Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.46.0-wmf.22 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Barestin 0 1717 268791 268779 2026-04-04T18:38:59Z N.Longo 12052 + 268791 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi Du Carettu du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] g70xlnk0hf0q5u6t6jhx2y5027b51po 268792 268791 2026-04-04T18:39:18Z N.Longo 12052 /* Architetüre militæri */ + 268792 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi Du Carettu du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], faccia in scia zimma du Pöżżu Grande, ai cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a puligunu, in parte interou e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] 3hesbps5x519281foxrkt5vh1wi0o0u 268793 268792 2026-04-04T18:41:33Z N.Longo 12052 /* Architetüre militæri */ 268793 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi Du Carettu du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a puligunu, in parte interou e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] 724z4o9kqwqlzk92r5baybye7txcis1 268794 268793 2026-04-04T18:43:02Z N.Longo 12052 /* Architetüre militæri */ + 268794 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a puligunu, in parte interou e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] lpg2bg5uogde2g3copfohr49rvegn69 268795 268794 2026-04-04T18:57:21Z N.Longo 12052 /* Architetüre militæri */ + 268795 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva u sò casté inta burgæ de Bergalla, cun de ruvine ch'i ghe sun ciü in ætu de cà che, segundu a tradiziun, i sareva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e urdenæria, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a puligunu, in parte interou e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] qirzzyqcnjmjdqly0c5a528om03zgjf 268828 268795 2026-04-05T08:19:33Z N.Longo 12052 /* Architetüre militæri */ + 268828 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva u sò casté de d'ætu de Bergalla, inta regiun da Costa, cun de ruvine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sareva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e urdenæria, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a puligunu, in parte interou e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] 3wr0wphlopgqtanv08ia66wjedk6cql 268829 268828 2026-04-05T08:22:57Z N.Longo 12052 /* Architetüre militæri */ + 268829 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Barestin |Panorama = Balestrino - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Stefano Saturno |Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi" |Data elezione = 4-12-2021 |Abitanti = 532 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" /> |Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2190 |Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small> |Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]] |Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]] |Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna }} '''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]] Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]] </gallery> U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26&nbsp;km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>. A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827&nbsp;m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721&nbsp;m), a [[Colla de Barestin]] (660&nbsp;m) e l'Arexea (o Erexea, 813&nbsp;m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748&nbsp;m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614&nbsp;m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539&nbsp;m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491&nbsp;m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>. I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>. === Fraziui e burgæ === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu </gallery> U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de: * Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>. * U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />. * U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />. * U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />. === Cunfin === U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>. == Storia == === Urigine du nomme === U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>. In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. === Preistoria === Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. === Antighitæ === Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>. === Etæ de meżżu === Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>. Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>. U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>. A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>. === Etæ muderna === U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>. U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>. [[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]] A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>. === Etæ cuntempuranea === ==== Tempu di franzexi ==== U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>. Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>. [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]]] Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>. De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. ==== Dau regnu au dì d'ancöi ==== Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>. [[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]] Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>. Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>. Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]]. === Scimbuli === ;Stemma [[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}} U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>. == Abitanti == === Evuluziun demugrafica === {{Demografia/Balestrìn}} === Minuranze fureste === Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>. === Cugnommi ciü difüxi === I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>. === Persune ligæ cun Barestin === * Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>. * Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>. == Posti de interesse == === Architetüre religiuṡe === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei </gallery> * [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>. * Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>. * Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>. * Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>. * Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>. * Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>. * Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>. === Architetüre civili === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabica Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla </gallery> * L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>. * A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>. * U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>. * U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]].<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref> * A Frabica: u gran cumplessu da Frabica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], de prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>. * Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>. * Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se carateriżża pe in ætu portiu in scia faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'i se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />. * Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a mena versu de [[Tuiran|Türan]], inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>. === Architetüre militæri === <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei </gallery> * U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga, facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e ch'u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu ch'u s'era ruvinou pe'i danni di franzexi. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a ture grossa ch'a l'è fenia pe'u ciü seræ dae müraglie. Pe contru, u nu gh'è ciü a segunda ture, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i se veggheva ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>. * Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva u sò casté de d'ætu de Bergalla, inta regiun da Costa, cun de ruvine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sareva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e urdenæria, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. De doppu che stu casté, l'ürtima rexidenza di Bæva u se dixe ch'a l'è stæ "A Cascina", ina cà in parte furtificæ ch'a se tröva a Bergalla Sruæna<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''L'ambiente e il territorio della Valle'', p. 36}}</ref>. * Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a puligunu, in parte interou e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>. == Ecunumia == {{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>. Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>. == Cultüra == === Istruziun === ;Bibliuteche U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. === Parlæ de Barestin === {{Seçión vêua}} == Manifestaziui == * ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. * ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>. == Feste e fere == {{Seçión vêua}} == Aministraziun == === Scindichi de Barestin === [[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}} {{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}} {{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de cumünicaziun == === Stradde === <gallery mode="packed" widths="250" heights="150"> Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Aldo Panizzi Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu </gallery> Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>. Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}} * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}} == Ætri prugetti == {{Interprogetto}} == Liammi de föra == * {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}} * {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Barestìn| ]] 05htgw5edv3zf3rk42ymbd0zdpeczpq Lamba Doia 0 11392 268820 254839 2026-04-04T23:05:31Z Underlying lk 3003 ([[c:GR|GR]]) [[File:The triumph of Lamba Doria in the Battle of Curzola by Fedele Fischetti.png]] → [[File:THE TRIUMPH OF LAMBA DORIA.jpg]] 268820 wikitext text/x-wiki {{ZeneiseP}} {{Çitaçión|''e meser Lanba Doria fe''<br/> ''capitanio e armiraio,''<br/> ''nobel e de gram coraio''<br/> ''e d'onor como lo de.''|2=Anonnimo Zeneize, ''De vitoria facta per Januenses contra Venetos [...]'', 1300 ca.<ref>[http://ia700508.us.archive.org/BookReader/BookReaderImages.php?zip=/16/items/archivioglottolo02fireuoft/archivioglottolo02fireuoft_jp2.zip&file=archivioglottolo02fireuoft_jp2/archivioglottolo02fireuoft_0234.jp2&scale=4&rotate=0 Anonnimo Zeneize, ''De vitoria facta per Januenses contra Venetos in gulfo Venicianorum prope ysolam Scurzule, anno MCCLXXXXVIII, die dominica, intrante VII septimo seiembris; existente Amirato domino Lamba de Auria'', 1300ca.]</ref>}} '''Lamba Doia''', ([[Zena]], [[1250]] - [[Sann-a|Saña]], 17 ott. [[1321]]), [[Poistæ da Compagna Communis|capitan do poppolo do Comun de Zena]] e armiraggio, vinçitô da battaggia de [[Scurçoa]]. {{Biografia |inmàgine = |px = |descriçión = |nàscita = Zena, 1250 |mòrte = Saña, 17 ott. 1321 |paize = |profesción = [[capitànio do pòpolo|capitan do poppolo]], [[armiraggio]] |move = }} == Biografìa == Nasciuo verso o 1250 a Zena da Pê e da Mabilia Caxiçça, o l'ea o minô de quattro fræ (i atri figgi do Peo fun Oberto, Nichiozo e Giaccomo). O l'intrò in afari, quande-o poæ l'aiva za lasciao a Oberto o compito de gestî a potente [[dita]] da famiggia; scarsci son, però, i documenti che resgoardan a so attivitæ privâ quantemeno inti anni zoenî. Into 1268 o fu testimonnio à 'na vendia de panni, insemme co-o barba Ansado (1º d'arvî) e o l'ascistette, into mæximo anno, a-a stezua de 'n cangio monetaio da pagâ a-a fea de [[Provins]] (2 mazzo). Into 1271 o risurta avei venduo 'na partia d'[[Aime de potascio|aime]] (13 de settembre). Montao a-o poei o fræ Oberto, elezuo apitannio do poppolo insemme con Oberto [[Spiñoa]], o Doia, comme raprezentante de numioxi mercanti, o fu incaregao da-i capitagni do poppolo d'andâ co' l'Enrico Squarçafigo into "Garbo", in sce-a costa settentrionâ de l'[[Africa|Affrica]]; chì o doveiva zonze à 'n acordio co-o segnô de "Tremesen", pi acatâ un'enorme partia de gran (8.000 miñe), da trasportâ à Zena; a-i mercanti zeneixi o governo o garantì o pagamento do nóo e 'n margine de profito insci-a vendia do carrego (13 arv. 1272); se çercò, de tâ mainea, de superâ e dificortæ alimentæ chi-a çitæ a l'ea aprœuo à incontrâ à caoza do blocco impostoghe da-o Carlo d'[[Anjou]], intençionao a creâ di dizordini e malumô contra-o zoeno governo da diarchia. O Doia o dovette continoâ, dapœu, a so attivitæ privâ de aodaxe e intraprendente mercante, percorindo e stradde che da-e colonnie zeneixi do [[Mâ Mediterraneo|Mediterannio]] orientâ e do [[Mâ Neigro]] penetravan verso l'interno de l'[[Asia|Axia]]. Into zugno 1278 o risurta ancon à Zena, perchè, insemme co-o fræ Giaccomo, o riçevette, a nomme di eredi de l'atro fræ ascì, Nichiozo, morto inte quelli anni, o ricavao da l'appâto de feree, chi-a famiggia a possedeiva à [[Cugen]]. Into 1280 o se spinse scin à [[Sivas]], dov'o deciarava de êse disposto a rimborsâ o mercante Luchetto da [[Recco]] (ch'o l'acuzava o Doia de no aveighe versao 180 lie d'[[argento]] ch'o ghe doveiva) a Sivas ò a [[Tabriz]], capitâ do regno Perscian (15 mazzo). Tornao a Zena, into 1281, comme tutô di eredi de so fræ Nichiozo, o l'apixonò doi [[moin]] e 'na [[folla]] sciti into teritoio de [[Cuggiæn|Cugen]]. Trei anni doppo, inta faze ciu cada do conflito tra Zena e [[Pisa|Piza]], o contribuì co-ina nave a-o convollio de çinque galee armæ. Pe transportâ argento e d'atre merçe inte l'[[Impeo bizantin]]; pe difende o convoio, fu alestio 'na flotta de 11 galee e 2 gaioin, afiæ a l'armiraggio Enrico De Mai, a-o quæ se gh'azonzette atre 4 nave, armæ da-o Comun pi-a [[guæra de corsa]]. O convoio o sarpò o 22 arvî e o se diresse verso [[Ciongin]]. Doppo avei catturao arcuñe barche pizañe, l'armiraggio o fu informao che in Porto Pizan l'ea stæto alestio 'na flotta de 34 galee pe scortâ in [[Sardegna]] un contingente de cavalaja, ghiao da-o Bonifaçio (Façio) da Ghiardesca, conte de Donoratego, figgio de Gherardo, conscignô de [[Cagliari|Caggiai]]. [[File:THE TRIUMPH OF LAMBA DORIA.jpg|thumb|300px|''O trionfo do Lanba Doia'' do [[Fedele Fischetti]], Nappoli, [[Palasso Doia D'Angri]]]] Se decidette, pertanto, de scorî a flotta nemiga. A-o largo da Taoæa fu preizo una nave veneta, insci-a quæ l'ea imbarcao o conte (1º mazzo); subbito doppo, aparse a-o largo a flotta pizaña che, ritegnindose supeiô de nummero, a l'attaccò battaggia. O scontro violento o se concruze a seja co-a cattua de 8 galee pizañe e l'afondamento de uña; i atre nave s'impegnon à consegnâse a-a matin. Fæto nœutte, se dettan a-a fuga a força de remme, inseguie da-a [[galea]] do Doia, ch'a l'ariescì a razonzine uña. A flotta zeneize a proseguì pe [[Bunifazziu|Bonifaçio]] e a ressegondò a Zena co-o bottin; e galee di mercanti, compreize quella do Doia, repigion a navegaçion e se dirizettan insce [[Agrigento]], catturando doe nave pizañe, l'equipaggio de quæ o fu venduo à [[Siracusa|Siracuza]]. Infin o convoio o poe' razonze sença urteioî problemi [[Costantinopoli]]. Se-o Doia o s'ea imbarcao insci-a nave de so proprietæ, l'è assæ difiççile ch'o l'agge posciuo pigiâ parte a-a [[battaggia da Meloia]] (6 agosto 1284). Into 1286 o fu ciammao à comandâ un atro convoio, formao da 5 galee e diretto sempre inte l'Impeo bizantin; zonto inti presci de l'[[Eubea]], o catturò una sætía pizaña, ch'a fu incendiâ. In questi anni o governo di capitagni do poppolo o l'atraversò un periodo de grave crixi, no solo pei-a constante prescion eserçitâ da-i emigræ polittichi goerfi, ma ascì pe-e diverzençe de interesci ch'ean a prœuvo à avenâ a coaliçion tra o ''populus'' e e doe famigge (Doia e Spinnoa) a-o poei. Foscia fu pe raforçâ a prezença da so famiggia into governo (doppo o retio de l'Oberto da-a carrega de capitannio) che-o Doia o l'abandonò i traffeghi comerciæ e o se dedicò a l'attivitæ pubbrica. A sostituî o poæ inta gestion di afæ fun l'Oberto e o Tedixo, impegnæ à fondo inte l'area do Mediterraneo orientâ, gravitante insce [[Peia]] e insce [[Cafà]], averta a-o comercio zeneize inte l'urtimo quarto do seccolo. Into 1288 o Doia fu inviao comme [[poistæ]] a [[Ventemiglia|Vintimiggia]], roccaforte ghibelliña de fronte a-e nemighe [[Mentun|Menton]] e [[Prinçipatu de Mùnegu|Moñego]]. L'anno doppo, comme vicaio e procuao di capitagni do poppolo, o l'ótègne da-o castellan de [[Rocabrüna|Roccabruña]] a consegna do castello, a-a quæ s'ea impegnao o Carlo II d'Angiò; into luggio o vègne ressarçio pe-e speize sostegnue durante a so attivitæ inta [[Rivêa de Ponénte|Rivea de Ponente]]. Into 1290 o deventò poistæ d'[[Arbenga]]; in tâ veste o fu incaregao da questa comunitæ d'arivâ à 'n acordio co-o Manoælo, marcheize de Gravezaña; fu domandao, pertanto, l'arbitrato do Ghigermo da [[Çiannexi|Çiañexi]], [[abao do poppolo]] de Zena, ch'o l'impoze 'na tregoa, ordenando a destruçion de forteççe construie da-o marcheize e proibindo a-o Comun de costruine di atre (26 de zugno). L'anno seguente o Tedixio, figgio do Doia, o finançiò a spediçion di [[I fræ Vivadi|fræ Vivadi]], intençionæ probabilmente a circoñavegâ l'Affrica, pe zonze a-e Indie. Into 1296 o Doia o fu elezuo poistæ d'[[Asti]] e o l'ebbe moddo de socore o governo zeneize co-in contingente de cavalaja, bloccando o tentativo de corpo de man preparao da-i emigræ polittichi goerfi. A prescion di ''extrinseghi'', tuttavia, a no diminuì, ascì perchè ean zœumoæ nette e diverzençe che contraponeivan i Doia a-i Spiñoa (divixi a-o so interno ascì da de rivalitæ personæ) e l'ea aprœuvo a ezaorise o consenso concesso da-o ''populus'' a-a diarchia. Into 1297, da-a supremma carrega de governo se dimisse o Corado, nevo do Doia, pe açetâ l'oferta de diventâ armiraggio do Regno de [[Siçillia|Seçilia]]. Coscì se poneiva fin a-a neutralitæ gioza che Zena a l'aiva osservao into scontro tra Angioin e Aragoneixi, sançionando o començo de 'n longo periodo de violente lotte intestiñe. A-o posto do Corado fu çernuo o Doia, pe stâ a-o scianco do Corado Spiñoa comme capitagno do poppolo (ottobre 1297). L'anno doppo, pi apoggiâ o Giaccomo d'[[Aragon]] in lotta co-o fræ Federigo, fu alestio 'na flotta afiâ a-o Doia; tuttavia, o veo obiettivo o l'ea quello de inflizze un duo corpo a [[Venessia|Veneççia]], vegnua zœumoæ nemiga implacabile insci-i mercoei do Mediterrannio orientâ. Anco' ina votta di interesci generæ e di interesci personæ coincideivan inta çernia de l'armiraggio; de fæto, o Doia o dovette amiâ con procupaçion a-a minaccia venneta, peigoza pe-i frutoxi traffeghi, che i figgi Oberto e Tedixo gestivan inte l'Impeo bizantin e inta "[[Gazaja]]" (comme se ciammava e colonie zeneixi into [[Mâ Neigro]]). A flotta (co-in nummero de nave ch'o varria, a segonda di cronisti, da 66 a 85) a se riunì a [[Pòrtivene|Portovennie]], pigiando o largo inta stæ avançâ. Doppo avei fæto scâ a [[Mescìnn-a|Mesciña]] pe rifornimenti, a se diresse verso l'Adriatego, navegando a-o largo de coste puggeixi. A traversâ verso a [[Darmaççia]] a fu però sfortunâ, perchè 'na tempesta a desperse a flotta; solo 20 nave seguin o Doia, ch'o se rifugiò into porto de [[Antivai]]. Arecugeito a ciu gran parte de galee, o Doia o decize de procede a-o sacchezzo de coste darmate, ocupando [[Scurçoa]]. Chì o s'arrestò, ò perchè sodisfæto di opiaçioin scin à aloa concruze, ò pe atendighe a flotta nemiga. O 6 de settembre aparse a flotta veneçiaña, ghiâ da-o [[Dria Dandolo]], forte de 'n çentanâ de galee e intençionâ a fâ vai a so superioritæ numerica. A matin do 7 de settembre començò a battaggia co-o lanço de proiettili; a flotta veneta a l'ataccò l'aa drita zeneize, pi anichilâ a meitæ da linnia aversaia; o primmo assâto o l'ebbe sucesso, percose dexe galee zeneize fun gravemente dannezzæ. Tuttavia l'aa senestra a no se lasciò pigiâ da-o panico e, con un'abile manœuvra ingugente, a l'ariescì a circondâ e nave nemighe. Queste, impedie da-o spaççio restreito e da-o mâ grosso, no ariescin a sfuzzî a l'açerciamento; a difeiza despiâ di Veneçien a diò scin a mezogiorno, quande, cheito a bandea de l'armiraggia, començò à difondise a poiia da sconfita. Enorme fu o danno subio da-a flotta veneta: l'armiraggio Dandolo o fu fæto prexonê e o s'amaçò, pochiscime nave ariescin a sarvâse, mentre i atre fun catturæ ò afondæ; assæ ærto o fu o nummero de vittime (sciben che e ziffre varrian da cronista a cronista). Segondo una tradiçion lezendiaia, into scontro aviæ perso a vitta un figgio do Doia, ch'o l'aviæ ordinao de caciâlo in mâ, pe no imbaraççâ i opiaçioin a bordo. L'epizodio (ignorao da-a croneghistega zeneize contemporannia a-i avegnimenti) o fu probabilmente creao (ò acugeito) da-o [[Petrarca]] che, pe consolâ un amigo da perdia do figgio, o mençuña varri ezempi de stoiçismo paterno, tra-i quæ quello do Doia (Fam. II, 2); o fu da pœu o Federighi, into seccolo XVII, à repigiâ a notiççia, açetâ comme vea e intrâ a fâ parte da lezendia doiaña. A vittoia de Scurçoa a fu pagâ caa da-a flotta zeneize ascì; foscia pe questo motivo (ò foscia ascì pe o timô de 'n corpo de man guerfo in sce Zena, arestaa desguernia) o Doia a tornò inderê, sci ben ch'o l'avesse a poscibilitæ de portâ l'attacco into cœu do stato veneçian. Fu coscì vanificao i risurtæ conseguii co-a vittoia. Bruxao e galee catturæ, o Doia o començò a navegaçion de ritorno, zonzendo a Zena o 6 d'ottobre. A [[Repùbrica de Zena|Repubbrica]], riconoscente, a ghe donò o palaççio in scia ciaçça de [[San Matê]]. === Capitan do Popolo === Into periodo ch'o fu capitan do Popolo, vègne intaoao de trattative de paxe con Veneççia, aospixe o Mattê Visconti, zonzendo à 'n acordio sottoscrito o 25 mazzo 1299; inte questo mæximo anno, o 21 de luggio, s'arivò à 'na tregoa pe 25 anni con [[Pisa|Piza]], esteiza ascì a-o [[zuxe]] de [[Arborea]] Zane, visconte de [[Bas]]. Into fratempo, l'asperto loeio politico do [[Bonifaçio VIII]] pe portâ a çitæ inte l'area de influença guerfa, o començò à dâ i so frûti, creando di dissensci sempre ciu profondi tra e famigge Doia e Spiñoa a-o poei. A conseguença a fu o liçençiamento di capitagni do Poppolo, sostituii da 'n poistæ foresto (28 ott. 1299). Ço no impedì, tuttavia, ch'a-o Doia foise afiao o comando de 'na flotta, no semmo con quæ obiettivo. Into mæximo anno, o trattò l'acatto do [[U Sèrvu|Çervo]] da-i [[cavagei de S. Zane]] de [[Gerusalemme|Geruzalemme]] (22 d'ottobre). Inte sangoinente lotte che scciancon e famigge ghibeliñe e che viddan emerze o rammo doian de Brancalion e do figgio Bernabè, o Doia o dovette ghiâ quella parte da consciortaja ch'a l'ea stæta inrimediabilmente sconfita da l'aliança tra i Spiñoa de Luccoi e i Doia "sardi". Montæ a-o poei Obexin Spiñoa e Bernabè Doia (7 genn. 1306), o fu constreito a lasciâ Zena, tornandoghe, però, za a-a meitæ de março e parteçipando a-e sescioin di conseggi da Repubbrica. Tuttavia l'atmosfea in çitæ a l'arestò storbia, e perçò, into settembre, o Doia e di atri membri da famiggia fun torna costreiti à alontanâse, trovando repoæo a [[Sanremmo]]. L'anno seguente Bernabè Doia o poe' marciâ in sce-a Rivea de Ponente contra i "estrinseghi", che fun constreiti a trattâ; a-a fin de dexembre, co-o Doia in primma fia, questi preston in çitæ o zuamento de fedeltæ a-o nœuvo governo. Fratanto esploze o contrasto tra l'Opexin Spiñoa e o Bernabè Doia, che into novembre do 1308 o fu deposto co-a força da-o collega; mentre molti membri da famiggia fun torna costreiti a lasciâ Zena, o Doia o poette arestâghe indisturbao. Quande a çittæ a se consegnò a l'impiatô [[Arigo VII]] (21 ott. 1311), o l'ebbe l'incarego d'alestî 'na flotta, foscia pe 'n atacco contra o Roberto d'Angiò, ma a campagna navâ a no dovette êse effettoâ. Into 1315, alliaose i Doia e i Grimadi contra i Spiñoa, l'ezerçito comandao da-o Manfredin do Caretto, into quæ s'atrovava ascì o Doia e i so figgi, o l'attaccò [[Buzalla]], roccaforte nemiga. O castello o fu preizo doppo una fea battaggia, ma a reaçion di Spiñoa, ch'aveivan asódào de truppe todesche, a l'imbósò a scitoaçion. O Doia o fu catturao co-i so figgi e tegnuo in ostaggio da-i merçenai, che preteizan un forte rescatto a tittolo de ressarçimento pe-e paghe no ancon corisposte. Cheito Zena in man goerfa into 1317, o Doia fu constreito à abandonâ a çitæ, finindo a so vitta in exilio. De fæto, o moì a Saña o 17 ott. 1321 ma o fu sepelio a Zena; segondo a so voentæ, o corpo o fu alugao inte 'n sarcoffago (provegninte, foscia, da-o bottin de Scurçoa) posto insci-a facciâ esterna da gexa de [[San Matê]]. Da Argentiña Spiñoa o l'ebbe Tedixio, Oberto (ch'o spozò Izotta, figgia do Ghigermo da Camilla), Zenoardo, Lamba, Çezare, Lonardo e Maja (ch'a spozò [[Porchetto Sarvægo|Porchetto]] de Ghigermo Sarvægo). == Notte == <references/> [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Çitén da Repùbrica de Zêna]] nuepencnvp2672d4e059f5mrywp1yjn Mitocóndrio 0 32017 268797 268733 2026-04-04T21:16:08Z Michæ.152 13747 Prìmma série de coreçión segóndo e istruçioìn do sciô Carlìn 268797 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión. [[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]] == Caraterìstiche e strutûa == Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a. === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]]. [[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]] === Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM === E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpórta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi. [[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]] ===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna === A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ: # o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre # a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]] # a regolaçión do traspòrto di metabolîti [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]] [[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]] Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci: # conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi); # conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi); # conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi); # conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi) # conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi). [[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] === E créste mitocondriâli === E créste mitocondriâli conpórtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva. [[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]] [[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]] === E càmie mitocondriâli === A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]). Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva: # enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci; # granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]]; # [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio); # [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA); # [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]]. # ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER) === O DNA mitocondriâle === Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu. [[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]] L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn. O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpórta ‘n "efètto-pasétto", za ch'a pórta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu. Alôa 'na patologîa asoçiâ a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpórta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pórta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpórta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ. == Òrìgine == Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provégne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]: # prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]] # mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna # prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice # prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a # mancànsa de [[istoìn]] # senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]] # replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo) [[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]] In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>. == Fonçioìn == I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión: ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri. [[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]] A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûxe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o végne cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o végne òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é: C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP Dónca l'àçido pirùvico ch'o végne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn: # in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o végne da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]]; # in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vêgne cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vêgne dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô. [[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]] E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH). === A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva === O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûxe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpórtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]]. [[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]] [[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]] Dónca, l'[[energîa]] ch'a végne liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]]. [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]] === A stràdda mitocondriâle de apoptôxi === Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e. A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pórta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]]. [[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]] === Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio === Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pórtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o végne asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre. === A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a === A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle. L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'avégne pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pórta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia. [[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]] [[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]] === A termogénexi === Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]]. [[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] [[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]] == Distribuçión di mitocóndri == Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]]. I mitocóndri són prezénti in abondànsa: # into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse; # into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa; # inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûxan [[àçido clorìdrico]] (HCl); # inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica; # inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse; # into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze; # inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûxe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna; # inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL). [[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]] [[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]] Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]]. == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana |léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == == Nòtte == <references/> [[Categorîa:Biologîa]] hm5uz06d3ylpy2cwc36uwht6l73eeh5 268799 268797 2026-04-04T21:18:04Z Michæ.152 13747 268799 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión. [[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]] == Caraterìstiche e strutûa == Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a. === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]]. [[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]] === Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM === E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpórta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi. [[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]] ===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna === A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ: # o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre # a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]] # a regolaçión do traspòrto di metabolîti [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]] [[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]] Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci: # conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi); # conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi); # conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi); # conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi) # conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi). [[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] === E créste mitocondriâli === E créste mitocondriâli conpórtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva. [[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]] [[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]] === E càmie mitocondriâli === A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]). Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva: # enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci; # granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]]; # [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio); # [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA); # [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]]. # ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER) === O DNA mitocondriâle === Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu. [[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]] L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn. O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpórta ‘n "efètto-pasétto", za ch'a pórta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu. Alôa 'na patologîa asoçiâ a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpórta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pórta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpórta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ. == Òrìgine == Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provégne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]: # prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]] # mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna # prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice # prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a # mancànsa de [[istoìn]] # senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]] # replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo) [[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]] In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>. == Fonçioìn == I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión: ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri. [[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]] A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûxe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o végne cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o végne òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é: C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP Dónca l'àçido pirùvico ch'o végne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn: # in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o végne da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]]; # in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vêgne cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vêgne dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô. [[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]] E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH). === A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva === O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûxe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpórtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]]. [[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]] [[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]] Dónca, l'[[energîa]] ch'a végne liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]]. [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]] === A stràdda mitocondriâle de apoptôxi === Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e. A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pórta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]]. [[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]] === Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio === Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pórtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o végne asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre. === A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a === A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle. L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'avégne pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pórta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia. [[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]] [[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]] === A termogénexi === Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]]. [[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] [[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]] == Distribuçión di mitocóndri == Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]]. I mitocóndri són prezénti in abondànsa: # into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse; # into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa; # inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûxan [[àçido clorìdrico]] (HCl); # inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica; # inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse; # into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze; # inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûxe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna; # inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL). [[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]] [[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]] Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]]. == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana |léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == == Anotaçioìn == <references/> [[Categorîa:Biologîa]] 33rnxe7tlbrnta1o5gohmyp7fi1g7d6 268800 268799 2026-04-04T21:18:52Z Michæ.152 13747 268800 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión. [[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]] == Caraterìstiche e strutûa == Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a. === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]]. [[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]] === Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM === E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpórta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi. [[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]] ===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna === A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ: # o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre # a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]] # a regolaçión do traspòrto di metabolîti [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]] [[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]] Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci: # conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi); # conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi); # conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi); # conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi) # conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi). [[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] === E créste mitocondriâli === E créste mitocondriâli conpórtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva. [[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]] [[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]] === E càmie mitocondriâli === A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]). Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva: # enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci; # granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]]; # [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio); # [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA); # [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]]. # ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER) === O DNA mitocondriâle === Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu. [[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]] L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn. O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpórta ‘n "efètto-pasétto", za ch'a pórta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu. Alôa 'na patologîa asoçiâ a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpórta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pórta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpórta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ. == Òrìgine == Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provégne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]: # prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]] # mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna # prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice # prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a # mancànsa de [[istoìn]] # senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]] # replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo) [[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]] In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>. == Fonçioìn == I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión: ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri. [[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]] A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûxe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o végne cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o végne òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é: C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP Dónca l'àçido pirùvico ch'o végne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn: # in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o végne da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]]; # in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vêgne cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vêgne dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô. [[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]] E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH). === A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva === O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûxe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpórtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]]. [[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]] [[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]] Dónca, l'[[energîa]] ch'a végne liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]]. [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]] === A stràdda mitocondriâle de apoptôxi === Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e. A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pórta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]]. [[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]] === Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio === Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pórtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o végne asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre. === A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a === A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle. L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'avégne pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pórta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia. [[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]] [[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]] === A termogénexi === Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]]. [[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] [[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]] == Distribuçión di mitocóndri == Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]]. I mitocóndri són prezénti in abondànsa: # into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse; # into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa; # inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûxan [[àçido clorìdrico]] (HCl); # inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica; # inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse; # into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze; # inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûxe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna; # inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL). [[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]] [[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]] Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]]. == Anotaçioìn == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana |léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] cw2vmf3wha0ye33erx4q0vqtnf00nlh Çélola 0 32019 268790 268734 2026-04-04T17:32:43Z Michæ.152 13747 Prìmma série de coreçión segóndo e istruçioìn do sciô Carlìn 268790 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''çélola''' a l'é l'unitæ morfològico-fonçionâle di [[organîximi vivénti]], ma-a strutûa ciù picìnn-a ascì ch'a se peu tegnî pe vivénte (fêua che i [[Virus|vîro]], segóndo l'opinión de consénso). [[File:Onion Cells.jpg|thumb|Fotografîa a-o microscòpio de çélole de [[çiòula]]]] Gh'é di microrganîximi constitoîi da ‘na sôla çélola (uniçelolâri), cómme prezénpio i [[Bacteria|batéri]] ò i [[protozòi|protozöi]], e di organîximi pluriçelolâri, che apartêgnan pe-o ciù a-i [[régni]] de [[Animalia|béstie]], de [[ciànte]] e di [[Fungi|fónzi]] (l'[[òrganîximo|òrganîximo umàn]] o l'é formòu da ciù o mêno 100.000 miliàrdi de çélole). Con l'oumentâ do nùmeo de çélole de ‘n òrganîximo, quéste se diferénçian in fórma, grandéssa, relaçioìn e fonçioìn, scìnn'a-a constituçión di [[tesciûi]] e di [[òrgani]]. == Stöia == A paròlla “çélola” a l'é ligâ a l'analogîa chò-u [[Robert Hooke]] o l'à imaginòu tra-e microstrutûe ch'o l'à òservòu inta [[nàtta]], co-o dêuviâ ‘n microscòpio de seu invençión, e-e stànsie picìnn-e che caraterîzan tànti monastê. O seu lìbbro [[Micrographia]] do [[1664]], into quæ o descrîve a morfologîa de cavitæ lasciæ vêue da-e çélole da nàtta òrmâi mòrte, o l'é dónca o prìmmo tèsto dónde sta paròlla a l'é adêuviâ in referénsa a ‘n'unitæ biològica. A ògni mòddo, sôlo doî sécoli ciù tàrdi l'é stæto mìsso e bâze da modèrna [[teorîa çelolâre]]. Into [[1831]] o botànico [[Scòçia|scoséize]] [[Robert Brown]] o l'à descrîto a ‘n congrèsso o prìmmo òrganéllo a êse stæto individuòu, ö sæ o [[nùcleo]]. Dòppo saiéiva stæto ascì propòsto l'ûzo do tèrmine [[çitoplàsma]] pe indicâ o spàçio çelolâre de drénto, contegnûo tra-a [[menbrànn-a plasmàtica]] e-o nùcleo. [[File:Hooke-Microscope-cork.jpg|thumb|Reproduçión de figûe realizæ da [[Robert Hooke]], pigiæ da-a seu êuvia [[Micrographia]] ([[1665]])]]Inti ànni [[1838]]-[[1839]], [[Matthias Jakob Schleiden]] e [[Theodor Schwann]] àn svilupòu i prìmmi conçètti da teorîa çelolâre, segóndo a quæ tùtti i òrganîximi són conpòsti da ùnn-a ò ciù çélole. In bâze a sta teorîa, tùtte e fonçioìn da vìtta de ‘n òrganîximo acàpitan drénto de çélole, che possédan l'[[informaçión genètica|informaçión genética]] neçesäia pe regolâ e fonçioìn çelolâri e pe transmétte l'informaçión a-a generaçión aprêuvo. Into detàggio, segóndo i asónti formolæ dòppo da [[Rudolph Virchow]] ([[1855]]), tùtte e çélole pêuan provegnî sólo da çélole pre-existénti (“''omnis cellula ex cellula''”). == Caraterìstiche == === Aspêti generâli === A çélola a peu êse definîa cómme ‘n'entitæ serâ e outosufiçiénte: a peu defæti asùmme i [[nutriménti]], cangiâli in [[energîa]], exegoî fonçioìn speçializæ e reprodûise se neçesäio. Pe fâ quésto, a çélola a gh'à tùtte e informaçioìn into [[còdixe genético]], reprezentòu da-o DNA ch'a gh'à drénto. Infæti, tùtte e çélole móstran de caraterìstiche comùn: # a [[reproduçión]] pe mêzo da [[divixón çelolâre]] ([[scisión binâia]], [[mitôxi]] e [[meiôxi]]); # l'ûzo de [[enzìmmi|enzîmi]] e de âtre [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] (ò [[àçidi nucléichi]]) prodûti a partî da-i gêni prezénti in sciô [[DNA]], adêuviàndo cómme intermédio tra DNA e proteìnn-e ‘n [[trascrîto]] de [[RNA]] ([[“dogma” çentrâle da biologîa molecolâre|“dògma” çentrâle da biologîa molecolâle]]); # o [[metabolîximo]], ch'o permétte a-e çélole d'incorpoâ di materiâli sgrêuzi e de constrûeghe de conponénti çelolâri, de òtegnîghe energîa e de relasciâ i prodûti de scàrto. O fonçionaménto de ‘na çélola a depénde da-a seu capaçitæ de tiâ fêua e adêuviâ l’[[energîa chìmica]] contegnûa inte molécole òrgàniche (tâ energîa a végne relasciâ inti ''pathway'' metabòlichi); # a respòsta a stìmoli de drénto e de fêua cómme variaçioìn de [[tenperatûa]], de [[pH]], de livélli de nutriménti ò de ormoìn; # o contrgnûo çelolâre seròu da ‘na [[menbrànn-a plasmàtica]], formâ da ‘n [[dóggio fugétto fosfolipìdico]]. === Clascificaçión === E çélole se dìstinguan in dôe grénde macrocategorîe, ö sæ e çélole [[Eukaryota|eocariòtiche]], dotæ de ‘n nùcleo strutuòu separòu da-o çitoplàsma pe mêzo de ‘na menbrànn-a, e-e çélole [[procariòtiche]], sénsa nùcleo e co-o DNA agregòu into çitoplàsma drénto ‘na región sénsa menbrànn-a ciamâ [[nucleòide]]. A-o segóndo tîpo apartêgnan sôlo che i òrganîximi monoçelolâri, cómme i [[Bacteria|batéri]], i [[cianobatéri]] e-i [[Archaea|archeobatéri]]. E prìmme in lìnia de màscima ciù grénde e òrganizæ e, scibén che conparìscian inte dötréi microrganîximi monoçelolâri ascì, sàiva a dî i [[Protista|protìsti]], són caraterìstiche di òrganîximi pluriçelolâri. Dötræ çélole procariòtiche contégnan di inportànti conpartiménti de drénto seræ da menbrànn-e, ma sôlo quélle [[Eukaryota|eocariòtiche]] móstran pe-o ciù despæge conpartimentaçioìn de drénto, dîte òrganélli, seræ da menbrànn-e fosfolipìdiche. O càngio de materiâli tra ste despæge regioìn o l'é garantîo da di conplèsci scistêmi de traspòrto de [[vescighétte]] picìnn-e, cómme quéllo de [[chinesìnn-e]]. === Dimenscioìn === E dimenscioìn da ciù pàrte de çélole vàrian da 1 [[μm]] a dötræ dêxénn-a de micròmetri e dónca pe-o sòlito no se pêuan identificâle a éuggio nûo, con l'eceçión de tànte [[êuve]]. Tra-i òrganîximi existénti, e çélole ciù grénde són i rósci d'êuve de [[strùsso]], co-e dimenscioìn de ‘na bàlla da ''beisbòl'', in càngio quélle ciù lónghe són con tùtta probabilitæ de çélole nervôze do còllo de [[giràffe]], che pêuan arivâ a 3 mêtri. Gh'é de raxoìn fixiològiche a l'òrìgine de dimenscioìn da ciù parte de çélole: un ouménto do diametro de ''n'' vòtte conportiéiva ‘n ouménto da superfìçie çelolâre de squæxi ''n²'' vòtte, co-îna magiô poscibilitæ de scàngi con l'estèrno (tànto in fæto de nutriménti cómme de eliminaçión di scàrti), ma ‘n ouménto ascì do volùmme çelolâre de ''n³'' vòtte. Dæto che l'ouménto da superfìçie çelolâre o no l'é proporçionâle a quéllo do volùmme, dónca, ‘na çélola tròppo grànde a cointiéiva de moî pi-â mancànsa de nutriménto ò pi-â dificoltæ a levâ de mêzo i prodûti de scàrto. E menbrànn-e de tànte çélole són bén bén ricegæ pe permétte ‘n ouménto da superfìçie de càngio, sénsa ‘n ouménto stramezuòu do volùmme de drénto e dónca de neçesitæ çelolâri. === Fórma === A fórma de ‘na çélola a dipénde da fatoî fìxichi, chìmichi e fonçionâli. Se ‘na çélola a s'atrêuva inte ‘n anbiénte pìn d'ægoa, quésta a ténde a pigiâ ‘na fórma sférica pe efètto da [[tensción superfiçiâle|tensción superfiçiâ]], ma e çélole pêuan avéi ascì ‘na fórma ciàtta se séntan a presción di seu çelolâri de d'âto, cómme into câxo de [[çélole epiteliâli]]. Pe de ciù, exìste ‘na stréita relaçión tra-a fórma de ‘na çélola e a seu fonçión: prezénpio, e [[fîe do móscolo]] són pöcasæ alonghîe pe poéi conpî a contraçión, in càngio i [[neoroìn]] possédan ‘na strutûa bén bén ramificâ pe poéi riçéive pe mêzo di dendrîti e informaçioìn che ne vêgnan da tutte e pàrte do còrpo. == Tîpi de çélole == [[File:Celltypes.svg|thumb|Diferénse ciù inportànti tra-a çelola [[procariòtoca|procariòtica]] e quélla [[Eukaryota|eocariòtica]]]]A tabélla de sótta a pórta e prinçipæ diferénse tra-e çélole procariòtiche e quélle eocariòtiche. {| class="wikitable" | || '''Çélola procariòtica''' || '''Çélola eocariòtica''' |- | Òrganîximi tìpichi | [[Bacteria|Batéri]] e [[Archaea|archeobatéri]] | [[Protista|Protìsti]], [[Fungi|fónzi]], [[ciànte]] e [[Animalia|animæ]] |- | Dimenscioìn tìpiche | ~ 1-10 [[μm]] | ~ 10-100 [[µm]] (con ræe eceçioìn, cómme a çélola [[êuvo]] e-i [[neoroìn motoî spinâli]]) |- | Tîpo de [[nùcleo çelolâre]] | nisciùn nùcleo davéi definîo ([[nucleòide]]) | nùcleo seròu da 'na dóggia menbrànn-a |- | [[DNA]] | [[cromozöma]] séncio, çircolâ, de spésso prezénti di [[plasmîdi]] in azónta | cromozömi mùltipli, liniâri, asoçiæ a [[istoìn]] |- |Scìntexi de [[RNA]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] |Acobioæ into [[çitoplàsma]] |Scìntexi de l'RNA into nùcleo e de proteìnn-e into retìn endoplasmàtico rùdego |- |[[Ribozömi]] |50S+30S |60S+40S |- |Strutûe do çitoplàsma |Pöche strutûe |Numerôxe strutûe seræ da menbrànn-e e [[çitoschéletro]] |- |[[Moviménto da çélola]] |[[Fragèlli]] conpòsti da [[fragellìnn-a]] |Fragèlli e [[çégge]] conpòste de [[tubulìnn-a]] |- |[[Mitocóndrio|Mitocóndri]] |Nisciùn |Da un a ciù migiæa (con dötræ eceçioìn) |- |[[Cloroplàsti]] |Nisciùn |Inte [[æghe]] e inte [[ciànte]] |- |[[Miâgia çelolâre]] |Prezénte |Prezénte inte [[ciànte]] e inte dötréi [[Fungi|fónzi]] |- |Òrganizaçión |De sòlito uniçelolâre |Uniçelolâre, a colònie e in òrganîximi pluriçelolâri (contegnénti de çélole specializæ) |- |[[Divixón çelolâre]] |[[Scisión binâia]] |[[Mitôxi]] (fisción ò [[gemmaçión|butâ]]) e [[meiôxi]] |} == Anatomîa da çélola == <gallery mode="packed" widths="360" heights="360"> File:Localisations02eng.jpg|Localizaçión de despæge zöne da çélola pe mêzo da [[proteìnn-a floörescénte vèrde|proteìnn-a florescénte vèrde]] </gallery> == Fixiologîa da çélola == A çélola, intéiza ségge cómme [[òrganîximo uniçelolâre]] ségge cómme pàrte de ‘n [[òrganîximo pluriçelolâre]], a l'é ‘n òrganizaçioìn dinàmica, outo-regolâ e dotâ de ‘n apægio de scistêmi de [[segnalaçión çelolâre]] (intraçelolâre e estraçelolâre inti pluriçelolâri), adêuviæ pe sostegnî e prinçipæ fonçioìn da mæxima çélola: # l’[[òmeòstaxi]] çelolâre, ö sæ o mantegniménto de condiçioìn neçesäie a-a sopravivénsa do scistêma-òrganîximo drénto ‘n intervàllo de valoî poscìbili; # e fonçioìn dinàmiche da çélola, ö sæ créscio, [[diferençiaçión]], [[divixón çelolâre]], [[mòrte çelolâre]]; # coòrdinaçión co-e âtre çélole pe exeguî e fonçioìn multiçelolâri (di tesciûti, de òrgano mitocondriâle ò scistémiche). Quésta fonçión pe-o sòlito a tîa drénto numerôxi scistêmi speçializæ de segnalaçión, comò-u [[scistêma nervôzo]] e-o [[scistêma endòcrino]] ([[ormoìn]]). == Bibliografîa == == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] dxorn2kzbqk6yjha03ro12ig215de13 268796 268790 2026-04-04T20:55:52Z Luensu1959 1211 con tütto o rispetto pe-o grande Carlini, mi penso che "baseball" segge megio de "beisbol". Solo i spagnòlli fan de queste cöse, mentre i sudamerichén lascian i nommi ingleixi coscì comme son conosciüi in tütto o mondo 268796 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''çélola''' a l'é l'unitæ morfològico-fonçionâle di [[organîximi vivénti]], ma-a strutûa ciù picìnn-a ascì ch'a se peu tegnî pe vivénte (fêua che i [[Virus|vîro]], segóndo l'opinión de consénso). [[File:Onion Cells.jpg|thumb|Fotografîa a-o microscòpio de çélole de [[çiòula]]]] Gh'é di microrganîximi constitoîi da ‘na sôla çélola (uniçelolâri), cómme prezénpio i [[Bacteria|batéri]] ò i [[protozòi|protozöi]], e di organîximi pluriçelolâri, che apartêgnan pe-o ciù a-i [[régni]] de [[Animalia|béstie]], de [[ciànte]] e di [[Fungi|fónzi]] (l'[[òrganîximo|òrganîximo umàn]] o l'é formòu da ciù o mêno 100.000 miliàrdi de çélole). Con l'oumentâ do nùmeo de çélole de ‘n òrganîximo, quéste se diferénçian in fórma, grandéssa, relaçioìn e fonçioìn, scìnn'a-a constituçión di [[tesciûi]] e di [[òrgani]]. == Stöia == A paròlla “çélola” a l'é ligâ a l'analogîa chò-u [[Robert Hooke]] o l'à imaginòu tra-e microstrutûe ch'o l'à òservòu inta [[nàtta]], co-o dêuviâ ‘n microscòpio de seu invençión, e-e stànsie picìnn-e che caraterîzan tànti monastê. O seu lìbbro [[Micrographia]] do [[1664]], into quæ o descrîve a morfologîa de cavitæ lasciæ vêue da-e çélole da nàtta òrmâi mòrte, o l'é dónca o prìmmo tèsto dónde sta paròlla a l'é adêuviâ in referénsa a ‘n'unitæ biològica. A ògni mòddo, sôlo doî sécoli ciù tàrdi l'é stæto mìsso e bâze da modèrna [[teorîa çelolâre]]. Into [[1831]] o botànico [[Scòçia|scoséize]] [[Robert Brown]] o l'à descrîto a ‘n congrèsso o prìmmo òrganéllo a êse stæto individuòu, ö sæ o [[nùcleo]]. Dòppo saiéiva stæto ascì propòsto l'ûzo do tèrmine [[çitoplàsma]] pe indicâ o spàçio çelolâre de drénto, contegnûo tra-a [[menbrànn-a plasmàtica]] e-o nùcleo. [[File:Hooke-Microscope-cork.jpg|thumb|Reproduçión de figûe realizæ da [[Robert Hooke]], pigiæ da-a seu êuvia [[Micrographia]] ([[1665]])]]Inti ànni [[1838]]-[[1839]], [[Matthias Jakob Schleiden]] e [[Theodor Schwann]] àn svilupòu i prìmmi conçètti da teorîa çelolâre, segóndo a quæ tùtti i òrganîximi són conpòsti da ùnn-a ò ciù çélole. In bâze a sta teorîa, tùtte e fonçioìn da vìtta de ‘n òrganîximo acàpitan drénto de çélole, che possédan l'[[informaçión genètica|informaçión genética]] neçesäia pe regolâ e fonçioìn çelolâri e pe transmétte l'informaçión a-a generaçión aprêuvo. Into detàggio, segóndo i asónti formolæ dòppo da [[Rudolph Virchow]] ([[1855]]), tùtte e çélole pêuan provegnî sólo da çélole pre-existénti (“''omnis cellula ex cellula''”). == Caraterìstiche == === Aspêti generâli === A çélola a peu êse definîa cómme ‘n'entitæ serâ e outosufiçiénte: a peu defæti asùmme i [[nutriménti]], cangiâli in [[energîa]], exegoî fonçioìn speçializæ e reprodûise se neçesäio. Pe fâ quésto, a çélola a gh'à tùtte e informaçioìn into [[còdixe genético]], reprezentòu da-o DNA ch'a gh'à drénto. Infæti, tùtte e çélole móstran de caraterìstiche comùn: # a [[reproduçión]] pe mêzo da [[divixón çelolâre]] ([[scisión binâia]], [[mitôxi]] e [[meiôxi]]); # l'ûzo de [[enzìmmi|enzîmi]] e de âtre [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] (ò [[àçidi nucléichi]]) prodûti a partî da-i gêni prezénti in sciô [[DNA]], adêuviàndo cómme intermédio tra DNA e proteìnn-e ‘n [[trascrîto]] de [[RNA]] ([[“dogma” çentrâle da biologîa molecolâre|“dògma” çentrâle da biologîa molecolâre]]); # o [[metabolîximo]], ch'o permétte a-e çélole d'incorpoâ di materiâli sgrêuzi e de constrûeghe de conponénti çelolâri, de òtegnîghe energîa e de relasciâ i prodûti de scàrto. O fonçionaménto de ‘na çélola a depénde da-a seu capaçitæ de tiâ fêua e adêuviâ l’[[energîa chìmica]] contegnûa inte molécole òrgàniche (tâ energîa a végne relasciâ inti ''pathway'' metabòlichi); # a respòsta a stìmoli de drénto e de fêua cómme variaçioìn de [[tenperatûa]], de [[pH]], de livélli de nutriménti ò de ormoìn; # o contrgnûo çelolâre seròu da ‘na [[menbrànn-a plasmàtica]], formâ da ‘n [[dóggio fugétto fosfolipìdico]]. === Clascificaçión === E çélole se dìstinguan in dôe grénde macrocategorîe, ö sæ e çélole [[Eukaryota|eocariòtiche]], dotæ de ‘n nùcleo strutuòu separòu da-o çitoplàsma pe mêzo de ‘na menbrànn-a, e-e çélole [[procariòtiche]], sénsa nùcleo e co-o DNA agregòu into çitoplàsma drénto ‘na región sénsa menbrànn-a ciamâ [[nucleòide]]. A-o segóndo tîpo apartêgnan sôlo che i òrganîximi monoçelolâri, cómme i [[Bacteria|batéri]], i [[cianobatéri]] e-i [[Archaea|archeobatéri]]. E prìmme in lìnia de màscima ciù grénde e òrganizæ e, scibén che conparìscian inte dötréi microrganîximi monoçelolâri ascì, sàiva a dî i [[Protista|protìsti]], són caraterìstiche di òrganîximi pluriçelolâri. Dötræ çélole procariòtiche contégnan di inportànti conpartiménti de drénto seræ da menbrànn-e, ma sôlo quélle [[Eukaryota|eocariòtiche]] móstran pe-o ciù despæge conpartimentaçioìn de drénto, dîte òrganélli, seræ da menbrànn-e fosfolipìdiche. O càngio de materiâli tra ste despæge regioìn o l'é garantîo da di conplèsci scistêmi de traspòrto de [[vescighétte]] picìnn-e, cómme quéllo de [[chinesìnn-e]]. === Dimenscioìn === E dimenscioìn da ciù pàrte de çélole vàrian da 1 [[μm]] a dötræ dêxénn-a de micròmetri e dónca pe-o sòlito no se pêuan identificâle a éuggio nûo, con l'eceçión de tànte [[êuve]]. Tra-i òrganîximi existénti, e çélole ciù grénde són i rósci d'êuve de [[strùsso]], co-e dimenscioìn de ‘na bàlla da ''baseball'', in càngio quélle ciù lónghe són con tùtta probabilitæ de çélole nervôze do còllo de [[giràffe]], che pêuan arivâ a 3 mêtri. Gh'é de raxoìn fixiològiche a l'òrìgine de dimenscioìn da ciù parte de çélole: un ouménto do diametro de ''n'' vòtte conportiéiva ‘n ouménto da superfìçie çelolâre de squæxi ''n²'' vòtte, co-îna magiô poscibilitæ de scàngi con l'estèrno (tànto in fæto de nutriménti cómme de eliminaçión di scàrti), ma ‘n ouménto ascì do volùmme çelolâre de ''n³'' vòtte. Dæto che l'ouménto da superfìçie çelolâre o no l'é proporçionâle a quéllo do volùmme, dónca, ‘na çélola tròppo grànde a cointiéiva de moî pi-â mancànsa de nutriménto ò pi-â dificoltæ a levâ de mêzo i prodûti de scàrto. E menbrànn-e de tànte çélole són bén bén ricegæ pe permétte ‘n ouménto da superfìçie de càngio, sénsa ‘n ouménto stramezuòu do volùmme de drénto e dónca de neçesitæ çelolâri. === Fórma === A fórma de ‘na çélola a dipénde da fatoî fìxichi, chìmichi e fonçionâli. Se ‘na çélola a s'atrêuva inte ‘n anbiénte pìn d'ægoa, quésta a ténde a pigiâ ‘na fórma sférica pe efètto da [[tensción superfiçiâle|tensción superfiçiâ]], ma e çélole pêuan avéi ascì ‘na fórma ciàtta se séntan a presción di seu çelolâri de d'âto, cómme into câxo de [[çélole epiteliâli]]. Pe de ciù, exìste ‘na stréita relaçión tra-a fórma de ‘na çélola e a seu fonçión: prezénpio, e [[fîe do móscolo]] són pöcasæ alonghîe pe poéi conpî a contraçión, in càngio i [[neoroìn]] possédan ‘na strutûa bén bén ramificâ pe poéi riçéive pe mêzo di dendrîti e informaçioìn che ne vêgnan da tutte e pàrte do còrpo. == Tîpi de çélole == [[File:Celltypes.svg|thumb|Diferénse ciù inportànti tra-a çelola [[procariòtoca|procariòtica]] e quélla [[Eukaryota|eocariòtica]]]]A tabélla de sótta a pórta e prinçipæ diferénse tra-e çélole procariòtiche e quélle eocariòtiche. {| class="wikitable" | || '''Çélola procariòtica''' || '''Çélola eocariòtica''' |- | Òrganîximi tìpichi | [[Bacteria|Batéri]] e [[Archaea|archeobatéri]] | [[Protista|Protìsti]], [[Fungi|fónzi]], [[ciànte]] e [[Animalia|animæ]] |- | Dimenscioìn tìpiche | ~ 1-10 [[μm]] | ~ 10-100 [[µm]] (con ræe eceçioìn, cómme a çélola [[êuvo]] e-i [[neoroìn motoî spinâli]]) |- | Tîpo de [[nùcleo çelolâre]] | nisciùn nùcleo davéi definîo ([[nucleòide]]) | nùcleo seròu da 'na dóggia menbrànn-a |- | [[DNA]] | [[cromozöma]] séncio, çircolâ, de spésso prezénti di [[plasmîdi]] in azónta | cromozömi mùltipli, liniâri, asoçiæ a [[istoìn]] |- |Scìntexi de [[RNA]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] |Acobioæ into [[çitoplàsma]] |Scìntexi de l'RNA into nùcleo e de proteìnn-e into retìn endoplasmàtico rùdego |- |[[Ribozömi]] |50S+30S |60S+40S |- |Strutûe do çitoplàsma |Pöche strutûe |Numerôxe strutûe seræ da menbrànn-e e [[çitoschéletro]] |- |[[Moviménto da çélola]] |[[Fragèlli]] conpòsti da [[fragellìnn-a]] |Fragèlli e [[çégge]] conpòste de [[tubulìnn-a]] |- |[[Mitocóndrio|Mitocóndri]] |Nisciùn |Da un a ciù migiæa (con dötræ eceçioìn) |- |[[Cloroplàsti]] |Nisciùn |Inte [[æghe]] e inte [[ciànte]] |- |[[Miâgia çelolâre]] |Prezénte |Prezénte inte [[ciànte]] e inte dötréi [[Fungi|fónzi]] |- |Òrganizaçión |De sòlito uniçelolâre |Uniçelolâre, a colònie e in òrganîximi pluriçelolâri (contegnénti de çélole specializæ) |- |[[Divixón çelolâre]] |[[Scisión binâia]] |[[Mitôxi]] (fisción ò [[gemmaçión|butâ]]) e [[meiôxi]] |} == Anatomîa da çélola == <gallery mode="packed" widths="360" heights="360"> File:Localisations02eng.jpg|Localizaçión de despæge zöne da çélola pe mêzo da [[proteìnn-a floörescénte vèrde|proteìnn-a florescénte vèrde]] </gallery> == Fixiologîa da çélola == A çélola, intéiza ségge cómme [[òrganîximo uniçelolâre]] ségge cómme pàrte de ‘n [[òrganîximo pluriçelolâre]], a l'é ‘n òrganizaçioìn dinàmica, outo-regolâ e dotâ de ‘n apægio de scistêmi de [[segnalaçión çelolâre]] (intraçelolâre e estraçelolâre inti pluriçelolâri), adêuviæ pe sostegnî e prinçipæ fonçioìn da mæxima çélola: # l’[[òmeòstaxi]] çelolâre, ö sæ o mantegniménto de condiçioìn neçesäie a-a sopravivénsa do scistêma-òrganîximo drénto ‘n intervàllo de valoî poscìbili; # e fonçioìn dinàmiche da çélola, ö sæ créscio, [[diferençiaçión]], [[divixón çelolâre]], [[mòrte çelolâre]]; # coòrdinaçión co-e âtre çélole pe exeguî e fonçioìn multiçelolâri (di tesciûti, de òrgano mitocondriâle ò scistémiche). Quésta fonçión pe-o sòlito a tîa drénto numerôxi scistêmi speçializæ de segnalaçión, comò-u [[scistêma nervôzo]] e-o [[scistêma endòcrino]] ([[ormoìn]]). == Bibliografîa == == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] 4t67mqpq49vhcfk0z0teetc3apq53k5 268798 268796 2026-04-04T21:17:13Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 268798 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''çélola''' a l'é l'unitæ morfològico-fonçionâle di [[organîximi vivénti]], ma-a strutûa ciù picìnn-a ascì ch'a se peu tegnî pe vivénte (fêua che i [[Virus|vîro]], segóndo l'opinión de consénso). [[File:Onion Cells.jpg|thumb|Fotografîa a-o microscòpio de çélole de [[çiòula]]]] Gh'é di microrganîximi constitoîi da ‘na sôla çélola (uniçelolâri), cómme prezénpio i [[Bacteria|batérri]] ò i [[protozòi|protozöi]], e di organîximi pluriçelolâri, che apartêgnan pe-o ciù a-i [[régni]] de [[Animalia|béstie]], de [[ciànte]] e di [[Fungi|fónzi]] (l'[[òrganîximo|òrganîximo umàn]] o l'é formòu da ciù o mêno 100.000 miliàrdi de çélole). Con l'oumentâ do nùmeo de çélole de ‘n òrganîximo, quéste se diferénçian in fórma, grandéssa, relaçioìn e fonçioìn, scìnn'a-a constituçión di [[tesciûi]] e di [[òrgani]]. == Stöia == A paròlla “çélola” a l'é ligâ a l'analogîa chò-u [[Robert Hooke]] o l'à imaginòu tra-e microstrutûe ch'o l'à òservòu inta [[nàtta]], co-o dêuviâ ‘n microscòpio de seu invençión, e-e stànsie picìnn-e che caraterîzan tànti monastê. O seu lìbbro [[Micrographia]] do [[1664]], into quæ o descrîve a morfologîa de cavitæ lasciæ vêue da-e çélole da nàtta òrmâi mòrte, o l'é dónca o prìmmo tèsto dónde sta paròlla a l'é adêuviâ in referénsa a ‘n'unitæ biològica. A ògni mòddo, sôlo doî sécoli ciù tàrdi l'é stæto mìsso e bâze da modèrna [[teorîa çelolâre]]. Into [[1831]] o botànico [[Scòçia|scoséize]] [[Robert Brown]] o l'à descrîto a ‘n congrèsso o prìmmo òrganéllo a êse stæto individuòu, ö sæ o [[nùcleo]]. Dòppo saiéiva stæto ascì propòsto l'ûzo do tèrmine [[çitoplàsma]] pe indicâ o spàçio çelolâre de drénto, contegnûo tra-a [[menbrànn-a plasmàtica]] e-o nùcleo. [[File:Hooke-Microscope-cork.jpg|thumb|Reproduçión de figûe realizæ da [[Robert Hooke]], pigiæ da-a seu êuvia [[Micrographia]] ([[1665]])]]Inti ànni [[1838]]-[[1839]], [[Matthias Jakob Schleiden]] e [[Theodor Schwann]] àn svilupòu i prìmmi conçètti da teorîa çelolâre, segóndo a quæ tùtti i òrganîximi són conpòsti da ùnn-a ò ciù çélole. In bâze a sta teorîa, tùtte e fonçioìn da vìtta de ‘n òrganîximo acàpitan drénto de çélole, che possédan l'[[informaçión genètica|informaçión genética]] neçesäia pe regolâ e fonçioìn çelolâri e pe transmétte l'informaçión a-a generaçión aprêuvo. Into detàggio, segóndo i asónti formolæ dòppo da [[Rudolph Virchow]] ([[1855]]), tùtte e çélole pêuan provegnî sólo da çélole pre-existénti (“''omnis cellula ex cellula''”). == Caraterìstiche == === Aspêti generâli === A çélola a peu êse definîa cómme ‘n'entitæ serâ e outosufiçiénte: a peu defæti asùmme i [[nutriménti]], cangiâli in [[energîa]], exegoî fonçioìn speçializæ e reprodûise se neçesäio. Pe fâ quésto, a çélola a gh'à tùtte e informaçioìn into [[còdixe genético]], reprezentòu da-o DNA ch'a gh'à drénto. Defæti, tùtte e çélole móstran de caraterìstiche comùn: # a [[reproduçión]] pe mêzo da [[divixón çelolâre]] ([[scisión binâia]], [[mitôxi]] e [[meiôxi]]); # l'ûzo de [[enzìmmi|enzîmi]] e de âtre [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] (ò [[àçidi nucléichi]]) prodûti a partî da-i gêni prezénti in sciô [[DNA]], adêuviàndo cómme intermédio tra DNA e proteìnn-e ‘n [[trascrîto]] de [[RNA]] ([[“dogma” çentrâle da biologîa molecolâre|“dògma” çentrâle da biologîa molecolâre]]); # o [[metabolîximo]], ch'o permétte a-e çélole d'incorpoâ di materiâli sgrêuzi e de constrûeghe de conponénti çelolâri, de òtegnîghe energîa e de relasciâ i prodûti de scàrto. O fonçionaménto de ‘na çélola a depénde da-a seu capaçitæ de tiâ fêua e adêuviâ l’[[energîa chìmica]] contegnûa inte molécole òrgàniche (tâ energîa a végne relasciâ inti ''pathway'' metabòlichi); # a respòsta a stìmoli de drénto e de fêua cómme variaçioìn de [[tenperatûa]], de [[pH]], de livélli de nutriménti ò de ormoìn; # o contrgnûo çelolâre seròu da ‘na [[menbrànn-a plasmàtica]], formâ da ‘n [[dóggio fugétto fosfolipìdico]]. === Clascificaçión === E çélole se dìstinguan in dôe grénde macrocategorîe, ö sæ e çélole [[Eukaryota|eocariòtiche]], dotæ de ‘n nùcleo strutuòu separòu da-o çitoplàsma pe mêzo de ‘na menbrànn-a, e-e çélole [[procariòtiche]], sénsa nùcleo e co-o DNA agregòu into çitoplàsma drénto ‘na región sénsa menbrànn-a ciamâ [[nucleòide]]. A-o segóndo tîpo apartêgnan sôlo che i òrganîximi monoçelolâri, cómme i [[Bacteria|batérri]], i [[cianobatéri|cianobatérri]] e-i [[Archaea|archeobatérri]]. E prìmme in lìnia de màscima ciù grénde e òrganizæ e, scibén che conparìscian inte dötréi microrganîximi monoçelolâri ascì, sàiva a dî i [[Protista|protìsti]], són caraterìstiche di òrganîximi pluriçelolâri. Dötræ çélole procariòtiche contégnan di inportànti conpartiménti de drénto seræ da menbrànn-e, ma sôlo quélle [[Eukaryota|eocariòtiche]] móstran pe-o ciù despæge conpartimentaçioìn de drénto, dîte òrganélli, seræ da menbrànn-e fosfolipìdiche. O càngio de materiâli tra ste despæge regioìn o l'é garantîo da di conplèsci scistêmi de traspòrto de [[vescighétte]] picìnn-e, cómme quéllo de [[chinesìnn-e]]. === Dimenscioìn === E dimenscioìn da ciù pàrte de çélole vàrian da 1 [[μm]] a dötræ dêxénn-a de micròmetri e dónca pe-o sòlito no se pêuan identificâle a éuggio nûo, con l'eceçión de tànte [[êuve]]. Tra-i òrganîximi existénti, e çélole ciù grénde són i rósci d'êuve de [[strùsso]], co-e dimenscioìn de ‘na bàlla da ''baseball'', in càngio quélle ciù lónghe són con tùtta probabilitæ de çélole nervôze do còllo de [[giràffe]], che pêuan arivâ a 3 mêtri. Gh'é de raxoìn fixiològiche a l'òrìgine de dimenscioìn da ciù parte de çélole: un ouménto do diametro de ''n'' vòtte conportiéiva ‘n ouménto da superfìçie çelolâre de squæxi ''n²'' vòtte, co-îna magiô poscibilitæ de scàngi con l'estèrno (tànto in fæto de nutriménti cómme de eliminaçión di scàrti), ma ‘n ouménto ascì do volùmme çelolâre de ''n³'' vòtte. Dæto che l'ouménto da superfìçie çelolâre o no l'é proporçionâle a quéllo do volùmme, dónca, ‘na çélola tròppo grànde a cointiéiva de moî pi-â mancànsa de nutriménto ò pi-â dificoltæ a levâ de mêzo i prodûti de scàrto. E menbrànn-e de tànte çélole són bén bén ricegæ pe permétte ‘n ouménto da superfìçie de càngio, sénsa ‘n ouménto stramezuòu do volùmme de drénto e dónca de neçesitæ çelolâri. === Fórma === A fórma de ‘na çélola a dipénde da fatoî fìxichi, chìmichi e fonçionâli. Se ‘na çélola a s'atrêuva inte ‘n anbiénte pìn d'ægoa, quésta a ténde a pigiâ ‘na fórma sférica pe efètto da [[tensción superfiçiâle|tensción superfiçiâ]], ma e çélole pêuan avéi ascì ‘na fórma ciàtta se séntan a presción di seu çelolâri de d'âto, cómme into câxo de [[çélole epiteliâli]]. Pe de ciù, exìste ‘na stréita relaçión tra-a fórma de ‘na çélola e a seu fonçión: prezénpio, e [[fîe do móscolo]] són pöcasæ alonghîe pe poéi conpî a contraçión, in càngio i [[neoroìn]] possédan ‘na strutûa bén bén ramificâ pe poéi riçéive pe mêzo di dendrîti e informaçioìn che ne vêgnan da tutte e pàrte do còrpo. == Tîpi de çélole == [[File:Celltypes.svg|thumb|Diferénse ciù inportànti tra-a çelola [[procariòtoca|procariòtica]] e quélla [[Eukaryota|eocariòtica]]]]A tabélla de sótta a pórta e prinçipæ diferénse tra-e çélole procariòtiche e quélle eocariòtiche. {| class="wikitable" | || '''Çélola procariòtica''' || '''Çélola eocariòtica''' |- | Òrganîximi tìpichi | [[Bacteria|Batérri]] e [[Archaea|archeobatérri]] | [[Protista|Protìsti]], [[Fungi|fónzi]], [[ciànte]] e [[Animalia|animæ]] |- | Dimenscioìn tìpiche | ~ 1-10 [[μm]] | ~ 10-100 [[µm]] (con ræe eceçioìn, cómme a çélola [[êuvo]] e-i [[neoroìn motoî spinâli]]) |- | Tîpo de [[nùcleo çelolâre]] | nisciùn nùcleo davéi definîo ([[nucleòide]]) | nùcleo seròu da 'na dóggia menbrànn-a |- | [[DNA]] | [[cromozöma]] séncio, çircolâ, de spésso prezénti di [[plasmîdi]] in azónta | cromozömi mùltipli, liniâri, asoçiæ a [[istoìn]] |- |Scìntexi de [[RNA]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] |Acobioæ into [[çitoplàsma]] |Scìntexi de l'RNA into nùcleo e de proteìnn-e into retìn endoplasmàtico rùdego |- |[[Ribozömi]] |50S+30S |60S+40S |- |Strutûe do çitoplàsma |Pöche strutûe |Numerôxe strutûe seræ da menbrànn-e e [[çitoschéletro]] |- |[[Moviménto da çélola]] |[[Fragèlli]] conpòsti da [[fragellìnn-a]] |Fragèlli e [[çégge]] conpòste de [[tubulìnn-a]] |- |[[Mitocóndrio|Mitocóndri]] |Nisciùn |Da un a ciù migiæa (con dötræ eceçioìn) |- |[[Cloroplàsti]] |Nisciùn |Inte [[æghe]] e inte [[ciànte]] |- |[[Miâgia çelolâre]] |Prezénte |Prezénte inte [[ciànte]] e inte dötréi [[Fungi|fónzi]] |- |Òrganizaçión |De sòlito uniçelolâre |Uniçelolâre, a colònie e in òrganîximi pluriçelolâri (contegnénti de çélole specializæ) |- |[[Divixón çelolâre]] |[[Scisión binâia]] |[[Mitôxi]] (fisción ò [[gemmaçión|butâ]]) e [[meiôxi]] |} == Anatomîa da çélola == <gallery mode="packed" widths="360" heights="360"> File:Localisations02eng.jpg|Localizaçión de despæge zöne da çélola pe mêzo da [[proteìnn-a floörescénte vèrde|proteìnn-a florescénte vèrde]] </gallery> == Fixiologîa da çélola == A çélola, intéiza ségge cómme [[òrganîximo uniçelolâre]] ségge cómme pàrte de ‘n [[òrganîximo pluriçelolâre]], a l'é ‘n òrganizaçioìn dinàmica, outo-regolâ e dotâ de ‘n apægio de scistêmi de [[segnalaçión çelolâre]] (intraçelolâre e estraçelolâre inti pluriçelolâri), adêuviæ pe sostegnî e prinçipæ fonçioìn da mæxima çélola: # l’[[òmeòstaxi]] çelolâre, ö sæ o mantegniménto de condiçioìn neçesäie a-a sopravivénsa do scistêma-òrganîximo drénto ‘n intervàllo de valoî poscìbili; # e fonçioìn dinàmiche da çélola, ö sæ créscio, [[diferençiaçión]], [[divixón çelolâre]], [[mòrte çelolâre]]; # coòrdinaçión co-e âtre çélole pe exeguî e fonçioìn multiçelolâri (di tesciûti, de òrgano mitocondriâle ò scistémiche). Quésta fonçión pe-o sòlito a tîa drénto numerôxi scistêmi speçializæ de segnalaçión, comò-u [[scistêma nervôzo]] e-o [[scistêma endòcrino]] ([[ormoìn]]). == Bibliografîa == == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] kkgkur6o1zdi5qtdzg23ioeievyxgde Eccellensa Liguria 0 32623 268825 267880 2026-04-05T08:08:51Z N.Longo 12052 /* Atre statistiche */ up 268825 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} {{Conpetiçión sportîva |nome= Eccellensa Liguria |logo = |sport = Balón |fondazione = [[1991]] |partecipanti = 16 squaddre |nazione = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |formato = 1 gion à l'italiaña con play-off |detentore = {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze |maggiori titoli = {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia<br />{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<br />{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]<br />{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]]<br />{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]]<br /> (3) |promozione = [[Serie D]] |retrocessione = [[Promoçion Liguria]] |apertura = settembre |chiusura = mazzo |tipologia = Club |confederazione = [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] - Comitato Liguria }} L''''Eccellensa Liguria''' (offiçialmente ''Eccellenza Liguria'') a l'é o campionato de mascimo livello pe-o [[zeugo do ballon]] di dilettanti [[Liguria|liguri]]. A squaddra ch'a guägna sto campionato a reçeive o titolo de campion ligure e a l'é promòssa drita inta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. A squaddra ch'a guägna i [[play-off]], in cangio, a gh'à da zugâ i spareggi à livello naçionale. E urtime træ squaddre chiñan inta [[Promoçion Liguria]], ma sto numero o peu cangiâ segondo quante squaddre liguri en stæte retrocesse da-a Serie D e se a squaddra ligure ch'a l'à zugou a-i spareggi naçionali a l'é promòssa inta Serie D. == Istöia == Comme previsto da-a Liga Naçionale Dilettanti, e squaddre liguri che zeugan into campionato de Eccellensa en stæte misse drento a un solo gion a partî da-a primma ediçion, do [[1991]]-[[1992]], scin à quella do [[2019]]-[[2020]]. O numero de squaddre che zeugan inte l'Eccellensa ligure o l'ea stæto fissou a sezze squaddre za into campionato [[2007]]-[[2008]], co-e squaddre inscrite che se scontravan inte un gion à l'italiaña con partie d'anâ e de retorno, e a-a fin de trenta giornæ o se fava a clascifica segondo i ponti guägnæ. Da-o [[2020]]-[[2021]], pe-a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID-19]], a struttua do campionato a l'é stæta cangiâ, con ciù de vinti squaddre spartie tra doî gioin. Into campionato [[2022]]-[[2023]], s'é cangiou a un torneo a 18 squaddre e, dapeu, o l'é stæto torna inandiou o torneo a sezze squaddre, inte un gion sencio à l'italiaña e con de partie d'anâ e de retorno. == Albo d'öo == {| class="wikitable sortable" style="font-size:85%;line-height:15px;" ! rowspan="2" align="center" |Saxon ! rowspan="2" align="center" |Campion ! rowspan="2" align="center" |Promòssa a-i playoff naçionali ! rowspan="2" align="center" |A-i playoff naçionali ! colspan="3" align="center" |Capocannonê |- ! align="center" |Gòl ! align="center" |Zugou ! align="center" |Squaddra |- |'''1991-92''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | | |21 |Spatari |Sanremese |- |'''1992-93''' |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese | | |21 |Belvedere |Vado |- |'''1993-94''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |15 |Santoro |Sestrese |- |'''1994-95''' |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo | |{{Scìnbolo|Bianco e Azzurro.svg}} Pegliese |14 |Formoso |Loanesi |- |'''1995-96''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |19 |Alfano |Imperia |- |'''1996-97''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella|Entella Chiavari]] | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |19 |Prestia |Vado |- |'''1997-98''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] |23 |Vona |Finale |- |'''1998-99''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella|Entella Chiavari]] | |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese |18 |Villa |Loanesi |- |'''1999-00''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |19 |Calabria |Savona |- |'''2000-01''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara |19 |Prestia |Vado |- |'''2001-02''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara |19 |Vittori |Finale |- |'''2002-03''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara | |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] |25 |Alberti |Fo.Ce.Vara |- |'''2003-04''' |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi San Francesco | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] |20 |Alberti |Loanesi |- |'''2004-05''' |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] |19 |Micheli |Sarzanese |- |'''2005-06''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] | |27 |Prunecchi |Loanesi |- |'''2006-07''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] |28 |Florio |Sammargheritese |- |'''2007-08''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] | |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano |23 |Florio |Sammargheritese |- |'''2008-09''' |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano | |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi San Francesco |23 |Florio |Rapallo |- |'''2009-10''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<ref name="LegaPro">Ammissa drito inta Liga Pro Segonda Divixon</ref> |{{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Caperanese | |27 |França |Caperanese |- |'''2010-11''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso.svg}} Bogliasco |{{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg}} Pro Imperia | |24 |Baudi |Fezzanese |- |'''2011-12''' |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg}} Vallesturla |26 |Martin |Vallesturla |- |'''2012-13''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure |21 |Cacciapuoti |Casarza Ligure |- |'''2013-14''' |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri |21 |Prunecchi |Imperia |- |'''2014-15''' |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna |{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese | |22 |Baudi |Fezzanese |- |'''2015-16''' |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri |32 |Bertuccelli |Magra Azzurri |- |'''2016-17''' |{{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |25 |Parodi |Genova |- |'''2017-18''' |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |27 |Daddi |Imperia |- |'''2018-19''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|600px quadrisection horizontal HEX-FFFF00 HEX-FF0000 Black.svg}} Rivarolese |19 |Ilardo |Genova |- |'''2019-20''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]]<ref>Campionato interrotto da-a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID-19]], promòssa pe-o fæto d'ëse tra e sette megio segonde.</ref> | |14 |Capra, Saviozzi |Imperia, Cairese |- |'''2020-21''' |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna | | | | | |- |'''2021-22''' |{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese | |{{Scìnbolo|Rosso e Giallo.png}} Taggia |21 |Parodi |Genova |- |'''2022-23''' |{{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | |21 |Sogno |Albenga |- |'''2023-24''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|Giallo e Blu2.png}} Cairese | |19 |Sogno |Cairese |- |'''2024-25''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze | |{{Scìnbolo|600px horizontal Black White Orange HEX-EB6A0A.svg}} Rivasamba |24 |Zunino |Campomorone Sant'Olcese |} == Statistiche == === Vittöie pe squaddra === {| class="wikitable" align="center" style="font-size: 95%;" |- style="background:beige;" !Squaddra !Titoli |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] | align="center" |3<ref name="Entella">2 comme "Entella Chiavari"</ref> |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste.svg}} Bogliasco | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi S. Francesco | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze | align="center" |1 |} === Squaddre pe parteçipaçioin === A-i 35 campionati de Eccellensa Ligure, da-o [[1991]]-[[1992|92]] a-o [[2025]]-[[2026|26]], l'à piggiou parte 80 squaddre inte tutto. E squaddre che zeugan into campionato presente en marcæ in grascetto. * 30: {{Scìnbolo|600px HEX-1372AC White.svg}} '''Busalla''' * 24: {{Scìnbolo|Giallo e Blu2.png}} Cairese * 22: {{Scìnbolo|Arancione e Blu Scuro.png}} Sammargheritese, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Ventimiglia * 20: {{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo<ref>2 comme "Pontedecimo Polis"</ref>, {{Scìnbolo|600px horizontal Black White Orange HEX-EB6A0A.svg}} '''Rivasamba''', {{Scìnbolo|600px Rosso e Blu3-Flag.svg}} '''San Francesco Loano'''<ref>Compreiso i campionati sott'a-o nomme de Loanesi San Francesco</ref> * 19: {{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] * 16: '''{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese''', {{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] * 15: {{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga, {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia, {{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] * 14: {{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Angelo Baiardo * 13: {{Scìnbolo|600px sfondo Bianco con croce Rossa.svg}} '''Genova''', {{Scìnbolo|600px chequered White Black.svg}} Rapallo, {{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]]<ref>2 comme "Entella Bacezza", 6 comme "Entella Chiavari" e 2 comme "Chiavari V L"</ref> * 10: {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina, '''{{Scìnbolo|600px Rosso e Azzurro (Strisce).png}} Molassana Boero''' * 9: {{Scìnbolo|600px HEX-1372AC White.svg}} '''Campomorone Sant'Olcese''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara<ref>3 comme "Folbas Follo"</ref> * 8: {{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} '''[[Arensen Bòrgorosso|Arenzano]]'''<ref>2 comme Borgorosso Arenzano</ref>, {{Scìnbolo|600px Giallo Verde e Nero.png}} '''Athletic Club Albaro''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso.svg}} '''Bogliasco''', {{Scìnbolo|600px Arancione e Blu.svg}} Bolzanetese Virtus, {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste.svg}} '''Pietra Ligure''', {{Scìnbolo|Celeste e Bianco.svg}} Valdivara<ref>Compreiso i campionati comme "Valdivara", "Real Valdivara" e "Valdivara 5 Terre"</ref> * 7: {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Pegliese, {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] * 6: {{Scìnbolo|600px Blue HEX-011BC2 Yellow HEX-FFF204 diagonal divided White upper right - lower left.svg}} Grassorutese, {{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna, {{Scìnbolo|Rosso e Giallo 2.svg}} '''Taggia''', {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu.svg}} '''Voltrese''' * 5: {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese, {{Scìnbolo|600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg}} Sampierdarenese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<ref>1 comme "Unione Sanremo"</ref>, {{Scìnbolo|600px Azzurro e Nero.svg}} Santa Maria Fontanabuona<ref>4 comme "Fontanabuona"</ref>, {{Scìnbolo|600px Nero Giallo e Blu.png}} Varazze Don Bosco<ref>Fusa do [[2022]] into Celle Varazze</ref>, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Veloce Savona * 4: {{Scìnbolo|600px Giallo e Nero.png}} Alassio, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Andora, {{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Caperanese, {{Scìnbolo|600px vertical Black Green HEX-008736.svg}} Corniglianese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg}} Vallesturla * 3: {{Scìnbolo|Giallo e Blu (Bordato).svg}} Canaletto, {{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso Strisce.svg}} '''Carcarese''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Casellese, {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Ceparana<ref>Fusa do [[1999]] into Fo.Ce. Vara</ref>, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-539ADE.svg}} Culmv Polis<ref>Fusa do [[2013]] into Genova Calcio</ref>, {{Scìnbolo|600px Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg}} '''Golfo Paradiso''', {{Scìnbolo|600px Azzurro e Nero.svg}} Lerici<ref>Compreiso i campionati zugæ sott'a-o nomme de "Bru Lerici" e "Lerici Castle"</ref>, {{Scìnbolo|600px Nero e Arancione.png}} Ospedaletti, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-539ADE.svg}} Polis Genova<ref>Fusa do [[2006]] into Pontedecimo Polis</ref>, {{Scìnbolo|600px quadrisection horizontal HEX-FFFF00 HEX-FF0000 Black.svg}} Rivarolese, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-0434B1.svg}} San Cipriano, {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu Strisce-Flag.svg}} Serra Riccò * 2: {{Scìnbolo|600px Azzurro e Bianco.svg}} Brugnato, {{Scìnbolo|600px Bianco.svg}} Cadimare, {{Scìnbolo|600px Amaranto.svg}} Casarza Ligure, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg}} Forza e Coraggio, {{Scìnbolo|Rosso_e_blu_(strisce)_2.svg}} Golfodianese, {{Scìnbolo|Rosso_e_Blu.svg}} Mignanego, {{Scìnbolo|600px_Bianco_e_Rosso.svg}} Moconesi Fontanabuona, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Ortonovo, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg}} Quiliano, {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] * 1: {{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola, {{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Amicizia Lagaccio, {{Scìnbolo|600px_Bianco_e_Rosso.svg}} Bogliasco '76 Emiliani<ref>Fusa do [[2007]] into Bogliasco</ref>, {{Scìnbolo|Rosso_e_Blu.svg}} Bolanese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze, {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu.svg}} Cogoleto, {{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} '''Millesimo''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste (Strisce).svg}} Monterosso, {{Scìnbolo|600px Verde e Giallo.svg}} Praese, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg}} Pro Imperia, {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste (Strisce).svg}} Vezzano === Atre statistiche === A squaddra ch'a l'à piggiou parte pe ciù vòtte de fia à l'Eccellensa Liguria a l'é o Busalla, con 17 campionati da-o [[1995]]-[[1996|96]] a-o [[2011]]-[[2012|12]], ch'a l'é anche a squaddra ch'a l'à zugou pe ciù vòtte inte sta serie sensa de aveila guägnâ. A serie de parteçipaçioin ciù longa in corso a l'é quella do Genova, con 13 campionati da-o [[2013]]-[[2014|14]]. L'Albissola, o Celle Varazze e o Millesimo en e squaddre co-o megio rappòrto tra ediçioin goägnæ e parteçipaçioin, scicomme ch'an guägnou o solo campionato de Eccellensa donde an zugou (rispettivamente, [[2016]]-[[2017|17]], [[2024]]-[[2025|25]] e [[2025]]-[[2026|26]]). == Coppa Italia == {{Véddi ascì|Coppa Italia Dilettanti Liguria|càngio variànte=O mæximo argomento in detaggio}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de feua == * {{Çitta web|url=https://liguria.lnd.it/index.php?option=com_sppagebuilder&view=page&id=1&Itemid=665|tìtolo=Comitato Regionale Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-02-18}} [[Categorîa:Zêugo do balón in Ligùria]] [[Categorîa:Competiçioin de ballon in Italia]] 66ieb7q22eq78hqz9lu08bjeo71m7ak 268826 268825 2026-04-05T08:10:28Z N.Longo 12052 up 268826 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} {{Conpetiçión sportîva |nome= Eccellensa Liguria |logo = |sport = Balón |fondazione = [[1991]] |partecipanti = 16 squaddre |nazione = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |formato = 1 gion à l'italiaña con play-off |detentore = {{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} Millesimo |maggiori titoli = {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia<br />{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<br />{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]<br />{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]]<br />{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]]<br /> (3) |promozione = [[Serie D]] |retrocessione = [[Promoçion Liguria]] |apertura = settembre |chiusura = mazzo |tipologia = Club |confederazione = [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] - Comitato Liguria }} L''''Eccellensa Liguria''' (offiçialmente ''Eccellenza Liguria'') a l'é o campionato de mascimo livello pe-o [[zeugo do ballon]] di dilettanti [[Liguria|liguri]]. A squaddra ch'a guägna sto campionato a reçeive o titolo de campion ligure e a l'é promòssa drita inta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. A squaddra ch'a guägna i [[play-off]], in cangio, a gh'à da zugâ i spareggi à livello naçionale. E urtime træ squaddre chiñan inta [[Promoçion Liguria]], ma sto numero o peu cangiâ segondo quante squaddre liguri en stæte retrocesse da-a Serie D e se a squaddra ligure ch'a l'à zugou a-i spareggi naçionali a l'é promòssa inta Serie D. == Istöia == Comme previsto da-a Liga Naçionale Dilettanti, e squaddre liguri che zeugan into campionato de Eccellensa en stæte misse drento a un solo gion a partî da-a primma ediçion, do [[1991]]-[[1992]], scin à quella do [[2019]]-[[2020]]. O numero de squaddre che zeugan inte l'Eccellensa ligure o l'ea stæto fissou a sezze squaddre za into campionato [[2007]]-[[2008]], co-e squaddre inscrite che se scontravan inte un gion à l'italiaña con partie d'anâ e de retorno, e a-a fin de trenta giornæ o se fava a clascifica segondo i ponti guägnæ. Da-o [[2020]]-[[2021]], pe-a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID-19]], a struttua do campionato a l'é stæta cangiâ, con ciù de vinti squaddre spartie tra doî gioin. Into campionato [[2022]]-[[2023]], s'é cangiou a un torneo a 18 squaddre e, dapeu, o l'é stæto torna inandiou o torneo a sezze squaddre, inte un gion sencio à l'italiaña e con de partie d'anâ e de retorno. == Albo d'öo == {| class="wikitable sortable" style="font-size:85%;line-height:15px;" ! rowspan="2" align="center" |Saxon ! rowspan="2" align="center" |Campion ! rowspan="2" align="center" |Promòssa a-i playoff naçionali ! rowspan="2" align="center" |A-i playoff naçionali ! colspan="3" align="center" |Capocannonê |- ! align="center" |Gòl ! align="center" |Zugou ! align="center" |Squaddra |- |'''1991-92''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | | |21 |Spatari |Sanremese |- |'''1992-93''' |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese | | |21 |Belvedere |Vado |- |'''1993-94''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |15 |Santoro |Sestrese |- |'''1994-95''' |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo | |{{Scìnbolo|Bianco e Azzurro.svg}} Pegliese |14 |Formoso |Loanesi |- |'''1995-96''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |19 |Alfano |Imperia |- |'''1996-97''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella|Entella Chiavari]] | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |19 |Prestia |Vado |- |'''1997-98''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] |23 |Vona |Finale |- |'''1998-99''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella|Entella Chiavari]] | |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese |18 |Villa |Loanesi |- |'''1999-00''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |19 |Calabria |Savona |- |'''2000-01''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara |19 |Prestia |Vado |- |'''2001-02''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara |19 |Vittori |Finale |- |'''2002-03''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara | |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] |25 |Alberti |Fo.Ce.Vara |- |'''2003-04''' |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi San Francesco | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] |20 |Alberti |Loanesi |- |'''2004-05''' |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] |19 |Micheli |Sarzanese |- |'''2005-06''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] | |27 |Prunecchi |Loanesi |- |'''2006-07''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] |28 |Florio |Sammargheritese |- |'''2007-08''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] | |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano |23 |Florio |Sammargheritese |- |'''2008-09''' |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano | |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi San Francesco |23 |Florio |Rapallo |- |'''2009-10''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<ref name="LegaPro">Ammissa drito inta Liga Pro Segonda Divixon</ref> |{{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Caperanese | |27 |França |Caperanese |- |'''2010-11''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso.svg}} Bogliasco |{{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg}} Pro Imperia | |24 |Baudi |Fezzanese |- |'''2011-12''' |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg}} Vallesturla |26 |Martin |Vallesturla |- |'''2012-13''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure |21 |Cacciapuoti |Casarza Ligure |- |'''2013-14''' |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri |21 |Prunecchi |Imperia |- |'''2014-15''' |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna |{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese | |22 |Baudi |Fezzanese |- |'''2015-16''' |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri |32 |Bertuccelli |Magra Azzurri |- |'''2016-17''' |{{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |25 |Parodi |Genova |- |'''2017-18''' |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |27 |Daddi |Imperia |- |'''2018-19''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|600px quadrisection horizontal HEX-FFFF00 HEX-FF0000 Black.svg}} Rivarolese |19 |Ilardo |Genova |- |'''2019-20''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]]<ref>Campionato interrotto da-a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID-19]], promòssa pe-o fæto d'ëse tra e sette megio segonde.</ref> | |14 |Capra, Saviozzi |Imperia, Cairese |- |'''2020-21''' |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna | | | | | |- |'''2021-22''' |{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese | |{{Scìnbolo|Rosso e Giallo.png}} Taggia |21 |Parodi |Genova |- |'''2022-23''' |{{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | |21 |Sogno |Albenga |- |'''2023-24''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|Giallo e Blu2.png}} Cairese | |19 |Sogno |Cairese |- |'''2024-25''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze | |{{Scìnbolo|600px horizontal Black White Orange HEX-EB6A0A.svg}} Rivasamba |24 |Zunino |Campomorone Sant'Olcese |- |'''2025-26''' |{{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} Millesimo | | | | | |} == Statistiche == === Vittöie pe squaddra === {| class="wikitable" align="center" style="font-size: 95%;" |- style="background:beige;" !Squaddra !Titoli |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] | align="center" |3<ref name="Entella">2 comme "Entella Chiavari"</ref> |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste.svg}} Bogliasco | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi S. Francesco | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze | align="center" |1 |} === Squaddre pe parteçipaçioin === A-i 35 campionati de Eccellensa Ligure, da-o [[1991]]-[[1992|92]] a-o [[2025]]-[[2026|26]], l'à piggiou parte 80 squaddre inte tutto. E squaddre che zeugan into campionato presente en marcæ in grascetto. * 30: {{Scìnbolo|600px HEX-1372AC White.svg}} '''Busalla''' * 24: {{Scìnbolo|Giallo e Blu2.png}} Cairese * 22: {{Scìnbolo|Arancione e Blu Scuro.png}} Sammargheritese, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Ventimiglia * 20: {{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo<ref>2 comme "Pontedecimo Polis"</ref>, {{Scìnbolo|600px horizontal Black White Orange HEX-EB6A0A.svg}} '''Rivasamba''', {{Scìnbolo|600px Rosso e Blu3-Flag.svg}} '''San Francesco Loano'''<ref>Compreiso i campionati sott'a-o nomme de Loanesi San Francesco</ref> * 19: {{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] * 16: '''{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese''', {{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] * 15: {{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga, {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia, {{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] * 14: {{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Angelo Baiardo * 13: {{Scìnbolo|600px sfondo Bianco con croce Rossa.svg}} '''Genova''', {{Scìnbolo|600px chequered White Black.svg}} Rapallo, {{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]]<ref>2 comme "Entella Bacezza", 6 comme "Entella Chiavari" e 2 comme "Chiavari V L"</ref> * 10: {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina, '''{{Scìnbolo|600px Rosso e Azzurro (Strisce).png}} Molassana Boero''' * 9: {{Scìnbolo|600px HEX-1372AC White.svg}} '''Campomorone Sant'Olcese''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara<ref>3 comme "Folbas Follo"</ref> * 8: {{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} '''[[Arensen Bòrgorosso|Arenzano]]'''<ref>2 comme Borgorosso Arenzano</ref>, {{Scìnbolo|600px Giallo Verde e Nero.png}} '''Athletic Club Albaro''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso.svg}} '''Bogliasco''', {{Scìnbolo|600px Arancione e Blu.svg}} Bolzanetese Virtus, {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste.svg}} '''Pietra Ligure''', {{Scìnbolo|Celeste e Bianco.svg}} Valdivara<ref>Compreiso i campionati comme "Valdivara", "Real Valdivara" e "Valdivara 5 Terre"</ref> * 7: {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Pegliese, {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] * 6: {{Scìnbolo|600px Blue HEX-011BC2 Yellow HEX-FFF204 diagonal divided White upper right - lower left.svg}} Grassorutese, {{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna, {{Scìnbolo|Rosso e Giallo 2.svg}} '''Taggia''', {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu.svg}} '''Voltrese''' * 5: {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese, {{Scìnbolo|600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg}} Sampierdarenese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<ref>1 comme "Unione Sanremo"</ref>, {{Scìnbolo|600px Azzurro e Nero.svg}} Santa Maria Fontanabuona<ref>4 comme "Fontanabuona"</ref>, {{Scìnbolo|600px Nero Giallo e Blu.png}} Varazze Don Bosco<ref>Fusa do [[2022]] into Celle Varazze</ref>, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Veloce Savona * 4: {{Scìnbolo|600px Giallo e Nero.png}} Alassio, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Andora, {{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Caperanese, {{Scìnbolo|600px vertical Black Green HEX-008736.svg}} Corniglianese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg}} Vallesturla * 3: {{Scìnbolo|Giallo e Blu (Bordato).svg}} Canaletto, {{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso Strisce.svg}} '''Carcarese''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Casellese, {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Ceparana<ref>Fusa do [[1999]] into Fo.Ce. Vara</ref>, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-539ADE.svg}} Culmv Polis<ref>Fusa do [[2013]] into Genova Calcio</ref>, {{Scìnbolo|600px Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg}} '''Golfo Paradiso''', {{Scìnbolo|600px Azzurro e Nero.svg}} Lerici<ref>Compreiso i campionati zugæ sott'a-o nomme de "Bru Lerici" e "Lerici Castle"</ref>, {{Scìnbolo|600px Nero e Arancione.png}} Ospedaletti, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-539ADE.svg}} Polis Genova<ref>Fusa do [[2006]] into Pontedecimo Polis</ref>, {{Scìnbolo|600px quadrisection horizontal HEX-FFFF00 HEX-FF0000 Black.svg}} Rivarolese, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-0434B1.svg}} San Cipriano, {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu Strisce-Flag.svg}} Serra Riccò * 2: {{Scìnbolo|600px Azzurro e Bianco.svg}} Brugnato, {{Scìnbolo|600px Bianco.svg}} Cadimare, {{Scìnbolo|600px Amaranto.svg}} Casarza Ligure, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg}} Forza e Coraggio, {{Scìnbolo|Rosso_e_blu_(strisce)_2.svg}} Golfodianese, {{Scìnbolo|Rosso_e_Blu.svg}} Mignanego, {{Scìnbolo|600px_Bianco_e_Rosso.svg}} Moconesi Fontanabuona, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Ortonovo, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg}} Quiliano, {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] * 1: {{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola, {{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Amicizia Lagaccio, {{Scìnbolo|600px_Bianco_e_Rosso.svg}} Bogliasco '76 Emiliani<ref>Fusa do [[2007]] into Bogliasco</ref>, {{Scìnbolo|Rosso_e_Blu.svg}} Bolanese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze, {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu.svg}} Cogoleto, {{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} '''Millesimo''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste (Strisce).svg}} Monterosso, {{Scìnbolo|600px Verde e Giallo.svg}} Praese, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg}} Pro Imperia, {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste (Strisce).svg}} Vezzano === Atre statistiche === A squaddra ch'a l'à piggiou parte pe ciù vòtte de fia à l'Eccellensa Liguria a l'é o Busalla, con 17 campionati da-o [[1995]]-[[1996|96]] a-o [[2011]]-[[2012|12]], ch'a l'é anche a squaddra ch'a l'à zugou pe ciù vòtte inte sta serie sensa de aveila guägnâ. A serie de parteçipaçioin ciù longa in corso a l'é quella do Genova, con 13 campionati da-o [[2013]]-[[2014|14]]. L'Albissola, o Celle Varazze e o Millesimo en e squaddre co-o megio rappòrto tra ediçioin goägnæ e parteçipaçioin, scicomme ch'an guägnou o solo campionato de Eccellensa donde an zugou (rispettivamente, [[2016]]-[[2017|17]], [[2024]]-[[2025|25]] e [[2025]]-[[2026|26]]). == Coppa Italia == {{Véddi ascì|Coppa Italia Dilettanti Liguria|càngio variànte=O mæximo argomento in detaggio}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de feua == * {{Çitta web|url=https://liguria.lnd.it/index.php?option=com_sppagebuilder&view=page&id=1&Itemid=665|tìtolo=Comitato Regionale Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-02-18}} [[Categorîa:Zêugo do balón in Ligùria]] [[Categorîa:Competiçioin de ballon in Italia]] n1oqgh1c03nqe253yddy6mg3f3if8ap 268827 268826 2026-04-05T08:11:41Z N.Longo 12052 /* Vittöie pe squaddra */ up 268827 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} {{Conpetiçión sportîva |nome= Eccellensa Liguria |logo = |sport = Balón |fondazione = [[1991]] |partecipanti = 16 squaddre |nazione = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |formato = 1 gion à l'italiaña con play-off |detentore = {{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} Millesimo |maggiori titoli = {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia<br />{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<br />{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]<br />{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]]<br />{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]]<br /> (3) |promozione = [[Serie D]] |retrocessione = [[Promoçion Liguria]] |apertura = settembre |chiusura = mazzo |tipologia = Club |confederazione = [[Federazione Italiana Giuoco Calcio|FIGC]] - Comitato Liguria }} L''''Eccellensa Liguria''' (offiçialmente ''Eccellenza Liguria'') a l'é o campionato de mascimo livello pe-o [[zeugo do ballon]] di dilettanti [[Liguria|liguri]]. A squaddra ch'a guägna sto campionato a reçeive o titolo de campion ligure e a l'é promòssa drita inta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. A squaddra ch'a guägna i [[play-off]], in cangio, a gh'à da zugâ i spareggi à livello naçionale. E urtime træ squaddre chiñan inta [[Promoçion Liguria]], ma sto numero o peu cangiâ segondo quante squaddre liguri en stæte retrocesse da-a Serie D e se a squaddra ligure ch'a l'à zugou a-i spareggi naçionali a l'é promòssa inta Serie D. == Istöia == Comme previsto da-a Liga Naçionale Dilettanti, e squaddre liguri che zeugan into campionato de Eccellensa en stæte misse drento a un solo gion a partî da-a primma ediçion, do [[1991]]-[[1992]], scin à quella do [[2019]]-[[2020]]. O numero de squaddre che zeugan inte l'Eccellensa ligure o l'ea stæto fissou a sezze squaddre za into campionato [[2007]]-[[2008]], co-e squaddre inscrite che se scontravan inte un gion à l'italiaña con partie d'anâ e de retorno, e a-a fin de trenta giornæ o se fava a clascifica segondo i ponti guägnæ. Da-o [[2020]]-[[2021]], pe-a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID-19]], a struttua do campionato a l'é stæta cangiâ, con ciù de vinti squaddre spartie tra doî gioin. Into campionato [[2022]]-[[2023]], s'é cangiou a un torneo a 18 squaddre e, dapeu, o l'é stæto torna inandiou o torneo a sezze squaddre, inte un gion sencio à l'italiaña e con de partie d'anâ e de retorno. == Albo d'öo == {| class="wikitable sortable" style="font-size:85%;line-height:15px;" ! rowspan="2" align="center" |Saxon ! rowspan="2" align="center" |Campion ! rowspan="2" align="center" |Promòssa a-i playoff naçionali ! rowspan="2" align="center" |A-i playoff naçionali ! colspan="3" align="center" |Capocannonê |- ! align="center" |Gòl ! align="center" |Zugou ! align="center" |Squaddra |- |'''1991-92''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | | |21 |Spatari |Sanremese |- |'''1992-93''' |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese | | |21 |Belvedere |Vado |- |'''1993-94''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |15 |Santoro |Sestrese |- |'''1994-95''' |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo | |{{Scìnbolo|Bianco e Azzurro.svg}} Pegliese |14 |Formoso |Loanesi |- |'''1995-96''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |19 |Alfano |Imperia |- |'''1996-97''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella|Entella Chiavari]] | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |19 |Prestia |Vado |- |'''1997-98''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] |23 |Vona |Finale |- |'''1998-99''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella|Entella Chiavari]] | |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese |18 |Villa |Loanesi |- |'''1999-00''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |19 |Calabria |Savona |- |'''2000-01''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara |19 |Prestia |Vado |- |'''2001-02''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara |19 |Vittori |Finale |- |'''2002-03''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara | |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] |25 |Alberti |Fo.Ce.Vara |- |'''2003-04''' |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi San Francesco | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] |20 |Alberti |Loanesi |- |'''2004-05''' |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] |19 |Micheli |Sarzanese |- |'''2005-06''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] | |27 |Prunecchi |Loanesi |- |'''2006-07''' |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] |28 |Florio |Sammargheritese |- |'''2007-08''' |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] | |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano |23 |Florio |Sammargheritese |- |'''2008-09''' |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano | |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi San Francesco |23 |Florio |Rapallo |- |'''2009-10''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<ref name="LegaPro">Ammissa drito inta Liga Pro Segonda Divixon</ref> |{{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Caperanese | |27 |França |Caperanese |- |'''2010-11''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso.svg}} Bogliasco |{{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg}} Pro Imperia | |24 |Baudi |Fezzanese |- |'''2011-12''' |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | |{{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg}} Vallesturla |26 |Martin |Vallesturla |- |'''2012-13''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure |21 |Cacciapuoti |Casarza Ligure |- |'''2013-14''' |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri |21 |Prunecchi |Imperia |- |'''2014-15''' |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna |{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese | |22 |Baudi |Fezzanese |- |'''2015-16''' |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure | |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri |32 |Bertuccelli |Magra Azzurri |- |'''2016-17''' |{{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola | |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] |25 |Parodi |Genova |- |'''2017-18''' |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese | |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |27 |Daddi |Imperia |- |'''2018-19''' |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | |{{Scìnbolo|600px quadrisection horizontal HEX-FFFF00 HEX-FF0000 Black.svg}} Rivarolese |19 |Ilardo |Genova |- |'''2019-20''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]]<ref>Campionato interrotto da-a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID-19]], promòssa pe-o fæto d'ëse tra e sette megio segonde.</ref> | |14 |Capra, Saviozzi |Imperia, Cairese |- |'''2020-21''' |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna | | | | | |- |'''2021-22''' |{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese | |{{Scìnbolo|Rosso e Giallo.png}} Taggia |21 |Parodi |Genova |- |'''2022-23''' |{{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | |21 |Sogno |Albenga |- |'''2023-24''' |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia |{{Scìnbolo|Giallo e Blu2.png}} Cairese | |19 |Sogno |Cairese |- |'''2024-25''' |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze | |{{Scìnbolo|600px horizontal Black White Orange HEX-EB6A0A.svg}} Rivasamba |24 |Zunino |Campomorone Sant'Olcese |- |'''2025-26''' |{{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} Millesimo | | | | | |} == Statistiche == === Vittöie pe squaddra === {| class="wikitable" align="center" style="font-size: 95%;" |- style="background:beige;" !Squaddra !Titoli |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] | align="center" |3 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]] | align="center" |3<ref name="Entella">2 comme "Entella Chiavari"</ref> |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Fezzanese | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] | align="center" |2 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} Arenzano | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste.svg}} Bogliasco | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px HEX-1D2B79 HEX-D31E26.svg}} Loanesi S. Francesco | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} Millesimo | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] | align="center" |1 |- | align="center" |{{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze | align="center" |1 |} === Squaddre pe parteçipaçioin === A-i 35 campionati de Eccellensa Ligure, da-o [[1991]]-[[1992|92]] a-o [[2025]]-[[2026|26]], l'à piggiou parte 80 squaddre inte tutto. E squaddre che zeugan into campionato presente en marcæ in grascetto. * 30: {{Scìnbolo|600px HEX-1372AC White.svg}} '''Busalla''' * 24: {{Scìnbolo|Giallo e Blu2.png}} Cairese * 22: {{Scìnbolo|Arancione e Blu Scuro.png}} Sammargheritese, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Ventimiglia * 20: {{Scìnbolo|Giallo e Rosso.svg}} Finale Ligure, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Pontedecimo<ref>2 comme "Pontedecimo Polis"</ref>, {{Scìnbolo|600px horizontal Black White Orange HEX-EB6A0A.svg}} '''Rivasamba''', {{Scìnbolo|600px Rosso e Blu3-Flag.svg}} '''San Francesco Loano'''<ref>Compreiso i campionati sott'a-o nomme de Loanesi San Francesco</ref> * 19: {{Scìnbolo|Green rectangle with white star.svg}} [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]] * 16: '''{{Scìnbolo|600px solid HEX-007500.svg}} Fezzanese''', {{Scìnbolo|600px Rosso Blu Stella bianca 5 punte.png}} [[F.C. Vado 1913|Vado]] * 15: {{Scìnbolo|600px diagonal right Black on White background.svg}} Albenga, {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black HEX-0753CB.svg}} Imperia, {{Scìnbolo|Rosso e Blu.svg}} [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]] * 14: {{Scìnbolo|Flag green HEX-007500.svg}} Angelo Baiardo * 13: {{Scìnbolo|600px sfondo Bianco con croce Rossa.svg}} '''Genova''', {{Scìnbolo|600px chequered White Black.svg}} Rapallo, {{Scìnbolo|600px bisection vertical White HEX-78D3F7.svg}} [[Virtus Entella]]<ref>2 comme "Entella Bacezza", 6 comme "Entella Chiavari" e 2 comme "Chiavari V L"</ref> * 10: {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Argentina, '''{{Scìnbolo|600px Rosso e Azzurro (Strisce).png}} Molassana Boero''' * 9: {{Scìnbolo|600px HEX-1372AC White.svg}} '''Campomorone Sant'Olcese''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Fo.Ce. Vara<ref>3 comme "Folbas Follo"</ref> * 8: {{Scìnbolo|600px vertical 8 stripes Black White Red HEX-FF0000.svg}} '''[[Arensen Bòrgorosso|Arenzano]]'''<ref>2 comme Borgorosso Arenzano</ref>, {{Scìnbolo|600px Giallo Verde e Nero.png}} '''Athletic Club Albaro''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso.svg}} '''Bogliasco''', {{Scìnbolo|600px Arancione e Blu.svg}} Bolzanetese Virtus, {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste.svg}} '''Pietra Ligure''', {{Scìnbolo|Celeste e Bianco.svg}} Valdivara<ref>Compreiso i campionati comme "Valdivara", "Real Valdivara" e "Valdivara 5 Terre"</ref> * 7: {{Scìnbolo|600px pentasection vertical Black White.svg}} Lavagnese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Pegliese, {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} [[Sarzanese Calcio 1906|Sarzanese]] * 6: {{Scìnbolo|600px Blue HEX-011BC2 Yellow HEX-FFF204 diagonal divided White upper right - lower left.svg}} Grassorutese, {{Scìnbolo|Stemma per Ligorna.svg}} Ligorna, {{Scìnbolo|Rosso e Giallo 2.svg}} '''Taggia''', {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu.svg}} '''Voltrese''' * 5: {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Migliarinese, {{Scìnbolo|600px White background horizontal HEX-FF0000 Black stripes.svg}} Sampierdarenese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} [[U.S Sanremese Calcio 1904|Sanremese]]<ref>1 comme "Unione Sanremo"</ref>, {{Scìnbolo|600px Azzurro e Nero.svg}} Santa Maria Fontanabuona<ref>4 comme "Fontanabuona"</ref>, {{Scìnbolo|600px Nero Giallo e Blu.png}} Varazze Don Bosco<ref>Fusa do [[2022]] into Celle Varazze</ref>, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Veloce Savona * 4: {{Scìnbolo|600px Giallo e Nero.png}} Alassio, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Andora, {{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Caperanese, {{Scìnbolo|600px vertical Black Green HEX-008736.svg}} Corniglianese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro2.svg}} Magra Azzurri, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-1D913D Black.svg}} Vallesturla * 3: {{Scìnbolo|Giallo e Blu (Bordato).svg}} Canaletto, {{Scìnbolo|600px Bianco e Rosso Strisce.svg}} '''Carcarese''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Azzurro.svg}} Casellese, {{Scìnbolo|600px Vertical Red HEX-FB090B Black.svg}} Ceparana<ref>Fusa do [[1999]] into Fo.Ce. Vara</ref>, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-539ADE.svg}} Culmv Polis<ref>Fusa do [[2013]] into Genova Calcio</ref>, {{Scìnbolo|600px Azzurro e Bianco a strisce con bordo nero.svg}} '''Golfo Paradiso''', {{Scìnbolo|600px Azzurro e Nero.svg}} Lerici<ref>Compreiso i campionati zugæ sott'a-o nomme de "Bru Lerici" e "Lerici Castle"</ref>, {{Scìnbolo|600px Nero e Arancione.png}} Ospedaletti, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-539ADE.svg}} Polis Genova<ref>Fusa do [[2006]] into Pontedecimo Polis</ref>, {{Scìnbolo|600px quadrisection horizontal HEX-FFFF00 HEX-FF0000 Black.svg}} Rivarolese, {{Scìnbolo|Flag blue HEX-0434B1.svg}} San Cipriano, {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu Strisce-Flag.svg}} Serra Riccò * 2: {{Scìnbolo|600px Azzurro e Bianco.svg}} Brugnato, {{Scìnbolo|600px Bianco.svg}} Cadimare, {{Scìnbolo|600px Amaranto.svg}} Casarza Ligure, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg}} Forza e Coraggio, {{Scìnbolo|Rosso_e_blu_(strisce)_2.svg}} Golfodianese, {{Scìnbolo|Rosso_e_Blu.svg}} Mignanego, {{Scìnbolo|600px_Bianco_e_Rosso.svg}} Moconesi Fontanabuona, {{Scìnbolo|Flag maroon HEX-7B1C20.svg}} Ortonovo, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-FF0000 White.svg}} Quiliano, {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu a Strisce-Flag.svg}} [[Savona Calcio 1907|Savona]] * 1: {{Scìnbolo|Sports flag icons - White with black blue diagonals.svg}} Albissola, {{Scìnbolo|600px vertical HEX-1C903C HEX-100F82.svg}} Amicizia Lagaccio, {{Scìnbolo|600px_Bianco_e_Rosso.svg}} Bogliasco '76 Emiliani<ref>Fusa do [[2007]] into Bogliasco</ref>, {{Scìnbolo|Rosso_e_Blu.svg}} Bolanese, {{Scìnbolo|600px Bianco e Blu.svg}} Celle Varazze, {{Scìnbolo|600px Giallo e Blu.svg}} Cogoleto, {{Scìnbolo|600px Giallo e Rosso (Strisce).png}} '''Millesimo''', {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste (Strisce).svg}} Monterosso, {{Scìnbolo|600px Verde e Giallo.svg}} Praese, {{Scìnbolo|600px bisection vertical HEX-130078 Black.svg}} Pro Imperia, {{Scìnbolo|600px Bianco e Celeste (Strisce).svg}} Vezzano === Atre statistiche === A squaddra ch'a l'à piggiou parte pe ciù vòtte de fia à l'Eccellensa Liguria a l'é o Busalla, con 17 campionati da-o [[1995]]-[[1996|96]] a-o [[2011]]-[[2012|12]], ch'a l'é anche a squaddra ch'a l'à zugou pe ciù vòtte inte sta serie sensa de aveila guägnâ. A serie de parteçipaçioin ciù longa in corso a l'é quella do Genova, con 13 campionati da-o [[2013]]-[[2014|14]]. L'Albissola, o Celle Varazze e o Millesimo en e squaddre co-o megio rappòrto tra ediçioin goägnæ e parteçipaçioin, scicomme ch'an guägnou o solo campionato de Eccellensa donde an zugou (rispettivamente, [[2016]]-[[2017|17]], [[2024]]-[[2025|25]] e [[2025]]-[[2026|26]]). == Coppa Italia == {{Véddi ascì|Coppa Italia Dilettanti Liguria|càngio variànte=O mæximo argomento in detaggio}} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de feua == * {{Çitta web|url=https://liguria.lnd.it/index.php?option=com_sppagebuilder&view=page&id=1&Itemid=665|tìtolo=Comitato Regionale Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-02-18}} [[Categorîa:Zêugo do balón in Ligùria]] [[Categorîa:Competiçioin de ballon in Italia]] hu6vb8ce26gd5xqv3w3kn8yfd1zgqux Proteìnn-a 0 32680 268819 268739 2026-04-04T22:49:07Z Michæ.152 13747 Prìmma série de coreçión segóndo e istruçioìn do sciô Carlìn 268819 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} E '''proteìnn-e''' ò '''pròtidi''' són de strutûe biopolimériche, fæte da cadénn-e de [[aminoàçidi]] mìssi insémme da ligàmmi peptìdichi. ''In vivo'', e cadénn-e protèiche vêgnan scintetizæ co-a seu speçìfica sequénsa a partî da-o seu [[DNA]] genòmico, co-ìn conplèsso scistêma de trasmisción de l'informaçión pe mêzo de 'n [[mRNA]]. A sequénsa di aminoàçidi a l'é defæti detâ da-a sequénsa nucleotìdica do seu [[gêne]]. O proçèsso de bioscìntexi finâle o l'é dîto [[Traduçión (biologîa)|traduçión]] e o l'é sovénte aconpagnòu da càngi post-traduçionâli da proteìnn-a. [[File:Myoglobin.png|thumb|Raprezentaçión da mioglobìnn-a, 'na proteìnn-a ch'a lîga l'òscìgeno inti móscoli|centro]] E proteìnn-e s'atrêuvan inte tùtti i [[òrganîximi vivénti]] e exérçitan de fonçioìn asæ variæ, cómme catalizâ e [[reaçioìn metabòliche]], replicâ o [[DNA]], respónde a-i [[stìmoli]], fornî 'na strutûa a [[Çélola|çélole]] e òrganîximi, trasportâ e [[molécole]] da 'n pòsto a 'n âtro. == Stöia == O nómme "proteìnn-a" (da-o [[Lengua grega antiga|grêgo]] ''προτειος'' "primâio") o l'é stæto propòsto da-o [[Berzelius]] into [[1838]] pe indicâ a sostànsa òrgànica conplèssa e rìcca d'[[Azoto|azöto]] contegnûa inte [[Çélola|çélole]] de tùtti i [[Animalia|animæ]] e-e [[ciànte]]. == Clasificaçión == == Biochìmica == 'Na proteìnn-a a l'é fæta da 'na lónga cadénn-a de aminoàçidi unîi con di ligàmmi peptìdichi covalénti. Sto ligàmme o se fórma quànde l'àtomo de [[Carbonio|carbònio]] into grùppo carboscìlico de 'n aminoàçido o spartìsce i [[Elettron|eletroìn]] con l'àtomo d'azöto do grùppo amìnico de 'n âtro aminoàçido. O proçèsso o l'acàpita co-îna reaçión de condensaçión e vêgne eliminòu 'na molécola d'[[ægoa]]. E proteìnn-e gh'àn 'n'òsatûa polipeptìdica a-a quæ l'é atacòu de cadénn-e laterâli. E dôe estremitæ de 'na cadénn-a polipeptìdica són chimicaménte despæge, dæto che se ne distìngoe unn-a co-ìn grùppo amìnico lìbero (N-terminâle) e unn-a co-ìn grùppo carboscìlico lìbero (C-terminâle). [[File:Peptide-Figure-Revised.png|thumb|Strutûa chìmica do ligàmme peptìdico]] E cadénn-e polipeptìdiche són lìbere abàsta de cegâse e fórman di ligàmmi no covalénti déboli, che interèsan tànto l'òsatûa cómme i avànsi laterâli. E proteìnn-e dónca se cêgan inte de conformaçioìn scciàsse, dónde e cadénn-e laterâli de tîpo polâre s'arechéugian de fêua pe interagî con l'ægoa, in càngio e cadénn-e apolâri afóndan drénto a proteìnn-a lontàn da l'ægoa. Ògni tîpo de proteìnn-a a l'à 'na particolâ dispoxiçión tridimenscionâle detâ da l'órdine di aminoàçidi inta cadénn-a. A strutûa finâle redogiâ, dîta conformaçión, a l'é determinâ da fatoî energètichi, dæto ch'a l'é pe comùn quélla de mìnima energîa lìbera. == Scìntexi == {{Véddi ascì|traduçión (biologîa)}} E proteìnn-e vêgnan prodûte a partî da l'informaçión chi-â sequénsa de nucleotìdi de l'mRNA a contêgne. Into proçèsso de [[Traduçión (biologîa)|traduçión]] da seuquénsa di [[nucleotìdi]] inte 'na sequénsa de aminoàçidi, l'mRNA l'é lezûo da l'estremitæ 5' a quélla 3' inte di grùppi da-a fîa de tréi nucleotìdi. O còdixe genético o l'é tradûto pe mêzo de doî adatatoî ch'agìscian un dòppo l'âtro: o prìmmo adatatô o l'é l'[[aminoaçìl-tRNA scintetâxi]], ch'o l'acóbbia 'n particolâ aminoàçido a-o seu tRNA, o segóndo adatatô o l'é o mæximo [[tRNA]] ch'o se lîga con l'anticodón a-o codón conplementâre in sce l'mRNA pe acobiaménto de bâze. A traduçión e dónca a letûa do còdixe inte l'RNA a l'acàpita into [[ribozöma]], un conplèsso de proteìnn-e ch'o côre lóngo l'mRNA, o l'agoànta i tRNA conplemetâri e-o lîga i aminoàçidi pe formâ a cadénn-a polipeptìdica. Ògni ribozöma defæti o l'à 'n scîto de ligàmme pe l'mRNA e tréi scîti de ligàmme pe-o tRNA (A, P, E). In sce l'mRNA di apòxiti codoìn màrcan dónde a scìntexi da proteìnn-a a dêve comensâ ò finî. De spésso e molécole de mRNA in traduçión pìgian l'aspêto de poliribozömi, ö sæ di gròsci agregæ çitoplasmàtichi fæti de ribozömi spaçiæ d'in sce 'na sôla molécola de mRNA a-o mànco de 80 nucleotìdi. [[File:Protein Synthesis-Translation.png|thumb|Raprezentaçión da scìntexi de proteìnn-e|centro]] == Strutûa == [[File:Protein-structure.png|thumb|A gerarchîa de strutûa de proteìnn-e]] Se distìngoe quàttro livélli de òrganizaçión inta strutûa tridimenscionâle de 'na proteìnn-a: # strutûa primâia: reprezentâ da-a speçìfica sequénsa di [[aminoàçidi]] # strutûa secondâia: reprezentâ da-a dispoxiçión regolâre di aminoàçidi in regioìn localizæ. E proteìnn-e se redógian de spésso segóndo doî schêmi comùn: #* [[α-élice]]: l'N-H d'ògni ligàmme peptìdico o stabilìsce 'n [[ligàmme a idrògeno]] co-o C=O de 'n ligàmme peptìdico mìsso quàttro ligàmmi peptìdichi ciù in zu #* [[β-fogétto|β-fugétto]]: e cadénn-e són tengûe insémme da [[ligàmmi a idrògeno]] tra-i ligàmmi peptìdichi di fiaménti e inte ciaschedùn fiaménto e cadénn-e laterâli s'avànsan in sciù ò in zu rispètto a-o ciàn # strutûa tersiâia: reprezentâ da-o dopiàggio do polipeptìde. I [[domìnii]], ö sæ e conbinaçioìn de α-elica e de β-fogétti che se ricêgan inte de strutûe riónde e scciàsse, són e unitæ de bâze da strutûa tersiâia e l'unitæ a mòdoli che fórman e proteìnn-e ciù grénde. I domìnii despægi de 'na proteìnn-a són de spésso asoçiæ a fonçioìn despæge # strutûa quaternâia: reprezentâ da-e interaçioìn tra cadénn-e despægie in proteìnn-e fæte da ciù subunitæ. O motîvo ciù frequénte o l'é quéllo "super-ingugéito" (''supercoiled''), ch'o contêgne ciù α-élici abigoelæ l'ùn d'in sce l'âtro == Fonçioìn == A fonçión [[Biologia|biològica]] de 'na proteìnn-a a dipénde da-e propietæ [[Chimica|chìmiche]] de zöne particolæ da seu superfìçie e da-i mòddi de interagî con molécole speçìfiche dîte [[ligàndi]]. Tra-e fonçioìn exerçitæ da-e proteìnn-e s'aregòrda: * enzìmma: catalizâ de reaçioìn dónde se rónpe e se fórma di ligammi covalénti * proteìnn-a de strutûa: dâ o supòrto mecànico a çélole e tesciûi * proteìnn-a de traspòrto: mesciâ molécole picìnn-e e iöni * proteìnn-a motrîce: generâ o moviménto inte çélole e inti tesciûi * proteìnn-a d'amùggio: stivâ molécole picìnn-e e iöni * proteìnn-a segnâ: trasmétte di segnæ da 'na çélola a l'âtra * proteìnn-a reçetô: identificâ i segnæ che arîvan a-e çélole e trasméttei a-i apægi da çélola de conpeténsa pi-â rispòsta * proteìnn-a de regolaçión di gêni: ligâ o DNA pe ativâ ò dizativâ i gêni * proteìnn-a con fonçioìn speçìfiche == Aspêti da nutriçión == == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} == Vôxe corelæ == *[[Vitta|Vìtta]] *[[Çélola]] *[["Dògma" çentrâle da biologîa molecolâ]] *[[Traduçión (biologîa)]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Biologîa]] j7zn0s5avqu07r0eh47p9uzz5dce5nd Utente:Iirtuauptyanuoaow 2 32682 268782 2026-04-04T13:45:07Z Iirtuauptyanuoaow 19659 Pàgina creâ con "Salve! [[de:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[en:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[es:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[fr:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[th:ผู้ใช้:Iirtuauptyanuoaow]] [[vi:Thành viên:Iirtuauptyanuoaow]] [[ru:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[zh:User:Iirtuauptyanuoaow]]" 268782 wikitext text/x-wiki Salve! [[de:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[en:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[es:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[fr:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[th:ผู้ใช้:Iirtuauptyanuoaow]] [[vi:Thành viên:Iirtuauptyanuoaow]] [[ru:User:Iirtuauptyanuoaow]] [[zh:User:Iirtuauptyanuoaow]] b439u9omcno8xsefhd1pt7oz3e91zeh Seguessa di figgeu in sce Roblox 0 32683 268783 2026-04-04T13:52:32Z Iirtuauptyanuoaow 19659 Pàgina creâ con "{{S}} A '''seguessa di [[figgeu]] in sce Roblox''', unna piattaforma de zeugo pe ciù zugoei gestia da l'açienda americaña Roblox Corporation, a l'é stæta oggetto de tante discuscioin e polemiche. E preoccupaçioin comprendan l'espoxiçion à di contegnui sessuali, a predaçion sessuale, l'estremismo politico e o sfrütamento finançiäio, che an portou çerti paixi à proibî a ciattaforma. À partî da l'agosto 2025, a soçietæ a l'à da affrontâ ciù açioin le..." 268783 wikitext text/x-wiki {{S}} A '''seguessa di [[figgeu]] in sce Roblox''', unna piattaforma de zeugo pe ciù zugoei gestia da l'açienda americaña Roblox Corporation, a l'é stæta oggetto de tante discuscioin e polemiche. E preoccupaçioin comprendan l'espoxiçion à di contegnui sessuali, a predaçion sessuale, l'estremismo politico e o sfrütamento finançiäio, che an portou çerti paixi à proibî a ciattaforma. À partî da l'agosto 2025, a soçietæ a l'à da affrontâ ciù açioin legale inti Stati Unii pe presunte mancæ de proteçion di figgeu.<ref>https://www.latimes.com/business/story/2025-08-15/roblox-faces-lawsuits-over-child-safety</ref> Pöcassæ o 40% di zugoei de Roblox an ciù pöco de 13 anni e a Roblox Corporation a l'à deciarou do 2020 che a meitæ de tutti i figgeu americhen a l'à deuviou a piattaforma. Di gruppi de sfrütamento de figgeu comme o 764 e o CVLT an operou in sce Roblox pe fâ cresce di figgeu e a-o manco 30 persoñe son stæte arrestæ da-o 2018 inti Stati Unii pe avei rapio ò abusou sessualmente de figgeu ch'aivan cresciuo in sciâ ciattaforma. Çerti utenti an piggiou o vigilantiximo in linia pe piggiâ di potençiali predatoî de figgeu; A Roblox Corporation a l'à affrontou de gren discuscioin dòppo avei piggiou de açioin legale contra çertidun de sti utenti. Pe de ciù, Roblox o l'é stæto criticou pe l'uso de microtransaçioin, advergame e ambasciatoî de marche, e ascì pe l'affermou sfrütamento finançiäio di sviluppatoî de zeughi pe figgeu. A Roblox Corporation a l'à responduo à çerte preoccupaçioin con lansâ di aggiornamenti destinæ à aumentâ a seguessa di figgeu e a deuvia 3.000 moderatoî pöcassæ. Do 2024, i zeughi "social hangout" son stæti limitæ a-i zugoei de ciù de 13 anni e a piattaforma a l'à implementou di contròlli parentali che bloccavan automaticamente i messaggi diretti a-i utenti ciù piccin de 13 anni. A piattaforma a l'à implementou unna revixon do seu scistema d'amixi co-a verifica de l'etæ pe mezo do reconoscimento do rostro ò pe mezo de un documento d'identitæ pubricou da-o governo. Pe de ciù, do 2025, i zeughi social hangout con di pòsti privæ comme stansie da letto e bagni ean restreiti a-i utenti de 17 anni e ciù. Roblox o permette ascì a-i genitoî de disattivâ e microtransaçioin in-app e de limitâ che zeughi i seu figgi peuan zugâ. Pe-o momento, Roblox o l'é apreuvo à ëse bloccou inte [[Filippinn-e]].<ref>https://www.rappler.com/technology/extremism-radicalization-roblox-digital-platforms-filipino-students/</ref> == Referense == {{References}} [[Categorîa:Roblox]] 10y53cxyudc35dyrhvqn070ko5pp358 268784 268783 2026-04-04T13:56:20Z Iirtuauptyanuoaow 19659 268784 wikitext text/x-wiki {{S}} A '''seguessa di [[figgeu]] in sce Roblox''', unna piattaforma de zeugo pe ciù zugoei gestia da l'açienda americaña Roblox Corporation, a l'é stæta oggetto de tante discuscioin e polemiche. E preoccupaçioin comprendan l'espoxiçion à di contegnui sessuali, a predaçion sessuale, l'estremismo politico e o sfrütamento finançiäio, che an portou çerti paixi à proibî a ciattaforma. À partî da l'agosto 2025, a soçietæ a l'à da affrontâ ciù açioin legale inti [[Stati Unii]] pe presunte mancæ de proteçion di figgeu.<ref>https://www.latimes.com/business/story/2025-08-15/roblox-faces-lawsuits-over-child-safety</ref> Pöcassæ o 40% di zugoei de Roblox an ciù pöco de 13 anni e a Roblox Corporation a l'à deciarou do 2020 che a meitæ de tutti i figgeu americhen a l'à deuviou a piattaforma. Di gruppi de sfrütamento de figgeu comme o 764 e o CVLT an operou in sce Roblox pe fâ cresce di figgeu e a-o manco 30 persoñe son stæte arrestæ da-o 2018 inti Stati Unii pe avei rapio ò abusou sessualmente de figgeu ch'aivan cresciuo in sciâ ciattaforma. Çerti utenti an piggiou o vigilantiximo in linia pe piggiâ di potençiali predatoî de figgeu; A Roblox Corporation a l'à affrontou de gren discuscioin dòppo avei piggiou de açioin legale contra çertidun de sti utenti. Pe de ciù, Roblox o l'é stæto criticou pe l'uso de microtransaçioin, advergame e ambasciatoî de marche, e ascì pe l'affermou sfrütamento finançiäio di sviluppatoî de zeughi pe figgeu. A Roblox Corporation a l'à responduo à çerte preoccupaçioin con lansâ di aggiornamenti destinæ à aumentâ a seguessa di figgeu e a deuvia 3.000 moderatoî pöcassæ. Do 2024, i zeughi "social hangout" son stæti limitæ a-i zugoei de ciù de 13 anni e a piattaforma a l'à implementou di contròlli parentali che bloccavan automaticamente i messaggi diretti a-i utenti ciù piccin de 13 anni. A piattaforma a l'à implementou unna revixon do seu scistema d'amixi co-a verifica de l'etæ pe mezo do reconoscimento do rostro ò pe mezo de un documento d'identitæ pubricou da-o governo. Pe de ciù, do 2025, i zeughi social hangout con di pòsti privæ comme stansie da letto e bagni ean restreiti a-i utenti de 17 anni e ciù. Roblox o permette ascì a-i genitoî de disattivâ e microtransaçioin in-app e de limitâ che zeughi i seu figgi peuan zugâ. Pe-o momento, Roblox o l'é apreuvo à ëse bloccou inte [[Filippinn-e]].<ref>https://www.rappler.com/technology/extremism-radicalization-roblox-digital-platforms-filipino-students/</ref> == Referense == {{References}} [[Categorîa:Roblox]] law4yfbs671urc10uz25bk6fau8lq1n 268821 268784 2026-04-05T01:00:37Z Ulanyjy26 19662 268821 wikitext text/x-wiki {{S}} {{Munegascu}} A '''seguessa di [[figgeu]] in sce Roblox''', unna piattaforma de zeugo pe ciù zugoei gestia da l'açienda americaña Roblox Corporation, a l'é stæta oggetto de tante discuscioin e polemiche. E preoccupaçioin comprendan l'espoxiçion à di contegnui sessuali, a predaçion sessuale, l'estremismo politico e o sfrütamento finançiäio, che an portou çerti paixi à proibî a ciattaforma. À partî da l'agosto 2025, a soçietæ a l'à da affrontâ ciù açioin legale inti [[Stati Unii]] pe presunte mancæ de proteçion di figgeu.<ref>https://www.latimes.com/business/story/2025-08-15/roblox-faces-lawsuits-over-child-safety</ref> Pöcassæ o 40% di zugoei de Roblox an ciù pöco de 13 anni e a Roblox Corporation a l'à deciarou do 2020 che a meitæ de tutti i figgeu americhen a l'à deuviou a piattaforma. Di gruppi de sfrütamento de figgeu comme o 764 e o CVLT an operou in sce Roblox pe fâ cresce di figgeu e a-o manco 30 persoñe son stæte arrestæ da-o 2018 inti Stati Unii pe avei rapio ò abusou sessualmente de figgeu ch'aivan cresciuo in sciâ ciattaforma. Çerti utenti an piggiou o vigilantiximo in linia pe piggiâ di potençiali predatoî de figgeu; A Roblox Corporation a l'à affrontou de gren discuscioin dòppo avei piggiou de açioin legale contra çertidun de sti utenti. Pe de ciù, Roblox o l'é stæto criticou pe l'uso de microtransaçioin, advergame e ambasciatoî de marche, e ascì pe l'affermou sfrütamento finançiäio di sviluppatoî de zeughi pe figgeu. A Roblox Corporation a l'à responduo à çerte preoccupaçioin con lansâ di aggiornamenti destinæ à aumentâ a seguessa di figgeu e a deuvia 3.000 moderatoî pöcassæ. Do 2024, i zeughi "social hangout" son stæti limitæ a-i zugoei de ciù de 13 anni e a piattaforma a l'à implementou di contròlli parentali che bloccavan automaticamente i messaggi diretti a-i utenti ciù piccin de 13 anni. A piattaforma a l'à implementou unna revixon do seu scistema d'amixi co-a verifica de l'etæ pe mezo do reconoscimento do rostro ò pe mezo de un documento d'identitæ pubricou da-o governo. Pe de ciù, do 2025, i zeughi social hangout con di pòsti privæ comme stansie da letto e bagni ean restreiti a-i utenti de 17 anni e ciù. Roblox o permette ascì a-i genitoî de disattivâ e microtransaçioin in-app e de limitâ che zeughi i seu figgi peuan zugâ. Pe-o momento, Roblox o l'é apreuvo à ëse bloccou inte [[Filippinn-e]].<ref>https://www.rappler.com/technology/extremism-radicalization-roblox-digital-platforms-filipino-students/</ref> == Referense == {{References}} [[Categorîa:Roblox]] tw601fl1kpld93nkpj5mlyrapc7fhk1 268822 268821 2026-04-05T01:01:51Z Ulanyjy26 19662 268822 wikitext text/x-wiki {{S}} {{Zeneise}} A '''seguessa di [[figgeu]] in sce Roblox''', unna piattaforma de zeugo pe ciù zugoei gestia da l'açienda americaña Roblox Corporation, a l'é stæta oggetto de tante discuscioin e polemiche. E preoccupaçioin comprendan l'espoxiçion à di contegnui sessuali, a predaçion sessuale, l'estremismo politico e o sfrütamento finançiäio, che an portou çerti paixi à proibî a ciattaforma. À partî da l'agosto 2025, a soçietæ a l'à da affrontâ ciù açioin legale inti [[Stati Unii]] pe presunte mancæ de proteçion di figgeu.<ref>https://www.latimes.com/business/story/2025-08-15/roblox-faces-lawsuits-over-child-safety</ref> Pöcassæ o 40% di zugoei de Roblox an ciù pöco de 13 anni e a Roblox Corporation a l'à deciarou do 2020 che a meitæ de tutti i figgeu americhen a l'à deuviou a piattaforma. Di gruppi de sfrütamento de figgeu comme o 764 e o CVLT an operou in sce Roblox pe fâ cresce di figgeu e a-o manco 30 persoñe son stæte arrestæ da-o 2018 inti Stati Unii pe avei rapio ò abusou sessualmente de figgeu ch'aivan cresciuo in sciâ ciattaforma. Çerti utenti an piggiou o vigilantiximo in linia pe piggiâ di potençiali predatoî de figgeu; A Roblox Corporation a l'à affrontou de gren discuscioin dòppo avei piggiou de açioin legale contra çertidun de sti utenti. Pe de ciù, Roblox o l'é stæto criticou pe l'uso de microtransaçioin, advergame e ambasciatoî de marche, e ascì pe l'affermou sfrütamento finançiäio di sviluppatoî de zeughi pe figgeu. A Roblox Corporation a l'à responduo à çerte preoccupaçioin con lansâ di aggiornamenti destinæ à aumentâ a seguessa di figgeu e a deuvia 3.000 moderatoî pöcassæ. Do 2024, i zeughi "social hangout" son stæti limitæ a-i zugoei de ciù de 13 anni e a piattaforma a l'à implementou di contròlli parentali che bloccavan automaticamente i messaggi diretti a-i utenti ciù piccin de 13 anni. A piattaforma a l'à implementou unna revixon do seu scistema d'amixi co-a verifica de l'etæ pe mezo do reconoscimento do rostro ò pe mezo de un documento d'identitæ pubricou da-o governo. Pe de ciù, do 2025, i zeughi social hangout con di pòsti privæ comme stansie da letto e bagni ean restreiti a-i utenti de 17 anni e ciù. Roblox o permette ascì a-i genitoî de disattivâ e microtransaçioin in-app e de limitâ che zeughi i seu figgi peuan zugâ. Pe-o momento, Roblox o l'é apreuvo à ëse bloccou inte [[Filippinn-e]].<ref>https://www.rappler.com/technology/extremism-radicalization-roblox-digital-platforms-filipino-students/</ref> == Referense == {{References}} [[Categorîa:Roblox]] akwd7wkk1ul4kosgo3ji6ypg59uuu0k 268823 268822 2026-04-05T01:02:07Z Ulanyjy26 19662 268823 wikitext text/x-wiki {{S}} {{Zeneize}} A '''seguessa di [[figgeu]] in sce Roblox''', unna piattaforma de zeugo pe ciù zugoei gestia da l'açienda americaña Roblox Corporation, a l'é stæta oggetto de tante discuscioin e polemiche. E preoccupaçioin comprendan l'espoxiçion à di contegnui sessuali, a predaçion sessuale, l'estremismo politico e o sfrütamento finançiäio, che an portou çerti paixi à proibî a ciattaforma. À partî da l'agosto 2025, a soçietæ a l'à da affrontâ ciù açioin legale inti [[Stati Unii]] pe presunte mancæ de proteçion di figgeu.<ref>https://www.latimes.com/business/story/2025-08-15/roblox-faces-lawsuits-over-child-safety</ref> Pöcassæ o 40% di zugoei de Roblox an ciù pöco de 13 anni e a Roblox Corporation a l'à deciarou do 2020 che a meitæ de tutti i figgeu americhen a l'à deuviou a piattaforma. Di gruppi de sfrütamento de figgeu comme o 764 e o CVLT an operou in sce Roblox pe fâ cresce di figgeu e a-o manco 30 persoñe son stæte arrestæ da-o 2018 inti Stati Unii pe avei rapio ò abusou sessualmente de figgeu ch'aivan cresciuo in sciâ ciattaforma. Çerti utenti an piggiou o vigilantiximo in linia pe piggiâ di potençiali predatoî de figgeu; A Roblox Corporation a l'à affrontou de gren discuscioin dòppo avei piggiou de açioin legale contra çertidun de sti utenti. Pe de ciù, Roblox o l'é stæto criticou pe l'uso de microtransaçioin, advergame e ambasciatoî de marche, e ascì pe l'affermou sfrütamento finançiäio di sviluppatoî de zeughi pe figgeu. A Roblox Corporation a l'à responduo à çerte preoccupaçioin con lansâ di aggiornamenti destinæ à aumentâ a seguessa di figgeu e a deuvia 3.000 moderatoî pöcassæ. Do 2024, i zeughi "social hangout" son stæti limitæ a-i zugoei de ciù de 13 anni e a piattaforma a l'à implementou di contròlli parentali che bloccavan automaticamente i messaggi diretti a-i utenti ciù piccin de 13 anni. A piattaforma a l'à implementou unna revixon do seu scistema d'amixi co-a verifica de l'etæ pe mezo do reconoscimento do rostro ò pe mezo de un documento d'identitæ pubricou da-o governo. Pe de ciù, do 2025, i zeughi social hangout con di pòsti privæ comme stansie da letto e bagni ean restreiti a-i utenti de 17 anni e ciù. Roblox o permette ascì a-i genitoî de disattivâ e microtransaçioin in-app e de limitâ che zeughi i seu figgi peuan zugâ. Pe-o momento, Roblox o l'é apreuvo à ëse bloccou inte [[Filippinn-e]].<ref>https://www.rappler.com/technology/extremism-radicalization-roblox-digital-platforms-filipino-students/</ref> == Referense == {{References}} [[Categorîa:Roblox]] 1192777hv0xqdbbhb2ghqnq533ng8af Categorîa:Roblox 14 32684 268785 2026-04-04T13:58:50Z Iirtuauptyanuoaow 19659 Creòu pàgina vêua 268785 wikitext text/x-wiki phoiac9h4m842xq45sp7s6u21eteeq1 Utente:Iirtuauptyanuoaow/Salve 2 32685 268786 2026-04-04T14:02:30Z Iirtuauptyanuoaow 19659 Pàgina creâ con "Sto chì o l'é in sce comme dî ciao inte de lengue despæge. Utilizzâ tanti comme veu. Dæto che çerte lengue s'assumeggian ben ben in termini de vocaboläio, çerte poule s'assumeggian ò son identiche à de atre lengue (p.e. o letton "''sveiki''" e o lituano "''sveiki''"). ==Template== <small>'''Apponto''': Sta lista a no peu ëse aggiornâ de spesso. Pe vedde a lista ciù a-o giorno, ammia :cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам|a mæxima pagina in..." 268786 wikitext text/x-wiki Sto chì o l'é in sce comme dî ciao inte de lengue despæge. Utilizzâ tanti comme veu. Dæto che çerte lengue s'assumeggian ben ben in termini de vocaboläio, çerte poule s'assumeggian ò son identiche à de atre lengue (p.e. o letton "''sveiki''" e o lituano "''sveiki''"). ==Template== <small>'''Apponto''': Sta lista a no peu ëse aggiornâ de spesso. Pe vedde a lista ciù a-o giorno, ammia [[:cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам|a mæxima pagina in sciâ Wikipedia ciuvascia]].</small> {| cellpadding="5" cellspacing="3" style="background-color:lightgray; border:solid 3px #C00000" |width=25 |[[File:Flag of Germany.svg|20px]] |width="20%" |Hallo! |width=25 |[[File:Flag of the United Kingdom.png|20px]] |width="20%" |Hello! |width=25 |[[File:Flag of France.svg|20px]] |width="20%" |Salut! |width=25 |[[File:Flag of Italy.png|20px]] |width="20%" |Ciao! |- |[[File:Flag of Spain.png|20px]] |¡Hola! |[[File:Flag of Esperanto.svg|20px]] |Saluton! |[[File:Flag of Catalonia.svg|20px]] |Hola! |[[File:Flag of Vietnam.svg|20px]] |Chào! |- |[[File:Flag of China.svg|20px]] |你好!<br><small><small>''nǐ hǎo''</small></small> |[[File:Flag of Chuvashia.svg|20px]] |Салам!<br><small><small>''Salam''</small></small> |[[File:Flag of Finland.svg|20px]] |Terve! |[[File:Flag of Greece.svg|20px]] |Γειά σου!<br><small><small>''Gia sou''</small></small> |- |[[File:Flag of Israel.svg|20px]] |!שלום <br><small><small>''Shalom''</small></small> |[[File:Flag of India.svg|20px]] |नमस्ते <br><small><small>''Namaste''</small></small> |[[File:Flag of Japan.svg|20px]] |こんにちは!<br><small><small>''kónnichi wá''</small></small> |[[File:Flag of South Korea (bordered).svg|20px]] |안영하세요! <br><small><small>''Anyeong Haseyo''</small></small> |- |[[File:Flag of Norway.svg|20px]] |Hei! |[[File:Flag of Poland.svg|20px]] |Cześć! |[[File:Flags of Brazil and Portugal.svg|20px]] |Olá / Oi! |[[File:Flag of Russia.svg|20px]] |Привет!<br><small><small>''Privet''</small></small> |- |[[File:Flag of Sweden.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Thailand.svg|20px]] |สวัสดีคะ!<br><small><small>''sa wat dee khrap''</small></small> |[[File:Flag of Turkey.svg|20px]] |Merhaba! |[[File:Lang-ar.gif|20px]] |!مرحبا'مرحبًا <br><small><small>''márħaban''</small></small> |- |[[File:Flag of Ireland.svg|20px]] |Dia duit! |[[File:Flag of Denmark.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Curacao.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Bangladesh.svg|20px]] |হ্যালো! <br><small><small>''hyālō''</small></small> |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px]] |Hallo! |[[File:Flag of Ukraine.svg|20px]] |Привіт!<br><small><small>''Privit''</small></small> |[[File:Flag of Georgia.svg|20px]] |გამარჯობა!<br><small><small>''gamarjoba''</small></small> |[[File:Flag of the Philippines.svg|20px]] |Kumusta! |- |[[File:Flag of Armenia.svg|20px]] |Բարև!<br><small><small>''barev''</small></small> |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|20px]] |Salam! |[[File:Flag of Iceland.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Iran.svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salām''</small></small> |- |[[File:Flag of Lithuania.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Pakistan.svg|20px]] |!ہیلو<br><small><small>''helo''</small></small> |[[File:Flag of Croatia.svg|20px]] |Zdravo! |[[File:Flag of Albania.svg|20px]] |Përshëndetje! |- |[[File:Flag of Czechia.svg|20px]] |Dobrý den! |[[File:Flag of Estonia.svg|20px]] |Tere! |[[File:Flag of Belarus.svg|20px]] |Прывітанне!<br><small><small>''Privitanne''</small></small> |[[File:Flag of Basque.svg|20px]] |Kaixo! |- |[[File:Flag of Indonesia.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Uzbekistan.svg|20px]] |Salom! |[[File:Flag of Bulgaria.svg|20px]] |Здравей!<br><small><small>''Zdravey''</small></small> |[[File:Flag of Ethiopia.svg|20px]] |ሰላም!<br><small><small>''selam''</small></small> |- |[[File:Flag of Malta.svg|20px]] |Bongu! |[[File:Flag of Tatarstan.svg|20px]] |Исәнмесез!<br><small><small>''Isänmesez''</small></small> |[[File:Flag of Wales.svg|20px]] |Helô! |[[File:Flag of Brittany.svg|20px]] |Demat! |- |[[File:Flag of Serbia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Latvia.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Afghanistan (1931–1973).svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salam''</small></small> |[[File:Flag of Romania.svg|20px]] |Bună! |- |[[File:Flag of Haiti.svg|20px]] |Bonjou! |[[File:Flag of Mongolia.svg|20px]] |Сайн уу!<br><small><small>''Sain uu''</small></small> |[[File:Flag of Galicia.svg|20px]] |Ola! |[[File:Flag of Luxembourg.svg|20px]] |Moien! |- |[[File:Flag of Cambodia.svg|20px]] |សួស្តី!<br><small><small>''suostei''</small></small> |[[File:Flag of Malaysia.svg|20px]] |Halo / Hai! |[[File:Flag of Tanzania.svg|20px]] |Habari! |[[File:Flag of Laos.svg|20px]] |ສະບາຍດີ!<br><small><small>''sabai dee''</small></small> |- |[[File:Flag of the Faroe Islands.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Myanmar.svg|20px]] |မင်္ဂလာပါ!<br><small><small>''minga laba''</small></small> |[[File:Flag of Paraguay.svg|20px]] |Mba'eteko! |[[File:Flag of Greenland.svg|20px]] |Aluu! |- |[[File:Flag of Hungary.svg|20px]] |Helló / Szervusz! |[[File:Flag of Scotland.svg|20px]] |Halò! |[[File:Flag of Bhutan.svg|20px]] |<big>ཀུ་འཛོམས་པོ་ལ།</big><br><small><small>''Kuzu zangpo la''</small></small> |[[File:Flag of North Macedonia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |- |[[File:Flag of Lesotho.svg|20px]] |Lumela! |[[File:Flag of Kazakhstan.svg|20px]] |Сәлем!<br><small><small>''Sälem''</small></small> |[[File:Flag of Limburg.svg|20px]] |Holo! |[[File:Flag of New Zealand.svg|20px]] |Kia ora! |- |[[File:Flag of Slovenia.svg|20px]] |Pozdravljeni! |[[File:Flag of Guam.svg|20px]] |Håfa adai! |[[File:Flag of Slovakia.svg|20px]] |Dobrý deň! |[[File:Flag of Nigeria.svg|20px]] |Sannu! |- |[[File:Flag of Sri Lanka.svg|20px]] |ආයුබෝවන්!<br><small><small>''Āyu bōvan''</small></small> |[[File:Flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Somalia.svg|20px]] |Salaan! |[[File:Flag of Liguria.svg|20px]] |Salve! |- |[[File:Flag of Zimbabwe.svg|20px]] |Mhoro! |[[File:Flag of Hawaii.svg|20px]] |Aloha! |[[File:Flag of Uganda.svg|20px]] |Nkulamusizza! |[[File:Flag of Sakha.svg|20px]] |Эҕэрдэ!<br><small><small>''Eğer de''</small></small> |- |[[File:Flag of Fiji.svg|20px]] |Bula! |[[File:Flag of Madagascar.svg|20px]] |Salama! |[[File:Sami flag.svg|20px]] |Bures! |[[File:Flag of Samoa.svg|20px]] |Talofa! |} [[cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам]] [[en:User:Пямвӑл21/Hello]] [[ru:Участник:Пямвӑл21/Привет]] [[vi:Thành viên:Пямвӑл21/Chào]] bgka5paris4p0fzznbx1y1i4zcg7juh 268787 268786 2026-04-04T14:03:02Z Iirtuauptyanuoaow 19659 /* Template */ 268787 wikitext text/x-wiki Sto chì o l'é in sce comme dî ciao inte de lengue despæge. Utilizzâ tanti comme veu. Dæto che çerte lengue s'assumeggian ben ben in termini de vocaboläio, çerte poule s'assumeggian ò son identiche à de atre lengue (p.e. o letton "''sveiki''" e o lituano "''sveiki''"). ==Template== <small>'''Apponto''': Sta lista a no peu ëse aggiornâ de spesso. Pe vedde a lista ciù a-o giorno, ammia [[:cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам|a mæxima pagina in sciâ Wikipedia inte ciuvascia]].</small> {| cellpadding="5" cellspacing="3" style="background-color:lightgray; border:solid 3px #C00000" |width=25 |[[File:Flag of Germany.svg|20px]] |width="20%" |Hallo! |width=25 |[[File:Flag of the United Kingdom.png|20px]] |width="20%" |Hello! |width=25 |[[File:Flag of France.svg|20px]] |width="20%" |Salut! |width=25 |[[File:Flag of Italy.png|20px]] |width="20%" |Ciao! |- |[[File:Flag of Spain.png|20px]] |¡Hola! |[[File:Flag of Esperanto.svg|20px]] |Saluton! |[[File:Flag of Catalonia.svg|20px]] |Hola! |[[File:Flag of Vietnam.svg|20px]] |Chào! |- |[[File:Flag of China.svg|20px]] |你好!<br><small><small>''nǐ hǎo''</small></small> |[[File:Flag of Chuvashia.svg|20px]] |Салам!<br><small><small>''Salam''</small></small> |[[File:Flag of Finland.svg|20px]] |Terve! |[[File:Flag of Greece.svg|20px]] |Γειά σου!<br><small><small>''Gia sou''</small></small> |- |[[File:Flag of Israel.svg|20px]] |!שלום <br><small><small>''Shalom''</small></small> |[[File:Flag of India.svg|20px]] |नमस्ते <br><small><small>''Namaste''</small></small> |[[File:Flag of Japan.svg|20px]] |こんにちは!<br><small><small>''kónnichi wá''</small></small> |[[File:Flag of South Korea (bordered).svg|20px]] |안영하세요! <br><small><small>''Anyeong Haseyo''</small></small> |- |[[File:Flag of Norway.svg|20px]] |Hei! |[[File:Flag of Poland.svg|20px]] |Cześć! |[[File:Flags of Brazil and Portugal.svg|20px]] |Olá / Oi! |[[File:Flag of Russia.svg|20px]] |Привет!<br><small><small>''Privet''</small></small> |- |[[File:Flag of Sweden.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Thailand.svg|20px]] |สวัสดีคะ!<br><small><small>''sa wat dee khrap''</small></small> |[[File:Flag of Turkey.svg|20px]] |Merhaba! |[[File:Lang-ar.gif|20px]] |!مرحبا'مرحبًا <br><small><small>''márħaban''</small></small> |- |[[File:Flag of Ireland.svg|20px]] |Dia duit! |[[File:Flag of Denmark.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Curacao.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Bangladesh.svg|20px]] |হ্যালো! <br><small><small>''hyālō''</small></small> |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px]] |Hallo! |[[File:Flag of Ukraine.svg|20px]] |Привіт!<br><small><small>''Privit''</small></small> |[[File:Flag of Georgia.svg|20px]] |გამარჯობა!<br><small><small>''gamarjoba''</small></small> |[[File:Flag of the Philippines.svg|20px]] |Kumusta! |- |[[File:Flag of Armenia.svg|20px]] |Բարև!<br><small><small>''barev''</small></small> |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|20px]] |Salam! |[[File:Flag of Iceland.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Iran.svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salām''</small></small> |- |[[File:Flag of Lithuania.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Pakistan.svg|20px]] |!ہیلو<br><small><small>''helo''</small></small> |[[File:Flag of Croatia.svg|20px]] |Zdravo! |[[File:Flag of Albania.svg|20px]] |Përshëndetje! |- |[[File:Flag of Czechia.svg|20px]] |Dobrý den! |[[File:Flag of Estonia.svg|20px]] |Tere! |[[File:Flag of Belarus.svg|20px]] |Прывітанне!<br><small><small>''Privitanne''</small></small> |[[File:Flag of Basque.svg|20px]] |Kaixo! |- |[[File:Flag of Indonesia.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Uzbekistan.svg|20px]] |Salom! |[[File:Flag of Bulgaria.svg|20px]] |Здравей!<br><small><small>''Zdravey''</small></small> |[[File:Flag of Ethiopia.svg|20px]] |ሰላም!<br><small><small>''selam''</small></small> |- |[[File:Flag of Malta.svg|20px]] |Bongu! |[[File:Flag of Tatarstan.svg|20px]] |Исәнмесез!<br><small><small>''Isänmesez''</small></small> |[[File:Flag of Wales.svg|20px]] |Helô! |[[File:Flag of Brittany.svg|20px]] |Demat! |- |[[File:Flag of Serbia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Latvia.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Afghanistan (1931–1973).svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salam''</small></small> |[[File:Flag of Romania.svg|20px]] |Bună! |- |[[File:Flag of Haiti.svg|20px]] |Bonjou! |[[File:Flag of Mongolia.svg|20px]] |Сайн уу!<br><small><small>''Sain uu''</small></small> |[[File:Flag of Galicia.svg|20px]] |Ola! |[[File:Flag of Luxembourg.svg|20px]] |Moien! |- |[[File:Flag of Cambodia.svg|20px]] |សួស្តី!<br><small><small>''suostei''</small></small> |[[File:Flag of Malaysia.svg|20px]] |Halo / Hai! |[[File:Flag of Tanzania.svg|20px]] |Habari! |[[File:Flag of Laos.svg|20px]] |ສະບາຍດີ!<br><small><small>''sabai dee''</small></small> |- |[[File:Flag of the Faroe Islands.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Myanmar.svg|20px]] |မင်္ဂလာပါ!<br><small><small>''minga laba''</small></small> |[[File:Flag of Paraguay.svg|20px]] |Mba'eteko! |[[File:Flag of Greenland.svg|20px]] |Aluu! |- |[[File:Flag of Hungary.svg|20px]] |Helló / Szervusz! |[[File:Flag of Scotland.svg|20px]] |Halò! |[[File:Flag of Bhutan.svg|20px]] |<big>ཀུ་འཛོམས་པོ་ལ།</big><br><small><small>''Kuzu zangpo la''</small></small> |[[File:Flag of North Macedonia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |- |[[File:Flag of Lesotho.svg|20px]] |Lumela! |[[File:Flag of Kazakhstan.svg|20px]] |Сәлем!<br><small><small>''Sälem''</small></small> |[[File:Flag of Limburg.svg|20px]] |Holo! |[[File:Flag of New Zealand.svg|20px]] |Kia ora! |- |[[File:Flag of Slovenia.svg|20px]] |Pozdravljeni! |[[File:Flag of Guam.svg|20px]] |Håfa adai! |[[File:Flag of Slovakia.svg|20px]] |Dobrý deň! |[[File:Flag of Nigeria.svg|20px]] |Sannu! |- |[[File:Flag of Sri Lanka.svg|20px]] |ආයුබෝවන්!<br><small><small>''Āyu bōvan''</small></small> |[[File:Flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Somalia.svg|20px]] |Salaan! |[[File:Flag of Liguria.svg|20px]] |Salve! |- |[[File:Flag of Zimbabwe.svg|20px]] |Mhoro! |[[File:Flag of Hawaii.svg|20px]] |Aloha! |[[File:Flag of Uganda.svg|20px]] |Nkulamusizza! |[[File:Flag of Sakha.svg|20px]] |Эҕэрдэ!<br><small><small>''Eğer de''</small></small> |- |[[File:Flag of Fiji.svg|20px]] |Bula! |[[File:Flag of Madagascar.svg|20px]] |Salama! |[[File:Sami flag.svg|20px]] |Bures! |[[File:Flag of Samoa.svg|20px]] |Talofa! |} [[cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам]] [[en:User:Пямвӑл21/Hello]] [[ru:Участник:Пямвӑл21/Привет]] [[vi:Thành viên:Пямвӑл21/Chào]] 8jv44ika6fl5jux82dj2r6p4yjv801b 268788 268787 2026-04-04T14:06:18Z Iirtuauptyanuoaow 19659 268788 wikitext text/x-wiki Sto chì o l'é in sce comme dî ciao inte de lengue despæge. Utilizzâ tanti comme veu. Dæto che çerte lengue s'assumeggian ben ben in termini de vocaboläio, çerte poule s'assumeggian ò son identiche à de atre lengue (p.e. o letton "''sveiki''" e o lituano "''sveiki''"). ==Template== <small>'''Apponto''': Sta lista a no peu ëse aggiornâ de spesso. Pe vedde a lista ciù a-o giorno, ammia [[:cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам|a mæxima pagina in sciâ Wikipedia inte chuvash]].</small> {| cellpadding="5" cellspacing="3" style="background-color:lightgray; border:solid 3px #C00000" |width=25 |[[File:Flag of Germany.svg|20px]] |width="20%" |Hallo! |width=25 |[[File:Flag of the United Kingdom.png|20px]] |width="20%" |Hello! |width=25 |[[File:Flag of France.svg|20px]] |width="20%" |Salut! |width=25 |[[File:Flag of Italy.png|20px]] |width="20%" |Ciao! |- |[[File:Flag of Spain.png|20px]] |¡Hola! |[[File:Flag of Esperanto.svg|20px]] |Saluton! |[[File:Flag of Catalonia.svg|20px]] |Hola! |[[File:Flag of Vietnam.svg|20px]] |Chào! |- |[[File:Flag of China.svg|20px]] |你好!<br><small><small>''nǐ hǎo''</small></small> |[[File:Flag of Chuvashia.svg|20px]] |Салам!<br><small><small>''Salam''</small></small> |[[File:Flag of Finland.svg|20px]] |Terve! |[[File:Flag of Greece.svg|20px]] |Γειά σου!<br><small><small>''Gia sou''</small></small> |- |[[File:Flag of Israel.svg|20px]] |!שלום <br><small><small>''Shalom''</small></small> |[[File:Flag of India.svg|20px]] |नमस्ते <br><small><small>''Namaste''</small></small> |[[File:Flag of Japan.svg|20px]] |こんにちは!<br><small><small>''kónnichi wá''</small></small> |[[File:Flag of South Korea (bordered).svg|20px]] |안영하세요! <br><small><small>''Anyeong Haseyo''</small></small> |- |[[File:Flag of Norway.svg|20px]] |Hei! |[[File:Flag of Poland.svg|20px]] |Cześć! |[[File:Flags of Brazil and Portugal.svg|20px]] |Olá / Oi! |[[File:Flag of Russia.svg|20px]] |Привет!<br><small><small>''Privet''</small></small> |- |[[File:Flag of Sweden.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Thailand.svg|20px]] |สวัสดีคะ!<br><small><small>''sa wat dee khrap''</small></small> |[[File:Flag of Turkey.svg|20px]] |Merhaba! |[[File:Lang-ar.gif|20px]] |!مرحبا'مرحبًا <br><small><small>''márħaban''</small></small> |- |[[File:Flag of Ireland.svg|20px]] |Dia duit! |[[File:Flag of Denmark.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Curacao.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Bangladesh.svg|20px]] |হ্যালো! <br><small><small>''hyālō''</small></small> |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px]] |Hallo! |[[File:Flag of Ukraine.svg|20px]] |Привіт!<br><small><small>''Privit''</small></small> |[[File:Flag of Georgia.svg|20px]] |გამარჯობა!<br><small><small>''gamarjoba''</small></small> |[[File:Flag of the Philippines.svg|20px]] |Kumusta! |- |[[File:Flag of Armenia.svg|20px]] |Բարև!<br><small><small>''barev''</small></small> |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|20px]] |Salam! |[[File:Flag of Iceland.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Iran.svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salām''</small></small> |- |[[File:Flag of Lithuania.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Pakistan.svg|20px]] |!ہیلو<br><small><small>''helo''</small></small> |[[File:Flag of Croatia.svg|20px]] |Zdravo! |[[File:Flag of Albania.svg|20px]] |Përshëndetje! |- |[[File:Flag of Czechia.svg|20px]] |Dobrý den! |[[File:Flag of Estonia.svg|20px]] |Tere! |[[File:Flag of Belarus.svg|20px]] |Прывітанне!<br><small><small>''Privitanne''</small></small> |[[File:Flag of Basque.svg|20px]] |Kaixo! |- |[[File:Flag of Indonesia.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Uzbekistan.svg|20px]] |Salom! |[[File:Flag of Bulgaria.svg|20px]] |Здравей!<br><small><small>''Zdravey''</small></small> |[[File:Flag of Ethiopia.svg|20px]] |ሰላም!<br><small><small>''selam''</small></small> |- |[[File:Flag of Malta.svg|20px]] |Bongu! |[[File:Flag of Tatarstan.svg|20px]] |Исәнмесез!<br><small><small>''Isänmesez''</small></small> |[[File:Flag of Wales.svg|20px]] |Helô! |[[File:Flag of Brittany.svg|20px]] |Demat! |- |[[File:Flag of Serbia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Latvia.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Afghanistan (1931–1973).svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salam''</small></small> |[[File:Flag of Romania.svg|20px]] |Bună! |- |[[File:Flag of Haiti.svg|20px]] |Bonjou! |[[File:Flag of Mongolia.svg|20px]] |Сайн уу!<br><small><small>''Sain uu''</small></small> |[[File:Flag of Galicia.svg|20px]] |Ola! |[[File:Flag of Luxembourg.svg|20px]] |Moien! |- |[[File:Flag of Cambodia.svg|20px]] |សួស្តី!<br><small><small>''suostei''</small></small> |[[File:Flag of Malaysia.svg|20px]] |Halo / Hai! |[[File:Flag of Tanzania.svg|20px]] |Habari! |[[File:Flag of Laos.svg|20px]] |ສະບາຍດີ!<br><small><small>''sabai dee''</small></small> |- |[[File:Flag of the Faroe Islands.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Myanmar.svg|20px]] |မင်္ဂလာပါ!<br><small><small>''minga laba''</small></small> |[[File:Flag of Paraguay.svg|20px]] |Mba'eteko! |[[File:Flag of Greenland.svg|20px]] |Aluu! |- |[[File:Flag of Hungary.svg|20px]] |Helló / Szervusz! |[[File:Flag of Scotland.svg|20px]] |Halò! |[[File:Flag of Bhutan.svg|20px]] |<big>ཀུ་འཛོམས་པོ་ལ།</big><br><small><small>''Kuzu zangpo la''</small></small> |[[File:Flag of North Macedonia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |- |[[File:Flag of Lesotho.svg|20px]] |Lumela! |[[File:Flag of Kazakhstan.svg|20px]] |Сәлем!<br><small><small>''Sälem''</small></small> |[[File:Flag of Limburg.svg|20px]] |Holo! |[[File:Flag of New Zealand.svg|20px]] |Kia ora! |- |[[File:Flag of Slovenia.svg|20px]] |Pozdravljeni! |[[File:Flag of Guam.svg|20px]] |Håfa adai! |[[File:Flag of Slovakia.svg|20px]] |Dobrý deň! |[[File:Flag of Nigeria.svg|20px]] |Sannu! |- |[[File:Flag of Sri Lanka.svg|20px]] |ආයුබෝවන්!<br><small><small>''Āyu bōvan''</small></small> |[[File:Flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Somalia.svg|20px]] |Salaan! |[[File:Flag of Liguria.svg|20px]] |Salve! |- |[[File:Flag of Zimbabwe.svg|20px]] |Mhoro! |[[File:Flag of Hawaii.svg|20px]] |Aloha! |[[File:Flag of Uganda.svg|20px]] |Nkulamusizza! |[[File:Flag of Sakha.svg|20px]] |Эҕэрдэ!<br><small><small>''Eğer de''</small></small> |- |[[File:Flag of Fiji.svg|20px]] |Bula! |[[File:Flag of Madagascar.svg|20px]] |Salama! |[[File:Sami flag.svg|20px]] |Bures! |[[File:Flag of Samoa.svg|20px]] |Talofa! |} [[cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам]] [[en:User:Пямвӑл21/Hello]] [[ru:Участник:Пямвӑл21/Привет]] [[vi:Thành viên:Пямвӑл21/Chào]] kn0j8m54ht7jjjd599d0cnto3y2wwjz 268789 268788 2026-04-04T14:08:14Z Iirtuauptyanuoaow 19659 268789 wikitext text/x-wiki <blockquote>[[File:Nuvola apps important.svg|left|25px|alt=]]'''Sta pagina a no l'é stæta creâ da-o creatô de pagine prinçipæ'''. Pe vedde a lista giusta, ammia [[:cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам|a mæxima pagina in sciâ Wikipedia inte chuvash]].</blockquote> Sto chì o l'é in sce comme dî ciao inte de lengue despæge. Utilizzâ tanti comme veu. Dæto che çerte lengue s'assumeggian ben ben in termini de vocaboläio, çerte poule s'assumeggian ò son identiche à de atre lengue (p.e. o letton "''sveiki''" e o lituano "''sveiki''"). ==Template== <small>'''Apponto''': Sta lista a no peu ëse aggiornâ de spesso. Pe vedde a lista ciù a-o giorno, ammia [[:cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам|a mæxima pagina in sciâ Wikipedia inte chuvash]].</small> {| cellpadding="5" cellspacing="3" style="background-color:lightgray; border:solid 3px #C00000" |width=25 |[[File:Flag of Germany.svg|20px]] |width="20%" |Hallo! |width=25 |[[File:Flag of the United Kingdom.png|20px]] |width="20%" |Hello! |width=25 |[[File:Flag of France.svg|20px]] |width="20%" |Salut! |width=25 |[[File:Flag of Italy.png|20px]] |width="20%" |Ciao! |- |[[File:Flag of Spain.png|20px]] |¡Hola! |[[File:Flag of Esperanto.svg|20px]] |Saluton! |[[File:Flag of Catalonia.svg|20px]] |Hola! |[[File:Flag of Vietnam.svg|20px]] |Chào! |- |[[File:Flag of China.svg|20px]] |你好!<br><small><small>''nǐ hǎo''</small></small> |[[File:Flag of Chuvashia.svg|20px]] |Салам!<br><small><small>''Salam''</small></small> |[[File:Flag of Finland.svg|20px]] |Terve! |[[File:Flag of Greece.svg|20px]] |Γειά σου!<br><small><small>''Gia sou''</small></small> |- |[[File:Flag of Israel.svg|20px]] |!שלום <br><small><small>''Shalom''</small></small> |[[File:Flag of India.svg|20px]] |नमस्ते <br><small><small>''Namaste''</small></small> |[[File:Flag of Japan.svg|20px]] |こんにちは!<br><small><small>''kónnichi wá''</small></small> |[[File:Flag of South Korea (bordered).svg|20px]] |안영하세요! <br><small><small>''Anyeong Haseyo''</small></small> |- |[[File:Flag of Norway.svg|20px]] |Hei! |[[File:Flag of Poland.svg|20px]] |Cześć! |[[File:Flags of Brazil and Portugal.svg|20px]] |Olá / Oi! |[[File:Flag of Russia.svg|20px]] |Привет!<br><small><small>''Privet''</small></small> |- |[[File:Flag of Sweden.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Thailand.svg|20px]] |สวัสดีคะ!<br><small><small>''sa wat dee khrap''</small></small> |[[File:Flag of Turkey.svg|20px]] |Merhaba! |[[File:Lang-ar.gif|20px]] |!مرحبا'مرحبًا <br><small><small>''márħaban''</small></small> |- |[[File:Flag of Ireland.svg|20px]] |Dia duit! |[[File:Flag of Denmark.svg|20px]] |Hej! |[[File:Flag of Curacao.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Bangladesh.svg|20px]] |হ্যালো! <br><small><small>''hyālō''</small></small> |- |[[File:Flag of the Netherlands.svg|20px]] |Hallo! |[[File:Flag of Ukraine.svg|20px]] |Привіт!<br><small><small>''Privit''</small></small> |[[File:Flag of Georgia.svg|20px]] |გამარჯობა!<br><small><small>''gamarjoba''</small></small> |[[File:Flag of the Philippines.svg|20px]] |Kumusta! |- |[[File:Flag of Armenia.svg|20px]] |Բարև!<br><small><small>''barev''</small></small> |[[File:Flag of Azerbaijan.svg|20px]] |Salam! |[[File:Flag of Iceland.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Iran.svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salām''</small></small> |- |[[File:Flag of Lithuania.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Pakistan.svg|20px]] |!ہیلو<br><small><small>''helo''</small></small> |[[File:Flag of Croatia.svg|20px]] |Zdravo! |[[File:Flag of Albania.svg|20px]] |Përshëndetje! |- |[[File:Flag of Czechia.svg|20px]] |Dobrý den! |[[File:Flag of Estonia.svg|20px]] |Tere! |[[File:Flag of Belarus.svg|20px]] |Прывітанне!<br><small><small>''Privitanne''</small></small> |[[File:Flag of Basque.svg|20px]] |Kaixo! |- |[[File:Flag of Indonesia.svg|20px]] |Halo! |[[File:Flag of Uzbekistan.svg|20px]] |Salom! |[[File:Flag of Bulgaria.svg|20px]] |Здравей!<br><small><small>''Zdravey''</small></small> |[[File:Flag of Ethiopia.svg|20px]] |ሰላም!<br><small><small>''selam''</small></small> |- |[[File:Flag of Malta.svg|20px]] |Bongu! |[[File:Flag of Tatarstan.svg|20px]] |Исәнмесез!<br><small><small>''Isänmesez''</small></small> |[[File:Flag of Wales.svg|20px]] |Helô! |[[File:Flag of Brittany.svg|20px]] |Demat! |- |[[File:Flag of Serbia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Latvia.svg|20px]] |Sveiki! |[[File:Flag of Afghanistan (1931–1973).svg|20px]] |!سلام<br><small><small>''salam''</small></small> |[[File:Flag of Romania.svg|20px]] |Bună! |- |[[File:Flag of Haiti.svg|20px]] |Bonjou! |[[File:Flag of Mongolia.svg|20px]] |Сайн уу!<br><small><small>''Sain uu''</small></small> |[[File:Flag of Galicia.svg|20px]] |Ola! |[[File:Flag of Luxembourg.svg|20px]] |Moien! |- |[[File:Flag of Cambodia.svg|20px]] |សួស្តី!<br><small><small>''suostei''</small></small> |[[File:Flag of Malaysia.svg|20px]] |Halo / Hai! |[[File:Flag of Tanzania.svg|20px]] |Habari! |[[File:Flag of Laos.svg|20px]] |ສະບາຍດີ!<br><small><small>''sabai dee''</small></small> |- |[[File:Flag of the Faroe Islands.svg|20px]] |Halló! |[[File:Flag of Myanmar.svg|20px]] |မင်္ဂလာပါ!<br><small><small>''minga laba''</small></small> |[[File:Flag of Paraguay.svg|20px]] |Mba'eteko! |[[File:Flag of Greenland.svg|20px]] |Aluu! |- |[[File:Flag of Hungary.svg|20px]] |Helló / Szervusz! |[[File:Flag of Scotland.svg|20px]] |Halò! |[[File:Flag of Bhutan.svg|20px]] |<big>ཀུ་འཛོམས་པོ་ལ།</big><br><small><small>''Kuzu zangpo la''</small></small> |[[File:Flag of North Macedonia.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |- |[[File:Flag of Lesotho.svg|20px]] |Lumela! |[[File:Flag of Kazakhstan.svg|20px]] |Сәлем!<br><small><small>''Sälem''</small></small> |[[File:Flag of Limburg.svg|20px]] |Holo! |[[File:Flag of New Zealand.svg|20px]] |Kia ora! |- |[[File:Flag of Slovenia.svg|20px]] |Pozdravljeni! |[[File:Flag of Guam.svg|20px]] |Håfa adai! |[[File:Flag of Slovakia.svg|20px]] |Dobrý deň! |[[File:Flag of Nigeria.svg|20px]] |Sannu! |- |[[File:Flag of Sri Lanka.svg|20px]] |ආයුබෝවන්!<br><small><small>''Āyu bōvan''</small></small> |[[File:Flag of Bosnia and Herzegovina.svg|20px]] |Здраво!<br><small><small>''Zdravo''</small></small> |[[File:Flag of Somalia.svg|20px]] |Salaan! |[[File:Flag of Liguria.svg|20px]] |Salve! |- |[[File:Flag of Zimbabwe.svg|20px]] |Mhoro! |[[File:Flag of Hawaii.svg|20px]] |Aloha! |[[File:Flag of Uganda.svg|20px]] |Nkulamusizza! |[[File:Flag of Sakha.svg|20px]] |Эҕэрдэ!<br><small><small>''Eğer de''</small></small> |- |[[File:Flag of Fiji.svg|20px]] |Bula! |[[File:Flag of Madagascar.svg|20px]] |Salama! |[[File:Sami flag.svg|20px]] |Bures! |[[File:Flag of Samoa.svg|20px]] |Talofa! |} [[cv:Хутшăнакан:Пямвӑл21/Салам]] [[en:User:Пямвӑл21/Hello]] [[ru:Участник:Пямвӑл21/Привет]] [[vi:Thành viên:Пямвӑл21/Chào]] 8adotnmtq4u4xqveggk14yvit0qjwe3 A Rüa (Camuggi) 0 32686 268801 2026-04-04T21:50:59Z Arbenganese 12552 Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu 268801 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du Munte de Portufin cu’u Gurfu Paradizu da üna parte e u Gurfu du Tigülliu da l’atra. Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare. In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme. Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu. Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie e, in tu 2000, ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda. == Storia == Inturnu au 490 d.C, dae parti de Bana s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria. Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]]. Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase  cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize. Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia  tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]]. Defeti a partì da quell’annu a l’é steta custruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du 1799 aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du 1800 i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea. De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au seculu XVII, mentre A Rüa a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, '''sutta au Distreitu du Tigülliu'''. Tra a fin de l’Öttusentu e u 1908 aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegaa cun Reccu e Camuggi. Quarche annu primma (1902) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu 1950. '''A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da Segunda Guera Mundiale. Zà de primma A Rüa''' a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du 1945 i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu. '''Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du 1945, mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti  da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu.''' '''[…]''' '''Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai anni Vinti du Duemia, aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, un incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.''' == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta custruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bana, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a in sö campusantu. == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * Gexa de San Miché Arcangiou,  costruia in tu 1627 e dunca vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin n tu primmu Növesentu, doppu che i franseixi gh’aeivan detu fögu. I travaggi sun finii in tu 1906. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu 1742 da ün scultù che nu se ne cunusce u numme. * Otoiu da Santiscima Nunsià, tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria. * Gexa du Sacru Cö, a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du Duxentu, ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di Lungubardi. In tu Quattrusentu a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu 1950. == Cumünicasiuin == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a SS1 Stradda Statale Aurelia, in tu toccu ch’u parte da Reccu e u porta fin versu Santa Margàita, a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u Parcu Natürale regiunale de Portufin. A Stradda Pruvinciale SP31 a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bana e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu. In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. '''Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di Franseixi e repigià in tu 1817 dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu 1819, in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu 1922,''' mentre  quarche annu primma  u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e U Buschettu, cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun. lb2y0rds6urybj3trtze6c1f2voeyw8 268802 268801 2026-04-04T21:51:44Z Arbenganese 12552 Azunte 268802 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du Munte de Portufin cu’u Gurfu Paradizu da üna parte e u Gurfu du Tigülliu da l’atra. Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare. In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme. Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu. Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie e, in tu 2000, ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda. == Storia == Inturnu au 490 d.C, dae parti de Bana s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria. Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]]. Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase  cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize. Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia  tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]]. Defeti a partì da quell’annu a l’é steta custruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du 1799 aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du 1800 i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea. De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au seculu XVII, mentre A Rüa a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, '''sutta au Distreitu du Tigülliu'''. Tra a fin de l’Öttusentu e u 1908 aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegaa cun Reccu e Camuggi. Quarche annu primma (1902) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu 1950. '''A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da Segunda Guera Mundiale. Zà de primma A Rüa''' a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du 1945 i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu. '''Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du 1945, mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti  da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu.''' '''[…]''' '''Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai anni Vinti du Duemia, aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, un incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.''' == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta custruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bana, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a in sö campusantu. == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * Gexa de San Miché Arcangiou,  costruia in tu 1627 e dunca vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin n tu primmu Növesentu, doppu che i franseixi gh’aeivan detu fögu. I travaggi sun finii in tu 1906. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu 1742 da ün scultù che nu se ne cunusce u numme. * Otoiu da Santiscima Nunsià, tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria. * Gexa du Sacru Cö, a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du Duxentu, ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di Lungubardi. In tu Quattrusentu a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu 1950. == Cumünicasiuin == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a SS1 Stradda Statale Aurelia, in tu toccu ch’u parte da Reccu e u porta fin versu Santa Margàita, a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u Parcu Natürale regiunale de Portufin. A Stradda Pruvinciale SP31 a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bana e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu. In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. '''Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di Franseixi e repigià in tu 1817 dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu 1819, in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu 1922,''' mentre  quarche annu primma  u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e U Buschettu, cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun. In ti primmi anni du Növesentu A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du 1909 in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta stasiun de Camuggi, de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì. '''A partì dau  1955 cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bana, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’aministrasiun cumünale (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvinsia (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bana ghe vö mez’ua a pé.''' == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animau in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa. Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di anni Nuvanta, mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese. In te l’utubre du 1886 aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu Friedrich Nietzsche, cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè cumme a ün sö amigu, Peter Gast. Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “in meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”. In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u 1888 e u 1889, ciü u frevà-marsu du 1890, però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu. Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera. i0opo2z3iatzpyw8wxv4knn4y4deoi3 268803 268802 2026-04-04T21:52:08Z Arbenganese 12552 rev, azunte, regii 268803 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du Munte de Portufin cu’u Gurfu Paradizu da üna parte e u Gurfu du Tigülliu da l’atra. Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare. In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme. Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu. Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie e, in tu 2000, ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda. == Storia == Inturnu au 490 d.C, dae parti de Bana s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria. Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]]. Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize. Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]]. Defeti a partì da quell’annu a l’é steta custruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du 1799 aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du 1800 i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea. De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegaa cun Reccu e Camuggi. Quarche annu primma (1902) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu 1950. A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da Segunda Guera Mundiale. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du 1945 i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu. Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du 1945, mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai anni Vinti du Duemia, aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, un incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta custruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bana, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a in sö campusantu. == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aeivan detu fögu. I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme. * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria. * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]]. == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animau in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa. Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese. In te l’utubre du 1886 aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]]. Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “in meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”. In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu. Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera. == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31 a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu. In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun. In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì. A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsia]] (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. pi18vrifw6o9je8b8ipfggmifuvpzi5 268804 268803 2026-04-04T21:52:26Z Arbenganese 12552 rev 268804 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme. Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu. Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]], dae parti de BanN-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]]. Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize. Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta custruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai anni Vinti du Duemia, aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta custruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a in sö campusantu. == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aeivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animau in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa. Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese. In te l’utubre du 1886 aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]]. Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “in meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”. In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu. Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera. == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31 a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu. In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun. In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì. A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsia]] (Giovanni Maggio). Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. 3rqam6h7xpb9qxg83wjfqlnncstj0ax 268805 268804 2026-04-04T21:52:39Z Arbenganese 12552 rev 268805 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme. Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu. Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]], dae parti de BanN-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]]. Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize. Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta custruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai anni Vinti du Duemia, aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta custruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animau in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese. In te l’utubre du [[1886]] aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “in meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”.<ref name=":3" /> In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31 a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=16|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi. A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsia]] (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. jeectn5wiaqjm4ggfmbj7r26c20xgoj 268806 268805 2026-04-04T21:53:01Z Arbenganese 12552 rev, azunte, notte 268806 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme. Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu. Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]], dae parti de BanN-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]]. Lungu l’antigu percursu ruman ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu 1351 au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize. Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta costruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animou in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l’utubre du [[1886]] aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”.<ref name=":3" /> In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=16|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. mlyha0td9zzch567n1zkd2opsqjq39f 268807 268806 2026-04-04T21:53:27Z Arbenganese 12552 rev, azunte, notte 268807 wikitext text/x-wiki = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l’antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta costruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animou in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l’utubre du [[1886]] aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”.<ref name=":3" /> In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} ntuc7b8ihsulivtjxqjm4pdnto4vbyf 268808 268807 2026-04-04T21:53:53Z Arbenganese 12552 rev, azunte, tl, img 268808 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=Ruta |Nome ufficiale= |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=Panorama di Ruta |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Liguria |Divisione amm grado 2=Genova |Divisione amm grado 3=Camogli |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=[[San Giovanni Battista|san Giovanni martire]] |Festivo=ultimo sabato e domenica di agosto }} = A Rüa = '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l’antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta costruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animou in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l’utubre du [[1886]] aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”.<ref name=":3" /> In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} pvrcdtc2rt5d5am0xycpptpuj5v7ao0 268809 268808 2026-04-04T21:54:20Z Arbenganese 12552 ref, tl, regiu, trad 268809 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= {{it}} ''Ruta'' |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=A Rüa vista da San Roccu |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l’antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta costruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animou in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l’utubre du [[1886]] aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”.<ref name=":3" /> In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} rxr0qfc85th67w38mm5vu3aetincb9p 268810 268809 2026-04-04T21:54:46Z Arbenganese 12552 img, rev, notte 268810 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= {{it}} ''Ruta'' |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=A Rüa vista da San Roccu |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l’é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün’artessa de 269m in sciu mà, a l’é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch’a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu’u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l’atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l’atru versu, ciü a l’internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch’u marca i cunfin cu’i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh’ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t’ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch’a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu’u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ tradisiun ligà a l’agricultüa e aa prezensa di fratti, che l’ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l’antigu üspià pe’i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe’ de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l’Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh’é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g’ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh’é stetu primma le fasce d’uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s’è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s’è truvou ün’iscrisiun ch’a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l’aveiva avüu puia pe’i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l’avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l’é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch’u s’è tiou sciü a cuscì dita “Gexa Millenaria”, au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh’é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh’é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l’antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch’u culegava Bann-a cu’A Rüa, u l’ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g’ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de’ Mari a l’aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch’a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l’istitusiun d’üna strutüa du genere a l’andava a scuntrase cu’a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch’u gh’é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s’è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L’interventu de l’Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l’aveiva impostu l’obligu pe’e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l’[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe’i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l’Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l’é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l’é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l’ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell’annu a l’é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l’Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l’aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l’ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d’Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s’è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l’ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l’Otoiu da Santiscima Nunsià, ch’u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre [[A Rüa]] a l’é vegnüa in Münicipiu pe’ sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l’[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh’é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l’Aurelia, ch’a l’é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l’è stetu avertu l’üfissiu da Posta. Dunque gh’é stetu l’avertüa da galleria pe’ San Luensu, a custrusiun de l’albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l’é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l’aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l’imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch’u stüdiava in te l’Istitütu Nauticu, l’ea stetu puscibile levaghe l’inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d’arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe’a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l’arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l’intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l’arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l’urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe’ taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d’enturnu. Doppu che l’è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l’arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh’é stetu di investimenti pe’ rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g’ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu’u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l’é steta costruia da vixin aa “Gexa Növa”, ch’a l’é quella de San Miché Arcangiou, e a l’Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu’a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l’ha mantegnüu inti anni ün’anima pe’ sö cuntu, tantu che gh’é stetu pe’ lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin “du Buschettu”, u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s’è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l’é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l’azilu du postu u l’ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch’a ne cröve tüttu u teritoriu, u l’é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh’a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l’é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l’abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh’aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch’u gh’è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch’a urganizza u prezepiu cu’e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a “''Millenaria”'', a l’é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l’è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l’ha pigiou e sö furme d’ancö cu’a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d’in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l’abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh’é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l’estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l’è animou in particulare a l’ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe’e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l’Otoiu da Nunsià u presepiu cu’e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe’ du tempu A Rüa a g’ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe’u zögu du balun, dai inissi cu’a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra “Rutese” a s’è füza cu’a “Carlo Grasso” de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l’utubre du [[1886]] aa Rüa se gh’é fermou pe’ tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l’autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l’é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch’u ne parlava cumme “ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera”.<ref name=":3" /> In particulare, u l’aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d’Italia, duve pe’ anni gh’é stetu missu üna targa aa memoia duve u l’ea indicou l’invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s’è vistu ch’u nu quaddra cu’i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d’ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l’é traversou da due stradde prinsipali. Pe’ primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch’u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe’ San Luensu, ch’u resta au de là da galleria. Ün’atra via a culega Camuggi paize cun l’Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu’e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe’ San Roccu, ch’a l’é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh’é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu’a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh’é finn-a ün eliportu. Levou l’antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l’è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l’è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch’u l’aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l’è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l’axeiva missu e palanche pe’a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l’ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu’i cavalli, ch’u culegava a frasiun cun Camuggi. L’aviamentu du trasportu u l’ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d’Italie. U servissiu u l’ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe’a custrusiun d’üna stradda ch’a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu’a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l’è steta puscibile grassie a l’agiüttu de gente du postu, che l’han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe’ primmi. L’inaugurasiun a s’ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l’Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l’[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l’éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d’ancö, daa gexa “Millenaria” aa Costa de Bann-a ghe vö mez’ua a pé. <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} sme8iywy3ghlq25ffqvgm87ve37let4 268811 268810 2026-04-04T21:55:20Z Arbenganese 12552 rev, foto, notte asenti 268811 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'è stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'è animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} n7mltn2lf0ip0px8lpu5t63dainjw17 268812 268811 2026-04-04T21:55:47Z Arbenganese 12552 rev, foto, notte asenti 268812 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'è stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'è animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} rl0ewra04phggkvc5u1bmw2naxsyifa 268813 268812 2026-04-04T21:56:49Z Arbenganese 12552 /* Vie de cumünicasiun */ Notte 268813 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'è stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'è spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'è du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'è animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'è steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'è steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'è stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} agywfbtfyl9xt3e9u0ecw6qujvedz45 268814 268813 2026-04-04T21:58:29Z Arbenganese 12552 l'è--->l'è 268814 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'è da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} j0zopaaroun602kpnz8x3egke7mx7s1 268815 268814 2026-04-04T21:58:51Z Arbenganese 12552 -->é 268815 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} r56plcs3tjmun9mg2ivy0d90ayj4qye 268816 268815 2026-04-04T21:59:23Z Arbenganese 12552 /* Bibliugrafia */ interpr 268816 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} pvgn9xupvl1nwyeji0t0ippuob9lozw 268817 268816 2026-04-04T22:00:01Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ cat 268817 wikitext text/x-wiki {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] mhprbobkn8s685uvthrjc9k2altuxjf 268818 268817 2026-04-04T22:00:33Z Arbenganese 12552 {{Camugin}} 268818 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome=A Rüa |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= |Note abitanti= |Aggiornamento abitanti= |Codice catastale= |Nome abitanti= |Patrono=San Giuvanni martire |Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixùn da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] jeb1djv60t2510rwkaoof136ineeyte Discûscioîn ûtente:Underlying lk 3 32687 268824 2026-04-05T07:08:47Z ThatEquatorialGuineaEditor 19664 /* Benvegnûo in sciâ Wikipedia Lìgure! */ nêuva seçión 268824 wikitext text/x-wiki {{Benvegnûo}} [[Utente:ThatEquatorialGuineaEditor|ThatEquatorialGuineaEditor]] ([[Discûscioîn ûtente:ThatEquatorialGuineaEditor|discuscioìn]]) 09:08, 5 arv 2026 (CEST) p6v39jrs8rd8oeay3fncijb8susk8cu