Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.21
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Campurussu
0
1674
268707
268659
2026-03-30T18:44:27Z
N.Longo
12052
268707
wikitext
text/x-wiki
{{Ventemigliusu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Campurussu
|Panorama = Italien Unterwegs 220DSC 0044 (49784145151).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Campurussu</div>
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Davide Gibelli
|Partito = lista civica "Sempre più Camporosso"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|Abitanti = 5599
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Marina, A Trinità, Campurussu, Ciàixe, I Balloi, I Bruneti, Magauda, [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-camporosso.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Campurussu|dæta=2025-01-05|léngoa=IT|pp=1-2}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Dussaiga]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valecrösa]], [[Ventemiglia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1301
|Nome abitanti = campurussin
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Camporosso (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun d'u cumün de Campurussu int'a pruvinsa de Imperia
}}
'''Campurussu'''{{#tag:ref|''Campuruzzu'' in dussaighin, ''Campurusciu'' in preinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=937|tìtolo=Campurusciu – Camporosso|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-30}}</ref>, scritu ''Campurùsciu '' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=70}}</ref>, ''Campruš'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>|group=n.}} (''Camporosso'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 5.599 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
{{Çitaçión|[...] Òn girau u mundu, on vistu nasce u sù<br />e carà a nöte scüra, eira lagiü;<br />ma u ciü belu recantu ch'òn trövau<br />l'è u mei paise, l'è duve sun nau.|Elide Garzo, ''Fögurà''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Ventemigliusu/Barma_2.htm|tìtolo=A Barma Granda - Antulugia intemelia contemporanea|outô=[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-05}}</ref>}}
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuse ===
<gallery widths="130" heights="125" mode="packed">
Abside della Chiesa San Michele, Camporosso, Italia - 20080719-02.jpg|A geixa de San Marcu
Camporosso - Oratorio della Santissima Annunziata - 2024-09-07 19-44-18 001.jpg|L'uratoriu d'i Gianchi
Oratorio del Suffragio o dei Neri, Camporosso, Italia - 20080719.jpg|L'uratoriu d'i Negri
Camporosso - Chiesa di Sant'Andrea - 2024-09-07 19-42-59 001.jpg|A geixa de Sant'Andrea
</gallery>
;Parocchia de Campurussu
* Geixa de San Marcu, int'u burgu
* Uratoriu d'i Negri, int'u burgu
* Uratoriu d'i Gianchi, ai cunfìn d'u burgu versu settentriùn
* Geixa de San Peiru, int'u campusantu
* Geixa de Sant'Andrea, insc'u stradùn pe' [[Dussaiga]]
* Geixa de San Rumàn, int'a regiùn dau meiximu numme
* Capela d'a Madona d'a Neve, in Ciaixe
* Capela de San Giacumu, int'a frasiùn de [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]
;Parocchia d'a Trinità
* Geixa d'a Santiscima Trinità, â Trinità
=== Architetüre civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüre militari ===
{{Seçión vêua}}
=== Natüra ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùe ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fèire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Amministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligami de föra ==
* {{Çitta web|url=https://comune.camporosso.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-05}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Campurussu| ]]
scmh32u93sbffba5s0hg8shq6u0u6an
268708
268707
2026-03-30T18:45:15Z
N.Longo
12052
+
268708
wikitext
text/x-wiki
{{Ventemigliusu}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Campurussu
|Panorama = Italien Unterwegs 220DSC 0044 (49784145151).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista de Campurussu</div>
|Tipo = [[comùn|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Imperia
|Amministratore locale = Davide Gibelli
|Partito = lista civica "Sempre più Camporosso"
|Data elezione = 26-5-2014
|Data rielezione = 10-6-2024
|Mandato = 3
|Abitanti = 5599
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Daitu Istat] - Pupulasiùn residente a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Marina, A Trinità, Campurussu, Ciàixe, I Balloi, I Bruneti, Magauda, [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-im-camporosso.pdf|tìtolo=Statuto Comunale|outô=Cumün de Campurussu|dæta=2025-01-05|léngoa=IT|pp=1-2}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[Dussaiga]], [[San Giaixu ra Çima|San Giaixu]], [[Valecrösa]], [[Ventemiglia]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1301
|Nome abitanti = campurussin<br />campuruscin <small>([[Preinaudu]])</small><ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=936|tìtolo=campuruscin – camporossese|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-30}}</ref>
|Patrono = San Bastiàn
|Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]]
|Mappa = Map of comune of Camporosso (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusisiun d'u cumün de Campurussu int'a pruvinsa de Imperia
}}
'''Campurussu'''{{#tag:ref|''Campuruzzu'' in dussaighin, ''Campurusciu'' in preinaudencu<ref>{{Çitta web|url=https://perinaldese.federicoguglielmi.it/?parola=937|tìtolo=Campurusciu – Camporosso|scîto=Dizionario Pȓeiñaudencu|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-03-30}}</ref>, scritu ''Campurùsciu '' in vrigaencu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marco Cassini|tìtolo=Apricaleidoscopica: Storia - Personaggi - Racconti - Leggende - Fatti e Luoghi misteriosi - Aneddoti - Zibaldino e Dizionario della lingua ancestrale di Apricale|url=https://www.rplibri.it/2023/08/25/francesco-improta-per-apricaleidoscopica-di-marco-cassini/|ànno=2023|editô=Erredi Grafiche Editoriali|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|pàgina=70}}</ref>, ''Campruš'' in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT|p=49|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>|group=n.}} (''Camporosso'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 5.599 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]].
{{Çitaçión|[...] Òn girau u mundu, on vistu nasce u sù<br />e carà a nöte scüra, eira lagiü;<br />ma u ciü belu recantu ch'òn trövau<br />l'è u mei paise, l'è duve sun nau.|Elide Garzo, ''Fögurà''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Ventemigliusu/Barma_2.htm|tìtolo=A Barma Granda - Antulugia intemelia contemporanea|outô=[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2025-01-05}}</ref>}}
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Storia ==
{{Seçión vêua}}
== Abitanti ==
{{Seçión vêua}}
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuse ===
<gallery widths="130" heights="125" mode="packed">
Abside della Chiesa San Michele, Camporosso, Italia - 20080719-02.jpg|A geixa de San Marcu
Camporosso - Oratorio della Santissima Annunziata - 2024-09-07 19-44-18 001.jpg|L'uratoriu d'i Gianchi
Oratorio del Suffragio o dei Neri, Camporosso, Italia - 20080719.jpg|L'uratoriu d'i Negri
Camporosso - Chiesa di Sant'Andrea - 2024-09-07 19-42-59 001.jpg|A geixa de Sant'Andrea
</gallery>
;Parocchia de Campurussu
* Geixa de San Marcu, int'u burgu
* Uratoriu d'i Negri, int'u burgu
* Uratoriu d'i Gianchi, ai cunfìn d'u burgu versu settentriùn
* Geixa de San Peiru, int'u campusantu
* Geixa de Sant'Andrea, insc'u stradùn pe' [[Dussaiga]]
* Geixa de San Rumàn, int'a regiùn dau meiximu numme
* Capela d'a Madona d'a Neve, in Ciaixe
* Capela de San Giacumu, int'a frasiùn de [[San Giacumu (Campurussu)|San Giacumu]]
;Parocchia d'a Trinità
* Geixa d'a Santiscima Trinità, â Trinità
=== Architetüre civili ===
{{Seçión vêua}}
=== Architetüre militari ===
{{Seçión vêua}}
=== Natüra ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestasiùe ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fèire ==
{{Seçión vêua}}
== Sport ==
{{Seçión vêua}}
== Amministrasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Vie de cumünicasiùn ==
{{Seçión vêua}}
== Note ==
;Note au testu
<references group="n." responsive="" />
;Note bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Autri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligami de föra ==
* {{Çitta web|url=https://comune.camporosso.im.it/|tìtolo=Scitu d'u cumün|léngoa=IT|vìxita=2025-01-05}}
{{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Campurussu| ]]
ml3qw8hbtsq9isd28kfpxcbhzcasrns
Barestin
0
1717
268705
268691
2026-03-30T18:41:43Z
N.Longo
12052
/* Architetüre civili */ +
268705
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü pasou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla
</gallery>
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p-. 19}}</ref>.
* A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>.
* Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziui ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fere ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
4zdbegvyzejdp0r6922t7vlq6p0wfa6
268706
268705
2026-03-30T18:42:59Z
N.Longo
12052
/* Architetüre civili */ +
268706
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vegne numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palassiu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü pasou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica
Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla
</gallery>
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p-. 19}}</ref>.
* A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>.
* Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
{{Seçión vêua}}
== Ecunumia ==
{{Seçión vêua}}
== Cultüra ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaziui ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fere ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
{{Seçión vêua}}
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
75e7f5i80aof6r8y33ycqz71ezstyph
Lengue Yukaghir
0
3555
268709
262577
2026-03-30T19:02:03Z
N.Longo
12052
268709
wikitext
text/x-wiki
{{Grafia unitäia}}
{{Léngoa
|nómme = Yukaghir
|stâti = {{RUS}}<br /><small>([[Sciberia]])</small>
|persónn-e = 516
|dæta = [[2020]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ethnologue.com/language/ykg|tìtolo=Yukaghir languages|editô=Ethnologue (26° ed.)|dæta=2023|léngoa=EN}}</ref><ref name=":0" />
|famìggia = '''Lengue Yukaghir'''
|sub1 = Yukaghir do nòrd
|sub2 = Omok †
|sub3 = Chuvan †
|sub4 = Yukaghir do sud
|mappa = Yukaghir map XVII-XX.png
|didascalia = Diffuxon de lengue Yukaghir do [[XVII secolo|Seiçento]] (a træti) e do [[XX secolo|Neuveçento]] (a tenta unia)
|estræto = Көдэҥ тэн – ньидитэ бандьэ параwааньэрэҥ тудэ чуҥдэн ньилдьилэк эннулҥинь-мэдьуолнуни. Көдэҥ энмун чундэ мэ льэй, таатльэр лукундьии ньинэмдьийилпэ дитэ эннуйуол-мораwньэҥи.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20110526210934/http://pge.rastko.net/dirs/pge/pge05/100180/e100180.htm|tìtolo=Deciaraçion Universâ di Diritti Umen|outô=Naçioin Unie|dæta=2005-12-12|léngoa=YKG}}</ref><br />(Yukaghir do nòrd)<br />Ködeng ten – n'idite band'e parawaan'ereng tude chungden n'ild'ilek ennulngin'-med'uolnuni. Ködeng enmun chunde me l'ey, taatl'er lukund'ii n'inemd'iyilpe dite ennuyuol-morawn'engi. <small>(trasliteraçion)</small>
}}
E '''lengue Yukaghir''', scrito '''Yukagir''' ò '''Jukagir''' ascì, son unna [[Famìggia lengoìstica|famiggia]] piciña formâ da doe lengue, o [[Lengua Yukaghir do nòrd|Yukaghir do nòrd]] e o [[Lengua Yukaghir do sud|Yukaghir do sud]], ligæ in mòddo streito fra de lô e parlæ da-i [[Yukaghir]] inte l'estremo levante da [[Rùscia|Ruscia]], into baçî do [[sciumme Kolyma]]. Pe conto do censimento ruscio do [[2002]], ste doe lengue misse insemme arrivavan à 604 parlanti inte tutto<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120126074108/http://www.perepis2002.ru/index.html?id=17|tìtolo=Всероссийская перепись населения 2002 года|léngoa=RU|vìxita=2025-08-24}}</ref> ma, pe de stimme ciù reçenti, sto numero o saiæ tròppo èrto. Do [[2009]], defæti, s'é attrovou che o Yukaghir do sud o contava de 60 persoñe ch'ean boñe à parlalo, mentre o Yukaghir do nòrd, dito da tundra ascì, o l'arrivava à 60-70.
A famiggia lenguistica intrega a l'é donca consciderâ comme [[Lengua in peigo|in angonia]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.helsinki.fi/~tasalmin/nasia_report.html|tìtolo=Endangered languages in Northeast Asia: report|léngoa=EN|vìxita=2025-08-24}}</ref>, co-i Yukaghir che l'an patio un proçesso de [[cangio lenguistico]] impòsto politicamente inti tempi moderni, tanto che a ciù parte de sta popolaçion a parla o [[Lengua ruscia|ruscio]] e o [[Lengua Yakut|Yakut]]. À ògni mòddo, into censimento ruscio do [[2020]]-[[2021]], 516 persoñe an deciarou de parlâ o Yukaghir comme [[lengua moæ]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://rosstat.gov.ru/vpn_popul|tìtolo=Росстат - Всероссийская перепись населения 2020|léngoa=RU|vìxita=2025-08-24}}</ref>.
== Clascificaçion ==
[[Immaggine:Yukaghir map.svg|sinistra|miniatura|400x400px|Diffuxon de lengue Yukaghir do [[XVII secolo|Seiçento]], co-a spartiçion de ciascheduña pe tribù]]E relaçioin tra e lengue Yukaghir e e atre famigge lenguistiche no son segue, sciben ch'o l'é stæto suggerio un ligamme lontan co-e [[lengue uraliche]] pe formâ coscì a famiggia, ipotetica, de [[lengue uralo-Yukaghir]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Björn Collinder|tìtolo=Jukagirisch und Uralisch|ànno=1940|editô=Almqvist & Wiksell|çitæ=Uppsala|léngoa=DE}}</ref>.
O [[Michael Fortescue]] o l'à remarcou che o Yukaghir o saiæ ligou a-e [[lengue eschimo-aleutiñe]] coscì comme e lengue uraliche, inta coscì dita famiggia [[Lengue uralo-sciberiañe|lenguistica uralo-sciberiaña]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Michael Fortescue|ànno=2017|méize=Zenâ|tìtolo=Correlating Palaeo-Siberian languages and populations: recent advances in the Uralo-Siberian hypothesis|revìsta=Man in India|léngoa=EN|url=https://www.researchgate.net/publication/320126371_Correlating_Palaeo-Siberian_languages_and_populations_recent_advances_in_the_Uralo-Siberian_hypothesis}}</ref>.
E lengue Yukaghir do nòrd e do sud, ciamæ Yukaghir da tundra e di bòschi ascì, son i soli doî resti de lengue ò de famigge lenguistiche che dominavan inta Sciberia de nòrd-est, spantegæ da-o [[sciumme Anadyr]] à levante a-o [[sciumme Lena]] à ponente<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Boris O. Dolgikh|tìtolo=Rodovoj i plemennoj sostav narodov Sibiri v XVII v. Moskva|ànno=1960|editô=Izdatel'stvo Akademii Nauk SSSR|çitæ=Mosca|léngoa=RU}}</ref>. In sciâ base de primme vivagne che ô trattan, se credde ch'o l'existeiva un [[continuum dialettale]] do Yukaghir, donde o Yukaghir do nòrd e Yukaghir do sud parlæ a-a giornâ d'ancheu n'ean e estremitæ<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Irina Nikoleava|curatô=A. Lubotsky et al.|tìtolo=Evidence and Counter-Evidence. Festschrift Frederik Kortland|ànno=2008|editô=Rodopi|çitæ=Amsterdam|léngoa=EN|pp=313-336|capìtolo=Chuvan and Omok languages?}}</ref>.
== Membri ==
E doe varietæ do Yukaghir parlæ ancon a-a giornâ d'ancheu son:
* o [[Yukaghir do nòrd]] (dito Yukaghir da tundra ò Wadul ascì): parlòu da 30 à 150 persoñe do [[1989]]. O se peu ancon trovâ inta fascia de tundra ch'a s'estende fra o basso baçî do [[sciumme Indigirka]] e o basso baçî do [[sciumme Kolyma]]. In antigo o l'ea parlou inte unna region ben ben ciù esteisa, ch'a l'anava à ponente sciña a-o baçî do [[sciumme Lena]].
* o [[Lengua Yukahir do sud|Yukahir do sud]] (dito Yukaghir di bòschi, Yukaghir Kolyma ò Odul ascì): parlou da 5 à 10 persoñe do [[2009]]. O se peu ancon trovâ inti bòsci vixin a-e vivagne do Kolyma, spartio tra a [[Repubrica de Sakha]] e l'[[Oblast de Magadan]]. In antigo o s'estendeiva in sce unna banda ciù grande da region de l'erta [[Kolyna]].
E varietæ estinte do Yukaghir includdan l'[[Lengua Omok|Omok]] e o [[Lengua Chuvan|Chuvan]], ch'en sopravisciue sciña de l'[[XIX secolo|Euttoçento]].
=== Confronto do lescico ===
Inta tabella chì apreuvo se peu vedde un confronto de lescico do Yukaghir do nòrd con quello do sud<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Stefan Georg|curatô=Lyle Campbell|tìtolo=Language Isolates|colànn-a=Routledge Language Family Series|ànno=2017|editô=Routledge|çitæ=Oxford/New York|léngoa=EN|p=150|capìtolo=Other isolated languages of Asia|ISBN=978-1-138-82105-7}}</ref>:
{| class="wikitable sortable"
!Poula
!Yukaghir do nòrd
!Yukaghir do sud
|-
!un
|mōrqōñ
|irkēj
|-
!doî
|kijōñ
|ataqlōj
|-
!çinque
|imd’ald’añ
|iñhañbōj
|-
!tanti
|pojōl
|niŋel
|-
!tutti
|jawnə
|t’umu
|-
!giorno
|t’ajləŋ
|pod’erqə
|-
!sô
|jerpəjəŋ
|jelōd’ə
|-
!ægua
|lawjəŋ
|ōd’ī
|-
!pescio
|al’həŋ
|anil
|-
!renna
|il’eŋ
|at’ə
|-
!can
|laməŋ
|pubel
|-
!persoña
|ködeŋ
|šoromə
|-
!persoñe
|t’īŋ
|omnī
|-
!euggio
|jȫd’īŋ
|aŋd’ə
|-
!dente
|sal’hərīŋ
|todī
|-
!neutte
|t’iŋit’əl
|emil
|-
!pê
|t’ohul
|nojl
|-
!nomme
|kirijəŋ
|ñū
|-
!assettâse
|sahañe-
|modo-
|-
!massâ
|puñī-
|kuledə-
|-
!moî
|jabə-
|amdə-
|-
!savei
|kurilī-
|leidī-
|-
!beive
|law-
|ožə-
|}
== Caratteristiche ==
E doe lengue da famiggia scompartiscian solo che unna parte piciña do seu vocaboläio e no gh'an de [[Motóa intelezibilitæ|comprenscion reciproca]]. E seu struttue grammaticali de base, à tutti i mòddi, s'assomeggian assæ. Tutte doe e lengue gh'an unn'[[armonia vocalica]] residuale e unna [[fonotasci]] complessa de consonante. Tutte doe gh'an fiña unna ricca morfologia basâ in sce l'[[Agglutinaçion (lenguistica)|agglutinaçion]] e son de [[Lengua centrifuga|nucleo finale]] in mòddo streito. Inta pratica, no gh'é tòsto de subordinaçion finia e pöche [[Coordinaçion (lenguistica)|struttue coordinæ]]. A caratteristica ciù tipica da grammatica do Yukaghir a l'é o scistema d'alliniamento intranxitivo spartio basou in scê caratteristiche pragmatico-descorscive. Quande no gh'é de [[Focalizzaçion (lenguistica)|focalizzaçion restreita]], o scistema o l'é organizzou in sciâ base [[Lengua nominativa-accusativa|nominativa-accusativa]]; quande gh'é un focus i [[Oggetto diretto|oggetti diretti]] e i soggetti di [[Verbo intranxitivo|verbi intranxitivi]] son co-alliniæ (caxo de focalizzaçion speçiale, accòrdio de focalizzaçion speçiale)<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Olga Zamaraeva|outô2=Emily M. Bender|tìtolo=Focus Case outside of Austronesian: An Analysis of Yukaghir|url=https://www.acsu.buffalo.edu/~rchaves/hpsg21/abstracts/ZamaraevaBenderYukaghirRevisedAbstract.pdf|léngoa=EN}}</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Vladimir I. Jochel'son|tìtolo=Materialy po izucheniju jukagirskogo jazyka i fol’klora. ("Materiali pe-o studdio da lengua e do folklore Yukaghir")|ànno=1900|editô=Akademija nauk|çitæ=San Peoburgo|léngoa=RU}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Waldemar Jochelson|ànno=1926|tìtolo=The Yukaghir and the Yukaghirized Tungus|revìsta=Memoirs of the American Museum of Natural History|editô=Publications of the Jesup North Pacific Expedition, Leiden: Brill|volùmme=9|nùmero=13|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Erukhim A. Krejnovich|tìtolo=Jukagirskij jazyk. ("A lengua Yukaghir")|ànno=1958|editô=Nauka|çitæ=Mosca e San Peoburgo|léngoa=RU}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Erukhim A. Krejnovich|tìtolo=Issledovanija i materialy po jukagirskomu jazyku. ("Investigaçioin e materiali in sciâ lengua Yukaghir")|ànno=1982|editô=Nauka|çitæ=San Peoburgo|léngoa=RU}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Nikolaj B. Vakhtin|tìtolo=The Yukagir language in sociolinguistic perspective|ànno=1991|editô=International Institute of Ethnolinguistic and Oriental Studies|çitæ=Steszew|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gavril N. Kurilov|tìtolo=Jukagirsko-russkij slovar. ("Diçionäio Yukaghir-Ruscio")|ànno=2001|editô=Nauka|çitæ=Novosibirsk|léngoa=RU}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Elena Maslova|tìtolo=Yukaghir Texts|ànno=2001|editô=Harrassowitz|çitæ=Wiesbaden|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Elena Maslova|tìtolo=A Grammar of Kolyma Yukaghir|ànno=2003|editô=Mouton de Gruyter|çitæ=Berlin/New York|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Elena Maslova|tìtolo=Tundra Yukaghir|colànn-a=Languages of the World/Materials 372|ànno=2003|editô=LINCOM Europa|çitæ=Berlin/New York|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Elena Maslova|tìtolo=A Historical Dictionary of Yukaghir|ànno=2006|editô=Mouton de Gruyter|çitæ=Berlin/New York|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rane Willerslev|tìtolo=Soul Hunters: Hunting, Animism, and Personhood among the Siberian Yukaghirs|ànno=2007|editô=University of California Press|çitæ=Berkeley|léngoa=EN}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rane Willerslev|tìtolo=On the Run in Siberia|ànno=2012|editô=University of Minnesota Press|çitæ=Minneapolis|léngoa=EN}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Jaakko Häkkinen|ànno=2014|tìtolo=Early contacts between Uralic and Yukaghir|revìsta=Suomalais-Ugrilaisen Seuran Toimituksia − Mémoires de la Société Finno-Ougrienne|editô=Suomalais-ugrilainen seura|çitæ=Helsinki|nùmero=264|p=91-101|léngoa=EN|url=http://www.sgr.fi/sust/sust264/sust264_hakkinenj.pdf}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Ante Aikio|ànno=2014|tìtolo=The Uralic-Yukaghir lexical correspondences: genetic inheritance, language contact or chance resemblance?|revìsta=Finnisch-Ugrische Forschungen|nùmero=62|p=7-76|léngoa=EN|url=https://www.academia.edu/6938965/The_Uralic_Yukaghir_lexical_correspondences_genetic_inheritance_language_contact_or_chance_resemblance}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de feua ==
* {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20071012173941/http://stanford.edu/~emaslova/Yukaghir.htm|tìtolo=Yukaghir|léngoa=EN|vìxita=2025-08-25}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Famìgge lenguìstiche|Yukaghir]]
f1frw7jr5bcjojbur1ewu5ysn85neyi
1902
0
5322
268712
234553
2026-03-31T04:57:51Z
Jmabel
19641
([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:General guide to the exhibition halls of the American Museum of Natural History (1911) (14779282294).jpg]] → [[File:General guide to the exhibition halls of the American Museum of Natural History (1939) (14779282294).jpg]] This is from the 1939 edition, not the 1911 edition
268712
wikitext
text/x-wiki
{{Anno|XIX secolo|XX secolo|XXI secolo|1880|1890|1900|1910|1920|1898|1899|1900|1901|1902|1903|1904|1905|1906}}
{{Anno in altri calendari}}
[[Immaggine:General guide to the exhibition halls of the American Museum of Natural History (1939) (14779282294).jpg|thumb|400px|center|Eruçión do vulcàn A Pelée, [[Martinica]], 1902 <ref>Ricostruçión do 1911.</ref>]]
== Fæti ==
[[Immaggine:Giulio monteverde, busto di giuseppe verdi, 1902.jpg|thumb|130px|right|[[Giulio Monteverde]], ''Giuseppe Verdi'', 1902, [[Galerîa d'Àrte Modérna (Zêna)|Galerîa d'Àrte Modérna de Zêna]]]]
=== Euröpa ===
* [[14 lùggio]]: [[Venessia]]. Derûa o canpanìn de San Marco.
=== Àzia ===
*
=== Àfrica ===
* [[31 màzzo]]: [[Sudafrica]]. Fin da segonda guæra Anglo-Boera co-o Tratâto de Vereeniging.
=== América ===
* I [[Stati Unïi d'America]] acàtan da-a Spagna i dirìtti sôvia o [[Canâle do Panamá]].
* [[8 màzzo]] - [[Martinica]]. Scceuppa o vulcàn [[A Pelée]]: óltre 40.000 e vìtime e destrûta a çitæ de [[Saint-Pierre]]. A nûvia incandescénte de gàzzo e de çénie a l'amasa inte 'n menûto 28.000 persónn-e.<ref>Raprezentaçión de l'eruçión de A Pelée, 1911 [https://archive.org/stream/generalguide39amer/generalguide39amer#page/n26/mode/1up] .</ref>
=== Oustràlia, Òceània, Pöli ===
*
=== Arte ===
==== Mûxica ====
* [[Enrico Caruso]] o l'é o prìmmo cantànte d'òpera ch'o l'incìdde 'n dìsco pe-o gramòfono.
* [[15 seténbre]]. A cansón ''Torna a Surriento'' - de [[Eugenio De Curtis|Eugenio]] e de Giambattista De Curtis - a l'é compòsta into 1894 e presentâ in önô do prescidénte do Conséggio [[Giuseppe Zanardelli]], in vìxita a [[Sorrento]] into 1902.
=== Costruçión ===
* Italia. A prìmma lìnia ferroviària elettrica trifâze a âta tensión do mondo.
=== Inovaçión ===
*
=== Sport ===
* Zêna. O [[Zena (Genoa CFC)|Zena]] - a squaddra de ballon ciù antiga da Liguria e d'Italia - pe prìmma o l'a fondòu o setô giovanîle (sótta i 16 anni).
* [[Canpionòu italiàn de balón 1902]] (dòppo [[Serie A]]) - [[Zena (Genoa CFC)|Zêna CFC]]
* Neuva York - [[Coppa Davis 1902]]. Vincitô: Stati Unïi d'America [[File:Flag of the United States.svg|20 px|border]]
=== [[Premio Nobel|Prémmi Nobel]] [[Immaggine:Nobel prize medal.svg|60px|border]] ===
* [[Premio Nobel pe-a paxe|Prémio Nobel pe-a pâxe]]: [[Élie Ducommun]], [[Charles Albert Gobat]]
* [[Premio Nobel pe-a letiatua|Prémio Nobel pe-a letiatûa]]: [[Theodor Mommsen]]
* [[Premio Nobel pe-a meixinn-a|Prémio Nobel pe-a meixìnn-a]]: [[Ronald Ross]]
* [[Premio Nobel pe-a fixica|Prémio Nobel pe-a fìxica]]: [[Hendrik Lorentz]], [[Pieter Zeeman]]
* [[Premio Nobel pe-a chimica|Prémio Nobel pe-a chìmica]]: [[Hermann Emil Fischer]]
{{clear}}
{{Lunâio ànno|1902}}
=== Nasciûi ===
*
=== Mòrti ===
*
== Nòtte ==
<references />
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do XX secolo|002]]
j1jhpbqhx6hbpjsdezgsnk48kh69v6b
268714
268712
2026-03-31T08:24:03Z
Luensu1959
1211
/* Costruçión */
268714
wikitext
text/x-wiki
{{Anno|XIX secolo|XX secolo|XXI secolo|1880|1890|1900|1910|1920|1898|1899|1900|1901|1902|1903|1904|1905|1906}}
{{Anno in altri calendari}}
[[Immaggine:General guide to the exhibition halls of the American Museum of Natural History (1939) (14779282294).jpg|thumb|400px|center|Eruçión do vulcàn A Pelée, [[Martinica]], 1902 <ref>Ricostruçión do 1911.</ref>]]
== Fæti ==
[[Immaggine:Giulio monteverde, busto di giuseppe verdi, 1902.jpg|thumb|130px|right|[[Giulio Monteverde]], ''Giuseppe Verdi'', 1902, [[Galerîa d'Àrte Modérna (Zêna)|Galerîa d'Àrte Modérna de Zêna]]]]
=== Euröpa ===
* [[14 lùggio]]: [[Venessia]]. Derûa o canpanìn de San Marco.
=== Àzia ===
*
=== Àfrica ===
* [[31 màzzo]]: [[Sudafrica]]. Fin da segonda guæra Anglo-Boera co-o Tratâto de Vereeniging.
=== América ===
* I [[Stati Unïi d'America]] acàtan da-a Spagna i dirìtti sôvia o [[Canâle do Panamá]].
* [[8 màzzo]] - [[Martinica]]. Scceuppa o vulcàn [[A Pelée]]: óltre 40.000 e vìtime e destrûta a çitæ de [[Saint-Pierre]]. A nûvia incandescénte de gàzzo e de çénie a l'amasa inte 'n menûto 28.000 persónn-e.<ref>Raprezentaçión de l'eruçión de A Pelée, 1911 [https://archive.org/stream/generalguide39amer/generalguide39amer#page/n26/mode/1up] .</ref>
=== Oustràlia, Òceània, Pöli ===
*
=== Arte ===
==== Mûxica ====
* [[Enrico Caruso]] o l'é o prìmmo cantànte d'òpera ch'o l'incìdde 'n dìsco pe-o gramòfono.
* [[15 seténbre]]. A cansón ''Torna a Surriento'' - de [[Eugenio De Curtis|Eugenio]] e de Giambattista De Curtis - a l'é compòsta into 1894 e presentâ in önô do prescidénte do Conséggio [[Giuseppe Zanardelli]], in vìxita a [[Sorrento]] into 1902.
=== Costruçión ===
* Italia. Nâsce a prìmma lìnia ferroviària elettrica trifâze a âta tensión do mondo.
=== Inovaçión ===
*
=== Sport ===
* Zêna. O [[Zena (Genoa CFC)|Zena]] - a squaddra de ballon ciù antiga da Liguria e d'Italia - pe prìmma o l'a fondòu o setô giovanîle (sótta i 16 anni).
* [[Canpionòu italiàn de balón 1902]] (dòppo [[Serie A]]) - [[Zena (Genoa CFC)|Zêna CFC]]
* Neuva York - [[Coppa Davis 1902]]. Vincitô: Stati Unïi d'America [[File:Flag of the United States.svg|20 px|border]]
=== [[Premio Nobel|Prémmi Nobel]] [[Immaggine:Nobel prize medal.svg|60px|border]] ===
* [[Premio Nobel pe-a paxe|Prémio Nobel pe-a pâxe]]: [[Élie Ducommun]], [[Charles Albert Gobat]]
* [[Premio Nobel pe-a letiatua|Prémio Nobel pe-a letiatûa]]: [[Theodor Mommsen]]
* [[Premio Nobel pe-a meixinn-a|Prémio Nobel pe-a meixìnn-a]]: [[Ronald Ross]]
* [[Premio Nobel pe-a fixica|Prémio Nobel pe-a fìxica]]: [[Hendrik Lorentz]], [[Pieter Zeeman]]
* [[Premio Nobel pe-a chimica|Prémio Nobel pe-a chìmica]]: [[Hermann Emil Fischer]]
{{clear}}
{{Lunâio ànno|1902}}
=== Nasciûi ===
*
=== Mòrti ===
*
== Nòtte ==
<references />
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do XX secolo|002]]
19fv6r3g93dwtsv7lq8s71qxg9fyayj
268715
268714
2026-03-31T08:25:40Z
Luensu1959
1211
/* Sport */ neuvo link
268715
wikitext
text/x-wiki
{{Anno|XIX secolo|XX secolo|XXI secolo|1880|1890|1900|1910|1920|1898|1899|1900|1901|1902|1903|1904|1905|1906}}
{{Anno in altri calendari}}
[[Immaggine:General guide to the exhibition halls of the American Museum of Natural History (1939) (14779282294).jpg|thumb|400px|center|Eruçión do vulcàn A Pelée, [[Martinica]], 1902 <ref>Ricostruçión do 1911.</ref>]]
== Fæti ==
[[Immaggine:Giulio monteverde, busto di giuseppe verdi, 1902.jpg|thumb|130px|right|[[Giulio Monteverde]], ''Giuseppe Verdi'', 1902, [[Galerîa d'Àrte Modérna (Zêna)|Galerîa d'Àrte Modérna de Zêna]]]]
=== Euröpa ===
* [[14 lùggio]]: [[Venessia]]. Derûa o canpanìn de San Marco.
=== Àzia ===
*
=== Àfrica ===
* [[31 màzzo]]: [[Sudafrica]]. Fin da segonda guæra Anglo-Boera co-o Tratâto de Vereeniging.
=== América ===
* I [[Stati Unïi d'America]] acàtan da-a Spagna i dirìtti sôvia o [[Canâle do Panamá]].
* [[8 màzzo]] - [[Martinica]]. Scceuppa o vulcàn [[A Pelée]]: óltre 40.000 e vìtime e destrûta a çitæ de [[Saint-Pierre]]. A nûvia incandescénte de gàzzo e de çénie a l'amasa inte 'n menûto 28.000 persónn-e.<ref>Raprezentaçión de l'eruçión de A Pelée, 1911 [https://archive.org/stream/generalguide39amer/generalguide39amer#page/n26/mode/1up] .</ref>
=== Oustràlia, Òceània, Pöli ===
*
=== Arte ===
==== Mûxica ====
* [[Enrico Caruso]] o l'é o prìmmo cantànte d'òpera ch'o l'incìdde 'n dìsco pe-o gramòfono.
* [[15 seténbre]]. A cansón ''Torna a Surriento'' - de [[Eugenio De Curtis|Eugenio]] e de Giambattista De Curtis - a l'é compòsta into 1894 e presentâ in önô do prescidénte do Conséggio [[Giuseppe Zanardelli]], in vìxita a [[Sorrento]] into 1902.
=== Costruçión ===
* Italia. Nâsce a prìmma lìnia ferroviària elettrica trifâze a âta tensión do mondo.
=== Inovaçión ===
*
=== Sport ===
* Zêna. O [[Zena (Genoa CFC)|Zena]] - a squaddra de ballon ciù antiga da Liguria e d'Italia - pe prìmma o l'a fondòu o setô giovanîle (sótta i 16 anni).
* [[Canpionòu italiàn de balón 1902]] (dòppo [[Serie A]]) - [[Zena (Genoa CFC)|Zêna CFC]]
* [[Neuva York]] - [[Coppa Davis 1902]]. Vincitô: Stati Unïi d'America [[File:Flag of the United States.svg|20 px|border]]
=== [[Premio Nobel|Prémmi Nobel]] [[Immaggine:Nobel prize medal.svg|60px|border]] ===
* [[Premio Nobel pe-a paxe|Prémio Nobel pe-a pâxe]]: [[Élie Ducommun]], [[Charles Albert Gobat]]
* [[Premio Nobel pe-a letiatua|Prémio Nobel pe-a letiatûa]]: [[Theodor Mommsen]]
* [[Premio Nobel pe-a meixinn-a|Prémio Nobel pe-a meixìnn-a]]: [[Ronald Ross]]
* [[Premio Nobel pe-a fixica|Prémio Nobel pe-a fìxica]]: [[Hendrik Lorentz]], [[Pieter Zeeman]]
* [[Premio Nobel pe-a chimica|Prémio Nobel pe-a chìmica]]: [[Hermann Emil Fischer]]
{{clear}}
{{Lunâio ànno|1902}}
=== Nasciûi ===
*
=== Mòrti ===
*
== Nòtte ==
<references />
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do XX secolo|002]]
jbk74faxx2xj292l80iqx54d1gvj1h9
268716
268715
2026-03-31T08:26:44Z
Luensu1959
1211
/* Fæti */
268716
wikitext
text/x-wiki
{{Anno|XIX secolo|XX secolo|XXI secolo|1880|1890|1900|1910|1920|1898|1899|1900|1901|1902|1903|1904|1905|1906}}
{{Anno in altri calendari}}
[[Immaggine:General guide to the exhibition halls of the American Museum of Natural History (1939) (14779282294).jpg|thumb|400px|center|Eruçión do vulcàn A Pelée, [[Martinica]], 1902 <ref>Ricostruçión do 1911.</ref>]]
== Fæti ==
[[Immaggine:Giulio monteverde, busto di giuseppe verdi, 1902.jpg|thumb|130px|right|[[Giulio Monteverde]], büsto do ''Giuseppe Verdi'', 1902, [[Galerîa d'Àrte Modérna (Zêna)|Galerîa d'Àrte Modérna de Zêna]]]]
=== Euröpa ===
* [[14 lùggio]]: [[Venessia]]. Derûa o canpanìn de San Marco.
=== Àzia ===
*
=== Àfrica ===
* [[31 màzzo]]: [[Sudafrica]]. Fin da segonda guæra Anglo-Boera co-o Tratâto de Vereeniging.
=== América ===
* I [[Stati Unïi d'America]] acàtan da-a Spagna i dirìtti sôvia o [[Canâle do Panamá]].
* [[8 màzzo]] - [[Martinica]]. Scceuppa o vulcàn [[A Pelée]]: óltre 40.000 e vìtime e destrûta a çitæ de [[Saint-Pierre]]. A nûvia incandescénte de gàzzo e de çénie a l'amasa inte 'n menûto 28.000 persónn-e.<ref>Raprezentaçión de l'eruçión de A Pelée, 1911 [https://archive.org/stream/generalguide39amer/generalguide39amer#page/n26/mode/1up] .</ref>
=== Oustràlia, Òceània, Pöli ===
*
=== Arte ===
==== Mûxica ====
* [[Enrico Caruso]] o l'é o prìmmo cantànte d'òpera ch'o l'incìdde 'n dìsco pe-o gramòfono.
* [[15 seténbre]]. A cansón ''Torna a Surriento'' - de [[Eugenio De Curtis|Eugenio]] e de Giambattista De Curtis - a l'é compòsta into 1894 e presentâ in önô do prescidénte do Conséggio [[Giuseppe Zanardelli]], in vìxita a [[Sorrento]] into 1902.
=== Costruçión ===
* Italia. Nâsce a prìmma lìnia ferroviària elettrica trifâze a âta tensión do mondo.
=== Inovaçión ===
*
=== Sport ===
* Zêna. O [[Zena (Genoa CFC)|Zena]] - a squaddra de ballon ciù antiga da Liguria e d'Italia - pe prìmma o l'a fondòu o setô giovanîle (sótta i 16 anni).
* [[Canpionòu italiàn de balón 1902]] (dòppo [[Serie A]]) - [[Zena (Genoa CFC)|Zêna CFC]]
* [[Neuva York]] - [[Coppa Davis 1902]]. Vincitô: Stati Unïi d'America [[File:Flag of the United States.svg|20 px|border]]
=== [[Premio Nobel|Prémmi Nobel]] [[Immaggine:Nobel prize medal.svg|60px|border]] ===
* [[Premio Nobel pe-a paxe|Prémio Nobel pe-a pâxe]]: [[Élie Ducommun]], [[Charles Albert Gobat]]
* [[Premio Nobel pe-a letiatua|Prémio Nobel pe-a letiatûa]]: [[Theodor Mommsen]]
* [[Premio Nobel pe-a meixinn-a|Prémio Nobel pe-a meixìnn-a]]: [[Ronald Ross]]
* [[Premio Nobel pe-a fixica|Prémio Nobel pe-a fìxica]]: [[Hendrik Lorentz]], [[Pieter Zeeman]]
* [[Premio Nobel pe-a chimica|Prémio Nobel pe-a chìmica]]: [[Hermann Emil Fischer]]
{{clear}}
{{Lunâio ànno|1902}}
=== Nasciûi ===
*
=== Mòrti ===
*
== Nòtte ==
<references />
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Anni do XX secolo|002]]
8ouodlru3grqcan4g83oj4k3w8sq066
Ögiô magicô
0
10663
268711
260265
2026-03-30T19:28:25Z
Raymond
3495
high res image of this vacuum tube
268711
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[File:Graetz DG 5 - Valvo EM 84-0327.jpg|thumb|Valvola [[Valvo]] EM84 ''Ögiô magicô'']]
[[File:EM84 in bedrijf.jpg|thumb|EM84 in funçion]]
L''''ögiô magicô''' a l'è unna speciale [[Vàlvola termoiònica|valvola termoionica]] che a realizza a proieçion de un settore lüminoso in sce a superfiçie laterale do tübbo, oppure in sce a cupola, permettendo a rappresentaçion grafica de l'intensitæ de un [[Segnâle elétrico|segnale elettrico]]. Tipiche ean a esempio e 6E5, e EM80, e EM84, e atre ancon.
In molti [[Ràdio (mass media)|radioriçevitoi]] a valvole i ögi magici ean impiegæ pe mosträ l'esattessa e l'accuratessa da scintônia; in t'i [[Magnetòfono|magnetofoni]] a nastro ean invece döviæ come indicatôi do livello de registraçion.
L'interno da valvola o l'è fæto generalmente da un [[Trîodo|triodo]] ciü a parte de visualizzaçion vea e propia. O triodo o serve pe amplificä a [[Tensción elétrica|tenscion]] de pilotaggio applicä, mentre a parte de visualizzazion a l'è un [[Tùbbo catòdico|tübbo piccin a raggi catodici]] che o proietta un fascio de [[Elettron|elettroin]] verso a parte da valvola visibile da l'esterno e ricoverta de [[Fòsforo (sostànsa fosforescénte)|fosfori]] verdi. Cangiando a tenscion de polarizzaçion da griglia posizionnä tra o [[Càtodo|catodo]] e o schermo se modifica l'[[Àngolo d'incidénsa (òtica)|angolo d'incidensa]] di elettroin e quindi appare un settore lüminoso ciü o meno largo. O segnale de polarizzaçion che o se applica a l'ingresso o l'è generalmente piggiou a valle do rivelatô dove existe un ligamme diretto tra l'intensitæ do segnale riçevüo e a tenscion continua generä. Questo segnale o vegne anche impiegou pe modificä o guagno do primmo stadio do riçevitô, evitando coscì eccessive variaçioin de volümme in to passaggio tra unna staçion vixinna e unna lontanna (fenomeno noto cômme evanescensa o ''fading''). Questo segnale o l'è comünemente dîto CAV, che sta pe "Côntrollo Automaticô dô Vôlümme".
Unna tecnica döviä attualmente pe ravvivä a lüminoxitæ di ögi magici esaurï a consciste in to sovralimentäli con unna tenscion [[Ànodo|anodica]] molto erta, finna a 600 [[volt|V]].
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Domenico E. Ravalico|tìtolo=Radio elementi|url=https://books.google.it/books?id=s4KG2olZdOYC|ànno=1991|editô=Hoepli|çitæ=Milàn|léngoa=IT|ISBN=88-20-31940-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Domenico E. Ravalico|tìtolo=Primo avviamento alla conoscenza della radio|url=https://books.google.it/books?id=jU_dhr_0BqAC|ànno=1993|editô=Hoepli|çitæ=Milàn|léngoa=IT|ISBN=88-20-32055-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Leonardo Mureddu|tìtolo=La radio dei pionieri|url=https://books.google.it/books?id=wKwNGQAACAAJ|ànno=2004|editô=Sandit Libri|léngoa=IT|ISBN=88-89-15005-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Leonardo Mureddu|tìtolo=Radio antiche|editô=Mosè Edizioni|çitæ=Trevîzo|léngoa=IT}}
== Ätri progetti ==
{{Interprogetto}}
== Conligamenti esterni ==
* {{Çitta web|url=https://frank.pocnet.net/sheets/010/e/EM84.pdf|tìtolo=Datasheet de l'EM84|léngoa=EN|vìxita=2022-06-22}}
* {{Çitta web|url=https://www.leradiodisophie.it/|tìtolo=Le radio di Sophie (scito amatoriale)|léngoa=IT|vìxita=2022-06-22}}
* {{Çitta web|url=http://www.radiopistoia.com/|tìtolo=Radiopistoia (scito amatoriale)|léngoa=EN, IT|vìxita=2022-06-22}}
[[Categorîa:Fixica]]
[[Categorîa:Ògètti]]
lrvzngx8whytweeg77i124vnstiugri
Caravaggio
0
18081
268713
268687
2026-03-31T07:42:06Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Judith Beheading Holofernes by Caravaggio.jpg]] → [[File:Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg]] → File replacement: update from a old version to a newer one with better quality ([[c:c:GR]])
268713
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Michelangelo Caravaggio 063.jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Caravaggio Martha&Mary.jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Caravaggio.emmaus.750pix.jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
The Inspiration of Saint Matthew by Caravaggio.jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Caravaggio Sacrificio d'Isacco Princeton.jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
2u4i42dpg381au8vjo3dcrcn86y6nhk
Discûscion:Lengue Yukaghir
1
32237
268710
262575
2026-03-30T19:02:34Z
N.Longo
12052
268710
wikitext
text/x-wiki
{{Tradûto da|EN|Yukaghir languages|2026-01-30|1335711364}}
r4omh8kmczwu6yn4czq4303ixeayzt6