Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.46.0-wmf.23 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Portofin 0 1601 269026 268984 2026-04-12T12:44:41Z N.Longo 12052 /* Pòsti de interesse */ + 269026 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Portofin |Panorama = Portofino, Liguria (8859767966).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panoramma de Portofin</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Matteo Viacava |Partito = lista civica de çentro-drita "Tutti insieme" |Data elezione = 6-6-2016 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 2 |Abitanti = 357 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/query.php?lingua=ita&Rip=S1&Reg=R07&Pro=P010&Com=39&anno=2023&submit=Tavola Dæto Istat] - Popolaçion rescidente a-i 31 d'òtobre do 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Divisioni confinanti = [[Camuggi|Camoggi]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1414 |Nome abitanti = portofineixi |Patrono = [[San Zòrzo]] |Festivo = primma domenega d'arvî |Mappa = Map of comune of Portofino (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçion do comun de Portofin inta çitæ metropolitann-a de Zena }} '''Portofin''' (''Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) o l'è un [[Comun|comùn]] [[Liguria|ligure]] de 357 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> inta [[Çittæ metropolitann-a de Zena|çitæ metropolitann-a de Zêna]]. == Giögrafia == {{Çitaçión|In paize picìn, Portofìn, o s'espande comme 'na mêzalunn-a d'in gîo a questo carmo baçî...|[[Guy de Maupassant]]|Un petit village, Portofino, s'élargit comme un croissant de lune autour de ce calme bassin...|lingua=FR}} O comùn o l'è scitoòu inte unn-a bâia a-i pê de l'òmònimo promontöio, a 36&nbsp;km da [[Zena]]. Pòrtofìn o fa parte do [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parco naturâle regionâle de Pòrtofìn]] insémme a atri sei comûni e a-a [[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Risèrva marinn-a de Pòrtofìn]]. O comùn o fa parte da zöna giögràfica ciamâ "[[Tigullio]]". == Stöia == Segondo [[Plinio o Vêgio]], o borgo de Pòrtofìn o vegne fondòu da l'[[Impêo Roman|Impêro roman]] co-o nomme de ''Portus Delphini'' dovûo a-a grande popolaçión de [[drafin]] do [[Górfo do Tigùllio|Gorfo do Tigullio]]. Into [[1171]] o piccìn borgo mainâ o vegne sottoposto a-o contròllo amministratîvo, insemme a-a vixìnn-a [[Santa Margaita]], de [[Rapallo]], che o l'ingloba o vilàggio inti sò teritöi comunâli. Da-o [[1229]] o diventiâ parte integrante da [[Repùbrica de Zena|Repubbrica de Zena]], coscì comme l'intrêgo teritöio rapallin, divegnindo rifùggio pe-a [[Marìnn-a Zenéize|marin-a mercantîle zeneize]] graçie a-o sò pòrto naturâle. Into [[1409]] o vegne vendûo a [[Firense]] da l'imperatô [[Càrlo VI de Frànsa|Carlo VI de Fransa]], sciaccòu pòi da [[Zena]], ma i mæximi fiorentin o restitoìscian pöco dòppo. Into [[XV secolo|XV sécolo]] u o l'à patîo divèrsci pasaggi de amministraçion familiâ, da-i [[Fregôzo (famìggia)|Fregoxi]] a-i [[Spìnoa (famìggia)|Spìnoa]], i [[Fiésco (famìggia)|Fieschi]], i [[Adórno (famìggia)|Adorni]] e i [[Döia (famiggia)|Döia]]. Da-o [[1608]] o vegniâ inserîo inti teritöi do Capitanægo de Rapallo. Into [[1815]] o l'é stæto inglobòu into [[Regno de Sardegna]], coscì comme o [[Congresso de Vienna]] do [[1815]] o l'à stabilîo anche pe-i atri comûni da [[Repùbrica Lìgure|Repùbblica Ligure]]. Into [[1861]] o l'è intròu into [[Regno d'Italia]]. == Abitanti == === Evoluçion demogràfica === {{Demografia/Pòrtofìn}} == Pòsti de interesse == === Architetûe religiôze === <gallery mode="packed" widths="145"> Portofino - Chiesa di San Martino - 2023-09-27 23-02-21 002.jpg|A parochiâle de San Martìn Portofino-chiesa san Giorgio (2012).JPG|Vista da gêxa de San Zòrzo Oratorio di Nostra Signora Assunta (Portofino) - lato nord-est 2 2023-04-26.jpg|L'ötöio de l'Asónta Portofino-cappella san Sebastiano-complesso.jpg|A capélla de San Sebastiàn Portofino-eremo di Sant'Antonio di Niasca-complesso3.jpg|L'éremo de Sant'Antönio de Niasca </gallery> * Gêxa de San Martìn * Gêxa de San Zòrzo * Ötöio de l'Asónta * Capélla de San Sebastiàn * Éremo de Sant'Antönio de Niasca === Architetûe civîli === * Villa Altachiara * Villa Beatrice * Fâro de Portofìn === Architetûe militâri === * Castello Brown * Castello de San Zòrzo == Cultûa == {{Seçión vêua}} == Economîa == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Spòrt == {{Seçión vêua}} == Aministraçión == {{Seçión vêua}} == Vîe de comunicaçión == {{Seçión vêua}} == Nòtte == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.comune.portofino.genova.it/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-06-22}} * {{Çitta web|url=https://portofino.it/|tìtolo=Scîto turìstico ofiçiâ|léngoa=EN|vìxita=2023-06-22}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da çittæ metropolitann-a de Zena]] rclvk1ktxlk2h26y57bu2k8iuac63ts Camuggi 0 1604 269027 268966 2026-04-12T12:47:59Z N.Longo 12052 + liammi 269027 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Camuggi |Tipo = [[Comun|cumüne]] |Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Amministratore locale = Giovanni Anelli |Partito = lista civica "Per la nostra città" |Data elezione = 14-5-2023 |Data istituzione = 1861 |Altitudine = 32 |Abitanti = 4949 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] |Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1531 |Nome abitanti = Camugin |Patrono = Madonna du Buschettu |Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu |Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena }} '''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]]. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="145"> File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi da Punta Ciappa File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu File:Camogli-Punta Chiappa-DSCF0658.JPG|Punta Ciappa </gallery> Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, San Fertuzu e Cà Russe. U statütu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pissurella e de San Prospu, Bana, San Giacumu, San Nichiosu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante. == Storia == [[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]] Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu. Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fuise zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]] I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatui. In tu mentre se cumensavan a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e. Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]]. [[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]] In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]]. In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref> In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]]. Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là. Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia). [[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]] Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà. Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> [[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu. == Abitanti == Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista. === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Camóggi}} === Cugnummi ciü difüxi === I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> === Persunalitè === A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]]. De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]]. Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]). Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu. == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu </gallery> === Architetüe religiuze === {{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]]. * A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma. * Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref> * A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]]. * In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiosu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" /> * Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]]. === Atre architetüe === [[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]] * Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu. * De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]]. * Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da Bateria de Punta Ciappa, cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris. == Ecunumia == Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü. A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa. == Cultüa == Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu. In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]]. A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma. <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu </gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa. De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana. Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè. U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]]. == Feste e fee == [[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]] A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn. [[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]] A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza. Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian. De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale. Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa. == Sport == Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]]. Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun. De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì. == Aministrasiun == <gallery mode="packed" widths="200" heights="180"> Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu </gallery> Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita. A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè. === Scindici de Camuggi === {{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} [[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassiu du Cumüne]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}} {{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumünicasiuin== <gallery mode="packed"> Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun </gallery> U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]]. Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]]. I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} * {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Camuggi| ]] rgtlmqff1ar8g5nycpvlsa44qgihr99 Borṡi e Veressi 0 1723 269028 266138 2026-04-12T12:52:09Z N.Longo 12052 fix 269028 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bòrṡi e Veréssi |Panorama = 2013-07 Fraktion Verezzi 011.jpg |Didascalia = A Ciassa e u Rucàru de Veréssi, cun Bòrṡi e [[A Prìa]] in sciu mâ |Tipo = [[comùn|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Savuna |Amministratore locale = Renato Dacquino |Partito = lista sivica "Nuova via per Borgio Verezzi" |Data elezione = 16-5-2011 |Data rielezione = 4-10-2021 |Mandato = 3 |Data istituzione = 1933 |Altitudine = 10 |Abitanti = 2053 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn rescidente a-i 31 de maṡṡu du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2023 |Sottodivisioni = Borṡi (sede du cumün), Veréssi |Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Finô|Finâ]], [[U Tû]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1351 |Nome abitanti = borṡìn, veresìn |Patrono = [[Sàn Pê|San Pê]] |Festivo = [[29 zûgno|29 de ṡügnu]] |Mappa = Map of comune of Borgio Verezzi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puṡisiùn du cumün de Bòrṡi e Veréssi in-ta pruvinsa de Savuna }} '''Bòrṡi e Veréssi'''{{#tag:ref|''Bòrzi e Veéssu'' o ''Veéssi'' in-tu [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]], ''Borsi e Verési'' in [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://books.google.com/books?id=ipCwGQAACAAJ|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Borṡi e Vereṡṡi'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=121|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Bòrxi e Verésso'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]|group=n.}} (''Bòrṡi e Ver̯éssu'' in veresìn, ''Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) i sun dûi paìṡi [[Liguria|ligüri]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savuna]] ünìi in-te 'n sulu [[Comun|cumün]], ch'u cunta 2.053 abitanti (dêti agiurnê a-u [[2023]]). == Geugrafìa == U cumün u l'è cunpostu da-i dûi pàiṡi de Bòrṡi (in scia còsta, faciòn sciü-u Gurfu de Löa in-ta sö estremitê ciü a levànte) e de Veréssi (in scia culîna, a 200&nbsp;m slm, cunpostu da-e burghê da Cröṡa, du Pöṡṡu, da Ciassa e du Rucàru).<ref name=":3">{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Vicino|outô2=Daniele Arobba|outô3=Guido Imperiale|tìtolo=Comunità Montana Pollupice. Le valli e l'entroterra delle valli di Finale L.-Pietra L.-Loano Guida e Carta topografica|ànno=1988|editô=Istituto Geografico De Agostini|çitæ=Nuvara|léngoa=IT}}</ref> [[File:Bòrzi (Bòrzi e Veéssu)-Panuràmma da-a Stradda de San Stêva (A Prìa) 01.jpg|thumb|U burgu de Borṡi|left]] Borṡi u l'è in-ta valâ du turente Butassàn, ch'u marca u cunfìn cumünâle a punénte, cu-[[A Prìa]], mentre u cunfìn a levànte u l'è marcòn da-u Riàn da Fin, ch'u nasce in teritòriu finarìn in sìmma a-u [[Càvu da Cravasòppa]] e u l'ha ascì in ràmmu de surgenti 'n-ta lucalitê veresìna de San Martìn.<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/SV/08bottassano/tavole/retidr_245040_2.pdf|tìtolo=Cién de Basìn du Riu Butassàn|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A setentriùn u cumün u l'è cunfinante cu-U Tû, ch'u se tröva a-u de là du Munte Grossu (299&nbsp;m). De lungu pàrte du basin du Butassàn u Riàn da Lescìa, sö afluente de manca, ch'u nasce a-i cunfìn cu-[[U Tû]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.pianidibacino.ambienteinliguria.it/ReticoloIdrografico/comuni/BorgioVerezzi.html|tìtolo=Reticolo idrografico del comune di Borgio Verezzi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> Tantu Borṡi cuantu Veréssi i sun traversê fina da-u Riàn da Batuéṡṡa, ch'u scûre a partì da-a lucalitê du Castelâ de Veréssi e u traversa, a l'artéssa de Borṡi, e gròtte de Vâdemìn, cunplessu carscicu svilupòn in-te dulòmie e in-ti carchê dîti de San Pê di Munti, scrövîu du [[1930]].<ref name=":3" /> == Stòria == [[File:Borgio Verezzi - Borgata Poggio, Verezzi.jpg|thumb|Veréssi, burgâ du Pöṡṡu|left]] === Urigine du numme === U numme Borṡi u deriva da-u latìn ''Burgus Albingaunum''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=BGcPAAAAYAAJ&pg=PA460|ànno=1834|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=460-461|volùmme=Baceno-Buttogno}}</ref>, a indicâ a l'insediamentu stéssu, ligòn a-a Arbénga vista a presensa in êpuca prerumâna da tribü ligüre di [[Ingauni|ingàuni]]. Veréssi, invêxe, a l'è de l'ablatîvu preruman ''Veletiis'', latiniṡòn in ''Veretium''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico-storico-statistico-commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://books.google.com/books?id=DwYUAAAAQAAJ&pg=PA16|ànno=1854|editô=Gaetano Maspero e G. Marzorati|çitæ=Turìn|léngoa=IT|pp=16-17|volùmme=Verd-Vintebbio}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://borghipiubelliditalia.it/borgo/verezzi/#1480496816106-48a7f6ef-54ab|tìtolo=Veréssi, Ün di burghi ciü belli d'Italia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref> o ''Viretium'', pöi divegnüu ''Veretio'', fin a-a furma da giurnâ d'ancö. === Preistòria === Üna de prìmme testimuniânse de frecuentasiùn ümâna in-tu teriròriu cumünâle a l'è rapreṡentâ da-u Castelâ de Veréssi, ch'u se tröva in-ta lucalitê cu-u mêximu numme. U scitu, incuadròn in-ta primma etê du fêru, fra i [[IV secolo a.C.|seculi IV]] e [[III secolo a.C.|III a.C.]].<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Henry de Santis|tìtolo=Il Castellaro di Verezzi|editô=Istituto italiano di preistoria e protostoria|revìsta=Notiziario di preistoriae protostoria|çitæ=Firense|ànno=2016|volùmme=3.1|léngoa=IT|url=https://www.academia.edu/30084110/Il_Castellaro_di_Verezzi_Borgio_Verezzi_SV_}}</ref> Difêti sta [[Castelà (furtificasiùn)|tipulugîa de custrusiùi]] a l'êa tìpica de pupulasiùn ligüri antìghe, devöê cumme scistémma difenscìvu a-e spàlle da maîna.<ref name="castellari''>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=17|capìtolo=I Castellari di Ranzi}}</ref> === Êpuca rumâna === A duminasiùn ligüre a làscia u sö postu a cuélla rumâna cu-a canpagna de cuncuista purtâ avanti da-u console Lucio Emilio Paolo. Du [[181 a.C.]] u l'incuménsa cuscì u prucessu de rumaniṡasiùn da zôna, segnòn survatüttu da-a custrusiùn da [[Via Julia Augusta]], fêta custruî du [[13 a.C.]], in mòddu da culegâ Rumma cu-e növe têre cuncuistê, integrê in-ta [[Regio IX Liguria]]. A ṡôna a l'è dunca a-u de sutta da ''mansio'' du Pulupixe.<ref>{{Çitta lìbbro |outô=R.Rembado |tìtolo=La Villa di Ranzi e il suo territorio|ànno=1996|editô=Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa= IT|p=28|capìtolo=La mansione romana di Pullopice}}</ref> === Etê de meṡṡu === Cu-a caütta de l'Inperu Ruman i dui sentri i sübiscian e incursciùi barbariche, primma lungubarde e poi di Franchi. Cuand'u möe Carlu Magnu, in-te l'[[814]], u duminiu u pàssa a Berengariu II. U l'è cun lê ch'a nasce a diviṡiun du teritòriu in marche. Tantu Borṡi cuantu Veréssi sun dunca parte da [[Marca ardüinica|Marca Arduinica]], a-i cunfìn cun cuélla Aleramica, da cuâle u faxeva parte [[Finô|Finâ]]. A mantegnî u cuntròllu l'è u [[Diocexi de Arbenga e Impeia|vescuvòn d'Arbenga]], forte da sö preṡensa a-A Prìa, armenu fin a-u [[1076]], annu ch'u vegghe u pasaggiu de pruprietê firmòn cun l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|Abasìa de San Pê in Varatèlla]].<ref>{{Çitta web|url=https://siusa.archivi.beniculturali.it/cgi-bin/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=30366&RicFrmRicSemplice=Borgio%20Verezzi&RicSez=produttori&RicVM=ricercasemplice|tìtolo=Cumün de Borṡi, SIUSA |vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> Grassie a stu chi i benedetìn i l'êan sciurtìi a espande i sö pusedimenti, vistu ch'i l'êan pruprietàri de serti teren d'in gîu a-u Butassàn. L'è cu-u [[XIII secolo|seculu XIII]] che u [[Marchesùn de Finô|marchezòn finarìn]] u pröva a espandise a-u de là da Cravasòppa, anetendu Borṡi e Veréssu du [[1212]], püe se l'espansciùn a nu düa ciü de cuarche annu, scicumme che dòppu pocu i dui paìṡi finiscen turna in man a-i veschi arbenganeṡi, sutta a-u [[Castellu da Prìa|castéllu da Prìa]]. A situasiun a cangia turna du [[XIV secolo|Trexentu]], cuande a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Ṡena]] a riscatta a pudesterìa da Prìa da Pappa Ürban VI, pe in tutâle de 60 mìlla fiurìn, duvüi in scangiu de l'agiüttu militâre risevüu cuntru u regnu de Napuli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20130223054250/http://www.comuneborgioverezzi.gov.it/?page_id=57|tìtolo=Borgio Verezzi, storia e tradizioni|vìxita=2023-09-17|léngoa=IT}}</ref> === Etê muderna === In-ti seculi a vegnî a situasiùn a nu mustra di grandi cangiamenti, a Repübbrica a mantegne u sö cuntròllu in sci dui paìṡi, ch'i duxevan d'in ànnu in ànnu versâ di tribüti a-u pudestê. Du [[XVI secolo|Sincuesentu]], a seguitu de incursciùi barbaresche, a l'è a cuncesciùn da Ṡena pe e òpere de furtificasiùn, du cuâle Borṡi a n'êa spruvìsta fin a cuéllu periudu. Du [[1564]] a vegne tiâ sciü a primma tûre a bastiùn, dapö seguîa, in-tu [[1588]], da-a custrusiùn d'in forte ch'u surmuntava u burgu, dund'aù a se tröva a gêxa de San Pê.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minila|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=84-85|capìtolo=Lungo la costa da Andora a Pietra Ligure|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> D'âtru cantu u prublema a Veréssi u nu se preṡentâva, vista a culucasiùn aretrâ rispettu a-a còsta, l'è ascì pe sta mutivasiùn lì che in cuélli ànni gran nümeru de borṡìn u s'êa trasferìu in-te burghê veresìne. Cu-a guêra fra a Repübbrica e u ducòn di Savoia, u se ascìste a l'invaxùn da pudesterìa priéṡe, liberà cu-a batàggia deciṡiva cunbatüa a-i 30 de màṡṡu du [[1625]], a-a cuàle i l'axevan dêtu u sö cuntribütu ascì i òmmi de dûe vìlle. === Etê cuntenpuranea === U duminiu ṡeneṡe u vegne a mênu a seguitu di eventi da Batàggia de [[Löa]], du [[1797]]. In-tu dixenbre de st'annu lì Borṡi e Veréssi venan inseîi a-u de sutta du Dipartimentu da Maémua da [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]], cun sêde a-a Prìa. In-te l'avrî du [[1798]] i sun pasê a-u III Cantun da Giürisdisiùn de Aêne Candide, trasfurmòn du [[1803]] in-tu VI Cantun da Giürisdisiùn Cuùnbu, de lungu cu-a sö sêde a-Prìa.<ref name=":0" /> Caüttu [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], du [[1814]], u cuntrollu u pàssa a-u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] e i dui cumün i sun inseîi drent'a [[pruvinsa d'Arbenga]], dapö trasfurmâ in sircundàriu sutta a-a pruvinsa de Ṡena. Füxi in-tu [[1933]], i dûi cumün l'han cuscì furmòn u növu ente aministrativu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:decreto.regio:1933-03-23;386!vig=|tìtolo=REGIO DECRETO 23 marzo 1933, n. 386|vìxita=2023-09-18|léngoa=IT}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Bòrxi e Verésso}} === Minuranse furèste === Pe l'[[ISTAT]], a-u 1° de zenâ du 2020 a Borṡi e Veréssi i ghe sun 137 rescidénti furèsti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2020|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2020|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. === Cugnummi ciü difüṡi === I cugnummi ciü difüṡi a Borṡi e Veréssi i sùn: ''Bergallo'', ''Bianchi'', ''Perata'', ''Locatelli'' e ''Finocchio''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difuṡi cumün pe cumün, Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-26}}</ref>. == Pòsti d'interèsse == === Architetüe religiuṡe === ==== Borṡi ==== <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> File:Gêxa de San Péu (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu)-Esternu 01.jpg|A gêxa de San Pê File:Borgio Verezzi-santuario Madonna del Buon Consiglio2.jpg|A gêxa de San Stêva File:Borgio Parrochia Chiesa di Gesu Redentore.jpg|A gêxa növa de Borṡi </gallery> * '''Gêxa de San Pê''', a paruchiâle de Borṡi, tiâ sciü da-i resti du forte ṡeneṡe custruìu du [[1588]] e divegnüu inservibile. Utegnüu u cunsensu da Repübbrica de trasfurmâlu in gêxa in-tu [[1789]] u l'è stêtu inauguròn du [[1808]], vixitòn da-u Pàppa Piu VII du [[1814]]. A strutüa a l'è baṡa in sce cuélla da veggia furtessa, a parte a müàggia du fundu, caciâ ṡü pe fa pòstu a l'abscide.<ref name="Ligurpress" /> Ancö veghemmu l'edifissiu carateriṡòn da 'na faciâ neuclascica ch'a mustra a stàtua du santu sciü-a sö sìmma, finacòn da dûi canpanìn binélli. U de drentu u l'è a 'na scingula navâ, dutâ de sei capélle laterâli, mentre a otta a preṡenta l'afrescu da Glòria de San Pê, fêtu da Raffaele Arbertella.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20731/Chiesa+di+San+Pietro|tìtolo=Gêxa de San Pê|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Santuàju da Madònna du Bun Cunsiggiu''', cunusciüa ascì cumme ''San Stêva'', a l'üna de gêxe ciü antighe du teritòriu borṡìn, edificâ cun tütta prubabilitê fra i [[VII secolo|seculi VII]] e [[VIII secolo|VIII]], forscia in sce 'n presedente tenpiu pagàn. Esenpiu architetonicu de riliêvu, l'è in stîle rumanicu-goticu, cu-a particularitê d'avê l'abscide urientòn a levànte. A tréi navê, l'è stêtu ciü òtte restrutüòn, ṡà in-tu [[1076]] s'ha nutìssia da custrusiun du canpanìn, pe pöi vegnî anlpiòn du [[1485]], ànnu da sö elevasiùn a retòria. Ingrandìu ancùn in-tu [[XVI secolo|Seisentu]] faxendughe u portegu in faciâ e elevandulu in artéssa. Cun l'inaugurasiùn da gêxa de San Pê u l'ha cangiòn de denuminasiù in favû de cuélla ch'a g'ha aù.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20732/Santuario+di+Santa+Maria+del+Buon+Consiglio|tìtolo=Santuàju da Madonna du Bun Cunsiggiu|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Gêxa du Redentù''', custruìa in-ti [[Anni 1970|ànni '70]] sutta a Don Pissarello e terminâ sutta a Don Doglio, l'è cunusciüa ascì cumme ''A gêxa növa''. A ciànta retangulâre, a l'ha in teitu a cabànna che in-tu frunte u da urigine a 'n pòrtegu. Particulâri e vedrê, dixöttu in tüttu, che abeliscian l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20733/Chiesa+di+Ges%C3%B9+Redentore|tìtolo=Gêxa du Redentù|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> ==== Veréssi ==== <gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center"> File:Verezzi-chiesa San Martino1.jpg|A paruchiâle de San Martin File:Verezzi-chiesa santa Maria Maddalena1.jpg|L'oatòju de Santa Marìa Madalêna File:Borgio Chiesa San Giuseppe 2.jpg|A gêxa de San Giüṡeppe </gallery> * '''Gêxa de San Martìn''', paruchiâle veresìna, a l'è stêta edificâ du [[1625]] da Tommaso Cucchi, priù, espunente de üna de famìggie ciü inpurtanti du paìṡe. A l'è stêta tiâ sciü li dunde a se truvavan l'antiga gêxa du postu (seculi [[XIV secolo|XIV]]-[[XV secolo|XV]]) e a cà di fràtti, de l'uriginâle edifissiu u resta ben pôcu, a parte in afrescu datòn [[1512]]. A strutüa a l'è senplice, cun sulu 'na navâ, ma u de drentu u l'è decuròn in stîle baroccu. In-ti travaggi de restauru da pavimentasiùn a l'è stêta ascì truvâ ina làpide de marmu datâ du [[XVII secolo|Seisentu]] cu-u stémma da famiggia Cucchi. De pregiu u canpanìn che a surmunta, realiṡòn in prìa lucâle, segundu u stîle rumanicu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20730/Chiesa+di+San+Martino|tìtolo=Gêxa de San Martìn|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Oatòju de Santa Marìa Madalêna''', ascì cunusciüu cumme ''Santuàju de Maria Regina'', mensciunòn pe a primma otta in-tu [[1600]]. Vixin a-a paruchiâle, a g'ha ina sula navâ, in stîle baroccu. Chi sun cunservê e stàtue ch'e rafigüan, San Giuachìn, Sant'Anna, Geṡù e San Giüṡeppe.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222032229/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/santuario.html|tìtolo=Santuàju de Marìa Regina|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla de Sant'Agustin''', in-ta burgâ da Ciàssa, l'è de urigine du [[XIV secolo|Trexentu]], de dimensciui picîne, a g'ha ina cuertüa cun otta a butte e u de drentu intunacòn. In-tu [[XIX secolo|seculu XIX]] a l'êa devöâ ascì cumme scöa, primma che sta chi a vegnìsse purtâ in-ta cà cumünâle.<ref>{{Çitta web|url=http://www.verezzi.eu/santagostino.html|tìtolo=Capella de Sant'Agustin, A Ciassa|vìxita=2023-09-21|léngoa=IT}}</ref> * '''Capélla da Madònna di Canpi''', cunusciüa ascì cumme ''Madònna da Ricunciliasiùn''. A se tröva a pôca distansa da-a burgâ da Crösa, lungu a stràdda ch'a porta a Gura. A l'è ina gēxétta tiâ sciü in-tu [[1606]] (cumme veghemmu in sce l'architrâve) surva a-i resti de 'n edifissiu ciü véggiu. Se sa che antigamente a l'êa parte da Turetta di Sassetti, interna a-u scistemma de furtificasiùn du castéllu de Veréssi, devöòn da-i marchéṡi de Finâ.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222054835/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/cappella-dei-campi.html|tìtolo=A Madonna di Canpi, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> A ṡôna a l'è stêta ascì teâtru de arcüne apparisiui fra u [[1987]] e u [[1994]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô=Don Sergio Montanari|tìtolo=Croce dei Santi. Verezzi. Messaggi di Gesù, della Madonna, di San Pio da Prietralcina e dei Santi, apparsi a Verezzi dal 02/06/1987 al 07/09/1994|ànno=|editô=Gruppo Amici Devoti della Madonna Regina dei Santi|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160414081324/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/files/libretto_croce_dei_santi_a803573u.pdf}}</ref> * '''Gêxa de San Giüṡeppe''', edifissiu religiuṡu mudernu edificòn du [[1963]], vusciüu da Don Bruno Oddone, a-u sö de drentu u cunserva 'na grande cruxe fêta a-a fìn de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], ciü e stàtue de légnu da Madònna e de San Giüṡeppe e 'n'âtra in gessu, dedicâ a-u Sacru Cö, restaurâ du [[1998]].<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150222053451/http://parrocchiasanmartinoborgioverezzi.org/san-giuseppe.html|tìtolo=Gêxa de San Giüṡeppe, Veréssi|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> === Architetüe militâri === * '''Tûre bastiunâ''' in scia stràdda de San Stêva, a Borṡi, parte de l'òpera de difeṡa vusciüa da-i pudestê pe cuntu da Repübbrica de Ṡena in-tu [[1564]].<ref name="Ligurpress" /> Inisialmente in puṡisiùn avansâ versu a maîna, a-u dì d'ancö inglubâ in-te chè du burgu, in-ta sö parte de punente.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700112007|tìtolo=Tûre versu l'oatòju de San Stêva|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> === Architetüe sivìli === * '''Muìn feniciu''', a Cröṡa, u l'è ina custrusiùn in prìa, bassa e spéssa, scitüâ in-te 'na ṡôna carscica surva e chè da burgâ. Pa ch'a strutüa, in tenpu furnìa de pale a-u de drentu, a fusse devöâ pe maxinâ gràn e scimili. Segundu de âtre idée podâse ch'u l'avesse ascì ina funsiùn de turetta d'avistamentu o de fàru, vista a scarsa preṡensa de venti, limitê a punente e a setentriùn da-e culîne d'in gîu.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Mauro Vigano|tìtolo=Il Faro Mediterraneo diventa un Mulino Fenicio a Sua Insaputa.|url=https://www.academia.edu/4600680/Faro_o_Mulino_La_torre_di_Verezzi_reinterpretata_Proposta_per_un_parco_Archeologico|léngoa=IT|p=2}}</ref> * '''Palàssu Cucchi''', rescidensa da nobile famìggia veresìna di Cucchi, in-tu burgu de Veréssi. Tiòn sciü in-tu [[XVII secolo|Seisentu]], u cunserva a-a sö intrâ in edicula de prêgiu, dedicâ a-a Madònna e surmuntâ da l'arma de sta famìggia chi.<ref>{{Çitta publicaçión |outô=Gonzalo A. Demaria|outô2=Marco Leale|tìtolo=I Cucchi di Verezzi|ànno=2003|url=https://www.academia.edu/23719612/Gonzalo_A_Demaria_I_Cucchi_di_Verezzi_Traduzione_e_Note_a_cura_di_Marco_Leale_Borgio_Verezzi_2003_|léngoa=IT|pp=5-6}}</ref> === Natüa === [[File:Gròtte de Vâdemìn (Borzi, Borzi e Veréssi) 13.jpg|thumb|Vista de l'internu de gròtte de Borṡi]] * '''Gròtte de Vâdemìn''', cunplessu carscicu cun in svilüppu de 1600 m e in dislivellu de 36 m, averta a-e vìxite türistiche in-tu [[1970]] cun in percursu de 800 m. Scuèrte pe câxu in-tu [[1933]], da trei figiö borṡìn, e prìmme indagini ciü aprufundìe e sun stête fête de dòppu a guèra ([[1951]], grassie a l'òpera de Giovanni Dentella du Gruppu Speleulogicu Ingàunu). Ṡà da-i [[anni 1920|ànni '20]] u s'êa scavòn però in pussu, in seguitu a-a decixùn da parte du pudestê borṡin de slargâ u cursu du turente Batuéṡṡa, che ancùn aù in-ti periudi de cîna u spaìsce drentu a-e cavitê da grótta e u furma di laghetti suttu têra, ün de sti chi propiu a-u de sutta da Gêxa de San Pê. <ref>{{Çitta web|url=https://www.grottediborgio.it/la-grotta.html|tìtolo=E Grótte de Borṡi e Veréssu|vìxita=2023-09-22|léngoa=IT}}</ref> == Ecunumia == A-a giurnâ d'ancö l'ecunumìa du cumün a l'è baṡâ pe a ciü parte sciü-u türiṡmu, in particulâ d'estê, méntre de tradisiùn l'attivitê ciü inpurtante a l'è de lungu stèta cuélla agrìcula, tantu che i borṡìn i sun ancùn dìti i "favê"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=72}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/2016/10/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia e vini|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. Da Veréssi a gh'è pe cuntru a prudusiùn tipica de üna varietê de seulla, a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]], ch'a l'ha guagnòn u ricunusciméntu [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]]<ref name=":2" /> In-ta frasiùn veresìna i gh'êan ascì e inpurtanti câve du cuscì dìtu [[Pria de Veressi|marmu o prìa röṡa de Veréssi]], ṡà in funsiùn in-tu [[XVI secolo|Sincueséntu]] e serê du tüttu in-ti [[Anni 1980|anni '80]] du séculu pasòn; in particulâ e trê câve ciü inpurtanti i l'êan cuélla da Gêxa, arénte a-a gêxa de San Martìn ch'a g'ha dètu u numme<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-della-chiesa/|tìtolo=Cava della Chiesa|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, a Câva Véggia, serâ du [[1900]] doppu che a sö otta a l'êa vegnüa ṡü<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-vecchia/|tìtolo=Cava Vecchia|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>, e a Câva da Colla, l'ürtima a ésse serâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.mudifinale.com/paesaggio/paesaggio/cave/cava-del-colle/|tìtolo=Cava del Colle a Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-22}}</ref>. == Cultüa == === Istrusiùn === ;Bibliutêche * Bibliutêca Civica: a l'è a bibliutêca cumünâle e a se tröva in-te 'na cà afaciâ sciü Vìa Mateotti, a Borṡi. A bibliutêca a l'è stèta fundâ du [[1979]] in-ta sö primma séde de Vìa di Oîvi, vegnindu menâ a l'inprincìpiu da vuluntài. Du [[2005]] a l'è stèta mesciâ in-te 'na prupietê du cumün giüstu rangiâ, a mêxima dund'a gh'è u Céntru Sociu-Cultürâle. A bibliutêca, ch'a l'è dréntu a-u scistêma bibliutecàju "''Pollupice''" cun cuélle d[[a Prìa]], de [[Côrxi|Cârxi]], du [[Finô|Finâ]], de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e d[[u Tû]], a g'ha a-a giurnâ d'ancö tostu vintimilla pèssi in-ta sö culesiùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cultura-turismo-e-territorio/biblioteca/|tìtolo=La Biblioteca|léngoa=IT|vìxita=2023-09-20}}</ref>. ;Scöe A Borṡi i ghe sun e scöe di trèi livèlli de aṡilu, elementâri e médie, ch'i fan tütte parte de l'Istitütu Cunprenscìvu da Prìa. L'aṡilu, a gestiùn püblicu-religiuṡa, u l'è stètu inauguròn du [[2022]] in-ta sö növa séde de Villa Mater Domini<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-dellinfanzia-di-magliolo-1|tìtolo=Scuola dell'Infanzia di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, e âtre scöe i sun invêxe in-te 'n edifissiu diferénte, de lungu a Borṡi<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-primaria-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Primaria di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>, cu-e médie ch'i sun stète intitulê a-u [[Camillo Sbarbaro]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpietraligure.edu.it/pagine/scuola-secondaria-di-i-grado-c-sbarbaro-di-borgio-verezzi|tìtolo=Scuola Secondaria di I grado 'C. Sbarbaro' di Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Asuciasùi === * ''Società agricola'', de Borṡi: a l'è stèta fundâ, a-u 24 de ṡügnu du [[1893]], da-i cuntadìn de Borṡi pe méggiu inandiâ a spedisiùn de früta e ortaggi pe méṡṡu da feruvìa. Difêti, di giurni u vegnìva fermòn ün vagùn in-ta culissa da "picina vulisitê" da [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|stasiùn de Borṡi]], cuscì caregòn de mérse pe i mercòi de [[Zena|Ṡéna]], [[Turin|Türìn]] e [[Milan]], e dunca, pe gestì e pratiche e i vagùi, a l'è stèta fundâ a sucietê agricula<ref>{{Çitta|Nari, 1993|p. 55}}</ref>. * ''Società Operaia di Mutuo Soccorso "Concordia"'', de Veréssi: in ativitê ancùn a-a giurnâ d'ancö, a l'è stèta creâ u giurnu doppu l'agricula de Borṡi, a-i 25 de ṡügnu du [[1893]]. A l'è nasciüa cumme asuciasiùin pe a diféṡa di interèssi di "minòr", i minaùi de câve de Veréssi, diventê in-te cuélli anni a ciü inpurtante ativitê du paìṡe; aùa a cüa üna série de manifestasiùi cumme, in particulâ, a storica sagra da lümassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 55-56}}</ref>. === Teatri === [[Immaggine:Teâtru Vittorio Gassman (Bòrzi, Bòrzi e Veéssu).jpg|miniatura|U teatru de Borṡi]] * Cìne-teatru "Gassman": mudèrnu teatru a Borṡi, u se tröva in-ta Vìa IV Nuvénbre, arénte a-a gêxa du Redentù. Dedicòn a-u [[Vittorio Gassman]], a strutüa a g'ha üna sala cun 304 posti e u servissiu café<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/category/cinema-teatro-gassman/|tìtolo=Cinema Teatro Gassman|léngoa=IT|vìxita=2023-09-21}}</ref>. === Dialétti borṡìn e veresìn === Da-u puntu de vista linguisticu u cumün u l'è de lungu diviṡu in-ti dûi paìṡi ch'i u furman, cu-i sö parlê ch'i g'han de cêe diferénse. A ogni moddu ste varietê, spécce cuélla de Borṡi, i se suméggia paéggiu cu-u [[Dialéttu priéze|parlâ da Prìa]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Borgio|ediçión=2|ànno=Maṡṡu 1989|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=7}}</ref> che, pe i sö trêti, u l'è de tranṡisiùn tra u [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de séntru-punénte]] e u [[Lìgure centrâle|ligüre sentrâle]]. A diferénsa ciü marcâ tra Borṡi e Veréssi a végne da-a prununsia da léttera "r", ch'a carateriṡṡa in moddu strétu i dûi parlê: in-te cuéllu de Borṡi, cuandu a nu caṡṡe du tüttu (spécce se in-tu méṡṡu a dûe vucâle), a l'è prununsiâ {{IPA|[r]}}, a Veréssi a l'è dìta {{IPA|[ɹ]}} e a sajâ scrìta cu-u ségnu ''r̯''<ref name=":1">{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Verezzi|ànno=Frevâ 1986|editô=Centro storico culturale di San Pietro|çitæ=Borṡi e Veréssi|léngoa=LIJ, IT|p=9}}</ref>. Inta cocina veresìna a gh'è ascì ina sèrta [[A tònica velarizâ|velariṡasiùn da léttera "a"]] cuand'a se tröva in puṡisiùn tonica, scrìta cu-u ségnu ''ä''<ref name=":1" />. In-te frasiùi finarìne de [[Gura]] e de [[Ulle]] a l'è devöâ 'na variante du [[Dialéttu finarìn|finarìn]] scimile a-u parlâ de Veréssi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|ànno=Seténbre 2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=16}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Dizionario del dialetto di Gorra e Olle|ànno=Lüggiu 2000|editô=Pro Loco Gorra - Olle Editore, Tipolitografia Nante|çitæ=Inpéria|léngoa=LIJ, IT}}</ref>. == Fèste e fée == [[Immaggine:Verezzi-1-5-09 (2).JPG|miniatura|A Ciassa de Sant'Agustin, dund'a se tégne u festival teatrâle]] * [[Festival teatrâle de Borṡi e Veréssi]]: a manifestasiùn ciü cunusciüa du paìṡe, fèta pe a primma otta du [[1967]] pe vuluntê du scìndicu Enrico Rembado, a se tégne tütti i anni, d'estê, in-ta burgâ veresìna da Ciassa<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/una-storia-lunga-un-festival/|tìtolo=Una storia lunga un Festival|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. A manifestasiùn a se cunpune d'üna raségna de rapreṡentasiùi in-ta bèlla curnîxe da Ciassa de Sant'Agustin, cun de anteprimme nasiunâli, mustrê tra i méṡi de lüggiu e de agustu. In-tu cursu du festival, da-u [[1971]], u l'è asegnòn ascì u prémmiu "Veretium", guagnòn da l'attù in prôṡa ch'u se ségge fètu nutà pe cualitê in-te l'ürtima stagiùn teatrâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.festivalverezzi.it/premio-veretium/|tìtolo=Premio Veretium|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Fèsta de San Pê: a l'è a fèsta du patrùn de Borṡi e du cumün intregu, ch'a se tégne tra u 28 e u 29 de ṡügnu. A-u 28 a gh'è a prucesciùn, cu-a figüa du santu che, caregâ sciü-in gussu, a l'è fèta desbarcâ a-a maîna de Borṡi e de lì cunpagnâ in gìu pe u paìṡe da-i Cristi de cungréghe da ṡôna<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/21035/|tìtolo=Festa Patronale di San Pietro|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * Sagra da lümassa: inandiâ a primma otta du [[1966]] pe vuluntê du paricu Bruno Oddone, a se tégne d'agustu in-ta frasiùn de Veréssi. A sagra a l'è dedicâ a-a specialitê lucâle de [[Lümasse a-a veresina|lümasse a-a veresìna]], üna de trê [[Denominaçión comunâle d'òrìgine|De.Co.]] du cumün insémme a-a [[Seulla de Veressi|seulla de Veréssi]] e a-a varietê du postu da [[Turta de sücca dûse|turta de sücca duse]], e a l'è urganiṡâ da-a S.M.S. Concordia<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/torna-la-57sagra-della-lumaca-di-verezzi/|tìtolo=Torna la 57°sagra della lumaca di Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/11529/cultura-turismo-e-territorio/gastronomia-e-vini-2/|tìtolo=Gastronomia: le De.Co. (Denominazioni Comunali)|léngoa=IT|vìxita=2023-09-18}}</ref>. * A Türba: a l'êa l'antîga fèsta ch'a se tegnìva a-u lünedì de [[Carlevâ]] a Borṡi, ch'a veghéva a partecipasiùn de génte da l'intrega pudesterìa da Prìa. A Türba, ch'a l'è stèta inandiâ fin-a-i [[Anni 1950|anni '50]], a cunprendéva a sfilâ di câri e di mascheri, ch'i mettévan in mustra i rapiménti di [[Möi (stöia)|Mòi]] ascì<ref name=":0" />. == Sport == Intu teritoriu du cumün se trövan paéggi sciti pe fâ de ativitê spurtive: * Canpu cumünâle de Borṡi: scituòn in-ta regiùn da Valle, u l'è u canpu da balùn dund'a ṡöga a scuaddra du paìṡe, a ''U.S.D. Borgio Verezzi'', che a-u [[2023]] a l'è in-tu gîùn B da [[Prìmma categorîa|primma categurîa]] ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuttocampo.it/Liguria/PrimaCategoria/GironeB/Squadra/BorgioVerezzi/7160|tìtolo=Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-16}}</ref>. A ''Borgio Verezzi'', fundâ du [[1962]], a l'è a sucietê ch'a gestisce u canpu da balùn, umulugòn da-u C.O.N.I. du [[1968]], e e âtre strutüe du céntru spurtivu, che aùa u cunprénde ascì di canpi da bocce, ün da [[Zêugo do balón a 5|balùn a 5]] e dûi da ténnis<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/12/lunione-sportiva-di-borgio-verezzi-festeggia-i-50-anni-di-attivita/|tìtolo=L'Unione Sportiva di Borgio Verezzi festeggia i 50 anni di attività|dæta=2012-12-12|léngoa=IT|vìxita=2023-09-16}}</ref>. * Riva de Séntu Corde: a l'è ün müaggiùn in-ta câva véggia de Veréssi, atresòn du [[2014]] pe praticâghe a ranpinâ spurtiva. U se cunpune de 23 percursci, pe 300 metri in tüttu, cun de dificultê cunpréṡe tra 4A e 6B<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/wp-content/uploads/2014/06/presentazione-Vie-di-arrampicata-Falesia-Cento-Corde.pdf|tìtolo=La "Falesia delle Cento Corde" a Borgio Verezzi|léngoa=IT|vìxita=2023-09-16}}</ref>. == Aministrasiùn == [[Immaggine:Borgio-municipio1.jpg|miniatura|U palassu du cumün, a Borṡi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partîu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1933|1933|Celso Accattino||Cum. Pref.|<ref name=":4">{{Çitta|Nari, 1993|p. 61}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1938|Pietro Giuseppino Staricco||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1938|1943|Antonio Ghigliazza||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1943|Nicolò Cassullo||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1943|1944|Spartaco Rolla||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1944|1945|Andrea Firminetti||Cum. Pref.|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1945|Abele Piva||[[Scindico|Scìndicu]]|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1945|1946|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Felice Santambrogio||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Vincenzo Pagano||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1956|1958|Giuseppe Boido||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1958|1962|Emanuele Finocchiaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1962|1972|Giacomo Bottaro||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1972|1975|Guido Piva||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|1975|1988|Enrico Rembado||Scìndicu|<ref name=":4" />}} {{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1988|7 ṡügnu 1993|Enrico Rembado|[[Partîo Repubricàn Italiàn|PRI]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ṡügnu 1993|28 avrî 1997|Enrico Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 avrî 1997|14 maṡṡu 2001|Enrico Rembado|[[L'Ulivo]]|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 maṡṡu 2001|30 maṡṡu 2006|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 maṡṡu 2006|16 maṡṡu 2011|Giovanni Vadora|lista civica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|16 maṡṡu 2011|6 ṡügnu 2016|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 ṡügnu 2016|4 otubre 2021|Renato Dacquino|''Borgio Verezzi Viva''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Renato Dacquino|''Nuova via per Borgio Verezzi''<br />(lista civica)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vìe de cumünicasiùn == [[Immaggine:Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg|miniatura|A stasiùn de Borṡi e Veréssi]] === Stradde === A stradda ciü inpurtante ch'a travèrsa u teritoriu du cumün a l'è a [[Stràdda Statâle 1 Vîa Ourélia|SS1 Aurelia]], che chi a và da-[[Finô|u Finâ]], a levante, a-[[a Prìa]], a punénte, pasandu sübitu ciü indarê da maîna de Borṡi. Pö a gh'è ancùn a stradda cumünâle pe Veréssi e cuélla ch'a và aprövu a-u Riàn de Butassàn, in diresiùn d[[u Tû]]. A stradda pe Veréssi, fèta a-u postu de trê antìghe müatêe de Sevore, di Pasti e de Vaixélle e ancö dedicâ a-u [[Nazario Sauro]], a l'è stèta inaugurâ in-te l'autünnu du [[1885]]. In particulâ, a munta da l'Aurelia sciü pe a regiùn da Varavêa e, doppu dûi chilometri de percursu panuramicu, a travèrsa e burghê du Pöṡṡu e da Ciassa<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 46-47}}</ref>, pasandu dunca i cunfìn du cumün pe muntà fin-a-a frasiùn finarìna de [[Gura]], dund'a s'atacca a-a [[Stràdda statâle 490 da Còlla do Melògno|pruvinsâle du Melognu]]<ref name=":0" />. === Feruvìe === {{Véddi ascì|Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|càngio variànte=U mêximu arguméntu in detaggiu}} U cumün de Borṡi e Veréssi u g'ha 'na [[Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi|sö stasiùn]] sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Ṡena-Vintimìggia]], ch'a se tröva ciü a valle du céntru storicu de Borṡi. A l'inaugurasiùn da feruvìa, du [[1872]], in-tu paìṡe u nu gh'êa però ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡéllu" du pasaggiu a livéllu fètu du [[1870]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 37-38}}</ref>, ch'a sajà avèrta, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], sulu cuarche annu doppu grassie a l'inscisténsa di borṡìn<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. In particulâ, giütê da-i veresìn e da-i emigrê in [[Argentinn-a|Argentina]] e [[Uruguay]], i paiṡê i l'han canpòn da lê tütte e sustanse ch'i servìva pe tiâ sciü a stasiun, fabricâ in-tu [[1882]], ch'a l'è stèta a prìmma a ésse fèta de müaggie in-te l'intrega [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], a-u postu de gabine de légnu devöê in-te cuélli anni<ref>{{Çitta|Nari, 1993|pp. 39-40}}</ref>. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://comune.borgioverezzi.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} * {{Çitta web|url=https://www.visitborgioverezzi.it/|tìtolo=Scitu türisticu ufisiâ|léngoa=IT|vìxita=2023-09-17}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Borṡi e Veressi| ]] jq9ww0txlgsclwqcq23x40jnnsmwbre A Cêve 0 17496 269030 266002 2026-04-12T20:39:43Z Arbenganese 12552 Cauderàira 269030 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Cêve |Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Enrico Pira |Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco" |Data elezione = 14-5-2023 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1305 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta |Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Uigu|Aurigu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Ressu|Rèssu]], [[Vesargu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2290 |Nome abitanti = da Cêve<br>cevàschi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Augusto Pignone|tìtolo=Pieve di Teco. Città di storia, d'Arte, di Guerra|ànno=1998|editô=Centro Editoriale Imperiese|çitæ=Imperia|léngoa=IT|p=117|capìtolo=Il nostro dialetto}}</ref> |Patrono = San Bastiàn |Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]] |Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria }} '''A Cêve'''{{#tag:ref|''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>|group=n.}} (''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafìa == <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, in carùggiu du bùrgu </gallery> U se tröva intu levante da [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]]. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòriu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120&nbsp;m), da colla du Tecu (de dund'u u pìa u numme italiàn), du Baracùn e de Sant'Antoniu. U teritòriu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a ciü pàrte de l'insediamentu versu u fundu da valâ, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, manimàn ch'u se mùnta in âutu, u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa|Rivera]]. === Frasiùi === <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa A Troàsta (A Céive) - vìsta (1).jpg|A frasiùn da Truàsta </gallery> U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne). === Cunfin === U cunfina cu'i paisi de [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]]. == Storia == E raìxe da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu fissu da ste parte bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsura, chi difatti a nàsce ina primma base pé u cuntrollu da valâ, in sciu munte Tecu, ch'a và avanti ascì sutta i Franchi. Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benedetìn de San Curumbàn, che i se stabiliscen aa Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru. A Cêve a pìa però ciü impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchesi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scia còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. Inte stu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, podâse pé purê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Ligüria. Pé avê a custrusiùn du burgu che veghemmu ancöi u bezögna ducca spetà u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a base du nucleu abitàu presedente, a cumensà da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma géxa da valâ de l'Aroscia, strutüra ch'a se vegghe ancù ancöi, ascì se inte furme de cumme i l'han rangiâ du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Sta preduminànsa du paìse intu cuntestu da valâ de l'Aroscia, ch'a munta inti tempi, a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marchexi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> In questu moddu A Cêve a vegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli. Mutùre de stu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnura de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi. Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna. Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Ressu|Rèssu]] (zenese) pe questiùi che l'axevan da vegghe cun l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéra. A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]]. U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valâ. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. U vegne poi anessu a l'Imperu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Dürante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàriu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]]. I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che da primma a cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]]. Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Auta valâ Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Auta valâ de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> == Abitànti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Cêve}} === Minurànse furèste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]]. === Persune ligàe cu'a Cêve === * Giulio Benso (A Cêve, [[1601]] - A Cêve, [[1668]]), pitû.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanna Terminiello Rotondi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giulio-benso_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENSO, Giulio}}</ref> * Francesco Pannofino (A Cêve, [[1958]]), dupiatû e atû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/francesco-pannofino/|tìtolo=Pannofino, Francesco - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-12-18}}</ref> == Pòsti de interesse == <gallery widths="145" heights="145" mode="packed"> Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A géxa de San Giacumu d'Aiguéiu Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa </gallery> === Architetüre religiuse=== U cumün da Cêve pé cuntu da Gêxa u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Cauderàira), San Martin e a 'Sunta (Möa-A Truàsta). ==== Géxe du sentru da Cêve ==== * '''Géxa culegià de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. A l'esternu a se presenta cun gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma semi-réunda ch'u dà l'acessu a l'internu. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a géxa ciü veggia da valâ de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]]. * '''Géxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föra du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de sta valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxe de Aiguéiu ==== * '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uratòriu da 'Sunta''', a Aiguéiu. * '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" /> * '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]]. * '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu. * '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne. * '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne. * '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne. ==== Géxe de Cauderàira ==== * '''Géxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia. * '''Géxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valâ. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" /> * '''Uatòiu da 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse. * '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn. ==== Géxe de Möa e da Truàsta ==== * '''Géxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" /> * '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa. * '''Capeletta de San'Antoniu''', in scia stradda pé [[Armu]], inta burgâ de Cascina Rulandu. * '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna. * '''Capeletta de San Benardu''' a levante da burgâ de Cà Supràne de Möa. * '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn. * '''Capeletta de San 'Bastian''' inta burgâ de Cà di Bellandi, vixìn ai cunfìn cun [[Armu]]. * '''Géxa de San Vincensu''', a mezza stradda fra Möa e a colla de Dumenega. * '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn. * '''Géxa de Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn da Truàsta. * '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta. * '''Capeletta de San Benardu''' aa Truàsta, inta burgâ de Cà Suttàne. * '''Capeletta de San Giacumu''' inta burgâ di Carènsi da Truàsta. * '''Capeletta de San Luensu''' intu mezzu di boschi a punènte da Truàsta. ==== Gêxe de Müssiu ==== Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cevàscu. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" /> * '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu. * '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia. ==== Géxe de Luvegnu ==== Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan: * '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse. * '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valâ versu Vesargu. ==== Géxe aa Niràsca ==== * '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca. * '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca. * '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca. * '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca. * '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca. * '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca. ==== Cunventi e santuàri ==== * '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevàscu, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föra u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma utagunàle. A géxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöra superiure Ruffini. * '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baroccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn. * '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrburi antighi, seculàri.<ref name=":2" /> === Architetüre sivili === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöriu intu burgu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi </gallery> * '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éra a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale ch'u l'ha inte tüttu de quattru ciài, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciài superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Rangiàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi. * '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föra dau burgu, in scia rìva de l'Arògna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöra d'arte de Sénua.<ref name=":0" /> * '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta Géxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Stu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}} </ref> * '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne tòstu 100 maschée cuntempuranée ligàe ai cülti prerumài de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüri", reciamàndu u mistéru de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschére de Übaga, scheda du Ministéru di Ben Cultüràli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa. === Grotte === Intu teritòriu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Stubchi u l'è in cumplessu de gròtte ch'u se svilüppa pe ciü o menu 3 km in prufunditài, sircundàu da l'ambiente natürale du Munte Guardiabella e daa Còlla de San Bertumê. == Ecunumìa == U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesargu]], tipicu da valâ. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu. Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ. == Cultüra == === Dialéttu da Cêve === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}} U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]]. === Bacì l'Inciaštru === 'Na maschéra tipica du carlecâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ===Istrusiùn=== A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöre cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöre Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> === Enugastrunumìa === ==== Sciùre da Cêve ==== Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de stu paìse chi, fra tütte se vegghen pé ezémpiu e "Sciùre da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùra, misci asèmme da u cìn de marmelâ de bàricocchi. 'Ste paste secche e sarévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è ciü pôca de quella duverà pé i gubeletti, àtri bescötti tipichi ligüri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùre da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ==== Canestrelìn da Cêve ==== Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, güstu ch'u turna de spessu inte 'sta valâ chi, scicumme ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> === Sport === Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de ste parte chi, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de st'ativitài a l'è l' "A.S.D. Vàlle Aròscia", pe' di ànni inta [[Série B (balón)|Série B]] du campiunàu Fidas<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> e, dau [[2024]] turna inserìa inta [[Série A (balón)|Série A]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieratime.news/pieve-di-teco-pallapugno-presidente-serie-a-serie-b-sferisterio/|tìtolo=Pallapugno: Pieve di Teco torna in Serie A, il racconto di una stagione da incorniciare|léngoa=IT|vìxita=2024-12-23}}</ref> == Feste e fére == * '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega ch'a vegne primma du martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìran i càri alegorici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan demuranduse a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religiùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valâ. A se tegne a partì dau [[2012]], düante sta chi e ativitài di paìxi da valâ e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se ponen 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnen de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == === Scìndeghi da Cêve === [[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisariu strurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisariu strurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumün da Cêve u l'è binèllu de: * {{Binelàggio|FRA|Bagnols-en-Forêt}}, dau 5 de marsu du [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. == Vie de Cumünicasiùn == A Cêve a l'è culegà cun Imperia e cun a valâ du [[Tànnôu|Tànaru]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föra dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü lestu fra a Rivea e u Piemunte. Da a lucalitài da Sapunera a se deramma a stradda statàle da valâ de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, finèndu inte [[Leca (Arbenga)|Leca]]. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Cêve| ]] c1w0rinw7smpx77x5uiq8da5afr5lme 269031 269030 2026-04-12T21:31:04Z Arbenganese 12552 Carlevâ 269031 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Cêve |Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Enrico Pira |Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco" |Data elezione = 14-5-2023 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1305 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta |Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Uigu|Aurigu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Ressu|Rèssu]], [[Vesargu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2290 |Nome abitanti = da Cêve<br>cevàschi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Augusto Pignone|tìtolo=Pieve di Teco. Città di storia, d'Arte, di Guerra|ànno=1998|editô=Centro Editoriale Imperiese|çitæ=Imperia|léngoa=IT|p=117|capìtolo=Il nostro dialetto}}</ref> |Patrono = San Bastiàn |Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]] |Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria }} '''A Cêve'''{{#tag:ref|''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>|group=n.}} (''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafìa == <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, in carùggiu du bùrgu </gallery> U se tröva intu levante da [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]]. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòriu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120&nbsp;m), da colla du Tecu (de dund'u u pìa u numme italiàn), du Baracùn e de Sant'Antoniu. U teritòriu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a ciü pàrte de l'insediamentu versu u fundu da valâ, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, manimàn ch'u se mùnta in âutu, u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa|Rivera]]. === Frasiùi === <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa A Troàsta (A Céive) - vìsta (1).jpg|A frasiùn da Truàsta </gallery> U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne). === Cunfin === U cunfina cu'i paisi de [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]]. == Storia == E raìxe da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu fissu da ste parte bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsura, chi difatti a nàsce ina primma base pé u cuntrollu da valâ, in sciu munte Tecu, ch'a và avanti ascì sutta i Franchi. Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benedetìn de San Curumbàn, che i se stabiliscen aa Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru. A Cêve a pìa però ciü impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchesi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scia còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. Inte stu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, podâse pé purê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Ligüria. Pé avê a custrusiùn du burgu che veghemmu ancöi u bezögna ducca spetà u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a base du nucleu abitàu presedente, a cumensà da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma géxa da valâ de l'Aroscia, strutüra ch'a se vegghe ancù ancöi, ascì se inte furme de cumme i l'han rangiâ du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Sta preduminànsa du paìse intu cuntestu da valâ de l'Aroscia, ch'a munta inti tempi, a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marchexi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> In questu moddu A Cêve a vegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli. Mutùre de stu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnura de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi. Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna. Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Ressu|Rèssu]] (zenese) pe questiùi che l'axevan da vegghe cun l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéra. A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]]. U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valâ. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. U vegne poi anessu a l'Imperu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Dürante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàriu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]]. I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che da primma a cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]]. Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Auta valâ Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Auta valâ de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> == Abitànti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Cêve}} === Minurànse furèste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]]. === Persune ligàe cu'a Cêve === * Giulio Benso (A Cêve, [[1601]] - A Cêve, [[1668]]), pitû.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanna Terminiello Rotondi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giulio-benso_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENSO, Giulio}}</ref> * Francesco Pannofino (A Cêve, [[1958]]), dupiatû e atû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/francesco-pannofino/|tìtolo=Pannofino, Francesco - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-12-18}}</ref> == Pòsti de interesse == <gallery widths="145" heights="145" mode="packed"> Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A géxa de San Giacumu d'Aiguéiu Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa </gallery> === Architetüre religiuse=== U cumün da Cêve pé cuntu da Gêxa u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Cauderàira), San Martin e a 'Sunta (Möa-A Truàsta). ==== Géxe du sentru da Cêve ==== * '''Géxa culegià de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. A l'esternu a se presenta cun gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma semi-réunda ch'u dà l'acessu a l'internu. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a géxa ciü veggia da valâ de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]]. * '''Géxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föra du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de sta valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxe de Aiguéiu ==== * '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uratòriu da 'Sunta''', a Aiguéiu. * '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" /> * '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]]. * '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu. * '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne. * '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne. * '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne. ==== Géxe de Cauderàira ==== * '''Géxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia. * '''Géxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valâ. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" /> * '''Uatòiu da 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse. * '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn. ==== Géxe de Möa e da Truàsta ==== * '''Géxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" /> * '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa. * '''Capeletta de San'Antoniu''', in scia stradda pé [[Armu]], inta burgâ de Cascina Rulandu. * '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna. * '''Capeletta de San Benardu''' a levante da burgâ de Cà Supràne de Möa. * '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn. * '''Capeletta de San 'Bastian''' inta burgâ de Cà di Bellandi, vixìn ai cunfìn cun [[Armu]]. * '''Géxa de San Vincensu''', a mezza stradda fra Möa e a colla de Dumenega. * '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn. * '''Géxa de Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn da Truàsta. * '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta. * '''Capeletta de San Benardu''' aa Truàsta, inta burgâ de Cà Suttàne. * '''Capeletta de San Giacumu''' inta burgâ di Carènsi da Truàsta. * '''Capeletta de San Luensu''' intu mezzu di boschi a punènte da Truàsta. ==== Gêxe de Müssiu ==== Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cevàscu. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" /> * '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu. * '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia. ==== Géxe de Luvegnu ==== Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan: * '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse. * '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valâ versu Vesargu. ==== Géxe aa Niràsca ==== * '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca. * '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca. * '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca. * '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca. * '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca. * '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca. ==== Cunventi e santuàri ==== * '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevàscu, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föra u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma utagunàle. A géxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöra superiure Ruffini. * '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baroccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn. * '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrburi antighi, seculàri.<ref name=":2" /> === Architetüre sivili === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöriu intu burgu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi </gallery> * '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éra a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale ch'u l'ha inte tüttu de quattru ciài, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciài superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Rangiàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi. * '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föra dau burgu, in scia rìva de l'Arògna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöra d'arte de Sénua.<ref name=":0" /> * '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta Géxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Stu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}} </ref> * '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne tòstu 100 maschée cuntempuranée ligàe ai cülti prerumài de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüri", reciamàndu u mistéru de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschére de Übaga, scheda du Ministéru di Ben Cultüràli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa. === Grotte === Intu teritòriu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Stubchi u l'è in cumplessu de gròtte ch'u se svilüppa pe ciü o menu 3 km in prufunditài, sircundàu da l'ambiente natürale du Munte Guardiabella e daa Còlla de San Bertumê. == Ecunumìa == U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesargu]], tipicu da valâ. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu. Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ. == Cultüra == === Dialéttu da Cêve === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}} U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]]. === Bacì l'Inciaštru === 'Na maschéra tipica du carlevâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ===Istrusiùn=== A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöre cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöre Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> === Enugastrunumìa === ==== Sciùre da Cêve ==== Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de stu paìse chi, fra tütte se vegghen pé ezémpiu e "Sciùre da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùra, misci asèmme da u cìn de marmelâ de bàricocchi. 'Ste paste secche e sarévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è ciü pôca de quella duverà pé i gubeletti, àtri bescötti tipichi ligüri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùre da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ==== Canestrelìn da Cêve ==== Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, güstu ch'u turna de spessu inte 'sta valâ chi, scicumme ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> === Sport === Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de ste parte chi, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de st'ativitài a l'è l' "A.S.D. Vàlle Aròscia", pe' di ànni inta [[Série B (balón)|Série B]] du campiunàu Fidas<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> e, dau [[2024]] turna inserìa inta [[Série A (balón)|Série A]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieratime.news/pieve-di-teco-pallapugno-presidente-serie-a-serie-b-sferisterio/|tìtolo=Pallapugno: Pieve di Teco torna in Serie A, il racconto di una stagione da incorniciare|léngoa=IT|vìxita=2024-12-23}}</ref> == Feste e fére == * '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega ch'a vegne primma du martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìran i càri alegorici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan demuranduse a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religiùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valâ. A se tegne a partì dau [[2012]], düante sta chi e ativitài di paìxi da valâ e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se ponen 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnen de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == === Scìndeghi da Cêve === [[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisariu strurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisariu strurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumün da Cêve u l'è binèllu de: * {{Binelàggio|FRA|Bagnols-en-Forêt}}, dau 5 de marsu du [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. == Vie de Cumünicasiùn == A Cêve a l'è culegà cun Imperia e cun a valâ du [[Tànnôu|Tànaru]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föra dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü lestu fra a Rivea e u Piemunte. Da a lucalitài da Sapunera a se deramma a stradda statàle da valâ de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, finèndu inte [[Leca (Arbenga)|Leca]]. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Cêve| ]] eqqkzna19ijibfrcndfjj8orq8ugcz1 269032 269031 2026-04-12T21:31:21Z Arbenganese 12552 -acentu 269032 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Cêve |Panorama = Pieve di Teco-IMG 0827.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuràmma da Cêve</div> |Tipo = [[Comun|cumün]] |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Imperia |Amministratore locale = Enrico Pira |Partito = lista sivica "Prima Pieve di Teco" |Data elezione = 14-5-2023 |Data istituzione = 1861 |Abitanti = 1305 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Aigueiu, Cauderàira, Luvegnu, Möa, Müssiu, A Nirasca, A Truàsta |Divisioni confinanti = [[Armu]], [[Uigu|Aurigu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Burgumau|Burgumàu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Cairònega|Cariònega]], [[Cexi|Céxi]], [[Purnasce]], [[Ressu|Rèssu]], [[Vesargu]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2290 |Nome abitanti = da Cêve<br>cevàschi<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giacomo Augusto Pignone|tìtolo=Pieve di Teco. Città di storia, d'Arte, di Guerra|ànno=1998|editô=Centro Editoriale Imperiese|çitæ=Imperia|léngoa=IT|p=117|capìtolo=Il nostro dialetto}}</ref> |Patrono = San Bastiàn |Festivo = [[20 zenâ|20 de zenà]] |Mappa = Map of comune of Pieve di Teco (province of Imperia, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Pusisiùn du cumün da Cêve inta pruvinsa de Impéria }} '''A Cêve'''{{#tag:ref|''Ciève''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengio|léngoa=LIJ, IT}}</ref> o ''Cève'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeàscu]], ''A Céev'' in [[Lengua brigašca|brigàscu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierleone Massajoli|outô2=Roberto Moriani|tìtolo=Dizionario della cultura brigasca: Lessico|url=https://books.google.com/books?id=LD0qAQAAIAAJ|ànno=1991|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciàndria|léngoa=LIJ, IT|pp=49, 113|volùmme=Vol. I|ISBN=88-76-94086-3}}</ref>, ''A Céive'' o ''A Ceive de Tego'' in [[Lengoa zeneize|zenese]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/pieve_di_teco/|tìtolo=Deize: diçionäio italian-zeneise - Pieve di Teco|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-09-03}}</ref>|group=n.}} (''Pieve di Teco'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] de 1.305 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva inta [[Pruvincia de Imper̂ia|pruvinsa de Imperia]]. == Geugrafìa == <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> Immaggine:Confluenza arroscia arogna.png|A cunfluensa fra Aròscia e Arògna Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0803.JPG|A ciàssa da gêxa da Cêve Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0813.JPG|A Cêve, in carùggiu du bùrgu </gallery> U se tröva intu levante da [[Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)|pruvinsa de Imperia]]. U l'è traversàu dau s-ciümme Aròscia e da l'Arògna, ch'u se càccia inte 'stu chi intu teritòriu cumünàle, nascendu da a Còlla de Armu. U se tröva a i péi du Munte Frascinellu (1120&nbsp;m), da colla du Tecu (de dund'u u pìa u numme italiàn), du Baracùn e de Sant'Antoniu. U teritòriu de tütte e düe e valàe u l'è caraterisàu da di brìcchi nu tròppu praticabili, côsa ch'a l'ha purtàu a ciü pàrte de l'insediamentu versu u fundu da valâ, cun a custrusiùn de fàsce pe cultivà i teren. L'ambiente, manimàn ch'u se mùnta in âutu, u se caraterizza pé êsse custituìu da castagni, pìn, càrpe e rùve, fin a zunze versu a cresta di munti cun varietài de transisiùn cun l'ària ciü "padana" e quarche ràru pìn marittimu, impurtàu da a [[Rivêa|Rivera]]. === Frasiùi === <gallery widths="130" heights="130" mode="packed"> Calderara Pieve di Teco.jpg|A frasiùn de Cauderàira Möa (A Cêve)-Panuràmma 02.jpg|Panuràmma da frasiùn de Möa A Troàsta (A Céive) - vìsta (1).jpg|A frasiùn da Truàsta </gallery> U paise cumprènde ascì de frasiùi, fra 'ste chi: Aigueiu (o Aigheiu, senù Aigheghi), A Nirasca, A Truàsta, Cauderaira, Müssiu, Möa (o Moàn) e Luvegnu (o Luvegne). === Cunfin === U cunfina cu'i paisi de [[Armu]], [[U Burghettu (Aròscia)|U Burghettu]], [[Ressu]], [[Cravaüna]] (CN), [[Purnasce]], [[Burgumau]], [[Cairònega|Cariònega]], [[Vesargu]], [[Cexi]]. == Storia == E raìxe da Cêve e sun da riscuntrà inte pupulasiùn [[Liguri Antighi|lìgüri antìghe]], da tribù di [[Ingauni|Ingàuni]], ch'i duminàvan a zôna de [[Arbenga]] in epuca pre-rumâna. Pé vegghe però in véru e propiu insediamèntu fissu da ste parte bezögna 'spetà u duminiu lungubàrdu in scia penìsura, chi difatti a nàsce ina primma base pé u cuntrollu da valâ, in sciu munte Tecu, ch'a và avanti ascì sutta i Franchi. Zà inte 'stu periudu chi u se registra l'arìvu di fràtti benedetìn de San Curumbàn, che i se stabiliscen aa Carpenea, dunde poi u vegne tiràu sciü u munasté de San Péru. A Cêve a pìa però ciü impurtansa cun l'acquistu du feudu da parte da famìa di marchesi de Clavesana, cun a custrusiùn du castellu in scia còlla du Tecu, avegnüa a partì dau [[1225]]. Inte stu moddu u nàsce ascì u primmu nucleu du paìse, podâse pé purê recampà e tàsce in sce merci de passaggiu fra u [[Piemonte|Piemunte]] e a Ligüria. Pé avê a custrusiùn du burgu che veghemmu ancöi u bezögna ducca spetà u marchese Antonio de Clavesana, ch'u u fà svilupà in sce a base du nucleu abitàu presedente, a cumensà da l'ànnu [[1232]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/paesi-valle-arroscia-entroterra-ligure/47-pieve-di-teco-pieve-di-teco|tìtolo=Descröve a vàlle Aròscia, u paìse da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> A pôca distànsa da 'stu periudu chi a vegne edificâ a primma "cêve", a primma géxa da valâ de l'Aroscia, strutüra ch'a se vegghe ancù ancöi, ascì se inte furme de cumme i l'han rangiâ du [[XVI secolo|seculu XVI]]. Sta preduminànsa du paìse intu cuntestu da valâ de l'Aroscia, ch'a munta inti tempi, a reciàmma bén bén de persune dae zône vixìne, tantu che u burgu u rìva a cuntà quaxi 300 famìe, segundu e funti de l'epuca. Dau [[1386]] a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]] a va a rescatà u feudu dai marchexi Clavesana.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/un-po-di-storia/|tìtolo=A stòia da Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> In questu moddu A Cêve a vegne a sede du capitanàu lucàle e a vegne dutâ de in növu scistemma de difésa, cun a custrusiùn de müragne de sinta e l'ingrandimentu de l'insediamentu uriginàriu: l'è ducca de 'sti tempi che u burgu u pìa a sò cunfurmasiùn atuàle, caraterizâ dai porteghi, nasciüi prubabilmente cun mutivasiùn ecunomiche e cumerciàli. Mutùre de stu rinuvamentu a l'è a famìa di Spìnura de [[Zena]], ch'a a custruisce a magiuransa di palassi storici da Cêve, survatüttu a partì dau [[1428]]. L'estensciùn udierna du burgu a vegne però razunta sulu intu [[1533]], cun u rifasimentu di edifissi religiusi lucali, a custrusiùn de in növu munastê e a fìn da custrusiùn di porteghi. Dürante poi u [[XVII secolo|Seisentu]] A Cêve a l'éra stâ teritòriu de cuntesa fra i Zenexi e i [[Savoia|Savòia]], tantu che intu [[1625]] i piemuntexi i entran intu burgu e dilagan intu paìse: u vegne derucàu u castellu custruìu dai Clavesàna. Sucescivamente u teritòriu cumünàle a se tröva fra dùi föghi, cun cuntese fra Sénua (piemuntese) e [[Ressu|Rèssu]] (zenese) pe questiùi che l'axevan da vegghe cun l'alevamèntu. Cuscì inti scuntri sucescìvi a Repübbrica a mandià poi cuntingenti militàri da [[Arbenga]], anche se questi i nu sciorten a recunquistà a sitadìna, vegnindu travòlti dai nemixi inta battàia de Paperéra. A questu se va a 'zunze u passaggiu de l'esercitu piemuntese intu [[1706]] (cun a düchessa de Savoia e a Sindone, in füga da Turìn) e poi intu [[1744]], quande i piemuntexi i turnan a ucupà a zôna, causandu nu pochi prublemi aa pupulasiùn lucale, in lòtta cun i urmeàschi pé cuntrulà i arpeggi de àta muntagna a [[Viuzena|Viuzènna]]. U cuntrollu sabaudu u nu se demustra però duraüu, in quantu cun l'arìvu de [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]] du [[1794]] se asciste aa ruvìna di campi cultivài de tütta a valâ. Ducca u burgu u pàssa sutta aa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]]. U vegne poi anessu a l'Imperu Fransese fin au [[1814]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.imperiadavedere.it/luoghi/4419-pieve-di-teco-valle-arroscia.html|tìtolo=Impeia da végghe, A Cêve|vìxita=2021-06-13|léngoa=IT}}</ref> Cun a restaurasiùn du [[1815]] u turna sutta i pusedimènti du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]], divegnüu poi Regnu d'Italia dau [[1861]], inserìu inta pruvinsa du Portu. Inte l'ànnu [[1862]] u pìa a növa denuminasiùn ufisiàle de "Pieve di Teco". Dürante a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guèra Mundià]] e sun stài diversi i episodi de Rexistensa, cumme quellu de [[Sirviu Bunfànte|Sirviu Bunfante]], cumandante da brigâ dedica a [[Felixe Casciùn]], partigiàn uiginàriu de Imperia ch'u l'éra tranxitàu, ferìu a [[Vesargu]], inta zôna pé 'rivà au campu de medicherìa da [[Briga Auta|Brìga Àuta]]. Intu [[1946]] u cumün u pàssa aa [[Italia|Repübbrica italiana]]. I ürtimi cangiamenti a livellu terituriàle i sun stài fài du [[1928]], quande i vegnen smembrài i cumüi de Möa e de [[Armu]], e ancùa intu [[1929]] quande u 'sciòrbe Cauderàira (che da primma a cumpunéva in cumün autonumu cun Cartàri, anessa a Céxi). Armu u vegne pòi ricustituìu a cumün intu [[1949]]. Fra i ànni [[1973]] e u [[2008]] a l'è stà a capitale aministratìva da Cumünitài muntana de l'Auta valâ Aroscia, ancöi supressa e sustituìa da l'Uniun di Cumüi de l'Auta valâ de l'Aroscia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/|tìtolo=Uniun di Cumüi de l'Àta valà de l'Aroscia|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> == Abitànti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/A Cêve}} === Minurànse furèste === Dandu amèntu ai dàtti de l'Istat ai 31 de dixembre du [[2019]], i sitadìn furèsti aa Cêve i sun {{formatnum:213}}. De questi 64 i vegnen da l'[[Albania|Albanìa]] e 53 dau [[Maròcco|Maròccu]]. === Persune ligàe cu'a Cêve === * Giulio Benso (A Cêve, [[1601]] - A Cêve, [[1668]]), pitû.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanna Terminiello Rotondi|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giulio-benso_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1966|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 8|capìtolo=BENSO, Giulio}}</ref> * Francesco Pannofino (A Cêve, [[1958]]), dupiatû e atû.<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/francesco-pannofino/|tìtolo=Pannofino, Francesco - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-12-18}}</ref> == Pòsti de interesse == <gallery widths="145" heights="145" mode="packed"> Gêxa culegiâ de San Giuanni Batista (A Cêve).jpg|A gêxa culegiâ vista dau burgu Pieve di Teco-collegiata s Giovanni Battista-complesso7.jpg|I interni da paruchiale da Cêve Gêxa da Madònna da Rîpa (A Céive) - faciâta (2).jpg|A faciâ da Madonna da Ripa Uatòiu de l'Imaculâ Cuncesiun (A Cêve)-Faciâ 01.jpg|L'uratoriu de l'Imaculâ, ae porte du burgu Pieve di Teco (IM) - frazione Acquetico - chiesa di San Giacomo Maggiore - 01.jpg|A géxa de San Giacumu d'Aiguéiu Pieve di Teco-santuario madonna dei fanghi3.jpg|Vìsta du santuàriu da Madonna du Pantàn Gêxa de San Martin (Möa, A Cêve)-Faciâ 02.jpg|A gêxa de San Martìn de Möa </gallery> === Architetüre religiuse=== U cumün da Cêve pé cuntu da Gêxa u fa parte da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi de Arbenga-Imperia]], chi dunca e ghe sùn quattru diferenti parocchie: San Giuvanni Batìsta (sentru da Cêve), San Giacumu Mazù (Aiguéiu), San Zorzu (Cauderàira), San Martin e a 'Sunta (Möa-A Truàsta). ==== Géxe du sentru da Cêve ==== * '''Géxa culegià de San Giuvànni Batista''', intu burgu növu da Cêve, a l'è stà custruìa dau prugetista du Cantùn Ticìn Gaetano Cantoni fra u [[1782]] e u [[1806]]. A l'esternu a se presenta cun gròssi finestrùi e da l'impurtante portegu daa furma semi-réunda ch'u dà l'acessu a l'internu. Quéstu u se caraterizza pé a pavimentasiùn a scachiêra, giànca e grìxa cun a suntûsa strutüra a tréi lôbi. A l'è intu cumplessu "austera", fàttu tipicu pe e géxe neuclasciche, ascì se se pònen vegghe atre carateristiche de stampu baròccu. A strutüra udierna a nasce però da a demulisiùn da gêxa presedente, risalènte au periudu zenese (aturnu au [[1460]]).<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/collegiata-san-giovanni/|tìtolo=Géxa culegià de San Giuvànni Batista|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uratòriu de San Giuvanni Batìsta''', rizalente au [[1233]]-[[1243]], u rapresenta a géxa ciü veggia da valâ de l'Aroscia, a se tröva inte vixinànse de dùi parti du burgu, e a cunserva a càssa prucesciunàle de San Giuvanni. A l'è stâ rimanezâ ciü 'otte e a strutüra vixibile aù a l'è duvüa a di restauri du Seisentu, mentre i afreschi presenti i sùn atribuii a l'artista Marvaudu, foscia du [[1719]]. * '''Géxa dedicâ a a Madonna da Ripa''', ancöi scunsacrà, a se tröva pòcu föra du burgu, custruìa in stìle goticu intu [[1370]] dai fratti benedetìn a l'ha rapresentàu pé seculi a parocchia du burgu növu, a l'è a "céve" ch'a l'ha dàu u nomme au paìse. A g'ha a particulaitài d'avê l'ingressu in sciü làtu lungu, côsa tipica pe in pò de géxe de sta valle. Inti vàn suteranei a se tröva a cripta, ch'a cuntegne i resti de 'n antìgu ârtâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-religiosi/|tìtolo=Edifissi religiùsi|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ==== Gêxe de Aiguéiu ==== * '''Gêxa da parocchia de San Giacumu Mazû''', a se tröva in Aigueiu e l'è stâ edificâ intu [[XVI secolo|XVI seculu]], cun furme tardu-baòcche miste au stìle neuclascicu. A strutüra esterna a l'è puligunàle nu cumpleta, ch'a presenta in rigunfiamèntu, messu in evidensa dàu pusisiunamèntu du campanìn. Pregiài ascì i afreschi a l'internu, atribuìi au Cunca, aù restauài, u tabernaculu de legnu e a fùnte bateximâle, cuntempuranea a a custrusiùn.<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/le-frazioni/|tìtolo=E frasiùi da Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uratòriu da 'Sunta''', a Aiguéiu. * '''Antìga gêxa-uratòriu''', a se tröva de rimpettu a l'udierna paruchiàle e a l'è de uìgine mediuevàle, ancöi a l'è scunsacrâ a presenta de carateristiche scìmili a quella du Cunventu di Agustiniàni de Cêve.<ref name=":1" /> * '''Antigu munastê e relatìva gêxa de San Péru in Carpenêu''' in lucalitài Ciàn de San Péru, ancöi i se pònen vegghe sulu i resti, u se tröva inte vixinànse de l'àntìga stràdda ch'a culegàva A Cêve au Piemunte. A l'éa stâ custruìa dài fratti benedetìn de San Curumbàn a partì dau [[XI secolo|XI seculu]], assemme aa gêxa restaurâ intu [[1400]]. * '''Capeletta da Madonna de Collaréu''', inta lucalitài de rimpettu au burgu da frasiùn chi u se festezza u cültu da madònna cun 'na messa anuale, bén bén frequentàu ascì pé u panuràmma e i sentêi lucàli, scicumme ch'u se tröva int'in pözzu spessu baxàu dau sù.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/i-dintorni/|tìtolo=I dinturni d Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Capeletta da Madonna da Neve''', ai cunfìn cun Luvegnu. * '''Capeletta de San Luensu''', se tröva inta pàrte ciü bàssa du burgu, in lucalitài Cà Suttàne. * '''Capeletta de San Roccu''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne. * '''Capeletta de Santa Lucia''', se tröva inta pàrte ciü àta du burgu, in lucalitài Cà Supràne. ==== Géxe de Cauderàira ==== * '''Géxa da parocchia de San Zorzu Növu''', a se tröva intu sentru du burgu de questa frasiùn, a l'è stà custruìa in tempi relativamènte resenti, in sustitusiùn de quella ciü veggia. * '''Géxa de San Zorzu Veggiu''', a se tröva d'ataccu au semiteriu lucàle, se pensa ch'a l'è de derivasiùn àtu-medievàle, cun dùe navàe distinte, a cunserva di afreschi da l'elevàu prêgiu, cun mutìvi decuratìvi a fàsce gianche e neigre, tipiche de àtre gêxétte da valâ. L'éra stâ custruìa prubabilmente pé u cuntrollu da bàssa valle. Carateristicu u svettànte campanìn, azuntu però intu periudu [[XV secolo|quattru]]-[[XVI secolo|sinquesentescu]].<ref name=":1" /> * '''Uatòiu da 'Sunta''', missu lungu u caruggiu prinsipàle ch'u travèrsa u paìse. * '''Capeletta da Madonna da Néve''', a l'è ina gêxa de urigine settesentesca, vixìna a San Zorzu Veggiu, caraterizâ daa furma a utagunu, cun in portegu (''protiro'') de ingressu azuntu doppu a sò custrusiùn. ==== Géxe de Möa e da Truàsta ==== * '''Géxa da parocchia de San Martìn''', intu burgu da frasiùn. A l'è de urìgine medievàle, cun a strutüra inisiale prubabilmente du [[1272]]. Questa a l'è stâ rimanezâ sucescivamènte, aturnu aa primma metài du [[XVII secolo|XVII seculu]], cun 'na ciànta elittica, in moddu du tüttu scimile a a culegià da Cêve. Impurtante u campanì ch'u domina u paìse, nu rimanezàu düante i restàuri du Seisentu.<ref name=":1" /> * '''Uatòiu de San Gregòriu Magnu''', se tröva vixin a a parocchia de Möa. * '''Capeletta de San'Antoniu''', in scia stradda pé [[Armu]], inta burgâ de Cascina Rulandu. * '''Capeletta de San 'Bastian''', se tröva a Möa, a l'è dedicà au santu prutetû da sitadìna. * '''Capeletta de San Benardu''' a levante da burgâ de Cà Supràne de Möa. * '''Capeletta da Madonna de Grassie''', a l'è rizalente ai inissi du [[XVII secolo|XVII seculu]], a se tröva intu puntu ciü àtu du sentru da frasiùn. * '''Capeletta de San 'Bastian''' inta burgâ de Cà di Bellandi, vixìn ai cunfìn cun [[Armu]]. * '''Géxa de San Vincensu''', a mezza stradda fra Möa e a colla de Dumenega. * '''Santuàiu da Madonna da Neve''', ciamâ ascì Madonna du 5 d'aùstu, a l'è 'na tipica gêxétta de muntagna, cun u sò duggiu portegu, funsiunànte ascì cumme ripàru quande u ciöve. Se tröva inta colla de Dumenega vixìn aa frasiùn. * '''Géxa de Nostra Scignua du Rusàriu''', a se tröva intu burgu da frasiùn da Truàsta. * '''Santuàiu da 'Sunta''' aa Truàsta. * '''Capeletta de San Benardu''' aa Truàsta, inta burgâ de Cà Suttàne. * '''Capeletta de San Giacumu''' inta burgâ di Carènsi da Truàsta. * '''Capeletta de San Luensu''' intu mezzu di boschi a punènte da Truàsta. ==== Gêxe de Müssiu ==== Ascì Müssiu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella du burgu cevàscu. Inta frasiùn se ponen vegghe:<ref name=":1" /> * '''Gêxa de Santa Lucia''', a l'è risalente au [[XVIII secolo|XVIII seculu]], terminà intu [[1777]]. Se tröva intu burgu e a l'è carateristica pé u sò campanìn "a seùlla", truvàu ascì in àtri edifissi religiùsi de l'entrutèra ingàunu. * '''Uratòriu de Santa Cruxe''', vixìn a a parocchia. ==== Géxe de Luvegnu ==== Ascì Luvegnu u g'ha 'na propia parocchia, legà però a quella da frasiùn de Aiguéiu. Intu paìse se trövan: * '''Gêxa de San Benàrdu''', a l'è a paruchiàle de Luvegnu e a se tröva intu sentru du paìse. * '''Gêxétta de Sant'Antoniu''', a se tröva int'in pözzu vixin a a paruchiale, dunde se pò amirà u panuràmma da valâ versu Vesargu. ==== Géxe aa Niràsca ==== * '''Gêxa da parocchia de San Michê''', a se tröva intu sentru da frasiùn da a Niràsca. * '''Uratòriu de San 'Bastian''' inta frasiùn de Niràsca. * '''Capeletta da Madonna de l'Acinellu''', se tröva a Niràsca. * '''Capeletta da Madonna de Grassie''' aa Niràsca. * '''Capeletta de San Roccu''' aa Niràsca. * '''Capeletta de San 'Bastian''' aa Niràsca. ==== Cunventi e santuàri ==== * '''Cunventu di Agustiniani''', intu burgu cevàscu, u se tröva dunde in tempu u se ìssava u castellu, demulìu dai Sabaudi inti scontri cuntru Zena. U cunserva ancù aù 'n impurtante bassurilievu in prìa rafigürante u martìriu de Sànta Caterìna rizalènte au [[1644]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/ex-convento-degli-agostiniani|tìtolo=I pòsti du cö, Fai, Cunventu di Agustiniàni|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Cunventu de Sant'Agustìn''', pocu föra u burgu sitadìn, u l'è du rinascimentu, prubabilmente du [[1471]], e u presenta in amiàbile ciostru, u ciü gròssu de tüttu u punènte da regiun Ligüria. Quéstu u sereva du [[1478]] e u l'è rezüu da vintiquattru culonne a furma utagunàle. A géxa interna, tra l'àtru a cunserva i afreschi du [[XVI secolo|XVI seculu]] de Péru Guiddu de [[Ransu]]. Aù u l'è scunsacràu, ma questu zà da l'ünitài italiana. Daprimma u l'éra divegnüu 'na caserma, pòi 'uspeâ, au mumentu a l'è in pàrte divegnüu sede da scöra superiure Ruffini. * '''Santuàriu da Madonna di Fanghi''' (o du Pantàn), l'è 'na gêxétta dedicà aa Madonna, ch'a se tröva int'in spassiu cianéllu sircundàu daa vegetasiùn. Custruìa in stìle baroccu a partì dau [[1678]], a l'è cuscì ciamâ pé via da lucalitài dunda se tröva, ricca de ègua, e ducca de pantàn. * '''Cunventu de San Francescu''', in lucalitài Barcheti, du [[XVII secolo|XVII seculu]], l'è razunzibile pé via de 'n genere de cröza ch'a chìna in moddu ripidu. Inte vixinànse se tröva u buscu di Barcheti, nasciüu grassie ai fratti, ch'u cuntegne èrburi antighi, seculàri.<ref name=":2" /> === Architetüre sivili === <gallery widths="140" heights="140" mode="packed"> Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0808.JPG|L'ìnsegna du teàtru Salvini Immaggine:Pieve di Teco-palazzo Borelli-complesso.jpg|Palassu Borrelli, dettaiu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0811.JPG|A tùre du relöriu intu burgu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0804.JPG|In àtru carùggiu du bùrgu Immaggine:Pieve di Teco-IMG 0812.JPG|I porteghi intu burgu Immaggine:Pieve di Teco-teatro civico Rambaldi-complesso2.jpg|Palassu Rimbaldi </gallery> * '''Palassu Borelli''', se tröva intu burgu növu da Cêve, edificàu intu [[XIX secolo|XIX seculu]] u l'éra a rexidènsa de Bartolomeo Borelli, dau [[1903]] a l'è a sede du palassu cumünale ch'u l'ha inte tüttu de quattru ciài, l'ingressu avegne cun 'n severu purtun ch'u da l'acessu au ciàn teren, dund'u se pö vegghe in giardinettu internu, pé favurì l'ingressu da lüxe in tütte e stansie. Impurtante a scarinâ de marmu giàncu, ch'a porta inti ciài superiuri, dunde a se tröva a sala de rapresentansa, afrescâ in sciü sufittu cun ''Amore e psiche'', incurnixàu da di mutìvi rinascimentali.<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/edifici-storici/|tìtolo=I edifissi stòici du cumüne|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Teatru sivicu "Rambaldi".''' Scituàu inte l'àntiga lòggia du cunventu de Agustinane. Atìvu fin ai [[Anni 1980|ànni 80]]. Rangiàu intu [[2006]] cumme auditorium murtimediàle. A strutüra a l'è risalente au [[1664]], e e decurasiùi e sun de Giulio Benso aliêvu de l'artìsta Giovanni Battista Paggi. * '''Teàtru "Salvini"''', custruìu du [[1834]] pé opera da famìa lucale Manfredi cun 'na strutüra a fèru de cavallu, streita e lunga, u presenta furme de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], mes-ciae cun quelle du [[XVII secolo|XVII]]-[[XVIII secolo|XVIII seculu]]. Cun i sò 43 m<sup>2</sup> e 112 pòsti tutàli u l'è u segundu teàtru ciü picìn d'Italia. Seràu inti [[Anni 1920|ànni 20]], a causa da crìsi ecunomica u vegne avèrtu doppu 'n atentu restauru intu [[2005]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/storia-cultura-valle-arroscia-entroterra-ligure/34-teatro-salvini-pieve-di-teco|tìtolo=U teàtru Salvini a A Cêve|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-teatro-salvini/|tìtolo=Cumüne da Cêve, u teàtru Salvini|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Uspeâ veggiu da Cêve''', aù in edifissiu privàu, u l'éra stàu custruìu intu [[1402]], pocu de föra dau burgu, in scia rìva de l'Arògna. U cunserva u purtâle in prìa, rafigürante l'Anunciasiùn, scimbulu da scöra d'arte de Sénua.<ref name=":0" /> * '''Museu diucesàn de àrte sacra''', se tröva inta Géxa scunsacrà da Madonna da Rìpa. Stu prugettu u l'è nasciüu fra u [[2005]] e u [[2006]] e ancöi u museu u cuntegne dipinti pregiài e opere che e vegnan da tütta a valâ.<ref>{{Çitta web|url=http://www.culturainliguria.it/cultura/it/Temi/Luoghivisita/museiRaccolte.do;jsessionid=9D11DF61A34A1A0401E7366B0E62B5C6.node2?contentId=29301|tìtolo=Museu da Diocesi de àrte sàcra|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}} </ref> * '''Museu de Maschére de Übaga'''. Se tröva intu sentru da Cêve e u cuntegne tòstu 100 maschée cuntempuranée ligàe ai cülti prerumài de Übaga, frasiun du Burghettu d'Aroscia, dunde sun stàe truvàe e rapresentasiùi de l'übagu, ch'u vö dì in àntigu ligüre "posti scüri", reciamàndu u mistéru de l'antighitài ligüre.<ref>{{Çitta web|url=http://www.comune.pievediteco.im.it/wp/il-museo-delle-maschere-di-ubaga/|tìtolo=Maschée de Übaga, u muséu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beniculturali.it/luogo/museo-delle-maschere-di-ubaga|tìtolo=U Museu de Maschére de Übaga, scheda du Ministéru di Ben Cultüràli|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Palassu "Barli-Savona"''', l'è ün di ciü antìghi palassi de Müssiu, dunde u l'è nasciüu Marcello Barli intu [[1908]], impurtante pitù da Cêve. U cunserva in impurtante purtà de prìa. === Grotte === Intu teritòriu cumünàle u se tröva in scìtu de interesse cumünitàriu (SIC), istituìu da a regiùn Ligüria intu [[2005]], ciamàu Grotta du Sgarbu du Ventu. Stubchi u l'è in cumplessu de gròtte ch'u se svilüppa pe ciü o menu 3 km in prufunditài, sircundàu da l'ambiente natürale du Munte Guardiabella e daa Còlla de San Bertumê. == Ecunumìa == U cumüne u vìve prinsipalmente de agricultüra, cun a cultivasiùn de e urìve, da vìte, di sücchin, de ràve e de l'àiu de [[Vesargu]], tipicu da valâ. Difüzu u l'è u sfrutamèntu buschivu e l'alevamèntu. Svilupàu u turismu ma ascì l'indüstria, in quantu chi a se tröva 'n impurtante zona industriàle, legà survatüttu ai prudotti enulogici, ai seramènti e aa prudusiùn de articuli alimentari. Presedentemènte a l'éra praticâ l'industria de calsaüe, aù abandunâ. == Cultüra == === Dialéttu da Cêve === {{Véddi ascì|Dialettu arbenganese|càngio variànte=U mèximu argumentu in detaiu}} U dialettu parlàu a A Cêve u l'è de stampu [[Dialettu arbenganese|arbenganese]] e u fa parte du grùppu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|Ligüe sentru-ucidentàle]], u presenta carateristiche peò ciü particulàri, riscuntrabili inte tütta a valâ de l'Aroscia, ligà stuicamènte a [[Arbenga]], ma cun tante influense da sitài de [[Imperia]]. === Bacì l'Inciaštru === 'Na maschera tipica du carlevâ lucàle a l'è ''Bacì l'Inciaštru'', dipintu cumme in òmmu dàe bòne intensiùi, scimile a in pagiàssu, famusu perché, vuxèndu 'giüttà i àtri, u finisce sempre pé fà di paciüghi e di inciàstri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionevallearroscia.it/2021/02/26/pieve-di-teco/|tìtolo=A Cêve, scheda du cumün|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ===Istrusiùn=== A Cêve u l'è u sulu cumüne de l'entrutèra in pruvinsa de Imperia a avéghe 'n pòlu de scöre cumpletu (da l'asìlu ae superiùri, cun e scöre Ruffini), racolte fin ae meddie intu istitüu cumprenscivu da Cêve e de [[Puntedasce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.icpieveditecopontedassio.edu.it/|tìtolo=IC Cêve-Puntedàsce|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> === Enugastrunumìa === ==== Sciùre da Cêve ==== Diferenti e sun e specialitài enugastrunomiche de stu paìse chi, fra tütte se vegghen pé ezémpiu e "Sciùre da Cêve", bescötti secchi, scimili ai canestrelli, custituìi da dui strati de fròlla a furma de sciùra, misci asèmme da u cìn de marmelâ de bàricocchi. 'Ste paste secche e sarévan nasciüe da l'inventìva de 'n paneté lucale, pe risparmià in scià marmelâ, in quantu quella necesària a l'è ciü pôca de quella duverà pé i gubeletti, àtri bescötti tipichi ligüri.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/05/i-fiori-di-pieve-di-teco-biscotti-golosi-nati-per-risparmiare/|tìtolo=E sciùre da Cêve, bescötti nasciüi pé risparmià|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> ==== Canestrelìn da Cêve ==== Sun di grissin a furma de anéllu da rusüià cumme antipàstu, de suvente arumatizài cun l'anixe, güstu ch'u turna de spessu inte 'sta valâ chi, scicumme ch'u l'è presente ascì int'in particulàre sciügu lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2021/04/i-canestrelli-di-pieve-di-teco-un-grissino-chiuso-da-pucciare-nel-latte/|tìtolo=I canestrelli a l'anixe|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> === Sport === Praticàu fin da témpi antìghi u l'è u sport du [[Balón (zêugo)|Balùn elàstegu]], tipicu de ste parte chi, ma ascì du bàssu Piemunte. L'asuciasiùn lucàle ch'a se occupa de st'ativitài a l'è l' "A.S.D. Vàlle Aròscia", pe' di ànni inta [[Série B (balón)|Série B]] du campiunàu Fidas<ref>{{Çitta web|url=https://www.sanremonews.it/2016/06/29/sommario/sport/leggi-notizia/argomenti/altri-sport-5/articolo/pallapugno-la-societa-del-momento-e-lasd-valle-arroscia-pieve-di-teco-sogna.html|tìtolo=Balùn elesticu, A Cêve a sògna cun l'ASD Valle Arroscia|vìxita=2021-06-27|léngoa=IT}}</ref> e, dau [[2024]] turna inserìa inta [[Série A (balón)|Série A]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.rivieratime.news/pieve-di-teco-pallapugno-presidente-serie-a-serie-b-sferisterio/|tìtolo=Pallapugno: Pieve di Teco torna in Serie A, il racconto di una stagione da incorniciare|léngoa=IT|vìxita=2024-12-23}}</ref> == Feste e fére == * '''Carnevalle''': a l'è a festa da dumenega ch'a vegne primma du martedì gràssu, dunde pé e vìe du burgu i sfìran i càri alegorici, raprezentanti i vàri paìsi aruscìn. De suvente i rapresentan demuranduse a vìtta cuntadina da vàlle o situasiùi tipiche.<ref>{{Çitta web|url=https://m.youtube.com/watch?v=dEnIv0G2dnk&feature=youtu.be|tìtolo=Carnevàlle 2019, ImperiaTV|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Festa da Madonna du Carméu''', a Möa, festa de caratere religiùsu cun a prucesciùn di Cristi e a bànda, sagra cun a müxica dau vìvu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2019/07/pieve-di-teco-tutto-pronto-a-moano-per-la-grande-festa-dedicata-alla-madonna-del-carmelo-598613/|tìtolo=Möa, a festa da madonna du Carméu|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Expo Valle Arroscia:''' a l'è a sàgra prinsipàle de tütta a valâ. A se tegne a partì dau [[2012]], düante sta chi e ativitài di paìxi da valâ e mustran e propie tipicitài enugastrunomiche e nu sùlu. Caminandu pé i porteghi i se ponen 'tastà dunca e pietanse tipiche, dau pàn frìtu ae furmagette, fin a a càrne e u vìn lucàle.<ref>{{Çitta web|url=https://www.expovallearroscia.com/programma-expo-valle-arroscia|tìtolo=Expo Valle Arroscia, prugràmma|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> * '''Mercatìn de l'artigianàu e de l'antiquariàu''', i se tegnen de dumenega (a segunda du meze u primmu, l'ürtima u segundu).<ref>{{Çitta web|url=https://www.riviera24.it/2021/05/torna-il-mercatino-dellantiquariato-di-pieve-di-teco-695446/|tìtolo=A A Cêve u turna u mercatìn|vìxita=2021-06-14|léngoa=IT}}</ref> == Aministrasiùn == === Scìndeghi da Cêve === [[File:Pieve di teco municipio.jpg|thumb|Palassu Borrelli, u munisipiu da Cêve, intu burgu]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1985|3 arvì 1989|Marco Lengueglia|Demucrassia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|3 arvì 1989|30 mazzu 1990|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|30 mazzu 1990|24 arvì 1995|Luciano Brunengo|Democrazia Cristiana|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|23 dixembre 1997|Lucia Casella|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|23 dixembre 1997|25 mazzu 1998|Claudio Sammartino||Cumisariu strurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|25 mazzu 1998|28 mazzu 2002|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2002|29 mazzu 2007|Renzo Brunengo|Lista sivica|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|29 mazzu 2007|12 setembre 2007|Alfredo Delfino|Lista sivica "Uniti per Pieve"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|12 setembre 2007|15 arvì 2008|Piero Raimondi||Cumisariu strurdinàiu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|12 zugnu 2018|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|12 zugnu 2018|14 mazzu 2023|Alessandro Alessandri|Lista sivica "Insieme per cambiare"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2023|''in càrega''|Enrico Pira|Lista sivica "Prima Pieve di Teco"|Scìndegu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumün da Cêve u l'è binèllu de: * {{Binelàggio|FRA|Bagnols-en-Forêt}}, dau 5 de marsu du [[1990]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.bagnolsenforet.fr/jumelage/|tìtolo=Jumelage|outô=Commune de Bagnols-en-Forêt|léngoa=FR|vìxita=2025-08-18}}</ref>. == Vie de Cumünicasiùn == A Cêve a l'è culegà cun Imperia e cun a valâ du [[Tànnôu|Tànaru]] grassie a a stradda statale 28 da còlla de Nàva (SS 28), che a culega cun Purnasce a nòrd e cun Céxi a sud. Intu [[2014]] u l'è stàu custruìu u traciàu da variànte ch'a tàia föra dau traciàu u sentru da Cêve, creandu in culegamentu ciü lestu fra a Rivea e u Piemunte. Da a lucalitài da Sapunera a se deramma a stradda statàle da valâ de l'Aroscia (SS 453), ch'a culega u teritòiu cun Arbenga, finèndu inte [[Leca (Arbenga)|Leca]]. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Àtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Imperia (Ineja / Pòrto Moriçio)}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:A Cêve| ]] ctv2y7t05dsfgdxjwazqas7pqbnbbz6 Stasiùn de Bòrṡi e Veréssi 0 28850 269029 268524 2026-04-12T12:52:45Z N.Longo 12052 rev 269029 wikitext text/x-wiki {{Borṡìn|grafîa=, segundu a grafîa Nari}} {{Staçión feroviària |nómme = Bòrṡi e Veréssi |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Borgio Verezzi''</div> |inmàgine = Borgio Verezzi - stazione ferroviaria.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">'Na lucumutîva E.464 inta stasiùn, [[2019]]</div> |var-localizaçión = Lucaliṡasiùn |var-stâto = Stâtu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitê |localitæ = [[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Veréssi]], [[Bòrṡi]] |var-cordinæ = Curdinê |var-ativaçión = Ativasiùn |ativaçión = 1° de frevâ du [[1878]] (fermâta)<br />12 d'otubre du [[1908]] (stasiùn) |var-stâto_d'ûzo = Stâtu d'üṡu |stâto_d'ûzo = Devöâ |var-gestô = Gestû |lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Feruvîa Ṡena-Vintimìggia]] |var-lìnie = Linie |var-tîpo = Tîpu |tîpo = Fermâta in superficie, pasànte |var-colìsse = Binàri |colìsse = 1 |interscàngi = Curiêre, tascì |var-contórni = Da vixìn |contórni = Bòrṡi |sìgla_màppa = IT-LIG }} A '''stasiùn de Bòrṡi e Veréssi'''<ref group="n.">''Stasiùn de Bòrṡi e Ver̯éssu'' a [[Ver̯éssu|Veréssi]], ''stasiùn de Bòrzi e Veéssu'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]], ''staçion de Bòrxi e Veressi'' in [[Lengoa zeneize|ṡeneṡe]]</ref> (''stazione di Borgio Verezzi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è ina [[staçión feroviària|stasiùn feroviària]] ch'a se tröva in sciü a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvîa Ṡena-Vintimìggia]], avèrta da-u [[1878]], ch'a se tröva intu paìṡe de [[Bòrṡi]], a-u servìssiu du cumün de [[Borṡi e Veressi|Bòrṡi e Veréssi]], inta [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. == Stòja == [[Immaggine:Borgio Verezzi PL.jpg|sinistra|miniatura|In trênu a-u pasaggiu a livéllu de Bòrṡi, a l'intrâ da stasiùn, dund'u se tröva u véggiu caṡèllu]] A l'avertǜa da stradda ferâ, du [[1872]], a Bòrṡi u nu gh'êa ina vêa stasiùn, cu-i trêni ch'i se fermâva da-u "Caṡèllu", in curispundénsa du pasaggiu a livéllu. Sta custrusiùn, ch'a l'è ancùa in pé, a l'è stêta fêta intu [[1870]] da ina divixùn da [[Società per le Ferrovie dell'Alta Italia|sucietê "Ferrovie Alta Italia"]], che gh'axêva a sö sêde operativa a [[Finô|Finâ]]<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Impianto della linea ferroviaria a Borgio con fermata al "casello" del passaggio a livello - 1870'', p. 37}}</ref>. Da-u caṡèllu u s'è rivòn a 'na fermâta pe i trêni sulu cuarch'annu ciǜ târdi, dêtu che, cumme [[Stasiùn du Burghettu (San Spìrtu)|cuélla du Burghéttu]], a l'è stêta ṡunta a-a linea propiu pe l'insisténsa di paiṡén<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Quando a Borghetto...|ànno=Nuvénbre 2010|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbénga|léngoa=IT|p=97}}</ref>. A-u 1° de frevâ du [[1878]] u l'è duncue cumensòn u servìssiu a-a fermâ de Bòrṡi di trêni pe i pasegê, pe i bagàggi e pe a merse da "grande velucitê", mentre i trêni pe a merse da "picìna velucitê" i nu se ghe puxeva ancùa fermâ<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Luigi Mezzacapo|dæta=8 frevâ 1878|tìtolo=N. 14 - Apertura della fermata di Borgio-Verezzi sulla linea Savona-Ventimiglia (rete Alta Italia)|revìsta=Giornale militare ufficiale|volùmme=Annu 1878, Parte Primma|nùmero=5|p=139|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=WB9yFs4GjHgC&pg=PA139}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|dæta=30 ṡenâ 1878|tìtolo=Informazioni particolari del monitore|revìsta=Monitore delle strade ferrate e degli interessi materiali|editô=Tip. del Monitore delle Strade Ferrate|çitæ=Türìn|volùmme=Annu IX|nùmero=5|p=72|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=-1scXAmfp5EC&pg=PA72}}</ref>. Da cuélli anni u l'è nasciüu anche u prugèttu de fabricâ ina stasiùn ciǜ grande e funsiunâle, spunciòn da in'instansa da ciǜ citadìn preṡentâ a-u cumün de Bòrṡi. A-i 4 de nuvenbre du 1877 u Cumün u l'ha duncue numinòn ina Cumisciùn pe u prugèttu e u l'ha cumensòn a canpâ e sustanse necesâje pe tiâ sciǜ a stasiùn, a garitta du guardiàn, e âtri servìssi e i giardìn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', pp. 39-40}}</ref>. A stu prugèttu u g'ha sübitu pigiòn pârte anche u cumün de [[Ver̯éssu|Veréssi]], ch'u l'ha cumensòn a canpâ de sustanse intu sö teritòju, mentre i borṡìn i han trovòn d'agiüttu tra i discendenti di emigrê a [[Montevideo|Muntevideo]] e a [[Bonesàire|Buenos Aires]]. De stu moddu, a-u 15 d'avrî du [[1882]] a Cumisciùn a axeva ṡà pagòn 10.777 franchi, ch'i cruvian tütte e speṡe pe a stasiùn, ch'a l'è cuscì vegnüa a primma inta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] a esse fêta de müàgge, sicumme che alantùa i l'êan ancùa devuê de gabine de légnu. Intu detaggiu, a custrusiùn a l'è in'opera da sucietê Saldarini, a prupietâja de cave de [[Prìa de Ver̯éssu|röṡa de Veréssi]], ch'a l'ha devulüu stu materiâle pe fâne i baṡamenti<ref name=":0">{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', p. 40}}</ref>. Intu mentre, a-u 1° de setenbre du [[1887]] u l'è stêtu inandiòn u servìssiu di trêni mersi da picìna velucitê, tantu nurmâle che acelerâ, in aṡunta a cuélli pe i pasegê e pe e mersi de grande velucitê<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=1° setenbre 1887|tìtolo=Estensione del servizio a Borgio Verezzi e Montalto Dora|revìsta=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|çitæ=Milàn|volùmme=Annu IV|nùmero=17|p=134|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=0HwwAQAAMAAJ&pg=PA134}}</ref>. A-i 17 de setenbre du [[1893]], cumme u rèstu da Rivêa de Punénte, a stasiùn a l'è stêta curpìa da 'na gran buriâna ch'a l'ha fêtu inversâ dui vagùi càrighi de carbùn. Inte sti lì u l'è vegnüu a picâghe drentu u trênu pasegê ch'u ne vegnìva da [[Ventemiglia|Ventimìggia]] ma, pe l'esperiénsa du machinista, l'asidente u nu ha fêtu ne de morti ne di grossi danni<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Società Metereologica Italiana|ànno=1893|méize=Otubre|tìtolo=Appunti dai giornali. Temporali|revìsta=Bollettino mensuale pubblicato per cura dell'Osservatorio centrale del Real collegio Carlo Alberto in Moncalieri|editô=Tipografia S. Giuseppe - Collegio degli Artigianelli|çitæ=Türìn|volùmme=Serie II, Vul. XIII|nùmero=10|p=154|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=47JBAQAAMAAJ&pg=RA1-PA154#v=onepage&q=stazione%20di%20Borgio&f=false}}</ref>. Avanti de l'avertǜa da stasiùn, a sucietê de feruvîe a l'ha cumandòn âtri 568 franchi de speṡe pe i aredamenti, paghê de tüttu da-u Cumün<ref name=":0" />. Pasòn du tenpu pe rangiâ tütte ste cuestiùi, a-u 12 d'otubre du [[1908]] a növa stasiùn a l'è stêta avèrta a-u servìssiu<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=R. Bianchi|ànno=1908|tìtolo=Ordine di Servizio n. 298|revìsta=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|editô=Ferrovie dello Stato|volùmme=Vul. 24|pp=978-979|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=fLNNZ4LNEHoC&pg=PA978}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1908|tìtolo=Bollettino dei trasporti e dei viaggi in ferrovia|léngoa=IT}}</ref>. Inti [[Anni 1990|anni Nuvanta]], da-a stasiùn de Bòrṡi u gh'è stêtu levòn u segundu binàriu, pe esse declasâ a fermâta sensa de persunâle a-u 12 de frevâ du [[1997]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ferrovie dello Stato S.p.A. Servizio Potenziamento e Sviluppo, Ufficio Impianti Tecnologici|tìtolo=Linea Genova-Ventimiglia. Finale Ligure Marina. Impianto ACEI. Piano Schematico|dæta=10 agustu 1999 [25 zenâ 1977]|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1997|méize=Marsu|tìtolo=Impianti FS|revìsta=I Treni|editô=Editrice Trasporti su Rotaie|çitæ=Salò|volùmme=Annu XVIII|nùmero=180|p=6|léngoa=IT}}</ref>. == Inpianti == A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a g'ha in fabricòn pe i viagiatùi sciü dui cén, cu-u sö numme scrîtu sciü-a faciâta pe meṡu de léttere de [[Çeramica d'Arbissöa|ceràmica blö d'Arbissöa]], ch'i sun uriginâli da cuànd'u s'è fêtu a stasiùn<ref>{{Çitta|Nari, 1993|''Costruzione della stazione ferroviaria di Borgio Verezzi, unica della Riviera di Ponente in muratura - 1882'', p. 39}}</ref>. De ciǜ, de pocu ciǜ a levante u se trovâva ascì u ciasâ de càrigu cu-u magaṡìn pe e merse, ch'u se vaciâva in sce 'n binàriu de càrigu ligòn a-a feruvîa cun dui racòrdi<ref name=":1" />. Lì, fìna a-i [[Anni 1950|anni '50]] e [[Anni 1960|'60]], i ghe rivâvan de lunghe fîe de câri pìn de frü̂ta e de verdǜe, da mandâ cu-u trênu in sci merchê de [[Zena|Ṡena]], de [[Milan|Milàn]] e de [[Turin|Turìn]], grassie a di vagùi ch'i l'êan portê inta stasiùn cuàndu i ciamâva i cuntadìn de Bòrṡi che, pe stu fêtu, i s'êan misci insemme inta Sucietê Agricula, fundâ a-i 24 de ṡügnu du [[1893]]<ref name=":2" />. A-a giurnâ d'ancö a stasiùn a g'ha sulu che in binàriu ma, da prinsìpiu fìna inti [[Anni 1990|anni Novanta]], a Bòrṡi u gh'êa dui binàri de cursa, cun cuéllu de munte ch'u l'êa devöòn pe a cuscì dìta "picìna velucitê", mentre inte cuéllu vèrsu u mâ i ghe pasâva i trêni da "grande velucitê"<ref name=":2">{{Çitta|Nari, 1993|''Costituzione della "Società Agricola" di Borgio e della "Società Operaia di Mutuo Soccorso" di Verezzi - 1893'', p. 55}}</ref>. Segundu a clasìfica de RFI a stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è ina stasiùn de categurîa "brunsu"<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150621181740/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=dca27ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Stasiùi in Ligüria|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>. == Muvimentu == A stasiùn de Bòrṡi e Veréssi a l'è servìa da trêni regiunâli de Trenitalia inte l'ànbitu du sö cuntrattu du servìssiu pe a [[Liguria|regiùn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/borgio_verezzi.html|tìtolo=Stazione di BORGIO VEREZZI|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>. == Servìssi == A stasiùn a g'ha de<ref>{{Çitta web|url=https://www.rfi.it/it/stazioni/borgio-verezzi.html|tìtolo=Borgio Verezzi|outô=RFI|léngoa=IT|vìxita=2025-07-13}}</ref>: * {{Scìnbolo|Aiga toilets inv.svg}} Servìssi igiénici == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Curiêre [[TPL Linea]] du traspòrtu püblicu lucâle da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Tascì. == Notte == ;Notte a-u tèstu <references group="n." /> ;Notte bibliugràfiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Gianni Nari|tìtolo=Storia di Borgio e di Verezzi: secoli 1700 e 1800|url=https://books.google.com/books?id=smbzHAAACAAJ|ànno=Ṡügnu 1993|editô=Dan. Er Editore|çitæ=Savuna|léngoa=IT|cid=Nari, 1993}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = Bòrṡi e Veréssi |var-ferovîa = Feruvîa |Lìnia = [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|Ṡena-Vintimìggia]] |PK = 65+798 |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimìggia]] |var-direçión = Diresiùn |Direçión 1 = [[Zena|Ṡena]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiùn de primma |Staçión precedénte = [[Stasiùn de Finô Marina|A Maîna de Finâ]] |var-staçión_de_dòppo = Stasiùn de doppu |Staçión sucesîva = [[Stasiùn da Prìa|A Prìa]] }} [[Categorîa:Borṡi e Veressi]] [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie da Ligùria|Bòrṡi e Veréssi]] jq5585zp5q8xx1ygu3y3xeps79egfhg Mitocóndrio 0 32017 269024 269020 2026-04-12T12:37:39Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 269024 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatoçîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritroçîti]] e inti [[cheratinoçîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión. [[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]] == Caraterìstiche e strutûa == Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e operòu apàn ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a. === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna === A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]]. [[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]] === Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM === E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: tæ proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpòrta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi. [[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]] ===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna === A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ: # o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre # a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]] # a regolaçión do traspòrto di metabolîti [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]] [[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]] Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci: # conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi); # conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi); # conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi); # conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi) # conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi). [[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] === E créste mitocondriâli === E créste mitocondriâli conpòrtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva. [[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]] [[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]] === E càmie mitocondriâli === A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]). Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva: # enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci; # granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]]; # [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio); # [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA); # [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]]. # ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER) === O DNA mitocondriâle === Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu. [[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]] L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn. O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpòrta ‘n "efètto-pasàggio", za ch'a pòrta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu: fintànto chi-â perçentoâle de mDNA cangiòu o rèsta sótta a 'n çèrto livéllo, a çélola a l'ariêsce a fonçionâ normalménte, ma quànde se pàssa 'na quantitæ crìtica, alôa a fonçión çelolâre a vêgne goastâ e sciòrte di scìntomi. Pe sta raxón, 'na patologîa asoçiâ a sto fenòmeno a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpòrta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pòrta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpòrta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ. == Òrìgine == Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provêgne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]: # prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]] # mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna # prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice # prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a # mancànsa de [[istoìn]] # senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]] # replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo) [[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]] In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>. == Fonçioìn == I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe tâ proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión: ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri. [[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]] A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o vén cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o vén òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é: C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP Dónca l'àçido pirùvico ch'o provêgne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn: # in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o vén da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotìdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]]; # in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vén cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vén dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô. [[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]] E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotìdi redûti che végnan da NAD e FADH). === A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva === O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpòrtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotìdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]]. [[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]] [[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]] Dónca, l'[[energîa]] ch'a vén liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]]. [[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]] === A stràdda mitocondriâle de apoptôxi === Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e. A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pòrta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]]. [[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]] === Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio === Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pòrtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o vén asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre. === A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a === A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle. L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'acàpita pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pòrta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia. [[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]] [[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]] === A termogénexi === Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]]. [[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] [[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]] == Distribuçión di mitocóndri == Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]]. I mitocóndri són prezénti in abondànsa: # into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse; # into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa; # inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûan [[àçido clorìdrico]] (HCl); # inti [[neuroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica; # inta côa di [[spermatozòi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse; # into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze; # inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûe [[câdo]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna; # inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL). [[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]] [[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]] Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri c'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che adêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinoçîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], pe-i quæ l'anaeorbiôxi a l'é ‘n avantàggio pe amasâ i [[Bacteria|batéri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]]. == Anotaçioìn == <references/> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana |léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] 5g42zdd5w2lbyihflwo3f4jb8r49qi9 Çélola 0 32019 269023 268864 2026-04-12T12:33:20Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 269023 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} A '''çélola''' a l'é l'unitæ morfològico-fonçionâle di [[organîximi vivénti]], ma-a strutûa ciù picìnn-a ascì ch'a se peu tegnî pe vivénte (fêua che i [[Virus|vîro]], segóndo l'opinión de consénso). [[File:Onion Cells.jpg|thumb|Fotografîa a-o microscòpio de çélole de [[çiòula]]]] Gh'é di microrganîximi constitoîi da ‘na sôla çélola (uniçelolâri), cómme prezénpio i [[Bacteria|batérri]] ò i [[protozòi|protozöi]], e di organîximi pluriçelolâri, che apartêgnan pe-o ciù a-i [[régni]] de [[Animalia|béstie]], de [[ciànte]] e di [[Fungi|fónzi]] (l'[[òrganîximo|òrganîximo umàn]] o l'é formòu da ciù o mêno 100.000 miliàrdi de çélole). Con l'oumentâ do nùmeo de çélole de ‘n òrganîximo, quéste se diferénçian in fórma, grandéssa, relaçioìn e fonçioìn, scìnn'a-a constituçión di [[tesciûi]] e di [[òrgani]]. == Stöia == A paròlla “çélola” a l'é ligâ a l'analogîa chò-u [[Robert Hooke]] o l'à imaginòu tra-e microstrutûe ch'o l'à òservòu inta [[nàtta]], co-o dêuviâ ‘n microscòpio de seu invençión, e-e stànsie picìnn-e che caraterîzan tànti monastê. O seu lìbbro [[Micrographia]] do [[1664]], into quæ o descrîve a morfologîa de cavitæ lasciæ vêue da-e çélole da nàtta òrmâi mòrte, o l'é dónca o prìmmo tèsto dónde sta paròlla a l'é adêuviâ in referénsa a ‘n'unitæ biològica. A ògni mòddo, sôlo doî sécoli ciù tàrdi l'é stæto mìsso e bâze da modèrna [[teorîa çelolâre]]. Into [[1831]] o botànico [[Scòçia|scoséize]] [[Robert Brown]] o l'à descrîto a ‘n congrèsso o prìmmo òrganéllo a êse stæto individuòu, ö sæ o [[nùcleo]]. Dòppo saiéiva stæto ascì propòsto l'ûzo do tèrmine [[çitoplàsma]] pe indicâ o spàçio çelolâre de drénto, contegnûo tra-a [[menbrànn-a plasmàtica]] e-o nùcleo. [[File:Hooke-Microscope-cork.jpg|thumb|Reproduçión de figûe realizæ da [[Robert Hooke]], pigiæ da-a seu êuvia [[Micrographia]] ([[1665]])]]Inti ànni [[1838]]-[[1839]], [[Matthias Jakob Schleiden]] e [[Theodor Schwann]] àn svilupòu i prìmmi conçètti da teorîa çelolâre, segóndo a quæ tùtti i òrganîximi són conpòsti da ùnn-a ò ciù çélole. In bâze a sta teorîa, tùtte e fonçioìn da vìtta de ‘n òrganîximo acàpitan drénto de çélole, che possédan l'[[informaçión genètica|informaçión genética]] neçesäia pe regolâ e fonçioìn çelolâri e pe transmétte l'informaçión a-a generaçión aprêuvo. Into detàggio, segóndo i asónti formolæ dòppo da [[Rudolph Virchow]] ([[1855]]), tùtte e çélole pêuan provegnî sólo da çélole pre-existénti (“''omnis cellula ex cellula''”). == Caraterìstiche == === Aspêti generâli === A çélola a peu êse definîa cómme ‘n'entitæ serâ e outosufiçiénte: a peu defæti asùmme i [[nutriménti]], cangiâli in [[energîa]], exegoî fonçioìn speçializæ e reprodûise se neçesäio. Pe fâ quésto, a çélola a gh'à tùtte e informaçioìn into [[còdixe genético]], reprezentòu da-o DNA ch'a gh'à drénto. Defæti, tùtte e çélole móstran de caraterìstiche comùn: # a [[reproduçión]] pe mêzo da [[divixón çelolâre]] ([[scisión binâia]], [[mitôxi|mitöxi]] e [[meiôxi|meiöxi]]); # l'ûzo de [[enzìmmi|enzîmi]] e de âtre [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] (ò [[àçidi nucléichi]]) prodûti a partî da-i gêni prezénti in sciô [[DNA]], adêuviàndo cómme intermédio tra DNA e proteìnn-e ‘n [[trascrîto]] de [[RNA]] ([[“dogma” çentrâle da biologîa molecolâre|“dògma” çentrâle da biologîa molecolâre]]); # o [[metabolîximo]], ch'o permétte a-e çélole d'incorpoâ di materiâli sgrêuzi e de constrûeghe de conponénti çelolâri, de òtegnîghe energîa e de relasciâ i prodûti de scàrto. O fonçionaménto de ‘na çélola a depénde da-a seu capaçitæ de tiâ fêua e adêuviâ l’[[energîa chìmica]] contegnûa inte molécole òrgàniche (tâ energîa a vén rilasciâ inti ''pathway'' metabòlichi); # a respòsta a stìmoli de drénto e de fêua cómme variaçioìn de [[tenperatûa]], de [[pH]], de livélli de nutriménti ò de ormoìn; # o contrgnûo çelolâre seròu da ‘na [[menbrànn-a plasmàtica]], formâ da ‘n [[dóggio fugétto fosfolipìdico]]. === Clascificaçión === E çélole se dìstinguan in dôe grénde macrocategorîe, ö sæ e çélole [[Eukaryota|eocariòtiche]], dotæ de ‘n nùcleo strutuòu separòu da-o çitoplàsma pe mêzo de ‘na menbrànn-a, e-e çélole [[procariòtiche]], sénsa nùcleo e co-o DNA agregòu into çitoplàsma drénto ‘na región sénsa menbrànn-a ciamâ [[nucleòide]]. A-o segóndo tîpo apartêgnan sôlo che i òrganîximi monoçelolâri, cómme i [[Bacteria|batérri]], i [[cianobatéri|cianobatérri]] e-i [[Archaea|archeobatérri]]. E prìmme in lìnia de màscima ciù grénde e òrganizæ e, scibén che conparìscian inte dötréi microrganîximi monoçelolâri ascì, sàiva a dî i [[Protista|protìsti]], són caraterìstiche di òrganîximi pluriçelolâri. Dötræ çélole procariòtiche contégnan di inportànti conpartiménti de drénto seræ da menbrànn-e, ma sôlo quélle [[Eukaryota|eocariòtiche]] móstran pe-o ciù despæge conpartimentaçioìn de drénto, dîte òrganélli, seræ da menbrànn-e fosfolipìdiche. O càngio de materiâli tra ste despæge regioìn o l'é garantîo da di conplèsci scistêmi de traspòrto de [[vescighétte]] picìnn-e, cómme quéllo de [[chinesìnn-e]]. === Dimenscioìn === E dimenscioìn da ciù pàrte de çélole vàrian da 1 [[μm]] a dötræ dêxénn-a de micròmetri e dónca pe-o sòlito no se pêuan identificâle a éuggio nûo, con l'eceçión de tànte [[êuve]]. Tra-i òrganîximi existénti, e çélole ciù grénde són i rósci d'êuve de [[strùsso]], co-e dimenscioìn de ‘na bàlla da ''baseball'', in càngio quélle ciù lónghe són con tùtta probabilitæ de çélole nervôze do còllo de [[giràffe]], che pêuan arivâ a 3 mêtri. Gh'é de raxoìn fixiològiche a l'òrìgine de dimenscioìn da ciù parte de çélole: un ouménto do diametro de ''n'' vòtte conportiéiva ‘n ouménto da superfìçie çelolâre de squæxi ''n²'' vòtte, co-îna magiô poscibilitæ de scàngi con l'estèrno (tànto in fæto de nutriménti cómme de eliminaçión di scàrti), ma ‘n ouménto ascì do volùmme çelolâre de ''n³'' vòtte. Dæto che l'ouménto da superfìçie çelolâre o no l'é proporçionâle a quéllo do volùmme, dónca, ‘na çélola tròppo grànde a cointiéiva de moî pi-â mancànsa de nutriménto ò pi-â dificoltæ a levâ de mêzo i prodûti de scàrto. E menbrànn-e de tànte çélole són bén bén ricegæ pe permétte ‘n ouménto da superfìçie de càngio, sénsa ‘n ouménto stramezuòu do volùmme de drénto e dónca de neçesitæ çelolâri. === Fórma === A fórma de ‘na çélola a dipénde da fatoî fìxichi, chìmichi e fonçionâli. Se ‘na çélola a s'atrêuva inte ‘n anbiénte pìn d'ægoa, quésta a ténde a pigiâ ‘na fórma sférica pe efètto da [[tensción superfiçiâle|tensción superfiçiâ]], ma e çélole pêuan avéi ascì ‘na fórma ciàtta se séntan a presción di seu çelolâri de d'âto, cómme into câxo de [[çélole epiteliâli]]. Pe de ciù, exìste ‘na stréita relaçión tra-a fórma de ‘na çélola e a seu fonçión: prezénpio, e [[fîe do móscolo]] són pöcasæ alonghîe pe poéi conpî a contraçión, in càngio i [[neoroìn]] possédan ‘na strutûa bén bén ramificâ pe poéi riçéive pe mêzo di dendrîti e informaçioìn che ne vêgnan da tutte e pàrte do còrpo. == Tîpi de çélole == [[File:Celltypes.svg|thumb|Diferénse ciù inportànti tra-a çelola [[procariòtoca|procariòtica]] e quélla [[Eukaryota|eocariòtica]]]]A tabélla de sótta a pórta e prinçipæ diferénse tra-e çélole procariòtiche e quélle eocariòtiche. {| class="wikitable" | || '''Çélola procariòtica''' || '''Çélola eocariòtica''' |- | Òrganîximi tìpichi | [[Bacteria|Batérri]] e [[Archaea|archeobatérri]] | [[Protista|Protìsti]], [[Fungi|fónzi]], [[ciànte]] e [[Animalia|animæ]] |- | Dimenscioìn tìpiche | ~ 1-10 [[μm]] | ~ 10-100 [[µm]] (con ræe eceçioìn, cómme a çélola [[êuvo]] e-i [[neoroìn motoî spinâli]]) |- | Tîpo de [[nùcleo çelolâre]] | nisciùn nùcleo davéi definîo ([[nucleòide]]) | nùcleo seròu da 'na dóggia menbrànn-a |- | [[DNA]] | [[cromozöma]] séncio, çircolâ, de spésso prezénti di [[plasmîdi]] in azónta | cromozömi mùltipli, liniâri, asoçiæ a [[istoìn]] |- |Scìntexi de [[RNA]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] |Acobioæ into [[çitoplàsma]] |Scìntexi de l'RNA into nùcleo e de proteìnn-e into retìn endoplasmàtico rùdego |- |[[Ribozömi]] |50S+30S |60S+40S |- |Strutûe do çitoplàsma |Pöche strutûe |Numerôxe strutûe seræ da menbrànn-e e [[çitoschéletro]] |- |[[Moviménto da çélola]] |[[Fragèlli]] conpòsti da [[fragellìnn-a]] |Fragèlli e [[çégge]] conpòste de [[tubulìnn-a]] |- |[[Mitocóndrio|Mitocóndri]] |Nisciùn |Da un a ciù migiæa (con dötræ eceçioìn) |- |[[Cloroplàsti]] |Nisciùn |Inte [[æghe]] e inte [[ciànte]] |- |[[Miâgia çelolâre]] |Prezénte |Prezénte inte [[ciànte]] e inte dötréi [[Fungi|fónzi]] |- |Òrganizaçión |De sòlito uniçelolâre |Uniçelolâre, a colònie e in òrganîximi pluriçelolâri (contegnénti de çélole specializæ) |- |[[Divixón çelolâre]] |[[Scisión binâia]] |[[Mitôxi|Mitöxi]] (fisción ò [[gemmaçión|butâ]]) e [[meiôxi|meiöxi]] |} == Anatomîa da çélola == <gallery mode="packed" widths="360" heights="360"> File:Localisations02eng.jpg|Localizaçión de despæge zöne da çélola pe mêzo da [[proteìnn-a floörescénte vèrde|proteìnn-a florescénte vèrde]] </gallery> == Fixiologîa da çélola == A çélola, intéiza ségge cómme [[òrganîximo uniçelolâre]] ségge cómme pàrte de ‘n [[òrganîximo pluriçelolâre]], a l'é ‘n òrganizaçioìn dinàmica, outo-regolâ e dotâ de ‘n apægio de scistêmi de [[segnalaçión çelolâre]] (intraçelolâre e estraçelolâre inti pluriçelolâri), adêuviæ pe sostegnî e prinçipæ fonçioìn da mæxima çélola: # l’[[òmeòstaxi]] çelolâre, ö sæ o mantegniménto de condiçioìn neçesäie a-a sorvevivénsa do scistêma-òrganîximo drénto ‘n intervàllo de valoî poscìbili; # e fonçioìn dinàmiche da çélola, ö sæ créscio, [[diferençiaçión]], [[divixón çelolâre]], [[mòrte çelolâre]]; # coòrdinaçión co-e âtre çélole pe exeguî e fonçioìn multiçelolâri (di tesciûti, de òrgano mitocondriâle ò scistémiche). Quésta fonçión pe-o sòlito a tîa drénto numerôxi scistêmi speçializæ de segnalaçión, comò-u [[scistêma nervôzo]] e-o [[scistêma endòcrino]] ([[ormoìn]]). == Bibliografîa == == Âtri progètti == {{Interprogetto}} == Conligaménti estèrni == [[Categorîa:Biologîa]] 1bzu5ryyb5t8uj857krmt8bejn9op85 Proteìnn-a 0 32680 269025 268819 2026-04-12T12:40:13Z Michæ.152 13747 Coreçión 269025 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} E '''proteìnn-e''' ò '''pròtidi''' són de strutûe biopolimériche, fæte da cadénn-e de [[aminoàçidi]] mìssi insémme da ligàmmi peptìdichi. ''In vivo'', e cadénn-e protèiche vêgnan scintetizæ co-a seu speçìfica sequénsa a partî da-o seu [[DNA]] genòmico, co-ìn conplèsso scistêma de trasmisción de l'informaçión pe mêzo de 'n [[mRNA]]. A sequénsa di aminoàçidi a l'é defæti detâ da-a sequénsa nucleotìdica do seu [[gêne]]. O proçèsso de bioscìntexi finâle o l'é dîto [[Traduçión (biologîa)|traduçión]] e o l'é sovénte aconpagnòu da càngi post-traduçionâli da proteìnn-a. [[File:Myoglobin.png|thumb|Raprezentaçión da mioglobìnn-a, 'na proteìnn-a ch'a lîga l'òscìgeno inti móscoli|centro]] E proteìnn-e s'atrêuvan inte tùtti i [[òrganîximi vivénti]] e exérçitan de fonçioìn asæ variæ, cómme catalizâ e [[reaçioìn metabòliche]], replicâ o [[DNA]], respónde a-i [[stìmoli]], fornî 'na strutûa a [[Çélola|çélole]] e òrganîximi, trasportâ e [[molécole]] da 'n pòsto a 'n âtro. == Stöia == O nómme "proteìnn-a" (da-o [[Lengua grega antiga|grêgo]] ''προτειος'' "primâio") o l'é stæto propòsto da-o [[Berzelius]] into [[1838]] pe indicâ a sostànsa òrgànica conplèssa e rìcca d'[[Azoto|azöto]] contegnûa inte [[Çélola|çélole]] de tùtti i [[Animalia|animæ]] e-e [[ciànte]]. == Clasificaçión == == Biochìmica == 'Na proteìnn-a a l'é fæta da 'na lónga cadénn-a de aminoàçidi unîi con di ligàmmi peptìdichi covalénti. Sto ligàmme o se fórma quànde l'àtomo de [[Carbonio|carbònio]] into grùppo carboscìlico de 'n aminoàçido o spartìsce i [[Elettron|eletroìn]] con l'àtomo d'azöto do grùppo amìnico de 'n âtro aminoàçido. O proçèsso o l'acàpita co-îna reaçión de condensaçión e vén eliminòu 'na molécola d'[[ægoa]]. E proteìnn-e gh'àn 'n'òsatûa polipeptìdica a-a quæ l'é atacòu de cadénn-e laterâli. E dôe estremitæ de 'na cadénn-a polipeptìdica són chimicaménte despæge, dæto che se ne distìngoe unn-a co-ìn grùppo amìnico lìbero (N-terminâle) e unn-a co-ìn grùppo carboscìlico lìbero (C-terminâle). [[File:Peptide-Figure-Revised.png|thumb|Strutûa chìmica do ligàmme peptìdico]] E cadénn-e polipeptìdiche són lìbere abàsta de cegâse e fórman di ligàmmi no covalénti déboli, che interèsan tànto l'òsatûa cómme i avànsi laterâli. E proteìnn-e dónca se cêgan inte de conformaçioìn scciàsse, dónde e cadénn-e laterâli de tîpo polâre s'arechéugian de fêua pe interagî con l'ægoa, in càngio e cadénn-e apolâri afóndan drénto a proteìnn-a lontàn da l'ægoa. Ògni tîpo de proteìnn-a a l'à 'na particolâ dispoxiçión tridimenscionâle detâ da l'órdine di aminoàçidi inta cadénn-a. A strutûa finâle redogiâ, dîta conformaçión, a l'é determinâ da fatoî energètichi, dæto ch'a l'é pe comùn quélla de mìnima energîa lìbera. == Scìntexi == {{Véddi ascì|traduçión (biologîa)}} E proteìnn-e vêgnan prodûte a partî da l'informaçión chi-â sequénsa de nucleotìdi de l'mRNA a contêgne. Into proçèsso de [[Traduçión (biologîa)|traduçión]] da seuquénsa di [[nucleotìdi]] inte 'na sequénsa de aminoàçidi, l'mRNA l'é lezûo da l'estremitæ 5' a quélla 3' inte di grùppi da-a fîa de tréi nucleotìdi. O còdixe genético o l'é tradûto pe mêzo de doî adatatoî ch'agìscian un dòppo l'âtro: o prìmmo adatatô o l'é l'[[aminoaçìl-tRNA scintetâxi]], ch'o l'acóbbia 'n particolâ aminoàçido a-o seu tRNA, o segóndo adatatô o l'é o mæximo [[tRNA]] ch'o se lîga con l'anticodón a-o codón conplementâre in sce l'mRNA pe acobiaménto de bâze. A traduçión e dónca a letûa do còdixe inte l'RNA a l'acàpita into [[ribozöma]], un conplèsso de proteìnn-e ch'o côre lóngo l'mRNA, o l'agoànta i tRNA conplemetâri e-o lîga i aminoàçidi pe formâ a cadénn-a polipeptìdica. Ògni ribozöma defæti o l'à 'n scîto de ligàmme pe l'mRNA e tréi scîti de ligàmme pe-o tRNA (A, P, E). In sce l'mRNA di apòxiti codoìn màrcan dónde a scìntexi da proteìnn-a a dêve comensâ ò finî. De spésso e molécole de mRNA in traduçión pìgian l'aspêto de poliribozömi, ö sæ di gròsci agregæ çitoplasmàtichi fæti de ribozömi spaçiæ d'in sce 'na sôla molécola de mRNA a-o mànco de 80 nucleotìdi. [[File:Protein Synthesis-Translation.png|thumb|Raprezentaçión da scìntexi de proteìnn-e|centro]] == Strutûa == [[File:Protein-structure.png|thumb|A gerarchîa de strutûa de proteìnn-e]] Se distìngoe quàttro livélli de òrganizaçión inta strutûa tridimenscionâle de 'na proteìnn-a: # strutûa primâia: reprezentâ da-a speçìfica sequénsa di [[aminoàçidi]] # strutûa secondâia: reprezentâ da-a dispoxiçión regolâre di aminoàçidi in regioìn localizæ. E proteìnn-e se redógian de spésso segóndo doî schêmi comùn: #* [[α-élice]]: l'N-H d'ògni ligàmme peptìdico o stabilìsce 'n [[ligàmme a idrògeno]] co-o C=O de 'n ligàmme peptìdico mìsso quàttro ligàmmi peptìdichi ciù in zu #* [[β-fogétto|β-fugétto]]: e cadénn-e són tengûe insémme da [[ligàmmi a idrògeno]] tra-i ligàmmi peptìdichi di fiaménti e inte ciaschedùn fiaménto e cadénn-e laterâli s'avànsan in sciù ò in zu rispètto a-o ciàn # strutûa tersiâia: reprezentâ da-o dopiàggio do polipeptìde. I [[domìnii]], ö sæ e conbinaçioìn de α-elica e de β-fogétti che se ricêgan inte de strutûe riónde e scciàsse, són e unitæ de bâze da strutûa tersiâia e l'unitæ a mòdoli che fórman e proteìnn-e ciù grénde. I domìnii despægi de 'na proteìnn-a són de spésso asoçiæ a fonçioìn despæge # strutûa quaternâia: reprezentâ da-e interaçioìn tra cadénn-e despægie in proteìnn-e fæte da ciù subunitæ. O motîvo ciù frequénte o l'é quéllo "super-ingugéito" (''supercoiled''), ch'o contêgne ciù α-élici abigoelæ l'ùn d'in sce l'âtro == Fonçioìn == A fonçión [[Biologia|biològica]] de 'na proteìnn-a a dipénde da-e propietæ [[Chimica|chìmiche]] de zöne particolæ da seu superfìçie e da-i mòddi de interagî con molécole speçìfiche dîte [[ligàndi]]. Tra-e fonçioìn exerçitæ da-e proteìnn-e s'aregòrda: * enzìmma: catalizâ de reaçioìn dónde se rónpe e se fórma di ligammi covalénti * proteìnn-a de strutûa: dâ o supòrto mecànico a çélole e tesciûi * proteìnn-a de traspòrto: mesciâ molécole picìnn-e e iöni * proteìnn-a motrîce: generâ o moviménto inte çélole e inti tesciûi * proteìnn-a d'amùggio: stivâ molécole picìnn-e e iöni * proteìnn-a segnâ: trasmétte di segnæ da 'na çélola a l'âtra * proteìnn-a reçetô: identificâ i segnæ che arîvan a-e çélole e trasméttei a-i apægi da çélola de conpeténsa pi-â rispòsta * proteìnn-a de regolaçión di gêni: ligâ o DNA pe ativâ ò dizativâ i gêni * proteìnn-a con fonçioìn speçìfiche == Aspêti da nutriçión == == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}} == Vôxe corelæ == *[[Vitta|Vìtta]] *[[Çélola]] *[["Dògma" çentrâle da biologîa molecolâ]] *[[Traduçión (biologîa)]] == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Biologîa]] b6w1qkfnnnnlflcta11b3pvkwweg2ae Baterie de Punta Ciappa 0 32701 269021 269018 2026-04-12T12:18:47Z Arbenganese 12552 /* Strutüa */ +img, gallery 269021 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]] E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]]. Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref> Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Storia == [[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|200px]] A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa. A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin. U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu. U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> == Strutüa == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli, Genoa, Italy - panoramio.jpg|Panuramica in scia Batteria Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|Bunker telemetricu Immaggine:Botola sotto la torretta - panoramio.jpg|Botula sutta aa turetta Immaggine:Bunker sotto le torrette - panoramio.jpg|Bunker sutta ae turette </gallery> A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm. Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin. Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref> Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré. E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}} * {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}} == Notte == <references/> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] rqn3v91d0ufevb4e9rx3uvjkhfw26k6 269022 269021 2026-04-12T12:19:06Z Arbenganese 12552 /* Storia */ clear 269022 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]] E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]]. Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref> Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe' e infurmasiuin pe' chi và a caminà pe' i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref> == Storia == [[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|200px]] A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe' [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe' difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa. A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin. U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu. U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> {{Clear}} == Strutüa == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli, Genoa, Italy - panoramio.jpg|Panuramica in scia Batteria Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|Bunker telemetricu Immaggine:Botola sotto la torretta - panoramio.jpg|Botula sutta aa turetta Immaggine:Bunker sotto le torrette - panoramio.jpg|Bunker sutta ae turette </gallery> A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe' amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe' munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe' i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm. Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin. Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe' mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref> Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré. E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}} * {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}} == Notte == <references/> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] 5fyk3asy904fkxna7csds490kwo3xls