Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.23
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Portofin
0
1601
268984
267631
2026-04-11T10:19:20Z
N.Longo
12052
wl
268984
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Portofin
|Panorama = Portofino, Liguria (8859767966).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de Portofin</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Matteo Viacava
|Partito = lista civica de çentro-drita "Tutti insieme"
|Data elezione = 6-6-2016
|Data rielezione = 4-10-2021
|Mandato = 2
|Abitanti = 357
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Divisioni confinanti = [[Camuggi|Camoggi]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1414
|Nome abitanti = portofineixi
|Patrono = [[San Zòrzo]]
|Festivo = primma domenega d'arvî
|Mappa = Map of comune of Portofino (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçion do comun de Portofin inta çitæ metropolitann-a de Zena
}}
'''Portofin''' (''Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è un [[Comun|comùn]] [[Liguria|ligure]] de 357 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zêna]].
== Giögrafia ==
{{Çitaçión|In paize picìn, Portofìn, o s'espande comme 'na mêzalunn-a d'in gîo a questo carmo baçî...|[[Guy de Maupassant]]|Un petit village, Portofino, s'élargit comme un croissant de lune autour de ce calme bassin...|lingua=FR}}
O comùn o l'è scitoòu inte unn-a bâia a-i pê de l'òmònimo promontöio, a 36 km da [[Zena]]. Pòrtofìn o fa parte do [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parco naturâle regionâle de Pòrtofìn]] insémme a atri sei comûni e a-a [[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Risèrva marinn-a de Pòrtofìn]]. O comùn o fa parte da zöna giögràfica ciamâ "[[Tigullio]]".
== Stöia ==
Segondo [[Plinio o Vêgio]], o borgo de Pòrtofìn o vegne fondòu da l'[[Impêo Roman|Impêro roman]] co-o nomme de ''Portus Delphini'' dovûo a-a grande popolaçión de [[drafin]] do [[Górfo do Tigùllio|Gorfo do Tigullio]].
Into [[1171]] o piccìn borgo mainâ o vegne sottoposto a-o contròllo amministratîvo, insemme a-a vixìnn-a [[Santa Margaita]], de [[Rapallo]], che o l'ingloba o vilàggio inti sò teritöi comunâli. Da-o [[1229]] o diventiâ parte integrante da [[Repùbrica de Zena|Repubbrica de Zena]], coscì comme l'intrêgo teritöio rapallin, divegnindo rifùggio pe-a [[Marìnn-a Zenéize|marin-a mercantîle zeneize]] graçie a-o sò pòrto naturâle.
Into [[1409]] o vegne vendûo a [[Firense]] da l'imperatô [[Càrlo VI de Frànsa|Carlo VI de Fransa]], sciaccòu pòi da [[Zena]], ma i mæximi fiorentin o restitoìscian pöco dòppo. Into [[XV secolo|XV sécolo]] u o l'à patîo divèrsci pasaggi de amministraçion familiâ, da-i [[Fregôzo (famìggia)|Fregoxi]] a-i [[Spìnoa (famìggia)|Spìnoa]], i [[Fiésco (famìggia)|Fieschi]], i [[Adórno (famìggia)|Adorni]] e i [[Döia (famiggia)|Döia]]. Da-o [[1608]] o vegniâ inserîo inti teritöi do Capitanægo de Rapallo.
Into [[1815]] o l'é stæto inglobòu into [[Regno de Sardegna]], coscì comme o [[Congresso de Vienna]] do [[1815]] o l'à stabilîo anche pe-i atri comûni da [[Repùbrica Lìgure|Repùbblica Ligure]]. Into [[1861]] o l'è intròu into [[Regno d'Italia]].
== Abitanti ==
=== Evoluçion demogràfica ===
{{Demografia/Pòrtofìn}}
== Pòsti de interesse ==
* Castello Brown
== Cultûa ==
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Spòrt ==
{{Seçión vêua}}
== Aministraçión ==
{{Seçión vêua}}
== Vîe de comunicaçión ==
{{Seçión vêua}}
== Nòtte ==
<references />
{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.portofino.genova.it/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-06-22}}
* {{Çitta web|url=https://portofino.it/|tìtolo=Scîto turìstico ofiçiâ|léngoa=EN|vìxita=2023-06-22}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]]
9f4f5gv3igshiopz6bz0osnhpc01qm7
Camuggi
0
1604
268928
268365
2026-04-10T19:52:22Z
Arbenganese
12552
pöi-->poi
268928
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Rüa, San Fertusu, San Roccu
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö purtixö e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoriu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertusu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertusu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u purtixö, l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertusu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertusu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertusu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertusu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a tré navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertusu (Camuggi)|Abasia de San Fertusu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun tré bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau purtixö. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean tré sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertusu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu purtixö
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Staçión de Priâro|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertusu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertusu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de Camuggi-Purtixö, San Fertusu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Vuxe lighè ==
* [[Camuggi FC]]
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
fnleywr1nc3hsnt28mbapshyikk6hjg
268929
268928
2026-04-10T19:52:43Z
Arbenganese
12552
teritoiu
268929
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Rüa, San Fertusu, San Roccu
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö purtixö e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertusu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertusu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u purtixö, l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertusu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertusu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertusu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertusu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a tré navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertusu (Camuggi)|Abasia de San Fertusu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun tré bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau purtixö. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean tré sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertusu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu purtixö
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Staçión de Priâro|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertusu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertusu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de Camuggi-Purtixö, San Fertusu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Vuxe lighè ==
* [[Camuggi FC]]
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
dcxvlpfpn2nojdyawli9dbiqnkcprrp
268930
268929
2026-04-10T19:54:18Z
Arbenganese
12552
trè
268930
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Rüa, San Fertusu, San Roccu
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö purtixö e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertusu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertusu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u purtixö, l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertusu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertusu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertusu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertusu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertusu (Camuggi)|Abasia de San Fertusu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau purtixö. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertusu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu purtixö
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Staçión de Priâro|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertusu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertusu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de Camuggi-Purtixö, San Fertusu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Vuxe lighè ==
* [[Camuggi FC]]
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
45mja5nwnsfck8bk9ladxjlj3hjvgh5
268931
268930
2026-04-10T20:07:48Z
N.Longo
12052
zunta dai camugin
268931
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Rüa, San Fertusu, San Roccu
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö purtixö e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertusu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertusu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u purtixö, l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertusu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertusu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertusu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertusu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertusu (Camuggi)|Abasia de San Fertusu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau purtixö. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertusu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu purtixö
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Staçión de Priâro|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertusu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertusu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de Camuggi-Purtixö, San Fertusu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
qpt16dfsoip098hbwgmoe5uweoyoleu
268942
268931
2026-04-10T20:23:02Z
N.Longo
12052
wl
268942
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = A Rüa, San Fertusu, San Roccu
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö purtixö e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertusu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertusu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u purtixö, l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertusu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertusu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertusu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertusu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertusu (Camuggi)|Abasia de San Fertusu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau purtixö. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertusu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu purtixö
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertusu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertusu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de Camuggi-Purtixö, San Fertusu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
r3vurbqglb6qshchwstpo22s8j8kz3e
268966
268942
2026-04-10T20:39:58Z
N.Longo
12052
+ wl
268966
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Camuggi
|Tipo = [[Comun|cumüne]]
|Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Amministratore locale = Giovanni Anelli
|Partito = lista civica "Per la nostra città"
|Data elezione = 14-5-2023
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 32
|Abitanti = 4949
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]
|Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1531
|Nome abitanti = Camugin
|Patrono = Madonna du Buschettu
|Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu
|Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena
}}
'''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="145">
File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa
File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu
File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu
File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa
</gallery>
Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertuzu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante.
== Storia ==
[[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]]
Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu.
Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]]
I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui.
In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e.
Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]].
[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]
In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]].
In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref>
In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]].
Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là.
Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia).
[[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]]
Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà.
Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
[[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu.
== Abitanti ==
Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista.
=== Evulusiun demugrafica ===
{{Demografia/Camóggi}}
=== Cugnummi ciü difüxi ===
I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref>
=== Persunalitè ===
A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>
A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]].
De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]].
Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]).
Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta
File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa
File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu
File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà
File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
{{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]].
* A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma.
* Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref>
* A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]].
* In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" />
* Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]].
=== Atre architetüe ===
[[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]]
* Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
* In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu.
* De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]].
* Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris.
== Ecunumia ==
Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü.
A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>
San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa.
== Cultüa ==
Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu.
In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]].
A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma.
<gallery mode="packed" widths="150">
File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari
File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo
File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu
</gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa.
De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana.
Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè.
U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]].
== Feste e fee ==
[[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]]
A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn.
[[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]]
A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza.
Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian.
De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale.
Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa.
== Sport ==
Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]].
Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun.
De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì.
== Aministrasiun ==
<gallery mode="packed" widths="200" heights="180">
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne
Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru
Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa
San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu
</gallery>
Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita.
A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè.
=== Scindici de Camuggi ===
{{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
[[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Cumünicasiuin==
<gallery mode="packed">
Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi
Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]
Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun
</gallery>
U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]].
Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]].
I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Camuggi| ]]
boj6sf79dsilnwoqbkmn6spwlpq5drk
Honduras
0
1902
268924
267785
2026-04-10T17:38:01Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
268924
wikitext
text/x-wiki
[[File:Flag of Honduras (1949–2022, 2026–present).svg|thumb|200px|Flag of the Republic of Honduras.|A bandêa de l'Honduras]]
[[Immaggine:LocationHonduras.png|thumb|right|200px|A poxiçion de l'Honduras in sciâ carta giögràfica]]
Nomme ofiçiâ: ''República de Honduras'', pàize de l'America çentrâ, a sêu capitâ a l'è [[Tegucigalpa]].
A g'ha 'na popolassiôn de 11,005,850 abitanti e 'na sûperfiçie de 112,777 km² con 823 km de còste, essendo bagnâ da l'[[Oçeano Atlantico|Atlantico]] e da-o [[Oçeano Paciffico|Paçiffego]].
O nomme ''Honduras'' o vêu dî literalmenti "profonditæ". O se dixe che [[Cristoffa Combo|Cristoforo Colombo]], into sêu viaggio attraverso a còsta nord-òvest de 'sto Pàize, o l'agge dïto "Grassie a Dîo che semmo sciortîi de 'ste profonditæ", dòppo che e sêu nâve êan stæte vexinn-e a-o naofraggio.
{{Clear}}
== Atri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Colegaménti esterni ==
* Foto Honduras, [http://www.pbase.com/perrona/faces_of_central_america/]
* Scïto Ûffiçiâ do Governo de l'Honduras, [https://web.archive.org/web/20080911172930/http://www.gob.hn/]
* Investimenti e Tûriximo in Honduras, [https://web.archive.org/web/20071009015940/http://www.hondurasinfo.hn/]
{{Stâti de l'América do Nòrd}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Honduras| ]]
kuwe9s4tvzx4o5akisqj289s8jvh1ep
Çelle
0
2188
268917
268915
2026-04-10T12:04:43Z
Luensu1959
1211
/* Cultüa */ curesiùn (segundu a grafia da pagina)
268917
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Çelle
|Nome ufficiale = (IT) ''Celle Ligure''
|Panorama = CelleLigure veduta.jpg
|Didascalia = Panuramma d'a maina de Çelle
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Marco Beltrame
|Partito = lista civica "SiAmo Celle"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data istituzione = [[1861]]
|Abitanti = 9787
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 2020.
|Aggiornamento abitanti = 2020
|Sottodivisioni = Boschi, Brasi, Cassisi, Costa, Ferrari, Natta, Piani, Pecorile, Sanda, Terrenin
|Divisioni confinanti = [[A Steja]], [[D'Ätu d'Arbissöa]], [[Väze]]
|Zona sismica = 4
|Gradi giorno = 1490
|Nome abitanti = Çelaschi<br />(it) ''Cellesi'' o ''Cellaschi''
|Patrono = San Michê Arcàngiou
|Festivo = 29 setenbre
|Mappa = Map of comune of Celle Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumüne de Çelle int'a pruvincia de Sann-a.
}}
'''Çelle''' (''Çélle'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Celle Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è 'n cumüne de 5.171 abitanti ch'u se tröva int'a [[pruvincia de Sann-a]]. A l'é a [[patria]] d'u [[Pàppa Sisto IV|Pappa Sisto IV]], Françesco della Rovere.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoja ==
I çelaschi nu gh'an in riccu patrimòniu storicu da vantä, perchè a stoja ciü antiga d'u paize a se cunfunde cun quella d'u rèstu da [[Liguria|Ligüria]]. A cunträ de Sanda, insce-i bricchi deré a-u paize d'ancö, saieiva steta fundä da di rumen che scapavan da-i [[Longobardi]].
Doppu ese intróu int'a [[Màrca aleramica|marca aleramica]], u paize u vegne pruprietè d'i [[Marchéizi de Bosco e Ponzone|marcheixi de Boscu e Punzun]]. Int'u [[1389]] a devegne liberu cumüne int'a pudestaria de [[Väze]]. Doppu che [[Dria Doia|Dria Döia]] u fa déruä [[Sann-a]] e u sö centru insc'ou briccu d'u [[Priamä|Priamàr]], Çelle intra int'u [[Repùbrica de Zena|stattu Zeneze]], unde a resta scinn-a che a mêxima [[Zena]] è tacä a-u dücóu de [[Savoia]] e a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]]. Ancö 'stu paize chi, negóu da-u çimento e da-i troppi abitanti, u recalca u destìn da Ligüria, privóu da sö natüa e cultüa<ref name=":0" />.
== Abitanti ==
=== Evuluçiùn demugrafica ===
{{Demografia/Çélle}}
=== Minuranse furèste ===
Segundu l'ISTAT, a-i 31 dixenbre 2017, a Çelle ghe sun 191 rexidenti furèsti.
=== Persunn-e lighè cun Çelle ===
* [[Pàppa Sisto IV|Pappa Sisto IV]] (Çelle, 1414 - [[Romma|Rumma]], 1484), puntefice
* [[Giuseppe Olmo]] (Çelle, 1911 - [[Milan]], 1992), ciclista e inprenditù
* [[Carlo Russo]] ([[Sann-a]], 1920 - Sann-a, 2007), politicu
* [[Giovanni Russo]] ([[Sann-a]], 1932), politicu
== Löghi de 'nteresse ==
=== Architetüe religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Celle Ligure-chiesa san michele1.jpg|A paruchiäle de San Michê Arcàngiou, int'u centru d'u paize.
Immaggine:Celle Ligure-IMG 1454.JPG|A gexa de Nostra Scignùa d'a Cunsulaçiùn, d'u [[1454]]
Immaggine:Sanda (Celle Ligure)-chiesa san giorgio.jpg|A gexa paruchiäle de Sanda, dedicä a San Zorzu
Immaggine:Sanda (Celle Ligure)-oratorio san tommaso.jpg|L'âtóiu de San Tumäxu, a Sanda
</gallery>
* Gexa paruchiäle de San Michê Arcàngiou e u sö âtóiu
* Gexa de Nostra Scignùa d'a Cunsulaçiùn
* Gexa paruchiäle de Nostra Scignùa Sùnta, int'a fraçiùn de Cian de Çelle
* Gexa paruchiäle de San Zorzu, int'a fraçiùn de Sanda, e u sö âtóiu dedicòu a San Tumäxu
=== Architetüe militäri ===
* A Ture Bregàlla
* A Ture d'i Bacci
* A Ture "Camilla"
* A Ture "de Babele"
== Ecunumia ==
[[Immaggine:17015 Celle Ligure, Province of Savona, Italy - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|Di ouvivéi insce-i colli de Çelle.]]
L'ativitè storica d'u paize a l'êa u cummersu cu-a [[Provensa]] pe mä, u trasportu d'e mercansìe a-u zovu e int'u [[Piemonte]] (ascì u minérale de [[færo|fèru]] da l'[[isoa d'Elba|îzua d'Elba]] vèrsu e feree de [[Sascê|Sascello]], vìa a muattea di Ferrè ch'a-u dì d'ancheu a l'è devegnua in senciu senté), poca agricultûa e a pesca.
Doppu a costruçiùn d'e stradde int'u [[XIX secolo|seculu XIX]], l'ativitè prinçipäle a l'ê a cultivaçiùn de l'[[Oîvo|ouvivu]]. A destruçiùn d'u paizaggiu cu'u çimento d'i [[Anni 1960|anni '60]] e [[Anni 1970|'70]], ch'a cuntinua d'ancö, a levóu a-u paize a sö ciü grande ricchessa, u turismu de lüsso. 'Sta deciziùn chi de trasformâ Çelle inte'n durmitoriu pe-i pendolari de Zena e de Sann-a, pigiä da-u cumüne inti anni setanta, se tradüe inte na cazüa d'u 52% d'u turismu int'u periudu tra i anni '70 e i [[Anni 1990|anni '90]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Testa|tìtolo=Celle e cellaschi in ta stöia e in te memöie|ànno=1997|editô=Compagnia dei Librai|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-86-62017-9}}</ref>. Restan di bagnanti che végnan a duménega da Zena e d'i milaneizi che han catóu de cè inti anni pasè.
== Cultüa ==
A litteatüa storica in vernaculu a l'è asè ricca inti anni a cavallu tra a fin d'u XIX e l'inprinçippiu d'u [[XX secolo|secolo XX]]. Ripurtemmu chi - int'a grafìa uriginäle - ''Meodinn-a'' (inspirà da 'na puexìa d'u [[Johann Wolfgang von Goethe|Goethe]]) de [[Domenego Silvio Volta]], l'autù da ''Commédia Çelasca'' ascì<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Volta|outô2=(a cüa de) Massimo Morasso|tìtolo=La Çellasca e altri scritti|url=https://books.google.com/books?id=UfHTxgEACAAJ|ànno=1993|editô=Coop. Tipograf|çitæ=Çelle|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, [[Poêma épico|poema épico]] in d'e quartìne, dedicóu a-e sö gente e a-u sö paize natìo.
{{Çitaçión|Chi l'è chi cavarca da nêutte, cö vento<br />
In mëzo d'ûn bosco ch'o mette spavento?<br />
Un ommo ch'o porta con lê o sêu figgeû<br />
Ou tegne in te braççe, ciù cädo ch'o pêu.<br />
- Papà, dixe o figgio con voze tremante<br />
Ho visto Meodinn-a, lassù in mezo a-e ciante.<br />
- Sta bravo, pestûmmo, o risponde sêu poaê:<br />
I son fêugge secche, da-o vento ammûggiaê.<br />
- Bambin, ti ghe vegni a demoâte con mi?<br />
G-ho un bello giardin, te faiò divertì.<br />
- Papà ti è sentio? A Meodinn-a me ciamma!<br />
- Sta queto ! O l-è staèto o scruscî de unn-a ramma.<br />
- Ho misso da parte e ciù belle demôe,<br />
Ghirlande e coronne faiemo coe sciôe.<br />
- Papà, ti no senti? A continua a ciammâ,<br />
A veu che me vagghe con le a demoâ!<br />
O spronn-a o cavallo, a galoppo serrôu<br />
Pe andasene fito da-o bosco incantou.<br />
Ma intanto o s'accorze, strenzendolo a-o chêu<br />
Che morto in te braççe o portava o figgiêu.}}
Int’a mudernitè a gh’è na canzun dedicä a Çèlle <ref>{{https://www.savonanews.it/2023/05/17/amp/argomenti/attualit/articolo/un-brano-rimasto-inedito-da-41-anni-poi-la-reunion-e-la-pubblicazione-tutto-lamore-per-celle-in-un.html|tìtolo=Celle|ànno=1982/2023|léngoa=IT}}</ref> d’o çitadin çelascu [[Alfredo Spina]] insemme a-o [[Gruppo Musicale del Rione]].
=== Dialettu ===
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiuìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
O santu patrùn de Çelle u l'è San Michê Arcàngiou ch'u se festeza a-i 29 setenbre cu'a processiôn d'e [[Cazàsse|Cazasse]] cu'e casce che se treuvan inte l'âtóiu omonimu, vixìn a-a paruchiäle.
== Cumunicaçiuìn ==
=== Stradde ===
Çelle a se tröva insc'ä [[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Stradda Statäle n° 1 Aurelia]] ch'a culega cun [[D'Ätu d'Arbissöa|D'Ätu]] a punente e cun Väze a levante. A se pö razzunze ascì da l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]], sciurtindu a-u sö casellu.
=== Fêruvia ===
A Çelle a gh'è na [[Staçiùn de Çélle|staçiùn fêruviaria]] insc'ä liĝn̂a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena-Vintimiggia]].
== Aministraçiùn ==
=== Scìndichi de Çelle ===
[[Immaggine:Celle_Ligure-municipio2.jpg|miniatura|250x250px|U palassiu d'u Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu çitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|26 züĝn̂u 1985|25 mazzo 1990|5=[[Scindico|Scìndicu]]|4=[[Partio Comunista Italian]]}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|28 züĝn̂u 1990|18 lüggiu 1992|5=Scìndicu|4=Partio Comunista Italian}}
{{ComuniAmminPrec|3=Maria Carbone|29 agustu 1992|10 zenä 1995|5=Scìndicu|4=Partio Democràtico da Scinìstra}}
{{ComuniAmminPrec|3=Andrea Santonastaso|10 zenä 1995|24 arvì 1995|5=Comm. straord.|4=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Sergio Acquilino|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|5=Scìndicu|4=Alliansa d'i Prugrescìsti}}
{{ComuniAmminPrec|3=Remo Zunino|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica de centru-mancinn-a}}
{{ComuniAmminPrec|3=Remo Zunino|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica de centru-mancinn-a}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|8 züĝn̂u 2009|26 mazzo 2014|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica de centru-mancinn-a}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|26 mazzo 2014|27 mazzo 2019|5=Scìndicu|4=Insieme per Celle<br />(lìsta cìvica de centru-mancinn-a)}}
{{ComuniAmminPrec|3=Caterina Mordeglia|27 mazzo 2019|''in carega''|5=Scìndicu|4=''Aria nuova''<br />(lista civica)}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
Çelle a l'è binellä cun:
* {{Binelàggio|DEU|Celle|2001|Celle (Germània)|var-da-o=da-u}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Testa|tìtolo=Celle e cellaschi in ta stöia e in te memöie|ànno=1997|editô=Compagnia dei Librai|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-86-62017-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo I, secc. XV-XIX|ànno=Brigati|editô=2009|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo II, secc. XVIII-XX|ànno=Brigati|editô=2010|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo III, secc. XVIII-XX|ànno=Brigati|editô=2013|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo IV, secc. XIX-XX|ànno=Coop. Tipograf|editô=2017|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|outô2=Francesco Murialdo|outô3=Giovanni Venturi|tìtolo=Toponimi del Comune di Celle Ligure|url=https://books.google.com/books?id=WHZ2AQAACAAJ|ànno=2012|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=|léngoa=IT|volùmme=4|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86603-4}}
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Çelle| ]]
5jcwsraxtiay7i7u4lkgz8bj95kla77
268969
268917
2026-04-11T08:11:44Z
Prebuggiun
7101
/* Cultüa */
268969
wikitext
text/x-wiki
{{Savuneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Çelle
|Nome ufficiale = (IT) ''Celle Ligure''
|Panorama = CelleLigure veduta.jpg
|Didascalia = Panuramma d'a maina de Çelle
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Sann-a
|Amministratore locale = Marco Beltrame
|Partito = lista civica "SiAmo Celle"
|Data elezione = 10-6-2024
|Data istituzione = [[1861]]
|Abitanti = 9787
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2019&lingua=ita Dæto Istat] - Popolaçión rescidénte a-o 2020.
|Aggiornamento abitanti = 2020
|Sottodivisioni = Boschi, Brasi, Cassisi, Costa, Ferrari, Natta, Piani, Pecorile, Sanda, Terrenin
|Divisioni confinanti = [[A Steja]], [[D'Ätu d'Arbissöa]], [[Väze]]
|Zona sismica = 4
|Gradi giorno = 1490
|Nome abitanti = Çelaschi<br />(it) ''Cellesi'' o ''Cellaschi''
|Patrono = San Michê Arcàngiou
|Festivo = 29 setenbre
|Mappa = Map of comune of Celle Ligure (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Pusiçiùn d'u cumüne de Çelle int'a pruvincia de Sann-a.
}}
'''Çelle''' (''Çélle'' in [[Lengoa zeneize|zeneize]], ''Celle Ligure'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è 'n cumüne de 5.171 abitanti ch'u se tröva int'a [[pruvincia de Sann-a]]. A l'é a [[patria]] d'u [[Pàppa Sisto IV|Pappa Sisto IV]], Françesco della Rovere.
== Geugrafia ==
{{Seçión vêua}}
== Stoja ==
I çelaschi nu gh'an in riccu patrimòniu storicu da vantä, perchè a stoja ciü antiga d'u paize a se cunfunde cun quella d'u rèstu da [[Liguria|Ligüria]]. A cunträ de Sanda, insce-i bricchi deré a-u paize d'ancö, saieiva steta fundä da di rumen che scapavan da-i [[Longobardi]].
Doppu ese intróu int'a [[Màrca aleramica|marca aleramica]], u paize u vegne pruprietè d'i [[Marchéizi de Bosco e Ponzone|marcheixi de Boscu e Punzun]]. Int'u [[1389]] a devegne liberu cumüne int'a pudestaria de [[Väze]]. Doppu che [[Dria Doia|Dria Döia]] u fa déruä [[Sann-a]] e u sö centru insc'ou briccu d'u [[Priamä|Priamàr]], Çelle intra int'u [[Repùbrica de Zena|stattu Zeneze]], unde a resta scinn-a che a mêxima [[Zena]] è tacä a-u dücóu de [[Savoia]] e a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]]. Ancö 'stu paize chi, negóu da-u çimento e da-i troppi abitanti, u recalca u destìn da Ligüria, privóu da sö natüa e cultüa<ref name=":0" />.
== Abitanti ==
=== Evuluçiùn demugrafica ===
{{Demografia/Çélle}}
=== Minuranse furèste ===
Segundu l'ISTAT, a-i 31 dixenbre 2017, a Çelle ghe sun 191 rexidenti furèsti.
=== Persunn-e lighè cun Çelle ===
* [[Pàppa Sisto IV|Pappa Sisto IV]] (Çelle, 1414 - [[Romma|Rumma]], 1484), puntefice
* [[Giuseppe Olmo]] (Çelle, 1911 - [[Milan]], 1992), ciclista e inprenditù
* [[Carlo Russo]] ([[Sann-a]], 1920 - Sann-a, 2007), politicu
* [[Giovanni Russo]] ([[Sann-a]], 1932), politicu
== Löghi de 'nteresse ==
=== Architetüe religiuse ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Celle Ligure-chiesa san michele1.jpg|A paruchiäle de San Michê Arcàngiou, int'u centru d'u paize.
Immaggine:Celle Ligure-IMG 1454.JPG|A gexa de Nostra Scignùa d'a Cunsulaçiùn, d'u [[1454]]
Immaggine:Sanda (Celle Ligure)-chiesa san giorgio.jpg|A gexa paruchiäle de Sanda, dedicä a San Zorzu
Immaggine:Sanda (Celle Ligure)-oratorio san tommaso.jpg|L'âtóiu de San Tumäxu, a Sanda
</gallery>
* Gexa paruchiäle de San Michê Arcàngiou e u sö âtóiu
* Gexa de Nostra Scignùa d'a Cunsulaçiùn
* Gexa paruchiäle de Nostra Scignùa Sùnta, int'a fraçiùn de Cian de Çelle
* Gexa paruchiäle de San Zorzu, int'a fraçiùn de Sanda, e u sö âtóiu dedicòu a San Tumäxu
=== Architetüe militäri ===
* A Ture Bregàlla
* A Ture d'i Bacci
* A Ture "Camilla"
* A Ture "de Babele"
== Ecunumia ==
[[Immaggine:17015 Celle Ligure, Province of Savona, Italy - panoramio.jpg|miniatura|250x250px|Di ouvivéi insce-i colli de Çelle.]]
L'ativitè storica d'u paize a l'êa u cummersu cu-a [[Provensa]] pe mä, u trasportu d'e mercansìe a-u zovu e int'u [[Piemonte]] (ascì u minérale de [[færo|fèru]] da l'[[isoa d'Elba|îzua d'Elba]] vèrsu e feree de [[Sascê|Sascello]], vìa a muattea di Ferrè ch'a-u dì d'ancheu a l'è devegnua in senciu senté), poca agricultûa e a pesca.
Doppu a costruçiùn d'e stradde int'u [[XIX secolo|seculu XIX]], l'ativitè prinçipäle a l'ê a cultivaçiùn de l'[[Oîvo|ouvivu]]. A destruçiùn d'u paizaggiu cu'u çimento d'i [[Anni 1960|anni '60]] e [[Anni 1970|'70]], ch'a cuntinua d'ancö, a levóu a-u paize a sö ciü grande ricchessa, u turismu de lüsso. 'Sta deciziùn chi de trasformâ Çelle inte'n durmitoriu pe-i pendolari de Zena e de Sann-a, pigiä da-u cumüne inti anni setanta, se tradüe inte na cazüa d'u 52% d'u turismu int'u periudu tra i anni '70 e i [[Anni 1990|anni '90]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Testa|tìtolo=Celle e cellaschi in ta stöia e in te memöie|ànno=1997|editô=Compagnia dei Librai|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-86-62017-9}}</ref>. Restan di bagnanti che végnan a duménega da Zena e d'i milaneizi che han catóu de cè inti anni pasè.
== Cultüa ==
A litteatüa storica in vernaculu a l'è asè ricca inti anni a cavallu tra a fin d'u XIX e l'inprinçippiu d'u [[XX secolo|secolo XX]]. Ripurtemmu chi - int'a grafìa uriginäle - ''Meodinn-a'' (inspirà da 'na puexìa d'u [[Johann Wolfgang von Goethe|Goethe]]) de [[Domenego Silvio Volta]], l'autù da ''Commédia Çelasca'' ascì<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Silvio Volta|outô2=(a cüa de) Massimo Morasso|tìtolo=La Çellasca e altri scritti|url=https://books.google.com/books?id=UfHTxgEACAAJ|ànno=1993|editô=Coop. Tipograf|çitæ=Çelle|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, [[Poêma épico|poema épico]] in d'e quartìne, dedicóu a-e sö gente e a-u sö paize natìo.
{{Çitaçión|Chi l'è chi cavarca da nêutte, cö vento<br />
In mëzo d'ûn bosco ch'o mette spavento?<br />
Un ommo ch'o porta con lê o sêu figgeû<br />
Ou tegne in te braççe, ciù cädo ch'o pêu.<br />
- Papà, dixe o figgio con voze tremante<br />
Ho visto Meodinn-a, lassù in mezo a-e ciante.<br />
- Sta bravo, pestûmmo, o risponde sêu poaê:<br />
I son fêugge secche, da-o vento ammûggiaê.<br />
- Bambin, ti ghe vegni a demoâte con mi?<br />
G-ho un bello giardin, te faiò divertì.<br />
- Papà ti è sentio? A Meodinn-a me ciamma!<br />
- Sta queto ! O l-è staèto o scruscî de unn-a ramma.<br />
- Ho misso da parte e ciù belle demôe,<br />
Ghirlande e coronne faiemo coe sciôe.<br />
- Papà, ti no senti? A continua a ciammâ,<br />
A veu che me vagghe con le a demoâ!<br />
O spronn-a o cavallo, a galoppo serrôu<br />
Pe andasene fito da-o bosco incantou.<br />
Ma intanto o s'accorze, strenzendolo a-o chêu<br />
Che morto in te braççe o portava o figgiêu.}}
Int’a mudernitè a gh’è na canzun dedicä a Çèlle <ref>{{https://www.savonanews.it/2023/05/17/amp/argomenti/attualit/articolo/un-brano-rimasto-inedito-da-41-anni-poi-la-reunion-e-la-pubblicazione-tutto-lamore-per-celle-in-un.html</ref> d’o çitadin çelascu [[Alfredo Spina]] insemme a-o [[Gruppo Musicale del Rione]].
=== Dialettu ===
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçiuìn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
O santu patrùn de Çelle u l'è San Michê Arcàngiou ch'u se festeza a-i 29 setenbre cu'a processiôn d'e [[Cazàsse|Cazasse]] cu'e casce che se treuvan inte l'âtóiu omonimu, vixìn a-a paruchiäle.
== Cumunicaçiuìn ==
=== Stradde ===
Çelle a se tröva insc'ä [[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Stradda Statäle n° 1 Aurelia]] ch'a culega cun [[D'Ätu d'Arbissöa|D'Ätu]] a punente e cun Väze a levante. A se pö razzunze ascì da l'[[Outostràdda A10|autustradda A10]], sciurtindu a-u sö casellu.
=== Fêruvia ===
A Çelle a gh'è na [[Staçiùn de Çélle|staçiùn fêruviaria]] insc'ä liĝn̂a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Zena-Vintimiggia]].
== Aministraçiùn ==
=== Scìndichi de Çelle ===
[[Immaggine:Celle_Ligure-municipio2.jpg|miniatura|250x250px|U palassiu d'u Cumüne]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu çitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|26 züĝn̂u 1985|25 mazzo 1990|5=[[Scindico|Scìndicu]]|4=[[Partio Comunista Italian]]}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|28 züĝn̂u 1990|18 lüggiu 1992|5=Scìndicu|4=Partio Comunista Italian}}
{{ComuniAmminPrec|3=Maria Carbone|29 agustu 1992|10 zenä 1995|5=Scìndicu|4=Partio Democràtico da Scinìstra}}
{{ComuniAmminPrec|3=Andrea Santonastaso|10 zenä 1995|24 arvì 1995|5=Comm. straord.|4=}}
{{ComuniAmminPrec|3=Sergio Acquilino|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|5=Scìndicu|4=Alliansa d'i Prugrescìsti}}
{{ComuniAmminPrec|3=Remo Zunino|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica de centru-mancinn-a}}
{{ComuniAmminPrec|3=Remo Zunino|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica de centru-mancinn-a}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|8 züĝn̂u 2009|26 mazzo 2014|5=Scìndicu|4=Lìsta cìvica de centru-mancinn-a}}
{{ComuniAmminPrec|3=Renato Zunino|26 mazzo 2014|27 mazzo 2019|5=Scìndicu|4=Insieme per Celle<br />(lìsta cìvica de centru-mancinn-a)}}
{{ComuniAmminPrec|3=Caterina Mordeglia|27 mazzo 2019|''in carega''|5=Scìndicu|4=''Aria nuova''<br />(lista civica)}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelaggi ===
Çelle a l'è binellä cun:
* {{Binelàggio|DEU|Celle|2001|Celle (Germània)|var-da-o=da-u}}
== Notte ==
<references/>
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Testa|tìtolo=Celle e cellaschi in ta stöia e in te memöie|ànno=1997|editô=Compagnia dei Librai|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-86-62017-9}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo I, secc. XV-XIX|ànno=Brigati|editô=2009|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo II, secc. XVIII-XX|ànno=Brigati|editô=2010|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo III, secc. XVIII-XX|ànno=Brigati|editô=2013|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Gian Luigi Bruzzone|tìtolo=Personaggi di Celle. Tomo IV, secc. XIX-XX|ànno=Coop. Tipograf|editô=2017|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Furio Ciciliot|outô2=Francesco Murialdo|outô3=Giovanni Venturi|tìtolo=Toponimi del Comune di Celle Ligure|url=https://books.google.com/books?id=WHZ2AQAACAAJ|ànno=2012|editô=Società Savonese Storia Patria|çitæ=|léngoa=IT|volùmme=4|òpera=Progetto toponomastica storica|ISBN=88-85-86603-4}}
== Ätri prugètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Çelle| ]]
19uh7x09dmqy2b1lm81uan24y6ucq4o
Parco Naçionâ do Monte Rushmore
0
3423
268982
252877
2026-04-11T10:09:30Z
N.Longo
12052
+ cat
268982
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Mount Rushmore Closeup 2017.jpg|thumb|right|300px|A scultûa di prescidenti americhén into parco naçionâle do monte Rushmore]]
[[Immaggine:Map_of_USA_highlighting_ South_Dakota.png|thumb|right|200px|A poxiçión do Dakòta do Sud in sciâ càrta giögràfica]]
O '''Parco Naçionâ do Monte Rushmore''' (''Mount Rushmore National Memorial'') vixin a-a çittæ de [[Keystone]] into [[Dakota do Sud]], [[Stati Unïi d'America]], o l'é 'n parco de 5.17 km² famoso pe-a scultûa di prescidenti americhén: [[Zorzo Washington]], [[Tomaxo Jefferson]], [[Teodoo Roosevelt]], e [[Abrammo Lincoln]].
Ogni anno doî mioin de personn-e vixitan o parco e mîan a scultûa iniçiâ into 1927 e finîa into 1941.
I indién han criticoö a realizzaçion do Monte Rushmore perchè o l'é into teritöio cedûo a a tribù [[Lakota]] into 1868 e han iniçioö unn-a ''resposta'' inte [[Collinn-e Neigre]] (''Black hills'') dovve o [[Monumento a Cavallo Matto|monumento a-o Cavallo Matto]], cappo di Lakota, o l'é in corso de realizzaçion.
{{Clear}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Stati Unïi d'America]]
[[Categorîa:Scultuâ Monumentâ]]
[[Categorîa:Àree protètte]]
t3warz77c8as90724nvdl1061bbm9bn
Partenon
0
3971
268926
228486
2026-04-10T18:11:37Z
InternetArchiveBot
12666
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
268926
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Parthenon.jpg|thumb|300 px|O Partenôn, scimbolo d'[[Aten]].]]
O '''Partenôn''' (da-o [[Lengua grega antiga|grego]] ''Παρθενος'', ''Parthenos'' -vèrgine-; ûn d'i aggettivi che se dêuviâvan comme sovianomme d'a dea Atenea) o l'è 'n tèmpio ch'o s'attrêuva in sce l'[[Acropoli d'Atene|Acropoli d'Aten]].
O l'è deddicòu a [[Atena]] Partenos, dea ch'a prottezeiva l'antiga çittæ d'[[Atene|Aten]], anchêu capitâ d'a [[Grêcia|Grecia]] moderna.
Monumento ciû importante d'a çivilizzassiôn grega antiga, o l'è conscideròu comme ûnn-a de ciû belle êuvie d'architettûa de l'ûmanitæ.
O l'è ûn d'i prinçipâli tempï d'ordine dòrico ancôn conservòu, con 69.5 x 31 m de bâse, e 18 d'ârtûa.
== Veddë ascì ==
* [[Acropoli d'Atene|Acropoli d'Aten]]
* [[Atene|Aten]]
* [[Grêcia]]
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti esterni ==
* Partenôn: Fotografîe e panorami virtûâli 360º, [https://web.archive.org/web/20070928121800/http://www.vgreece.com/index.php?category=1110#vt3]
* Partenôn, [http://www.ekt.gr/parthenonfrieze/index.jsp]
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Architetûe da Grêcia]]
9rci3lmtjq15w7ve9tg3d0zx0voeddg
Tirano
0
25111
268972
266494
2026-04-11T08:48:44Z
Luensu1959
1211
nomme locale
268972
wikitext
text/x-wiki
'''Tirano''' (''Tiràn'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Tirano
|Panorama = Tirano-Panorama.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Franco Spada
|Partito = lìsta cìvica ''Rinnova Tirano''
|Data elezione = 26-5-2014
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Brusio]] (CH-GR), [[Corteno Golgi]] (BS), [[Sernio]], [[Vervio]], [[Villa di Tirano]]
|Nome abitanti = (it) ''Tiranesi''
|Patrono = [[San Martìn de Tours|Sàn Martìn de Tours]]
|Festivo = 11 novénbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Tirano_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Tirano inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
p5r0i8a3ecrk5y6yqvx1nvpu8y4r6vq
Torre di Santa Maria
0
25112
268974
215540
2026-04-11T08:49:33Z
Luensu1959
1211
nomme locale
268974
wikitext
text/x-wiki
'''Torre di Santa Maria''' (''La Tur'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Torre di Santa Maria
|Panorama = CHIESA_di_MARIA_NASCENTE_loc_TORRE_SANTA_MARIA_-_panoramio.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Giovanni Gianotti
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 27-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Berbenno di Valtellina]], [[Buglio in Monte]], [[Caspoggio]], [[Castione Andevenno]], [[Chiesa in Valmalenco]], [[Montagna in Valtellina]], [[Postalesio]], [[Sondrio]], [[Spriana]]
|Nome abitanti = (it) ''Torresi''
|Patrono = Nativitæ da Biâ Vèrgine Màia
|Festivo = 8 seténbre
|Mappa = Map_of_comune_of_Torre_di_Santa_Maria_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Torre di Santa Maria inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
9ns2uyawlvl2h8jb9d7afl8ea3np7yd
Tovo di Sant'Agata
0
25113
268975
215542
2026-04-11T08:50:43Z
Luensu1959
1211
nomme locale
268975
wikitext
text/x-wiki
'''Tovo di Sant'Agata''' (''Tuv'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Tovo di Sant'Agata
|Panorama = Tovo_di_Sant´Agata_Panorama.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Corrado Canali
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 25-5-2014
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = Edolo (BS), [[Lovero]], [[Mazzo di Valtellina]], [[Monno]] (BS), [[Vervio]]
|Nome abitanti = (it) ''Tovaschi''
|Patrono = Sànt’Agâ
|Festivo = 5 frevâ
|Mappa = Map_of_comune_of_Tovo_di_Sant'Agata_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Tovo di Sant'Agata inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
f0pm00kph9f0v8nas82grem5u56k8ju
Lucréçio
0
29482
268920
250433
2026-04-10T13:19:33Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
268920
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Lucretius Rome.jpg|thumb|200px|Lucretius Rome|In bùsto de l'eutoçento co-ina rafiguraçion de fantaxîa do Lucréçio]]
'''Lucréçio''' (in [[Léngoa latìnn-a|latìn]] ''Titus Lucretius Carus'', [[96 a.C.|96]]/[[94 a.C.]] - [[53 a.C.|53]]/[[51 a.C.]]) o l'é stæto 'n [[poeta|poêta]] [[Léngoa latìnn-a|latìn]] e [[Filozofîa|filòzofo]] de l'[[epicureìximo|epicureîximo]], outô do ''De rerum natura'' ("A natûa de cöse").
== Vìtta ==
E informaçioìn da vìtta de Lucréçio provêgnan pe-a ciù pàrte da-o ''Chronicon'' de [[San Giœumo|Sàn Gêumo]], ch'o ripòrta chò-u poêta o saiéiva vegnûo màtto "pe 'na poçión d'amô" e dòppo o se saiéiva amasòu a quarànt'e tréi ànni.
{{Çitaçión|Nâsce o poêta Tîto Lucréçio Câo, che dòppo êse vegnûo màtto pe 'na poçión d'amô e dòppo avéi scrîto in pö de lìbbri, chò-u Cicerón o l'à pubricòu pòstumi, o s'é amasòu a quarànt'e tréi ànni.|[[San Giœumo|Sofrònio Zéuggio Gêumo]], ''[[Chronicon (Girolamo)|Chronicon]]'', fæti de l'ànno 94 a.C.|Titus Lucretius Carus nascitur, qui postea a poculo amatorio in furorem versus et per intervalla insaniae cum aliquot libros conscripsisset, quos postea Cicero emendavit, sua manu se interfecit anno XLIV.|lingua=LA}}
Lucréçio o l'à avûo rapòrti con di gréndi òmmi do seu ténpo: con Gàio Mémmio, a-o quæ o l'é dedicoù o [[De rerum natura|''De rerum natura'']], fòscia co-o stòrico [[Cornélio Nipòte|Cornélio Nepöte]] e co-o Cicerón ascì, ch'o l'à cuòu l'ediçión da seu òpia definîa cómme dotâ "de tànti lùmmi de talénto, e-a ògni mòddo de tànta àrte"<ref>Cicerón, ''Ep. ad Quintum fratrem,'' II 9.</ref>.
Inti fæti, a notìçia chò-u Lucréçio o fîse vegnûo màtto d'amô a poriéiva êse 'n'invençión di prìmmi crestién, nemîxi de tànte seu poxiçioìn filozòfiche.
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Poêti]]
[[Categorîa:Filòzofi]]
1k4wh7ip8rfoyamfvagh42cxcf4s678
Publio Virgilio Maron
0
29495
268921
263642
2026-04-10T16:54:12Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
268921
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Virgìlio''' (in [[Léngoa latìnn-a|latìn]]: ''Publius Vergilius Maro''; Andes, [[Mantova|Màntova]] [[70 a.C.]] - [[Brindisi]] [[19 a.C.]]) o l'é stæto 'n [[poeta|poêta]] [[Léngoa latìnn-a|latìn]], outô de træ grénde òpie: l'[[Enéide]], e Georgiche e-e Bucoliche.
== Vìtta ==
{{Çitaçión|Màntova me generò, i Càlabri me rapìn, me têgne òua Nàpoli; cantéi i pàscoli, e canpàgne, i dûxi.|iscriçión fùnebre da tónba de Virgìlio|Mantua me genuit, Calabri rapuere, tenet nunc Parthenope; cecini pascua, rura, duces.|lingua=la}}
Virgìlio o l'é nasciûo into 70 a.C. ad Andes, a [[Mantova|Màntova]], da 'na famìggia de agricoltoî benestànti de ascendénsa etrùsca, raxón pe-a quæ o l'é stæto ànche definîo ''vates Etruscus''<ref>Föca, Vìtta de Virgìlio (tàrdo V sécolo)</ref> e-o seu cognómme o l'é pròpio træto da-a pòula etrùsca ''maru'' "pretô urbâno", ch'a l'indicàva 'n tîpo de magistratûa.
O fa i prìmmi stùddi da zoêno a [[Cremonn-a|Cremónn-a]], pöi o stùdia retòrica a [[Milan|Milàn]] e a-a fìn eloquénsa a [[Romma|Rómma]]. Dòppo a batàggia de Filippi (42 a.C.) a famìggia de Virgìlio a pèrde tantìscime propiêtæ a Màntova, cosci o se trasferìsce a [[Napoli|Nàpoli]], dôve o frequénta a schêua epicurêa e-o l'incóntra o poêta [[Òràçio]] ascì.
Tra-o 42 e-o 39 a.C. Virgìlio o compónn-e e Bucoliche, che ghe perméttan d'êse introdûto into cìrcolo de [[Mecenate]] e a-a córte de l'inperatô [[Aogusto|Òtaviàn Ougùsto]]. Virgìlio o s'amoutìsce into seu viâgio in [[Grêcia]] e-o mêue a [[Brindisi]] into 19 a.C., pöco dòppo avéi comandòu de bruxâ o seu poêma perché inconplêto.
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Poêti]]
7o3rgzzmyrlmhajlv2btrrbjgj7uuqr
Mimnermo
0
29508
268918
226505
2026-04-10T12:31:31Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
268918
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Mimnermus.png|thumb|250px|right|Mimnermo, Elegîa]]
'''Mimnermo de Colofón''' (in [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]]: Μίμνερμος; [[VII secolo a.C.]] - [[VI secolo a.C.]]) o l'é stæto 'n poêta lìrico grêgo.
== Vìtta ==
Da seu vìtta rèsta pöche informaçioìn: Mimnermo o l'é nasciûo in Àzia Minô, a Colofón ò fòscia a Smîrne; o l'ha scangiòu de elegîe co-o legislatô e poêta [[Solón]]<ref>Solón, Fr. 20.</ref> e segóndo a tradiçión da Sòuda o l'é stæto 'n floutìsta ascì (o sunâva l'''aulòs''), pròpio cómme a dònna de nómme Nannò da quæ o s'êa inamoòu.
== Framénti ==
I filòlogi lisciandrìn han acugéito a seu produçión leterâia inte doî lìbbri, a ''Smirneide'' e-a ''Nannò'': a ògni mòddo ne rèstan in tùtto sôlo 'na vinténn-a de framénti, pe 'n totâle de 80 vèrsci ciù ò mêno. Inti ténpi antîghi Mimnermo o l'êa apresòu sôviatùtto cómme poêta d'amô e eròtico, ma da seu poêxîa d'amô no gh'émmo ciù nisciùnn-a tràccia.
I framénti sopravisciûi móstran un profóndo pescimìsmo nasciûo da-a meditaçión in scî têmi da mòrte e da veciàia: l'é 'n ciæo exénpio o framénto 2 West, dónde l'é repigiòu l'imàgine de l'[[Iliade (Omero)|Ilîade]] ch'a paragónn-a i òmmi mortæ a-e féugge che càzzan.<ref>Iliade, VI, 146-149.</ref>
{{Çitaçión|Niâtri, cómme féugge fa nàsce a scioîa stagión</br>
de primavéia, cómme créscian a-i ràggi do sô,<br>
a liâtri scìmili pe brêve ténpo gödìmmo de scioî<br>
de zoventù, da-i dêi no conoscémmo ni mâ<br>
ni bén, e-e Kere ne stàn dacànto néigre:<br>
l'unn-a ch'a têgne a fìn da veciàia dolorôza,<br>
quéll'âtra da mòrte; e pochìscimo dûa o frûto de<br> zoventù, quànte in sciâ tæra se vöze o sô.<br>
Pöi, quànde segûo quésta fìn de zoventù a l'arîva a-a chéita,<br>
sùbito êse mòrti o l'é mêgio da vìtta:<br>
defæti inte l'ànimo tànte desgràçie càpitan:<br>
quàrche vòtta o patrimònio <br>
o se desfa, e de povertæ i efètti dolorôzi s'inpónn-an.<br>
Un âtro pe cóntra pöi di fìggi o sénte a mancànsa, di quæ tantìscimo<br>
o söfre o dexidêio e sótta tæra o va a l'Âde.<br>
Un âtro 'n mâ o l'à ch'o distrûe a ménte: ni quarchedùn gh'é <br>
tra-i òmmi a-o quæ Zôve tànte desgràçie o no dàgghe.<br>|Mimnermo: ''Cómme e féugge'', Fr. 2 West|ἡμεῖς δ’, οἷά τε φύλλα φύει πολυάνθεμος ὥρη<br>
ἔαρος, ὅτ’ αἶψ’ αὐγῇς αὔξεται ἠελίου,<br>
τοῖς ἴκελοι πήχυιον ἐπὶ χρόνον ἄνθεσιν ἥβης<br>
τερπόμεθα, πρὸς θεῶν εἰδότες οὔτε κακόν<br>
οὔτ’ ἀγαθόν· Κῆρες δὲ παρεστήκασι μέλαιναι,<br>
ἡ μὲν ἔχουσα τέλος γήραος ἀργαλέου,<br>
ἡ δ’ ἑτέρη θανάτοιο· μίνυνθα δὲ γίγνεται ἥβης<br>
καρπός, ὅσον τ’ ἐπὶ γῆν κίδναται ἠέλιος.<br>
αὐτὰρ ἐπὴν δὴ τοῦτο τέλος παραμείψεται ὥρης,<br>
αὐτίκα δὴ τεθνάναι βέλτιον ἢ βίοτος·<br>
πολλὰ γὰρ ἐν θυμῷ κακὰ γίγνεται· ἄλλοτε οἶκος<br>
τρυχοῦται, πενίης δ’ ἔργ’ ὀδυνηρὰ πέλει·<br>
ἄλλος δ’ αὖ παίδων ἐπιδεύεται, ὧν τε μάλιστα<br>
ἱμείρων κατὰ γῆς ἔρχεται εἰς Ἀΐδην·<br>
ἄλλος νοῦσον ἔχει θυμοφθόρον· οὐδέ τίς ἐστιν<br>
ἀνθρώπων ᾧ Ζεὺς μὴ κακὰ πολλὰ διδοῖ.<br>|lingua=grc}}
Into framénto 1 West Mimnermo o célebra i piâxéi da vìtta che apartêgnan a-a zoventù e-o desprêxa a mîzea condiçión da veciàia: e cöse ciù bèlle dæte a-i mortæ defæti són e ciù brêvi ascì e no à sénso continoâ a vîve dòppo avéile pèrse.
{{Çitaçión|E quæ vìtta, e quæ giöia sénsa Vénere d'öo?<br>
Voriéiva êse mòrto, quànde a mi no ciù quésto o l'inpórte,<br>
o clandestìn amô e-i dôsci doìn e-o giàsso,<br>
che da zoventù i scioî són che scàpan vîa<br>
pe-i òmmi e pe-e dònne; quànde pe cóntra dolorôza arìva a-a chéita<br>
a veciàia, che brùtto e insémme pìtima l'òmmo a rénde,<br>
de lóngo inte l'ànimo trìsti o torméntan de inquietùdini,<br>
ni o se sciàlla a-o védde i ràggi do sô,<br>
ma o l'é mâvìsto da-i figeu e desprexòu da-e dònne.<br>
Coscì dolorôza a veciàia l'à fæta dîo.<br>|Mimnermo: "Cóntra a veciàia", Fr. 1 West|τίς δὲ βίος, τί δὲ τερπνὸν ἄτερ χρυσῆς Ἀφροδίτης;<br>
τεθναίην, ὅτε μοι μηκέτι ταῦτα μέλοι,<br>
κρυπταδίη φιλότης καὶ μείλιχα δῶρα καὶ εὐνή,<br>
οἷ' ἥβης ἄνθεα γίνεται ἁρπαλέα<br>
ἀνδράσιν ἠδὲ γυναιξίν· ἐπεὶ δ' ὀδυνηρὸν ἐπέλθῃ<br>
γῆρας, ὅ τ' αἰσχρὸν ὁμῶς καὶ κακὸν ἄνδρα τιθεῖ,<br>
αἰεί μιν φρένας ἀμφὶ κακαὶ τείρουσι μέριμναι,<br>
οὐδ' αὐγὰς προσορῶν τέρπεται ἠελίου,<br>
ἀλλ' ἐχθρὸς μὲν παισίν, ἀτίμαστος δὲ γυναιξίν·<br>
οὕτως ἀργαλέον γῆρας ἔθηκε θεός.<br>|lingua=grc}}
== Nòtte ==
<references />
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Poêti]]
ecscl8e8uswdlfapzwywphxqpn64p06
Solón
0
29512
268919
263684
2026-04-10T12:47:41Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
268919
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[File:Ignoto, c.d. solone, replica del 90 dc ca da orig. greco del 110 ac. ca, 6143.JPG|thumb|Ignoto, c.d. solone, replica del 90 dc ca da orig. greco del 110 ac. ca, 6143|Bùsto do Solón, còpia da 'n òriginâle grêgo do ca. 110 a.C.]]
'''Solón''' (in [[Lengua grega antiga|grêgo antîgo]]: Σόλων; [[Atene|Atêne]], 638 a.C. - 558 a.C.) o l'é stæto 'n legislatô e poêta grêgo, conscideròu un di [[sètte sâvi]].
{{Çitaçión|Òua e òpie de Vénere me són câe e de Bàcco e de Mûze, che procûan giöie a-i òmmi|Solón, Fr. 24 G.-P.2 [26 W.2]|Ἔργα δὲ Κυπρογενοῦς νῦν μοι φίλα καὶ Διονύσου καὶ Μουσέων, ἃ τίθησ' ἀνδράσιν εὐφροσύνας|lingua=grc}}
== Vìtta ==
Solón o l'é nasciûo a [[Atene|Atêne]] into 638 a.C. da 'na famìggia nòbile; a ògni mòddo inta seu zoventù o l'à intrapréizo di lónghi viâgi de comèrcio pe inrichî o patrimònio de famìggia stragiòu da-e donaçioìn do poæ Essecestide.
Into méntre o s'é interesòu a-a poêxîa e a-a filozofîa e-o l'é vegnûo amîgo de inportànti personàggi do seu ténpo, cómme [[Talete]] e [[Anacarsi]].
A cariêra polìtica de Solón a l'é comensâ dòppo a goæra tra [[Atene|Atêne]] e [[Megara]] pe-o posésso de Salamìnn-a: defæti Atêne, dòppo avéi firmòu 'n armistìçio e lasciòu l'îzoa a-a çitæ nemîga, a l'avéiva proibîo de propagandâ a rivendicaçión de quélla, pénn-a a mòrte.
Però Solón, segóndo a tradiçión<ref>Cicerón, De officiis, I, 30.108</ref><ref>Giustìn, II, 7.6</ref>, o l'à fæto móstra de êse vegnûo màtto e gràçie a 'n'òraçión o l'à convìnto i Ateniéixi a abrogâ a lézze e inbrasâ e àrmi pe l'îzoa, ch'a l'é stæta pöi riconquistâ.
{{Çitaçión|Mi mæximo vêgno cómme nónçio da-a câa Salamìnn-a, e ò conpòsto 'n cànto, òrnaménto de pòule, in càngio de 'n discórso.
~
Alôa mi voriéiva êse un de Folegandro ò de Sicino, a-o pòsto che 'n Ateniéize, cangiàndome a pâtria: sùbito defæti nasciéiva quésto ciæto tra-a génte: "Sto chi o l'é 'n Àtico, de quélli che àn lasciòu Salamìnn-a".
~
Anémmo a Salamìnn-a, a conbàtte pe 'n'îzoa amàbile e scrolâse de dòsso a dûa verghéugna.|Solón, Fr. 2 G.-P.2 [1-3 W.2]|αὐτὸς κῆρυξ ἦλθον ἀφ' ἱμερτῆς Σαλαμῖνος, κόσμον ἐπέων ὠιδὴν ἀντ' ἀγορῆς θέμενος
~
εἴην δὴ τότ' ἐγὼ Φολεγάνδριος ἢ Σικινήτης ἀντί γ' Ἀθηναίου πατρίδ' ἀμειψάμενος· αἶψα γὰρ ἂν φάτις ἥδε μετ' ἀνθρώποισι γένοιτο·"Ἀττικὸς οὗτος ἀνήρ, τῶν Σαλαμιναφετέων"
~
ἴομεν ἐς Σαλαμῖνα μαχησόμενοι περὶ νήσου ἱμερτῆς χαλεπόν τ' αἶσχος ἀπωσόμενοι.|lingua=grc}}
A fàmma òtegnûa a l'à permìsso a Solón de êse elètto arcónte into 594 a.C. con l'incàrego straordenâio de pacificatô e legislatô.
Aprêuvo a-a seu ativitæ polìtica, o s'é aretiòu a vìtta privâ pe viâgiâ a l’estranxêo: in [[Egitto]], a [[Çipro|Cîpro]], a Sàrdi (dónde o sàiva stæto riçevûo a-a córte do rè Crêzo).
A ògni mòddo Solón o l'é tornòu a-a fìn a Atêne, dónde intànto i çitæn s'êan spacæ in træ façioìn: quélla di Pediei con càppo [[Licurgo]], quélla di Parali de Magacle e quélla di Diacri con càppo [[Pisistrato]], ch'o l'aspirâva a-a tiranîa.
Pròpio Pisistrato o s'é mutilòu da lê pe acuzâ in pùbrica ciàssa i seu aversâi de avéilo agredîo e-o l'à convìnto coscì i çitadìn a fâse provédde de çinquànta masê pe diféndise. Pe quésto lê o l'à avûo mòddo de òcupâ Atêne e proclamâse tirànno: coscì Solón o l'à rinproveròu i Ateniéixi:
{{Çitaçión|S'éi patîo de mizêie pe-a vòstra ignorànsa, no atriboî a-i dêi a caxón de quéste: viâtri defæti éi tiòu sciù quélli, méntre arénbi ghe dâvi e pe quésto éi avûo a gràmma scciavitù: de viâtri ògnidùn da sôlo e órme da vórpe o ricàrca, ma in viâtri insémme gh'é 'na ménte vêua: a-a léngoa dæ aménte e-a pòula aspèrta de 'n òmmo, méntre afæto l'òpia ch'a se conpìsce no veddeî.|Solón, Fr. 15 G.-P.2 [11 W.2]|εἰ δὲ πεπόνθατε λυγρὰ δί᾽ ὑμετέρην κακότητα, μή τι θεοῖς τούτων μόμφον ἐπαμφέρετε· αὐτοὶ γὰρ τούτους ηὐξήσατε ῥύματα δόντες, καὶ διὰ ταῦτα κακὴν ἔσχετε δουλοσύνην· ὑμέων δ᾽ εἷς μὲν ἕκαστος ἀλώπεκος ἴχνεσι βαίνει, σύμπασιν δ᾽ ὑμῖν χαῦνος ἔνεστι νόος· εἰς γὰρ γλῶσσαν ὁρᾶτε καὶ εἰς ἔπος αἱμύλου ἀνδρός, εἰς ἔργον δ᾽ οὐδὲν γιγνόμενον βλέπετε.||lingua=grc}}
Con tùtto quésto Pisistrato dòppo o no l'à mâi danezòu Solón in nisciùn mòddo e ànsi o l'à çercòu de ingraçiâselo con doìn e favoî. Solón o l'é mòrto into 558 a.C. e-e seu çénie són stæte sparpagiæ a Salamìnn-a.
== Polìtica ==
{{Çitaçión|Tànti gràmmi són rìcchi, e-i boìn són mìsci: ma niâtri con liâtri no scangiêmo a virtù pe-o dinâ, zaché quésta a l'é fòrte pe sénpre, in càngio e richésse di òmmi ghe l'à ògni vòtta 'n âtro.|Solón, Fr. 6 G.-P.2 [15 W.2]|Πολλοὶ γὰρ πλουτεῦσι κακοί, ἀγαθοὶ δὲ πένονται· ἀλλ' ἡμεῖς αὐτοῖς οὐ διαμειψόμεθα τῆς ἀρετῆς τὸν πλοῦτον, ἐπεὶ τὸ μὲν ἔμπεδον αἰεί, χρήματα δ' ἀνθρώπων ἄλλοτε ἄλλος ἔχει.||lingua=grc}}
Dòppo êse stæto elètto arcónte, o l'à avûo l'incàrego de tiâ zu 'n còdixe de lézze; coscì, co-a [[seisàchteia|seisàchtheia]] (da-o grêgo σεισάχθεια "sciogliménto di péixi") o l'ha abolîo e ipotêche in sciâ persónn-a, de mòddo che i çitadìn evitéssan a servitù pe-i seu póffi.
{{Çitaçión|Pe prìmma cösa preghémmo Zôve rè fìggio de Crono che a quéste lézze bónn-a fortùnn-a e glöia o l'acòrde.|Solón, Fr. 31 W|πρῶτα μὲν εὐχώμεσθα Διὶ Κρονίδηι βασιλῆϊ θεσμοῖς τοῖσδε τύχην ἀγαθὴν καὶ κῦδος ὀπάσσαι.|lingua=grc}}
Pe de ciù o l'à introdûto 'n modéllo de stâto timocràtico, sàiva a dî bazòu in sciô rédito (τιμή): i çitadìn lìberi són stæti dónca spartîi in quàttro clàsse:
* Pentacosiomedimni, con réndia de 500 medìmni, sàiva a dî 260 hl de òrzo;
* Cavagêi, che avéivan dónca a-o mànco 'n cavàllo e 'na réndia de 300 medìmni;
* Zeugiti che avéivan doî beu e 'na réndia de 200 medìmni;
* Teti, che no possedéivan di bén particolæ.
== Penscêo ==
O penscêo de Solón o s'artìcola sôviatùtto in sce tréi concètti:
* supèrbia (ὕβρις), açión ingiùsta caxonâ da-o prezumìn de l'òmmo da seu fòrsa cóntra l'órdine constitoîo, che ghe vêgne de lóngo aprêuvo a puniçión di dêi (τίσις "espiaçión");
* inorbiménto (ἄτη), a puniçión di dêi ch'a pòrta a-a roìnn-a i òmmi che se són amaciæ de supèrbia e són anæti aprêuvo a-a richéssa (ὄλβος) con di mézzi ingiùsti;
* giustìçia (δίκη), o motô do proçèsso da giustìçia divìnn-a.
{{Çitaçión|Defæti no dûa goæi, pe-i mortæ, i frûti da supèrbia, ma Zôve o contròlla cómme vàdde a finî ògni cösa.|Solón: Fr. 1 G.-P.2 [13 W.2], 16-17|οὐ γὰρ δὴν θνητοῖς ὕβριος ἔργα πέλει, ἀλλὰ Ζεὺς πάντων ἐφορᾶι τέλος.|lingua=grc}}
== Nòtte ==
<references />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Solón|tìtolo=Frammenti dell'opera poetica|url=https://www.academia.edu/35945623/Solone._Frammenti_dellopera_poetica_2001_together_with_H.G.T._Maehler_and_M._Fantuzzi_|ànno=2020|editô=BUR Rizzoli|çitæ=introduçión e coménto de Maria Noussia, traduçión de Marco Fantuzzi, Milàn|léngoa=IT}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Poêti]]
9yihsd4acslq5ponreo5071cj87sk6h
Staçión de Récco
0
30750
268944
261129
2026-04-10T20:23:51Z
N.Longo
12052
wl
268944
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Récco
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Recco''</div>
|inmàgine = Recco railway station (Liguria, Italy).jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A staçión de Récco</div>
|stâto = ITA
|localitæ = [[Recco]]
|ativaçión = 1868
|stâto_d'ûzo = adeuviâ
|tîpo = Staçión de superficce, pasante
|interscàngi =
|contórni =
|nòtte =
}}
A '''staçión de Récco''' (''Stazione di Recco'' in [[léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é ina [[staçión feroviària]] ch'a se treuva in sciâ [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zêna-Pîza]], averta a partì da-o [[1868]], a l'é a-o serviçio do comùn de [[Recco]] inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Çittæ metropolitann-a de Zêna]].
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Inpianti ==
Segondo a clascìfica de RFI a staçión de Récco a l'é ina staçión de categorîa "argénto".<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Staçioìn in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2021-07-21}}</ref>
== Interscangi ==
* {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Coriêre [[AMT]] do traspòrto pùblico locâle da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Çittæ metropolitann-a de Zêna]].
* {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Tascì.
== Galerìa de inmagini ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
Recco-stazione-treno su ponte ferroviario.jpg|In tréno in tranxito in scio pónte feroviàrio de Recco
Stazione di Recco 01.jpg|O fabricòu da Via San Zane O Batìsta
Stazione di Recco.JPG|O magazìn mèrçe
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Récco
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zêna-Pîza]]
|PK= 20+022
|Direçión 1 = [[Zena|Zêna]]
|Staçión precedénte = [[Staçión di Muinétti|I Muinetti]]
|Staçión sucesîva = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Priâ]] †
|Direçión 2 =[[Pisa|Pîza]]
}}
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Récco]]
2920y3ph70ka8f2t6hrujcf9fz2rhqq
Stasiun de Camuggi-Prià
0
30753
268936
268367
2026-04-10T20:19:59Z
N.Longo
12052
Scrita - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
268936
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-Prià
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Priaro''</div>
|inmàgine = Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiùn de Camuggi-Prià</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-sopresción = Supresciun
|sopresción = 1981
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = serà
|var-cordinæ = Curdinè
|var-lìnie = Linea
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-caraterìstiche = Carateristiche
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
}}
A '''stasiun de Camuggi-Prià''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A se tröva in Salita Priaro e a serviva u burgu vegiu de [[Camuggi]] e e ville che ghe stan de d'atu.
== Storia ==
St'impiantu, alantù cunsciderou cumme üna caza cantunea, u l'é introu in servissiu ai 23 de nuvembre du [[1868]], insemme a l'avertüa da linea da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. L'ingrandimentu da stasiun u l'é arivou solo doppu, cu'a missa a tera du segundu binaiu pe'a treta fra [[Staçión da Céive|Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], feta a partì dau [[1915]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_275_Lavori_linea_ferroviaria_a_Stazione_Priaro_1915.htm|tìtolo=275. STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
I travaggi sun steti però ben cumplichè pe'u pocu spassiu che gh'ea. Dau 17 d'agustu du [[1914]] a fermata a l'ea steta dunca suspeiza e s'é caciou zü a galeria Ansaldo, ch'a pasava in te de fasce. Pe custruì i grandi cuntraforti che rezzan a muntagna (e ascì de növe custrusiuin, cumpreizu u Cursu Regina Margherita, d'ancö Cursu Mazzini<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2949_Corso_Mazzini_Priaro_Lazza_panorama_cartolina_1946.htm|tìtolo=2949 PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>) s'é duvüu cacià zü di punti, cà, giardin e teren<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_814_Stazione_Priaro_raddoppio_della_linea_ferroviaria_1912.htm|tìtolo=814. FERROVIA|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe stu travaggiu, cunsciderou l'intrà in guera du regnu d'Italia, l'é stetu döviou tanti prexuné de guera de l'armà de l'Austria-Üngheria che s'ean uferti cumme vuluntai in cangiu de megiu mangià e de ciü libertè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_384_Stazione_Priaro_Lavori_sgombero_macerie_alluvione_1915.htm|tìtolo=384. STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_4093_Priaro_lavori_raddoppio_linea_ferroviaria_1915.htm|tìtolo=4093 STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. A fermata a l'é steta cuscì averta turna ai 28 d'utubre du [[1918]], cu'a linea ch'a l'é turna intrà in servissiu a tocchi fra u [[1921]] e u [[1923]]. Da fiancu da stasiun gh'ea a sede da "Manifattura Camogliese Michele Cuneo", poi "Mobilificio Costa" e aa fin ün autosilos, avanti ch'u fuise caciou zü<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_117_Lavori_alla_Stazione_Ferroviaria_di_Priaro_1912.htm|tìtolo=117. LA FERROVIA|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
A fermata, distante pocu ciü de 500 metri daa [[stasiun de Camuggi-San Fertuzu]], a l'ha cuntinuou a servì pe tantu tempu u centru storicu da sitè (pe'a sö parte ciü a punente, mentre a stasiun ch'a l'é ancun in servissiu a se tröva aa sö fin versu levante) finn-a au [[1981]] quande, pe'u pocu traffegu de pasegé e pe'i limiti du postu, a fermata a l'é steta in scia fin serà<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1981|méize=marsu|tìtolo=Notizie flash|revìsta=I Treni Oggi|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|nùmero=7|pp=5-6|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 115}}</ref>.
== Impianti ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Stazione di Priaro.JPG|Atra vista da stasiun
Camogli - ex stazione di Priaro - 01.jpg|U vegiu cazellu cu'i binai
Camogli - ex stazione di Priaro - 03.jpg|U punte in scia feruvia
</gallery>
A fermata a se cumpuneiva de ün cazellu e de due banchinn-e misse in sci fianchi di binai. De banchinn-e nu l'é restou ciü ninte, mentre u cazellu, che ancö u l'é vegnüu üna cà privà, u gh'é ancun cu'a scrita "''Priaro''" de blö e u nümeru 24 in sciu fiancu ch'u dà in scia ciassa, ciü che u grande rastellu ch'u permeteiva l'intrà ai binai. In te Via Piero Schiaffino se ghe pö ancun vedde u cartellu "''Stazione Priaro''" a l'imprinsippiu da scainà ch'a muntava finn-a aa stasiun.
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-Prià
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+?
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Staçión de Récco|Reccu]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo|Camuggi-San Fertuzu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-Prià]]
esnpa1a72kjbk8cyrr1b8no1a68hlt2
268937
268936
2026-04-10T20:20:11Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Staçión de Priâro]] a [[Stasiun de Camuggi-Prià]]: camugin
268936
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-Prià
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Priaro''</div>
|inmàgine = Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiùn de Camuggi-Prià</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-sopresción = Supresciun
|sopresción = 1981
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = serà
|var-cordinæ = Curdinè
|var-lìnie = Linea
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-caraterìstiche = Carateristiche
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
}}
A '''stasiun de Camuggi-Prià''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A se tröva in Salita Priaro e a serviva u burgu vegiu de [[Camuggi]] e e ville che ghe stan de d'atu.
== Storia ==
St'impiantu, alantù cunsciderou cumme üna caza cantunea, u l'é introu in servissiu ai 23 de nuvembre du [[1868]], insemme a l'avertüa da linea da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. L'ingrandimentu da stasiun u l'é arivou solo doppu, cu'a missa a tera du segundu binaiu pe'a treta fra [[Staçión da Céive|Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], feta a partì dau [[1915]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_275_Lavori_linea_ferroviaria_a_Stazione_Priaro_1915.htm|tìtolo=275. STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
I travaggi sun steti però ben cumplichè pe'u pocu spassiu che gh'ea. Dau 17 d'agustu du [[1914]] a fermata a l'ea steta dunca suspeiza e s'é caciou zü a galeria Ansaldo, ch'a pasava in te de fasce. Pe custruì i grandi cuntraforti che rezzan a muntagna (e ascì de növe custrusiuin, cumpreizu u Cursu Regina Margherita, d'ancö Cursu Mazzini<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2949_Corso_Mazzini_Priaro_Lazza_panorama_cartolina_1946.htm|tìtolo=2949 PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>) s'é duvüu cacià zü di punti, cà, giardin e teren<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_814_Stazione_Priaro_raddoppio_della_linea_ferroviaria_1912.htm|tìtolo=814. FERROVIA|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe stu travaggiu, cunsciderou l'intrà in guera du regnu d'Italia, l'é stetu döviou tanti prexuné de guera de l'armà de l'Austria-Üngheria che s'ean uferti cumme vuluntai in cangiu de megiu mangià e de ciü libertè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_384_Stazione_Priaro_Lavori_sgombero_macerie_alluvione_1915.htm|tìtolo=384. STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_4093_Priaro_lavori_raddoppio_linea_ferroviaria_1915.htm|tìtolo=4093 STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. A fermata a l'é steta cuscì averta turna ai 28 d'utubre du [[1918]], cu'a linea ch'a l'é turna intrà in servissiu a tocchi fra u [[1921]] e u [[1923]]. Da fiancu da stasiun gh'ea a sede da "Manifattura Camogliese Michele Cuneo", poi "Mobilificio Costa" e aa fin ün autosilos, avanti ch'u fuise caciou zü<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_117_Lavori_alla_Stazione_Ferroviaria_di_Priaro_1912.htm|tìtolo=117. LA FERROVIA|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
A fermata, distante pocu ciü de 500 metri daa [[stasiun de Camuggi-San Fertuzu]], a l'ha cuntinuou a servì pe tantu tempu u centru storicu da sitè (pe'a sö parte ciü a punente, mentre a stasiun ch'a l'é ancun in servissiu a se tröva aa sö fin versu levante) finn-a au [[1981]] quande, pe'u pocu traffegu de pasegé e pe'i limiti du postu, a fermata a l'é steta in scia fin serà<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1981|méize=marsu|tìtolo=Notizie flash|revìsta=I Treni Oggi|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|nùmero=7|pp=5-6|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 115}}</ref>.
== Impianti ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Stazione di Priaro.JPG|Atra vista da stasiun
Camogli - ex stazione di Priaro - 01.jpg|U vegiu cazellu cu'i binai
Camogli - ex stazione di Priaro - 03.jpg|U punte in scia feruvia
</gallery>
A fermata a se cumpuneiva de ün cazellu e de due banchinn-e misse in sci fianchi di binai. De banchinn-e nu l'é restou ciü ninte, mentre u cazellu, che ancö u l'é vegnüu üna cà privà, u gh'é ancun cu'a scrita "''Priaro''" de blö e u nümeru 24 in sciu fiancu ch'u dà in scia ciassa, ciü che u grande rastellu ch'u permeteiva l'intrà ai binai. In te Via Piero Schiaffino se ghe pö ancun vedde u cartellu "''Stazione Priaro''" a l'imprinsippiu da scainà ch'a muntava finn-a aa stasiun.
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-Prià
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+?
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Staçión de Récco|Reccu]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo|Camuggi-San Fertuzu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-Prià]]
esnpa1a72kjbk8cyrr1b8no1a68hlt2
268945
268937
2026-04-10T20:24:34Z
N.Longo
12052
wl
268945
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-Prià
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Priaro''</div>
|inmàgine = Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiùn de Camuggi-Prià</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-sopresción = Supresciun
|sopresción = 1981
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = serà
|var-cordinæ = Curdinè
|var-lìnie = Linea
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-caraterìstiche = Carateristiche
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
}}
A '''stasiun de Camuggi-Prià''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A se tröva in Salita Priaro e a serviva u burgu vegiu de [[Camuggi]] e e ville che ghe stan de d'atu.
== Storia ==
St'impiantu, alantù cunsciderou cumme üna caza cantunea, u l'é introu in servissiu ai 23 de nuvembre du [[1868]], insemme a l'avertüa da linea da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. L'ingrandimentu da stasiun u l'é arivou solo doppu, cu'a missa a tera du segundu binaiu pe'a treta fra [[Staçión da Céive|Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], feta a partì dau [[1915]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_275_Lavori_linea_ferroviaria_a_Stazione_Priaro_1915.htm|tìtolo=275. STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
I travaggi sun steti però ben cumplichè pe'u pocu spassiu che gh'ea. Dau 17 d'agustu du [[1914]] a fermata a l'ea steta dunca suspeiza e s'é caciou zü a galeria Ansaldo, ch'a pasava in te de fasce. Pe custruì i grandi cuntraforti che rezzan a muntagna (e ascì de növe custrusiuin, cumpreizu u Cursu Regina Margherita, d'ancö Cursu Mazzini<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2949_Corso_Mazzini_Priaro_Lazza_panorama_cartolina_1946.htm|tìtolo=2949 PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>) s'é duvüu cacià zü di punti, cà, giardin e teren<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_814_Stazione_Priaro_raddoppio_della_linea_ferroviaria_1912.htm|tìtolo=814. FERROVIA|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe stu travaggiu, cunsciderou l'intrà in guera du regnu d'Italia, l'é stetu döviou tanti prexuné de guera de l'armà de l'Austria-Üngheria che s'ean uferti cumme vuluntai in cangiu de megiu mangià e de ciü libertè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_384_Stazione_Priaro_Lavori_sgombero_macerie_alluvione_1915.htm|tìtolo=384. STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_4093_Priaro_lavori_raddoppio_linea_ferroviaria_1915.htm|tìtolo=4093 STAZIONE DI PRIARO|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. A fermata a l'é steta cuscì averta turna ai 28 d'utubre du [[1918]], cu'a linea ch'a l'é turna intrà in servissiu a tocchi fra u [[1921]] e u [[1923]]. Da fiancu da stasiun gh'ea a sede da "Manifattura Camogliese Michele Cuneo", poi "Mobilificio Costa" e aa fin ün autosilos, avanti ch'u fuise caciou zü<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_117_Lavori_alla_Stazione_Ferroviaria_di_Priaro_1912.htm|tìtolo=117. LA FERROVIA|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
A fermata, distante pocu ciü de 500 metri daa [[stasiun de Camuggi-San Fertuzu]], a l'ha cuntinuou a servì pe tantu tempu u centru storicu da sitè (pe'a sö parte ciü a punente, mentre a stasiun ch'a l'é ancun in servissiu a se tröva aa sö fin versu levante) finn-a au [[1981]] quande, pe'u pocu traffegu de pasegé e pe'i limiti du postu, a fermata a l'é steta in scia fin serà<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1981|méize=marsu|tìtolo=Notizie flash|revìsta=I Treni Oggi|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|nùmero=7|pp=5-6|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 115}}</ref>.
== Impianti ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Stazione di Priaro.JPG|Atra vista da stasiun
Camogli - ex stazione di Priaro - 01.jpg|U vegiu cazellu cu'i binai
Camogli - ex stazione di Priaro - 03.jpg|U punte in scia feruvia
</gallery>
A fermata a se cumpuneiva de ün cazellu e de due banchinn-e misse in sci fianchi di binai. De banchinn-e nu l'é restou ciü ninte, mentre u cazellu, che ancö u l'é vegnüu üna cà privà, u gh'é ancun cu'a scrita "''Priaro''" de blö e u nümeru 24 in sciu fiancu ch'u dà in scia ciassa, ciü che u grande rastellu ch'u permeteiva l'intrà ai binai. In te Via Piero Schiaffino se ghe pö ancun vedde u cartellu "''Stazione Priaro''" a l'imprinsippiu da scainà ch'a muntava finn-a aa stasiun.
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-Prià
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+?
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Staçión de Récco|Reccu]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|Camuggi-San Fertuzu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-Prià]]
scdpe97nqn2ew94i1vpy759yb2nfne2
Stasiun de Camuggi-San Fertuzu
0
30754
268932
268366
2026-04-10T20:13:49Z
N.Longo
12052
Scrita - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
268932
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-San Fertuzu
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Camogli-San Fruttuoso''</div>
|inmàgine = Camogli (GE) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada - 01.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiun de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-cordinæ = Curdinè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = adövià
|var-gestô = Gestù
|var-lìnie = Linee
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2 (primma 3)
|var-interscàngi = Interscangi
|interscàngi = Curiere [[AMT]]
|var-contórni = A l'in giu
|contórni = centru de [[Camuggi]]
}}
A '''stasiun de Camuggi-San Fertuzu''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A l'é au servissiu du cumüne de [[Camuggi]], inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
L'impiantu, dau primmu de lüggiu du [[2001]], u l'é gestiu da ''[[Rete Ferroviaria Italiana]]'', üna sucietè du grüppu de [[Ferrovie dello Stato|FS]]. A l'é a sula fermata in funsiun a Camuggi da quande u l'é stetu supressu a [[stasiun de Camuggi-Prià]]. De ciü, in sciu scitu de [[Trenitalia]] u l'é marcou a [[U Purtixö (Camuggi)|stasiun de Camuggi-Purtixö]], che in veitè a se riferisce au servissiu de prenutasiun integrou du grüppu FS pe'u vapurettu ch'u porta finn-a de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Storia ==
A stasiun, a l'imprinsippiu ciamà sulu che de Camuggi, a l'é intrà in funsiun ai 23 de nuvembre du [[1868]], asemme a l'avertüa du toccu da feruvia da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. Pasou nu guei d'anni, in tu [[1884]], u l'é stetu tiou sciü ascì u fabricou pe'i viagiatui<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=18 agustu 1886|tìtolo=Le Ferrovie dell'Alta Italia nel 1° semestre 1884|revìsta=Monitore delle Strade Ferrate e degli interessi materiali|volùmme=Annu XIX|nùmero=33|p=514|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/assets/pdf/2/Monitore_delle_strade_ferrate_e_degli_in_1886.pdf}}</ref>.
I primmi scavi pe'a missa a tera du duppiu binaiu in ta treta fra [[Staçión da Céive|A Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], ch'a cumprendeiva ascì Camuggi, sun cumensè in tu [[1915]].
U scavu da növa galeria sutt'au [[Munte de Portufin]], pe faghe pasà u segundu binaiu, u l'aiva fetu nasce a necesitè de adövià in te quarche mainea a tera e e prie ch'ean stete scavè. Pe primmu avei impiu a fussa ch'a gh'ea davanti au [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], pe creà cuscì a ciassa ch'a se vedde aa giurnà d'ancö. Poi a l'é steta tracià üna linea de vagunetti da minea (diti ''décauville''), e i materiali che pe tanti meixi sun steti caciè in mà daa fuxe d[[U Fussou (Camuggi)|u Fussou]], han cuntribuiu du bellu aa furmasiun da ciazza de Camuggi cumm'a l'é aa giurnà d'ancö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_287_Trasporto_detriti_scavo_della_galleria_FFSS_1915.htm|tìtolo=287. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Pe'a gran alüviun du 25-27 de setembre du [[1915]] l'é finiu interuttu u lungu punte de legnu duve pasavan i vagunetti da ''décauville'', scicumme l'ea derüou in tu Fussou u teren duve a se posava a primma campà. A ogni moddu, u punte u l'é stetu ricustruiu aa spedia, tempu de quarche giurnu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_088_Camogli_Rio_Gentile_danni_alluvione_1915.htm|tìtolo=088. RIO GENTILE|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_743_Alluvione_crollo_passerella_scarico_detriti_FS_1915.htm|tìtolo=743. ALLUVIONE|léngoa=IT}}</ref>.
Au primmu de mazzu du [[1954]] a stasiun a l'ha cangiou de numme in te "Camuggi-San Fertuzu", sernüu d'acordu cu'u Cumüne pe spuncià l'interesse pe'u paize e pe l'[[San Fertuzu (Camuggi)|abasia de San Fertuzu]], scicumme alantù Camuggi a cumensava a vegnì ün impurtante scitu da türisti<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 114}}</ref>.
Pe tanti anni, Camuggi a l'é steta l'ürtima fermata da linea da [[Staçión de Zêna Ôtri|Vutri]], a [[Zena]], a l'arivava finn-a in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A ogni moddu, doppu u l'é stetu levou u binaiu pe l'incruxu di treni e quellu du binaiu mortu pe'e merci, e l'impiantu u l'é vegnüu üna fermata sensa persunale ai 13 de frevà du [[2005]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2005|méize=Arvì|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|nùmero=269|p=7|léngoa=IT}}</ref>. Da quellu mumentu u capulinea di servissi ürbani versu Zena u l'é stetu purtou in ta [[Staçión de Récco|stasiun de Reccu]].
== Impianti ==
[[Immaggine:Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|miniatura|Vista da stasiun]]
U fabricou pe'i viagiatui u se cumpunn-e de trè custrusiuin, cun quella in tu mezu ch'a l'è isà sciü trei livelli mentre quelle dae parti, misse in simetria cu'a primma, l'han duì cen. Dau cian teren u se ghe pö arivà a tütti duì i binai e ae machinette autumatiche pe fà i bigetti. Au segundu cian (duve se passa pe arivà au binaiu 1, quellu in scia diresiun pe [[Zena]]), de frunte aa bigeteria, d'ancö serà, se tröva üna sala ch'a l'é dövià da de asuciasiuin du postu cumme La Banca del Tempo e a Macramè Camogli "Tina Leali Rizzi", ch'a porta avanti ün'[[Macramè de Camuggi|antiga tradisiun camuginn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/05/camogli-corsi-gratuiti-di-macrame-da-lunedi-13-ottobre/|tìtolo=Camogli: corsi gratuiti di macramè da lunedì 13 ottobre|dæta=5 setembre 2025|léngoa=IT}}</ref>.
A facià de sta custrusiun, au cian teren, a se prezenta cun sette porte cu'ün arcu a tüttu sestu, mentre au primmu cian u gh'é sette barcuin cun di archetti, che vegnan sinque au segundu cian. U fabricou, cumme decurasiun, u g'ha ün curnixun pe ogni barcun, de finte culonne e de linee che ne marcan i cen, elementi feti de pria gianca ch'a rizalta in sce l'intonacu röza de müage. A cianta da custrusiun a l'é a retangulu e, in scia facià, u se tröva ascì üna mappa du centru de Camuggi, mustrà in sce ün muzaicu de ceramica fetu daa [[Manifattura Giuseppe Mazzotti 1903|Ditta Mazzotti de Arbisöa]] e dau pitù L. Lorenzi, arangiou pe l'ürtima votta in tu [[2024]]<ref>{{Çitta web|url=https://primaillevante.it/cronaca/restaurata-la-piantina-di-camogli-fatta-di-mattonelle/|tìtolo=Restaurata la piantina di Camogli fatta di mattonelle|dæta=6 dixembre 2024|léngoa=IT}}</ref>.
[[Immaggine:Stazione - Camogli (GE) Italia - 8 Settembre 2013 - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|300x300px|A banchinn-a dau binaiu 2]]
Da vixin ae due custrusiuin in sci fianchi du fabricou gh'é due scainè. A ciü grande, in scia sinistra, a permette d'arivà au livellu di binai, daa parte de l'1 (quellu in scia diresiun pe Zena), sensa pasà drentu au fabricou.
A stasiun u g'ha duì binai che u traversan, cun banchinn-a cuverta da üna pensilinn-a de feru batüu e lighè l'ün l'atru da ün suttupasaggiu.
Tra u fabricou pe'i viagiatui e e galerie pe [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se tröva de atre strutüe. Fra queste gh'é u magazin pe'u scaregu de merci, ch'u l'é stetu custruiu in tu [[1915]] scicumme i binai s'ean alarghè in te sta diresiun<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_265_Sistemazione_definitiva_Stazione_Ferroviaria_1920.htm|tìtolo=265. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Defeti, primma, gh'ea ün binaiu mortu ch'u gh'aiva ün binaiu dedicou, fetu in tu [[1905]]. Finiu in abandun, u magazin u l'é stetu cunservou ascì doppu che fra a feruvia e u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]] s'é custruiu ün parchezzu, avertu dau [[2025]]. Da sti parchezzi se pö arivà in sciu primmu binaiu sensa de vinculi architetonici<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210659|tìtolo=Ex magazzino ferroviario|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1297_Piazza_del_Teatro_deposito_ferroviario_1901.htm|tìtolo=1297. PIAZZA TEATRO|léngoa=IT}}</ref>.
In scia drita du fabricou u gh'é ancun u serbatoiu de l'egua ch'a serviva pe'e caldaie de lucumutive a vapure. Deré questa gh'ea üna votta di teren au servissiu de cà de d'atu, che però sun steti ascianè pe custruighe a scainà du Torrasco<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1027_Camogli_binari_e_linea_ferroviaria.htm|tìtolo=1027. CAMOGLI|léngoa=IT}}</ref>. Questa, ligà au suttupasaggiu ch'u passa in scia sinistra du fabricou da stasiun, a porta finn-a inte Via Lorenzo Bozzo pe mezu de ün ascensù, in servissiu dau [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2021/11/12/camogli-arriva-lok-operativo-lascensore-del-torrasco/|tìtolo=Camogli: arriva l'ok, operativo l'ascensore del Torrasco|dæta=12 nuvembre 2021|léngoa=IT}}</ref>.
== Muvimentu ==
A stasiun a l'é servia dai treni regiunali e regiunali veluci de [[Trenitalia]] in te l'ambitu du sö cuntrattu de servissiu cu'a [[Liguria|Regiun Ligüria]], in ciü da quarche Intercity in scia linea Livurnu-Milan, gestii de lungu da Trenitalia.
De ciü, [[Trenord]] a g'ha di treni regiunali in scia linea Spezza-Milan che viagian de sabbu, pe'u ciü in ti meixi fra zügnu e setembre e che finiscian a [[Milan]] Ruguredu e [[Commo|Comu]]. Stu servissiu u l'é cunusciüu cu'u numme de "Treni du Mà".
== Servissi ==
A stasiun, che pe RFI a l'é de categuria "argentu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiuin in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2026-04-06}}</ref>, a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/camogli-s-fruttuoso.html|tìtolo=Camogli-S. Fruttuoso|léngoa=IT}}</ref>:
* {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeteria autumatica de Trenitalia
* {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Sala d'ateiza
* {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni
* {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributuì autumatici pe mangià e beive
== Interscangi ==
[[Immaggine:Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|miniatura|A fermata de curiere davanti aa stasiun]]
In ta stasiun gh'é de interscangi cun:
* {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Fermata de curiere [[AMT]]
* {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Stasiun di taxì
Dau ciasà davanti aa stasiun ghe passa di servissi de trasportu pübblicu lucale de l'[[AMT]]:
* Linea 773: [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] - [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] - [[Camuggi]] - [[Recco|Reccu]]
* Linea 973: [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] Parchezzu - Via Castagneto Seia - [[Migià (Camuggi)|Migià]] - Ciassa Sciaffin - stasiun de Camuggi.
U servissiu integrou trenu-vapurettu ciamou ''San Fruttuoso link'' u permette d'arivà finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] partindu dau [[U Purtixö (Camuggi)|purtixö de Camuggi]].
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-San Fertuzu
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+774
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Camuggi-Prià]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de San Loenso|San Luensu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-San Fertuzu]]
mdoh9zpcdl0gjwtrtb4zqo3mc48ykgf
268933
268932
2026-04-10T20:14:14Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo]] a [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu]]: camugin
268932
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-San Fertuzu
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Camogli-San Fruttuoso''</div>
|inmàgine = Camogli (GE) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada - 01.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiun de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-cordinæ = Curdinè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = adövià
|var-gestô = Gestù
|var-lìnie = Linee
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2 (primma 3)
|var-interscàngi = Interscangi
|interscàngi = Curiere [[AMT]]
|var-contórni = A l'in giu
|contórni = centru de [[Camuggi]]
}}
A '''stasiun de Camuggi-San Fertuzu''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A l'é au servissiu du cumüne de [[Camuggi]], inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
L'impiantu, dau primmu de lüggiu du [[2001]], u l'é gestiu da ''[[Rete Ferroviaria Italiana]]'', üna sucietè du grüppu de [[Ferrovie dello Stato|FS]]. A l'é a sula fermata in funsiun a Camuggi da quande u l'é stetu supressu a [[stasiun de Camuggi-Prià]]. De ciü, in sciu scitu de [[Trenitalia]] u l'é marcou a [[U Purtixö (Camuggi)|stasiun de Camuggi-Purtixö]], che in veitè a se riferisce au servissiu de prenutasiun integrou du grüppu FS pe'u vapurettu ch'u porta finn-a de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Storia ==
A stasiun, a l'imprinsippiu ciamà sulu che de Camuggi, a l'é intrà in funsiun ai 23 de nuvembre du [[1868]], asemme a l'avertüa du toccu da feruvia da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. Pasou nu guei d'anni, in tu [[1884]], u l'é stetu tiou sciü ascì u fabricou pe'i viagiatui<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=18 agustu 1886|tìtolo=Le Ferrovie dell'Alta Italia nel 1° semestre 1884|revìsta=Monitore delle Strade Ferrate e degli interessi materiali|volùmme=Annu XIX|nùmero=33|p=514|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/assets/pdf/2/Monitore_delle_strade_ferrate_e_degli_in_1886.pdf}}</ref>.
I primmi scavi pe'a missa a tera du duppiu binaiu in ta treta fra [[Staçión da Céive|A Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], ch'a cumprendeiva ascì Camuggi, sun cumensè in tu [[1915]].
U scavu da növa galeria sutt'au [[Munte de Portufin]], pe faghe pasà u segundu binaiu, u l'aiva fetu nasce a necesitè de adövià in te quarche mainea a tera e e prie ch'ean stete scavè. Pe primmu avei impiu a fussa ch'a gh'ea davanti au [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], pe creà cuscì a ciassa ch'a se vedde aa giurnà d'ancö. Poi a l'é steta tracià üna linea de vagunetti da minea (diti ''décauville''), e i materiali che pe tanti meixi sun steti caciè in mà daa fuxe d[[U Fussou (Camuggi)|u Fussou]], han cuntribuiu du bellu aa furmasiun da ciazza de Camuggi cumm'a l'é aa giurnà d'ancö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_287_Trasporto_detriti_scavo_della_galleria_FFSS_1915.htm|tìtolo=287. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Pe'a gran alüviun du 25-27 de setembre du [[1915]] l'é finiu interuttu u lungu punte de legnu duve pasavan i vagunetti da ''décauville'', scicumme l'ea derüou in tu Fussou u teren duve a se posava a primma campà. A ogni moddu, u punte u l'é stetu ricustruiu aa spedia, tempu de quarche giurnu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_088_Camogli_Rio_Gentile_danni_alluvione_1915.htm|tìtolo=088. RIO GENTILE|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_743_Alluvione_crollo_passerella_scarico_detriti_FS_1915.htm|tìtolo=743. ALLUVIONE|léngoa=IT}}</ref>.
Au primmu de mazzu du [[1954]] a stasiun a l'ha cangiou de numme in te "Camuggi-San Fertuzu", sernüu d'acordu cu'u Cumüne pe spuncià l'interesse pe'u paize e pe l'[[San Fertuzu (Camuggi)|abasia de San Fertuzu]], scicumme alantù Camuggi a cumensava a vegnì ün impurtante scitu da türisti<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 114}}</ref>.
Pe tanti anni, Camuggi a l'é steta l'ürtima fermata da linea da [[Staçión de Zêna Ôtri|Vutri]], a [[Zena]], a l'arivava finn-a in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A ogni moddu, doppu u l'é stetu levou u binaiu pe l'incruxu di treni e quellu du binaiu mortu pe'e merci, e l'impiantu u l'é vegnüu üna fermata sensa persunale ai 13 de frevà du [[2005]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2005|méize=Arvì|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|nùmero=269|p=7|léngoa=IT}}</ref>. Da quellu mumentu u capulinea di servissi ürbani versu Zena u l'é stetu purtou in ta [[Staçión de Récco|stasiun de Reccu]].
== Impianti ==
[[Immaggine:Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|miniatura|Vista da stasiun]]
U fabricou pe'i viagiatui u se cumpunn-e de trè custrusiuin, cun quella in tu mezu ch'a l'è isà sciü trei livelli mentre quelle dae parti, misse in simetria cu'a primma, l'han duì cen. Dau cian teren u se ghe pö arivà a tütti duì i binai e ae machinette autumatiche pe fà i bigetti. Au segundu cian (duve se passa pe arivà au binaiu 1, quellu in scia diresiun pe [[Zena]]), de frunte aa bigeteria, d'ancö serà, se tröva üna sala ch'a l'é dövià da de asuciasiuin du postu cumme La Banca del Tempo e a Macramè Camogli "Tina Leali Rizzi", ch'a porta avanti ün'[[Macramè de Camuggi|antiga tradisiun camuginn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/05/camogli-corsi-gratuiti-di-macrame-da-lunedi-13-ottobre/|tìtolo=Camogli: corsi gratuiti di macramè da lunedì 13 ottobre|dæta=5 setembre 2025|léngoa=IT}}</ref>.
A facià de sta custrusiun, au cian teren, a se prezenta cun sette porte cu'ün arcu a tüttu sestu, mentre au primmu cian u gh'é sette barcuin cun di archetti, che vegnan sinque au segundu cian. U fabricou, cumme decurasiun, u g'ha ün curnixun pe ogni barcun, de finte culonne e de linee che ne marcan i cen, elementi feti de pria gianca ch'a rizalta in sce l'intonacu röza de müage. A cianta da custrusiun a l'é a retangulu e, in scia facià, u se tröva ascì üna mappa du centru de Camuggi, mustrà in sce ün muzaicu de ceramica fetu daa [[Manifattura Giuseppe Mazzotti 1903|Ditta Mazzotti de Arbisöa]] e dau pitù L. Lorenzi, arangiou pe l'ürtima votta in tu [[2024]]<ref>{{Çitta web|url=https://primaillevante.it/cronaca/restaurata-la-piantina-di-camogli-fatta-di-mattonelle/|tìtolo=Restaurata la piantina di Camogli fatta di mattonelle|dæta=6 dixembre 2024|léngoa=IT}}</ref>.
[[Immaggine:Stazione - Camogli (GE) Italia - 8 Settembre 2013 - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|300x300px|A banchinn-a dau binaiu 2]]
Da vixin ae due custrusiuin in sci fianchi du fabricou gh'é due scainè. A ciü grande, in scia sinistra, a permette d'arivà au livellu di binai, daa parte de l'1 (quellu in scia diresiun pe Zena), sensa pasà drentu au fabricou.
A stasiun u g'ha duì binai che u traversan, cun banchinn-a cuverta da üna pensilinn-a de feru batüu e lighè l'ün l'atru da ün suttupasaggiu.
Tra u fabricou pe'i viagiatui e e galerie pe [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se tröva de atre strutüe. Fra queste gh'é u magazin pe'u scaregu de merci, ch'u l'é stetu custruiu in tu [[1915]] scicumme i binai s'ean alarghè in te sta diresiun<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_265_Sistemazione_definitiva_Stazione_Ferroviaria_1920.htm|tìtolo=265. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Defeti, primma, gh'ea ün binaiu mortu ch'u gh'aiva ün binaiu dedicou, fetu in tu [[1905]]. Finiu in abandun, u magazin u l'é stetu cunservou ascì doppu che fra a feruvia e u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]] s'é custruiu ün parchezzu, avertu dau [[2025]]. Da sti parchezzi se pö arivà in sciu primmu binaiu sensa de vinculi architetonici<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210659|tìtolo=Ex magazzino ferroviario|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1297_Piazza_del_Teatro_deposito_ferroviario_1901.htm|tìtolo=1297. PIAZZA TEATRO|léngoa=IT}}</ref>.
In scia drita du fabricou u gh'é ancun u serbatoiu de l'egua ch'a serviva pe'e caldaie de lucumutive a vapure. Deré questa gh'ea üna votta di teren au servissiu de cà de d'atu, che però sun steti ascianè pe custruighe a scainà du Torrasco<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1027_Camogli_binari_e_linea_ferroviaria.htm|tìtolo=1027. CAMOGLI|léngoa=IT}}</ref>. Questa, ligà au suttupasaggiu ch'u passa in scia sinistra du fabricou da stasiun, a porta finn-a inte Via Lorenzo Bozzo pe mezu de ün ascensù, in servissiu dau [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2021/11/12/camogli-arriva-lok-operativo-lascensore-del-torrasco/|tìtolo=Camogli: arriva l'ok, operativo l'ascensore del Torrasco|dæta=12 nuvembre 2021|léngoa=IT}}</ref>.
== Muvimentu ==
A stasiun a l'é servia dai treni regiunali e regiunali veluci de [[Trenitalia]] in te l'ambitu du sö cuntrattu de servissiu cu'a [[Liguria|Regiun Ligüria]], in ciü da quarche Intercity in scia linea Livurnu-Milan, gestii de lungu da Trenitalia.
De ciü, [[Trenord]] a g'ha di treni regiunali in scia linea Spezza-Milan che viagian de sabbu, pe'u ciü in ti meixi fra zügnu e setembre e che finiscian a [[Milan]] Ruguredu e [[Commo|Comu]]. Stu servissiu u l'é cunusciüu cu'u numme de "Treni du Mà".
== Servissi ==
A stasiun, che pe RFI a l'é de categuria "argentu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiuin in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2026-04-06}}</ref>, a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/camogli-s-fruttuoso.html|tìtolo=Camogli-S. Fruttuoso|léngoa=IT}}</ref>:
* {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeteria autumatica de Trenitalia
* {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Sala d'ateiza
* {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni
* {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributuì autumatici pe mangià e beive
== Interscangi ==
[[Immaggine:Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|miniatura|A fermata de curiere davanti aa stasiun]]
In ta stasiun gh'é de interscangi cun:
* {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Fermata de curiere [[AMT]]
* {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Stasiun di taxì
Dau ciasà davanti aa stasiun ghe passa di servissi de trasportu pübblicu lucale de l'[[AMT]]:
* Linea 773: [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] - [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] - [[Camuggi]] - [[Recco|Reccu]]
* Linea 973: [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] Parchezzu - Via Castagneto Seia - [[Migià (Camuggi)|Migià]] - Ciassa Sciaffin - stasiun de Camuggi.
U servissiu integrou trenu-vapurettu ciamou ''San Fruttuoso link'' u permette d'arivà finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] partindu dau [[U Purtixö (Camuggi)|purtixö de Camuggi]].
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-San Fertuzu
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+774
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Camuggi-Prià]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de San Loenso|San Luensu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-San Fertuzu]]
mdoh9zpcdl0gjwtrtb4zqo3mc48ykgf
268962
268933
2026-04-10T20:35:53Z
N.Longo
12052
wl
268962
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Staçión feroviària
|nómme = Camuggi-San Fertuzu
|âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Camogli-San Fruttuoso''</div>
|inmàgine = Camogli (GE) - stazione ferroviaria - fabbricato viaggiatori lato strada - 01.jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">A stasiun de Camuggi</div>
|var-localizaçión = Lucalizasiun
|var-stâto = Statu
|stâto = ITA
|var-localitæ = Lucalitè
|var-cordinæ = Curdinè
|var-ativaçión = Ativasiun
|ativaçión = 1868
|var-stâto_d'ûzo = Statu d'üzu
|stâto_d'ûzo = adövià
|var-gestô = Gestù
|var-lìnie = Linee
|lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]
|var-tîpo = Tipu
|tîpo = fermata in superficce, pasante
|var-colìsse = Binai
|colìsse = 2 (primma 3)
|var-interscàngi = Interscangi
|interscàngi = Curiere [[AMT]]
|var-contórni = A l'in giu
|contórni = centru de [[Camuggi]]
}}
A '''stasiun de Camuggi-San Fertuzu''' a l'é üna [[Staçión feroviària|fermata feruviaria]] missa in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|feruvia Zena-Piza]]. A l'é au servissiu du cumüne de [[Camuggi]], inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]].
L'impiantu, dau primmu de lüggiu du [[2001]], u l'é gestiu da ''[[Rete Ferroviaria Italiana]]'', üna sucietè du grüppu de [[Ferrovie dello Stato|FS]]. A l'é a sula fermata in funsiun a Camuggi da quande u l'é stetu supressu a [[stasiun de Camuggi-Prià]]. De ciü, in sciu scitu de [[Trenitalia]] u l'é marcou a [[Purtixö de Camuggi|stasiun de Camuggi-Purtixö]], che in veitè a se riferisce au servissiu de prenutasiun integrou du grüppu FS pe'u vapurettu ch'u porta finn-a de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Storia ==
A stasiun, a l'imprinsippiu ciamà sulu che de Camuggi, a l'é intrà in funsiun ai 23 de nuvembre du [[1868]], asemme a l'avertüa du toccu da feruvia da [[Staçión de Zêna Brignoe|Zena Brignule]] a [[Staçión de Ciâvai|Ciavai]]<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 109}}</ref>. Pasou nu guei d'anni, in tu [[1884]], u l'é stetu tiou sciü ascì u fabricou pe'i viagiatui<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=18 agustu 1886|tìtolo=Le Ferrovie dell'Alta Italia nel 1° semestre 1884|revìsta=Monitore delle Strade Ferrate e degli interessi materiali|volùmme=Annu XIX|nùmero=33|p=514|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/assets/pdf/2/Monitore_delle_strade_ferrate_e_degli_in_1886.pdf}}</ref>.
I primmi scavi pe'a missa a tera du duppiu binaiu in ta treta fra [[Staçión da Céive|A Ceive]] e [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita]], ch'a cumprendeiva ascì Camuggi, sun cumensè in tu [[1915]].
U scavu da növa galeria sutt'au [[Munte de Portufin]], pe faghe pasà u segundu binaiu, u l'aiva fetu nasce a necesitè de adövià in te quarche mainea a tera e e prie ch'ean stete scavè. Pe primmu avei impiu a fussa ch'a gh'ea davanti au [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], pe creà cuscì a ciassa ch'a se vedde aa giurnà d'ancö. Poi a l'é steta tracià üna linea de vagunetti da minea (diti ''décauville''), e i materiali che pe tanti meixi sun steti caciè in mà daa fuxe d[[U Fussou (Camuggi)|u Fussou]], han cuntribuiu du bellu aa furmasiun da ciazza de Camuggi cumm'a l'é aa giurnà d'ancö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_287_Trasporto_detriti_scavo_della_galleria_FFSS_1915.htm|tìtolo=287. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Pe'a gran alüviun du 25-27 de setembre du [[1915]] l'é finiu interuttu u lungu punte de legnu duve pasavan i vagunetti da ''décauville'', scicumme l'ea derüou in tu Fussou u teren duve a se posava a primma campà. A ogni moddu, u punte u l'é stetu ricustruiu aa spedia, tempu de quarche giurnu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_088_Camogli_Rio_Gentile_danni_alluvione_1915.htm|tìtolo=088. RIO GENTILE|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_743_Alluvione_crollo_passerella_scarico_detriti_FS_1915.htm|tìtolo=743. ALLUVIONE|léngoa=IT}}</ref>.
Au primmu de mazzu du [[1954]] a stasiun a l'ha cangiou de numme in te "Camuggi-San Fertuzu", sernüu d'acordu cu'u Cumüne pe spuncià l'interesse pe'u paize e pe l'[[San Fertuzu (Camuggi)|abasia de San Fertuzu]], scicumme alantù Camuggi a cumensava a vegnì ün impurtante scitu da türisti<ref>{{Çitta|Bozzano, Pastore & Serra, 2010|p. 114}}</ref>.
Pe tanti anni, Camuggi a l'é steta l'ürtima fermata da linea da [[Staçión de Zêna Ôtri|Vutri]], a [[Zena]], a l'arivava finn-a in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A ogni moddu, doppu u l'é stetu levou u binaiu pe l'incruxu di treni e quellu du binaiu mortu pe'e merci, e l'impiantu u l'é vegnüu üna fermata sensa persunale ai 13 de frevà du [[2005]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=2005|méize=Arvì|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|nùmero=269|p=7|léngoa=IT}}</ref>. Da quellu mumentu u capulinea di servissi ürbani versu Zena u l'é stetu purtou in ta [[Staçión de Récco|stasiun de Reccu]].
== Impianti ==
[[Immaggine:Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|miniatura|Vista da stasiun]]
U fabricou pe'i viagiatui u se cumpunn-e de trè custrusiuin, cun quella in tu mezu ch'a l'è isà sciü trei livelli mentre quelle dae parti, misse in simetria cu'a primma, l'han duì cen. Dau cian teren u se ghe pö arivà a tütti duì i binai e ae machinette autumatiche pe fà i bigetti. Au segundu cian (duve se passa pe arivà au binaiu 1, quellu in scia diresiun pe [[Zena]]), de frunte aa bigeteria, d'ancö serà, se tröva üna sala ch'a l'é dövià da de asuciasiuin du postu cumme La Banca del Tempo e a Macramè Camogli "Tina Leali Rizzi", ch'a porta avanti ün'[[Macramè de Camuggi|antiga tradisiun camuginn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/05/camogli-corsi-gratuiti-di-macrame-da-lunedi-13-ottobre/|tìtolo=Camogli: corsi gratuiti di macramè da lunedì 13 ottobre|dæta=5 setembre 2025|léngoa=IT}}</ref>.
A facià de sta custrusiun, au cian teren, a se prezenta cun sette porte cu'ün arcu a tüttu sestu, mentre au primmu cian u gh'é sette barcuin cun di archetti, che vegnan sinque au segundu cian. U fabricou, cumme decurasiun, u g'ha ün curnixun pe ogni barcun, de finte culonne e de linee che ne marcan i cen, elementi feti de pria gianca ch'a rizalta in sce l'intonacu röza de müage. A cianta da custrusiun a l'é a retangulu e, in scia facià, u se tröva ascì üna mappa du centru de Camuggi, mustrà in sce ün muzaicu de ceramica fetu daa [[Manifattura Giuseppe Mazzotti 1903|Ditta Mazzotti de Arbisöa]] e dau pitù L. Lorenzi, arangiou pe l'ürtima votta in tu [[2024]]<ref>{{Çitta web|url=https://primaillevante.it/cronaca/restaurata-la-piantina-di-camogli-fatta-di-mattonelle/|tìtolo=Restaurata la piantina di Camogli fatta di mattonelle|dæta=6 dixembre 2024|léngoa=IT}}</ref>.
[[Immaggine:Stazione - Camogli (GE) Italia - 8 Settembre 2013 - panoramio.jpg|sinistra|miniatura|300x300px|A banchinn-a dau binaiu 2]]
Da vixin ae due custrusiuin in sci fianchi du fabricou gh'é due scainè. A ciü grande, in scia sinistra, a permette d'arivà au livellu di binai, daa parte de l'1 (quellu in scia diresiun pe Zena), sensa pasà drentu au fabricou.
A stasiun u g'ha duì binai che u traversan, cun banchinn-a cuverta da üna pensilinn-a de feru batüu e lighè l'ün l'atru da ün suttupasaggiu.
Tra u fabricou pe'i viagiatui e e galerie pe [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se tröva de atre strutüe. Fra queste gh'é u magazin pe'u scaregu de merci, ch'u l'é stetu custruiu in tu [[1915]] scicumme i binai s'ean alarghè in te sta diresiun<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_265_Sistemazione_definitiva_Stazione_Ferroviaria_1920.htm|tìtolo=265. LA FERROVIA|léngoa=IT}}</ref>. Defeti, primma, gh'ea ün binaiu mortu ch'u gh'aiva ün binaiu dedicou, fetu in tu [[1905]]. Finiu in abandun, u magazin u l'é stetu cunservou ascì doppu che fra a feruvia e u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]] s'é custruiu ün parchezzu, avertu dau [[2025]]. Da sti parchezzi se pö arivà in sciu primmu binaiu sensa de vinculi architetonici<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700210659|tìtolo=Ex magazzino ferroviario|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1297_Piazza_del_Teatro_deposito_ferroviario_1901.htm|tìtolo=1297. PIAZZA TEATRO|léngoa=IT}}</ref>.
In scia drita du fabricou u gh'é ancun u serbatoiu de l'egua ch'a serviva pe'e caldaie de lucumutive a vapure. Deré questa gh'ea üna votta di teren au servissiu de cà de d'atu, che però sun steti ascianè pe custruighe a scainà du Torrasco<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1027_Camogli_binari_e_linea_ferroviaria.htm|tìtolo=1027. CAMOGLI|léngoa=IT}}</ref>. Questa, ligà au suttupasaggiu ch'u passa in scia sinistra du fabricou da stasiun, a porta finn-a inte Via Lorenzo Bozzo pe mezu de ün ascensù, in servissiu dau [[2021]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2021/11/12/camogli-arriva-lok-operativo-lascensore-del-torrasco/|tìtolo=Camogli: arriva l'ok, operativo l'ascensore del Torrasco|dæta=12 nuvembre 2021|léngoa=IT}}</ref>.
== Muvimentu ==
A stasiun a l'é servia dai treni regiunali e regiunali veluci de [[Trenitalia]] in te l'ambitu du sö cuntrattu de servissiu cu'a [[Liguria|Regiun Ligüria]], in ciü da quarche Intercity in scia linea Livurnu-Milan, gestii de lungu da Trenitalia.
De ciü, [[Trenord]] a g'ha di treni regiunali in scia linea Spezza-Milan che viagian de sabbu, pe'u ciü in ti meixi fra zügnu e setembre e che finiscian a [[Milan]] Ruguredu e [[Commo|Comu]]. Stu servissiu u l'é cunusciüu cu'u numme de "Treni du Mà".
== Servissi ==
A stasiun, che pe RFI a l'é de categuria "argentu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiuin in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2026-04-06}}</ref>, a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/camogli-s-fruttuoso.html|tìtolo=Camogli-S. Fruttuoso|léngoa=IT}}</ref>:
* {{Scìnbolo|Feature ticket office inv 2.svg}} Bigeteria autumatica de Trenitalia
* {{Scìnbolo|Aiga waitingroom inv.svg}} Sala d'ateiza
* {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Bagni
* {{Scìnbolo|Aiga shops inv.svg}} Distributuì autumatici pe mangià e beive
== Interscangi ==
[[Immaggine:Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|miniatura|A fermata de curiere davanti aa stasiun]]
In ta stasiun gh'é de interscangi cun:
* {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Fermata de curiere [[AMT]]
* {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Stasiun di taxì
Dau ciasà davanti aa stasiun ghe passa di servissi de trasportu pübblicu lucale de l'[[AMT]]:
* Linea 773: [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] - [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] - [[Camuggi]] - [[Recco|Reccu]]
* Linea 973: [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] Parchezzu - Via Castagneto Seia - [[Migià (Camuggi)|Migià]] - Ciassa Sciaffin - stasiun de Camuggi.
U servissiu integrou trenu-vapurettu ciamou ''San Fruttuoso link'' u permette d'arivà finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] partindu dau [[purtixö de Camuggi]].
== Notte ==
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LO11361521|ànno=2010|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Bozzano, Pastore & Serra, 2010|ISBN=978-88-88963-38-9}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = Camuggi-San Fertuzu
|var-ferovîa = Feruvia
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zena-Piza]]
|PK = 21+774
|var-direçión = Diresiun
|Direçión 1 = [[Zena]]
|var-staçión_de_prìmma = Stasiun de primma
|Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-Prià|Camuggi-Prià]]
|var-staçión_de_dòppo = Stasiun de doppu
|Staçión sucesîva = [[Staçión de San Loenso|San Luensu]]
|Direçión 2 = [[Pisa|Piza]]
}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Camuggi-San Fertuzu]]
l57qdf2fw2flm98vehb1hrz69wucwkk
Staçión de San Loenso
0
30766
268940
261132
2026-04-10T20:21:48Z
N.Longo
12052
wl
268940
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Staçión feroviària
|nómme = San Loenso
|stâto = ITA
|inmàgine = Stazione di San Lorenzo (Santa Margherita Ligure).jpg
|didascalîa = <div style="text-align:center;">Vista de l'ecs-staçión de San Loenso</div>
|tîpo = Fermâta in superficce, pasante
|ativaçión =
|sopresción = 1946
|interscàngi =
|contórni =
|nòtte =
}}
A '''staçión de San Loenso''' (''Stazione di San Lorenzo'' in [[léngoa italiànn-a|italian]]) a l'éa ina [[Staçión feroviària|fermâta feroviària]] ch'a se trovava in sciâ [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zêna-Pîza]], averta a partì da-o [[1868]] e sopressa into [[1946]], a l'ea a-o serviçio do comùn de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Çittæ metropolitann-a de Zêna]], pe-a fraçión de San Loénso da Costa.
== Stöia ==
{{Seçión vêua}}
== Inpianti ==
{{Seçión vêua}}
==Interscangi==
{{Seçión vêua}}
== Galerìa de inmagine ==
<gallery widths="155" heights="155" mode="packed">
Stazione di San Lorenzo (Santa Margherita Ligure) 2.jpg|Âtra vista da staçión
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Navbox ferovîa
|Nómme = San Loenso
|Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zêna-Pîza]]
|PK= 22+850
|Direçión 1 = [[Zena|Zêna]]
|Staçión precedénte = [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|Camoggi-San Fertôzo]]
|Staçión sucesîva = [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Santa Margaita-Portofin]]
|Direçión 2 =[[Pisa|Pîza]]
}}
[[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|San Loenso]]
0316gxwhckm0erbmdba7izjcr3ttlsc
Abasia de San Pêru in Varatella
0
30926
268923
268909
2026-04-10T17:37:16Z
N.Longo
12052
268923
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietàe tuiranìna}}
[[Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (3).jpg|miniatura|250x250px|A faciâta da gêxa]]
L''''abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla''' a l'è in edifìssiu religiùzu de [[Tuiran|Tuiràn]], situàu a 891 mêtri srua a-u livèllu du mà, in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|mùnte dìtu de Sàn Pêru]] o Varatèllu. A l'è a ciü antìga architetüra religiùza da [[Valle du Varatella|Vàlle du Varatèlla]] e a l'è stàita in cèntru de puré de màscima impurtànsa inta [[Rivêa de Ponénte|Rivéra de Punènte]] de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], sêde de in'abasìa, di frâti prìmma [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]] e dòppu [[Órdine certozìn|certuzìn]], fìna a l'ànnu [[1495]], quàndu s'è tiràu sciü a [[Certùssa de Tuiràn|növa certùssa]] a-u fùndu da valà. Inta véggia abasìa, ancöi cumpréza inta [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|paròcchia tuiranìna de Sàn Martìn]], se ghe tégne tütti i àgni ina gràn fèsta, celebrà a-u prìmmu de màzzu.
== Stòria ==
=== Urìgine ===
E urìgine du scìtu i se pèrde inti prìmmi àgni da [[Crestianêximo|crestianizasiùn]] da [[Liguria|Ligüria]], fàitu ch'u l'à purtàu a-u desvilüppu de parégge legénde, bèn liàe a-a tradisiùn lucâle da vegnüa de [[San Pê|Sàn Pêru]] inte l'[[Ingaunia|Ingàunia]]. De ciü, bèn prìmma da fundasiùn de l'abasìa, a ghe dev'ése zà stàita ina strutüra in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]], cùmme testimuniàu da-a descuvèrta, inti scâvi di [[Anni 1930|àgni Trènta]], de rèsti de maùi e de tégule de stàmpu rumàn vixìn a-a gêxa<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 15}}</ref>. Tra e ipòtezi ch'i sùn stàite teurizàe a gh'è quélla da prezènsa de in scìtu sâcru pè i [[Liguri Antighi|Lìgüri Antìghi]] liàu a-u [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] in sìmma a-u [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], mensunàu zà a l'inprensìpiu du [[XX secolo|Nuvesèntu]] ma tùrna descuvèrtu sùlu inti [[Anni 1990|àgni Nuvànta]], mésciu pròpriu in fàccia a-u Mùnte de Sàn Pêru e cu-in'ocüpasiùn simbòlica di pòsti de devusiùn ciü antìghi ch'a nu l'è mìa ràira inta regiùn<ref>{{Çitta|Mattiauda, 1925|p. 42}}</ref>. A ògni mòddu, a rèsta ciü prubàbile a teurìa de in prìmmu asùstu de eremìtti, presedènte a-a fundasiùn du munasté, che cu-u tèmpu i se sarêa asuciài int'ina vìtta munàstica, fòscia cun l'arèmbu di [[Carolìnghi|carulìngi]], sernèndu a [[Régola benedetìnn-a|régula benedetìna]]<ref name=":0">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 67}}</ref><ref name=":12">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 15}}</ref>.
U mumèntu da fundasiùn de l'abasìa u l'è du tüttu scunusciüu e u l'è fenìu lêi ascì tra e legénde. Dàndu amèntu a-a teurìa ciü difùza, l'abasìa a duverêa remuntà a-u perìudu du [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]], cu-u [[773]]<ref name=":13">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 17}}</ref> o u [[775]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=13}}</ref>, intu perìudu da carà di [[Frànchi]] inta [[Cianûa padann-a|Cianüra Padâna]] cùntru i [[Longobârdi|Lungubàrdi]], ch'i sùn stàiti prupòsti cùmme dâte de fundasiùn, teurizàe parìndu da-a cuscì dìta ''[[Crunaca du munasté de San Pêru in Varatella|Crùnaca de Sàn Pêru]]''<ref name=":13" />. A ''Crùnaca'' a l'éra in tèstu, cumpilàu intu [[XIV secolo|Trexèntu]], in scià stòria de l'abasìa, scrìtu sciù papìru da-i frâti ch'i ghe staxêva e che, inta sö pàrte ciü antìga, a duverêa ése ina còpia di ducümènti uriginâli d'épuca carulìngia, aù sparìi cùmme a ''Crùnaca''<ref name=":12" />. A ògni mòddu st'antìgu ducümèntu, mensunàu pè a prìmma vòta da-u [[Giovanni Ambrogio Paneri]] intu sö ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''<ref name=":7">{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ambrogio Paneri|tìtolo=Sacro e Vago Giardinello|ànno=1624 ss|çitæ=Arbénga|léngoa=LA, IT|volùmme=1|capìtolo=Parochiale di Toirano}}</ref>, u l'è in pàrte cunusciüu pè mèzzu de trascrisiùi ciü resènti, fàite da autùi sucesìvi<ref name=":12" />.
A-u Càrlu Màgnu a l'è atribuìa ascì a dunasiùn di prìmmi, impurtànti, scìti ch'i sécce pasài sutt'a-u cuntròllu de l'abasìa, ch'a l'à inandiàu ina pulìtica terituriâle lià a quélla de l'insediamèntu, sèmpre benedetìn, [[Abasia de San Martin (Arbenga)|de Sàn Martìn]] sciü l'[[Ìsua Gainâa|ìzura Gainâra]], ch'u gh'axêva u ciü tàntu di sö pusedimènti vèrso punènte, mèntre Sàn Pêru u gh'axêva di interèssi sruatüttu vèrsu l'entrutèra e u [[Bàsso Piemónte|Bàssu Piemùnte]]<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 17}}</ref>. Tra e prìmme pruprietàe, zà mensunàe inta dunasiùn carulìngia, u ciü tàntu u l'éra cuncentràu inte l'Ingàunia de levànte ma a ghe n'éra ascì de âtre spantiàe pè u teritòriu ch'u s'estènde tra l'âta [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e-e [[Valà de l'Aroscia|valàe de l'Aròscia]] e [[Valâ du Neva|du Néva]], pè rivà fìna inte [[Vàlle do Tànou|quélla du Tànaru]], inta zòna de [[Garesce|Garésce]]<ref name=":0" />. Tütte ste pruprietàe i nu l'éra però vâri cumpàtte e i se truvâva insèmme a scìti pübrici e privài, sègnu de ina richéssa ciutòstu cuntegnüa, cuscì cùmme testimuniàu da-a strutüra mèxima de l'abasìa, tegnüa inta màscima puvertàe e mài slargà a de fùrme ciü grandiùze, cumm'u l'è capitàu a-i âtri munastèi benedetìn. L'è ascì puscìbile che a mancànsa de grandiuzitàe a ne végne da-a puzisiùn izulà de Sàn Pêru, ma i ghe sùn di âtri ségni de finànse nu vâri rìcche, cùmme prezèmpiu i benefìcci acurdài da nòbili e véschi d'Arbénga e-e suvènti agregasiùi a-a [[Ménsa vescovî|mènsa vescuvì]]<ref name=":0" />.
A ògni mòddu, intu [[IX secolo|IX séculu]], l'abasìa benedetìna de Sàn Pêru a duvêva ése ün di munastèi ciü gròsci e putènti de l'intréa Ligüria de Punènte, cu-in'ativitàe impurtantìscima ascì intu cuntèstu lucâle gràsie a-u recüperu da curtivasiùn de [[Oîva|urìve]], du sfrüttamèntu de l'àiva di riài e da custrusiùn di maxéi, tècniche musciàe a-i cuntadìn du pòstu e ch'àn cuscì purtàu a in gràn desvilüppu da regiùn<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 17-18}}</ref>.
=== Etàe d'òru ===
Da-u lòngu perìudu cumprézu tra u [[IX secolo|IX]] e l'[[XI secolo|XI séculu]] nu gh'è vâri de testimuniànse o de mensiùi de l'abasìa ma, miràndu a-i fàiti d'alantù e a di àtti sucesìvi, se purêa teurizà in sachézzu di [[Saracêni]] cùmme pè di âtri scìti religiùzi da regiùn o armênu ina pùria de atàcchi ch'a l'averêa scurìu i frâti. A cunfèrma de st'ipòtezi chi a parêa ésighe ina cunsègna di bêni du [[Cenòbio|cenòbiu]] a l'aministrasiùn dirètta da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi arbenganéze]], mèntre l'è puscìbile che l'edifìssiu, in scià vètta du Mùnte de Sàn Pêru, u l'avésse pijàu de funsiùi d'avistamèntu e de diféza<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 18}}</ref>.
Pasàu l'ànnu mìlle e turnà ina sèrta següréssa, u gh'è stàitu in növu desvilüppu da regiùn e di sö munastèi, cu-a cüria ch'a l'à dàitu indaré de tère a l'abasìa. In particulà, se fà riferimèntu a in àttu, aù sparìu, du véscu [[Diudau (vescu d'Arbenga)|Diudàu]], firmàu a-u 3 de lüju du [[1076]]<ref name=":13" /><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 86}}</ref>, dund'u daxêva a-i frâti di dirìtti in scì paìxi de [[Cunscente|Cunscènte]], [[Tuiran|Tuiràn]], [[Bardenèi]], [[Carizan|Carisàn]], [[Borṡi|Bòrzi]] e a pàrte de [[Löa]] vèrsu l'antìgu abitàu du [[Pözzu (Löa)|Pözzu]]. Stu chi u l'éra tòstu u mèximu teritòriu da ciü antìga dunasiùn du Càrlu Màgnu, raxùn ch'a l'à mésciu in dübbiu a veritàe de l'àttu, ma ch'u purêa bèn ése a cunfèrma de in presedènte pasàggiu di bêni a-a diòcexi inti mumènti ciü scüri de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]]. Du 1076 a gh'è in âtru àttu, sèmpre du véscu Diudàu e firmàu a-i 20 de zügnu, ch'u pàrla da dunasiùn de in murìn a Tuiràn a-i benedetìn<ref name=":13" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 54}}</ref>. U 23 de setèmbre du [[1129]] l'[[Utun (vescu d'Arbenga)|Utùn]], véscu d'Arbénga, u l'à cunfermàu ina dunasiùn du sö predecesù, [[Bunifasiu (vescu d'Arbenga)|Bunifàssiu]], che fòscia a l'è lià a quélle ciü antìghe du Diudàu e, da st'àttu chi, a se végghe cùmme l'abâte de Sàn Pêru u l'avésse pijàu ascì di purèi giurìdici, entràndu fìna inti tribunài di ''[[Placitum|placita]]'', dund'u puxêva emétte de sentènse<ref name=":14">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 27}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 19}}</ref>. Da l'intéza, du [[1127]]-[[1128]], de cesiùn a-u [[Badîa de Lerìn|munasté de Lerìn]] du [[Gexa vegia de San Luensu (Varigotti, Finô)|priuràu de Sàn Lurènsu]] de [[Varigotti|Varigòtti]], sèmpre firmàu da l'Utùn, a paré che, avànti d'entrà inta mènsa vescuvì, stu priuràu u fùsse ina dirètta dipendènsa de l'abasìa in Varatèlla<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|p. 90}}</ref>. A l'abâte de Sàn Pêru u véscu Utùn u gh'à dunàu ascì e tère de [[Ve(r)avu|Verâvu]] e pàrte de [[Àutu]], cun l'àttu firmàu a-i 11 d'aùstu du [[1149]]<ref name=":14" />.
Tra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Duxèntu]], gràsie a-u növu desvilüppu, u gh'è stàitu in repijâse di tràfeghi cumerciâli ch'u l'à inrichìu l'abasìa, favurìa da-a sö puzisiùn pròpriu sciü u camìn de üna de [[Stràdda da sâ|stràdde da sà]] ch'i l'andaxêva d'inta [[Rivêa|Rivéra]] a-u [[Piemonte|Piemùnte]] e a-a [[Cianûa padann-a|Cianüra Padâna]]. I frâti i l'àn cuscì pusciüu rinfursà a sö pulìtica terituriâle, pijàndu pàrte a-a fundasiùn de növe gêxe e ascì de uspeài: in particulà, a ciü impurtànte a l'è stàita a gêxa de Sàn Pê de [[Borṡi|Bòrzi]], ancöi cunusciüa cu-u nòmme de [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu|santuàriu da Madònna du Bòn Cunséju]], mèntre a Löa a gh'éra l'[[Santuâju da Madonna du Lurêtu (Löa)|uratòriu, aù santuàriu, da Madònna du Lurêtu]], adueràu ascì cùmme asòstu e magazìn pè i tràfeghi cumerciâli, nu luntàn da-i cunfìn cu-e tère pasàe ciü avànti a-i [[Döia (famiggia)|Dòria]], ch'u sarà marcàu da-u [[Turente Nimbaltu|Nimbàltu]] segùndu l'àttu du [[1312]] cu-u [[Raffo Doria|Ràffu]], tèrsu [[Cuntea de Löa|scignùru de Löa]]<ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 40}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA21|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=21}}</ref>. Dapöi, l'abasìa a cuntrulâva in sèrtu nümeru d'uspeài: dùi i l'éra a-[[A Prìa|a Prêa]], ün intitulàu a-u Sàntu Spìritu e l'âtru a Sàn Nicòlla, e i l'éra stàiti tirài sciü cun l'ajüttu di véschi arbenganéxi; in âtru, cun gêxa, u l'éra inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna d'Arbénga]], inta regiùn de [[Puntelungu|Puntelòngu]], e u l'éra dedicàu a Sàn Pêru. Pè in sèrtu muméntu i benedetìn de Sàn Pêru i l'àn cuntrulàu ascì a [[Cunventu de Santu Spiritu (U Burghettu)|gêxa e uspeà du Sàntu Spìritu]] in sìmma a-u [[Câvu du Serià]], de urìgine nu vâri ciàira e fòscia fundà da l'[[Órdine de Sàn Zâne de Geruzalèmme|ùrdine de Sàn Giuànni de Geruzalèmme]], mèntre u [[Munasté de Sàn Giùanni (Löa)|munasté de benedetìne de Sàn Giùanni de Löa]] u dev'ése stàitu lêi ascì ina fundasiùn de Sàn Pêru in Varatèlla<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 67-69}}</ref><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 28-29}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA21|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=21-24}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 20-21}}</ref>. De ciü, inti teritòri de l'abasìa a gh'éra ancù in gràn nümeru de gêxe e de capélle, cùmme prezèmpiu [[Gêxa de San Paulu (Buisan)|quélla de Sàn Pàulu]] a [[Buinzan|Buisàn]], ch'a l'è u ciü antìgu edifìssiu du paìze e dund'u chinâva in frâte tütti i giùrni pè dìghe a méssa<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 69}}</ref>.
=== Decadènsa ===
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, abbazia di San Pietro in Varatella, 1773.pdf|sinistra|miniatura|450x450px|Màppa de l'abasìa fàita da-u cartogràfu zenéze [[Matê Vinzón|Matteo Vinzoni]] du [[1773]]. Föra da gêxa, ancù in pé, u rèstu de l'abasìa u l'éra urmài in ruìna.]]
U gràn puré de l'abasìa, ch'a l'éra aprövu a creà u sö fèudu ecleziàsticu, u l'à però fenìu pè méttira a-u cèntru de pretéze di nòbili e, sruatüttu, da gêxa arbenganéze, ch'a l'éra intu mumèntu de custrusiùn du sö dumìniu terén. In particulà, a gh'è in àttu du véscu [[Lantériu]] o Lantéru du 18 d'utùbre du [[1171]], che però u l'è cunscideràu in fâsu da sèrti autùi, ch'u dispunêva l'agregasiùn di dumìni du munasté a-a mènsa vescuvì d'Arbénga, ufisialmènte p'evità ch'a fenìsse inte mài di scignuròtti du pòstu<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 69-70, 94, 179}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA19|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=19}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 21}}</ref>. A ògni mòddu, inte l'àttu i sùn mensunài nùmma i scìti de Cunscènte, Löa, Tuiràn, Bardenèi e Bòrzi, cun quélli spantiài da-e âtre pàrte ch'i duverêa ése restài a-i mùneghi, tàntu che l'è puscìbile che l'agregasiùn a-a mènsa vescuvì a l'interesàsse giüstu i dirìtti feudâli e dùnca ni l'abasìa ni di bêni in particulà. De ciü, a-i 15 de mârsu du [[1184]], pròpriu a l'abasìa u Lantériu u gh'à dunàu in ''[[manso]]'' in Tuiràn e, sinqu'àgni dòppu, u [[Bonifàçio I de Clavezànn-a|Bunifàssiu I de Clavezâna]] u gh'axêva lasciàu de tère a Bardenèi, dund'i frâti i l'àn fundàu, pòcu prìmma o sübitu dòppu, in sö priuràu<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 26}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 179}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 55}}</ref>.
E tère de Sàn Pêru i l'axêva ina sèrta impurtànsa stratégica pè i véschi d'Arbénga perché i l'éra a-i cunfìn du sö dumìniu terén e, cu-a növa fòrsa de l'auturitàe vescuvì, i sùn cumensài a pasà a-a diòcexi e a-a Cumüna de Tuiràn, nu sènsa de bèlle ratèlle in scià pruprietàe di scìti. In particulà, l'abasìa a cuntrulâva quâxi tütti i scìti de muntàgna a-u reùndu du Mùnte de Sàn Pêru, cun gràn dànnu pè e gènte du pòstu ch'i nu ghe puxêva andà a scö e cu-e pretéze in scì prài du [[Munte Cârmu de Löa|Mùnte Càrmu]] ch'i l'àn purtàu a in prucèssu ch'u s'è giüstàu cun l'intervèntu du [[D'Aste (famïa)|Bungiuànni D'Àste]] e di [[Bava (famiglia)|Bâva]] inte l'àttu du prìmmu de lüju du [[1230]]<ref name=":3" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 47}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 22}}</ref>. In particulà, scicùmme inte sèrti perìudi u l'éra vietàu andà a scö, a Cumüna tuiranìna a l'axêva diciaràu ina bandìa che, nu rispetà da-i frâti, a l'à purtàu a-u sequèstru di sö sciàmmi, fàndu nàsce ina ratèlla che da-u véscu d'Arbénga a l'è rivà fìn'a-u [[Pàppa Grigheu IX|Pàppa Gregòriu IX]], ch'u l'à curpìu u paìze de [[Interdétto|interdéttu]] pè fà acetà e cundisiùi di benedetìn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 30}}</ref>.
A ògni mòddu, a-i 18 de màrsu du [[1231]], i benedetìn i sùn sciurtìi tùrna a liberâse da-u cuntròllu da diòcexi, cu-ina bùlla du Pàppa Gregòriu IX ch'u gh'axêva cuncèssu a prutesiùn puntifìccia e cunfermàu e pruprietàe, scibèn che ciü picenìne da sö prìmma estensiùn<ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 136-137}}</ref>. Pè rinfursà i sö dumìni, l'abâte Dumènegu Enrìcu u l'à usciüu scangià de pruprietàe inta Ciâna d'Arbénga cun de âtre inta vàlle du Varatèlla, cùmme da ducümèntu du frevà du [[1238]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 31}}</ref>. Da-i àtti de sti àgni a se végghe ancù cùmme i frâti i gh'axêva di scìti ascì a-[[a Cêve]], dund'i sùn mensunàe de cà e di defìssi<ref name=":0" />, e a [[Giüstexine|Giüsténexi]]<ref name=":3" />. Intu frattèmpu, fòscia pròpriu pè a ciü grànde libertàe, l'abasìa a l'éra però interesà da ina grâve "decadènsa murâle", che càrche ànnu prìmma a l'axêva interesàu ascì a sö fundasiùn a Löa du munasté de benedetìne. Stu fàitu chi, insèmme a-a nùmina a abâte de l'Enrìcu Du Caréttu, òmmu de pèscime manêre e dürìscimu cu-i mùneghi, u l'à purtàu i frâti, tra a fìn d'arvì e a metàe de lüju du [[1259]]{{#tag:ref|Tra u [[1255]] e u [[1259]] dàndu amèntu a quéllu ch'u scrìve l'[[Paolo Accame|Accame]]<ref name=":15" />|group=n.}}, a méttise d'acòrdu pè masâru<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 33}}</ref>. Cumm'u l'à saciüu da nutìssia, u véscu [[Lanfrancu De Negru|Lanfràncu De Néiru]] u l'à fàitu arestà i benedetìn e cunfiscà i bêni de l'abasìa, mandàndughe in aministratù da lêi numinàu e u nutâru Pêru Fiàllu, da Prêa. L'aministratù vescuvì, in mùnegu de nòmme Rainàrdu o Raimùndu, pè recüperà i bêni de l'abasìa che intu frattèmpu i l'éra stàiti ocüpài, u l'à fàitu recùrsu a-u [[Pàppa Lisciàndro IV|Pàppa Sciàndru IV]], ch'u l'à cuscì incariàu l'arsiprève de [[Mondovì|Munduvì]], Bunifàssiu, ch'u-i l'à pijài indaré cu-a minàccia de scumünica<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 180-181}}</ref><ref name=":15">{{Çitta|Accame, 1893|pp. 51-52}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 57}}</ref>.
A-i 20 de lüju du [[1259]] u Lanfràncu u l'à numinàu in aministratù de l'abasìa, u Pagàn de Nuxéu, e, fòscia cun l'idéa de serâra, a-i 27 de zenà du [[1282]] u gh'à cumandàu de nu fâghe entrà di növi frâti ch'i nu gh'avésse u sö perméssu speciâle. U Pagàn u l'à però dezubedìu a l'urdìne du véscu e, dòppu ina létera d'avìzu, u l'è stàitu curpìu da scumünica a-i 4, o fòscia a-u prìmmu<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 35}}</ref>, de màzzu de quéllu ànnu<ref name=":4">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 181}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 53}}</ref>. A ògni mòddu a questiùn a l'è dürà pè du bèllu tèmpu, tàntu che u Pagàn, segùndu in àttu du 30 de màzzu du [[1295]], u duxêva ancù ése l'abâte du munasté. A-i 11 de setèmbre du [[1297]], inte l'àmbitu de in'âtra ratèlla cu-i tuiranìn, a paré ch'u ghe sécce stàitu in càngiu de aministrasiùn, cunscideràndu che l'abâte ch'u l'à fàitu u recùrsu a-u [[Pàppa Bonifàçio VIII|Pàppa Bunifàssiu VIII]] u l'éra in sèrtu Emanuéle<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 53-54}}</ref>. A-u Bunifàssiu VIII sécce l'abâte che i mùneghi i gh'àn mandàu ascì de létere de mugùgnu cùntru i dàgni caxunài a l'abasìa da-u véscu d'Arbénga, alantù raprezentàu da-u sucesù du Lanfràncu, u [[Nicolò Vascùn]]. U Pàppa u l'à decìzu d'incarià da questiùn l'arsiprève du [[Finô|Finà]], Giàcumu Màlla, che a-i 25 d'utùbre du [[1301]] u l'à fàitu cunsegnà a-u véscu létere e mandâtu de sitasiùn da-u sö nùnsiu Curâdu Vaccalìn<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 54}}</ref>. Dòppu u falimèntu de in tentatìvu de mandâghe di növi frâti, fòscia pè l'upuzisiùn du partìu du Pagàn cumm'u se végghe da in àttu du 17 d'aùstu du [[1301]]<ref name=":16">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 39}}</ref>, u Vascùn u l'à a-a fìn dumandàu a supresiùn de l'abasìa, prucèssu ch'u l'è stàitu cüràu da-u [[Napulión Orsìn (cardinâ)|Napuleùn Ursìn]], [[Sant'Adriàn a-o Föo (diaconîa)|cardinà diàcunu de Sant'Adriàn]], sciü dispuzisiùn du [[Pàppa Cleménte V|Pàppa Clemènte V]]. L'arsiprève de Tuiràn, Guglièlmu, a-i 16 d'utùbre du [[1308]] u l'à dùnca tacàu a-a mènsa vescuvì d'Arbénga i bêni ch'i l'éra restài a-u munasté, mèntre quélli a Bardenèi, Camerâna e Finà i l'éra stàiti ocüpài da-i [[Du Carettu (famiggia)|Du Caréttu]]<ref name=":9" /><ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 36}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 54-55}}</ref><ref name=":8">{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 23}}</ref>. U sucesù du Vascùn, l'[[Manoælo Spìnoa|Emanuéle Spìnura]], u l'à però decìzu de nu serà du tüttu u munasté, cumm'u se faxêva inte sti àgni pè quéllu da Gainâra, ciamàndu a purtâru avànti i certuzìn ch'i staxêva inte l'[[Cašté ed Cazótu#A certuza ed Cazótu|abasìa de Cazòttu]], ina növa ràmma di benedetìn ch'a l'andaxêva aprövu a-a stréita régula de [[Sàn Brùn|Sàn Brün]] e ch'a gh'axêva ina gràn fàmma de rigù murâle<ref name=":16" /><ref name=":8" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 181-182}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 56}}</ref>.
=== Certuzìn ===
[[Immaggine:Pier Maria Gropallo, Delineazione de territorii de confini di Boissano, Toirano e Giustenesi della Pietra..., 1655 (Monte San Pietro).png|miniatura|250x250px|[[Pê Màia Gropàllo|Pier Maria Gropallo]], ''Delineazione de territorii de confini di Boissano, Toirano e Giustenesi della Pietra, con quelli di Bardeneto di Zuccarello et il territorio del signor marchese di Carpe e Balestrino fatta a 20 ottobre 1655'', [[1655]]; detàju da raprezentasiùn, de fantazìa, de l'abasìa]]
L'abasìa a l'è stàita cunsegnà a-i certuzìn, inta persuna du priù Niculìn Inceriu de Munduvì, a-i 5 d'arvì du [[1315]]{{#tag:ref|A-i 4 d'arvì dàndu amèntu a quéllu ch'u scrìve u Paneri intu ''Sacro, e vago Giardinello''<ref name=":7" />|group=n.}}, cu-u véscu Emanuéle Spìnura ch'u gh'à lasciàu cùmme bêni l'intréa vàlle du Varatèlla da-i mùnti a-u mà e da-u [[Munte Aü|Mùnte Aü]] a-u riàn de [[Verzi (Löa)|Vèrzi de Löa]]. De ciü, a gh'éra ancù tütta Giüstènexi e a [[Gêxa de Sàn Floriàn (Camerànn-a)|gêxa de Sàn Fluriàn de Camerâna]] cu-e pruprietàe söe<ref name=":5">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 181}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 155}}</ref><ref name=":10">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 58}}</ref>. Pè cùntru, i certuzìn i gh'axêva da pagà e décime a-u véscu d'Arbénga ciü ina tàssa a-a sö persùna de dêxe [[Monetaçión zenéize|frànchi de Zéna]], redüti a 100 scüi pè i sö sucesùi<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 154-157}}</ref>. I certuzìn i l'àn firmàu ascì ina cunvensiùn cu-u véggiu priù, u Pagàn, ciü tàrdi cangià a sö favù dòppu de lagnànse ch'u l'axêva mandàu a-u véscu. U frâte, ch'u l'éra sciurtìu cu-ina scüza a turnà a Sàn Pêru, u l'axêva però cumensàu a fâghe di dàgni, rivàndu a gratà i arêdi sâcri de l'abasìa, e cuscì u priù Giràrdu u-u l'à fàitu segnalà a-u véscu mandàndu u frâte Uddìn a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prêa]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 181-182}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 157-160}}</ref>. A-i 6 de màzzu du [[1316]] u véscu u gh'à dùnca scrìtu ina létera cu-a minàccia de scumünica, fàita registrà da-u priù a-u nutâru Baamuntìn Baamùnte de Tuiràn cu-a cunsciderasiùn "chi i fenìsce e impréze de stu famùzu abâte, pagàn de nòmme e de fàitu"<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 41-43}}</ref><ref name=":6">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 183}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 57-58, 159-160}}, dund'u gh'è però in sbàju de trascrisiùn, cu-a létera ch'a l'è datà da l'Accame a-i 16 de màzzu.</ref>.
A-a mòrte du Pagàn, ciü o mênu inta prìmma metàe du [[1321]], l'abasìa a l'è sciurtìa a rèndise autònuma da quélla de Cazòttu, cun l'àttu ufisià ch'u l'è du 17 d'aùstu de quéllu ànnu<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 58}}</ref> e cun prìmmu priù u Pêru Garzàn, de [[Verçelli|Vercèlli]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 45}}</ref>, ch'u l'è restàu in càrega fìna a-u [[1326]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 45}}</ref><ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 69}}</ref>. A gràn numêa di certuzìn a l'à fàitu tùrna rivà de dunasiùi, ch'i l'àn purtàu a in sö desvilüppu e a-u recüperu di scìti abandunài da-i benedetìn, nu sènsa di növi cuntràsti cu-e gènte du pòstu. Cuscì, a-i 2 de zügnu du [[1325]], sciü dumànda di frâti, u [[Pàppa Zâne XXII|Pàppa Giuànni XXII]] u gh'à dàitu a prutesiùn puntifìccia<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 47}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 160-161}}</ref>, fàndu ciàira mensiùn de pruprietàe du munasté<ref name=":10" />. A ògni mòddu e lagnànse i sùn prèstu scciupàe cun de asiùi sèmpre ciü grâvi e, zà a-i 7 de nuvèmbre du [[1326]], i tuiranìn i l'àn cumensàu a scrìve a-u véscu d'Arbénga, inte quéllu ànnu u Federìgu di [[Marchexâto de Çêva|marchéxi]] de [[Çêva|Séva]]. E lìte cu-i tuiranìn i sùn bèn cuntignàe inti àgni dòppu, cu-i frâti ch'i l'axêva numinàu cùmme sö procuratù u Rubàrdu, da putènte famìja arbenganéze di [[Seulla (famïa)|Seùlla]], rivàndu pè u mumèntu a giüstâse cu-a sentènsa du véscu du 25 d'utùbre du [[1341]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 47-50}}</ref>. Ciü o mênu rangià a descusciùn cu-i tuiranìn, a l'è prèstu cumensà ina növa bêga cu-i òmmi de Bardenèi, inti fèudi di Du Caréttu, che a-u [[1361]] i se refüâva de pagà e décime a-a certùssa. I dàgni da-i cunflìtti cu-i vexìn e-e gròsse spéze giüdisiàrie i l'axêva purtàu a ina pèscima situasiùn inte sustànse di certuzìn, cu-u priù Tumâzu che, du [[1364]], u l'è stàitu curpìu da scumünica pè n'avé pagàu ina tàscia religiùza, levà dòppu u pagamèntu cun àttu du 29 de màrsu du [[1365]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 50-51}}</ref>. Intu frattèmpu a s'è tùrna druvìa a custiùn di prài du Càrmu, cu-in tentatìvu di frâti de diciarà nu vàlida a sentènsa du 1341, mèntre a-i 20 de màrsu du [[1377]] u priù Dumènegu u l'è andàu in Arbénga p'evità in'âtra scumünica da décime nu pagàe<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 51}}</ref>.
Intu [[Scìsma de Ponénte|scìsma du 1378]], pè i sö stréiti liàmmi cu-a [[Sànta Sêde]], l'abasìa a l'è restà fedéle a-u [[Pàppa Urbàn VI|Pàppa Urbânu VI]] a diferènsa du gròssu de l'ùrdine certuzìn e da ''[[Grande Chartreuse]]'', refüàndu ascì in prugèttu de l'[[antipàppa Cleménte VII|antipàppa Clemènte VII]] ch'u n'uxêva l'uniùn cu-a [[Certôza do Monbràcco|certùssa scismàtica du Mumbràccu]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 53}}</ref>, cun l'Urbânu VI che, pè ringrasiâra, u l'è dapöi intervegnüu cun quàttru létere in sö favù inti mumènti de dificultàe ecunòmica de Sàn Pêru<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 63}}</ref>. Però i sùn tùrna cumensài i cuntràsti cu-a Cumüna tuiranìna pè i dirìtti in scì prài du Mùnte Càrmu che, a despêtu de càrche intéza, i nu se sùn mài giüstài du tüttu, e di âtri cu-a Cumüna d'[[Arbenga|Arbénga]] pè i scìti d'atàccu a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], cuscì cùmme inta Bùrmia cu-i scignùri de Bardenèi. I frâti i l'àn dùnca cumensàu a métte ùrdine inte pruprietàe söe, cuncentrànduse inti scìti ciü vixìn a-a certùssa e vendéndu, a-i 6 de zügnu du [[1440]], quélli ciü luntài inte valàe du Tànaru, da Bùrmia e inta Ligüria de punènte. In particulà, cun st'àttu chi i sùn stàite vendüe e [[Gràngia|grànge]] de [[Carizan|Carisàn]], [[Bagnàsco|Bagnàscu]], [[Mascimin|Mascimìn]], [[Batifòllo|Batifòllu]], [[Camerànn-a|Camerâna]], [[Malpotrêmo|Malputrêmu]], [[Nuxéo|Nuxéu]], [[U Duseu|Duséu]], [[Moriaodo|Meriàdu]] e [[Triöra]] e, gràsie a-a növa cundisiùn ecunòmica ciü sâda, i certuzìn i l'àn cumensàu a pijà a pixùn di "defìssi" inta Varatèlla, cu-u ciü tàntu de sö ativitàe ch'u s'éra cuncentràu in Tuiràn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 57}}</ref>. I frâti, cun di gròsci travàji, i sùn pöi sciurtìi a guernà l'àiva du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], nu sènsa ina gràn cuntéza terminà du [[1479]]<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 24}}</ref>, cu-a fòrsa da scciümàira ch'a l'éra aduerà inta prudusiùn e trasfurmasiùn de [[Càneva|cànava]], [[Papê|papé]], [[Gran|gràn]], [[Êuio|öriu]], [[Pôvie néigra|pùve néira]], [[Ciongio|ciùngiu]], [[Öo|òru]], [[Argento|argèntu]], [[Món|maùi]] e [[Câsìnn-a|casìna]]<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 67}}</ref>. Pè sta raxùn chi, i frâti i l'axêva musciàu ciü vòte u vuré de mesciâse int'ina növa certùssa ch'a fùsse a-u fùndu da valà e ciü vixìna a-e sö pruprietàe, cunscideràndu ascì che l'antìga stràdda da sà ch'a traversâva u Mùnte de Sàn Pêru a s'éra urmài mescià ciü in bàssu, a-u fùndu du valùn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 59}}</ref>. Pasài di àgni sènsa ése cuntentài, a-i 14 d'aùstu du [[1495]] i l'àn a-a fìn resevüu u permèssu de stà inta növa [[Certussa de Tuiran|Certùssa de Tuiràn]], cu-u duvé de tegnì avèrta l'antìga abasìa e de dì méssa tütti i giùrni inta gêxa de Sàn Pàulu de Buisàn<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 182-183}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 69-70}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 68}}</ref>.
Föra che in chiürtu mumèntu du [[1525]], quand'i certuzìn i l'éra tùrna andài a stà inte l'abasìa pè scampà a-a pèste, l'antighìscima strutüra a l'è però fenìa de manimàn abandunà e in ruìna, tàntu che cu-in àttu du 18 de lüju du [[1713]] se decidêva de pêne e de mürte pè quélli ch'i l'avésse sustàu e pròprie béstie drèntu a-a géxa, nutàndu cùmme inte quélli àgni u l'éra fìna "''ciò occorso mentre vi si celebrava la S. Messa''"<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 72}}</ref>. A ògni mòddu, Sàn Pêru u l'è restàu in pé e cuscì, ancù a-a giurnà d'ancöi, se ghe tégne a gràn fèsta, aù a-u prìmmu de màzzu, da séculi tra e ciü sentìe da-e gènte da valà<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 25}}</ref>. A-u prìmmu d'arvì du [[1937]] u cumplèssu de l'abasìa u l'è stàitu ascì diciaràu bêne de interèsse cultürâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13258577_00111641.pdf|tìtolo=Abbazia di S. Pietro in Varatella - decréttu de tütela|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}</ref>.
== Lìsta di abâti ==
Chi sùtta a gh'è a lìsta, nu cumplêta, di abâti benedetìn e di priùi certuzìn de Sàn Pêru cunusciüi a-a giurnà d'ancöi da-a fundasiùn de l'abasìa fìna a-u sö abandùn du 1495, pijài da-e mensiùi inti àtti e inti ducümènti d'alantù. Pasàu st'ànnu i certuzìn i sùn andài a stà inta növa certùssa, dund'a gh'è a [[Certussa de Tuiran#Lìsta di priùi|lìsta di ürtimi priùi]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 77-79}}</ref>:
* 1122: Pêru, u l'è u prìmmu abâte de Sàn Pêru a ése mensunàu inti àtti, in particulà inte in'enfitèuzi du 1122 e int'ina dunasiùn de l'Utùn, véscu d'Arbénga, du 1129.
* 1184: Ubèrtu, mensunàu int'ina dunasiùn du véscu arbenganéze Lantériu.
* 1222: Enrìcu, u l'è mensunàu int'in àttu de véndia de l'11 de frevà du 1222 e inta cunvensiùn cu-i tuiranìn pè i prài de Mùnte Càrmu du prìmmu de lüju du 1230.
* 1255: Bunifàssiu, u 14 de nuvèmbre du 1255 u l'à cedüu in pràu a pixùn.
* 1258: Rainàrdu, u 24 d'arvì du 1259 u l'à prezentàu ina létera a l'Uddùn Trüccu de Tuiràn da l'arsiprève de Munduvì, intervegnüu daré mandàu du Pàppa Sciàndru IV pè prutézze i bêni de l'abasìa.
* 1259: Abâte Du Caréttu, u sö nòmme u nu l'è cunusciüu, u l'è fenìu masàu da-i âtri frâti inte l'estàe de quéllu ànnu.
* 1282: Pagàn de Nuxéu, u l'è stàitu l'ürtimu abâte benedetìn ma nu se sà a dâta da sö urdinasiùn. U l'è mensunàu inte paréggi àtti de quélli àgni, cùmme a scumünica du véscu Lanfràncu d'Arbénga du 4 de màzzu du 1282.
* 1317: Giràrdu: mùnegu de Cazòttu e prìmmu priù certuzìn, scibèn che Sàn Pêru alantù a l'éra a-e dirètte dipendènse da certùssa de Cazòttu, u l'è mensunàu int'in àttu du 6 de màzzu du 1317.
* 1321: Pêru Garsàn o de Grasàn de Vercèlli, prìmmu priù autònumu, da-u 1325 e u 1330 u l'è stàitu priù de Cazòttu, da-u 1330 a-u 1334 de Mumbràccu e de [[Bologna|Bulògna]] da-u 1334 a-u 1339.
* 1327: Uddùn Cuméllu, zà priù inta [[Certôza de Rîeu|Certùssa de Rivaròllu]] du 1311, du 1327 u l'è pasàu a Sàn Pêru e du 1337 a Cazòttu; du 1341 u l'è turnàu a Sàn Pêru.
* 1331: Benedéttu, numinàu da-u capìtulu cùmme prucüratù de Sàn Pêru.
* 1332: Rulàndu de Vigùn, zà priù de Cazòttu tra u 1330 e u 1332.
* 1333: Curâdu, u l'à numinàu, u 10 d'aùstu du 1333, u priù de [[Rîeu|Rivaròllu]] cùmme prucüratù pè ina càuza a [[Zena|Zéna]].
* 1333: Gràddu, mensunàu cùmme priù int'in àttu pè diciarà di antìghi dirìtti de l'abasìa, firmàu u 21 d'utùbre du 1333.
* 1337: Pêru da Muncalé, zà priù da [[Certôza de Pézio|Certùssa de Péziu]] tra u 1311 e u 1312, de Mumbràccu tra u 1325 e u 1329, pöi tùrna a [[Chiusa di Pesio|Péziu]] e tra u 1332 e u 1336 a Cazòttu, per vegnì in scià fìn a Sàn Pêru du 1337.
* 1341: Uddùn Cuméllu: priù pè ina segùnda vòtta dòppu ch'u l'éra fenìu pè càrche ànnu a Cazòttu, u l'è mensunàu int'in àttu du 3 d'arvì du 1341 dund'u nòmina, pè in prucèssu cùntru a Cumüna de Tuiràn, u Rubàrdu Seùlla cùmme prucüratù de l'abasìa.
* 1341: Gabrié De Néiru, mensunàu inta sentènsa de ina càuza cùntru Tuiràn du 25 d'utùbre du 1341, diciarà da-u Federìgu, véscu d'Arbénga.
*1343: Antògnu, u 23 de màrsu du 1343 u pâga de décime a-u campaù da diòcezi arbenganéze.
*1349: Pêru de Muntebelliviàn o Puntebelliviàn, u pâga di cànuni a-u véscu Federìgu d'Arbénga a-u 4 d'arvì du 1349.
*1358: Brìssiu, u l'è prubàbile ch'u sécce u Brìssu da Bàrge, priù de Cazòttu inti àgni 1347-1348 e 1352-1355. Du 1358 u l'è priù Sàn Pêru, pagàndu e décime papâli a l'arsiprève Carbùn d'Arbénga, e u l'è mensunàu a-i 4 d'aùstu du 1361, quàndu u l'à difézu i dirìtti da certùssa in scé décime de Bardenèi, da-u [[Casté de Bardenèi|castéllu de quéllu paìze]]. Tra u 1368 e u 1369 u l'è stàitu priù de Mumbràccu.
*1363: Tumâzu, u pâga de décime a-u Pàppa du 1363, mèntre du 1365 u l'è scumünicàu pè n'avére pagàe in tèmpu, giüstàndu però a sö puzisiùn a-i 29 de màrsu de quéllu ànnu. A-u scciöppu de in'âtra ratèlla cu-a Cumüna tuiranìna u l'à fàitu recùrsu a-a sentènsa du 1341 du véscu Federìgu.
*1370: Bunifàssiu da Munduvì, fòscia u Bunifàssiu Marcériu priù de Péziu inti àgni 1340-1343, de Cazòttu inti perìudi 1350-1352 e 1357-1359 e de [[Certôza de Sàn Gêumo|Muntéllu]] tra u 1360 e u 1362. U l'è mensunàu a càppu de Sàn Pêru in Varatèlla inte l'acàttu de ina cà a Tuiràn a-i 30 de màrsu du 1370.
*1376: Antògnu, mensunàu inta sentènsa du véscu d'Arbénga [[Giuanni Fieschi|Giuànni Fiéschi]], du 22 de dixèmbre du 1376, ch'u ghe levâva u pagamèntu de ina sèrta sùmma.
*1377: Dumènegu, u 20 de màrsu du 1377 u se impegnâva a pagà de décime papâli.
*1381: Giàcumu di Arnàldi, u duverêa ése ascì u priù de Cazòttu tra u 1366 e u 1369, a lèi u gh'à scrìtu u Giuànni, [[Certôza de Firénse|priù de Firénse]], pè spunciâru a méttise da-a pàrte du Pàppa Urbânu VI intu scìsma de quélli àgni. U l'è mensunàu ancù inta bùlla papâle scrìta a-i 14 de màzzu du 1381 in favù de l'abasìa, mandà a-i [[Diòcexi de Àsti|véschi de Àsti]], [[Diòcexi de Àrba|de Àrba]] e [[Arçidiòcexi de Turìn|de Türìn]].
*1384: Dumènegu Medìa, mensunàu int'in àttu de véndia du 12 de zügnu du 1384.
*1386: Scirvèstru de Cervìziu, mensunàu int'in àttu du 6 de dixèmbre du 1386 e tùrna inta sentènsa du 18 de dixèmbre du 1389, diciarà da-u Daminàn Carpanéu a favù da certùssa cùntru u véscu d'Arbénga.
*1389: Federìgu, u pâga a-a fìn de l'ànnu e décime a-u campaù Bertumé Bergàlla.
*1413: Antògnu Gerbìn, de [[Monasterolo Casotto]], zà priù de Cazòttu tra u 1407 e u 1413, a Sàn Pêru tra u 1413 e, fòscia, u 1418, e tùrna a Cazòttu tra u 1418 e u 1425.
*1434: Giuànni Spìnura, numinàu prucüratù da certùssa a-i 4 d'aùstu du 1434, u 2 de lüju du 1438 u l'à resevüu ina dunasiùn e u 24 d'aùstu de quéllu ànnu u l'à acatàu ina cà in Tuiràn. U l'è mensunàu ascì inte di acàtti in dâta 10 de lüju e 17 de nuvèmbre du 1439.
*1439: Gerònimu da Séva, mensunàu inte l'àttu d'acàttu de in'âtra cà a Tuiràn.
*1443: Bertumé, mensunàu p'avé pagàu de décime a-u Pàppa.
*1450: Antògnu da Prêa, u l'à pagàu 15 frànchi a-u cardinà [[Zòrzo Fiésco|Zòrzu Fiéschi]].
*1454: Paulu de Sant'Àgata, mensunàu a-u pagamèntu da pixùn de in [[Gumbu|gùmbu]] a-u véscu d'Arbénga.
*1457: Raimùndu de Brìga, u l'à ratificàu u cuntràttu d'enfitéuzi du murìn da Ròcca.
*1464: Giuànni Spìnura, priù de Sàn Pêru pè a segùnda vòta, u l'à cedüu a-u marchéze Tumâzu de Séva di scìti a Bagnàscu in scàngiu de âtri ciü vixìn a-u munasté, a-u Burghéttu e a Giüstènexi.
*1464: Nicòlla Carâra, da Cêve, u 29 de dixèmbre du 1464 u l'à dàitu a pixùn di terén a Batifòllu, u 25 de zenà du 1466 u l'à acatàu ina cà a Tuiràn e u 29 de dixèmbre du 1467 in scìtu a Bardenèi. Pasàu nu vâri tèmpu u l'è pasàu a-a certùssa de Péziu cùmme priù.
*1468: Zòrzu de Vàlle, da Munduvì, u l'è mensunàu p'avé scangiàu di scìti a Bagnàscu, du 1475 u l'è priù a Péziu.
*1470: Franséscu di Cijâri, da Munduvì, mensunàu int'in àttu du 28 de nuvèmbre du 1470, u 25 de frevà du 1479 u l'à renuvàu l'enfitéuzi du murìn da Ròcca. Du 1482 u l'è pasàu cùmme priù a Cazòttu, dund'u l'è mòrtu a-i 8 de nuvèmbre du 1495.
*1479: Nicòlla di Scarpadiùi, u 14 de màrsu du 1479 u l'à seràu in pùffu da mìlle sciurìn de Savùna vèrsu u rìccu mercànte Ruffìn Ròbbi da [[Cherasco|Cheràscu]].
*1482: Dumènegu Gàspare de Serén, u 12 d'utùbre u l'à òtegnüu in murìn a pixùn da-u véscu d'Arbénga, du 1493 u l'è cùmme priù a-a Certùssa de Péziu.
*1490: Nicòlla Carâra, tùrna priù ma pè pòcu, perché u l'éra maròttu.
*1490: Pàulu de Sant'Àgata, priù de Sàn Pêru tra u 1490 e u 1496, mensunàu int'in àttu du 5 de frevà du 1491. U [[Diòcexi de Nöi|véscu de Nòri]], [[Doménego Vacâ|Dumènegu Vacâri]], u l'à apruvàu in'intéza tra stu priù e u véscu d'Arbénga Leunàrdu Marchéze a-i 20 de nuvèmbre du 1491; u 4 de frevà du 1495 u l'è mensunàu inte l'acàttu de in scìtu a [[Patarè]] da-a cunfratèrnita du Sàntu Spìritu de Tuiràn.
== Descrisiùn ==
=== Evulusiùn architetònica ===
U cumpléssu de l'abasìa u l'è cangiàu du bèllu cu-u pasà di séculi, slargàu cun de növe azùnte fìna a-u sö abandùn, ch'u l'à purtàu a-a ruìna du ciü tàntu de l'abasìa föra che a gêxa e i edifìssi a lêi arembài. Da l'anàlizi architetònica e da l'ünica raprezentasiùn stòrica cunusciüa, sarêa a dì quélla du Vinzoni inte ''Il Dominio della Serenissima Repubblica di Genova in terraferma'' du [[1773]], s'è pusciüu teurizà che a pàrte ciü antìga a sécce pròpriu a gêxa, cu-ina prupòsta de datasiùn da gêxa ancöi in pé a-u [[XII secolo|XII séculu]]<ref name=":11">{{Çitta|Marino, 2019|pp. 79-80}}</ref>. Sèmpre da-u Vinzoni a se végghe a prezènsa de in'àbside reùnda, aù sparìa, che da-u Paneri, intu ''Sacro, e vago Giardinello'' e dùnca a-u [[1624]], u végne però mensunà a-a tramuntâna<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 45}}</ref>. Da prìmma strutüra i faxêva pàrte ascì e custrusiùi in scià müràja de drìta, ancù existènti ma bèn cangiàe a furmà a stànsia ünica aduerà cùmme depòxitu pè légne, fòscia aduerà cùmme prìmmu asòstu di frâti, föra da tùre picenìna sübitu ciü a süd ch'a duvêva ése in magazìn. Inta müràja de drìta da gêxa a gh'éra dùe avertüre ch'i permettéva u pasàggiu tra sta chi e-e âtre custrusiùi, ma üna a l'è stàita ciü avànti tapà<ref name=":11" />.
A segùnda fâze de custrusiùn a duverêa cumprènde i edifìssi, tütti ruinài, a punènte da pàrte ciü antìga che, dàndu amèntu a-a raprezentasiùn du Vinzoni, i sùn ancù liài a in'edilìsia da Etàe de Mèzzu, marcà da-u gràn spesù de müràje, paréggiu a quéllu da gêxa. L'è prubàbile che i travàji de növe custrusiùi i sécce cumensài giüstu dòppu u pasàggiu de l'abasìa a-i frâti certuzìn, vixìn a l'ànnu [[1315]], mumèntu cuntempuràgnu a-u rinfòrsu da vòta da gêxa cu-i èrchi ch'i se pöne ancù végghe. Sti edifìssi i l'éra mésci a-u reùndu de in ciòstru cu-in pùssu, ch'u l'exìste ancù, e l'è prubàbile ch'i fùsse aduerài cùmme stàlle e magazìn a-u servìssiu de ativitàe agrìcule du munasté, a ògni mòddu u nu gh'è restàu vâri de st'âra du cumplèssu, föra de càrche müràja dund'a gh'éra a stasiùn da teleférica e di rèsti ch'i sùn cuèrti da-u terén<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 81-82}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 46}}</ref>.
A-a fìn, u gh'è stàitu in ürtimu mumèntu de custrusiùn ch'u duverêa remuntà a-u [[XV secolo|XV séculu]], cun l'üzu de tècniche ciü mudèrne ch'i sùn marcàe da de müràje ciü sutì. Inte sta fâze chi u l'è stàitu alungàu u presbitériu vèrsu süd e, sèmpre inte quélla diresiùn, u l'è stàitu tiràu sciü in gràn edifìssiu, fòscia adueràu cùmme dormitòriu. Cun sti travàji, l'abasìa a l'éra rivà a-a sö màscima estensiùn, ma a l'è prèstu ruinà cùmme i frâti i sùn andài a stà inta növa certùssa<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 83}}</ref>. Dòppu u [[1495]] u ghe dev'ése stàitu giüstu u rinfùrsu da faciâta a-a tramuntâna cu-i cuntrafòrti ch'i se végghe intu dizégnu du Vinzoni, ciü avànti cuèrti da ina müràja; de rèstu, u gròssu du cumpléssu u s'è derfàu da l'abandùn e, fòscia, pè di dàgni patìi inte uperasiùi militâri da [[Batàggia de Lêua|batàja de Löa]]<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 84}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 47}}</ref>.
=== De föra ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (1).jpg|A faciâta vèrsu nòrd
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - portâ.jpg|U purtà da gêxa
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - barcón.jpg|U barcunéttu srua a-u purtà
</gallery>
L'abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla a gh'à in'architetüra sèmplice e pòvera, in armunìa cu-a vìtta benedetìna, cun nu vâri d'avertüre e di masìcci cuntrafòrti a-e muràje pè dâghe de stabilitàe. A strutüra, da-u prufì a cabànna, a l'è stàita interesà da paréggi intervènti cu-u pasà di àgni, cu-a pàrte restà in pé ch'a l'è quélla ciü antìga de l'intréu cumpléssu.
A faciâta vèrsu nòrd, ch'a l'è ascì quélla da gêxa, a l'è tra e ciü antìghe, giüstu rimanezà cu-a realizasiùn di cuntrafòrti mensunài de d'âtu, ciü tàrdi inglubài inta müràja. Chi se ghe dröve u purtà prinsipà, p'entrà inta gêxa, e dùi barcunétti picenìn pè a lüminasciùn da navâta. Gh'è ascì in âtru purtà, in scià drìta du quéllu da gêxa, ch'u s'àrve intu lucâle paralêlu a-a navâta, ancöi adueràu cùmme depòxitu pè e légne<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 89}}</ref>.
Pe cùntru, a müràja girà vèrsu nòrd che ancöi a l'è cumpréza inte l'âra laterâle a l'è stàita realizà cu-ina tècnica diferènte, ségnu de ina recustrusiùn ciü mudèrna, fòscia necesària pè in sö cròllu. A-a sö estremitàe a se pò ancù végghe l'inprensìpiu da sö cuntignasiùn vèrsu punènte, ch'a nu l'exìste ciü, desvilüpà sciü dùi ciài; quéllu de sùtta, fòscia adueràu pè tegnìghe e bèstie, u se truvâva ciü in bàssu du livèllu du pùssu, e dùnca de l'antìgu ciòstru, e u l'éra cuèrtu da ina vòta a bùtte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 90}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (5).jpg|Vìsta da müràja vèrsu punènte
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - relêuio a sô.jpg|A meridiâna
</gallery>
A müràja de punènte a l'è furmà sécce da tòcchi uriginâli che da âtri ch'i sùn stàiti rangiài ciü de resènte. In particulà, a sö pursiùn vèrsu nòrd a dev'ése tòstu paréggia a-u mumèntu da sö custrusiùn, quàndu a l'éra üna de müràje ch'i serâva u ciòstru du munasté. Chi i se dröve trèi barcùi: quélli de d'âtu, quâxi in sìmma a-a müràja, i sùn a lêi tòstu cuntempuràgni, quéllu ciü in bàssu, miràndu a-a tècnica aduerà, u l'è pè cùntru ciü resènte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 91}}</ref>.
A pàrte de müràja a l'âtra estremitàe, sarêa a dì quélla ch'a sèra l'âra laterâle du cumpléssu, a l'à patìu bèn bèn de intervènti. Di dùi barcunétti de d'âtu a-u pòrtiu, quéllu in scià senèstra u l'è stàitu seràu e druvìu armênu dùe vòte mèntre in'âtra avertüra in scià drìta da meridiâna a l'è aù serà. Intu pòrtiu, a-u sö fùndu, a gh'éra ascì in purtà de culegamèntu cu-a gêxa, che però u l'è stàitu tapàu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 92}}</ref> e d'atàccu a-a sö entrà u gh'è ancù l'antìgu pùssu du munasté<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 117}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - rêtro (1).jpg|A faciâta vèrsu u mà
</gallery>
A faciâta vèrsu u mà a l'è u rezultâtu de ina série de travàji diferènti. A sö pàrte ciü antìga a l'è quélla de levànte, dund'i ghe sùn ancù i ségni de müràje uriginâli, pè cùntru a pursiùn vèrsu punènte a l'è stàita rangià in tèmpi ciü mudèrni. Chi u se dröve in purtùn, fàitu de légnu e cuèrtu de metàllu, e ina série de barcùi; arembài a-a strutüra i ghe sùn ancù dùi maxèi pè setâse<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 141}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (2).jpg|U fiàncu de levànte e u téitu
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (3).jpg|U pasàggiu a levànte de l'abasìa
</gallery>
L'ürtimu fiàncu de l'abasìa, giràu vèrsu levànte, u l'è quéllu ciü sèmplice e ch'u l'è cangiàu de mênu intu cùrsu di àgni. A sö pàrte a setentriùn a l'è a ciü antìga mèntre, in curispundènsa de stànsie vèrsu u mà, a l'è stàita rangià ciü de resènte. Inte sta müràja i ghe sùn giüstu dùi barcùi<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 142}}</ref>.
U téitu u l'è furmàu de ciàppe quadrâte de nuvànta cìtti de lâtu, méscie du [[1971]] quand'u l'è stàitu rangiàu, e u gh'à u cùrmu de cùppi, cu-ina crùxe de metàllu a pùnta vèrsu mùnte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 119}}</ref>. A crùxe ciü impurtànte du cumplèssu a l'è però quélla intu pràu davànti a l'abasìa, âta trèi métri e da-u pézu de trèi quintâli e mèzzu, méscia chi du [[1896]] a-u pòstu de üna ciü antìga, de légnu, e dunasiùn du scìndicu d'alantù de Tuiràn, Pietro Iginio Mainero, u "Biundìn"<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 189}}</ref>.
=== De drèntu ===
==== Gêxa ====
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - intèrno (3).jpg|Vìsta de drèntu da gêxa
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - artâ (5).jpg|L'artà cu-u cenòbiu
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - pitûe (1).jpg|A pitüra de Sàn Përu, Sàn Brün e Diudàu
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - pitûe (3).jpg|Detàju de Sàn Pêru, a sùla pàrte uriginâle
</gallery>
U ciü tàntu du drèntu de l'abasìa u l'è ocüpàu da l'àula da gêxa, a ina sùla navâta e alignà a-e müràje de nòrd e de levànte. Sta stànsia a se tröva a in livéllu ciü bàssu du terén e, p'entrâghe da-u purtà prinsipà, bezögna pasà dùi scarìn. U pavimèntu, de ciàppe de prêa, u nu l'è quéllu uriginâle e u rìva da in'azùnta sucesìva: cùmme descuvèrtu inti scâvi di [[Anni 1930|àgni Trènta]] u fùndu u l'éra a l'inprensìpiu furmàu da ina prêa vìva ch'a se tröva pròpriu a-u cèntru da gêxa e u rèstu u l'è stàitu sccianelàu incìnduru de câsinàsci, de rèsti carbunizai e de òsse<ref name=":17">{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 49-50}}</ref>.
A vòta ch'a cröve u scìtu sâcru a l'è a bùtte e a l'è rinfursà da èrchi ch'i a travèrsa, lòngu e müràje laterâli e vèrsu nòrd i ghe sùn de sedüte de prêa e a lüminasciùn a l'è cunsentìa da-i dùi barcunétti inta müràja de levànte, da quéllu in sìmma a-u purtà e da in âtru avèrtu inta müràja de punènte<ref name=":17" /><ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 156}}</ref>. A-u fùndu de l'àula, a-e estremitàe de drìta e de senèstra da müràja vèrsu süd, i ghe sùn dùe pòrte ch'i vàn inte stànsie vixìne, in particulà inta sacrestìa quélla de senèstra e a l'àtriu quélla de drìta<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 51}}</ref>. A gh'é ascì ina pòrta inta müràja de punènte, ch'a và inta stànsia aduerà cùmme magazìn pè e légne, e chi i se végghe ancù i ségni de dùe avertüre, aù tapàe, ch'i s'arvìva intu lòngu pòrtiu pè u ciòstru<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 159}}</ref>.
A zòna de l'artà a l'à patìu di intervènti resènti ch'i n'àn cangiàu a fùrma; ancù a l'épuca du Vinzoni a-u fùndu da navâta a gh'éra in'àbside reùnda, aù tapà da ina müràja, scibèn che l'artà u se truvâva int'in'âtra puzisiùn, mesciàu a-u nòrd e decentràu rispèttu a-a navâta. A strutüra d'ancöi de l'artà, cuèrta da in cibòriu rezüu da quàttru culònne e cu-a vòta a cruxéra, a végne da in intervèntu fàitu ciü o mênu du [[1935]], ch'u-u l'à mesciàu indaré, a-u fùndu da navâta, e ch'u l'à purtàu a di gròsci dàgni a-a pitüra de Sàn Pêru, Sàn Brün e Diudàu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 156-157}}</ref>.
Sta pitüra a l'è l'ünica cunservà inta gêxa e a se cumpùne de trè pâre, ciaschedüna serà int'ina curnìxe ch'a fenìsce in sìmma cu-in èrcu a tüttu sèstu. In sa senèstra u gh'è u véscu Diudàu, liàu a-e stòrie in scià fundasiùn de l'abasìa, ch'u tégne inte mài in cufanéttu a fùrma de bazìlica, in scià drìta u gh'è Sàn Brün, fundatù de l'ùrdine di certuzìn rafigüràu in zenugiùn, e Sàn Benedéttu, fundatù di benedetìn, in pé. Ste dùe pursiùi da pitüra i nu l'éra però inte quélla uriginâle, scicùmme i s'éra derfàite cu-i travàji pè mesciâre inta sö puzisiùn d'ancöi, a diferènsa du persunàggiu a-u cèntru, Sàn Pêru, ch'u l'è supravisciüu e ch'u l'è stàitu rangiàu inti [[Anni 1980|àgni Utànta]], insèmme a-a realizasiùn da cùpia du rèstu da pitüra. U titulâre u l'è chi musciàu insèmme a dùi àngeri inte l'àttu de dà a benedisiùn e cun tütti i paramènti da Pàppa, inclüzu a tiâra, u pasturà, e ciâve e-e insègne puntifìcce<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 157-158}}</ref><ref name=":18">{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 50-51}}</ref>.
==== Âtre stànsie ====
D'atàccu a-a gêxa, a-a sö drìta, a gh'è a stànsia che a-a giurnà d'ancöi a l'è aduerà cùmme magazìn pè e légne, lià a l'àula da ina pòrta avèrta inta müràja ch'a-e divìdde e dund'a se végghe ancù u prufì de in âtru pasàggiu, aù tapàu. Da-a pòrta serà a s'entrâva intu pòrtiu, traversàu da ina scarinà e cuèrtu da vòte a cruxéra, ch'u l'è stàitu rangiàu a cüxina e ch'u duvêva ése l'antìgu pasàggiu pè a gêxa<ref name=":18" />.
Da-u depòxitu de légne a gh'è in stréitu pasàggiu ch'u mùnta intu sututéitu, che a l'inprensìpiu u se dröve cu-a cuscì dìta "stànsia du véscu"; de dùnde u pàrte ina spéce de andàmme, spartìu in de cèlle da-a funsiùn nu vâri següra. Cunscideràndu che sta pàrte da strutüra a gh'éra zà inte quélla uriginâle e a ch'a l'è u scìtu mênu ümeru de l'abasìa intrêa, u l'è prubàbile ch'a fùsse aduerà pròpriu pè de cèlle di frâti. De ciü, inta müràja ch'a sèra l'andàmme a-u fùndu a gh'è in barcunéttu, ch'u nu gh'averêa de ütilitàe int'in sèmplice depòxitu, e tra e cèlle gh'è di cànti dund'u se purêa méttighe de candèire pè fà de lüxe<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 51-52}}</ref>.
== Fèsta ==
{{Çitaçión|Câru Sàn Pêru<br />niâtri a se n'andémmu<br />a turnerému<br />se u Segnù u-u vurià.|''Lòde de Sàn Pêru'', ürtima stròfa|Caro San Pietro<br />noi ce ne andiamo<br />ritorneremo<br />se Iddio vorrà.|lingua=IT}}
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Sentê Sàn Pê-Sàn Pedrìn (Boisàn) - a 'prea du gallu' (1).jpg|A Prêa du Gàllu, nòmme liàu a-i [[Renegaménto de Sàn Pê|fàiti de Sâcre Scritüre]]
Sentê Sàn Pê-Sàn Pedrìn (Toiràn) - vìsta (3).jpg|U senté a-a Burdunàira, dùnde de tradisiùn u se lasciâva pè dàssiu ina brancà de sà<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 186}}</ref>
Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - croxefìsso (1).jpg|U "Crìste di òmmi" inte l'abasìa a-u giùrnu da fèsta
Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - croxefìsso (3).jpg|U "Crìste de dònne", a Sàn Pêru
Crôxe de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - vìsta (1).jpg|A crùxe inti prài de l'abasìa, dund'a végne benedìa a valà
</gallery>
A fèsta de Sàn Pêru, a ciü sentìa da-e gènte tuiranìne e bèn celebrà ascì da-e cumünitàe vixìne, a gh'à in'urìgine antìga, armênu inta fùrma de prucesiùn a-u mùnte. A l'è prubàbile che a prucesiùn sulènne d'in Tuiràn a l'abasìa, che a-a giurnà d'ancöi a se tégne ògni sinqu'àgni, a remùnte a-a fìn [[XV secolo|XV séculu]], quàndu i frâti i se sùn mesciài a vàlle, cun l'inàndiu da pràtica de dì ina méssa in unù de Sàn Pêru a-u prìmmu d'aùstu. Föra che a-u giùrnu da fèsta sulènne, ancöi mescià a-u prìmmu de màzzu, i frâti i l'andaxêva a Sàn Pêru a-i Mùnti ascì pè e mésse decìze da legâti, cu-u mangià dàitu a-i pelegrìn che de sòlitu u l'éra ufèrtu da-i frâti, üzu ch'u l'è cuntignàu pè paréggi àgni scibèn che, inti ürtimi tèmpi, e spéze i sùn pasàe a càregu di fradélli o da Cumüna. Insèmme a-u mangià, de sòlito pàn e öve, s'acatâva ascì da pùve nèira pè i [[Màscolo|màscuri]], pè sparà i föi d'artifìssiu ch'i l'éra aséxi insèmme a-i föi a-a sèira da vigìlia<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 168}}</ref>. A tradisiùn di föi, ancöi vietà, a prevedéva che pè prìmmu u s'asendésse quéllu in sciù [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]], cun quélli in Tuiràn ch'i ghe respundêva, de sòlitu cu-ina gâra tra e burgàe tuiranìne a fà quéllu ciü gròssu e lüminùzu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 209}}</ref>.
Tra e tradisiùi ch'i cumpagnâva a fèsta, ch'a rìva da-i tèmpi da [[Repùbrica de Zena|Repübrica de Zéna]], a gh'éra quélla da cuscì dìta "banderòlla", in cunfarùn cu-a [[Bandêa de Zêna|crùxe de Sàn Zòrzu]], da ürtimu int'ina sö cùpia de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], quànd'u gh'è stàitu in repijà da pràtica, che aù a l'è cunservà inti fùndi da paròcchia de Sàn Martìn. Inta pràtica ciü antìga i cùnsuri da Cumüna, de sòlitu a-i 25 de lüju, i sernêva tra i fijöi du bùrgu l'arfé e u cunfaruné incariài de camalà a-a vigìlia da fèsta, u 31 de lüju, a banderòlla in sìmma a-u Mùnte de Sàn Pêru, e sti chi i zürâva in sciü sagràu de Sàn Martìn d'avardâra e che "a còstu da sö vìtta" i l'averêa purtà indaré intu paìze, dòppu ch'i l'avésse pijàu pàrte a-e mésse e-e celebrasiùi du prìmmu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 168-169}}</ref>.
A prucesiùn a l'abasìa, cùmme ancöi, a partìva a-a matìn prèstu, tra i sìnque e i séi bòtti, d'inta Ciàssa de Sàn Martìn e a l'éra avèrta da-a banderòlla, cun daré u "[[Croxefìsso|Crìste]] de dònne", camalàu da-e fijöre, descâse, da cunfratèrnita de [[Sànta Dorotêa|Sànta Durutêa]] e, da l'inprensìpiu du [[XX secolo|Nuvesèntu]], da-e [[Fìgge de Màia|fìje de Marìa]]. A gh'éra dapöi i [[Batûi|fradélli]], vestìi de ina càppa giànca e ch'i camalâva u "Crìste di òmmi", lüminàu da dùi fanarìn de làmma, e a-a fìn u pàrecu cu-i fànci da paròcchia, cu-u rèstu da pupulasiùn de daré<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 169-170}}</ref>.
De tradisiùn, intàntu che a prucesiùn a mùnta vèrsu l'abasìa, a l'è cantà a cuscì dìta "lòde de Sàn Pêru", in cumpunimèntu ch'u se cunservâva int'ina cùpia manuscrìta datà a-i 4 de zenà du [[1848]], òpera du prève Piergiovanni Sicherio. A l'inprensìpiu a l'éra spartìa inte quarantanöve stròfe de öttu vèrsci ma, pè fà ciü snèllu u càntu zaché a segùnda pàrte a l'éra da dì tùrna, ciü avànti a l'è stàita rangià a nuvantasèi stròfe de quàttru vèrsci, cun l'azùnta de trè stròfe növe, dùe in sìmma e üna a-a fìn du cumpunimèntu, che fòscia i sùn òpera de l'arsiprève Angelo Ferraro. A lònga preghéra a l'éra imparà cantàndura intu rèstu de l'ànnu intàntu ch'a se travajâva a tèra e cun de pröve in scé teràsse de cà, ezercìssi ch'i servìva ascì pè rexìste a-a fatìga du càntu a-u mumèntu da muntà<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 172-173}}</ref>. A gh'éra ascì in'âtra versiùn da lòde scrìta a-a fìn de l'Öttusèntu da-u Nicolò Garassini, a dixöttu stròfe, cunservà intu sö manuscrìtu uriginâle a-u [[Musêu etnugraficu da Valle du Varatella|muzêu entugràficu]] ma ch'a nu l'è mài vegnüa d'üzu cumün<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 170-171}}</ref>.
Cumpagnà da-u càntu da ''Lòde'', a prucesiùn a cumensâva dùnca a sö muntà a l'abasìa, fàndu de tradisiùn de pòse inte sèrti scìti, de sòlitu liài a-a stròfa curispundènte, cùmme a-a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]] e a-a [[Certussa de Tuiran|Certùssa]], ciü di punti particulâri de l'antìga müratéra cùmme l'Urivétta, a Cà du Pràu, a Prêa du Gàllu e a Burdunàira<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 174-186}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/48|tìtolo=Via per San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}</ref>. Pasà a Burdunàira a prucesiùn a rivâva intu cianéllu in sìmma a-u Mùnte de Sàn Pêru e lì a se faxêva a distribusiùn du pàn e de öve in nümeru de ün e dùzze a-i fradélli ch'i l'axêva camalàu u "Crìste di òmmi", de séi e ün a-e fìje de Marìa ch'i l'axêva camalàu u "Crìste de dònne" e a-i fijöi di fanarìn, de dùi e ün a-i fradélli ciü ina pagnòtta a tütti i pelegrìn<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 187}}</ref>. A-a fìn, traversài i ürtimi métri pè l'abasìa, a prucesiùn a ghe girâva intùrnu pè trè vòte, p'entrâghe cuscì drèntu e ascìste a-a funsiùn. Fenìa a méssa, da l'Öttusèntu a gh'è a tradisiùn du dernà in scì prài a-u reùndu da gêxa, pè pöi turnâghe drèntu a cantà i [[Vèspro|Vèspri]], ch'i terminâva cu-a prucesiùn a-a crùxe davànti a l'abasìa pè a tradisiunâle benedisiùn da valà e u rìtu du bâxu de cadéne de Sàn Pêru, cu-e celebrasiùi ch'i sùn seràe da-u càntu de l'ürtima stròfa da lòde<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 188-189}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte a-u tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Storia dell'Abbazia di San Pietro di Varatella|ànno=1893|editô=Craviotti|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Accame, 1893}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|outô2=Carlo Tagliafico|tìtolo=Toirano|url=https://books.google.it/books?id=ZLrTngEACAAJ|ànno=Dixèmbre 1976|editô=Stringa editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Pesce & Tagliafico, 1976}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Beltrutti|tìtolo=La certosa di Toirano|ànno=1982|editô=Institut für Anglistik und Amerikanistik|çitæ=Salisbùrgu|léngoa=IT|cid=Beltrutti, 1982|url=https://books.google.it/books?id=CKUlAQAAIAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://books.google.it/books?id=6nKmzgEACAAJ|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Arecco, 2003}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Diego Marino|tìtolo=L'Abbazia di San Pietro|ànno=2019|editô=|çitæ=Tuiràn|léngoa=IT|cid=Marino, 2019}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Bernardo Mattiauda|tìtolo=San Pietro dalla Ligura a Roma - Ricordo dell'Anno Santo 1925|ediçión=2|ànno=2021 (1925)|editô=Tipolitografia Ciuni|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Mattiauda, 1925}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Debora Zampedri|tìtolo=La chiesa di San Pietro in Varatella ed il mito dello sbarco del Principe degli Apostoli in Liguria|ànno=2021|editô=Tézi de Làurea|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Zampedri, 2021}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Liàmmi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c009061/zf/index.php/musei-monumenti/index/dettaglio-museo/museo/7|tìtolo=Scìtu da cumüna de Tuiràn - Abasìa de San Pêru in Varatèlla|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Tuiràn]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria]]
iry3derzikowl3ez1fcvfo0n3akr4v8
268925
268923
2026-04-10T17:44:28Z
N.Longo
12052
268925
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietàe tuiranìna}}
[[Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (3).jpg|miniatura|250x250px|A faciâta da gêxa]]
L''''abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla''' a l'è in edifìssiu religiùzu de [[Tuiran|Tuiràn]], situàu a 891 mêtri srua a-u livèllu du mà, in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|mùnte dìtu de Sàn Pêru]] o Varatèllu. A l'è a ciü antìga architetüra religiùza da [[Valle du Varatella|Vàlle du Varatèlla]] e a l'è stàita in cèntru de puré de màscima impurtànsa inta [[Rivêa de Ponénte|Rivéra de Punènte]] de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]], sêde de in'abasìa, di frâti prìmma [[Órdine de Sàn Benéito|benedetìn]] e dòppu [[Órdine certozìn|certuzìn]], fìna a l'ànnu [[1495]], quàndu s'è tiràu sciü a [[Certùssa de Tuiràn|növa certùssa]] a-u fùndu da valà. Inta véggia abasìa, ancöi cumpréza inta [[Gêxa de San Martin (Tuiran)|paròcchia tuiranìna de Sàn Martìn]], se ghe tégne tütti i àgni ina gràn fèsta, celebrà a-u prìmmu de màzzu.
== Stòria ==
=== Urìgine ===
E urìgine du scìtu i se pèrde inti prìmmi àgni da [[Crestianêximo|crestianizasiùn]] da [[Liguria|Ligüria]], fàitu ch'u l'à purtàu a-u desvilüppu de parégge legénde, bèn liàe a-a tradisiùn lucâle da vegnüa de [[San Pê|Sàn Pêru]] inte l'[[Ingaunia|Ingàunia]]. De ciü, bèn prìmma da fundasiùn de l'abasìa, a ghe dev'ése zà stàita ina strutüra in sìmma a-u [[Munte de San Pêru|Mùnte de Sàn Pêru]], cùmme testimuniàu da-a descuvèrta, inti scâvi di [[Anni 1930|àgni Trènta]], de rèsti de maùi e de tégule de stàmpu rumàn vixìn a-a gêxa<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 15}}</ref>. Tra e ipòtezi ch'i sùn stàite teurizàe a gh'è quélla da prezènsa de in scìtu sâcru pè i [[Liguri Antighi|Lìgüri Antìghi]] liàu a-u [[Castelà (furtificasiùn)|castelà]] in sìmma a-u [[Bâsu du Giudeu|Bâsu du Giudéu]], mensunàu zà a l'inprensìpiu du [[XX secolo|Nuvesèntu]] ma tùrna descuvèrtu sùlu inti [[Anni 1990|àgni Nuvànta]], mésciu pròpriu in fàccia a-u Mùnte de Sàn Pêru e cu-in'ocüpasiùn simbòlica di pòsti de devusiùn ciü antìghi ch'a nu l'è mìa ràira inta regiùn<ref>{{Çitta|Mattiauda, 1925|p. 42}}</ref>. A ògni mòddu, a rèsta ciü prubàbile a teurìa de in prìmmu asùstu de eremìtti, presedènte a-a fundasiùn du munasté, che cu-u tèmpu i se sarêa asuciài int'ina vìtta munàstica, fòscia cun l'arèmbu di [[Carolìnghi|carulìngi]], sernèndu a [[Régola benedetìnn-a|régula benedetìna]]<ref name=":0">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 67}}</ref><ref name=":12">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 15}}</ref>.
U mumèntu da fundasiùn de l'abasìa u l'è du tüttu scunusciüu e u l'è fenìu lêi ascì tra e legénde. Dàndu amèntu a-a teurìa ciü difùza, l'abasìa a duverêa remuntà a-u perìudu du [[Carlomagno|Càrlu Màgnu]], cu-u [[773]]<ref name=":13">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 17}}</ref> o u [[775]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=13}}</ref>, intu perìudu da carà di [[Frànchi]] inta [[Cianûa padann-a|Cianüra Padâna]] cùntru i [[Longobârdi|Lungubàrdi]], ch'i sùn stàiti prupòsti cùmme dâte de fundasiùn, teurizàe parìndu da-a cuscì dìta ''[[Crunaca du munasté de San Pêru in Varatella|Crùnaca de Sàn Pêru]]''<ref name=":13" />. A ''Crùnaca'' a l'éra in tèstu, cumpilàu intu [[XIV secolo|Trexèntu]], in scià stòria de l'abasìa, scrìtu sciù papìru da-i frâti ch'i ghe staxêva e che, inta sö pàrte ciü antìga, a duverêa ése ina còpia di ducümènti uriginâli d'épuca carulìngia, aù sparìi cùmme a ''Crùnaca''<ref name=":12" />. A ògni mòddu st'antìgu ducümèntu, mensunàu pè a prìmma vòta da-u [[Giovanni Ambrogio Paneri]] intu sö ''[[Sacro, e vago Giardinello]]''<ref name=":7">{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Ambrogio Paneri|tìtolo=Sacro e Vago Giardinello|ànno=1624 ss|çitæ=Arbénga|léngoa=LA, IT|volùmme=1|capìtolo=Parochiale di Toirano}}</ref>, u l'è in pàrte cunusciüu pè mèzzu de trascrisiùi ciü resènti, fàite da autùi sucesìvi<ref name=":12" />.
A-u Càrlu Màgnu a l'è atribuìa ascì a dunasiùn di prìmmi, impurtànti, scìti ch'i sécce pasài sutt'a-u cuntròllu de l'abasìa, ch'a l'à inandiàu ina pulìtica terituriâle lià a quélla de l'insediamèntu, sèmpre benedetìn, [[Abasia de San Martin (Arbenga)|de Sàn Martìn]] sciü l'[[Ìsua Gainâa|ìzura Gainâra]], ch'u gh'axêva u ciü tàntu di sö pusedimènti vèrso punènte, mèntre Sàn Pêru u gh'axêva di interèssi sruatüttu vèrsu l'entrutèra e u [[Bàsso Piemónte|Bàssu Piemùnte]]<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 17}}</ref>. Tra e prìmme pruprietàe, zà mensunàe inta dunasiùn carulìngia, u ciü tàntu u l'éra cuncentràu inte l'Ingàunia de levànte ma a ghe n'éra ascì de âtre spantiàe pè u teritòriu ch'u s'estènde tra l'âta [[Burmia (valä)|Bùrmia]] e-e [[Valà de l'Aroscia|valàe de l'Aròscia]] e [[Valâ du Neva|du Néva]], pè rivà fìna inte [[Vàlle do Tànou|quélla du Tànaru]], inta zòna de [[Garesce|Garésce]]<ref name=":0" />. Tütte ste pruprietàe i nu l'éra però vâri cumpàtte e i se truvâva insèmme a scìti pübrici e privài, sègnu de ina richéssa ciutòstu cuntegnüa, cuscì cùmme testimuniàu da-a strutüra mèxima de l'abasìa, tegnüa inta màscima puvertàe e mài slargà a de fùrme ciü grandiùze, cumm'u l'è capitàu a-i âtri munastèi benedetìn. L'è ascì puscìbile che a mancànsa de grandiuzitàe a ne végne da-a puzisiùn izulà de Sàn Pêru, ma i ghe sùn di âtri ségni de finànse nu vâri rìcche, cùmme prezèmpiu i benefìcci acurdài da nòbili e véschi d'Arbénga e-e suvènti agregasiùi a-a [[Ménsa vescovî|mènsa vescuvì]]<ref name=":0" />.
A ògni mòddu, intu [[IX secolo|IX séculu]], l'abasìa benedetìna de Sàn Pêru a duvêva ése ün di munastèi ciü gròsci e putènti de l'intréa Ligüria de Punènte, cu-in'ativitàe impurtantìscima ascì intu cuntèstu lucâle gràsie a-u recüperu da curtivasiùn de [[Oîva|urìve]], du sfrüttamèntu de l'àiva di riài e da custrusiùn di maxéi, tècniche musciàe a-i cuntadìn du pòstu e ch'àn cuscì purtàu a in gràn desvilüppu da regiùn<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 17-18}}</ref>.
=== Etàe d'òru ===
Da-u lòngu perìudu cumprézu tra u [[IX secolo|IX]] e l'[[XI secolo|XI séculu]] nu gh'è vâri de testimuniànse o de mensiùi de l'abasìa ma, miràndu a-i fàiti d'alantù e a di àtti sucesìvi, se purêa teurizà in sachézzu di [[Saracêni]] cùmme pè di âtri scìti religiùzi da regiùn o armênu ina pùria de atàcchi ch'a l'averêa scurìu i frâti. A cunfèrma de st'ipòtezi chi a parêa ésighe ina cunsègna di bêni du [[Cenòbio|cenòbiu]] a l'aministrasiùn dirètta da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diòcexi arbenganéze]], mèntre l'è puscìbile che l'edifìssiu, in scià vètta du Mùnte de Sàn Pêru, u l'avésse pijàu de funsiùi d'avistamèntu e de diféza<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 18}}</ref>.
Pasàu l'ànnu mìlle e turnà ina sèrta següréssa, u gh'è stàitu in növu desvilüppu da regiùn e di sö munastèi, cu-a cüria ch'a l'à dàitu indaré de tère a l'abasìa. In particulà, se fà riferimèntu a in àttu, aù sparìu, du véscu [[Diudau (vescu d'Arbenga)|Diudàu]], firmàu a-u 3 de lüju du [[1076]]<ref name=":13" /><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 86}}</ref>, dund'u daxêva a-i frâti di dirìtti in scì paìxi de [[Cunscente|Cunscènte]], [[Tuiran|Tuiràn]], [[Bardenèi]], [[Carizan|Carisàn]], [[Borṡi|Bòrzi]] e a pàrte de [[Löa]] vèrsu l'antìgu abitàu du [[Pözzu (Löa)|Pözzu]]. Stu chi u l'éra tòstu u mèximu teritòriu da ciü antìga dunasiùn du Càrlu Màgnu, raxùn ch'a l'à mésciu in dübbiu a veritàe de l'àttu, ma ch'u purêa bèn ése a cunfèrma de in presedènte pasàggiu di bêni a-a diòcexi inti mumènti ciü scüri de l'[[Etæ de Mëzo|Etàe de Mèzzu]]. Du 1076 a gh'è in âtru àttu, sèmpre du véscu Diudàu e firmàu a-i 20 de zügnu, ch'u pàrla da dunasiùn de in murìn a Tuiràn a-i benedetìn<ref name=":13" /><ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 54}}</ref>. U 23 de setèmbre du [[1129]] l'[[Utun (vescu d'Arbenga)|Utùn]], véscu d'Arbénga, u l'à cunfermàu ina dunasiùn du sö predecesù, [[Bunifasiu (vescu d'Arbenga)|Bunifàssiu]], che fòscia a l'è lià a quélle ciü antìghe du Diudàu e, da st'àttu chi, a se végghe cùmme l'abâte de Sàn Pêru u l'avésse pijàu ascì di purèi giurìdici, entràndu fìna inti tribunài di ''[[Placitum|placita]]'', dund'u puxêva emétte de sentènse<ref name=":14">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 27}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 19}}</ref>. Da l'intéza, du [[1127]]-[[1128]], de cesiùn a-u [[Badîa de Lerìn|munasté de Lerìn]] du [[Gexa vegia de San Luensu (Varigotti, Finô)|priuràu de Sàn Lurènsu]] de [[Varigotti|Varigòtti]], sèmpre firmàu da l'Utùn, a paré che, avànti d'entrà inta mènsa vescuvì, stu priuràu u fùsse ina dirètta dipendènsa de l'abasìa in Varatèlla<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|p. 90}}</ref>. A l'abâte de Sàn Pêru u véscu Utùn u gh'à dunàu ascì e tère de [[Ve(r)avu|Verâvu]] e pàrte de [[Àutu]], cun l'àttu firmàu a-i 11 d'aùstu du [[1149]]<ref name=":14" />.
Tra u [[XII secolo|Millesèntu]] e u [[XIII secolo|Duxèntu]], gràsie a-u növu desvilüppu, u gh'è stàitu in repijâse di tràfeghi cumerciâli ch'u l'à inrichìu l'abasìa, favurìa da-a sö puzisiùn pròpriu sciü u camìn de üna de [[Stràdda da sâ|stràdde da sà]] ch'i l'andaxêva d'inta [[Rivêa|Rivéra]] a-u [[Piemonte|Piemùnte]] e a-a [[Cianûa padann-a|Cianüra Padâna]]. I frâti i l'àn cuscì pusciüu rinfursà a sö pulìtica terituriâle, pijàndu pàrte a-a fundasiùn de növe gêxe e ascì de uspeài: in particulà, a ciü impurtànte a l'è stàita a gêxa de Sàn Pê de [[Borṡi|Bòrzi]], ancöi cunusciüa cu-u nòmme de [[Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu|santuàriu da Madònna du Bòn Cunséju]], mèntre a Löa a gh'éra l'[[Santuâju da Madonna du Lurêtu (Löa)|uratòriu, aù santuàriu, da Madònna du Lurêtu]], adueràu ascì cùmme asòstu e magazìn pè i tràfeghi cumerciâli, nu luntàn da-i cunfìn cu-e tère pasàe ciü avànti a-i [[Döia (famiggia)|Dòria]], marcàu da-u [[Fusòn Grossu|Fusàu Gròssu]] segùndu l'àttu du [[1312]] cu-u [[Raffo Doria|Ràffu]], tèrsu [[Cuntea de Löa|scignùru de Löa]]<ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 40}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA21|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=21}}</ref>. Dapöi, l'abasìa a cuntrulâva in sèrtu nümeru d'uspeài: dùi i l'éra a-[[A Prìa|a Prêa]], ün intitulàu a-u Sàntu Spìritu e l'âtru a Sàn Nicòlla, e i l'éra stàiti tirài sciü cun l'ajüttu di véschi arbenganéxi; in âtru, cun gêxa, u l'éra inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciâna d'Arbénga]], inta regiùn de [[Puntelungu|Puntelòngu]], e u l'éra dedicàu a Sàn Pêru. Pè in sèrtu muméntu i benedetìn de Sàn Pêru i l'àn cuntrulàu ascì a [[Cunventu de Santu Spiritu (U Burghettu)|gêxa e uspeà du Sàntu Spìritu]] in sìmma a-u [[Câvu du Serià]], de urìgine nu vâri ciàira e fòscia fundà da l'[[Órdine de Sàn Zâne de Geruzalèmme|ùrdine de Sàn Giuànni de Geruzalèmme]], mèntre u [[Munasté de San Giuànni (Löa)|munasté de benedetìne de Sàn Giuànni de Löa]] u dev'ése stàitu lêi ascì ina fundasiùn de Sàn Pêru in Varatèlla<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 67-69}}</ref><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 28-29}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA21|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=21-24}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 20-21}}</ref>. De ciü, inti teritòri de l'abasìa a gh'éra ancù in gràn nümeru de gêxe e de capélle, cùmme prezèmpiu [[Gêxa de San Paulu (Buisan)|quélla de Sàn Pàulu]] a [[Buinzan|Buisàn]], ch'a l'è u ciü antìgu edifìssiu du paìze e dund'u chinâva in frâte tütti i giùrni pè dìghe a méssa<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 69}}</ref>.
=== Decadènsa ===
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, abbazia di San Pietro in Varatella, 1773.pdf|sinistra|miniatura|450x450px|Màppa de l'abasìa fàita da-u cartogràfu zenéze [[Matê Vinzón|Matteo Vinzoni]] du [[1773]]. Föra da gêxa, ancù in pé, u rèstu de l'abasìa u l'éra urmài in ruìna.]]
U gràn puré de l'abasìa, ch'a l'éra aprövu a creà u sö fèudu ecleziàsticu, u l'à però fenìu pè méttira a-u cèntru de pretéze di nòbili e, sruatüttu, da gêxa arbenganéze, ch'a l'éra intu mumèntu de custrusiùn du sö dumìniu terén. In particulà, a gh'è in àttu du véscu [[Lantériu]] o Lantéru du 18 d'utùbre du [[1171]], che però u l'è cunscideràu in fâsu da sèrti autùi, ch'u dispunêva l'agregasiùn di dumìni du munasté a-a mènsa vescuvì d'Arbénga, ufisialmènte p'evità ch'a fenìsse inte mài di scignuròtti du pòstu<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 69-70, 94, 179}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=P. Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.it/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA19|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=19}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 21}}</ref>. A ògni mòddu, inte l'àttu i sùn mensunài nùmma i scìti de Cunscènte, Löa, Tuiràn, Bardenèi e Bòrzi, cun quélli spantiài da-e âtre pàrte ch'i duverêa ése restài a-i mùneghi, tàntu che l'è puscìbile che l'agregasiùn a-a mènsa vescuvì a l'interesàsse giüstu i dirìtti feudâli e dùnca ni l'abasìa ni di bêni in particulà. De ciü, a-i 15 de mârsu du [[1184]], pròpriu a l'abasìa u Lantériu u gh'à dunàu in ''[[manso]]'' in Tuiràn e, sinqu'àgni dòppu, u [[Bonifàçio I de Clavezànn-a|Bunifàssiu I de Clavezâna]] u gh'axêva lasciàu de tère a Bardenèi, dund'i frâti i l'àn fundàu, pòcu prìmma o sübitu dòppu, in sö priuràu<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 26}}</ref><ref name=":3">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 179}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 55}}</ref>.
E tère de Sàn Pêru i l'axêva ina sèrta impurtànsa stratégica pè i véschi d'Arbénga perché i l'éra a-i cunfìn du sö dumìniu terén e, cu-a növa fòrsa de l'auturitàe vescuvì, i sùn cumensài a pasà a-a diòcexi e a-a Cumüna de Tuiràn, nu sènsa de bèlle ratèlle in scià pruprietàe di scìti. In particulà, l'abasìa a cuntrulâva quâxi tütti i scìti de muntàgna a-u reùndu du Mùnte de Sàn Pêru, cun gràn dànnu pè e gènte du pòstu ch'i nu ghe puxêva andà a scö e cu-e pretéze in scì prài du [[Munte Cârmu de Löa|Mùnte Càrmu]] ch'i l'àn purtàu a in prucèssu ch'u s'è giüstàu cun l'intervèntu du [[D'Aste (famïa)|Bungiuànni D'Àste]] e di [[Bava (famiglia)|Bâva]] inte l'àttu du prìmmu de lüju du [[1230]]<ref name=":3" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 47}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 22}}</ref>. In particulà, scicùmme inte sèrti perìudi u l'éra vietàu andà a scö, a Cumüna tuiranìna a l'axêva diciaràu ina bandìa che, nu rispetà da-i frâti, a l'à purtàu a-u sequèstru di sö sciàmmi, fàndu nàsce ina ratèlla che da-u véscu d'Arbénga a l'è rivà fìn'a-u [[Pàppa Grigheu IX|Pàppa Gregòriu IX]], ch'u l'à curpìu u paìze de [[Interdétto|interdéttu]] pè fà acetà e cundisiùi di benedetìn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 30}}</ref>.
A ògni mòddu, a-i 18 de màrsu du [[1231]], i benedetìn i sùn sciurtìi tùrna a liberâse da-u cuntròllu da diòcexi, cu-ina bùlla du Pàppa Gregòriu IX ch'u gh'axêva cuncèssu a prutesiùn puntifìccia e cunfermàu e pruprietàe, scibèn che ciü picenìne da sö prìmma estensiùn<ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 136-137}}</ref>. Pè rinfursà i sö dumìni, l'abâte Dumènegu Enrìcu u l'à usciüu scangià de pruprietàe inta Ciâna d'Arbénga cun de âtre inta vàlle du Varatèlla, cùmme da ducümèntu du frevà du [[1238]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 31}}</ref>. Da-i àtti de sti àgni a se végghe ancù cùmme i frâti i gh'axêva di scìti ascì a-[[a Cêve]], dund'i sùn mensunàe de cà e di defìssi<ref name=":0" />, e a [[Giüstexine|Giüsténexi]]<ref name=":3" />. Intu frattèmpu, fòscia pròpriu pè a ciü grànde libertàe, l'abasìa a l'éra però interesà da ina grâve "decadènsa murâle", che càrche ànnu prìmma a l'axêva interesàu ascì a sö fundasiùn a Löa du munasté de benedetìne. Stu fàitu chi, insèmme a-a nùmina a abâte de l'Enrìcu Du Caréttu, òmmu de pèscime manêre e dürìscimu cu-i mùneghi, u l'à purtàu i frâti, tra a fìn d'arvì e a metàe de lüju du [[1259]]{{#tag:ref|Tra u [[1255]] e u [[1259]] dàndu amèntu a quéllu ch'u scrìve l'[[Paolo Accame|Accame]]<ref name=":15" />|group=n.}}, a méttise d'acòrdu pè masâru<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 33}}</ref>. Cumm'u l'à saciüu da nutìssia, u véscu [[Lanfrancu De Negru|Lanfràncu De Néiru]] u l'à fàitu arestà i benedetìn e cunfiscà i bêni de l'abasìa, mandàndughe in aministratù da lêi numinàu e u nutâru Pêru Fiàllu, da Prêa. L'aministratù vescuvì, in mùnegu de nòmme Rainàrdu o Raimùndu, pè recüperà i bêni de l'abasìa che intu frattèmpu i l'éra stàiti ocüpài, u l'à fàitu recùrsu a-u [[Pàppa Lisciàndro IV|Pàppa Sciàndru IV]], ch'u l'à cuscì incariàu l'arsiprève de [[Mondovì|Munduvì]], Bunifàssiu, ch'u-i l'à pijài indaré cu-a minàccia de scumünica<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 180-181}}</ref><ref name=":15">{{Çitta|Accame, 1893|pp. 51-52}}</ref><ref name=":9">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 57}}</ref>.
A-i 20 de lüju du [[1259]] u Lanfràncu u l'à numinàu in aministratù de l'abasìa, u Pagàn de Nuxéu, e, fòscia cun l'idéa de serâra, a-i 27 de zenà du [[1282]] u gh'à cumandàu de nu fâghe entrà di növi frâti ch'i nu gh'avésse u sö perméssu speciâle. U Pagàn u l'à però dezubedìu a l'urdìne du véscu e, dòppu ina létera d'avìzu, u l'è stàitu curpìu da scumünica a-i 4, o fòscia a-u prìmmu<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 35}}</ref>, de màzzu de quéllu ànnu<ref name=":4">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 181}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 53}}</ref>. A ògni mòddu a questiùn a l'è dürà pè du bèllu tèmpu, tàntu che u Pagàn, segùndu in àttu du 30 de màzzu du [[1295]], u duxêva ancù ése l'abâte du munasté. A-i 11 de setèmbre du [[1297]], inte l'àmbitu de in'âtra ratèlla cu-i tuiranìn, a paré ch'u ghe sécce stàitu in càngiu de aministrasiùn, cunscideràndu che l'abâte ch'u l'à fàitu u recùrsu a-u [[Pàppa Bonifàçio VIII|Pàppa Bunifàssiu VIII]] u l'éra in sèrtu Emanuéle<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 53-54}}</ref>. A-u Bunifàssiu VIII sécce l'abâte che i mùneghi i gh'àn mandàu ascì de létere de mugùgnu cùntru i dàgni caxunài a l'abasìa da-u véscu d'Arbénga, alantù raprezentàu da-u sucesù du Lanfràncu, u [[Nicolò Vascùn]]. U Pàppa u l'à decìzu d'incarià da questiùn l'arsiprève du [[Finô|Finà]], Giàcumu Màlla, che a-i 25 d'utùbre du [[1301]] u l'à fàitu cunsegnà a-u véscu létere e mandâtu de sitasiùn da-u sö nùnsiu Curâdu Vaccalìn<ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 54}}</ref>. Dòppu u falimèntu de in tentatìvu de mandâghe di növi frâti, fòscia pè l'upuzisiùn du partìu du Pagàn cumm'u se végghe da in àttu du 17 d'aùstu du [[1301]]<ref name=":16">{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 39}}</ref>, u Vascùn u l'à a-a fìn dumandàu a supresiùn de l'abasìa, prucèssu ch'u l'è stàitu cüràu da-u [[Napulión Orsìn (cardinâ)|Napuleùn Ursìn]], [[Sant'Adriàn a-o Föo (diaconîa)|cardinà diàcunu de Sant'Adriàn]], sciü dispuzisiùn du [[Pàppa Cleménte V|Pàppa Clemènte V]]. L'arsiprève de Tuiràn, Guglièlmu, a-i 16 d'utùbre du [[1308]] u l'à dùnca tacàu a-a mènsa vescuvì d'Arbénga i bêni ch'i l'éra restài a-u munasté, mèntre quélli a Bardenèi, Camerâna e Finà i l'éra stàiti ocüpài da-i [[Du Carettu (famiggia)|Du Caréttu]]<ref name=":9" /><ref name=":4" /><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 36}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 54-55}}</ref><ref name=":8">{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 23}}</ref>. U sucesù du Vascùn, l'[[Manoælo Spìnoa|Emanuéle Spìnura]], u l'à però decìzu de nu serà du tüttu u munasté, cumm'u se faxêva inte sti àgni pè quéllu da Gainâra, ciamàndu a purtâru avànti i certuzìn ch'i staxêva inte l'[[Cašté ed Cazótu#A certuza ed Cazótu|abasìa de Cazòttu]], ina növa ràmma di benedetìn ch'a l'andaxêva aprövu a-a stréita régula de [[Sàn Brùn|Sàn Brün]] e ch'a gh'axêva ina gràn fàmma de rigù murâle<ref name=":16" /><ref name=":8" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 181-182}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 56}}</ref>.
=== Certuzìn ===
[[Immaggine:Pier Maria Gropallo, Delineazione de territorii de confini di Boissano, Toirano e Giustenesi della Pietra..., 1655 (Monte San Pietro).png|miniatura|250x250px|[[Pê Màia Gropàllo|Pier Maria Gropallo]], ''Delineazione de territorii de confini di Boissano, Toirano e Giustenesi della Pietra, con quelli di Bardeneto di Zuccarello et il territorio del signor marchese di Carpe e Balestrino fatta a 20 ottobre 1655'', [[1655]]; detàju da raprezentasiùn, de fantazìa, de l'abasìa]]
L'abasìa a l'è stàita cunsegnà a-i certuzìn, inta persuna du priù Niculìn Inceriu de Munduvì, a-i 5 d'arvì du [[1315]]{{#tag:ref|A-i 4 d'arvì dàndu amèntu a quéllu ch'u scrìve u Paneri intu ''Sacro, e vago Giardinello''<ref name=":7" />|group=n.}}, cu-u véscu Emanuéle Spìnura ch'u gh'à lasciàu cùmme bêni l'intréa vàlle du Varatèlla da-i mùnti a-u mà e da-u [[Munte Aü|Mùnte Aü]] a-u riàn de [[Verzi (Löa)|Vèrzi de Löa]]. De ciü, a gh'éra ancù tütta Giüstènexi e a [[Gêxa de Sàn Floriàn (Camerànn-a)|gêxa de Sàn Fluriàn de Camerâna]] cu-e pruprietàe söe<ref name=":5">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 181}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 155}}</ref><ref name=":10">{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 58}}</ref>. Pè cùntru, i certuzìn i gh'axêva da pagà e décime a-u véscu d'Arbénga ciü ina tàssa a-a sö persùna de dêxe [[Monetaçión zenéize|frànchi de Zéna]], redüti a 100 scüi pè i sö sucesùi<ref name=":5" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 154-157}}</ref>. I certuzìn i l'àn firmàu ascì ina cunvensiùn cu-u véggiu priù, u Pagàn, ciü tàrdi cangià a sö favù dòppu de lagnànse ch'u l'axêva mandàu a-u véscu. U frâte, ch'u l'éra sciurtìu cu-ina scüza a turnà a Sàn Pêru, u l'axêva però cumensàu a fâghe di dàgni, rivàndu a gratà i arêdi sâcri de l'abasìa, e cuscì u priù Giràrdu u-u l'à fàitu segnalà a-u véscu mandàndu u frâte Uddìn a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prêa]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 181-182}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 157-160}}</ref>. A-i 6 de màzzu du [[1316]] u véscu u gh'à dùnca scrìtu ina létera cu-a minàccia de scumünica, fàita registrà da-u priù a-u nutâru Baamuntìn Baamùnte de Tuiràn cu-a cunsciderasiùn "chi i fenìsce e impréze de stu famùzu abâte, pagàn de nòmme e de fàitu"<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 41-43}}</ref><ref name=":6">{{Çitta|Arecco, 2003|p. 183}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 57-58, 159-160}}, dund'u gh'è però in sbàju de trascrisiùn, cu-a létera ch'a l'è datà da l'Accame a-i 16 de màzzu.</ref>.
A-a mòrte du Pagàn, ciü o mênu inta prìmma metàe du [[1321]], l'abasìa a l'è sciurtìa a rèndise autònuma da quélla de Cazòttu, cun l'àttu ufisià ch'u l'è du 17 d'aùstu de quéllu ànnu<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 58}}</ref> e cun prìmmu priù u Pêru Garzàn, de [[Verçelli|Vercèlli]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 45}}</ref>, ch'u l'è restàu in càrega fìna a-u [[1326]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 45}}</ref><ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 69}}</ref>. A gràn numêa di certuzìn a l'à fàitu tùrna rivà de dunasiùi, ch'i l'àn purtàu a in sö desvilüppu e a-u recüperu di scìti abandunài da-i benedetìn, nu sènsa di növi cuntràsti cu-e gènte du pòstu. Cuscì, a-i 2 de zügnu du [[1325]], sciü dumànda di frâti, u [[Pàppa Zâne XXII|Pàppa Giuànni XXII]] u gh'à dàitu a prutesiùn puntifìccia<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 47}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 160-161}}</ref>, fàndu ciàira mensiùn de pruprietàe du munasté<ref name=":10" />. A ògni mòddu e lagnànse i sùn prèstu scciupàe cun de asiùi sèmpre ciü grâvi e, zà a-i 7 de nuvèmbre du [[1326]], i tuiranìn i l'àn cumensàu a scrìve a-u véscu d'Arbénga, inte quéllu ànnu u Federìgu di [[Marchexâto de Çêva|marchéxi]] de [[Çêva|Séva]]. E lìte cu-i tuiranìn i sùn bèn cuntignàe inti àgni dòppu, cu-i frâti ch'i l'axêva numinàu cùmme sö procuratù u Rubàrdu, da putènte famìja arbenganéze di [[Seulla (famïa)|Seùlla]], rivàndu pè u mumèntu a giüstâse cu-a sentènsa du véscu du 25 d'utùbre du [[1341]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 47-50}}</ref>. Ciü o mênu rangià a descusciùn cu-i tuiranìn, a l'è prèstu cumensà ina növa bêga cu-i òmmi de Bardenèi, inti fèudi di Du Caréttu, che a-u [[1361]] i se refüâva de pagà e décime a-a certùssa. I dàgni da-i cunflìtti cu-i vexìn e-e gròsse spéze giüdisiàrie i l'axêva purtàu a ina pèscima situasiùn inte sustànse di certuzìn, cu-u priù Tumâzu che, du [[1364]], u l'è stàitu curpìu da scumünica pè n'avé pagàu ina tàscia religiùza, levà dòppu u pagamèntu cun àttu du 29 de màrsu du [[1365]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 50-51}}</ref>. Intu frattèmpu a s'è tùrna druvìa a custiùn di prài du Càrmu, cu-in tentatìvu di frâti de diciarà nu vàlida a sentènsa du 1341, mèntre a-i 20 de màrsu du [[1377]] u priù Dumènegu u l'è andàu in Arbénga p'evità in'âtra scumünica da décime nu pagàe<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 51}}</ref>.
Intu [[Scìsma de Ponénte|scìsma du 1378]], pè i sö stréiti liàmmi cu-a [[Sànta Sêde]], l'abasìa a l'è restà fedéle a-u [[Pàppa Urbàn VI|Pàppa Urbânu VI]] a diferènsa du gròssu de l'ùrdine certuzìn e da ''[[Grande Chartreuse]]'', refüàndu ascì in prugèttu de l'[[antipàppa Cleménte VII|antipàppa Clemènte VII]] ch'u n'uxêva l'uniùn cu-a [[Certôza do Monbràcco|certùssa scismàtica du Mumbràccu]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 53}}</ref>, cun l'Urbânu VI che, pè ringrasiâra, u l'è dapöi intervegnüu cun quàttru létere in sö favù inti mumènti de dificultàe ecunòmica de Sàn Pêru<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 63}}</ref>. Però i sùn tùrna cumensài i cuntràsti cu-a Cumüna tuiranìna pè i dirìtti in scì prài du Mùnte Càrmu che, a despêtu de càrche intéza, i nu se sùn mài giüstài du tüttu, e di âtri cu-a Cumüna d'[[Arbenga|Arbénga]] pè i scìti d'atàccu a-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], cuscì cùmme inta Bùrmia cu-i scignùri de Bardenèi. I frâti i l'àn dùnca cumensàu a métte ùrdine inte pruprietàe söe, cuncentrànduse inti scìti ciü vixìn a-a certùssa e vendéndu, a-i 6 de zügnu du [[1440]], quélli ciü luntài inte valàe du Tànaru, da Bùrmia e inta Ligüria de punènte. In particulà, cun st'àttu chi i sùn stàite vendüe e [[Gràngia|grànge]] de [[Carizan|Carisàn]], [[Bagnàsco|Bagnàscu]], [[Mascimin|Mascimìn]], [[Batifòllo|Batifòllu]], [[Camerànn-a|Camerâna]], [[Malpotrêmo|Malputrêmu]], [[Nuxéo|Nuxéu]], [[U Duseu|Duséu]], [[Moriaodo|Meriàdu]] e [[Triöra]] e, gràsie a-a növa cundisiùn ecunòmica ciü sâda, i certuzìn i l'àn cumensàu a pijà a pixùn di "defìssi" inta Varatèlla, cu-u ciü tàntu de sö ativitàe ch'u s'éra cuncentràu in Tuiràn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 57}}</ref>. I frâti, cun di gròsci travàji, i sùn pöi sciurtìi a guernà l'àiva du [[Scciumêa Varatella|Varatèlla]], nu sènsa ina gràn cuntéza terminà du [[1479]]<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 24}}</ref>, cu-a fòrsa da scciümàira ch'a l'éra aduerà inta prudusiùn e trasfurmasiùn de [[Càneva|cànava]], [[Papê|papé]], [[Gran|gràn]], [[Êuio|öriu]], [[Pôvie néigra|pùve néira]], [[Ciongio|ciùngiu]], [[Öo|òru]], [[Argento|argèntu]], [[Món|maùi]] e [[Câsìnn-a|casìna]]<ref name=":6" /><ref>{{Çitta|Accame, 1893|p. 67}}</ref>. Pè sta raxùn chi, i frâti i l'axêva musciàu ciü vòte u vuré de mesciâse int'ina növa certùssa ch'a fùsse a-u fùndu da valà e ciü vixìna a-e sö pruprietàe, cunscideràndu ascì che l'antìga stràdda da sà ch'a traversâva u Mùnte de Sàn Pêru a s'éra urmài mescià ciü in bàssu, a-u fùndu du valùn<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 59}}</ref>. Pasài di àgni sènsa ése cuntentài, a-i 14 d'aùstu du [[1495]] i l'àn a-a fìn resevüu u permèssu de stà inta növa [[Certussa de Tuiran|Certùssa de Tuiràn]], cu-u duvé de tegnì avèrta l'antìga abasìa e de dì méssa tütti i giùrni inta gêxa de Sàn Pàulu de Buisàn<ref>{{Çitta|Arecco, 2003|pp. 182-183}}</ref><ref>{{Çitta|Accame, 1893|pp. 69-70}}</ref><ref>{{Çitta|Pesce & Tagliafico, 1976|p. 68}}</ref>.
Föra che in chiürtu mumèntu du [[1525]], quand'i certuzìn i l'éra tùrna andài a stà inte l'abasìa pè scampà a-a pèste, l'antighìscima strutüra a l'è però fenìa de manimàn abandunà e in ruìna, tàntu che cu-in àttu du 18 de lüju du [[1713]] se decidêva de pêne e de mürte pè quélli ch'i l'avésse sustàu e pròprie béstie drèntu a-a géxa, nutàndu cùmme inte quélli àgni u l'éra fìna "''ciò occorso mentre vi si celebrava la S. Messa''"<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|p. 72}}</ref>. A ògni mòddu, Sàn Pêru u l'è restàu in pé e cuscì, ancù a-a giurnà d'ancöi, se ghe tégne a gràn fèsta, aù a-u prìmmu de màzzu, da séculi tra e ciü sentìe da-e gènte da valà<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 25}}</ref>. A-u prìmmu d'arvì du [[1937]] u cumplèssu de l'abasìa u l'è stàitu ascì diciaràu bêne de interèsse cultürâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.sigecweb.beniculturali.it/images/fullsize/ICCD1038868/ICCD13258577_00111641.pdf|tìtolo=Abbazia di S. Pietro in Varatella - decréttu de tütela|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}</ref>.
== Lìsta di abâti ==
Chi sùtta a gh'è a lìsta, nu cumplêta, di abâti benedetìn e di priùi certuzìn de Sàn Pêru cunusciüi a-a giurnà d'ancöi da-a fundasiùn de l'abasìa fìna a-u sö abandùn du 1495, pijài da-e mensiùi inti àtti e inti ducümènti d'alantù. Pasàu st'ànnu i certuzìn i sùn andài a stà inta növa certùssa, dund'a gh'è a [[Certussa de Tuiran#Lìsta di priùi|lìsta di ürtimi priùi]]<ref>{{Çitta|Beltrutti, 1982|pp. 77-79}}</ref>:
* 1122: Pêru, u l'è u prìmmu abâte de Sàn Pêru a ése mensunàu inti àtti, in particulà inte in'enfitèuzi du 1122 e int'ina dunasiùn de l'Utùn, véscu d'Arbénga, du 1129.
* 1184: Ubèrtu, mensunàu int'ina dunasiùn du véscu arbenganéze Lantériu.
* 1222: Enrìcu, u l'è mensunàu int'in àttu de véndia de l'11 de frevà du 1222 e inta cunvensiùn cu-i tuiranìn pè i prài de Mùnte Càrmu du prìmmu de lüju du 1230.
* 1255: Bunifàssiu, u 14 de nuvèmbre du 1255 u l'à cedüu in pràu a pixùn.
* 1258: Rainàrdu, u 24 d'arvì du 1259 u l'à prezentàu ina létera a l'Uddùn Trüccu de Tuiràn da l'arsiprève de Munduvì, intervegnüu daré mandàu du Pàppa Sciàndru IV pè prutézze i bêni de l'abasìa.
* 1259: Abâte Du Caréttu, u sö nòmme u nu l'è cunusciüu, u l'è fenìu masàu da-i âtri frâti inte l'estàe de quéllu ànnu.
* 1282: Pagàn de Nuxéu, u l'è stàitu l'ürtimu abâte benedetìn ma nu se sà a dâta da sö urdinasiùn. U l'è mensunàu inte paréggi àtti de quélli àgni, cùmme a scumünica du véscu Lanfràncu d'Arbénga du 4 de màzzu du 1282.
* 1317: Giràrdu: mùnegu de Cazòttu e prìmmu priù certuzìn, scibèn che Sàn Pêru alantù a l'éra a-e dirètte dipendènse da certùssa de Cazòttu, u l'è mensunàu int'in àttu du 6 de màzzu du 1317.
* 1321: Pêru Garsàn o de Grasàn de Vercèlli, prìmmu priù autònumu, da-u 1325 e u 1330 u l'è stàitu priù de Cazòttu, da-u 1330 a-u 1334 de Mumbràccu e de [[Bologna|Bulògna]] da-u 1334 a-u 1339.
* 1327: Uddùn Cuméllu, zà priù inta [[Certôza de Rîeu|Certùssa de Rivaròllu]] du 1311, du 1327 u l'è pasàu a Sàn Pêru e du 1337 a Cazòttu; du 1341 u l'è turnàu a Sàn Pêru.
* 1331: Benedéttu, numinàu da-u capìtulu cùmme prucüratù de Sàn Pêru.
* 1332: Rulàndu de Vigùn, zà priù de Cazòttu tra u 1330 e u 1332.
* 1333: Curâdu, u l'à numinàu, u 10 d'aùstu du 1333, u priù de [[Rîeu|Rivaròllu]] cùmme prucüratù pè ina càuza a [[Zena|Zéna]].
* 1333: Gràddu, mensunàu cùmme priù int'in àttu pè diciarà di antìghi dirìtti de l'abasìa, firmàu u 21 d'utùbre du 1333.
* 1337: Pêru da Muncalé, zà priù da [[Certôza de Pézio|Certùssa de Péziu]] tra u 1311 e u 1312, de Mumbràccu tra u 1325 e u 1329, pöi tùrna a [[Chiusa di Pesio|Péziu]] e tra u 1332 e u 1336 a Cazòttu, per vegnì in scià fìn a Sàn Pêru du 1337.
* 1341: Uddùn Cuméllu: priù pè ina segùnda vòtta dòppu ch'u l'éra fenìu pè càrche ànnu a Cazòttu, u l'è mensunàu int'in àttu du 3 d'arvì du 1341 dund'u nòmina, pè in prucèssu cùntru a Cumüna de Tuiràn, u Rubàrdu Seùlla cùmme prucüratù de l'abasìa.
* 1341: Gabrié De Néiru, mensunàu inta sentènsa de ina càuza cùntru Tuiràn du 25 d'utùbre du 1341, diciarà da-u Federìgu, véscu d'Arbénga.
*1343: Antògnu, u 23 de màrsu du 1343 u pâga de décime a-u campaù da diòcezi arbenganéze.
*1349: Pêru de Muntebelliviàn o Puntebelliviàn, u pâga di cànuni a-u véscu Federìgu d'Arbénga a-u 4 d'arvì du 1349.
*1358: Brìssiu, u l'è prubàbile ch'u sécce u Brìssu da Bàrge, priù de Cazòttu inti àgni 1347-1348 e 1352-1355. Du 1358 u l'è priù Sàn Pêru, pagàndu e décime papâli a l'arsiprève Carbùn d'Arbénga, e u l'è mensunàu a-i 4 d'aùstu du 1361, quàndu u l'à difézu i dirìtti da certùssa in scé décime de Bardenèi, da-u [[Casté de Bardenèi|castéllu de quéllu paìze]]. Tra u 1368 e u 1369 u l'è stàitu priù de Mumbràccu.
*1363: Tumâzu, u pâga de décime a-u Pàppa du 1363, mèntre du 1365 u l'è scumünicàu pè n'avére pagàe in tèmpu, giüstàndu però a sö puzisiùn a-i 29 de màrsu de quéllu ànnu. A-u scciöppu de in'âtra ratèlla cu-a Cumüna tuiranìna u l'à fàitu recùrsu a-a sentènsa du 1341 du véscu Federìgu.
*1370: Bunifàssiu da Munduvì, fòscia u Bunifàssiu Marcériu priù de Péziu inti àgni 1340-1343, de Cazòttu inti perìudi 1350-1352 e 1357-1359 e de [[Certôza de Sàn Gêumo|Muntéllu]] tra u 1360 e u 1362. U l'è mensunàu a càppu de Sàn Pêru in Varatèlla inte l'acàttu de ina cà a Tuiràn a-i 30 de màrsu du 1370.
*1376: Antògnu, mensunàu inta sentènsa du véscu d'Arbénga [[Giuanni Fieschi|Giuànni Fiéschi]], du 22 de dixèmbre du 1376, ch'u ghe levâva u pagamèntu de ina sèrta sùmma.
*1377: Dumènegu, u 20 de màrsu du 1377 u se impegnâva a pagà de décime papâli.
*1381: Giàcumu di Arnàldi, u duverêa ése ascì u priù de Cazòttu tra u 1366 e u 1369, a lèi u gh'à scrìtu u Giuànni, [[Certôza de Firénse|priù de Firénse]], pè spunciâru a méttise da-a pàrte du Pàppa Urbânu VI intu scìsma de quélli àgni. U l'è mensunàu ancù inta bùlla papâle scrìta a-i 14 de màzzu du 1381 in favù de l'abasìa, mandà a-i [[Diòcexi de Àsti|véschi de Àsti]], [[Diòcexi de Àrba|de Àrba]] e [[Arçidiòcexi de Turìn|de Türìn]].
*1384: Dumènegu Medìa, mensunàu int'in àttu de véndia du 12 de zügnu du 1384.
*1386: Scirvèstru de Cervìziu, mensunàu int'in àttu du 6 de dixèmbre du 1386 e tùrna inta sentènsa du 18 de dixèmbre du 1389, diciarà da-u Daminàn Carpanéu a favù da certùssa cùntru u véscu d'Arbénga.
*1389: Federìgu, u pâga a-a fìn de l'ànnu e décime a-u campaù Bertumé Bergàlla.
*1413: Antògnu Gerbìn, de [[Monasterolo Casotto]], zà priù de Cazòttu tra u 1407 e u 1413, a Sàn Pêru tra u 1413 e, fòscia, u 1418, e tùrna a Cazòttu tra u 1418 e u 1425.
*1434: Giuànni Spìnura, numinàu prucüratù da certùssa a-i 4 d'aùstu du 1434, u 2 de lüju du 1438 u l'à resevüu ina dunasiùn e u 24 d'aùstu de quéllu ànnu u l'à acatàu ina cà in Tuiràn. U l'è mensunàu ascì inte di acàtti in dâta 10 de lüju e 17 de nuvèmbre du 1439.
*1439: Gerònimu da Séva, mensunàu inte l'àttu d'acàttu de in'âtra cà a Tuiràn.
*1443: Bertumé, mensunàu p'avé pagàu de décime a-u Pàppa.
*1450: Antògnu da Prêa, u l'à pagàu 15 frànchi a-u cardinà [[Zòrzo Fiésco|Zòrzu Fiéschi]].
*1454: Paulu de Sant'Àgata, mensunàu a-u pagamèntu da pixùn de in [[Gumbu|gùmbu]] a-u véscu d'Arbénga.
*1457: Raimùndu de Brìga, u l'à ratificàu u cuntràttu d'enfitéuzi du murìn da Ròcca.
*1464: Giuànni Spìnura, priù de Sàn Pêru pè a segùnda vòta, u l'à cedüu a-u marchéze Tumâzu de Séva di scìti a Bagnàscu in scàngiu de âtri ciü vixìn a-u munasté, a-u Burghéttu e a Giüstènexi.
*1464: Nicòlla Carâra, da Cêve, u 29 de dixèmbre du 1464 u l'à dàitu a pixùn di terén a Batifòllu, u 25 de zenà du 1466 u l'à acatàu ina cà a Tuiràn e u 29 de dixèmbre du 1467 in scìtu a Bardenèi. Pasàu nu vâri tèmpu u l'è pasàu a-a certùssa de Péziu cùmme priù.
*1468: Zòrzu de Vàlle, da Munduvì, u l'è mensunàu p'avé scangiàu di scìti a Bagnàscu, du 1475 u l'è priù a Péziu.
*1470: Franséscu di Cijâri, da Munduvì, mensunàu int'in àttu du 28 de nuvèmbre du 1470, u 25 de frevà du 1479 u l'à renuvàu l'enfitéuzi du murìn da Ròcca. Du 1482 u l'è pasàu cùmme priù a Cazòttu, dund'u l'è mòrtu a-i 8 de nuvèmbre du 1495.
*1479: Nicòlla di Scarpadiùi, u 14 de màrsu du 1479 u l'à seràu in pùffu da mìlle sciurìn de Savùna vèrsu u rìccu mercànte Ruffìn Ròbbi da [[Cherasco|Cheràscu]].
*1482: Dumènegu Gàspare de Serén, u 12 d'utùbre u l'à òtegnüu in murìn a pixùn da-u véscu d'Arbénga, du 1493 u l'è cùmme priù a-a Certùssa de Péziu.
*1490: Nicòlla Carâra, tùrna priù ma pè pòcu, perché u l'éra maròttu.
*1490: Pàulu de Sant'Àgata, priù de Sàn Pêru tra u 1490 e u 1496, mensunàu int'in àttu du 5 de frevà du 1491. U [[Diòcexi de Nöi|véscu de Nòri]], [[Doménego Vacâ|Dumènegu Vacâri]], u l'à apruvàu in'intéza tra stu priù e u véscu d'Arbénga Leunàrdu Marchéze a-i 20 de nuvèmbre du 1491; u 4 de frevà du 1495 u l'è mensunàu inte l'acàttu de in scìtu a [[Patarè]] da-a cunfratèrnita du Sàntu Spìritu de Tuiràn.
== Descrisiùn ==
=== Evulusiùn architetònica ===
U cumpléssu de l'abasìa u l'è cangiàu du bèllu cu-u pasà di séculi, slargàu cun de növe azùnte fìna a-u sö abandùn, ch'u l'à purtàu a-a ruìna du ciü tàntu de l'abasìa föra che a gêxa e i edifìssi a lêi arembài. Da l'anàlizi architetònica e da l'ünica raprezentasiùn stòrica cunusciüa, sarêa a dì quélla du Vinzoni inte ''Il Dominio della Serenissima Repubblica di Genova in terraferma'' du [[1773]], s'è pusciüu teurizà che a pàrte ciü antìga a sécce pròpriu a gêxa, cu-ina prupòsta de datasiùn da gêxa ancöi in pé a-u [[XII secolo|XII séculu]]<ref name=":11">{{Çitta|Marino, 2019|pp. 79-80}}</ref>. Sèmpre da-u Vinzoni a se végghe a prezènsa de in'àbside reùnda, aù sparìa, che da-u Paneri, intu ''Sacro, e vago Giardinello'' e dùnca a-u [[1624]], u végne però mensunà a-a tramuntâna<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 45}}</ref>. Da prìmma strutüra i faxêva pàrte ascì e custrusiùi in scià müràja de drìta, ancù existènti ma bèn cangiàe a furmà a stànsia ünica aduerà cùmme depòxitu pè légne, fòscia aduerà cùmme prìmmu asòstu di frâti, föra da tùre picenìna sübitu ciü a süd ch'a duvêva ése in magazìn. Inta müràja de drìta da gêxa a gh'éra dùe avertüre ch'i permettéva u pasàggiu tra sta chi e-e âtre custrusiùi, ma üna a l'è stàita ciü avànti tapà<ref name=":11" />.
A segùnda fâze de custrusiùn a duverêa cumprènde i edifìssi, tütti ruinài, a punènte da pàrte ciü antìga che, dàndu amèntu a-a raprezentasiùn du Vinzoni, i sùn ancù liài a in'edilìsia da Etàe de Mèzzu, marcà da-u gràn spesù de müràje, paréggiu a quéllu da gêxa. L'è prubàbile che i travàji de növe custrusiùi i sécce cumensài giüstu dòppu u pasàggiu de l'abasìa a-i frâti certuzìn, vixìn a l'ànnu [[1315]], mumèntu cuntempuràgnu a-u rinfòrsu da vòta da gêxa cu-i èrchi ch'i se pöne ancù végghe. Sti edifìssi i l'éra mésci a-u reùndu de in ciòstru cu-in pùssu, ch'u l'exìste ancù, e l'è prubàbile ch'i fùsse aduerài cùmme stàlle e magazìn a-u servìssiu de ativitàe agrìcule du munasté, a ògni mòddu u nu gh'è restàu vâri de st'âra du cumplèssu, föra de càrche müràja dund'a gh'éra a stasiùn da teleférica e di rèsti ch'i sùn cuèrti da-u terén<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 81-82}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 46}}</ref>.
A-a fìn, u gh'è stàitu in ürtimu mumèntu de custrusiùn ch'u duverêa remuntà a-u [[XV secolo|XV séculu]], cun l'üzu de tècniche ciü mudèrne ch'i sùn marcàe da de müràje ciü sutì. Inte sta fâze chi u l'è stàitu alungàu u presbitériu vèrsu süd e, sèmpre inte quélla diresiùn, u l'è stàitu tiràu sciü in gràn edifìssiu, fòscia adueràu cùmme dormitòriu. Cun sti travàji, l'abasìa a l'éra rivà a-a sö màscima estensiùn, ma a l'è prèstu ruinà cùmme i frâti i sùn andài a stà inta növa certùssa<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 83}}</ref>. Dòppu u [[1495]] u ghe dev'ése stàitu giüstu u rinfùrsu da faciâta a-a tramuntâna cu-i cuntrafòrti ch'i se végghe intu dizégnu du Vinzoni, ciü avànti cuèrti da ina müràja; de rèstu, u gròssu du cumpléssu u s'è derfàu da l'abandùn e, fòscia, pè di dàgni patìi inte uperasiùi militâri da [[Batàggia de Lêua|batàja de Löa]]<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 84}}</ref><ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 47}}</ref>.
=== De föra ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - faciâta (1).jpg|A faciâta vèrsu nòrd
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - portâ.jpg|U purtà da gêxa
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - barcón.jpg|U barcunéttu srua a-u purtà
</gallery>
L'abasìa de Sàn Pêru in Varatèlla a gh'à in'architetüra sèmplice e pòvera, in armunìa cu-a vìtta benedetìna, cun nu vâri d'avertüre e di masìcci cuntrafòrti a-e muràje pè dâghe de stabilitàe. A strutüra, da-u prufì a cabànna, a l'è stàita interesà da paréggi intervènti cu-u pasà di àgni, cu-a pàrte restà in pé ch'a l'è quélla ciü antìga de l'intréu cumpléssu.
A faciâta vèrsu nòrd, ch'a l'è ascì quélla da gêxa, a l'è tra e ciü antìghe, giüstu rimanezà cu-a realizasiùn di cuntrafòrti mensunài de d'âtu, ciü tàrdi inglubài inta müràja. Chi se ghe dröve u purtà prinsipà, p'entrà inta gêxa, e dùi barcunétti picenìn pè a lüminasciùn da navâta. Gh'è ascì in âtru purtà, in scià drìta du quéllu da gêxa, ch'u s'àrve intu lucâle paralêlu a-a navâta, ancöi adueràu cùmme depòxitu pè e légne<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 89}}</ref>.
Pe cùntru, a müràja girà vèrsu nòrd che ancöi a l'è cumpréza inte l'âra laterâle a l'è stàita realizà cu-ina tècnica diferènte, ségnu de ina recustrusiùn ciü mudèrna, fòscia necesària pè in sö cròllu. A-a sö estremitàe a se pò ancù végghe l'inprensìpiu da sö cuntignasiùn vèrsu punènte, ch'a nu l'exìste ciü, desvilüpà sciü dùi ciài; quéllu de sùtta, fòscia adueràu pè tegnìghe e bèstie, u se truvâva ciü in bàssu du livèllu du pùssu, e dùnca de l'antìgu ciòstru, e u l'éra cuèrtu da ina vòta a bùtte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 90}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (5).jpg|Vìsta da müràja vèrsu punènte
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - relêuio a sô.jpg|A meridiâna
</gallery>
A müràja de punènte a l'è furmà sécce da tòcchi uriginâli che da âtri ch'i sùn stàiti rangiài ciü de resènte. In particulà, a sö pursiùn vèrsu nòrd a dev'ése tòstu paréggia a-u mumèntu da sö custrusiùn, quàndu a l'éra üna de müràje ch'i serâva u ciòstru du munasté. Chi i se dröve trèi barcùi: quélli de d'âtu, quâxi in sìmma a-a müràja, i sùn a lêi tòstu cuntempuràgni, quéllu ciü in bàssu, miràndu a-a tècnica aduerà, u l'è pè cùntru ciü resènte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 91}}</ref>.
A pàrte de müràja a l'âtra estremitàe, sarêa a dì quélla ch'a sèra l'âra laterâle du cumpléssu, a l'à patìu bèn bèn de intervènti. Di dùi barcunétti de d'âtu a-u pòrtiu, quéllu in scià senèstra u l'è stàitu seràu e druvìu armênu dùe vòte mèntre in'âtra avertüra in scià drìta da meridiâna a l'è aù serà. Intu pòrtiu, a-u sö fùndu, a gh'éra ascì in purtà de culegamèntu cu-a gêxa, che però u l'è stàitu tapàu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 92}}</ref> e d'atàccu a-a sö entrà u gh'è ancù l'antìgu pùssu du munasté<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 117}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - rêtro (1).jpg|A faciâta vèrsu u mà
</gallery>
A faciâta vèrsu u mà a l'è u rezultâtu de ina série de travàji diferènti. A sö pàrte ciü antìga a l'è quélla de levànte, dund'i ghe sùn ancù i ségni de müràje uriginâli, pè cùntru a pursiùn vèrsu punènte a l'è stàita rangià in tèmpi ciü mudèrni. Chi u se dröve in purtùn, fàitu de légnu e cuèrtu de metàllu, e ina série de barcùi; arembài a-a strutüra i ghe sùn ancù dùi maxèi pè setâse<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 141}}</ref>.
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (2).jpg|U fiàncu de levànte e u téitu
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - estèrno (3).jpg|U pasàggiu a levànte de l'abasìa
</gallery>
L'ürtimu fiàncu de l'abasìa, giràu vèrsu levànte, u l'è quéllu ciü sèmplice e ch'u l'è cangiàu de mênu intu cùrsu di àgni. A sö pàrte a setentriùn a l'è a ciü antìga mèntre, in curispundènsa de stànsie vèrsu u mà, a l'è stàita rangià ciü de resènte. Inte sta müràja i ghe sùn giüstu dùi barcùi<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 142}}</ref>.
U téitu u l'è furmàu de ciàppe quadrâte de nuvànta cìtti de lâtu, méscie du [[1971]] quand'u l'è stàitu rangiàu, e u gh'à u cùrmu de cùppi, cu-ina crùxe de metàllu a pùnta vèrsu mùnte<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 119}}</ref>. A crùxe ciü impurtànte du cumplèssu a l'è però quélla intu pràu davànti a l'abasìa, âta trèi métri e da-u pézu de trèi quintâli e mèzzu, méscia chi du [[1896]] a-u pòstu de üna ciü antìga, de légnu, e dunasiùn du scìndicu d'alantù de Tuiràn, Pietro Iginio Mainero, u "Biundìn"<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 189}}</ref>.
=== De drèntu ===
==== Gêxa ====
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - intèrno (3).jpg|Vìsta de drèntu da gêxa
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - artâ (5).jpg|L'artà cu-u cenòbiu
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - pitûe (1).jpg|A pitüra de Sàn Përu, Sàn Brün e Diudàu
Immaggine:Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - pitûe (3).jpg|Detàju de Sàn Pêru, a sùla pàrte uriginâle
</gallery>
U ciü tàntu du drèntu de l'abasìa u l'è ocüpàu da l'àula da gêxa, a ina sùla navâta e alignà a-e müràje de nòrd e de levànte. Sta stànsia a se tröva a in livéllu ciü bàssu du terén e, p'entrâghe da-u purtà prinsipà, bezögna pasà dùi scarìn. U pavimèntu, de ciàppe de prêa, u nu l'è quéllu uriginâle e u rìva da in'azùnta sucesìva: cùmme descuvèrtu inti scâvi di [[Anni 1930|àgni Trènta]] u fùndu u l'éra a l'inprensìpiu furmàu da ina prêa vìva ch'a se tröva pròpriu a-u cèntru da gêxa e u rèstu u l'è stàitu sccianelàu incìnduru de câsinàsci, de rèsti carbunizai e de òsse<ref name=":17">{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 49-50}}</ref>.
A vòta ch'a cröve u scìtu sâcru a l'è a bùtte e a l'è rinfursà da èrchi ch'i a travèrsa, lòngu e müràje laterâli e vèrsu nòrd i ghe sùn de sedüte de prêa e a lüminasciùn a l'è cunsentìa da-i dùi barcunétti inta müràja de levànte, da quéllu in sìmma a-u purtà e da in âtru avèrtu inta müràja de punènte<ref name=":17" /><ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 156}}</ref>. A-u fùndu de l'àula, a-e estremitàe de drìta e de senèstra da müràja vèrsu süd, i ghe sùn dùe pòrte ch'i vàn inte stànsie vixìne, in particulà inta sacrestìa quélla de senèstra e a l'àtriu quélla de drìta<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|p. 51}}</ref>. A gh'é ascì ina pòrta inta müràja de punènte, ch'a và inta stànsia aduerà cùmme magazìn pè e légne, e chi i se végghe ancù i ségni de dùe avertüre, aù tapàe, ch'i s'arvìva intu lòngu pòrtiu pè u ciòstru<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 159}}</ref>.
A zòna de l'artà a l'à patìu di intervènti resènti ch'i n'àn cangiàu a fùrma; ancù a l'épuca du Vinzoni a-u fùndu da navâta a gh'éra in'àbside reùnda, aù tapà da ina müràja, scibèn che l'artà u se truvâva int'in'âtra puzisiùn, mesciàu a-u nòrd e decentràu rispèttu a-a navâta. A strutüra d'ancöi de l'artà, cuèrta da in cibòriu rezüu da quàttru culònne e cu-a vòta a cruxéra, a végne da in intervèntu fàitu ciü o mênu du [[1935]], ch'u-u l'à mesciàu indaré, a-u fùndu da navâta, e ch'u l'à purtàu a di gròsci dàgni a-a pitüra de Sàn Pêru, Sàn Brün e Diudàu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 156-157}}</ref>.
Sta pitüra a l'è l'ünica cunservà inta gêxa e a se cumpùne de trè pâre, ciaschedüna serà int'ina curnìxe ch'a fenìsce in sìmma cu-in èrcu a tüttu sèstu. In sa senèstra u gh'è u véscu Diudàu, liàu a-e stòrie in scià fundasiùn de l'abasìa, ch'u tégne inte mài in cufanéttu a fùrma de bazìlica, in scià drìta u gh'è Sàn Brün, fundatù de l'ùrdine di certuzìn rafigüràu in zenugiùn, e Sàn Benedéttu, fundatù di benedetìn, in pé. Ste dùe pursiùi da pitüra i nu l'éra però inte quélla uriginâle, scicùmme i s'éra derfàite cu-i travàji pè mesciâre inta sö puzisiùn d'ancöi, a diferènsa du persunàggiu a-u cèntru, Sàn Pêru, ch'u l'è supravisciüu e ch'u l'è stàitu rangiàu inti [[Anni 1980|àgni Utànta]], insèmme a-a realizasiùn da cùpia du rèstu da pitüra. U titulâre u l'è chi musciàu insèmme a dùi àngeri inte l'àttu de dà a benedisiùn e cun tütti i paramènti da Pàppa, inclüzu a tiâra, u pasturà, e ciâve e-e insègne puntifìcce<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 157-158}}</ref><ref name=":18">{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 50-51}}</ref>.
==== Âtre stànsie ====
D'atàccu a-a gêxa, a-a sö drìta, a gh'è a stànsia che a-a giurnà d'ancöi a l'è aduerà cùmme magazìn pè e légne, lià a l'àula da ina pòrta avèrta inta müràja ch'a-e divìdde e dund'a se végghe ancù u prufì de in âtru pasàggiu, aù tapàu. Da-a pòrta serà a s'entrâva intu pòrtiu, traversàu da ina scarinà e cuèrtu da vòte a cruxéra, ch'u l'è stàitu rangiàu a cüxina e ch'u duvêva ése l'antìgu pasàggiu pè a gêxa<ref name=":18" />.
Da-u depòxitu de légne a gh'è in stréitu pasàggiu ch'u mùnta intu sututéitu, che a l'inprensìpiu u se dröve cu-a cuscì dìta "stànsia du véscu"; de dùnde u pàrte ina spéce de andàmme, spartìu in de cèlle da-a funsiùn nu vâri següra. Cunscideràndu che sta pàrte da strutüra a gh'éra zà inte quélla uriginâle e a ch'a l'è u scìtu mênu ümeru de l'abasìa intrêa, u l'è prubàbile ch'a fùsse aduerà pròpriu pè de cèlle di frâti. De ciü, inta müràja ch'a sèra l'andàmme a-u fùndu a gh'è in barcunéttu, ch'u nu gh'averêa de ütilitàe int'in sèmplice depòxitu, e tra e cèlle gh'è di cànti dund'u se purêa méttighe de candèire pè fà de lüxe<ref>{{Çitta|Zampedri, 2021|pp. 51-52}}</ref>.
== Fèsta ==
{{Çitaçión|Câru Sàn Pêru<br />niâtri a se n'andémmu<br />a turnerému<br />se u Segnù u-u vurià.|''Lòde de Sàn Pêru'', ürtima stròfa|Caro San Pietro<br />noi ce ne andiamo<br />ritorneremo<br />se Iddio vorrà.|lingua=IT}}
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Sentê Sàn Pê-Sàn Pedrìn (Boisàn) - a 'prea du gallu' (1).jpg|A Prêa du Gàllu, nòmme liàu a-i [[Renegaménto de Sàn Pê|fàiti de Sâcre Scritüre]]
Sentê Sàn Pê-Sàn Pedrìn (Toiràn) - vìsta (3).jpg|U senté a-a Burdunàira, dùnde de tradisiùn u se lasciâva pè dàssiu ina brancà de sà<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 186}}</ref>
Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - croxefìsso (1).jpg|U "Crìste di òmmi" inte l'abasìa a-u giùrnu da fèsta
Abaçîa de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - croxefìsso (3).jpg|U "Crìste de dònne", a Sàn Pêru
Crôxe de Sàn Pê in Varatèlla (Toiràn) - vìsta (1).jpg|A crùxe inti prài de l'abasìa, dund'a végne benedìa a valà
</gallery>
A fèsta de Sàn Pêru, a ciü sentìa da-e gènte tuiranìne e bèn celebrà ascì da-e cumünitàe vixìne, a gh'à in'urìgine antìga, armênu inta fùrma de prucesiùn a-u mùnte. A l'è prubàbile che a prucesiùn sulènne d'in Tuiràn a l'abasìa, che a-a giurnà d'ancöi a se tégne ògni sinqu'àgni, a remùnte a-a fìn [[XV secolo|XV séculu]], quàndu i frâti i se sùn mesciài a vàlle, cun l'inàndiu da pràtica de dì ina méssa in unù de Sàn Pêru a-u prìmmu d'aùstu. Föra che a-u giùrnu da fèsta sulènne, ancöi mescià a-u prìmmu de màzzu, i frâti i l'andaxêva a Sàn Pêru a-i Mùnti ascì pè e mésse decìze da legâti, cu-u mangià dàitu a-i pelegrìn che de sòlitu u l'éra ufèrtu da-i frâti, üzu ch'u l'è cuntignàu pè paréggi àgni scibèn che, inti ürtimi tèmpi, e spéze i sùn pasàe a càregu di fradélli o da Cumüna. Insèmme a-u mangià, de sòlito pàn e öve, s'acatâva ascì da pùve nèira pè i [[Màscolo|màscuri]], pè sparà i föi d'artifìssiu ch'i l'éra aséxi insèmme a-i föi a-a sèira da vigìlia<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 168}}</ref>. A tradisiùn di föi, ancöi vietà, a prevedéva che pè prìmmu u s'asendésse quéllu in sciù [[Munte de San Pêru|mùnte de Sàn Pêru]], cun quélli in Tuiràn ch'i ghe respundêva, de sòlitu cu-ina gâra tra e burgàe tuiranìne a fà quéllu ciü gròssu e lüminùzu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 209}}</ref>.
Tra e tradisiùi ch'i cumpagnâva a fèsta, ch'a rìva da-i tèmpi da [[Repùbrica de Zena|Repübrica de Zéna]], a gh'éra quélla da cuscì dìta "banderòlla", in cunfarùn cu-a [[Bandêa de Zêna|crùxe de Sàn Zòrzu]], da ürtimu int'ina sö cùpia de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], quànd'u gh'è stàitu in repijà da pràtica, che aù a l'è cunservà inti fùndi da paròcchia de Sàn Martìn. Inta pràtica ciü antìga i cùnsuri da Cumüna, de sòlitu a-i 25 de lüju, i sernêva tra i fijöi du bùrgu l'arfé e u cunfaruné incariài de camalà a-a vigìlia da fèsta, u 31 de lüju, a banderòlla in sìmma a-u Mùnte de Sàn Pêru, e sti chi i zürâva in sciü sagràu de Sàn Martìn d'avardâra e che "a còstu da sö vìtta" i l'averêa purtà indaré intu paìze, dòppu ch'i l'avésse pijàu pàrte a-e mésse e-e celebrasiùi du prìmmu<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 168-169}}</ref>.
A prucesiùn a l'abasìa, cùmme ancöi, a partìva a-a matìn prèstu, tra i sìnque e i séi bòtti, d'inta Ciàssa de Sàn Martìn e a l'éra avèrta da-a banderòlla, cun daré u "[[Croxefìsso|Crìste]] de dònne", camalàu da-e fijöre, descâse, da cunfratèrnita de [[Sànta Dorotêa|Sànta Durutêa]] e, da l'inprensìpiu du [[XX secolo|Nuvesèntu]], da-e [[Fìgge de Màia|fìje de Marìa]]. A gh'éra dapöi i [[Batûi|fradélli]], vestìi de ina càppa giànca e ch'i camalâva u "Crìste di òmmi", lüminàu da dùi fanarìn de làmma, e a-a fìn u pàrecu cu-i fànci da paròcchia, cu-u rèstu da pupulasiùn de daré<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 169-170}}</ref>.
De tradisiùn, intàntu che a prucesiùn a mùnta vèrsu l'abasìa, a l'è cantà a cuscì dìta "lòde de Sàn Pêru", in cumpunimèntu ch'u se cunservâva int'ina cùpia manuscrìta datà a-i 4 de zenà du [[1848]], òpera du prève Piergiovanni Sicherio. A l'inprensìpiu a l'éra spartìa inte quarantanöve stròfe de öttu vèrsci ma, pè fà ciü snèllu u càntu zaché a segùnda pàrte a l'éra da dì tùrna, ciü avànti a l'è stàita rangià a nuvantasèi stròfe de quàttru vèrsci, cun l'azùnta de trè stròfe növe, dùe in sìmma e üna a-a fìn du cumpunimèntu, che fòscia i sùn òpera de l'arsiprève Angelo Ferraro. A lònga preghéra a l'éra imparà cantàndura intu rèstu de l'ànnu intàntu ch'a se travajâva a tèra e cun de pröve in scé teràsse de cà, ezercìssi ch'i servìva ascì pè rexìste a-a fatìga du càntu a-u mumèntu da muntà<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 172-173}}</ref>. A gh'éra ascì in'âtra versiùn da lòde scrìta a-a fìn de l'Öttusèntu da-u Nicolò Garassini, a dixöttu stròfe, cunservà intu sö manuscrìtu uriginâle a-u [[Musêu etnugraficu da Valle du Varatella|muzêu entugràficu]] ma ch'a nu l'è mài vegnüa d'üzu cumün<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 170-171}}</ref>.
Cumpagnà da-u càntu da ''Lòde'', a prucesiùn a cumensâva dùnca a sö muntà a l'abasìa, fàndu de tradisiùn de pòse inte sèrti scìti, de sòlitu liài a-a stròfa curispundènte, cùmme a-a [[Gêxa da Madonna du Ruzâriu (Tuiran)|gêxa da Madònna du Ruzàriu]] e a-a [[Certussa de Tuiran|Certùssa]], ciü di punti particulâri de l'antìga müratéra cùmme l'Urivétta, a Cà du Pràu, a Prêa du Gàllu e a Burdunàira<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 174-186}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.toiranogrotte.it/cgrtdtrn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/48|tìtolo=Via per San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}</ref>. Pasà a Burdunàira a prucesiùn a rivâva intu cianéllu in sìmma a-u Mùnte de Sàn Pêru e lì a se faxêva a distribusiùn du pàn e de öve in nümeru de ün e dùzze a-i fradélli ch'i l'axêva camalàu u "Crìste di òmmi", de séi e ün a-e fìje de Marìa ch'i l'axêva camalàu u "Crìste de dònne" e a-i fijöi di fanarìn, de dùi e ün a-i fradélli ciü ina pagnòtta a tütti i pelegrìn<ref>{{Çitta|Marino, 2019|p. 187}}</ref>. A-a fìn, traversài i ürtimi métri pè l'abasìa, a prucesiùn a ghe girâva intùrnu pè trè vòte, p'entrâghe cuscì drèntu e ascìste a-a funsiùn. Fenìa a méssa, da l'Öttusèntu a gh'è a tradisiùn du dernà in scì prài a-u reùndu da gêxa, pè pöi turnâghe drèntu a cantà i [[Vèspro|Vèspri]], ch'i terminâva cu-a prucesiùn a-a crùxe davànti a l'abasìa pè a tradisiunâle benedisiùn da valà e u rìtu du bâxu de cadéne de Sàn Pêru, cu-e celebrasiùi ch'i sùn seràe da-u càntu de l'ürtima stròfa da lòde<ref>{{Çitta|Marino, 2019|pp. 188-189}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte a-u tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Paolo Accame|tìtolo=Storia dell'Abbazia di San Pietro di Varatella|ànno=1893|editô=Craviotti|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Accame, 1893}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Pesce|outô2=Carlo Tagliafico|tìtolo=Toirano|url=https://books.google.it/books?id=ZLrTngEACAAJ|ànno=Dixèmbre 1976|editô=Stringa editore|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Pesce & Tagliafico, 1976}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Giorgio Beltrutti|tìtolo=La certosa di Toirano|ànno=1982|editô=Institut für Anglistik und Amerikanistik|çitæ=Salisbùrgu|léngoa=IT|cid=Beltrutti, 1982|url=https://books.google.it/books?id=CKUlAQAAIAAJ}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=La diocesi di Albenga-Imperia e i suoi vescovi: storia della Chiesa ingauna dalle origini all'inizio del Quattrocento|url=https://books.google.it/books?id=6nKmzgEACAAJ|ànno=Dixèmbre 2003|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Arecco, 2003}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Diego Marino|tìtolo=L'Abbazia di San Pietro|ànno=2019|editô=|çitæ=Tuiràn|léngoa=IT|cid=Marino, 2019}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Bernardo Mattiauda|tìtolo=San Pietro dalla Ligura a Roma - Ricordo dell'Anno Santo 1925|ediçión=2|ànno=2021 (1925)|editô=Tipolitografia Ciuni|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|cid=Mattiauda, 1925}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Debora Zampedri|tìtolo=La chiesa di San Pietro in Varatella ed il mito dello sbarco del Principe degli Apostoli in Liguria|ànno=2021|editô=Tézi de Làurea|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Zampedri, 2021}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Liàmmi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c009061/zf/index.php/musei-monumenti/index/dettaglio-museo/museo/7|tìtolo=Scìtu da cumüna de Tuiràn - Abasìa de San Pêru in Varatèlla|léngoa=IT|vìxita=2024-01-07}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Tuiràn]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria]]
qf57l24kn0e92f3mw1jr2yymmzkdt4w
Parco nasionale de Tsimanampetsotsa
0
30983
268981
244620
2026-04-11T10:09:19Z
N.Longo
12052
+ cat
268981
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Pachypodium geayi in Tsimanampetsotsa, Madagascar.jpg|miniatura|250x250px|''[[Pachypodium geayi]]'' into parco naçionâle de Tsimanampetsotsa]]
O '''Parco naçionâle de Tsimanampetsotsa''' o l'é 'n'aria naturale protetta do [[Madagascar]], ch'a se trêuva inta [[Región de Atsimo-Andrefana]], a-o sud de [[Toliara]]. A-o sò interno gh'é o [[Lâgo Tsimanampetsotsa|lago Tsimanampetsotsa]], unn-a importante [[Ària ùmida|aria umida]] protetta da-a [[Convençión de Ramsar|Convençion de Ramsar]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.ramsar.org/cda/en/ramsar-documents-list-anno-madagascar/main/ramsar/1-31-218%5E16534_4000_0__|tìtolo=Annotated Ramsar List: Madagascar|léngoa=EN|vìxita=2023-12-31}}</ref>.
== Teritöio ==
L'aria protetta a l'è sitoâ a 75 km a-o sud de Toliara.
Inte l'interno gh'é o [[Lâgo Tsimanampetsotsa|lago omònimo]], un spêgio d'ægua sarmâxa pòco profonda circondòu da distéize fangôze; a sponda orientale do lago a l'é delimitâ da 'na rupe [[Carcâ|calcarea]], ærta pòcasæ 100 m, donde l'é prezente 'na serie de gròtte carsciche, con laghetti d'ægua dôçe e torenti soterrani; unn-a striscia sotî de tæra sabioza covèrta da vegetaçion a costi a dividde a parte òcidentâle do lago da-o [[Canâ do Moçanbìco|Canâle do Moçambico]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.birdlife.org/datazone/sitefactsheet.php?id=6590|tìtolo=Important Bird Areas factsheet: Tsimanampetsotsa National Park|léngoa=EN|vìxita=2023-12-31}}</ref>.
== Flòra ==
A parte 'na sotî striscia de vegetaçion ch'a se estende longo e coste do lago, a parte òrientale do teritöio do parco a l'é dominâ da [[Forèsta spinôza|foresta spinôza]], con presensa de ''[[Alluaudia]]'' spp. e ''[[Pachypodium]]'' spp.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parcs-madagascar.com/sites/default/files/pdf/flores-reserve-naturelle-integralle-tsimanampetsotse.pdf|tìtolo=Flora|léngoa=EN|vìxita=2023-12-31}}</ref>. Tra a sponda òcidentale do lago e o mâ a l'é prezente 'na vegetaçion a costi [[Cseròfita|cserofila]] che in quarche area a l'arîva a ciù de 2 m de artessa, co-a presensa de ''[[Cassia]]'' spp., de ''[[Ficus]]'' spp., de ''[[Pluchea]]'' spp., de ''[[Erythroxylum]]'' spp., de ''[[Cedrelopsis]]'' spp., de ''[[Delonix]]'' spp., de ''[[Acacia]]'' spp., de ''[[Albizia]]'' spp., de ''[[Maytenus]]'' spp., de ''[[Euphorbia]]'' spp. e de ''[[Berchemia]]'' spp.<ref name=":0" />.
== Fòuna ==
Inte l'aria protetta gh'é 5 speçie de [[Lemuriformes|lemuri]]: o lemure da-a côa a anelli (''[[Lemur catta]]''), o sifaka de Verreaux (''[[Propithecus verreauxi]]''), o microcebo rosso-grixo (''[[Microscebis griseorufus]]''), o chirogaleo medio (''[[Cheirogaleus medius]]'') e o lepilemura da-i pê gianchi (''[[Lepilemur leucopus]]'')<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://protectedplanet.net/sites/Tsimanampetsotsa_National_Park/species|tìtolo=Tsimanampetsotsa National Park - Species|léngoa=EN|vìxita=2023-12-31}}</ref>.
[[Immaggine:Commerson’s_Leaf-nosed_Bat,_Tsimamampetsotsa,_Madagascar.jpg|sinistra|miniatura|''[[Hipposideros commersoni]]''|250x250px]]
A foresta spinôza da parte de levante do parco a l'é l'[[habitat]] esclusivo de l'endemica mangosta de Grandidier (''[[Galìdictis grandidieri]]''). E atre speçie de [[Mammalia|mammifère]] presenti son a fossa (''[[Cryptoprocta ferox]]''), o tenrec commun (''[[Tenrec ecaudatus]]''), o teneric riccio minore (''[[Echinops telfairi]]''), ascì numerose speçie di [[Rattopennugo|pipistrelli]] (''[[Eidolon dupreanum]]'', ''[[Taphozous mauritianus]]'', ''[[Tadarida pumila]]'', ''[[Miniopterus manavi]]'', ''[[Mormopterus jugularis]]'', ''[[Hipposideros commersoni]]'', ''[[Triaenops menaena]]'')<ref name=":1" />. O lago Tsimanampesotsa o l'à unna numerosa colonia de fenicotteri (''[[Phoeniconaias minor]]''); tra e ciù de çento speçie de öxelli censîe inte l'aria protetta o merite ascì unna mençion o sparviero do Madagascar (''[[Accipiter madagascariensis]]''), o corriere do Madagascar (''[[Caradrius thoracicus]]''), o vanga spallerosse (''[[Calicalicus rufocarpalis]]''), o vanga beccodifalce (''[[Falculea palliata]]''), o vanga de Lafresnaye (''[[Xenopirostris xenopirostris]]''), a vanga de Tabity (''[[Newtonia arciboldi]]''), o codirossone litoraneo (''[[Monticola imerina]]'') e o tessitore de Sakalava (''[[Ploceus sakalava]]''); gh'é ascì 4 de 9 speçie existenti de ''[[Coua]]'' (''[[Coua gigas]], [[Coua cursor]], [[Coua ruficeps]], [[Coua verreauxi]]'')<ref name=":0" />. L'é stæto segnalòu sei speçie de [[Ræna|ræne]]: ''[[Boophis doulioti]]'', ''[[Dyscophus insularis]]'', ''[[Laliostoma labrosum]]'', ''[[Ptychadena mascareniensis]]'', ''[[Scaphiophryne brevis]]'' e ''[[Scaphiophryne calcarata]]''<ref name=":1" />.
Importante l'é a presenza da tratugoa a raggi (''[[Geochelone radiata]]''), speçie in pericolo critico d'[[estinçión]], e de ''[[Typhleotris madagascariensis]]'' ([[Eleotridae]]), un pescio sensa euggi ch'o vive inte ægue sottoterrae<ref>{{Çitta web|url=http://www.parcs-madagascar.com/fiche-aire-protegee_en.php?Ap=27|tìtolo=Tsimanampetsotse|léngoa=EN|vìxita=2023-12-31}}</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Madagascar]]
[[Categorîa:Àree protètte]]
62n413w22xdd25hw3ywkmbr7a3ymjbr
Ferovîa Zêna-Pîza
0
31591
268941
252370
2026-04-10T20:22:30Z
N.Longo
12052
wl
268941
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Mappa Ferrovia Genova-Pisa.JPG|miniatura|250x250px|Màppa da ferovîa Zêna-Pîza]]
A '''ferovîa Zêna-Pîza''' a l'é 'na [[Ferovîa|lìnia feroviària]] ch'a côre lóngo tùtta a [[Rivêa de Levànte]] e a [[Versìlia]], ligàndo o capolêugo lìgure co-a [[Toscann-a|Toscànn-a]].
A lìnia, ch'a l'é do tùtto a dóggia colìssa, ciù che [[Zena|Zêna]] e [[Pisa|Pîza]] a l'atravèrsa i capolêughi de provìnsa de [[A Spèza|Spézza]], [[Caræa]] e [[Massachusetts|Màssa]] ascì. Pasòu Pîza, vèrso meridión, a se zónta inta lìnia tirénica pe arivâ in sciâ fìn a [[Romma|Rómma]].
== Stöia ==
A ferovîa Zêna-Pîza a nàsce con l'unión de doî progètti diferénti: o prìmmo o l'êa quéllo de 'na lìnea tra [[Pisa|Pîza]] e [[Màssa (Itàlia)|Màssa]], creâ cómme 'n'espansción do gróppo feroviàrio de Pîza, ch'o l'existéiva za, méntre o segóndo o l'êa quéllo da realizaçión da coscì dîta "ferovîa lìgure". A l'inprinçìpio, a concesción de tùtte dôe e træte a l'é stæta afiâ a-e [[Strade Ferrate Livornesi]].
=== A ferovîa toscànn-a ===
{| class="wikitable" style="float:right"
!Træta
!Inouguraçión
|-
|-
| align="left" |[[Staçión de Pîza Pòrta Nêuva|Pîza Pòrta Nêuva]]-[[Viareggio|Viaréggio]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.trenidicarta.it/aperture.html|tìtolo=Prospetto cronologico dei tratti di ferrovia aperti all'esercizio dal 1839 al 31 dicembre 1926|outô=Ufficio Centrale di Statistica delle Ferrovie dello Stato|editô=Alessandro Tuzza|dæta=1927|léngoa=IT|vìxita=2024-10-17}}</ref>
| align="right" |15 d'arvî do [[1861]]
|-
| align="left" |Pîza (staç. Pòrta Nêuva)-Pîza ([[Staçión Leopólda (Pîza)|staç. Leopólda]])<ref name=":0" />
| align="right" |10 de dexénbre do 1861
|-
| align="left" |Viaréggio-[[Pietrasanta|Priasànta]]<ref name=":0" />
| align="right" |12 de dexénbre do 1861
|-
|Priasànta-[[Seravezza|Særavéssa]]<ref name=":0" />
|1° de frevâ do [[1862]]
|-
| align="left" |Særavéssa-[[Màssa (Itàlia)|Màssa]]<ref name=":0" />
| align="right" |1° de novénbre do 1862
|-
|Màssa-[[Avénsa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Marcello Bernieri|tìtolo=I Treni. Dalla prima "vaporiera" alla Marmifera di Carrara|ànno=Màrso 2011|editô=Società Editrice Apuana|çitæ=Caræa|léngoa=IT|pp=54-55}}</ref>
|26 de dexénbre do 1862
|-
|Avénsa-[[Sarzànn-a]]<ref name=":0" />
|15 de màzzo do [[1863]]
|-
|Sarzànn-a-[[A Spèza|Spézza]]<ref name=":0" />
|4 d'agósto do [[1864]]
|-
|[[Staçión de Zêna Brignoe|Zêna Brìgnoe]]-[[Ciävai|Ciâvai]]<ref name=":0" />
|23 de novénbre do [[1868]]
|-
|Ciâvai-[[Sestri Levante|Séstri Levànte]]<ref name=":0" />
|25 d'arvî do [[1870]]
|-
|[[Staçión de Zêna Prìnçipe|Zêna Ciàssa Prìnçipe]]-Zêna Brìgnoe<ref name=":0" />
|25 de lùggio do [[1872]]
|-
|Séstri Levànte-Spézza<ref name=":0" />
|24 d'òtôbre do [[1874]]
|}
A prìmma træta de 19 km, sàiva a dî quélla tra Pîza Pòrta Nêuva (da-o [[1939]] [[Staçión de Pîza Sàn Rosôre|Pîza Sàn Rosôre]]) e Viaréggio (da-o 1936 [[Staçión de Viaréggio Lanbré|Viaréggio Lanbré]]), a l'é stæta avèrta a-o servìççio a-i 15 d'arvî do [[1861]]. De lóngo inte quéllo ànno, de dexénbre, l'é inouguròu o prolongaménto vèrso sùd scìnn-a-a [[staçión de Pîza Çentrâle]] e quéllo de 10 chilòmetri tra Viaréggio e [[Pietrasanta|Priasànta]], vèrso nòrd.
Do [[1862]] l'é avèrto âtri doî tòcchi da lìnia: a-o prìmmo de frevâ quéllo tra Priasànta e [[Seravezza|Særavéssa]], de 3,5 chilòmetri, e a-o 1° de novénbre quéllo tra Særavéssa e [[Màssa (Itàlia)|Màssa]], de 7 chilòmetri.
=== A ferovîa lìgure ===
[[Immaggine:ETR 460 - Genova Sturla.jpg|sinistra|miniatura|Ina vìsta tìpica da ferovîa Zêna-Pîza, into mêzo de câze e sciacâ tra brìcchi e o mâ. Chi 'n [[Eletrotrêno FS ETR.460|ETR.460]] de pàsso a [[Stùrla (Zêna)|Stùrla]] do [[2000]].|375x375px]]
O progètto de 'na ferovîa lìgure ch'a l'anésse d'in [[Ventemiglia|Vintimìggia]] scìnn-a [[Màssa (Itàlia)|Màssa]], ligàndose a-o rèsto de ferovîe de regioìn do çéntro, o l'é stæto aprovòu co-ina Lézze Reâ a-i 27 d'òtôbre do [[1860]], ma a seu realizaçión, pi-â conformaçión conplicâ da Rivêa, a l'é stæta tra e ciù difìçili e câe d'alôa.
O prìmma pàrte do progètto, quélla de 17 chilòmetri tra [[Màssa (Itàlia)|Màssa]] e [[Sarzànn-a]] con into mêzo a [[staçión d'Avénsa-Caræa]], o l'é stæto avèrto a-o servìççio inte doî moménti; sàiva a dî da Màssa a Avénsa a-i 26 de dexénbre do [[1862]] e d'in Avénsa a Sarzànn-a a-i 15 de màzzo do [[1863]]. De dòppo l'é stæto dónca realizòu a træta, ciù conplicâ, Sarzànn-a-[[Vessan|Vesàn]]-[[A Spèza|Spézza]], avèrta a-i 4 d'agósto do [[1864]]. Do [[1865]] e [[Strade Ferrate Livornesi]], concescionâie da lìnia, són stæte acatæ da-e [[Strade Ferrate Romane]] (SFR).
[[Immaggine:Disastro ferroviario tra Avenza e Sarzana (upscaled).png|miniatura|250x250px|Ilustraçión de l'açidénte feroviàrio acapitòu tra Avénsa e Sarzànna do 1881]]
In tòcco da prìmma pàrte, tra a staçión d'Avénsa e quélla de Sarzànn-a, inte l'òtôbre do [[1881]] o l'é stæto interesòu da 'n inportànte açidénte feroviàrio, co-in trêno dirètto ch'o l'êa anæto fêua de colìsse<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ministero dei lavori pubblici e Direzione Generale delle Strade Ferrate|tìtolo=Relazione statistica sulle costruzioni e sull'esercizio delle strade ferrate italiane per l'anno 1881|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/product-details.php?s_id=Relazione_statistica_sulle_costruzioni_e_1881|ànno=1882|editô=Tipografia Eredi Botta|çitæ=Rómma|léngoa=IT|p=462}}</ref>.
A-i 23 de novénbre do [[1868]] l'é stæto avèrto a prìmma pàrte da lìnia a Zêna con l'inouguraçión da træta, de 36 chilòmetri, tra [[Staçión de Zêna Brignoe|Zêna Brìgnoe]] (alôa staçión de tèsta) e [[Staçión de Ciâvai|Ciâvai]], da-o 25 d'arvî do 1870 prolongâ scìn a [[Sestri Levante|Séstri Levànte]]. De méntre, do [[1869]], pe-e seu dificoltæ econòmiche e SFR àivan çedûo a concesción da lìnia a-e [[Strade Ferrate dell'Alta Italia]] (SFAI).
A-i 25 de lùggio do [[1872]] a lìnia a pe Séstri Levànte a l'à finîo d'êse izolâ da-o rèsto da ræ feroviària, gràçie a l'avertûa da Galerîa Traversàdda che, ancón a-a giornâ d'ancheu, a lîga e dôe staçioìn de Zêna Brìgnoe e de [[Staçión de Zêna Prìnçipe|Zêna Ciàssa Prinçìpe]]. L'é stæto coscì inandiòu i conligaménti co-a [[Ferovîa Turìn-Zêna|ferovîa de vàlico de l'Apenìn]] e, sorviatùtto, con [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|quélla pe Vintimìggia]], ch'a l'êa za stæta conpletâ.
=== Séstri Levànte-Spézza ===
[[Immaggine:E 656 004 - Corniglia.jpg|sinistra|miniatura|Trêno con [[Locomotîva FS E.656|E.656.004]] a [[Cornigia|Cornìggia]] do [[1987]], in sciô sfóndo se peu védde a vêgia lìnia, abandonâ co-o redóggio|250x250px]]
A pàrte tra Séstri Levànte e Spézza a l'é stæta quélla ch'a l'à prezentòu o ciù tànto de dificoltæ do progètto intrêgo. A ferovîa a gh'àiva da pasâ pe di lónghi træti (e in pàrte l'é coscì ancón a-a giornâ d'ancheu) a contàtto co-o mâ e a dovéiva anâ aprêuvo a conformaçión da còsta, de mòddo da amermâ a-o màscimo o nùmero e a longhéssa de galerîe.
E ténpo gràmmo de l'invèrno do [[1872]] o l'à pezoòu e condiçioìn de travàggio, con slìgge e mâ gròsso ch'àn òbligòu a de variànte de progètto. Pe de ciù, scicómme che pe de lónghe pàrte da còsta no se ghe poéiva arivâ pe tæra, gh'êa de bezéugno chò-u ténpo o foîse bón pe trasportâ i materiâli pe mâ.
In sciâ fìn, a-i 22 de lùggio do [[1874]], a lìnia a l'é intrâ in servìçio, e da sùbito a l'à avûo 'n gràn inpàtto in scî pàixi da Rivêa de Levànte, ronpìndo o seu izolaménto e fàndo comensâ a fàmma internaçionâle de [[Çinque Tære|Çìnque Tære]].
Sôlo pe l'ùrtima pàrte, l'êa stæto necesâio scavâ 51 galerîe, pe ciù de 28 chilòmetri in sce 44 in tùtto, insémme a-a realizaçión de 23 pónti pe 'na longhéssa de tòsto 'n chilòmetro in tùtto.
Pe-e condiçioìn conplicæ do teritöio e de travàggio, a l'inprinçìpio a ferovîa a l'é pe do tùtto a séncia colìssa; co-i travàggi pe fâla dóggia che són finîi sôlo inti prìmmi méixi do [[1970]], quand'o l'é stæto inouguròu o tòcco tra [[Framûa]] e [[Monterosso|Monterósso]], ch'o conprendéiva e nêuve staçioìn de [[Staçión de Levànto|Levànto]] e [[Staçión de Bonasêua|Bonasêua]] ascì.
=== Eletrificaçión ===
A ferovîa Zêna-Spézza a l'é stæta eletrificâ inte doî moménti diferénti:
* a Zêna Brìgnoe-Séstri Levànte a l'é stæta eletrificâ co-o scistêma trifâze a-i 24 de màzzo do [[1925]], pe pasâ a-o scistêma a corénte contìnoa a 3 kV into méize de frevâ do [[1948]].
* a Séstri Levànte-Spézza a l'é stæta eletrificâ co-o scistêma trifâze a-i 21 d'arvî do [[1926]], p'êse dónca convertîa a-a corénte contìnoa a 3 kV inte l'arvî do [[1947]].
== Caraterìstiche ==
A ferovîa a l'é do tùtto a dóggia colìssa, con [[Scartaménto feroviàrio|scartaménto]] stàndard de 1.435 mm, e eletrificâ a-a tensción de 3.000 V in [[corénte contìnoa]].
O tràfego o l'é gestîo e controlòu con [[scistêma de comàndo e contròllo]] (SCC) de RFI, a socjêtæ do Grùppo Ferovîe do Stâto responsàbile da gestión de l'[[infrastrutûa]], ch'a contròlla a circolaçión feroviària da-o pòsto çentrâle de [[Pisa|Pîza]] pe-i 420 chilòmetri tra [[Civitavecchia]] e [[Sestri Levante|Séstri Levànte]], e da-o pòsto de [[Téggia (Zêna)|Zêna Téggia]] pi-â pàrte da Séstri Levànte a-o [[pasànte feroviàrio de Zêna]].
=== Percórso ===
Pasòu a staçión de Zêna Brìgnoe, a ferovîa a côre into levànte de Zêna scìnn-a in corispondénsa de l'[[Staçión de Zêna Sant'Ilâio|ecs-fermâta de Sant'Ilâio]]. O paizàggio, caraterizòu da vìlle, còsta e scugêe, o l'arèsta pægio pe tùtto l'èrco do [[Gorfo Paradîzo|Górfo Paradîzo]], scìn a [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|Camóggi-San Fertôzo]].
[[Immaggine:Treno regionale - Deiva Marina.JPG|sinistra|miniatura|Trêno regionâle de [[Caròssa a doî cién tîpo Casaralta|caròsse Casaralta]] in trànxito a [[Deiva|Déiva]]|250x250px]]
Pasòu o [[Mónte de Portofìn]], a ferovîa a l'atravèrsa o [[Górfo do Tigùlio]], ligàndone e localitæ turìstiche, da [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Sànta Margàita]] scìn a [[Staçión de Riva Trigozo|Rîva Tregôza]]. De chi, coménsa a porçión lìgure dónde l'é permìsso de veloçitæ ciù èrte, gràçie a-o redóggio a mónte fæto inte di ténpi ciù reçénti.
A ferovîa a l'atravèrsa dónca i pàixi da [[Staçión de Moneggia|Monêgia]] a [[Staçión de Monterósso|Monterósso]], dónde coménsa l'avoxòu atraversaménto de [[Çinque Tære|Çìnque Tære]], de grànde inportànsa turìstica, caraterizòu da lónghe galerîe e vìste a-a chéita do [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]]. Chi, tra 'n pàize e l'âtro, gh'é ascì e caraterìstiche scugêe a stracióngio ch'àn fæto a fàmma de sta porçión da ferovîa.
Da-a [[staçión de Spézza Çentrâle]] o paizàggio o càngia do bèllo, co-a ferovîa ch'a pàssa ciù inte l'entrotæra pe arivâ, pasòu i bîvi pò-u pòrto e a [[ferovîa pontremoléize]], inta [[Ciànn-a de Lûni]], a-i confìn da Ligùria.
Intròu in [[Toscann-a|Toscànn-a]], a lìnia a l'atravèrsa dónca e [[Provinsa de Massa-Carræa|provìnse de Màssa e Caræa]] e [[Provinsa de Lucca|de Lùcca]], tegnìndose squæxi a-o çéntro da ciànn-a costêa tra e [[Àrpe Apoànn-e]] e a còsta. Chi gh'êa 'na vòtta bén bén d'incrôxi e d'interscàngi co-în estéizo scistêma de tranvîe ecstra-urbànn-e formòu da-a [[tranvîa Caræa-Mænn-a de Caræa]], a [[tranvîa de Màssa]], a coscì dîta [[Tranvîa litorànea de Viaréggio|litorànea de Viaréggio]] e a [[Tranvîa Viaréggio-Camaiöre|Viaréggio-Camaiöre]].
Pasòu [[Staçión de Viaréggio|Viaréggio]] s'atravèrsa o bîvio pe Lùcca e Firénse, scìn a-atraversâ o Sèrchio, inta [[Ciànn-a de Pîza]], p'arivâ a [[Staçión de Pîza Sàn Rosôre|Pîza Sàn Rosôre]]. St'inpiànto chi o gh'à 'na dispoxiçión particolâ do fabricòu viâgiatoî, mìsso into triàngolo formòu da-a deramaçión da [[Ferovîa Pîza-Lùcca|ferovîa pe Lùcca]]: a-a seu costruçión o cazaménto o doviéiva êse a sêde de l'[[Scistêma de comàndo e contròllo|SCC]] ma, cómme s'é descovèrto i rèsti de l'antîgo pòrto romàn, o l'é stæto mesciòu da 'n'âtra pàrte. No lontàn s'arîva inta [[ciàssa di Miâcoi]], co-a seu [[Tôre de Pisa|tôre avoxâ]]. Dêuviòu pò-u ricòvero do materiâle pe-i travàggi a l'armaménto feroviàrio da pàrte de l'inpréiza CEMES; a nòrd da staçión gh'é ancón remìssa dónde se fermâva o trêno reâ, ch'o portâva i sovrén inte l'arénte vìlla de [[Sàn Rosôre]].
O pónte feroviàrio in sce l'Àrno o màrca l'arentîse da fìn da lìna, in corispondénsa da [[staçión de Pîza Çentrâle]].
==== Staçioìn ====
===== In ezercìçio =====
* [[Staçión de Zêna Prìnçipe|Staçión de Zêna Ciàssa Prìnçipe]]
* [[Staçión de Zêna Brignoe|Staçión de Zêna Brìgnoe]]
* [[Staçión de Zêna Stùrla]]
* [[Staçión de Zêna Quàrto di Mille|Staçión de Zêna Quàrto]]
* [[Staçión de Zêna Quinto a-o Mâ|Staçión de Zêna Chìnto]]
* [[Staçión de Zêna Nervi|Staçión de Zêna Nèrvi]]
* [[Staçión de Bogiasco|Staçión de Bogiàsco]]
* [[Staçión do Pontétto]]
* [[Staçión da Céive]]
* [[Staçión de Söi]]
* [[Staçión di Muinétti|Staçión di Moînétti]]
* [[Staçión de Récco]]
* [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|Staçión de Camóggi-Sàn Fertôzo]]
* [[Staçión de Santa Margaita-Portofin|Staçión de Sànta Margàita-Portofìn]]
* [[Staçión de Rapallo|Staçión de Rapàllo]]
* [[Staçión de Zoaggi|Staçión de Zoâgi]]
* [[Staçión de Ciâvai]]
* [[Staçión de Lavagna|Staçión de Lavàgna]]
* [[Staçión de Câvi]]
* [[Staçión de Sestri Levante|Staçión de Séstri Levànte]]
* [[Staçión de Riva Trigozo|Staçión de Rîva Tregôza]]
* [[Staçión de Moneggia|Staçión de Monêgia]]
* Staçión de Déiva
* Staçión de Framûa
* Staçión de Bonasêua
* Staçión de Levànto
* Staçión de Monterósso
* Staçión de Vernàssa
* Staçión de Cornìggia
* Staçión de Manaròlla
* Staçión de Rimazô
* Staçión de Spézza Çentrâle
* Staçión de Spézza Lanbré
* Staçión de Migiarìnn-a
* Staçión de Cà di Boschétti
* Staçión de Vesàn
* Staçión de Àrcoa
* Staçión de Sarzànn-a
* Staçión de Lûni
* Staçión de Caræa-Avénsa
* Staçión de Màssa-Zöna Industriâle
* Staçión de Màssa Çéntro
* Staçión de Fòrti di Màrmi-Særavéssa-Quercêta
* Staçión de Priasànta
* Staçión de Camaiöre Lîdo-Capesàn
* Staçión de Viaréggio
* Staçión de Tôre do Lâgo Pucìn
* Staçión de Pîza Sàn Rosôre
* Staçión de Pîza Çentrâle
===== Soprèsse =====
* Staçión de Teràrba
* Staçión de Stùrla (vêgia)
* Staçión de Stràdda Tabàrca
* Staçión de Loiölo
* Staçión de Priaróggia
* Staçión de Zuncæ
* Staçión de Zêna Stràdda Argiròffo
* Staçión de Chìnto (vêgia)
* Staçión de Zêna Stràdda Catànio
* Staçión de Zêna Sant'Ilâio
* Staçión da Céive de Söi (vêgia)
* Staçión de Söi (vêgia)
* [[Stasiun de Camuggi-Prià|Staçión de Priâro]]
* [[Staçión de San Loenso|Staçión de Sàn Loénso]]
* [[Staçión de San Michê de Pagann-a|Staçión de Sàn Michê de Pagànn-a]]
* Staçión de Séstri Levànte (vêgia)
* Staçión de Rîva Tregôza (vêgia)
* Staçión de Monêgia (vêgia)
* Staçión de Déiva (vêgia)
* Staçión de Déiva Spiâgétta
* Staçión de Bonasêua (vêgia)
* Staçión de Levànto (vêgia)
* Staçión de Marcantón
* Staçión de Fòrnola
* Staçión de Ròmito Mâgra
* Staçión de Sàn Làzou
* Staçión de Montignôzo
* Staçión de Viaréggio Lanbré
* Staçión de Migiarìn Pizàn
* Staçión Leopólda
=== Dæti técnichi ===
A ferovîa Zêna-Pîza a gh'à 'n profî altimétrico ciutòsto costànte, con montæ da-o 0 a-o 7 pe mìlle (gràddo de prestaçión da-o 1° a l'8°) e con gràddo de frenatûa cha càngia da Ia a III<ref>{{Çitta|Fascicolo Linea 77, 2003|sez. 7.3}}</ref><ref>{{Çitta|Fascicolo Linea 99, 2003|sez. 6.1.3}}</ref>.
==== I tòcchi abandonæ ====
===== Da Zêna a Spézza =====
[[Immaggine:Galleria Genova Quinto.JPG|miniatura|O portâ da vêgia galerîa inta Stràdda Gianélli, a [[Chìnto (Zêna)|Chìnto]]|250x250px]]
Se peu ancón védde quéllo ch'o rèsto di træti desmìsso a-o moménto do redóggio da lìnia, fæto inti [[Anni 1910|ànni Dêxe]] da-e pàrte de Zêna e a partî da-i [[Anni 1930|ànni Trénta]] pi-â porçión Séstri Levànte-Spézza.
A Zêna, prezénpio, se véddan ancón 'n porçión do pónte in sciô [[Riâ Vernàssa]] a [[Stùrla (Zêna)|Stùrla]] e 'n cazéllo inte Stràdda Gianélli a [[Chìnto (Zêna)|Chìnto]].
Into tòcco conpréizo tra Déiva e Rîva Tregôza e galerîe són stæte adatæ pò-u tràfego stradâle a sénso ùnico alternòu, gestîo con semàfori. De ciù, dôe porçioìn da pìsta pe-e biçiclétte "[[Ciclopedonale Maremonti]]" són stæti recavæ in sciô vêgio percórso da ferovîa, tra [[Levanto|Levànto]] e [[Bonasseua|Bonasêua]] e tra Bonasêa e a [[staçión de Framûa]].
===== Da Spézza a Pîza =====
A sôla variànte de percórso realizâ into træto tra Pîza e Spézza a l'é stæta quélla tra [[Staçión de Sarzànn-a|Sarzànn-a]] e Àrcoa, constrûta tra o [[1908]] e o [[1911]]. A l'inprinçìpio a lìnia, a colìssa sénca, a se deramâva da-a staçión de Sarzànn-a a-a chilométrica 158+007,71, pasàndo o sciùmme Màgra co-in pónte ch'o l'é stæto caciòu zu e atraversàndo 'na colìnn-a gràçie a 'na galerîa de 650 m con ràggio de curvatûa de 350 m, pe unîse tórna, dòppo 'na lónga cóntra-cùrva, a-a ferovîa pre-existénte sùbito prìmma de Àrcoa, in corispondénsa da chilométrica 160+677,12. Ségge o pónte chi-â galerîa pigiâvan o nómme da-o Mónte de Sàn Genêxo<ref name=":1">{{Çitta|Rivista tecnica delle ferrovie italiane, 1913|''Ponte per due binari sul fiume Magra'', p. 23}}</ref><ref>{{Çitta|Rivista tecnica delle ferrovie italiane, 1913|Töa III, p. 604}}</ref>.
A nêuva variànte de percórso a l'êa stæta çernûa pe-e condiçioìn no goæi bónn-e de l'infrastrutûa, do pónte in sciô Màgra a da galerîa, ciù che pe di lìmiti da strutûa ligæ a-o vêgio percórso: o problêma prinçipâ o l'êa defæti o pónte de Sàn Genêxo, progetòu pe 'na colìssa séncia e dónca no predispòsto pò-u redóggio, ciù che pò-u fæto che se saiæ dovûo scavâ a nêuva galerîa paralêla a quélla za existénte, in cùrva e inte de condiçioìn pèscime<ref name=":1" />.
O nêuvo pónte, tiòu sciu tra o 1° de zùgno do [[1908]] e o dexénbre do [[1910]], o l'êa dónca prónto pò-u pasàggio de dôe colìsse de lìnia, co-ina larghéssa da sêde de 9 m, 13 lûxe da 25 m ciaschedùnn-a<ref>{{Çitta|Rivista tecnica delle ferrovie italiane, 1913|''Ponte per due binari sul fiume Magra'', p. 25}}</ref>. A-i 14 e a-i 15 de màrso do [[1911]] gh'é stæto e vìxite técniche necesâie a l'avertûa, ch'a l'é stæta a-o prìmmo d'arvî do 1911<ref name=":2">{{Çitta|Rivista tecnica delle ferrovie italiane, 1913|''Ponte per due binari sul fiume Magra'', p. 26}}</ref>.
A variànte a l'é stæta constrûta inte dôe seçioìn e 4 lòtti: o prìmmo (a prìmma seçión) fra e chilométriche 164.886,53 e 160.677,12 e costòu 594.000 frànchi, o segóndo (a segónda seçión) o conprendéiva o pónte in sciô Màgra costòu 2.300.000 frànchi, o tèrso lòtto o l'êa quéllo pi-â construçión do pontézzo de metàllo a-o sotovîa pi-â stràdda provinsâle Sarzànn-a-Spézza (costòu 38.000 frànchi) e o quàrto e ùrtimo pe rinforsâ o rilevòu a mónte vèrso Spézza, pe 'na spéiza de 32.000 frànchi<ref name=":2" />.
== Tràfego ==
Scìnn-a da-a seu ativaçión, a ferovîa Zêna-Pîza a l'é stæta interesâ da 'n inportànte tràfego pò-u seu caràtere de lìnia prinçipâ pe-i conligaménti tra [[Liguria|Ligùria]] e [[Piemonte|Piemónte]] co-a [[Toscann-a|Toscànn-a]], a [[Lombardïa|Lonbardîa]] e o meridión.
=== Servìççi a lónga distànsa ===
[[Immaggine:EC Cisalpino - Genova Quinto.JPG|sinistra|miniatura|Trêno [[EuroCity]] [[Cisalpino (inpréiza)|Cisalpino]] in trànxito a Chìnto, do [[2007]]|250x250px]]
Pò-u sòlito atraversâ da-i gréndi [[Trêno esprèsso|trêni esprèsci]] Turìn-Rómma, a ferovîa tirénica a l'à vìsto a prezénsa ségge de servìççi regolâri che de trêni periòdichi e turìstichi in arîvo da-i vàlichi co-a [[Fransa|Frànsa]] e a [[Svissea|Svìssea]]. Fra i trêni ciù avoxæ, se peu aregordâ l'esprèsso ''Palatino'', o [[Trêno ràpido|Ràpido]] ''Tirreno'' ò ancón o ''Genova Sprint'', a l'inprinçìpio formòu da [[Outomotrîxe FS ALe 601|eletromotrîxe ALe 601]] e ciù avànti da l'[[Eletrotrêno FS ETR.300|ETR 300 ''Settebello'']]<ref>{{Çitta|Blasi & Colasanti, 1992|p. 14}}</ref>.
Do [[1989]], con l'ativaçión de 'n nêuvo òrâio cadensòu da pàrte de FS, in sciâ lìnia l'é inandiòu 'na série de trêni Intercity, ch'àn fæto chinâ o nùmero de relaçioìn dirètte ciù in la de Rómma<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1989|méize=Frevâ|tìtolo=|revìsta=I treni|nùmero=90|p=7|léngoa=IT}}</ref>.
Do [[2010]] a ferovîa a l'é stæta atraversâ da-i prìmmi trêni a lónga percorénsa a gestión privâ<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Marco Minari|ànno=2010|méize=Dexénbre|tìtolo=Arenaways è partita|revìsta=I treni|nùmero=332|p=13|léngoa=IT}}</ref>, cuæ da-a socjêtæ [[Arenaways]], ch'a l'é pöi falîa.
Pò-u tràfego a lónga percorénsa, a lìnia a l'é dêuviâ da-i trêni [[InterCity (Itàlia)|InterCity]] che vàn da [[Milan|Milàn]] e [[Turin|Turìn]] a-a còsta do [[Mâ Tirren|Mâ Tirén]] e da-i trêni [[Frecciabianca]] e [[Frecciargento]] che conlîgan Zêna con [[Romma|Rómma]], ciù che 'n pâ de servìççi Frecciabianca a-o giórno ch'o l'é prolongòu a Milàn e 'n âtro scìn a Turìn.
=== Servìççi regionâli ===
[[Immaggine:Treno a 2 Piani - Genova.jpg|miniatura|250x250px|E prìmme [[Caròssa a doî cién tîpo 1979|caròsse a doî cién tîpo 1979]], dîte "Casaralta", són stæte mìsse in servìçio pròpio in Ligùria inti [[Anni 1980|ànni '80]], pe rispónde a l'èrta domànda ch'a gh'êa]]
A distriboçión di pàixi e da popolaçión lóngo a còsta, caraterìstica da Ligùria, a l'à da sùbito favorîo a creaçión de servìççi de rebelêe a cùrto ràggio da-e staçioìn vèrso âtri pàixi e fraçioìn. Quésti són stæti bén inportànte ségge inta çitæ de Zêna, dónde no mancâva de cazélli e de fermâte feroviàrie, che inte [[Çinque Tære|Çìnque Tære]], dónde no gh'êa de stràdde.
Co-a rifórma ch'a l'à fæto pasâ a-e regioìn e conpeténse in matêia de traspòrto pùbrico locâle, o traspòrto feroviàrio lìgure o l'é stæto inandiòu segóndo doî grùppi prinçipæ de servìççi, tùtti doî cuæ da [[Trenitalia]]:
* trêni regionâli urbâni, pò-u sòlito tra Nèrvi e Vôtri, trêni regionâli de tîpo sùb-urbàn in scê træte Zêna-Séstri Levànte e Sànn-a-Séstri Levànte, trêni regionâli spedîi Zêna-Spézza e trêni regionâli de tîpo sùb-urbàn Séstri Levànte-Spézza (con servìççi pe-e Çìnque Tære), inte l'ànbito do contràtto de servìçio co-a [[Liguria|Región Ligùria]].
* trêni regionâli Spézza-Pîza, Spézza-Firénse e [[Staçión de Pontrémoli|Pontrémoli]]-Firénse (da-a lìnia pontremoléize), inte l'ànbito do contràtto de servìçio co-a [[Toscann-a|Región Toscànn-a]] (servìççi "[[Memorario]]"). Pe de ciù, gh'é di trêni che pàrtan da Milàn e Bèrgamo (a "[[Freccia della Versilia]]") che, pasàndo de lóngo pi-â pontremoléize, arîvan a Pîza.
Pe de ciù, in sciâ Zêna-Pîza ghe pàssa i coscì dîti "Treni del Mare" de [[Trenord]], servìççi de conligaménto tra a Lonbardîa e localitæ turìstiche lìguri inti fìn de setemànn-a e inti giórni de fèsta de prìmma e de stæ. Do [[2024]] gh'é dôe cóbie de trêni de quésto génere, ch'arîvan scìnn-a [[Staçión de Spézza Çentrâle|Spézza Çentrâle]]; unn-a con parténsa (e ritórno) da [[Staçión de Milàn Pòrta Gaibâdo|Milàn Pòrta Gaibâdo]] e l'âtra da [[Staçión de Cómmo Sàn Zâne|Cómmo Sàn Zâne]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenord.it/news/trenord-informa/avvisi/treni-del-mare/|tìtolo=Treni del mare|léngoa=IT|vìxita=2024-10-17}}</ref>.
=== Servìççi mèrçe ===
Co-a rifórma in sciâ liberalizaçión do traspòrto mèrçe in sce færo, da-o [[2001]] gh'é bén bén de [[Inpréiza feroviària|inpréize feroviàrie]] ch'àn firmòu di contràtti de traçión con spediçionê e òperatoî da logìstica. Into detàggio, in sciâ ferovîa Zêna-Pîza pàssan ò són pasæ di trêni de lìnia de Trenitalia Cargo, pöi [[Mercitalia Rail]] co-i tràfeghi generæ da-o [[pòrto de Zêna]], de [[DB Cargo Italia]] con tràfego Rho-Scarlino, [[FuoriMuro]] pe-i tràfeghi pasànti in scê Rivêe, [[Oceanogate]] co-i tràfeghi generæ da-o [[pòrto de Spézza]], [[Del Fungo Giera]], pöi [[Rail One]] e òua [[Compagnia Ferroviaria Italiana]] co-i tràfeghi tra Zêna e Livórno, [[Rail Cargo Carrier Italia]] scìnn-a-o [[2011]] e [[Mercitalia Shunting & Terminal]], con pöchi servìççi.
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Tipografi della camera dei Deputati|tìtolo=Atti del Parlamento italiano, sessione del 1861|url=http://books.google.com/books?id=Z2I_AAAAYAAJ&pg=PA118|ànno=1861|editô=Tipografia Eredi Botta|çitæ=Turìn|léngoa=IT|p=462}}
* {{Çitta publicaçión|dæta=1913-01-15|tìtolo=Rivista tecnica delle ferrovie italiane|revìsta=|editô=Collegio Nazionale degli Ingegneri Ferroviari Italiani e amministrazione autonoma delle Ferrovie dello Stato|çitæ=Rómma|volùmme=Ànno II, Vol. III|léngoa=IT|url=https://www.trenidicarta.it/archivi/product-details.php?s_id=Rivista_tecnica_delle_ferrovie_italiane_1913_1|cid=Rivista tecnica delle ferrovie italiane, 1913}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Pier Luigi Landi|ànno=1972|tìtolo=Intorno a un progetto di strada ferrata da Livorno a Genova (1856-1857)|revìsta=Nuova rivista storica|volùmme=Fasc. III-IV|pp=376-388|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Franco Castiglioni|ànno=1985|méize=Frevâ|tìtolo=Cinque Terre, una ferrovia|revìsta=I Treni Oggi|nùmero=47|p=25|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Marcello Cruciani|ànno=1989|méize=Novénbre|tìtolo=Meno fermate per la Tirrenica|revìsta=I Treni Oggi|nùmero=98|p=17|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Egisto Umberto Borghini|tìtolo=La strada ferrata da Porta ai Quercioli. Un tratto della linea Pisa-La Spezia|url=https://books.google.com/books?id=pSy2PQAACAAJ|ànno=1992|editô=Edistudio|çitæ=Pîza|léngoa=IT|ISBN=88-7036-051-2}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Bruno Blasi|outô2=Roberto Colasanti|ànno=1992|méize=Arvî|tìtolo="Genova Sprint" sulla Tirrenica|revìsta=I Treni Oggi|nùmero=125|p=14|léngoa=IT|cid=Blasi & Colasanti, 1992}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Adriano Betti Carboncini|ànno=1992|méize=Màzzo e Zùgno|tìtolo=La ferrovia ligure|revìsta=I Treni|nùmero=126-127|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Franco Castiglioni|ànno=1997|méize=Òtôbre|tìtolo=Gallerie delle Cinque Terre|revìsta=I Treni|nùmero=186|p=34|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rete Ferroviaria Italiana - Direzione Circolazione|tìtolo=Fascicolo Linea 77 (Genova-La Spezia)|url=https://normativaesercizio.rfi.it/NormativaEsercizio/detail.xhtml?doctype=FCL&compartimento=GE|ànno=Dexénbre 2003|léngoa=IT|cid=Fascicolo Linea 77, 2003}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rete Ferroviaria Italiana - Direzione Circolazione|tìtolo=Fascicolo Linea 99 (La Spezia-Pisa)|url=https://normativaesercizio.rfi.it/NormativaEsercizio/detail.xhtml?doctype=FCL&compartimento=FI|ànno=Dexénbre 2003|léngoa=IT|cid=Fascicolo Linea 99, 2003}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Toscana Treni Storici|tìtolo=1905-2005 Cento anni di FS in Toscana|url=https://books.google.com/books?id=mas7YgEACAAJ|ànno=Firénse|editô=Pegaso|çitæ=2005|léngoa=IT|ISBN=88-95248-02-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Corrado Bozzano|outô2=Roberto Pastore|outô3=Claudio Serra|tìtolo=Tra mare e monti da Genova alla Spezia|url=https://books.google.com/books?id=mas7YgEACAAJ|ànno=Zêna|editô=Nuova Editrice Genovese|çitæ=2010|léngoa=IT|ISBN=88-88963-38-3}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Alessandro Mandelli|ànno=2010|méize=Arvî|tìtolo=Ferrovia delle Cinque Terre|revìsta=Tutto treno & storia|nùmero=23|p=28|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Alessandro Mandelli|ànno=2010|méize=Novénbre|tìtolo=Trifase alle Cinque Terre|revìsta=Tutto treno & storia|nùmero=24|p=22|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Alessandro Mandelli|ànno=2011|méize=Òtôbre|tìtolo=Da Sestri a La Spezia|revìsta=Tutto treno & storia|nùmero=25|p=46|léngoa=IT}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Alessandro Mandelli|ànno=2014|méize=Arvî|tìtolo=La litoranea ligure di Levante|revìsta=I Treni|nùmero=369|pp=14-21|léngoa=IT}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligàmmi de fêua ==
* {{Çitta web|url=http://www.stagniweb.it/foto6.asp?File=moneglia&Tipo=index&Inizio=1&Righe=30&Col=3&bg=black|tìtolo=Da Sestri Levante a Framura|outô=Giorgio Stagni|léngoa=IT|vìxita=2024-10-17}}
* {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210619182045/https://www.ferrovieabbandonate.it/linea_dismessa.php?id=283|tìtolo=Variante di tracciato Arcola-Sarzana|outô=Associazione Italiana Greenways|léngoa=IT|vìxita=2024-10-17}}
[[Categorîa:Lìnie feroviàrie]]
[[Categorîa:Traspòrti da Ligùria]]
rh876paqw0zc6jnpx1qxcflgg3d2mjf
Gexe de Camuggi
0
32661
268964
268836
2026-04-10T20:36:37Z
N.Longo
12052
wl
268964
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
U teritoiu du cumüne de [[Camuggi]] u l'é tüttu cumpreizu in te l'[[arcidiocexi de Zena]], duve u se tröva aa sö estremitè de levante, in sciu cunfin cu'a [[diocexi de Ciavai]]. Parte du vicariou de Reccu-Ausci-Camuggi, au [[2026]] u l'è spartiu in te trè parocchie du centru de Camuggi, d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] (che üna votta l'ean destachè) e quella de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
== Baxilica de l'Assunta, Camuggi ==
[[Immaggine:Basilica di Santa Maria Assunta sull'Isola (Camogli) - facciata 2 2023-04-14.jpg|miniatura|Vista da baxilica]]
A baxilica de l'Assunta, ch'a remunta au [[XII secolo|seculu XII]], a se tröva in sce l'antiga Izua de Camuggi. U se ghe pö arivà a partì da Ciassa Culumbu pe mezu da gran scainà de marmu o pe quella, ciü streita, de Via Isola. A baxilica, ch'a g'ha davanti ün lastregu a risö, a se prezenta cun trè navè de güstu baroccu, cun marmi, finimenti d'ou e lampadai de cristallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/basilica-santa-maria-assunta-camogli|tìtolo=La Basilica|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://basilicasantamariaassuntacamogli.weebly.com/|tìtolo=Basilica Santa Maria Assunta Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa prubabilmente cumme capella au servissiu du [[castellu du Dragun]] e foscia cu'a funsiun de ceive fin dau [[V secolo|V seculu]], de següu a l'aiva ün sö arsipreve in tu [[1158]] e u titulu de Santa Maia in tu [[1192]]. Cu'u svilüppu du liberu Cumüne de Camuggi, in tu [[1235]] a l'é indicà cumme ceive e gexa culegià, sciben ch'a l'agge pigiou e sö furme d'ancö sulu che in tu [[XVII secolo|Seisentu]]. A ogni moddu, di gran travaggi sun steti ancun cumisciunè grassie ae sustanse di capitagni de Camuggi, cu'a gexa ch'a l'é steta cuscì alargà, cumme cu'a custrusiun di purtè laterali, ciü arrichia de decurasiuin d'ou, statue, lampadai e atri urnamenti. Cuscì, in tu [[1826]], a gexa de l'Assunta a l'é steta tütta parà a festa pe'a sö cunsacrasiun da parte de l'[[Luigi Lambruschini|arsivescu Lambruschini]], mentre in tu [[1847]] a l'é steta vixità da l'[[Placido Maria Tadini|arsivescu Tadini]]. In tu [[1980]] u gh'é stetu i ürtimi grandi interventi pe arangià a gexa che, in tu [[1988]], a l'é steta isà au titulu de baxilica<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230433/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=16|tìtolo=Vicariati e parrocchie: S. Maria Assunta|outô=Arcidiocexi de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27890/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Assunta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A statua da Madonna du [[Pellegro Olivari]], travaggiu du [[XVIII secolo|Settesentu]] cunservou chi, a l'é steta arangià ancun in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/09/camogli-larcivescovo-tasca-benedice-la-statua-lignea-restaurata-della-madonna/|tìtolo=Camogli: l'arcivescovo Tasca benedice la statua lignea restaurata della Madonna|dæta=9 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta gexa u gh'é cunservou e relique de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e de [[San Furtünou]], ciü e statue da prucesciun de sti duì santi. In te l'ucaxun de feste patrunali, quande e casce di santi sun purtè in prucesciun, u gh'é a tradisiun de Camuggi de daghe l'asbriu sciü pe'a scainà da gexa. De ciü, au fundu da navà de drita, u se tröva ancun a gran statua de marmu da Madonna du Ruzaiu. Impurtante a l'é ascì l'inisiativa du "Prezepiu de l'Izua", che dau [[2019]] u l'ha repigiou a tradisiun di [[Anni 1980|anni Otanta]] de inandià ün prezepiu in te di fundi da vixin aa gexa. Stu prezepiu, fetu da l'asuciasiun "''Amici del Presepe''", u mette in mustra tütti i anni de viste diferenti du centru de Camuggi, pinn-e de detaggi e de muvimenti. Tütte e uferte cügeite cu'u prezepiu sun dete a di prugetti suciali pe'a sitè<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://welcomecamogli.it/it/notizie/3530/camogli-riviera-ligure-di-levante-il-presepe-piu-bello|tìtolo=Camogli, Riviera ligure di levante, il presepe più bello|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.amezena.net/racconti/il-presepe-dellisola/|tìtolo=Il Presepe dell'Isola|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu de San Prospu e de Santa Cataina, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-oratorio santi Prospero e Caterina-laterale1.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu dau fiancu cu'a sö intrà]]
L'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina u l'é avansou in sce ün ciasà ch'u se tröva aa meitè da Via de d'Atu (''Via della Repubblica''). Fabricou ch'u l'ea ancun de föa du paize, in tu [[1850]] u l'é finiu in tu mezu da fia de palassi, pe restà ciü atu che a via cun üna gran terassa in sciu davanti. In te l'otoiu u se ghe pö intrà pe mezu d'ün purtà in ta sö miagia drita, ch'u g'ha in simma üna pitüa cu'u Segnù in Cruxe. A vegia intrà, pe cuntra, a g'ha in simma ün medagiun du Cristu Resüscitou, ch'u l'é stetu truvou in mà in tu [[1932]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2656_Camogli_Oratorio_San_Prospero_Santa_Caterina_terrazza.htm|tìtolo=2656. ORATORIO|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
L'otoiu u l'é stetu fabricou in tu [[XIV secolo|Trexentu]] cumme sede da cungrega di Disciplinè, pe esse poi alargou in tu [[1420]], in tu [[1655]] e in tu [[XVIII secolo|Settesentu]], mentre ai tempi di franseixi u l'ea vegnüu a sede du münicipiu, du tribünà e da scöa pübblica<ref name=":0" />.
De drentu u se ghe pö truvà de decurasiuin barocche e ün artà de marmi de tanti culuri, ch'u g'ha in simma üna statua da Madonna. Poi u se pö ancun vedde ün cruxifissu de legnu "taumatürgu" du [[XV secolo|Quattrusentu]] e di quaddri de scöa ligüre du [[XVIII secolo|Settesentu]]. L'organu u l'é du [[1700]] e, da vixin a l'intrà, u gh'é cunservou duì cristi da prucesciun. E pitüe in sciu sufitu, di ürtimi decenni du [[XVIII secolo|Settesentu]], sun du pitù [[Giuseppe Paganelli]], ch'u ne vegniva dae parte de [[Bèrgamo|Bergamu]] ma ch'u l'ha travagiou a [[Zena]]. Fra ste pitüe, u se pö truvà üna raprezentasiun interesante da pratica du "Barchezzu", a tradisiun de burdezà a costa aa fin da stè, sünandu da müxica e faxendu merenda in barca<ref name=":0" />.
== Santuaiu da Madonna du Buschettu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-santuario del Boschetto1.jpg|miniatura|U santuaiu du Buschettu]]
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Otoiu da Madonna Adulurà, Camuggi ==
{{Véddi ascì|U Buschettu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Munasteru de San Prospu, Camuggi ==
[[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|sinistra|miniatura|U munasteru miou d'in L'Izua]]
{{Véddi ascì|San Prospu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Gexa de San Miché Arcangiou, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|miniatura|A gexa de San Miché Arcangiou aa Rüa]]
A gexa de San Miché Arcangiou, costruia in tu [[1627]] e dunca vegnüa a sede da parocchia d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], a g'ha üna facià spartia da de finte culonne in stile curinsiu, surmuntè da ün fruntun a triangulu cun drentu ün barcun daa furma a mezu serciu. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te miage e, au fundu, ün'abside daa cianta ariundà. Ai tempi de guere napuleoniche, in tu meize de frevà du [[1800]], de trüppe franseixi cumandè dau generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] han ocüpou a gexa, dandughe fögu. Finia in ruvinn-a, a gexa a l'é steta dövià cumme fenea e stalla fin a l'imprinsippiu du [[XX secolo|Növesentu]], quand'u l'é stetu cumisciunou i travaggi pe rangiala. St'interventu, vusciüu da l'arsipreve Francesco Gazzolo, u l'é stetu prugetou dai architetti [[Marco Aurelio Crotta|Marco Crotta]] e [[Alfredo d'Andrade]], cu'i travaggi che sun fini in tu [[1906]]. Tra e opere d'arte cunservè in ta gexa u se pö ricurdà pe prexu a statua de San Miché Arcangiou cuegou, opera anonima du [[1742]] ch'a g'ha ascì a funsiun de cuntenitù pe'e reliquie<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Otoiu da Santiscima Nunsià, A Rüa ==
[[Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|sinistra|miniatura|L'otoiu da Rüa]]
Pocu distante daa parocchia, l'otoiu u l'é stetu fabricou au meximu tempu da di artigen du postu. A cungrega da Nunsià a g'ha u cristu mou ciü pezante de tütta a Ligüria, u cuscì ditu “Cristu de Mignanegu”, e pe'u restu a l'inandia intu tempu de l'Aventu in prezepiu cun de bestie vive. A prezensa de ste bestie, ciü che ese ün reciammu a l'imagine du prezepiu, a l'é ün ricordu da vitta de campagna de üna votta in te sti sciti, cu'i arneixi e i mesté antighi ch‘ean carateristici de ste cumünitè<ref name=":3" />.
== Gexa du Sacru Cö, A Rüa ==
[[Immaggine:Chiesa Millenaria (Ruta, Camogli) - abside e lato sud 1 2023-04-21.jpg|miniatura|A Gexa Vegia da Rüa, dita a ''Millenaria'']]
A cuscì dita "gexa Vegia" a l'é steta a primma parocchia titulare d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. St'antiga custrusiun a g'ha üna strutüa du [[XIII secolo|Duxentu]], ma u se credde che chi ghe fuise üna cumünitè finn-a dai tempi di [[Longobàrdi|Lungubardi]], du [[VII secolo|VII]]-[[VIII secolo|VIII seculu]]. A partì dau [[XII secolo|seculu XII]] stu scitu u l'é stetu ascì ün centru pe l'ascistensa di povei e di pelegrin e, fin'au [[1627]], u l'é stetu ascì a sula gexa du paize. Aa giurnà d'ancö a l'é megiu cunusciüa cu'u numme de "Gexa ''Millenaria''". A gexa cumme ch'a se pö vedde a s'é cunservà grassie a di interventi pe rangiala, doppu troppu tempu ch'a l'é steta in abandun e doppu che e trüppe franseixi du generale [[Andrîa Masêna|Massena]] gh'aivan detu fögu<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":5">{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/chiesa-millenaria-romanica-di-ruta|tìtolo=Chiesa millenaria romanica di Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
Nasciüa cumme gexa a üna navà sula, daa cianta a trapessiu e abside de pria au fundu, du [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra u se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside, che in simma u g'ha üna punta azunta cu'u restauru feta daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa ai Munümenti]] du [[1950]] pe daghe üna furma ciü slancià. In tu [[1905]], tempu de ün atru interventu aa gexa, u gh'é stetu tiou sciü da arente a sagrestia, missa in sciu fiancu da gexa versu u mà. Cun sti travaggi u l'é stetu però caciou a l'aia e prie de tumbe antighe e ascì üna cazetta ch'a gh'ea da fiancu da gexa, forse ün uspissiu pe'i pelegrin o üna canonica<ref name=":4" /><ref name=":5" />. Au de föa da gexa u se tröva ün'opera du [[2019]] de l'E. Pasqualoni intitulà ''La porta stretta'', furmà da ün spegiu rifletente missu da vixin a üna porta antiga, ch'a l'é steta müà.
== Gexa de San Roccu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|sinistra|miniatura|A gexa de San Roccu]]
Missa a 200 metri in sciu livellu du mà, cu'a sö ciassa a l'é u centru du paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], che de lì u se deramma lungu Via Molfino e da duve u se pö mià u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. A capella de San Roccu, feta au postu de ün'atra du [[1440]], a l'é steta ricustruia e ingrandia in tu [[1863]] grassie ae sustanse di armatui du postu, cun üna facià neuclascica e ün campanin prugetè da l'architettu Rovelli. De drentu a cunserva u vegiu organu du [[1810]] e ün grande artà de marmu fetu dau [[Domenico Parodi]] e u [[Francesco Bigi]] du [[XVIII secolo|Settesentu]] (segundu di atri scriti, u saieiva pe cuntra ün travaggiu du scultù [[Bernardo Schiaffino]], de Camuggi). L'artà u l'é surmuntou daa raprezentasiun du Ruzaiu, ancun a 15 misteri scicumme ch'u l'é de primma da pruclamasiun di Misteri da Lüxe, e dau quaddru da Madonna da Salüte, opera du [[Carlo Dolci]]. De ciü, in te l'artà de sinistra u se tröva a statua de San Roccu ch'u g'ha ün can picin fra i sö pé, mentre föa da gexa, in scia sö sinistra, u gh'é a statua da "Fedeltè du Can". Ai 16 d'agustu, ricurensa de San Roccu, lì u se ghe tegne tütti i anni u "Premmiu Internasiunale da Fedeltè du Can". In scia drita da gexa parte Via Galletti, duve u se tröva a serie de stasiuin da Via Cruci, fete de ceramica in tu [[1955]] dau [[Francesco Dal Pozzo]] e cu'e figüe pitüè in simma<ref>{{Çitta web|url=https://www.avtsanrocco.org/il-borgo|tìtolo=Il Borgo|outô=AVT San Rocco|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Gexa de San Nichiozu, San Roccu ==
[[Immaggine:Camogli - chiesa di San Nicolò di Capodimonte.jpg|miniatura|A gexa de San Nichiozu]]
A gexa de San Nichiozu, dita de ''Capodimonte'', a se tröva in sciu senté ch'u liga [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]] cun [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e a g'ha de urigine ben ben antighe. Feta au postu de üna primma capella dedicà a [[San Rœummo de Zena|San Römmu]], ch'a l'ea du [[345]], sta gexa a l'é steta fabricà versu u [[1141]], cu'i canonici de [[San Rüffu de Avignun]] che n'han pigiou a prupietè in tu [[1172]]. Cu'i atacchi di piratti saraceni stu scitu u l'é stetu abandunou ciü votte, finn-a a quande, in tu [[XV secolo|Quattrusentu]], u gh'é andetu a stà de famigge du postu, mentre a gexa a l'é steta dövià dai pescuei cumme magazin pe'i sö atressi. A Lezze Rattazzi du [[1855]] a l'ha però vietou l'üzu du cumplessu pe'e funsiuin de gexa, scicumme che sta lezze a l'aiva supressu e asuciasiuin religiuze e cumandou u sequestru di beni da Gexa. In tu [[1864]] a custrusiun a l'é steta vendüa a l'incantu dau Demaniu du regnu cumme "Villa de San Nichiozu in Camuggi", pe pasà cuscì au capitagniu Cav. Andrea Bozzo. U Bozzo, ch'u l'ha acatà a sö speize, u l'ha dunca fetu arangià a gexa, pe dala inderé aa cumünitè in tu [[1870]]. U vegiu munasteru, missu da fiancu da gexa, u l'é stetu pe cuntra spartiu in te de caze pe'i pescuei. Dau [[1910]] a gexa a l'é ricunusciüa cumme munümentu nasiunale e in ti [[Anni 1920|anni '20 du Növesentu]] a l'é steta interesà da di interventi impurtanti, che han cunservou a strutüa uriginale<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2782_San_Nicol%C3%B2_di_Capodimonte_Punta_Chiappa.htm|tìtolo=2782. SAN NICOLO' DI CAPODIMONTE|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33366/|tìtolo=Chiesa di San Nicolò di Capodimonte|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A gexa a l'é afiancà da due turi, cun üna ch'a l'é steta inglubà in te miage de custrusiuin vixinn-e. U purtà, incavou in tu frunte da gexa, u g'ha de culonne finn-e de marmu e in simma üna lünetta cun di resti de pitüe. Au fundu da custrusiun, l'abside a l'é decurà cun di archetti. In scia facià u se tröva ün gran ruzun, mentre in sce miage u se pö vedde i resti de pitüe e ascì ün grafitu du [[XV secolo|Quattrusentu]]. Stu grafitu u rafigüa üna Madonna cu'u Bambin missa in sciu castellu de puppa d'üna caracca, in tu mezu de unde, cun di mainè tütti zü che pregan, sugettu ch'u l'é stetu repigiou dau pitù [[Francesco Dal Pozzo]] pe l'icunn-a du muzaicu de [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]]. Drentu aa gexa, in ta capella de sinistra, u se tröva a tumba du Cav. Bozzo e di sö parenti, cumpreizu u sö figgiu, u preve Giacomo Bozzo. In ta gexa u gh'é ascì ün organu "purtativu" baroccu, döviou üna votta in te prucesciuin<ref name=":1" /><ref name=":2" />.
== Abasia de San Fertuzu, San Fertuzu ==
[[Immaggine:San Fruttuso Beach 1.jpg|miniatura|Vista de l'abasia de San Fertuzu]]
{{Véddi ascì|San Fertuzu (Camuggi)|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}}
== Icunn-e, capelle e muzaici ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Camogli-cappella nuova di sant'anna-facciata1.jpg|A capella de Sant'Anna
Camogli - edicola della Madonna del Buon Viaggio.jpg|A Madonna du Bun Viagiu
Camogli - edicola della Madonna delle Grazie.jpg|A Madonna di Gotti, in tu Caruggin
Camogli - altare di Punta Chiappa.jpg|L'artà da Stella Maris a Punta Ciappa
</gallery>
In tu teritoiu de Camuggi u gh'é benben de strutüe vutive, che sun u simbulu da fede di pescuei e de famigge de cuntu da sitè.
Sutt'aa parocchia de l'Assunta se trövan ascì due capelle, cunsacrè in tu [[1826]], che sun a capella de Sant'Anna e quella de San Giacumu. A capella de Sant'Anna a l'é di primmi du [[XVII secolo|Seisentu]] e a se tröva a l'imprinsippiu da Via Rumann-a, in ta lucalitè de Sant'Anna, dund'a l'é steta fabricà pe vuluntè du Pasquale Cichero. Nasciüa cumme sosta pe'i pelegrin e, a l'imprinsippiu, dedicà a Sant'Andrea, in tu [[XVII secolo|Settesentu]] a l'ha pigiou u titulu de Sant'Anna ma, in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], a l'é finia in abandun. In scia fin, a l'é steta rangià in ti [[Anni 1920|anni Vinti du Növesentu]] e, turna, inti [[Anni 1970|anni Setanta]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
A capella de San Giacumu, mensünà cumme "gexa de campagna", a se tröva in ta regiun de Case Russe, duv'a l'é steta fabricà in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] au postu de üna capella, prubabilmente, du [[XVII secolo|Seisentu]]. Drentu, in simma a l'artà, u gh'é ün quaddru de l'Ascensiun cu'i santi Giacumu, Giaxu e Martin. Au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], l'arsipreve de [[Recco|Reccu]] u l'ha risevüu u permissu de racögge in ta capella tante gente du sö paize, ch'u l'aiva patiu di pezanti bumbardamenti<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/9/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Cappella di San Giacomo|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
In ta devusiun di camugin u l'é ben impurtante e due icunn-e de Maria che se trövan in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]: ünn-a a l'é quella da Madonna du Bun Viagiu, ch'a svetta in sciu purtixö a prutesiun di pescuei e di naveganti. L'atra, tegnüa in gran cuntu, a l'é a Madonna de Grassie de Via Tommaso Racca, in tu Caruggin, (dita a Madonna di Gotti) e ch'a l'ha intitulou ascì üna festa ben cunusciüa, tantu tra i camugin che tra i furesti. Sta ricurensa, ch'a düa duì giurni, a l'é visciüa tantu cumme tradisiun du postu che cumme festa de gexa e ascì du mangià tipicu, cun tantu de bevüe.
A [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], fra u ventu e e unde, u se tröva l'artà da Stella Maris, cu'u muzaicu fetu dau [[Francesco Dal Pozzo]] che, inspirou da l'incixun in ta gexa de San Nichiozu, u mustra a Madonna cu'u Bambin in scia puppa d'üna caracca fra e unde, cun in ciù di mainè che pregan. Impurtante u l'é ascì u muzaicu de San Fertuzu, missu in scia banchina du purtixö de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Üna copia de stu muzaicu, in tu 2025, a l'é steta regalà dau sciù Paolo Terrile, prescidente du cunseggiu cumünale delegou aa cultüa, a l'arsivescu de [[Tarragona]] a l'ucaxun du pelegrinaggiu "in sce urme de San Prospu e San Fertuzu"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/01/07/camogli-aldo-cazzullo-apre-un-gennaio-ricco-di-iniziative/|tìtolo=Camogli: Aldo Cazzullo apre un gennaio ricco di iniziative|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=7 zenà 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>.
== Cristi e prezeppi ==
[[Immaggine:Camogli - santuario di Nostra Signora del Boschetto, crocifissi processionali.jpg|miniatura|Di Cristi in prucesciun au Buschettu]]
A [[Camuggi]] u gh'é ün'impurtante tradisiun pe'i prezeppi. Ciü che quelli, mensünè de d'atu, in ta baxilica e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], u ghe n'é ün du [[XVIII secolo|Settesentu]] aa Madonna du Buschettu, quelli de l'Abasia de San Fertuzu e ancun u prezepiu fetu lungu u senté du Munte de Portufin, tra A Vetta de Portufin e e Prie Streite<ref name=":3" />.
Poi, a Camuggi u gh'é benben de Cristi da prucesciun, opere d'arte de gran prexu cunservè in te gexe e in ti otoi de Camuggi, che acumpagnan da seculi e ricurense de gexa du paize. Sta tradisiun a l'é ligà aa pratica de tipiche cungreghe da Ligüria, e [[Cazàsse|Cazasse]], cu'i sö cristezanti vestii cu'a cappa e u mantelinn-a<ref group="n.">E trè cungreghe de l'otoiu da Rüa, de l'otoiu de San Prospu e de Santa Cataina e de l'otoiu du Buschettu pe culuri portan, rispetivamente, u giancu, u neigru e u neigru.</ref>, ciü u croccu pe'i purtuei di Cristi.
Fra e atre ricurense, a sciurtia ciü impurtante a l'é feta aa Rüa pe'a festa du sö santu patrun, [[San Gioâne Batista|San Giuan u Battista]]. In te st'ucaxun u sciorte u grande cristu mou ditu "de Mignanegu" du [[1968]] che, cu'i sö 183 chilli, u l'é u ciü pezante de tütta a [[Liguria|Ligüria]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.quienonsolo.it/Notizia/Index/136|tìtolo=Il crocifisso di Mignanego più pesante della Liguria|dæta=5 zenà 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. In tu teritoiu du cumüne, in tu detaggiu, u l'é cunservou quattru Cristi aa Rüa, duì inte l'otoiu de San Prospu e Santa Cataina e atri duì in tu santuaiu da Madonna du Buschettu, che sun da cungrega da Madonna Adulurà.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa|tìtolo=Comunità religiose: Chiese|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
* {{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/UI/page.jsp?action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&comune=CAMOGLI|tìtolo=Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Gêxe da Ligùria|Camuggi]]
h2ngcbjkzrzb3veeh2k1qwpl8ipjdl8
Utente:N.Longo/Sandbox/Proculus
2
32688
268922
268888
2026-04-10T17:34:27Z
N.Longo
12052
+
268922
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle).svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun isèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alemànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e du passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'<nowiki/>''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'<nowiki/>''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'<nowiki/>''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref>{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
5hw0vl0ma0ncj5c5vb7ody9e13xc6gc
268927
268922
2026-04-10T18:37:09Z
N.Longo
12052
268927
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun isèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alemànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e du passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'<nowiki/>''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'<nowiki/>''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'<nowiki/>''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref>{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
== Nòtte ==
<references />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
a88pih3x292ei2jrwdmnwmzz1gfiqr5
Staçión de Camoggi-San Frutôzo
0
32691
268934
2026-04-10T20:14:14Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Staçión de Camoggi-San Frutôzo]] a [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu]]: camugin
268934
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu]]
cvy5psanvscm18bx0mnu5ugm9ex7qbo
Stasiun de Camuggi
0
32692
268935
2026-04-10T20:15:31Z
N.Longo
12052
+ rdr
268935
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu]]
1z6c3ajv7t0kynvj7x9e3pixa0448ws
Staçión de Priâro
0
32693
268938
2026-04-10T20:20:11Z
N.Longo
12052
N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Staçión de Priâro]] a [[Stasiun de Camuggi-Prià]]: camugin
268938
wikitext
text/x-wiki
#RINVIA [[Stasiun de Camuggi-Prià]]
10yp4iiwedc6sspz9tu20k698t15ta4
Stasiun du Prià
0
32694
268939
2026-04-10T20:21:05Z
N.Longo
12052
+ rdr
268939
wikitext
text/x-wiki
#REDIRECT [[Stasiun de Camuggi-Prià]]
ihd559xok8h0swp424nyovx3b5h9cex
Tuningen
0
32695
268943
2026-04-10T20:23:29Z
Arbenganese
12552
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu
268943
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
Tuningen a l’é üna sitè du Baden-Württemberg, in tu meridiun da Germania, ch’a fa parte du circundaiu de Schwarzwald-Baar. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen.
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu Baar, ün atucian tra a Furesta Neigra a punente e u Giüra Svevu a levante. A cunfinn-a a nord cu’i distreiti de Mühlhausen e Weigheim, sutta l’aministrasiun de Villingen-Schwenningen, mentre a levante cu’u distreitu de Schura de Trossen e cu’i cumüni de Durchhausen e Talheim. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i distreiti de Sunthausen e Hochemmingen, che sun parte da sitè termale de Bad Dürrheim.
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e fatuie[1] de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. U se gh’è pöi da zunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne u se svilüppa u santuaiu di oxelli de Baar.
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’abasia de San Gallu fin dau 797 d.C., in te l’Atu Mediuevu u l’é finiu sutta au Dücou de Svevia, ch’a n’ea steta investia du guvernu a famiggia di Cunti de Lupfen. In tu seculu XIII i l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che l’han rezüu u feudu fin au seculu XIV, pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu 1444 Tuningen a l’é passà sutta aa Cuntea de Württemberg, tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu 1806, a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’Impeu[2] Tedescu, da Repübbrica[3] de Weimar e ancun du Tersu Reich. Aa fin da Segunda Guera Mundiale a l’é steta ucupà dai franseixi, in tu 1945. U növu bund (statu federale, ch’u se semeggia[4] ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu 1952 cu’u Baden, a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau 1973 Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
Abitanti
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma u gh’è finn-a di grüppi catolichi[5] e metudisti.
Posti de interesse
· A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, u l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta de prubabile ae pupulasiuin celtiche.
Cultüa e Persunalitè
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da regordà[1] cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe[2] lüterann-a Wilhelmine Brigitta Schaible (1878-1950), u cumpuxitù religiuzu Theophil Laitenberger (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu 1952 Heinz Müller (1924-1975). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. u l’ea stetu fundou in tu 1920 cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. U l’é stetu rifundou cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du 1947.
Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi
Fin dai anni Utanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi l’han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du 1998, u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu du scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünale, partiu in tu 1987. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” (Camuggi u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti de Denà cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a rappa
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abetu[1], ma in tu 1910 u s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di mateiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de mateie de plastega e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan a sù.
Vie de cumünicasiun
A partì dau 1975 Tuningen a l’é steta razunta da l’autudradda, ch’a l’è a Bundesautobahn 81, ch’a parte daa sitè de Gottmadingen fin au cunfin cu’a Svissea, vixin a Sciaffüza.[2] Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (Bundesstraße 523), in tu toccu tra Tuttlingen e Villingen-Schwenningen.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta sitè.
df5etgta487eoesyrn450c3l0wtqx97
268946
268943
2026-04-10T20:24:36Z
Arbenganese
12552
+
268946
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
Tuningen a l’é üna sitè du Baden-Württemberg, in tu meridiun da Germania, ch’a fa parte du circundaiu de Schwarzwald-Baar. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen.
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu Baar, ün atucian tra a Furesta Neigra a punente e u Giüra Svevu a levante. A cunfinn-a a nord cu’i distreiti de Mühlhausen e Weigheim, sutta l’aministrasiun de Villingen-Schwenningen, mentre a levante cu’u distreitu de Schura de Trossen e cu’i cumüni de Durchhausen e Talheim. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i distreiti de Sunthausen e Hochemmingen, che sun parte da sitè termale de Bad Dürrheim.
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e fatuie[1] de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. U se gh’è pöi da zunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne u se svilüppa u santuaiu di oxelli de Baar.
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’abasia de San Gallu fin dau 797 d.C., in te l’Atu Mediuevu u l’é finiu sutta au Dücou de Svevia, ch’a n’ea steta investia du guvernu a famiggia di Cunti de Lupfen. In tu seculu XIII i l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che l’han rezüu u feudu fin au seculu XIV, pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu 1444 Tuningen a l’é passà sutta aa Cuntea de Württemberg, tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu 1806, a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’Impeu[2] Tedescu, da Repübbrica[3] de Weimar e ancun du Tersu Reich. Aa fin da Segunda Guera Mundiale a l’é steta ucupà dai franseixi, in tu 1945. U növu bund (statu federale, ch’u se semeggia[4] ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu 1952 cu’u Baden, a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau 1973 Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma u gh’è finn-a di grüppi catolichi[5] e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen u gh’è diferente gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta Guera di Trent’anni. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du 1686 e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu 1968, a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü u gh’è a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognidüna de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, u l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta de prubabile ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu au frequente capità de föghi tra Settesentu e Öttusentu, che aveivan curpiu e 85 famiggie in tu 1750 e pöi l’aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfulè), u gh’è stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatori in tu 1874. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni[6]. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu u gh’è a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è catà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cüà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta rangià e u se ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübbricu.[7] U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du 1997, quandu u s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ustaia, duve i faxeivan a bira, in tu 2007 rangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, da sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
* Salun de feste, tiou sciü in tu 1955 cumme palestra e salun duve tegnì e manifestasiuin, rangiou in tu 2002, drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da regordà<sup>[8]</sup> cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe[9] lüterann-a Wilhelmine Brigitta Schaible (1878-1950), u cumpuxitù religiuzu Theophil Laitenberger (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu 1952 Heinz Müller (1924-1975). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. u l’ea stetu fundou in tu 1920 cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. U l’é stetu rifundou cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du 1947.
'''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi'''
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parte u CSU-CDU. U cumüne u l’ha catou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu 1832, che primma u l’éa in stabile döviou cumme bütega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au 2023 se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau 2019 u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Utanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi l’han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du 1998, u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu du scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünale, partiu in tu 1987. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” (Camuggi u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti de Denà cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci[11], würstel, spätzle e a rappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abetu[13], ma in tu 1910 u s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di mateiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de mateie de plastega e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan a sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau 1975 Tuningen a l’é steta razunta da l’autudradda, ch’a l’è a Bundesautobahn 81, ch’a parte daa sitè de Gottmadingen fin au cunfin cu’a Svissea, vixin a Sciaffüza.[14] Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (Bundesstraße 523), in tu toccu tra Tuttlingen e Villingen-Schwenningen.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta sitè.
dc9ql2d2fxownmjh085kyveyur0k9q3
268947
268946
2026-04-10T20:25:14Z
Arbenganese
12552
rev, azunte varie
268947
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
Tuningen a l’é üna sitè du Baden-Württemberg, in tu meridiun da Germania, ch’a fa parte du circundaiu de Schwarzwald-Baar. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen.
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu Baar, ün altupianu tra a Furesta Neigra a punente e u Giüra Svevu a levante. A cunfinn-a a nord cu’i distreiti de Mühlhausen e Weigheim, sutta l’aministrasiun de Villingen-Schwenningen, mentre a levante cu’u distreitu de Schura de Trossen e cu’i cumüni de Durchhausen e Talheim. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i distreiti de Sunthausen e Hochemmingen, che sun parte da sitè termale de Bad Dürrheim.
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u santuaiu di oxelli de Baar.
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’abasia de San Gallu fin dau 797 d.C., in te l’Ertu Mediuevu u l’é finiu sutta au Dücou de Svevia, e u l’è passouu sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu seculu XIII l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au seculu XIV, pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu 1444 Tuningen a l’é passà sutta aa Cuntea de Württemberg, tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu 1806, a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’Imperu Tedescu, da Repübblica de Weimar e ancun du Tersu Reich. Aa fin da Segunda Guera Mundiale a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu 1945. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu 1952, a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau 1973 Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’è diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta Guera di Trent’anni. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du 1686 e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu 1968, a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü gh’è a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognunn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra Settesentu e Öttusentu, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu 1750 e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’è stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu 1874. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’è a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu. U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du 1997, quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu 2007 a rangiou a destina a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
* Salun de feste, tiou sciü in tu 1955 cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, a rangiou in tu 2002, drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a Wilhelmine Brigitta Schaible (1878-1950), u cumpuxitù religiuzu Theophil Laitenberger (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu 1952 Heinz Müller (1924-1975). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta funda in tu 1920 cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifunda cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du 1947.
'''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi'''
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu 1832, e primma u l’éa un stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au 2023se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau 2019 u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du 1998, u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu 1987. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” (Camuggi u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalizi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu 1910 s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixiùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau 1975 Tuningen a l’é steta collegà da l’autudradda, ch’a l’è a Bundesautobahn 81, ch’a parte daa sitè de Gottmadingen fin au cunfin cu’a Svissea, vixin a Sciaffüza. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (Bundesstraße 523), in tu toccu tra Tuttlingen e Villingen-Schwenningen.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta sitè.
ilduejrmlsp7ptebv0vvisv9bz3el8v
268948
268947
2026-04-10T20:25:39Z
Arbenganese
12552
rev
268948
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
Tuningen a l’é üna sitè du Baden-Württemberg, in tu meridiun da Germania, ch’a fa parte du circundaiu de Schwarzwald-Baar. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen.
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu Baar, ün altupianu tra a Furesta Neigra a punente e u Giüra Svevu a levante. A cunfinn-a a nord cu’i distreiti de Mühlhausen e Weigheim, sutta l’aministrasiun de Villingen-Schwenningen, mentre a levante cu’u distreitu de Schura de Trossen e cu’i cumüni de Durchhausen e Talheim. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i distreiti de Sunthausen e Hochemmingen, che sun parte da sitè termale de Bad Dürrheim.
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u santuaiu di oxelli de Baar.
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’abasia de San Gallu fin dau 797 d.C., in te l’Ertu Mediuevu u l’é finiu sutta au Dücou de Svevia, e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu seculu XIII l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au seculu XIV, pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu 1444 Tuningen a l’é passà sutta aa Cuntea de Württemberg, tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu 1806, a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’Imperu Tedescu, da Repübblica de Weimar e ancun du Tersu Reich. Aa fin da Segunda Guera Mundiale a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu 1945. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu 1952, a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau 1973 Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta Guera di Trent’anni. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du 1686 e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu 1968, a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra Settesentu e Öttusentu, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu 1750 e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu 1874. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu. U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du 1997, quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu 2007 arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
* Salun de feste, tiou sciü in tu 1955 cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu 2002, drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a Wilhelmine Brigitta Schaible (1878-1950), u cumpuxitù religiuzu Theophil Laitenberger (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu 1952 Heinz Müller (1924-1975). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu 1920 cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du 1947.
'''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi'''
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu 1832, e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au 2023 se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau 2019 u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du 1998, u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu 1987. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” (Camuggi u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu 1910 s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau 1975 Tuningen a l’é steta cullegà da l’autudradda, ch’a l’è a Bundesautobahn 81, ch’a parte daa sitè de Gottmadingen fin au cunfin cu’a Svissea, vixin a Sciaffüza. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (Bundesstraße 523), in tu toccu tra Tuttlingen e Villingen-Schwenningen.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta sitè.
g4a4563wt4ls0jgs477i28y1grj8aq2
268949
268948
2026-04-10T20:26:25Z
Arbenganese
12552
rev
268949
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l’é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch’a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu’i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l’aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu’u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu’i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u santuaiu di oxelli de Baar.
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’abasia de San Gallu fin dau 797 d.C., in te l’Ertu Mediuevu u l’é finiu sutta au Dücou de Svevia, e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu seculu XIII l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au seculu XIV, pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu 1444 Tuningen a l’é passà sutta aa Cuntea de Württemberg, tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu 1806, a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’Imperu Tedescu, da Repübblica de Weimar e ancun du Tersu Reich. Aa fin da Segunda Guera Mundiale a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu 1945. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu 1952, a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau 1973 Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta Guera di Trent’anni. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du 1686 e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra Settesentu e Öttusentu, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu 1750 e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu. U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] (1924-1975). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu [[1920]] cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu [[1832]], e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau 1975 Tuningen a l’é steta cullegà da l’autudradda, ch’a l’è a Bundesautobahn 81, ch’a parte daa sitè de Gottmadingen fin au cunfin cu’a Svissea, vixin a Sciaffüza. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (Bundesstraße 523), in tu toccu tra Tuttlingen e Villingen-Schwenningen.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta ciassa.
qmdo9kg4v40pi60fswy3cvs1lpqguvb
268950
268949
2026-04-10T20:26:49Z
Arbenganese
12552
rev, link
268950
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l’é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch’a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu’i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l’aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu’u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu’i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u santuaiu di oxelli de Baar.
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l’[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l’é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l’é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta Guera di Trent’anni. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du 1686 e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu. U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] (1924-1975). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu [[1920]] cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu [[1832]], e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau 1975 Tuningen a l’é steta cullegà da l’autudradda, ch’a l’è a Bundesautobahn 81, ch’a parte daa sitè de Gottmadingen fin au cunfin cu’a Svissea, vixin a Sciaffüza. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (Bundesstraße 523), in tu toccu tra Tuttlingen e Villingen-Schwenningen.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta ciassa.
inptzu0gv0a3p5myemrl9go0v2t8gjr
268951
268950
2026-04-10T20:28:33Z
Arbenganese
12552
rev
268951
wikitext
text/x-wiki
<nowiki>= Tuningen =</nowiki>
<nowiki>'''</nowiki>Tuningen<nowiki>'''</nowiki> (in alemannu ciamà <nowiki>''</nowiki>Doaninga<nowiki>''</nowiki>) a l’é üna sitè du <nowiki>[[Baden-Württemberg]]</nowiki>, in tu meridiun da <nowiki>[[Germania]]</nowiki>, ch’a fa parte du <nowiki>[[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]</nowiki>. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de <nowiki>[[Villingen-Schwenningen]]</nowiki>.
<nowiki>== Geugrafia ==</nowiki>
Tuningen a se tröva in sciu <nowiki>[[Baar]]</nowiki>, ün altupianu tra a <nowiki>[[Furesta Neigra]]</nowiki> a punente e u <nowiki>[[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]]</nowiki> a levante. A cunfinn-a a nord cu’i <nowiki>[[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]]</nowiki> e <nowiki>[[Distreitu de Weigheim|Weigheim]]</nowiki>, sutta l’aministrasiun de <nowiki>[[Villingen-Schwenningen]]</nowiki>, mentre a levante cu’u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu’i cumüni de <nowiki>[[Durchhausen]]</nowiki> e <nowiki>[[Talheim]]</nowiki>. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i <nowiki>[[distreiti de Sunthausen]]</nowiki> e <nowiki>[[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]]</nowiki>, che sun parte da sitè termale de <nowiki>[[Bad Dürrheim]]</nowiki>.
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u <nowiki>[[santuaiu di oxelli de Baar]]</nowiki>.
<nowiki>== Storia ==</nowiki>
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’<nowiki>[[abasia de San Gallu]]</nowiki> fin dau <nowiki>[[797|797 d.C.]]</nowiki>, in te l’<nowiki>[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]]</nowiki> u l’é finiu sutta au <nowiki>[[Dücou de Svevia]]</nowiki>, e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu <nowiki>[[XIII secolo|seculu XIII]]</nowiki> l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au <nowiki>[[XIV secolo|seculu XIV]]</nowiki>, pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu <nowiki>[[1444]]</nowiki> Tuningen a l’é passà sutta aa <nowiki>[[Cuntea de Württemberg]]</nowiki>, tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu <nowiki>[[1806]]</nowiki>, a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’<nowiki>[[Imperu Tedescu]]</nowiki>, da Repübblica de Weimar e ancun du <nowiki>[[Tèrso Reich|Tersu Reich]]</nowiki>. Aa fin da <nowiki>[[Segunda Guera Mundiale]]</nowiki> a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu <nowiki>[[1945]]</nowiki>. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu <nowiki>[[1952]]</nowiki>, a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau <nowiki>[[1973]]</nowiki> Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
<nowiki>== Abitanti ==</nowiki>
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
<nowiki>== Posti de interesse ==</nowiki>
<nowiki>*</nowiki> A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta <nowiki>[[Guèra di Trent’ànni|Guera di Trent’anni]]</nowiki>. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du <nowiki>[[1686]]</nowiki> e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu <nowiki>[[1968]]</nowiki>, a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
<nowiki>*</nowiki> A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
<nowiki>*</nowiki> In seguitu ai frequenti incendi tra <nowiki>[[XVIII secolo|Settesentu]]</nowiki> e [[XIX secolo|Öttusentu, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu <nowiki>[[1750]]</nowiki> e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu <nowiki>[[1874]]</nowiki>. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
<nowiki>*</nowiki> Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu. U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du <nowiki>[[1997]]</nowiki>, quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
<nowiki>*</nowiki> Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu <nowiki>[[2007]]</nowiki> arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
<nowiki>*</nowiki> Salun de feste, tiou sciü in tu <nowiki>[[1955]]</nowiki> cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu <nowiki>[[2002]]</nowiki>, drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
<nowiki>== Cultüa e Persunalitè ==</nowiki>
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a <nowiki>[[Wilhelmine Brigitta Schaible]]</nowiki> (<nowiki>[[1878]]</nowiki>-<nowiki>[[1950]]</nowiki>), u cumpuxitù religiuzu <nowiki>[[Theophil Laitenberger]]</nowiki> (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu <nowiki>[[1952]]</nowiki> <nowiki>[[Heinz Müller]]</nowiki> (<nowiki>[[1924]]</nowiki>-<nowiki>[[1975]]</nowiki>). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu <nowiki>[[1920]]</nowiki> cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du <nowiki>[[1947]]</nowiki>.
<nowiki>=== '''</nowiki>Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi<nowiki>'''</nowiki> <nowiki>===</nowiki>
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu <nowiki>[[1832]]</nowiki>, e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au <nowiki>[[2023]]</nowiki> se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau <nowiki>[[2019]]</nowiki> u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du <nowiki>[[1998]]</nowiki>, u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu <nowiki>[[1987]]</nowiki>. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” (<nowiki>[[Camuggi]]</nowiki> u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu <nowiki>[[1910]]</nowiki> s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
<nowiki>== Ecunumia ==</nowiki>
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
<nowiki>== Vie de cumünicasiun ==</nowiki>
A partì dau <nowiki>[[1975]]</nowiki> Tuningen a l’é steta cullegà da l’autustradda, ch’a l’è a <nowiki>[[Bundesautobahn 81]]</nowiki>, ch’a parte daa sitè de <nowiki>[[Gottmadingen]]</nowiki> fin au cunfin cu’a <nowiki>[[Svissea]]</nowiki>, vixin a [[''Schaffhausen''|Sciaffüza]]. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 (<nowiki>[[Bundesstraße 523]]</nowiki>), in tu toccu tra <nowiki>[[Tuttlingen]]</nowiki> e <nowiki>[[Villingen-Schwenningen]]</nowiki>.
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta ciassa.
rw6kjr4zgbj77ov7k49w9encjmjlj52
268953
268951
2026-04-10T20:29:12Z
Arbenganese
12552
rev
268953
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l’é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch’a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu’i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l’aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu’u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu’i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l’[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l’é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l’é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent’ànni|Guera di Trent’anni]]. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du [[1686]] e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza. De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi. In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni. Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu. U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu [[1920]] cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu [[1832]], e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l’é steta cullegà da l’autustradda, ch’a l’è a [[Bundesautobahn 81]], ch’a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu’a [[Svissea]], vixin a [[''Schaffhausen''|Sciaffüza]]. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta ciassa.
== Atri prugetti ==
*
ejxljf2uejxyxg3nuqnxn48c19p5kcn
268954
268953
2026-04-10T20:29:43Z
Arbenganese
12552
rev giustou
268954
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l’é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch’a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu’i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l’aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu’u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu’i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l’[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l’é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l’é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent’ànni|Guera di Trent’anni]]. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du [[1686]] e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e <nowiki>[[XIX secolo|Öttusentu]]</nowiki>, che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu [[1920]] cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu [[1832]], e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l’é steta cullegà da l’autustradda, ch’a l’è a [[Bundesautobahn 81]], ch’a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu’a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
k6ni9qz3y0jzdejl2not12njjk74mnj
268955
268954
2026-04-10T20:30:11Z
Arbenganese
12552
rev
268955
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l’é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch’a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu’i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l’aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu’u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu’i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l’é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh’è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l’é stetu teritoiu de l’[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l’[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l’é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l’è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l’aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe’ pöi lascià i sö dumini in t’üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l’é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l’elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l’é in tu distreitu de Tuttlingen. A l’é steta pöi parte de l’[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l’é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch’u s’assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv’a l’é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l’é stetu ünificou cu’u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l’é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l’é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh’è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh’é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l’ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent’ànni|Guera di Trent’anni]]. A gexa evangelica a g’ha l’antigu campanin du [[1686]] e l’artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh’è finn-a quella catolica, dedicà a Sant’Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh’é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g’ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l’é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch’u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh’é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh’é a Teinosaal, au cian de d’atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l’ea üna abitasiun fin aa fin di anni ‘80, mentre da quel’annu se l’è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch’a s’è missa a cürà l’alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l’è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l’é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s’è tegnüu a festa pe’i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l’è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe’ i ansien, in ciü u l’è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh’é duì azili, ün du cumüne e l’atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh’è finn-a in centru de furmasiun pe’i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l’é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l’ea steta fundà in tu [[1920]] cu’u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l’é steta rifundà cu’u numme d’ancö ai 2 d’agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l’é pe’ tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch’a l’ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l’ha accatou a sede ch’a l’è vegnüa u münicipiu d’ancö in tu [[1832]], e primma u l’éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l’è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l’ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l’aveiva cuscì fundou l’asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l’ha cuntracangiou cun l’asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d’in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu’e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d’ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh’aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s’è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l’indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l’é steta cullegà da l’autustradda, ch’a l’è a [[Bundesautobahn 81]], ch’a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu’a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh’a üna sö sciurtia de l’autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l’autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l’è gestiu da l’asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch’a l’è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
gmhg8ud8ogy49vlny7u8rw6mnvxmjtp
268956
268955
2026-04-10T20:30:39Z
Arbenganese
12552
rev notte varie
268956
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
tj9f28l8r7z87wmc5c71er25ztgvg22
268957
268956
2026-04-10T20:31:35Z
Arbenganese
12552
+tl
268957
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgo in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti={{dati popolazione DE-BW||QUELLE}}
|Aggiornamento abitanti={{dati popolazione DE-BW||STAND}}
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
cuygfhlctfkyok43rnugi3c37gxsuth
268958
268957
2026-04-10T20:31:56Z
Arbenganese
12552
u
268958
wikitext
text/x-wiki
= Tuningen =
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti={{dati popolazione DE-BW||QUELLE}}
|Aggiornamento abitanti={{dati popolazione DE-BW||STAND}}
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
dxz47uigx11kgwudb0nr6mgjvptnj9a
268959
268958
2026-04-10T20:32:21Z
Arbenganese
12552
+tl camugin
268959
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti={{dati popolazione DE-BW||QUELLE}}
|Aggiornamento abitanti={{dati popolazione DE-BW||STAND}}
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
kgjuhwpze0llbp1n6w39xqn0wmoo2eg
268960
268959
2026-04-10T20:33:54Z
Arbenganese
12552
/* Atri prugetti */ category
268960
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti={{dati popolazione DE-BW||QUELLE}}
|Aggiornamento abitanti={{dati popolazione DE-BW||STAND}}
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
f0ihoosso630xlsht5udv13msir97wp
268961
268960
2026-04-10T20:34:14Z
Arbenganese
12552
/* '''Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi''' */ -boldx
268961
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti={{dati popolazione DE-BW||QUELLE}}
|Aggiornamento abitanti={{dati popolazione DE-BW||STAND}}
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
bciskb6etbsgpab2kx7l7fvji23734j
268963
268961
2026-04-10T20:36:00Z
Arbenganese
12552
datti stat
268963
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
4az6whv59u2d797zfi6f8r57tci6gnd
268965
268963
2026-04-10T20:37:16Z
Arbenganese
12552
[...]
268965
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
j4p5of3582vdyms89y05gqy0hc9i9da
268970
268965
2026-04-11T08:48:18Z
Arbenganese
12552
Link blö
268970
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuìn italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
kx4ewjrf6mncdf8pdunerzl6jowlbzi
268971
268970
2026-04-11T08:48:40Z
Arbenganese
12552
-acentu
268971
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti Natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
063elniuvrrrnixi7273v844e3hsxp3
268973
268971
2026-04-11T08:49:18Z
Arbenganese
12552
Picin
268973
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=Vista da ciassa cu'u municipiu
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
2fwecionncv272ocysmdqqwxnarel5j
268976
268973
2026-04-11T09:59:42Z
Arbenganese
12552
align
268976
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita “Michaelskirche”, a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun “Amici di Camogli”/ “Freuendeskreis Camogli e.V.” ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun “Amici di Tuningen”) e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
rfm2wu2kc3wxccfanag58ei5je8z3el
268977
268976
2026-04-11T10:00:28Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi */ Giüstou i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu
268977
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
=== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ===
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
0hl9vrynlq2ab2hlerwm62y99zrfke8
268978
268977
2026-04-11T10:02:04Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi */ Par.
268978
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
ekdq2yssi9jt0ls39e747wfch4bbue4
268983
268978
2026-04-11T10:18:37Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ +img
268983
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
58j8qnc342jnvkbwwxw7aogyvcp342l
268985
268983
2026-04-11T10:19:21Z
Arbenganese
12552
/* Posti de interesse */ mode
268985
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
plrei8xrklxx22uff5gxuehx8e879su
268986
268985
2026-04-11T10:20:46Z
Arbenganese
12552
/* Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi */ left
268986
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
esxv4l0cbe2cuygfoye8whi2w6q0fqo
268987
268986
2026-04-11T10:38:51Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ + foto
268987
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
3qxekhd4251zusp0f6rgk1w8poo8vgo
268988
268987
2026-04-11T10:39:12Z
Arbenganese
12552
left
268988
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
ar5bexkzyh0tnh4ciutzfioke646auc
268989
268988
2026-04-11T10:41:17Z
Arbenganese
12552
/* Geugrafia */ +foto
268989
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
gia69xwvabtwmxkwmpf4mxugwvdkxwp
268990
268989
2026-04-11T10:43:48Z
Arbenganese
12552
foto
268990
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'è missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'è tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'è decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
a9xtoa00ekfkx9entcr92rscgpmtf4c
268991
268990
2026-04-11T10:45:15Z
Arbenganese
12552
s'é
268991
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin. Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'é missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'é tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'é decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
oheot4ffbju2nioznygptpq6mxm2m9i
268992
268991
2026-04-11T10:46:41Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ a cappu
268992
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin.
Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'é missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'é tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù Johann Philipp Glöker (1819-1889), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] (1903-1996) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'é decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
ksmef1w3wkwa22sw5gc7tevu8dtxf9g
Purtixö de Camuggi
0
32696
268952
2026-04-10T20:29:11Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
268952
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Porto di Camogli.jpg|miniatura|Vista du Purtixö]]
U '''purtixö de Camuggi''' u l'é ün portu du [[Mâ Ligure|Mà Ligüre]], au servissiu du cumüne de [[Camuggi]] e afaciou in sciu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. Cun stu numme u l'é ciamou ascì u mö di vapuretti pe türisti che arivan finn-a a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e a [[Zena]] ascì.
== Descrisiun ==
U portu de Camuggi, ch'u l'é gestiu da l'Auturitè Maritima, u se tröva a punente du centru storicu e u l'é prutettu versu u mà da ün mö ch'u cure in diresiun NW. Daa banchinn-a, u pescaggiu u va dai 60 citti au metru e mezu, mentre u fundu u l'é fetu pe'u ciü de fangu e de prie. A menu de 50 metri daa testa du mö bezögna dà amente aa prezensa de scöggi che se levan d'in sciu fundu, tantu a l'intrà du purtixö che lungu a banchinn-a. U ventu ch'u ghe sciüscia ciü de suvente u l'é u [[Sciöco|sciocu]], ma de invernu u nu manca a [[Tramontann-a|tramuntann-a]] e u [[Gregâ|gregà]], de traversu cun venti du II e du III quadrante<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.italiasub.it/pages/porti/scheda_porto.asp?scheda=dettagli&idPorto=315#google_vignette|tìtolo=Porto di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/29/camogli-interventi-fronte-mare-soffolta-prolungamento-molo-e-falesia/|tìtolo=Camogli: interventi fronte mare: soffolta, prolungamento molo e falesia|outô=Consuelo Pallavicini|dæta=29 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Alfred Zoff Segelboot bei Camogli c1905.jpg|U purtixö in te ün quaddru de l'[[Alfred Zoff]] du 1905 ca.
CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17111-B.tif|Panuramma de Camuggi cu'u portu du 1910
</gallery>
Aa giurnà d'ancö, a [[Camuggi]] u se ghe tröva di [[Gussu|gussi]] ciü che de barche da diportu; a ogni moddu, suviatüttu in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] u l'ea ün di porti ciü impurtanti de l'[[Italia]] e de l'[[Euròpa|Europa]]. A sö origine a ne vegne pe davei finn-a dau [[XVII secolo|Seisentu]], quande L'Izua, cu'u sö [[Castellu du Dragun|castellu]], a l'é steta atacà au paize in scia teraferma, cu'u vegiu mö du castellu ch'a l'ha cangiou de funsiun in te quella de diga a prutesiun du portu. De ciü, cun l'espansciun du portu in ti tempi de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] e in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]], i caruggi che se sun svilüpè doppu han cangiou segundu a necesitè d'arivà au portu o pe varà i barchi, cumpreizu i velieri. A vegia mancinn-a a l'ea steta regalà dau Cumüne de [[Marseggia]] a quellu de Camuggi in tu [[1844]]: primma in dutasiun a l'uspià da sitè a l'é poi turnà a l'aministrasiun cumünale<ref>{{Çitta web|url=https://fuorigenova.cittametropolitana.genova.it/content/poi/porticciolo-di-camogli|tìtolo=Porticciolo di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Pe tütta a primma meitè du [[XX secolo|Növesentu]], l'egua du purtixö a l'é steta u campu de cà pe'a [[Rari Nantes Camogli]]. I giancu-neigri han guagnou in te stu "impiantu" tütti i sö scüdetti, spunciè dau pübblicu ch'u i sustegniva dae banchinn-e e dae barche.
== Impianti ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Diga Camogli 01.jpg|Vista du mö
Camogli faro del porto.jpg|U faru in sciu mö
Camogli - porticciolo, veduta (1).jpg|L'imbarcaderu in tu Purtixö
Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|Atra vista de l'imbarcaderu cu'u faru in sciu mö
</gallery>
In tu purtixö de Camuggi u se ghe pö intrà a tütte e ue e u g'ha 200 posti barca in te tüttu, cun 5 posti pe'u tranxitu e i 10 metri de lunghessa mascima puscibile. U l'é serviu dau canà radiu VHF 16<ref name=":0" />. U portu u g'ha ün faru ch'u se tröva in scia vegia fin du mö ch'a u prutezze versu u largu. Custruiu in tu [[1950]], u l'ha üna fundasiuin e üna ture de ciümentu ch'a l'é erta 5 metri, pitüà de giancu e cun terasin e lanterna cuverti da üna cupula grixa de metallu<ref>{{Çitta web|url=https://www.marina.difesa.it/cosa-facciamo/per-la-difesa-sicurezza/fari/Pagine/1671.aspx|tìtolo=Molo esterno, estr.|outô=Marina Militare|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ibiblio.org/lighthouse/itanw.htm|tìtolo=Lighthouses of Italy: Liguria|léngoa=EN|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2025/12/31/news/camogli_diga_subacquea_molo_allungato-15451176/|tìtolo=Una diga subacquea e il molo allungato: via libera ai lavori per difendere Camogli|outô=Edoardo Megli|dæta=31 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
L'imbarcaderu, ch'u l'é parte du Purtixö, u l'é missu de traversu aa costa, cun de culonne che rezzan üna cuvertüa de legnu. In sce l'intrà u gh'é üna custrusiun picinn-a de legnu duve u se tröva a bigeteria, mentre u palassu de frunte a sta strutüa u l'é a sede da Capitaneria de portu de Camuggi<ref>{{Çitta web|url=https://www.guardiacostiera.gov.it/portale/l/194771|tìtolo=Ufficio locale marittimo di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
== Fermata Trenitalia ==
Dau meize de zügnu du [[2022]] se pö acatà tüttu insemme u bigettu integrou du trenu cu'u vapurettu. U servissiu pe mà u l'é ciamou u ''San Fruttuoso Link'', ch'u g'ha e due fermate de "''Camogli Porticciolo''" e de "''Baia San Fruttuoso''"<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|outô=Trenitalia|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/attualita/treni-estate-san-fruttuoso-2022.html|tìtolo=Biglietto unico treno-battello per San Fruttuoso, poi 20 fermate a Vesima: le novità di Trenitalia|dæta=31 mazzu 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241102144226/https://www.welcomecamogli.it/it/treni-camogli|tìtolo=Treni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
A nutissia de stu növu servissiu a l'ha purtou da cunfuxun finn-a in sci giurnali, scicumme che a Camuggi, finn-a in ti [[Anni 1980|anni Otanta]] u gh'ea ün'atra stasiun di treni, [[Stasiun de Camuggi-Prià|quella du Prià]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/07/23/camogli-le-ferrovie-indicano-ancora-una-fermata-soppressa-43-anni-fa/|tìtolo=Camogli: le Ferrovie indicano ancora una fermata soppressa 43 anni fa|dæta=23 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
== Notte ==
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/luoghi/il-porticciolo?ldc=|tìtolo=Il Porticciolo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}
* {{Çitta web|url=https://www.porticciolocamogli.it/|tìtolo=Associazione Pesca Sportiva Dilettantistica Porticciolo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Traspòrti da Ligùria]]
[[Categorîa:Pòrti|Camuggi]]
bs68wa68z7lui2l9jwflr4o1y5cc8ue
Parcu Natürale Regiunale de Portufin
0
32697
268967
2026-04-10T20:51:29Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
268967
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:Mappa Parco naturale regionale di Portofino.jpg|miniatura|Mappa du Parcu Natürale Regiunale de Portufin]]
U '''Parcu Natürale Regiunale de Portufin''' (''Parco Naturale Regionale di Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün'area natürale prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]], a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante.
L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du [[1935]] e de cumpetensa da [[Liguria|Regiun]] dau [[1975]], u l'é furmou dai cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale.
== Teritoiu ==
U parcu u s'estende pe 18 km² de tera e 13 km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80 km de senté<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/98|tìtolo=Il Parco|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du [[Munte de Portufin]], tra [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[a Vetta de Portufin]], mentre e tere ciü a levante, levou quelle de [[Allega]], fan parte de [[San Luensu da Costa]], in tu cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]].
== Storia ==
[[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Ente Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]|sinistra]]
In sce a costa du [[Munte de Portufin]] u l'ea previstu, in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse [[Camuggi]] cun [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], vusciüa daa [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa de Zena]] e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu [[1935]], cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (''Ente Parco Monte di Portofino''), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/147|tìtolo=Ente|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du [[1975]] a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu [[1978]] u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin.
Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè (Italia)|Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]] pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/levante/2010/02/08/AM9vbGMD-portofino_unesco_patrimonio.shtml|tìtolo=Portofino nel patrimonio UNESCO|dæta=8 frevà 2010|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2011/04/05/news/portofino_la_beffa_dell_unesco_il_governo_dimentica_la_candidatura-14506242/|tìtolo=Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura|outô=Michela Bompani|dæta=5 arvì 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. In tu [[2024]] u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale.
== Piante e bestie ==
[[Immaggine:Capra sul Sentiero 2.jpg|miniatura|Üna crava in tu parcu]]
E [[Plantae|piante]] che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de [[Castagnu|castagni]], [[Nisöa|nisöe]], [[Carpe neigru|carpi neigri]], [[pin]], [[Erxu|erxi]], [[armuin]] e [[Uriva (cianta)|erbi d'oie]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/22|tìtolo=La Vegetazione|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Pe'e [[Animalia|bestie]], gh'é benben d'[[Aves|oxelli]]: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u [[pecettu]], a [[testaneigra]], u [[frenguellu]], l'[[öggiurussu]], a [[Parisêue (Paridae)|parisöa]], u [[merlu]], a [[gazann-a]], u [[turtuelun]] e u [[Columba palumbus|culassu]]. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u [[farcu peregrin]], u [[farchettu]] e l'[[agugia neigra]], che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'[[ochin fratin]], l'[[Oca ciapæa|oca ciapea]], a [[Rondaninn-a de mâ (Sterna Hirundo)|rundaninn-a de mà]] e a [[sula]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/24|tìtolo=La Fauna|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Pe'i [[Amphibia|anfibbi]] gh'é u [[scilvestru]], a ''[[Salamandrina perspicillata]]'', u ''[[Speleomantes strinatii]]'' (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a ''[[Hyla meridionalis]]'' (pe'u ciü zü a [[Nuzegu]] e de d'atu aa [[Cà d'Ou]]), u [[baggiu]], a [[Rana dalmatina|rana ''dalmatina'']] e a [[rana di Apenin]]<ref name=":0" />.
Fra i [[Reptilia|rettili]] se pöan ricurdà u [[scurpiun]] (tantu [[Tarentola mauritanica|quellu cumüne]] che ''[[Hemidactylus turcicus]]''), a [[Grigua de müage|grigua]] dita "de müage", u [[lagö]], a [[sangueggia]] e de bisce cumme ''[[Coronella girondica]]'', ''[[Zamenis longissimus]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciü de bisce d'egua cumme ''[[Natrix helvetica]]'' e ''[[Natrix maura]]'' da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du [[Müseu de storia natürale "Giacomo Doria"]] gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie ''[[Timon lepidus]]'' truvou in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] tra [[Nuzegu]] e [[Portofin|Portufin]], ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]]<ref name=":0" />.
U [[Pòrco sarvægo|porcu sarvegu]], ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a [[vurpe]], u [[tasciu]], u [[risö]] e [[Foin|fuin]]. De interesante u gh'é ancun a prezensa da [[vinvera russa]], ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u [[faru de Portufin]]. Daa fin di [[Anni 1980|anni Otanta]], in tu parcu sun stete liberè ascì de [[Crava|crave dumesteghe]]<ref name=":0" />.
== Lucalitè ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|Punta Ciappa dau senté fra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]]
Monte Campana dal sentiero tra Batterie e San Fruttuoso.jpg|U "Munte Campann-a"
Cala dell'oro dall'alto.jpg|A [[Cà d'Ou]]
Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A ''Costa del Termine'' dau mà
Località Passo del bacio.jpg|U "Passu du Baxu"
</gallery>
Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]].
Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'[[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Kulm]], üna strutüa liberty di primmi du [[XX secolo|Növesentu]] che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'[[Italia]]. Pasou de fiancu de l'[[Trasmetitù de Portufin|antenna tele-radiufonica]], s'ariva in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné.
Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de [[San Luensu da Costa]], mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da [[Gexa de San Roccu (Camuggi)|gexa de San Roccu]].
Ciü che a stradda pe'[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e a sö [[Gexa de San Nichiozu (Camuggi)|gexa]], pe'[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]] cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], puntu ciü a punente de l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]]. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu [[Munte de Portufin|Munte]] pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau [[Regiu Ezercitu Italian|Regiu Ezercitu]] e poi daa [[Wermacht]] pe arivà dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au [[Pòrto de Zena|portu de Zena]].
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Passaggio in ferrata.jpg|A via de Cadenn-e
Sentiero da San Rocco a San Niccolò.jpg|U senté da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]]
Sentiero portofino vetta.jpg|Senté in sci[[a Vetta de Portufin]]
Sentiero tra Pietre Strette e San Fruttuoso 1.jpg|U senté tra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]
Sentiero da Pietre Strette per Semaforo Vecchio e Semaforo Nuovo.jpg|U senté tra e Prie Streite e i semafuri
</gallery>
D'in te [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Monte Campana''</ref>, u "Passu du Baxu"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Passo del Bacio''</ref>, a "Via di Tübbi"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Via dei Tubi''</ref> e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a [[Cà d'Ou (Camuggi)|Cà d'Ou]], duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa ''Costa del Termine'' e chinà, a l'ürtimu, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. L'atru senté, invece, u munta sciü dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] versu u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o andà avanti versu u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]].
Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]].
I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de [[Camuggi]] se trövan pocu au de là de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e sun diti de ''Base O'', ''Piano del Capo'', ''Ghidelli'' e ''Felciara'', cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté fra e Prie Streite e ''Felciara'' u porta invece a ''Castelluccio'' e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] cuscì cumme u ''Monte Pollone'' e a vetta in simma ae Bocche<ref group="n.">Ufisialmente ''Monte delle Bocche''</ref>. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu ''Via Costasecca'' e ''Via Costamezzana''.
In tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]] se tröva i sciti de ''Piano del Capo'', Rufinà e ''Crocetta'', duve se pö arivà da ''Piano del Capo'', da ''Ghidelli'' e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de ''Olmi'', ''Sant'Isidoro'', ''Coppelli'' e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de [[Niasca (Santa Margaita)|Niasca]], e frasiuin de [[Paraggi (Santa Margaita)|Paraggi]], [[Pedale (Santa Margaita)|Pedale]] e [[Nuzegu (Santa Margaita)|Nuzegu]] sun sutta a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/hh/index.php|tìtolo=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Àree protètte]]
qlqvbq9b3y4didgjsr3uexpndhkkq37
Area Marinn-a Prutetta de Portufin
0
32698
268968
2026-04-10T21:02:37Z
N.Longo
12052
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[Utente:Arbenganese|Arbenganese]] e de mi meximu
268968
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[Immaggine:PromontorioPortofinoZone.png|miniatura|Mappa de l'Area Marinn-a Prutetta de Portufin]]
L''''Area Marinn-a Prutetta de Portufin''' a l'é üna zona de mà prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]] a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante.
L'ente, creou cun decretu du Ministeru de l'Ambiente du 26 d'arvì du [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/chi/statuto-e-regolamenti/decretoistitutivo.pdf|tìtolo=Decreto istitutivo|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref> e de cumpetensa da regiun, u g'ha a sede a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e u se cumpunn-e di Cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Sitè Metrupulitann-a de Zena]] (primma da [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa]]) e da l'[[Universcitæ di Studdi de Zena|Üniverscitè di Stüddi de Zena]]. S'aspeta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale.
== Teritoiu ==
L'area prutetta a se spande fra e rive sutt'egua du [[Munte de Portufin|prumuntoiu de Portufin]] e i sö bordi. In tu detaggiu, l'area a cumprende tütta a costa tra e ciazze, averte ai bagnanti, de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], levou trei canè in curispundensa d[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e de [[Portofin|Portufin]] che permettan l'intrà ae barche ciü che de mettise a l'ancua e de faghe u bagnu. In te tütta a zona l'é vietou ae barche a navegasiun libera e de ancuase, e a caccia e a catüa di pesci e de piante, cuscì cumme e imersciuin a cuntattu cu'u fundu du mà. U teritoiu de l'area u l'é spartiu in te trè zone de prutesiun, dite A, B e C<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/chi/statuto-e-regolamenti/regolamentoportofinoMinistero.pdf|tìtolo=Regolamento di esecuzione e di organizzazione dell'AMP di Portofino|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
A Zona A, a cuscì dita riserva integrale, a cumprende a parte de mà drentu aa [[Cà d'Ou]], marcà daa Punta Turetta e daa Punta du Büsegu. In te st'area chi, l'intrà a l'é vietà du tüttu, tantu pe mà che pe tera, levou che pe'e ativitè de sucursu e de riserca scientifica, cun auturizasiun<ref name=":0" />.
A Zona B, dita de riserva generale, a cröve a parte de meridiun de l'area prutetta, quella tra Punta du Faru in tu Cumüne de Portufin e [[Punta Ciappa]] in tu Cumüne de Camuggi, levou ün pasaggiu pe arivà in ta baia de San Fertuzu e a baia mexima. A pesca spurtiva a l'é permissa in ta Zona B sulu che ai rexidenti e ai centri pe'e imersciuin auturizè, cun auturespiratù a aia. Sulu da vixin a Punta Ciappa, ''Punta Dragone'' e ''Baia della Colombara'' u l'é permissu de fà u bagnu e de imersciuin daa riva. In te sta parte de mà se ghe tröva a statua, de brunzu, du Cristu di Abissi<ref name=":0" />.
A Zona C a l'é quella da riserva parsiale, ch'a cumprende e due pursiuin de costa ciü a punente e ciü a levante, saieva a dì u toccu tra Punta Ciappa, A Fuxe e Camuggi, levou u pasaggiu pe' arivà aa Fuxe, mentre da l'atra parte u se spande tra a Punta du Faru e u portu de Portufin e da questi chi versu a ciazza de [[Paraggi]] (levou u canà pe l'intrà au portu) e ''Punta Pedale''. In ta zona C l'é permissu e ativitè sutt'egua, de faghe u bagnu e, cun di cuntrolli, a pesca spurtiva ascì<ref name=":0" />.
== Storia ==
[[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Area Marinn-a e du Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]]]
L'Ente du Parcu de Portufin, cuscì cumme a sö evulusiun in [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale Regiunale]], u cumprende sulu che a parte de tera du [[Munte de Portufin]], sensa interesà u mà cu'u bagna, ch'u l'é prutettu da de sö regule. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'Area Marinn-a Prutetta pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantesinque anni daa fundasiun du parcu, l'é stetu prupostu d'azunze u parcu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]], ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]. In tu [[2024]] s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de allargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se speta u pasaggiu definitivu pe'a creasiun du parcu.
== Piante e bestie ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Paramuricea clavata.jpg|Da gurgonia russa, ''[[Paramuricea clavata]]'', in tu mà de Portufin
Eunicella cavolinii.jpg|A ''[[Eunicella cavolinii]]'', üna gurgonia giana, a Portufin
</gallery>
In te l'area prutetta se trövan di pruei de aiga ''[[Posidonia oceanica]]'', che crescian a nu ciü de 40 metri de prufunditè, in simma a di fundali d'ainin ben inlüminè. In te sti pruei ghe trövan riparu benben de bestie, cumme u gran musculu da ''[[Gnacchera|Pinna nobilis]]'', a cuscì dita gnacchera, ch'a l'é üna specie menasà daa sö caccia pe'i culesiunisti e dae moutie c'han purtou aa morte d'ün gran nümeru de ste bestie<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/dove/ambienti-marini-costieri/le-praterie-di-fanerogame-marine|tìtolo=Le praterie di fanerogame marine|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Ciü in bassu, in simma a di fundi düi, ghe cresce pe cuntra du curallu. Lì se ghe tröva de aighe che se sun adatè a de cundisiuin de poca lüxe, cumme e aighe verdi ''[[Halimeda tuna]]'' e ''[[Flabellia petiolata]]'' e l'aiga russa ''[[Peyssonnelia squamaria]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/|tìtolo=Il coralligeno|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Au livellu de questi ghe cresce ascì de [[Gorgonia|gurgonie]], surviatüttu quelle russe (''[[Paramuricea clavata]]'') e quelle giane (''[[Eunicella cavolinii]]''). Sti ambienti patiscian u muntà de temperatüe, fetu ch'u porta ste bestie a muì, ciü che a pesca. Ün stüddiu u l'ha truvou che in te l'area prutetta u 51% fra e russe e u 36% de giane u l'é stetu curpiu da di arneixi pe pescà, a densitè de culonie l'é ligà in moddu streitu a quant'a l'é forte a pesca in te ün sertu scitu. Cunsciderou tütti sti prublemi, u l'é ben impurtante gestì cumme se deve e ativitè de l'ommu in moddu da prutezze sti ambienti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=F. Betti, G. Bavestrello, M. Bo, G. Ravanetti, F. Enrichetti, M. Coppari, V. Cappanera, S. Venturini e R. Cattaneo-Vietti|dæta=1 arvì 2020|tìtolo=Evidences of fishing impact on the coastal gorgonian forests inside the Portofino MPA (NW Mediterranean Sea)|revìsta=Ocean & Coastal Management|volùmme=Vul. 187|léngoa=EN|url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0964569120300156?via%3Dihub}}</ref>.
== Lucalitè ==
<gallery widths="180" heights="150" mode="packed">
Immaggine:Panorama del promontorio di Portofino visto dal mare di fronte alla Cala dell'oro.jpg|Vista da [[Cà d'Ou (Camuggi)|Cà d'Ou]] dau mà
Immaggine:Punta Portofino (Portofino).jpg|A Punta du Faru, [[Portofin|Portufin]]
</gallery>
Daa tradisiun e dai pescuei ne vegne tanti nummi de scöggi, grotte e punte du prumuntoiu, che in parte sun ancun döviè pe'e ativitè d'ancö, surviatüttu cu'e imersciuin.
In scia costa a levante de [[Punta Ciappa]] se tröva üna grotta dita a Grotta di Gambai, mentre ciü avanti gh'é a Secca de l'Izuela, ün scöggiu cianellu tüttu sutt'egua. Dapoi se ariva aa Grotta de l'Eremittu, che pe üna storia du postu a saieiva steta a cà d'ün eremittu, e i sö resti saieivan cunservè in ta gexa da Rüa cumme reliquie de San Giuvanni. Cun l'andà avanti versu levante, se passa dunque aa ''Punta du Busegu'' che, cun ''La Baracca'' e a Punta da Turetta, furman a [[Cà d'Ou]]. Pe üna storia, u numme de stu scitu u ne vegne dai tempi du cursà türcu Dragut, che chi u gh'avieva ascuzu ün tezou e truvou rifügiu, cu'a vivagna d'egua ch'a gh'é ch'a saieiva steta dövià tantu dai türchi che dai cuntrabandé. U numme da Turetta u ne vegne daa prezensa d'üna ture de guarda, feta costruì in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] daa [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] pe cuntrastà u sfrouxu e i piratti<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione|tìtolo=Siti immersione|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>.
Doppu gh'é a ''Punta dell'Indiano'', cu'i sö scöggi erti ch'a ricorda a faccia d'ün pellerussa, pe arivà dunca a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], duve gh'é a famuza abasia e a statua du Cristu di Abissi. Chi, duve u l'ariva u vapurettu pe Camuggi, l'é permissu de atracà e se tröva üna ciazza picinn-a, e l'imersciun ch'a l'é permissa in ta zona du ''Dragone'' e da ''Colombara'' ascì. Doppu se incuntra a Secca "Gonzatti", a Secca Carega (ch'a piggia u numme daa sö furma), e a Targa Gonzatti, missa a regordu du Dario Gonzatti, mortu chi in tu [[1947]] mentre ch'u nüava sutt'egua. Poi, u Scöggiu du Rouiö, u l'é ditu anche u Scöggiu "Andrea Ghisotti", numme in memoia de ün futografu sutt'egua<ref name=":1" />.
De de lì, se va avanti versu a Testa du Liun, che a ricorda ün liun cu'a bucca averta, pe arivà in tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]], cu'u Scöggiu ''del Diamante'' e a Cala di Ingreixi, postu frequentou dai türisti ingreixi finn-a da l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. In sciu fundu du mà in ta zona dita du Rüfinà gh'é u relittu da ''Mohawk Deer'', üna nave da caregu americann-a du [[1896]] che in tu [[1967]], alantù cu'a bandea du [[Canada]], a l'é afundà a piccu. Ciü avanti, se incuntra a ''Cala del Prato'', a ''Punta Vessinaro'', a zona de ''Vitrale'' e a Cà du Scindicu, Punta de l'Artà, a riva au de sutta da [[Gexa de San Zorzu (Portufin)|gexa de San Zorzu]] e dunque a Punta du Faru. Au de là du Scindicu, pasou u portu de Portufin, se tröva ancun a ''Baia Cannone'', Punta Carega e a Baia de Niasca. Pe l'ürtimu, in tu Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se incuntra a ciazza de Paraggi, a ''Cervara'' e ''Punta Pedale'', in scia fin de l'area de mà prutetta<ref name=":1" />.
== Notte ==
<references />
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/|tìtolo=Scitu ufisiale|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}
[[Categorîa:Camuggi]]
[[Categorîa:Àree protètte]]
p2pcu1zs4zl78piofcf7q4ur2y6185d
Categorîa:Àree protètte
14
32699
268979
2026-04-11T10:04:49Z
N.Longo
12052
+ cat
268979
wikitext
text/x-wiki
{{Argoménto categorîa|2=de àree protètte}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Geografia]]
[[Categorîa:Biologîa]]
mu9hmvxsfnwd7pvp4n61lpk7tnq5lz3
Categorîa:Pòrti
14
32700
268980
2026-04-11T10:07:15Z
N.Longo
12052
+ cat
268980
wikitext
text/x-wiki
{{Argoménto categorîa||de pòrti}}
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Infrastrutûe de traspòrto]]
[[Categorîa:Traspòrti marìtimi]]
7xtwef62w8lwjo910mlsd5aqinqktae