Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.46.0-wmf.22 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Löa 0 1711 268837 268171 2026-04-05T21:30:55Z Arbenganese 12552 /* Architetüe civìli */ prepuxisiùn 268837 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} {{Divisione amministrativa |Nome = Löa |Panorama = Mónte Màrmi (Boisàn) - vìsta de Lêua.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Löa da Marìn, [[Buinzan|Buisàn]]</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumǜn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savùna |Amministratore locale = Luca Lettieri |Partito = lista civica de centru-drîta "Per Loano" |Data elezione = 4-10-2021 |Data istituzione = 19-07-1309 <small>(attu de fundasiùn)</small> |Abitanti = 10733 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn residénte a-u 31 d'utùbre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2022 |Sottodivisioni = [[Vèrsci|Vèrxi]]<ref name="statuto">{{Çitta web|url=https://loano-api.municipiumapp.it/s3/3618/allegati/statuto-2016-1.pdf|tìtolo=Statuto comunale|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|p=8|vìxita=2025-07-18}}</ref> |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1337 |Nome abitanti = De Löa<br />Becùi et al. ([[Blazón popolâre|surv.]]) |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batista]] |Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]] |Mappa = Map of comune of Loano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Löa in-ta pruvinsa de Savùna }} '''Löa'''{{#tag:ref|Scrîtu ascì ''Loèa'' (a-a mainêa de l'Enrico Cavalli<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 84}}</ref>), ''Lœa'' o ''Leua'', ''Leua'' o ''Loeua'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Löa'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumǜn da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>, in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|p=120}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/MIL0573075|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Lêua'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=lKReD4Ao2oYC&pg=PA861|ediçión=2|ànno=1876|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=861}}</ref>, ''Löia'' in bardenòllu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|outô2=Giacomo Bocca|tìtolo=Osiglia e Alta Val Bormida. Inchieste dialettali: Vocabolario del dialetto di Osiglia|ànno=2023|editô=Comune di Osiglia|çitæ=Uzeja|léngoa=LIJ, IT|p=541|capìtolo=IV. Indice italiano-dialetto}}</ref>, ''Lōēa'' o ''Lœa'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Loano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 10.758 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], dund'u l'è u sèstu pe pupulasiùn. Cumǜn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], Löa u se spande pe-a valâ du [[Fusòn Grossu]], da-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Carmu]] fina a-a riva du mâ, dund'u g'ha de centru. U gh'è ascì ina frasiùn, [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'a l'ha fêtu cumǜn pe sö cuntu fina du [[1878]]. Traversòn in antìgu da-a ''[[Via Julia Augusta]]'', da-u [[1263]] stu territòiu u l'è stêtu guernòn da-a famìggia di [[Döia (famiggia)|Doja]], ch'a n'ha fêtu ina [[Cuntêa de Löa|cuntêa]] e che, du [[1309]], a g'ha fundòn a cuntrâ ciǜ inpurtante, quélla d[[A Maîna (Löa)|a Maîna]]. I Doja i l'han tegnǜa fina du [[1737]], quàndu a cuntêa a l'è pasâ a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]]; dapö, du [[1795]], u se gh'è cunbatǜu ina [[Bataja de Löa|gran batàggia]] de [[Goære napoliòniche|guêre napuleoniche]]. Nâtu cumme paîze de canpagna e de artexén, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]] u se gh'è furmòn tante cunpagnìe de navegasiùn, tra-e ciǜ inpurtanti da Ligüria, mentre, da-u [[XX secolo|Növeséntu]], Löa a l'ha cumensòn a vegnî in scitu da vilezzu, cumm'u l'è ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Loano.html|tìtolo=Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-28}}</ref>. == Geugrafîa == === Territòiu === U territòiu du cumǜn de Löa, scituòn in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], u g'ha ina ciànta a triangulu lunghìu vèrsu l'entrutêra, dund'u và aprövu a tüttu u percursu du [[Fusòn Grossu]], pe rivâ fina a-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]] (1.389&nbsp;m). Vèrsu levante, dund'u gh'è u cunfìn cu-u cumǜn d[[a Prìa]], e têre de Löa i muntan fina a mezza riva manca da valâ, cu-a parte ciǜ èrta ch'a l'è pe cuntra da Prìa, fina a quand'u se chîna a-e [[Munte Ciazze Secche|Ciàzze Secche]] (428&nbsp;m), cu-i tèrmi ch'i ghe passan pe-a simma. De de lì u cunfìn u chîna vèrsu u mâ pasandu pe-i [[Briccu di Sinquèrbi|Sinquèrbi]] (206&nbsp;m), cun tüttu u bacìn du [[riàn de Berbene]] ch'u ghe finisce drentu e e têre de Vignasse ch'i marcan i tèrmi cu-a Prìa. I cunfìn cun [[Buinzan|Buisàn]] i passan turna ciǜ bassi da custêa ch'a lîga u Carmu cu-u [[Munte Raviné|Raviné]] (1.061&nbsp;m), pe vegnî in zü da [[Munte Marmi|Marìn]] (303&nbsp;m). Ciǜ da bassu, u cunfìn u vegne cu-u cumǜn du Burghéttu d'in-te Furnâxe, pe andâ dunque aprövu a-u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] fin'a-u mâ e cunprende in-te Löa tütta a còsta di Gazzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 10}}</ref>. === Frasiùi e cuntrê === ;A Maîna [[Immaggine:Loano-centro storico1.jpg|sinistra|miniatura|Burgu Drentu, vista de Ciàssa Rocca]] A Maîna (''A Màina'' in-te Löa) a l'è a burgâ ciǜ grande du paîze, fundâ a-i 19 de lüggiu du [[1309]] pe vuluntê du [[Cuntea de Löa|scignû de Löa]], u [[Raffu Doja|Ràffu Doja]], cu-e primme 71 famìgge ch'i gh'êan vegnǜe a stâ. D'ancö u quartê u l'è cunscideròn cumme u centru du cumǜn, tantu ch'u se ghe tröva a gêxa de San Giuànni u Batìsta e u Palàssiu du Cumǜn, antìga rexidensa di cunti Doja<ref name=":0" />. A Maîna a l'è spartìa a sö otta in-ti dùi quartê du Burgu Drentu e du Burgu de Föa, ciamê cuscì pe-a sö puzisiùn rispèttu a-u gîu de müàgge. U Burgu Drentu u l'è a parte ciǜ antìga da Maîna e u ne vegne drîtu da-a fundasiùn du [[XIV secolo|Trexéntu]], seròn in-te müàgge a sìnque lati ch'i g'han dêtu a sö ciànta caraterìstica; u Burgu de Föa u l'è invêxe custruìu lungu u carùggiu ch'u mena a punénte du Burgu Drentu, dund'u s'è furmòn tra-a segunda mitê du [[XVII secolo|Seiséntu]] e a primma du [[XVIII secolo|Setteséntu]]<ref name=":0" />. ;U Castéllu U Castéllu (scrîtu ascì ''U Kastéllu'', ''Borgo Castello'' in italiàn) u l'è a burgâ ciǜ antìga de Löa, scituâ a munte da Maîna, a-i pé du castéllu ch'u g'ha dêtu u numme. U Castéllu u l'è stêtu fundòn de prubabile tra-i seculi [[X secolo|X]] e [[XI secolo|XI]], pe-a vuluntê di [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi d'Arbenga]] de cuntrulâ sta pursiùn du sö territòiu, ma cu-a fundasiùn da Maîna u l'ha finìu pe pèrde de inpurtansa in favû du paîze in riva a-u mâ<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 43}}</ref>. A diferensa da Maîna, u Castéllu u g'ha a strutǜa tipica di paîzi ligüri, tütta serâ e traversâ da carugétti strêti ch'i partan da-a ciasétta a-u sö centru. In simma a-a burgâ u se tröva u castéllu di Doja, fêtu a növu du [[XVI secolo|Sìnque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]] pe vuluntê du [[Zane Andria Doia|Giuànni Andrîa Doja]], ch'u g'ha cuscì dêtu in'àia ciǜ de villa cu-a gran lobbia vaciâ sciü-u mâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.touringclub.it/destinazioni/loano/vedere/137211-borgo-castello|tìtolo=Borgo Castello|outô=Touring Club Italiano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>. ;Vèrxi [[Immaggine:Loano, frazione Verzi.jpg|sinistra|miniatura|Vista de Vèrxi da-u semitéiu]] [[Vèrsci|Vèrxi]] (''Vèrsci'' o ''Vérsci'' in-tu sö parlâ, ''Verzi'' in italiàn) a l'è ricunusciüa cumme l'ünica frasiùn de Löa<ref name="statuto" />, a se tröva in-te l'âta valâ du [[Fusòn Grossu]], ciǜ a munte du centru du cumǜn. U paîze, misciu a-i pé du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]], u se cunpûne a sö otta de burghê de Burgaìn, da Gêxa e de l'Ìzua (''da Bassu'' e ''d'Otu''), ciǜ quélla abandunâ di Quàrxe (''Cuàrsce'')<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/page/101008|tìtolo=Il Territorio|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>. In antìgu, u paîze u l'êa spartìu da-u fusòn tra-e cumünitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Tuiran|Tuiàn]], pe vegnî dunque in cumǜn pe sö cuntu da-u [[XVII secolo|Seiséntu]] fina du [[1878]], cu-u numme de ''Verzi - Giustenice'' e dapö de ''Verzi - Pietra'', pe pasâ a-a fìn sutt'a quéllu de Löa<ref>{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31887|tìtolo=Comune di Verzi Pietra|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>. ;Cuntrê * I Masòcchi (scrîtu ascì ''I Masòki'', ''Mazzocchi'' in italiàn): i sun ina burgâ de canpagna, mensönâ fina du [[XVI secolo|Sinqueséntu]], che de prubabile a piggia u numme da üna de famìgge ch'i ghe stavan. In-te sta ''villa'' u [[Aostin Giustignan|Giustiniàn]] u ghe registra chinze föghi in-ti sö anâli, cu-i ommi di Masòcchi ch'i l'han cultivòn de lungu i sciti in-te sta parte da valâ du [[Fusòn Grossu]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 91}}</ref><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 8}}</ref>. * I Meixèi (scrîtu ascì ''I Meyxèy'', ''Meceti'' in italiàn): âtra burgâ de canpagna, i se trövan ciǜ a munte di Masòcchi e i piggian foscia u numme da-a ciànta da [[méixa]] o che dunque da de famìgge du postu o ancùn da-a paòlla "[[maxê]]"<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 92-93}}</ref>. === Cunfìn === U cumǜn de Löa u g'ha di cunfìn cun quéllu d[[a Prìa]] a levante, cun [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Giüstexine|Giüstéxine]] a settentriùn, cun [[Buinzan|Buisàn]] a punénte, e cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] a meridiùn<ref name="statuto" />. == Stoja == === Urìgine du numme === A mensiùn ciǜ antìga de Löa a se tröva in-ta cuscì dîta ''[[Crunaca de San Peru|Crunaca de San Péu]]'', dunde, in-ta dunasiùn fêta du [[775]] da-u [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]], u l'è mensönòn u scitu "''qui Louenis vocatur''". Da-a furma pe ''Lovenis'' a se riva du [[1076]] a ''Lodanum'', scibén che stu papê u segge cunscideròn in fâsu, cumme turna du [[1171]]. Dapö, u se tröva ''Loinis'' du [[1212]], ''Lodanis'' du [[1212]]-[[1213|13]], ''Loenis'' du [[1214]], ''Loganum'' du [[1257]], ''Lodani'' du [[1263]]-[[1283|83]], cun de âtre mensiùi de doppu de ste furme o fina cumme ''Lovanum'', ''Lovanus'', ''Lodoanus'', ''Lodanus'', ''Logdano'' e, tra-e menu latîne, ''L'Ovo'', ''Loan'', ''Loam'', ''Luano'' e ''Loano'', ch'i cumensan zà du [[XIV secolo|Trexéntu]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 84-85}}</ref>. U numme de Löa u ne vegne de prubabile, pe-a sö terminasiùn in ''-anus'', da in antìgu ''fundus'' rumàn che, pe cuntu du [[Nino Lamboglia]], u saiéva da ligâ a-a ''[[gens Lollia]]'', de dunde u se parliéva du ''fundus *Lollianus''. De de lì, u tupònimu u saiéva pasòn a ''*Loeyàn'', pe vegnî dunque ''*Loeàn'' cu-a cazǜa da semivucâle, furma ch'a l'ha portòn tantu a-i nummi, a-a latîna, in ''Lodanum'', ''Lovanum'' e ''Loganum'', che a-u ''Loano'' d'ancö. Dapö, in-tu [[Lengoa ligure|ligüre]] u gh'è stêtu ancùn u mesciâse de l'acéntu a ''Loeua'', Löa, cu-a cazǜa de l'ǜrtima léttia cumm'u l'è capitòn, prezenpiu, pe [[Möa]]. De âtre pruposte i véggan pe cuntru l'urìgine du numme in-ta paòlla ''lovea'', döveâ in-tu sensu de "scitu, terén", da ligâse a l'antìga destinasiùn de ste têre<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 85-86}}</ref>, o ancùn da in ''ovanum'', ch'u ne vegniéva da l'&#8203;''ovum'' mustròn ascì sciü-u stemma du cumǜn<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Origini del nome di Loano'', pp. XXIII-XXIV}}</ref>. === Preistoja e antighitê === Pe-i trêti du sö territòiu, in-tu cumǜn de Löa u nu s'è truvòn guêi de testimunianse da-a preistoja cumme, pe cuntru, u l'è stêtu in-ti paîzi vixìn, scibén ch'u l'è stêtu de segǜu interesòn da-a prezensa de l'ommu fina da alantùa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La preistoria nelle grotte dei dintorni'', p. 15}}</ref>. A tütte e mainêe, cun di scavi di [[Anni 1990|anni '90]], in-ta regiùn du Castelâ u l'è stêtu truvòn in [[Castelà (furtificasiùn)|vilaggiu]] di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]] cun de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] e de tunbe ch'i rivan fina a l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-09-18}}</ref>. Dapö, da-i tenpi da duminasiùn rumana i sun cunusciüi bén d'âtri rèsti truvê in-tu territòiu de Löa che, da-a sö custrusiùn ösciǜa l'[[Aogusto|Augüstu]], u l'êa traversòn da-a ''[[Via Julia Augusta]]''. Chì, sta vìa a l'êa dutâ de dùi punti, l'ün sciü-u riàn di Gazzi, [[U Puntettu (Löa)|u Puntettu]], d'ancö interòn, e l'âtru ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] dunde se pö ancùn végghelu, [[u Puntassu]]. De ciǜ, u gh'è di rèsti d'alantùa in-te regiùi de Barche, lighê a ina müàggia, e de Ovivétte, mentre de rōbe de st'etê i sun stête descrövîe ascì da âtre parte, tantu in-te Löa che a-u de föa. A tütte e mainêe a testimuniansa ciǜ inpurtante de l'etê rumana a l'è u gran muzaicu descrövîu in-ti Carugétti Òrbi du [[1912]] (ma mensönòn zà du [[XVII secolo|Seiséntu]]), d'ancö cunservòn in-tu [[Palàssiu Doja (Löa)|Palàssiu Doja]], ch'u duveva trövâse in-te ina [[Villa rustica|villa de canpagna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', pp. 20-22}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''1.2 Reperti archeologici lasciati dai romani'', pp. 7-9}}</ref>. === Etê de mezzu === [[Immaggine:Löa - A Màina (sec. XIV).svg|miniatura|A Maîna de Löa du [[XIV secolo|Trexéntu]], nu guêi doppu da sö fundasiùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', p. 15}}</ref>. U se ghe tröva:<br />1 - [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|Cêve de San Giuànni]]<br />2 - [[Cà di Richê (Löa)|Cà di Richê]]<br />3 - [[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|Gêxa de San Giuànni de Benedetîne]]<br />4 - Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, cu-u pussu cìvicu<br />5 - Ciàssa du Pussu in-ti Carugétti Orbi]] Cu-a fìn de l'[[Impêo Roman|inperu]] e u pasàggiu de têre ligüri a-i [[Régno ostrogöto|ostrugoti]] e dunque a-i [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] e a-i [[Régno longobàrdo|lungubàrdi]], u nu gh'è de testimunianse ch'i tanzen u territòiu de Löa. A tütte e mainêe, ste têre i l'han prestu repigiòn d'inpurtansa, vegnindu a sêde d'ina [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|cêve dedicâ a Santa Maria e San Giuànni]], fundâ du [[VI secolo|seculu VI]]-[[VII secolo|VII]] e mensönâ in-ta dunasiùn de [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]] du [[775]]. Sta gêxa, miscia da-e parte du Burgu Drentu d'ancö, a l'è segnu ch'u gh'êa asè de pupulasiùn d'avéghene de bezögnu, sensa però ch'u se sacce dund'i l'êan e chè. De segǜu quarche cà a se trövava vixìn a-a cêve, ma u ghe ne duvéva esse ascì pe-e canpagne<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 11}}</ref>; de ciǜ, a tradisiùn du postu a l'ö che de quélli tenpi scǜi e génti i fussan scurìe d'in-ta ciana a-u Pözu, vèrsu [[Santuàiu de San Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', p. 22; ''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', p. 23}}</ref>, dund'u se sajéva trövâ ''Lodanum super podium'' se nu a-u Castellu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 116}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 15-16}}</ref>. In-ti tenpi de doppu, cu-a ruina murâle de l'abasîa, e sö têre i sun tachê e destachê ciǜ otte da-a mensa da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]] e, cuscì, u véscu u cumensa a fâse rözu pe sti sciti mentre, in gîu a-u [[XI secolo|Mille]], vixìn a-a cêve u gh'è fundòn in [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de mùnighe benedetîne]]. A-u mêximu urdine religiùzu a sajéva da ligâ ascì a fundasiùn, a-a fuxe du rian de Berbene e vixìn a-u "Purtixö", in ospìssiu dedicòn a-a Madonna da Neve, vegnǜu dapö [[Capélla da Madonna du Luèttu (Löa)|a Madunétta]]. U munastê de benedîte, ligòn a l'abasîa de San Péu, pe-a decadensa di sö custümmi u l'è stêtu a-a fìn seròn du [[1257]], pe mezzu d'ina bulla du [[Pappa Sciandru IV]], cu-e sö prupietê ch'i sun pasê a-u [[Convénto de Sànta Catænn-a (Zêna)|Clarisse de Santa Cateîna de Zéna]]. E têre de Löa e e génti ch'i ghe stavan i l'êan cuscì spartìe tra ciǜ auturitê: quélli sciü-u Pözu e in-ta regiùn tra-u riàn de Carette e u [[Fusòn Grossu]] i l'êan i ciǜ liberi, misci insémme in-t'ina cumünitê cun di sö cunsuli, dapö i gh'êan quélli ch'i stavan in gîu a-a cêve, sensa d'urganizasiùn a cumünitê e lighê a-u munastê de benedetîne de San Giuanni, e ancùn i ''homines de Gazio'' e i ''homines Monasterii'', ch'i l'êan sèrvi o manenti du munastê de San Péu in Vaâtèlla, scibén che in-ti Gazzi i nu mancassen zà di sciti de padrùi privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', pp. 25-27}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 12}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 13-14; ''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 21-24}}</ref>. In-tu cursu du [[XIII secolo|Duxéntu]] a scituasiùn a l'è però cangiâ du bèllu cu-u muntâ d'in növu scignû: pe méggiu guernâ e sö têre e fâle méggiu rende, a-i 17 de zenâ du [[1263]] u véscu [[Lanfrancu Denegru]] u dà l'investitǜa da sö parte de Löa, quélla a punénte du Fusòn Grossu, a l'[[Obertu Doja]], ch'u l'êa u scignû ascì de [[Sanremu|Sanremmu]] e de [[Dussaiga|Dusêgua]] e ch'u l'è cuscì vegnǜu u primmu [[Cuntêa de Löa|cunte de Löa]]. A tütte e mainêe u Doja u l'ha prestu cumensòn a catâ de têre ascì a punénte du Fusòn, cunpurtanduse da scignû de quélli sciti. U véscu u l'ha dunque drovìu in debà cuntr'a-u Doja ma, cu-a sentensa du [[1266]] de l'arbitru [[Nicolò Lanfrancu]], guernatû d'Arbenga, a l'è dêta raxùn a-u vasallu, cu-e têre de Löa ch'i rivan cuscì a punénte fina a-u rian da Fìn, cumme a-a giurnâ d'ancö. Stu fèudu, de ciǜ, scibén ch'u l'êa pasòn a in scignû zenéze u nu faxéva pe ninte parte de têre da [[Repùbrica de Zena|Repüblica]], ma in qualitê de cuncesiùn du véscu u l'êa cunscideròn cumme in [[Féodo inperiâle|fèudu inperiâle]], cun pina suvranitê du Doja<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Loano è ceduta ai Doria'', pp. 28-32}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 24-28}}</ref>. De doppu de l'Obertu, a-i primmi du [[XIV secolo|Trexéntu]], u fèudu de Löa u l'è dunque pasòn a-u sö fìggiu [[Curâdu Doja|Curâdu]] e dapö a-u nêu [[Raffu Doja|Raffu]]. U nêu, in-tu detàggiu, u l'è stêtu du bèllu inpurtante in-ta stoja de Löa, firmandu ina [[Cunvensiùn fra Raffu Doja e i ommi du Pözu|cunvensiùn cun 71 padrùi de cà du Pözu]] a-i 19 de lüggiu du [[1309]]. Cun stu papê u Raffu u g'ha prumìsciu che, s'i l'avessan fêtu San Martìn da vixìn a-a cêve tenpu de dùi anni, i l'aviévan risevǜu de badda in quaddru de têra de 12 passi pe fiancu, in ortu e da cāsïna pe fabricâse a cà, ciǜ che sbasciâghe e tàsce. A sta vuluntê du Doja a curispunde dunque a fundasiùn da Maîna, cu-ina cumünitê che du rèstu a cunservava i sö antìghi diritti e statǜi, raprezentâ da dùi Cunsuli e da in Cunséggiu de duzze menbri, dund'i se sun prestu ünìi ascì di ommi di Gazzi e du Munastê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Si abbandona Loano sul Poggio'', p. 33}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', pp. 12-13}}</ref>. De quélli tenpi, u paîze u se spandéva grossu moddu a-u cö du Burgu Drentu, in-tu mezzu tra-a cêve, ch'a duvéva trövâse in curispundensa de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]], e a gêxa de San Giuànni de Benedetîne, che foscia a l'êa dunde ancö u se tröva l'[[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|ātòju di Giànchi]]. Pe-a tradisiùn, e primme chè da Maîna i sun stête quélle tra-u Carùggiu du Fusòn (''Via Renato Boragine'') e a Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, dund'a se tröva ancùn a [[Cà di Richê]], du [[1310]]. Dapö, u paîze u l'è cresciǜu vèrsu punénte lungu u Carùggiu Drîtu (''Via Cavour'') e vèrsu munte pe-u Carùggiu de San Zane che, rivòn fina da-a gêxa, u l'êa seròn da 'na porte<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo III. Signoria dei Doria in Loano. Forma di governo'', pp. 33-35}}</ref>. Föa da Maîna, da-i tenpi du Raffu ascì u burgu du Castéllu u l'è cresciǜu, svilüpanduse a-i pé da rexidensa d'alantùa di Doja e vegnindu seròn, de prubabile, in-t'in gîu de müàgge cun trê porte e de tûri<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Il Castello'', pp. 35-36}}</ref>. De mentre che u fèudu u se svilüpava, u l'è stêtu interesòn da-i fêti e da-i remésci ch'i l'han tucòn i [[Döia (famiggia)|Doja]] de quélli tenpi, vegnindu tacòn a-a Repüblica cu-a bandìa ch'a l'ha curpìu a famìggia du [[1342]], p'esse dêtu indarê pasòn tréi anni. Du [[1401]], tenpu du cunte [[Durìn Doja]], Löa a patisce u broccu e u saccu du capitàn [[Filippino Cavassola]], ch'u l'êa a-u servìssiu du [[Cumün d'Arbenga|Cumǜn d'Arbenga]], pe mantegnî i sö surdàtti e a despêtu di mille fiurìn de guàsti, a-a fìn d'in debà du [[1403]] u s'è diciaròn che Arbenga a nu gh'avesse da cunpensâ Löa, dêtu che u Cavassola u l'axéva agìu pe sö cuntu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. I primi Doria in declino'', pp. 36-37}}</ref>. Cu-u muntâ da pupulasiùn, a l'è stêta custruìa ina növa gêxa, dedicâ de lungu a San Giuànni, cunsacrâ a-i 14 de mazzu du [[1458]] e fêta in-tu scitu de l'ātòju di Giànchi, che dapö u n'ha repigiòn ina parte de müàgge<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. La consacrazione della chiesa parrocchiale'', p. 38}}</ref>. === Etê mudèrna === Tra-a fìn du [[XV secolo|Quattruséntu]] e u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u paîze u l'è cresciǜu ancùn a munte da "Cuntrâ Mêstra", a furmâ e a parte di Carugétti Orbi tra ''Via Bernardo Richeri'' e ''Via del Monte'', mentre ciǜ luntàn, a punénte, i se trövan de primme custrusiùi, cumme l'ospeâ. Sti tenpi i sun marchê ascì da-a chéta di [[Döia (famiggia)|Doja]], cu-u [[Curâdu III Doja|Curâdu III]] che, pe-i puffi ch'u gh'axéva ciantòn, du [[1505]] u l'ha vendǜu u fèudu pe 30.000 scüi a-u [[Gian Loigi Gottardo Fiesco|Gian Luigi Fiescu u Véggiu]]. A despêtu de di ricursi, st'attu u l'è cunfermòn e cuscì, a-i 5 de lüggiu, i raprezentanti de Löa i züan fedeltê a-u növu scignû e du [[1507]] u l'è fêtu l'attu definitìvu de cesiùn. A növa duminasiùn a nu l'ha portòn guêi de cangiamenti in-ta [[Cuntêa de Löa|cuntêa]], cu-i növi scignûi ch'i nu ghe stavan guêi e che, a tütte e mainêe, i l'axévan cunfermòn i statǜi de primma; a-i primmi du Sinqueséntu u véscu [[Aostin Giustignan|Oustìn Giustiniàn]] u registra 265 famìgge in-tu territòiu de Löa, pe pocu ciǜ de mille persùne in-te tüttu. Du [[1508]] u fèudu u l'è dunque pasòn a-u [[Scipión Fiésco|Scipiùn]] e a-u [[Sinibàrdo Fiésco|Sinibardu Fiescu]], pe vegnî dapö du Sinibardu sulu, cu-u Scipiùn ch'u s'êa pigiòn [[Lavagna]], tegnindulu fina a-a sö mòrte du [[1528]], quand'u l'è pasòn indivizu a-i figgi<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', p. 19}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', pp. 39-41}}</ref>. [[Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - tàrga (1).jpg|sinistra|miniatura|A targa sciü-a faciâ de [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|Sant'Oustìn]] ch'a rigorda l'interventu du [[Gianandrîa Doja]] e da mugê, [[Zenobia Du Carettu]].]] Löa a l'è dunque restâ sutt'a-i [[Fiésco (famìggia)|Fieschi]] ancùn fina du [[1547]], quàndu cu-a [[Conzûa di Fiéschi|cunzǜa falìa]] du [[Gian Loigi Fiesco|Gian Luigi]] a famìggia a l'ha persu tütte e sö rôbe, cunpresu u fèudu de Löa che, pasòn ina cürta ocupasiùn du [[Stâto de Milàn|guernatû spagnollu de Milàn]], u l'è finìu a l'[[Dria Doia|Andrîa Doja]] insémme a-e âtre têre di Fieschi. Pasòn ina dēxéna d'anni, cumme i âtri fèudi du Doja Löa a passa du [[1560]] a-u [[Pagàn Döia|Pagàn]], sensa che però nisciǜn di dùi u se interèsse guêi a-a cuntêa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', p. 41; ''I secondi Doria. Andrea Doria conte di Loano'', pp. 42-45}}</ref>. L'ünicu travàggiu inandiòn de quélli tenpi, u l'è stêtu a custrusiùn de müàgge de diféza, fête survatüttu u cuntrastâ u perìculu di piratti türchi e finìe gràssie a l'interventu du növu scignû, u [[Gianandrîa Doja]], scibén ch'i sajàn de lungu de prupietê da cumünitê. A-a fìn de sti travàggi, u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn a l'architettu [[Giuànni Punsellu]] a sö növa rexidensa in-te Löa, u [[Palàssu Doja (Löa)|Palàssu Doja]], inandiòn du [[1578]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 20-22}}</ref>. Dapö u l'ha fêtu ciantâ a levante du palàssiu i cuscì dîti Giardìn du Prìnsipe, mentre u l'ha misciu man ascì a-a [[Castéllu di Doja (Löa)|véggia rexidensa]] a-u Castéllu. A partî da-u cunventu picìn de Santa Maria de Mizeicòrdie, fundòn du [[1578]] pe-i [[Órdine di mìnimi|fratti minimi]] e da-u [[1582]] a-i [[Órdine de Sant'Agostìn|fratti de San'Oustìn]], tra-u [[1588]] e u [[1604]] u l'è tiòn sciǜ u gran [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 49-51}}</ref>. De sti tenpi u Doja u l'ha misciu ascì man a l'urganizasiùn da cuntêa, cu-a pruclamasiùn di [[Statǜi de Löa du 1602|Statǜi du 1602]] ch'i l'êan ciǜ strêti de quélli antìghi da cumünitê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Gli statuti del 1602'', pp. 52-55}}</ref>. De quéllu annu, pocu primma da sö mòrte du [[1606]], u cunte u l'ha cumandòn l'inprinsìpiu di travàggi pe in âtru cunventu, [[Cunventu de Munte Carmèllu|Munte Carmèllu]], finìu da-u sö fìggiu [[Andrîa I Doja|Andrîa]] du [[1608]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 50-51; ''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 56-58}}</ref>. In-tu cursu de stu seculu u Burgu Drentu u l'ha cuntinuòn a crésce a-u postu di spàssi ancùn tegnǜi a orti, survatüttu da-e parte di Carugétti Orbi, cu-a cà ch'a sêra d'ancö Ciàssa Palèstru da punénte ch'a l'êa vegnǜa a sêde da sécca de Löa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 23-24}}</ref>. A l'inprinsìpiu du [[XVII secolo|Seiséntu]] sciǜ sta ciàssa u l'è custruìu u Palàssu du Cumandante e in palàssu pe-u [[Carlu I Doja Du Carettu|Carlu I]], fìggiu du Gianandrîa e [[Ducâto de Tùrsci|dücca de Türsci]], tantu che sta ciàssa a l'êa dîta "du Dücca". A punénte da sécca u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn ascì ina fîa de chè da mette a pixùn, mentre a se svilüppa pe sö cuntu a fîa de chè a punénte du Palàssu du Cumandante e e primme du Burgu de Föa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.4 L'urbanizzazione secentesca'', pp. 27-28}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', p. 58}}</ref>. A-i tenpi tra-u Gianandrîa e l'Andrîa I a remunta ancùn a custrusiùn du cuscì dîtu "béu du Prìnsipe", ch'u portava l'êgua a muìn e gunbi du scignû e pö a-e funtane pübliche e privê du fèudu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 58-59}}</ref>. A-a mòrte de l'Andrîa I a regensa a l'è pasâ a-a mugê, [[Giuànna Colonna]], ch'a l'ha dêtu i Capìtuli a-u Munte de Pietê, ma a-a sö mòrte du [[1620]] u fìggiu [[Pagàn Giò Andrîa Doja|Pagàn Giò Andrîa]] u gh'axéva sulu trez'anni. In-ta [[Goæra Savöia-Zêna do 1625|guêra tra-i Savoia e Zéna du 1625]] u fèudu a l'è ocüpòn da-i piemuntézi, ch'i ne sun scurìi a-i 16 de zügnu; i Capìtuli da pâxe i sajàn stanpê du [[1634]] pròpiu in-te Löa. Finìu u vöu de putere cu-u muntâ du Pagàn cumme Andrîa II, u sö guèrnu e, dapö, a regensa da mugê [[Maria Polissena Landi]] i sun stêti ancùn in muméntu de inpurtanti travàggi püblici: du [[1633]] a l'è inandiâ a [[Gêxa de San Giuànni u Batìsta (Löa)|gêxa növa de San Giuànni]], cunsacrâ du [[1638]], mentre i cumensan i travàggi pe in cunventu di Capüsìn, ch'u sajà finìu a-i tenpi de l'[[Andrîa III Doja|Andrîa III]] e, a-a sö mòrte, da regente [[Viulante Lumelìn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 67-70}}</ref>. De sti tenpi, cu-i ürtimi Doja a pasâ ancùn du tenpu in-te Löa, u se rigorda a custrusiùn de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]] sciü-e ruine da gêxa véggia, finìu du [[1661]], e de cumme, du [[1657]], u paîze u fusse scanpòn a-a pèste ch'a l'axéva curpìu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 71-72}}</ref>. Dapö, u lungu guèrnu du [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]] u l'è stêtu in muméntu de svilüppu pe-u fèudu, cun növe ativitê e fàbbriche regulê da sìnque "Urdini" du [[1685]], scibén che u cunte u nu l'agge tostu mâi vixitòn Löa. Du [[1691]] u s'è custruìu u [[Punte du Nicciu (Löa)|punte du Nicciu]] sciü-u [[Fusòn Grossu]] e, de lungu de quélli anni, u s'è misciu man ascì a [[Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Giovanni Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 77-81}}</ref>. [[Immaggine:Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria.jpg|miniatura|''Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria'', mappa de l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]]]] Du [[1737]], a-a mòrte tantu du Gianandrîa III che du sö fìggiu Andrîa, u fèudu u l'è pasòn ascì de fêtu a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i n'axévan pigiòn a suvranitê a-i 18 de dixenbre du [[1736]]. A tütte e mainêe i növi scignûi i l'han dêtu cunfèrma du fèudu a-i Doja, ch'i sun andêti avanti a numinâ di cumisâi pe guernâlu. Sti-lì i sun vegnǜi ancùn ciǜ liberi da quàndu, du [[1761]], u [[Giò Andrîa IV Doja|Giò Andrîa IV]] u l'axéva fêtu San Martìn da [[Zena|Zéna]] a [[Romma|Rumma]], mentre i Savoia i l'axévan portòn in-te Löa ina guarnixùn cu-in sö Cumandante de Ciàssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', p. 89}}</ref>. Cun l'andâ aprövu a-e pulitiche di Savoia, Löa a l'è dunque interesâ da-a [[Goæra de sucescion aostriaca|guêra de sucesiùn austriaca]]: a sö guarnixùn, izulâ, a l'è prestu scurìa a [[Garesce]] insémme a-e génti de ciǜ cuntu e a l'aministrasiùn, mentre u fèudu u l'è pigiòn du [[1745]] da-i spagnolli du marcheize de Castellar. A pezantiscima ocupasiùn spagnolla, cun 40.000 surdàtti ch'i ghe sun stêti fina a-a fìn de l'annu e, in parte, ancùn a-a mitê du [[1746]], a l'ha fêtu pagâ dàssiu pe bén 30.000 franchi, cun saccu de têre e de chè. Turnòn a-a fìn de stu annu a-i Savoia, di növi pruvedimenti ciǜ strêti pe-i feudatâi i l'han spunciòn u Doja a firmâ de cunvensiùi cu-a cumünitê pe gestî l'üzu e e tàsce sciü-i gunbi e i muìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', pp. 90-91}}</ref>. Du [[1770]], cu-a pruclamasiùn de Regie Custitusiùi Generâli, in-te Löa cumme in-ti âtri fèudi inperiâli i l'intran in vigû a réu e léggi du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], ch'i l'han portòn a strenze diritti e puteri tantu di cunti che cumünitê, cu-a gestiùn da giüstissia, rispetivamente, penâle e civìle ch'a l'è cuscì pasâ a l'aministrasiùn du regnu. Cun st'attu chì e u vegnî menu di diritti feudâli u riva dunque a-a sö fìn u duminiu di Doja sciǜ Löa, tegnǜu a l'ürtimu da-u [[Zorzu Andrîa Doja|Zorzu Andrîa]], cunte cumme Andrîa VI. A tütte e mainêe, de quélli tenpi u gh'è stêtu ascì in sèrtu svilüppu pe-u paîze, cu-a sö növa funsiùn de portu pe-u regnu, survatüttu pe-a sâ, che d'in-te Löa a l'êa camalâ a bastu fina a [[Sêva]]. A dannu di Doja, da-u [[1785]] e tàsce du regnu i sun careghê ascì sciü-i bêni feudâli, che da-u [[1797]] i vegniàn du tüttu paéggi a quélli civìli, mentre du [[1780]] a prupietê de müàgge a l'êa pasâ da-a cumünitê a-u regnu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Dalla cessazione del feudo alla battaglia di Loano'', pp. 93-97}}</ref>. Cun l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u crésce da Maîna u vegne ciǜ cuntegnǜu, blucòn pe-a primma parte du seculu da-e regule sciü-e custrusiùi ösciǜe da-i Doja. A tütte e mainêe, pasòn quarch'annu u muntâ di cumèrci e a fìn de sti regulamenti i l'han portòn a paéggi interventi in-te chè du Burgu Drentu, isê fìn a-u tersu ciàn survatüttu lungu u Carùggiu du Fusòn e a Cuntrâ Mêstra, tantu che da-u [[1700]] a-u [[1756]] quélle a cadastru i muntan squêxi du dùggiu, tostu tütte in survaelevasiùn. A partî da-u [[1730]] u se cumensa a lastregâ a risö i carùggi du Burgu Drentu e, tra-i âtri travàggi püblici, i se rigordan ancùn a Cà du Capìtulu, palàssu da cumünitê da-u [[1758]], a porte du Relöiu du [[1774]] e a fundasiùn du semitéiu sciü-a vìa di Masòcchi du [[1797]], ciǜ che di travàggi a-e custrusiùi ch'u gh'êa zà<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.5 L'espansione settecentesca'', pp. 33-36}}</ref>. === Etê cuntenpuranea === [[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|Quaddru de l'[[Hippolyte Bellangé]] dedicòn a-a batàggia de Löa.|250x250px|sinistra]] L'inprinsipiu de l'etê cuntenpuranea u l'è stêtu pe Löa in âtru muméntu de gran crizi, cun l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte de armê rivulusiunàie fransêzi che, dapö ch'i gh'axevan tiòn cuntru cun di canùi da-e Ovivétte, du [[1794]] i l'han pigiòn u paîze. U cuntrollu de Löa u l'è però turnòn a-i austru-piemuntêzi cumme che i fransêzi, a-i 9 de lǜggiu du [[1795]], i se sun retiê lungu a cuscì dîta "lìnea du Burghéttu", a-u de là da [[Scciumêa Varatella|Vâatèlla]]. L'ataccu finâle di fransêzi, pasòn a-a stoja cumme a [[Bataja de Löa|batàggia de Löa]], u l'è stêtu a-i 23 de nuvénbre de quéllu annu e, cu-a sö vitôia, Löa a finisce sutt'a-u cuntrollu da Fransa, ch'a g'ha lasciòn ina guarnixùn a Munte Carmèllu e in-ti ātòj. A-i tenpi da [[canpagna d'Egittu]] u l'è ristabilìu u guèrnu di Savoia ma, scurìi sti-lì in [[Sardegna]] a-a fìn du [[1798]], Löa a l'ha dumandòn du [[1799]] l'anesiùn a-a [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligüre]], dund'a l'è fêta capitâle de cantùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', p. 99}}</ref>. Du [[1805]], insémme a-u rèstu da Ligüria, Löa a l'è finìa in-tu [[Prìmmo Inpêro françéize|Primmu Inperu fransêze]], dund'a l'è stêta cunprêza in-tu [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartiméntu de Muntenötte]], sutt'a-u Cantùn da Prìa. De quélli tenpi i sun stêti serê tütti i cunventi e e cungréghe du paîze, mentre i sun levê i stemmi di Doja in-tu paîze. Vèrsu a fìn du duminiu du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], a-i 15 de frevâ du [[1814]], in-te Löa u gh'è pasòn u [[Pappa Pìu VII]] mentre ch'u ne vegnìva indarê da [[Fontainebleau]], ch'u se gh'è fermòn a pregâ e a benedî u populu in San Giuànni<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', pp. 100-101}}</ref>. A-i 25 d'arvî du [[1814]] u l'è turna stabilìu u guèrnu di Savoia, cun Löa ch'a l'è vegnǜa a capitâle de ün di séi distrêti da [[Pruvincia d'Inéia|pruvinsa d'Onéggia]], e i l'intran turna in vigû e léggi e i ordinamenti cumm'i l'êan avanti di fransêzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Ritornano i Savoia'', pp. 102-103}}</ref>. U cumènsa cuscì in perìudu de gran svilüppu, tantu pe-e ativitê a têra che pe-i cumèrci pe mâ, cun paégge famìgge de Löa ch'i l'êan vegnǜe di armatûi inpurtanti, scibén che in-ta segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] i l'han duvǜu cangiâ i sö interèssi vèrsu a têra pe-u muntâ da cuncurensa di vapuri e di porti ciǜ grandi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 104-107}}</ref>. U svilüppu de custrusiùi privê, cumme du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è pe-u ciǜ in elevasiùn, che pe stu seculu a l'interèssa survatüttu e chè in-ti Carugétti Òrbi. De sti tenpi i cumensan ascì di travàggi a-e stradde de Löa: du [[1818]] u se cumensa a traciâ a vìa a mâ, vegnǜa a-u dì d'ancö a pasegiâ, e du [[1826]] u s'inbastisce u primmu servissiu de lüminasiùn püblica. In-ta segunda mitê du seculu a l'è caciâ zǜ parte di bastiùi e de müàgge, pe fâ vegnî méggiu i tràffeghi cu-u Burgu Drentu e zùnzine e vìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.6 L'urbanizzazione ottocentesca'', pp. 39-41}}</ref>. Du [[1871]] u palàssu di Doja u vegne u növu munisìpiu e, du [[1878]], a-u cumǜn de Löa u ghe vegne tacòn quéllu de [[Vèrsci|Vèrxi]], blucòn pe vuluntê di verxìn u prugèttu de tacâli a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 116}}</ref>. Du [[1872]] ascì Löa a l'è zuntâ cu-ina [[Stasiùn de Löa|sö stasiùn]] a-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], mentre i se svilüppan ascì paégge istitusiùi, da-e scöe de ciǜ livélli a quélle pe l'asisténsa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e topomastica'', p. 120; ''La scuola'', pp. 131-136; ''Beneficienza e Opere Pie'', pp. 137-140}}</ref>. A-u mêximu tenpu, vèrsu l'inprinsìpiu du [[XX secolo|Növeséntu]], Löa u cumensa a vegnî ina lucalitê inpurtante pe-u türismu, tantu a-i bagni che, survatüttu da-u primmu doppuguêra, in-te culonie, pe rivâ zà du [[1934]] a tostu trexentumilla prezense. Ciǜ che u svilüppu de in pocu d'indüstria, tra-i ürtimi fêti di [[Anni 1930|anni '30]] u l'è stêtu traciòn u növu percursu de l'[[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Aurelia]], de darê da Maîna, e fêtu méggiu a feruvìa; mentre in-ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra Mundiâle]] Löa a l'ha patìu ascì di bunbardamenti, cu-u pezzu ch'u l'è stêtu quéllu di 6 d'agùstu du [[1944]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'amministrazione fra 1800 e 1900'', pp. 141, 147}}</ref>. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Lêua}} === Minurànse furèste === Segundu l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixenbre du 2024 i rexidenti furèsti a Löa i sun 1.087<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>. === Cugnummi ciǜ difüzi === I cugnummi ciǜ difüzi a Löa i sun: ''Burastero'', ''Tassara'', ''Villa'', ''Ferrari'' e ''Rossi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciǜ difüzi cumǜn pe cumǜn, Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-05-20}}</ref>. === Persùne lighê cun Löa === * [[Ferdinando Elice]] (Löa, [[1786]] - [[Zena|Zéna]], [[1847]]), prufesû e fizicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VIII. Signor Ferdinando Elice'', pp. 334-336}}</ref>. * [[Antonio Stella]] (Löa, [[1787]] - Löa, [[1848]]), prufesû de chimica e spesiâ<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia V. Signor Antonio Stella Chimico Farmacista'', pp. 327-329}}</ref>. * [[Felice Isnardi]] (Löa, [[1802]] - [[Zena|Zéna]], [[1843]]), archeolugu e storicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VII. Signor Felice Isnardi archeologo'', pp. 331-333}}</ref>. * [[Fabio Accame]] (Löa, [[1812]] - [[Zena|Zéna]], [[1875]]), studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Abbondanza|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/fabio-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Fabio}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia IX. Signor Avvocato Fabio Accame'', pp. 336-337}}</ref>. * [[Giuseppe Valerga]] (Löa, [[1813]] - [[Gerusalemme|Gerüsalemme]], [[1872]]), [[patriarca latìn de Gerüsalemme|patriarca latìn de Gerüsalèmme]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia I. Mons. Giuseppe Valerga Patriarca Latino di Gerusalemme'', pp. 314-319}}</ref>. * [[Emanuele Valerga]] (Löa, [[1818]] - [[Varappuzha]], [[1864]]), [[Sêde titolâre de Miriofito|véscu de Miriofitu]] e [[Diocexi de Quilon|vicàiu apustolicu de Quilon]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia II. Mons. Carlo Giacinto di S. Elia Vescovo di Miriofidi e Vicario Apostolico di Quilon'', pp. 319-322}}</ref>. * [[Giuseppe Opizzo]] (Löa, [[1818]] - [[Limma|Lima]], [[1867]]), capitàn e patrùn de barchi<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XII. Signor Giuseppe Opizzo Capitano Marittimo'', pp. 342-343}}</ref>. * [[Pietro Valerga]] (Löa, [[1821]] - Löa, [[1903]]), carmelitàn e urientalista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-valerga/|tìtolo=Valèrga, Pietro - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>. * [[Giuseppe Lavagna]] (Löa, [[1828]] - [[Turin|Türìn]], [[1876]]), avucatu e studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XI. Commendatore Avv. Giuseppe Lavagna nipote'', pp. 338-342}}</ref>. * [[Pietro Guastavino]] (Löa, [[1858]] - [[Zena|Zéna]], [[1909]]), giurnalista e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Fabio Zavalloni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-guastavino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2003|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 60|capìtolo=GUASTAVINO, Pietro}}</ref>. * [[Gino Pollacci]] ([[Pavia|Pavìa]], [[1872]] - Löa, [[1963]]), butanicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Bracco|outô2=Francesco Sartori|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gino-pollacci_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=POLLACCI, Gino}}</ref>. * [[Giuseppe Garassini Garbarino]] (Löa, [[1885]] - [[Poreč]], [[1917]]), aviatû e militâre<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-garassini-garbarino_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1932|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=GARASSINI GARBARINO, Giuseppe}}</ref>. * [[Gianni Amico]] (Löa, [[1933]] - Löa, [[1990]]), scenegiatû e regista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gianni-amico/|tìtolo=Amico, Gianni - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>. == Posti de interèsse == === Architetüe religiùze === ;Paròcchia de San Giuànni u Batìsta <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Loano-chiesa San Giovanni2.jpg|A gêxa de San Giuànni Immaggine:Loano - Oratorio delle Cappe Turchine - vista notturna (1).jpg|L'ātòju di Türchìn de nötte Immaggine:Loano - Oratorio di San Giovanni Battista - 2023-09-01 23-45-29 001.jpg|L'ātòju di Giànchi Immaggine:Santoâio di Sànti Cöximo e Damiàn (Lêua) - estèrno (1).jpg|U santuàiu de San Dagnàn Immaggine:Santuàiu da Madonna du Lurêu (Löa) 12.jpg|A Madunétta Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa da Merçêde (Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Rulandétte </gallery> * Gêxa de San Giuànni u Batìsta: a l'è a gêxa ciǜ inpurtante de Löa, sêde da paròcchia du paîze da-u [[1662]], finìi i travàggi du [[1633]]-[[1638|38]] pe fabricâla a pigiâ u postu da [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|gêxa véggia du Burgu Drentu]]. A g'ha ina furma a duzze lati, da-u diametru de 75 mêtri, crövìa da 'na cupula âta 43 mêtri ch'a g'ha in simma a stàtua d[[San Gioâne Batista|u Batìsta]], fêta in cangiu du véggiu têtu d'abaìn, derüòn da-u [[Teramottu de Dian|tarantantàn du 1887]]. De drentu, u se tröva in gran ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] suviastòn da 'na têja du [[Doménego Fiazélla|Fiasella]]; sciü-u perimetru da gêxa i ghe sun ascì öttu capelétte, quattru pe parte, serê in simma da 'na trabeasiùn pitüâ cun santi e prufêti, travàggiu du [[Gêumo Grafìgna|Graffigna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa parrocchiale di S. Giovanni Battista'', pp. 155-157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20987/|tìtolo=Chiesa di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2025-10-11}}</ref>. * Ātòju da Madonna du Ruzàiu: dîtu ascì di Türchìn da-a cungréga ch'a g'ha a sêde, u l'è stêtu fabricòn du [[1661]] in-tu scitu dund'a gh'êa a gêxa véggia de Löa, caciâ zü e döviâ in-te di töcchi de müàgge de l'ātòju. De güstu baroccu, u g'ha ina ciànta a quattru lati a ina navâ sula, cun l'ātâ ch'u g'ha in simma in quaddru che foscia u l'è du [[Giovan Battista Gaulli|''Baciccio'']] e ina capelétta ch'a se ghe dröve a-a manca<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Turchini'', pp. 168-169}}</ref>. * Ātòju da San Giuànni u Batìsta: dîtu ascì di Giànchi da-u survanùmme de l'âtra cungréga da Löa, che chì a g'ha de sêde, u l'è misciu in-tu scitu da gêxa de l'antìgu [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de benedetîne]], pe vegnî ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. U l'ha pigiòn e sö furme d'ancö cun di travàggi du [[XVIII secolo|Setteséntu]] e, in-tu nicciu in simma a l'ātâ, u gh'è cunservòn ina stàtua du santu patrùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Bianchi'', p. 168}}</ref>. * Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn: dîtu sulu de San Dagnàn ascì, u se tröva a-u Pözu, in-tu scitu du primmu centru de Löa, dund'u l'è stêtu fabricòn in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe l'interventu du cunte [[Gianandrîa Doja]], sutt'a-u primmu titulu de Maria Santiscima du Munte Oivê. A sö strutǜa a l'è quélla de capélle de canpagna, cun faciâ a cabànna e canpanìn a véja, e de drentu u se svilüppa in-t'in'aula ünica, cun decurasiùi de l'inprinsipiu [[XX secolo|Növeséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20991/|tìtolo=Santuario dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref>. * Capélla da Madonna du Luèttu: dîta ascì a Madunétta, a l'è stêta custruìa a-u Purtixö, du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII seculu]], pe cuntu di [[Abasia de San Pêru in Varatella|benedetìn de San Péu]], pe esse fêta a növu cumme ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. A l'è ina custrusiùn a dùi cén, cu-in portigu davanti a-a faciâ, e de drentu a g'ha ina ciànta squadrâ, ch'a se strenze a-u fundu. L'ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u l'è suviastòn da ina ''Madonna du Luèttu'', quaddru du Quattruséntu a-u-quale i se gh'êan racumandê e génti de Löa pe-a pèste du [[1657]], mentre in-ta müàggia de manca e u se tröva a capélla de l'Imaculâ, cu-a sö a stàtua<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20983/|tìtolo=Cappella di Nostra Signora di Loreto|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Madonna del Loreto'', pp. 178-180}}</ref>. * Capélla da Madonna da Mercêde: cunusciǜa ascì cumme a capélla de Rulandétte o a Madonna de Prè Rafè, a l'è stêta cumisciunâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] da ün di véggi du Prè Rafè Rubâdu che, aministrandula in-tu seculu de doppu, u g'ha lasciòn u numme. Sta capélla, miscia in-ta regiùn de Rulandétte, a g'ha ina ciànta a crûxe gréga e a l'è stêta manezâ ciǜ otte, fina a pigiâ e sö furme d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le Rolandette'', pp. 187-188}}</ref>. ;Paròcchia de Santa Maria Imaculâ <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de Sànta Màia Inmacolâ (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa di Capüsìn </gallery> * Gêxa de Santa Maria Imaculâ: méggiu cunusciüa cumme a gêxa di Capüsìn, a l'è stêta cumisciunâ da-i [[Órdine di fràtti minoî capuçìn|capüsìn]] de Löa, caciê da-u sö cunventu in-ta Ciàssa du Mercòn du [[1864]], cunsacrâ du [[1874]] e largâ a-e sö furme d'ancö du [[1971]], p'esse fêta paròcchia du [[1978]]. U cunplèssu, da-a ciànta a tau, u l'è fêtu in-t'in stile rumanicu-eclètticu, cun faciâ a cabànna, canpanìn a véja e nu guêi de decurasiùi, segundu u güstu di capüsìn. U grande ātâ de legnu, du [[XVII secolo|Seiséntu]], u ne vegne da-a gêxa véggia; âtri dùi, turna de legnu, i sun misci in-te dùe capélle a-i sö lati, dedichê a San Franséscu e a Sant'Antoniu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20990/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Immacolata|léngoa=IT|vìxita=2025-10-13}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa dei Cappuccini'', pp. 180-181}}</ref>. ;Paròcchia de San Pîu X <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Loano, chiesa di San Pio X.jpg|A gêxa de San Pîu X </gallery> * Gêxa de San Pîu X: a gêxa a l'è ina custrusiùn mudèrna, inandiâ du [[1975]] e finìa du [[1990]], bén che zà in funsiùn, pe-u ciàn seminteròn, da-u [[1978]]. A sö furma a l'è cuscì fêta a rigordâ quélla d'ina tenda, cun de fundasiùi de ciüméntu armòn ch'i rézzan ina réi de trâvi dund'u gh'è renbòn u têtu. De drentu, a g'ha in-tu mezzu ina grande aula squadrâ, cun l'ātâ ch'u l'è misciu sciü ün di lati ciǜ lunghi, in simma a di scaìn. Sciü-i âtri lati i se trövan de scainê e u coru, ch'u g'ha de darê ascì e stansie da sacrestîa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20988/|tìtolo=Chiesa di San Pio X|léngoa=IT|vìxita=2025-10-14}}</ref>. ;Paròcchia de Vèrxi <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de Sànta Màia de Gràçie (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A Madonna de Gràssie Immaggine:Capélla da Vixitaçión (Vèrsi, Lêua) - faciâta (1).jpg|A capélla da Visitasiùn Immaggine:Capélla de Sànta Lìbera (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Santa Lìbbia </gallery> * Gêxa da Madonna de Gràssie: in-ta burgâ da Gêxa, a l'è stêta cumensâ du [[1471]] e cunsacrâ du [[1528]], p'esse fêta paròcchia du [[1571]] da-u [[Pe(r)u Fransescu Còsta|Péu Franséscu Còsta]]. Rangiâ ciǜ otte, tenpu da vixita du véscu [[Nicolò Mascardi|Mascardi]] a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se urdina de mette sciü-u frunte l'imàgine da Madonna e de custruî u canpanìn baroccu, spartìu in-te tréi livélli e misciu a-a drîta da gêxa. A faciâ a l'è de stile neuclascicu, cun tantu de portigu, mentre de drentu a l'è de güstu baroccu, a ina sula navâ. L'ātâ, du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è de marmu giàncu e russu; da-e parte u se ne tröva âtri tréi, dùi a-a drîta e ün a-a manca<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20989/Chiesa+di+Santa+Maria+delle+Grazie#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Loano&liberaluogo=&dominio=2&highlight=Loano|tìtolo=Chiesa di Santa Maria delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2025-10-10}}</ref><ref name=":2" />. * Capélla da Visitasiùn: in-ta burgâ de l'Ìzua de d'Âtu, arenbâ a-e sö chè, u permìsciu pe-a sö custrusiùn u l'è stêtu cuncèssu da-u véscu Còsta du [[1647]]. Tostu abandunâ in-ta primma mitê du [[XX secolo|Növeséntu]], a l'è stêta cumodâ tra-i [[Anni 1980|anni '80]] e [[Anni 1990|'90]]. A capélla a g'ha in'aula squadrâ, crövìa da 'na otta a butte e cu-in pavimentu ciǜ èrtu d'in scaìn da l'ātâ, ch'u g'ha de darê u quaddru da patrùna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20981/|tìtolo=Cappella della Visitazione|léngoa=IT|vìxita=2025-10-15}}</ref>. * Capélla de Santa Lìbbia: vixîna a-u paîze abandunòn di Quàrxe, a l'è chì mensönâ fina du [[1583]], mentre du [[XVIII secolo|Setteséntu]] a l'êa portâ avanti da di ermitti. A g'ha ina strutǜa da capélla de canpagna, da-a faciâ tütta inbucâ cu-in tinpanu a triangulu e ina lünétta de d'âtu a-u portâ. A sö aula, da-a ciànta squadrâ, a g'ha in simma de otte a cupula e a butte e, sciü-e müàgge, de pitüe de Santa Lìbbia. ;Âtre architetüe <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa de Sant'Oustìn e Santa Rìtta Immaggine:Loano, suore della Visitazione.jpg|U cunplèssu da Vixitasiùn, cun gêxa a-a manca Immaggine:Loano-convento Monte Carmelo-prospetto sudoccidentale.jpg|Munte Carmèllu </gallery> * Gêxa e cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta: u l'è stêtu u primmu cunventu a esse cumisciunòn da-i Doja, cumensòn du [[1588]] e finìu du [[1604]], sciǜ prugèttu du [[Giovanni Ponzello]]. A gêxa a l'è spartìa in-te trê navê da culònne de [[Prìa de Ver̯éssu|prìa de Vêéssi]], a mêxima döveâ ascì pe-i portê. Da-e parte de l'ātâ, du Setteséntu, u gh'è e dùe capélle da Madonna du Bùn Cunséggiu e de Santa Rìtta, ciǜ che âtre dùe drovìe in-te müàgge d'ogni navâ. Sciü-a drîta da gêxa u se tröva ancùn u sö cunventu, a dùi cén, fêtu tütt'in gîu a-u sö ciostru<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa e convento di S. Agostino'', pp. 169-170}}</ref>. * Gêxa de Nostra Scignùa da Vixitasiùn: vaciâ sciǜ Cursu Europa, a l'è purtâ avanti da-e mùnighe da Vixitasiùn, in urdine religiùzu ch'u l'è stêtu fundòn in-te Löa a l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] pe mustrâ a scöa a-e figöe. Scicumme che, pe traciâ sta vìa, u n'è stêtu caciòn zǜ u cunventu, e mùnighe i l'han fêtu custruî in-ti [[Anni 1960|anni '60]] u cunplèssu cun gêxa ch'u se ghe végghe a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/territorio/storia-e-cultura/|tìtolo=Storia e cultura: un tuffo nel passato|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>. * Cunventu de Munte Carmèllu: cumensòn a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e finìu du [[1610]], u cunplèssu de Munte Carmèllu u se cunpûne de ciǜ custrusiùi. A gêxa a g'ha ina ciànta a crûxe latîna, fêta ancùn in-tu güstu du [[Renascimento|Rinascimentu]], cun dùi ātê in-tu transettu e dùi in-ta navâ, ciǜ che quéllu a-u sö fundu. In-ta gêxa u se ghe tröva ascì a cripta dund'i sun stêti suterê i cunti fina du [[1755]]. A-a sö drîta u gh'è u cunventu, fêtu in gîu a-u ciostru, mentre a punénte da gêxa u se tröva ancùn u cazòttu, custrusiùn destinâ a-i scignûi de Löa, e a tûre de diféza<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 175-178}}</ref>. * Capélla de Cunbétte: capelétta ch'a se tröva tostu sutta a-u punte de Munte Carmèllu, foscia in-tu scitu d'in antìgu ''[[miliarium]]'' rumàn, a l'è mensönâ fina du [[1711]] cumme a capelétta de Nostra Scignùa du Custìn. A piggia u sö numme da-e dùe cunbétte ch'i se veggan sciü-u fundu du tabernaculu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 52}}</ref>. === Architetüe civìli === ;Palàssi e chè <gallery widths="150" mode="packed"> Loano-municipio1.jpg|Palàssu Doja Loano, palazzo "del Comandante".jpg|U palàssu du Cumandante Loano, casa Richieri.jpg|A cà di Richeri </gallery> * Palàssu Doja: fabricòn tra-u [[1575]] e a fìn de du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê du cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], u l'è in prugèttu du [[Galeazzo Alessi|Galeàssu Alessi]] misciu in ciantê da-u [[Domenico Ponzello]] e, a-a giurnâ d'ancö, devöòn cumme munisìpiu. U grande palàssu u g'ha ina strutǜa ch'a rigòrda ina furtéssa, renbâ a-e müàgge da Maîna e fêta ciǜ legéra da de lobbie e di bigiòli in-te faciê. De drentu u se svilüppa tra fundi, dùi cén, in mezanìn e u sututêtu, cun de stànsie ch'i van aprövu a-a spartisiùn da faciâ sciǜ tréi blocchi. U têtu, a quattru êgue, u l'è crövìu d'abaìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 157-158}}</ref>. * Palàssu du Cumandante: u palàssu du Cumandante u l'è in palàssu du Burgu Drentu cumisciunòn da-u cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] ma fêtu fabricâ da l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] tra-u [[1606]] e u [[1612]] cumme rexidensa du Cumisâiu du scignû e du tribunâ penâle; ciǜ che sêde du Cumandante de Ciàssa da-u [[1737]]. U palàssu u g'ha ina ciànta squadrâ e u se svilüppa sciǜ tréi cén. Sciü-e e sö faciê, ciǜ che ina lobbia, i se trövan de pitǜe ch'i raprezentavan di [[Döia (famiggia)|Doja]], che ancö i sun tostu spaìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo del Comandante'', p. 166}}</ref>. * Palàssu Capelìn Utùn: in-ta regiùn de Cazèlle, u l'è in palàssu da segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], fêtu a rigordâ e furme de ville ligüri de canpagna, scibén che in-t'ina mainêa ciǜ ordenàia<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111621|tìtolo=Palazzo ottocentesco|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>. De pocu ciǜ a punente u se tröva ascì in cazòttu, fêtu a-u mêximu tenpu du palàssiu, ch'u l'êa devöòn cumme rüstegu du cunplèssu<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111614|tìtolo=Rustico annesso a Palazzo Cappellini Ottone|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>. * Cà di Macàggi: a l'è üna de chè ch'i se faccian sciü-u Carùggiu in-tu Burgu de Föa, tiâ sciǜ du [[XVII secolo|Seiséntu]] fina a-u primmu ciàn e isâ a-u segundu pe cuncesiùn du cunte du [[1711]], dund'a l'è stêta fabricâ ascì ina lobbia in-tu frunte vèrsu u mâ. A l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u gh'è stêtu zuntòn u tersu ciàn, cun têtu d'abaìn, mentre a-a fìn de stu seculu a cà a l'è finìa a-i Garrassini Garbarino<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=87-90}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111629|tìtolo=Casa Maccagli|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>. * Cà di Richeri: a cà di Richeri a l'è ina cà du Burgu Drentu, vaciâ sciǜ Ciàssa Rocca e sciü-u Carùggiu, che, segundu ina scrîta ch'a gh'êa in simma a-u portâ, a remuntiéva fina a-u [[1310]], tantu da esse üna de ciǜ antìghe de Löa. A g'ha ina ciànta squadrâ, de duzze metri pe séi, e a se issa pe tréi cén, cu-i primmi dùi che, vèrsu a ciàssa, i finiscian in-te in portigu rezzǜu da tréi pilastri. Sciǜ ün de sti chì, a cuscì dîta "Culonna de Ciàssa", u gh'êa pendüu i urdini du cunte e e légge di Cunsuli e du Cunséggiu sitadìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo Richeri'', pp. 166-167}}</ref>. * Cà de Rösa Raimundi: a cà dund'a l'è nâta a muê du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]] a l'è üna de quélle faciê sciü-u Carùggiu in-tu Burgu Drentu, nu guêi da distante da-a Porte du Relöiu. A cà, a sinque cén e vinculâ fina da-u [[1934]], a g'ha sciü-a faciâ ina targa miscia du [[1886]] a rigordâ a Rösa Raimundi, ch'a gh'êa nâta du [[1776]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=128}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111620|tìtolo=Casa dove nacque Rosa Raimondi|léngoa=IT|vìxita=2025-10-26}}</ref>. ;Âtre architetüe <gallery widths="150" mode="packed"> Immaggine:Loano, ruderi ex Ospedale Marino Piemontese.jpg|L'ospêa "Marino Piemontese" Immaggine:Viadòtto de Montecarmêlo (Lêua) - vìsta (1).jpg|U punte de Munte Carmèllu Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|[[U Puntassu|U Puntàssu]] sciü-u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]] Immaggine:A Logétta (Lêua) - vìsta d'in Palàçio Döia (2).jpg|A Lobiétta miâ d'in Palàssu Doja Immaggine:Loano, fontana "Giovanna".jpg|A funtana Giuànna </gallery> * Fàbbrica di Doja: a-u Castéllu, u mumentu da fundasiùn de stu cunplèssu u nu l'è cunusciüu ma u g'ha da esse bén antìgu, cu-i cunti Doja che, du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Setteséntu]], i g'han inandiòn ina fetàja. A fàbbrica a g'ha ina ciànta a retangulu, furmâ de dùi blocchi squadrê, spartìi sciǜ quattru livélli cuèrti da otte a butte a-u ciàn terén e da di söê in-te quélli de d'âtu. In-te ogni ciàn u se ghe tröva ina spartixùn sciǜ trê stànsie, da-a furma lunghìa, limitê da de müàgge ch'i lascian u postu a di pilastri a-u segundu e a-u tèrsu ciàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00113016.pdf|tìtolo=Ex opificio Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>. * Muìn de Vèrxi: in-ta regiùn ch'a ne piggia u numme, u l'êa in-te dipendénse di [[Abasia de San Pêru in Varatella|mùneghi de San Péu]] e chì i ghe sustavan i pelegrìn e e génti de passu. A-u cunplèssu, mensönòn zà du [[XIII secolo|Duxéntu]], se gh'è misciu màn cun di travàggi fina de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], sensa cangiâne guêi a strutǜa. U töccu ciǜ antìgu, in-tu mezzu du cunplèssu, u l'è spartìu in-te de grosse stànsie cuèrte da otte de prìa, cun di mazaghìn e de stalle in-ti fundi. A meridiùn u gh'è ascì a "fàbbrica", ina custrusiùn dunde, tra möe e vasche chì cunservê, u se gh'è travagiòn gràn, oîve e papê cu-a forsa de l'Êgua Câda e du [[Fusòn]] Grossu<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210513.pdf|tìtolo=Antico Molino con giardino e pertinenze in Borgata Molin (Verzi, Loano)|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>. * Véggiu ospêa "Marino Piemontese": stu cunplèssu, in-ta regiùn de Rulandétte, u l'è stêtu tiòn sciǜ du [[1910]] pe cuntu de in'istitusiùn de [[Turin|Türìn]] che, fina da-u [[1872]], a portava in-te Löa i figiö maòtti de [[scrofula]]. U Marino Piemontese, prugetòn da-u [[Pietro Fenoglio]], tenpu da [[Primma Goæra Mondiâ|primma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guêra mundiâle]] u l'è stêtu devöòn cumme ospeâ militâre, pe pö pasâ a l'Ospeâ San Giuànni de Türìn e vegnî in véu ospeâ, pe esse a-a fìn seròn du [[1982]]. A strutǜa, fêta de ciüméntu Hennebique, a l'è sciǜ tréi cén, ciǜ ün seminteròn, e a g'ha tütt'in gìu in parcu dund'u gh'è ascì a cà du guardiàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210487.pdf|tìtolo=Ex Ospedale Marino Piemontese con parco e annessa casa del custode - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-25}}</ref>. * Colònia a-u mâ "Città di Torino": cunplèssu fêtu custruî da-u patrunòn de scöe de [[Turin|Türìn]] du [[1932]], u se tröva a-e Ovivétte e u l'êa devöòn pe portâ a-i bagni i figiö de sta sitê. U cunplèssu da colònia, fabricòn in-tu stile rasiunalista cun di reciàmmi a-u neuclascicu, u se cunpûne d'ina custrusiùn prinsipâle a tréi cén cun de pertinense, ch'i l'êan dîte u "chioscu d'igiene" e a "cà de custodia", ciǜ che in depòxitu<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210881.pdf|tìtolo=Colonia Marina ex Patronato scolastico - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-22}}</ref>. * Punte du Nicciu: u punte du Nicciu, dîtu ascì u punte de San Bastiàn, u l'è in punte ch'u travèrsa u [[Fusòn Grossu]] dund'u l'è ciü da vixìn a-e müàgge, sciü-u sö cantu de nord-èst, a-i pé da Lobiétta. Cumm'u gh'è scrîtu cun de prìe giànche in-tu risö du punte, a strutǜa a l'è stêta fabricâ du [[1691]], foscia a-u postu de in'âtra ciǜ antìga. U punte u g'ha in arcu sulu, lungu 12&nbsp;mêtri, cu-in prufî de bluchétti de prìa e de maùi renbòn a de spalêe da mêxima prìa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di S. Sebastiano'', pp. 164-166}}</ref>. * Punte de Munte Carmèllu: a punénte de Munte Carmèllu, pe traversâ u valùn du [[riàn de Berbene]], u se ghe tröva in gran punte a trezze archi, prugetòn pe vuluntê du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] a-a fìn du [[XVII secolo|Sinqueséntu]]. U punte u l'è lungu 160&nbsp;mêtri, largu 7&nbsp;m e u g'ha in'ātéssa a-u ciǜ de 12&nbsp;m. In'otta u l'êa decuròn a-e sö estremitê cun de funtane, pasandughe in simma u bêu du Prìnsipe, mentre, in-ti tenpi de mizeîa, sutt'a-i sö erchi i se ghe trövavan fina de chè a dùi cén, ch'i rèstan ancùn pe-u livéllu di fundi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il viadotto di Monte Carmelo'', p. 175}}</ref>. * [[U Puntassu|U Puntàssu]]: in-ta regiùn di Puntàssi, a-i cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], i se trövan e ruine d'in punte ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]], fabricòn in-te l'etê rumana in-te l'ocaxùn di travàggi a-a ''[[Via Julia Augusta]]'' ösciǜi da l'inperatû [[Adriàn]] tra-u [[124]] e u [[125|125 d.C.]] U Puntàssu u l'è lungu 22 mêtri in-te tüttu, di-quali 6,60&nbsp;m de arcu a tüttu sèstu, pe-ina larghéssa de 6,20&nbsp;m e in'ātéssa de l'arcu sciü-u fundu du riàn ch'a l'êa de 3,30&nbsp;m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=B. Massabò|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.it/books?id=hLz37Hxn7uIC&pg=PA222|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rómma|léngoa=IT|pp=222-230|capìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta|cid=Massabò, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}</ref>. * U Punte de Burgu: punte ch'u travèrsa u [[Fusòn Grossu]] a-u Castéllu, u l'è dîtu ascì u punte rumàn, ma pe da bun u l'è bén ciǜ mudèrnu, fabricòn pe dùe otte in-ta primma mitê du [[XVIII secolo|Setteséntu]] scicumme ch'u l'êa stêtu purtòn vìa da l'êgua du Fusòn. U g'ha in arcu sulu de duzze mêtri, cu-u prufî de maùi, de spalìne de prìa e u fundu de risö. U g'ha di archi sciü-u pāpêtu de settentriùn ch'i sun i rèsti du béu du Prìnsipe, ch'u ghe pasava in simma, mentre a meridiùn u punte u l'êa traversòn da-u béu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di Borgo Castello'', p. 172}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 117-118}}</ref>. * A Lobiétta: sciü-u bastiùn de levante de müàgge de Löa, da-i tenpi da sö custrusiùn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se ghe tröva ina lobbia da-a furma a bardachìn, cuèrta da in têtu d'abaìn e pōsâ sciǜ quattru pilastri che, pe-i lati lunghi, i g'han ina culonna de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] in-tu mezzu. Chì, segundu a tradisiùn, i cunti Doja i ghe pasavan e seiâne d'estê, a-u fréscu du [[Fusòn Grossu|Fusòn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Loggetta'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 87}}</ref>. * Funtana Giuànna: a l'è ina funtana du [[XVIII secolo|Setteséntu]], foscia prugetâ da-u [[Giovanni Battista Cantoni]], cu-in pilastrìn in-tu mezzu de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] e scurpìu a tritùi e ninfe, ch'u rézze in vâzu inbeletòn da mascherùi de dund'u ne rugiva l'êgua. Sta funtana, insémme a de âtre, a l'inprinsìpiu a l'êa miscia in-tu viâle dîtu de Funtane, che da-u Castéllu u chinava a-a Maîna, pe esse mesciâ du [[1959]] in-tu giardìn tra-a Tûre pentagunâle e u Palàssu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Fontana Giovanna'', p. 160}}</ref>. === Architetüe militâri === <gallery widths="150" mode="packed"> Castéllo di Döia (Lêua) - vìsta da Sàn Damiàn.jpg|U castéllu di Doja Loano-mura.jpg|In töccu de müàgge Loano - Torre Pentagonale - 202209021800.jpg|U Turiùn cu-e müàgge Porta Passorino Loano, SV.jpg|A porte du Relöiu </gallery> * Castéllu de Löa: misciu in simma a-a cuntrâ du Castéllu, ch'a n'ha pigiòn u numme, u l'è stêtu a primma rexidensa di Doja de Löa. A sö fundasiùn a ne vegniéva da primma du [[XII secolo|Milleséntu]], pe pasâ cu-u tenpu da strutǜa pe-a diféza a rexidensa di scignûi e pigiâ, du [[XVI secolo|Sinque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]], e sö furme d'ancö. Sti travàggi i g'han dêtu l'àia d'in palàssu du [[Renascimento|Rinascimentu]], da-e müàgge tütte tenzǜe e cun ciǜ àe vaciê sciü-u curtî, ch'i g'han in simma ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il Castello'', pp. 170-172}}</ref>. * Müàgge de Löa: u Burgu Drentu u g'ha tüttu in gîu de müàgge ch'i u sèran, fabrichê in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê de génti de Löa, ch'i l'han avüe de lungu in prupietê, e finìe du [[1578]], gràssie ascì a-e dunasiùi du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]]. E müàgge i g'han ina ciànta a sìnque lati e i sun stête fabrichê cun prìe du [[Fusòn Grossu|Fusòn]] e cāsïna de furnâxi a munte du paîze. Lunghe ciǜ o menu mille mêtri in-te tüttu, ste müàgge i l'han in spesû a-e fundasiùi d'in mêtru e i rivan a in'ātéssa de sìnque mêtri, cun tantu de pasàggiu in simma<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le mura'', p. 162}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.3 Le mura'', pp. 53-54}}</ref>. * Tûre pentagunâle: cunusciüa in antìgu cumme u Turiùn, sta tûre a l'è stêta isâ in simma a-u bastiùn de nord-ovest, in-te müàgge a punénte du Palàssu di Doja. A l'è stêta fabricâ ciǜ tardi de müàgge, foscia du [[1602]], e a se svilüppa sciǜ quattru cén: tra de sti lì, in-ti dùi ciǜ èrti u se ghe pö intrâ sulu che pe-u pasàggiu in simma a-e müàgge, ch'u riva drîtu da-u Palàssu e che ina otta u l'êa cuèrtu da ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.6 Il bastione di nord-ovest e la Torre Pentagonale'', p. 59}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Torre pentagonale'', pp. 160-162}}</ref>. * Porte du Relöiu: a porte du Relöiu, dîta ascì a porte di Passuìn, a l'è üna de quattru porte ch'i l'êan drovìe in-te müàgge du Burgu Drentu, fabricâ sciǜ prugèttu du Domenico Catibini, [[Órdine de Sant'Agostìn|fratte de San'Oustìn]], pe cuntu du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], ch'u l'ha ösciǜa cumme a méggiu decurâ. U relöiu ch'u g'ha dêtu u numme u l'è stêtu zuntu du [[1774]], quàndu lì in simma u se gh'è mesciòn a canpanétta che, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]], a sönava in-tu caxu de perìculu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le porte'', pp. 163-164}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.7 Le porte della città e la Torre dell'Orologio'', p. 61}}</ref>. * Bastiùn Mazza: u Mazza u l'è u bastiùn méggiu cunservòn di séi ch'i gh'êan a-a Maîna, misciu sciü-u cantu de levante de müàgge. A-a giurnâ d'ancö, u l'è èrtu pocu ciǜ de tréi mêtri scicumme che u terén in gîu u l'è stêtu isòn quand'u s'è lastregòn e vîe, cu-e sö müàgge ch'i g'han de scarpâ e fina ina garitta renbâ sciǜ ün di sö canti<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I baluardi'', pp. 162-163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.4 I bastioni sul mare e l'antico palazzo comunale'', p. 55}}</ref>. === Sciti archeulogichi === * U Castelâ: in-ta regiùn cu-u mêximu numme, nu guêi da luntàn da-i cunfìn cu-[[a Prìa]], in-te di scavi di [[Anni 1990|anni '90]] u l'è stêtu truvòn in vilaggiu di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]], ün di cuscì dîti [[Castelà (furtificasiùn)|castelê]], de dund'u ne vegne ascì u tupònimu. In-te stu scitu i sun stête truvê de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] antìga e de mezzu, ciǜ ina tunba che, pe-i rèsti ch'i ghe sun stêti scrövèrti, a l'è stêta döveâ fina in-te l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4" />. === Müzei === <gallery widths="150" mode="packed"> Loano museo del mare.jpg|Vista du Müzeu du Mâ </gallery> * Müzeu du Mâ: u müzeu du mâ u l'è in müzeu de Löa ch'u se tröva in-tu Palàssu du Kursaal, in-tu salùn a-u centru du ciàn terén, dund'u l'è stêtu inaugüròn a-i 8 d'agùstu du [[2005]]. In-tu müzeu, ch'u canpa de testimunianse da vitta de mâ a Löa e in-ta sö parte de [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], u gh'è misciu in mustra de libbri, papê, futugrafìe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növeséntu]] e mudelìn de barchi, ciǜ che di arnêzi e di strümenti da mainâ e de burdu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/6567/news/museo-del-mare-e-della-marineria/|tìtolo=Museo del Mare della Marineria|dæta=1 frevâ 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>. === Natǜa === * SIC Munte Raviné - Rocca Barbena: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interèsse cumünitàiu]] du [[Munte Raviné]] e da [[Rocca Barbena]] u l'è ina regiùn prutètta de 2.576&nbsp;ha creâ du [[1995]], ch'a cunprende di töcchi du territòiu di cumǜi de [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], Löa e [[Tuiran|Tuiàn]]. Caraterìstica de stu scitu a l'è in paizàggiu servêgu che, pe-a prezensa de [[Dolòmia|dulomie]] da furmasiùn de San Péu a-u Munte, u g'ha di fenòmini inpurtanti de carsismu. U SIC u dà ascì de prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de béstie in perìculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gànberu de riàn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2025-11-18}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2025-11-18}}</ref>. * SIC Munte Carmu - Munte Settepàn: u l'è in âtru scitu d'interèsse cumünitàiu ch'u se svilüppa in-t'ina parte du territòiu de Löa. U l'è stêtu creòn turna du [[1995]] e u cröve ina regiùn de 7.575&nbsp;ha, spartìa cu-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bormia|Burmia]], [[Carizan|Caisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], Löa, [[Magiö]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Tuiran|Tuiàn]] e [[Oseria|Uzéia]]. Tra-e varietê de ciànte e de béstie ch'i trövan chì de prutesiùn, ciǜ che quélle mensönê de d'âtu, i ghe sun ancùn u [[Safràn ligùre|safràn ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxàn de muntagna]] e u [[Felis silvestris|gattu servêgu]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2025-11-19}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2025-11-19}}</ref>. * SIC Munte Ciàzze Secche: stu scitu prutèttu, ch'u piggia u numme da-u [[Ciàzze Secce|briccu]] ch'u se ghe tröva, u se spande sciǜ 302&nbsp;ha tra-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Giüstexine|Giüsténixe]] e Löa, tegnǜi a màccia e bòschi bén che ruinê da-u fögu. In parte, a regiùn a l'è ancùn cuèrta da èrbi de [[Natta (erbu)|natta]], cun de âtre ciànte rêe cumme, turna, a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e a ''[[Tuberaria lignosa]]'', mentre in-ti sciti a prê i ghe nascian tante qualitê d'[[orchidêe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic42/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ciazze Secche|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324007|tìtolo=Monte Ciazze Secche|léngoa=EN|vìxita=2025-11-21}}</ref>. * SIC Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru SIC custituìu in-tu meze de zügnu du [[1995]], u se spande sciǜ 541&nbsp;ha de mâ tra-i cumǜi d'Arbenga, Löa, [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]] e [[U Sejô|U Seiâ]], cu-ina créna ch'a l'è cuèrta da ün di prê de ''Posidonia oceanica'' ciǜ inpurtanti da regiùn. De ciǜ, i ghe sun ascì di prê de ''Cymodocea nodosa'' e, tra-e specie ciǜ rêe, u se ghe pö trövâ a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref> == Ecunumîa == [[Immaggine:Monnaie - Italie, Ville de Loano, Giovanni Andrea III Doria, Luigini, 1665, Loano - btv1b113115131 (1 of 2).jpg|miniatura|In [[Loigìn|luigìn]] du cunte [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]], batǜu in-te Löa du [[1665]]]] A-a giurnâ d'ancö l'ecunumîa de Löa a l'è fundâ sciü-i servissi e u türismu ma, in-tu pasòn, a l'êa du bèllu ciǜ varia. A partî da 'n'ecunumîa ch'a l'êa ligâ pe-u ciǜ a-e canpagne, cu-u crésce da Maîna i sun rivê cu-u tenpu de növe ativitê, spunciê ascì da-u cunti Doja. A cumensâ survatüttu da-u [[XVI secolo|Seiséntu]] u gh'êa in gran nümeru de fàbbriche, tütte di Doja, cumme muìn, gunbi, fàbbriche de saùn, de pùe negra, de cāsîna e de prudòtti de têra da custrusiùn, ciǜ che i furni, ina fetàja e paéggi mazaghìn; aministrê da agenti du cunte o dêti a pixùn. Du [[XVIII secolo|Setteséntu]], scicumme che i bêni feudâli i l'axévan cumensòn a pagâ e tàsce a-u [[Regno de Sardegna|regnu]], i cunti i l'han vendǜu cu-u tenpu e sö ativitê tantu a-i véggi aministratûi che a di sitadìn privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Organizzazione politico-finanziaria della Contea Doria'', p. 62}}</ref>. Du Setteséntu a s'êa svilüpâ ancùn de ciǜ a cultivasiùn de oîve che, pe-u sö réu ciǜ bun che u gran, a cuntinuava a levâghe de têre zà da-u seculu de primma. Alantùa i muntavan ascì i cumèrci a bastu cu-u [[Piemonte|Piemunte]], mentre a pesca a nu l'êa guêi inpurtante, cun poche famìgge ch'i ghe travagiavan. De cuntru, du [[1776]], bén ün cappu de famìggia sciǜ quattru u l'è dîtu esse in mainâ, ciǜ âtri sètte ch'i l'êan patrùi de barchi. Tra-i artexèn, e ancùn pe-u seculu de doppu, in-te Löa u gh'è dîtu essighe caigâ e savatìn, argentê, curdâ, cāfêtu, bancâ, ferâ, barilâ, butâ, tintû, capelâ e mestru d'ascia. De fàbbriche u gh'êa ancùn paéggi muìn e gunbi, a papelêa de l'Ursuàn e in'âtra du cunte in-tu territòiu de [[Vèrsci|Vèrxi]], ciǜ che fàbbriche de fidê e de saùn, cun ste-lì che du [[1795]]-[[1796|96]] i l'êan bén vintisìnque<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Vita economica nel 1700'', pp. 85-87}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], de mentre che sèrte indüstrie i cumensavan a vegnî ciǜ poche, a l'è bén cresciǜa a maîna cumerciâle de Löa, che fina a-i tenpi di vapuri a l'è stêta üna de ciǜ inpurtanti da Ligüria. I barchi de Löa i l'êan fêti pe-u ciǜ in-ti ciantê du postu, survatüttu quélli de Amico e de Cerruti, e i l'êan tantu de cabutàggiu pe-u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] che, ciǜ tardi, bui a navegâ tütti i mâ. Fra de sti-lì, ch'i sun stêti tostu séntu a esse custruìi in-te Löa tenpu d'ina trenténa d'anni, ina sinquanténa i l'êan sutta patrùn da famìggia Rocca, che cu-i sö scagni e mazaghìn a serviva u Mediteraneu intrégu. Dapö, fra-i âtri patrùi inpurtanti de Löa u gh'è stêtu i Coxe, i Chiozza, i Patrone, i Traverso, i Isnardi e i Lavagna; cuscì cumme paégge famìgge de capitèn de barchi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 85-87}}</ref>. A-a fìn, du [[XX secolo|Növeséntu]], i sun vegnǜe menu e ciǜ tante tra-e ativitê da tradisiùn, mentre u s'êa drovìu quarche indüstria picìna cumme ina fàbbrica de licuri e üna de arme, ciǜ che u maxellu du cumǜn. A tütte e mainêe, in-tu primmu doppuguêra i sun rivê i primmi bagni che, insémme a-e culonie a-u mâ, i l'han fêtu da fundasiùn a l'inpurtansa de Löa cumme destinasiùn pe-u türismu d'estê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 145-147}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> Loano SV biblioteca.jpg|A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco" </gallery> ;Bibliutêche A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco" a l'è a bibliutêca du cumǜn de Löa, miscia in-tu Palàssu du Kursaal dund'a l'è stêta fundâ du [[1970]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/unita_organizzative/biblioteca|tìtolo=Biblioteca|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-ta bibliutêca, ch'a se spande sciǜ 400&nbsp;mêtri quaddri, u gh'è cunservòn ciǜ de 22.000 ünitè, tantu a stanpa che, pe ina parte picìna, ascì d'âtru genere<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0056|tìtolo=Biblioteca civica Antonio Arecco|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Biblioteca civica'', p. 225}}</ref>. ;Scöe Löa a g'ha de scöe da l'azìlu a-e superiuri, ch'i fan tütte parte de l'Istitǜu Cunprensìvu Löa-Buisàn<ref>{{Çitta web|url=https://unica.istruzione.gov.it/cercalatuascuola/istituti/SVIC808009/i-c-loanoboissano/|tìtolo=I. C. Loano-Boissano|outô=Ministéru de l'Istrusiùn e du Meritu|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-tu detàggiu, u gh'è in azìlu a-e Cazèlle dedicòn a-u Simone Stella, e scöe elementâri pübliche "Mons. Valerga" e "Milanesi", misce in-te Cursu Europa e in-ti Gazzi, ciǜ che e "Rossello" de [[Figge de Nostra Scignùa d'a Mizeicordia|mùnighe da Madonna da Mizeicòrdia]], privê, ch'i l'han seròn du [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/06/loano-dopo-150-anni-chiude-listituto-rossello-suor-antonia-valori-accoglienza-e-misericordia-pilastri-della-nostra-scuola/|tìtolo=Loano, dopo 150 anni chiude l'istituto Rossello. Suor Antonia: "Valori, accoglienza e misericordia pilastri della nostra scuola"|outô=Luca Berto|dæta=13 zügnu 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. Dapö u gh'è ancùn, in-ti Gazzi, e medie "Mazzini-Ramella" e, in-te Ovivétte, l'istitǜu superiure "Giovanni Falcone", spartìu in-te trê ramme scientifica, ecunomica e tecnulogica<ref>{{Çitta web|url=https://isfalcone.edu.it/|tìtolo=Istituto d'Istruzione Secondaria Superiore "Giovanni Falcone" Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. === Parlâ de Löa === [[Immaggine:Monuménto a-a Madònna (Vèrsi, Lêua) - tàrga in léngoa lìgure (2).jpg|miniatura|Targa in-tu parlâ de Vèrxi miscia da-u munuméntu a-a Madonna]] In-te Löa u se ghe parla u [[Lengoa ligure|ligüre]] in-t'ina mainêa che, cumme pe-[[a Prìa]] e pe [[Borṡi|Borzi]], a l'è miscia a-u cunfìn tra-e [[Lìgure céntro-òcidentâle|varietê de centru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|quélle du centru]], cun ciǜ infruénse da-u [[Lengoa zeneize|parlâ de Zéna]] e ciǜ destacâ da-e vixine varietê da [[Valle du Varatella|Vaâtèlla]], de tipu bén ciǜ [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]]. Trêtu caraterìsticu du parlâ de Löa u l'è a velarizasiùn de [[A tònica velarizâ|"a" tonica]], ch'a nu gh'è né a-a Prìa né a Borzi, mentre pe du rèstu u se ghe suméggia asê, cumme che a-e canpagne d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] sciü-u cunfìn, ch'i ne sun stête bén infruensê. Pe cuntru, u gh'è paégge diferense tra Löa e u parlâ de [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'u s'è mantegnǜu ciǜ antìgu e cun mênu infruense da Rivêa: a sö sciurtìa tipica a l'è l'asurdiméntu de {{IPA|[ʒ]|lij}} a {{IPA|[ʃ]}}, ch'u se tröva presenpiu in-tu numme mêximu du paîze, dîtu ''Vèrsci'' da-i verxìn, cu-in'evulusiùn che, a l'in gîu, a l'è stêta trövâ sulu che a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=[[Giulia Petracco Sicardi]], [[Fiorenzo Toso]] e Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1985-1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=113|volùmme=Vul. IV}}</ref>. Pe scrîve u parlâ de Löa üna de primme pruposte a l'è stêta quélla, funética, du prufesû Enrico Cavalli, ch'u l'ha döveâ pe-i sö stüddi sciü-i tupònimi du cumǜn sciurtìi sciü-a ''Gazzetta di Loano'' du [[1936]] e, dapö, in-t'in vulümme du [[1939]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 5}}</ref>. Löa a g'ha ascì in puêta in ligüre, u [[Luigi Panero]] di Prigê, dîtu u "Patâ", che cu-i sö scrîti da-u vîvu sensu da natǜa u g'ha in stile ch'u se suméggia asê a quéllu du [[Doardo Firpo|Firpo]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/luiggi-pane/|tìtolo=Luigi Panero (1903-1960)|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-11-12}}</ref>. === Cuxina === * Crùstuli de Löa: i crùstuli i sun in dûse tipicu de Löa pe-u tenpu de [[Carlevâ]], fêti in-t'ina mainêa ch'a se suméggia a-e [[Pêti de muniga|bōxîe]]. I g'han ina pasta de faîna, bitìru, lête e süccu, ciǜ che di güsti cumme l'êgua de limunétti, u vìn giàncu o âtru segundu a versciùn. I crùstuli de Löa i sun stêti misci a ricètta pe-a primma otta du [[1958]] e a stu dûse u gh'è dedicòn fina ina sagra, ch'a se tegne de lüggiu. A-a giurnâ d'ancö, sta sagra a l'è fêta sciü-a pasegiâ ma in tenpu a se tegniva a-u Castéllu, pe rigordâ l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] che lì, segundu a tradisiùn, u l'axéva dêtu di crùstuli a-e génti de Löa a-u muméntu de l'inaugürasiùn de Munte Carmèllu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/crostolo-di-loano-sv/|tìtolo=Crostolo di Loano|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Sagra del crostolo'', p. 218}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/loano-sul-lungomare-torna-la-sagra-del-crostolo/|tìtolo=Loano, sul lungomare torna la "Sagra del Crostolo"|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. * [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]]: sta turta a l'è in dûse fêtu in-te Löa, a-[[a Prìa]] e in-te quarche paîze in gîu, dunde a tradisiùn a ne tröva e urìgini fina du [[XVII secolo|Seiséntu]]. Turta da téstigu, a se cunpûne d'in röu fêtu de sföggia de faîna, êgua e öiu, mentre u pìn u l'è pe-u ciǜ de sücca, mescciâ insémme a öve, faîna de cêxi, pignö, üghétta, vìn e süccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/torta-di-zucca/|tìtolo=Torta di zucca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo="La Gastronomica" a Pietra Ligure è dolce con la torta di zucca|outô=Marco Oliveri|dæta=4 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. A sta ricètta, insémme a-a [[turta vèrde]] e a de âtre turte da tradisiùn, a l'è dedicâ a "Fèsta da Turta Ligüre", ch'a se tegne tütti i anni sciü-a pasegiâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2025/04/16/sul-lungomare-di-loano-torna-la-festa-della-torta-ligure-3/|tìtolo=Sul lungomare di Loano torna la "Festa della Torta Ligure"|dæta=16 arvî 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. * Pocìn: u pocìn u l'è ina ricètta tipica de [[Vèrsci|Vèrxi]], fêta da ina mescciüa d'êgua, sâ, bitìru e furmàggiu. Du pocìn u n'exìste ascì ina versciùn dûse che, pe cuntru, a g'ha drentu de lête, süccu e scòrsia de limùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pocin-di-verzi/|tìtolo=Pocin di Verzi|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. == Manifestasiùi == <gallery widths="150" mode="packed"> Loano CarnevaLöa 2025 estate.jpg|U CarnevaLöa d'estê Loano, serata DORIA, 14 giugno 2025.jpg|Seiâna du Riturnu di Doja </gallery> * CarnevaLöa: in-te Löa u l'è inandiòn tütti i anni ün di carlevê ciǜ inpurtanti de l'Italia, u ciǜ grande da Ligüria. U CarnevaLöa u se tegne, a tenpu, in-te dùe duméneghe de fîa: in-ta primma u gh'è u "Paliu di Burghi" cu-i câri de cuntrê de Löa, in-ta segunda u gh'è de cuntru u "Paliu di Cumǜi", cu-i câri fêti da-i paîzi a l'in gîu. De ciǜ, u carlevâ de Löa u se tegne ascì in-t'in'edisiùn d'estê. Sta manifestasiùn, ch'a g'ha de raìxe antìghe, a l'è stêta ricunusciüa cumme carlevâ storicu, cu-a sitê de Löa ch'a l'è raprezentâ ascì da quattru maschere: ''Beciancin'', ''Puè Pepin'', ''Capitan Fracassa'' e a ''Principessa Doria del Castello''<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/carnevaloa/|tìtolo=CarnevaLöa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>. * Prémmiu nasiunâle "Città di Loano": prémmiu de livéllu italiàn dedicòn a-a mǜxica tradisiunâle, u l'è inandiòn da-u [[2005]] e guagnòn da-u méggiu album de stu genere a sciurtî in-te l'annu de primma<ref>{{Çitta web|url=https://premioloano.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi siamo|outô=Premio Nazionale Città di Loano per la Musica Tradizionale Italiana|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>. * Fèsta de Bàzue: in-te sta manifestasiùn, ch'a se tegne in gîu a mez'agùstu, a l'è miscia in scêna a càccia a-e bàzue, cu-in curteu de figüe mascherê e d'artisti e, a-a fìn, i föghi<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/festa-delle-basue/|tìtolo=Festa delle Basüe|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>. * U Riturnu di Doja: u se tratta d'ina rievucasiùn storica di tenpi di Doja, cun di spetaculi a-a mainêa du [[Renascimento|Rinascimentu]], ch'a repiggia u muméntu quàndu, du [[1575]], a l'êa stêta diciarâ a libera [[cuntêa de Löa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/rievocazione-storica-e-ritorno-dei-doria/|tìtolo=Ritorno dei Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>. * Nötte Giànca: d'estê, in-te st'ocaxùn chì u gh'è de mǜxica da-u vîvu in-te tütta a Maîna, cu-in cuncèrtu in ciàssa e di banchetti cu-u mangiâ o de artisti in gîu pe-i carùggi, mentre e bütéghe i rèstan drovìe fin a-a nötte<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/notte-bianca/|tìtolo=Notte Bianca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>. == Fèste e fée == <gallery widths="150" mode="packed"> Procesción da Madònna da Vixitaçión (Lêua, 2022) - arîvo (3).jpg|E cungréghe in ciàssa pe-i 2 de lüggiu Procesción da Biâ Màia Vèrgine de Mónte Carmêlo (Lêua, 2022) - salûo a-o mâ (2).jpg|U salüu a-u mâ in-ta prucesciùn du Carmèllu </gallery> * Fèsta da Madonna da Vixitasiùn: a se tegne tütti i anni a-i 2 de lüggiu, cu-ina prucesciùn de cungréghe da tütta a Rivêa ch'a parte d'in-ta ciàssa du Cumǜn pe chinâ a-u mâ e fâghe u salüu e, dapö, a benedisiùn, a rigordâ tütti i morti in mâ. Sta fèsta a l'è de antìga tradisiùn, vegnindune fina da-u [[1637]], quàndu e génti de Löa, pe pùja d'in ataccu di türchi, i l'êan sciurtìe in prucesciùn pe racumandâse a-a Madonna da Vixitasiùn ma, cu-a lüxe ch'i favan, i l'han fêtu crédde a-i pirati ch'u ghe fusse ina gran guarnixùn, sarvandu cuscì a sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/12049/news/tre-giorni-eventi-la-festa-della-madonna-della-visitazione/|tìtolo=Tre giorni di eventi per la festa della Madonna della Visitazione|dæta=25 zügnu 2018|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218}}</ref>. * Fèsta da Madonna du Carmèllu: a fèsta de Munte Carmèllu, ch'a cazze i 16 de lüggiu, a l'è ina ricurensa rispetâ fina da-u [[XVII secolo|Seiséntu]], a-i tenpi da fundasiùn du cunventu, cu-ina sö mensiùn ch'a ne vegne fina da-u [[1723]]. A-a giurnâ d'ancö, pe sta fèsta u se tegne ina prucesciùn a-a séja, fêta tra-u cunventu e a capelétta da-a Fetàja, cu-in salüu a-u mâ da càscia primma ch'a l'intre turna in gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10113/news/festa-della-madonna-del-carmelo/|tìtolo=Festa della Madonna del Carmelo|dæta=14 lüggiu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>. * Tra-e âtre fèste de gêxa, pe-u ciǜ cun tantu de prucesciùn, i se pöan rigordâ a fèsta de San Xidòu, festezâ da ciǜ de sent'anni a-i 5 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/9718/news/festa-san-isidoro-2/|tìtolo=Festa di San Isidoro|dæta=3 zügnu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, quélla pe [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batìsta]], u patrùn de Löa, a-i 24 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5243/news/festa-patronale-san-giovanni-battista/|tìtolo=Festa patronale di San Giovanni Battista|dæta=24 zügnu 2015|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, a Nativitê de Maria a Vèrxi, cu-a sagra "di 8", a-i 8 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5918/news/processione-religiosa-santa-nativita-maria-vergine/|tìtolo=Processione religiosa Santa Natività di Maria Vergine|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, u Santìscimu Numme de Maria a-i 12 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/2105/news/festa-del-santissimo-nome-maria/|tìtolo=Festa del Santissimo Nome di Maria|dæta=11 seténbre 2013|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, Santa Lìbbia, a-i Quàrxe e cun tantu de sagra, a-i 15 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10769/news/agra-campestre-santa-libera-processione/|tìtolo=Sagra campestre di Santa Libera e processione|dæta=12 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref> e a Madonna da Mercêde a-i 24 de stu meze<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10829/news/festa-nostra-signora-della-mercede/|tìtolo=Festa di Nostra Signora della Mercede|dæta=26 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218; ''Sagre campestri'', p. 218}}</ref>. == Sport == <gallery widths="150" mode="packed"> Palaçétto do Spòrt 'Eliodoro Garassini' (Lêua) - vìsta (1).jpg|U Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini" Loano SV.jpg|I canpi da bocce a-u cuèrtu du "Bocciodromo" </gallery> In-tu cumǜn de Löa u se ghe tröva paégge strutǜe pe-e ativitê spurtive che, in-tu detàggiu, i sun: * Canpu da balùn cumünâle "Giorgio Ellena": in-ti Gazzi, ciǜ che u canpu regulamentâre u cunplèssu u cunprende ancùn in canpu da balùn a 5 e ün da balùn a 7<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2023/08/loano-stanziati-150mila-euro-per-la-sistemazione-dei-campetti-in-sintetico-dello-stadio-ellena/|tìtolo=Loano, stanziati 150mila euro per la sistemazione dei campetti in sintetico dello stadio Ellena|dæta=18 agùstu 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Stu canpu u l'è quéllu de cà pe l'A.S.D. San Francesco Loano, che d'ancö a zöga in [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che, in-ta sö stoja, a l'êa rivâ fina in-ta [[Série D (zêugo do balón)|Serie D]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.asdsanfrancescoloano.it/la-societa/|tìtolo=La società|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. * Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini": strutǜa mudèrna fêta de legnu e cun de grandi vedrê, a g'ha dùe piscine a-u cuèrtu, de-quale üna da 25 metri, ciǜ che in canpu da basket/volley e ina palèstra. De cunplèssu i fan parte ancùn ina piscina a l'avèrtu da 50 metri e dùe ciǜ picìne<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://loanoperlosport.it/strutture-sportive/|tìtolo=Strutture sportive|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Chì a g'ha de sede a sucietê spurtiva Doria Nuoto 2000 Loano, ch'a g'ha de squaddre de nöu, nöu artisticu, ballanöu e triathlon, e ch'a ghe inandia tütti i anni u meeting nasiunâle "Città di Loano"<ref>{{Çitta web|url=https://www.dorianuotoloano.com/|tìtolo=Doria Nuoto Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. U canpu da basket u l'è quéllu de cà pe-a squaddra de Löa, a Basket Loano Eliodoro Garassini, che d'ancö a zöga in-ta segunda serie ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.playbasket.it/liguria/club.php?obj=3462|tìtolo=A.S.D. Basket Loano Eliodoro Garassini|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. * Palaséttu du Sport "Giuseppe Guzzetti": palaséttu du sport da vixìn a-e scöe medie, u l'è stêtu inauguròn du [[2011]] e u cuntegne in canpu a-u cuèrtu devöòn tantu da-e scöe che da-e sucietê spurtive de basket e de volley da sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2011/10/loano-inaugura-il-nuovo-palazzetto-pignocca-sport-marchio-di-fabbrica-della-citta/|tìtolo=Loano inaugura il nuovo Palazzetto, Pignocca: "Sport marchio di fabbrica della città"|dæta=27 utùbre 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. * Bocciodromo de Löa: strutǜa pe-u zögu de bocce, a se tröva a-e Ovivétte e a se cunpûne de öttu canpi cuèrti e öttu a l'avèrtu, de 27,5/28&nbsp;m pe tréi<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/08/loano-pubblicato-il-bando-di-gara-per-la-gestione-del-bocciodromo/|tìtolo=Loano, pubblicato il bando di gara per la gestione del bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241103091656/https://www.visitloano.it/331/senza-categoria/bocciodromo/|tìtolo=Bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. * Tennis Loano: pe-u zögu du tennis u se ghe tröva i circulu in-ta regiùn de Vignasse che, in-tu detàggiu, u g'ha sìnque canpi de têra e dùi de scinteticu<ref>{{Çitta web|url=https://www.loano.tennis/service/campi-da-tennis/|tìtolo=Campi da tennis|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Du rèstu, u gh'è ancùn e palèstre de Valerga e du Falcone, devöê ascì da-e sucietê spurtive, in circulu nauticu e u canpettu a l'avèrtu "San Giuseppe"<ref name=":3" />. Da primma de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] e ancùn in-ti [[Anni 1970|anni '70]], in-te Löa u se ghe zögava ascì a-u [[Balón (zêugo)|balùn]], cun dùi canpi dedichê. L'ün, ciǜ picìn, u l'êa in-tu Burgu Drentu, in curispundensa da Ciàssa du Dücca, d'ancö Ciàssa Palèstru, l'âtru u l'êa in-tu ciàn strêtu tra-e [[Müàgge de Löa|müàgge da Maîna]] e u [[Fusòn Grossu|Fusòn]], alantùa dîtu u "Zögu du Fusòn" e cunusciüu ancùn a-a giurnâ d'ancö cumme u "Zögu du Balùn"<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 79}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.losferisterio.it/pallapugno/la-pallapugno-torna-a-loano/|tìtolo=La pallapugno torna a Loano|dæta=18 utùbre 2009|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scindichi de Löa === [[Immaggine:Loano-municipio2.jpg|miniatura|Palàssiu Doja, u palàssiu du cumǜn de Löa]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 148}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1800|1800|Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||G. Nicolò Ghiglioni|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Giacomo Isnardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Zeffirino Accame|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Maria Spalla|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Tomaso Elice|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Nicola Bertoluzzo|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|||Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1803|1803|Vincenzo Patrone||Sitadìn prescidénte|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1803|1807|G.B. Robado||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1808|1814|Vincenzo Patrone||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1815|1816|G.B. Robado||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1816|marsu 1817|Matteo Musso||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|marsu 1817|8 lüggiu 1817|Carlo Porro||Scindicu pruvisòiu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1817|1819|Tomaso Rocca Ceresola||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1820|1823|Vincenzo Pairone||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1824|1825|G.B. Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1826|1827|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1828|1831|Pietro Olivieri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1832|1833|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1834|1835|Antonio Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1836|1838|Saverio Marchesano||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1839|1844|Giacomo Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1845|1848|Simone Stella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}} {{ComuniAmminPrec|1849|1852|Ambrogio Ramella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 149}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1852|1853|Domenico Garassini||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1854|1860|Carlo Rubadi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1861|1871|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1872|1877|Alessandro Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1878|1880|Antioco Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1881|1883|Giuseppe Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1884|1885|Simone Rocca||Scindicu|<ref group="n.">U l'ha dêtu e dimisciùi da-a càrega</ref><ref name="Arecco1984,149" />}} {{ComuniAmminPrec|1878|1880|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', pp. 149-150}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1890|seténbre 1893|Giuseppe Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 150}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|seténbre 1893|1895|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|1896|1898|Francesco Garassini-Garbarino||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|4 agùstu 1900|1900|Giuseppe Amico||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|1900|1900|||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|1900|lüggiu 1914|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|lüggiu 1914|4 nuvénbre 1920|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|4 nuvénbre 1920|6 marsu 1923|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}} {{ComuniAmminPrec|13 mazzu 1923|1924|Guglielmo Bruna|Partìu Nasiunâle Fascista|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 151}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1924|11 utùbre 1926|G.B. Chiozza||Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1926|1927|Giuseppe Adalberto Angelelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|16 nuvénbre 1927|1928|Carlo Scotti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1928|1929|Vincenzo Violante||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1929|1934|Ottavio Borsarelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1934|1934|Ottavio Borsarelli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|27 lüggiu 1934|1938|Eugenio Genta|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1938|Bernardo Berio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1938|Giuseppe Rinonapoli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|26 agùstu 1938|zenâ 1944|Giuseppe Rinonapoli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1944|Emanuele Cerruti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1944|Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|1944||Mario Valerio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|31 lüggiu 1945|23 arvî 1946|Stefano Carrara|[[Partio Comunista Italian|Partìu Cumunista Italiàn]]<br />Partìu Repüblicàn Italiàn<br />Partìu d'Asiùn |[[Scindico|Scindicu]]|<ref group="n.">Misciu in càrega da-u Cumitòn de Liberasiùn Nasiunâle</ref><ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|23 arvî 1946|21 nuvénbre 1946|Giuseppe Canepa|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|26 nuvénbre 1946|11 zügnu 1951|Felice Vignola|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|11 zügnu 1951|17 nuvénbre 1951|Gerolamo Bossi|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|17 nuvénbre 1951|29 nuvénbre 1962|Pietro Ciarlo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|29 nuvénbre 1962|29 zenâ 1967|Felice Elice|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|29 zenâ 1967|7 utùbre 1967|Felice Elice|La Palma<br />(lista civica)|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|7 utùbre 1967|5 frevâ 1974|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|5 frevâ 1974|30 lüggiu 1978|Giuseppe Guzzetti|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|30 lüggiu 1978|15 utùbre 1988|Eliodoro Garassini|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}} {{ComuniAmminPrec|15 utùbre 1988|7 zügnu 1993|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 zügnu 1993|28 arvî 1997|Francesco Cenere|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Francesco Cenere|Polu pe-e Libertê|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|30 mazzu 2006|Angelo Vaccarezza|Cà de Libertê|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 2006|17 mazzu 2011|Angelo Vaccarezza|U Populu da Libertê|Scindicu|<ref group="n.">Da-u 24 de zügnu du 2009 u l'è stêtu ascì prescidénte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]</ref>}} {{ComuniAmminPrec|17 mazzu 2011|7 zügnu 2016|Luigi Pignocca|U Populu da Libertê|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 zügnu 2016|4 utùbre 2021|Luigi Pignocca|Pignocca sindaco<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 utùbre 2021|''in càrega''|Luca Lettieri|Per Loano<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|<ref group="n.">In-ta [[Léga Nord|Lega]]</ref>|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelàggi === U cumǜn de Löa u l'è binéllu de: * {{Binelàggio|FRA|Francheville|4=Francheville (metropuli de Liùn)}}, da-i 11 de dixénbre du [[2003]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/loano-e-il-gemellaggio/|tìtolo=Comitato Promotore dei Gemellaggi, per sentirsi cittadini d'Europa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-25}}</ref>. == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === U cumǜn de Löa u l'è traversòn da-a [[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Vìa Aurelia]], che in-te stu töccu a lìga [[A Prìa]], a levante, cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], a punénte. Da-i tenpi da fundasiùn da Maîna sta vìa a traversava u paîze pe-u Carùggiu, pe turnâ lungu l'antìgu percursu da ''[[Via Julia Augusta|Julia Augusta]]'' cumme ch'a ne sciurtìva. Dapö, du [[1837]], u tràffegu u l'è stêtu mesciòn lungu a növa "vìa da Maîna", a mâ du Burgu Drentu, pe esse purtâ a munte de stu lì, a l'ürtimu, du [[1940]], in-tu scitu dunde l'Aurelia a passa ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e toponomastica'', p. 120}}</ref>. De ciǜ, in-tu territòiu du cumǜn u se tröva ascì a [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|stradda pruvinsâle 25]], ch'a parte d'in-ti Gazzi pe traversâ dunque u cumǜn de [[Buinzan|Buisàn]] e chinâ fina in-tu territòiu de [[Tuiran|Tuiàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp25|tìtolo=SP 25 Loano-Boissano-Toirano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-26}}</ref>. A frasiùn de [[Vèrsci|Vèrxi]] a l'è ligâ cun Löa pe mezzu de ciǜ vìe, ch'i repiggian, in parte, u percursu de végge müatêe. In-tu detàggiu, a müatêa ch'a chinava d'in Vèrxi a se deramava in-te dùe vìe ina otta rivâ in-te l'Ursuàn: l'üna a pasava pe-e Bulâxe mentre l'âtra, pasâ a-u de là du [[Fusòn Grossu|Fusòn]], a chinava in-te Löa pe-i Gazzi. U prugèttu d'in stradùn ch'u zuntasse Vèrxi cun Löa u remunta fina a-u [[1850]], a tütte e mainêe u l'è stêtu drovìu sulu che du [[1874]], cu-u punte sciü-u Fusòn ch'u l'è du [[1876]]<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 118}}</ref>. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Löa|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}} [[Immaggine:Stazione di Loano - fabbricato viaggiatori lato binari.jpg|miniatura|U fabricòn pe-i viagiatùi]] Löa u g'ha ina sö stasiùn sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], ativâ du [[1872]] insémme a l'inaugürasiùn da lìnea intréga, cu-in primmu fabricòn pe-i viagiatùi, de legnu, ch'u l'êa misciu a munte da feruvìa. U fabricòn ch'u se végghe a-a giurnâ d'ancö u l'è in prugèttu du [[Roberto Narducci]] du [[1936]], ch'u l'è stêtu inaugüròn a-i 22 d'arvî du [[1937]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 132}}</ref>. In-ta stasiùn de Löa i se ghe fèrman tütti i [[Trêno regionâle (Itàlia)|trêni regiunâli]] ch'i ghe pàssan, ciǜ che ina cùbbia de [[InterCity (Italia)|trêni InterCity]] a-u giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/loano/treni-dalle-00-alle-12.html|tìtolo=Stazione di LOANO|léngoa=IT|vìxita=2025-11-16}}</ref>. === Portu === [[Immaggine:Pòrto de Lêua.jpg|miniatura|Vista du portu|sinistra]] Löa a g'ha in portu türìsticu, ciamòn a ''Marina di Loano'', cun in'estensciùn che a l'inprinsìpiu a l'êa ciǜ picìna<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il porticciolo turistico'', p. 221}}</ref>. Difêti, stu portu u l'è stêtu prugetòn a l'inprinsìpiu pe-e barche da pescòi, cun di travàggi ch'i sun cumensê a-i 25 de zügnu du [[1957]] pe finî du [[1961]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 122}}</ref>. A-a giurnâ d'ancö u portu de Löa u l'è rivòn a squêxi mille posti barca in-te tüttu, u segundu ciǜ grande da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] intréga, pe di pescàggi da 3,5 a 5&nbsp;m e de lunghésse fina a 85&nbsp;m<ref>{{Çitta web|url=https://www.marinadiloano.it/it/la-marina/il-porto|tìtolo=Il porto|outô=Marina di Loano|léngoa=IT, EN, FR, DE|vìxita=2025-07-28}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Padre Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.com/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Padre Enrico, 1874}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano. Storia - Monumenti - Itinerari - Turismo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007518|ànno=Arvî 1984|editô=Editrice - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1984}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano e il suo sviluppo nei secoli (centro storico)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0438684|ànno=Frevâ 1996|editô=Cumǜn de Löa - Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Löa - Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1996|colànn-a=Quaderni della Civica Biblioteca}} * {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Val Nimbalto con Loano e Verzi Boissano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0244079|colànn-a=Le nostre località: toponomastica storica dell'Ingaunia orientale|ànno=Utùbre 2013|editô=Tipografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|cid=Arecco, 2013}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.loano.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumǜn|léngoa=IT|vìxita=2025-07-19}} * {{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/|tìtolo=Scitu türìsticu uficiâle|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-07-19}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Löa| ]] 7yecwk5hok7qdw237b629t1zn5murx0 Cravaüna 0 7061 268839 266214 2026-04-05T21:38:37Z Arbenganese 12552 Cà Mezane 268839 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}} {{Divisione amministrativa |Tipo = [[comun|cumüna]] |Nome = Craṿaüna |Panorama = Caparauna pan.jpg |Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemunte |Divisione amm grado 2 = Cuni |Amministratore locale = Giuseppe Ruaro |Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro'' |Data elezione = 20-9-2020 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = 959 |Abitanti = 80 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu provisoṛiu). |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna) |Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM) |Zona sismica = 3s |Gradi giorno = 3498 |Diffusività = |Nome abitanti = de Craṿaüna |Patrono = Sant'Antunìn |Festivo = 2 de setembre |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png |Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni }} '''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/> == Geugrafìa == <gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center"> Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne </gallery> Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m). Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna. U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse. U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]]. A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi: * U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn. * E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme. * A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu. * A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu. * E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe. == Stòṛia == *{{Scìnbolo|Italian traffic signs - lavori.svg}} ''Travaiu in cursu'' === Urìgine du nomme === L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref> === Etàe antiga === Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài. === Etàe de mèzzu === U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref> Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" /> Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]]. Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]]. A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref> Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref> In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref> De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref> Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref> Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro. == Abitanti == === Evulu''z̄''iùn demugràfica === {{Demografia/Cravòuna}} === Minuṛàn''z̄''e fuṛèste === Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu. == Pòsti de interesse == [[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]] === Architetüṛe religiuse === * '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> *'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna, a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna, a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> * '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" /> *'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme. === Musei === A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref> == Ecunumìa == L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti senté e e scalàe. == Cultüṛa == [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]] === Dialettu de Craṿaüna=== {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}} A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu". De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> {| class="wikitable" !Craṿaüna !Arbenga !Castergiancu |- |Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref> | - |Còrnu |- |Cafetêṛa |Cafete(r)a |Cafete(r)a |- |Grattaia |Gratà(r)a |Grattai(r)a |- |Muṛinettu |Mascinìn |Mascinìn |- |Rasc-cettu |Raspettu |Raspettu |- |Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref> |Scrùsce |Scrùsce |} === Asuciaz̄iùi === A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> ===Cüscina=== Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> == Feste e féṛe == * Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref> * Festa de ràve, in utùbre. * Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta. == Aministraz̄iùn == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu| }} {{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu| }}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia |- |Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie de Cumünicaz̄iùn == [[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]] U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} {{clear}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] 3v29yagfd2sw6cdw5oksf4p59fadfxj Caravaggio 0 18081 268830 268761 2026-04-05T13:27:37Z Ziv 17675 ([[c:GR|GR]]) [[File:Michelangelo Caravaggio 063.jpg]] → [[File:Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg]] → File replacement: update from a old version to a newer one with better quality ([[c:c:GR]]) 268830 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''. {{Biografia |inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg |px = 140px |descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small> |nàscita = Milan, 9 seténbre 1571 |mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610 |paize = [[Italia]] |profesción = [[pittô]] |move = }} == Vìtta == Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi. == Galerîa de òpere == <br><gallery> CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref> Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]]) Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese) The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]]) The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]]) Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]]) Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]]) The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]]) Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref> Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]]) Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]]) Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]]) 1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref> La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]]) Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi) Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]]) Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]]) Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]]) David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]]) Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]]) Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]]) Caravaggio Martha&Mary.jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]]) Caravaggio.emmaus.750pix.jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]]) Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]]) Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref> The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]]) Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo) The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi) Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref> Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]]) Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]]) CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti) Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]]) Caravaggio Sacrificio d'Isacco Princeton.jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref> Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre) Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]]) Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]]) Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese) The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]]) Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]]) Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]]) Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese) Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref> CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone) Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]]) Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]]) Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]]) Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]]) CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]]) CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery) CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]]) Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre) Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref> Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]]) Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]]) Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]]) Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]]) Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale) Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]]) The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese) Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese) Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref> </gallery> == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}} *{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}} === Mostre === * ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951. * ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985. * ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987. * ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991. * ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995. * ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998. * ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000. * ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005. * ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009. * ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010. * ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010. * ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017. == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Pittûa (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Pitoî italién]] [[Categorîa:Pitoî do baròcco]] su7zea2etllmrupfm58n0sle9fkmqua 268831 268830 2026-04-05T15:14:45Z Ziv 17675 ([[c:GR|GR]]) [[File:Caravaggio Martha&Mary.jpg]] → [[File:Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg]] → File replacement: update from a low quality version to a other one with better quality ([[c:c:GR]]) 268831 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''. {{Biografia |inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg |px = 140px |descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small> |nàscita = Milan, 9 seténbre 1571 |mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610 |paize = [[Italia]] |profesción = [[pittô]] |move = }} == Vìtta == Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi. == Galerîa de òpere == <br><gallery> CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref> Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]]) Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese) The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]]) The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]]) Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]]) Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]]) The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]]) Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref> Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]]) Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]]) Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]]) 1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref> La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]]) Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi) Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]]) Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]]) Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]]) David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]]) Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]]) Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]]) Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]]) Caravaggio.emmaus.750pix.jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]]) Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]]) Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref> The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]]) Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo) The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi) Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref> Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]]) Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]]) CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti) Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]]) Caravaggio Sacrificio d'Isacco Princeton.jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref> Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre) Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]]) Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]]) Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese) The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]]) Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]]) Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]]) Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese) Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref> CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone) Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]]) Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]]) Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]]) Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]]) CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]]) CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery) CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]]) Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre) Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref> Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]]) Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]]) Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]]) Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]]) Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale) Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]]) The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese) Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese) Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref> </gallery> == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}} *{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}} === Mostre === * ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951. * ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985. * ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987. * ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991. * ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995. * ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998. * ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000. * ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005. * ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009. * ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010. * ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010. * ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017. == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Pittûa (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Pitoî italién]] [[Categorîa:Pitoî do baròcco]] 8zg7vk3kdhjgl8534htzqua8qpj7sz6 268832 268831 2026-04-05T15:40:12Z Ziv 17675 ([[c:GR|GR]]) [[File:Caravaggio Sacrificio d'Isacco Princeton.jpg]] → [[File:Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg]] → File replacement: update from a old and low quality version to a newer one with better quality ([[c:c:GR]]) 268832 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''. {{Biografia |inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg |px = 140px |descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small> |nàscita = Milan, 9 seténbre 1571 |mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610 |paize = [[Italia]] |profesción = [[pittô]] |move = }} == Vìtta == Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi. == Galerîa de òpere == <br><gallery> CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref> Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]]) Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese) The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]]) The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]]) Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]]) Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]]) The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]]) Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref> Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]]) Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]]) Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]]) 1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref> La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]]) Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi) Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]]) Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]]) Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]]) David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]]) Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]]) Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]]) Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]]) Caravaggio.emmaus.750pix.jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]]) Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]]) Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref> The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]]) Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo) The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi) Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref> Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]]) Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]]) CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti) Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref> Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre) Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]]) Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]]) Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese) The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]]) Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]]) Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]]) Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese) Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref> CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone) Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]]) Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]]) Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]]) Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]]) CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]]) CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery) CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]]) Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre) Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref> Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]]) Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]]) Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]]) Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]]) Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale) Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]]) The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese) Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese) Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref> </gallery> == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}} *{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}} === Mostre === * ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951. * ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985. * ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987. * ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991. * ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995. * ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998. * ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000. * ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005. * ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009. * ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010. * ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010. * ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017. == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Pittûa (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Pitoî italién]] [[Categorîa:Pitoî do baròcco]] ams6lhvngpl083dh7sbt45m6ehdu6pk 268838 268832 2026-04-05T21:33:40Z Ziv 17675 ([[c:GR|GR]]) [[File:Caravaggio.emmaus.750pix.jpg]] → [[File:Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg]] → File replacement: update from a old version to a newer one with better quality ([[c:c:GR]]) 268838 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''. {{Biografia |inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg |px = 140px |descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small> |nàscita = Milan, 9 seténbre 1571 |mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610 |paize = [[Italia]] |profesción = [[pittô]] |move = }} == Vìtta == Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi. == Galerîa de òpere == <br><gallery> CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref> Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]]) Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese) The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]]) The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]]) Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]]) Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]]) The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]]) Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref> Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]]) Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]]) Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]]) 1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref> La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]]) Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi) Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]]) Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]]) Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]]) David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]]) Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]]) Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]]) Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]]) Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]]) Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]]) Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref> The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]]) Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo) The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi) Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref> Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]]) Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]]) CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti) Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref> Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre) Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]]) Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]]) Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese) The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]]) Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]]) Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]]) Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese) Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref> CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone) Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]]) Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]]) Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]]) Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]]) CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]]) CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery) CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]]) Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre) Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref> Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]]) Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]]) Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]]) Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]]) Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale) Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]]) The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese) Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese) Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref> </gallery> == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}} *{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}} === Mostre === * ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951. * ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985. * ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987. * ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991. * ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995. * ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998. * ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000. * ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005. * ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009. * ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010. * ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010. * ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017. == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Pittûa (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Pitoî italién]] [[Categorîa:Pitoî do baròcco]] g52d0p5755hz6z11yp61ptlg3pn0ah8 268845 268838 2026-04-06T07:02:20Z Ziv 17675 ([[c:GR|GR]]) [[File:Caravaggio-Crucifixion of Peter.jpg]] → [[File:Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg]] → File replacement: update from a old version to a newer one with better quality ([[c:c:GR]]) 268845 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} '''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''. {{Biografia |inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg |px = 140px |descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small> |nàscita = Milan, 9 seténbre 1571 |mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610 |paize = [[Italia]] |profesción = [[pittô]] |move = }} == Vìtta == Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi. == Galerîa de òpere == <br><gallery> CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref> Bacchino malato (Caravaggio).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]]) Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese) The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]]) The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]]) Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]]) Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]]) The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]]) Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref> Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]]) Michelangelo Caravaggio 025.jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]]) Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]]) 1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 007.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref> La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]]) Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi) Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]]) Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]]) Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]]) David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]]) Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]]) Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]]) Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]]) Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]]) Michelangelo Caravaggio 040.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]]) Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref> The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]]) Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo) The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi) Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i) Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref> Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]]) Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]]) CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti) Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]]) Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref> Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Michelangelo Caravaggio 069.jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre) Caravaggio Baptist Galleria Nazionale d'Arte Antica, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref> Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga) CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]]) Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]]) Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese) The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]]) Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]]) Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]]) Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese) Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref> CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone) Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]]) Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]]) Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]]) Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]]) CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum) CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]]) CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery) CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]]) Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre) Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref> Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]]) Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]]) Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti) Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]]) Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]]) Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale) Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]]) The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art) Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese) Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese) Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref> </gallery> == Nòtte == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}} *{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}} === Mostre === * ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951. * ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985. * ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987. * ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991. * ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995. * ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998. * ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000. * ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005. * ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009. * ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010. * ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010. * ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017. == Âtri progètti == {{interprogetto}} {{Pittûa (àrte)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Pitoî italién]] [[Categorîa:Pitoî do baròcco]] 3f3jobesw5zonipzdx6ju7ad9w7mpc3 Sernio 0 25104 268834 215528 2026-04-05T21:03:42Z Luensu1959 1211 nomme locale 268834 wikitext text/x-wiki '''Sernio''' (''Sèran'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Sernio |Panorama = Angolo brek.JPG |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Sondrio |Amministratore locale = Eugenio Rinaldi |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 7-6-2009 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Corteno Golgi]] (BS), [[Edolo]] (BS), [[Lovero]], [[Tirano]], [[Vervio]] |Nome abitanti = (it) ''Serenaschi'' |Patrono = Sànti Cosma e Damiàn |Festivo = 27 seténbre |Mappa = Map_of_comune_of_Sernio_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Sernio inta provìnsa de Sondrio. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sondrio}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]] j82u4xr1u9q2m8jp9t7ra3grf5xg1ou Sondrio 0 25106 268835 238780 2026-04-05T21:06:13Z Luensu1959 1211 nomme locale 268835 wikitext text/x-wiki '''Sondrio''' (''Sundri'' in lombardo, ''Sonders'' ò ''Sünders'' in tedesco, : ''Sunder'' in romancio) a l'é 'na çitæ da [[Lombardïa|Lonbardîa]] e capolêugo da [[Provinsa de Sondrio]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Sondrio |Panorama = Panorama_sondrio.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Sondrio |Amministratore locale = Marco Scaramellini |Partito = lìsta cìvica de céntro-drîta |Data elezione = 26-6-2018 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Albosaggia]], [[Caiolo]], [[Castione Andevenno]], [[Faedo Valtellino]], [[Montagna in Valtellina]], [[Spriana]], [[Torre di Santa Maria]] |Nome abitanti = (it) ''Sondriesi'' ò ''Sondraschi'' |Patrono = Sànti Zervâxio e Protâxio |Festivo = 19 zùgno |Mappa = Map_of_comune_of_Sondrio_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Sondrio inta provìnsa de Sondrio. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sondrio}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]] [[Categorîa:Capolêughi de provìnse italiànn-e]] 91epzvxueyq58tp3uucgpv2foh7uu09 José Serrato 0 29996 268844 264353 2026-04-05T22:04:39Z Arbenganese 12552 duxeva-->duvieva 268844 wikitext text/x-wiki {{Priéze}} [[Immaggine:JOSE SERRATO URUGUAY 1926.JPG|miniatura|José Serrato]] '''José Serrato''' ([[Montevideo|Muntevideu]], [[30 seténbre|30 de seténbre]] du [[1868]], [[7 seténbre|7 de seténbre]] du [[1960]]) u l'é stêtu in ecunumista, inzegnê e puliticu üruguayàn, Prescidénte Custitusiunâle fra u [[1923]] e u [[1927]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.periodicas.edu.uy/Libros%20sobre%20pp/Castellanos_&_Segarra_Nomenclatura_de_Montevideo.pdf|tìtolo=Nomenclatura de Montevideo|léngoa=ES}}</ref> == Vitta == [[File:I Serèi de Srua (Giüstéxine)-Tàrga da nàscita de Dumenegu di Serèi 01.jpg|thumb|Tàrga a memoja da nàscita de Dumenegu di Serèi (I Serèi de Srua)]] A sö famìggia a ne vegniva da-u paîze de [[Giüstexine|Giüstexine]], difêti u l'êa u fìggiu de Domingo Serrato (Dumenegu di Sérèi), in maziniàn ch'u l'êa scapòn in Uruguay e u l'axeva fêtu furtüna cumme custrutû. A muê a se ciamava de María Bergeróo.<ref name=":0" /><ref name="scarone">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Uruguayos contemporáneos|url=http://autores.uy/obra/9291|dæta=1937|editô=Barreiro y Ramos}}</ref> U l'axeva frequentòn a scöa Elbio Fernández, fundâ da-u José Pedro Varela, diplimanduse in agraria.<ref name=":0" /> A 18 anni u cunbatte da vuluntâiu in-te forse de reasiùn, cuntru a ditatüa de Massimo Santos, pé laureâse dapö in-te l'Üniverscitê di geometri in-tu [[1888]].<ref name="scarone" /> De seguitu u l'ha stüdiòn izegnerîa in-te l'Üniverscitê da repüblica, laureanduse in-te l'ànnu [[1892]], esendu ün di primmi tréi inzegnê a cunseguî u titulu. Serrato u l'ha travaggiòn cumme prufesû e mestru de matematica in-te l'insegnamentu segundàiu e a livellu ciü de d'âtu. Da marcâ u matrimoniu cun Josefina Perey. In-tu [[1897]] u l'intra in-ta Zunta ecunomicu-aministrativa de Muntevidêu, incumensandu a cariêra pulitica. U möe a Muntevidêu in-tu[[1960]].<ref name=":0" /> == Ativitê pulitica == Menbru du partîu puliticu du Colorado, cumme sö puê, u l'ê stêtu deputòn, Ministru di Travaggi Püblici in-tu [[1913]], de Finanse fra u [[1904]] e u [[1906]], de l'Internu in-tu [[1911]] e di Esteri fra u [[1943]] e u [[1945]].[[File:Jose Serrato.jpg|thumb|left|José Serrato in-tu [[1921]]|213x213px]] Elezüu Prescidente da Repüblica in-tu [[1923]], u l'ê restòn in càrega fin a-u [[1927]]. In-tu mentre u l'ha firmòn in tratòn de cunfin cun l'[[Argentinn-a|Argentina]], istituìu a Curte Eleturâle, inauguròn u Palàssu Legislatìvu, creòn i fundi de pensciunamentu e u relatìvu scistemma a livellu sivìle, de ansianitê e pé i impieghê de bànche.<ref name="scarone">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Uruguayos contemporáneos|url=http://autores.uy/obra/9291|dæta=1937|editô=Barreiro y Ramos}}</ref> U l'ê stêtu ascì u primmu prescidente de l'[[Uruguay]] a vengnì elezüu pé vutasiùn üniversâle, mecanismu previstu daa Custitusiùn emanâ in-tu [[1918]]. Incaregòn pöi a l'internu du Cunseggiu du Stattu du [[1942]] cu-a mutivasiùn de scrìve a Custitusiùn e ancù cumme Canselê da Repübblica e ministru di esteri, u vegne cunscideròn cumme ün di prinsipâli punti de riferimentu pe' l'[[ONU]] in via de furmasiun.<ref name=":0">{{Çitta lìbbro |outô=AA.VV| tìtolo=Magliolo nel tempo| ànno=2002|editô=Cumün de Magiö| çitæ=Zena|léngoa=IT|url=|capìtolo=L'emigrazione|p=197}}</ref> === Gabinéttu du guvèrnu === {| border="1" cellpadding="4" cellspacing="0" style="margin: 1em 1em 1em 0; background: #f9f9f9; border: 1px #aaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%" !Ministéru !Incaregòn !Perìudu |- | rowspan="3" |Interni |Lorenzo Vicens Thievens |[[1923]] |- |Justino Jiménez de Aréchaga |[[1923]] - [[1925]] |- |Rufino Domínguez |[[1925]] - [[1927]] |- | rowspan="2" |Esteri |Pedro Manini Ríos |[[1923]] - [[1924]] |- |Juan Carlos Blanco Acevedo |[[1924]] - [[1927]] |- | rowspan="4" |Ecunumìa e Finanse |Ricardo Cosio |[[1923]] - [[1924]] |- |Luis Caviglia |[[1924]] - [[1925]] |- |Ricardo Cosio |[[1925]] - [[1927]] |- |Daniel Blanco Acevedo |[[1927]] |- | rowspan="3" |Guêra e maîna |Roberto Riverós |[[1923]] - [[1925]] |- |Segundo Bazzano |[[1925]] - [[1926]] |- |Guillermo Ruprecht |[[1926]] - [[1927]] |- | rowspan="3" |Giüstìssia e Istrusiun |Pablo Blanco Acevedo |[[1923]] - [[1924]] |- |Raúl Jude |[[1924]] - [[1925]] |- |Carlos María Prando |[[1925]] - [[1927]] |- | rowspan="2" |Travaggi püblici |Santiago Calcagno |[[1923]] - [[1925]] |- |Juan Andrés Álvarez Cortés |[[1925]] - [[1927]] |- | rowspan="2" |Indüstria e Travaggiu |José Francisco Arias |[[1923]] - [[1925]] |- |César Mayo Gutiérrez |[[1925]] - [[1927]] |} == Ativitê giurnalistica == José Serrato l'ha püblicòn quarche articulu cu-u survanumme "Engignour", da-u fransese "inzegnê", u sö mestê.<ref name="scarone2">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Diccionario de seudónimos del Uruguay|url=http://autores.uy/obra/5146|dæta=1942|editô=Claudio García & Cía}}</ref> Sutta a stu-chi l'ha püe intrategnüu in'inpurtante discüsciùn finansiària cun Julio Herrera y Obes in-te l'annu [[1902]] pé vía de 'na série de artìculi püblichê in sci giurnâli de Muntevideu.<ref name="scarone">{{Çitta lìbbro|tìtolo=Uruguayos contemporáneos|url=http://autores.uy/obra/9291|dæta=1937|editô=Barreiro y Ramos}}</ref> == Ativitê pulitica in-tu sport == L'ê ricurdòn pé avê dirèttu u «Laudo Serrato», ch'u l'ha segnòn a riunificasiùn du balùn uruguayan in-tu [[1926]]. U mêximu l'êa stêtu divizu in-tu [[1922]], fra l'«Asociación Uruguaya de Football», capitanâ da-a squaddra nasiunâle de balùn, e a «Federación Uruguaya de Football» du «Club Atlético Peñarol». In-tu [[1925]] sùn stêti suspezi i turnei urganizê da-e due asuciasiui e, dapö ina lunga tratatìva, s'ê decizu che pé [[1926]] se duvieva tegnî in Turneu du Cunseggiu Pruvizòriu. A-a fin s'ê rivê a-a definisiùn de in ünica urganizasiùn l'''Asociación Uruguaya de Fútbol''.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Álvarez|curatô=|tìtolo=Historia de Peñarol|ànno=2010|editô=Aguilar|çitæ=Montevideo|léngoa=ES|p=965|capìtolo=¡Manyas!|ISBN=}}</ref> == Nòtte == <references/> == Âtri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Uruguay]] twghhg5pv0vtd4eswqszm9acyxqbesz Mitocóndrio 0 32017 268833 268800 2026-04-05T16:56:39Z Michæ.152 13747 268833 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión. [[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]] == Caraterìstiche e strutûa == Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a. === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]]. [[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]] === Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM === E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpórta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi. [[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]] ===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna === A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ: # o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre # a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]] # a regolaçión do traspòrto di metabolîti [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]] [[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]] Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci: # conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi); # conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi); # conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi); # conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi) # conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi). [[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] === E créste mitocondriâli === E créste mitocondriâli conpórtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva. [[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]] [[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]] === E càmie mitocondriâli === A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]). Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva: # enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci; # granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]]; # [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio); # [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA); # [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]]. # ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER) === O DNA mitocondriâle === Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu. [[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]] L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn. O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpórta ‘n "efètto-pàsso", za ch'a pórta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu. Alôa 'na patologîa asoçiâ a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpórta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pórta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpórta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ. == Òrìgine == Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provégne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]: # prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]] # mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna # prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice # prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a # mancànsa de [[istoìn]] # senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]] # replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo) [[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]] In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>. == Fonçioìn == I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión: ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri. [[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]] A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûxe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o végne cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o végne òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é: C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP Dónca l'àçido pirùvico ch'o végne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn: # in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o végne da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]]; # in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vêgne cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vêgne dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô. [[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]] E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH). === A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva === O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûxe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpórtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]]. [[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]] [[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]] Dónca, l'[[energîa]] ch'a végne liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]]. [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]] === A stràdda mitocondriâle de apoptôxi === Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e. A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pórta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]]. [[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]] === Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio === Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pórtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o végne asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre. === A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a === A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle. L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'avégne pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pórta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia. [[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]] [[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]] === A termogénexi === Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]]. [[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] [[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]] == Distribuçión di mitocóndri == Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]]. I mitocóndri són prezénti in abondànsa: # into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse; # into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa; # inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûxan [[àçido clorìdrico]] (HCl); # inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica; # inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse; # into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze; # inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûxe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna; # inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL). [[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]] [[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]] Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]]. == Anotaçioìn == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana |léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] 1mwupzjumagei1unif1vcsz73razael Còlla du Trabichettu 0 32021 268840 268749 2026-04-05T21:54:26Z Arbenganese 12552 /* Etê antìga */ Giüstòn: puxeva-->purieva / duxeva -->duvieva 268840 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Còlla du Trabichettu.ogg|268565|22-03-2026|G.Borro, A Prìa}} {{Priéze}} {{Montàgna |nómme = Còlla du Trabichettu |inmàgine = PietraLigureLungoMare (cropped).jpg |didascalîa= <div style="text-align:center;">A Prìa, cu-u Munte Trabichettu</div> |var-localizaçión= Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia|Itàlia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savùna]] |var-sudivixoìn3 = Cumün |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}} [[A Prìa]] |var-caraterìstiche_fìxiche = Caraterìstiche fixiche |var-ertéssa = Ātéssa |ertéssa = 139 |var-cadénn-a = Cadêna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Preàrpi Ligüri]] |var-cartografîa = Cartugrafia |sìgla_màppa = IT-LIG }} U '''Trabichettu''' (o ascì ''Trabuchettu'', ''monte Trabocchetto'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), u l'è u prumuntôiu ch'u se tröva a munte da Véggia [[A Prìa|Prìa]], âtu 130 mêtri sciü-u livéllu du mâ. == Geugrafia == U se ghe dixe Trabichettu pe' tradisiùn a-i sciti ch'i restan sciü-a còlla che a-i pé u se ghe tröva a Véggia Prìa, sciü-a spunda de drîta da [[scciümêa Maémua]], a serâne a punénte a vaâ. Ciǜ de specificu u numme u se riferìsce a quélla parte de custêa pròpiu da munte a-u paîze, vaciâ vèrsu u mâ. Tüttu u prumuntôiu u funsiuna cumme spartiêgua tra a [[vaâ du Maémua]] (ch'a resta a levante) e quélla du [[Riàn de Ransci]]. In-tu versante giòn a mezzudì a còlla a riva in-te vixinanse du burgu da Prìa cu-a regiùn dîta de Crovare. Vèrsu a scciümêa a custêa a se spuncia fin a quêxi a lucalitê di Müinetti, muntandu fin a dund'u [[Riàn du Scainciu|Scainciu]] u sbucca in-tu Maémua. Giàndu ancùn vèrsu nord u gh'è dunque E Peagne, e da l'âtru versante, a lucalitê di Müzassi, vèrsu [[Ransci]]. A cunfurmasiùn du territòiu a l'è particulâre, scicumme ch'u gh'è di gran fenòmeni de carscismu, ch'i l'han purtòn ascì a-a furmasiùn de sèrte armélle. A ciǜ cunusciǜa a l'è a Rocca de Fene, ch'a se tröva a ‘n ātéssa de quêxi 183 m, in-ta lucalitê ch'a ne porta u numme, tra mezzu U Craveu e u Ciàn de l'Öiu. Cumme u se pö vegghe in-te sèrti scöggi ch'i spuntan pasàndu da-a Muntâ du Trabichettu, e prìe ch'u gh'è, e ciǜ tante e sun di scisti a baze de quarsu, ch'i se prezentan bén scciapê, cu-in cuû tra u giàncu e u giànu, fin a-u verde, mustranduse unte se e vegnan tuchê.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Flavio Saglietto|tìtolo=Brevi cenni sulla geologia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0459696|ànno=1976|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=7}}</ref> Sciü-u munte u se ghe tröva paégge câve de prìa, ciǜ üna de marmu sciü-u röza, cun venaǜe in russu. Du rèstu l'anbiénte natüâle u l'è pìn de custi e de scöggi, mentre a-i sö pé inti ténpi andêti u se ghe truvava de vigne e di oîvi, ciǜ quarche boschéttu de rùe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 23}}</ref> == Stòja == === Origine du numme === U nu l'è segǜu da dund'u vegne u numme Trabichettu, ma dandu améntu a quéllu ch'u scriveva Vincenzo Bosio, u ghe saieva stêtu dêtu pé via de asperitê du terén, cìn de scöggi, garbi e precipìssi, ch'i l'han de lungu purtòn a cunsciderà sti sciti cumme nu guêi praticabili. A stu fêtu se ghe va a 'zùnze a vegetasiùn, ch'i ghe bundavan i brüghi, e nazaòlle e âtre ciànte servêghe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 20}}</ref> === Preistòja === A primìscima frequentasiùn da vaâ du Maémua da parte de l'òmmu a l'è da fissà tra i 55 milla e i 42 milla ànni fa, êpuca ch'i ghe remuntan i rèsti truvê in-te Armélle, tréi garbi in-ta rocca ch'u n'ha parlòn pe' primmu u canonicu Nicolò Morelli, du [[1891]]. Da-i stüddi fêti da stu chi e da l'[[Arturo Issel]] u l'êa stêtu recüperòn di òssi de bestie cumme ōxélli, lévre e porchi servêghi, in moddu du tüttu scìmile a quantu truvòn dréntu a-i Scöggi Negri. De cuntu ascì i atràssi de prìa ch'u l'è vegnǜu föa, fêti de quarsu, i sun tipichi de 'n periudu ch'u l'è u Paleuliticu de mezzu, ma u gh'è quarche testimuniansa de arnézi pròpiu fêti d'òssu.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|pp. 24-26}}</ref> Âtru scitu dund'u gh'è de testimunianse antìghe a l'è a Rocca de Fene, nu distante da Cian de l'Öiu, dunde in-ti mêximi ànni de descuvèrte fête in-te Armélle, u Morelli u marca ch'u l'è stêtu truvòn tréi picòsse de metallu da in canpagnòlu du postu, a quêxi 6 mêtri de prufunditê. Doppu di analizi cunpiǜi, u s'è scuvèrtu che i töcchi recanpê i l'êan cunposti de 'na lega cu-in bassu cuntegnǜu de stagnu, segnu ch'i devan vegnîne da l'antìga etê du brunzu.<ref name=":1">{{Çitta|AA.VV.|Giuliva Odetti, Storia delle Ricerche, p.15}}</ref> Stu scitu lì u l'è de lungu stêtu ligòn a de antìghe stòje de bàzue<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|curatô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|pp=119-121|capìtolo=Le leggende della Rocca delle Fene e della Val Maremola}}</ref>, tantu che u numme "Rocca de Fene" u ne vegne da-u dialettu "fé", ch'u se ghe dixeva tantu a-e crave servêghe cumme a-e fate.<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|pp=14, 29}}</ref> === Etê antìga === I sciti tra a Rocca de Fene e u Trabichettu i sun stêti bén frequentê in-ti ténpi avanti di rumén, tantu ch'u l'è stêtu truvòn ascì testimuniansa d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelâ]] ch'u saieva stêtu tiòn sciü tra u [[IV secolo a.C.|IV]] e u [[V secolo a.C.|V seculu a.C.]] da-e pupulasiùi ligüri antìghe, pe' difendise da-e génte ch'i ne vegnivan da-u de föa. I s'êan sernǜi difêti 'na fàscia bén prutezǜa da-e curénti, giâ a meridiùn.<ref name=":2">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.79}}</ref> Da ste parte u l'è stêtu dunque rinvegnǜu ancùn i resti de àa l'in gîu, ciǜ quélla ch'a se pénsa a secce a traccia de 'na cabànna a triangulu, dund'i gh'êan fina di töcchi de teracötta fêti sciü-u postu, che insémme a di âtri reperti i fan pensâ ch'a ghe fusse 'n'ecunumia mesccia tra u tegnì e béstie e a cultǜa da têra.<ref name=":2" /> Du rèstu u gh'êa ancùn e seménse di legümmi<ref name=":3">{{Çitta|Massabò, 1999|Appunti sulla preistoria e la protostoria, Angiolo del Lucchese: L'Età del ferro, pp.25-27}}</ref>, ciǜ i segni d'in fögâ, vistu ch'u se brüxava i avê, fêtu ch'u ne dixe cumme l'anbiénte u duvieva êsse ciǜ riccu de boschi de cumm'u l'è a-a giurnâ d'ancö. A ògni moddu a datasiùn a saieva da mette ancùn de primma, a-u [[VII secolo a.C.|seculu VII a.C]].<ref name=":2" /> Scicumme che i scavi ch'u l'è stêtu inandiòn a-a fìn du [[XX secolo|Növeséntu]] i l'han purtòn a-a lüxe di sö ciǜ in bassu, u l'è segnu ch'u ghe purieva êsse zà de prìmma in vilaggiu frequentòn da l'òmmu. Âtru rinveniméntu de cuntu u l'è stêtu quéllu de, se pénsa, 'na tunba a câru, scicumme che du [[1929]] u se gh'è truvòn di antìghi serciui de röe<ref name=":3" /> sciü ün di fianchi da còlla, vèrsu a Rocca de Fene, cun tantu de töcchi de osse.<ref name=":1" /><ref name=":4">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.80}}</ref> Sti ürtimi i sun vegnüi föa de doppu ch'u gh'è stêtu di travàggi in-ta cava ch'a se tröva ai pé du munte, asemme a 'na mànega d'arnézi de fêru, cumme ina punta de 'na lansa e 'n pügnâle.<ref name=":1" /> Sti ritruvaménti i fan pensà ch'u fusse ciǜ in recantu dund'u se ghe meteva a roba<ref name=":4" />, ma du rèstu u gran nümeru de töcchi spanteghê, quêxi 200, u nu l'ha permìsciu d'andà ciǜ a fundu cu-e indagini.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|L'Età del Ferro, p.81}}</ref> == A crûxe du Trabichettu == [[File:Crùxe in sìmma a-u Munte Trabuchéttu (A Prìa) 01.jpg|thumb|Vista da crûxe sciü-u munte]] Raprezentâ sciü-u stemma du cumǜn, segundu a tradisiùn a crûxe a se truvava zà sciü-u Trabichettu da-i ténpi antìghi, foscia da quand'u gh'êa stêta a pèste, du [[1525]]. U se sa che de segǜu a l'êa in pé du [[1776]], cumme mensönòn da-u Attilio Accame in-tu sö saggiu storicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=111|capìtolo=Lo Stemma di Pietra}}</ref> Di primmi de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u se sa che a crûxe a vegne abatǜa ténpu di fransézi, pe' vegnì turna tiâ sciü sentusinquant'ànni doppu, pe' vuluntê de génte da Prìa, guidê da-u prève Don Guaraglia. A benedisiùn a vegne dêta a-i 12 d'agustu du [[1945]] da Don GioBatta Maglio, in-ta ricurénsa du primmu ànnu pasòn da l'ürtimu bunbardaméntu sciü-u paîze.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p.10}}</ref> A növa crûxe, de légnu, a l'è stêta caciâ zü da-a buriâna fra-i 7 e i 8 de nuvénbre du [[1964]], abatǜa a partì da-u bazamentu, a l'êa chêta in mêtru ciǜ a valle, cu-a simma giâ vèrsu a maîna. Quélla ch'a se vegghe ancö, a l'è stêta miscia in pé a-i 10 de seténbre du [[1965]], cumisciùnâ a-i ciantê Camed, che zà i l'axevan dêtu agiüttu a tiâ sciü quélla véggia, de lungu sutta a-a cǜa du Don Guaraglia.<ref name=":0">{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p. 12}}</ref> Sta lì a l'è fêta de fêru, cu-e mezǜe ch'e sun mèxime franche a quélle ch'a gh'axeva quélla de légnu, âta 7 mêtri, cun tantu de inestu sciü-a baze de 80 citti e cu-ina larghéssa de 1.5 mêtri pe' brassu, 6 quintâli in-te tüttu.<ref name=":0" /> I ciòddi ch'u gh'è, insémme a-a scrîta INRI, i vegnan da-a crûxe ch'u gh'êa de primma, scistemê sciü sta lì pròpiu u dì ch'a l'è stêta muntâ sciü-u Trabichettu. I ürtimi travàggi fêti a-a crûxe i remuntan a-u [[2020]], quand'a l'è stêta rangiâ e tenzǜa de russu.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, pp. 15-16}}</ref> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bosio|tìtolo=Memorie antiche e moderne di Pietra Ligure e dei comuni del suo mandamento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA36493|ediçión=(1886)|ànno=2012|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=|cid=Bosio, 1886}} * {{Çitta web|url=https://soprintendenza.liguria.beniculturali.it/wp-content/uploads/2019/01/1-Trabocchetto.pdf|tìtolo=Monte Trabocchetto-Rocca delle Fene (Pietra Ligure). Lo scavo 1990-1995 in località Pian dell'Olio|outô=AA.VV.|léngoa=IT|cid=AA.VV}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuliva Odetti|tìtolo=Pietra Ligure e la Val Maremola dalla preistoria alla storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0431761|ànno=1996|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Odetti, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Cenere|tìtolo=Il Trabocchetto e la sua croce. Storia e passeggiate|url=https://www.parrocchiasannicolo.it/media/bibliografia/libri/#il-trabocchetto-e-la-sua-croce/1/|ànno=2020|editô=Matetti da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Cenere, 2020}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Dalla villa al villaggio. Corti: scavo di un sito archeologico di età romana e altomedievale Iungo il metanodotto del Ponente ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010806|colànn-a=Quaderni della Soprintendenza Archeologica della Liguria|ànno=1999|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=6|cid=Massabò, 1999}} == Nòtte == <references/> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Montàgne da Ligùria]] [[Categorîa:A Prìa]] 712m28y8wfyqhb735lt3q76sgsi9vyk 268841 268840 2026-04-05T21:54:56Z Arbenganese 12552 /* Etê antìga */ -spassiu 268841 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Còlla du Trabichettu.ogg|268565|22-03-2026|G.Borro, A Prìa}} {{Priéze}} {{Montàgna |nómme = Còlla du Trabichettu |inmàgine = PietraLigureLungoMare (cropped).jpg |didascalîa= <div style="text-align:center;">A Prìa, cu-u Munte Trabichettu</div> |var-localizaçión= Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia|Itàlia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savùna]] |var-sudivixoìn3 = Cumün |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}} [[A Prìa]] |var-caraterìstiche_fìxiche = Caraterìstiche fixiche |var-ertéssa = Ātéssa |ertéssa = 139 |var-cadénn-a = Cadêna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Preàrpi Ligüri]] |var-cartografîa = Cartugrafia |sìgla_màppa = IT-LIG }} U '''Trabichettu''' (o ascì ''Trabuchettu'', ''monte Trabocchetto'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), u l'è u prumuntôiu ch'u se tröva a munte da Véggia [[A Prìa|Prìa]], âtu 130 mêtri sciü-u livéllu du mâ. == Geugrafia == U se ghe dixe Trabichettu pe' tradisiùn a-i sciti ch'i restan sciü-a còlla che a-i pé u se ghe tröva a Véggia Prìa, sciü-a spunda de drîta da [[scciümêa Maémua]], a serâne a punénte a vaâ. Ciǜ de specificu u numme u se riferìsce a quélla parte de custêa pròpiu da munte a-u paîze, vaciâ vèrsu u mâ. Tüttu u prumuntôiu u funsiuna cumme spartiêgua tra a [[vaâ du Maémua]] (ch'a resta a levante) e quélla du [[Riàn de Ransci]]. In-tu versante giòn a mezzudì a còlla a riva in-te vixinanse du burgu da Prìa cu-a regiùn dîta de Crovare. Vèrsu a scciümêa a custêa a se spuncia fin a quêxi a lucalitê di Müinetti, muntandu fin a dund'u [[Riàn du Scainciu|Scainciu]] u sbucca in-tu Maémua. Giàndu ancùn vèrsu nord u gh'è dunque E Peagne, e da l'âtru versante, a lucalitê di Müzassi, vèrsu [[Ransci]]. A cunfurmasiùn du territòiu a l'è particulâre, scicumme ch'u gh'è di gran fenòmeni de carscismu, ch'i l'han purtòn ascì a-a furmasiùn de sèrte armélle. A ciǜ cunusciǜa a l'è a Rocca de Fene, ch'a se tröva a ‘n ātéssa de quêxi 183 m, in-ta lucalitê ch'a ne porta u numme, tra mezzu U Craveu e u Ciàn de l'Öiu. Cumme u se pö vegghe in-te sèrti scöggi ch'i spuntan pasàndu da-a Muntâ du Trabichettu, e prìe ch'u gh'è, e ciǜ tante e sun di scisti a baze de quarsu, ch'i se prezentan bén scciapê, cu-in cuû tra u giàncu e u giànu, fin a-u verde, mustranduse unte se e vegnan tuchê.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Flavio Saglietto|tìtolo=Brevi cenni sulla geologia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0459696|ànno=1976|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=7}}</ref> Sciü-u munte u se ghe tröva paégge câve de prìa, ciǜ üna de marmu sciü-u röza, cun venaǜe in russu. Du rèstu l'anbiénte natüâle u l'è pìn de custi e de scöggi, mentre a-i sö pé inti ténpi andêti u se ghe truvava de vigne e di oîvi, ciǜ quarche boschéttu de rùe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 23}}</ref> == Stòja == === Origine du numme === U nu l'è segǜu da dund'u vegne u numme Trabichettu, ma dandu améntu a quéllu ch'u scriveva Vincenzo Bosio, u ghe saieva stêtu dêtu pé via de asperitê du terén, cìn de scöggi, garbi e precipìssi, ch'i l'han de lungu purtòn a cunsciderà sti sciti cumme nu guêi praticabili. A stu fêtu se ghe va a 'zùnze a vegetasiùn, ch'i ghe bundavan i brüghi, e nazaòlle e âtre ciànte servêghe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 20}}</ref> === Preistòja === A primìscima frequentasiùn da vaâ du Maémua da parte de l'òmmu a l'è da fissà tra i 55 milla e i 42 milla ànni fa, êpuca ch'i ghe remuntan i rèsti truvê in-te Armélle, tréi garbi in-ta rocca ch'u n'ha parlòn pe' primmu u canonicu Nicolò Morelli, du [[1891]]. Da-i stüddi fêti da stu chi e da l'[[Arturo Issel]] u l'êa stêtu recüperòn di òssi de bestie cumme ōxélli, lévre e porchi servêghi, in moddu du tüttu scìmile a quantu truvòn dréntu a-i Scöggi Negri. De cuntu ascì i atràssi de prìa ch'u l'è vegnǜu föa, fêti de quarsu, i sun tipichi de 'n periudu ch'u l'è u Paleuliticu de mezzu, ma u gh'è quarche testimuniansa de arnézi pròpiu fêti d'òssu.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|pp. 24-26}}</ref> Âtru scitu dund'u gh'è de testimunianse antìghe a l'è a Rocca de Fene, nu distante da Cian de l'Öiu, dunde in-ti mêximi ànni de descuvèrte fête in-te Armélle, u Morelli u marca ch'u l'è stêtu truvòn tréi picòsse de metallu da in canpagnòlu du postu, a quêxi 6 mêtri de prufunditê. Doppu di analizi cunpiǜi, u s'è scuvèrtu che i töcchi recanpê i l'êan cunposti de 'na lega cu-in bassu cuntegnǜu de stagnu, segnu ch'i devan vegnîne da l'antìga etê du brunzu.<ref name=":1">{{Çitta|AA.VV.|Giuliva Odetti, Storia delle Ricerche, p.15}}</ref> Stu scitu lì u l'è de lungu stêtu ligòn a de antìghe stòje de bàzue<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|curatô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|pp=119-121|capìtolo=Le leggende della Rocca delle Fene e della Val Maremola}}</ref>, tantu che u numme "Rocca de Fene" u ne vegne da-u dialettu "fé", ch'u se ghe dixeva tantu a-e crave servêghe cumme a-e fate.<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|pp=14, 29}}</ref> === Etê antìga === I sciti tra a Rocca de Fene e u Trabichettu i sun stêti bén frequentê in-ti ténpi avanti di rumén, tantu ch'u l'è stêtu truvòn ascì testimuniansa d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelâ]] ch'u saieva stêtu tiòn sciü tra u [[IV secolo a.C.|IV]] e u [[V secolo a.C.|V seculu a.C.]] da-e pupulasiùi ligüri antìghe, pe' difendise da-e génte ch'i ne vegnivan da-u de föa. I s'êan sernǜi difêti 'na fàscia bén prutezǜa da-e curénti, giâ a meridiùn.<ref name=":2">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.79}}</ref> Da ste parte u l'è stêtu dunque rinvegnǜu ancùn i resti de àa l'in gîu, ciǜ quélla ch'a se pénsa a secce a traccia de 'na cabànna a triangulu, dund'i gh'êan fina di töcchi de teracötta fêti sciü-u postu, che insémme a di âtri reperti i fan pensâ ch'a ghe fusse 'n'ecunumia mesccia tra u tegnì e béstie e a cultǜa da têra.<ref name=":2" /> Du rèstu u gh'êa ancùn e seménse di legümmi<ref name=":3">{{Çitta|Massabò, 1999|Appunti sulla preistoria e la protostoria, Angiolo del Lucchese: L'Età del ferro, pp.25-27}}</ref>, ciǜ i segni d'in fögâ, vistu ch'u se brüxava i avê, fêtu ch'u ne dixe cumme l'anbiénte u duvieva êsse ciǜ riccu de boschi de cumm'u l'è a-a giurnâ d'ancö. A ògni moddu a datasiùn a saieva da mette ancùn de primma, a-u [[VII secolo a.C.|seculu VII a.C]].<ref name=":2" /> Scicumme che i scavi ch'u l'è stêtu inandiòn a-a fìn du [[XX secolo|Növeséntu]] i l'han purtòn a-a lüxe di sö ciǜ in bassu, u l'è segnu ch'u ghe purieva êsse zà de prìmma in vilaggiu frequentòn da l'òmmu. Âtru rinveniméntu de cuntu u l'è stêtu quéllu de, se pénsa, 'na tunba a câru, scicumme che du [[1929]] u se gh'è truvòn di antìghi serciui de röe<ref name=":3" /> sciü ün di fianchi da còlla, vèrsu a Rocca de Fene, cun tantu de töcchi de osse.<ref name=":1" /><ref name=":4">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.80}}</ref> Sti ürtimi i sun vegnüi föa de doppu ch'u gh'è stêtu di travàggi in-ta cava ch'a se tröva ai pé du munte, asemme a 'na mànega d'arnézi de fêru, cumme ina punta de 'na lansa e 'n pügnâle.<ref name=":1" /> Sti ritruvaménti i fan pensà ch'u fusse ciǜ in recantu dund'u se ghe meteva a roba<ref name=":4" />, ma du rèstu u gran nümeru de töcchi spanteghê, quêxi 200, u nu l'ha permìsciu d'andà ciǜ a fundu cu-e indagini.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|L'Età del Ferro, p.81}}</ref> == A crûxe du Trabichettu == [[File:Crùxe in sìmma a-u Munte Trabuchéttu (A Prìa) 01.jpg|thumb|Vista da crûxe sciü-u munte]] Raprezentâ sciü-u stemma du cumǜn, segundu a tradisiùn a crûxe a se truvava zà sciü-u Trabichettu da-i ténpi antìghi, foscia da quand'u gh'êa stêta a pèste, du [[1525]]. U se sa che de segǜu a l'êa in pé du [[1776]], cumme mensönòn da-u Attilio Accame in-tu sö saggiu storicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=111|capìtolo=Lo Stemma di Pietra}}</ref> Di primmi de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u se sa che a crûxe a vegne abatǜa ténpu di fransézi, pe' vegnì turna tiâ sciü sentusinquant'ànni doppu, pe' vuluntê de génte da Prìa, guidê da-u prève Don Guaraglia. A benedisiùn a vegne dêta a-i 12 d'agustu du [[1945]] da Don GioBatta Maglio, in-ta ricurénsa du primmu ànnu pasòn da l'ürtimu bunbardaméntu sciü-u paîze.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p.10}}</ref> A növa crûxe, de légnu, a l'è stêta caciâ zü da-a buriâna fra-i 7 e i 8 de nuvénbre du [[1964]], abatǜa a partì da-u bazamentu, a l'êa chêta in mêtru ciǜ a valle, cu-a simma giâ vèrsu a maîna. Quélla ch'a se vegghe ancö, a l'è stêta miscia in pé a-i 10 de seténbre du [[1965]], cumisciùnâ a-i ciantê Camed, che zà i l'axevan dêtu agiüttu a tiâ sciü quélla véggia, de lungu sutta a-a cǜa du Don Guaraglia.<ref name=":0">{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p. 12}}</ref> Sta lì a l'è fêta de fêru, cu-e mezǜe ch'e sun mèxime franche a quélle ch'a gh'axeva quélla de légnu, âta 7 mêtri, cun tantu de inestu sciü-a baze de 80 citti e cu-ina larghéssa de 1.5 mêtri pe' brassu, 6 quintâli in-te tüttu.<ref name=":0" /> I ciòddi ch'u gh'è, insémme a-a scrîta INRI, i vegnan da-a crûxe ch'u gh'êa de primma, scistemê sciü sta lì pròpiu u dì ch'a l'è stêta muntâ sciü-u Trabichettu. I ürtimi travàggi fêti a-a crûxe i remuntan a-u [[2020]], quand'a l'è stêta rangiâ e tenzǜa de russu.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, pp. 15-16}}</ref> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bosio|tìtolo=Memorie antiche e moderne di Pietra Ligure e dei comuni del suo mandamento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA36493|ediçión=(1886)|ànno=2012|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=|cid=Bosio, 1886}} * {{Çitta web|url=https://soprintendenza.liguria.beniculturali.it/wp-content/uploads/2019/01/1-Trabocchetto.pdf|tìtolo=Monte Trabocchetto-Rocca delle Fene (Pietra Ligure). Lo scavo 1990-1995 in località Pian dell'Olio|outô=AA.VV.|léngoa=IT|cid=AA.VV}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuliva Odetti|tìtolo=Pietra Ligure e la Val Maremola dalla preistoria alla storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0431761|ànno=1996|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Odetti, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Cenere|tìtolo=Il Trabocchetto e la sua croce. Storia e passeggiate|url=https://www.parrocchiasannicolo.it/media/bibliografia/libri/#il-trabocchetto-e-la-sua-croce/1/|ànno=2020|editô=Matetti da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Cenere, 2020}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Dalla villa al villaggio. Corti: scavo di un sito archeologico di età romana e altomedievale Iungo il metanodotto del Ponente ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010806|colànn-a=Quaderni della Soprintendenza Archeologica della Liguria|ànno=1999|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=6|cid=Massabò, 1999}} == Nòtte == <references/> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Montàgne da Ligùria]] [[Categorîa:A Prìa]] igrueprcqcet4w2d0kwnblcp16d2h0o 268842 268841 2026-04-05T21:58:24Z Arbenganese 12552 /* Etê antìga */ Rev 268842 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Còlla du Trabichettu.ogg|268565|22-03-2026|G.Borro, A Prìa}} {{Priéze}} {{Montàgna |nómme = Còlla du Trabichettu |inmàgine = PietraLigureLungoMare (cropped).jpg |didascalîa= <div style="text-align:center;">A Prìa, cu-u Munte Trabichettu</div> |var-localizaçión= Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia|Itàlia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savùna]] |var-sudivixoìn3 = Cumün |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}} [[A Prìa]] |var-caraterìstiche_fìxiche = Caraterìstiche fixiche |var-ertéssa = Ātéssa |ertéssa = 139 |var-cadénn-a = Cadêna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Preàrpi Ligüri]] |var-cartografîa = Cartugrafia |sìgla_màppa = IT-LIG }} U '''Trabichettu''' (o ascì ''Trabuchettu'', ''monte Trabocchetto'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), u l'è u prumuntôiu ch'u se tröva a munte da Véggia [[A Prìa|Prìa]], âtu 130 mêtri sciü-u livéllu du mâ. == Geugrafia == U se ghe dixe Trabichettu pe' tradisiùn a-i sciti ch'i restan sciü-a còlla che a-i pé u se ghe tröva a Véggia Prìa, sciü-a spunda de drîta da [[scciümêa Maémua]], a serâne a punénte a vaâ. Ciǜ de specificu u numme u se riferìsce a quélla parte de custêa pròpiu da munte a-u paîze, vaciâ vèrsu u mâ. Tüttu u prumuntôiu u funsiuna cumme spartiêgua tra a [[vaâ du Maémua]] (ch'a resta a levante) e quélla du [[Riàn de Ransci]]. In-tu versante giòn a mezzudì a còlla a riva in-te vixinanse du burgu da Prìa cu-a regiùn dîta de Crovare. Vèrsu a scciümêa a custêa a se spuncia fin a quêxi a lucalitê di Müinetti, muntandu fin a dund'u [[Riàn du Scainciu|Scainciu]] u sbucca in-tu Maémua. Giàndu ancùn vèrsu nord u gh'è dunque E Peagne, e da l'âtru versante, a lucalitê di Müzassi, vèrsu [[Ransci]]. A cunfurmasiùn du territòiu a l'è particulâre, scicumme ch'u gh'è di gran fenòmeni de carscismu, ch'i l'han purtòn ascì a-a furmasiùn de sèrte armélle. A ciǜ cunusciǜa a l'è a Rocca de Fene, ch'a se tröva a ‘n ātéssa de quêxi 183 m, in-ta lucalitê ch'a ne porta u numme, tra mezzu U Craveu e u Ciàn de l'Öiu. Cumme u se pö vegghe in-te sèrti scöggi ch'i spuntan pasàndu da-a Muntâ du Trabichettu, e prìe ch'u gh'è, e ciǜ tante e sun di scisti a baze de quarsu, ch'i se prezentan bén scciapê, cu-in cuû tra u giàncu e u giànu, fin a-u verde, mustranduse unte se e vegnan tuchê.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Flavio Saglietto|tìtolo=Brevi cenni sulla geologia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0459696|ànno=1976|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=7}}</ref> Sciü-u munte u se ghe tröva paégge câve de prìa, ciǜ üna de marmu sciü-u röza, cun venaǜe in russu. Du rèstu l'anbiénte natüâle u l'è pìn de custi e de scöggi, mentre a-i sö pé inti ténpi andêti u se ghe truvava de vigne e di oîvi, ciǜ quarche boschéttu de rùe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 23}}</ref> == Stòja == === Origine du numme === U nu l'è segǜu da dund'u vegne u numme Trabichettu, ma dandu améntu a quéllu ch'u scriveva Vincenzo Bosio, u ghe saieva stêtu dêtu pé via de asperitê du terén, cìn de scöggi, garbi e precipìssi, ch'i l'han de lungu purtòn a cunsciderà sti sciti cumme nu guêi praticabili. A stu fêtu se ghe va a 'zùnze a vegetasiùn, ch'i ghe bundavan i brüghi, e nazaòlle e âtre ciànte servêghe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 20}}</ref> === Preistòja === A primìscima frequentasiùn da vaâ du Maémua da parte de l'òmmu a l'è da fissà tra i 55 milla e i 42 milla ànni fa, êpuca ch'i ghe remuntan i rèsti truvê in-te Armélle, tréi garbi in-ta rocca ch'u n'ha parlòn pe' primmu u canonicu Nicolò Morelli, du [[1891]]. Da-i stüddi fêti da stu chi e da l'[[Arturo Issel]] u l'êa stêtu recüperòn di òssi de bestie cumme ōxélli, lévre e porchi servêghi, in moddu du tüttu scìmile a quantu truvòn dréntu a-i Scöggi Negri. De cuntu ascì i atràssi de prìa ch'u l'è vegnǜu föa, fêti de quarsu, i sun tipichi de 'n periudu ch'u l'è u Paleuliticu de mezzu, ma u gh'è quarche testimuniansa de arnézi pròpiu fêti d'òssu.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|pp. 24-26}}</ref> Âtru scitu dund'u gh'è de testimunianse antìghe a l'è a Rocca de Fene, nu distante da Cian de l'Öiu, dunde in-ti mêximi ànni de descuvèrte fête in-te Armélle, u Morelli u marca ch'u l'è stêtu truvòn tréi picòsse de metallu da in canpagnòlu du postu, a quêxi 6 mêtri de prufunditê. Doppu di analizi cunpiǜi, u s'è scuvèrtu che i töcchi recanpê i l'êan cunposti de 'na lega cu-in bassu cuntegnǜu de stagnu, segnu ch'i devan vegnîne da l'antìga etê du brunzu.<ref name=":1">{{Çitta|AA.VV.|Giuliva Odetti, Storia delle Ricerche, p.15}}</ref> Stu scitu lì u l'è de lungu stêtu ligòn a de antìghe stòje de bàzue<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|curatô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|pp=119-121|capìtolo=Le leggende della Rocca delle Fene e della Val Maremola}}</ref>, tantu che u numme "Rocca de Fene" u ne vegne da-u dialettu "fé", ch'u se ghe dixeva tantu a-e crave servêghe cumme a-e fate.<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|pp=14, 29}}</ref> === Etê antìga === I sciti tra a Rocca de Fene e u Trabichettu i sun stêti bén frequentê in-ti ténpi avanti di rumén, tantu ch'u l'è stêtu truvòn ascì testimuniansa d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelâ]] ch'u saieva stêtu tiòn sciü tra u [[IV secolo a.C.|IV]] e u [[V secolo a.C.|V seculu a.C.]] da-e pupulasiùi ligüri antìghe, pe' difendise da-e génte ch'i ne vegnivan da-u de föa. I s'êan sernǜi difêti 'na fàscia bén prutezǜa da-e curénti, giâ a meridiùn.<ref name=":2">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.79}}</ref> Da ste parte u l'è stêtu dunque rinvegnǜu ancùn i resti de àa l'in gîu, ciǜ quélla ch'a se pénsa a secce a traccia de 'na cabànna a triangulu, dund'i gh'êan fina di töcchi de teracötta fêti sciü-u postu, che insémme a di âtri reperti i fan pensâ ch'a ghe fusse 'n'ecunumia mesccia tra u tegnì e béstie e a cultǜa da têra.<ref name=":2" /> Du rèstu u gh'êa ancùn e seménse di legümmi<ref name=":3">{{Çitta|Massabò, 1999|Appunti sulla preistoria e la protostoria, Angiolo del Lucchese: L'Età del ferro, pp.25-27}}</ref>, ciǜ i segni d'in fögâ, vistu ch'u se brüxava i avê, fêtu ch'u ne dixe cumme l'anbiénte u duvieva êsse ciǜ riccu de boschi de cumm'u l'è a-a giurnâ d'ancö. A ògni moddu a datasiùn a saieva da mette ancùn de primma, a-u [[VII secolo a.C.|seculu VII a.C]].<ref name=":2" /> Scicumme che i scavi ch'u l'è stêtu inandiòn a-a fìn du [[XX secolo|Növeséntu]] i l'han purtòn a-a lüxe di sö ciǜ in bassu, u l'è segnu ch'u ghe purieva êsse zà de prìmma in vilaggiu frequentòn da l'òmmu. Âtru rinveniméntu de cuntu u l'è stêtu quéllu de, se pénsa, 'na tunba a câru, scicumme che du [[1929]] u se gh'è truvòn di antìghi serciùi de röe<ref name=":3" /> sciü ün di fianchi da còlla, vèrsu a Rocca de Fene, cun tantu de töcchi de osse.<ref name=":1" /><ref name=":4">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.80}}</ref> Sti ürtimi i sun vegnüi föa de doppu ch'u gh'è stêtu di travàggi in-ta cava ch'a se tröva ai pé du munte, insémme a 'na mànega d'arnézi de fêru, cumme ina punta de 'na lansa e 'n pügnâle.<ref name=":1" /> Sti ritruvaménti i fan pensà ch'u fusse ciǜ in recantu dund'u se ghe metiva a roba<ref name=":4" />, ma du rèstu u gran nümeru de töcchi spanteghê, quêxi 200, u nu l'ha permìsciu d'andà ciǜ a fundu cu-e indagini.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|L'Età del Ferro, p.81}}</ref> == A crûxe du Trabichettu == [[File:Crùxe in sìmma a-u Munte Trabuchéttu (A Prìa) 01.jpg|thumb|Vista da crûxe sciü-u munte]] Raprezentâ sciü-u stemma du cumǜn, segundu a tradisiùn a crûxe a se truvava zà sciü-u Trabichettu da-i ténpi antìghi, foscia da quand'u gh'êa stêta a pèste, du [[1525]]. U se sa che de segǜu a l'êa in pé du [[1776]], cumme mensönòn da-u Attilio Accame in-tu sö saggiu storicu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=111|capìtolo=Lo Stemma di Pietra}}</ref> Di primmi de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u se sa che a crûxe a vegne abatǜa ténpu di fransézi, pe' vegnì turna tiâ sciü sentusinquant'ànni doppu, pe' vuluntê de génte da Prìa, guidê da-u prève Don Guaraglia. A benedisiùn a vegne dêta a-i 12 d'agustu du [[1945]] da Don GioBatta Maglio, in-ta ricurénsa du primmu ànnu pasòn da l'ürtimu bunbardaméntu sciü-u paîze.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p.10}}</ref> A növa crûxe, de légnu, a l'è stêta caciâ zü da-a buriâna fra-i 7 e i 8 de nuvénbre du [[1964]], abatǜa a partì da-u bazamentu, a l'êa chêta in mêtru ciǜ a valle, cu-a simma giâ vèrsu a maîna. Quélla ch'a se vegghe ancö, a l'è stêta miscia in pé a-i 10 de seténbre du [[1965]], cumisciùnâ a-i ciantê Camed, che zà i l'axevan dêtu agiüttu a tiâ sciü quélla véggia, de lungu sutta a-a cǜa du Don Guaraglia.<ref name=":0">{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p. 12}}</ref> Sta lì a l'è fêta de fêru, cu-e mezǜe ch'e sun mèxime franche a quélle ch'a gh'axeva quélla de légnu, âta 7 mêtri, cun tantu de inestu sciü-a baze de 80 citti e cu-ina larghéssa de 1.5 mêtri pe' brassu, 6 quintâli in-te tüttu.<ref name=":0" /> I ciòddi ch'u gh'è, insémme a-a scrîta INRI, i vegnan da-a crûxe ch'u gh'êa de primma, scistemê sciü sta lì pròpiu u dì ch'a l'è stêta muntâ sciü-u Trabichettu. I ürtimi travàggi fêti a-a crûxe i remuntan a-u [[2020]], quand'a l'è stêta rangiâ e tenzǜa de russu.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, pp. 15-16}}</ref> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bosio|tìtolo=Memorie antiche e moderne di Pietra Ligure e dei comuni del suo mandamento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA36493|ediçión=(1886)|ànno=2012|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=|cid=Bosio, 1886}} * {{Çitta web|url=https://soprintendenza.liguria.beniculturali.it/wp-content/uploads/2019/01/1-Trabocchetto.pdf|tìtolo=Monte Trabocchetto-Rocca delle Fene (Pietra Ligure). Lo scavo 1990-1995 in località Pian dell'Olio|outô=AA.VV.|léngoa=IT|cid=AA.VV}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuliva Odetti|tìtolo=Pietra Ligure e la Val Maremola dalla preistoria alla storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0431761|ànno=1996|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Odetti, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Cenere|tìtolo=Il Trabocchetto e la sua croce. Storia e passeggiate|url=https://www.parrocchiasannicolo.it/media/bibliografia/libri/#il-trabocchetto-e-la-sua-croce/1/|ànno=2020|editô=Matetti da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Cenere, 2020}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Dalla villa al villaggio. Corti: scavo di un sito archeologico di età romana e altomedievale Iungo il metanodotto del Ponente ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010806|colànn-a=Quaderni della Soprintendenza Archeologica della Liguria|ànno=1999|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=6|cid=Massabò, 1999}} == Nòtte == <references/> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Montàgne da Ligùria]] [[Categorîa:A Prìa]] bk0c9x6952ja17ygt4nen5cez4rbje3 268843 268842 2026-04-05T22:03:31Z Arbenganese 12552 /* A crûxe du Trabichettu */ rev 268843 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Còlla du Trabichettu.ogg|268565|22-03-2026|G.Borro, A Prìa}} {{Priéze}} {{Montàgna |nómme = Còlla du Trabichettu |inmàgine = PietraLigureLungoMare (cropped).jpg |didascalîa= <div style="text-align:center;">A Prìa, cu-u Munte Trabichettu</div> |var-localizaçión= Lucalizasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia|Itàlia]] |var-sudivixoìn1 = Regiùn |sudivixoìn1 = {{Scìnbolo|Flag of Liguria.svg}} [[Liguria|Ligüria]] |var-sudivixoìn2 = Pruvinsa |sudivixoìn2 = {{Scìnbolo|Provincia di Savona-Stemma.svg}} [[Pruvincia de Sann-a|Savùna]] |var-sudivixoìn3 = Cumün |sudivixoìn3 = {{Scìnbolo|Pietra Ligure-Stemma.svg}} [[A Prìa]] |var-caraterìstiche_fìxiche = Caraterìstiche fixiche |var-ertéssa = Ātéssa |ertéssa = 139 |var-cadénn-a = Cadêna |cadénn-a = [[Prearpi Lìgüri|Preàrpi Ligüri]] |var-cartografîa = Cartugrafia |sìgla_màppa = IT-LIG }} U '''Trabichettu''' (o ascì ''Trabuchettu'', ''monte Trabocchetto'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), u l'è u prumuntôiu ch'u se tröva a munte da Véggia [[A Prìa|Prìa]], âtu 130 mêtri sciü-u livéllu du mâ. == Geugrafia == U se ghe dixe Trabichettu pe' tradisiùn a-i sciti ch'i restan sciü-a còlla che a-i pé u se ghe tröva a Véggia Prìa, sciü-a spunda de drîta da [[scciümêa Maémua]], a serâne a punénte a vaâ. Ciǜ de specificu u numme u se riferìsce a quélla parte de custêa pròpiu da munte a-u paîze, vaciâ vèrsu u mâ. Tüttu u prumuntôiu u funsiuna cumme spartiêgua tra a [[vaâ du Maémua]] (ch'a resta a levante) e quélla du [[Riàn de Ransci]]. In-tu versante giòn a mezzudì a còlla a riva in-te vixinanse du burgu da Prìa cu-a regiùn dîta de Crovare. Vèrsu a scciümêa a custêa a se spuncia fin a quêxi a lucalitê di Müinetti, muntandu fin a dund'u [[Riàn du Scainciu|Scainciu]] u sbucca in-tu Maémua. Giàndu ancùn vèrsu nord u gh'è dunque E Peagne, e da l'âtru versante, a lucalitê di Müzassi, vèrsu [[Ransci]]. A cunfurmasiùn du territòiu a l'è particulâre, scicumme ch'u gh'è di gran fenòmeni de carscismu, ch'i l'han purtòn ascì a-a furmasiùn de sèrte armélle. A ciǜ cunusciǜa a l'è a Rocca de Fene, ch'a se tröva a ‘n ātéssa de quêxi 183 m, in-ta lucalitê ch'a ne porta u numme, tra mezzu U Craveu e u Ciàn de l'Öiu. Cumme u se pö végghe in-te sèrti scöggi ch'i spuntan pasàndu da-a Muntâ du Trabichettu, e prìe ch'u gh'è, e ciǜ tante e sun di scisti a baze de quarsu, ch'i se prezentan bén scciapê, cu-in cuû tra u giàncu e u giànu, fin a-u verde, mustranduse unte se e vegnan tuchê.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Flavio Saglietto|tìtolo=Brevi cenni sulla geologia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0459696|ànno=1976|editô=Centro Storico Pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=7}}</ref> Sciü-u munte u se ghe tröva paégge câve de prìa, ciǜ üna de marmu sciü-u röza, cun venaǜe in russu. Du rèstu l'anbiénte natüâle u l'è pìn de custi e de scöggi, mentre a-i sö pé inti ténpi andêti u se ghe truvava de vigne e di oîvi, ciǜ quarche boschéttu de rùe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 23}}</ref> == Stòja == === Origine du numme === U nu l'è segǜu da dund'u vegne u numme Trabichettu, ma dandu améntu a quéllu ch'u scriveva Vincenzo Bosio, u ghe saieva stêtu dêtu pé via de asperitê du terén, cìn de scöggi, garbi e precipìssi, ch'i l'han de lungu purtòn a cunsciderà sti sciti cumme nu guêi praticabili. A stu fêtu se ghe va a 'zùnze a vegetasiùn, ch'i ghe bundavan i brüghi, e nazaòlle e âtre ciànte servêghe.<ref>{{Çitta|Bosio, 1886|p. 20}}</ref> === Preistòja === A primìscima frequentasiùn da vaâ du Maémua da parte de l'òmmu a l'è da fissà tra i 55 milla e i 42 milla anni fa, êpuca ch'i ghe remuntan i rèsti truvê in-te Armélle, tréi garbi in-ta rocca ch'u n'ha parlòn pe' primmu u canonicu Nicolò Morelli, du [[1891]]. Da-i stüddi fêti da stu chi e da l'[[Arturo Issel]] u l'êa stêtu recüperòn di òssi de bestie cumme ōxélli, lévre e porchi servêghi, in moddu du tüttu scìmile a quantu truvòn dréntu a-i Scöggi Negri. De cuntu ascì i atràssi de prìa ch'u l'è vegnǜu föa, fêti de quarsu, i sun tipichi de 'n periudu ch'u l'è u Paleuliticu de mezzu, ma u gh'è quarche testimuniansa de arnézi pròpiu fêti d'òssu.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|pp. 24-26}}</ref> Âtru scitu dund'u gh'è de testimunianse antìghe a l'è a Rocca de Fene, nu distante da Cian de l'Öiu, dunde in-ti mêximi anni de descuvèrte fête in-te Armélle, u Morelli u marca ch'u l'è stêtu truvòn tréi picòsse de metallu da in canpagnòlu du postu, a quêxi 6 mêtri de prufunditê. Doppu di analizi cunpiǜi, u s'è scuvèrtu che i töcchi recanpê i l'êan cunposti de 'na lega cu-in bassu cuntegnǜu de stagnu, segnu ch'i devan vegnîne da l'antìga etê du brunzu.<ref name=":1">{{Çitta|AA.VV.|Giuliva Odetti, Storia delle Ricerche, p.15}}</ref> Stu scitu lì u l'è de lungu stêtu ligòn a de antìghe stòje de bàzue<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Accame|curatô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|pp=119-121|capìtolo=Le leggende della Rocca delle Fene e della Val Maremola}}</ref>, tantu che u numme "Rocca de Fene" u ne vegne da-u dialettu "fé", ch'u se ghe dixeva tantu a-e crave servêghe cumme a-e fate.<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumün da Prìa|léngoa=LIJ, IT|pp=14, 29}}</ref> === Etê antìga === I sciti tra a Rocca de Fene e u Trabichettu i sun stêti bén frequentê in-ti ténpi avanti di rumén, tantu ch'u l'è stêtu truvòn ascì testimuniansa d'in [[Castelà (furtificasiùn)|castelâ]] ch'u saieva stêtu tiòn sciü tra u [[IV secolo a.C.|IV]] e u [[V secolo a.C.|V seculu a.C.]] da-e pupulasiùi ligüri antìghe, pe' difendise da-e génte ch'i ne vegnivan da-u de föa. I s'êan sernǜi difêti 'na fàscia bén prutezǜa da-e curénti, giâ a meridiùn.<ref name=":2">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.79}}</ref> Da ste parte u l'è stêtu dunque rinvegnǜu ancùn i resti de àa l'in gîu, ciǜ quélla ch'a se pénsa a secce a traccia de 'na cabànna a triangulu, dund'i gh'êan fina di töcchi de teracötta fêti sciü-u postu, che insémme a di âtri reperti i fan pensâ ch'a ghe fusse 'n'ecunumia mesccia tra u tegnì e béstie e a cultǜa da têra.<ref name=":2" /> Du rèstu u gh'êa ancùn e seménse di legümmi<ref name=":3">{{Çitta|Massabò, 1999|Appunti sulla preistoria e la protostoria, Angiolo del Lucchese: L'Età del ferro, pp.25-27}}</ref>, ciǜ i segni d'in fögâ, vistu ch'u se brüxava i avê, fêtu ch'u ne dixe cumme l'anbiénte u duvieva êsse ciǜ riccu de boschi de cumm'u l'è a-a giurnâ d'ancö. A ògni moddu a datasiùn a saieva da mette ancùn de primma, a-u [[VII secolo a.C.|seculu VII a.C]].<ref name=":2" /> Scicumme che i scavi ch'u l'è stêtu inandiòn a-a fìn du [[XX secolo|Növeséntu]] i l'han purtòn a-a lüxe di sö ciǜ in bassu, u l'è segnu ch'u ghe purieva êsse zà de prìmma in vilaggiu frequentòn da l'òmmu. Âtru rinveniméntu de cuntu u l'è stêtu quéllu de, se pénsa, 'na tunba a câru, scicumme che du [[1929]] u se gh'è truvòn di antìghi serciùi de röe<ref name=":3" /> sciü ün di fianchi da còlla, vèrsu a Rocca de Fene, cun tantu de töcchi de osse.<ref name=":1" /><ref name=":4">{{Çitta|Odetti, 1996|Età del ferro, p.80}}</ref> Sti ürtimi i sun vegnüi föa de doppu ch'u gh'è stêtu di travàggi in-ta cava ch'a se tröva ai pé du munte, insémme a 'na mànega d'arnézi de fêru, cumme ina punta de 'na lansa e 'n pügnâle.<ref name=":1" /> Sti ritruvaménti i fan pensà ch'u fusse ciǜ in recantu dund'u se ghe metiva a roba<ref name=":4" />, ma du rèstu u gran nümeru de töcchi spanteghê, quêxi 200, u nu l'ha permìsciu d'andà ciǜ a fundu cu-e indagini.<ref>{{Çitta|Odetti, 1996|L'Età del Ferro, p.81}}</ref> == A crûxe du Trabichettu == [[File:Crùxe in sìmma a-u Munte Trabuchéttu (A Prìa) 01.jpg|thumb|Vista da crûxe sciü-u munte]] Raprezentâ sciü-u stemma du cumǜn, segundu a tradisiùn a crûxe a se truvava zà sciü-u Trabichettu da-i ténpi antìghi, foscia da quand'u gh'êa stêta a pèste, du [[1525]]. U se sa che de segǜu a l'êa in pé du [[1776]], cumme mensönòn da-u Attilio Accame in-tu sö saggiu stòricu.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Attilio Accame|tìtolo=Storia di Pietra Ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313785|ànno=1981|editô=Centro storico pietrese|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=111|capìtolo=Lo Stemma di Pietra}}</ref> Di primmi de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u se sa che a crûxe a vegne abatǜa ténpu di fransézi, pe' vegnì turna tiâ sciü sentusinquant'anni doppu, pe' vuluntê de génte da Prìa, guidê da-u prève Don Guaraglia. A benedisiùn a vegne dêta a-i 12 d'agustu du [[1945]] da Don GioBatta Maglio, in-ta ricurénsa du primmu annu pasòn da l'ürtimu bunbardaméntu sciü-u paîze.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p.10}}</ref> A növa crûxe, de légnu, a l'è stêta caciâ zü da-a buriâna fra-i 7 e i 8 de nuvénbre du [[1964]], abatǜa a partì da-u bazaméntu, a l'êa chêta in mêtru ciǜ a valle, cu-a simma giâ vèrsu a maîna. Quélla ch'a se végghe ancö, a l'è stêta miscia in pé a-i 10 de seténbre du [[1965]], cumisciunâ a-i ciantê Camed, che zà i l'axevan dêtu agiüttu a tiâ sciü quélla véggia, de lungu sutta a-a cǜa du Don Guaraglia.<ref name=":0">{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, p. 12}}</ref> Sta lì a l'è fêta de fêru, cu-e mezǜe ch'e sun mêxime franche a quélle ch'a gh'axeva quélla de légnu, âta 7 mêtri, cun tantu de inestu sciü-a baze de 80 citti e cu-ina larghéssa de 1.5 mêtri pe' brassu, 6 quintâli in-te tüttu.<ref name=":0" /> I ciòddi ch'u gh'è, insémme a-a scrîta INRI, i vegnan da-a crûxe ch'u gh'êa de primma, scistemê sciü sta lì pròpiu u dì ch'a l'è stêta muntâ sciü-u Trabichettu. I ürtimi travàggi fêti a-a crûxe i remuntan a-u [[2020]], quand'a l'è stêta rangiâ e tenzǜa de russu.<ref>{{Çitta|Cenere, 2020|La Croce sul Trabocchetto, pp. 15-16}}</ref> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Bosio|tìtolo=Memorie antiche e moderne di Pietra Ligure e dei comuni del suo mandamento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA36493|ediçión=(1886)|ànno=2012|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|p=|cid=Bosio, 1886}} * {{Çitta web|url=https://soprintendenza.liguria.beniculturali.it/wp-content/uploads/2019/01/1-Trabocchetto.pdf|tìtolo=Monte Trabocchetto-Rocca delle Fene (Pietra Ligure). Lo scavo 1990-1995 in località Pian dell'Olio|outô=AA.VV.|léngoa=IT|cid=AA.VV}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuliva Odetti|tìtolo=Pietra Ligure e la Val Maremola dalla preistoria alla storia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0431761|ànno=1996|editô=Cumün da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Odetti, 1996}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Cenere|tìtolo=Il Trabocchetto e la sua croce. Storia e passeggiate|url=https://www.parrocchiasannicolo.it/media/bibliografia/libri/#il-trabocchetto-e-la-sua-croce/1/|ànno=2020|editô=Matetti da Prìa|çitæ=A Prìa|léngoa=IT|cid=Cenere, 2020}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bruno Massabò|tìtolo=Dalla villa al villaggio. Corti: scavo di un sito archeologico di età romana e altomedievale Iungo il metanodotto del Ponente ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010806|colànn-a=Quaderni della Soprintendenza Archeologica della Liguria|ànno=1999|editô=Erga Edizioni|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=6|cid=Massabò, 1999}} == Nòtte == <references/> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Montàgne da Ligùria]] [[Categorîa:A Prìa]] 279tuk0a8hgbcctshdlktpt2t2udu0y Gexe de Camuggi 0 32661 268836 268349 2026-04-05T21:27:02Z Arbenganese 12552 /* Notte */ gh 268836 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. == Baxilica de l'Assunta, Camuggi == [[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]] A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]] L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe esse poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />. De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />. == Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]] {{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi == {{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Munasteru de San Prospu, Camuggi == [[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]] {{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa == [[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]] A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa == [[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]] Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia intu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />. == Gexa du Sacru Cö, A Rüa == [[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']] A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà. == Gexa de San Roccu, San Roccu == [[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]] Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Gexa de San Nichiozu, San Roccu == [[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]] A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />. == Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu == [[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]] {{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} == Icunn-e, capelle e muzaici == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa </gallery> In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè. Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, inti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu purtixö: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu [[Purtixö (Camuggi)|purtixö]] a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe. A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de San Prospu e San Fertuzu"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Cristi e prezeppi == [[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]] A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />. Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi. Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}} * {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]] dd7rbboo06f5ouor4pbpm6z1nu8tvk3