Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.21
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Sanremu
0
1613
268660
265376
2026-03-28T14:22:16Z
Arbenganese
12552
+vrigaencu
268660
wikitext
text/x-wiki
{{Sanremascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Sanremu
|Panorama = Sanremo-panorama città e porto dal santuario madonna della costa1.jpg
|Didascalia = Sanremu vista dau Santuariu da Madonna da Costa
|Bandiera = Flag of Sanremo.svg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Alessandro Mager
|Partito = liste siviche
|Data elezione = 24-06-2024
|Abitanti = 52938
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulassiun residente au 31 d'utubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[Avrigâ]], [[Baiardu]], [[I Spiareti]], [[Preinaudu|Preinàudu]], [[Seriana|Seriàna]], [[Tàgia (cumüna)|Tàgia]], [[U Seburca|Seburga]]
|Zona sismica = 2
|Gradi giorno = 1105
|Nome abitanti = Sanremaschi <small>(cheli veri)</small><br />Sanremesi <small>(cheli sulu nasciüi chi)</small>
|Patrono = [[San Rœummo de Zena|San Römu de Zena]]
|Festivo = 13 utubre
|Soprannome = Sità de Sciùre
|Mappa = Map of comune of Sanremo (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusissiun du cumün de Sanremu inta pruvinsa d'Imperia
}}
'''Sanremu'''{{#tag:ref|Scriitu aiscì ''Sanremmu'', antigamente ''San Römuru'', ''San Remu'' in saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-02-14}}</ref>, ''Sanremu'' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=92}}</ref> e in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Senremu'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Sanremmu'' in [[Dialettu ar̂ascìn|arascin]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Arasce|léngoa=LIJ, IT|p=65}}</ref>, ''Sanremu'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Sanremmo'' in [[Lengoa zeneize|zenéese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/ventimiglia/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Ventimiglia|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-02-14}}</ref>|group=n.}} (''Sanremo'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è ina [[Çitæ|sità]] e [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 52.938 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, situà inta [[Rivêa de Ponénte|Rivéira de Punente]].
== Geugrafia ==
Sanremu a l'è situà inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa d'Imperia]], ch'a l'è distante sulu càiche chilometru. A so' frassiun ciü grande a l'è [[Büssana]].
== Stoia ==
=== Urigine du numme ===
[[File:San Remo029.jpg|thumb|250px|left|Mappa de Sanremu du [[1753]] cu'a transissiun du numme]]
U numme de Sanremu u vegne dau santu patrun da sità, [[San Rœummo de Zena|San Römu de Zena]], visciüu press'a poucu intu [[V secolo|V seculu]] e otavu [[Arçidiòcexi de Zêna|véscu de Zena]], sucessù de [[San Scî de Zêna|San Scì]].
=== Preistoia ===
{{Seçión vêua}}
=== Antighità ===
{{Seçión vêua}}
=== Età de mezu ===
{{Seçión vêua}}
=== Età muderna ===
{{Seçión vêua}}
=== Età cuntempuranea ===
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti d'interesse ==
=== Architetüre religiùuse ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüre civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüre militari ===
{{Seçión vêua}}
== Culumìa ==
L'ecunumia de Sanremu a dipénde dau turìximu, daa [[Fluricultüra in te l'estremu punente ligure|cultivassiun de sciùre]] inte sèrre e dau [[Casinò de Sanremu|Casinò]].
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestassiun ==
* [[Festival de Sanremmo|Festivàl de Sanremu]]
== Feste e féire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Cumünicassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.sanremo.im.it/|tìtolo=Scitu ufissiàle|léngoa=IT|vìxita=2024-03-19}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Sanremu| ]]
9zdtafnjwn09a1dpc7w2c74twi9my4h
A Burdighea
0
1635
268657
266777
2026-03-28T14:13:26Z
Arbenganese
12552
+bligarencu
268657
wikitext
text/x-wiki
{{Ventemigliusu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Burdighea
|Panorama = Aerial view of Bordighera (2).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panurama d'a Burdighea</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Rosa Abussi
|Partito = cum. pref.
|Data elezione = 2025-12-22
|Abitanti = 10198
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = U Burghetu (San Nicolò), U Sciasciu
|Divisioni confinanti = [[I Spiareti]], [[Valebona]], [[Valecrösa]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1057
|Nome abitanti = burdigoti
|Patrono = Sant'Ampegliu
|Festivo = [[14 mazzo|14 de mazzu]]
|Mappa = Map of comune of Bordighera (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiùn d'u cumün d'a Burdighea int'a pruvinsa de Imperia
}}
'''A Burdighea'''{{#tag:ref|Scritu ''Burdighéa'' in sanremascu<ref>{{Çitta web|url=https://app.approu.it/#/search/2/Bordighera|tìtolo=Appröu - Bordighera|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, vrigarencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=68}}</ref> e saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''Burdighea'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Buldighera'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Burdighe"a'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganese]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=115|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''(a) Bordighea'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/bordighera/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Bordighera|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>|group=n.}} (''Bordighera'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 10.198 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
=== Parmureli de Burdighea ===
{{Véddi ascì|Aiga a-e còrde}}
Chele bele föie de [[Pàrma|parmura]] gianche tüte intresae che u [[Pàppa|Papa]] e i auti Prelati a dumenega de parmure i porta in prucesiun i vegne intresae a magiur parte a Burdighea, che pe ninte a se ciama a cità de parmure. L'è ina tradisiun che a düra de ciüù de 400 ani e esatamente da u [[1586]], candu [[Pàppa Scìsto V|Papa Sisto V]] u stava costruendu a [[Baxìlica de Sàn Pê in Vaticàn|bazilica de San Pietro]] e u ghe vureva in ubeliscu che u l'eira a u circu maximu, e u l'aveva dau urdine in cun i editu che pe chi l'avese parlau mentre i l'aisava ghe sareva stà a pena de morte, ma mentre i u drisava e corde e se alungava cume in elasticu, e alura se sentiu ina vuixe crià "Aiga a e corde!". L'eira stau Capitan Bresca, Burdigotu; u soi sugerimentu u l'è stau seguiu e l'obeliscu finarmente drisau, alura u Papa u l'ha vuxiu viè chi l'avese parlau, e invece de faru punì u g'ha dumandau cose u vurese in scangiu de u sugerimentu che u l'aveva dau, e cu l'aveva sarvau a cerimonia e u travaiu de tanta gente.
Elu u g'ha dumandau che a sua famia a purese pe sempre furnì e föie de parmura a San Pietro pe a [[Doménega de pàrme|festa de parmure]] e sa tradisiun a düra ancura anchöi, e ancura anchöi i parmurai, [[Lavoraçión de féugge de pàrma|i serca e parmure ciü bele pe ligale]] e faghe vegne e föie gianche, e nosce done i l'intresa pe fare diventà de opere d'arte chi sembra vive, intresandu in te se föie in savè e ina trdisiun chi se tramanda da ina generasiun a l'autra in cun tüti i soi segreti intresandu anche a sacralità de sa cianta che fin da l'antighità in te tüti i populi a l'hà sempre rapresentau u divin, e in ta nuxia relugiun u martiriu.
== Manifestasiùe ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fèire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
A Burdighea a l'è servìa da ina [[Staçión de Bordighêa|stasiùn]] feruviària sciüa [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zena-Ventemiglia]].
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugèti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:A Burdighea| ]]
twd8cke01or4bjkhzya4lltd3ziiur2
Campurussu
0
1674
268658
265213
2026-03-28T14:15:54Z
Arbenganese
12552
+vrigaencu
268658
wikitext
text/x-wiki
{{Ventemigliusu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Campurussu
|Panorama = Italien Unterwegs 220DSC 0044 (49784145151).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Campurussu</div>
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Davide Gibelli
|Partito = lista civica "Sempre più Camporosso"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|Abitanti = 5599
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Marina, A Trinità, Campurussu, Ciàixe, I Balloi, I Bruneti, Magauda, [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-camporosso.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Campurussu|dæta=2025-01-05|léngoa=IT|pp=1-2}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Dussaiga]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valecrösa]], [[Ventemiglia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1301
|Nome abitanti = campurussin
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Camporosso (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun d'u cumün de Campurussu int'a pruvinsa de Imperia
}}
'''Campurussu'''{{#tag:ref|''Campuruzzu'' in dussaighin, ''Campurusciu'' in preinaudencu, scritu ''Campurùssu '' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=70}}</ref>, ''Campruš'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>|group=n.}} (''Camporosso'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 5.599 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
{{Çitaçión|[...] Òn girau u mundu, on vistu nasce u sù<br />e carà a nöte scüra, eira lagiü;<br />ma u ciü belu recantu ch'òn trövau<br />l'è u mei paise, l'è duve sun nau.|Elide Garzo, ''Fögurà''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Ventemigliusu/Barma_2.htm|tìtolo=A Barma Granda - Antulugia intemelia contemporanea|outô=[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-05}}</ref>}}
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuse ===
<gallery widths="130" heights="125" mode="packed">
Abside della Chiesa San Michele, Camporosso, Italia - 20080719-02.jpg|A geixa de San Marcu
Camporosso - Oratorio della Santissima Annunziata - 2024-09-07 19-44-18 001.jpg|L'uratoriu d'i Gianchi
Oratorio del Suffragio o dei Neri, Camporosso, Italia - 20080719.jpg|L'uratoriu d'i Negri
Camporosso - Chiesa di Sant'Andrea - 2024-09-07 19-42-59 001.jpg|A geixa de Sant'Andrea
</gallery>
;Parocchia de Campurussu
* Geixa de San Marcu, int'u burgu
* Uratoriu d'i Negri, int'u burgu
* Uratoriu d'i Gianchi, ai cunfìn d'u burgu versu settentriùn
* Geixa de San Peiru, int'u campusantu
* Geixa de Sant'Andrea, insc'u stradùn pe' [[Dussaiga]]
* Geixa de San Rumàn, int'a regiùn dau meiximu numme
* Capela d'a Madona d'a Neve, in Ciaixe
* Capela de San Giacumu, int'a frasiùn de [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]
;Parocchia d'a Trinità
* Geixa d'a Santiscima Trinità, â Trinità
=== Architetüre civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüre militari ===
{{Seçión vêua}}
=== Natüra ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùe ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fèire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Amministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligami de föra ==
* {{Çitta web|url=https://comune.camporosso.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-05}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Campurussu| ]]
omu5wxds34aufa2x5s8i3vtpbfvx9wu
268659
268658
2026-03-28T14:16:20Z
Arbenganese
12552
sc
268659
wikitext
text/x-wiki
{{Ventemigliusu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Campurussu
|Panorama = Italien Unterwegs 220DSC 0044 (49784145151).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Campurussu</div>
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Davide Gibelli
|Partito = lista civica "Sempre più Camporosso"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|Abitanti = 5599
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Marina, A Trinità, Campurussu, Ciàixe, I Balloi, I Bruneti, Magauda, [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-camporosso.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Campurussu|dæta=2025-01-05|léngoa=IT|pp=1-2}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Dussaiga]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valecrösa]], [[Ventemiglia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1301
|Nome abitanti = campurussin
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Camporosso (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun d'u cumün de Campurussu int'a pruvinsa de Imperia
}}
'''Campurussu'''{{#tag:ref|''Campuruzzu'' in dussaighin, ''Campurusciu'' in preinaudencu, scritu ''Campurùsciu '' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=70}}</ref>, ''Campruš'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>|group=n.}} (''Camporosso'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 5.599 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
{{Çitaçión|[...] Òn girau u mundu, on vistu nasce u sù<br />e carà a nöte scüra, eira lagiü;<br />ma u ciü belu recantu ch'òn trövau<br />l'è u mei paise, l'è duve sun nau.|Elide Garzo, ''Fögurà''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Ventemigliusu/Barma_2.htm|tìtolo=A Barma Granda - Antulugia intemelia contemporanea|outô=[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-05}}</ref>}}
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuse ===
<gallery widths="130" heights="125" mode="packed">
Abside della Chiesa San Michele, Camporosso, Italia - 20080719-02.jpg|A geixa de San Marcu
Camporosso - Oratorio della Santissima Annunziata - 2024-09-07 19-44-18 001.jpg|L'uratoriu d'i Gianchi
Oratorio del Suffragio o dei Neri, Camporosso, Italia - 20080719.jpg|L'uratoriu d'i Negri
Camporosso - Chiesa di Sant'Andrea - 2024-09-07 19-42-59 001.jpg|A geixa de Sant'Andrea
</gallery>
;Parocchia de Campurussu
* Geixa de San Marcu, int'u burgu
* Uratoriu d'i Negri, int'u burgu
* Uratoriu d'i Gianchi, ai cunfìn d'u burgu versu settentriùn
* Geixa de San Peiru, int'u campusantu
* Geixa de Sant'Andrea, insc'u stradùn pe' [[Dussaiga]]
* Geixa de San Rumàn, int'a regiùn dau meiximu numme
* Capela d'a Madona d'a Neve, in Ciaixe
* Capela de San Giacumu, int'a frasiùn de [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]
;Parocchia d'a Trinità
* Geixa d'a Santiscima Trinità, â Trinità
=== Architetüre civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüre militari ===
{{Seçión vêua}}
=== Natüra ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùe ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fèire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Amministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligami de föra ==
* {{Çitta web|url=https://comune.camporosso.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-05}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Campurussu| ]]
or91svll3axgsnhtkler9xzxmko9xzz
I Spiareti
0
1678
268661
265360
2026-03-28T14:27:37Z
Arbenganese
12552
+vrigaencu
268661
wikitext
text/x-wiki
{{Sanremascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Spiareti
|Panorama = Ospedaletti-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Spiareti</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Daniele Cimiotti
|Partito = lista sivica de centru-driita "Rilancio e sviluppo"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 27-5-2019
|Mandato = 10-6-2024
|Abitanti = 3180
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2022&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulassiun residente au 31 d'utubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[A Burdighea]], [[U Seburca|A Seburga]], [[Sanremu]], [[Valebona]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1057
|Nome abitanti = spiaretin
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuani Batista]]
|Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Ospedaletti (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusissiun du cumün de Spiareti inta pruvinsa d'Imperia
}}
'''I Spiareti'''{{#tag:ref|''Spieréti'' in [[Dialettu ventemigliusu|ventemìusu]], ''Špia<u>r</u>éti'' in saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''Spiařéti'' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=130}}</ref> , ''Išpeariti'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Uspedaletti'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Ospiæti'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/ospedaletti/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Ospedaletti|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>|group=n.}} (''Ospedaletti'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 3.180 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Culumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e féire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
{{Clear}}
== Autri prugèti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:I Spiareti| ]]
p1tdy2h8vqlvpdi97l868wtl2xvq6d4
268662
268661
2026-03-28T14:28:04Z
Arbenganese
12552
-space
268662
wikitext
text/x-wiki
{{Sanremascu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Spiareti
|Panorama = Ospedaletti-panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Spiareti</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[comun|cumün]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Daniele Cimiotti
|Partito = lista sivica de centru-driita "Rilancio e sviluppo"
|Data elezione = 27-5-2019
|Data rielezione = 27-5-2019
|Mandato = 10-6-2024
|Abitanti = 3180
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2022&lingua=ita Dàitu Istat] - Pupulassiun residente au 31 d'utubre d'u 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[A Burdighea]], [[U Seburca|A Seburga]], [[Sanremu]], [[Valebona]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1057
|Nome abitanti = spiaretin
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuani Batista]]
|Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Ospedaletti (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusissiun du cumün de Spiareti inta pruvinsa d'Imperia
}}
'''I Spiareti'''{{#tag:ref|''Spieréti'' in [[Dialettu ventemigliusu|ventemìusu]], ''Špia<u>r</u>éti'' in saudanelu<ref>{{Çitta web|url=https://www.soudan.it/dizionar.htm|tìtolo=Dizionario illustrato Soudanèlu-Italiano|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-26}}</ref>, ''Spiařéti'' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=130}}</ref>, ''Išpeariti'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''Uspedaletti'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Ospiæti'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/ospedaletti/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Ospedaletti|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-01-20}}</ref>|group=n.}} (''Ospedaletti'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 3.180 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />, ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
{{Seçión vêua}}
== Culumìa ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e féire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Aministrassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicassiun ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
{{Clear}}
== Autri prugèti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:I Spiareti| ]]
tmiv5s2txgjpozs58vsfysypty6j0g6
Barestin
0
1717
268667
268652
2026-03-28T19:48:30Z
N.Longo
12052
+
268667
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü pasou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziui ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fere ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
hutmqelcsrxwez544qa6w0fy9y9jwjf
268668
268667
2026-03-28T19:49:14Z
N.Longo
12052
/* Architetüre civili */ +
268668
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü pasou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p-. 19}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziui ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fere ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
tw9egtjy0h2ggp5dd3t7tgqg6a9x3tu
268669
268668
2026-03-28T19:50:37Z
N.Longo
12052
/* Bibliugrafia */ +
268669
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü pasou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p-. 19}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziui ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fere ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
e8ydueg9wi3e2totqog0j1jic1bw5au
268670
268669
2026-03-28T19:55:30Z
N.Longo
12052
268670
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü pasou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p-. 19}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziui ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fere ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
5wtug1z7z1875yu3l0h8pzhdt7olcqn
Musa ibn Nusayr
0
17997
268674
254422
2026-03-29T06:36:49Z
CommonsDelinker
89
Removing [[:c:File:Musa_bin_Nusayr_-_موسى_بن_نصير.png|Musa_bin_Nusayr_-_موسى_بن_نصير.png]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Krd|Krd]] because: No permission since 21 March 2026.
268674
wikitext
text/x-wiki
{{Grafia unitäia}}
{{Biografia
|inmàgine =
|px = 160px
|descriçión = <small>Musa bin Nusayr - موسى بن نصير</small>
|nàscita = ?, 640
|mòrte = Damasco, 716
|paize =
|profesción = [[militare]] [[governatô]]
|move =
}}
'''Abū ʿAbd al-Raḥmān Mūsā ibn Nuṣayr ibn ʿAbd al-Raḥmān Zayd al-Lakhmī''' (?, 640 - [[Damasco]], 716; أبو عبد الرحمن موسى بن نصير بن عبد الرحمن زيد اللخمي in [[Lengua àraba|arabo]]), ciammou '''Muza''' inta tradiçion [[Spagna|spagnòlla]], o l'é stæto un comandante militare [[Islamiximo|mussulman]] [[Yemen|yemenita]], governatô di [[Omayyadi]].
== Vitta ==
[[File:Al-Andalus-714-pt.svg|thumb|left|A Spagna sott'a-i arabi inte l'anno 714 dòppo l'intervento do Musa bin Nusayr]]
O l'é stæto [[Wali (governatore)|Wālī]] de [[Ifriqiya]] e o peu ëse conscideròu o segondo Wālī.
{{Clear}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
{{O}}
[[Categorîa:Biografìe]]
mwh7avtkuygan6cxmvvye53j0w2hi27
Caravaggio
0
18081
268677
268635
2026-03-29T11:40:33Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Michelangelo Caravaggio 047.jpg]] → [[File:The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg]] → File replacement: update from a old and low quality version to a newer one with better quality ([[c:c:GR]])
268677
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Michelangelo Caravaggio 063.jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Caravaggio Martha&Mary.jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Caravaggio.emmaus.750pix.jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Judith Beheading Holofernes by Caravaggio.jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
The Inspiration of Saint Matthew by Caravaggio.jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Caravaggio Sacrificio d'Isacco Princeton.jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Michelangelo Caravaggio 001.jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
b6tkuyzkcfu4kkel4wrlm4lp0s5vcco
Gêxa de San Loîgi di Françeixi
0
18172
268676
244183
2026-03-29T11:30:56Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Le Caravage - Martyr de St Mathieu.jpg]] → [[File:The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg]] → File replacement: update from a low version to a other one with better quality ([[c:c:GR]])
268676
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:San Luigi dei Francesi - facciata.jpg|thumb|Gêxa de San Loîgi di françeixi]]
A '''Gêxa de San Loîgi di françeixi''' a l'è 'n edifiççio religiôzo de Romma do XVI sécolo, in sce l'omònnima ciàssa.
== Stöia e descriçión ==
A l'è a gêxa naçionâle di françeixi de Romma da-o 1589. O progètto da strutûa o l'é de l'architétto [[Giàcomo Della Porta]], realizòu da [[Doménego Fontana]], gràçie a-o sostêgno econòmico da [[Catænn-a de' Medici]].
Inta gêxa gh'é di dipìnti inportànti comme e ''Stöie de Santa Çeçìlia'' do [[Domenichino]] e 'na còpia do [[Guido Reni]] da ''Santa Çeçìlia'' do [[Raffaello Sanzio]]. A Capélla Contarelli (cardinâle Matê Contarelli) a l'òspita tréi càppi d'òpera do [[Caravaggio]]: ''Vocaçion do San Matê'', ''San Matê e l'àngiou'' e ''Martirio do San Matê''.
== Galerîa de òpere do Caravaggio ==
<gallery>
Immaggine:Michelangelo Merisi da Caravaggio (25139335556).jpg|Romma, Gêxa de San Loîgi di françeixi, Capélla Contarelli
Immaggine:San luigi dei francesi, interno, cappella contarelli 03.JPG|Romma, Gêxa de San Loîgi di françeixi, Capélla Contarelli
Immaggine:Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion do San Matê'', 1599-1600 (Romma, Gêxa de San Loîgi di françeixi)
Immaggine:Michelangelo Caravaggio 041.jpg|''Vocaçion do San Matê'' (particolâ)
Immaggine:Michelangelo Merisi da Caravaggio - The Calling of Saint Matthew (detail) - WGA04119.jpg|''Vocaçion do San Matê'' (particolâ)
Immaggine:The Calling of Saint Matthew hand cropped.jpg|''Vocaçion do San Matê'' (particolâ)
Immaggine:The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio do San Matê''
Immaggine:Martirio di San Matteo (particolare).jpg|thumb|''Martirio do San Matê'' (particolâ)
Immaggine:Michelangelo Merisi da Caravaggio - The Martyrdom of St Matthew (detail) - WGA04123.jpg|''Martirio do San Matê'' (particolâ)
Immaggine:Michelangelo Caravaggio 050.jpg|''Martirio do San Matê'' (particolâ)
Immaggine:San Luigi dei Francesi, Caravaggio, san matteo.JPG|''San Matê e l'àngiou''
Immaggine:Roma 2010 (5029935255).jpg|''San Matê e l'àngiou,'' (particolâ)
Immaggine:Roma 2010 (5030099873).jpg|''San Matê e l'àngiou,'' (particolâ)
Immaggine:Cardinal Matthieu Cointrel.jpg|Cardinâle Matê Contarelli
</gallery>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Colegaménti esterni ==
* Commons, Caravaggio, Cappella Contarelli [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Contarelli_Chapel,_San_Luigi_dei_Francesi,_Rome ]
* Scito oficiâ [http://www.saintlouis-rome.net/ ]
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Pitûa]]
[[Categorîa:Architetûe de Rómma]]
[[Categorîa:Gêxe de l'Itàlia]]
qnl596ccfxqybh6oiqww8jzbqxu36i7
Prata Camportaccio
0
25099
268663
268650
2026-03-28T14:32:59Z
Vale93b
9355
268663
wikitext
text/x-wiki
'''Prata Camportaccio''' (''Prada Campustazz'' in lombardo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Prata Camportaccio
|Panorama =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Davide Tarabini
|Partito = lìsta cìvica ''Bene comune''
|Data elezione = 25-5-2014
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Chiavenna]], [[Gordona]], [[Mese (Italia)|Mese]], [[Novate Mezzola]], [[Piuro]], [[Samolaco]]
|Nome abitanti = (it) ''Pratesi''
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Prata_Camportaccio_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Prata Camportaccio inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
h2i1ppcmb6m3vpr2ij4p8vstulpnlet
Rogolo
0
25101
268671
215524
2026-03-28T21:24:21Z
Luensu1959
1211
nomme locale
268671
wikitext
text/x-wiki
'''Rogolo''' (''Rugul'' in lombardo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Rogolo
|Panorama = Rogolo(sondrio).jpg
|Didascalia = Rogolo, panoràmma
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Matteo Ferré
|Partito = lìsta cìvica ''SiAmo Rogolo''
|Data elezione = 7-6-2009
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Andalo Valtellino]], [[Cosio Valtellino]], [[Delebio]], [[Mantello (Italia)|Mantello]], [[Pedesina]], [[Premana]] (LC), [[Rasura]]
|Nome abitanti = (it) ''Rogolesi''
|Patrono = Sànt'Abbondio
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Rogolo_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Rogolo inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
45y9cl886oxqz1s4s0xgmhme1hc9x4y
Samolaco
0
25102
268672
215525
2026-03-28T21:25:33Z
Luensu1959
1211
nomme locale
268672
wikitext
text/x-wiki
'''Samolaco''' (''Samolegh'' ò ''Samolagh'' in lombardo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Samolaco
|Panorama = Chiesa_di_San_Giovanni_-_panoramio_-_schoella.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Michele Rossi
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 25-5-2014
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Gordona]], [[Livo (Lombardïa)|Livo]] (CO), [[Montemezzo]] (CO), [[Novate Mezzola]], [[Prata Camportaccio]], [[Sorico]] (CO), [[Vercana]] (CO)
|Nome abitanti = (it) ''Samolachesi''
|Patrono = Sàn Drîa, Sàn Pê, Sàn Gioàn Nepomuceno e Sàn Françésco
|Festivo =
|Mappa = Map_of_comune_of_Samolaco_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Samolaco inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
df4x307n6xhz1f1fjrmzeotypukmn44
San Giacomo Filippo
0
25103
268673
215526
2026-03-28T21:26:35Z
Luensu1959
1211
nomme locale
268673
wikitext
text/x-wiki
'''San Giacomo Filippo''' (''San Giacum'' in lombardo) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = San Giacomo Filippo
|Panorama = SanGiacomoFilippo01.JPG
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Severino De Stefani
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 22-9-2020
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Campodolcino]], [[Chiavenna]], [[Gordona]], [[Mese (Italia)|Mese]], [[Mesocco]] (CH-GR), [[Piuro]], [[Soazza]] (CH-GR)
|Nome abitanti = (it) ''Filippesi''
|Patrono = Sàn Giàcomo o Minô e Sàn Féipo Apòstolo
|Festivo = 3 màzzo
|Mappa = Map_of_comune_of_San_Giacomo_Filippo_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de San Giacomo Filippo inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
7xr9h3efwsfdyeadga5fb4b268jvx9c
A Stra
0
30329
268675
266524
2026-03-29T09:28:45Z
Arbenganese
12552
/* I lavaûi */ Spassiu
268675
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina lì a l'è scrìccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganese]]'''|variànte=, in ta varietài de Castrevegliu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = A Stra
|Nome ufficiale =
|Panorama =A Stra (Castrevegliu) 03.jpg
|Didascalia =<div align="center">E ca' veglie da burgâ, da u stradùn (2022)</div>
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiùn geugrafica]]
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Divisione amm grado 3 = Castrevegliu
|Latitudine gradi =
|Latitudine minuti =
|Latitudine NS =
|Longitudine gradi =
|Longitudine minuti =
|Longitudine secondi =
|Longitudine EW =
|Altitudine =
|Superficie =
|Note superficie =
|Abitanti = 0
|Note abitanti =
|Aggiornamento abitanti = 2022
|Codice catastale =
|Nome abitanti = da Stra
|Patrono =
|Festivo =
|Mappa =
|Didascalia mappa = |Latitudine secondi
}}
'''A Stra''' (prununsiàu {{IPA|['a 'ʃtrɑ]}}, numa ''Stra'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'è ina burgâ disabitâ ch'a se tröva in ta cumüna de [[Castrevegliu]], in ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]].
== Geugrafia ==
Burgâ ch'a se tröva au de för̄a rispettu au paìse de Castrevegliu, A Stra a s'è svilüpâ lungu a Via du Cürlu, ch'a purtâva versu U Pözzu, frasiun de [[Èrli]], là dund'a se tröva a [[Cêve de San Martin (Èrli)|cêve de San Martin]]. Sta lì a l'er̄a 'na via de cumünicasiun ben de cuntu in ti tempi antighi, asemme a chélla du Rösu, ch'a purtâva versu [[Süccaellu|Süccar̄ê]]).
In ta [[Valâ du Neva|vâ de Nêva]], cumme u restu da cumüna, a se tröva da vixìn au rian du Cürlu, ch'u nasce da u munte cu'u mèximu numme (723 m). Stu lì u se zunta intu Fossascü avanti de caciâse in te [[Turénte Nêva|Nêva]], ai Basci, cu'u numme de riàn de Gattair̄e.
== Stor̄ia ==
=== Urigine du numme ===
L'urigine du numme da Stra a l'è da rintraciâ in tu latìn ''strata'', da u che a 'na vegnir̄êa driccia a par̄olla ''stradda''.<ref name="Una volta vivevano">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Una volta vivevano: la borgata della Stra sulla via del Curlo|pp=143-149|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
=== A Via du Cürlu ===
U rifer̄imentu, in te stu câxu, l'è â Via du Cürlu, nasciüa, se pénsa, in moddu spuntaneu, cumme cuntinuasiun da Via du Rösu, tempu di [[Marchesàu de Süccaellu|marchexi de Süccar̄ê]].
Se st'ürtima a garantîa u pasaggiu versu [[Süccaellu|Süccar̄ê]], chel'âtra a permetêa de cuntinuâ versu Èrli e a l'éra duerâ sruvatüttu da chi u se incaminâva versu a cêve de San Martin, in ta burgâ du Pözzu.
A l'imprensippiu sta stradda lì a duxêa passà in Ciàn Cürléttu, deviâ a munte d'in gir̄u au [[XIV secolo|Trexéntu]], a causa de 'na frâna pruvucâ da l'àiva du rian du Cürlu. Chélla ch'a paxêa êsse ina sulusiun pe'u mumentu a l'è vegnüa ina nurmâle via de tranxitu, liandu de fissu e due cumünitai.
Forti, difatti, i se faxêan i raporti cun chêi d'[[Èrli]], ch'i spunciâvan pe' custruì ina növa gêxa, ciü vixina au paìse rispettu a chélla de primma, ch'a nu vegnîa ciü ben, visti i besögni da pupulasiun.
Scicumme ch'a cumüna de Castrevegliu a nu veghêa ben che Èrli pe'a gêxa a andesse pe' sò cuntu a stâva pruandu a caccià i sôdi pe' inandiâ di travagli, de moddu de schivâ a custrusiùn da gêxa növa. Dunca chêi de Castrevegliu i l'axêan dunca puir̄a de pèrde ascì i diritti ch'i gh'axêan in sìmma a San Martin.
In sa fin, levau ste côse, [[Castrevegliu]] u nu sciòrte a evitâ a custrusiùn de chélla ch'aù a l'è [[Èrli#Architetüe religiùse|Santa Catar̄ina]] â Panisâir̄a, ducca i finiscen ascì i travagli de manutensiun lungu a stradda, druìndu in periudu de incertessa.<ref name="Una volta vivevano"/>
=== A fundasiun da burgâ ===
Se pensa ducca che a burgâ a se secce furmâ in ti ürtimi àgni du [[XVI secolo|seculu XVI]], caraterizâ da ina sér̄ie de ca' in fir̄a üna cun l'âtra, denansi semplici custrusiui a teràssa, vûtai versu a valâ. In tu periudu de doppu u se passa, pe' difer̄enti besögni, a isâle e a cruîle cu'i teiti de ciappe.
L'è numa doppu l'arìvu di [[Napolion Bonaparte|fransexi]], ch'a se cunusce megliu a cumpusisiun de l'abitau. [[Castrevegliu]] difatti u êntra drentu a u [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]] da u [[1815]] e, grassie a l'indagine faccia du [[1858]] da l'alur̄a scindicu Runcu se descröve che, di 731 abitanti 32 i stâvan in ta burgâ.<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Dalla restaurazione alla Seconda Guerra Mondiale|p=128|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
Pâ che a l'imprensippiu du [[XX secolo|seculu XX]] i gh'ér̄an in a Stra ancù ina vintêna de famiglie, che maniman s'andaxêan a trasfer̄ì in tu paìse. A parte ina brêve par̄entexi cun l'arîvu, du [[1950|sinquanta]] de 'na famiglia de Catanzâru, l'ürtima ca' ch'i ghe stâvan fissi a l'er̄a chélla du Gherardi, serâ cum'u l'è môrtu lêi, in tu [[1954]]. Ancù in ti [[Anni 60|àgni '60]] i edifissi i vegnîan duerai cumme depôxiti pe'i prudotti de l'agricultür̄a, ma e cundisiun precâr̄ie de sti lì l'han purtau a in grossu decadimentu.<ref name="Una volta vivevano"/>
Gran parte de custrusiui, au dì d'ancöi, e sun vegnüe zü, fra ste chi ascì a ca' du Gio Batta Malco, stor̄icu scindicu de Castrevegiu, restâ in pé armenu fin a u [[2005]], carateristica pe' u sò grande visâ, u terassu ad ârcu.
Da u [[2007]] u l'è stàu presentau in prugettu de recüper̄u da parte d'ina sucietai ch'a l'è sciurtìa a catâ tütta a pruprietai da frasiun, de lungu frasiunâ fra i discendenti di padrui de chêi tempi, cumme previstu da u ciàn regulatû da cumüna.<ref name="Un possibile recupero">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Un possibile recupero della Borgata|pp=150-151|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
== Pòsti de interesse ==
[[File:A Stra (Castrevegliu) 02.jpg|thumb|Vista generâle, in su sfundu A Costa d'Èrli|sinistra|264x264px]]
U genere de custrusiun de sta burgâ u se mustra ünicu in tu panur̄amma du punente lìgür̄e, nu esendu stâ interesâ da fenomeni de mudernizasiun. Pe a ciü pârte i mater̄iâli duverài i l'ér̄an par̄eggi a chêi de mür̄agne de fasce, levau carche ca' ciü rafinâ, cun prêe ciü rifinìe e purtâli cun l'archi a punta.<ref name="Un possibile recupero"/>
E üniche custrusiui pübliche e l'éran a capeletta da burgâ ciü, da u fiancu de rimpettu du stradun, a funtâna e u lavaû lì vixin.
In scistemma de difesa, fra l'âtru, u l'éra gar̄antiu da in portiu vûtàu, ancöi in ruìna, ch'u duxêa servì a serâne l'imbuccu versu Èrli. U l'è prubabile che ina vôta stu lì u fusse prutezüu da 'n purtun.<ref name="Una volta vivevano"/>
=== A Capeletta ===
Dandu amentu â tradisiun lucâle a capeletta a curespunder̄êa â primma strutür̄a ch'a se incuntra a munte, in sa driccia, andandu in diresiun d'Èrli. De sta lì nu panan essighe de testimunianse ducümentai (levau ina mensciun cumme ''oratorium'' in tu [[1659]]) pür̄e s'u ritruvamentu de 'n toccu d'afrêscu in sa mür̄agna drentu de sta lì a pâ cunfermâ quantu tramandau. Stu lì u rapresenterêa di ràspi cun di gigli picin, cur̄ur̄ai de russu scür̄u e u l'è datau fra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XVII secolo|XVII]].
Du [[1880]] pâ ch'u se secce selebrau fin'in matrimôniu, fra u Marséllu Abbu (d'Èrli) e ''Terexìn'' da famiglia Malco, a l'êpuca de numa sezz'àgni.<ref name="Cappella della Stra">{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Castelvecchio: cenni sul patrimonio artistico superstite|p=225|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
===I lavaûi===
D'antiga custrusiun, i se truvâvan primma de zunze in a Stra rivandu da u biviu de Bareassi, mensciunai da ina notta du [[1784]] u pâ che:
{{Çitaçión|Chêi d'in a Stra i l'han de lungu pigliau l'àiva da u Cian da Valle, n'avendughene âtra da chélle parte|3=Quelli della Stra hanno sempre preso l'acqua sul Pian della Valle, non avendone altra in quelle parti|lingua=IT}}
Sti lì, cu'u tempu duerai sempre de mênu, i sun stài interai pe' favur̄ì u slargamentu da cürva du stradun de Castrevegliu e, difatti, i nu se vegghen e i nu funsiunan ciü.<ref name="Un possibile recupero"/>
== Ecunumia ==
L'ecunumia da burgâ a se rezêa in si travagli agriculi, cumme a curtivasiun da früta (cumme i méi) e da verdür̄a, chi praticâ ancù intensa aturnu ai [[anni 1970|àgni '70]] e [[anni 1980|'80]], assemme au recampâ u fen e e castagne, pöi depuxitai in ti canissi, ancù duer̄ai in te chêi periudi sciben ch'u nu ghe fusse ciü nün a stâghe in fissu. Scarsi, invece, i raporti cumerciali, levau ch'u ghe fusse u passaggiu versu [[Èrli]], vistu che l'ecunumìa de due cumünitai a l'er̄a par̄eggia.<ref name="Una volta vivevano"/>
== Cultür̄a ==
{{Véddi ascì|càngio variànte=U mèximu argumentu in detagliu|Castrevegliu#Dialettu Castreveglìn}}
A livellu de cultür̄a a pupulasian da Stra a cundividêa a magiuransa de tradisiùi cu'u paìse, dialettu de Castrevegliu cumpresu.
== Vie de Cumünicasiun ==
A Stra ancöi a l'è pôcu distante da u stradun (a stradda pruvinsâle SP52) ch'u parte da e ca' de Bareassi e a munta fin sciü pe' [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Carizan|Car̄isan]], difatti a l'è a primma burgâ stor̄ica ch'a se incuntra muntandu versu u paìse, seguia dai cà ciü növe, in ta cuntrâ de San Michê.
A chêi tempi invece a se truvâva in sa stradda pe' muntâ in [[Èrli]], a chescì diccia Via du Cürlu, che u caminamentu aù u se perde apêna pasâ a Costa du Cürlu.<ref name="Una volta vivevano"/>
== Notte ==
<references/>
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Sànn-a]]
[[Categorîa:Castrevegliu]]
po4kax8b614m4qwrazng9jzsqnylgp5
Càncou
0
32675
268664
268656
2026-03-28T16:30:28Z
Michæ.152
13747
Ò scistemòu e corezûo de pàrte
268664
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
O '''càncou''' ò '''càncao''' o l’é ‘na [[neoplaxîa]] malìgna, sàiva a dî ‘na nêuva formaçión de [[Çélola|çélole]] ch’a se prodûxe inte ‘n [[tesciûo]] e ch’a crésce ciù o mêno spedîa, con l’oumentâ e con l’invàdde i tesciûi vexìn e l’òrgano dónd’a s’é desvilupâ, co-o transmettise ascì lontàn a âtri òrgani e tesciûi pe mêzo de metàstaxi<ref>Treccani, Thesaurus (2018): [https://www.treccani.it/vocabolario/cancro/ Cancro]</ref>.
[[File:BreastCancer.jpg|thumb|[[Càncou do sén]], con l’aspêto tìpico ch’o l’asoméggia a ‘na [[gritta]] e ch’o dà o nómme a-a moutîa|centro]]
A paròlla càncou a vêgne da-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''cancer'' “[[grìtta]]”, in sciô càlco do [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''καρκίνος'' da-o mæximo scignificòu. Con tùtta probabilitæ, a raxón de l’asoçiaçión a l’é da çercâ inte l’aspêto tìpico de dötréi càncai do sén, dónde de ötte o tumô o l’é contornòu da-e vénn-e distéize, e-o l’aregordâva dónca a-i mêghi antîghi l’animâ. O mêgo grêgo [[Ippocrate de Coo|Ippòcrate de Cos]] (460-377 a.C.), conscideròu o poæ da [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]] [[ocidentâle]], o dêuvia e paròlle καρκίνος (càncou) καρκίνωμα (carcinöma) con ciæa referènsa a ste moutîe. Inti seu tèsti, arecugéiti into [[Corpus Hippocraticum]], se mensónn-a o tèrmine ὄγκος (tumô) ascì, ma sénsa ‘na dirètta asoçiaçión co-o càncou. Sêi sécoli dòppo Ippòcrate, o seu comentatô e amiratô, [[Galén de Pèrgamo]] (120-200 d.C.), o dà ‘n quàddro clìnico detagiòu do càncou e-o n’infórma da raxón do nómme<ref>Quaest. Med. L 405: “''Cös'o l'é o καρκίνωμα? Un tumô malìgno e indurîo, sénsa ùlçera ò con ùlçera. O carcinöma o pìggia o nómme da l’animâ da grìtta. O no se peu defæti cuâ''”
</ref><ref>Gal. Glauc. II 12: “''[...] e d’in scî tetìn sén émmo sovénte vìsto quarcösa de scìmile pe aparénsa e fórma a l'animâ da grìtta, da dónde o pìggia o nómme pe-a somegiànsa; cómme defæti inte quéllo animâ e sànpe són spartîe in scê tùtte dôe e pàrte do còrpo, coscì inte sta moutîa e vénn-e distéize da cresciànsa innaturâle fórman quarcösa ch’o l’asoméggia a-a grìtta''”</ref>.
L’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]] a definìsce o càncou cómme ‘n làrgo grùppo de moutîe che pêuan partî inte squæxi tùtti i òrgani ò tesciûi do còrpo quànde de çélole anormâle créscian inte ‘na mainêa incontrolâ, vàn de là di seu confìn comùn pe invàdde de pàrte vexìn do còrpo e/o spantegâse a di âtri òrgani<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/health-topics/cancer#tab=tab_1 Cancer]</ref>. A ciù pàrte de definiçioìn de càncou a vêgne de l’[[Institûto Naçionâle do Càncou]] (NCI), segóndo o quæ “o càncou o l’é ‘na moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo<ref>American Association for Cancer Research, Brown et al.: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10618731/ Updating the definition of cancer]</ref>.
== Difuxón inta popolaçión ==
=== Into móndo ===
In pónto de [[epidemiologîa]], o càncou o l’é un di ciù gréndi problêmi soçiâli, sanitâi e econòmichi do [[XXI secolo|XXI sécolo]], dæto ch’o l’é a caxón do 16,8% de mòrte e do 22,8% de mòrte da moutîe no trasmiscìbili (NCDs). Segóndo e stìmme de l’[[Agençîa Internaçionâle pe-a Riçèrca in sciô Càncou]] (IARC), gh’é stæto squæxi 20 mioìn de nêuvi câxi de càncou inte l’ànno do [[2022]] con 9,7 mioìn de mòrte pe càncou<ref>American Cancer Society, Bray et al.: [https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21834 Global cancer statistics 2022]</ref>.
E fórme prinçipâli de càncou pe inçidénsa into 2022 són stæte quello do [[pormón]] (12,4% de tùtti i nêuvi câxi), do [[sén]] (11,6%), do [[cölon-foieu]] (9,6%), da [[pròstata]] (7,3%) e do [[stéumago]] (4,9%).
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Most common cancers - male, by occurrence.png|Inçidénsa de fórme de càncou inte l'òmmo (USA, 2008)
Immagine:Most common cancers - female, by occurrence.png|Inçidénsa de fórme de càncou inta dònna (USA, 2008)
</gallery>
O càncou do pormón o l’é stæto a caxón prinçipâle de mòrte pe càncou (18,7% do totâle) e ghe vêgne aprêuvo quéllo do cölon-foieu (9,3%), do [[figæto]] (7,8%), do sén (6,9%) e do stéumago (6,8%).
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Most common cancers - male, by mortality.png|Mortalitæ de fórme de càncou inte l'òmmo (USA, 2008)
Immagine:Most common cancers - female, by mortality.png|Mortalitæ de fórme de càncou inta dònna (USA, 2008)
</gallery>
Gh’é de diferénse de sèsso inte l’inçidénsa e inta mortalitæ, dæto che pe-e dònne o càncou ciù de sovénte diagnosticòu e ch’o pòrta de ciù a-a mòrte o l’é quéllo do sén, méntre pe-i òmmi o l’é quéllo do pormón<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/news/item/01-02-2024-global-cancer-burden-growing--amidst-mounting-need-for-services Global cancer burden growing, amidst mounting need for services]</ref>.
=== In Itàlia ===
Segóndo l’[[Asoçiaçión Italiànn-a pe-a Riçèrca in sciô Càncou]] (AIRC), in [[Italia|Itàlia]] e stìmme cóntan inte l’ànno do [[2024]] ciù o mêno 390.000 nêuvi câxi de tumô diagnosticæ, di quæ 214.000 tra-i òmmi e 175.000 tra-e dònne. Into 2024, lasciòu i carciömi da pèlle no melanömi, i tumoî ciù frequénti són stæti quélli do sén, do cölon e do foieu, do pormón, da pròstata e da vescîga.
Quànte a inçidénsa, inti màscci o tumô ciù frequénte pe nêuvi câxi l’é stæto quéllo da pròstata (19%), con aprêuvo quéllo do pormón (14,9%), do cölon e do foieu (12,8%), da vescîga (11,8%). Inte dònne in càngio o ciù comùn o l’é stæto quéllo do sén (30,3%), con aprêuvo quéllo do cölon e do foieu (12,1%), do pormón (7,4%) e do còrpo de l’ùtero (4,9%)<ref>AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/numeri-del-cancro Le statistiche del cancro]</ref>.
=== Fatoî de réizego e prevençión ===
Segóndo l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]] (OMS), l’ûzo de [[tabàcco]], o consumâ [[àlcol]], ùnn-a diêta gràmma, a mancànsa de ativitæ fìxica e l’inquinaménto de l’âia són di fatoî de réizego pe-o càncou e âtre moutîe no trasmiscìbili. Dötræ infeçioìn cròniche ascì són di fatoî de réizego pe-o càncou, in particolâ inti pàixi a bàsso e médio rédito.
Ciù o mêno o 13% di càncai diagnosticæ into 2018 into móndo êan ligæ a infeçioìn carcinogéniche, cómme Helicobacter pylori, o papillomavirus umàn (HPV), o vîrus de l’epatìte B (HBV), o vîrus de l’epatìte C (HCV) e-o vîrus de Epstein-Barr (EBV). I vîrus de l’epatìte B e C ouméntan defæti o réizego de càncou do figæto, méntre dötréi tîpi de HPV o réizego de càncou do còllo de l’ùtero. L’infeçión de HIV pe de ciù a l’ouménta o réizego de desvilupâ o càncou do còllo de l'ùtero de sêi òtte e acréscian asæ o réizego de desvilupâ di âtri càncai cómme o sarcöma de Kaposi.
Tra-o 30% e-o 50% di càncai pêuan a-o moménto êse prevegnûi co-o schivâ i fatoî de réizego e con l’apricâ e strategîe de prevençión bazæ d’in sce l’evidénsa. A “crôxe” do càncou a peu êse aleiâ ànche co-a rilevaçión tenpöia da moutîa e co-o trataménto e-a cûa adatæ pe-i paçiénti chi-â desvilùppan. Defæti tànti càncai àn ùnn-a bónn-a poscibilitæ de êse cuæ se diagnosticæ de fìcco e bén tratæ<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cancer Cancer]</ref>.
[[File:Global deaths from cancers attributable to risk factors in 2019 by sex and SDI.jpg|thumb|Mòrte into móndo pe càncou ch'o se peu atriboî a fatoî de réizego into 2019 pe sèsso e [[ìndice de svilùppo umàn]] (SDI)|centro]]
== Caxoìn ==
No gh’é squæxi mâi, fêua che inte pöche fórme ereditâie, ‘na sôla caxón ch’a peu spiegâ percöse ‘n tumô o spónta<ref>AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/cause-del-cancro Le cause del cancro]</ref>. Se pàrla dónca de ‘n proçèsso multifatoriâle co-îna [[eçiologîa]] conplèssa, za che a-o seu svilùppo pìggian pàrte tànti fatoî despægi. Dötréi de quésti no se pêuan cangiâ, cómme i [[gêni]] ereditæ da-i genitoî ò l’etæ, méntre in sce di âtri se peu intervegnî pe redûe o réizego de desvilupâ a moutîa.
=== Etæ ===
A vegiàia o l’é o fatô de réizego ciù inportànte pe-o càncou: a ciù pàrte di tumoî, defæti, a se desvilùppa inta tèrsa etæ. L’é ànche pe-o montâ de l’etæ média da popolaçión che inte l’ùrtimo sécolo o nùmeo de persónn-e che àn desvilupòu ‘n tumô o l’é cresciûo. A tùtte e mainêe, fórme despægie de càncou pêuan sciortî, con frequénsa variàbile, a tùtte e etæ<ref> AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/cause-del-cancro Le cause del cancro]</ref>.
===Fatoî ereditâi e genétichi===
Inta ciù pàrte di câxi, in pónto de tumoî, no se pàrla de ereditarietæ, benscì de familiaritæ, scicóme pe mêzo di gêni no se transmétts a moutîa ma sôlo che ‘na magiô predispoxiçión a desvilupâla. Dónca se peu ereditâ in gêne muòu ch’o fa vegnî sôviatùtto di tîpi de [[Çélola|çélole]] ciù portæ a-a moutîa, ma pe comùn gh’é bezéugno che s’azónze di âtri fatoî. L’oportonitæ de sottopónnise a ‘n test genético a dêve êse çernegiâ segóndo o quàddro de famìggia (quæ e quànti tîpi de tumô se són verificæ, se do mæximo tîpo, se in etæ tenpöia, se into mæximo ràmmo da famìggia e coscì vîa).
Pe exénpio, o mêgo de referénsa o peu consciderâ de exegoî ‘n test pe controlâ a presénsa de mutaçioìn di gêni [[BRCA]], che predispónn-an a-o tumô do sén, da oæa, da pròstata. Un rezultòu poxitîvo a-o test o peu consegiâ, sénpre insémme a-o mêgo, de comensâ i contròlli de screening pe-o tumô do sén prìmma do ténpo e conpî i eventuâli percórsi de terapîa ciù adatæ a-o câxo. Into câxo de éxito negatîvo, no l’é da esclùdde che ‘na persónn-a a peu in tùtti i câxi amoutîse de ‘n tumô de tîpo izolòu e no familiâre. Dónca ‘n éxito aseguànte o no dêve portâ a dâ mêno a ménte a ‘na vìtta sànn-a e a-i contròlli prescrîti. A-a mæxima minêa, dêvan sottopónnise a contròlli ciù frequénti i portatoî de [[polipôxi adenomatôza familiâre]], dæto che l’é ciù fàçile che desvilùppan di tumoî de l’intestìn.
[[File:BRCA1 and BRCA2 mutations and absolute cancer risk.jpg|thumb|E mutaçioìn de BRCA1 e BRCA2 e-o réizego asolûto de càncou. BRCA (Antìgeni Corelæ a-o Càncou do Sén) són doî [[gêni oncosopresoî]] e-e mutaçioìn che i asmòrtan predispónn-an a persónn-a a desvilupâ o tumô|centro]]
===Stîlo de vìtta===
I àndi da vìtta di tùtti i giórni pêuan oumentâ a probabilitæ de desvilupâ o càncou cómme fatoî de réizego. Gh’é defæti ‘na ciæa evidénsa che i fatoî do stîlo de vìtta influénzan o réizego de càncou<ref>Institute of Medicine (US) and National Research Council (US) National Cancer Policy Board: Cancer Prevention and Early Detection ([https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK223925/ Lifestyle Behaviors Contributing to the Burden of Cancer])</ref>.
==== Tabàcco ====
L’ûzo de [[tabàcco]] asoçiòu pe prìmma cösa a-o fùmme de çigarétta, o l’é a magiô caxón de mortalitæ càncou ch’a se peu prevegnî, responsàbile de un tèrso pöcasæ de tùtte e mòrte da càncou<ref>Warren, Cummings: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23714547/ Tobacco and lung cancer: risks, trends, and outcomes in patients with cancer]</ref>. L’ûzo de tabàcco o l’é de lóngo ‘n fatô de réizego a-o de fêua da fórma de consùmmo, scibén che pe comùn o mòddo ciù frequénte de dêuviâlo l’é o fumâ, sôviatùtto cómme çigarétta, ma de ötte co-a pìppa ascì. A ògni mòddo, o tabàcco o l’é ‘n fatô de réizego ànche quànde o l’é consumòu cómme prodûti ''smokless'' (sénsa fùmme), sàiva a dî tabàcco a naixâ, a cicâ, inti formæ do tîpo [[snus]] (tabàcco ch’o vêgne mìsso e tegnûo inta bócca, tra-o lèrfo de sôvia e-a zenzîa) ò [[paan]] (preparaçión tìpica de l’Àzia do Merdión a bâze de féugge de Betel, nôxe de Areca, tabàcco, câsìnn-a).
[[Immaggine:Smoking-and-lung-cancer-mortality-US-only_3048.png|thumb|O fùmme de çigarétta e-a mortalitæ do càncou do pormón (USA)|centro]]
==== Àlcol ====
==== Alimentaçión ====
==== Sôviapéizo e òbexitæ ====
==== Sedentarietæ ====
==== Sô e ràggi ôtraviolétti ====
=== Fatoî anbientâli ===
E alteraçioìn di gêni che càngian e fonçión da çélola e che són a-a bâze do càncou pêuan vegnî da despægie espoxiçioìn anbientâli che danézzan o [[DNA]]. Dötréi fatoî ghe són in natûa, cómme di [[minerâli]] e di [[agénti infetîvi]], âtri són di prodûti che ghe pêuan êse ciù espòsti de categorîe de lavoratoî, âtri ancón són di [[agénti fîxichi|agénti fìxichi]] cómme e [[radiaçioìn ionizànti]].
==== Inquinaménto de l'âia ====
[[File:ILVA - Unità produttiva di Taranto - Italy - 25 Dec. 2007.jpg|thumb|A lavoraçión a câdo inte l'indùstria de l'âsâ de Taranto a l'é stæta conosciûa cómme caxón do dramàtico ouménto de l'inçidénsa de fórme despægie de càncou inta popolaçión do pòsto.|centro]]
==== Agénti chìmichi ====
[[File:Carcinoma asbestos body lung.jpg|thumb|Còrpo de amiànto inte 'n vedrìn çitològico (strìscio da 'n carcinöma de pormón, dónde se védde de çélole tumorâli).|centro]]
==== Agénti fìxichi ====
[[File:Las chicas del radio pintando.jpg|thumb|E fìgge do ràdio (''radium girls'') êan de operâie inti Stâti Unîi di ànni '20 che àn contræto di tumoî de l'òsso, sarcömi e nécroxi da mascèlla dòppo avéi ingerîo a vernîxe radioatîva a-o ràdio, dêuviâ pe dipìnze i quadrànti di relêui.|centro]]
==== Agénti infetîvi ====
[[File:Papillomavirus capsid.png|thumb|O papillöma vîrus, agénte infetîvo corelòu a-o svilùppo sôviatùtto do càncou do còllo de l'ùtero.|centro]]
== Orìgine e svilùppo da moutîa ==
=== Cancerogénexi ===
In pónto de [[patogênexi|patogénexi]], l’orìgine e-o svilùppo do càncou (cancerogénexi) o l’é ‘n proçèsso multi-fâze ch’o l’interèssa evénti molecolâri e çelolâri a livéllo tànto genético cómme epigenético, guidòu da l’interaçión de fatoî anbientâli, genétichi e metabòlichi. Sénsa tegnî cónto da speçìfica sequénsa di cangiaménti genétichi ò epigenétichi interessæ, quésto proçèsso o l’é pe-o sòlito spartîo inte tréi moménti, ö sæ inàndio, promoçión, progresción.
==== Inàndio ====
L’inàndio o l’intravêgne quànde de mutaçioìn ò di cangiaménti epigenétichi s’amùggian e-a [[çélola]] a guâgna ‘n avantàggio de cresciànsa ò de sorvevivénsa sôvia i âtri tesciûi. Quésti cangiaménti conséntan a-a çélola inandiâ de crésce ciù spedîa ò scapâ da-i normâli mecanîximi de regolaçión, ponéndo coscì e bâze pe-o svilùppo do tumô.
Quésta mutaçión a peu êse ereditâia o pigiâ. In particolâ, l’inàndio o l’é ‘na fâze reverscìbile ch’a peu êse corezûa co-o levâ l’inandiatô e quésto o l’é fondamentâle pe-i intervénti de profilàsci e de terapîa. Con l’espoxiçión a fatoî chìmichi, fìxichi e biològichi, ‘na çélola a peu patî di càngi genétichi ireverscìbili, che evòlvan potençialménte inte ‘n clón neoplàstico. L’inàndio do càncou o tócca di fatoî crìtichi cómme dànno do [[DNA]], mutaçioìn genétiche e insciamaçión.
==== Promoçión e progresción ====
A promoçión a l’interèssa l’espansción de çélole inandiæ inte ‘n tumô ch’o se peu identificâ, in càngio a progresción a conpórta l’amùggio de nêuvi cangiaménti genétichi che ouméntan l’agrescivitæ do tumô. A progresción a peu ànche inclùdde o svilùppo de capaçitæ metastàtiche, che perméttan a-o tumô de spantegâse a di scîti lontàn into còrpo.
A promoçión a l’é o moménto do svilùppo do càncou dónde e çélole cangiæ ò danezæ, che són scapæ a l’[[apoptôxi]], vêgnan inmortâli e amùggian de mutaçioìn che agiùttan a proliferaçión e-a sorvevivénsa da ‘na séncia çélola besâva. Scibén che són ancón conscideræ [[pre-malìgne]] e reverscìbili, a cresciànsa e-a sorvevivénsa sostegnûa de quéste çélole trasformæ vêgnan stimolæ, portàndo in sciâ fìn a formâ ‘n tumô distingoìbile<ref>Koya, Ibrahim: [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK604463/ Carcinogenesis] </ref>.
=== Oncogêni e oncosopresoî ===
Tùtti i càncai àn de mutaçioìn inti [[oncogêni]], ö sæ a versción cangiâ di proto-oncogêni, 'na clàsse de [[gêni]] interesæ inta normâle divixón e cresciànsa da [[çélola]] che pêuan êse corpîi da mutaçioìn rovinôze. Un oncogêne o se fórma defæti quànde 'n proto-oncogêne o vêgne cangiòu arêo e se prodûxe de quantitæ stramezuæ de seu còpie ò o seu livéllo de ativitæ o l'oumenta sôvia o normâle. De conseguénsa, se pèrde o contròllo da cresciànsa aprêuvo a-e magàgne inti diferénti scistémi de regolaçión: vêgne dónca cangiòu a mainêa de conportâse da çélola e-a moltiplicaçión de çélole do càncou, che in sciâ fìn invàddan i tesciûi normâli e-i òrgani scìn a spantegâ a moutîa pe-o còrpo. L'é stæto supòsto ascì chò-u svilùppo do càncou o conprénde a seleçión de çélole con magiô capacitæ de proliferaçión, sorvevivénsa, invaxón e metàstaxi.
Pe cóntra, i [[oncosopresoî]] són di gêni che régolan a divixón da çélola e l'apoptôxi in condiçioìn normâli. I oncosopresoî disregolæ pêuan portâ a-a cresciànsa incontrolâ de çélole e potençialménte caxonâ o càncou. Méntre i oncogêni quànde vêgnan cangiæ àn un goâgno de fonçión, i oncosopresoî àn ùnn-a pèrdia de fonçión e tùtte dôe contriboìscian a-o svilùppo do càncou. Defæti tànto i oncogêni cómme i oncosopresoî desquinternæ caxónn-an ùnn-a trasmisción de segnâ sbardelâ into càncou, ch'o pòrta a moltiplicaçión sfrenâ da çélola, metàstaxi, pèrdia de l'apoptôxi e angiogénexi<ref>MedComm, Dakal et al.:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11141506/ Oncogenes and tumor suppressor genes: functions and roles in cancers]</ref>.
=== Metàstaxi ===
Ùnn-a metàstaxi a l'é a difuxón de çélole do càncou da-o pòsto dónde se són formæ a-o prinçìpio a 'n'âtra pàrte do còrpo<ref>National Cancer Institute:[https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/metastasis Metastasis]</ref>. Tra-i ségni distintîvi do càncou (cancer hallmarks) descrìtti da Hanahan and Weinberg, o sôlo fatô ch'o distìngoe o càncou da 'n séncio [[tumô]] o l'é l'invaxón a-o mànco de 'na çélola da-a bùgna primâia tramêzo a-a menbrànn-a da bâze, scibén che l'invaxón a l'é neçesâia ma no sufiçiénte pe desvilupâ de metàstaxi<ref>Wlech, Hurst:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6571042/ Defining the Hallmarks of Metastasis]</ref>.
Defæti, inta cresciànsa descadenâ da carcinogénexi, dötræ célole goâgnan di caràteri metastàtichi, che spiégan ciù do 90% da mortalitæ corelâ a-o càncou. Inta formaçión de metàstaxi l'é interesòu 'na chéita conplicâ de proçèsci ch'a tîa drénto, pe exénpio, invaxón, intrâ inti vâxi, giâ into sàngoe, sciortîa da-i vâxi e colonizaçión. L'òrgano dónde e çélole do càncou pêuan fâ de metàstaxi o no l'é cazoâle ma a difuxón a l'avêgne segóndo 'n fenòmeno dîto [[òrganotropîximo]]. Pe exénpio, i càncai da pròstata tîan a colonizâ l'òsso, i melanömi uveâli tipicaménte ricàzzan d'in sciô figæto e o càncou do sén de sototîpi despægi preferìscian di òrgani distìnti pe fâ metastàxi cómme òsso, figæto, çervèllo e pormón<ref> Molecular Biomedicine; Dai, Xi, Li:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11977077/ Cancer metastasis: molecular mechanisms and therapeutic interventions] </ref>.
<gallery widths="250" heights="250">
Immaggine:Three stages of carcinogenesis.png|I tréi moménti da cancerogénexi
Immaggine:Oncogene and tumour suppressor gene.svg|E mutaçioìn di oncogêni con goâgno de fonçión e quélle di oncosopresoî con pèrdia de fonçión pòrtan a-a cresciànsa stramezuâ de çélole
Immaggine:Metastasis sites for common cancers.svg|Scîti prinçipæ de metàstaxi pe-i tîpi de càncou ciù comùn
</gallery>
== Ségni e scìntomi ==
I [[ségni]] e-i [[scìntomi]] do càncou són di cangiaménti into [[còrpo]] caxonæ da-a prezénsa da moutîa. O càncou o peu prodûe di scìntomi con mecanîximi despægi:
* [[efètto màssa]]: 'na cresciànsa stramezuâ de 'n tesciûo inte 'na bùgna a peu sciacâ e strutûe vexìn e caxonâ dô, [[insciamaçión]] e conpromisción de fonçión
* [[pèrdia de fonçión]]: e çélole tumorâli pêuan lasciâ e çélole sànn-e sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]] e alêvo e interonpî coscì a fonçión de 'n òrgàno vitâle (pe exénpio con l'[[efètto Warburg]])
* [[scìndromi paraneoplàstiche]]: dötréi càncai prodûxan di [[ormoìn]] "ectòpichi", in particolâ quànde sciòrtan da çélole endòcrine, e caxonâ di strapìcchi endòcrini (pe exénpio o [[tromboenbolîximo venôzo]])
* [[versaménto]]: dötréi càncai pêuan sponciâ di spostaménti de lìquido e portâ a de arecugéite de lìquido fêua da-e çélole.
=== Scìntomi costitoçionâli ===
I scìntomi costitoçionâli són de manifestaçioìn che ìndican l'efètto generâle ò scistémico de 'na moutîa e che pêuan conprométte o [[benêse]] conplescîvo ò a condiçión da persónn-a<ref>National Library of Medicine: [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/3593 Constitutional symptom]</ref>:
* pèrdia de péizo inspiegàbile
* [[dô]] inspiegàbile
* stanchéssa ò [[fadîga]] inspiegàbili
* suâte de néutte ò [[frêve]] inspiegàbili
=== Scìntomi locâli ===
I scìntomi locâli càngian segóndo o tîpo de càncou e dónca ànche o scistêma ò l'apægio ch'o vêgne corpîo. Pe exénpio, o càncou do pormón o pòrta a ràntega ([[disfonîa]]) e tóssa perscisténte, sàngoe into spûo ([[emotîxi]]), sciòu córto ([[dispnêa]]).
== Diàgnoxi ==
A diàgnoxi do càncou o l'é o proçèsso ch'o conpòrta a tentatîva de identificâ con preçixón o scîto anatòmico de òrìgine da neoplaxîa malìgna e-o tîpo de [[Çélola|çélole]] interesæ<ref>National Cancer Institute: [https://training.seer.cancer.gov/disease/diagnosis/ Cancer diagnosis]</ref>. L'identificaçión tenpöia do càncou a l'ouménta asæ e probabilitæ de sucèsso do trataménto e a peu êse òtegnûa co-a diàgnoxi tenpöia ò co-i test de [[screening]]. A diàgnoxi tenpöia a se conçéntra in sce l'identificaçión di paçiénti scintomàtichi prìmma ch'o se peu, in càngio i test de screening conpòrtan o contròllo de persónn-e sànn-e pe trovâ quélle che àn o càncou prìmma che spónte i scìntomi<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/cancer-screening-and-early-detection-of-cancer Cancer - Screening and early detection]</ref>.
=== Proçèsso diagnòstico ===
A diàgnoxi do càncou pe-o sòlito o l'é 'n proçèsso ch'o se conpónn-e de tréi moménti prinçipâli, sàiva a dî l'anàmnexi, l'exàmme obietîvo e i exàmmi instrumentâli.
==== Anàmnexi ====
A conoscénsa da stöia médica do paçiénte e di fatoî de réizego (pe exénpio, fùmme, stöia familiâre, òbexitæ) a l'é fondamentâle da-o pónto de vìsta clìnico pe determinâ o pónto d'inàndio de âtre investigaçioìn<ref>National Library of Medicine: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8324147/ Cancer diagnosis in primary care]</ref>. L'anàmnexi a l'é arecugéita de informaçioìn che àn da fâ con lagnànsa prinçipâ (''chief complaint'') do paçiénte, stöia médica pasâ, stöia familiâre, profî do paçiénte, revixón di scistêmi.
==== Exàmme obietîvo ====
L'exàmme obietîvo o conscìste inta valutaçión do còrpo do paçiénte<ref>National Cancer Institute: [https://training.seer.cancer.gov/staging/sources/exam.html Physical Examination (PE)]</ref>:
* identificaçión do scîto e do soto-scîto do tumô: quadrànte do sén, dimensción clìnica a-o palpaménto, condiçión da pèlle in gîo, pàrte speçìfica do còrpo tocâ, aspêto da pèlle, dimensción do càncou da pèlle, estensción do tumô a âtri òrgani o strutûe
* stùddio de [[linfoghiàndole]] regionâli rispètto a-o càncou primâio: e linfoghiàndole ingrosciæ, scciàsse ò fìsse no són tengûe pe interesæ fìn a che no gh'é a confèrma çitològica ò patològica (no tùtte pêuan êse atastæ con l'exàmme obietîvo)
* identificaçión de [[metàstaxi]] a distànsa: pe-o sòlito no vêgnan diagnosticæ con l'exàmme obietîvo ma con l'''imaging''
==== Exàmmi instrumentâli ====
No gh'é 'n sôlo exàmme ch'o peu da sôlo fâ a diàgnoxi de càncou e-i exàmmi instrumentâli dêuviæ són tànti:
* exàmmi de loêuio: exàmme chìmico do sàngoe, exàmme emocromoçitométrico, anàlixi çitogenética, inmunofenotipizaçión, biopsîa lìquida, çitologîa do spûo, test di marcatoî de tumô, anàlixi de oénn-e, çitologîa de oénn-e
* exàmmi radiològichi: tomografîa conputerizâ (TC), risonànza magnética (RM), scansción nucleâre, scansción de l'òsso, scansción PET, ecografîa, [[Raggi x|ràggi X]]
* biopsîa: exàmme microscòpico da pàrte de 'n patòlogo do tesciûo maròtto
[[File:Oral cancer (1) squamous cell carcinoma histopathology.jpg|thumb|A biopsîa a l'é de spésso o sôlo mòddo de fâ diàgnoxi segûa de càncou (inta fotografîa, vedrìn de carcinöma da bócca a çélole a scàggie)|centro]]
== Cûa ==
Into trataménto do càncou, l’intençión finâ a l’é cuâ a moutîa co-o conplêto desreixâ da màssa ò do càrego do tumô. Pe conquistâ quésto fìn, de conbinaçioìn de [[chirurgîa]], [[radioterapîa]], [[chemioterapîa]] scistémica, [[terapîe biològiche e ormonâli]] vêgnan dêuviæ pe controlâ e conponénte locâle e scistémiche da moutîa<ref>EXCLI journal, Galmarini: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7726489/ Why we do what we do. A brief analysis of cancer therapies] </ref>. Inte dötréi câxi, quànde l’òbiettìvo o no l’é a cûa do càncou, o trataménto o l’à o fìn secondâio de fâ da paliatîvo, ö sæ de prolongâ a vìtta e de dâ resciöo a-i patiménti<ref>The Malaysian Journal of Medical Sciences, Khan et al.: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3349406/ Cancer Treatment - Objectives and Quality of Life Issues]</ref>.
A terapîa do càncou a l’é bazâ sôviatùtto d’in sce conbinaçioìn diferénti de chirurgîa, radioterapîa e chemioterapîa. In azónta, e terapîe pontæ (progetæ pe interompî di speçìfichi ségni distintîvi, cómme l’angiogénexi, o metabolîximo, a proliferaçión, l’invasivitæ, l’evaxón inmunitâia), l’ormonoterapîa, l’inmunoterapîa e-e téniche interventîve són vegnûe fêua cómme trataménti oncològichi alternatîvi<ref>Magnetic Resonance Imaging Clinics of North America, Guarcía-Figueiras et al.: [https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1064968915001014 Therapy Monitoring with Functional and Molecular MR Imaging]</ref>.
==== Chirurgîa ====
[[File:Cancer surgery.jpg|thumb|Di mêghi inte ‘na sàlla operatöia, co-ìn paçiénte ch’o riçéive ‘na chirurgîa pe-o càncou (Cancer Institute, 1949)|centro]]
==== Radioterapîa ====
[[File:Radiation therapy for cancer.jpg|thumb|Terapîa radiànte pe ‘n linföma de Hodgkin|centro]]
==== Chemioterapîa ====
[[File:Chemotherapy with acral cooling.jpg|thumb|’Na dònna ch’a riçéive a chemioterapîa pe-o trataménto do càncou do sén|centro]]
==== Âtre terapîe ====
== Prògnoxi ==
A prògnoxi a l'é a previxón e valutaçión do poscìbile córso da moutîa, do poscìbile repìggio da-a moutîa e do poscìbile çìclo de [[sorvevivénsa]]<ref>Current Treatment Options in Oncology: [https://link.springer.com/article/10.1007/s11864-020-00810-3 The Importance of Prognostication: Impact of Prognostic Predictions, Disclosures, Awareness, and Acceptance on Patient Outcomes]</ref>. Into trataménto clìnico, o tîpo de tumô, a dimensción, o [[stàdio]], o [[gràddo]], e metàstaxi a-e linfoghiàndole, l'etæ do paçiénte e-a rispòsta a-o trataménto influénzan a prògnoxi do paçiénte<ref>Jane et al.: [https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/187594 Relationship Between Cancer Patients' Predictions of Prognosis and Their Treatment Preferences]</ref><ref>Journal of Gastrointestinal Surgery, Untch et al.: [https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1091255X23045316 Pathologic Grade and Tumor Size are Associated with Recurrence-Free Survival in Patients with Duodenal Neuroendocrine Tumors]</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Pàgine corelæ ==
;[[Cheratôxi solare]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti de fêua ==
[[Categorîa:Mëxinn-a]]
[[Categorîa:Mouttie]]
qkbc6vwvjq41xh0us660uuv8uzd871l
268665
268664
2026-03-28T16:49:24Z
Michæ.152
13747
Ò azónto 'na pàrte
268665
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
O '''càncou''' ò '''càncao''' o l’é ‘na [[neoplaxîa]] malìgna, sàiva a dî ‘na nêuva formaçión de [[Çélola|çélole]] ch’a se prodûxe inte ‘n [[tesciûo]] e ch’a crésce ciù o mêno spedîa, con l’oumentâ e con l’invàdde i tesciûi vexìn e l’òrgano dónd’a s’é desvilupâ, co-o transmettise ascì lontàn a âtri òrgani e tesciûi pe mêzo de metàstaxi<ref>Treccani, Thesaurus (2018): [https://www.treccani.it/vocabolario/cancro/ Cancro]</ref>.
[[File:BreastCancer.jpg|thumb|[[Càncou do sén]], con l’aspêto tìpico ch’o l’asoméggia a ‘na [[gritta]] e ch’o dà o nómme a-a moutîa|centro]]
A paròlla càncou a vêgne da-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''cancer'' “[[grìtta]]”, in sciô càlco do [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''καρκίνος'' da-o mæximo scignificòu. Con tùtta probabilitæ, a raxón de l’asoçiaçión a l’é da çercâ inte l’aspêto tìpico de dötréi càncai do sén, dónde de ötte o tumô o l’é contornòu da-e vénn-e distéize, e-o l’aregordâva dónca a-i mêghi antîghi l’animâ. O mêgo grêgo [[Ippocrate de Coo|Ippòcrate de Cos]] (460-377 a.C.), conscideròu o poæ da [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]] [[ocidentâle]], o dêuvia e paròlle καρκίνος (càncou) καρκίνωμα (carcinöma) con ciæa referènsa a ste moutîe. Inti seu tèsti, arecugéiti into [[Corpus Hippocraticum]], se mensónn-a o tèrmine ὄγκος (tumô) ascì, ma sénsa ‘na dirètta asoçiaçión co-o càncou. Sêi sécoli dòppo Ippòcrate, o seu comentatô e amiratô, [[Galén de Pèrgamo]] (120-200 d.C.), o dà ‘n quàddro clìnico detagiòu do càncou e-o n’infórma da raxón do nómme<ref>Quaest. Med. L 405: “''Cös'o l'é o καρκίνωμα? Un tumô malìgno e indurîo, sénsa ùlçera ò con ùlçera. O carcinöma o pìggia o nómme da l’animâ da grìtta. O no se peu defæti cuâ''”
</ref><ref>Gal. Glauc. II 12: “''[...] e d’in scî tetìn sén émmo sovénte vìsto quarcösa de scìmile pe aparénsa e fórma a l'animâ da grìtta, da dónde o pìggia o nómme pe-a somegiànsa; cómme defæti inte quéllo animâ e sànpe són spartîe in scê tùtte dôe e pàrte do còrpo, coscì inte sta moutîa e vénn-e distéize da cresciànsa innaturâle fórman quarcösa ch’o l’asoméggia a-a grìtta''”</ref>.
L’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]] a definìsce o càncou cómme ‘n làrgo grùppo de moutîe che pêuan partî inte squæxi tùtti i òrgani ò tesciûi do còrpo quànde de çélole anormâle créscian inte ‘na mainêa incontrolâ, vàn de là di seu confìn comùn pe invàdde de pàrte vexìn do còrpo e/o spantegâse a di âtri òrgani<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/health-topics/cancer#tab=tab_1 Cancer]</ref>. A ciù pàrte de definiçioìn de càncou a vêgne de l’[[Institûto Naçionâle do Càncou]] (NCI), segóndo o quæ “o càncou o l’é ‘na moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo<ref>American Association for Cancer Research, Brown et al.: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10618731/ Updating the definition of cancer]</ref>.
I ségni distintìvi do càncou (''cancer hallmarks'') identificæ da Douglas Hanahan e Robert Weinberg són quélle caraterìstiche che delìnian e çélole di tumoî malìgni rispètto a quélle sànn-e:
# No àn bezéugno de sponción da fêua pe mantegnî a seu cresciànsa
# No són senscìbili a-i signæ inibitoî che in condiçiòin normâli contegniéivan a seu cresciànsa
# Són rexisténti a-a mòrte çelolâre programâ (apoptôxi)
# Se pêuan divìdde a l'infinîo
# Spóncian a cresciànsa de vâxi do sàngoe pe portâ l'alêvo a-i tumoî
# Invàddan i tesciûi vexìn e se spàntegan a scîti lontàn
== Difuxón inta popolaçión ==
=== Into móndo ===
In pónto de [[epidemiologîa]], o càncou o l’é un di ciù gréndi problêmi soçiâli, sanitâi e econòmichi do [[XXI secolo|XXI sécolo]], dæto ch’o l’é a caxón do 16,8% de mòrte e do 22,8% de mòrte da moutîe no trasmiscìbili (NCDs). Segóndo e stìmme de l’[[Agençîa Internaçionâle pe-a Riçèrca in sciô Càncou]] (IARC), gh’é stæto squæxi 20 mioìn de nêuvi câxi de càncou inte l’ànno do [[2022]] con 9,7 mioìn de mòrte pe càncou<ref>American Cancer Society, Bray et al.: [https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21834 Global cancer statistics 2022]</ref>.
E fórme prinçipâli de càncou pe inçidénsa into 2022 són stæte quello do [[pormón]] (12,4% de tùtti i nêuvi câxi), do [[sén]] (11,6%), do [[cölon-foieu]] (9,6%), da [[pròstata]] (7,3%) e do [[stéumago]] (4,9%).
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Most common cancers - male, by occurrence.png|Inçidénsa de fórme de càncou inte l'òmmo (USA, 2008)
Immagine:Most common cancers - female, by occurrence.png|Inçidénsa de fórme de càncou inta dònna (USA, 2008)
</gallery>
O càncou do pormón o l’é stæto a caxón prinçipâle de mòrte pe càncou (18,7% do totâle) e ghe vêgne aprêuvo quéllo do cölon-foieu (9,3%), do [[figæto]] (7,8%), do sén (6,9%) e do stéumago (6,8%).
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Most common cancers - male, by mortality.png|Mortalitæ de fórme de càncou inte l'òmmo (USA, 2008)
Immagine:Most common cancers - female, by mortality.png|Mortalitæ de fórme de càncou inta dònna (USA, 2008)
</gallery>
Gh’é de diferénse de sèsso inte l’inçidénsa e inta mortalitæ, dæto che pe-e dònne o càncou ciù de sovénte diagnosticòu e ch’o pòrta de ciù a-a mòrte o l’é quéllo do sén, méntre pe-i òmmi o l’é quéllo do pormón<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/news/item/01-02-2024-global-cancer-burden-growing--amidst-mounting-need-for-services Global cancer burden growing, amidst mounting need for services]</ref>.
=== In Itàlia ===
Segóndo l’[[Asoçiaçión Italiànn-a pe-a Riçèrca in sciô Càncou]] (AIRC), in [[Italia|Itàlia]] e stìmme cóntan inte l’ànno do [[2024]] ciù o mêno 390.000 nêuvi câxi de tumô diagnosticæ, di quæ 214.000 tra-i òmmi e 175.000 tra-e dònne. Into 2024, lasciòu i carciömi da pèlle no melanömi, i tumoî ciù frequénti són stæti quélli do sén, do cölon e do foieu, do pormón, da pròstata e da vescîga.
Quànte a inçidénsa, inti màscci o tumô ciù frequénte pe nêuvi câxi l’é stæto quéllo da pròstata (19%), con aprêuvo quéllo do pormón (14,9%), do cölon e do foieu (12,8%), da vescîga (11,8%). Inte dònne in càngio o ciù comùn o l’é stæto quéllo do sén (30,3%), con aprêuvo quéllo do cölon e do foieu (12,1%), do pormón (7,4%) e do còrpo de l’ùtero (4,9%)<ref>AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/numeri-del-cancro Le statistiche del cancro]</ref>.
=== Fatoî de réizego e prevençión ===
Segóndo l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]] (OMS), l’ûzo de [[tabàcco]], o consumâ [[àlcol]], ùnn-a diêta gràmma, a mancànsa de ativitæ fìxica e l’inquinaménto de l’âia són di fatoî de réizego pe-o càncou e âtre moutîe no trasmiscìbili. Dötræ infeçioìn cròniche ascì són di fatoî de réizego pe-o càncou, in particolâ inti pàixi a bàsso e médio rédito.
Ciù o mêno o 13% di càncai diagnosticæ into 2018 into móndo êan ligæ a infeçioìn carcinogéniche, cómme Helicobacter pylori, o papillomavirus umàn (HPV), o vîrus de l’epatìte B (HBV), o vîrus de l’epatìte C (HCV) e-o vîrus de Epstein-Barr (EBV). I vîrus de l’epatìte B e C ouméntan defæti o réizego de càncou do figæto, méntre dötréi tîpi de HPV o réizego de càncou do còllo de l’ùtero. L’infeçión de HIV pe de ciù a l’ouménta o réizego de desvilupâ o càncou do còllo de l'ùtero de sêi òtte e acréscian asæ o réizego de desvilupâ di âtri càncai cómme o sarcöma de Kaposi.
Tra-o 30% e-o 50% di càncai pêuan a-o moménto êse prevegnûi co-o schivâ i fatoî de réizego e con l’apricâ e strategîe de prevençión bazæ d’in sce l’evidénsa. A “crôxe” do càncou a peu êse aleiâ ànche co-a rilevaçión tenpöia da moutîa e co-o trataménto e-a cûa adatæ pe-i paçiénti chi-â desvilùppan. Defæti tànti càncai àn ùnn-a bónn-a poscibilitæ de êse cuæ se diagnosticæ de fìcco e bén tratæ<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cancer Cancer]</ref>.
[[File:Global deaths from cancers attributable to risk factors in 2019 by sex and SDI.jpg|thumb|Mòrte into móndo pe càncou ch'o se peu atriboî a fatoî de réizego into 2019 pe sèsso e [[ìndice de svilùppo umàn]] (SDI)|centro]]
== Caxoìn ==
No gh’é squæxi mâi, fêua che inte pöche fórme ereditâie, ‘na sôla caxón ch’a peu spiegâ percöse ‘n tumô o spónta<ref>AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/cause-del-cancro Le cause del cancro]</ref>. Se pàrla dónca de ‘n proçèsso multifatoriâle co-îna [[eçiologîa]] conplèssa, za che a-o seu svilùppo pìggian pàrte tànti fatoî despægi. Dötréi de quésti no se pêuan cangiâ, cómme i [[gêni]] ereditæ da-i genitoî ò l’etæ, méntre in sce di âtri se peu intervegnî pe redûe o réizego de desvilupâ a moutîa.
=== Etæ ===
A vegiàia o l’é o fatô de réizego ciù inportànte pe-o càncou: a ciù pàrte di tumoî, defæti, a se desvilùppa inta tèrsa etæ. L’é ànche pe-o montâ de l’etæ média da popolaçión che inte l’ùrtimo sécolo o nùmeo de persónn-e che àn desvilupòu ‘n tumô o l’é cresciûo. A tùtte e mainêe, fórme despægie de càncou pêuan sciortî, con frequénsa variàbile, a tùtte e etæ<ref> AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/cause-del-cancro Le cause del cancro]</ref>.
===Fatoî ereditâi e genétichi===
Inta ciù pàrte di câxi, in pónto de tumoî, no se pàrla de ereditarietæ, benscì de familiaritæ, scicóme pe mêzo di gêni no se transmétts a moutîa ma sôlo che ‘na magiô predispoxiçión a desvilupâla. Dónca se peu ereditâ in gêne muòu ch’o fa vegnî sôviatùtto di tîpi de [[Çélola|çélole]] ciù portæ a-a moutîa, ma pe comùn gh’é bezéugno che s’azónze di âtri fatoî. L’oportonitæ de sottopónnise a ‘n test genético a dêve êse çernegiâ segóndo o quàddro de famìggia (quæ e quànti tîpi de tumô se són verificæ, se do mæximo tîpo, se in etæ tenpöia, se into mæximo ràmmo da famìggia e coscì vîa).
Pe exénpio, o mêgo de referénsa o peu consciderâ de exegoî ‘n test pe controlâ a presénsa de mutaçioìn di gêni [[BRCA]], che predispónn-an a-o tumô do sén, da oæa, da pròstata. Un rezultòu poxitîvo a-o test o peu consegiâ, sénpre insémme a-o mêgo, de comensâ i contròlli de screening pe-o tumô do sén prìmma do ténpo e conpî i eventuâli percórsi de terapîa ciù adatæ a-o câxo. Into câxo de éxito negatîvo, no l’é da esclùdde che ‘na persónn-a a peu in tùtti i câxi amoutîse de ‘n tumô de tîpo izolòu e no familiâre. Dónca ‘n éxito aseguànte o no dêve portâ a dâ mêno a ménte a ‘na vìtta sànn-a e a-i contròlli prescrîti. A-a mæxima minêa, dêvan sottopónnise a contròlli ciù frequénti i portatoî de [[polipôxi adenomatôza familiâre]], dæto che l’é ciù fàçile che desvilùppan di tumoî de l’intestìn.
[[File:BRCA1 and BRCA2 mutations and absolute cancer risk.jpg|thumb|E mutaçioìn de BRCA1 e BRCA2 e-o réizego asolûto de càncou. BRCA (Antìgeni Corelæ a-o Càncou do Sén) són doî [[gêni oncosopresoî]] e-e mutaçioìn che i asmòrtan predispónn-an a persónn-a a desvilupâ o tumô|centro]]
===Stîlo de vìtta===
I àndi da vìtta di tùtti i giórni pêuan oumentâ a probabilitæ de desvilupâ o càncou cómme fatoî de réizego. Gh’é defæti ‘na ciæa evidénsa che i fatoî do stîlo de vìtta influénzan o réizego de càncou<ref>Institute of Medicine (US) and National Research Council (US) National Cancer Policy Board: Cancer Prevention and Early Detection ([https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK223925/ Lifestyle Behaviors Contributing to the Burden of Cancer])</ref>.
==== Tabàcco ====
L’ûzo de [[tabàcco]] asoçiòu pe prìmma cösa a-o fùmme de çigarétta, o l’é a magiô caxón de mortalitæ càncou ch’a se peu prevegnî, responsàbile de un tèrso pöcasæ de tùtte e mòrte da càncou<ref>Warren, Cummings: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23714547/ Tobacco and lung cancer: risks, trends, and outcomes in patients with cancer]</ref>. L’ûzo de tabàcco o l’é de lóngo ‘n fatô de réizego a-o de fêua da fórma de consùmmo, scibén che pe comùn o mòddo ciù frequénte de dêuviâlo l’é o fumâ, sôviatùtto cómme çigarétta, ma de ötte co-a pìppa ascì. A ògni mòddo, o tabàcco o l’é ‘n fatô de réizego ànche quànde o l’é consumòu cómme prodûti ''smokless'' (sénsa fùmme), sàiva a dî tabàcco a naixâ, a cicâ, inti formæ do tîpo [[snus]] (tabàcco ch’o vêgne mìsso e tegnûo inta bócca, tra-o lèrfo de sôvia e-a zenzîa) ò [[paan]] (preparaçión tìpica de l’Àzia do Merdión a bâze de féugge de Betel, nôxe de Areca, tabàcco, câsìnn-a).
[[Immaggine:Smoking-and-lung-cancer-mortality-US-only_3048.png|thumb|O fùmme de çigarétta e-a mortalitæ do càncou do pormón (USA)|centro]]
==== Àlcol ====
==== Alimentaçión ====
==== Sôviapéizo e òbexitæ ====
==== Sedentarietæ ====
==== Sô e ràggi ôtraviolétti ====
=== Fatoî anbientâli ===
E alteraçioìn di gêni che càngian e fonçión da çélola e che són a-a bâze do càncou pêuan vegnî da despægie espoxiçioìn anbientâli che danézzan o [[DNA]]. Dötréi fatoî ghe són in natûa, cómme di [[minerâli]] e di [[agénti infetîvi]], âtri són di prodûti che ghe pêuan êse ciù espòsti de categorîe de lavoratoî, âtri ancón són di [[agénti fîxichi|agénti fìxichi]] cómme e [[radiaçioìn ionizànti]].
==== Inquinaménto de l'âia ====
[[File:ILVA - Unità produttiva di Taranto - Italy - 25 Dec. 2007.jpg|thumb|A lavoraçión a câdo inte l'indùstria de l'âsâ de Taranto a l'é stæta conosciûa cómme caxón do dramàtico ouménto de l'inçidénsa de fórme despægie de càncou inta popolaçión do pòsto.|centro]]
==== Agénti chìmichi ====
[[File:Carcinoma asbestos body lung.jpg|thumb|Còrpo de amiànto inte 'n vedrìn çitològico (strìscio da 'n carcinöma de pormón, dónde se védde de çélole tumorâli).|centro]]
==== Agénti fìxichi ====
[[File:Las chicas del radio pintando.jpg|thumb|E fìgge do ràdio (''radium girls'') êan de operâie inti Stâti Unîi di ànni '20 che àn contræto di tumoî de l'òsso, sarcömi e nécroxi da mascèlla dòppo avéi ingerîo a vernîxe radioatîva a-o ràdio, dêuviâ pe dipìnze i quadrànti di relêui.|centro]]
==== Agénti infetîvi ====
[[File:Papillomavirus capsid.png|thumb|O papillöma vîrus, agénte infetîvo corelòu a-o svilùppo sôviatùtto do càncou do còllo de l'ùtero.|centro]]
== Orìgine e svilùppo da moutîa ==
=== Cancerogénexi ===
In pónto de [[patogênexi|patogénexi]], l’orìgine e-o svilùppo do càncou (cancerogénexi) o l’é ‘n proçèsso multi-fâze ch’o l’interèssa evénti molecolâri e çelolâri a livéllo tànto genético cómme epigenético, guidòu da l’interaçión de fatoî anbientâli, genétichi e metabòlichi. Sénsa tegnî cónto da speçìfica sequénsa di cangiaménti genétichi ò epigenétichi interessæ, quésto proçèsso o l’é pe-o sòlito spartîo inte tréi moménti, ö sæ inàndio, promoçión, progresción.
==== Inàndio ====
L’inàndio o l’intravêgne quànde de mutaçioìn ò di cangiaménti epigenétichi s’amùggian e-a [[çélola]] a guâgna ‘n avantàggio de cresciànsa ò de sorvevivénsa sôvia i âtri tesciûi. Quésti cangiaménti conséntan a-a çélola inandiâ de crésce ciù spedîa ò scapâ da-i normâli mecanîximi de regolaçión, ponéndo coscì e bâze pe-o svilùppo do tumô.
Quésta mutaçión a peu êse ereditâia o pigiâ. In particolâ, l’inàndio o l’é ‘na fâze reverscìbile ch’a peu êse corezûa co-o levâ l’inandiatô e quésto o l’é fondamentâle pe-i intervénti de profilàsci e de terapîa. Con l’espoxiçión a fatoî chìmichi, fìxichi e biològichi, ‘na çélola a peu patî di càngi genétichi ireverscìbili, che evòlvan potençialménte inte ‘n clón neoplàstico. L’inàndio do càncou o tócca di fatoî crìtichi cómme dànno do [[DNA]], mutaçioìn genétiche e insciamaçión.
==== Promoçión e progresción ====
A promoçión a l’interèssa l’espansción de çélole inandiæ inte ‘n tumô ch’o se peu identificâ, in càngio a progresción a conpórta l’amùggio de nêuvi cangiaménti genétichi che ouméntan l’agrescivitæ do tumô. A progresción a peu ànche inclùdde o svilùppo de capaçitæ metastàtiche, che perméttan a-o tumô de spantegâse a di scîti lontàn into còrpo.
A promoçión a l’é o moménto do svilùppo do càncou dónde e çélole cangiæ ò danezæ, che són scapæ a l’[[apoptôxi]], vêgnan inmortâli e amùggian de mutaçioìn che agiùttan a proliferaçión e-a sorvevivénsa da ‘na séncia çélola besâva. Scibén che són ancón conscideræ [[pre-malìgne]] e reverscìbili, a cresciànsa e-a sorvevivénsa sostegnûa de quéste çélole trasformæ vêgnan stimolæ, portàndo in sciâ fìn a formâ ‘n tumô distingoìbile<ref>Koya, Ibrahim: [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK604463/ Carcinogenesis] </ref>.
=== Oncogêni e oncosopresoî ===
Tùtti i càncai àn de mutaçioìn inti [[oncogêni]], ö sæ a versción cangiâ di proto-oncogêni, 'na clàsse de [[gêni]] interesæ inta normâle divixón e cresciànsa da [[çélola]] che pêuan êse corpîi da mutaçioìn rovinôze. Un oncogêne o se fórma defæti quànde 'n proto-oncogêne o vêgne cangiòu arêo e se prodûxe de quantitæ stramezuæ de seu còpie ò o seu livéllo de ativitæ o l'oumenta sôvia o normâle. De conseguénsa, se pèrde o contròllo da cresciànsa aprêuvo a-e magàgne inti diferénti scistémi de regolaçión: vêgne dónca cangiòu a mainêa de conportâse da çélola e-a moltiplicaçión de çélole do càncou, che in sciâ fìn invàddan i tesciûi normâli e-i òrgani scìn a spantegâ a moutîa pe-o còrpo. L'é stæto supòsto ascì chò-u svilùppo do càncou o conprénde a seleçión de çélole con magiô capacitæ de proliferaçión, sorvevivénsa, invaxón e metàstaxi.
Pe cóntra, i [[oncosopresoî]] són di gêni che régolan a divixón da çélola e l'apoptôxi in condiçioìn normâli. I oncosopresoî disregolæ pêuan portâ a-a cresciànsa incontrolâ de çélole e potençialménte caxonâ o càncou. Méntre i oncogêni quànde vêgnan cangiæ àn un goâgno de fonçión, i oncosopresoî àn ùnn-a pèrdia de fonçión e tùtte dôe contriboìscian a-o svilùppo do càncou. Defæti tànto i oncogêni cómme i oncosopresoî desquinternæ caxónn-an ùnn-a trasmisción de segnâ sbardelâ into càncou, ch'o pòrta a moltiplicaçión sfrenâ da çélola, metàstaxi, pèrdia de l'apoptôxi e angiogénexi<ref>MedComm, Dakal et al.:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11141506/ Oncogenes and tumor suppressor genes: functions and roles in cancers]</ref>.
=== Metàstaxi ===
Ùnn-a metàstaxi a l'é a difuxón de çélole do càncou da-o pòsto dónde se són formæ a-o prinçìpio a 'n'âtra pàrte do còrpo<ref>National Cancer Institute:[https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/metastasis Metastasis]</ref>. Tra-i ségni distintîvi do càncou (''cancer hallmarks'') descrìtti da Hanahan and Weinberg, o sôlo fatô ch'o distìngoe o càncou da 'n séncio [[tumô]] o l'é l'invaxón a-o mànco de 'na çélola da-a bùgna primâia tramêzo a-a menbrànn-a da bâze, scibén che l'invaxón a l'é neçesâia ma no sufiçiénte pe desvilupâ de metàstaxi<ref>Wlech, Hurst:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6571042/ Defining the Hallmarks of Metastasis]</ref>.
Defæti, inta cresciànsa descadenâ da carcinogénexi, dötræ célole goâgnan di caràteri metastàtichi, che spiégan ciù do 90% da mortalitæ corelâ a-o càncou. Inta formaçión de metàstaxi l'é interesòu 'na chéita conplicâ de proçèsci ch'a tîa drénto, pe exénpio, invaxón, intrâ inti vâxi, giâ into sàngoe, sciortîa da-i vâxi e colonizaçión. L'òrgano dónde e çélole do càncou pêuan fâ de metàstaxi o no l'é cazoâle ma a difuxón a l'avêgne segóndo 'n fenòmeno dîto [[òrganotropîximo]]. Pe exénpio, i càncai da pròstata tîan a colonizâ l'òsso, i melanömi uveâli tipicaménte ricàzzan d'in sciô figæto e o càncou do sén de sototîpi despægi preferìscian di òrgani distìnti pe fâ metastàxi cómme òsso, figæto, çervèllo e pormón<ref> Molecular Biomedicine; Dai, Xi, Li:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11977077/ Cancer metastasis: molecular mechanisms and therapeutic interventions] </ref>.
<gallery widths="250" heights="250">
Immaggine:Three stages of carcinogenesis.png|I tréi moménti da cancerogénexi
Immaggine:Oncogene and tumour suppressor gene.svg|E mutaçioìn di oncogêni con goâgno de fonçión e quélle di oncosopresoî con pèrdia de fonçión pòrtan a-a cresciànsa stramezuâ de çélole
Immaggine:Metastasis sites for common cancers.svg|Scîti prinçipæ de metàstaxi pe-i tîpi de càncou ciù comùn
</gallery>
== Ségni e scìntomi ==
I [[ségni]] e-i [[scìntomi]] do càncou són di cangiaménti into [[còrpo]] caxonæ da-a prezénsa da moutîa. O càncou o peu prodûe di scìntomi con mecanîximi despægi:
* [[efètto màssa]]: 'na cresciànsa stramezuâ de 'n tesciûo inte 'na bùgna a peu sciacâ e strutûe vexìn e caxonâ dô, [[insciamaçión]] e conpromisción de fonçión
* [[pèrdia de fonçión]]: e çélole tumorâli pêuan lasciâ e çélole sànn-e sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]] e alêvo e interonpî coscì a fonçión de 'n òrgàno vitâle (pe exénpio con l'[[efètto Warburg]])
* [[scìndromi paraneoplàstiche]]: dötréi càncai prodûxan di [[ormoìn]] "ectòpichi", in particolâ quànde sciòrtan da çélole endòcrine, e caxonâ di strapìcchi endòcrini (pe exénpio o [[tromboenbolîximo venôzo]])
* [[versaménto]]: dötréi càncai pêuan sponciâ di spostaménti de lìquido e portâ a de arecugéite de lìquido fêua da-e çélole.
=== Scìntomi costitoçionâli ===
I scìntomi costitoçionâli són de manifestaçioìn che ìndican l'efètto generâle ò scistémico de 'na moutîa e che pêuan conprométte o [[benêse]] conplescîvo ò a condiçión da persónn-a<ref>National Library of Medicine: [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/3593 Constitutional symptom]</ref>:
* pèrdia de péizo inspiegàbile
* [[dô]] inspiegàbile
* stanchéssa ò [[fadîga]] inspiegàbili
* suâte de néutte ò [[frêve]] inspiegàbili
=== Scìntomi locâli ===
I scìntomi locâli càngian segóndo o tîpo de càncou e dónca ànche o scistêma ò l'apægio ch'o vêgne corpîo. Pe exénpio, o càncou do pormón o pòrta a ràntega ([[disfonîa]]) e tóssa perscisténte, sàngoe into spûo ([[emotîxi]]), sciòu córto ([[dispnêa]]).
== Diàgnoxi ==
A diàgnoxi do càncou o l'é o proçèsso ch'o conpòrta a tentatîva de identificâ con preçixón o scîto anatòmico de òrìgine da neoplaxîa malìgna e-o tîpo de [[Çélola|çélole]] interesæ<ref>National Cancer Institute: [https://training.seer.cancer.gov/disease/diagnosis/ Cancer diagnosis]</ref>. L'identificaçión tenpöia do càncou a l'ouménta asæ e probabilitæ de sucèsso do trataménto e a peu êse òtegnûa co-a diàgnoxi tenpöia ò co-i test de [[screening]]. A diàgnoxi tenpöia a se conçéntra in sce l'identificaçión di paçiénti scintomàtichi prìmma ch'o se peu, in càngio i test de screening conpòrtan o contròllo de persónn-e sànn-e pe trovâ quélle che àn o càncou prìmma che spónte i scìntomi<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/cancer-screening-and-early-detection-of-cancer Cancer - Screening and early detection]</ref>.
=== Proçèsso diagnòstico ===
A diàgnoxi do càncou pe-o sòlito o l'é 'n proçèsso ch'o se conpónn-e de tréi moménti prinçipâli, sàiva a dî l'anàmnexi, l'exàmme obietîvo e i exàmmi instrumentâli.
==== Anàmnexi ====
A conoscénsa da stöia médica do paçiénte e di fatoî de réizego (pe exénpio, fùmme, stöia familiâre, òbexitæ) a l'é fondamentâle da-o pónto de vìsta clìnico pe determinâ o pónto d'inàndio de âtre investigaçioìn<ref>National Library of Medicine: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8324147/ Cancer diagnosis in primary care]</ref>. L'anàmnexi a l'é arecugéita de informaçioìn che àn da fâ con lagnànsa prinçipâ (''chief complaint'') do paçiénte, stöia médica pasâ, stöia familiâre, profî do paçiénte, revixón di scistêmi.
==== Exàmme obietîvo ====
L'exàmme obietîvo o conscìste inta valutaçión do còrpo do paçiénte<ref>National Cancer Institute: [https://training.seer.cancer.gov/staging/sources/exam.html Physical Examination (PE)]</ref>:
* identificaçión do scîto e do soto-scîto do tumô: quadrànte do sén, dimensción clìnica a-o palpaménto, condiçión da pèlle in gîo, pàrte speçìfica do còrpo tocâ, aspêto da pèlle, dimensción do càncou da pèlle, estensción do tumô a âtri òrgani o strutûe
* stùddio de [[linfoghiàndole]] regionâli rispètto a-o càncou primâio: e linfoghiàndole ingrosciæ, scciàsse ò fìsse no són tengûe pe interesæ fìn a che no gh'é a confèrma çitològica ò patològica (no tùtte pêuan êse atastæ con l'exàmme obietîvo)
* identificaçión de [[metàstaxi]] a distànsa: pe-o sòlito no vêgnan diagnosticæ con l'exàmme obietîvo ma con l'''imaging''
==== Exàmmi instrumentâli ====
No gh'é 'n sôlo exàmme ch'o peu da sôlo fâ a diàgnoxi de càncou e-i exàmmi instrumentâli dêuviæ són tànti:
* exàmmi de loêuio: exàmme chìmico do sàngoe, exàmme emocromoçitométrico, anàlixi çitogenética, inmunofenotipizaçión, biopsîa lìquida, çitologîa do spûo, test di marcatoî de tumô, anàlixi de oénn-e, çitologîa de oénn-e
* exàmmi radiològichi: tomografîa conputerizâ (TC), risonànza magnética (RM), scansción nucleâre, scansción de l'òsso, scansción PET, ecografîa, [[Raggi x|ràggi X]]
* biopsîa: exàmme microscòpico da pàrte de 'n patòlogo do tesciûo maròtto
[[File:Oral cancer (1) squamous cell carcinoma histopathology.jpg|thumb|A biopsîa a l'é de spésso o sôlo mòddo de fâ diàgnoxi segûa de càncou (inta fotografîa, vedrìn de carcinöma da bócca a çélole a scàggie)|centro]]
== Cûa ==
Into trataménto do càncou, l’intençión finâ a l’é cuâ a moutîa co-o conplêto desreixâ da màssa ò do càrego do tumô. Pe conquistâ quésto fìn, de conbinaçioìn de [[chirurgîa]], [[radioterapîa]], [[chemioterapîa]] scistémica, [[terapîe biològiche e ormonâli]] vêgnan dêuviæ pe controlâ e conponénte locâle e scistémiche da moutîa<ref>EXCLI journal, Galmarini: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7726489/ Why we do what we do. A brief analysis of cancer therapies] </ref>. Inte dötréi câxi, quànde l’òbiettìvo o no l’é a cûa do càncou, o trataménto o l’à o fìn secondâio de fâ da paliatîvo, ö sæ de prolongâ a vìtta e de dâ resciöo a-i patiménti<ref>The Malaysian Journal of Medical Sciences, Khan et al.: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3349406/ Cancer Treatment - Objectives and Quality of Life Issues]</ref>.
A terapîa do càncou a l’é bazâ sôviatùtto d’in sce conbinaçioìn diferénti de chirurgîa, radioterapîa e chemioterapîa. In azónta, e terapîe pontæ (progetæ pe interompî di speçìfichi ségni distintîvi, cómme l’angiogénexi, o metabolîximo, a proliferaçión, l’invasivitæ, l’evaxón inmunitâia), l’ormonoterapîa, l’inmunoterapîa e-e téniche interventîve són vegnûe fêua cómme trataménti oncològichi alternatîvi<ref>Magnetic Resonance Imaging Clinics of North America, Guarcía-Figueiras et al.: [https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1064968915001014 Therapy Monitoring with Functional and Molecular MR Imaging]</ref>.
==== Chirurgîa ====
[[File:Cancer surgery.jpg|thumb|Di mêghi inte ‘na sàlla operatöia, co-ìn paçiénte ch’o riçéive ‘na chirurgîa pe-o càncou (Cancer Institute, 1949)|centro]]
==== Radioterapîa ====
[[File:Radiation therapy for cancer.jpg|thumb|Terapîa radiànte pe ‘n linföma de Hodgkin|centro]]
==== Chemioterapîa ====
[[File:Chemotherapy with acral cooling.jpg|thumb|’Na dònna ch’a riçéive a chemioterapîa pe-o trataménto do càncou do sén|centro]]
==== Âtre terapîe ====
== Prògnoxi ==
A prògnoxi a l'é a previxón e valutaçión do poscìbile córso da moutîa, do poscìbile repìggio da-a moutîa e do poscìbile çìclo de [[sorvevivénsa]]<ref>Current Treatment Options in Oncology: [https://link.springer.com/article/10.1007/s11864-020-00810-3 The Importance of Prognostication: Impact of Prognostic Predictions, Disclosures, Awareness, and Acceptance on Patient Outcomes]</ref>. Into trataménto clìnico, o tîpo de tumô, a dimensción, o [[stàdio]], o [[gràddo]], e metàstaxi a-e linfoghiàndole, l'etæ do paçiénte e-a rispòsta a-o trataménto influénzan a prògnoxi do paçiénte<ref>Jane et al.: [https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/187594 Relationship Between Cancer Patients' Predictions of Prognosis and Their Treatment Preferences]</ref><ref>Journal of Gastrointestinal Surgery, Untch et al.: [https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1091255X23045316 Pathologic Grade and Tumor Size are Associated with Recurrence-Free Survival in Patients with Duodenal Neuroendocrine Tumors]</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Pàgine corelæ ==
;[[Cheratôxi solare]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti de fêua ==
[[Categorîa:Mëxinn-a]]
[[Categorîa:Mouttie]]
1hm619a97cq2gklf46ma5h2dnzlw2u0
268666
268665
2026-03-28T17:55:57Z
Michæ.152
13747
268666
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
O '''càncou''' ò '''càncao''' o l’é ‘na [[neoplaxîa]] malìgna, sàiva a dî ‘na nêuva formaçión de [[Çélola|çélole]] ch’a se prodûxe inte ‘n [[tesciûo]] e ch’a crésce ciù o mêno spedîa, con l’oumentâ e con l’invàdde i tesciûi vexìn e l’òrgano dónd’a s’é desvilupâ, co-o transmettise ascì lontàn a âtri òrgani e tesciûi pe mêzo de metàstaxi<ref>Treccani, Thesaurus (2018): [https://www.treccani.it/vocabolario/cancro/ Cancro]</ref>.
[[File:BreastCancer.jpg|thumb|[[Càncou do sén]], con l’aspêto tìpico ch’o l’asoméggia a ‘na [[gritta]] e ch’o dà o nómme a-a moutîa|centro]]
A paròlla càncou a vêgne da-o [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''cancer'' “[[grìtta]]”, in sciô càlco do [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]] ''καρκίνος'' da-o mæximo scignificòu. Con tùtta probabilitæ, a raxón de l’asoçiaçión a l’é da çercâ inte l’aspêto tìpico de dötréi càncai do sén, dónde de ötte o tumô o l’é contornòu da-e vénn-e distéize, e-o l’aregordâva dónca a-i mêghi antîghi l’animâ. O mêgo grêgo [[Ippocrate de Coo|Ippòcrate de Cos]] (460-377 a.C.), conscideròu o poæ da [[Mëxinn-a|mêxìnn-a]] [[ocidentâle]], o dêuvia e paròlle καρκίνος (càncou) καρκίνωμα (carcinöma) con ciæa referènsa a ste moutîe. Inti seu tèsti, arecugéiti into [[Corpus Hippocraticum]], se mensónn-a o tèrmine ὄγκος (tumô) ascì, ma sénsa ‘na dirètta asoçiaçión co-o càncou. Sêi sécoli dòppo Ippòcrate, o seu comentatô e amiratô, [[Galén de Pèrgamo]] (120-200 d.C.), o dà ‘n quàddro clìnico detagiòu do càncou e-o n’infórma da raxón do nómme<ref>Quaest. Med. L 405: “''Cös'o l'é o καρκίνωμα? Un tumô malìgno e indurîo, sénsa ùlçera ò con ùlçera. O carcinöma o pìggia o nómme da l’animâ da grìtta. O no se peu defæti cuâ''”
</ref><ref>Gal. Glauc. II 12: “''[...] e d’in scî tetìn sén émmo sovénte vìsto quarcösa de scìmile pe aparénsa e fórma a l'animâ da grìtta, da dónde o pìggia o nómme pe-a somegiànsa; cómme defæti inte quéllo animâ e sànpe són spartîe in scê tùtte dôe e pàrte do còrpo, coscì inte sta moutîa e vénn-e distéize da cresciànsa innaturâle fórman quarcösa ch’o l’asoméggia a-a grìtta''”</ref>.
L’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]] a definìsce o càncou cómme ‘n làrgo grùppo de moutîe che pêuan partî inte squæxi tùtti i òrgani ò tesciûi do còrpo quànde de çélole anormâle créscian inte ‘na mainêa incontrolâ, vàn de là di seu confìn comùn pe invàdde de pàrte vexìn do còrpo e/o spantegâse a di âtri òrgani<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/health-topics/cancer#tab=tab_1 Cancer]</ref>. A ciù pàrte de definiçioìn de càncou a vêgne de l’[[Institûto Naçionâle do Càncou]] (NCI), segóndo o quæ “o càncou o l’é ‘na moutîa dónde dötræ de çélole do còrpo créscian inte ‘na mainêa incontrolâ e se spàntegan a âtre pàrte do còrpo<ref>American Association for Cancer Research, Brown et al.: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10618731/ Updating the definition of cancer]</ref>.
I [[ségni distintìvi do càncou]] (''cancer hallmarks'') identificæ da Douglas Hanahan e Robert Weinberg són quélle caraterìstiche che delìnian e çélole di tumoî malìgni rispètto a quélle sànn-e:
# No àn bezéugno de sponción da fêua pe mantegnî a seu cresciànsa
# No són senscìbili a-i segnæ inibitoî che in condiçiòin normâli contegniéivan a seu cresciànsa
# Són rexisténti a-a mòrte çelolâre programâ (apoptôxi)
# Se pêuan divìdde a l'infinîo
# Spóncian a cresciànsa de vâxi do sàngoe pe portâ l'alêvo a-i tumoî
# Invàddan i tesciûi vexìn e se spàntegan a scîti lontàn
# cangiaménto de vîe metabòliche
# evaxón do scistêma inmunitâio
A quésti ségni s'azónze dôe condiçioìn abilitànti:
* instabilitæ do patrimònio genético
* insciamaçión
== Difuxón inta popolaçión ==
=== Into móndo ===
In pónto de [[epidemiologîa]], o càncou o l’é un di ciù gréndi problêmi soçiâli, sanitâi e econòmichi do [[XXI secolo|XXI sécolo]], dæto ch’o l’é a caxón do 16,8% de mòrte e do 22,8% de mòrte da moutîe no trasmiscìbili (NCDs). Segóndo e stìmme de l’[[Agençîa Internaçionâle pe-a Riçèrca in sciô Càncou]] (IARC), gh’é stæto squæxi 20 mioìn de nêuvi câxi de càncou inte l’ànno do [[2022]] con 9,7 mioìn de mòrte pe càncou<ref>American Cancer Society, Bray et al.: [https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.3322/caac.21834 Global cancer statistics 2022]</ref>.
E fórme prinçipâli de càncou pe inçidénsa into 2022 són stæte quello do [[pormón]] (12,4% de tùtti i nêuvi câxi), do [[sén]] (11,6%), do [[cölon-foieu]] (9,6%), da [[pròstata]] (7,3%) e do [[stéumago]] (4,9%).
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Most common cancers - male, by occurrence.png|Inçidénsa de fórme de càncou inte l'òmmo (USA, 2008)
Immagine:Most common cancers - female, by occurrence.png|Inçidénsa de fórme de càncou inta dònna (USA, 2008)
</gallery>
O càncou do pormón o l’é stæto a caxón prinçipâle de mòrte pe càncou (18,7% do totâle) e ghe vêgne aprêuvo quéllo do cölon-foieu (9,3%), do [[figæto]] (7,8%), do sén (6,9%) e do stéumago (6,8%).
<gallery widths="250" heights="250">
Immagine:Most common cancers - male, by mortality.png|Mortalitæ de fórme de càncou inte l'òmmo (USA, 2008)
Immagine:Most common cancers - female, by mortality.png|Mortalitæ de fórme de càncou inta dònna (USA, 2008)
</gallery>
Gh’é de diferénse de sèsso inte l’inçidénsa e inta mortalitæ, dæto che pe-e dònne o càncou ciù de sovénte diagnosticòu e ch’o pòrta de ciù a-a mòrte o l’é quéllo do sén, méntre pe-i òmmi o l’é quéllo do pormón<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/news/item/01-02-2024-global-cancer-burden-growing--amidst-mounting-need-for-services Global cancer burden growing, amidst mounting need for services]</ref>.
=== In Itàlia ===
Segóndo l’[[Asoçiaçión Italiànn-a pe-a Riçèrca in sciô Càncou]] (AIRC), in [[Italia|Itàlia]] e stìmme cóntan inte l’ànno do [[2024]] ciù o mêno 390.000 nêuvi câxi de tumô diagnosticæ, di quæ 214.000 tra-i òmmi e 175.000 tra-e dònne. Into 2024, lasciòu i carciömi da pèlle no melanömi, i tumoî ciù frequénti són stæti quélli do sén, do cölon e do foieu, do pormón, da pròstata e da vescîga.
Quànte a inçidénsa, inti màscci o tumô ciù frequénte pe nêuvi câxi l’é stæto quéllo da pròstata (19%), con aprêuvo quéllo do pormón (14,9%), do cölon e do foieu (12,8%), da vescîga (11,8%). Inte dònne in càngio o ciù comùn o l’é stæto quéllo do sén (30,3%), con aprêuvo quéllo do cölon e do foieu (12,1%), do pormón (7,4%) e do còrpo de l’ùtero (4,9%)<ref>AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/numeri-del-cancro Le statistiche del cancro]</ref>.
=== Fatoî de réizego e prevençión ===
Segóndo l’[[Òrganizaçión Mondiâle da Sanitæ]] (OMS), l’ûzo de [[tabàcco]], o consumâ [[àlcol]], ùnn-a diêta gràmma, a mancànsa de ativitæ fìxica e l’inquinaménto de l’âia són di fatoî de réizego pe-o càncou e âtre moutîe no trasmiscìbili. Dötræ infeçioìn cròniche ascì són di fatoî de réizego pe-o càncou, in particolâ inti pàixi a bàsso e médio rédito.
Ciù o mêno o 13% di càncai diagnosticæ into 2018 into móndo êan ligæ a infeçioìn carcinogéniche, cómme Helicobacter pylori, o papillomavirus umàn (HPV), o vîrus de l’epatìte B (HBV), o vîrus de l’epatìte C (HCV) e-o vîrus de Epstein-Barr (EBV). I vîrus de l’epatìte B e C ouméntan defæti o réizego de càncou do figæto, méntre dötréi tîpi de HPV o réizego de càncou do còllo de l’ùtero. L’infeçión de HIV pe de ciù a l’ouménta o réizego de desvilupâ o càncou do còllo de l'ùtero de sêi òtte e acréscian asæ o réizego de desvilupâ di âtri càncai cómme o sarcöma de Kaposi.
Tra-o 30% e-o 50% di càncai pêuan a-o moménto êse prevegnûi co-o schivâ i fatoî de réizego e con l’apricâ e strategîe de prevençión bazæ d’in sce l’evidénsa. A “crôxe” do càncou a peu êse aleiâ ànche co-a rilevaçión tenpöia da moutîa e co-o trataménto e-a cûa adatæ pe-i paçiénti chi-â desvilùppan. Defæti tànti càncai àn ùnn-a bónn-a poscibilitæ de êse cuæ se diagnosticæ de fìcco e bén tratæ<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cancer Cancer]</ref>.
[[File:Global deaths from cancers attributable to risk factors in 2019 by sex and SDI.jpg|thumb|Mòrte into móndo pe càncou ch'o se peu atriboî a fatoî de réizego into 2019 pe sèsso e [[ìndice de svilùppo umàn]] (SDI)|centro]]
== Caxoìn ==
No gh’é squæxi mâi, fêua che inte pöche fórme ereditâie, ‘na sôla caxón ch’a peu spiegâ percöse ‘n tumô o spónta<ref>AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/cause-del-cancro Le cause del cancro]</ref>. Se pàrla dónca de ‘n proçèsso multifatoriâle co-îna [[eçiologîa]] conplèssa, za che a-o seu svilùppo pìggian pàrte tànti fatoî despægi. Dötréi de quésti no se pêuan cangiâ, cómme i [[gêni]] ereditæ da-i genitoî ò l’etæ, méntre in sce di âtri se peu intervegnî pe redûe o réizego de desvilupâ a moutîa.
=== Etæ ===
A vegiàia o l’é o fatô de réizego ciù inportànte pe-o càncou: a ciù pàrte di tumoî, defæti, a se desvilùppa inta tèrsa etæ. L’é ànche pe-o montâ de l’etæ média da popolaçión che inte l’ùrtimo sécolo o nùmeo de persónn-e che àn desvilupòu ‘n tumô o l’é cresciûo. A tùtte e mainêe, fórme despægie de càncou pêuan sciortî, con frequénsa variàbile, a tùtte e etæ<ref> AIRC: [https://www.airc.it/cancro/informazioni-tumori/cose-il-cancro/cause-del-cancro Le cause del cancro]</ref>.
===Fatoî ereditâi e genétichi===
Inta ciù pàrte di câxi, in pónto de tumoî, no se pàrla de ereditarietæ, benscì de familiaritæ, scicóme pe mêzo di gêni no se transmétts a moutîa ma sôlo che ‘na magiô predispoxiçión a desvilupâla. Dónca se peu ereditâ in gêne muòu ch’o fa vegnî sôviatùtto di tîpi de [[Çélola|çélole]] ciù portæ a-a moutîa, ma pe comùn gh’é bezéugno che s’azónze di âtri fatoî. L’oportonitæ de sottopónnise a ‘n test genético a dêve êse çernegiâ segóndo o quàddro de famìggia (quæ e quànti tîpi de tumô se són verificæ, se do mæximo tîpo, se in etæ tenpöia, se into mæximo ràmmo da famìggia e coscì vîa).
Pe exénpio, o mêgo de referénsa o peu consciderâ de exegoî ‘n test pe controlâ a presénsa de mutaçioìn di gêni [[BRCA]], che predispónn-an a-o tumô do sén, da oæa, da pròstata. Un rezultòu poxitîvo a-o test o peu consegiâ, sénpre insémme a-o mêgo, de comensâ i contròlli de screening pe-o tumô do sén prìmma do ténpo e conpî i eventuâli percórsi de terapîa ciù adatæ a-o câxo. Into câxo de éxito negatîvo, no l’é da esclùdde che ‘na persónn-a a peu in tùtti i câxi amoutîse de ‘n tumô de tîpo izolòu e no familiâre. Dónca ‘n éxito aseguànte o no dêve portâ a dâ mêno a ménte a ‘na vìtta sànn-a e a-i contròlli prescrîti. A-a mæxima minêa, dêvan sottopónnise a contròlli ciù frequénti i portatoî de [[polipôxi adenomatôza familiâre]], dæto che l’é ciù fàçile che desvilùppan di tumoî de l’intestìn.
[[File:BRCA1 and BRCA2 mutations and absolute cancer risk.jpg|thumb|E mutaçioìn de BRCA1 e BRCA2 e-o réizego asolûto de càncou. BRCA (Antìgeni Corelæ a-o Càncou do Sén) són doî [[gêni oncosopresoî]] e-e mutaçioìn che i asmòrtan predispónn-an a persónn-a a desvilupâ o tumô|centro]]
===Stîlo de vìtta===
I àndi da vìtta di tùtti i giórni pêuan oumentâ a probabilitæ de desvilupâ o càncou cómme fatoî de réizego. Gh’é defæti ‘na ciæa evidénsa che i fatoî do stîlo de vìtta influénzan o réizego de càncou<ref>Institute of Medicine (US) and National Research Council (US) National Cancer Policy Board: Cancer Prevention and Early Detection ([https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK223925/ Lifestyle Behaviors Contributing to the Burden of Cancer])</ref>.
==== Tabàcco ====
L’ûzo de [[tabàcco]] asoçiòu pe prìmma cösa a-o fùmme de çigarétta, o l’é a magiô caxón de mortalitæ càncou ch’a se peu prevegnî, responsàbile de un tèrso pöcasæ de tùtte e mòrte da càncou<ref>Warren, Cummings: [https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23714547/ Tobacco and lung cancer: risks, trends, and outcomes in patients with cancer]</ref>. L’ûzo de tabàcco o l’é de lóngo ‘n fatô de réizego a-o de fêua da fórma de consùmmo, scibén che pe comùn o mòddo ciù frequénte de dêuviâlo l’é o fumâ, sôviatùtto cómme çigarétta, ma de ötte co-a pìppa ascì. A ògni mòddo, o tabàcco o l’é ‘n fatô de réizego ànche quànde o l’é consumòu cómme prodûti ''smokless'' (sénsa fùmme), sàiva a dî tabàcco a naixâ, a cicâ, inti formæ do tîpo [[snus]] (tabàcco ch’o vêgne mìsso e tegnûo inta bócca, tra-o lèrfo de sôvia e-a zenzîa) ò [[paan]] (preparaçión tìpica de l’Àzia do Merdión a bâze de féugge de Betel, nôxe de Areca, tabàcco, câsìnn-a).
[[Immaggine:Smoking-and-lung-cancer-mortality-US-only_3048.png|thumb|O fùmme de çigarétta e-a mortalitæ do càncou do pormón (USA)|centro]]
==== Àlcol ====
==== Alimentaçión ====
==== Sôviapéizo e òbexitæ ====
==== Sedentarietæ ====
==== Sô e ràggi ôtraviolétti ====
=== Fatoî anbientâli ===
E alteraçioìn di gêni che càngian e fonçión da çélola e che són a-a bâze do càncou pêuan vegnî da despægie espoxiçioìn anbientâli che danézzan o [[DNA]]. Dötréi fatoî ghe són in natûa, cómme di [[minerâli]] e di [[agénti infetîvi]], âtri són di prodûti che ghe pêuan êse ciù espòsti de categorîe de lavoratoî, âtri ancón són di [[agénti fîxichi|agénti fìxichi]] cómme e [[radiaçioìn ionizànti]].
==== Inquinaménto de l'âia ====
[[File:ILVA - Unità produttiva di Taranto - Italy - 25 Dec. 2007.jpg|thumb|A lavoraçión a câdo inte l'indùstria de l'âsâ de Taranto a l'é stæta conosciûa cómme caxón do dramàtico ouménto de l'inçidénsa de fórme despægie de càncou inta popolaçión do pòsto.|centro]]
==== Agénti chìmichi ====
[[File:Carcinoma asbestos body lung.jpg|thumb|Còrpo de amiànto inte 'n vedrìn çitològico (strìscio da 'n carcinöma de pormón, dónde se védde de çélole tumorâli).|centro]]
==== Agénti fìxichi ====
[[File:Las chicas del radio pintando.jpg|thumb|E fìgge do ràdio (''radium girls'') êan de operâie inti Stâti Unîi di ànni '20 che àn contræto di tumoî de l'òsso, sarcömi e nécroxi da mascèlla dòppo avéi ingerîo a vernîxe radioatîva a-o ràdio, dêuviâ pe dipìnze i quadrànti di relêui.|centro]]
==== Agénti infetîvi ====
[[File:Papillomavirus capsid.png|thumb|O papillöma vîrus, agénte infetîvo corelòu a-o svilùppo sôviatùtto do càncou do còllo de l'ùtero.|centro]]
== Orìgine e svilùppo da moutîa ==
=== Cancerogénexi ===
In pónto de [[patogênexi|patogénexi]], l’orìgine e-o svilùppo do càncou (cancerogénexi) o l’é ‘n proçèsso multi-fâze ch’o l’interèssa evénti molecolâri e çelolâri a livéllo tànto genético cómme epigenético, guidòu da l’interaçión de fatoî anbientâli, genétichi e metabòlichi. Sénsa tegnî cónto da speçìfica sequénsa di cangiaménti genétichi ò epigenétichi interessæ, quésto proçèsso o l’é pe-o sòlito spartîo inte tréi moménti, ö sæ inàndio, promoçión, progresción.
==== Inàndio ====
L’inàndio o l’intravêgne quànde de mutaçioìn ò di cangiaménti epigenétichi s’amùggian e-a [[çélola]] a guâgna ‘n avantàggio de cresciànsa ò de sorvevivénsa sôvia i âtri tesciûi. Quésti cangiaménti conséntan a-a çélola inandiâ de crésce ciù spedîa ò scapâ da-i normâli mecanîximi de regolaçión, ponéndo coscì e bâze pe-o svilùppo do tumô.
Quésta mutaçión a peu êse ereditâia o pigiâ. In particolâ, l’inàndio o l’é ‘na fâze reverscìbile ch’a peu êse corezûa co-o levâ l’inandiatô e quésto o l’é fondamentâle pe-i intervénti de profilàsci e de terapîa. Con l’espoxiçión a fatoî chìmichi, fìxichi e biològichi, ‘na çélola a peu patî di càngi genétichi ireverscìbili, che evòlvan potençialménte inte ‘n clón neoplàstico. L’inàndio do càncou o tócca di fatoî crìtichi cómme dànno do [[DNA]], mutaçioìn genétiche e insciamaçión.
==== Promoçión e progresción ====
A promoçión a l’interèssa l’espansción de çélole inandiæ inte ‘n tumô ch’o se peu identificâ, in càngio a progresción a conpórta l’amùggio de nêuvi cangiaménti genétichi che ouméntan l’agrescivitæ do tumô. A progresción a peu ànche inclùdde o svilùppo de capaçitæ metastàtiche, che perméttan a-o tumô de spantegâse a di scîti lontàn into còrpo.
A promoçión a l’é o moménto do svilùppo do càncou dónde e çélole cangiæ ò danezæ, che són scapæ a l’[[apoptôxi]], vêgnan inmortâli e amùggian de mutaçioìn che agiùttan a proliferaçión e-a sorvevivénsa da ‘na séncia çélola besâva. Scibén che són ancón conscideræ [[pre-malìgne]] e reverscìbili, a cresciànsa e-a sorvevivénsa sostegnûa de quéste çélole trasformæ vêgnan stimolæ, portàndo in sciâ fìn a formâ ‘n tumô distingoìbile<ref>Koya, Ibrahim: [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK604463/ Carcinogenesis] </ref>.
=== Oncogêni e oncosopresoî ===
Tùtti i càncai àn de mutaçioìn inti [[oncogêni]], ö sæ a versción cangiâ di proto-oncogêni, 'na clàsse de [[gêni]] interesæ inta normâle divixón e cresciànsa da [[çélola]] che pêuan êse corpîi da mutaçioìn rovinôze. Un oncogêne o se fórma defæti quànde 'n proto-oncogêne o vêgne cangiòu arêo e se prodûxe de quantitæ stramezuæ de seu còpie ò o seu livéllo de ativitæ o l'oumenta sôvia o normâle. De conseguénsa, se pèrde o contròllo da cresciànsa aprêuvo a-e magàgne inti diferénti scistémi de regolaçión: vêgne dónca cangiòu a mainêa de conportâse da çélola e-a moltiplicaçión de çélole do càncou, che in sciâ fìn invàddan i tesciûi normâli e-i òrgani scìn a spantegâ a moutîa pe-o còrpo. L'é stæto supòsto ascì chò-u svilùppo do càncou o conprénde a seleçión de çélole con magiô capacitæ de proliferaçión, sorvevivénsa, invaxón e metàstaxi.
Pe cóntra, i [[oncosopresoî]] són di gêni che régolan a divixón da çélola e l'apoptôxi in condiçioìn normâli. I oncosopresoî disregolæ pêuan portâ a-a cresciànsa incontrolâ de çélole e potençialménte caxonâ o càncou. Méntre i oncogêni quànde vêgnan cangiæ àn un goâgno de fonçión, i oncosopresoî àn ùnn-a pèrdia de fonçión e tùtte dôe contriboìscian a-o svilùppo do càncou. Defæti tànto i oncogêni cómme i oncosopresoî desquinternæ caxónn-an ùnn-a trasmisción de segnâ sbardelâ into càncou, ch'o pòrta a moltiplicaçión sfrenâ da çélola, metàstaxi, pèrdia de l'apoptôxi e angiogénexi<ref>MedComm, Dakal et al.:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11141506/ Oncogenes and tumor suppressor genes: functions and roles in cancers]</ref>.
=== Metàstaxi ===
Ùnn-a metàstaxi a l'é a difuxón de çélole do càncou da-o pòsto dónde se són formæ a-o prinçìpio a 'n'âtra pàrte do còrpo<ref>National Cancer Institute:[https://www.cancer.gov/publications/dictionaries/cancer-terms/def/metastasis Metastasis]</ref>. Tra-i ségni distintîvi do càncou (''cancer hallmarks'') descrìtti da Hanahan and Weinberg, o sôlo fatô ch'o distìngoe o càncou da 'n séncio [[tumô]] o l'é l'invaxón a-o mànco de 'na çélola da-a bùgna primâia tramêzo a-a menbrànn-a da bâze, scibén che l'invaxón a l'é neçesâia ma no sufiçiénte pe desvilupâ de metàstaxi<ref>Wlech, Hurst:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6571042/ Defining the Hallmarks of Metastasis]</ref>.
Defæti, inta cresciànsa descadenâ da carcinogénexi, dötræ célole goâgnan di caràteri metastàtichi, che spiégan ciù do 90% da mortalitæ corelâ a-o càncou. Inta formaçión de metàstaxi l'é interesòu 'na chéita conplicâ de proçèsci ch'a tîa drénto, pe exénpio, invaxón, intrâ inti vâxi, giâ into sàngoe, sciortîa da-i vâxi e colonizaçión. L'òrgano dónde e çélole do càncou pêuan fâ de metàstaxi o no l'é cazoâle ma a difuxón a l'avêgne segóndo 'n fenòmeno dîto [[òrganotropîximo]]. Pe exénpio, i càncai da pròstata tîan a colonizâ l'òsso, i melanömi uveâli tipicaménte ricàzzan d'in sciô figæto e o càncou do sén de sototîpi despægi preferìscian di òrgani distìnti pe fâ metastàxi cómme òsso, figæto, çervèllo e pormón<ref> Molecular Biomedicine; Dai, Xi, Li:[https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11977077/ Cancer metastasis: molecular mechanisms and therapeutic interventions] </ref>.
<gallery widths="250" heights="250">
Immaggine:Three stages of carcinogenesis.png|I tréi moménti da cancerogénexi
Immaggine:Oncogene and tumour suppressor gene.svg|E mutaçioìn di oncogêni con goâgno de fonçión e quélle di oncosopresoî con pèrdia de fonçión pòrtan a-a cresciànsa stramezuâ de çélole
Immaggine:Metastasis sites for common cancers.svg|Scîti prinçipæ de metàstaxi pe-i tîpi de càncou ciù comùn
</gallery>
== Ségni e scìntomi ==
I [[ségni]] e-i [[scìntomi]] do càncou són di cangiaménti into [[còrpo]] caxonæ da-a prezénsa da moutîa. O càncou o peu prodûe di scìntomi con mecanîximi despægi:
* [[efètto màssa]]: 'na cresciànsa stramezuâ de 'n tesciûo inte 'na bùgna a peu sciacâ e strutûe vexìn e caxonâ dô, [[insciamaçión]] e conpromisción de fonçión
* [[pèrdia de fonçión]]: e çélole tumorâli pêuan lasciâ e çélole sànn-e sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]] e alêvo e interonpî coscì a fonçión de 'n òrgàno vitâle (pe exénpio con l'[[efètto Warburg]])
* [[scìndromi paraneoplàstiche]]: dötréi càncai prodûxan di [[ormoìn]] "ectòpichi", in particolâ quànde sciòrtan da çélole endòcrine, e caxonâ di strapìcchi endòcrini (pe exénpio o [[tromboenbolîximo venôzo]])
* [[versaménto]]: dötréi càncai pêuan sponciâ di spostaménti de lìquido e portâ a de arecugéite de lìquido fêua da-e çélole.
=== Scìntomi costitoçionâli ===
I scìntomi costitoçionâli són de manifestaçioìn che ìndican l'efètto generâle ò scistémico de 'na moutîa e che pêuan conprométte o [[benêse]] conplescîvo ò a condiçión da persónn-a<ref>National Library of Medicine: [https://www.ncbi.nlm.nih.gov/medgen/3593 Constitutional symptom]</ref>:
* pèrdia de péizo inspiegàbile
* [[dô]] inspiegàbile
* stanchéssa ò [[fadîga]] inspiegàbili
* suâte de néutte ò [[frêve]] inspiegàbili
=== Scìntomi locâli ===
I scìntomi locâli càngian segóndo o tîpo de càncou e dónca ànche o scistêma ò l'apægio ch'o vêgne corpîo. Pe exénpio, o càncou do pormón o pòrta a ràntega ([[disfonîa]]) e tóssa perscisténte, sàngoe into spûo ([[emotîxi]]), sciòu córto ([[dispnêa]]).
== Diàgnoxi ==
A diàgnoxi do càncou o l'é o proçèsso ch'o conpòrta a tentatîva de identificâ con preçixón o scîto anatòmico de òrìgine da neoplaxîa malìgna e-o tîpo de [[Çélola|çélole]] interesæ<ref>National Cancer Institute: [https://training.seer.cancer.gov/disease/diagnosis/ Cancer diagnosis]</ref>. L'identificaçión tenpöia do càncou a l'ouménta asæ e probabilitæ de sucèsso do trataménto e a peu êse òtegnûa co-a diàgnoxi tenpöia ò co-i test de [[screening]]. A diàgnoxi tenpöia a se conçéntra in sce l'identificaçión di paçiénti scintomàtichi prìmma ch'o se peu, in càngio i test de screening conpòrtan o contròllo de persónn-e sànn-e pe trovâ quélle che àn o càncou prìmma che spónte i scìntomi<ref>World Health Organization: [https://www.who.int/europe/news-room/fact-sheets/item/cancer-screening-and-early-detection-of-cancer Cancer - Screening and early detection]</ref>.
=== Proçèsso diagnòstico ===
A diàgnoxi do càncou pe-o sòlito o l'é 'n proçèsso ch'o se conpónn-e de tréi moménti prinçipâli, sàiva a dî l'anàmnexi, l'exàmme obietîvo e i exàmmi instrumentâli.
==== Anàmnexi ====
A conoscénsa da stöia médica do paçiénte e di fatoî de réizego (pe exénpio, fùmme, stöia familiâre, òbexitæ) a l'é fondamentâle da-o pónto de vìsta clìnico pe determinâ o pónto d'inàndio de âtre investigaçioìn<ref>National Library of Medicine: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8324147/ Cancer diagnosis in primary care]</ref>. L'anàmnexi a l'é arecugéita de informaçioìn che àn da fâ con lagnànsa prinçipâ (''chief complaint'') do paçiénte, stöia médica pasâ, stöia familiâre, profî do paçiénte, revixón di scistêmi.
==== Exàmme obietîvo ====
L'exàmme obietîvo o conscìste inta valutaçión do còrpo do paçiénte<ref>National Cancer Institute: [https://training.seer.cancer.gov/staging/sources/exam.html Physical Examination (PE)]</ref>:
* identificaçión do scîto e do soto-scîto do tumô: quadrànte do sén, dimensción clìnica a-o palpaménto, condiçión da pèlle in gîo, pàrte speçìfica do còrpo tocâ, aspêto da pèlle, dimensción do càncou da pèlle, estensción do tumô a âtri òrgani o strutûe
* stùddio de [[linfoghiàndole]] regionâli rispètto a-o càncou primâio: e linfoghiàndole ingrosciæ, scciàsse ò fìsse no són tengûe pe interesæ fìn a che no gh'é a confèrma çitològica ò patològica (no tùtte pêuan êse atastæ con l'exàmme obietîvo)
* identificaçión de [[metàstaxi]] a distànsa: pe-o sòlito no vêgnan diagnosticæ con l'exàmme obietîvo ma con l'''imaging''
==== Exàmmi instrumentâli ====
No gh'é 'n sôlo exàmme ch'o peu da sôlo fâ a diàgnoxi de càncou e-i exàmmi instrumentâli dêuviæ són tànti:
* exàmmi de loêuio: exàmme chìmico do sàngoe, exàmme emocromoçitométrico, anàlixi çitogenética, inmunofenotipizaçión, biopsîa lìquida, çitologîa do spûo, test di marcatoî de tumô, anàlixi de oénn-e, çitologîa de oénn-e
* exàmmi radiològichi: tomografîa conputerizâ (TC), risonànza magnética (RM), scansción nucleâre, scansción de l'òsso, scansción PET, ecografîa, [[Raggi x|ràggi X]]
* biopsîa: exàmme microscòpico da pàrte de 'n patòlogo do tesciûo maròtto
[[File:Oral cancer (1) squamous cell carcinoma histopathology.jpg|thumb|A biopsîa a l'é de spésso o sôlo mòddo de fâ diàgnoxi segûa de càncou (inta fotografîa, vedrìn de carcinöma da bócca a çélole a scàggie)|centro]]
== Cûa ==
Into trataménto do càncou, l’intençión finâ a l’é cuâ a moutîa co-o conplêto desreixâ da màssa ò do càrego do tumô. Pe conquistâ quésto fìn, de conbinaçioìn de [[chirurgîa]], [[radioterapîa]], [[chemioterapîa]] scistémica, [[terapîe biològiche e ormonâli]] vêgnan dêuviæ pe controlâ e conponénte locâle e scistémiche da moutîa<ref>EXCLI journal, Galmarini: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7726489/ Why we do what we do. A brief analysis of cancer therapies] </ref>. Inte dötréi câxi, quànde l’òbiettìvo o no l’é a cûa do càncou, o trataménto o l’à o fìn secondâio de fâ da paliatîvo, ö sæ de prolongâ a vìtta e de dâ resciöo a-i patiménti<ref>The Malaysian Journal of Medical Sciences, Khan et al.: [https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3349406/ Cancer Treatment - Objectives and Quality of Life Issues]</ref>.
A terapîa do càncou a l’é bazâ sôviatùtto d’in sce conbinaçioìn diferénti de chirurgîa, radioterapîa e chemioterapîa. In azónta, e terapîe pontæ (progetæ pe interompî di speçìfichi ségni distintîvi, cómme l’angiogénexi, o metabolîximo, a proliferaçión, l’invasivitæ, l’evaxón inmunitâia), l’ormonoterapîa, l’inmunoterapîa e-e téniche interventîve són vegnûe fêua cómme trataménti oncològichi alternatîvi<ref>Magnetic Resonance Imaging Clinics of North America, Guarcía-Figueiras et al.: [https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1064968915001014 Therapy Monitoring with Functional and Molecular MR Imaging]</ref>.
==== Chirurgîa ====
[[File:Cancer surgery.jpg|thumb|Di mêghi inte ‘na sàlla operatöia, co-ìn paçiénte ch’o riçéive ‘na chirurgîa pe-o càncou (Cancer Institute, 1949)|centro]]
==== Radioterapîa ====
[[File:Radiation therapy for cancer.jpg|thumb|Terapîa radiànte pe ‘n linföma de Hodgkin|centro]]
==== Chemioterapîa ====
[[File:Chemotherapy with acral cooling.jpg|thumb|’Na dònna ch’a riçéive a chemioterapîa pe-o trataménto do càncou do sén|centro]]
==== Âtre terapîe ====
== Prògnoxi ==
A prògnoxi a l'é a previxón e valutaçión do poscìbile córso da moutîa, do poscìbile repìggio da-a moutîa e do poscìbile çìclo de [[sorvevivénsa]]<ref>Current Treatment Options in Oncology: [https://link.springer.com/article/10.1007/s11864-020-00810-3 The Importance of Prognostication: Impact of Prognostic Predictions, Disclosures, Awareness, and Acceptance on Patient Outcomes]</ref>. Into trataménto clìnico, o tîpo de tumô, a dimensción, o [[stàdio]], o [[gràddo]], e metàstaxi a-e linfoghiàndole, l'etæ do paçiénte e-a rispòsta a-o trataménto influénzan a prògnoxi do paçiénte<ref>Jane et al.: [https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/187594 Relationship Between Cancer Patients' Predictions of Prognosis and Their Treatment Preferences]</ref><ref>Journal of Gastrointestinal Surgery, Untch et al.: [https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1091255X23045316 Pathologic Grade and Tumor Size are Associated with Recurrence-Free Survival in Patients with Duodenal Neuroendocrine Tumors]</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Pàgine corelæ ==
;[[Cheratôxi solare]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti de fêua ==
[[Categorîa:Mëxinn-a]]
[[Categorîa:Mouttie]]
rw0fvg0639wobxqhlhe8gzr69r1bx8e