Uatòiu de San Bertumê (Gêxa, Arnascu)-Esternu.jpg|U(r)ato(r)iu de San Bertumé Gêxa di Santi Còsma e Damiàn (Bessu, Arnascu) 02.jpg|Bezzu, a capella di Santi Cosma e Damiàn Capélla de San Pantalêu (Menôxi, Arnascu)-Esternu.jpg|A capella de San Pantalêu a Menôxiu </gallery> U cumün de Arnascu u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impe(r)ia]], chi dunca a gh'è a parocchia dedicâ aa Sunta, ch'a cumprende ascì e gêxe chi sutta: * '''Gêxa da parocchia da Nostra Scignùa Sunta''', a se tröva inta frasiùn da Gêxa. Rimanezâ cu'e furme ba(r)ocche du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], a cuntegne au sò internu dife(r)ènti ope(r)e artistiche, cumme u dipintu ch'u rafigü(r)a u ''Batezzu de San Giuvanni Batìsta'' da cunscide(r)à du [[XVII secolo|Seisèntu]], ina stàttua da Madonna du Rusa(r)iu e u pregiàu tabernaculu de màrma(r)u du Gaggini, datàu au [[1536]] e culucàu in sce l'impurtante atâ mazû de stìle rinascimentâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20669/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''', u se tröva inta burgâ da Gêxa, de frunte aa paruchiâle, mensciunàu pe'a primma votta intu testamentu de l'Antognu Cassulìn du 2 de zenâ du [[1486]]. L'u(r)ato(r)iu u l'è stàu recustruìu du [[1580]], tantu che aa vixita du Mascardi u l'è dìtu ciü aprupiàu cumme paruchiâle fìna da gexa du paise. A sò cianta a l'è a retangulu, cuvèrta da ina votta a butte, dutâ d'in artâ de marma(r)u ch'u g'ha in simma in quaddru dedicàu au santu patrùn. In sci fianchi de l'artâ i se dröven dui nicci, l'ün ch'u cuntegne a stattua da Sunta e l'âtru quella de San Darmassiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20668/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella di Santi Cosma e Damiàn''': a se tröva inta frasiùn de Bezzu, mensciunâ asemme a l'u(r)ato(r)iu intu testamentu du [[1486]], p'êsse pöi rangiâ inte sò furme d'ancöi e dutâ de campanìn du [[1790]]. A sò strutü(r)a a l'è a navâ ünica, cuvèrta da ina votta a butte cun de lünettte dae parte e serâ au fundu da in abside squadràu. Inta mü(r)aja de mancìna u se ghe dröve in nicciu dund'a l'è cunservâ a stàttua da prucesciùn di santi patrùi<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20665/|tìtolo=Cappella dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella de San Pantalêu''': a l'è a capella da burgâ de Menôxiu, dund'a ghe vegne mensciunâ fina dau [[XVII secolo|Seisèntu]] intu ''[[Sacro, e vago Giardinello|Sacro, e Vago giardinello]]''. A sò strutü(r)a a g'ha ina cianta a retangulu, cu'a navâ ch'a l'è cuvèrta da ina votta a butte spartìa inte tre campàe, serâ au fundu da in abside a ciü làtti. Sciübitu passàu l'entrâ, in scia drìta, e se vegghen e mü(r)aje du campanìn, ch'u l'è inglubàu inta capella. In simma a l'artâ u gh'è missu u quaddru da ''Madonna cu'u Bambìn, Santa Lüsìa e San Pantalêu'', ch'u g'ha ai sò fianchi di nicci pe'e stàttue de Santa Lüsìa e de Santa Te(r)esa; de ciü, inta capella u gh'è cunservàu in antìgu Crìstu de lutùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20667/|tìtolo=Cappella di San Pantaleone|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella de San Darmassu''': inta lucalitài d'Arveiu, ataccu ai cunfìn cun [[Arbenga]], intu scitu de in'antìga burgâ ch'a nu l'existe ciû. A capella a l'è ina custrusiùn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], ma di rèsti truvài sutt'au sò portegu i l'han pruvàu a presensa d'ina primma gexetta ch'a duve(r)eva remuntà au [[X secolo|seculu X]]. A cianta da capella a l'è a retangulu, cu'in portegu davanti aa faciâ, mentre l'abside u l'è de furma squadrâ cumme pü(r)e u campanìn, missu in scia sò drita e dae fundasiùi ch'e ne vegnen daa primma gexetta. L'aula, tütta intunacâ, a l'è cuvèrta da ina votta a butte; fra e upe(r)e da capella a gh'è ina stàttua de San Darmassu, au dì d'ancöi cunservâ inte l'u(r)ato(r)iu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20666/|tìtolo=Cappella di San Dalmazzo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. === Architetü(r)e militâri === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Castello Del Carretto Arnasco 2021.jpg|I rèsti du castellu di Du Carettu in Arnascu Castellu de Bessu (Arnascu)-Cumplessu 01.jpg|U castellu di Cassulìn a Bezzu Fòrte de Ròcca Livérna (Arnàsco) - intèrno (3).jpg|U forte da Rocca Riverna </gallery> * '''Castellu di Cassulìn''' inta frasiùn de Bezzu. Custruìu daa famìa infeudà inta [[Castelanìa de Rivernàu|castelanìa]], u se tröva a l'ingressu da frasiùn, u l'è datàu du [[XIV secolo|Trexèntu]], anche se inti anni de doppu u l'ha avüu ina sé(r)ie de restrutü(rlasiùi ch'e n'han mudificàu ascì l'aspettu, ancöi u l'è duve(r)àu cumme rexidensa privâ. * '''Castellu di Du Carettu de Ba(r)estìn''', aù derucàu, u se truvava inta zona da Rocca Riverna, surva aa burgâ da Gêxa. U l'é(r)a stàu ti(r)àu sciü atùrnu au [[XIII secolo|Duxèntu]]. * '''Fòrte de Arnascu o da Rocca Riverna''', u l'é(r)a ina pustasiùn militâre adutâ dai Savòia, custruìa de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A strutü(r)a a nàsce vixìn ae fundamenta du veiu castellu, e u serviva pe' tegnì sutt'öggiu e ativitài inte valàe d'in gi(r)u e in scia [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ascì, numma ina parte de stu chi a l'è stà rangiâ. U se issa a in'artéssa de 500&nbsp;m in sciù livellu du mâ, cu'a carateristica de avé a pulveriera ch'a se fàccia in sci'n bâsu, i téiti de legnu ancù cumm'i l'é(r)an e i caminamenti restrutü(r)ài, ch'i nu l'han cangiàu a cunfurmasiùn u(r)igina(r)ia du forte. === Architetü(r)e sivili === * '''A Ture de Davì''' (o "du Davì" a segunda da prununsia), a l'è ina ture a base reunda cun ina furma a silindru, a se tröva surva a l'abitàu de Menôxiu. Dandu amentu ae lezende cuntàe intu paìse a sa(r)eva stà custruìa intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] da in pastù da zona, ciamàu Davide Badoino (dìtu, apuntu, U Davì), cu'a strutü(r)a fà cumme ina mü(r)aja a seccu. === Pitü(r)a === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Arnasco-murales1.jpg|E pitü(r)e de Arnascu Arnasco-murales2.jpg|Âtra vista de pitü(r)e in sce mü(r)aje </gallery> * '''E pitü(r)e in sce mü(r)aje (o murales ascì, ligü(r)izàu mü(r)ài) de Arnascu''', e se sun svilupàe a partì dai [[Anni 1990|ànni 90]], cu'a partecipasiùn de artìsti prufesciunisti e diletanti, ch'i se sun impegnài a decu(r)à e müa(r)aje da stradda prinsipâle ch'a culega e frasiùi du paìse (a stradda pruvinsale 35). I temmi tratài dai dipinti i sun prinsipalmente ligài aa realtài cuntadìna e au teritò(r)iu ligü(r)e, cun ina cuntinnua evulusiùn ch'a pòrta tütti i ànni di dipinti növi. == Ecunumia == U setû trainante de l'ecumumìa d'Arnascu u l'è quellu prima(r)iu, cu'a cultivasiùn de prudòtti cumme a vìgna e l'u(r)ìvu, cun a qualitài ciamâ arnasca, o ascì u(r)ìva pignö(r)a, ch'u ne vegne utegnüu u famusu ö(r)iu èstra-vergine d'u(r)ìva. Pôcu svilüpàu quellu secunda(r)iu, a frunte pe(r)ò de in difüsu muntà du türismu, prinsipalmente pe'a stu(r)icitài du paìse, ma ascì pe' l'enugastrunumìa lucâle. E prinsipâli furme de acuiènsa e sun dunca quelle de l'agritü(r)ismu, asemme ae ativitài cumerciâli ch'e permettan de tastà i vìn e i piàtti tipichi da tradisiùn. == Cultü(r)a == === Dialettu d'Arnascu === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}} U dialettu parlàu a Arnascu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sentru-punènte]]; pe' rivitalizâlu a pro loco lucâle a urganizza di incontri ciamài ''Vegne asci ti a ciaciarâ'', ch'i se tegnen escluxivamente intu dialettu lucâle, tütte e vòtte cun in temma dife(r)ènte.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210819172715/https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/vegne-asci-ti-a-ciaciara-72725-1-cefa4291c90bdcd75c8fec5e4e672989|tìtolo=Vegne ascì ti a ciaciarâ|léngoa=IT|vìxita=2025-07-01}}</ref> === Enugastrunumìa === ==== L'u(r)iva arnasca ==== Particulare de stu terito(r)iu a l'è a cultivasiùn de l'arnasca o "u(r)ìva pignö(r)a", ch'a presenta de carateristiche dife(r)ènti rispettu aa ciü cultivâ u(r)ìva tagiasca, rispettu a sta chi difatti a g'ha ina maü(r)asiùn dife(r)ènte, ciü tardìa e in güstu che tastandula u pà tòstu scimile a in pignö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.coopolivicolarnasco.it/|tìtolo=Cupe(r)atìva de l'ö(r)iu de Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-01-07}}</ref> L'u(r)ìva arnasca a presenta in cu(r)û ciü scü(r)u, ciante ciü bàsse e picìne, côsa ch'a garantisce ascì ina mazû rexistensa au ze(r)u e au freidu.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210901000000*/https://www.lamialiguria.it/it/la-liguria-in-battello/456-cultivar-liguri/9240-arnasca.html|tìtolo=In Arnascu l'ö(r)iu u l'è de Arnasca|léngoa=IT|vìxita=2025-07-01}}</ref> Propiu pe' ste carateristiche chi a l'è de lungu apresâ, vista ascì a prudusiùn de l'ö(r)iu estra vergine d'u(r)ìva, prudòttu prinsipalmente dai [[gumbu|gumbi]] lucâli, atestài zà antigamente in Arnascu (segundu quarche funte zà a partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agriligurianet.it/en/vetrina/prodotti-e-produzioni/olio-e-olive/prodotti-tipiciolio/item/217-olio-extravergine-di-oliva-arnasca.html|tìtolo=L'ö(r)iu estra vergine d'u(r)ìva arnasca|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> == Feste e fe(r)e == * '''Festa da Sunta''', a se tegne tütti i ànni a Arnascu Gêxa a Mez'Aùstu, a l'è a festa patrunâle du cumün, cu'a selebrasiùn religiusa e ascì u rinfrescu urganizàu daa Pro Loco.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-patronale-di-santa-maria-assunta-72708-1-83ee79065cb0b083beaa64cc62fa1de5|tìtolo=A festa patrunâle da Sunta|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Vegne ascì ti a ciaciarâ''', u se tegne cu'a culaburasiùn da Pro Loco e da cumüna, pe' valurizà u dialettu de Arnascu e mustralu ascì a chi u nu u cunusce, l'eventu, inte l'edisiùn [[2019]]-[[2020]] u s'è tegnüu fra i mesi de dixembre e de frevâ, cun tütte e sei(r)e in temma diferente pe' cuntà de sto(r)ie, lezende, filastrocche o ascì sulu pe' fà dui ciàrle. I temmi prinsipâli de l'eventu i sun stài: ''"Cunteme de Arnascu"'', ''"A vita du passau"'', ''"A lesiun"'' e ''"Ina neuce au museu"''.<ref name=":0" /> * '''Festa da fìn de l'estài''', a se tegne pressu u lucâle sentru poli-spurtìvu, a i inissi de setembre, cu'a sena prepa(r)â dau cumün e daa pro loco e ascì a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-fine-estate-72705-1-87fdf9418e492f092ca07893bb69920f|tìtolo=A festa da fin de l'estài|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa di santi Cosma e Damiàn''', a l'è a festa patrunâle da frasiùn de Bezzu, a se tegne tütti i ànni ai 22 de setembre, cu'a messa selebrâ inta gêxa da frasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-patronale-dei-santi-cosma-e-damiano-72710-1-80b21d83cbef16a18aab9dbcb2c0e1bf|tìtolo=Festa patrunâle di santi Cosma e Damiàn a Bezzu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa patrunâle de San Darmassu''', a se tegne tütti i ànni ai inissi d'aùstu inta frasiùn de Arveiu, dund'a se tröva a gêxa dedicâ au santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-san-dalmazio-72711-1-8322f54281d099012b0aaf90581eb4e7|tìtolo=A festa de San Darmassu a Arveiu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi de Arnascu === [[File:Arnasco-municipio.jpg|thumb|A cà cumünâle de Arnascu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 arvì 1986|24 mazzu 1990|Alfredino Gallizia|[[Partio Comunista Italian|PCI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 mazzu 1990|24 arvì 1995|Ottavio Tomatis|PSI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Ottavio Tomatis|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Pier Giorgio Giraldi|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Pier Giorgio Giraldi|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|25 mazzu 2014|Alfredino Gallizia|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Alfredino Gallizia|Uniti per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Matteo Mirone|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Matteo Mirone|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of England.svg}} [[Brading]], dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/16209276/guida-cooperazione-decentrata-e-internazionalizzazione-delle|tìtolo=Guida cooperazione decentrata e internazionalizzazione delle regioni e della provincie autonome italiane|outô=Istituto per la Promozione Industriale|dæta=2007|léngoa=IT|p=54}}</ref> == Vie de cumünicasiùn == U terito(r)iu cumünâle de Arnascu u l'è culegàu cu'u cumün de [[Cixan|Cixàn]] grassie aa stradda ch'a pòrta versu [[Sènexi]] e u lucâle villaggiu tü(r)isticu, ch'a razunze fasilmente a frasiùn de Bezzu, culegâ ascì cu'a Stradda Pruvinsâle 19, versu [[Villanöva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp19|tìtolo=SP 19 di Arnasco|outô=Pruvinsa de Savuna|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. A Gêxa e Menôxiu e sun culegàe cu'a frasiùn de Bezzu grassie aa Stradda Pruvinsâle 35, ch'a porta fin a [[Vendùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp35|tìtolo=SP 35 Arnasco-Vendone-Onzo|outô=Pruvinsa de Savuna|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} 0kyifkmj114lp98m0carqs926e3g5dv 259029 259027 2025-07-10T17:59:17Z N.Longo 12052 loc 259029 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arnascu |Panorama = Arnasco-panorama2.jpg |Didascalia = <div align="center">Panu(r)àmma de Arnascu, burgâ da Gêxa</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Matteo Mirone |Mandato = 2 |Partito = lista sivica "Insieme per Arnasco" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 550 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Gêxa <small>(sêde da cumüna)</small>, Bezzu<ref group="n.">''Bessu'' in âtre va(r)ietài arbenganesi</ref>, Menöxe<ref group="n.">''Menôxiu'' in arbenganese d'Arbenga e ''Menôxi'' in âtre va(r)ietài arbenganesi</ref><ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Arbenga]], [[Castergiancu|Castregiancu]], [[Cixan]], [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]], [[Utuê]], [[Vendùn]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2006 |Nome abitanti = |Patrono = A Sùnta |Festivo = [[15 agosto|15 aùstu]] |Mappa = Map of comune of Arnasco (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Arnascu inta pruvinsa de Savuna }} '''Arnascu'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[arnaʃku]}}, ascì scrìtu ''Arnascho'', ''Arnasco'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Alnascu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Arnasco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 550 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. == Geugrafìa == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Arnasco-panorama1.jpg|A burgâ da Gêxa Menôxi (Arnascu)-Caruggiu 03.jpg|Vista de Menöxe </gallery> Arnascu u l'è scituàu aa metài fra u basìn da valâ du scciümme A(r)òscia e quellu da valâ du Pennavaire. U riàn ciü impurtante ch'u traversa u terito(r)iu du cumün u l'è l'Arveiu, asemme au Mèrcu. I munti ch'i sircundan u cumün i sun prinsipalmente de culette de bassa artitüdine, vista a vixinansa cu'a [[ciâna d'Arbenga]], da nutà a Rocca Liverna, âta 552&nbsp;m in sciu livellu du mâ, ma ascì a Cruxe de Arnascu (646&nbsp;m s.l.m.) e u Munte Negru (853&nbsp;m). === Frasiùi === U cumün de Arnascu u se cunfurma cumme in munisipiu spantegàu, ch'u cumprende e frasiùi de Menöxe, de Bezzu e da Gêxa, ch'a funsiuna cumme sede da cà cumünâle, ciü e burgàe stò(r)iche de Còsta da Möia, Custiùn e Pràu pe' in'estensciùn de tòstu 6,09&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/wp-content/uploads/2024/01/statuto-comune-sv-arnasco.pdf|tìtolo=Statüu du cumün|outô=Cumün d'Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. === Cunfìn === Arnascu u cunfina a nord-ovest cu'u cumün de [[Vendùn]], a nord-est cun [[Castergiancu|Castregiancu]], a meridiùn cun [[Utuê]] e [[Arbenga]], a levante cun [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]] e [[Cixan]]<ref name=":1" />. == Sto(r)ia == === Etài de Mezu === E u(r)igini de l'insediamentu e sun da riscuntrà fra u [[IX secolo|IX]] e u [[X secolo|X seculu]], cu'e cuntràe ciü antìghe de Arveiu e Arnascu Véju, ancöi nu ciü vixìbili. Cun l'ànnu [[1000]] i vegnen mensciunài i abitài de frasiùi de Arnascu, Menöxe, Bezzu, Arveiu e Sènexi (aù frasiùn de [[Cixan]]), sutta u cuntròllu da [[Castelanìa de Rivernàu]], guvernâ da l'antìgu castellu in scia Rocca Riverna (o Liverna). Da stu mumentu lì u terito(r)iu u vegne inse(r)ìu inta [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], sub-infeudàu a 'na famìa de San Darmàssu, ch'a và de prubabile a custruì a gexetta ch'a purtava u numme du santu, inta zòna de Arveiu. Cun a mòrte de sti chi u feudu pàssa, cumme gran parte de l'entrutèra d'[[Arbenga]], au Bunifassiu du Vastu, a partì dau [[1091]]. De doppu u pàssa de man aa famìa di marchesi de Clavesana, andandu a druvì in epuca de scòntri fra a castelanìa e u libe(r)u cumün de [[Arbenga]], che e pòrtan fra u [[XII secolo|XII]] e u [[XIII secolo|XIII seculu]] a ina ridusiùn di terito(r)i de cumpetensa du feudu. A l'epuca i feudatari lucâli i l'é(r)an i membri da famìa Rubaldini, ch'i vegnen eliminài dau cuntrollu e sustituìi cun Aicardo Cazzulini a partì dau [[1236]], tòstu in cuntempuranea cu'a fìn da duminasiùn di marchesi de Clavesana e u cumensu de quella di Du Carettu du rammu de Ba(r)estìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=A stòia, cumün de Arnascu|vìxita=2021-08-18|léngoa=IT}}</ref> Se(r)àn propiu i marchesi a favu(r)ì u sviluppu du feudu, rivandu a custruì in növu castellu inta frasiùn de Bezzu, ancù aù in péi e duve(r)àu cumme rexidensa privâ, zà cumensàu a custruì du [[1321]], cun in stìle vixin a quellu du [[Renascimento|rinascimentu]]. === Etài mudèrna === [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Castellania di Rivernaro).jpg|sinistra|miniatura|Detaju d'ina carta du [[Matteo Vinzoni]] cu'a [[castelanìa de Rivernàu]], [[1750]]]] Quande u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]] u sciòrbe e prupietài di Du Carettu de Ba(r)estìn du [[1545]] ascì Rivernàu u vegne inglubàu intu picìn stàttu marchiunâle (sciben che a prupietài a fusse in realtài divìsa a metài cu'u rammu di Du Carettu du [[Marchexun de Finô|Marchesàu de Finà]]), fin a quande stu chi u nu s'è desfàu du [[1624]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31518&RicFrmRicSemplice=Cisano%20sul%20Neva&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=U cumün de Sènexi e a castelanìa de Rivernàu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> Sutta a tüttu u periudu de cuntròllu da famìa di Cassulìn u se àrve in periudu de stabilitài pe'a [[castelanìa de Rivernàu]], ch'u dü(r)a fin aa fìn du guvernu de sti chi in sce Arnascu, terminàu difatti du [[1753]], a càusa de ina se(r)ie de dispute interne, che e l'han purtàu aa ruvìna ecunomica da famìa e a l'infeudamentu a di âtri espunenti da nubiltài arbenganese, culigài e tribüta(r)i di Du Carettu de Ba(r)estìn: i Còsta, zà scignu(r)i da cuntea de Cunscente (ch'a cumprendeva ascì [[Cixan|Cixàn]], [[Cunscente]] e u cumün de [[Garlenda]]), ch'i l'han cunservàu a pudestài in scia castelanìa fin a l'arìvu de l'esercitu fransese guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. A ògni moddu, zà cu'a fin da [[Goæra de sucescion polacca|guèra de sucesciùn pulàcca]] e u tratàu de Vienna du [[1735]], u feudu u l'é(r)a stàu acquisìu dau [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e inglubàu inti dumini di Savoia. === Etài cuntempuranea === Restàu dunca in man piemuntese fin au [[1797]], cu'i dumini di Còsta u paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese, andandu a furmà pe'a primma vòtta ina növa munisipalitài, ch'a cunprendeva e frasiùi d'ancöi (Bezzu, Menöxe e A Gêxa) ciü quella de Sènexi. Cu'a restaurasiùn du [[1815]] u passa turna sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], vegnüu pöi [[Regno d'Italia (1861-1946)|regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inse(r)ìu intu sircunda(r)iu de Arbenga, pöi cunfluìu inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], du [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. Fra u [[1973]] e fìn ai 31 de dixembre du [[2008]] u l'ha fàu parte da Cumunitài muntâna Ingauna, pöi vegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn. I ürtimi cangiamenti teritu(r)iâli i sun stài cumpiüi du [[1815]], sutta u regnu de Sardegna, quande cu'a restaurasiùn u sentru abitàu de [[Sènexi]] u và a êsse in cumün indipendente, pöi anessu a [[Cixan]]. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Arnascu}} === Minu(r)anse furèste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2024]], i sitadìn furèsti a Arnascu i sun 60.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arnascu i sun: ''Gallizia'', ''Vignola'', ''Viaggio'', ''Badoino'' e ''Mirone''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref> === Persune ligàe cun Arnascu === * Giovanni Battista Accame (Arnascu, ? - ?, 1823), prève, megu e prufesû de filusufìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.accademiadellescienze.it/accademia/soci/acame|tìtolo=Giovanni Battista ACCAME (ACAME o AKAME)|outô=Accademia delle Scienze di Torino|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Gêxa da Nòstra Scignùa Sunta (Gêxa, Arnascu)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle dedicâ aa Sunta Uatòiu de San Bertumê (Gêxa, Arnascu)-Esternu.jpg|U(r)ato(r)iu de San Bertumé Gêxa di Santi Còsma e Damiàn (Bessu, Arnascu) 02.jpg|Bezzu, a capella di Santi Cosma e Damiàn Capélla de San Pantalêu (Menôxi, Arnascu)-Esternu.jpg|A capella de San Pantalêu a Menöxe </gallery> U cumün de Arnascu u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impe(r)ia]], chi dunca a gh'è a parocchia dedicâ aa Sunta, ch'a cumprende ascì e gêxe chi sutta: * '''Gêxa da parocchia da Nostra Scignùa Sunta''', a se tröva inta frasiùn da Gêxa. Rimanezâ cu'e furme ba(r)ocche du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], a cuntegne au sò internu dife(r)ènti ope(r)e artistiche, cumme u dipintu ch'u rafigü(r)a u ''Batezzu de San Giuvanni Batìsta'' da cunscide(r)à du [[XVII secolo|Seisèntu]], ina stàttua da Madonna du Rusa(r)iu e u pregiàu tabernaculu de màrma(r)u du Gaggini, datàu au [[1536]] e culucàu in sce l'impurtante atâ mazû de stìle rinascimentâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20669/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''', u se tröva inta burgâ da Gêxa, de frunte aa paruchiâle, mensciunàu pe'a primma votta intu testamentu de l'Antognu Cassulìn du 2 de zenâ du [[1486]]. L'u(r)ato(r)iu u l'è stàu recustruìu du [[1580]], tantu che aa vixita du Mascardi u l'è dìtu ciü aprupiàu cumme paruchiâle fìna da gexa du paise. A sò cianta a l'è a retangulu, cuvèrta da ina votta a butte, dutâ d'in artâ de marma(r)u ch'u g'ha in simma in quaddru dedicàu au santu patrùn. In sci fianchi de l'artâ i se dröven dui nicci, l'ün ch'u cuntegne a stattua da Sunta e l'âtru quella de San Darmassiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20668/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella di Santi Cosma e Damiàn''': a se tröva inta frasiùn de Bezzu, mensciunâ asemme a l'u(r)ato(r)iu intu testamentu du [[1486]], p'êsse pöi rangiâ inte sò furme d'ancöi e dutâ de campanìn du [[1790]]. A sò strutü(r)a a l'è a navâ ünica, cuvèrta da ina votta a butte cun de lünettte dae parte e serâ au fundu da in abside squadràu. Inta mü(r)aja de mancìna u se ghe dröve in nicciu dund'a l'è cunservâ a stàttua da prucesciùn di santi patrùi<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20665/|tìtolo=Cappella dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella de San Pantalêu''': a l'è a capella da burgâ de Menöxe, dund'a ghe vegne mensciunâ fina dau [[XVII secolo|Seisèntu]] intu ''[[Sacro, e vago Giardinello|Sacro, e Vago giardinello]]''. A sò strutü(r)a a g'ha ina cianta a retangulu, cu'a navâ ch'a l'è cuvèrta da ina votta a butte spartìa inte tre campàe, serâ au fundu da in abside a ciü làtti. Sciübitu passàu l'entrâ, in scia drìta, e se vegghen e mü(r)aje du campanìn, ch'u l'è inglubàu inta capella. In simma a l'artâ u gh'è missu u quaddru da ''Madonna cu'u Bambìn, Santa Lüsìa e San Pantalêu'', ch'u g'ha ai sò fianchi di nicci pe'e stàttue de Santa Lüsìa e de Santa Te(r)esa; de ciü, inta capella u gh'è cunservàu in antìgu Crìstu de lutùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20667/|tìtolo=Cappella di San Pantaleone|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella de San Darmassu''': inta lucalitài d'Arveiu, ataccu ai cunfìn cun [[Arbenga]], intu scitu de in'antìga burgâ ch'a nu l'existe ciû. A capella a l'è ina custrusiùn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], ma di rèsti truvài sutt'au sò portegu i l'han pruvàu a presensa d'ina primma gexetta ch'a duve(r)eva remuntà au [[X secolo|seculu X]]. A cianta da capella a l'è a retangulu, cu'in portegu davanti aa faciâ, mentre l'abside u l'è de furma squadrâ cumme pü(r)e u campanìn, missu in scia sò drita e dae fundasiùi ch'e ne vegnen daa primma gexetta. L'aula, tütta intunacâ, a l'è cuvèrta da ina votta a butte; fra e upe(r)e da capella a gh'è ina stàttua de San Darmassu, au dì d'ancöi cunservâ inte l'u(r)ato(r)iu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20666/|tìtolo=Cappella di San Dalmazzo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. === Architetü(r)e militâri === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Castello Del Carretto Arnasco 2021.jpg|I rèsti du castellu di Du Carettu in Arnascu Castellu de Bessu (Arnascu)-Cumplessu 01.jpg|U castellu di Cassulìn a Bezzu Fòrte de Ròcca Livérna (Arnàsco) - intèrno (3).jpg|U forte da Rocca Riverna </gallery> * '''Castellu di Cassulìn''' inta frasiùn de Bezzu. Custruìu daa famìa infeudà inta [[Castelanìa de Rivernàu|castelanìa]], u se tröva a l'ingressu da frasiùn, u l'è datàu du [[XIV secolo|Trexèntu]], anche se inti anni de doppu u l'ha avüu ina sé(r)ie de restrutü(rlasiùi ch'e n'han mudificàu ascì l'aspettu, ancöi u l'è duve(r)àu cumme rexidensa privâ. * '''Castellu di Du Carettu de Ba(r)estìn''', aù derucàu, u se truvava inta zona da Rocca Riverna, surva aa burgâ da Gêxa. U l'é(r)a stàu ti(r)àu sciü atùrnu au [[XIII secolo|Duxèntu]]. * '''Fòrte de Arnascu o da Rocca Riverna''', u l'é(r)a ina pustasiùn militâre adutâ dai Savòia, custruìa de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A strutü(r)a a nàsce vixìn ae fundamenta du veiu castellu, e u serviva pe' tegnì sutt'öggiu e ativitài inte valàe d'in gi(r)u e in scia [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ascì, numma ina parte de stu chi a l'è stà rangiâ. U se issa a in'artéssa de 500&nbsp;m in sciù livellu du mâ, cu'a carateristica de avé a pulveriera ch'a se fàccia in sci'n bâsu, i téiti de legnu ancù cumm'i l'é(r)an e i caminamenti restrutü(r)ài, ch'i nu l'han cangiàu a cunfurmasiùn u(r)igina(r)ia du forte. === Architetü(r)e sivili === * '''A Ture de Davì''' (o "du Davì" a segunda da prununsia), a l'è ina ture a base reunda cun ina furma a silindru, a se tröva surva a l'abitàu de Menöxe. Dandu amentu ae lezende cuntàe intu paìse a sa(r)eva stà custruìa intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] da in pastù da zona, ciamàu Davide Badoino (dìtu, apuntu, U Davì), cu'a strutü(r)a fà cumme ina mü(r)aja a seccu. === Pitü(r)a === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Arnasco-murales1.jpg|E pitü(r)e de Arnascu Arnasco-murales2.jpg|Âtra vista de pitü(r)e in sce mü(r)aje </gallery> * '''E pitü(r)e in sce mü(r)aje (o murales ascì, ligü(r)izàu mü(r)ài) de Arnascu''', e se sun svilupàe a partì dai [[Anni 1990|ànni 90]], cu'a partecipasiùn de artìsti prufesciunisti e diletanti, ch'i se sun impegnài a decu(r)à e müa(r)aje da stradda prinsipâle ch'a culega e frasiùi du paìse (a stradda pruvinsale 35). I temmi tratài dai dipinti i sun prinsipalmente ligài aa realtài cuntadìna e au teritò(r)iu ligü(r)e, cun ina cuntinnua evulusiùn ch'a pòrta tütti i ànni di dipinti növi. == Ecunumia == U setû trainante de l'ecumumìa d'Arnascu u l'è quellu prima(r)iu, cu'a cultivasiùn de prudòtti cumme a vìgna e l'u(r)ìvu, cun a qualitài ciamâ arnasca, o ascì u(r)ìva pignö(r)a, ch'u ne vegne utegnüu u famusu ö(r)iu èstra-vergine d'u(r)ìva. Pôcu svilüpàu quellu secunda(r)iu, a frunte pe(r)ò de in difüsu muntà du türismu, prinsipalmente pe'a stu(r)icitài du paìse, ma ascì pe' l'enugastrunumìa lucâle. E prinsipâli furme de acuiènsa e sun dunca quelle de l'agritü(r)ismu, asemme ae ativitài cumerciâli ch'e permettan de tastà i vìn e i piàtti tipichi da tradisiùn. == Cultü(r)a == === Dialettu d'Arnascu === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}} U dialettu parlàu a Arnascu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sentru-punènte]]; pe' rivitalizâlu a pro loco lucâle a urganizza di incontri ciamài ''Vegne asci ti a ciaciarâ'', ch'i se tegnen escluxivamente intu dialettu lucâle, tütte e vòtte cun in temma dife(r)ènte.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210819172715/https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/vegne-asci-ti-a-ciaciara-72725-1-cefa4291c90bdcd75c8fec5e4e672989|tìtolo=Vegne ascì ti a ciaciarâ|léngoa=IT|vìxita=2025-07-01}}</ref> === Enugastrunumìa === ==== L'u(r)iva arnasca ==== Particulare de stu terito(r)iu a l'è a cultivasiùn de l'arnasca o "u(r)ìva pignö(r)a", ch'a presenta de carateristiche dife(r)ènti rispettu aa ciü cultivâ u(r)ìva tagiasca, rispettu a sta chi difatti a g'ha ina maü(r)asiùn dife(r)ènte, ciü tardìa e in güstu che tastandula u pà tòstu scimile a in pignö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.coopolivicolarnasco.it/|tìtolo=Cupe(r)atìva de l'ö(r)iu de Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-01-07}}</ref> L'u(r)ìva arnasca a presenta in cu(r)û ciü scü(r)u, ciante ciü bàsse e picìne, côsa ch'a garantisce ascì ina mazû rexistensa au ze(r)u e au freidu.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210901000000*/https://www.lamialiguria.it/it/la-liguria-in-battello/456-cultivar-liguri/9240-arnasca.html|tìtolo=In Arnascu l'ö(r)iu u l'è de Arnasca|léngoa=IT|vìxita=2025-07-01}}</ref> Propiu pe' ste carateristiche chi a l'è de lungu apresâ, vista ascì a prudusiùn de l'ö(r)iu estra vergine d'u(r)ìva, prudòttu prinsipalmente dai [[gumbu|gumbi]] lucâli, atestài zà antigamente in Arnascu (segundu quarche funte zà a partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agriligurianet.it/en/vetrina/prodotti-e-produzioni/olio-e-olive/prodotti-tipiciolio/item/217-olio-extravergine-di-oliva-arnasca.html|tìtolo=L'ö(r)iu estra vergine d'u(r)ìva arnasca|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> == Feste e fe(r)e == * '''Festa da Sunta''', a se tegne tütti i ànni a Arnascu Gêxa a Mez'Aùstu, a l'è a festa patrunâle du cumün, cu'a selebrasiùn religiusa e ascì u rinfrescu urganizàu daa Pro Loco.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-patronale-di-santa-maria-assunta-72708-1-83ee79065cb0b083beaa64cc62fa1de5|tìtolo=A festa patrunâle da Sunta|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Vegne ascì ti a ciaciarâ''', u se tegne cu'a culaburasiùn da Pro Loco e da cumüna, pe' valurizà u dialettu de Arnascu e mustralu ascì a chi u nu u cunusce, l'eventu, inte l'edisiùn [[2019]]-[[2020]] u s'è tegnüu fra i mesi de dixembre e de frevâ, cun tütte e sei(r)e in temma diferente pe' cuntà de sto(r)ie, lezende, filastrocche o ascì sulu pe' fà dui ciàrle. I temmi prinsipâli de l'eventu i sun stài: ''"Cunteme de Arnascu"'', ''"A vita du passau"'', ''"A lesiun"'' e ''"Ina neuce au museu"''.<ref name=":0" /> * '''Festa da fìn de l'estài''', a se tegne pressu u lucâle sentru poli-spurtìvu, a i inissi de setembre, cu'a sena prepa(r)â dau cumün e daa pro loco e ascì a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-fine-estate-72705-1-87fdf9418e492f092ca07893bb69920f|tìtolo=A festa da fin de l'estài|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa di santi Cosma e Damiàn''', a l'è a festa patrunâle da frasiùn de Bezzu, a se tegne tütti i ànni ai 22 de setembre, cu'a messa selebrâ inta gêxa da frasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-patronale-dei-santi-cosma-e-damiano-72710-1-80b21d83cbef16a18aab9dbcb2c0e1bf|tìtolo=Festa patrunâle di santi Cosma e Damiàn a Bezzu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa patrunâle de San Darmassu''', a se tegne tütti i ànni ai inissi d'aùstu inta frasiùn de Arveiu, dund'a se tröva a gêxa dedicâ au santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-san-dalmazio-72711-1-8322f54281d099012b0aaf90581eb4e7|tìtolo=A festa de San Darmassu a Arveiu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi de Arnascu === [[File:Arnasco-municipio.jpg|thumb|A cà cumünâle de Arnascu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 arvì 1986|24 mazzu 1990|Alfredino Gallizia|[[Partio Comunista Italian|PCI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 mazzu 1990|24 arvì 1995|Ottavio Tomatis|PSI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Ottavio Tomatis|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Pier Giorgio Giraldi|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Pier Giorgio Giraldi|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|25 mazzu 2014|Alfredino Gallizia|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Alfredino Gallizia|Uniti per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Matteo Mirone|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Matteo Mirone|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of England.svg}} [[Brading]], dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/16209276/guida-cooperazione-decentrata-e-internazionalizzazione-delle|tìtolo=Guida cooperazione decentrata e internazionalizzazione delle regioni e della provincie autonome italiane|outô=Istituto per la Promozione Industriale|dæta=2007|léngoa=IT|p=54}}</ref> == Vie de cumünicasiùn == U terito(r)iu cumünâle de Arnascu u l'è culegàu cu'u cumün de [[Cixan|Cixàn]] grassie aa stradda ch'a pòrta versu [[Sènexi]] e u lucâle villaggiu tü(r)isticu, ch'a razunze fasilmente a frasiùn de Bezzu, culegâ ascì cu'a Stradda Pruvinsâle 19, versu [[Villanöva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp19|tìtolo=SP 19 di Arnasco|outô=Pruvinsa de Savuna|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. A Gêxa e Menöxe e sun culegàe cu'a frasiùn de Bezzu grassie aa Stradda Pruvinsâle 35, ch'a porta fin a [[Vendùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp35|tìtolo=SP 35 Arnasco-Vendone-Onzo|outô=Pruvinsa de Savuna|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} 2mbv861byk4w8z8qe5f3wcnz457dc8u 259031 259029 2025-07-10T18:01:47Z N.Longo 12052 /* Architetü(r)e religiuse */ 259031 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = Arnascu |Panorama = Arnasco-panorama2.jpg |Didascalia = <div align="center">Panu(r)àmma de Arnascu, burgâ da Gêxa</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligü(r)ia |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Matteo Mirone |Mandato = 2 |Partito = lista sivica "Insieme per Arnasco" |Data elezione = 27-5-2019 |Data rielezione = 10-6-2024 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 550 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2023&i=D7B Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = A Gêxa <small>(sêde da cumüna)</small>, Bezzu<ref group="n.">''Bessu'' in âtre va(r)ietài arbenganesi</ref>, Menöxe<ref group="n.">''Menôxiu'' in arbenganese d'Arbenga e ''Menôxi'' in âtre va(r)ietài arbenganesi</ref><ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Arbenga]], [[Castergiancu|Castregiancu]], [[Cixan]], [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]], [[Utuê]], [[Vendùn]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2006 |Nome abitanti = |Patrono = A Sùnta |Festivo = [[15 agosto|15 aùstu]] |Mappa = Map of comune of Arnasco (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün de Arnascu inta pruvinsa de Savuna }} '''Arnascu'''{{#tag:ref|Prununsiàu {{IPA|[arnaʃku]}}, ascì scrìtu ''Arnascho'', ''Arnasco'' in [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Alnascu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group=n.}} (''Arnasco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligü(r)e]] de 550 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva inte l'entrutèra d'[[Arbenga]], inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]]. == Geugrafìa == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Arnasco-panorama1.jpg|A burgâ da Gêxa Menôxi (Arnascu)-Caruggiu 03.jpg|Vista de Menöxe </gallery> Arnascu u l'è scituàu aa metài fra u basìn da valâ du scciümme A(r)òscia e quellu da valâ du Pennavaire. U riàn ciü impurtante ch'u traversa u terito(r)iu du cumün u l'è l'Arveiu, asemme au Mèrcu. I munti ch'i sircundan u cumün i sun prinsipalmente de culette de bassa artitüdine, vista a vixinansa cu'a [[ciâna d'Arbenga]], da nutà a Rocca Liverna, âta 552&nbsp;m in sciu livellu du mâ, ma ascì a Cruxe de Arnascu (646&nbsp;m s.l.m.) e u Munte Negru (853&nbsp;m). === Frasiùi === U cumün de Arnascu u se cunfurma cumme in munisipiu spantegàu, ch'u cumprende e frasiùi de Menöxe, de Bezzu e da Gêxa, ch'a funsiuna cumme sede da cà cumünâle, ciü e burgàe stò(r)iche de Còsta da Möia, Custiùn e Pràu pe' in'estensciùn de tòstu 6,09&nbsp;km<sup>2</sup><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/wp-content/uploads/2024/01/statuto-comune-sv-arnasco.pdf|tìtolo=Statüu du cumün|outô=Cumün d'Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. === Cunfìn === Arnascu u cunfina a nord-ovest cu'u cumün de [[Vendùn]], a nord-est cun [[Castergiancu|Castregiancu]], a meridiùn cun [[Utuê]] e [[Arbenga]], a levante cun [[Süccaellu|Sücca(r)ellu]] e [[Cixan]]<ref name=":1" />. == Sto(r)ia == === Etài de Mezu === E u(r)igini de l'insediamentu e sun da riscuntrà fra u [[IX secolo|IX]] e u [[X secolo|X seculu]], cu'e cuntràe ciü antìghe de Arveiu e Arnascu Véju, ancöi nu ciü vixìbili. Cun l'ànnu [[1000]] i vegnen mensciunài i abitài de frasiùi de Arnascu, Menöxe, Bezzu, Arveiu e Sènexi (aù frasiùn de [[Cixan]]), sutta u cuntròllu da [[Castelanìa de Rivernàu]], guvernâ da l'antìgu castellu in scia Rocca Riverna (o Liverna). Da stu mumentu lì u terito(r)iu u vegne inse(r)ìu inta [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], sub-infeudàu a 'na famìa de San Darmàssu, ch'a và de prubabile a custruì a gexetta ch'a purtava u numme du santu, inta zòna de Arveiu. Cun a mòrte de sti chi u feudu pàssa, cumme gran parte de l'entrutèra d'[[Arbenga]], au Bunifassiu du Vastu, a partì dau [[1091]]. De doppu u pàssa de man aa famìa di marchesi de Clavesana, andandu a druvì in epuca de scòntri fra a castelanìa e u libe(r)u cumün de [[Arbenga]], che e pòrtan fra u [[XII secolo|XII]] e u [[XIII secolo|XIII seculu]] a ina ridusiùn di terito(r)i de cumpetensa du feudu. A l'epuca i feudatari lucâli i l'é(r)an i membri da famìa Rubaldini, ch'i vegnen eliminài dau cuntrollu e sustituìi cun Aicardo Cazzulini a partì dau [[1236]], tòstu in cuntempuranea cu'a fìn da duminasiùn di marchesi de Clavesana e u cumensu de quella di Du Carettu du rammu de Ba(r)estìn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=A stòia, cumün de Arnascu|vìxita=2021-08-18|léngoa=IT}}</ref> Se(r)àn propiu i marchesi a favu(r)ì u sviluppu du feudu, rivandu a custruì in növu castellu inta frasiùn de Bezzu, ancù aù in péi e duve(r)àu cumme rexidensa privâ, zà cumensàu a custruì du [[1321]], cun in stìle vixin a quellu du [[Renascimento|rinascimentu]]. === Etài mudèrna === [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Castellania di Rivernaro).jpg|sinistra|miniatura|Detaju d'ina carta du [[Matteo Vinzoni]] cu'a [[castelanìa de Rivernàu]], [[1750]]]] Quande u [[Marchesàu de Süccaellu|Marchesàu de Sücca(r)ellu]] u sciòrbe e prupietài di Du Carettu de Ba(r)estìn du [[1545]] ascì Rivernàu u vegne inglubàu intu picìn stàttu marchiunâle (sciben che a prupietài a fusse in realtài divìsa a metài cu'u rammu di Du Carettu du [[Marchexun de Finô|Marchesàu de Finà]]), fin a quande stu chi u nu s'è desfàu du [[1624]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31518&RicFrmRicSemplice=Cisano%20sul%20Neva&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=U cumün de Sènexi e a castelanìa de Rivernàu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> Sutta a tüttu u periudu de cuntròllu da famìa di Cassulìn u se àrve in periudu de stabilitài pe'a [[castelanìa de Rivernàu]], ch'u dü(r)a fin aa fìn du guvernu de sti chi in sce Arnascu, terminàu difatti du [[1753]], a càusa de ina se(r)ie de dispute interne, che e l'han purtàu aa ruvìna ecunomica da famìa e a l'infeudamentu a di âtri espunenti da nubiltài arbenganese, culigài e tribüta(r)i di Du Carettu de Ba(r)estìn: i Còsta, zà scignu(r)i da cuntea de Cunscente (ch'a cumprendeva ascì [[Cixan|Cixàn]], [[Cunscente]] e u cumün de [[Garlenda]]), ch'i l'han cunservàu a pudestài in scia castelanìa fin a l'arìvu de l'esercitu fransese guidàu da [[Napolion Bonaparte|Napuleùn Bunaparte]]. A ògni moddu, zà cu'a fin da [[Goæra de sucescion polacca|guèra de sucesciùn pulàcca]] e u tratàu de Vienna du [[1735]], u feudu u l'é(r)a stàu acquisìu dau [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e inglubàu inti dumini di Savoia. === Etài cuntempuranea === Restàu dunca in man piemuntese fin au [[1797]], cu'i dumini di Còsta u paìse u vegne dunca inglubàu inta [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligü(r)e]]. Sutta a növa duminasiùn fransese u cumün u và a fà parte da circuscrisiùn lucâle arbenganese, andandu a furmà pe'a primma vòtta ina növa munisipalitài, ch'a cunprendeva e frasiùi d'ancöi (Bezzu, Menöxe e A Gêxa) ciü quella de Sènexi. Cu'a restaurasiùn du [[1815]] u passa turna sutta i pusedimenti du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], cumpresu inta [[pruvinsa d'Arbenga]], vegnüu pöi [[Regno d'Italia (1861-1946)|regnu d'Italia]] dau [[1861]], dund'u l'è inse(r)ìu intu sircunda(r)iu de Arbenga, pöi cunfluìu inta [[Provinsa de Sann-a|pruvinsa de Savuna]], du [[1946]] trasfurmàu inta növa [[Italia|Repübbrica Italiana]]. Fra u [[1973]] e fìn ai 31 de dixembre du [[2008]] u l'ha fàu parte da Cumunitài muntâna Ingauna, pöi vegnüa "du Punente Savunese" fin au [[2011]], ànnu da sò supresciùn. I ürtimi cangiamenti teritu(r)iâli i sun stài cumpiüi du [[1815]], sutta u regnu de Sardegna, quande cu'a restaurasiùn u sentru abitàu de [[Sènexi]] u và a êsse in cumün indipendente, pöi anessu a [[Cixan]]. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Arnascu}} === Minu(r)anse furèste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2024]], i sitadìn furèsti a Arnascu i sun 60.<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref> === Cugnummi ciü difüsi === I cugnummi ciü difüsi in Arnascu i sun: ''Gallizia'', ''Vignola'', ''Viaggio'', ''Badoino'' e ''Mirone''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüsi cumün pe' cumün, Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref> === Persune ligàe cun Arnascu === * Giovanni Battista Accame (Arnascu, ? - ?, 1823), prève, megu e prufesû de filusufìa<ref>{{Çitta web|url=https://www.accademiadellescienze.it/accademia/soci/acame|tìtolo=Giovanni Battista ACCAME (ACAME o AKAME)|outô=Accademia delle Scienze di Torino|léngoa=IT|vìxita=2025-06-28}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Gêxa da Nòstra Scignùa Sunta (Gêxa, Arnascu)-Esternu.jpg|A gêxa paruchiâle dedicâ aa Sunta Uatòiu de San Bertumê (Gêxa, Arnascu)-Esternu.jpg|L'u(r)ato(r)iu de San Bertumé Gêxa di Santi Còsma e Damiàn (Bessu, Arnascu) 02.jpg|Bezzu, a capella di Santi Cosma e Damiàn Capélla de San Pantalêu (Menôxi, Arnascu)-Esternu.jpg|A capella de San Pantalêu a Menöxe </gallery> U cumün de Arnascu u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Impe(r)ia]], chi dunca a gh'è a parocchia dedicâ aa Sunta, ch'a cumprende ascì e gêxe chi sutta: * '''Gêxa da parocchia da Nostra Scignùa Sunta''', a se tröva inta frasiùn da Gêxa. Rimanezâ cu'e furme ba(r)ocche du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], a cuntegne au sò internu dife(r)ènti ope(r)e artistiche, cumme u dipintu ch'u rafigü(r)a u ''Batezzu de San Giuvanni Batìsta'' da cunscide(r)à du [[XVII secolo|Seisèntu]], ina stàttua da Madonna du Rusa(r)iu e u pregiàu tabernaculu de màrma(r)u du Gaggini, datàu au [[1536]] e culucàu in sce l'impurtante atâ mazû de stìle rinascimentâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20669/|tìtolo=Chiesa di Nostra Signora Assunta|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''U(r)ato(r)iu de San Bertumê''', u se tröva inta burgâ da Gêxa, de frunte aa paruchiâle, mensciunàu pe'a primma votta intu testamentu de l'Antognu Cassulìn du 2 de zenâ du [[1486]]. L'u(r)ato(r)iu u l'è stàu recustruìu du [[1580]], tantu che aa vixita du Mascardi u l'è dìtu ciü aprupiàu cumme paruchiâle fìna da gexa du paise. A sò cianta a l'è a retangulu, cuvèrta da ina votta a butte, dutâ d'in artâ de marma(r)u ch'u g'ha in simma in quaddru dedicàu au santu patrùn. In sci fianchi de l'artâ i se dröven dui nicci, l'ün ch'u cuntegne a stattua da Sunta e l'âtru quella de San Darmassu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20668/|tìtolo=Oratorio di San Bartolomeo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella di Santi Cosma e Damiàn''': a se tröva inta frasiùn de Bezzu, mensciunâ asemme a l'u(r)ato(r)iu intu testamentu du [[1486]], p'êsse pöi rangiâ inte sò furme d'ancöi e dutâ de campanìn du [[1790]]. A sò strutü(r)a a l'è a navâ ünica, cuvèrta da ina votta a butte cun de lünettte dae parte e serâ au fundu da in abside squadràu. Inta mü(r)aja de mancìna u se ghe dröve in nicciu dund'a l'è cunservâ a stàttua da prucesciùn di santi patrùi<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20665/|tìtolo=Cappella dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella de San Pantalêu''': a l'è a capella da burgâ de Menöxe, dund'a ghe vegne mensciunâ fina dau [[XVII secolo|Seisèntu]] intu ''[[Sacro, e vago Giardinello|Sacro, e Vago giardinello]]''. A sò strutü(r)a a g'ha ina cianta a retangulu, cu'a navâ ch'a l'è cuvèrta da ina votta a butte spartìa inte tre campàe, serâ au fundu da in abside a ciü làtti. Sciübitu passàu l'entrâ, in scia drìta, e se vegghen e mü(r)aje du campanìn, ch'u l'è inglubàu inta capella. In simma a l'artâ u gh'è missu u quaddru da ''Madonna cu'u Bambìn, Santa Lüsìa e San Pantalêu'', ch'u g'ha ai sò fianchi di nicci pe'e stàttue de Santa Lüsìa e de Santa Te(r)esa; de ciü, inta capella u gh'è cunservàu in antìgu Crìstu de lutùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20667/|tìtolo=Cappella di San Pantaleone|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. * '''Capella de San Darmassu''': inta lucalitài d'Arveiu, ataccu ai cunfìn cun [[Arbenga]], intu scitu de in'antìga burgâ ch'a nu l'existe ciû. A capella a l'è ina custrusiùn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], ma di rèsti truvài sutt'au sò portegu i l'han pruvàu a presensa d'ina primma gexetta ch'a duve(r)eva remuntà au [[X secolo|seculu X]]. A cianta da capella a l'è a retangulu, cu'in portegu davanti aa faciâ, mentre l'abside u l'è de furma squadrâ cumme pü(r)e u campanìn, missu in scia sò drita e dae fundasiùi ch'e ne vegnen daa primma gexetta. L'aula, tütta intunacâ, a l'è cuvèrta da ina votta a butte; fra e upe(r)e da capella a gh'è ina stàttua de San Darmassu, au dì d'ancöi cunservâ inte l'u(r)ato(r)iu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20666/|tìtolo=Cappella di San Dalmazzo|léngoa=IT|vìxita=2025-06-29}}</ref>. === Architetü(r)e militâri === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Castello Del Carretto Arnasco 2021.jpg|I rèsti du castellu di Du Carettu in Arnascu Castellu de Bessu (Arnascu)-Cumplessu 01.jpg|U castellu di Cassulìn a Bezzu Fòrte de Ròcca Livérna (Arnàsco) - intèrno (3).jpg|U forte da Rocca Riverna </gallery> * '''Castellu di Cassulìn''' inta frasiùn de Bezzu. Custruìu daa famìa infeudà inta [[Castelanìa de Rivernàu|castelanìa]], u se tröva a l'ingressu da frasiùn, u l'è datàu du [[XIV secolo|Trexèntu]], anche se inti anni de doppu u l'ha avüu ina sé(r)ie de restrutü(rlasiùi ch'e n'han mudificàu ascì l'aspettu, ancöi u l'è duve(r)àu cumme rexidensa privâ. * '''Castellu di Du Carettu de Ba(r)estìn''', aù derucàu, u se truvava inta zona da Rocca Riverna, surva aa burgâ da Gêxa. U l'é(r)a stàu ti(r)àu sciü atùrnu au [[XIII secolo|Duxèntu]]. * '''Fòrte de Arnascu o da Rocca Riverna''', u l'é(r)a ina pustasiùn militâre adutâ dai Savòia, custruìa de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. A strutü(r)a a nàsce vixìn ae fundamenta du veiu castellu, e u serviva pe' tegnì sutt'öggiu e ativitài inte valàe d'in gi(r)u e in scia [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna]] ascì, numma ina parte de stu chi a l'è stà rangiâ. U se issa a in'artéssa de 500&nbsp;m in sciù livellu du mâ, cu'a carateristica de avé a pulveriera ch'a se fàccia in sci'n bâsu, i téiti de legnu ancù cumm'i l'é(r)an e i caminamenti restrutü(r)ài, ch'i nu l'han cangiàu a cunfurmasiùn u(r)igina(r)ia du forte. === Architetü(r)e sivili === * '''A Ture de Davì''' (o "du Davì" a segunda da prununsia), a l'è ina ture a base reunda cun ina furma a silindru, a se tröva surva a l'abitàu de Menöxe. Dandu amentu ae lezende cuntàe intu paìse a sa(r)eva stà custruìa intu [[XVIII secolo|Settesèntu]] da in pastù da zona, ciamàu Davide Badoino (dìtu, apuntu, U Davì), cu'a strutü(r)a fà cumme ina mü(r)aja a seccu. === Pitü(r)a === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Arnasco-murales1.jpg|E pitü(r)e de Arnascu Arnasco-murales2.jpg|Âtra vista de pitü(r)e in sce mü(r)aje </gallery> * '''E pitü(r)e in sce mü(r)aje (o murales ascì, ligü(r)izàu mü(r)ài) de Arnascu''', e se sun svilupàe a partì dai [[Anni 1990|ànni 90]], cu'a partecipasiùn de artìsti prufesciunisti e diletanti, ch'i se sun impegnài a decu(r)à e müa(r)aje da stradda prinsipâle ch'a culega e frasiùi du paìse (a stradda pruvinsale 35). I temmi tratài dai dipinti i sun prinsipalmente ligài aa realtài cuntadìna e au teritò(r)iu ligü(r)e, cun ina cuntinnua evulusiùn ch'a pòrta tütti i ànni di dipinti növi. == Ecunumia == U setû trainante de l'ecumumìa d'Arnascu u l'è quellu prima(r)iu, cu'a cultivasiùn de prudòtti cumme a vìgna e l'u(r)ìvu, cun a qualitài ciamâ arnasca, o ascì u(r)ìva pignö(r)a, ch'u ne vegne utegnüu u famusu ö(r)iu èstra-vergine d'u(r)ìva. Pôcu svilüpàu quellu secunda(r)iu, a frunte pe(r)ò de in difüsu muntà du türismu, prinsipalmente pe'a stu(r)icitài du paìse, ma ascì pe' l'enugastrunumìa lucâle. E prinsipâli furme de acuiènsa e sun dunca quelle de l'agritü(r)ismu, asemme ae ativitài cumerciâli ch'e permettan de tastà i vìn e i piàtti tipichi da tradisiùn. == Cultü(r)a == === Dialettu d'Arnascu === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaju}} U dialettu parlàu a Arnascu u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligü(r)e de sentru-punènte]]; pe' rivitalizâlu a pro loco lucâle a urganizza di incontri ciamài ''Vegne asci ti a ciaciarâ'', ch'i se tegnen escluxivamente intu dialettu lucâle, tütte e vòtte cun in temma dife(r)ènte.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210819172715/https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/vegne-asci-ti-a-ciaciara-72725-1-cefa4291c90bdcd75c8fec5e4e672989|tìtolo=Vegne ascì ti a ciaciarâ|léngoa=IT|vìxita=2025-07-01}}</ref> === Enugastrunumìa === ==== L'u(r)iva arnasca ==== Particulare de stu terito(r)iu a l'è a cultivasiùn de l'arnasca o "u(r)ìva pignö(r)a", ch'a presenta de carateristiche dife(r)ènti rispettu aa ciü cultivâ u(r)ìva tagiasca, rispettu a sta chi difatti a g'ha ina maü(r)asiùn dife(r)ènte, ciü tardìa e in güstu che tastandula u pà tòstu scimile a in pignö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.coopolivicolarnasco.it/|tìtolo=Cupe(r)atìva de l'ö(r)iu de Arnascu|léngoa=IT|vìxita=2025-01-07}}</ref> L'u(r)ìva arnasca a presenta in cu(r)û ciü scü(r)u, ciante ciü bàsse e picìne, côsa ch'a garantisce ascì ina mazû rexistensa au ze(r)u e au freidu.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210901000000*/https://www.lamialiguria.it/it/la-liguria-in-battello/456-cultivar-liguri/9240-arnasca.html|tìtolo=In Arnascu l'ö(r)iu u l'è de Arnasca|léngoa=IT|vìxita=2025-07-01}}</ref> Propiu pe' ste carateristiche chi a l'è de lungu apresâ, vista ascì a prudusiùn de l'ö(r)iu estra vergine d'u(r)ìva, prudòttu prinsipalmente dai [[gumbu|gumbi]] lucâli, atestài zà antigamente in Arnascu (segundu quarche funte zà a partì dau [[XVII secolo|Seisèntu]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agriligurianet.it/en/vetrina/prodotti-e-produzioni/olio-e-olive/prodotti-tipiciolio/item/217-olio-extravergine-di-oliva-arnasca.html|tìtolo=L'ö(r)iu estra vergine d'u(r)ìva arnasca|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> == Feste e fe(r)e == * '''Festa da Sunta''', a se tegne tütti i ànni a Arnascu Gêxa a Mez'Aùstu, a l'è a festa patrunâle du cumün, cu'a selebrasiùn religiusa e ascì u rinfrescu urganizàu daa Pro Loco.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-patronale-di-santa-maria-assunta-72708-1-83ee79065cb0b083beaa64cc62fa1de5|tìtolo=A festa patrunâle da Sunta|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Vegne ascì ti a ciaciarâ''', u se tegne cu'a culaburasiùn da Pro Loco e da cumüna, pe' valurizà u dialettu de Arnascu e mustralu ascì a chi u nu u cunusce, l'eventu, inte l'edisiùn [[2019]]-[[2020]] u s'è tegnüu fra i mesi de dixembre e de frevâ, cun tütte e sei(r)e in temma diferente pe' cuntà de sto(r)ie, lezende, filastrocche o ascì sulu pe' fà dui ciàrle. I temmi prinsipâli de l'eventu i sun stài: ''"Cunteme de Arnascu"'', ''"A vita du passau"'', ''"A lesiun"'' e ''"Ina neuce au museu"''.<ref name=":0" /> * '''Festa da fìn de l'estài''', a se tegne pressu u lucâle sentru poli-spurtìvu, a i inissi de setembre, cu'a sena prepa(r)â dau cumün e daa pro loco e ascì a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-fine-estate-72705-1-87fdf9418e492f092ca07893bb69920f|tìtolo=A festa da fin de l'estài|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa di santi Cosma e Damiàn''', a l'è a festa patrunâle da frasiùn de Bezzu, a se tegne tütti i ànni ai 22 de setembre, cu'a messa selebrâ inta gêxa da frasiùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-patronale-dei-santi-cosma-e-damiano-72710-1-80b21d83cbef16a18aab9dbcb2c0e1bf|tìtolo=Festa patrunâle di santi Cosma e Damiàn a Bezzu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa patrunâle de San Darmassu''', a se tegne tütti i ànni ai inissi d'aùstu inta frasiùn de Arveiu, dund'a se tröva a gêxa dedicâ au santu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.arnasco.sv.it/it-it/appuntamenti/festa-di-san-dalmazio-72711-1-8322f54281d099012b0aaf90581eb4e7|tìtolo=A festa de San Darmassu a Arveiu|vìxita=2021-08-19|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == === Scindichi de Arnascu === [[File:Arnasco-municipio.jpg|thumb|A cà cumünâle de Arnascu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 arvì 1986|24 mazzu 1990|Alfredino Gallizia|[[Partio Comunista Italian|PCI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 mazzu 1990|24 arvì 1995|Ottavio Tomatis|PSI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 zügnu 1999|Ottavio Tomatis|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 1999|14 zügnu 2004|Pier Giorgio Giraldi|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 zügnu 2004|8 zügnu 2009|Pier Giorgio Giraldi|lista sivica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 zügnu 2009|25 mazzu 2014|Alfredino Gallizia|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Alfredino Gallizia|Uniti per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|10 zügnu 2024|Matteo Mirone|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2024|''in càrega''|Matteo Mirone|Insieme per Arnasco<br />(lista sivica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Gemelàggi === * {{Scìnbolo|Flag of England.svg}} [[Brading]], dau [[2004]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/16209276/guida-cooperazione-decentrata-e-internazionalizzazione-delle|tìtolo=Guida cooperazione decentrata e internazionalizzazione delle regioni e della provincie autonome italiane|outô=Istituto per la Promozione Industriale|dæta=2007|léngoa=IT|p=54}}</ref> == Vie de cumünicasiùn == U terito(r)iu cumünâle de Arnascu u l'è culegàu cu'u cumün de [[Cixan|Cixàn]] grassie aa stradda ch'a pòrta versu [[Sènexi]] e u lucâle villaggiu tü(r)isticu, ch'a razunze fasilmente a frasiùn de Bezzu, culegâ ascì cu'a Stradda Pruvinsâle 19, versu [[Villanöva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp19|tìtolo=SP 19 di Arnasco|outô=Pruvinsa de Savuna|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. A Gêxa e Menöxe e sun culegàe cu'a frasiùn de Bezzu grassie aa Stradda Pruvinsâle 35, ch'a porta fin a [[Vendùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp35|tìtolo=SP 35 Arnasco-Vendone-Onzo|outô=Pruvinsa de Savuna|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://comune.arnasco.sv.it/|tìtolo=Scìtu ufisiâle|léngoa=IT|vìxita=2025-07-06}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} cydlc74dk2v70ty6da7t5594ob4h2o0 Prîa de Issel 0 31437 259024 251937 2025-07-10T15:59:35Z Michæ.152 13747 Coreçioìn de grafîa, ò azónto 'na pàrte e-a seçión "Nòtte" 259024 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Pietra di Issel, faccia superiore (2).jpg|miniatura|A Prîa de Issel]] A '''Prîa de Issel''', dîta ànche '''Prîa de Coppèlle''', a l'é 'n magheu scitoòu in scê Giutte, sôvia l'[[Ægoasànta]], inta localitæ Bric Caramello. A l'é stæta descovèrta into [[1908]] da-o studiôzo e reçercatô [[Arturo Issel]], da-o quæ a pìggia defæti o nómme. [[Immaggine:Arturo Issel, ante 1877 - Accademia delle Scienze di Torino 0157 B.jpg|miniatura|Arturo Issel, scensiòu, geòlogo, paleontòlogo e malacòlogo nasciûo a [[Zena|Zêna]]]] A diferénsa de scîti archiològichi scìmili, che pe êse preservæ da àtti de vandalìsmo són acescìbili sôlo a-i studiôxi e a-i pöchi che ne conóscian a poxiçión, quésta prîa a l'é bén segnalâ e a se trêuva lóngo 'n sentê marcòu. A l'apâ cómme 'na ciàppa de talcoscìsto a-o livéllo do terén, in sciâ fàccia da quæ son conservæ divèrse incixoìn: coppèlle, motîvi filifórmi e crôxifórmi, circonferénse e âtre figûe. [[Immaggine:Giutte Acquasanta Voltri - 2005 - Pietra coppelle ubicazione.jpg|miniatura|Colocaçión da Prîa de Issel|sinistra]] Quésta prîa, scìmile a âtri ezenplâri che çertidùn àn identificòu cómme antîghe artæ pe-i sacrifìççi, a se trêuva inta boscàggia vexìn a-o Riàn Venìn, ch'o scôre pöco sótta, e-a l'é rivòlta evidenteménte vèrso [[Pónta Martìn]]. O scîto pe-a realizaçión di artefæti che ricrôvan a Prîa de Issel o l’é stæto çernûo con tùtta probabilitæ pe de caraterìstiche speçìfiche che o rendéssan sâcro, pròpio cómme a relaçión con Pónta Martìn e-a vexinànsa co-o Riàn Venìn. D’âtra pàrte âtri scîti scìmili s’atrêuvan de spésso arénte a ‘n córso d’ægoa, cómme a [[Prîa Scrîta]] e-a [[Prîa do Dolmen]] in sciô [[Mónte Béigoa]], vexìn respetivaménte a-o [[Riàn Travèrsa]] e a-o [[Riàn da Særa]], òpû o [[Magheu da vallâ de Cichê]] vexìn a-o [[Riàn di Fighè]]. A particolâ dispoxiçión da Prîa de Issel a suggeriéiva alôa cómme Pónta Martìn a fîse ògètto de veneraçión: d’âtra pàrte, o “cùlto di brìcchi” o constitoìsce ‘n træto conosciûo da religioxitæ de antîghe popolaçioìn lìguri, ch’a l'asoçiâva e çìmme di mónti a-a prezénsa divìnn-a<ref> Ivana Moretti, [https://www.tuttostoria.net/storia-antica.aspx?code=1388#:~:text=Il%20culto%20delle%20vette%20lo,il%20dio%20protettore%20delle%20altezze La religiosità degli antichi liguri]. </ref><ref> Lino Galliani: [https://www.linogalliani.com/preistoria/liguria-i-culti-delle-vette-il-dio-pen-2001/ Liguria, i culti delle vette, il Dio Pen] </ref>. A-o mæximo scîto apartegnîva òriginaiaménte ‘n'âtra prîa, pèrsa inti travàggi de scâvo pe-a costruçión de ‘n condûto de l’êuio a-a meitæ di ànni Setànta. Pe de ciù, inta pròscima localitæ de Cascìnn-a Giandotto a l'êa prezénte 'n'âtra prîa scìmile, incîza con coppèlle e lisciatöi, ma a l'é stæta dezentegâ e inversâ inte 'n riàn co-i travàggi de sistemaçión da stràdda Ægoasànta-[[Passo do Turchin|Pàsso do Turchìn]], inti ànni Sciusciànta. [[Immaggine:Pietra di Issel 01.jpg|miniatura|In bàsso a Prîa de Issel e sôvia, tra-a vegetaçión, a vìsta de [[Pónta Martìn]]]] == E incixoìn == [[Immaggine:Acquasanta - Genova - Italia - 1965 - Pietra coppelle.jpg|miniatura|Evidençiaçión de incixoìn in sciâ Prîa de Issel|sinistra]] E coppèlle costitoìscian seguaménte a tràccia predominànte e caraterizànte do scîto: se tràtta de cavitæ emisfériche, scìmili defæti a cóppe picìnn-e, ricavæ da l'òmmo in sciâ superfìçie de ciàppe e squæxi seguaménte coinvòlte in çeimònie ancestrâli ligæ a-a [[Natua|natûa]]. Quésto tîpo de tràccia in Itàlia a se riscóntra sôviatùtto in [[Piemonte|Piemónte]], [[Liguria|Ligùria]], [[Valle d'Aosta|Vàl d'Aòsta]], inta Lunigiànn-a e inta Valcamònica, ma ànche in [[Sardegna|Sardégna]]. A ògni mòddo, e fórme de àrte conosciûe in ingléize cómme "''cup and ring marks''" raprezéntan un patrimònio condivîzo da tànte cultûe preistòriche, no sôlo in Eoröpa. Tæ motîvi són stæti realizæ in generâle da-o [[Mezolìtico]] scìn a l'[[Etæ do færo|Etæ do Færo]], ma o seu vêo scignificâto ancón òua o rèsta ignöto. I studiôxi àn avansòu dêxénn-e de ipòtexi in sciâ natûa de coppèlle, ma in quésto câxo e ciù probàbili pàn êse træ: # E coppèlle servîvan a arechéugge l'ægoa ciuvànn-a cómme scìnbolo de fertilitæ (defæti scìn a-o sécolo pasòu l'é documentâ l'uzànsa de dònne de bagnâse o scöso con l'umô de coppèlle pe favorî a gravidànsa) ò o sàngoe de vìtime in sacrifìçio (segóndo a pràtica atestâ into Santoâio de Panóias in [[Portogallo|Portogàllo]]). Fòscia âtri lìquidi poéivan êse uzæ, cómme læte, infuxoìn de èrbe, gràscia de béstie pe açénde lumêe; # E coppèlle són o ségno lasciòu da scâvi circoscrîti pe ricavâ 'n minerâle conscideròu miâcôzo pe-o lêugo sâcro da dôve o provégne. Infæti l'asportaçión de canpioìn da 'n lêugo sâcro cómme relìquia a l'é 'na pràtica difûza in numerôze cultûe de ògni ténpo; # Segóndo l'ipòtexi archeoastronòmica, e coppèlle raprezentiéivan grùppi de stélle e [[Astronomia|schêmi astronòmichi]] (cómme testimònia a costelaçiòn de Persêo incîza into scîto do Rocceré, in [[Piemonte|Piemónte]]). <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Cup and Ring marked rocks, Kilmichael Glassary - geograph.org.uk - 1014777.jpg|Coppèlle pìnn-e d'ægoa a Kilmichael Glassary, in [[Scòçia|Scòsia]] Pierre à cupules du cromlech de la Praz.jpg|Coppèlle in sciô cromlech de la Praz, in [[Svissea|Svìsera]] </gallery> E coppèlle da Prîa de Issel apàn de divèrse dimenscioìn e-e seu conpoxiçioìn corispóndan a schêmi de vòtte òservæ in âtri scîti, de vòtte indecifràbili ò a l'aparénsa cazoâli. In sciâ Prîa de Issel se peu òservâ ànche a prezénsa de ''polissoir'', sàiva a dî sórchi alonghîi uzæ into Neolìtico pe lustrâ e àsce de prîa, che són frequénti ànche inti scîti do mónte Béigoa. <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Coppelle, incisioni lineiformi (Pietra di Issel) (7).jpg|Detàggio de incixoìn in sciâ Prîa de Issel Pietra di Issel 10.jpg|Sciàmmo de coppèlle picìnn-e e çìnque coppèlle ciù grénde in sciâ Prîa de Issel. Se nòtte o rescìdoo de materiâle plàstico de cô grîxo-giâno derivòu da ‘n incàoto scistéma uzòu pe ezegoî ‘n càlco, ch'o l'à asccianòu de micro-copelle Poligny Polissoir de la Vallee De L'Avocat.jpg|Polissoir da Vallee De L'Avocat, in Frànsa </gallery> A dataçión de incixoìn in sce quésta prîa a l'é pöcoasæ inçèrta, sôviatùtto aprêuvo a-a mancànsa de 'n ciù ànpio contèsto archiològico, ma fòscia e coppèlle se peuan ascrîve a l'[[Etæ do Brónzo]], tra o 3000 e o 1000 a.C, e l'é ciæo che quarchedùnn-a de quéste a ségge stæta scavâ za con instruménti de metàllo. Âtre incixoìn pàn remontâ a l'[[Etæ de Mëzo|Etæ de Mêzo]], cómme probabilménte into câxo da circonferénsa a conpàsso, ma inta Prîa de Issel no gh'é a prezénsa de crôxe crestiànn-e, che pe cóntra abóndan prezénpio inti scîti do [[mónte Béigoa]]. <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> File:Pietra di Issel 11.jpg|Circonferénsa a conpàsso, un sciàmmo de micro-coppèlle e 'n'incixón ciù profónda clasificâ cómme pedifórme ò tetraédrica File:Liguria preistorica f108.png|Evidençiaçión de l'incixón File:Pietra di Issel 08.jpg|'N'incixón sagittifórme in sciâ Prîa de Issel </gallery> == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta web|url=https://www.parcobeigua.it/pdf/beigua.libro.incisioni.pdf|tìtolo=Rocce incise - nel geoparco del Beigua|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}} * {{Çitta lìbbro|outô=Riccardo Baldi|tìtolo=Coppelle considerazioni - Coppelle eseguite a scopo taumaturgico|url=https://www.academia.edu/37901445/Coppelle_considerazioni_Coppelle_eseguite_a_scopo_taumaturgico|ànno=2016|léngoa=IT}} * {{Çitta web|url=https://www.rifugiobalma.it/coppelle-e-incisioni-rupestri/|tìtolo=Coppelle e incisioni rupestri|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}} * {{Çitta web|url=https://www.academia.edu/resource/work/37901445|tìtolo=Coppelle considerazioni - Coppelle eseguite a scopo taumaturgico|léngoa=IT|vìxita=2024-08-22}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Àrte in Ligùria]] [[Categorîa:Archiologîa da Ligùria]] 9j0m9351x6t7jcl3miv7jz13s4z0c2b Gioan Battista 0 32029 259012 2025-07-10T14:19:42Z Epigeo 11188 Creâ da-a traduçión da pàgina "[[:it:Special:Redirect/revision/145785959|Giovanni Battista (nome)]]" 259012 wikitext text/x-wiki {{Prenome|Gioan Battista|ligure|M}}l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] 8lwxe7oae2gzxfqxd5f4zfexjui3e9n 259013 259012 2025-07-10T14:22:28Z Epigeo 11188 259013 wikitext text/x-wiki Gioan Battista o 'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] 0c05kdvh9ubh2om3zwhlp7nwjqqnyz9 259014 259013 2025-07-10T14:22:42Z Epigeo 11188 259014 wikitext text/x-wiki Gioan Battista o l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] 48lhmgg1mwlf8px9w0h8i0a0zu23w3r 259015 259014 2025-07-10T14:23:12Z Epigeo 11188 259015 wikitext text/x-wiki '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] mrpq3w3353hvpnhodx39999765fvn9k 259016 259015 2025-07-10T14:24:30Z Epigeo 11188 259016 wikitext text/x-wiki '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] odv6e35dod1bemgpljo4twkibl1p1fg 259017 259016 2025-07-10T14:29:06Z Epigeo 11188 259017 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] obc7mqe9cjjmzk8u7lrjs3xlmddn0r2 259018 259017 2025-07-10T14:29:35Z Epigeo 11188 259018 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. * Gioann Battista Alzog, teòlogo todesco . * Johann Battista Cramer, pianista e compoxitô ingleise . * Giovanni Battista Cysat, gesuita svizzera, astrònomo e matematico * Gioanno Battista Giordano, præve todesco . * Gioann Battista Rudolf Kutschker, cardinâ e arçivesco catòlico austriaco . * Giovanni Battista Metz, teòlogo todesco . * Gioann Battista Moroder, scortô austriaco . * Gioan Battista Georg Neruda, compoxitô e violinista ceco . * Gioann Battista Ritter von Spix, zoòlogo, biòlogo e esploratô todesco * Johann Battista Spaur, politico e diplomatico austriaco . * Giovanni Battista Vanhal, compoxitô ceco . * Giovanni Battista de Torna e Taxi, vesco catòlico tedesco . * Johann Battista Zimmermann, pittô e stuccatô todesco . <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] ab39nceb1s3fj0im43huzsbxx68akrv 259019 259018 2025-07-10T14:31:18Z Epigeo 11188 259019 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròprio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane o Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme, inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] ead0es4k44p64gzec7yfwqlrbsbhh4g 259020 259019 2025-07-10T14:52:49Z Luensu1959 1211 detaggi 259020 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane o Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] 9w4pm4fdsb9egntpmnxmtaqxzjkwh9d 259021 259020 2025-07-10T14:59:24Z Epigeo 11188 259021 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane o Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a porta averta ...|Verscion di [[Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] p9x3j9qqaak9nss1izcsbrn77eal6a7 259022 259021 2025-07-10T15:00:57Z Epigeo 11188 259022 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane o Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] d667qrrzj0x7z8saqc48s8uj5z8digy 259023 259022 2025-07-10T15:03:26Z Epigeo 11188 259023 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta <ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste <ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] 3c6opbk63xai4ujlaz250lh00fwj1ie 259025 259023 2025-07-10T17:56:25Z Arbenganese 12552 /* Variante */-spassio 259025 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô . * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] ld8g3cdhb195mi2l6qqco5nq8zxc0yv 259026 259025 2025-07-10T17:56:59Z Arbenganese 12552 /* Giorno do santo */spassio 259026 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]] .]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] sn8sc0by7sko0a4qtqau7qzi48kjhu6 259028 259026 2025-07-10T17:58:51Z Arbenganese 12552 /* Origine e diffuxon */Levòu ponto inta didascalia 259028 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]]]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] dfjpwt19nvd1ydtp28byhv4dn7n17k5 259030 259028 2025-07-10T18:00:07Z Arbenganese 12552 /* Coltua popolâ */Link aa pagina di Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize 259030 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]]]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == [[Categorîa:Nommi compòsti]] j4k9i5qcavtrswfbqqbws5o8thoyslh 259032 259030 2025-07-10T18:12:25Z Arbenganese 12552 /* Atri progetti */Interpr. 259032 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == * Mascolin: Gioan Battista ** [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> * [[Lengua françéise|Franseise]] : Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]]]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Nommi compòsti]] jwikm9aqqvzlhj1rtjp354evqbnwszz 259033 259032 2025-07-11T10:10:25Z Epigeo 11188 Scistemmâ a seçion de variante. 259033 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> '''Varianti in altre lingue''' * [[Lengua françéise|Franseise]]: Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]]]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Nommi compòsti]] dcvyfostruz3omiw5c6qnwdm1n8x5lo 259034 259033 2025-07-11T10:11:21Z Epigeo 11188 259034 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Gioan Battista''' o l'é un nomme pròpio de persoña [[Lengoa ligure|ligure]] mascolin. == Variante == [[Ipocoristico|Ipocoristichi]]: Baciccia, Baciccin, Bacci, Giobatta<ref name="behind">{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/giovanni_battista/?q=giovanni%20battista|tìtolo=Diçionäio italian-zeneise: Giovanni Battista|vìxita=10 luggio 2025}}</ref> '''Variante inte de atre lengue''' * [[Lengua françéise|Franseise]]: Jean-Baptiste<ref>{{Çitta web|url=https://www.behindthename.com/name/jean01baptiste|tìtolo=Jean-Baptiste|vìxita=2 agosto 2012}}</ref> * [[Léngoa italiànn-a|Italian]]: Giovanni Battista * [[Lengoa portogheize|Portogheise]]: João Batista * [[Lengua spagnòlla|Spagnòllo]]: Juan Bautista * [[Lengua tedesca|Tedesco]]: Johann Baptist == Origine e diffuxon == [[Immaggine:Guido_Reni_-_Baptism_of_Christ_(Kunsthistorisches_Museum)_.jpg|miniatura| ''O Battezzo do Gexù'', do [[Guido Reni]]]] O l'é un [[nomme compòsto]], formou da l'union de [[Gioan]] (ò [[Gianni]]) e [[Battista]]; o l'é dæto pe commun in önô de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]]. == Giorno do santo == O [[giorno do santo]] o l'é çelebrou in memöia de San [[San Gioâne Batista|Gioane Battista]], festezzou a-i [[7 zenâ|7 de zenâ]] da-a [[Gexa Ortodòssa]] e a-i [[24 zûgno|24 de zugno]] e a-i [[29 agosto|29 d'agosto]] da-a [[Gêxa catòlica|Gexa Catòlica]]. Numeroxi atri santi e beæ s'arregòrdan ascì con sto nomme, comme inti giorni apreuvo: * [[7 arvî|7 d'arvî]], San [[Gioan Battista de La Salle]], educatô e fondatô. * [[23 mazzo|23 de mazzo]], San [[Gioan Battista de' Rossi]], saçerdöte. * [[1º zûgno|1º de zugno]], San [[Gioan Battista Scalabrini]], vesco. * [[17 novénbre|17 de novembre]], eutto di beæ [[martiri di pontoin de Rochefort]] gh'an o nomme Jean-Baptiste. == Persoñe == * [[Gioan Battista Carlone]], [[pittô]] ligure-[[Svissea|svissero]]. * [[Gioan Battista Gaulli]], dito "o Baciccia" ò "o Baciccio", pittô [[Zena|zeneise]]. * Gioan Battista Montini, ch'o l'é vegnuo [[pappa]] co-o nomme de [[Poulo VI]]. * Gioan Battista Pamphilj, ch'o l'é vegnuo pappa co-o nomme d'[[Innoçenso X]] * Gioan Battista Perasso, patriöto zeneise, fòscia o [[Balilla]]. * [[Gioan Battista Traverso]], zugou de [[Zeugo do ballon|ballon]] e allenatô zeneise. * [[Giobatta Vigo]], poeta in [[Lengoa ligure|lengua ligure]]. == Coltua popolâ == O nomme Gioan Battista, inta variante "Baciccin", o s'attreuva inta canson popolâ ''Baciccin vattene à cà'':<ref>https://canterini.org/baccicin-vattene-a-ca-baccicin-vattene-a-casa/</ref><ref>https://www.youtube.com/watch?v=H9oUEO18qio</ref> {{Çitaçión|Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Ò Baciccin vattene à cà<br />Teu moæ a t’aspeta E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a t'à lasciou o lumme in ta scâ<br />E a pòrta averta ...|Verscion di [[I Zoêni Canterìn de Sànt'Orçéize|Giovani Canterini di Sant'Olcese]], "Baciccin vattene à cà"}} == Nòtte == <references /> == Atri progetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Nommi compòsti]] qazfwtfn9dyi1cb1ayt0jthoa8ddk6s