Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.23
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Cravaüna
0
7061
268993
268839
2026-04-11T12:45:57Z
Arbenganese
12552
/* Stòṛia */ -
268993
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta de '''Craṿaüna'''}}
{{Divisione amministrativa
|Tipo = [[comun|cumüna]]
|Nome = Craṿaüna
|Panorama = Caparauna pan.jpg
|Didascalia = <div align="center">U paìse de Craṿaüna</div>
|Bandiera =
|Voce bandiera =
|Stemma =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Piemunte
|Divisione amm grado 2 = Cuni
|Amministratore locale = Giuseppe Ruaro
|Partito = lista cìvica ''Insieme per credere in un futuro''
|Data elezione = 20-9-2020
|Data istituzione = 1861
|Altitudine = 959
|Abitanti = 80
|Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulaz̄iùn rescidente ai 31 de discèmbre du 2024 (dàtu provisoṛiu).
|Aggiornamento abitanti = 31-8-2020
|Sottodivisioni = A Ciazöṛa, A Ruöia, E Cà Suttàne, E Cà Mezzane, U Pözzu (sêde da cumüna)
|Divisioni confinanti = [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]], [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM)
|Zona sismica = 3s
|Gradi giorno = 3498
|Diffusività =
|Nome abitanti = de Craṿaüna
|Patrono = Sant'Antunìn
|Festivo = 2 de setembre
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Mappa provincia IT-CN Caprauna.png
|Didascalia mappa = A pusiz̄iùn de Craṿaüna inta pruincia de Cuni
}}
'''Craṿaüna'''{{#tag:ref|U se ghe disce {{IPA|[krawa'yna]}}, mèntre in Riṿeṛa u ṿegne scricciu ''Cravaüna''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=119|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref> {{IPA|[krava'yna]}}, mèscimu che in [[Lengua brigašca|brigascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Moriani|tìtolo=Alle sorgenti del Tanaro. Tra storia e leggenda|url=https://books.google.it/books/about/Alle_sorgenti_del_Tanaro_Tra_storia_e_le.html?id=PGlMzwEACAAJ&source=kp_book_description&redir_esc=y|ànno=2022|editô=Fusta editore|çitæ=Savigliano|léngoa=LIJ, OC, IT|p=263|capìtolo=La pastorizia transumante nelle Alpi Liguri. Endàa ën Bandìa}}</ref>, ''Cṛavaina'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>, ''Cravauna'' {{IPA|[kra'vawna]}} in [[zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/caprauna/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Caprauna|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-03-18}}</ref>, ''Cravaun-a'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntese]]|group=n.}} (''Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina cumüna du bassu [[Piemonte|Piemunte]], inta [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], cun 80 abitanti (dàti agiurnài du [[2024]]).<ref name="template divisione amministrativa-abitanti"/>
== Geugrafìa ==
<gallery mode="packed" widths="140" style="text-align:center">
Immaggine:Caprauna pan da dubasso.jpg|Ṿìsta de Craṿaüna dai Rucài
Immaggine:Colle di Caprauna dal Monte della Guardia.png|A Colla de Craṿaüna dae Caṛanche da Guardia
Immaggine:Rocca delle Penne e Rocca Tramontina dal Monte della Guardia.png|E Penne e A Stramuntina
Immaggine:Monte Armetta da Bric della Penna.png|L'Armetta ṿìstu dae Penne
</gallery>
Craṿaüna a se tröṿa in [[Piemonte|Piemunte]], inta parte ciü bassa da [[Provinsa de Cuneo|pruincia de Cuni]], ṿescìn aa [[Liguria|Ligüṛia]], tantu che a cunfìna cun: [[Àutu]], [[Aquila (cumüne)|Lâguia]] (IM), [[Armu]] (IM), [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]] (IM), [[Ulmea|Urméa]] e [[A Cêve|A Ceṿe]] (IM). Faciâ in sciü u ṿersante maṛittimu, a l'è circundâ pe' trei quarti dai munti, fra tütti u [[Munte Armetta]] u l'è chélu ciü autu e u riṿa a 'n autez̄z̄a de 1740 metri de 'n sciü u mâ. Stu lì u resta dae parte ciü ṿèrsu Urméa, mèntre a punènte, in pocu ciü bassu, u gh'è u [[Munte da Guardia]] (1659 m), de longu a marcà u cunfìn da cumüna, che ṿèrsu 'n a ṿalle u se cega e u rìṿa dae parte da [[Rocca da Stramuntina]] (1501 m).
Passâ sta chi u gh'è u [[Rocca de Penne|Penùn]] (1495 m), u cunfìn u ṿa de deré aa spartiz̄iùn fra e tre ṿalàe: du [[Valâ du Pennavaire|Pennavaire]], de [[Valâ de Ferraia|Ferraia]] e d'Aroscia. A ṿalâ de Ferraia, püṛ'essèndu bona parte de prupietàe de Craṿaüna a cazze pe' 'na parte ascì intu teritoṛiu de Lâguia e de Burghettu, e u cunfìn u prusegue passandu ancù pe'u [[Munte Bellu]] (1335 m) e u caṛa au Dènte. Turnandu a muntà, da leṿante, u se incontra u [[Garbu de Taṛambüghe]], u se munta daa Galeṛia de Rocca Russa e u se prucedde ṿersu [[Munte Grossu]]. Ṿescìn a stu lì u se tröṿa i Sii (1311 m<ref group="n.">L'autez̄z̄a a se rifeṛisce au passu di Sii, e nu a tüttu u scitu, ch'u l'è ciü grossu</ref>) e muntandu u gh'è [[Colla de San Bertumê d'Urméa|San Bertumê]] (1493 m) e a z̄imma de [[Munte Pezautu|Pezautu]] (1544 m). Fra Pezautu e l'Armetta u gh'è ancù U Ciàn e A Curma, tüttu drentu u cumün de Craṿaüna.
U paìse, du restu, u se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e u fà parte de l'auta ṿalâ du Pennavaire, ch'u u nàsce aa Funtana du Baggiu, in sciü a [[Còlla de Cravaüna|Colla de Craṿaüna]] (1337 m). U riàn u passa daa Cà du Buschettu e i se ghe cunzunze di autri riài maimàn ch'u caṛa a ṿalle. Ün di afluènti ciü grosci ch'i passa drentu u teritoṛiu da cumüna u l'è u Riàn du Crösu, ch'u nasce a l'[[Rocca de l'Arma|Arma]] e u passa de là daa Ciazöṛa. Pöi u gh'è u riàn de Cà Mezane, ch'u u nàsce sciü u Ruggiu, aa Ruöia, und'i pia l'aigua da beṿe, e u passa drentu u paìse.
U riàn di Torti (o de l'Isuṛa), u nasce dai Cuṛài, sutte l'Armetta e u se caccia intu Pennavaire sutta e Cà Suttane. Sutte Rocca Russa, d'entu Garbu de Taṛambüghe, u sciorte 'n autru riàn, ch'u se va a cacià apena lì sutta intu Pennavaire. In po' primma de Cà de l'Arma da Ṿia, u gh'è i cunfìn cun [[Àutu]].
A furma du paìse a l'è tipica de muntagna, spartìu fra z̄inque difeṛènti burgàe, ch'i nu sun tantu distanti üna da l'autra, ma a ogni moddu bèn distinte, tra ste chi:
* U Pözzu (''Poggio'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), a l'è a fraz̄iùn dund'u gh'è a gescia e a cumüna, ch'i dan sciü a ciaz̄z̄a ch'a l'è u cèntru du paìse. A se tröṿa a 950 metri d'autez̄z̄a e cumme u ne disce u nomme a se tröṿa in sciü in pözzu, giṛàu ṿèrsu E Penne; e a l'è a primma burgâ ch'a se incontra riṿandu d'Arbenga dau stradùn.
* E Cà Mezane (Case Mezzane), propiu atacâ au Pözzu, doppu a cumüna a se tröṿa a fraz̄iùn de Cà Mezane, ciü picenina, ch'a l'è longu a ṿia ch'a porta ṿersu A Ciazöṛa, a se ciamma cuscì ṿìstu ch'a l'è intu mèzzu tra sta lì e U Pözzu, u ghe passa ascì in riàn, ch'u u ne pia u nomme.
* A Ciazöṛa (''Chiazzuola''), ciü versu u bòscu rispettu a l'autre due, passâ a capélla de San Bastiàn, ch'a resta in sciü a ṿia du semiteṛiu.
* A Ruöia (''Ruora''), menz̄iunâ inte carte antighe cumme ''Rovoira'', a se tröṿa a 1042 m, surve au Pözzu e ae Cà Mezane, a l'è sèmpre stâ a ciü pupulâ e a l'è a ciü auta de tütte, da ṿescìn u se ghe tröṿa a capélla de San Roccu.
* E Cà Suttane, u se ghe riṿa dau biṿiu longu u stradùn pocu primma de riṿà au Pözzu, o senù da sta chi. A se ciamma cuscì perché a l'è a parte du paìse ch'a resta ciü a ṿalle, sutt'u Pözzu, a 'n'autez̄z̄a de quasci 850 m. Ṿescìn ae cà u gh'è a capélla da Madonna da Neṿe.
== Stòṛia ==
=== Urìgine du nomme ===
L'urìgine du nomme du paìse a nu l'è bèn ciaia, dandu amèntu a carcün u ne ṿegniṛea dau latìn Clavis Una, ch'u aureṛeṿa dì "êsse fedeli numà a ün", ma du restu e primme testimunianz̄e scrîte dund'u cumpaṛìsce u nomme du paìse i mustra de furme cumme ''Caprania'', ''Capraunia'', ''Capravina'' e fina Capranica che ne ṿegniṛea tütte dau nomme da craṿa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Cumün de Cravaüna, a stòia|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://reportingtheworldover.wordpress.com/2015/07/14/il-paese-della-capra-e-delle-rape/|tìtolo=Cravaüna, u cumün de e ràve e de cràve|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
Adiṛitüṛa inti papéi ciü antighi a cumpaṛisce a denuminaz̄iùn ''Cravaune'', marcâ inte di atti du [[1363]], mèntre inti Statüti du [[1550]] truṿammu scritu ''Clavauna'' e ascì ''Cravauna'', bèn ṿescine aa furma in dialettu, pe' fenî cu'a primma apaṛiz̄iùn da furma ''Caprauna'' ch'a ṿegne scrîta intu [[1576]].<ref name="Merlop8">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.8}}</ref>
=== Etàe antiga ===
Intu teritòṛiu de Craṿaüna u l'è stàu truṿàu ciü testimunianz̄e d'epuca rumana, tantu ch'u l'è stàu facciu di scaṿi ch'i l'han purtàu aa lüsce in z̄èrtu nümeṛu de tòcchi de tèracöccia, ch'i remunteṛeṿa au [[I secolo|I seculu doppu Cristu]]. Sti chi i l'andaṿa a furmà cupette e autri strümènti de fabricaz̄iùn italica de chéi tèmpi, ch'i fan pensà ascì aa presènz̄a de ‘n sacraṛiu suttu u Castelà, pe'u Fasceu, truṿàu quande i l'han fàcciu u stradùn, scitu ünicu inte tütta a ṿalâ.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Daniela Gandolfi|outô2=Lucia Gervasini|tìtolo=La Stipe votiva di Caprauna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA22994|ànno=1985|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri|çitæ=Burdigheṛa|léngoa=IT|p=92}}</ref> Du restu u l'è faz̄ile che inte sti posti chi l'òmmu u ghe fusse zà da prìmma, vistu ch'u gh'è tante arme, cumme chéla du Ciàn de l'Arma, dunde i l'han truṿàu ina cunchiglia garbâ du 10 000 a.C. Foscia ste chi i l'eṛa zà frequentàe dau Paleuliticu, e u se pènsa ascì ch'u ghe fusse di insediamènti di [[Liguri Antighi|Liguṛi antighi]], primma ch'u ṿegnisse i rumài.
=== Etàe de mèzzu ===
U teritòṛiu de Craṿaüna u ṿegne numinàu pe'a primma ota cumme parte du feudu de prupietàe di marchesci de Clavesana, de discendènz̄a aleṛamica, ch'i s'éṛa spartìi cu'i autri rammi da famìa i pusedimènti ch'i l'éṛa stài dunài da l'Impeṛatù Ottone I, primma cu'in àttu firmàu du [[967]]<ref name="Merlop8"/> e pöi cunfermàu de doppu, tantu intu [[1162]] cumme intu [[1226]].<ref name="Merlop8"/> Pe' de mutiṿaz̄iùi nu bèn ciaie du feudu ghe fasceṿa parte ascì a cumünitàe de [[Àutu]]. Du restu, u se sa che aumenu a partì dau [[XIII secolo|seculu XIII]] i Cepolla, 'na ricca famia d'[[Arbenga]], i l'éṛa ṿegnüi scignuṛi du paìse, incaṛegài de longu dai Clavesana, cumme testimuniàu da 'n àttu di marchesci, firmàu ai 25 de lüiu du [[1320]], che i cuncedde cuscì u cuntrollu du feudu a Iacobino Cebulla.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Franco Noberasco|tìtolo=Conscente del Papa|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00011567|ànno=2001|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=97|capìtolo=IV. Conscente nel Trecento e nel Quattrocento: la signoria dei Cepolla/Cepollini}}</ref>
Zà da carche annu stu chi u l'aṿea cumenz̄àu a mette e màe intu paìse, tantu che u sò nomme u cumpaṛìsce du [[1304]] inte ‘n papé ligàu a quandu i l'han catàu ‘na burgâ picenìna, chéle che aù foscia i sun e Cà Mezane.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.31}}</ref> In ciü pe' tüttu u [[XIV secolo|Trescèntu]] u gh'è stàu de cuntese, cumme quandu i dusceṿa elez̄z̄e u pudestàe d'Arbenga, cu'i Cepollini a sustegnu di marchesci, facciu ch'u porta i Clavesana a dà turna u feudu inte màe de sta famìa chi.<ref name="Merlop8" />
Cuscì, inti papéi dicci primma, ch'i ne mustra l'infeudamèntu di Cepollini, u marchese Federico de Clavesana u ṿa a cunfermà i diritti du cumitàu in sciü u castrum de Àutu e in sciü a ṿilla de Craṿaüna.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.9}}</ref> Cu'a mòrte di marchesci da famìa Clavesana i söi dumini i ṿegne purtài sùttu duminiu di Del Carretto, cun l'inṿestitüṛa de Aleramo Del Caretto aṿegnüa du [[1355]], faccia da l'impeṛatû Carlo IV, pianduse ascì in quartu da prupietàe du feudu. U rèstu, ch'u l'éṛa stàu spartìu tra i fìi du Iacobino, u passa ancù de man, fin ch'u vegne turna ünìa intu [[1363]], cu'in attu firmàu intu [[Castéllu di Conti Cepollini (Àutu)|castéllu de Àutu]].
Da fin du seculu u l'è pöi l'interṿèntu facciu daa [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]], che, intu mezzu de lìti da famìa di Del Carretto, a catta a tèrz̄a parte di diritti in sciu feudu, pagandu ben 60 milla fiuṛìn d'oṛu, cu'in ciàn de espansciùn pulitica ben precisu. Du mèscimu annu a l'è ‘na nöṿa investitüṛa, de longu ai Cepollini e ai Del Carretto.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.11}}</ref> Cu'a morte du conte Zaccaria Cepollini, aṿegnüa du [[1572]], l'ereditàe a ṿegne spartìa fra i sei fìi, cuscì cumme i diritti in sciu feudu: cuscì i ṿegne inṿestìi daa Repübbrica de Zena quattru di neṿi du conte, fii de Marc'Antonio Cepollini ([[1592]]).<ref name="Merlop12">{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.1 Vicissitudini storiche, p.12}}</ref> Intu fratèmpu, u pa che u marchese Scipione del Carretto de [[Süccaellu|Z̄uccaṛèllu]], du [[1586]] u se fusse pruṿàu a ṿènde u feudu, fascèndu a pruposta a Carlo Emanuele I de Savoia, scicumme ch'u l'aṿea puia ch'u ghe ṿegnisse purtàu ṿia, pe' ṿia de z̄erti acòrdi de prelaz̄iùn firmài cun [[Zena]].
A pröa a nu porta a nièn, e cuscì intu [[1589]] i marchesci i perde dau tüttu u cuntrollu in sciü i dui paìsci.<ref name="Merlop12" /> Doppu ‘na seṛie de cuntese drentu aa famìa, u ṿegne conte Giacomo Cepollini, che, spusàu cu'a zenese Paola Maria Cicala, u speṛaṿa de fenì inte l'elèncu di patriz̄i de Zena, cosa ch'a nu l'è capitâ. Cun u [[XVII secolo|Seiz̄èntu]] u se dröṿe ina nöṿa fase pe'u paìse, scicumme ch'u se fa ciü forte u besögnu d'espansciùn di piemuntesci, ch'i urganizza de spediz̄iùi contru u punènte ligure, tantu intu [[1625]] cumme intu [[1672]]. Craṿaüna difatti a se truṿaṿa ai tèrmi di dumini zenesci, ai cunfìn cun [[Ulmea|Urmea]], ch'a l'éṛa zà sutta ai Savoia.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.17}}</ref>
Zà de sti tempi a cumünitàe de Craṿaüna a l'aṿea ina z̄erta autunumia in sciü e decisciùi, tantu ch'u se sa ch'a se truâṿa suṿènte inta ciaz̄z̄a du paìse o fin inta [[Gescia de Sant’Antunin (Cravaüna)|gescia de Sant'Antunìn]] o inte l'[[Uatoṛiu de San Bertumê (Cravaüna)|uatoṛiu]], mèntre che int'in ducümèntu du [[1799]] u se fa rifeṛimèntu a ‘na “Cà da Cumünitàe" e u se sa ascì che ṿersu a metàe du [[XVIII secolo|seculu XVIII]] i ṿegniṿa ascì elezüi duzze rapresentanti inte tüttu (tra sti chi u scéndegu e dui cunsuṛi). Cu'u tèmpu i l'éṛa stài duveṛài ascì di Statüti cumünali, cuscì cumme di registri, che u ciü impurtante u l'è u ''Libro degli Arrembi'', ch'u l'ha funz̄iunàu fin au [[1776]], ànnu ch'u l'è riṿàu u primmu catastru.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.32}}</ref>
In seguitu au Tratàu de Utrecht, l'Impeṛatû Carlo VI u fenisce pe' strenze i cuntrolli in sciü i feudi impeṛiali, ch'u ghe cazze ascì Craṿaüna, cunscideṛâ peṛò de scarsu inteṛesse da Amedeo de Savoia, tantu ch'a cumpaṛìsce inta ''Nota dé Feudi Imperiali indifferenti a S.M.'', scicumme ch'a restaṿa föṛa man rispettu ai teritoṛi du regnu sabaudu de chéi tèmpi.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.19}}</ref>
De cuntru a Repübbrica de Zena, a se mustra inte ‘na fase de debulez̄z̄a. A situaz̄iùn a cangia de grossu intu [[XVIII secolo|Setez̄èntu]], quandu a ṿegne cumbatüa a guèra de sucesciùn pulacca, ch'a porta intu [[1735]] aa firma de ‘n tratàu a Ṿiènna, ch'u permette ai Savoia in'espansciùn netta a meridiùn, tantu da piase 57 feudi impeṛiali, cumpresu chélu de Craṿaüna.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Dücàu de Savoia|tìtolo=Traités publics de la royale maison de Savoie avec les puissances étrangères, depuis la paix de Cateau-Cambrésis jusqu'à nos jours|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k6538021w/f476.item|ànno=1836-1861|editô=Imprimerie Imperial|çitæ=Tüṛìn|léngoa=FR|p=467|capìtolo=Articles préliminaires de paix entre Sa Majesté le Roi de France, et Sa Majesté Impériale}}</ref>
Stu facciu chi u porta in sciü a fin au destacamèntu daa Ligüṛia, pe' fenì sutta au Regnu de Sardegna, nu senz̄a de pulemiche, scicumme che i zenesci i denunz̄ian aa curte franz̄ese e austriaca che u pasaggiu u nu l'éṛa in regula. Du restu, inte l'aùstu du [[1736]] i rapresentanti di feudi piài dai Savoia i sun ciamài a [[Còiri|Cairu]] a züṛà fedeltàe au nöu padrùn e difatti carche dì prìmma u l'éṛa stàu püblicàu in edittu dau cavalier Passerini, ch'u custrenzeva i feudataṛi Pier Francesco Cevolino e Domenico Maria Accellino a prestà züṛamèntu.<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2. Il feudo di Caprauna, 2.4 Amministrazione civile e giuridica, p.22}}</ref>
Cuscì inte chéli dì a cumünitàe du feudu a se mette asèmme, pruandu a rebatte e decisciùi piàe a Ṿiènna, mandandu in attu, registràu da ‘n nutaiu, dund'u se fa presènte che i dui paìsci i l'éṛa da tèmpu sutte Zena. U fa istessu u Conte, che d'in Àutu u manda in autru papé, dund'u se fa cunusce cumme feudataṛiu da Repübbrica Zenese, ma sènz̄a che a situaz̄iùn a cange. Inte stu moddu i piemutesci i se pìa di dumini ciü ṿescìn aa maṛìna, de impurtanz̄a pe' i traffeghi ecunomichi versu a Riṿeṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.valtanarolife.com/localita/caprauna|tìtolo=Cravaüna, tra a ṿalâ du Pennavaire e chéla du Tàna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2016/07/07/la-storia-di-alto-tra-dispute-e-controversie-con-caprauna-unici-del-piemonte-affacciati-sul-mare-le-ricerche-di-bianco-e-ciciliot/|tìtolo= A stòṛia de Àutu, fra dispute e cuntruversie.Cun Craṿaüna ünicu paìse "afaciàu in sce u mà" du Piemunte.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
Dau [[1861]] u pàssa sutta au [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], suttu u mandamèntu XIII, de Urmea, intu circundaṛiu de Mundeṿì, scancelàu du [[1926]] e pöi passàu sutta a chélu de Cuni, pöi ṿegnüu pruincia. Da l'ànnu [[1946]] u l'è inta [[Italia|Repübbrica italiana]]. U fa parte de Üniùn muntana Alta Val Tanaro.
== Abitanti ==
=== Evulu''z̄''iùn demugràfica ===
{{Demografia/Cravòuna}}
=== Minuṛàn''z̄''e fuṛèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], ai 31 de descèmbre du 2014, a Craṿaüna u gh'è 1 rescidènte fuṛèstu.
== Pòsti de interesse ==
[[File:Caprauna chiesa.jpg|thumb|Craṿaüna, a gescia de Sant'Antunìn|sinistra]]
=== Architetüṛe religiuse ===
* '''Gescia da parocchia de Sant'Antunìn''', (cunusciüa ascì numà cumme "A gescia"), faccia intu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-parrocchiale-di-s-antonino-sec-xviii-38661-1-aea88b38debf4ee256f52935846578d2|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a gêxa de Sant'Antunìn.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Uatoṛiu de San Bertumê''', inta ciaz̄z̄a da paìse, ataccu aa gescia, u l'è du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Chi u gh'è a sêde da cunfraternita ch'a ne pòrta u nòmme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesa-di-san-bartolomeo-38603-1-a538f499e0cc875e6c52935913b3db72|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
L'Uratoriu de San Bertumé|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Gescetta de Sàn Roccu''', inta burgâ da Ruöia, faccia intu [[XIX secolo|seculu XIX]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/chiesetta-di-san-rocco-fine-xix-sec-38662-1-6eacda0f539bef55e2cfef73cc4f2dc1|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a géxetta de San Ròccu.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://danilodelorenzis.altervista.org/caprauna.html|tìtolo=Cravaüna, futugrafìe|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''A Capélla de Guarnê''' o da Viscitaz̄iùn ascì, ch'a se tröva inta lucalitàe de Guarnê.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-della-visitazione-loc-guarnero-38663-1-a8b6bec24a4939293de295150587cfc5|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta da a Vixitasiùn.|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
*'''A Capella de San Bastiàn''', inta burgâ da Ciazöṛa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-dei-santi-fabiano-e-sebastiano-38600-1-9fbcfc49db83cb3a4295c50353b6d7f3|tìtolo=Côse da vegghe, Cravaüna,
a capeletta di Santi Fabiàn e 'Bastian.|vìxita=2021-06-04|léngoa=IT}}</ref>
* '''Capeletta de San Benàrdu''', pocu au de surva de cà du Pözzu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/cosa-vedere/cappella-di-san-bernardo-38601-1-b901d934811016ef49b071d4588bfed2|tìtolo=Còse vegghe, Cravaüna,
a capeletta de San Benàrdu|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
* '''Santuàṛiu de l'Asunta''', ciamâ de suènte dai abitanti du pòstu "A Capella", a se tröva versu u boscu, sutta aa via pruinciale, primma de Costabella.<ref name=":0" />
*'''Capeletta de Cà Suttane''', o ''da Madònna da Neṿe'', inta burgâ che ne pìa u nòmme.
=== Musei ===
A Craṿaüna u se tröṿa u museu etnugraficu dedicàu au paìse, ch'u mùstra futugrafìe, atrez̄z̄i e arnesci da ṿìtta cuntadina de chéi tèmpi, a partì daa fìn de l'[[XIX secolo|Öttuz̄èntu]]. Stu chi u l'è stàu duèrtu intu [[2000]] in sce l'iniz̄iàtiṿa di rescidènti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.valtanarolife.com/pages/museo-etnografico-di-caprauna|tìtolo=U museu etnugraficu de Craṿaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-04}}</ref>
== Ecunumìa ==
L'ecunumìa du paìse a l'è pe'a ciü parte legâ a l'agricultüṛa e a l'alevamèntu, ma ascì au türismu, survatüttu pe'u trekking, e caminàe inti senté e e scalàe.
== Cultüṛa ==
[[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|A ràva de Craṿaüna]]
=== Dialettu de Craṿaüna===
{{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèscimu argumentu in detaiu}}
A Craṿaüna u se parla in dialettu ch'u s'asemeia a chélu di autri paìsci da ṿalâ du Pennavaire. Fra e difeṛènz̄e ciü impurtanti ch'i cangia dau [[Lìgure céntro-òcidentâle|parlà di figui]]<ref group="n.">Cun sta paṛolla chi u se intènde i ligüṛi da maṛina e pe' u ciü da ṿalâ d'Ineja, cunusciüi intu paìse perché i ṿegniṿa a ṿènde e fighe; de contru u l'eṛa solitu che chéli de Craṿaüna i caṛasse da ste parte lì (cumme au [[Burgumau|Burgumaṛu]] o a [[Puntedasce|Pontedasce]]) pe' travaià inte l'uṛiṿe e inti gumbi. Dau nomme "figui" i seṛea da tiṛà föṛa e gènte de l'entrutèra arbenganese e da ṿalâ da Ceṿe.</ref> u gh'è a presènz̄a marcâ di sòi {{IPA|[ts]}} e {{IPA|[dz]}}, ch'i pia u pòstu da {{IPA|[s]}} e da {{IPA|[z]}} (se disce ''ciaz̄z̄a'' {{IPA|['tʃats:a]}} e nu ''ciassa'' {{IPA|['tʃas:a]}}, ''pözzu'' {{IPA|['pødz:u]}} e nu ''pöṡṡu'' {{IPA|['pøz:u]}}), trattu ch'u se presènta ascì inte l'[[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]]. Du rèstu a se fa cunusce ascì a prununz̄ia da r giasciâ, ch'a se tröva in genere fra vucâle, ch'a gh'è ascì inte carcün de l'autri dialetti de l'entrutèra de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e a l'è ben difeṛènte da chéla italiàna. Autra difeṛènz̄a de contu a l'è ch'u manca a "x" che de suènte a marca u sòn da j franz̄ese, sustituìa da u sòn "sc" duz̄e (cumme in ''sösciüṛa''), cuscì cumme a maneṛa de dì a "v" fra vucâle ch'a scumpaṛisce tostu e a se semeia a 'na ṿia de mèzzu fra a "v" e "u" (cumme inta paṛolla ''ciaṿe''). In ciü u gh'è de paṛolle ch'i se semeia ai dialetti de [[Naxin|Nascin]] e de [[Castergiancu]], che presempiu i g'han u passaggiu de furme in -yt- a -c-, e ducca, u ghe se disce ''làcce'' e nu ''làite'', ''nöcce'' e nu ''nötte'', fenomenu ch'u se tröṿa ascì inte z̄erte furme di verbi, cumme "dicciu" o "facciu".
De seguitu in elencu de paragùi fra u dialettu de Craṿaüna e chélli d'Arbenga e [[Castergiancu]].<ref>{{Çitta web|url=https://m.facebook.com/Amici-per-Caprauna-1779302538967585/?refid=13&__tn__=%2Cg|tìtolo=Asuciasiùn Amixi de Cravaüna|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
{| class="wikitable"
!Craṿaüna
!Arbenga
!Castergiancu
|-
|Brüsciacafè<ref group="n.">Nomme che u indica in moddu specificu u cuntenitù dunde u se mette u cafè mascinàu</ref>
| -
|Còrnu
|-
|Cafetêṛa
|Cafete(r)a
|Cafete(r)a
|-
|Grattaia
|Gratà(r)a
|Grattai(r)a
|-
|Muṛinettu
|Mascinìn
|Mascinìn
|-
|Rasc-cettu
|Raspettu
|Raspettu
|-
|Scrùsce<ref group="n.">Lische sutì de legnu, de suṿente de nissöṛa, duveṛàe pe'a custruz̄iùn di caṿàgni; i l'esciste ascì di atressi ch'i i sèrve pe cegà e mette asemme 'sti tòcchi, inta tradiz̄iùn du paìse ciamài "Piccascrusce" o "Issascrusce".</ref>
|Scrùsce
|Scrùsce
|}
=== Asuciaz̄iùi ===
A Craṿaüna u gh'è difeṛènti asuciaz̄iùi, cumme a ''Pro Loco'', ch'a urganizza e manifestaz̄iùi intu paìse, l'asuciaz̄iùn ''Amici di Caprauna'', ch'a se interessa de tradiz̄iùi du postu e da valurizaz̄iùn da sucietàe du paìse.<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.caprauna.cn.it/it-it/vivere-il-comune/associazioni-enti|tìtolo=Asuciasiùi e enti, cumün de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref> Nu manca ascì l'urganizaz̄iùn ''Isola di CapraUnica'', pe'a ripupulasiùn da burgâ da Ruöia.<ref>{{Çitta web|url=https://torino.repubblica.it/cronaca/2020/06/16/news/s-259338902/|tìtolo=U prugettu de l'ìsua de Cravaüna|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
===Cüscina===
Tipica de ste parte a l'è a "[[Raṿa de Craṿaüna]]", inseṛìa intu prugramma de tütela Slow Food da l'ànnu [[2003]], duveṛâ pé diferènti piàtti da tradisiùn cumme i "sc-ciancùi", particulâre genere de pàsta fresca prepaṛàu inta ṿalâ du Pennavaire.<ref>{{Çitta web|tìtolo=A ràva de Cravaüna, scheda de descrisiùn|url=https://www.fondazioneslowfood.com/it/presidi-slow-food/rapa-di-caprauna/|vìxita=2021-06-05|léngoa=IT}}</ref>
== Feste e féṛe ==
* Festa da Furmagetta e du pan de ca', ai inìssi de aùstu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.piemontegiovani.it/news/festa-della-formaggetta-e-del-pan-de-ca-caprauna|tìtolo=a fèsta da furmagetta e du pàn de ca' 2018|léngoa=IT|vìxita=2021-06-05}}</ref>
* Festa de ràve, in utùbre.
* Mezz'aùstu a Craṿaüna, festa ch'a se tegne aa 'Sunta.
== Aministraz̄iùn ==
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu [[2001]]|30 mazzu [[2006]]|Rinaldo Arnaldi|Indipendènte|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu [[2006]]|16 mazzu [[2011]]|Rinaldo Arnaldi|Lista civica|scéndegu|
}}
{{ComuniAmminPrec|16 mazzu [[2011]]|27 zenà [[2015]] |Marco Mordeglia|lista civica|scéndegu|
}}{{ComuniAmminPrec|17 freṿà [[2015]]|31 mazzu [[2015]]|Claudia Bergia
|-
|Cumisàṛiu prefetiz̄iu|}}{{ComuniAmminPrec|31 de mazzu [[2015]]|20 setèmbre [[2020]]|Paolo Ferraris|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrec|20 setèmbre [[2020]]|in càrega|Giuseppe Ruaro|Lista civica<br>"Insieme per credere in un futuro"|scéndegu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de Cumünicaz̄iùn ==
[[File:Colle caprauna 01.jpg|thumb|U stradùn dau pàssu da [[Còlla de Cravaüna|Còlla]]|sinistra]]
U teritòṛiu da cumüna u l'è culegàu cun Arbenga e cun Urmea graz̄ie au stradùn (SP216-SP14 intu tòccu sutta [[Pruvincia de Sann-a|Saùna]]), ch'a traversa tütta a ṿalâ du Pennavaire a partì d'Arbenga pé riṿà fin aa [[Còlla de Cravaüna|Còlla de Craṿaüna]] e da chì passàu u Preàllu, u se riṿa Cantaraina, in sciü a statale da Còlla de Naṿa. U traffegu de curieṛe u l'è servìu da l'aziènda de trasportu da pruincia de Sauna, a [[TPL Linea]].
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}}
{{clear}}
== Autri prugètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]]
o98xvfjl74m5nbznnufajjs0y2e50pw
Caravaggio
0
18081
268998
268904
2026-04-11T18:50:34Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Bacchino malato (Caravaggio).jpg]] → [[File:Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg]] → File replacement: Updating from a low-quality version to a higher-quality version ([[c:c:GR]])
268998
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Rest on the Flight into Egypt-Caravaggio (c.1597).jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Baco, por Caravaggio.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Caravaggio — The Calling of Saint Matthew.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Michelangelo Caravaggio 035.jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Death of the Virgin-Caravaggio (1606).jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
John the Baptist-Caravaggio (Galleria Nazionale d'Arte Antica).jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
27hr5te394ez047mujrg6mp5nuw33i8
Galleria Borghese
0
18562
268999
268636
2026-04-11T18:50:35Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Bacchino malato (Caravaggio).jpg]] → [[File:Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg]] → File replacement: Updating from a low-quality version to a higher-quality version ([[c:c:GR]])
268999
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Galleria Borghese2.jpg|thumb|250px|O palasso da Galerîa Borghéize]]
A '''Galleria Borghese''' (Galerîa Borghéize) a l'é 'na [[pinacoeca|pinacotêca]] ch'a s'atrêuva a [[Romma]], inta ciàssa do Museo Borghese 5 ([[Villa Borghese Pinciann-a]]), inte 'n'elegànte palasìnn-a seiçentésca. Gh'é espòste de òpere de artisti italién comme Agnolo Bronzino, Antonio Canova, [[Raffaello Sanzio|Raffaello]], Perugino, Lorenzo Lotto, Antonello da Messina e Annibale Carracci, ma ascì de artisti foresti comme o [[Rubens|Peter Paul Rubens]] e o Cranach. Ben ben avoxæ l'é e scoltûe do Bernini e-e téie do [[Caravaggio]].
== Descriçion e stöia ==
[[Immaggine:Raffaello Sanzio - Lady with unicorn.jpg|250px|thumb|[[Raffaello Sanzio]], ''Dàmma co-o liocòrno'']]
In sciâ fin do sécolo XVI, a famiggia Borghese, 'na famiggia ricca de Siena, a l'à acquistòu di terren a nòrd de Romma feua Pòrta Pinciana, pe creâ da maniman 'n immenso parco. Into mæximo periodo a famiggia Borghese a l'à esteizo a seu influensa tra l'aristocraçia româna, sorvetûtto quande o Camillo Borghese o l'é stæto elezûo Pappa do 1605 co-o nomme de Paolo V. A famiggia dapeu a l'à comensou à tiâ sciù 'na villa into seu parco do Pincio.
O progetto o l'é comensòu do 1607 e o l'é stæto affiòu a l'architetto Flaminio Ponzio, ch'o l'aiva za travagiòu pe-a famiggia Borghese in sciô seu palaçio urban in sciâ riva mancinn-a do [[Teivie]]. L'architetto Giovanni Vasançio o l'é stæto pöi comiscionòu de completâ o travaggio dòppo a mòrte do Ponzio do 1613, mentre i giardin, progettæ da-o Carlo Rainaldi, son stæti completæ into 1620.
{{clear}}
=== Coleçioìn ===
[[Gian Loenço Bernini]], ''Stàtoa d'[[Urbano VIII]]''
{{clear}}
== Galerîa de inmàgine ==
<gallery>
Antonello da Messina 054.jpg|[[Antonello da Mescinn-a]], ''Ritræto de 'n ommo'' 1475-1476
Pintoricchio 020.jpg|[[Pinturicchio]], ''Crocifisción co San Giêumo e San Cristòffa'', 1500
Giovanni Bellini - Madonna col Bambino.jpg|thumb|[[Zane Bellini]], ''Madònna co-o Bambìn'', 1505-1510
DossoDossi.jpg|[[Dosso Dossi]] ''A Mâga Cìrce'', 1507
Lorenzo Lotto 032.jpg|[[Loenso Lotto]], ''Madònna co-o Bambìn e i santi Flaviàno e Onòfrio'', 1508
Tiziano - Amor Sacro y Amor Profano (Galería Borghese, Roma, 1514).jpg|[[Tiçiàn Vecellio]], ''Amô Sâcro e Amô Profâno'', 1514-1515
Correggio 008.jpg|thumb|[[Correggio (pitô)|[[Correggio]], ''Dànae'', 1531-1532
Tizian 101.jpg|Tiçiàn Vecellio, ''Venere ch'a inbinda Amô'', 1565
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|Caravaggio, ''O dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 <ref>Aotoritræto do Caravaggio zoêno.</ref>
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|Caravaggio, ''Figetto co-a cavagna de frûta''1593 ca. <ref>Aotoritræto do Caravaggio zoêno.</ref>
Aeneas' Flight from Troy by Federico Barocci.jpg|thumb|[[Federigo Barocci]], ''Enea ch'o scapa da Tròia'', 1598
Painting of Susanna and the Elders by Rubens.jpg|[[Rubens]], ''Susanna e i vêgi'', 1607-1608
Peter Paul Rubens - The Deposition (Galleria Borghese.jpg|Rubens, ''Depoxiçión do Crìsto'', 1603
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|Caravaggio, ''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 ca.
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|Caravaggio, ''Madònna di Palafrenieri'', 1605
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|Caravaggio, ''Davide co-a testa de Golîa'', 1609-1610 <ref>A testa de Golìa a l'é l'aotoritræto do Caravaggio.</ref>
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|Caravaggio, ''San Gioâne Batista'', 1610 ca.
Domenichino - La caccia di Diana (Galleria Borghese).jpg|[[Domenichino]], ''A càccia da Diàna'', 1616-1617
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografia ==
== Colegaménti esterni ==
{{interprogetto}}
{{Müsei (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Musei in Italia]]
1knoenxnaax8cq57diyrfu2prt6175p
Rivêa de Levànte
0
28160
268997
267694
2026-04-11T17:18:03Z
Arbenganese
12552
wl
268997
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Map-of-liguria-map-en-wiki.gif|miniatura|300x300px|Màppa da Ligùria.]]
{{Çitaçión|<math>\mathfrak{R}</math>ivee,<br/>basta pochi stocchi d'erbaspaa<br/>penduli da 'na liggia<br/>isce-o delirio do mâ<br/>o doe camelie fute<br/>inti giardin deserti,<br/>e un eucalipto biondo ch'o se bolle<br/>tra foi e matti xoeui<br/>inta luxe[...]|da '''Rivêe''' de [[Eugenio Montale|Eogénio Montâ]]}}
A '''Rivêa de Levànte''' a l'è a pàrte de còsta da [[Liguria|Ligùria]], che inta sò totalitæ a l'è ciamâ senpliceménte [[Rivêa]], ch'a va da [[Zena|Zêna]] scìnn-a-a fôxe da [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]], vixìn a-o confìn co-a [[Toscann-a|región Toscànn-a]].
== Giögrafîa fìxica ==
[[Immaggine:Tinetto.JPG|miniatura|300x300px|L'estremitæ meridionâle da còsta a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]], co-e îzoe de l'[[arcipélago spezìn]].]]
A Rivêa de Levànte a l'è a pàrte de còsta in sciô [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] conpréiza pe convençión tra-o pónto ciù setentrionâle de quésto mâ e a sò fìn vèrso èst. In particolâ a l'è dónca conpréiza tra-a fôxe do torénte [[Cerûza]], ch'o se caciâ into mâ a l'altéssa da localitæ de [[Ôtri]], into teritöio do comùn de Zêna, e, vèrso a [[Toscann-a|Toscànn-a]], a fôxe do sciùmme [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]], into teritöio do comùn de [[Mègia|Améggia]]. Segóndo 'na definiçión ciù "antropològica" da-a Rivêa de Levànte a saiéiva da esclùdde l'àrea do comùn de Zêna ma in ògni mòddo a l'è vàlida a definiçión "giögràfica" ascì.
Pe de ciù, a Rivêa de Levànte a se peu divìdde inti conprensöi, da ponénte vèrso levànte, de:
* [[Gorfo Paradîzo|Górfo Paradîzo]]: o l'è o tòcco de còsta conpréizo tra-o prìmmo comùn dòppo Zêna, ò sæ [[Boggiasco|Bogiàsco]], e o [[mónte de Pòrtofìn]].
* [[Górfo do Tigùlio]]: o va da-o mónte de Pòrtofìn scìnn-a [[Sestri Levante|Séstri Levànte]].
* Bâie do Levànte: ò sæ a pàrte da Rivêa conpréiza tra Séstri Levànte e o còu de [[Pónta Mesco]].
* [[Çinque Tære|Çìnque Tære]]: conprensöio ch'o va da Pónta Mesco scìnn-a l'[[A Parmæa|Îzoa Parmæa]].
* [[Górfo da Spézza]] (ò di Poêti): o l'è træto da còsta lìgure ciù òrientâle, da-a Parmæa a-a fôxe da Mâgra.
=== Còsta ===
[[Immaggine:Punta_Manara_-_panoramio.jpg|miniatura|300x300px|O còu de [[Pónta Manæa]].]]
A còsta da Rivêa de Levànte a l'è, cómme o rèsto da Rivêa lìgure, pi-â ciù pàrte âta e giasciugâ ma a ògni mòddo rìcca de górfi e insenatûe. Inte quésta Rivêa sòn conpréizi vàrri còi, i quæ de spésso segnan o confìn tra comuîn vixìn. Tra quésti gh'è, in órdine da Zêna vèrso levànte, i promontöi de [[Pónta Cannétte]] (a [[Camuggi|Camóggi]]), [[Pónta Scciàppa]] (a [[Camuggi|Camóggi]]), [[Pónta Buddego]] (a [[Camuggi|Camóggi]]), [[Pónta do Béuggio]] (a [[Camuggi|Camóggi]]), [[Pónta Torétta]] (a [[Camuggi|Camóggi]]), [[Pónta Carêga]] (tra [[Camuggi|Camóggi]] e [[Portofin|Pòrtofìn]]), [[Pónta do Giasso]] (a [[Portofin|Pòrtofìn]]), [[Pónta Pòrtofìn]] (a [[Portofin|Pòrtofìn]]), [[Pónta de l'Ourivêta]] (a [[Portofin|Pòrtofìn]]), [[Pónta Manæa]] (a [[Sestri Levante|Séstri Levànte]]), [[Pónta Bàffe]] (a [[Sestri Levante|Séstri Levànte]]), [[Pónta Monêgia]] (a [[Monegia|Monêgia]]), [[Pónta Bàggio]] (a [[Monegia|Monêgia]]), [[Pónta Apicchi]] (a [[Framûa]]), [[Pónta di Màrmi]] (a [[Bonasseua|Bonasêua]]), [[Pónta de Mónte Grosso|Pónta de Mónte ''Grosso'']] (a [[Bonasseua|Bonasêua]]), [[Pónta da Madònna]] (a [[Bonasseua|Bonasêua]]), [[Pónta do Carlìn]] (a [[Bonasseua|Bonasêua]]), [[Pónta Gone]] (a [[Bonasseua|Bonasêua]]), [[Pónta Mesco]] (tra [[Levanto|Lévanto]] e [[Monterosso|Monterósso]]), [[Pónta Vagno]] (a [[Rimazô]]), [[Pónta Castàgna]] (a [[Rimazô]]), [[Pónta Pineda]] (a [[Rimazô]]), [[Pónta do Pèrsego]] (a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]]), [[Pónta da Castàgna]] (a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]]), [[Pónta Sànta Màia]] (a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]]), [[Pónta do Varignàn]] (a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]]), [[Pónta Sànta Terêza]] (a [[Lerze|Lèrxi]]), [[Pónta Galêa]] (a [[Lerze|Lèrxi]]), [[Pónta de Tregiàn]] (a [[Lerze|Lèrxi]]), [[Pónta Crövo]] (a [[Mègia|Améggia]]) e [[Pónta Giànca]] (a [[Mègia|Améggia]]).
=== Îzoe ===
{{Véddi ascì|A Parmæa}}
[[Immaggine:Palmaria_Island_-_Tellaro,_La_Spezia,_Italy_-_May_29,_2021.jpg|miniatura|300x300px|E træ îzoe de l'[[arcipélago spezìn]].]]
Lóngo a Rivêa de Levànte se trêuvan sôlo træ îzoe prinçipæ, ò sæ quélle de l'[[arcipélago spezìn]], ciù quàrche schéuggio de picìnn-e dimenscioîn, dôe de quæ atoalménte dizabitæ e ina, a Parmæa, co-îna popolaçión de . In particolâ sòn:
* [[A Parmæa|Îzoa Parmæa]]: co-i sò 1,89 km² de superfìcce a l'è l'îzoa ciù grànde de tùtta a Ligùria. A prezénta vàrie fortificaçioîn, realizæ ségge da-i zenéizi che da-o [[Regno de Sardegna|régno de Sardégna]] pe protézze l'intrâ do [[Górfo da Spézza]]. Insémme a-e âtre dôe îzoe de l'[[arcipélago spezìn]], a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]] e a-e [[Çinque Tære|Çìnque Tære]] a l'è consciderâ da l'[[UNESCO]] in di patrimòni de l'umanitæ<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://whc.unesco.org/en/list/826|tìtolo=Portovenere, Cinque Terre, and the Islands (Palmaria, Tino and Tinetto)|léngoa=EN|vìxita=2021-06-28}}</ref>.
* [[Îzoa do Tìn]]: grànde 0,13 km² a se trêuva ciù ò mêno çinqueçénto mêtri a sùd da Parmæa. Tra-e costruçioîn chi scitoæ gh'è 'n [[Fâro de Sàn Venerio|fâro do XIX sécolo]], i rèsti de l'antîga abaçîa de Sàn Venerio e de baterîe de diféiza costêa.
* [[Îzoa do Tinétto]]: a l'è a ciù picìnn-a tra e træ îzoe de l'arcipélago, ànpia sôlo 6000 m² e âta 18 mêtri in sciô livéllo do mâ. In sciâ sò çìmma gh'è i rèsti de çèrtidùn antîghe costruçioÏn religiôze che remontan a-o [[V secolo|V sécolo]].
=== Sciùmmi ===
[[Immaggine:Bocca_di_Magra.JPG|miniatura|300x300px|Vìsta da fôxe dp sciùmme .]]
Dæte e caraterìstiche morfològiche do teritöio lìgure sòn davéi pöchi i córsi d'ægoa a avéi 'n regìmme squæxi perénne, con quélli da Rivêa de Levànte che no fan eceçión. O sôlo torénte abàsta inportànte da poéi êse conscideròu 'n sciùmme o l'è a [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]]:
* [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]]: lóngo ciù ò mêno 70 km, o l'è o sciùmme ciù inportànte da Ligùria ségge pe longhéssa che pe portâ d'ægoa a sfociâ into [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]]. O nasce in [[Toscann-a|Toscànn-a]], into teritöio do comùn de [[Pontremoli|Pontrémoli]], e, zónto in Ligùria, o riçéive ægoa da-o sò prinçipâ afluénte, ò sæ a [[Vâa]], ch'a l'è pe cóntra o ciù lóngo córso d'ægoa (58 km) a pasâ do tùtto into teritöio lìgure.
I âtri rién de 'na çèrta inportànsa àn in tùtti i câxi 'n regìmme da torénti e dónca estremaménte variàbile, con fòrti pìnn-e tra l'[[Aotùnno|ötùnno]] e a [[primavéia]] e vàrri méizi de sécca de [[Estæ|stæ]]. I prinçipæ rién che, da Zêna vèrso levànte, sfocian into [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] sòn: a [[Cerûza]] (a [[Ôtri]], pónto de separaçión tra-e dôe Rivêe), a [[Léia]] (a [[Ôtri]]), a [[Branega]] (a [[Pra]]), a [[Varenna (torénte)|Varenna]] (tra [[Pra]] e [[Mortiòu]]), a [[Ciâvàgna]] (a [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]]), a [[Ponçéivia]] (tra [[Cornigén]] e [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d’Ænn-a]]), o [[Bezàgno]] (a [[Fôxe (Zêna)|Fôxe]]), o [[Récco (torénte)|Récco]] (inte l'[[Recco|òmònimo comùn]]), o [[Boate]] (a [[Santa Margaita (comun)|Sànta Margàita]]), l'[[Entélla]] (tra [[Ciävai|Ciâvai]] e [[Lavagna|Lavàgna]]), o [[Grùmolo]] (a [[Sestri Levante|Séstri Levànte]]), o [[Petrònio]] (a [[Rîva Trigôzo]], quartê de [[Sestri Levante|Séstri Levànte]]) e a [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]] (a [[Mègia|Améggia]]).
== Stöia ==
{{Véddi ascì|Liguria#Stöia}}
=== Antighitæ ===
[[Immaggine:IX_-_LIGURIA.svg|miniatura|300x300px|Màppa da ''Regio IX Liguria''.]]
A prezénsa de l'òmmo inta zöna a remonta a ténpi bén bén antîghi, cómme testimoniòu da-i ritrovaménti archiològîci fæti inta zöna, sorviatùtto inta [[Vàlladda da Vâa]], óltre che da-e misteriôze [[Statue stele|stàtoe stêle]].
E prìmme popolaçioîn de quæ se àn ciù notìçie sòn però quélle di [[Liguri Antighi|Antîghi Lìguri]] che, in particolâ, se spartîvan o teritöio da Rivêa tra-e lô træ tribù di Lìguri [[Genuati]] (che stâvan inta zöna de l'atoâle capolêugo), di [[Tigulli]] (inta ciù pàrte da Rivêa, scìnn-a [[Framûa]]) e di [[Apuani]] (che se trêuvâvan sorviatùtto inta [[Toscann-a|Toscànn-a]] setentrionâle ma ànche a l'estremitæ òrientâle da Lìguria). A quéste tribù a l'è dovûa a fondaçión di prìmmi insediaménti, pöi anpliæ da-i români, cómme l'''oppidum'' de Castéllo (fòscia o prìmmo nùcleo de [[Zena|Zêna]]), ''Tigullia'' (d'ancheu [[Ciävai|Ciâvai]]) e ''Segesta Tigulliorum'' ([[Sestri Levante|Séstri Levànte]]). Conquìsta, quélla di [[Impêo Roman|români]], che a avegniâ tra-o [[III secolo a.C.|III]] e o [[II secolo a.C.|II sécolo a.C.]] e, con l'escluxón di Apuani (cóntra i quæ saiàn conbatûe de duìscime canpàgne), a saiâ conclûza in mòddo ciù pacìfico de quélla cóntra i lìguri de l'âtra Rivêa. Defæti, za inta [[segónda goæra punìca]] i Genuati saiàn, a diferénsa di ''[[Sabazi]]'', di ''[[Ingauni]]'' e di ''[[Intemelii]]'', aleæ con [[Romma|Rómma]] cóntra e armæ [[Cartàgine|cartaginéizi]].
Inte l'etæ româna o Levànte, coscì cómme o rèsto da Lìguria, o vêgne iniçialménte inclûzo inta provìnsa da [[Gallia Cisalpina]] e, co-a rifórma do [[7|7 d.C.]] vosciûa da l'inperatô [[Aogusto|Cézare Ougùsto]], inta [[Regio IX Liguria|''Regio IX'' ''Liguria'']]. Testimoniànsa ciù inportànte de l'época sòn de segûo i rèsti da çitæ de ''[[Luna]]'', vixìn a-o confìn co-a Toscànn-a, che, fondâ into [[177 a.C.]], a l'è stæta scìnn-a-o sò definitîvo abandón do [[1058]] 'na de ciù grénde da Ligùria.
=== Medioêvo ===
[[Immaggine:Fortezza_di_Sarzana.jpg|miniatura|300x300px|A fortéssa de [[Sarzanéllo]].]]
Co-a chéita de l'[[Impêo Roman|inpêro româno]] l'àrea a pasiâ sótt'a-o contròllo do [[régno ostrogòto]] scìnn-a quànde into [[538]], co-a [[Goæra gòtica|goæra cóntra i gòti]] vosciûa da l'inpeatô [[Giusiniàn I]], a pasiâ a l'[[Inpêro bizantìn]]. A despêto do sucesîvo arîvo di [[longobàrdi]] do [[568]] a Ligùria bizantìnn-a, ciamâ a l'época ''Provincia Maritima Italorum'' (con capolêugo ''[[Luna|Luni]]''), a rexìstiâ a l'invaxón di bàrbari pe squæxi 'n sécolo de ciù, eséndo conquistâ da quésti sôlo co-o rè [[Rotari]], inti [[Anni 640|ànni quarànta do VII sécolo]], pe pöi pasâ sótt'a l'[[inpêro di Frànchi]] de [[Carlomagno|Càrlo Màgno]] into [[774]].
Dòppo i ànni ciù scûi de l'[[Etæ de Mëzo|Âto Medioêvo]], inti quæ i pàizi da Rivêa saiàn sachezæ ciù vòtte da-i pirâti saracìn, pe garantî 'na mêgio òrganizaçión da sò diféiza l'àrea a saiâ riorganizâ da-o rè d'Itàlia [[Berengario II d'Ivrea]] co-a sò incluxón inta nêuva [[màrca Obertenga]], a eceçión di bórghi ciù òrientâli che êan pe cóntra sótt'a-a [[màrca de Tuscia]].
Co-o progresîvo indebolîse de l'outoritæ inperiâle, a-o pòsto de quéste dôe màrche nasciàn vàrri lìberi comuîn, che saiàn progresivaménte sciorbîi tra-o [[XII secolo|XII]] e o [[XIII secolo|XIII sécolo]] inta sfêra d'infloénsa da [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]]. In particolâ a se peu aregordâ a fondaçión do bórgo de [[Pòrtivene|Pòrtovénere]] into [[1113]], l'acquixiçión de [[Lerze|Lèrxi]] do [[1152]] (e de l'àrea da [[A Spèza|Spézza]] into mæximo perîodo) e l'asogetaçión de [[Rapallo|Rapàllo]] into [[1229]]. Ciù conbatûo o saiâ pe cóntra o domìnio in sciô pàize de [[Sarzànn-a]], con Zêna che a-a fìn a scaciâ l'infloénsa da [[Medici|Scignorîa di Medici]] into [[1496]].
=== Etæ modèrna e contenporània ===
[[Immaggine:Vallardi_-_Circondari_di_Chiavari_e_Levante.jpg|miniatura|300x300px|Màppa di dôi circondâi [[Circondâio de Ciâvai|de Ciâvai]] e [[Circondâio de Sànn-a|do Levànte]].]]
A Rivêa de Levànte a restîa pe vàrri sécoli ancón sótt'a-a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]], benché a saiâ invâza da-i oustrìaci into [[1746]] e ciù vòtte da-e trùppe piemontéizi.
Aprêuvo a-a [[Rivoluçion françeize|rivoluçión françéize]] e a-a consegoénte goæra da [[prìmma coaliçión]], co-a chéita da Repùbrica aristocràtica e a creaçión da [[Repùbrica Lìgure]] do [[1797]] a saiâ riordinâ a sò òrganizaçión teritoriâle, co-a sopresción di antîghi féodi e l'instituçión di dipartiménti. In particolâ, a rivêa a saiâ sudivîza tra-i çìnque dipartiménti do Bezàgno, do Górfo do Tigùlio, de l'Entélla, da Vâa e do Górfo da Spézza. Into [[1805]] a Ligùria a saiâ però unîa diretaménte a l'[[inpêro françéize]], into quæ a restiâ scìnn-a-a sò chéita into [[1814]], co-o Levànte ch'o l'êa spartîo tra-i dôi [[Dipartiménto de Zêna|dipartiménti de Zêna]] (ch'o l'arivâva scìnn-a [[Recco|Récco]]) e [[Dipartiménto di Apenìn|di Apenìn]].
Into [[1815]], dòppo a brêve esperiénsa da [[Repùbrica Zenéize]], a Rivêa de Levànte (e tùtta a [[Liguria|Ligùria]] ascì) saiâ dæta a-i [[Savoia|Savöia]] con decixón do [[Congresso de Vienna|Congrèsso de Viénna]] e dónca inclûza inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|provìnsa de Zêna]]. Da-a quésta, into [[1926|1927]], o saiâ separòu o [[Circondâio de Sànn-a|circondâio do Levànte]] pe creâ a nêuva [[Provinsa dea Spèza|provìnsa da Spézza]], a-a quæ saiàn unîi i pàizi de [[Maissann-a|Maisànn-a]] e de [[Vàise|Vàize]] (da-o [[circondâio de Ciâvai]]), óltre che quélli de [[Calice|Càlice]] e da [[A Rocheta (Vara)|Rochétta]] (da-o [[circondâio de Màssa]]). In ògni mòddo, da-o moménto da forsâ anesción a-o nêuvo stâto, a Rivêa e o rèsto da Ligùria andiàn aprêuvo a-a sò stöia, partéçipi in vàrie manêe a-i inportànti avegniménti do [[XX secolo|XX sécolo]].
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
[[Immaggine:San_Lorenzo_(Genoa)_-_Exterior.jpg|miniatura|Procesción de [[Cazàsse]] pi-â fèsta patronâle de [[San Gioâne Batista|Sàn Gioâne Batìsta]], depoî a-a [[Cattedrale de San Loenso|Catedrâle de Sàn Loénso]].]]
I pàizi da Rivêa de Levànte sòn conpréizi inta coscì dîta [[región eclesiàstica Ligùria]] e, in particolâ, spartîi tra-e træ diòcexi [[Arçidiòcexi de Zêna|de Zêna]] (ch'a l'ariva scìnn-a [[Camuggi|Camóggi]]), de [[Diòcexi de Ciävai|Ciâvai]] (da [[Portofin|Pòrtofìn]] a [[Monegia|Monêgia]]) e da [[Diòcexi de Spézza-Sarzànn-a-Brignæ|Spézza-Sarzànn-a-Brignæ]] (ch'a coincìdde co-a [[Provinsa dea Spèza|provìnsa da Spézza]]). E gêxe ciù inportànti, ò sæ e catedrâle de quéste diòcexi, sòn:
* ''[[Cattedrale de San Loenso|Catedrâle de Sàn Loénso]]'': a l'è a catedrâle de l'[[arçidiòcexi de Zêna]] e 'na de gêxe ciù inportànti da Ligùria. A sò costruçión a l'è incomensâ inte l'[[XI secolo|XI sécolo]], a-o pòsto de 'na gêxa ciù antîga, e a saiâ consacrâ into [[1118]] da-o pàppa [[Gelasio II]]. A realizaçión da catedrâle a duiâ pe tànto ténpo, finindo sôlo into [[XIV secolo|XIV sécolo]], raxón pi-â quæ a prezénta de eleménti in stîle ségge romànico che gòtico.
* ''[[Catedrâle de Nòstra Scignôa de l'Òrto]]'': a [[Ciävai|Ciâvai]], a l'è stæta costroîa tra-o [[1613]] e o [[1633]] e, a-i [[3 lûggio|3 de Lùggio]] do [[1907]], a l'è a stæta elevâ a catedrâle da [[diòcexi de Ciävai]]. Da-a ricostruçión fæta tra-o [[XIX secolo|XIX]] e o [[XX secolo|XX sécolo]] a l'à pigiòu o sò stîle neoclàscico.
* ''[[Catedrâle de Crìsto Rè]]'': scitoâ a [[A Spèza|Spézza]], a l'è 'na costruçión bén bén ciù recénte, dæto ch'a l'è stæta realizâ tra-o [[1956]] e o [[1975]] segóndo o stîle raçionalìsta, a l'è l'atoâle sêde vescovîle da [[diòcexi de Spézza-Sarzànn-a-Brignæ]].
* ''[[Concatedrâle de Sànta Màia Sónta]]'': a l'è ina de dôe concatedrâle da [[diòcexi de Spézza-Sarzànn-a-Brignæ]] e a se trêuva a [[Sarzànn-a]]. A sò costruçión a l'è incomensâ into [[1204]] e, zaché a saiâ finîa sôlo into [[XVIII secolo|XVIII sécolo]], a prezénta 'n insémme de eleménti romànici, gòtici e baròcchi, frûtu de anpliaménti e rimanezaménti segóndo o gùsto de époche sucesîve.
* [[Concatedrâle di Sànti Pê, Loénso e Conbàn|''Concatedrâle di Sànti Pê, Loénso e Conbàn'']]: antîga gêxa do [[XII secolo|XII sécolo]], a se trêuva into pàize de [[Brignê|Brignæ]]. Costroîa inte 'n stîle romànico, con di sucesîvi rimanezaménti baròcchi, a l'è l'âtra concatedrâle da [[diòcexi de Spézza-Sarzànn-a-Brignæ]].
=== Architetûe civîli ===
* ''[[Vìlla româna do Varignàn|Vìlle române do Varignàn]] e [[Vìlla româna de Bócca de Mâgra|de Bócca de Mâgra]]'': vìlle do [[I secolo a.C.|I sécolo a.C.]], se trêuvan rispetivaménte inti comuîn de [[Pòrtivene|Pòrtovénere]] e de [[Mègia|Améggia]].
=== Architetûe militâri ===
[[Immaggine:Rapallo-castello-complesso_laterale2.jpg|miniatura|300x300px|Vìsta do castéllo de Rapàllo.]]
* ''[[Castéllo de Rapàllo]]'': scìnbolo da çitæ de [[Rapallo|Rapàllo]], a sò costruçión a remonta a-o [[XVI secolo|XVI sécolo]], fæta pi-â necescitæ de protézze o pàize da-i atàcchi di pirâti saracìn.
* ''[[Castéllo de Pòrtovénere]]'': costroîo ina prìmma vòtta da-i zenéizi into [[1161]], sùbito dòppo a fondaçión do bórgo, o saiâ anpliòu in vàrie òcaxoîn scìnn-a-a sò fórma atoâle into [[XVII secolo|XVII sécolo]].
* ''[[Castéllo de Lèrxi]]'': realizòu a partî da-o [[1152]] in sce 'n promontöio a proteçión da sotostànte bâia, o sò contròllo o saiâ disputòu ciù vòtte tra-i zenéizi e i pizén. A so fórma atoâle a remonta a-o [[XVI secolo|XVI sécolo]] e, in particolâ, a-o [[1555]], quànde saiàn finîi i travàggi de anpliaménto.
* ''[[Castéllo Sàn Zòrzo]]'': prinçipâ fortificaçión de l'época zenéize, a remonta a-o [[1371]], frûtu de 'na ricostruçión do ciù antîgo castéllo de l'[[Etæ de Mëzo|Âto Medioêvo]]. A-a giornâ d’ancheu o l'è a sêde do Musêo cìvico archiològîco "[[Ubaldo Formentini]]".
* ''[[Fortéssa de Sarzanéllo]]'': inponénte fortificaçión scitoâ inte l'òmònima localitæ de [[Sarzànn-a]], a fórma insémme a-a ''[[Fortéssa de Firmafede]]'' o scistêma difensîvo da çitæ. A sò costruçión a saiâ incomensâ da-i [[Medici]] into perîodo da dominaçión toscànn-a e finîa da-i zenéizi inti sécoli sucesîvi.
=== Musêi ===
[[Immaggine:Arsenal_of_La_Spezia_2.jpg|miniatura|300x300px|L'arsenâ da Spézza, sêde do musêo técnico navâle.]]
* ''Musêo mainâ de Camóggi''
* ''Musêo do pisétto'': a Rapàllo
* ''Musêo diocezàn d'àrte sâcra'': a Ciâvai
* ''Musêo stòrico do risorgiménto'': a Ciâvai
* ''Musêo archiològîco de Ciâvai''
* ''Musêo geopaleontològico'': a Lèrxi
* ''Musêo técnico navâle'': a Spézza
* ''Musêo diocezàn'': a Spézza
* ''Musêo naçionâle traspòrti'': a Spézza
* ''Musêo cìvico archiològîco "Ubaldo Formentini"'': a Spézza
* ''Céntro d'àrte modèrna e contenporània'': a Spézza
* ''Palasìnn-a de àrte "Lucio Roberto Rosaia"'': a Spézza
* ''Musêo diocezàn'': a Sarzànn-a
* ''Musêo archiològîco naçionâle de Lûni''
=== Âtro ===
* ''[[Çinque Tære|Çìnque Tære]]'': 'na de mête turìstiche ciù conosciûe e apresæ a livéllo italiàn e internaçionâle, da-o [[1997]] patrimònio de l'umanitæ [[UNESCO]] insémme a [[Pòrtivene|Pòrtovénere]] e a-e Îzoe de l'[[arcipélago spezìn]]<ref name=":0" />.
* ''[[Portofin|Pòrtofìn]]'': âtra famôza mêta turìstica internaçionâle da Rivêa de Levànte.
* ''Rèsti da çitæ de [[Luna]]'': a-o confìn co-a Toscànn-a, o l'è o pàrco archiològîco ciù estéizo de tùtta a región.
* ''[[Canposànto de Cafaggio]]'': antîgo çimitêio do [[IV secolo a.C.|IV sécolo a.C.]], o l'êa dêuviòu za da-i Lìguri [[Apuani]], di quæ o l'è 'na de testimoniànse ciù inportànti.
* ''[[Vîa de l'Amô]]'': fòscia o camìn ciù famôzo de Çìnque Tære, o colega [[Rimazô]] con [[Manaròlla]].
* ''[[Sentê celestìn]]'': âtro inportànte sentê de Çìnque Tære, o colega tùtti i pàizi da zöna tra lô.
== Anbiénte ==
=== Flöra ===
[[Immaggine:19025_Porto_Venere,_Province_of_La_Spezia,_Italy_-_panoramio_(11).jpg|miniatura|300x300px|Vìsta da [[A Parmæa|Parmæa]] tra-a [[màccia mediterània]]. Tra-e vàrie ciànte se pêuan riconósce 'n ezenplâre d'[[eofòrbia arbòrea]] (a sx) e di [[Pìn marìtimo|pìn marìtimi]] (a dx).]]
A flöra ch'a se peu atrêuvâ lóngo a Rivêa, ségge in quélla de Ponénte che a Levànte, a l'è sorviatùtto de tîpo mediterànio, scibén che gh'è tànte spêce che sòn stæte introdûte da l'òmmo ascì, óltre a-e vàrie [[Plantae|ciànte]] domèstegæ za prezénti inta zöna ch'àn coscì avûo 'n'inportànte difuxón, cómme o [[castàgno]], o [[pìn domèstego]] e l'[[oîvo]]. Pe quànte rigoàrda e spêce coltivæ ciù difûze quéste sòn prinçipalménte i [[Oîvo|oîvi]], i [[Frûta|èrboi da frûta]] e a [[vìgna]], óltre che, ciù de ræo, i [[agrùmmi]], sorviatùtto [[Limon|limoîn]].
A flöra òriginâia da fàscia costêa, mêno difûza aprêuvo a l'inténsa urbanizaçión da Rivêa, a l'è conpòsta da vàrie ciànte tìpiche da [[màccia mediterània]] cómme e [[Ciantagallettu|zenèstre]], o [[latèrno]], o [[lentìsco]], o [[mortìn]], l'[[Murta|armón]] e l'[[èrxo]], èrbo che into pasòu o formâva gréndi forèste che andâvan da-a còsta scìnn-a 600-700 m d'altéssa. Ciù râre sòn e asociaçioîn vegetâli, prezénti sorviatùtto inte pàrte ciù câde e arsoîe, formæ da l'olivàstro (ò sæ a variêtæ sarvæga de l'[[oîvo]]) ò da-o [[caróbbo]], a-i quæ a l'è de vòtte asociâ l'[[eofòrbia arbòrea]]. Tra-i [[Arbùsto|arbùsti]] e e [[Ciànta aromàtica|ciànte aromàtiche]] gh'è in particolâ o [[tùmou]], l'[[Auföggio|öféuggio]] e o [[romanìn]], ciànte che, insémme a âtri arbùsti, forman a sôla vegetaçión di lêughi ciù espòsti a-o vénto, creando a coscì dîta [[garîga]], 'n tîpo de màccia mediterània caraterizòu da l'asénsa de ciànte a âto fùsto. Inta fàscia costêa e quélla de prìmme colìnn-e i èrboi ciù comuîn sòn sorviatùtto o [[pìn marìtimo]] e, ciù de ræo, o [[pìn d'Aléppo]] ascì.
In ògni mòddo, dæto o fòrte inpàtto de l'òmmo in sce l'àrea costêa, se pêuan atrêuvâ chi vàrie spêce de [[Ciànta òrnamentâle|ciànte òrnamentâli]] inportæ, a partî da-o [[XIX secolo|XIX sécolo]], da-o [[Nordàfrica]] e da-e regioîn subtropicâli de [[America do Nòrd|América setentrionâle]], [[Asia|Àzia]] e [[Oçeania|Òceània]]. Se pêuan aregordâ sorviatùtto e vàrie spêce de pàrme, prinçipalménte a [[pàrma da dàtai]] e a [[pàrma de Canaîe]]. Âtre ciànte arivæ de fêua e a-a giornâ d’ancheu comuîn inta Rivêa lìgure sòn a [[magnòlia]], òriginâia de l'[[Asia|Àzia]], e o [[fîgo d'Ìndia]], proveniénte da-o [[Méscico]].
=== Fàona ===
[[Immaggine:Barn_swallow_in_Vernazza_(Italy).jpg|miniatura|300x300px|Dôe ezenplâri de [[Rundanin-a|rondanìnn-a]] a [[Vernassa|Vernàssa]].]]
A fàona da fàscia costêa, scibén ch'a ségge sotopòsta a 'na fòrte presción da l'ativitæ umâna, a prezénta ancón 'na çèrta variàbilitæ, co-a difuxón de çèrtidùn animæ ànche endémici da zöna.
Tra-e spêce ciù comuìn gh'è sorviatùtto i öxélli cómme o [[mèrlo]], o [[frengoéllo]], a [[sîa]] e o [[pecétto]], di quæ o gh'è 'n grànde nùmero de ezenplâri, óltre che e òniprezénti [[Ochin de mâ|öchìn de mâ]] e i [[Pición|picioîn]]. Âtri öxélli chi prezénti sòn a [[pàsoa solitâia]], l'[[éuggiochéutto]], a [[sterpassolinn-a]], o [[picónso]], o [[pitaformîgoe]], o [[cùcco]] e o [[codirossòn]]. Gh'è vàrie spêce de béstie da rapìnn-a ascì, ségge notùrne (cómme l'[[alochétto]], a [[çivétta]], a [[barbanèlla]], l'[[alòcco]], a [[tésta de gàtto]] e o [[dûgo]]) che diùrne (cómme l'[[Agugia|àgogia]], l'[[Agugia neigra|àgogia néigra]], o [[farchétto]], o [[nìbio]] e o [[fàrco]]).
Pe-i [[Amphibia|anfìbbi]] in di ciù caraterìstici a l'è de segûo o [[scilvèstro]] (''Salamandra salamandra'' (Linnaeus, 1804)), néigro e a màccie giâne, animâ ch'o se peu trêuvâ sorviatùtto inte gròtte e in lêughi ùmidi.
=== Àree naturâli ===
[[Immaggine:ESC_large_ISS014_ISS014-E-17038.JPG|miniatura|300x300px|O Promontöio de Pòrtofìn vìsto da-o spàçio. A sò pàrte meridionâle a l'è conpréiza inte l'òmònimo pàrco naturâle.]]
[[Immaggine:BrugnatoVaraRiverPonteRomano1.JPG|miniatura|300x300px|O sciùmme [[Vâa]] a l'altéssa de l'antîgo pónte româno. Quésto o l'è, in Ligùria, o sôlo habitat lóngo 'n sciùmme a êse restòu a-o sò stæto òriginâio.]]
Inta Rivêa de Levànte sòn stæte creæ træ risèrve naturâli da pàrte da [[Liguria|región Ligùria]], a-e quæ o va azónto o [[pàrco naçionâle de Çìnque Tære]]. Co-a creaçión da pàrte de l'[[Union Europea|Unión Eoropêa]] do progètto [[Natûa 2000]] a l'è stæta creâ 'n'inportànte ræ de [[Scîto d'Interèsse Comunitâio|Scîti d'Interèsse Comunitâio]], a quæ a l'inclùdde e zöne ciù rìcche de biodiverscitæ.
* Pàrco naçionâle de Çìnque Tære
* Pàrco naturâle regionâle de Pòrtovénere (SIC ascì<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic94/index.htm|tìtolo=SIC Portovenere - Riomaggiore - S.Benedetto|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>)
* Pàrco naturâle regionâle de Móntemarçéllo-Mâgra-Vâa (SIC ascì<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic84/index.htm|tìtolo=SIC Parco della Magra - Vara|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>)
* [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Pàrco naturâle regionâle de Pòrtofìn]] (SIC ascì<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic68/index.htm|tìtolo=SIC Parco Portofino|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>)
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Mónte Fàsce<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic63/index.htm|tìtolo=SIC Monte Fasce|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Tôre Quéssi<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic61/index.htm|tìtolo=SIC Torre Quezzi|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Pinæa - Erxéllo de Ciâvai<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic69/index.htm|tìtolo=SIC Pineta - Lecceta di Chiavari|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Riàn Tuia - Montalêgro<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic70/index.htm|tìtolo=SIC Pineta - Rio Tuia - Montallegro|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Fôxe e córso do sciùmme Entélla<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic71/index.htm|tìtolo=SIC Foce e medio corso del Fiume Entella|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Pónta Bàffe - Pónta Monêgia - Vàl Petrònio<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic72/index.htm|tìtolo=SIC Punta Baffe - Punta Moneglia - Val Petronio|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Pónta Manæa<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic73/index.htm|tìtolo=SIC Punta Manara|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Rócche de Sànta Nétta - Vàlle do Fîgo<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic73/index.htm|tìtolo=SIC Rocche di S. Anna - Valle del Fico|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Déiva - Bràcco - Prîa de Vàsca - Mêua<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic80/index.htm|tìtolo=SIC Deiva - Bracco - Pietra di Vasca - Mola|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Guaitarola<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic81/index.htm|tìtolo=SIC Guaitarola|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Mónte Særo<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic82/index.htm|tìtolo=SIC Monte Serro|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Pónta Mesco<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic89/index.htm|tìtolo=SIC Punta Mesco|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Còsta de Bonasêua - Framûa<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic90/index.htm|tìtolo=SIC Costa di Bonassola - Framura|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Còsta Rimazô - Monterósso<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic92/index.htm|tìtolo=SIC Costa Riomaggiore - Monterosso|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Ciànn-a da Mâgra<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic95/index.htm|tìtolo=SIC Piana del Magra|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Îzoe Tìn-Tinétto<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic96/index.htm|tìtolo=SIC Isole Tino-Tinetto|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Îzoa Parmæa<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic97/index.htm|tìtolo=SIC Isola Palmaria|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Móntemarçéllo<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic98/index.htm|tìtolo=SIC Montemarcello|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
* Scîto d'Interèsse Comunitâio Còsta de Maralónga<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic99/index.htm|tìtolo=SIC Costa di Maralunga|léngoa=IT|vìxita=2021-06-29}}</ref>
== Economîa ==
=== Primâio ===
[[Immaggine:Terrazzi_verso_Manarola.JPG|miniatura|300x300px|De [[fàsce]] coltivæ inte [[Çinque Tære|Çìnque Tære]], co-o pàize de [[Manaròlla]] in sciô sfóndo.]]
Óltre a-o turìsmo, l'ativitæ econòmica ciù inportànte da Rivêa de Levànte, coscì cómme into rèsto da Ligùria, a l'è de lóngo stæta l'agricoltûa. In particolâ o teritöio estremaménte àspio e drîto o l'à dæto 'n grànde inpùlso a-a difuxón da coltivaçión in scê còste di mónti, gràçie a-a realizaçión de coscì dîte [[fàsce]].
Particolarménte inportànte a l'è a coltivaçión di [[Oîvo|oîvi]], spécce inta zöna tra [[Lavagna|Lavàgna]] e [[Monegia|Monêgia]], di òrtàggi e, sorviatùtto, de vàrie [[Vìn da Ligùria|vìgne tìpiche]]. Tra e variêtæ tradiçionâli gh'è o [[Bòsco (vitìgno)|bòsco]], l'[[ûga gianchétta]], a [[gianchétta zenéize]] e o [[vermentìn]], tùtti di vitìgni a grànn-a giànca, ma sòn coltivæ de variêtæ a grànn-a néigra ascì, cómme o [[sangiovéize]], o [[çêxìn]] e o [[canaiô]].
=== Secondâio ===
L'ativitæ industriâle inta Rivêa a no l'è mâi stæta tànto comùn, co-e pöche inpréize existénti che sòn specializæ sorviatùtto inti setoî da canteristìca navâle e da mecànica. Tra di quésti se pêuan regordâ i cantê ''Oto Melara'' da [[A Spèza|Spézza]], de propiêtæ de l'aziénda ''[[Leonardo (aziénda)|Leonardo]]'', e quélli do Muggiàn e de Rîva Trigôzo, de propiêtæ de Fincantieri.
De òrìgine bén bén ciù antîga a l'è l'ativitæ minerària ligâ a l'estraçión da ciàppa, storicaménte asæ praticâ inta zöna de [[Lavagna|Lavàgna]] scibén che, a-a giornâ d’ancheu, séggian ciù inportànti e minêe da [[valàdda Fontann-a Bónn-a]].
Pi-â produçión d'energîa elétrica, óltre che di inpiànti de pâe mesciæ da-a fòrsa do vénto scitoæ vèrso i mónti, into [[górfo da Spézza]] o se trêuva 'n grànde inpiànto pe fâ trasformâ tornâ o [[Gàzzo naturâle deslengoòu|GNL]] inta sò fórma gasôza, ò sæ o rigasificatô de ''Panigaglia''.
=== Tersiâio ===
A-a giornâ d’ancheu ina de ativitæ econòmiche centrâli pi-â Rivêa de Levànte a l'è sorviatùtto quélla ligâ a-o turìsmo, ségge de italién che de vixitatoî internaçionâli, atiræ da-o clìmma mîte e da-e belésse naturâli de l'àrea. A ciù pàrte di moviménti turìstici a l'è ligâ a-a froiçión de mænn-e e da còsta ma in ògni mòddo sòn inportànti ascì e ativitæ ligæ a l'escurscionìsmo e a-e manifestaçioîn colturâli.
== Comunicaçioîn ==
=== Stràdde ===
[[Immaggine:Viadotto_Sori,_autostrada_A12.jpg|miniatura|300x300px|O viadòtto de l'[[Outostràdda A12|A12]] in sciô torénte de [[Söi]].]]
A Rivêa de Levànte a l'è colegâ a-e regioîn vixìnn-e da-e segoénti outostràdde:
* [[Outostràdda A12|A12]]: comuneménte conosciûa cómme l'Outostràdda Azùrra, a l'è a prinçipâ artêia outostràddâle de quésta Rivêa. A colega o confìn co-a [[Toscann-a|Toscànn-a]] (arivando da [[Pisa|Pîza]]) a [[Zena|Zêna]] e a l'à 'na longhéssa de 210 km, con 11 cazélli into teritöio lìgure che servan a ciù pàrte i pàizi da còsta.
* [[Outostràdda A15|A15]]: dîta "''Autocamionale della Cisa''" ascì, a l'è colegâ a l'A12 in corispondénsa da çitæ da [[A Spèza|Spézza]] e a permétte d'arivâ inta Rivêa pe chi vêgne da-a [[Cianûa padann-a|Cianûa Padànn-a]] e, in particolâ, da [[Parma|Pàrma]].
* [[Outostràdda A7|A7]]: dîta a "Seravàlle" a l'è l'outostràdda ch'a permétte d'arivâ in tùtte dôe e Rivêe pe chi vêgne sorviatùtto da-a [[Screivia|valàdda Scréivia]] e da-a [[Lombardïa|Lonbardîa]].
Pi-â viabilitæ òrdenâia a stràdda ciù inportànte da Rivêa de Levànte a l'è de lóngo stæta a SS1 Aurelia, a quæ a core pe tùtta a Rivêa lìgure restando, ancón a-a giornâ d’ancheu, 'n'artêia fondamentâle pi-â región e tra-e stàdde ciù inportànti d'Itàlia ascì. E âtre stràdde che, partindo da l'Aurelia, van vèrso i mónti, e dónca in [[Piemonte|Piemónte]], [[Emilia-Romagna|Emìlia Romàgna]] e [[Toscann-a|Toscànn-a]], sòn:
* SS35: a stràdda do pàsso di Zôvi, a l'à ciù ò mêno o mæximo percórso de l'outostràdda A7, a-o mêno scìnn-a-o pàize de [[Poseu]], vixìn a [[Neuve|Nêuve]].
* SS45: comuneménte dîta a stràdda da [[Vàl Trébia]], a parte da [[Zena|Zêna]], in particolâ da-o quartê de [[Strùppa]], e a l'ariva a [[Piaçensa|Piaxénsa]], ciù ò mêno 120 km dòppo.
* SS586: ò stràdda da [[Vàl d'Àveto]], insémme a-a SS225 (ch'a va da [[Ciävai|Ciâvai]] a [[Carasco|Caràsco]]) a colega a Rivêa con l'Emìlia, arivando ànche lê scìnn-a Piaxénsa.
* SS26: a l'è a stràdda ch'a colega l'estrêmo levànte lìgure co-a Cianûa Padànn-a, pasando pe pàsso da Cisa e co-in percórso scìmile a quéllo da A15.
=== Ferovîe ===
Lóngo a Rivêa de Levànte, óltre che a SS1 e a A12, a core ànche a lìnia feroviària [[Ferovîa Zêna-Pîza|Zêna-Pîza]], realizâ tra-o [[1861]] e o [[1874]], ch'a colega o capolêugo lìgure co-a Toscànn-a.
Da-a Zêna-Pîza partan dôe âtre lìnie feroviàrie che colegan o mâ a-a Cianûa Padànn-a: ò sæ a [[Ferrovia Milan-Zena|Milàn-Zêna]], ch'a va da-o capolêugo lonbàrdo a quéllo lìgure, e a [[ferovîa Pàrma-Spézza]], dîta Pontremoléize ascì, che pasando pi-â valàdda da [[Mâgra (sciùmme)|Mâgra]] a colega quéste dôe çitæ.
=== Pòrti ===
[[Immaggine:Santa_Margherita_Ligure-IMG_1046.JPG|miniatura|300x300px|O pòrto turìstico de Sànta Margàita.]]
[[Immaggine:Porto_3-Rapallo.JPG|miniatura|300x300px|O pòrto turìstico de Rapàllo.]]
[[Immaggine:Porto_di_Lavagna.JPG|miniatura|300x300px|O pòrto turìstico de Lavàgna.]]
Inta Rivêa de Levànte o se trêuva l'inportànte pòrto da [[A Spèza|Spézza]], pàrte de l'Aotoritæ de Scistêma Portoâle do Mâ Lìgure Òrientâle insémme a-o pòrto de [[Caræa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.adspmarligureorientale.it/|tìtolo=ADSP Mar Ligure Orientale - Scîto ofiçiâ|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-29}}</ref>, atrezòu pi-â moviméntaçión ségge de mèrçe che de pasagê, óltre che bâze da [[Marìnn-a Militâre]].
Óltre a-i pòrti comerciâli, inta Rivêa se pêuan atrovâ numerôzi pòrti turìstici pe l'òrmézzo de inbarcaçioîn da dipòrto. In particolâ, in órdine pe nùmero de pòsti bàrca disponìbili, gh'è i pónti d’ormézzo de<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligurianautica.com/categorie-porti/porti-a-genova/|tìtolo=Porti a Genova|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-29}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ligurianautica.com/categorie-porti/porti-riviera-di-levante/|tìtolo=Porti Riviera di Levante|léngoa=IT, EN|vìxita=2021-06-29}}</ref>:
{| class="wikitable sortable"
!Nòmme do pòrto
!Comùn
!Pòsti bàrca
!Max l.o.a
!Redòssi
!Traverscîe
|-
| style="text-align:center;" |Pòrtixeu de Lèrxi
| style="text-align:center;" |[[Lerze|Lèrxi]]
| style="text-align:right;" |1 600
| style="text-align:right;" |14 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" | -
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Lavàgna
| style="text-align:center;" |[[Lavagna|Lavàgna]]
| style="text-align:right;" |1 509
| style="text-align:right;" |51 m
| style="text-align:center;" |Gregâ, Levànte e Mainàsso
| style="text-align:center;" |Oustrâle
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto ''Mirabello''
| style="text-align:center;" |[[A Spèza|Spézza]]
| style="text-align:right;" |1 100
| style="text-align:right;" |135 m
| style="text-align:center;" |Da tùtti i quadrànti
| style="text-align:center;" |Mainàsso
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Sànta Margàita
| style="text-align:center;" |[[Santa Margaita (comun)|Sànta Margàita]]
| style="text-align:right;" |600
| style="text-align:right;" |60 m
| style="text-align:center;" |Meistrâ
| style="text-align:center;" |Mainàsso e Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Lotti
| style="text-align:center;" |[[A Spèza|Spézza]]
| style="text-align:right;" |534
| style="text-align:right;" |180 m
| style="text-align:center;" |Da tùtti i quadrànti
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a Zêna Ariopòrto
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:right;" |500
| style="text-align:right;" |130 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto pùblico comunâle de Rapàllo
| style="text-align:center;" |[[Rapallo|Rapàllo]]
| style="text-align:right;" |500
| style="text-align:right;" |12 m
| style="text-align:center;" |Gregâ, Levànte e Mainàsso
| style="text-align:center;" |Meistrâ
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Lévanto
| style="text-align:center;" |[[Levanto|Lévanto]]
| style="text-align:right;" |460
| style="text-align:right;" |8 m
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a, Gregâ e Levànte
| style="text-align:center;" |Oustrâle, Lebéccio e Ponénte
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Ciâvai
| style="text-align:center;" |[[Ciävai|Ciâvai]]
| style="text-align:right;" |459
| style="text-align:right;" |25 m
| style="text-align:center;" |Da tùtti i quadrànti
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Càrlo Rîva
| style="text-align:center;" |[[Rapallo|Rapàllo]]
| style="text-align:right;" |400
| style="text-align:right;" |42 m
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a e Meistrâ
| style="text-align:center;" |Ponénte
|-
| style="text-align:center;" |Pòrtixeu Dùcca di Abrùssi
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:right;" |380
| style="text-align:right;" |25 m
| style="text-align:center;" |Gregâ
| style="text-align:center;" |Oustrâle
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Antîgo - Mænn-a da Fêa
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:right;" |305
| style="text-align:right;" |90 m
| style="text-align:center;" |Da tùtti i quadrànti
| style="text-align:center;" |Levànte (limitæ)
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a Pòrto Antîgo
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:right;" |270
| style="text-align:right;" |75 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a de Pòrtofìn
| style="text-align:center;" |[[Portofin|Pòrtofìn]]
| style="text-align:right;" |260
| style="text-align:right;" |60 m
| style="text-align:center;" |Meistrâ
| style="text-align:center;" |Gregâ
|-
| style="text-align:center;" |Pòrtixeu de Bócca de Mâgra
| style="text-align:center;" |[[Mègia|Améggia]]
| style="text-align:right;" |256
| style="text-align:right;" |30 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Lebéccio
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a do Fezàn
| style="text-align:center;" |[[Pòrtivene|Pòrtovénere]]
| style="text-align:right;" |250
| style="text-align:right;" |28 m
| style="text-align:center;" |Mainàsso, Lebéccio e Meistrâ
| style="text-align:center;" |Gregâ
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a Meu Vêgio
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:right;" |160
| style="text-align:right;" |90 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Séstri Levànte
| style="text-align:center;" |[[Sestri Levante|Séstri Levànte]]
| style="text-align:right;" |150
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" |Ponénte
| style="text-align:center;" |Gregâ e Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Antîga Conpagnîa da Véia
| style="text-align:center;" |[[Mègia|Améggia]]
| style="text-align:right;" |90
| style="text-align:right;" |20 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" | -
|-
| style="text-align:center;" |Mænn-a do Pónte
| style="text-align:center;" |[[Mègia|Améggia]]
| style="text-align:right;" |85
| style="text-align:right;" |22 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" | -
|-
| style="text-align:center;" |Dàrsena Ar-Nav
| style="text-align:center;" |[[Mègia|Améggia]]
| style="text-align:right;" |75
| style="text-align:right;" |30 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Meistrâ
|-
| style="text-align:center;" |Cecar Nautica
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:right;" |54
| style="text-align:right;" |12 m
| style="text-align:center;" |Oustrâle
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Sàn Frutôzo
| style="text-align:center;" |[[Camuggi|Camóggi]]
| style="text-align:right;" |37
| style="text-align:right;" |24 m
| style="text-align:center;" |Lebéccio
| style="text-align:center;" |Meistrâe e Ponénte
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Pòrtovénere
| style="text-align:center;" |[[Pòrtivene|Pòrtovénere]]
| style="text-align:right;" |32
| style="text-align:right;" |50 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Gregâ e Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto de Vernàssa
| style="text-align:center;" |[[Vernassa|Vernàssa]]
| style="text-align:right;" |15
| style="text-align:right;" |10 m
| style="text-align:center;" |Tramontànn-a, Gregâ e Levànte
| style="text-align:center;" |Oustrâle, Lebéccio e Ponénte
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto E Gràçie
| style="text-align:center;" |[[Pòrtivene|Pòrtovénere]]
| style="text-align:right;" |14
| style="text-align:right;" |70 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" |Gregâ e Tramontànn-a
|-
| style="text-align:center;" |Pòrto Carolìnn-a
| style="text-align:center;" |[[Lerze|Lèrxi]]
| style="text-align:right;" | -
| style="text-align:right;" |15 m
| style="text-align:center;" | -
| style="text-align:center;" | -
|}
=== Ariopòrti ===
{{Véddi ascì|Ariopòrto de Sarzànn-a-Lûni}}
Inta Rivêa de Levànte, scibén ch'o ségge de ridûte dimenscioîn, a gh'è 'n [[Ariopòrto de Vilanêuva d’Arbénga|ariopòrto]] ascì, scitoòu vixìn a-o pàize de [[Sarzànn-a]]. Nasciûo cómme ariopòrto militâre into [[1918]], atoalménte o l'à a-o sò intèrno a sêde de 'n arioclub civîle ascì, o quæ o òrganiza vàrie ativitæ cómme córsi de xêuo e de paracadutìsmo.
== Comuîn ==
[[Immaggine:Lavagna-Liguria-Italy_-_Creative_Commons_by_gnuckx_(3621305607).jpg|miniatura|300x300px|Vìsta aéria de [[Lavagna|Lavàgna]].]]
[[Immaggine:Golfo_di_La_Spezia_Italy_aerial_view.jpg|miniatura|300x300px|Vìsta aéria do [[Górfo da Spézza]].]]
[[Immaggine:Palmaria_Tino.jpg|miniatura|300x300px|Vìsta aéria de [[Pòrtivene|Pòrtovénere]].]]
In sciô Mâ Lìgure, lóngo a Rivêa de Levànte, se afacian 26 comuîn, faxenti pàrte de dôe divèrse provìnse. Inte lô órdine de dispoxiçión, da [[Zena|Zêna]] vèrso èst, sòn:
{| class="wikitable sortable"
!Nùmero
!Pàize
!Provìnsa
!Popolaçión
(a-o 2011)
!Superfìcce
(km<sup>2</sup>)
|-
| style="text-align:center;" |1
| style="text-align:center;" |[[Zena|Zêna]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |586 180
| style="text-align:right;" |240,29
|-
| style="text-align:center;" |2
| style="text-align:center;" |[[Boggiasco|Bogiàsco]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |4 486
| style="text-align:right;" |4,42
|-
| style="text-align:center;" |3
| style="text-align:center;" |[[A Ceive de Söi|Céive]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |2 582
| style="text-align:right;" |3,56
|-
| style="text-align:center;" |4
| style="text-align:center;" |[[Söi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |4 404
| style="text-align:right;" |13,07
|-
| style="text-align:center;" |5
| style="text-align:center;" |[[Recco|Récco]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |10 106
| style="text-align:right;" |9,77
|-
| style="text-align:center;" |6
| style="text-align:center;" |[[Camuggi|Camóggi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |5 481
| style="text-align:right;" |10,07
|-
| style="text-align:center;" |7
| style="text-align:center;" |[[Portofin|Pòrtofìn]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |453
| style="text-align:right;" |2,53
|-
| style="text-align:center;" |8
| style="text-align:center;" |[[Santa Margaita (comun)|Sànta Margàita]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |9 709
| style="text-align:right;" |10,04
|-
| style="text-align:center;" |9
| style="text-align:center;" |[[Rapallo|Rapàllo]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |29 226
| style="text-align:right;" |33,61
|-
| style="text-align:center;" |10
| style="text-align:center;" |[[Zoaggi|Zoâgi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |2 516
| style="text-align:right;" |7,79
|-
| style="text-align:center;" |11
| style="text-align:center;" |[[Ciävai|Ciâvai]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |27 338
| style="text-align:right;" |12,23
|-
| style="text-align:center;" |12
| style="text-align:center;" |[[Lavagna|Lavàgna]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |12 579
| style="text-align:right;" |13,88
|-
| style="text-align:center;" |13
| style="text-align:center;" |[[Sestri Levante|Séstri Levànte]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |18 172
| style="text-align:right;" |33,62
|-
| style="text-align:center;" |14
| style="text-align:center;" |[[Monegia|Monêgia]]
| style="text-align:center;" |{{IT-GE}}
| style="text-align:right;" |2 890
| style="text-align:right;" |15,61
|-
| style="text-align:center;" |15
| style="text-align:center;" |[[Deiva|Déiva]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |1 438
| style="text-align:right;" |14,09
|-
| style="text-align:center;" |16
| style="text-align:center;" |[[Framûa]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |683
| style="text-align:right;" |19,26
|-
| style="text-align:center;" |17
| style="text-align:center;" |[[Bonasseua|Bonasêua]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |995
| style="text-align:right;" |9,19
|-
| style="text-align:center;" |18
| style="text-align:center;" |[[Levanto|Lévanto]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |5 509
| style="text-align:right;" |36,81
|-
| style="text-align:center;" |19
| style="text-align:center;" |[[Monterosso|Monterósso]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |1 481
| style="text-align:right;" |10,94
|-
| style="text-align:center;" |20
| style="text-align:center;" |[[Vernassa|Vernàssa]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |941
| style="text-align:right;" |12,30
|-
| style="text-align:center;" |21
| style="text-align:center;" |[[Rimazô]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |1 669
| style="text-align:right;" |10,27
|-
| style="text-align:center;" |22
| style="text-align:center;" |[[Pòrtivene|Pòrtovénere]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |3 702
| style="text-align:right;" |7,66
|-
| style="text-align:center;" |23
| style="text-align:center;" |[[A Spèza|Spézza]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |92 659
| style="text-align:right;" |51,39
|-
| style="text-align:center;" |24
| style="text-align:center;" |[[Lerze|Lèrxi]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |10 090
| style="text-align:right;" |16,01
|-
| style="text-align:center;" |25
| style="text-align:center;" |[[Mègia|Améggia]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |4 484
| style="text-align:right;" |14,17
|-
| style="text-align:center;" |26
| style="text-align:center;" |[[Sarzànn-a]]
| style="text-align:center;" |{{IT-SP}}
| style="text-align:right;" |21 829
| style="text-align:right;" |34,52
|}
== Nòtte ==
<references responsive="" />
== Vôxe corelæ ==
* [[Rivêa]]
* [[Rivêa de Ponénte]]
* [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Çitæ metropolitànn-a de Zêna]]
* [[Provinsa dea Spèza|Provìnsa da Spézza]]
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Giögrafîa da Liguria]]
ot65gc2yd2zpr2sjdxmyttinilmc8gg
Mitocóndrio
0
32017
269019
268862
2026-04-12T11:19:03Z
Michæ.152
13747
coreçión segóndo o conséggio do Rico Carlin e precizaçión
269019
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión.
[[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]]
== Caraterìstiche e strutûa ==
Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a.
=== A menbrànn-a mitocondriâle estèrna ===
A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]].
[[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]]
=== Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM ===
E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpórta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi.
[[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]]
===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna ===
A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ:
# o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre
# a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]]
# a regolaçión do traspòrto di metabolîti
[[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]]
[[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]]
Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci:
# conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi);
# conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi);
# conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi);
# conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi)
# conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi).
[[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]]
=== E créste mitocondriâli ===
E créste mitocondriâli conpórtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva.
[[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]]
[[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]]
=== E càmie mitocondriâli ===
A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]).
Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva:
# enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci;
# granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]];
# [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio);
# [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA);
# [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]].
# ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER)
=== O DNA mitocondriâle ===
Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu.
[[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]]
L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn.
O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpórta ‘n "efètto-pasàggio", za ch'a pòrta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu: fintànto chi-â perçentoâle de mDNA cangiòu o rèsta sótta a 'n çèrto livéllo, a çélola a l'ariêsce a fonçionâ normalménte, ma quànde se pàssa 'na quantitæ crìtica, alôa a fonçión çelolâre a vêgne goastâ e sciòrte di scìntomi. Pe sta raxón, 'na patologîa asoçiâ a sto fenòmeno a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpórta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pórta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpórta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ.
== Òrìgine ==
Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provégne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]:
# prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]]
# mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna
# prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice
# prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a
# mancànsa de [[istoìn]]
# senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]]
# replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo)
[[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]]
In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>.
== Fonçioìn ==
I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión:
ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP
Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri.
[[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]]
A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o végne cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o végne òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é:
C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP
Dónca l'àçido pirùvico ch'o végne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn:
# in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o végne da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]];
# in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vêgne cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vêgne dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô.
[[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]]
E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH).
=== A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva ===
O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpórtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]].
[[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]]
[[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]]
Dónca, l'[[energîa]] ch'a végne liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]].
[[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]]
=== A stràdda mitocondriâle de apoptôxi ===
Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e.
A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pórta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]].
[[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]]
=== Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio ===
Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pórtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o végne asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre.
=== A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a ===
A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle.
L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'avégne pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pórta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia.
[[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]]
[[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]]
=== A termogénexi ===
Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]].
[[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]]
[[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]]
== Distribuçión di mitocóndri ==
Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]].
I mitocóndri són prezénti in abondànsa:
# into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse;
# into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa;
# inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûan [[àçido clorìdrico]] (HCl);
# inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica;
# inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse;
# into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze;
# inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna;
# inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL).
[[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]]
[[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]]
Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]].
== Anotaçioìn ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana
|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
[[Categorîa:Biologîa]]
nmerhcslb41ma0vxzsv0f91hoz03k6w
269020
269019
2026-04-12T11:21:33Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
269020
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión.
[[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]]
== Caraterìstiche e strutûa ==
Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a.
=== A menbrànn-a mitocondriâle estèrna ===
A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]].
[[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]]
=== Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM ===
E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpòrta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi.
[[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]]
===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna ===
A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ:
# o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre
# a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]]
# a regolaçión do traspòrto di metabolîti
[[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]]
[[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]]
Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci:
# conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi);
# conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi);
# conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi);
# conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi)
# conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi).
[[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]]
=== E créste mitocondriâli ===
E créste mitocondriâli conpòrtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva.
[[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]]
[[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]]
=== E càmie mitocondriâli ===
A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]).
Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva:
# enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci;
# granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]];
# [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio);
# [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA);
# [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]].
# ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER)
=== O DNA mitocondriâle ===
Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu.
[[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]]
L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn.
O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpòrta ‘n "efètto-pasàggio", za ch'a pòrta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu: fintànto chi-â perçentoâle de mDNA cangiòu o rèsta sótta a 'n çèrto livéllo, a çélola a l'ariêsce a fonçionâ normalménte, ma quànde se pàssa 'na quantitæ crìtica, alôa a fonçión çelolâre a vêgne goastâ e sciòrte di scìntomi. Pe sta raxón, 'na patologîa asoçiâ a sto fenòmeno a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpòrta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pòrta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpòrta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ.
== Òrìgine ==
Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provégne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]:
# prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]]
# mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna
# prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice
# prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a
# mancànsa de [[istoìn]]
# senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]]
# replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo)
[[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]]
In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>.
== Fonçioìn ==
I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión:
ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP
Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri.
[[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]]
A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o végne cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o végne òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é:
C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP
Dónca l'àçido pirùvico ch'o végne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn:
# in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o végne da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]];
# in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vêgne cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vêgne dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô.
[[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]]
E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH).
=== A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva ===
O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpòrtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]].
[[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]]
[[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]]
Dónca, l'[[energîa]] ch'a végne liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]].
[[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]]
=== A stràdda mitocondriâle de apoptôxi ===
Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e.
A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pòrta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]].
[[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]]
=== Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio ===
Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pòrtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o végne asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre.
=== A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a ===
A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle.
L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'avégne pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pòrta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia.
[[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]]
[[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]]
=== A termogénexi ===
Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]].
[[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]]
[[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]]
== Distribuçión di mitocóndri ==
Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]].
I mitocóndri són prezénti in abondànsa:
# into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse;
# into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa;
# inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûan [[àçido clorìdrico]] (HCl);
# inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica;
# inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse;
# into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze;
# inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna;
# inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL).
[[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]]
[[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]]
Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]].
== Anotaçioìn ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana
|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
[[Categorîa:Biologîa]]
0o6lusbb89diwgrm8m24uamx0kqr304
A Rüa (Camuggi)
0
32686
268996
268818
2026-04-11T17:14:44Z
Arbenganese
12552
-ùn
268996
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=A Rüa
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti=
|Patrono=San Giuvanni martire
|Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe' sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe' San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe' taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe' rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe' sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe' lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe' tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe' anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe' San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe' San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe' primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
bgr0gqqwhenjki6olc2cgsmvp1580es
Tuningen
0
32695
268994
268992
2026-04-11T13:06:23Z
Arbenganese
12552
/* Cultüa e Persunalitè */ link
268994
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin.
Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'é missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'é tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù [[Johann Philipp Glöker]] ([[1819]]-[[1889]]), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] ([[1903]]-[[1996]]) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.
Fin dai anni Otanta, a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]], u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"/ "Freuendeskreis Camogli e.V." ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen") e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'é decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
lxpi6m20im9v9jywwtno5jhjercj0lm
268995
268994
2026-04-11T13:22:02Z
Arbenganese
12552
/* Vie de cumünicasiun */ +info
268995
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe' pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin.
Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'é missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'é tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe' i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù [[Johann Philipp Glöker]] ([[1819]]-[[1889]]), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] ([[1903]]-[[1996]]) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe' tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|1. Municipio, p.2}}</ref>
Fin dai [[Anni 1980|anni Otanta]], a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuningen.de/index.php?id=53|tìtolo=Partnerschaft Camogli- Das Entstehen der Partnerschaft|léngoa=DE|vìxita=2026-04-11}}</ref>, u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/04/08/camogli-tuningen-rinnovato-il-gemellaggio/|tìtolo=Camogli-Tuningen: rinnovato il gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>/ "Freuendeskreis Camogli e.V."<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuningen.de/leben-freizeit/vereinsleben/vereinsleben/15/freundeskreis-camogli-ev|tìtolo=Freundeskreis Camogli e.V.|léngoa=DE|vìxita=2026-04-11}}</ref> ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen")<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria24.it/2022/11/13/camogli-tradizionale-mercatino-de-gli-amici-di-tuningen/315993/?noamp=mobile|tìtolo=Camogli: tradizionale mercatino de “Gli amici di Tuningen”|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref> e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.mentelocale.it/genova/25509-a-camogli-il-mercatino-con-i-prodotti-tipici-dalla-citta-di-tuningen.htm|tìtolo=A Camogli il mercatino con i prodotti tipici dalla città di Tuningen|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'é decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2023|Informazioni generali, Comune: date e avvenimenti, p.4}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda<ref name=":0" />, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
muyvmnueiqqnptzh3rfftpomc440td6
Baterie de Punta Ciappa
0
32701
269000
2026-04-11T22:32:18Z
Arbenganese
12552
Creà - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu
269000
wikitext
text/x-wiki
= E Bateie[1] de Punta Ciappa =
E bateie de Punta Ciappa sun ün scistema de difeiza custruiu in ti anni Trenta du Növesentu daa 202°, bateia custea de l’Ezercitu regiu, restan in sciu versante de levante da penizua[2] de Portufin. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateia a segge[3] sulu üna, u postu u l’ha pigiou u numme de Bateie, cumme se fuisan[4] tante. Se trövan in sciu prumuntoiu[5] de Punta Ciappa, drentu i cunfin du Cumüne de Camuggi.
Aa lucalitè u se ghe riva d’in San Roccu[6], (a)dövià[7] cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l’Ezercitu Regiu Italian (201° Rezimentu[8] Artigiaia[9] Custea, 55° e 135° Rezimentu de Fanteia[10], cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de Murtua[11] de Furnelli[12].
Ae spalle de Bateie, dae parte[13] de Groppu Marsu, u gh’è u Centru de Vixita “Silvio Somazzi”, ch’a funsiunn-a cumme stasiun pe’e riserche in sce l’ambiente e in sciu tempu, pe’ e infurmasiuin pe’ chi u và a caminà pe’ i senté.[14] In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe’e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera i l’aveivan fetu sentì u bezögnu d’ün scistema a difeiza di porti militari e de l’indüstria du Regnu d’Italia, ciü tantu pe’ Zena e A Speza.[15] A difende u portu de Zena, u ciü impurtante d’Italia, u s’ea decizu de tià sciü due bateie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateia de Punta Ciappa de Camuggi, cun l’agiüttu da dui pontoin armè[16] missi in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Mainn-a[17] (T.A.) ognidün cun quattru tocchi[18] 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu de doppu sun stete custruie a bateia de Rensen[19] e quella de Munte Mou de Quintu, cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii[20] da Zena fra u 1940 e u 1941, quandu e növe bateie nu gh’ean ancun, nu l’ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise[21] de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateia de Punta Ciappa a fise de cumpletu föa via[22] rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l’é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai 8 de setembre du 1943. Da quellu mumentu, doppu ch’u l’è stetu rangiou da l’urganizasiun TODT, u cumplessu u l’è passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l’Artigeia da Mainn-a[23]), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l’abandun du scitu.[24]
U recüperu u l’è avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe’e escursciuin in tu Parcu du Munte de Portufin.
== Strutüa ==
A bateia a l’éa armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu;[25] i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe’a diresiun du tiu e pe’ mià d’in giu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culighè ün cun l’atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galeie[26] cunettan i lucali di servissi de trasportu[27] cun quelli de depoxitu pe’ munisiuin e ricoveru pe’u persunale. A cumpletà u tüttu l’è stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe’ i armamenti legei[28], a difende a furtessa[29]. Doppu i 8 de setembre du 1943, au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme a scorsa da tratügua[30], che ean steti armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l’è feta cumme üna rocaforte difeiza da du reticulatu, u gh’ea di campi minè, e di asusti[31] cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu int alucalitè du Briccu, prutezüa[32] da de rocche. In ta lucalitè de l’Ebaiu[33] u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch’u gh’ea ün nicciu ch’a l’avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve i ghe meteivan e munisiuin.
Üna rabassa[34] cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe’ mezu d’üna scà da man[35], ch’a daiva in scia galleria de ligamme[36] cu’u bunker radiu ch’u gh’è au de sutta. In te l’ünicu ciasà restou scuvèrtu u gh’ea ün toccu da 152/45, cun intrà in sciu fiancu ch’a porta a üna rizervetta misse in ta caverna.
Duì bunker i panan invece de cazematte de ciümentu armou, missu duve u gh’ea üna pustasiun au de föa, armà de prubabile cu’i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch’u se tröva de deré.
E pustasiuin l’ean furnie d’üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu i se zunzan e czerme di servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün’infermeia, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e i bagni.[37]
f45b5u9ayz9uhwm3ymq10xcc4gchsof
269001
269000
2026-04-11T22:32:33Z
Arbenganese
12552
rev
269001
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l’Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l’ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de Punta Ciappa, drentu i cunfin du Cumüne de Camuggi.
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l’Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh’è u Centru de Vixita “Silvio Somazzi”, ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe’e riserche in sce l’ambiente e in sciu tempu, pe’ e infurmasiuin pe’ chi và a caminà pe’ i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe’e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d’ün scistema a difeiza di porti militari e de l’indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d’Italia]], ciü tantu pe’ [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d’Italia, u s’ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l’agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh’ean ancun, nu l’ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l’é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch’u l’è stetu rangiou da l’urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l’è passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l’Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l’abandun du scitu.
U recüperu u l’è avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe’e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l’éa armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe’a diresiun du tiu e pe’ amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l’atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe’ munisiuin e ricoveru pe’u persunale. A cumpletà u tüttu l’é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe’ i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l’8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l’è feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh’ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l’Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch’u gh’ea una niccia ch’a l’avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe’ mezu d’üna scà a man, in scia galleria de uniun cu’u bunker radiu ch’u gh’è de sutta. In te l’ünicu ciasà restou scuvèrtu gh’ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch’a porta a üna rizervetta in ta caverna.
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh’ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu’i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch’u se tröva de deré.
E pustasiuin l’ean furnie d’üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün’infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.
d0vj0cqpilh7j0kv3yi6ual36zidu85
269002
269001
2026-04-11T22:32:53Z
Arbenganese
12552
rev
269002
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l’Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l’ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de Punta Ciappa, drentu i cunfin du Cumüne de Camuggi.
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l’Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh’è u Centru de Vixita “Silvio Somazzi”, ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe’e riserche in sce l’ambiente e in sciu tempu, pe’ e infurmasiuin pe’ chi và a caminà pe’ i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe’e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d’ün scistema a difeiza di porti militari e de l’indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d’Italia]], ciü tantu pe’ [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d’Italia, u s’ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l’agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh’ean ancun, nu l’ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l’é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch’u l’è stetu rangiou da l’urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l’è passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l’Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l’abandun du scitu.
U recüperu u l’è avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe’e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l’ea armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe’a diresiun du tiu e pe’ amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l’atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe’ munisiuin e ricoveru pe’u persunale. A cumpletà u tüttu l’é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe’ i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l’8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l’è feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh’ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l’Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch’u gh’ea una niccia ch’a l’avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe’ mezu d’üna scà a man, in scia galleria de uniun cu’u bunker radiu ch’u gh’è de sutta. In te l’ünicu ciasà restou scuvèrtu gh’ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch’a porta a üna rizervetta in ta caverna.
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh’ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu’i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch’u se tröva de deré.
E pustasiuin l’ean furnie d’üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün’infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.
9xv837r6qcks02m9tfap64lbpbaguhc
269003
269002
2026-04-11T22:33:13Z
Arbenganese
12552
link vari, notte
269003
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l’Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l’ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l’Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh’è u Centru de Vixita “Silvio Somazzi”, ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe’e riserche in sce l’ambiente e in sciu tempu, pe’ e infurmasiuin pe’ chi và a caminà pe’ i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe’e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d’ün scistema a difeiza di porti militari e de l’indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d’Italia]], ciü tantu pe’ [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d’Italia, u s’ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l’agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh’ean ancun, nu l’ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l’é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch’u l’è stetu rangiou da l’urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l’è passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l’Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l’abandun du scitu.
U recüperu u l’è avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe’e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l’ea armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe’a diresiun du tiu e pe’ amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l’atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe’ munisiuin e ricoveru pe’u persunale. A cumpletà u tüttu l’é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe’ i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l’8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l’è feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh’ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l’Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch’u gh’ea una niccia ch’a l’avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe’ mezu d’üna scà a man, in scia galleria de uniun cu’u bunker radiu ch’u gh’è de sutta. In te l’ünicu ciasà restou scuvèrtu gh’ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch’a porta a üna rizervetta in ta caverna.
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh’ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu’i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch’u se tröva de deré.
E pustasiuin l’ean furnie d’üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün’infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.
qzw9dkdqspk3hlk3xlfr2i7ci359n79
269004
269003
2026-04-11T22:33:35Z
Arbenganese
12552
Giüstou i apostrufi <’>, sensa cangi de cuntegnüu
269004
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'è u Centru de Vixita “Silvio Somazzi”, ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'è stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l'è passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'è avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'è feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'è de sutta. In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.
cl8qeamdu9afts2h93mkslqs9k02i90
269005
269004
2026-04-11T22:33:52Z
Arbenganese
12552
rev
269005
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita “Silvio Somazzi”, ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta. In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.
lgvgtqdven5vplnqu72yejhf1ew7owk
269006
269005
2026-04-11T22:34:07Z
Arbenganese
12552
rev, notte
269006
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena. Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45 missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta. In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.
qe3gjao5r8pmxfpz8p7qat2q53yt3d4
269007
269006
2026-04-11T22:34:26Z
Arbenganese
12552
notte, biblio, varie
269007
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté. In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
A pulitica militarista du regime fascista e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u portu de Zena, u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a Mameli de Pegi e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da Zena fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise de scarsu agiüttu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise scarsu agiuttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]], u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie. In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
kb1orbbq26acngxzsjesph1bgxzw9pc
269008
269007
2026-04-11T22:34:42Z
Arbenganese
12552
rev, azunta notte
269008
wikitext
text/x-wiki
= Baterie de Punta Ciappa =
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
5u5bs8nm9sevklot8ilkgsw5bk6gom8
269009
269008
2026-04-11T22:35:07Z
Arbenganese
12552
+tl camugin
269009
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
ajg3ar3j4lkxwox0eo6w4z4d9hma5lu
269010
269009
2026-04-11T22:35:36Z
Arbenganese
12552
Interpr
269010
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
bqb3mw9u7wvrauew92ddokuea0uu0ko
269011
269010
2026-04-11T22:35:53Z
Arbenganese
12552
/* Atri prugetti */ Cat
269011
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
ow59okkdj79bcozt7d6ip5jbi6btshz
269012
269011
2026-04-11T22:38:19Z
Arbenganese
12552
+img
269012
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
rvemjtyf6rkalcckjwfy5ot71rf5urt
269013
269012
2026-04-11T22:39:36Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ img
269013
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
pcv2ynkcq3mzc2ub29jyozwhnkv93di
269014
269013
2026-04-11T22:39:50Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ left
269014
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea\left]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
7b5clrpvrxsa55yuqtlala0evzci6ln
269015
269014
2026-04-11T22:39:59Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ |
269015
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
jlvpnzc2psmxkvsl19tr1pxwvi3eb7g
269016
269015
2026-04-11T22:40:31Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ dim
269016
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|250px]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
gdelb3vtsyaqd4bg06mawx783sokrc9
269017
269016
2026-04-11T22:40:45Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ px
269017
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|2000px]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
cxyo75xd6tkcdrd4uokv7ueiysqp63d
269018
269017
2026-04-11T22:40:54Z
Arbenganese
12552
/* Storia */ px
269018
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|200px]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
== Strutüa ==
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
jg8ypu1aerxkwjgaadze0h7m97pcl2g