Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.23
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Löa
0
1711
269034
268882
2026-04-13T18:46:32Z
N.Longo
12052
a l'üsu
269034
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Löa
|Panorama = Mónte Màrmi (Boisàn) - vìsta de Lêua.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Löa da Marìn, [[Buinzan|Buisàn]]</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumǜn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Luca Lettieri
|Partito = lista civica de centru-drîta "Per Loano"
|Data elezione = 4-10-2021
|Data istituzione = 19-07-1309 <small>(attu de fundasiùn)</small>
|Abitanti = 10733
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn residénte a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2022
|Sottodivisioni = [[Vèrsci|Vèrxi]]<ref name="statuto">{{Çitta web|url=https://loano-api.municipiumapp.it/s3/3618/allegati/statuto-2016-1.pdf|tìtolo=Statuto comunale|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|p=8|vìxita=2025-07-18}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1337
|Nome abitanti = De Löa<br />Becùi et al. ([[Blazón popolâre|surv.]])
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batista]]
|Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Loano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Löa in-ta pruvinsa de Savùna
}}
'''Löa'''{{#tag:ref|Scrîtu ascì ''Loèa'' (a-a mainêa de l'Enrico Cavalli<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 84}}</ref>), ''Lœa'' o ''Leua'', ''Leua'' o ''Loeua'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Löa'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumǜn da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>, in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|p=120}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/MIL0573075|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Lêua'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=lKReD4Ao2oYC&pg=PA861|ediçión=2|ànno=1876|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=861}}</ref>, ''Löia'' in bardenòllu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|outô2=Giacomo Bocca|tìtolo=Osiglia e Alta Val Bormida. Inchieste dialettali: Vocabolario del dialetto di Osiglia|ànno=2023|editô=Comune di Osiglia|çitæ=Uzeja|léngoa=LIJ, IT|p=541|capìtolo=IV. Indice italiano-dialetto}}</ref>, ''Lōēa'' o ''Lœa'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Loano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 10.758 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], dund'u l'è u sèstu pe pupulasiùn. Cumǜn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], Löa u se spande pe-a valâ du [[Fusòn Grossu]], da-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Carmu]] fina a-a riva du mâ, dund'u g'ha de centru. U gh'è ascì ina frasiùn, [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'a l'ha fêtu cumǜn pe sö cuntu fina du [[1878]].
Traversòn in antìgu da-a ''[[Via Julia Augusta]]'', da-u [[1263]] stu territòiu u l'è stêtu guernòn da-a famìggia di [[Döia (famiggia)|Doja]], ch'a n'ha fêtu ina [[Cuntêa de Löa|cuntêa]] e che, du [[1309]], a g'ha fundòn a cuntrâ ciǜ inpurtante, quélla d[[A Maîna (Löa)|a Maîna]]. I Doja i l'han tegnǜa fina du [[1737]], quàndu a cuntêa a l'è pasâ a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]]; dapö, du [[1795]], u se gh'è cunbatǜu ina [[Bataja de Löa|gran batàggia]] de [[Goære napoliòniche|guêre napuleoniche]].
Nâtu cumme paîze de canpagna e de artexén, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]] u se gh'è furmòn tante cunpagnìe de navegasiùn, tra-e ciǜ inpurtanti da Ligüria, mentre, da-u [[XX secolo|Növeséntu]], Löa a l'ha cumensòn a vegnî in scitu da vilezzu, cumm'u l'è ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Loano.html|tìtolo=Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-28}}</ref>.
== Geugrafîa ==
=== Territòiu ===
U territòiu du cumǜn de Löa, scituòn in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], u g'ha ina ciànta a triangulu lunghìu vèrsu l'entrutêra, dund'u và aprövu a tüttu u percursu du [[Fusòn Grossu]], pe rivâ fina a-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]] (1.389 m). Vèrsu levante, dund'u gh'è u cunfìn cu-u cumǜn d[[a Prìa]], e têre de Löa i muntan fina a mezza riva manca da valâ, cu-a parte ciǜ èrta ch'a l'è pe cuntra da Prìa, fina a quand'u se chîna a-e [[Munte Ciazze Secche|Ciàzze Secche]] (428 m), cu-i tèrmi ch'i ghe passan pe-a simma. De de lì u cunfìn u chîna vèrsu u mâ pasandu pe-i [[Briccu di Sinquèrbi|Sinquèrbi]] (206 m), cun tüttu u bacìn du [[riàn de Berbene]] ch'u ghe finisce drentu e e têre de Vignasse ch'i marcan i tèrmi cu-a Prìa. I cunfìn cun [[Buinzan|Buisàn]] i passan turna ciǜ bassi da custêa ch'a lîga u Carmu cu-u [[Munte Raviné|Raviné]] (1.061 m), pe vegnî in zü da [[Munte Marmi|Marìn]] (303 m). Ciǜ da bassu, u cunfìn u vegne cu-u cumǜn du Burghéttu d'in-te Furnâxe, pe andâ dunque aprövu a-u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] fin'a-u mâ e cunprende in-te Löa tütta a còsta di Gazzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 10}}</ref>.
=== Frasiùi e cuntrê ===
;A Maîna
[[Immaggine:Loano-centro storico1.jpg|sinistra|miniatura|Burgu Drentu, vista de Ciàssa Rocca]]
A Maîna (''A Màina'' in-te Löa) a l'è a burgâ ciǜ grande du paîze, fundâ a-i 19 de lüggiu du [[1309]] pe vuluntê du [[Cuntea de Löa|scignû de Löa]], u [[Raffu Doja|Ràffu Doja]], cu-e primme 71 famìgge ch'i gh'êan vegnǜe a stâ. D'ancö u quartê u l'è cunscideròn cumme u centru du cumǜn, tantu ch'u se ghe tröva a gêxa de San Giuànni u Batìsta e u Palàssiu du Cumǜn, antìga rexidensa di cunti Doja<ref name=":0" />.
A Maîna a l'è spartìa a sö otta in-ti dùi quartê du Burgu Drentu e du Burgu de Föa, ciamê cuscì pe-a sö puzisiùn rispèttu a-u gîu de müàgge. U Burgu Drentu u l'è a parte ciǜ antìga da Maîna e u ne vegne drîtu da-a fundasiùn du [[XIV secolo|Trexéntu]], seròn in-te müàgge a sìnque lati ch'i g'han dêtu a sö ciànta caraterìstica; u Burgu de Föa u l'è invêxe custruìu lungu u carùggiu ch'u mena a punénte du Burgu Drentu, dund'u s'è furmòn tra-a segunda mitê du [[XVII secolo|Seiséntu]] e a primma du [[XVIII secolo|Setteséntu]]<ref name=":0" />.
;U Castéllu
U Castéllu (scrîtu ascì ''U Kastéllu'', ''Borgo Castello'' in italiàn) u l'è a burgâ ciǜ antìga de Löa, scituâ a munte da Maîna, a-i pé du castéllu ch'u g'ha dêtu u numme. U Castéllu u l'è stêtu fundòn de prubabile tra-i seculi [[X secolo|X]] e [[XI secolo|XI]], pe-a vuluntê di [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi d'Arbenga]] de cuntrulâ sta pursiùn du sö territòiu, ma cu-a fundasiùn da Maîna u l'ha finìu pe pèrde de inpurtansa in favû du paîze in riva a-u mâ<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 43}}</ref>.
A diferensa da Maîna, u Castéllu u g'ha a strutǜa tipica di paîzi ligüri, tütta serâ e traversâ da carugétti strêti ch'i partan da-a ciasétta a-u sö centru. In simma a-a burgâ u se tröva u castéllu di Doja, fêtu a növu du [[XVI secolo|Sìnque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]] pe vuluntê du [[Zane Andria Doia|Giuànni Andrîa Doja]], ch'u g'ha cuscì dêtu in'àia ciǜ de villa cu-a gran lobbia vaciâ sciü-u mâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.touringclub.it/destinazioni/loano/vedere/137211-borgo-castello|tìtolo=Borgo Castello|outô=Touring Club Italiano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
;Vèrxi
[[Immaggine:Loano, frazione Verzi.jpg|sinistra|miniatura|Vista de Vèrxi da-u semitéiu]]
[[Vèrsci|Vèrxi]] (''Vèrsci'' o ''Vérsci'' in-tu sö parlâ, ''Verzi'' in italiàn) a l'è ricunusciüa cumme l'ünica frasiùn de Löa<ref name="statuto" />, a se tröva in-te l'âta valâ du [[Fusòn Grossu]], ciǜ a munte du centru du cumǜn. U paîze, misciu a-i pé du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]], u se cunpûne a sö otta de burghê de Burgaìn, da Gêxa e de l'Ìzua (''da Bassu'' e ''d'Otu''), ciǜ quélla abandunâ di Quàrxe (''Cuàrsce'')<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/page/101008|tìtolo=Il Territorio|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
In antìgu, u paîze u l'êa spartìu da-u fusòn tra-e cumünitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Tuiran|Tuiàn]], pe vegnî dunque in cumǜn pe sö cuntu da-u [[XVII secolo|Seiséntu]] fina du [[1878]], cu-u numme de ''Verzi - Giustenice'' e dapö de ''Verzi - Pietra'', pe pasâ a-a fìn sutt'a quéllu de Löa<ref>{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31887|tìtolo=Comune di Verzi Pietra|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
;Cuntrê
* I Masòcchi (scrîtu ascì ''I Masòki'', ''Mazzocchi'' in italiàn): i sun ina burgâ de canpagna, mensönâ fina du [[XVI secolo|Sinqueséntu]], che de prubabile a piggia u numme da üna de famìgge ch'i ghe stavan. In-te sta ''villa'' u [[Aostin Giustignan|Giustiniàn]] u ghe registra chinze föghi in-ti sö anâli, cu-i ommi di Masòcchi ch'i l'han cultivòn de lungu i sciti in-te sta parte da valâ du [[Fusòn Grossu]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 91}}</ref><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 8}}</ref>.
* I Meixèi (scrîtu ascì ''I Meyxèy'', ''Meceti'' in italiàn): âtra burgâ de canpagna, i se trövan ciǜ a munte di Masòcchi e i piggian foscia u numme da-a ciànta da [[méixa]] o che dunque da de famìgge du postu o ancùn da-a paòlla "[[maxê]]"<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 92-93}}</ref>.
=== Cunfìn ===
U cumǜn de Löa u g'ha di cunfìn cun quéllu d[[a Prìa]] a levante, cun [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Giüstexine|Giüstéxine]] a settentriùn, cun [[Buinzan|Buisàn]] a punénte, e cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] a meridiùn<ref name="statuto" />.
== Stoja ==
=== Urìgine du numme ===
A mensiùn ciǜ antìga de Löa a se tröva in-ta cuscì dîta ''[[Crunaca de San Peru|Crunaca de San Péu]]'', dunde, in-ta dunasiùn fêta du [[775]] da-u [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]], u l'è mensönòn u scitu "''qui Louenis vocatur''". Da-a furma pe ''Lovenis'' a se riva du [[1076]] a ''Lodanum'', scibén che stu papê u segge cunscideròn in fâsu, cumme turna du [[1171]]. Dapö, u se tröva ''Loinis'' du [[1212]], ''Lodanis'' du [[1212]]-[[1213|13]], ''Loenis'' du [[1214]], ''Loganum'' du [[1257]], ''Lodani'' du [[1263]]-[[1283|83]], cun de âtre mensiùi de doppu de ste furme o fina cumme ''Lovanum'', ''Lovanus'', ''Lodoanus'', ''Lodanus'', ''Logdano'' e, tra-e menu latîne, ''L'Ovo'', ''Loan'', ''Loam'', ''Luano'' e ''Loano'', ch'i cumensan zà du [[XIV secolo|Trexéntu]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 84-85}}</ref>.
U numme de Löa u ne vegne de prubabile, pe-a sö terminasiùn in ''-anus'', da in antìgu ''fundus'' rumàn che, pe cuntu du [[Nino Lamboglia]], u saiéva da ligâ a-a ''[[gens Lollia]]'', de dunde u se parliéva du ''fundus *Lollianus''. De de lì, u tupònimu u saiéva pasòn a ''*Loeyàn'', pe vegnî dunque ''*Loeàn'' cu-a cazǜa da semivucâle, furma ch'a l'ha portòn tantu a-i nummi, a-a latîna, in ''Lodanum'', ''Lovanum'' e ''Loganum'', che a-u ''Loano'' d'ancö. Dapö, in-tu [[Lengoa ligure|ligüre]] u gh'è stêtu ancùn u mesciâse de l'acéntu a ''Loeua'', Löa, cu-a cazǜa de l'ǜrtima léttia cumm'u l'è capitòn, prezenpiu, pe [[Möa]]. De âtre pruposte i véggan pe cuntru l'urìgine du numme in-ta paòlla ''lovea'', döveâ in-tu sensu de "scitu, terén", da ligâse a l'antìga destinasiùn de ste têre<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 85-86}}</ref>, o ancùn da in ''ovanum'', ch'u ne vegniéva da l'​''ovum'' mustròn ascì sciü-u stemma du cumǜn<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Origini del nome di Loano'', pp. XXIII-XXIV}}</ref>.
=== Preistoja e antighitê ===
Pe-i trêti du sö territòiu, in-tu cumǜn de Löa u nu s'è truvòn guêi de testimunianse da-a preistoja cumme, pe cuntru, u l'è stêtu in-ti paîzi vixìn, scibén ch'u l'è stêtu de segǜu interesòn da-a prezensa de l'ommu fina da alantùa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La preistoria nelle grotte dei dintorni'', p. 15}}</ref>. A tütte e mainêe, cun di scavi di [[Anni 1990|anni '90]], in-ta regiùn du Castelâ u l'è stêtu truvòn in [[Castelà (furtificasiùn)|vilaggiu]] di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]] cun de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] e de tunbe ch'i rivan fina a l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-09-18}}</ref>.
Dapö, da-i tenpi da duminasiùn rumana i sun cunusciüi bén d'âtri rèsti truvê in-tu territòiu de Löa che, da-a sö custrusiùn ösciǜa l'[[Aogusto|Augüstu]], u l'êa traversòn da-a ''[[Via Julia Augusta]]''. Chì, sta vìa a l'êa dutâ de dùi punti, l'ün sciü-u riàn di Gazzi, [[U Puntettu (Löa)|u Puntettu]], d'ancö interòn, e l'âtru ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] dunde se pö ancùn végghelu, [[u Puntassu]]. De ciǜ, u gh'è di rèsti d'alantùa in-te regiùi de Barche, lighê a ina müàggia, e de Ovivétte, mentre de rōbe de st'etê i sun stête descrövîe ascì da âtre parte, tantu in-te Löa che a-u de föa. A tütte e mainêe a testimuniansa ciǜ inpurtante de l'etê rumana a l'è u gran muzaicu descrövîu in-ti Carugétti Òrbi du [[1912]] (ma mensönòn zà du [[XVII secolo|Seiséntu]]), d'ancö cunservòn in-tu [[Palàssiu Doja (Löa)|Palàssiu Doja]], ch'u duveva trövâse in-te ina [[Villa rustica|villa de canpagna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', pp. 20-22}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''1.2 Reperti archeologici lasciati dai romani'', pp. 7-9}}</ref>.
=== Etê de mezzu ===
[[Immaggine:Löa - A Màina (sec. XIV).svg|miniatura|A Maîna de Löa du [[XIV secolo|Trexéntu]], nu guêi doppu da sö fundasiùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', p. 15}}</ref>. U se ghe tröva:<br />1 - [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|Cêve de San Giuànni]]<br />2 - [[Cà di Richê (Löa)|Cà di Richê]]<br />3 - [[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|Gêxa de San Giuànni de Benedetîne]]<br />4 - Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, cu-u pussu cìvicu<br />5 - Ciàssa du Pussu in-ti Carugétti Orbi]]
Cu-a fìn de l'[[Impêo Roman|inperu]] e u pasàggiu de têre ligüri a-i [[Régno ostrogöto|ostrugoti]] e dunque a-i [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] e a-i [[Régno longobàrdo|lungubàrdi]], u nu gh'è de testimunianse ch'i tanzen u territòiu de Löa. A tütte e mainêe, ste têre i l'han prestu repigiòn d'inpurtansa, vegnindu a sêde d'ina [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|cêve dedicâ a Santa Maria e San Giuànni]], fundâ du [[VI secolo|seculu VI]]-[[VII secolo|VII]] e mensönâ in-ta dunasiùn de [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]] du [[775]]. Sta gêxa, miscia da-e parte du Burgu Drentu d'ancö, a l'è segnu ch'u gh'êa asè de pupulasiùn d'avéghene de bezögnu, sensa però ch'u se sacce dund'i l'êan e chè. De segǜu quarche cà a se trövava vixìn a-a cêve, ma u ghe ne duvéva esse ascì pe-e canpagne<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 11}}</ref>; de ciǜ, a tradisiùn du postu a l'ö che de quélli tenpi scǜi e génti i fussan scurìe d'in-ta ciana a-u Pözu, vèrsu [[Santuàiu de San Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', p. 22; ''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', p. 23}}</ref>, dund'u se sajéva trövâ ''Lodanum super podium'' se nu a-u Castellu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 116}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 15-16}}</ref>.
In-ti tenpi de doppu, cu-a ruina murâle de l'abasîa, e sö têre i sun tachê e destachê ciǜ otte da-a mensa da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]] e, cuscì, u véscu u cumensa a fâse rözu pe sti sciti mentre, in gîu a-u [[XI secolo|Mille]], vixìn a-a cêve u gh'è fundòn in [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de mùnighe benedetîne]]. A-u mêximu urdine religiùzu a sajéva da ligâ ascì a fundasiùn, a-a fuxe du rian de Berbene e vixìn a-u "Purtixö", in ospìssiu dedicòn a-a Madonna da Neve, vegnǜu dapö [[Capélla da Madonna du Luèttu (Löa)|a Madunétta]]. U munastê de benedîte, ligòn a l'abasîa de San Péu, pe-a decadensa di sö custümmi u l'è stêtu a-a fìn seròn du [[1257]], pe mezzu d'ina bulla du [[Pappa Sciandru IV]], cu-e sö prupietê ch'i sun pasê a-u [[Convénto de Sànta Catænn-a (Zêna)|Clarisse de Santa Cateîna de Zéna]]. E têre de Löa e e génti ch'i ghe stavan i l'êan cuscì spartìe tra ciǜ auturitê: quélli sciü-u Pözu e in-ta regiùn tra-u riàn de Carette e u [[Fusòn Grossu]] i l'êan i ciǜ liberi, misci insémme in-t'ina cumünitê cun di sö cunsuli, dapö i gh'êan quélli ch'i stavan in gîu a-a cêve, sensa d'urganizasiùn a cumünitê e lighê a-u munastê de benedetîne de San Giuanni, e ancùn i ''homines de Gazio'' e i ''homines Monasterii'', ch'i l'êan sèrvi o manenti du munastê de San Péu in Vaâtèlla, scibén che in-ti Gazzi i nu mancassen zà di sciti de padrùi privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', pp. 25-27}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 12}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 13-14; ''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 21-24}}</ref>.
In-tu cursu du [[XIII secolo|Duxéntu]] a scituasiùn a l'è però cangiâ du bèllu cu-u muntâ d'in növu scignû: pe méggiu guernâ e sö têre e fâle méggiu rende, a-i 17 de zenâ du [[1263]] u véscu [[Lanfrancu Denegru]] u dà l'investitǜa da sö parte de Löa, quélla a punénte du Fusòn Grossu, a l'[[Obertu Doja]], ch'u l'êa u scignû ascì de [[Sanremu|Sanremmu]] e de [[Dussaiga|Dusêgua]] e ch'u l'è cuscì vegnǜu u primmu [[Cuntêa de Löa|cunte de Löa]]. A tütte e mainêe u Doja u l'ha prestu cumensòn a catâ de têre ascì a punénte du Fusòn, cunpurtanduse da scignû de quélli sciti. U véscu u l'ha dunque drovìu in debà cuntr'a-u Doja ma, cu-a sentensa du [[1266]] de l'arbitru [[Nicolò Lanfrancu]], guernatû d'Arbenga, a l'è dêta raxùn a-u vasallu, cu-e têre de Löa ch'i rivan cuscì a punénte fina a-u rian da Fìn, cumme a-a giurnâ d'ancö. Stu fèudu, de ciǜ, scibén ch'u l'êa pasòn a in scignû zenéze u nu faxéva pe ninte parte de têre da [[Repùbrica de Zena|Repüblica]], ma in qualitê de cuncesiùn du véscu u l'êa cunscideròn cumme in [[Féodo inperiâle|fèudu inperiâle]], cun pina suvranitê du Doja<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Loano è ceduta ai Doria'', pp. 28-32}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 24-28}}</ref>.
De doppu de l'Obertu, a-i primmi du [[XIV secolo|Trexéntu]], u fèudu de Löa u l'è dunque pasòn a-u sö fìggiu [[Curâdu Doja|Curâdu]] e dapö a-u nêu [[Raffu Doja|Raffu]]. U nêu, in-tu detàggiu, u l'è stêtu du bèllu inpurtante in-ta stoja de Löa, firmandu ina [[Cunvensiùn fra Raffu Doja e i ommi du Pözu|cunvensiùn cun 71 padrùi de cà du Pözu]] a-i 19 de lüggiu du [[1309]]. Cun stu papê u Raffu u g'ha prumìsciu che, s'i l'avessan fêtu San Martìn da vixìn a-a cêve tenpu de dùi anni, i l'aviévan risevǜu de badda in quaddru de têra de 12 passi pe fiancu, in ortu e da cāsïna pe fabricâse a cà, ciǜ che sbasciâghe e tàsce. A sta vuluntê du Doja a curispunde dunque a fundasiùn da Maîna, cu-ina cumünitê che du rèstu a cunservava i sö antìghi diritti e statǜi, raprezentâ da dùi Cunsuli e da in Cunséggiu de duzze menbri, dund'i se sun prestu ünìi ascì di ommi di Gazzi e du Munastê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Si abbandona Loano sul Poggio'', p. 33}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', pp. 12-13}}</ref>. De quélli tenpi, u paîze u se spandéva grossu moddu a-u cö du Burgu Drentu, in-tu mezzu tra-a cêve, ch'a duvéva trövâse in curispundensa de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]], e a gêxa de San Giuànni de Benedetîne, che foscia a l'êa dunde ancö u se tröva l'[[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|ātòju di Giànchi]]. Pe-a tradisiùn, e primme chè da Maîna i sun stête quélle tra-u Carùggiu du Fusòn (''Via Renato Boragine'') e a Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, dund'a se tröva ancùn a [[Cà di Richê]], du [[1310]]. Dapö, u paîze u l'è cresciǜu vèrsu punénte lungu u Carùggiu Drîtu (''Via Cavour'') e vèrsu munte pe-u Carùggiu de San Zane che, rivòn fina da-a gêxa, u l'êa seròn da 'na porte<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo III. Signoria dei Doria in Loano. Forma di governo'', pp. 33-35}}</ref>. Föa da Maîna, da-i tenpi du Raffu ascì u burgu du Castéllu u l'è cresciǜu, svilüpanduse a-i pé da rexidensa d'alantùa di Doja e vegnindu seròn, de prubabile, in-t'in gîu de müàgge cun trê porte e de tûri<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Il Castello'', pp. 35-36}}</ref>.
De mentre che u fèudu u se svilüpava, u l'è stêtu interesòn da-i fêti e da-i remésci ch'i l'han tucòn i [[Döia (famiggia)|Doja]] de quélli tenpi, vegnindu tacòn a-a Repüblica cu-a bandìa ch'a l'ha curpìu a famìggia du [[1342]], p'esse dêtu indarê pasòn tréi anni. Du [[1401]], tenpu du cunte [[Durìn Doja]], Löa a patisce u broccu e u saccu du capitàn [[Filippino Cavassola]], ch'u l'êa a-u servìssiu du [[Cumün d'Arbenga|Cumǜn d'Arbenga]], pe mantegnî i sö surdàtti e a despêtu di mille fiurìn de guàsti, a-a fìn d'in debà du [[1403]] u s'è diciaròn che Arbenga a nu gh'avesse da cunpensâ Löa, dêtu che u Cavassola u l'axéva agìu pe sö cuntu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. I primi Doria in declino'', pp. 36-37}}</ref>. Cu-u muntâ da pupulasiùn, a l'è stêta custruìa ina növa gêxa, dedicâ de lungu a San Giuànni, cunsacrâ a-i 14 de mazzu du [[1458]] e fêta in-tu scitu de l'ātòju di Giànchi, che dapö u n'ha repigiòn ina parte de müàgge<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. La consacrazione della chiesa parrocchiale'', p. 38}}</ref>.
=== Etê mudèrna ===
Tra-a fìn du [[XV secolo|Quattruséntu]] e u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u paîze u l'è cresciǜu ancùn a munte da "Cuntrâ Mêstra", a furmâ e a parte di Carugétti Orbi tra ''Via Bernardo Richeri'' e ''Via del Monte'', mentre ciǜ luntàn, a punénte, i se trövan de primme custrusiùi, cumme l'ospeâ. Sti tenpi i sun marchê ascì da-a chéta di [[Döia (famiggia)|Doja]], cu-u [[Curâdu III Doja|Curâdu III]] che, pe-i puffi ch'u gh'axéva ciantòn, du [[1505]] u l'ha vendǜu u fèudu pe 30.000 scüi a-u [[Gian Loigi Gottardo Fiesco|Gian Luigi Fiescu u Véggiu]]. A despêtu de di ricursi, st'attu u l'è cunfermòn e cuscì, a-i 5 de lüggiu, i raprezentanti de Löa i züan fedeltê a-u növu scignû e du [[1507]] u l'è fêtu l'attu definitìvu de cesiùn. A növa duminasiùn a nu l'ha portòn guêi de cangiamenti in-ta [[Cuntêa de Löa|cuntêa]], cu-i növi scignûi ch'i nu ghe stavan guêi e che, a tütte e mainêe, i l'axévan cunfermòn i statǜi de primma; a-i primmi du Sinqueséntu u véscu [[Aostin Giustignan|Oustìn Giustiniàn]] u registra 265 famìgge in-tu territòiu de Löa, pe pocu ciǜ de mille persùne in-te tüttu. Du [[1508]] u fèudu u l'è dunque pasòn a-u [[Scipión Fiésco|Scipiùn]] e a-u [[Sinibàrdo Fiésco|Sinibardu Fiescu]], pe vegnî dapö du Sinibardu sulu, cu-u Scipiùn ch'u s'êa pigiòn [[Lavagna]], tegnindulu fina a-a sö mòrte du [[1528]], quand'u l'è pasòn indivizu a-i figgi<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', p. 19}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', pp. 39-41}}</ref>.
[[Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - tàrga (1).jpg|sinistra|miniatura|A targa sciü-a faciâ de [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|Sant'Oustìn]] ch'a rigorda l'interventu du [[Gianandrîa Doja]] e da mugê, [[Zenobia Du Carettu]].]]
Löa a l'è dunque restâ sutt'a-i [[Fiésco (famìggia)|Fieschi]] ancùn fina du [[1547]], quàndu cu-a [[Conzûa di Fiéschi|cunzǜa falìa]] du [[Gian Loigi Fiesco|Gian Luigi]] a famìggia a l'ha persu tütte e sö rôbe, cunpresu u fèudu de Löa che, pasòn ina cürta ocupasiùn du [[Stâto de Milàn|guernatû spagnollu de Milàn]], u l'è finìu a l'[[Dria Doia|Andrîa Doja]] insémme a-e âtre têre di Fieschi. Pasòn ina dēxéna d'anni, cumme i âtri fèudi du Doja Löa a passa du [[1560]] a-u [[Pagàn Döia|Pagàn]], sensa che però nisciǜn di dùi u se interèsse guêi a-a cuntêa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', p. 41; ''I secondi Doria. Andrea Doria conte di Loano'', pp. 42-45}}</ref>. L'ünicu travàggiu inandiòn de quélli tenpi, u l'è stêtu a custrusiùn de müàgge de diféza, fête survatüttu u cuntrastâ u perìculu di piratti türchi e finìe gràssie a l'interventu du növu scignû, u [[Gianandrîa Doja]], scibén ch'i sajàn de lungu de prupietê da cumünitê. A-a fìn de sti travàggi, u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn a l'architettu [[Giuànni Punsellu]] a sö növa rexidensa in-te Löa, u [[Palàssu Doja (Löa)|Palàssu Doja]], inandiòn du [[1578]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 20-22}}</ref>. Dapö u l'ha fêtu ciantâ a levante du palàssiu i cuscì dîti Giardìn du Prìnsipe, mentre u l'ha misciu man ascì a-a [[Castéllu di Doja (Löa)|véggia rexidensa]] a-u Castéllu. A partî da-u cunventu picìn de Santa Maria de Mizeicòrdie, fundòn du [[1578]] pe-i [[Órdine di mìnimi|fratti minimi]] e da-u [[1582]] a-i [[Órdine de Sant'Agostìn|fratti de San'Oustìn]], tra-u [[1588]] e u [[1604]] u l'è tiòn sciǜ u gran [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 49-51}}</ref>. De sti tenpi u Doja u l'ha misciu ascì man a l'urganizasiùn da cuntêa, cu-a pruclamasiùn di [[Statǜi de Löa du 1602|Statǜi du 1602]] ch'i l'êan ciǜ strêti de quélli antìghi da cumünitê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Gli statuti del 1602'', pp. 52-55}}</ref>. De quéllu annu, pocu primma da sö mòrte du [[1606]], u cunte u l'ha cumandòn l'inprinsìpiu di travàggi pe in âtru cunventu, [[Cunventu de Munte Carmèllu|Munte Carmèllu]], finìu da-u sö fìggiu [[Andrîa I Doja|Andrîa]] du [[1608]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 50-51; ''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 56-58}}</ref>.
In-tu cursu de stu seculu u Burgu Drentu u l'ha cuntinuòn a crésce a-u postu di spàssi ancùn tegnǜi a orti, survatüttu da-e parte di Carugétti Orbi, cu-a cà ch'a sêra d'ancö Ciàssa Palèstru da punénte ch'a l'êa vegnǜa a sêde da sécca de Löa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 23-24}}</ref>. A l'inprinsìpiu du [[XVII secolo|Seiséntu]] sciǜ sta ciàssa u l'è custruìu u Palàssu du Cumandante e in palàssu pe-u [[Carlu I Doja Du Carettu|Carlu I]], fìggiu du Gianandrîa e [[Ducâto de Tùrsci|dücca de Türsci]], tantu che sta ciàssa a l'êa dîta "du Dücca". A punénte da sécca u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn ascì ina fîa de chè da mette a pixùn, mentre a se svilüppa pe sö cuntu a fîa de chè a punénte du Palàssu du Cumandante e e primme du Burgu de Föa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.4 L'urbanizzazione secentesca'', pp. 27-28}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', p. 58}}</ref>. A-i tenpi tra-u Gianandrîa e l'Andrîa I a remunta ancùn a custrusiùn du cuscì dîtu "béu du Prìnsipe", ch'u portava l'êgua a muìn e gunbi du scignû e pö a-e funtane pübliche e privê du fèudu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 58-59}}</ref>. A-a mòrte de l'Andrîa I a regensa a l'è pasâ a-a mugê, [[Giuànna Colonna]], ch'a l'ha dêtu i Capìtuli a-u Munte de Pietê, ma a-a sö mòrte du [[1620]] u fìggiu [[Pagàn Giò Andrîa Doja|Pagàn Giò Andrîa]] u gh'axéva sulu trez'anni. In-ta [[Goæra Savöia-Zêna do 1625|guêra tra-i Savoia e Zéna du 1625]] u fèudu a l'è ocüpòn da-i piemuntézi, ch'i ne sun scurìi a-i 16 de zügnu; i Capìtuli da pâxe i sajàn stanpê du [[1634]] pròpiu in-te Löa. Finìu u vöu de putere cu-u muntâ du Pagàn cumme Andrîa II, u sö guèrnu e, dapö, a regensa da mugê [[Maria Polissena Landi]] i sun stêti ancùn in muméntu de inpurtanti travàggi püblici: du [[1633]] a l'è inandiâ a [[Gêxa de San Giuànni u Batìsta (Löa)|gêxa növa de San Giuànni]], cunsacrâ du [[1638]], mentre i cumensan i travàggi pe in cunventu di Capüsìn, ch'u sajà finìu a-i tenpi de l'[[Andrîa III Doja|Andrîa III]] e, a-a sö mòrte, da regente [[Viulante Lumelìn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 67-70}}</ref>. De sti tenpi, cu-i ürtimi Doja a pasâ ancùn du tenpu in-te Löa, u se rigorda a custrusiùn de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]] sciü-e ruine da gêxa véggia, finìu du [[1661]], e de cumme, du [[1657]], u paîze u fusse scanpòn a-a pèste ch'a l'axéva curpìu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 71-72}}</ref>. Dapö, u lungu guèrnu du [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]] u l'è stêtu in muméntu de svilüppu pe-u fèudu, cun növe ativitê e fàbbriche regulê da sìnque "Urdini" du [[1685]], scibén che u cunte u nu l'agge tostu mâi vixitòn Löa. Du [[1691]] u s'è custruìu u [[Punte du Nicciu (Löa)|punte du Nicciu]] sciü-u [[Fusòn Grossu]] e, de lungu de quélli anni, u s'è misciu man ascì a [[Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Giovanni Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 77-81}}</ref>.
[[Immaggine:Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria.jpg|miniatura|''Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria'', mappa de l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]]]]
Du [[1737]], a-a mòrte tantu du Gianandrîa III che du sö fìggiu Andrîa, u fèudu u l'è pasòn ascì de fêtu a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i n'axévan pigiòn a suvranitê a-i 18 de dixenbre du [[1736]]. A tütte e mainêe i növi scignûi i l'han dêtu cunfèrma du fèudu a-i Doja, ch'i sun andêti avanti a numinâ di cumisâi pe guernâlu. Sti-lì i sun vegnǜi ancùn ciǜ liberi da quàndu, du [[1761]], u [[Giò Andrîa IV Doja|Giò Andrîa IV]] u l'axéva fêtu San Martìn da [[Zena|Zéna]] a [[Romma|Rumma]], mentre i Savoia i l'axévan portòn in-te Löa ina guarnixùn cu-in sö Cumandante de Ciàssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', p. 89}}</ref>. Cun l'andâ aprövu a-e pulitiche di Savoia, Löa a l'è dunque interesâ da-a [[Goæra de sucescion aostriaca|guêra de sucesiùn austriaca]]: a sö guarnixùn, izulâ, a l'è prestu scurìa a [[Garesce]] insémme a-e génti de ciǜ cuntu e a l'aministrasiùn, mentre u fèudu u l'è pigiòn du [[1745]] da-i spagnolli du marcheize de Castellar. A pezantiscima ocupasiùn spagnolla, cun 40.000 surdàtti ch'i ghe sun stêti fina a-a fìn de l'annu e, in parte, ancùn a-a mitê du [[1746]], a l'ha fêtu pagâ dàssiu pe bén 30.000 franchi, cun saccu de têre e de chè. Turnòn a-a fìn de stu annu a-i Savoia, di növi pruvedimenti ciǜ strêti pe-i feudatâi i l'han spunciòn u Doja a firmâ de cunvensiùi cu-a cumünitê pe gestî l'üzu e e tàsce sciü-i gunbi e i muìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', pp. 90-91}}</ref>.
Du [[1770]], cu-a pruclamasiùn de Regie Custitusiùi Generâli, in-te Löa cumme in-ti âtri fèudi inperiâli i l'intran in vigû a réu e léggi du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], ch'i l'han portòn a strenze diritti e puteri tantu di cunti che cumünitê, cu-a gestiùn da giüstissia, rispetivamente, penâle e civìle ch'a l'è cuscì pasâ a l'aministrasiùn du regnu. Cun st'attu chì e u vegnî menu di diritti feudâli u riva dunque a-a sö fìn u duminiu di Doja sciǜ Löa, tegnǜu a l'ürtimu da-u [[Zorzu Andrîa Doja|Zorzu Andrîa]], cunte cumme Andrîa VI. A tütte e mainêe, de quélli tenpi u gh'è stêtu ascì in sèrtu svilüppu pe-u paîze, cu-a sö növa funsiùn de portu pe-u regnu, survatüttu pe-a sâ, che d'in-te Löa a l'êa camalâ a bastu fina a [[Sêva]]. A dannu di Doja, da-u [[1785]] e tàsce du regnu i sun careghê ascì sciü-i bêni feudâli, che da-u [[1797]] i vegniàn du tüttu paéggi a quélli civìli, mentre du [[1780]] a prupietê de müàgge a l'êa pasâ da-a cumünitê a-u regnu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Dalla cessazione del feudo alla battaglia di Loano'', pp. 93-97}}</ref>.
Cun l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u crésce da Maîna u vegne ciǜ cuntegnǜu, blucòn pe-a primma parte du seculu da-e regule sciü-e custrusiùi ösciǜe da-i Doja. A tütte e mainêe, pasòn quarch'annu u muntâ di cumèrci e a fìn de sti regulamenti i l'han portòn a paéggi interventi in-te chè du Burgu Drentu, isê fìn a-u tersu ciàn survatüttu lungu u Carùggiu du Fusòn e a Cuntrâ Mêstra, tantu che da-u [[1700]] a-u [[1756]] quélle a cadastru i muntan squêxi du dùggiu, tostu tütte in survaelevasiùn. A partî da-u [[1730]] u se cumensa a lastregâ a risö i carùggi du Burgu Drentu e, tra-i âtri travàggi püblici, i se rigordan ancùn a Cà du Capìtulu, palàssu da cumünitê da-u [[1758]], a porte du Relöiu du [[1774]] e a fundasiùn du semitéiu sciü-a vìa di Masòcchi du [[1797]], ciǜ che di travàggi a-e custrusiùi ch'u gh'êa zà<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.5 L'espansione settecentesca'', pp. 33-36}}</ref>.
=== Etê cuntenpuranea ===
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|Quaddru de l'[[Hippolyte Bellangé]] dedicòn a-a batàggia de Löa.|250x250px|sinistra]]
L'inprinsipiu de l'etê cuntenpuranea u l'è stêtu pe Löa in âtru muméntu de gran crizi, cun l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte de armê rivulusiunàie fransêzi che, dapö ch'i gh'axevan tiòn cuntru cun di canùi da-e Ovivétte, du [[1794]] i l'han pigiòn u paîze. U cuntrollu de Löa u l'è però turnòn a-i austru-piemuntêzi cumme che i fransêzi, a-i 9 de lǜggiu du [[1795]], i se sun retiê lungu a cuscì dîta "lìnea du Burghéttu", a-u de là da [[Scciumêa Varatella|Vâatèlla]]. L'ataccu finâle di fransêzi, pasòn a-a stoja cumme a [[Bataja de Löa|batàggia de Löa]], u l'è stêtu a-i 23 de nuvénbre de quéllu annu e, cu-a sö vitôia, Löa a finisce sutt'a-u cuntrollu da Fransa, ch'a g'ha lasciòn ina guarnixùn a Munte Carmèllu e in-ti ātòj. A-i tenpi da [[canpagna d'Egittu]] u l'è ristabilìu u guèrnu di Savoia ma, scurìi sti-lì in [[Sardegna]] a-a fìn du [[1798]], Löa a l'ha dumandòn du [[1799]] l'anesiùn a-a [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligüre]], dund'a l'è fêta capitâle de cantùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', p. 99}}</ref>.
Du [[1805]], insémme a-u rèstu da Ligüria, Löa a l'è finìa in-tu [[Prìmmo Inpêro françéize|Primmu Inperu fransêze]], dund'a l'è stêta cunprêza in-tu [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartiméntu de Muntenötte]], sutt'a-u Cantùn da Prìa. De quélli tenpi i sun stêti serê tütti i cunventi e e cungréghe du paîze, mentre i sun levê i stemmi di Doja in-tu paîze. Vèrsu a fìn du duminiu du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], a-i 15 de frevâ du [[1814]], in-te Löa u gh'è pasòn u [[Pappa Pìu VII]] mentre ch'u ne vegnìva indarê da [[Fontainebleau]], ch'u se gh'è fermòn a pregâ e a benedî u populu in San Giuànni<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', pp. 100-101}}</ref>. A-i 25 d'arvî du [[1814]] u l'è turna stabilìu u guèrnu di Savoia, cun Löa ch'a l'è vegnǜa a capitâle de ün di séi distrêti da [[Pruvincia d'Inéia|pruvinsa d'Onéggia]], e i l'intran turna in vigû e léggi e i ordinamenti cumm'i l'êan avanti di fransêzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Ritornano i Savoia'', pp. 102-103}}</ref>. U cumensa cuscì in perìudu de gran svilüppu, tantu pe-e ativitê a têra che pe-i cumèrci pe mâ, cun paégge famìgge de Löa ch'i l'êan vegnǜe di armatûi inpurtanti, scibén che in-ta segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] i l'han duvǜu cangiâ i sö interèssi vèrsu a têra pe-u muntâ da cuncurensa di vapuri e di porti ciǜ grandi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 104-107}}</ref>.
U svilüppu de custrusiùi privê, cumme du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è pe-u ciǜ in elevasiùn, che pe stu seculu a l'interèssa survatüttu e chè in-ti Carugétti Òrbi. De sti tenpi i cumensan ascì di travàggi a-e stradde de Löa: du [[1818]] u se cumensa a traciâ a vìa a mâ, vegnǜa a-u dì d'ancö a pasegiâ, e du [[1826]] u s'inbastisce u primmu servissiu de lüminasiùn püblica. In-ta segunda mitê du seculu a l'è caciâ zǜ parte di bastiùi e de müàgge, pe fâ vegnî méggiu i tràffeghi cu-u Burgu Drentu e zùnzine e vìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.6 L'urbanizzazione ottocentesca'', pp. 39-41}}</ref>. Du [[1871]] u palàssu di Doja u vegne u növu munisìpiu e, du [[1878]], a-u cumǜn de Löa u ghe vegne tacòn quéllu de [[Vèrsci|Vèrxi]], blucòn pe vuluntê di verxìn u prugèttu de tacâli a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 116}}</ref>. Du [[1872]] ascì Löa a l'è zuntâ cu-ina [[Stasiùn de Löa|sö stasiùn]] a-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], mentre i se svilüppan ascì paégge istitusiùi, da-e scöe de ciǜ livélli a quélle pe l'asisténsa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e topomastica'', p. 120; ''La scuola'', pp. 131-136; ''Beneficienza e Opere Pie'', pp. 137-140}}</ref>. A-u mêximu tenpu, vèrsu l'inprinsìpiu du [[XX secolo|Növeséntu]], Löa u cumensa a vegnî ina lucalitê inpurtante pe-u türismu, tantu a-i bagni che, survatüttu da-u primmu doppuguêra, in-te culonie, pe rivâ zà du [[1934]] a tostu trexentumilla prezense. Ciǜ che u svilüppu de in pocu d'indüstria, tra-i ürtimi fêti di [[Anni 1930|anni '30]] u l'è stêtu traciòn u növu percursu de l'[[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Aurelia]], de darê da Maîna, e fêtu méggiu a feruvìa; mentre in-ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra Mundiâle]] Löa a l'ha patìu ascì di bunbardamenti, cu-u pezzu ch'u l'è stêtu quéllu di 6 d'agùstu du [[1944]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'amministrazione fra 1800 e 1900'', pp. 141, 147}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Lêua}}
=== Minurànse furèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixenbre du 2024 i rexidenti furèsti a Löa i sun 1.087<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
=== Cugnummi ciǜ difüzi ===
I cugnummi ciǜ difüzi a Löa i sun: ''Burastero'', ''Tassara'', ''Villa'', ''Ferrari'' e ''Rossi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciǜ difüzi cumǜn pe cumǜn, Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-05-20}}</ref>.
=== Persùne lighê cun Löa ===
* [[Ferdinando Elice]] (Löa, [[1786]] - [[Zena|Zéna]], [[1847]]), prufesû e fizicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VIII. Signor Ferdinando Elice'', pp. 334-336}}</ref>.
* [[Antonio Stella]] (Löa, [[1787]] - Löa, [[1848]]), prufesû de chimica e spesiâ<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia V. Signor Antonio Stella Chimico Farmacista'', pp. 327-329}}</ref>.
* [[Felice Isnardi]] (Löa, [[1802]] - [[Zena|Zéna]], [[1843]]), archeolugu e storicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VII. Signor Felice Isnardi archeologo'', pp. 331-333}}</ref>.
* [[Fabio Accame]] (Löa, [[1812]] - [[Zena|Zéna]], [[1875]]), studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Abbondanza|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/fabio-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Fabio}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia IX. Signor Avvocato Fabio Accame'', pp. 336-337}}</ref>.
* [[Giuseppe Valerga]] (Löa, [[1813]] - [[Gerusalemme|Gerüsalemme]], [[1872]]), [[patriarca latìn de Gerüsalemme|patriarca latìn de Gerüsalèmme]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia I. Mons. Giuseppe Valerga Patriarca Latino di Gerusalemme'', pp. 314-319}}</ref>.
* [[Emanuele Valerga]] (Löa, [[1818]] - [[Varappuzha]], [[1864]]), [[Sêde titolâre de Miriofito|véscu de Miriofitu]] e [[Diocexi de Quilon|vicàiu apustolicu de Quilon]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia II. Mons. Carlo Giacinto di S. Elia Vescovo di Miriofidi e Vicario Apostolico di Quilon'', pp. 319-322}}</ref>.
* [[Giuseppe Opizzo]] (Löa, [[1818]] - [[Limma|Lima]], [[1867]]), capitàn e patrùn de barchi<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XII. Signor Giuseppe Opizzo Capitano Marittimo'', pp. 342-343}}</ref>.
* [[Pietro Valerga]] (Löa, [[1821]] - Löa, [[1903]]), carmelitàn e urientalista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-valerga/|tìtolo=Valèrga, Pietro - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>.
* [[Giuseppe Lavagna]] (Löa, [[1828]] - [[Turin|Türìn]], [[1876]]), avucatu e studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XI. Commendatore Avv. Giuseppe Lavagna nipote'', pp. 338-342}}</ref>.
* [[Pietro Guastavino]] (Löa, [[1858]] - [[Zena|Zéna]], [[1909]]), giurnalista e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Fabio Zavalloni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-guastavino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2003|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 60|capìtolo=GUASTAVINO, Pietro}}</ref>.
* [[Gino Pollacci]] ([[Pavia|Pavìa]], [[1872]] - Löa, [[1963]]), butanicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Bracco|outô2=Francesco Sartori|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gino-pollacci_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=POLLACCI, Gino}}</ref>.
* [[Giuseppe Garassini Garbarino]] (Löa, [[1885]] - [[Poreč]], [[1917]]), aviatû e militâre<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-garassini-garbarino_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1932|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=GARASSINI GARBARINO, Giuseppe}}</ref>.
* [[Gianni Amico]] (Löa, [[1933]] - Löa, [[1990]]), scenegiatû e regista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gianni-amico/|tìtolo=Amico, Gianni - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>.
== Posti de interèsse ==
=== Architetüe religiùze ===
;Paròcchia de San Giuànni u Batìsta
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano-chiesa San Giovanni2.jpg|A gêxa de San Giuànni
Immaggine:Loano - Oratorio delle Cappe Turchine - vista notturna (1).jpg|L'ātòju di Türchìn de nötte
Immaggine:Loano - Oratorio di San Giovanni Battista - 2023-09-01 23-45-29 001.jpg|L'ātòju di Giànchi
Immaggine:Santoâio di Sànti Cöximo e Damiàn (Lêua) - estèrno (1).jpg|U santuàiu de San Dagnàn
Immaggine:Santuàiu da Madonna du Lurêu (Löa) 12.jpg|A Madunétta
Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa da Merçêde (Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Rulandétte
</gallery>
* Gêxa de San Giuànni u Batìsta: a l'è a gêxa ciǜ inpurtante de Löa, sêde da paròcchia du paîze da-u [[1662]], finìi i travàggi du [[1633]]-[[1638|38]] pe fabricâla a pigiâ u postu da [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|gêxa véggia du Burgu Drentu]]. A g'ha ina furma a duzze lati, da-u diametru de 75 mêtri, crövìa da 'na cupula âta 43 mêtri ch'a g'ha in simma a stàtua d[[San Gioâne Batista|u Batìsta]], fêta in cangiu du véggiu têtu d'abaìn, derüòn da-u [[Teramottu de Dian|tarantantàn du 1887]]. De drentu, u se tröva in gran ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] suviastòn da 'na têja du [[Doménego Fiazélla|Fiasella]]; sciü-u perimetru da gêxa i ghe sun ascì öttu capelétte, quattru pe parte, serê in simma da 'na trabeasiùn pitüâ cun santi e prufêti, travàggiu du [[Gêumo Grafìgna|Graffigna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa parrocchiale di S. Giovanni Battista'', pp. 155-157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20987/|tìtolo=Chiesa di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2025-10-11}}</ref>.
* Ātòju da Madonna du Ruzàiu: dîtu ascì di Türchìn da-a cungréga ch'a g'ha a sêde, u l'è stêtu fabricòn du [[1661]] in-tu scitu dund'a gh'êa a gêxa véggia de Löa, caciâ zü e döviâ in-te di töcchi de müàgge de l'ātòju. De güstu baroccu, u g'ha ina ciànta a quattru lati a ina navâ sula, cun l'ātâ ch'u g'ha in simma in quaddru che foscia u l'è du [[Giovan Battista Gaulli|''Baciccio'']] e ina capelétta ch'a se ghe dröve a-a manca<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Turchini'', pp. 168-169}}</ref>.
* Ātòju da San Giuànni u Batìsta: dîtu ascì di Giànchi da-u survanùmme de l'âtra cungréga da Löa, che chì a g'ha de sêde, u l'è misciu in-tu scitu da gêxa de l'antìgu [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de benedetîne]], pe vegnî ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. U l'ha pigiòn e sö furme d'ancö cun di travàggi du [[XVIII secolo|Setteséntu]] e, in-tu nicciu in simma a l'ātâ, u gh'è cunservòn ina stàtua du santu patrùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Bianchi'', p. 168}}</ref>.
* Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn: dîtu sulu de San Dagnàn ascì, u se tröva a-u Pözu, in-tu scitu du primmu centru de Löa, dund'u l'è stêtu fabricòn in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe l'interventu du cunte [[Gianandrîa Doja]], sutt'a-u primmu titulu de Maria Santiscima du Munte Oivê. A sö strutǜa a l'è quélla de capélle de canpagna, cun faciâ a cabànna e canpanìn a véja, e de drentu u se svilüppa in-t'in'aula ünica, cun decurasiùi de l'inprinsipiu [[XX secolo|Növeséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20991/|tìtolo=Santuario dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref>.
* Capélla da Madonna du Luèttu: dîta ascì a Madunétta, a l'è stêta custruìa a-u Purtixö, du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII seculu]], pe cuntu di [[Abasia de San Pêru in Varatella|benedetìn de San Péu]], pe esse fêta a növu cumme ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. A l'è ina custrusiùn a dùi cén, cu-in portigu davanti a-a faciâ, e de drentu a g'ha ina ciànta squadrâ, ch'a se strenze a-u fundu. L'ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u l'è suviastòn da ina ''Madonna du Luèttu'', quaddru du Quattruséntu a-u-quale i se gh'êan racumandê e génti de Löa pe-a pèste du [[1657]], mentre in-ta müàggia de manca e u se tröva a capélla de l'Imaculâ, cu-a sö a stàtua<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20983/|tìtolo=Cappella di Nostra Signora di Loreto|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Madonna del Loreto'', pp. 178-180}}</ref>.
* Capélla da Madonna da Mercêde: cunusciǜa ascì cumme a capélla de Rulandétte o a Madonna de Prè Rafè, a l'è stêta cumisciunâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] da ün di véggi du Prè Rafè Rubâdu che, aministrandula in-tu seculu de doppu, u g'ha lasciòn u numme. Sta capélla, miscia in-ta regiùn de Rulandétte, a g'ha ina ciànta a crûxe gréga e a l'è stêta manezâ ciǜ otte, fina a pigiâ e sö furme d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le Rolandette'', pp. 187-188}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Maria Imaculâ
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sànta Màia Inmacolâ (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa di Capüsìn
</gallery>
* Gêxa de Santa Maria Imaculâ: méggiu cunusciüa cumme a gêxa di Capüsìn, a l'è stêta cumisciunâ da-i [[Órdine di fràtti minoî capuçìn|capüsìn]] de Löa, caciê da-u sö cunventu in-ta Ciàssa du Mercòn du [[1864]], cunsacrâ du [[1874]] e largâ a-e sö furme d'ancö du [[1971]], p'esse fêta paròcchia du [[1978]]. U cunplèssu, da-a ciànta a tau, u l'è fêtu in-t'in stile rumanicu-eclètticu, cun faciâ a cabànna, canpanìn a véja e nu guêi de decurasiùi, segundu u güstu di capüsìn. U grande ātâ de legnu, du [[XVII secolo|Seiséntu]], u ne vegne da-a gêxa véggia; âtri dùi, turna de legnu, i sun misci in-te dùe capélle a-i sö lati, dedichê a San Franséscu e a Sant'Antoniu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20990/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Immacolata|léngoa=IT|vìxita=2025-10-13}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa dei Cappuccini'', pp. 180-181}}</ref>.
;Paròcchia de San Pîu X
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano, chiesa di San Pio X.jpg|A gêxa de San Pîu X
</gallery>
* Gêxa de San Pîu X: a gêxa a l'è ina custrusiùn mudèrna, inandiâ du [[1975]] e finìa du [[1990]], bén che zà in funsiùn, pe-u ciàn seminteròn, da-u [[1978]]. A sö furma a l'è cuscì fêta a rigordâ quélla d'ina tenda, cun de fundasiùi de ciüméntu armòn ch'i rézzan ina réi de trâvi dund'u gh'è renbòn u têtu. De drentu, a g'ha in-tu mezzu ina grande aula squadrâ, cun l'ātâ ch'u l'è misciu sciü ün di lati ciǜ lunghi, in simma a di scaìn. Sciü-i âtri lati i se trövan de scainê e u coru, ch'u g'ha de darê ascì e stansie da sacrestîa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20988/|tìtolo=Chiesa di San Pio X|léngoa=IT|vìxita=2025-10-14}}</ref>.
;Paròcchia de Vèrxi
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sànta Màia de Gràçie (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A Madonna de Gràssie
Immaggine:Capélla da Vixitaçión (Vèrsi, Lêua) - faciâta (1).jpg|A capélla da Visitasiùn
Immaggine:Capélla de Sànta Lìbera (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Santa Lìbbia
</gallery>
* Gêxa da Madonna de Gràssie: in-ta burgâ da Gêxa, a l'è stêta cumensâ du [[1471]] e cunsacrâ du [[1528]], p'esse fêta paròcchia du [[1571]] da-u [[Pe(r)u Fransescu Còsta|Péu Franséscu Còsta]]. Rangiâ ciǜ otte, tenpu da vixita du véscu [[Nicolò Mascardi|Mascardi]] a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se urdina de mette sciü-u frunte l'imàgine da Madonna e de custruî u canpanìn baroccu, spartìu in-te tréi livélli e misciu a-a drîta da gêxa. A faciâ a l'è de stile neuclascicu, cun tantu de portigu, mentre de drentu a l'è de güstu baroccu, a ina sula navâ. L'ātâ, du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è de marmu giàncu e russu; da-e parte u se ne tröva âtri tréi, dùi a-a drîta e ün a-a manca<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20989/Chiesa+di+Santa+Maria+delle+Grazie#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Loano&liberaluogo=&dominio=2&highlight=Loano|tìtolo=Chiesa di Santa Maria delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2025-10-10}}</ref><ref name=":2" />.
* Capélla da Visitasiùn: in-ta burgâ de l'Ìzua de d'Âtu, arenbâ a-e sö chè, u permìsciu pe-a sö custrusiùn u l'è stêtu cuncèssu da-u véscu Còsta du [[1647]]. Tostu abandunâ in-ta primma mitê du [[XX secolo|Növeséntu]], a l'è stêta cumodâ tra-i [[Anni 1980|anni '80]] e [[Anni 1990|'90]]. A capélla a g'ha in'aula squadrâ, crövìa da 'na otta a butte e cu-in pavimentu ciǜ èrtu d'in scaìn da l'ātâ, ch'u g'ha de darê u quaddru da patrùna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20981/|tìtolo=Cappella della Visitazione|léngoa=IT|vìxita=2025-10-15}}</ref>.
* Capélla de Santa Lìbbia: vixîna a-u paîze abandunòn di Quàrxe, a l'è chì mensönâ fina du [[1583]], mentre du [[XVIII secolo|Setteséntu]] a l'êa portâ avanti da di ermitti. A g'ha ina strutǜa da capélla de canpagna, da-a faciâ tütta inbucâ cu-in tinpanu a triangulu e ina lünétta de d'âtu a-u portâ. A sö aula, da-a ciànta squadrâ, a g'ha in simma de otte a cupula e a butte e, sciü-e müàgge, de pitüe de Santa Lìbbia.
;Âtre architetüe
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa de Sant'Oustìn e Santa Rìtta
Immaggine:Loano, suore della Visitazione.jpg|U cunplèssu da Vixitasiùn, cun gêxa a-a manca
Immaggine:Loano-convento Monte Carmelo-prospetto sudoccidentale.jpg|Munte Carmèllu
</gallery>
* Gêxa e cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta: u l'è stêtu u primmu cunventu a esse cumisciunòn da-i Doja, cumensòn du [[1588]] e finìu du [[1604]], sciǜ prugèttu du [[Giovanni Ponzello]]. A gêxa a l'è spartìa in-te trê navê da culònne de [[Prìa de Ver̯éssu|prìa de Vêéssi]], a mêxima döveâ ascì pe-i portê. Da-e parte de l'ātâ, du Setteséntu, u gh'è e dùe capélle da Madonna du Bùn Cunséggiu e de Santa Rìtta, ciǜ che âtre dùe drovìe in-te müàgge d'ogni navâ. Sciü-a drîta da gêxa u se tröva ancùn u sö cunventu, a dùi cén, fêtu tütt'in gîu a-u sö ciostru<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa e convento di S. Agostino'', pp. 169-170}}</ref>.
* Gêxa de Nostra Scignùa da Vixitasiùn: vaciâ sciǜ Cursu Europa, a l'è purtâ avanti da-e mùnighe da Vixitasiùn, in urdine religiùzu ch'u l'è stêtu fundòn in-te Löa a l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] pe mustrâ a scöa a-e figöe. Scicumme che, pe traciâ sta vìa, u n'è stêtu caciòn zǜ u cunventu, e mùnighe i l'han fêtu custruî in-ti [[Anni 1960|anni '60]] u cunplèssu cun gêxa ch'u se ghe végghe a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/territorio/storia-e-cultura/|tìtolo=Storia e cultura: un tuffo nel passato|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>.
* Cunventu de Munte Carmèllu: cumensòn a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e finìu du [[1610]], u cunplèssu de Munte Carmèllu u se cunpûne de ciǜ custrusiùi. A gêxa a g'ha ina ciànta a crûxe latîna, fêta ancùn in-tu güstu du [[Renascimento|Rinascimentu]], cun dùi ātê in-tu transettu e dùi in-ta navâ, ciǜ che quéllu a-u sö fundu. In-ta gêxa u se ghe tröva ascì a cripta dund'i sun stêti suterê i cunti fina du [[1755]]. A-a sö drîta u gh'è u cunventu, fêtu in gîu a-u ciostru, mentre a punénte da gêxa u se tröva ancùn u cazòttu, custrusiùn destinâ a-i scignûi de Löa, e a tûre de diféza<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 175-178}}</ref>.
* Capélla de Cunbétte: capelétta ch'a se tröva tostu sutta a-u punte de Munte Carmèllu, foscia in-tu scitu d'in antìgu ''[[miliarium]]'' rumàn, a l'è mensönâ fina du [[1711]] cumme a capelétta de Nostra Scignùa du Custìn. A piggia u sö numme da-e dùe cunbétte ch'i se veggan sciü-u fundu du tabernaculu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 52}}</ref>.
=== Architetüe civìli ===
;Palàssi e chè
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano-municipio1.jpg|Palàssu Doja
Loano, palazzo "del Comandante".jpg|U palàssu du Cumandante
Loano, casa Richieri.jpg|A cà di Richeri
</gallery>
* Palàssu Doja: fabricòn tra-u [[1575]] e a fìn de du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê du cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], u l'è in prugèttu du [[Galeazzo Alessi|Galeàssu Alessi]] misciu in ciantê da-u [[Domenico Ponzello]] e, a-a giurnâ d'ancö, devöòn cumme munisìpiu. U grande palàssu u g'ha ina strutǜa ch'a rigòrda ina furtéssa, renbâ a-e müàgge da Maîna e fêta ciǜ legéra da de lobbie e di bigiòli in-te faciê. De drentu u se svilüppa tra fundi, dùi cén, in mezanìn e u sututêtu, cun de stànsie ch'i van aprövu a-a spartisiùn da faciâ sciǜ tréi blocchi. U têtu, a quattru êgue, u l'è crövìu d'abaìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 157-158}}</ref>.
* Palàssu du Cumandante: u palàssu du Cumandante u l'è in palàssu du Burgu Drentu cumisciunòn da-u cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] ma fêtu fabricâ da l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] tra-u [[1606]] e u [[1612]] cumme rexidensa du Cumisâiu du scignû e du tribunâ penâle; ciǜ che sêde du Cumandante de Ciàssa da-u [[1737]]. U palàssu u g'ha ina ciànta squadrâ e u se svilüppa sciǜ tréi cén. Sciü-e e sö faciê, ciǜ che ina lobbia, i se trövan de pitǜe ch'i raprezentavan di [[Döia (famiggia)|Doja]], che ancö i sun tostu spaìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo del Comandante'', p. 166}}</ref>.
* Palàssu Capelìn Utùn: in-ta regiùn de Cazèlle, u l'è in palàssu da segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], fêtu a rigordâ e furme de ville ligüri de canpagna, scibén che in-t'ina mainêa ciǜ ordenàia<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111621|tìtolo=Palazzo ottocentesco|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>. De pocu ciǜ a punente u se tröva ascì in cazòttu, fêtu a-u mêximu tenpu du palàssiu, ch'u l'êa devöòn cumme rüstegu du cunplèssu<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111614|tìtolo=Rustico annesso a Palazzo Cappellini Ottone|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>.
* Cà di Macàggi: a l'è üna de chè ch'i se faccian sciü-u Carùggiu in-tu Burgu de Föa, tiâ sciǜ du [[XVII secolo|Seiséntu]] fina a-u primmu ciàn e isâ a-u segundu pe cuncesiùn du cunte du [[1711]], dund'a l'è stêta fabricâ ascì ina lobbia in-tu frunte vèrsu u mâ. A l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u gh'è stêtu zuntòn u tersu ciàn, cun têtu d'abaìn, mentre a-a fìn de stu seculu a cà a l'è finìa a-i Garrassini Garbarino<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=87-90}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111629|tìtolo=Casa Maccagli|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>.
* Cà di Richeri: a cà di Richeri a l'è ina cà du Burgu Drentu, vaciâ sciǜ Ciàssa Rocca e sciü-u Carùggiu, che, segundu ina scrîta ch'a gh'êa in simma a-u portâ, a remuntiéva fina a-u [[1310]], tantu da esse üna de ciǜ antìghe de Löa. A g'ha ina ciànta squadrâ, de duzze metri pe séi, e a se issa pe tréi cén, cu-i primmi dùi che, vèrsu a ciàssa, i finiscian in-te in portigu rezzǜu da tréi pilastri. Sciǜ ün de sti chì, a cuscì dîta "Culonna de Ciàssa", u gh'êa pendüu i urdini du cunte e e légge di Cunsuli e du Cunséggiu sitadìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo Richeri'', pp. 166-167}}</ref>.
* Cà de Rösa Raimundi: a cà dund'a l'è nâta a muê du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]] a l'è üna de quélle faciê sciü-u Carùggiu in-tu Burgu Drentu, nu guêi da distante da-a Porte du Relöiu. A cà, a sinque cén e vinculâ fina da-u [[1934]], a g'ha sciü-a faciâ ina targa miscia du [[1886]] a rigordâ a Rösa Raimundi, ch'a gh'êa nâta du [[1776]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=128}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111620|tìtolo=Casa dove nacque Rosa Raimondi|léngoa=IT|vìxita=2025-10-26}}</ref>.
;Âtre architetüe
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano, ruderi ex Ospedale Marino Piemontese.jpg|L'ospêa "Marino Piemontese"
Immaggine:Viadòtto de Montecarmêlo (Lêua) - vìsta (1).jpg|U punte de Munte Carmèllu
Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|[[U Puntassu|U Puntàssu]] sciü-u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]]
Immaggine:A Logétta (Lêua) - vìsta d'in Palàçio Döia (2).jpg|A Lobiétta miâ d'in Palàssu Doja
Immaggine:Loano, fontana "Giovanna".jpg|A funtana Giuànna
</gallery>
* Fàbbrica di Doja: a-u Castéllu, u mumentu da fundasiùn de stu cunplèssu u nu l'è cunusciüu ma u g'ha da esse bén antìgu, cu-i cunti Doja che, du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Setteséntu]], i g'han inandiòn ina fetàja. A fàbbrica a g'ha ina ciànta a retangulu, furmâ de dùi blocchi squadrê, spartìi sciǜ quattru livélli cuèrti da otte a butte a-u ciàn terén e da di söê in-te quélli de d'âtu. In-te ogni ciàn u se ghe tröva ina spartixùn sciǜ trê stànsie, da-a furma lunghìa, limitê da de müàgge ch'i lascian u postu a di pilastri a-u segundu e a-u tèrsu ciàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00113016.pdf|tìtolo=Ex opificio Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>.
* Muìn de Vèrxi: in-ta regiùn ch'a ne piggia u numme, u l'êa in-te dipendénse di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Péu]] e chì i ghe sustavan i pelegrìn e e génti de passu. A-u cunplèssu, mensönòn zà du [[XIII secolo|Duxéntu]], se gh'è misciu màn cun di travàggi fina de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], sensa cangiâne guêi a strutǜa. U töccu ciǜ antìgu, in-tu mezzu du cunplèssu, u l'è spartìu in-te de grosse stànsie cuèrte da otte de prìa, cun di mazaghìn e de stalle in-ti fundi. A meridiùn u gh'è ascì a "fàbbrica", ina custrusiùn dunde, tra möe e vasche chì cunservê, u se gh'è travagiòn gràn, oîve e papê cu-a forsa de l'Êgua Câda e du [[Fusòn]] Grossu<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210513.pdf|tìtolo=Antico Molino con giardino e pertinenze in Borgata Molin (Verzi, Loano)|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>.
* Véggiu ospêa "Marino Piemontese": stu cunplèssu, in-ta regiùn de Rulandétte, u l'è stêtu tiòn sciǜ du [[1910]] pe cuntu de in'istitusiùn de [[Turin|Türìn]] che, fina da-u [[1872]], a portava in-te Löa i figiö maòtti de [[scrofula]]. U Marino Piemontese, prugetòn da-u [[Pietro Fenoglio]], tenpu da [[Primma Goæra Mondiâ|primma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guêra mundiâle]] u l'è stêtu devöòn cumme ospeâ militâre, pe pö pasâ a l'Ospeâ San Giuànni de Türìn e vegnî in véu ospeâ, pe esse a-a fìn seròn du [[1982]]. A strutǜa, fêta de ciüméntu Hennebique, a l'è sciǜ tréi cén, ciǜ ün seminteròn, e a g'ha tütt'in gìu in parcu dund'u gh'è ascì a cà du guardiàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210487.pdf|tìtolo=Ex Ospedale Marino Piemontese con parco e annessa casa del custode - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-25}}</ref>.
* Colònia a-u mâ "Città di Torino": cunplèssu fêtu custruî da-u patrunòn de scöe de [[Turin|Türìn]] du [[1932]], u se tröva a-e Ovivétte e u l'êa devöòn pe portâ a-i bagni i figiö de sta sitê. U cunplèssu da colònia, fabricòn in-tu stile rasiunalista cun di reciàmmi a-u neuclascicu, u se cunpûne d'ina custrusiùn prinsipâle a tréi cén cun de pertinense, ch'i l'êan dîte u "chioscu d'igiene" e a "cà de custodia", ciǜ che in depòxitu<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210881.pdf|tìtolo=Colonia Marina ex Patronato scolastico - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-22}}</ref>.
* Punte du Nicciu: u punte du Nicciu, dîtu ascì u punte de San Bastiàn, u l'è in punte ch'u travèrsa u [[Fusòn Grossu]] dund'u l'è ciü da vixìn a-e müàgge, sciü-u sö cantu de nord-èst, a-i pé da Lobiétta. Cumm'u gh'è scrîtu cun de prìe giànche in-tu risö du punte, a strutǜa a l'è stêta fabricâ du [[1691]], foscia a-u postu de in'âtra ciǜ antìga. U punte u g'ha in arcu sulu, lungu 12 mêtri, cu-in prufî de bluchétti de prìa e de maùi renbòn a de spalêe da mêxima prìa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di S. Sebastiano'', pp. 164-166}}</ref>.
* Punte de Munte Carmèllu: a punénte de Munte Carmèllu, pe traversâ u valùn du [[riàn de Berbene]], u se ghe tröva in gran punte a trezze archi, prugetòn pe vuluntê du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] a-a fìn du [[XVII secolo|Sinqueséntu]]. U punte u l'è lungu 160 mêtri, largu 7 m e u g'ha in'ātéssa a-u ciǜ de 12 m. In'otta u l'êa decuròn a-e sö estremitê cun de funtane, pasandughe in simma u bêu du Prìnsipe, mentre, in-ti tenpi de mizeîa, sutt'a-i sö erchi i se ghe trövavan fina de chè a dùi cén, ch'i rèstan ancùn pe-u livéllu di fundi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il viadotto di Monte Carmelo'', p. 175}}</ref>.
* [[U Puntassu|U Puntàssu]]: in-ta regiùn di Puntàssi, a-i cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], i se trövan e ruine d'in punte ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]], fabricòn in-te l'etê rumana in-te l'ocaxùn di travàggi a-a ''[[Via Julia Augusta]]'' ösciǜi da l'inperatû [[Adriàn]] tra-u [[124]] e u [[125|125 d.C.]] U Puntàssu u l'è lungu 22 mêtri in-te tüttu, di-quali 6,60 m de arcu a tüttu sèstu, pe-ina larghéssa de 6,20 m e in'ātéssa de l'arcu sciü-u fundu du riàn ch'a l'êa de 3,30 m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=B. Massabò|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.it/books?id=hLz37Hxn7uIC&pg=PA222|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rómma|léngoa=IT|pp=222-230|capìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta|cid=Massabò, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}</ref>.
* U Punte de Burgu: punte ch'u travèrsa u [[Fusòn Grossu]] a-u Castéllu, u l'è dîtu ascì u punte rumàn, ma pe da bun u l'è bén ciǜ mudèrnu, fabricòn pe dùe otte in-ta primma mitê du [[XVIII secolo|Setteséntu]] scicumme ch'u l'êa stêtu purtòn vìa da l'êgua du Fusòn. U g'ha in arcu sulu de duzze mêtri, cu-u prufî de maùi, de spalìne de prìa e u fundu de risö. U g'ha di archi sciü-u pāpêtu de settentriùn ch'i sun i rèsti du béu du Prìnsipe, ch'u ghe pasava in simma, mentre a meridiùn u punte u l'êa traversòn da-u béu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di Borgo Castello'', p. 172}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 117-118}}</ref>.
* A Lobiétta: sciü-u bastiùn de levante de müàgge de Löa, da-i tenpi da sö custrusiùn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se ghe tröva ina lobbia da-a furma a bardachìn, cuèrta da in têtu d'abaìn e pōsâ sciǜ quattru pilastri che, pe-i lati lunghi, i g'han ina culonna de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] in-tu mezzu. Chì, segundu a tradisiùn, i cunti Doja i ghe pasavan e seiâne d'estê, a-u fréscu du [[Fusòn Grossu|Fusòn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Loggetta'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 87}}</ref>.
* Funtana Giuànna: a l'è ina funtana du [[XVIII secolo|Setteséntu]], foscia prugetâ da-u [[Giovanni Battista Cantoni]], cu-in pilastrìn in-tu mezzu de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] e scurpìu a tritùi e ninfe, ch'u rézze in vâzu inbeletòn da mascherùi de dund'u ne rugiva l'êgua. Sta funtana, insémme a de âtre, a l'inprinsìpiu a l'êa miscia in-tu viâle dîtu de Funtane, che da-u Castéllu u chinava a-a Maîna, pe esse mesciâ du [[1959]] in-tu giardìn tra-a Tûre pentagunâle e u Palàssu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Fontana Giovanna'', p. 160}}</ref>.
=== Architetüe militâri ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Castéllo di Döia (Lêua) - vìsta da Sàn Damiàn.jpg|U castéllu di Doja
Loano-mura.jpg|In töccu de müàgge
Loano - Torre Pentagonale - 202209021800.jpg|U Turiùn cu-e müàgge
Porta Passorino Loano, SV.jpg|A porte du Relöiu
</gallery>
* Castéllu de Löa: misciu in simma a-a cuntrâ du Castéllu, ch'a n'ha pigiòn u numme, u l'è stêtu a primma rexidensa di Doja de Löa. A sö fundasiùn a ne vegniéva da primma du [[XII secolo|Milleséntu]], pe pasâ cu-u tenpu da strutǜa pe-a diféza a rexidensa di scignûi e pigiâ, du [[XVI secolo|Sinque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]], e sö furme d'ancö. Sti travàggi i g'han dêtu l'àia d'in palàssu du [[Renascimento|Rinascimentu]], da-e müàgge tütte tenzǜe e cun ciǜ àe vaciê sciü-u curtî, ch'i g'han in simma ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il Castello'', pp. 170-172}}</ref>.
* Müàgge de Löa: u Burgu Drentu u g'ha tüttu in gîu de müàgge ch'i u sèran, fabrichê in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê de génti de Löa, ch'i l'han avüe de lungu in prupietê, e finìe du [[1578]], gràssie ascì a-e dunasiùi du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]]. E müàgge i g'han ina ciànta a sìnque lati e i sun stête fabrichê cun prìe du [[Fusòn Grossu|Fusòn]] e cāsïna de furnâxi a munte du paîze. Lunghe ciǜ o menu mille mêtri in-te tüttu, ste müàgge i l'han in spesû a-e fundasiùi d'in mêtru e i rivan a in'ātéssa de sìnque mêtri, cun tantu de pasàggiu in simma<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le mura'', p. 162}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.3 Le mura'', pp. 53-54}}</ref>.
* Tûre pentagunâle: cunusciüa in antìgu cumme u Turiùn, sta tûre a l'è stêta isâ in simma a-u bastiùn de nord-ovest, in-te müàgge a punénte du Palàssu di Doja. A l'è stêta fabricâ ciǜ tardi de müàgge, foscia du [[1602]], e a se svilüppa sciǜ quattru cén: tra de sti lì, in-ti dùi ciǜ èrti u se ghe pö intrâ sulu che pe-u pasàggiu in simma a-e müàgge, ch'u riva drîtu da-u Palàssu e che ina otta u l'êa cuèrtu da ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.6 Il bastione di nord-ovest e la Torre Pentagonale'', p. 59}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Torre pentagonale'', pp. 160-162}}</ref>.
* Porte du Relöiu: a porte du Relöiu, dîta ascì a porte di Passuìn, a l'è üna de quattru porte ch'i l'êan drovìe in-te müàgge du Burgu Drentu, fabricâ sciǜ prugèttu du Domenico Catibini, [[Órdine de Sant'Agostìn|fratte de San'Oustìn]], pe cuntu du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], ch'u l'ha ösciǜa cumme a méggiu decurâ. U relöiu ch'u g'ha dêtu u numme u l'è stêtu zuntu du [[1774]], quàndu lì in simma u se gh'è mesciòn a canpanétta che, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]], a sönava in-tu caxu de perìculu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le porte'', pp. 163-164}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.7 Le porte della città e la Torre dell'Orologio'', p. 61}}</ref>.
* Bastiùn Mazza: u Mazza u l'è u bastiùn méggiu cunservòn di séi ch'i gh'êan a-a Maîna, misciu sciü-u cantu de levante de müàgge. A-a giurnâ d'ancö, u l'è èrtu pocu ciǜ de tréi mêtri scicumme che u terén in gîu u l'è stêtu isòn quand'u s'è lastregòn e vîe, cu-e sö müàgge ch'i g'han de scarpâ e fina ina garitta renbâ sciǜ ün di sö canti<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I baluardi'', pp. 162-163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.4 I bastioni sul mare e l'antico palazzo comunale'', p. 55}}</ref>.
=== Sciti archeulogichi ===
* U Castelâ: in-ta regiùn cu-u mêximu numme, nu guêi da luntàn da-i cunfìn cu-[[a Prìa]], in-te di scavi di [[Anni 1990|anni '90]] u l'è stêtu truvòn in vilaggiu di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]], ün di cuscì dîti [[Castelà (furtificasiùn)|castelê]], de dund'u ne vegne ascì u tupònimu. In-te stu scitu i sun stête truvê de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] antìga e de mezzu, ciǜ ina tunba che, pe-i rèsti ch'i ghe sun stêti scrövèrti, a l'è stêta döveâ fina in-te l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4" />.
=== Müzei ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano museo del mare.jpg|Vista du Müzeu du Mâ
</gallery>
* Müzeu du Mâ: u müzeu du mâ u l'è in müzeu de Löa ch'u se tröva in-tu Palàssu du Kursaal, in-tu salùn a-u centru du ciàn terén, dund'u l'è stêtu inaugüròn a-i 8 d'agùstu du [[2005]]. In-tu müzeu, ch'u canpa de testimunianse da vitta de mâ a Löa e in-ta sö parte de [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], u gh'è misciu in mustra de libbri, papê, futugrafìe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növeséntu]] e mudelìn de barchi, ciǜ che di arnêzi e di strümenti da mainâ e de burdu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/6567/news/museo-del-mare-e-della-marineria/|tìtolo=Museo del Mare della Marineria|dæta=1 frevâ 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>.
=== Natǜa ===
* SIC Munte Raviné - Rocca Barbena: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interèsse cumünitàiu]] du [[Munte Raviné]] e da [[Rocca Barbena]] u l'è ina regiùn prutètta de 2.576 ha creâ du [[1995]], ch'a cunprende di töcchi du territòiu di cumǜi de [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], Löa e [[Tuiran|Tuiàn]]. Caraterìstica de stu scitu a l'è in paizàggiu servêgu che, pe-a prezensa de [[Dolòmia|dulomie]] da furmasiùn de San Péu a-u Munte, u g'ha di fenòmini inpurtanti de carsismu. U SIC u dà ascì de prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de béstie in perìculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gànberu de riàn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2025-11-18}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2025-11-18}}</ref>.
* SIC Munte Carmu - Munte Settepàn: u l'è in âtru scitu d'interèsse cumünitàiu ch'u se svilüppa in-t'ina parte du territòiu de Löa. U l'è stêtu creòn turna du [[1995]] e u cröve ina regiùn de 7.575 ha, spartìa cu-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bormia|Burmia]], [[Carizan|Caisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], Löa, [[Magiö]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Tuiran|Tuiàn]] e [[Oseria|Uzéia]]. Tra-e varietê de ciànte e de béstie ch'i trövan chì de prutesiùn, ciǜ che quélle mensönê de d'âtu, i ghe sun ancùn u [[Safràn ligùre|safràn ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxàn de muntagna]] e u [[Felis silvestris|gattu servêgu]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2025-11-19}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2025-11-19}}</ref>.
* SIC Munte Ciàzze Secche: stu scitu prutèttu, ch'u piggia u numme da-u [[Ciàzze Secce|briccu]] ch'u se ghe tröva, u se spande sciǜ 302 ha tra-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Giüstexine|Giüsténixe]] e Löa, tegnǜi a màccia e bòschi bén che ruinê da-u fögu. In parte, a regiùn a l'è ancùn cuèrta da èrbi de [[Natta (erbu)|natta]], cun de âtre ciànte rêe cumme, turna, a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e a ''[[Tuberaria lignosa]]'', mentre in-ti sciti a prê i ghe nascian tante qualitê d'[[orchidêe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic42/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ciazze Secche|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324007|tìtolo=Monte Ciazze Secche|léngoa=EN|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* SIC Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru SIC custituìu in-tu meze de zügnu du [[1995]], u se spande sciǜ 541 ha de mâ tra-i cumǜi d'Arbenga, Löa, [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]] e [[U Sejô|U Seiâ]], cu-ina créna ch'a l'è cuèrta da ün di prê de ''Posidonia oceanica'' ciǜ inpurtanti da regiùn. De ciǜ, i ghe sun ascì di prê de ''Cymodocea nodosa'' e, tra-e specie ciǜ rêe, u se ghe pö trövâ a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
== Ecunumîa ==
[[Immaggine:Monnaie - Italie, Ville de Loano, Giovanni Andrea III Doria, Luigini, 1665, Loano - btv1b113115131 (1 of 2).jpg|miniatura|In [[Loigìn|luigìn]] du cunte [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]], batǜu in-te Löa du [[1665]]]]
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumîa de Löa a l'è fundâ sciü-i servissi e u türismu ma, in-tu pasòn, a l'êa du bèllu ciǜ varia. A partî da 'n'ecunumîa ch'a l'êa ligâ pe-u ciǜ a-e canpagne, cu-u crésce da Maîna i sun rivê cu-u tenpu de növe ativitê, spunciê ascì da-u cunti Doja. A cumensâ survatüttu da-u [[XVI secolo|Seiséntu]] u gh'êa in gran nümeru de fàbbriche, tütte di Doja, cumme muìn, gunbi, fàbbriche de saùn, de pùe negra, de cāsîna e de prudòtti de têra da custrusiùn, ciǜ che i furni, ina fetàja e paéggi mazaghìn; aministrê da agenti du cunte o dêti a pixùn. Du [[XVIII secolo|Setteséntu]], scicumme che i bêni feudâli i l'axévan cumensòn a pagâ e tàsce a-u [[Regno de Sardegna|regnu]], i cunti i l'han vendǜu cu-u tenpu e sö ativitê tantu a-i véggi aministratûi che a di sitadìn privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Organizzazione politico-finanziaria della Contea Doria'', p. 62}}</ref>.
Du Setteséntu a s'êa svilüpâ ancùn de ciǜ a cultivasiùn de oîve che, pe-u sö réu ciǜ bun che u gran, a cuntinuava a levâghe de têre zà da-u seculu de primma. Alantùa i muntavan ascì i cumèrci a bastu cu-u [[Piemonte|Piemunte]], mentre a pesca a nu l'êa guêi inpurtante, cun poche famìgge ch'i ghe travagiavan. De cuntru, du [[1776]], bén ün cappu de famìggia sciǜ quattru u l'è dîtu esse in mainâ, ciǜ âtri sètte ch'i l'êan patrùi de barchi. Tra-i artexèn, e ancùn pe-u seculu de doppu, in-te Löa u gh'è dîtu essighe caigâ e savatìn, argentê, curdâ, cāfêtu, bancâ, ferâ, barilâ, butâ, tintû, capelâ e mestru d'ascia. De fàbbriche u gh'êa ancùn paéggi muìn e gunbi, a papelêa de l'Ursuàn e in'âtra du cunte in-tu territòiu de [[Vèrsci|Vèrxi]], ciǜ che fàbbriche de fidê e de saùn, cun ste-lì che du [[1795]]-[[1796|96]] i l'êan bén vintisìnque<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Vita economica nel 1700'', pp. 85-87}}</ref>.
De l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], de mentre che sèrte indüstrie i cumensavan a vegnî ciǜ poche, a l'è bén cresciǜa a maîna cumerciâle de Löa, che fina a-i tenpi di vapuri a l'è stêta üna de ciǜ inpurtanti da Ligüria. I barchi de Löa i l'êan fêti pe-u ciǜ in-ti ciantê du postu, survatüttu quélli de Amico e de Cerruti, e i l'êan tantu de cabutàggiu pe-u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] che, ciǜ tardi, bui a navegâ tütti i mâ. Fra de sti-lì, ch'i sun stêti tostu séntu a esse custruìi in-te Löa tenpu d'ina trenténa d'anni, ina sinquanténa i l'êan sutta patrùn da famìggia Rocca, che cu-i sö scagni e mazaghìn a serviva u Mediteraneu intrégu. Dapö, fra-i âtri patrùi inpurtanti de Löa u gh'è stêtu i Coxe, i Chiozza, i Patrone, i Traverso, i Isnardi e i Lavagna; cuscì cumme paégge famìgge de capitèn de barchi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 85-87}}</ref>.
A-a fìn, du [[XX secolo|Növeséntu]], i sun vegnǜe menu e ciǜ tante tra-e ativitê da tradisiùn, mentre u s'êa drovìu quarche indüstria picìna cumme ina fàbbrica de licuri e üna de arme, ciǜ che u maxellu du cumǜn. A tütte e mainêe, in-tu primmu doppuguêra i sun rivê i primmi bagni che, insémme a-e culonie a-u mâ, i l'han fêtu da fundasiùn a l'inpurtansa de Löa cumme destinasiùn pe-u türismu d'estê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 145-147}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
Loano SV biblioteca.jpg|A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco"
</gallery>
;Bibliutêche
A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco" a l'è a bibliutêca du cumǜn de Löa, miscia in-tu Palàssu du Kursaal dund'a l'è stêta fundâ du [[1970]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/unita_organizzative/biblioteca|tìtolo=Biblioteca|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-ta bibliutêca, ch'a se spande sciǜ 400 mêtri quaddri, u gh'è cunservòn ciǜ de 22.000 ünitè, tantu a stanpa che, pe ina parte picìna, ascì d'âtru genere<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0056|tìtolo=Biblioteca civica Antonio Arecco|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Biblioteca civica'', p. 225}}</ref>.
;Scöe
Löa a g'ha de scöe da l'azìlu a-e superiuri, ch'i fan tütte parte de l'Istitǜu Cunprensìvu Löa-Buisàn<ref>{{Çitta web|url=https://unica.istruzione.gov.it/cercalatuascuola/istituti/SVIC808009/i-c-loanoboissano/|tìtolo=I. C. Loano-Boissano|outô=Ministéru de l'Istrusiùn e du Meritu|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-tu detàggiu, u gh'è in azìlu a-e Cazèlle dedicòn a-u Simone Stella, e scöe elementâri pübliche "Mons. Valerga" e "Milanesi", misce in-te Cursu Europa e in-ti Gazzi, ciǜ che e "Rossello" de [[Figge de Nostra Scignùa d'a Mizeicordia|mùnighe da Madonna da Mizeicòrdia]], privê, ch'i l'han seròn du [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/06/loano-dopo-150-anni-chiude-listituto-rossello-suor-antonia-valori-accoglienza-e-misericordia-pilastri-della-nostra-scuola/|tìtolo=Loano, dopo 150 anni chiude l'istituto Rossello. Suor Antonia: "Valori, accoglienza e misericordia pilastri della nostra scuola"|outô=Luca Berto|dæta=13 zügnu 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. Dapö u gh'è ancùn, in-ti Gazzi, e medie "Mazzini-Ramella" e, in-te Ovivétte, l'istitǜu superiure "Giovanni Falcone", spartìu in-te trê ramme scientifica, ecunomica e tecnulogica<ref>{{Çitta web|url=https://isfalcone.edu.it/|tìtolo=Istituto d'Istruzione Secondaria Superiore "Giovanni Falcone" Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>.
=== Parlâ de Löa ===
[[Immaggine:Monuménto a-a Madònna (Vèrsi, Lêua) - tàrga in léngoa lìgure (2).jpg|miniatura|Targa in-tu parlâ de Vèrxi miscia da-u munuméntu a-a Madonna]]
In-te Löa u se ghe parla u [[Lengoa ligure|ligüre]] in-t'ina mainêa che, cumme pe-[[a Prìa]] e pe [[Borṡi|Borzi]], a l'è miscia a-u cunfìn tra-e [[Lìgure céntro-òcidentâle|varietê de centru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|quélle du centru]], cun ciǜ infruénse da-u [[Lengoa zeneize|parlâ de Zéna]] e ciǜ destacâ da-e vixine varietê da [[Valle du Varatella|Vaâtèlla]], de tipu bén ciǜ [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]]. Trêtu caraterìsticu du parlâ de Löa u l'è a velarizasiùn de [[A tònica velarizâ|"a" tonica]], ch'a nu gh'è né a-a Prìa né a Borzi, mentre pe du rèstu u se ghe suméggia asê, cumme che a-e canpagne d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] sciü-u cunfìn, ch'i ne sun stête bén infruensê. Pe cuntru, u gh'è paégge diferense tra Löa e u parlâ de [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'u s'è mantegnǜu ciǜ antìgu e cun mênu infruense da Rivêa: a sö sciurtìa tipica a l'è l'asurdiméntu de {{IPA|[ʒ]|lij}} a {{IPA|[ʃ]}}, ch'u se tröva presenpiu in-tu numme mêximu du paîze, dîtu ''Vèrsci'' da-i verxìn, cu-in'evulusiùn che, a l'in gîu, a l'è stêta trövâ sulu che a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=[[Giulia Petracco Sicardi]], [[Fiorenzo Toso]] e Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1985-1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=113|volùmme=Vul. IV}}</ref>.
Pe scrîve u parlâ de Löa üna de primme pruposte a l'è stêta quélla, funética, du prufesû Enrico Cavalli, ch'u l'ha döveâ pe-i sö stüddi sciü-i tupònimi du cumǜn sciurtìi sciü-a ''Gazzetta di Loano'' du [[1936]] e, dapö, in-t'in vulümme du [[1939]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 5}}</ref>. Löa a g'ha ascì in puêta in ligüre, u [[Luigi Panero]] di Prigê, dîtu u "Patâ", che cu-i sö scrîti da-u vîvu sensu da natǜa u g'ha in stile ch'u se suméggia asê a quéllu du [[Doardo Firpo|Firpo]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/luiggi-pane/|tìtolo=Luigi Panero (1903-1960)|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-11-12}}</ref>.
=== Cuxina ===
* Crùstuli de Löa: i crùstuli i sun in dûse tipicu de Löa pe-u tenpu de [[Carlevâ]], fêti in-t'ina mainêa ch'a se suméggia a-e [[Pêti de muniga|bōxîe]]. I g'han ina pasta de faîna, bitìru, lête e süccu, ciǜ che di güsti cumme l'êgua de limunétti, u vìn giàncu o âtru segundu a versciùn. I crùstuli de Löa i sun stêti misci a ricètta pe-a primma otta du [[1958]] e a stu dûse u gh'è dedicòn fina ina sagra, ch'a se tegne de lüggiu. A-a giurnâ d'ancö, sta sagra a l'è fêta sciü-a pasegiâ ma in tenpu a se tegniva a-u Castéllu, pe rigordâ l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] che lì, segundu a tradisiùn, u l'axéva dêtu di crùstuli a-e génti de Löa a-u muméntu de l'inaugürasiùn de Munte Carmèllu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/crostolo-di-loano-sv/|tìtolo=Crostolo di Loano|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Sagra del crostolo'', p. 218}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/loano-sul-lungomare-torna-la-sagra-del-crostolo/|tìtolo=Loano, sul lungomare torna la "Sagra del Crostolo"|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]]: sta turta a l'è in dûse fêtu in-te Löa, a-[[a Prìa]] e in-te quarche paîze in gîu, dunde a tradisiùn a ne tröva e urìgini fina du [[XVII secolo|Seiséntu]]. Turta da téstigu, a se cunpûne d'in röu fêtu de sföggia de faîna, êgua e öiu, mentre u pìn u l'è pe-u ciǜ de sücca, mescciâ insémme a öve, faîna de cêxi, pignö, üghétta, vìn e süccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/torta-di-zucca/|tìtolo=Torta di zucca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo="La Gastronomica" a Pietra Ligure è dolce con la torta di zucca|outô=Marco Oliveri|dæta=4 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. A sta ricètta, insémme a-a [[turta vèrde]] e a de âtre turte da tradisiùn, a l'è dedicâ a "Fèsta da Turta Ligüre", ch'a se tegne tütti i anni sciü-a pasegiâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2025/04/16/sul-lungomare-di-loano-torna-la-festa-della-torta-ligure-3/|tìtolo=Sul lungomare di Loano torna la "Festa della Torta Ligure"|dæta=16 arvî 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* Pocìn: u pocìn u l'è ina ricètta tipica de [[Vèrsci|Vèrxi]], fêta da ina mescciüa d'êgua, sâ, bitìru e furmàggiu. Du pocìn u n'exìste ascì ina versciùn dûse che, pe cuntru, a g'ha drentu de lête, süccu e scòrsia de limùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pocin-di-verzi/|tìtolo=Pocin di Verzi|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
== Manifestasiùi ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano CarnevaLöa 2025 estate.jpg|U CarnevaLöa d'estê
Loano, serata DORIA, 14 giugno 2025.jpg|Seiâna du Riturnu di Doja
</gallery>
* CarnevaLöa: in-te Löa u l'è inandiòn tütti i anni ün di carlevê ciǜ inpurtanti de l'Italia, u ciǜ grande da Ligüria. U CarnevaLöa u se tegne, a tenpu, in-te dùe duméneghe de fîa: in-ta primma u gh'è u "Paliu di Burghi" cu-i câri de cuntrê de Löa, in-ta segunda u gh'è de cuntru u "Paliu di Cumǜi", cu-i câri fêti da-i paîzi a l'in gîu. De ciǜ, u carlevâ de Löa u se tegne ascì in-t'in'edisiùn d'estê. Sta manifestasiùn, ch'a g'ha de raìxe antìghe, a l'è stêta ricunusciüa cumme carlevâ storicu, cu-a sitê de Löa ch'a l'è raprezentâ ascì da quattru maschere: ''Beciancin'', ''Puè Pepin'', ''Capitan Fracassa'' e a ''Principessa Doria del Castello''<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/carnevaloa/|tìtolo=CarnevaLöa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Prémmiu nasiunâle "Città di Loano": prémmiu de livéllu italiàn dedicòn a-a mǜxica tradisiunâle, u l'è inandiòn da-u [[2005]] e guagnòn da-u méggiu album de stu genere a sciurtî in-te l'annu de primma<ref>{{Çitta web|url=https://premioloano.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi siamo|outô=Premio Nazionale Città di Loano per la Musica Tradizionale Italiana|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Fèsta de Bàzue: in-te sta manifestasiùn, ch'a se tegne in gîu a mez'agùstu, a l'è miscia in scêna a càccia a-e bàzue, cu-in curteu de figüe mascherê e d'artisti e, a-a fìn, i föghi<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/festa-delle-basue/|tìtolo=Festa delle Basüe|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* U Riturnu di Doja: u se tratta d'ina rievucasiùn storica di tenpi di Doja, cun di spetaculi a-a mainêa du [[Renascimento|Rinascimentu]], ch'a repiggia u muméntu quàndu, du [[1575]], a l'êa stêta diciarâ a libera [[cuntêa de Löa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/rievocazione-storica-e-ritorno-dei-doria/|tìtolo=Ritorno dei Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Nötte Giànca: d'estê, in-te st'ocaxùn chì u gh'è de mǜxica da-u vîvu in-te tütta a Maîna, cu-in cuncèrtu in ciàssa e di banchetti cu-u mangiâ o de artisti in gîu pe-i carùggi, mentre e bütéghe i rèstan drovìe fin a-a nötte<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/notte-bianca/|tìtolo=Notte Bianca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
== Fèste e fée ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Procesción da Madònna da Vixitaçión (Lêua, 2022) - arîvo (3).jpg|E cungréghe in ciàssa pe-i 2 de lüggiu
Procesción da Biâ Màia Vèrgine de Mónte Carmêlo (Lêua, 2022) - salûo a-o mâ (2).jpg|U salüu a-u mâ in-ta prucesciùn du Carmèllu
</gallery>
* Fèsta da Madonna da Vixitasiùn: a se tegne tütti i anni a-i 2 de lüggiu, cu-ina prucesciùn de cungréghe da tütta a Rivêa ch'a parte d'in-ta ciàssa du Cumǜn pe chinâ a-u mâ e fâghe u salüu e, dapö, a benedisiùn, a rigordâ tütti i morti in mâ. Sta fèsta a l'è de antìga tradisiùn, vegnindune fina da-u [[1637]], quàndu e génti de Löa, pe pùja d'in ataccu di türchi, i l'êan sciurtìe in prucesciùn pe racumandâse a-a Madonna da Vixitasiùn ma, cu-a lüxe ch'i favan, i l'han fêtu crédde a-i pirati ch'u ghe fusse ina gran guarnixùn, sarvandu cuscì a sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/12049/news/tre-giorni-eventi-la-festa-della-madonna-della-visitazione/|tìtolo=Tre giorni di eventi per la festa della Madonna della Visitazione|dæta=25 zügnu 2018|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218}}</ref>.
* Fèsta da Madonna du Carmèllu: a fèsta de Munte Carmèllu, ch'a cazze i 16 de lüggiu, a l'è ina ricurensa rispetâ fina da-u [[XVII secolo|Seiséntu]], a-i tenpi da fundasiùn du cunventu, cu-ina sö mensiùn ch'a ne vegne fina da-u [[1723]]. A-a giurnâ d'ancö, pe sta fèsta u se tegne ina prucesciùn a-a séja, fêta tra-u cunventu e a capelétta da-a Fetàja, cu-in salüu a-u mâ da càscia primma ch'a l'intre turna in gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10113/news/festa-della-madonna-del-carmelo/|tìtolo=Festa della Madonna del Carmelo|dæta=14 lüggiu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Tra-e âtre fèste de gêxa, pe-u ciǜ cun tantu de prucesciùn, i se pöan rigordâ a fèsta de San Xidòu, festezâ da ciǜ de sent'anni a-i 5 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/9718/news/festa-san-isidoro-2/|tìtolo=Festa di San Isidoro|dæta=3 zügnu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, quélla pe [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batìsta]], u patrùn de Löa, a-i 24 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5243/news/festa-patronale-san-giovanni-battista/|tìtolo=Festa patronale di San Giovanni Battista|dæta=24 zügnu 2015|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, a Nativitê de Maria a Vèrxi, cu-a sagra "di 8", a-i 8 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5918/news/processione-religiosa-santa-nativita-maria-vergine/|tìtolo=Processione religiosa Santa Natività di Maria Vergine|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, u Santìscimu Numme de Maria a-i 12 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/2105/news/festa-del-santissimo-nome-maria/|tìtolo=Festa del Santissimo Nome di Maria|dæta=11 seténbre 2013|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, Santa Lìbbia, a-i Quàrxe e cun tantu de sagra, a-i 15 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10769/news/agra-campestre-santa-libera-processione/|tìtolo=Sagra campestre di Santa Libera e processione|dæta=12 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref> e a Madonna da Mercêde a-i 24 de stu meze<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10829/news/festa-nostra-signora-della-mercede/|tìtolo=Festa di Nostra Signora della Mercede|dæta=26 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218; ''Sagre campestri'', p. 218}}</ref>.
== Sport ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Palaçétto do Spòrt 'Eliodoro Garassini' (Lêua) - vìsta (1).jpg|U Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini"
Loano SV.jpg|I canpi da bocce a-u cuèrtu du "Bocciodromo"
</gallery>
In-tu cumǜn de Löa u se ghe tröva paégge strutǜe pe-e ativitê spurtive che, in-tu detàggiu, i sun:
* Canpu da balùn cumünâle "Giorgio Ellena": in-ti Gazzi, ciǜ che u canpu regulamentâre u cunplèssu u cunprende ancùn in canpu da balùn a 5 e ün da balùn a 7<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2023/08/loano-stanziati-150mila-euro-per-la-sistemazione-dei-campetti-in-sintetico-dello-stadio-ellena/|tìtolo=Loano, stanziati 150mila euro per la sistemazione dei campetti in sintetico dello stadio Ellena|dæta=18 agùstu 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Stu canpu u l'è quéllu de cà pe l'A.S.D. San Francesco Loano, che d'ancö a zöga in [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che, in-ta sö stoja, a l'êa rivâ fina in-ta [[Série D (zêugo do balón)|Serie D]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.asdsanfrancescoloano.it/la-societa/|tìtolo=La società|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini": strutǜa mudèrna fêta de legnu e cun de grandi vedrê, a g'ha dùe piscine a-u cuèrtu, de-quale üna da 25 metri, ciǜ che in canpu da basket/volley e ina palèstra. De cunplèssu i fan parte ancùn ina piscina a l'avèrtu da 50 metri e dùe ciǜ picìne<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://loanoperlosport.it/strutture-sportive/|tìtolo=Strutture sportive|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Chì a g'ha de sede a sucietê spurtiva Doria Nuoto 2000 Loano, ch'a g'ha de squaddre de nöu, nöu artisticu, ballanöu e triathlon, e ch'a ghe inandia tütti i anni u meeting nasiunâle "Città di Loano"<ref>{{Çitta web|url=https://www.dorianuotoloano.com/|tìtolo=Doria Nuoto Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. U canpu da basket u l'è quéllu de cà pe-a squaddra de Löa, a Basket Loano Eliodoro Garassini, che d'ancö a zöga in-ta segunda serie ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.playbasket.it/liguria/club.php?obj=3462|tìtolo=A.S.D. Basket Loano Eliodoro Garassini|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Palaséttu du Sport "Giuseppe Guzzetti": palaséttu du sport da vixìn a-e scöe medie, u l'è stêtu inauguròn du [[2011]] e u cuntegne in canpu a-u cuèrtu devöòn tantu da-e scöe che da-e sucietê spurtive de basket e de volley da sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2011/10/loano-inaugura-il-nuovo-palazzetto-pignocca-sport-marchio-di-fabbrica-della-citta/|tìtolo=Loano inaugura il nuovo Palazzetto, Pignocca: "Sport marchio di fabbrica della città"|dæta=27 utùbre 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Bocciodromo de Löa: strutǜa pe-u zögu de bocce, a se tröva a-e Ovivétte e a se cunpûne de öttu canpi cuèrti e öttu a l'avèrtu, de 27,5/28 m pe tréi<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/08/loano-pubblicato-il-bando-di-gara-per-la-gestione-del-bocciodromo/|tìtolo=Loano, pubblicato il bando di gara per la gestione del bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241103091656/https://www.visitloano.it/331/senza-categoria/bocciodromo/|tìtolo=Bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Tennis Loano: pe-u zögu du tennis u se ghe tröva i circulu in-ta regiùn de Vignasse che, in-tu detàggiu, u g'ha sìnque canpi de têra e dùi de scinteticu<ref>{{Çitta web|url=https://www.loano.tennis/service/campi-da-tennis/|tìtolo=Campi da tennis|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
Du rèstu, u gh'è ancùn e palèstre de Valerga e du Falcone, devöê ascì da-e sucietê spurtive, in circulu nauticu e u canpettu a l'avèrtu "San Giuseppe"<ref name=":3" />. Da primma de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] e ancùn in-ti [[Anni 1970|anni '70]], in-te Löa u se ghe zögava ascì a-u [[Balón (zêugo)|balùn]], cun dùi canpi dedichê. L'ün, ciǜ picìn, u l'êa in-tu Burgu Drentu, in curispundensa da Ciàssa du Dücca, d'ancö Ciàssa Palèstru, l'âtru u l'êa in-tu ciàn strêtu tra-e [[Müàgge de Löa|müàgge da Maîna]] e u [[Fusòn Grossu|Fusòn]], alantùa dîtu u "Zögu du Fusòn" e cunusciüu ancùn a-a giurnâ d'ancö cumme u "Zögu du Balùn"<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 79}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.losferisterio.it/pallapugno/la-pallapugno-torna-a-loano/|tìtolo=La pallapugno torna a Loano|dæta=18 utùbre 2009|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Löa ===
[[Immaggine:Loano-municipio2.jpg|miniatura|Palàssiu Doja, u palàssiu du cumǜn de Löa]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 148}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||G. Nicolò Ghiglioni|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Giacomo Isnardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Zeffirino Accame|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Maria Spalla|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Tomaso Elice|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Nicola Bertoluzzo|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1803|1803|Vincenzo Patrone||Sitadìn prescidénte|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1803|1807|G.B. Robado||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1808|1814|Vincenzo Patrone||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1815|1816|G.B. Robado||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1816|marsu 1817|Matteo Musso||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 1817|8 lüggiu 1817|Carlo Porro||Scindicu pruvisòiu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1817|1819|Tomaso Rocca Ceresola||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1820|1823|Vincenzo Pairone||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1824|1825|G.B. Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1826|1827|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1828|1831|Pietro Olivieri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1832|1833|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1834|1835|Antonio Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1836|1838|Saverio Marchesano||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1839|1844|Giacomo Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1845|1848|Simone Stella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1849|1852|Ambrogio Ramella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 149}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1852|1853|Domenico Garassini||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1854|1860|Carlo Rubadi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1861|1871|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1872|1877|Alessandro Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1880|Antioco Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1881|1883|Giuseppe Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1884|1885|Simone Rocca||Scindicu|<ref group="n.">U l'ha dêtu e dimisciùi da-a càrega</ref><ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1880|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', pp. 149-150}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1890|seténbre 1893|Giuseppe Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 150}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|seténbre 1893|1895|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1896|1898|Francesco Garassini-Garbarino||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|4 agùstu 1900|1900|Giuseppe Amico||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1900|1900|||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1900|lüggiu 1914|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|lüggiu 1914|4 nuvénbre 1920|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|4 nuvénbre 1920|6 marsu 1923|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|13 mazzu 1923|1924|Guglielmo Bruna|Partìu Nasiunâle Fascista|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 151}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1924|11 utùbre 1926|G.B. Chiozza||Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Giuseppe Adalberto Angelelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|16 nuvénbre 1927|1928|Carlo Scotti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1928|1929|Vincenzo Violante||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1929|1934|Ottavio Borsarelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1934|1934|Ottavio Borsarelli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|27 lüggiu 1934|1938|Eugenio Genta|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1938|Bernardo Berio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1938|Giuseppe Rinonapoli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|26 agùstu 1938|zenâ 1944|Giuseppe Rinonapoli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Emanuele Cerruti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944||Mario Valerio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|31 lüggiu 1945|23 arvî 1946|Stefano Carrara|[[Partio Comunista Italian|Partìu Cumunista Italiàn]]<br />Partìu Repüblicàn Italiàn<br />Partìu d'Asiùn
|[[Scindico|Scindicu]]|<ref group="n.">Misciu in càrega da-u Cumitòn de Liberasiùn Nasiunâle</ref><ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|23 arvî 1946|21 nuvénbre 1946|Giuseppe Canepa|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvénbre 1946|11 zügnu 1951|Felice Vignola|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|11 zügnu 1951|17 nuvénbre 1951|Gerolamo Bossi|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|17 nuvénbre 1951|29 nuvénbre 1962|Pietro Ciarlo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|29 nuvénbre 1962|29 zenâ 1967|Felice Elice|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|29 zenâ 1967|7 utùbre 1967|Felice Elice|La Palma<br />(lista civica)|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|7 utùbre 1967|5 frevâ 1974|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|5 frevâ 1974|30 lüggiu 1978|Giuseppe Guzzetti|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|30 lüggiu 1978|15 utùbre 1988|Eliodoro Garassini|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|15 utùbre 1988|7 zügnu 1993|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 zügnu 1993|28 arvî 1997|Francesco Cenere|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Francesco Cenere|Polu pe-e Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|30 mazzu 2006|Angelo Vaccarezza|Cà de Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 2006|17 mazzu 2011|Angelo Vaccarezza|U Populu da Libertê|Scindicu|<ref group="n.">Da-u 24 de zügnu du 2009 u l'è stêtu ascì prescidénte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|17 mazzu 2011|7 zügnu 2016|Luigi Pignocca|U Populu da Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 zügnu 2016|4 utùbre 2021|Luigi Pignocca|Pignocca sindaco<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 utùbre 2021|''in càrega''|Luca Lettieri|Per Loano<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|<ref group="n.">In-ta [[Léga Nord|Lega]]</ref>|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelàggi ===
U cumǜn de Löa u l'è binéllu de:
* {{Binelàggio|FRA|Francheville|4=Francheville (metropuli de Liùn)}}, da-i 11 de dixénbre du [[2003]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/loano-e-il-gemellaggio/|tìtolo=Comitato Promotore dei Gemellaggi, per sentirsi cittadini d'Europa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-25}}</ref>.
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
U cumǜn de Löa u l'è traversòn da-a [[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Vìa Aurelia]], che in-te stu töccu a lìga [[A Prìa]], a levante, cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], a punénte. Da-i tenpi da fundasiùn da Maîna sta vìa a traversava u paîze pe-u Carùggiu, pe turnâ lungu l'antìgu percursu da ''[[Via Julia Augusta|Julia Augusta]]'' cumme ch'a ne sciurtìva. Dapö, du [[1837]], u tràffegu u l'è stêtu mesciòn lungu a növa "vìa da Maîna", a mâ du Burgu Drentu, pe esse purtâ a munte de stu lì, a l'ürtimu, du [[1940]], in-tu scitu dunde l'Aurelia a passa ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e toponomastica'', p. 120}}</ref>. De ciǜ, in-tu territòiu du cumǜn u se tröva ascì a [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|stradda pruvinsâle 25]], ch'a parte d'in-ti Gazzi pe traversâ dunque u cumǜn de [[Buinzan|Buisàn]] e chinâ fina in-tu territòiu de [[Tuiran|Tuiàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp25|tìtolo=SP 25 Loano-Boissano-Toirano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-26}}</ref>.
A frasiùn de [[Vèrsci|Vèrxi]] a l'è ligâ cun Löa pe mezzu de ciǜ vìe, ch'i repiggian, in parte, u percursu de végge müatêe. In-tu detàggiu, a müatêa ch'a chinava d'in Vèrxi a se deramava in-te dùe vìe ina otta rivâ in-te l'Ursuàn: l'üna a pasava pe-e Bulâxe mentre l'âtra, pasâ a-u de là du [[Fusòn Grossu|Fusòn]], a chinava in-te Löa pe-i Gazzi. U prugèttu d'in stradùn ch'u zuntasse Vèrxi cun Löa u remunta fina a-u [[1850]], a tütte e mainêe u l'è stêtu drovìu sulu che du [[1874]], cu-u punte sciü-u Fusòn ch'u l'è du [[1876]]<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 118}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Löa|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}}
[[Immaggine:Stazione di Loano - fabbricato viaggiatori lato binari.jpg|miniatura|U fabricòn pe-i viagiatùi]]
Löa u g'ha ina sö stasiùn sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], ativâ du [[1872]] insémme a l'inaugürasiùn da lìnea intréga, cu-in primmu fabricòn pe-i viagiatùi, de legnu, ch'u l'êa misciu a munte da feruvìa. U fabricòn ch'u se végghe a-a giurnâ d'ancö u l'è in prugèttu du [[Roberto Narducci]] du [[1936]], ch'u l'è stêtu inaugüròn a-i 22 d'arvî du [[1937]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 132}}</ref>.
In-ta stasiùn de Löa i se ghe fèrman tütti i [[Trêno regionâle (Itàlia)|trêni regiunâli]] ch'i ghe pàssan, ciǜ che ina cùbbia de [[InterCity (Italia)|trêni InterCity]] a-u giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/loano/treni-dalle-00-alle-12.html|tìtolo=Stazione di LOANO|léngoa=IT|vìxita=2025-11-16}}</ref>.
=== Portu ===
[[Immaggine:Pòrto de Lêua.jpg|miniatura|Vista du portu|sinistra]]
Löa a g'ha in portu türìsticu, ciamòn a ''Marina di Loano'', cun in'estensciùn che a l'inprinsìpiu a l'êa ciǜ picìna<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il porticciolo turistico'', p. 221}}</ref>. Difêti, stu portu u l'è stêtu prugetòn a l'inprinsìpiu pe-e barche da pescòi, cun di travàggi ch'i sun cumensê a-i 25 de zügnu du [[1957]] pe finî du [[1961]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 122}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö u portu de Löa u l'è rivòn a squêxi mille posti barca in-te tüttu, u segundu ciǜ grande da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] intréga, pe di pescàggi da 3,5 a 5 m e de lunghésse fina a 85 m<ref>{{Çitta web|url=https://www.marinadiloano.it/it/la-marina/il-porto|tìtolo=Il porto|outô=Marina di Loano|léngoa=IT, EN, FR, DE|vìxita=2025-07-28}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Padre Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.com/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Padre Enrico, 1874}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano. Storia - Monumenti - Itinerari - Turismo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007518|ànno=Arvî 1984|editô=Editrice - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1984}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano e il suo sviluppo nei secoli (centro storico)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0438684|ànno=Frevâ 1996|editô=Cumǜn de Löa - Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Löa - Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1996|colànn-a=Quaderni della Civica Biblioteca}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Val Nimbalto con Loano e Verzi Boissano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0244079|colànn-a=Le nostre località: toponomastica storica dell'Ingaunia orientale|ànno=Utùbre 2013|editô=Tipografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|cid=Arecco, 2013}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.loano.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumǜn|léngoa=IT|vìxita=2025-07-19}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/|tìtolo=Scitu türìsticu uficiâle|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-07-19}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Löa| ]]
sl1rw5db52lpyprypm35ozv8e4la82e
269036
269034
2026-04-13T18:53:14Z
N.Longo
12052
a l'üsu
269036
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Löa
|Panorama = Mónte Màrmi (Boisàn) - vìsta de Lêua.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Löa da Marìn, [[Buinzan|Buisàn]]</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumǜn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Luca Lettieri
|Partito = lista civica de centru-drîta "Per Loano"
|Data elezione = 4-10-2021
|Data istituzione = 19-07-1309 <small>(attu de fundasiùn)</small>
|Abitanti = 10733
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn residénte a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2022
|Sottodivisioni = [[Vèrsci|Vèrxi]]<ref name="statuto">{{Çitta web|url=https://loano-api.municipiumapp.it/s3/3618/allegati/statuto-2016-1.pdf|tìtolo=Statuto comunale|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|p=8|vìxita=2025-07-18}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1337
|Nome abitanti = De Löa<br />Becùi et al. ([[Blazón popolâre|surv.]])
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batista]]
|Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Loano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Löa in-ta pruvinsa de Savùna
}}
'''Löa'''{{#tag:ref|Scrîtu ascì ''Loèa'' (a-a mainêa de l'Enrico Cavalli<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 84}}</ref>), ''Lœa'' o ''Leua'', ''Leua'' o ''Loeua'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Löa'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumǜn da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>, in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|p=120}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/MIL0573075|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Lêua'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=lKReD4Ao2oYC&pg=PA861|ediçión=2|ànno=1876|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=861}}</ref>, ''Löia'' in bardenòllu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|outô2=Giacomo Bocca|tìtolo=Osiglia e Alta Val Bormida. Inchieste dialettali: Vocabolario del dialetto di Osiglia|ànno=2023|editô=Comune di Osiglia|çitæ=Uzeja|léngoa=LIJ, IT|p=541|capìtolo=IV. Indice italiano-dialetto}}</ref>, ''Lōēa'' o ''Lœa'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Loano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 10.758 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], dund'u l'è u sèstu pe pupulasiùn. Cumǜn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], Löa u se spande pe-a valâ du sö [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], da-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Carmu]] fina a-a riva du mâ, dund'u g'ha de centru. U gh'è ascì ina frasiùn, [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'a l'ha fêtu cumǜn pe sö cuntu fina du [[1878]].
Traversòn in antìgu da-a ''[[Via Julia Augusta]]'', da-u [[1263]] stu territòiu u l'è stêtu guernòn da-a famìggia di [[Döia (famiggia)|Doja]], ch'a n'ha fêtu ina [[Cuntêa de Löa|cuntêa]] e che, du [[1309]], a g'ha fundòn a cuntrâ ciǜ inpurtante, quélla d[[A Maîna (Löa)|a Maîna]]. I Doja i l'han tegnǜa fina du [[1737]], quàndu a cuntêa a l'è pasâ a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]]; dapö, du [[1795]], u se gh'è cunbatǜu ina [[Bataja de Löa|gran batàggia]] de [[Goære napoliòniche|guêre napuleoniche]].
Nâtu cumme paîze de canpagna e de artexén, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]] u se gh'è furmòn tante cunpagnìe de navegasiùn, tra-e ciǜ inpurtanti da Ligüria, mentre, da-u [[XX secolo|Növeséntu]], Löa a l'ha cumensòn a vegnî in scitu da vilezzu, cumm'u l'è ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Loano.html|tìtolo=Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-28}}</ref>.
== Geugrafîa ==
=== Territòiu ===
U territòiu du cumǜn de Löa, scituòn in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], u g'ha ina ciànta a triangulu lunghìu vèrsu l'entrutêra, dund'u và aprövu a tüttu u percursu du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], pe rivâ fina a-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]] (1.389 m). Vèrsu levante, dund'u gh'è u cunfìn cu-u cumǜn d[[a Prìa]], e têre de Löa i muntan fina a mezza riva manca da valâ, cu-a parte ciǜ èrta ch'a l'è pe cuntra da Prìa, fina a quand'u se chîna a-e [[Munte Ciazze Secche|Ciàzze Secche]] (428 m), cu-i tèrmi ch'i ghe passan pe-a simma. De de lì u cunfìn u chîna vèrsu u mâ pasandu pe-i [[Briccu di Sinquèrbi|Sinquèrbi]] (206 m), cun tüttu u bacìn du [[riàn de Berbene]] ch'u ghe finisce drentu e e têre de Vignasse ch'i marcan i tèrmi cu-a Prìa. I cunfìn cun [[Buinzan|Buisàn]] i passan turna ciǜ bassi da custêa ch'a lîga u Carmu cu-u [[Munte Raviné|Raviné]] (1.061 m), pe vegnî in zü da [[Munte Marmi|Marìn]] (303 m). Ciǜ da bassu, u cunfìn u vegne cu-u cumǜn du Burghéttu d'in-te Furnâxe, pe andâ dunque aprövu a-u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] fin'a-u mâ e cunprende in-te Löa tütta a còsta di Gazzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 10}}</ref>.
=== Frasiùi e cuntrê ===
;A Maîna
[[Immaggine:Loano-centro storico1.jpg|sinistra|miniatura|Burgu Drentu, vista de Ciàssa Rocca]]
A Maîna (''A Màina'' in-te Löa) a l'è a burgâ ciǜ grande du paîze, fundâ a-i 19 de lüggiu du [[1309]] pe vuluntê du [[Cuntea de Löa|scignû de Löa]], u [[Raffu Doja|Ràffu Doja]], cu-e primme 71 famìgge ch'i gh'êan vegnǜe a stâ. D'ancö u quartê u l'è cunscideròn cumme u centru du cumǜn, tantu ch'u se ghe tröva a gêxa de San Giuànni u Batìsta e u Palàssiu du Cumǜn, antìga rexidensa di cunti Doja<ref name=":0" />.
A Maîna a l'è spartìa a sö otta in-ti dùi quartê du Burgu Drentu e du Burgu de Föa, ciamê cuscì pe-a sö puzisiùn rispèttu a-u gîu de müàgge. U Burgu Drentu u l'è a parte ciǜ antìga da Maîna e u ne vegne drîtu da-a fundasiùn du [[XIV secolo|Trexéntu]], seròn in-te müàgge a sìnque lati ch'i g'han dêtu a sö ciànta caraterìstica; u Burgu de Föa u l'è invêxe custruìu lungu u carùggiu ch'u mena a punénte du Burgu Drentu, dund'u s'è furmòn tra-a segunda mitê du [[XVII secolo|Seiséntu]] e a primma du [[XVIII secolo|Setteséntu]]<ref name=":0" />.
;U Castéllu
U Castéllu (scrîtu ascì ''U Kastéllu'', ''Borgo Castello'' in italiàn) u l'è a burgâ ciǜ antìga de Löa, scituâ a munte da Maîna, a-i pé du castéllu ch'u g'ha dêtu u numme. U Castéllu u l'è stêtu fundòn de prubabile tra-i seculi [[X secolo|X]] e [[XI secolo|XI]], pe-a vuluntê di [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi d'Arbenga]] de cuntrulâ sta pursiùn du sö territòiu, ma cu-a fundasiùn da Maîna u l'ha finìu pe pèrde de inpurtansa in favû du paîze in riva a-u mâ<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 43}}</ref>.
A diferensa da Maîna, u Castéllu u g'ha a strutǜa tipica di paîzi ligüri, tütta serâ e traversâ da carugétti strêti ch'i partan da-a ciasétta a-u sö centru. In simma a-a burgâ u se tröva u castéllu di Doja, fêtu a növu du [[XVI secolo|Sìnque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]] pe vuluntê du [[Zane Andria Doia|Giuànni Andrîa Doja]], ch'u g'ha cuscì dêtu in'àia ciǜ de villa cu-a gran lobbia vaciâ sciü-u mâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.touringclub.it/destinazioni/loano/vedere/137211-borgo-castello|tìtolo=Borgo Castello|outô=Touring Club Italiano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
;Vèrxi
[[Immaggine:Loano, frazione Verzi.jpg|sinistra|miniatura|Vista de Vèrxi da-u semitéiu]]
[[Vèrsci|Vèrxi]] (''Vèrsci'' o ''Vérsci'' in-tu sö parlâ, ''Verzi'' in italiàn) a l'è ricunusciüa cumme l'ünica frasiùn de Löa<ref name="statuto" />, a se tröva in-te l'âta valâ du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], ciǜ a munte du centru du cumǜn. U paîze, misciu a-i pé du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]], u se cunpûne a sö otta de burghê de Burgaìn, da Gêxa e de l'Ìzua (''da Bassu'' e ''d'Otu''), ciǜ quélla abandunâ di Quàrxe (''Cuàrsce'')<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/page/101008|tìtolo=Il Territorio|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
In antìgu, u paîze u l'êa spartìu da-u Fusòn tra-e cumünitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Tuiran|Tuiàn]], pe vegnî dunque in cumǜn pe sö cuntu da-u [[XVII secolo|Seiséntu]] fina du [[1878]], cu-u numme de ''Verzi - Giustenice'' e dapö de ''Verzi - Pietra'', pe pasâ a-a fìn sutt'a quéllu de Löa<ref>{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31887|tìtolo=Comune di Verzi Pietra|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
;Cuntrê
* I Masòcchi (scrîtu ascì ''I Masòki'', ''Mazzocchi'' in italiàn): i sun ina burgâ de canpagna, mensönâ fina du [[XVI secolo|Sinqueséntu]], che de prubabile a piggia u numme da üna de famìgge ch'i ghe stavan. In-te sta ''villa'' u [[Aostin Giustignan|Giustiniàn]] u ghe registra chinze föghi in-ti sö anâli, cu-i ommi di Masòcchi ch'i l'han cultivòn de lungu i sciti in-te sta parte da valâ du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 91}}</ref><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 8}}</ref>.
* I Meixèi (scrîtu ascì ''I Meyxèy'', ''Meceti'' in italiàn): âtra burgâ de canpagna, i se trövan ciǜ a munte di Masòcchi e i piggian foscia u numme da-a ciànta da [[méixa]] o che dunque da de famìgge du postu o ancùn da-a paòlla "[[maxê]]"<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 92-93}}</ref>.
=== Cunfìn ===
U cumǜn de Löa u g'ha di cunfìn cun quéllu d[[a Prìa]] a levante, cun [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Giüstexine|Giüstéxine]] a settentriùn, cun [[Buinzan|Buisàn]] a punénte, e cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] a meridiùn<ref name="statuto" />.
== Stoja ==
=== Urìgine du numme ===
A mensiùn ciǜ antìga de Löa a se tröva in-ta cuscì dîta ''[[Crunaca de San Peru|Crunaca de San Péu]]'', dunde, in-ta dunasiùn fêta du [[775]] da-u [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]], u l'è mensönòn u scitu "''qui Louenis vocatur''". Da-a furma pe ''Lovenis'' a se riva du [[1076]] a ''Lodanum'', scibén che stu papê u segge cunscideròn in fâsu, cumme turna du [[1171]]. Dapö, u se tröva ''Loinis'' du [[1212]], ''Lodanis'' du [[1212]]-[[1213|13]], ''Loenis'' du [[1214]], ''Loganum'' du [[1257]], ''Lodani'' du [[1263]]-[[1283|83]], cun de âtre mensiùi de doppu de ste furme o fina cumme ''Lovanum'', ''Lovanus'', ''Lodoanus'', ''Lodanus'', ''Logdano'' e, tra-e menu latîne, ''L'Ovo'', ''Loan'', ''Loam'', ''Luano'' e ''Loano'', ch'i cumensan zà du [[XIV secolo|Trexéntu]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 84-85}}</ref>.
U numme de Löa u ne vegne de prubabile, pe-a sö terminasiùn in ''-anus'', da in antìgu ''fundus'' rumàn che, pe cuntu du [[Nino Lamboglia]], u saiéva da ligâ a-a ''[[gens Lollia]]'', de dunde u se parliéva du ''fundus *Lollianus''. De de lì, u tupònimu u saiéva pasòn a ''*Loeyàn'', pe vegnî dunque ''*Loeàn'' cu-a cazǜa da semivucâle, furma ch'a l'ha portòn tantu a-i nummi, a-a latîna, in ''Lodanum'', ''Lovanum'' e ''Loganum'', che a-u ''Loano'' d'ancö. Dapö, in-tu [[Lengoa ligure|ligüre]] u gh'è stêtu ancùn u mesciâse de l'acéntu a ''Loeua'', Löa, cu-a cazǜa de l'ǜrtima léttia cumm'u l'è capitòn, prezenpiu, pe [[Möa]]. De âtre pruposte i véggan pe cuntru l'urìgine du numme in-ta paòlla ''lovea'', döveâ in-tu sensu de "scitu, terén", da ligâse a l'antìga destinasiùn de ste têre<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 85-86}}</ref>, o ancùn da in ''ovanum'', ch'u ne vegniéva da l'​''ovum'' mustròn ascì sciü-u stemma du cumǜn<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Origini del nome di Loano'', pp. XXIII-XXIV}}</ref>.
=== Preistoja e antighitê ===
Pe-i trêti du sö territòiu, in-tu cumǜn de Löa u nu s'è truvòn guêi de testimunianse da-a preistoja cumme, pe cuntru, u l'è stêtu in-ti paîzi vixìn, scibén ch'u l'è stêtu de segǜu interesòn da-a prezensa de l'ommu fina da alantùa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La preistoria nelle grotte dei dintorni'', p. 15}}</ref>. A tütte e mainêe, cun di scavi di [[Anni 1990|anni '90]], in-ta regiùn du Castelâ u l'è stêtu truvòn in [[Castelà (furtificasiùn)|vilaggiu]] di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]] cun de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] e de tunbe ch'i rivan fina a l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-09-18}}</ref>.
Dapö, da-i tenpi da duminasiùn rumana i sun cunusciüi bén d'âtri rèsti truvê in-tu territòiu de Löa che, da-a sö custrusiùn ösciǜa l'[[Aogusto|Augüstu]], u l'êa traversòn da-a ''[[Via Julia Augusta]]''. Chì, sta vìa a l'êa dutâ de dùi punti, l'ün sciü-u riàn di Gazzi, [[U Puntettu (Löa)|u Puntettu]], d'ancö interòn, e l'âtru ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] dunde se pö ancùn végghelu, [[u Puntassu]]. De ciǜ, u gh'è di rèsti d'alantùa in-te regiùi de Barche, lighê a ina müàggia, e de Ovivétte, mentre de rōbe de st'etê i sun stête descrövîe ascì da âtre parte, tantu in-te Löa che a-u de föa. A tütte e mainêe a testimuniansa ciǜ inpurtante de l'etê rumana a l'è u gran muzaicu descrövîu in-ti Carugétti Òrbi du [[1912]] (ma mensönòn zà du [[XVII secolo|Seiséntu]]), d'ancö cunservòn in-tu [[Palàssiu Doja (Löa)|Palàssiu Doja]], ch'u duveva trövâse in-te ina [[Villa rustica|villa de canpagna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', pp. 20-22}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''1.2 Reperti archeologici lasciati dai romani'', pp. 7-9}}</ref>.
=== Etê de mezzu ===
[[Immaggine:Löa - A Màina (sec. XIV).svg|miniatura|A Maîna de Löa du [[XIV secolo|Trexéntu]], nu guêi doppu da sö fundasiùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', p. 15}}</ref>. U se ghe tröva:<br />1 - [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|Cêve de San Giuànni]]<br />2 - [[Cà di Richê (Löa)|Cà di Richê]]<br />3 - [[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|Gêxa de San Giuànni de Benedetîne]]<br />4 - Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, cu-u pussu cìvicu<br />5 - Ciàssa du Pussu in-ti Carugétti Orbi]]
Cu-a fìn de l'[[Impêo Roman|inperu]] e u pasàggiu de têre ligüri a-i [[Régno ostrogöto|ostrugoti]] e dunque a-i [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] e a-i [[Régno longobàrdo|lungubàrdi]], u nu gh'è de testimunianse ch'i tanzen u territòiu de Löa. A tütte e mainêe, ste têre i l'han prestu repigiòn d'inpurtansa, vegnindu a sêde d'ina [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|cêve dedicâ a Santa Maria e San Giuànni]], fundâ du [[VI secolo|seculu VI]]-[[VII secolo|VII]] e mensönâ in-ta dunasiùn de [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]] du [[775]]. Sta gêxa, miscia da-e parte du Burgu Drentu d'ancö, a l'è segnu ch'u gh'êa asè de pupulasiùn d'avéghene de bezögnu, sensa però ch'u se sacce dund'i l'êan e chè. De segǜu quarche cà a se trövava vixìn a-a cêve, ma u ghe ne duvéva esse ascì pe-e canpagne<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 11}}</ref>; de ciǜ, a tradisiùn du postu a l'ö che de quélli tenpi scǜi e génti i fussan scurìe d'in-ta ciana a-u Pözu, vèrsu [[Santuàiu de San Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', p. 22; ''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', p. 23}}</ref>, dund'u se sajéva trövâ ''Lodanum super podium'' se nu a-u Castellu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 116}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 15-16}}</ref>.
In-ti tenpi de doppu, cu-a ruina murâle de l'abasîa, e sö têre i sun tachê e destachê ciǜ otte da-a mensa da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]] e, cuscì, u véscu u cumensa a fâse rözu pe sti sciti mentre, in gîu a-u [[XI secolo|Mille]], vixìn a-a cêve u gh'è fundòn in [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de mùnighe benedetîne]]. A-u mêximu urdine religiùzu a sajéva da ligâ ascì a fundasiùn, a-a fuxe du rian de Berbene e vixìn a-u "Purtixö", in ospìssiu dedicòn a-a Madonna da Neve, vegnǜu dapö [[Capélla da Madonna du Luèttu (Löa)|a Madunétta]]. U munastê de benedîte, ligòn a l'abasîa de San Péu, pe-a decadensa di sö custümmi u l'è stêtu a-a fìn seròn du [[1257]], pe mezzu d'ina bulla du [[Pappa Sciandru IV]], cu-e sö prupietê ch'i sun pasê a-u [[Convénto de Sànta Catænn-a (Zêna)|Clarisse de Santa Cateîna de Zéna]]. E têre de Löa e e génti ch'i ghe stavan i l'êan cuscì spartìe tra ciǜ auturitê: quélli sciü-u Pözu e in-ta regiùn tra-u riàn de Carette e [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]] i l'êan i ciǜ liberi, misci insémme in-t'ina cumünitê cun di sö cunsuli, dapö i gh'êan quélli ch'i stavan in gîu a-a cêve, sensa d'urganizasiùn a cumünitê e lighê a-u munastê de benedetîne de San Giuanni, e ancùn i ''homines de Gazio'' e i ''homines Monasterii'', ch'i l'êan sèrvi o manenti du munastê de San Péu in Vaâtèlla, scibén che in-ti Gazzi i nu mancassen zà di sciti de padrùi privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', pp. 25-27}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 12}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 13-14; ''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 21-24}}</ref>.
In-tu cursu du [[XIII secolo|Duxéntu]] a scituasiùn a l'è però cangiâ du bèllu cu-u muntâ d'in növu scignû: pe méggiu guernâ e sö têre e fâle méggiu rende, a-i 17 de zenâ du [[1263]] u véscu [[Lanfrancu Denegru]] u dà l'investitǜa da sö parte de Löa, quélla a punénte du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], a l'[[Obertu Doja]], ch'u l'êa u scignû ascì de [[Sanremu|Sanremmu]] e de [[Dussaiga|Dusêgua]] e ch'u l'è cuscì vegnǜu u primmu [[Cuntêa de Löa|cunte de Löa]]. A tütte e mainêe u Doja u l'ha prestu cumensòn a catâ de têre ascì a punénte du Fusòn, cunpurtanduse da scignû de quélli sciti. U véscu u l'ha dunque drovìu in debà cuntr'a-u Doja ma, cu-a sentensa du [[1266]] de l'arbitru [[Nicolò Lanfrancu]], guernatû d'Arbenga, a l'è dêta raxùn a-u vasallu, cu-e têre de Löa ch'i rivan cuscì a punénte fina a-u rian da Fìn, cumme a-a giurnâ d'ancö. Stu fèudu, de ciǜ, scibén ch'u l'êa pasòn a in scignû zenéze u nu faxéva pe ninte parte de têre da [[Repùbrica de Zena|Repüblica]], ma in qualitê de cuncesiùn du véscu u l'êa cunscideròn cumme in [[Féodo inperiâle|fèudu inperiâle]], cun pina suvranitê du Doja<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Loano è ceduta ai Doria'', pp. 28-32}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 24-28}}</ref>.
De doppu de l'Obertu, a-i primmi du [[XIV secolo|Trexéntu]], u fèudu de Löa u l'è dunque pasòn a-u sö fìggiu [[Curâdu Doja|Curâdu]] e dapö a-u nêu [[Raffu Doja|Raffu]]. U nêu, in-tu detàggiu, u l'è stêtu du bèllu inpurtante in-ta stoja de Löa, firmandu ina [[Cunvensiùn fra Raffu Doja e i ommi du Pözu|cunvensiùn cun 71 padrùi de cà du Pözu]] a-i 19 de lüggiu du [[1309]]. Cun stu papê u Raffu u g'ha prumìsciu che, s'i l'avessan fêtu San Martìn da vixìn a-a cêve tenpu de dùi anni, i l'aviévan risevǜu de badda in quaddru de têra de 12 passi pe fiancu, in ortu e da cāsïna pe fabricâse a cà, ciǜ che sbasciâghe e tàsce. A sta vuluntê du Doja a curispunde dunque a fundasiùn da Maîna, cu-ina cumünitê che du rèstu a cunservava i sö antìghi diritti e statǜi, raprezentâ da dùi Cunsuli e da in Cunséggiu de duzze menbri, dund'i se sun prestu ünìi ascì di ommi di Gazzi e du Munastê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Si abbandona Loano sul Poggio'', p. 33}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', pp. 12-13}}</ref>. De quélli tenpi, u paîze u se spandéva grossu moddu a-u cö du Burgu Drentu, in-tu mezzu tra-a cêve, ch'a duvéva trövâse in curispundensa de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]], e a gêxa de San Giuànni de Benedetîne, che foscia a l'êa dunde ancö u se tröva l'[[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|ātòju di Giànchi]]. Pe-a tradisiùn, e primme chè da Maîna i sun stête quélle tra-u Carùggiu du Fusòn (''Via Renato Boragine'') e a Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, dund'a se tröva ancùn a [[Cà di Richê]], du [[1310]]. Dapö, u paîze u l'è cresciǜu vèrsu punénte lungu u Carùggiu Drîtu (''Via Cavour'') e vèrsu munte pe-u Carùggiu de San Zane che, rivòn fina da-a gêxa, u l'êa seròn da 'na porte<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo III. Signoria dei Doria in Loano. Forma di governo'', pp. 33-35}}</ref>. Föa da Maîna, da-i tenpi du Raffu ascì u burgu du Castéllu u l'è cresciǜu, svilüpanduse a-i pé da rexidensa d'alantùa di Doja e vegnindu seròn, de prubabile, in-t'in gîu de müàgge cun trê porte e de tûri<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Il Castello'', pp. 35-36}}</ref>.
De mentre che u fèudu u se svilüpava, u l'è stêtu interesòn da-i fêti e da-i remésci ch'i l'han tucòn i [[Döia (famiggia)|Doja]] de quélli tenpi, vegnindu tacòn a-a Repüblica cu-a bandìa ch'a l'ha curpìu a famìggia du [[1342]], p'esse dêtu indarê pasòn tréi anni. Du [[1401]], tenpu du cunte [[Durìn Doja]], Löa a patisce u broccu e u saccu du capitàn [[Filippino Cavassola]], ch'u l'êa a-u servìssiu du [[Cumün d'Arbenga|Cumǜn d'Arbenga]], pe mantegnî i sö surdàtti e a despêtu di mille fiurìn de guàsti, a-a fìn d'in debà du [[1403]] u s'è diciaròn che Arbenga a nu gh'avesse da cunpensâ Löa, dêtu che u Cavassola u l'axéva agìu pe sö cuntu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. I primi Doria in declino'', pp. 36-37}}</ref>. Cu-u muntâ da pupulasiùn, a l'è stêta custruìa ina növa gêxa, dedicâ de lungu a San Giuànni, cunsacrâ a-i 14 de mazzu du [[1458]] e fêta in-tu scitu de l'ātòju di Giànchi, che dapö u n'ha repigiòn ina parte de müàgge<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. La consacrazione della chiesa parrocchiale'', p. 38}}</ref>.
=== Etê mudèrna ===
Tra-a fìn du [[XV secolo|Quattruséntu]] e u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u paîze u l'è cresciǜu ancùn a munte da "Cuntrâ Mêstra", a furmâ e a parte di Carugétti Orbi tra ''Via Bernardo Richeri'' e ''Via del Monte'', mentre ciǜ luntàn, a punénte, i se trövan de primme custrusiùi, cumme l'ospeâ. Sti tenpi i sun marchê ascì da-a chéta di [[Döia (famiggia)|Doja]], cu-u [[Curâdu III Doja|Curâdu III]] che, pe-i puffi ch'u gh'axéva ciantòn, du [[1505]] u l'ha vendǜu u fèudu pe 30.000 scüi a-u [[Gian Loigi Gottardo Fiesco|Gian Luigi Fiescu u Véggiu]]. A despêtu de di ricursi, st'attu u l'è cunfermòn e cuscì, a-i 5 de lüggiu, i raprezentanti de Löa i züan fedeltê a-u növu scignû e du [[1507]] u l'è fêtu l'attu definitìvu de cesiùn. A növa duminasiùn a nu l'ha portòn guêi de cangiamenti in-ta [[Cuntêa de Löa|cuntêa]], cu-i növi scignûi ch'i nu ghe stavan guêi e che, a tütte e mainêe, i l'axévan cunfermòn i statǜi de primma; a-i primmi du Sinqueséntu u véscu [[Aostin Giustignan|Oustìn Giustiniàn]] u registra 265 famìgge in-tu territòiu de Löa, pe pocu ciǜ de mille persùne in-te tüttu. Du [[1508]] u fèudu u l'è dunque pasòn a-u [[Scipión Fiésco|Scipiùn]] e a-u [[Sinibàrdo Fiésco|Sinibardu Fiescu]], pe vegnî dapö du Sinibardu sulu, cu-u Scipiùn ch'u s'êa pigiòn [[Lavagna]], tegnindulu fina a-a sö mòrte du [[1528]], quand'u l'è pasòn indivizu a-i figgi<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', p. 19}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', pp. 39-41}}</ref>.
[[Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - tàrga (1).jpg|sinistra|miniatura|A targa sciü-a faciâ de [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|Sant'Oustìn]] ch'a rigorda l'interventu du [[Gianandrîa Doja]] e da mugê, [[Zenobia Du Carettu]].]]
Löa a l'è dunque restâ sutt'a-i [[Fiésco (famìggia)|Fieschi]] ancùn fina du [[1547]], quàndu cu-a [[Conzûa di Fiéschi|cunzǜa falìa]] du [[Gian Loigi Fiesco|Gian Luigi]] a famìggia a l'ha persu tütte e sö rôbe, cunpresu u fèudu de Löa che, pasòn ina cürta ocupasiùn du [[Stâto de Milàn|guernatû spagnollu de Milàn]], u l'è finìu a l'[[Dria Doia|Andrîa Doja]] insémme a-e âtre têre di Fieschi. Pasòn ina dēxéna d'anni, cumme i âtri fèudi du Doja Löa a passa du [[1560]] a-u [[Pagàn Döia|Pagàn]], sensa che però nisciǜn di dùi u se interèsse guêi a-a cuntêa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', p. 41; ''I secondi Doria. Andrea Doria conte di Loano'', pp. 42-45}}</ref>. L'ünicu travàggiu inandiòn de quélli tenpi, u l'è stêtu a custrusiùn de müàgge de diféza, fête survatüttu u cuntrastâ u perìculu di piratti türchi e finìe gràssie a l'interventu du növu scignû, u [[Gianandrîa Doja]], scibén ch'i sajàn de lungu de prupietê da cumünitê. A-a fìn de sti travàggi, u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn a l'architettu [[Giuànni Punsellu]] a sö növa rexidensa in-te Löa, u [[Palàssu Doja (Löa)|Palàssu Doja]], inandiòn du [[1578]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 20-22}}</ref>. Dapö u l'ha fêtu ciantâ a levante du palàssiu i cuscì dîti Giardìn du Prìnsipe, mentre u l'ha misciu man ascì a-a [[Castéllu di Doja (Löa)|véggia rexidensa]] a-u Castéllu. A partî da-u cunventu picìn de Santa Maria de Mizeicòrdie, fundòn du [[1578]] pe-i [[Órdine di mìnimi|fratti minimi]] e da-u [[1582]] a-i [[Órdine de Sant'Agostìn|fratti de San'Oustìn]], tra-u [[1588]] e u [[1604]] u l'è tiòn sciǜ u gran [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 49-51}}</ref>. De sti tenpi u Doja u l'ha misciu ascì man a l'urganizasiùn da cuntêa, cu-a pruclamasiùn di [[Statǜi de Löa du 1602|Statǜi du 1602]] ch'i l'êan ciǜ strêti de quélli antìghi da cumünitê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Gli statuti del 1602'', pp. 52-55}}</ref>. De quéllu annu, pocu primma da sö mòrte du [[1606]], u cunte u l'ha cumandòn l'inprinsìpiu di travàggi pe in âtru cunventu, [[Cunventu de Munte Carmèllu|Munte Carmèllu]], finìu da-u sö fìggiu [[Andrîa I Doja|Andrîa]] du [[1608]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 50-51; ''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 56-58}}</ref>.
In-tu cursu de stu seculu u Burgu Drentu u l'ha cuntinuòn a crésce a-u postu di spàssi ancùn tegnǜi a orti, survatüttu da-e parte di Carugétti Orbi, cu-a cà ch'a sêra d'ancö Ciàssa Palèstru da punénte ch'a l'êa vegnǜa a sêde da sécca de Löa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 23-24}}</ref>. A l'inprinsìpiu du [[XVII secolo|Seiséntu]] sciǜ sta ciàssa u l'è custruìu u Palàssu du Cumandante e in palàssu pe-u [[Carlu I Doja Du Carettu|Carlu I]], fìggiu du Gianandrîa e [[Ducâto de Tùrsci|dücca de Türsci]], tantu che sta ciàssa a l'êa dîta "du Dücca". A punénte da sécca u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn ascì ina fîa de chè da mette a pixùn, mentre a se svilüppa pe sö cuntu a fîa de chè a punénte du Palàssu du Cumandante e e primme du Burgu de Föa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.4 L'urbanizzazione secentesca'', pp. 27-28}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', p. 58}}</ref>. A-i tenpi tra-u Gianandrîa e l'Andrîa I a remunta ancùn a custrusiùn du cuscì dîtu "béu du Prìnsipe", ch'u portava l'êgua a muìn e gunbi du scignû e pö a-e funtane pübliche e privê du fèudu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 58-59}}</ref>. A-a mòrte de l'Andrîa I a regensa a l'è pasâ a-a mugê, [[Giuànna Colonna]], ch'a l'ha dêtu i Capìtuli a-u Munte de Pietê, ma a-a sö mòrte du [[1620]] u fìggiu [[Pagàn Giò Andrîa Doja|Pagàn Giò Andrîa]] u gh'axéva sulu trez'anni. In-ta [[Goæra Savöia-Zêna do 1625|guêra tra-i Savoia e Zéna du 1625]] u fèudu a l'è ocüpòn da-i piemuntézi, ch'i ne sun scurìi a-i 16 de zügnu; i Capìtuli da pâxe i sajàn stanpê du [[1634]] pròpiu in-te Löa. Finìu u vöu de putere cu-u muntâ du Pagàn cumme Andrîa II, u sö guèrnu e, dapö, a regensa da mugê [[Maria Polissena Landi]] i sun stêti ancùn in muméntu de inpurtanti travàggi püblici: du [[1633]] a l'è inandiâ a [[Gêxa de San Giuànni u Batìsta (Löa)|gêxa növa de San Giuànni]], cunsacrâ du [[1638]], mentre i cumensan i travàggi pe in cunventu di Capüsìn, ch'u sajà finìu a-i tenpi de l'[[Andrîa III Doja|Andrîa III]] e, a-a sö mòrte, da regente [[Viulante Lumelìn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 67-70}}</ref>. De sti tenpi, cu-i ürtimi Doja a pasâ ancùn du tenpu in-te Löa, u se rigorda a custrusiùn de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]] sciü-e ruine da gêxa véggia, finìu du [[1661]], e de cumme, du [[1657]], u paîze u fusse scanpòn a-a pèste ch'a l'axéva curpìu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 71-72}}</ref>. Dapö, u lungu guèrnu du [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]] u l'è stêtu in muméntu de svilüppu pe-u fèudu, cun növe ativitê e fàbbriche regulê da sìnque "Urdini" du [[1685]], scibén che u cunte u nu l'agge tostu mâi vixitòn Löa. Du [[1691]] u s'è custruìu u [[Punte du Nicciu (Löa)|punte du Nicciu]] sciü-[[U Fusòn (Löa)|u Fusòn]] e, de lungu de quélli anni, u s'è misciu man ascì a [[Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Giovanni Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 77-81}}</ref>.
[[Immaggine:Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria.jpg|miniatura|''Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria'', mappa de l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]]]]
Du [[1737]], a-a mòrte tantu du Gianandrîa III che du sö fìggiu Andrîa, u fèudu u l'è pasòn ascì de fêtu a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i n'axévan pigiòn a suvranitê a-i 18 de dixenbre du [[1736]]. A tütte e mainêe i növi scignûi i l'han dêtu cunfèrma du fèudu a-i Doja, ch'i sun andêti avanti a numinâ di cumisâi pe guernâlu. Sti-lì i sun vegnǜi ancùn ciǜ liberi da quàndu, du [[1761]], u [[Giò Andrîa IV Doja|Giò Andrîa IV]] u l'axéva fêtu San Martìn da [[Zena|Zéna]] a [[Romma|Rumma]], mentre i Savoia i l'axévan portòn in-te Löa ina guarnixùn cu-in sö Cumandante de Ciàssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', p. 89}}</ref>. Cun l'andâ aprövu a-e pulitiche di Savoia, Löa a l'è dunque interesâ da-a [[Goæra de sucescion aostriaca|guêra de sucesiùn austriaca]]: a sö guarnixùn, izulâ, a l'è prestu scurìa a [[Garesce]] insémme a-e génti de ciǜ cuntu e a l'aministrasiùn, mentre u fèudu u l'è pigiòn du [[1745]] da-i spagnolli du marcheize de Castellar. A pezantiscima ocupasiùn spagnolla, cun 40.000 surdàtti ch'i ghe sun stêti fina a-a fìn de l'annu e, in parte, ancùn a-a mitê du [[1746]], a l'ha fêtu pagâ dàssiu pe bén 30.000 franchi, cun saccu de têre e de chè. Turnòn a-a fìn de stu annu a-i Savoia, di növi pruvedimenti ciǜ strêti pe-i feudatâi i l'han spunciòn u Doja a firmâ de cunvensiùi cu-a cumünitê pe gestî l'üzu e e tàsce sciü-i gunbi e i muìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', pp. 90-91}}</ref>.
Du [[1770]], cu-a pruclamasiùn de Regie Custitusiùi Generâli, in-te Löa cumme in-ti âtri fèudi inperiâli i l'intran in vigû a réu e léggi du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], ch'i l'han portòn a strenze diritti e puteri tantu di cunti che cumünitê, cu-a gestiùn da giüstissia, rispetivamente, penâle e civìle ch'a l'è cuscì pasâ a l'aministrasiùn du regnu. Cun st'attu chì e u vegnî menu di diritti feudâli u riva dunque a-a sö fìn u duminiu di Doja sciǜ Löa, tegnǜu a l'ürtimu da-u [[Zorzu Andrîa Doja|Zorzu Andrîa]], cunte cumme Andrîa VI. A tütte e mainêe, de quélli tenpi u gh'è stêtu ascì in sèrtu svilüppu pe-u paîze, cu-a sö növa funsiùn de portu pe-u regnu, survatüttu pe-a sâ, che d'in-te Löa a l'êa camalâ a bastu fina a [[Sêva]]. A dannu di Doja, da-u [[1785]] e tàsce du regnu i sun careghê ascì sciü-i bêni feudâli, che da-u [[1797]] i vegniàn du tüttu paéggi a quélli civìli, mentre du [[1780]] a prupietê de müàgge a l'êa pasâ da-a cumünitê a-u regnu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Dalla cessazione del feudo alla battaglia di Loano'', pp. 93-97}}</ref>.
Cun l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u crésce da Maîna u vegne ciǜ cuntegnǜu, blucòn pe-a primma parte du seculu da-e regule sciü-e custrusiùi ösciǜe da-i Doja. A tütte e mainêe, pasòn quarch'annu u muntâ di cumèrci e a fìn de sti regulamenti i l'han portòn a paéggi interventi in-te chè du Burgu Drentu, isê fìn a-u tersu ciàn survatüttu lungu u Carùggiu du Fusòn e a Cuntrâ Mêstra, tantu che da-u [[1700]] a-u [[1756]] quélle a cadastru i muntan squêxi du dùggiu, tostu tütte in survaelevasiùn. A partî da-u [[1730]] u se cumensa a lastregâ a risö i carùggi du Burgu Drentu e, tra-i âtri travàggi püblici, i se rigordan ancùn a Cà du Capìtulu, palàssu da cumünitê da-u [[1758]], a porte du Relöiu du [[1774]] e a fundasiùn du semitéiu sciü-a vìa di Masòcchi du [[1797]], ciǜ che di travàggi a-e custrusiùi ch'u gh'êa zà<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.5 L'espansione settecentesca'', pp. 33-36}}</ref>.
=== Etê cuntenpuranea ===
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|Quaddru de l'[[Hippolyte Bellangé]] dedicòn a-a batàggia de Löa.|250x250px|sinistra]]
L'inprinsipiu de l'etê cuntenpuranea u l'è stêtu pe Löa in âtru muméntu de gran crizi, cun l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte de armê rivulusiunàie fransêzi che, dapö ch'i gh'axevan tiòn cuntru cun di canùi da-e Ovivétte, du [[1794]] i l'han pigiòn u paîze. U cuntrollu de Löa u l'è però turnòn a-i austru-piemuntêzi cumme che i fransêzi, a-i 9 de lǜggiu du [[1795]], i se sun retiê lungu a cuscì dîta "lìnea du Burghéttu", a-u de là da [[Scciumêa Varatella|Vâatèlla]]. L'ataccu finâle di fransêzi, pasòn a-a stoja cumme a [[Bataja de Löa|batàggia de Löa]], u l'è stêtu a-i 23 de nuvénbre de quéllu annu e, cu-a sö vitôia, Löa a finisce sutt'a-u cuntrollu da Fransa, ch'a g'ha lasciòn ina guarnixùn a Munte Carmèllu e in-ti ātòj. A-i tenpi da [[canpagna d'Egittu]] u l'è ristabilìu u guèrnu di Savoia ma, scurìi sti-lì in [[Sardegna]] a-a fìn du [[1798]], Löa a l'ha dumandòn du [[1799]] l'anesiùn a-a [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligüre]], dund'a l'è fêta capitâle de cantùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', p. 99}}</ref>.
Du [[1805]], insémme a-u rèstu da Ligüria, Löa a l'è finìa in-tu [[Prìmmo Inpêro françéize|Primmu Inperu fransêze]], dund'a l'è stêta cunprêza in-tu [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartiméntu de Muntenötte]], sutt'a-u Cantùn da Prìa. De quélli tenpi i sun stêti serê tütti i cunventi e e cungréghe du paîze, mentre i sun levê i stemmi di Doja in-tu paîze. Vèrsu a fìn du duminiu du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], a-i 15 de frevâ du [[1814]], in-te Löa u gh'è pasòn u [[Pappa Pìu VII]] mentre ch'u ne vegnìva indarê da [[Fontainebleau]], ch'u se gh'è fermòn a pregâ e a benedî u populu in San Giuànni<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', pp. 100-101}}</ref>. A-i 25 d'arvî du [[1814]] u l'è turna stabilìu u guèrnu di Savoia, cun Löa ch'a l'è vegnǜa a capitâle de ün di séi distrêti da [[Pruvincia d'Inéia|pruvinsa d'Onéggia]], e i l'intran turna in vigû e léggi e i ordinamenti cumm'i l'êan avanti di fransêzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Ritornano i Savoia'', pp. 102-103}}</ref>. U cumensa cuscì in perìudu de gran svilüppu, tantu pe-e ativitê a têra che pe-i cumèrci pe mâ, cun paégge famìgge de Löa ch'i l'êan vegnǜe di armatûi inpurtanti, scibén che in-ta segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] i l'han duvǜu cangiâ i sö interèssi vèrsu a têra pe-u muntâ da cuncurensa di vapuri e di porti ciǜ grandi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 104-107}}</ref>.
U svilüppu de custrusiùi privê, cumme du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è pe-u ciǜ in elevasiùn, che pe stu seculu a l'interèssa survatüttu e chè in-ti Carugétti Òrbi. De sti tenpi i cumensan ascì di travàggi a-e stradde de Löa: du [[1818]] u se cumensa a traciâ a vìa a mâ, vegnǜa a-u dì d'ancö a pasegiâ, e du [[1826]] u s'inbastisce u primmu servissiu de lüminasiùn püblica. In-ta segunda mitê du seculu a l'è caciâ zǜ parte di bastiùi e de müàgge, pe fâ vegnî méggiu i tràffeghi cu-u Burgu Drentu e zùnzine e vìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.6 L'urbanizzazione ottocentesca'', pp. 39-41}}</ref>. Du [[1871]] u palàssu di Doja u vegne u növu munisìpiu e, du [[1878]], a-u cumǜn de Löa u ghe vegne tacòn quéllu de [[Vèrsci|Vèrxi]], blucòn pe vuluntê di verxìn u prugèttu de tacâli a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 116}}</ref>. Du [[1872]] ascì Löa a l'è zuntâ cu-ina [[Stasiùn de Löa|sö stasiùn]] a-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], mentre i se svilüppan ascì paégge istitusiùi, da-e scöe de ciǜ livélli a quélle pe l'asisténsa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e topomastica'', p. 120; ''La scuola'', pp. 131-136; ''Beneficienza e Opere Pie'', pp. 137-140}}</ref>. A-u mêximu tenpu, vèrsu l'inprinsìpiu du [[XX secolo|Növeséntu]], Löa u cumensa a vegnî ina lucalitê inpurtante pe-u türismu, tantu a-i bagni che, survatüttu da-u primmu doppuguêra, in-te culonie, pe rivâ zà du [[1934]] a tostu trexentumilla prezense. Ciǜ che u svilüppu de in pocu d'indüstria, tra-i ürtimi fêti di [[Anni 1930|anni '30]] u l'è stêtu traciòn u növu percursu de l'[[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Aurelia]], de darê da Maîna, e fêtu méggiu a feruvìa; mentre in-ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra Mundiâle]] Löa a l'ha patìu ascì di bunbardamenti, cu-u pezzu ch'u l'è stêtu quéllu di 6 d'agùstu du [[1944]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'amministrazione fra 1800 e 1900'', pp. 141, 147}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Lêua}}
=== Minurànse furèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixenbre du 2024 i rexidenti furèsti a Löa i sun 1.087<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
=== Cugnummi ciǜ difüzi ===
I cugnummi ciǜ difüzi a Löa i sun: ''Burastero'', ''Tassara'', ''Villa'', ''Ferrari'' e ''Rossi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciǜ difüzi cumǜn pe cumǜn, Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-05-20}}</ref>.
=== Persùne lighê cun Löa ===
* [[Ferdinando Elice]] (Löa, [[1786]] - [[Zena|Zéna]], [[1847]]), prufesû e fizicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VIII. Signor Ferdinando Elice'', pp. 334-336}}</ref>.
* [[Antonio Stella]] (Löa, [[1787]] - Löa, [[1848]]), prufesû de chimica e spesiâ<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia V. Signor Antonio Stella Chimico Farmacista'', pp. 327-329}}</ref>.
* [[Felice Isnardi]] (Löa, [[1802]] - [[Zena|Zéna]], [[1843]]), archeolugu e storicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VII. Signor Felice Isnardi archeologo'', pp. 331-333}}</ref>.
* [[Fabio Accame]] (Löa, [[1812]] - [[Zena|Zéna]], [[1875]]), studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Abbondanza|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/fabio-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Fabio}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia IX. Signor Avvocato Fabio Accame'', pp. 336-337}}</ref>.
* [[Giuseppe Valerga]] (Löa, [[1813]] - [[Gerusalemme|Gerüsalemme]], [[1872]]), [[patriarca latìn de Gerüsalemme|patriarca latìn de Gerüsalèmme]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia I. Mons. Giuseppe Valerga Patriarca Latino di Gerusalemme'', pp. 314-319}}</ref>.
* [[Emanuele Valerga]] (Löa, [[1818]] - [[Varappuzha]], [[1864]]), [[Sêde titolâre de Miriofito|véscu de Miriofitu]] e [[Diocexi de Quilon|vicàiu apustolicu de Quilon]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia II. Mons. Carlo Giacinto di S. Elia Vescovo di Miriofidi e Vicario Apostolico di Quilon'', pp. 319-322}}</ref>.
* [[Giuseppe Opizzo]] (Löa, [[1818]] - [[Limma|Lima]], [[1867]]), capitàn e patrùn de barchi<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XII. Signor Giuseppe Opizzo Capitano Marittimo'', pp. 342-343}}</ref>.
* [[Pietro Valerga]] (Löa, [[1821]] - Löa, [[1903]]), carmelitàn e urientalista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-valerga/|tìtolo=Valèrga, Pietro - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>.
* [[Giuseppe Lavagna]] (Löa, [[1828]] - [[Turin|Türìn]], [[1876]]), avucatu e studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XI. Commendatore Avv. Giuseppe Lavagna nipote'', pp. 338-342}}</ref>.
* [[Pietro Guastavino]] (Löa, [[1858]] - [[Zena|Zéna]], [[1909]]), giurnalista e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Fabio Zavalloni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-guastavino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2003|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 60|capìtolo=GUASTAVINO, Pietro}}</ref>.
* [[Gino Pollacci]] ([[Pavia|Pavìa]], [[1872]] - Löa, [[1963]]), butanicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Bracco|outô2=Francesco Sartori|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gino-pollacci_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=POLLACCI, Gino}}</ref>.
* [[Giuseppe Garassini Garbarino]] (Löa, [[1885]] - [[Poreč]], [[1917]]), aviatû e militâre<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-garassini-garbarino_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1932|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=GARASSINI GARBARINO, Giuseppe}}</ref>.
* [[Gianni Amico]] (Löa, [[1933]] - Löa, [[1990]]), scenegiatû e regista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gianni-amico/|tìtolo=Amico, Gianni - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>.
== Posti de interèsse ==
=== Architetüe religiùze ===
;Paròcchia de San Giuànni u Batìsta
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano-chiesa San Giovanni2.jpg|A gêxa de San Giuànni
Immaggine:Loano - Oratorio delle Cappe Turchine - vista notturna (1).jpg|L'ātòju di Türchìn de nötte
Immaggine:Loano - Oratorio di San Giovanni Battista - 2023-09-01 23-45-29 001.jpg|L'ātòju di Giànchi
Immaggine:Santoâio di Sànti Cöximo e Damiàn (Lêua) - estèrno (1).jpg|U santuàiu de San Dagnàn
Immaggine:Santuàiu da Madonna du Lurêu (Löa) 12.jpg|A Madunétta
Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa da Merçêde (Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Rulandétte
</gallery>
* Gêxa de San Giuànni u Batìsta: a l'è a gêxa ciǜ inpurtante de Löa, sêde da paròcchia du paîze da-u [[1662]], finìi i travàggi du [[1633]]-[[1638|38]] pe fabricâla a pigiâ u postu da [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|gêxa véggia du Burgu Drentu]]. A g'ha ina furma a duzze lati, da-u diametru de 75 mêtri, crövìa da 'na cupula âta 43 mêtri ch'a g'ha in simma a stàtua d[[San Gioâne Batista|u Batìsta]], fêta in cangiu du véggiu têtu d'abaìn, derüòn da-u [[Teramottu de Dian|tarantantàn du 1887]]. De drentu, u se tröva in gran ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] suviastòn da 'na têja du [[Doménego Fiazélla|Fiasella]]; sciü-u perimetru da gêxa i ghe sun ascì öttu capelétte, quattru pe parte, serê in simma da 'na trabeasiùn pitüâ cun santi e prufêti, travàggiu du [[Gêumo Grafìgna|Graffigna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa parrocchiale di S. Giovanni Battista'', pp. 155-157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20987/|tìtolo=Chiesa di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2025-10-11}}</ref>.
* Ātòju da Madonna du Ruzàiu: dîtu ascì di Türchìn da-a cungréga ch'a g'ha a sêde, u l'è stêtu fabricòn du [[1661]] in-tu scitu dund'a gh'êa a gêxa véggia de Löa, caciâ zü e döviâ in-te di töcchi de müàgge de l'ātòju. De güstu baroccu, u g'ha ina ciànta a quattru lati a ina navâ sula, cun l'ātâ ch'u g'ha in simma in quaddru che foscia u l'è du [[Giovan Battista Gaulli|''Baciccio'']] e ina capelétta ch'a se ghe dröve a-a manca<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Turchini'', pp. 168-169}}</ref>.
* Ātòju da San Giuànni u Batìsta: dîtu ascì di Giànchi da-u survanùmme de l'âtra cungréga da Löa, che chì a g'ha de sêde, u l'è misciu in-tu scitu da gêxa de l'antìgu [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de benedetîne]], pe vegnî ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. U l'ha pigiòn e sö furme d'ancö cun di travàggi du [[XVIII secolo|Setteséntu]] e, in-tu nicciu in simma a l'ātâ, u gh'è cunservòn ina stàtua du santu patrùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Bianchi'', p. 168}}</ref>.
* Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn: dîtu sulu de San Dagnàn ascì, u se tröva a-u Pözu, in-tu scitu du primmu centru de Löa, dund'u l'è stêtu fabricòn in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe l'interventu du cunte [[Gianandrîa Doja]], sutt'a-u primmu titulu de Maria Santiscima du Munte Oivê. A sö strutǜa a l'è quélla de capélle de canpagna, cun faciâ a cabànna e canpanìn a véja, e de drentu u se svilüppa in-t'in'aula ünica, cun decurasiùi de l'inprinsipiu [[XX secolo|Növeséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20991/|tìtolo=Santuario dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref>.
* Capélla da Madonna du Luèttu: dîta ascì a Madunétta, a l'è stêta custruìa a-u Purtixö, du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII seculu]], pe cuntu di [[Abasia de San Pêru in Varatella|benedetìn de San Péu]], pe esse fêta a növu cumme ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. A l'è ina custrusiùn a dùi cén, cu-in portigu davanti a-a faciâ, e de drentu a g'ha ina ciànta squadrâ, ch'a se strenze a-u fundu. L'ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u l'è suviastòn da ina ''Madonna du Luèttu'', quaddru du Quattruséntu a-u-quale i se gh'êan racumandê e génti de Löa pe-a pèste du [[1657]], mentre in-ta müàggia de manca e u se tröva a capélla de l'Imaculâ, cu-a sö a stàtua<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20983/|tìtolo=Cappella di Nostra Signora di Loreto|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Madonna del Loreto'', pp. 178-180}}</ref>.
* Capélla da Madonna da Mercêde: cunusciǜa ascì cumme a capélla de Rulandétte o a Madonna de Prè Rafè, a l'è stêta cumisciunâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] da ün di véggi du Prè Rafè Rubâdu che, aministrandula in-tu seculu de doppu, u g'ha lasciòn u numme. Sta capélla, miscia in-ta regiùn de Rulandétte, a g'ha ina ciànta a crûxe gréga e a l'è stêta manezâ ciǜ otte, fina a pigiâ e sö furme d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le Rolandette'', pp. 187-188}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Maria Imaculâ
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sànta Màia Inmacolâ (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa di Capüsìn
</gallery>
* Gêxa de Santa Maria Imaculâ: méggiu cunusciüa cumme a gêxa di Capüsìn, a l'è stêta cumisciunâ da-i [[Órdine di fràtti minoî capuçìn|capüsìn]] de Löa, caciê da-u sö cunventu in-ta Ciàssa du Mercòn du [[1864]], cunsacrâ du [[1874]] e largâ a-e sö furme d'ancö du [[1971]], p'esse fêta paròcchia du [[1978]]. U cunplèssu, da-a ciànta a tau, u l'è fêtu in-t'in stile rumanicu-eclètticu, cun faciâ a cabànna, canpanìn a véja e nu guêi de decurasiùi, segundu u güstu di capüsìn. U grande ātâ de legnu, du [[XVII secolo|Seiséntu]], u ne vegne da-a gêxa véggia; âtri dùi, turna de legnu, i sun misci in-te dùe capélle a-i sö lati, dedichê a San Franséscu e a Sant'Antoniu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20990/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Immacolata|léngoa=IT|vìxita=2025-10-13}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa dei Cappuccini'', pp. 180-181}}</ref>.
;Paròcchia de San Pîu X
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano, chiesa di San Pio X.jpg|A gêxa de San Pîu X
</gallery>
* Gêxa de San Pîu X: a gêxa a l'è ina custrusiùn mudèrna, inandiâ du [[1975]] e finìa du [[1990]], bén che zà in funsiùn, pe-u ciàn seminteròn, da-u [[1978]]. A sö furma a l'è cuscì fêta a rigordâ quélla d'ina tenda, cun de fundasiùi de ciüméntu armòn ch'i rézzan ina réi de trâvi dund'u gh'è renbòn u têtu. De drentu, a g'ha in-tu mezzu ina grande aula squadrâ, cun l'ātâ ch'u l'è misciu sciü ün di lati ciǜ lunghi, in simma a di scaìn. Sciü-i âtri lati i se trövan de scainê e u coru, ch'u g'ha de darê ascì e stansie da sacrestîa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20988/|tìtolo=Chiesa di San Pio X|léngoa=IT|vìxita=2025-10-14}}</ref>.
;Paròcchia de Vèrxi
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sànta Màia de Gràçie (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A Madonna de Gràssie
Immaggine:Capélla da Vixitaçión (Vèrsi, Lêua) - faciâta (1).jpg|A capélla da Visitasiùn
Immaggine:Capélla de Sànta Lìbera (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Santa Lìbbia
</gallery>
* Gêxa da Madonna de Gràssie: in-ta burgâ da Gêxa, a l'è stêta cumensâ du [[1471]] e cunsacrâ du [[1528]], p'esse fêta paròcchia du [[1571]] da-u [[Pe(r)u Fransescu Còsta|Péu Franséscu Còsta]]. Rangiâ ciǜ otte, tenpu da vixita du véscu [[Nicolò Mascardi|Mascardi]] a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se urdina de mette sciü-u frunte l'imàgine da Madonna e de custruî u canpanìn baroccu, spartìu in-te tréi livélli e misciu a-a drîta da gêxa. A faciâ a l'è de stile neuclascicu, cun tantu de portigu, mentre de drentu a l'è de güstu baroccu, a ina sula navâ. L'ātâ, du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è de marmu giàncu e russu; da-e parte u se ne tröva âtri tréi, dùi a-a drîta e ün a-a manca<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20989/Chiesa+di+Santa+Maria+delle+Grazie#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Loano&liberaluogo=&dominio=2&highlight=Loano|tìtolo=Chiesa di Santa Maria delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2025-10-10}}</ref><ref name=":2" />.
* Capélla da Visitasiùn: in-ta burgâ de l'Ìzua de d'Âtu, arenbâ a-e sö chè, u permìsciu pe-a sö custrusiùn u l'è stêtu cuncèssu da-u véscu Còsta du [[1647]]. Tostu abandunâ in-ta primma mitê du [[XX secolo|Növeséntu]], a l'è stêta cumodâ tra-i [[Anni 1980|anni '80]] e [[Anni 1990|'90]]. A capélla a g'ha in'aula squadrâ, crövìa da 'na otta a butte e cu-in pavimentu ciǜ èrtu d'in scaìn da l'ātâ, ch'u g'ha de darê u quaddru da patrùna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20981/|tìtolo=Cappella della Visitazione|léngoa=IT|vìxita=2025-10-15}}</ref>.
* Capélla de Santa Lìbbia: vixîna a-u paîze abandunòn di Quàrxe, a l'è chì mensönâ fina du [[1583]], mentre du [[XVIII secolo|Setteséntu]] a l'êa portâ avanti da di ermitti. A g'ha ina strutǜa da capélla de canpagna, da-a faciâ tütta inbucâ cu-in tinpanu a triangulu e ina lünétta de d'âtu a-u portâ. A sö aula, da-a ciànta squadrâ, a g'ha in simma de otte a cupula e a butte e, sciü-e müàgge, de pitüe de Santa Lìbbia.
;Âtre architetüe
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa de Sant'Oustìn e Santa Rìtta
Immaggine:Loano, suore della Visitazione.jpg|U cunplèssu da Vixitasiùn, cun gêxa a-a manca
Immaggine:Loano-convento Monte Carmelo-prospetto sudoccidentale.jpg|Munte Carmèllu
</gallery>
* Gêxa e cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta: u l'è stêtu u primmu cunventu a esse cumisciunòn da-i Doja, cumensòn du [[1588]] e finìu du [[1604]], sciǜ prugèttu du [[Giovanni Ponzello]]. A gêxa a l'è spartìa in-te trê navê da culònne de [[Prìa de Ver̯éssu|prìa de Vêéssi]], a mêxima döveâ ascì pe-i portê. Da-e parte de l'ātâ, du Setteséntu, u gh'è e dùe capélle da Madonna du Bùn Cunséggiu e de Santa Rìtta, ciǜ che âtre dùe drovìe in-te müàgge d'ogni navâ. Sciü-a drîta da gêxa u se tröva ancùn u sö cunventu, a dùi cén, fêtu tütt'in gîu a-u sö ciostru<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa e convento di S. Agostino'', pp. 169-170}}</ref>.
* Gêxa de Nostra Scignùa da Vixitasiùn: vaciâ sciǜ Cursu Europa, a l'è purtâ avanti da-e mùnighe da Vixitasiùn, in urdine religiùzu ch'u l'è stêtu fundòn in-te Löa a l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] pe mustrâ a scöa a-e figöe. Scicumme che, pe traciâ sta vìa, u n'è stêtu caciòn zǜ u cunventu, e mùnighe i l'han fêtu custruî in-ti [[Anni 1960|anni '60]] u cunplèssu cun gêxa ch'u se ghe végghe a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/territorio/storia-e-cultura/|tìtolo=Storia e cultura: un tuffo nel passato|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>.
* Cunventu de Munte Carmèllu: cumensòn a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e finìu du [[1610]], u cunplèssu de Munte Carmèllu u se cunpûne de ciǜ custrusiùi. A gêxa a g'ha ina ciànta a crûxe latîna, fêta ancùn in-tu güstu du [[Renascimento|Rinascimentu]], cun dùi ātê in-tu transettu e dùi in-ta navâ, ciǜ che quéllu a-u sö fundu. In-ta gêxa u se ghe tröva ascì a cripta dund'i sun stêti suterê i cunti fina du [[1755]]. A-a sö drîta u gh'è u cunventu, fêtu in gîu a-u ciostru, mentre a punénte da gêxa u se tröva ancùn u cazòttu, custrusiùn destinâ a-i scignûi de Löa, e a tûre de diféza<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 175-178}}</ref>.
* Capélla de Cunbétte: capelétta ch'a se tröva tostu sutta a-u punte de Munte Carmèllu, foscia in-tu scitu d'in antìgu ''[[miliarium]]'' rumàn, a l'è mensönâ fina du [[1711]] cumme a capelétta de Nostra Scignùa du Custìn. A piggia u sö numme da-e dùe cunbétte ch'i se veggan sciü-u fundu du tabernaculu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 52}}</ref>.
=== Architetüe civìli ===
;Palàssi e chè
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano-municipio1.jpg|Palàssu Doja
Loano, palazzo "del Comandante".jpg|U palàssu du Cumandante
Loano, casa Richieri.jpg|A cà di Richeri
</gallery>
* Palàssu Doja: fabricòn tra-u [[1575]] e a fìn de du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê du cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], u l'è in prugèttu du [[Galeazzo Alessi|Galeàssu Alessi]] misciu in ciantê da-u [[Domenico Ponzello]] e, a-a giurnâ d'ancö, devöòn cumme munisìpiu. U grande palàssu u g'ha ina strutǜa ch'a rigòrda ina furtéssa, renbâ a-e müàgge da Maîna e fêta ciǜ legéra da de lobbie e di bigiòli in-te faciê. De drentu u se svilüppa tra fundi, dùi cén, in mezanìn e u sututêtu, cun de stànsie ch'i van aprövu a-a spartisiùn da faciâ sciǜ tréi blocchi. U têtu, a quattru êgue, u l'è crövìu d'abaìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 157-158}}</ref>.
* Palàssu du Cumandante: u palàssu du Cumandante u l'è in palàssu du Burgu Drentu cumisciunòn da-u cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] ma fêtu fabricâ da l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] tra-u [[1606]] e u [[1612]] cumme rexidensa du Cumisâiu du scignû e du tribunâ penâle; ciǜ che sêde du Cumandante de Ciàssa da-u [[1737]]. U palàssu u g'ha ina ciànta squadrâ e u se svilüppa sciǜ tréi cén. Sciü-e e sö faciê, ciǜ che ina lobbia, i se trövan de pitǜe ch'i raprezentavan di [[Döia (famiggia)|Doja]], che ancö i sun tostu spaìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo del Comandante'', p. 166}}</ref>.
* Palàssu Capelìn Utùn: in-ta regiùn de Cazèlle, u l'è in palàssu da segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], fêtu a rigordâ e furme de ville ligüri de canpagna, scibén che in-t'ina mainêa ciǜ ordenàia<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111621|tìtolo=Palazzo ottocentesco|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>. De pocu ciǜ a punente u se tröva ascì in cazòttu, fêtu a-u mêximu tenpu du palàssiu, ch'u l'êa devöòn cumme rüstegu du cunplèssu<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111614|tìtolo=Rustico annesso a Palazzo Cappellini Ottone|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>.
* Cà di Macàggi: a l'è üna de chè ch'i se faccian sciü-u Carùggiu in-tu Burgu de Föa, tiâ sciǜ du [[XVII secolo|Seiséntu]] fina a-u primmu ciàn e isâ a-u segundu pe cuncesiùn du cunte du [[1711]], dund'a l'è stêta fabricâ ascì ina lobbia in-tu frunte vèrsu u mâ. A l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u gh'è stêtu zuntòn u tersu ciàn, cun têtu d'abaìn, mentre a-a fìn de stu seculu a cà a l'è finìa a-i Garrassini Garbarino<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=87-90}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111629|tìtolo=Casa Maccagli|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>.
* Cà di Richeri: a cà di Richeri a l'è ina cà du Burgu Drentu, vaciâ sciǜ Ciàssa Rocca e sciü-u Carùggiu, che, segundu ina scrîta ch'a gh'êa in simma a-u portâ, a remuntiéva fina a-u [[1310]], tantu da esse üna de ciǜ antìghe de Löa. A g'ha ina ciànta squadrâ, de duzze metri pe séi, e a se issa pe tréi cén, cu-i primmi dùi che, vèrsu a ciàssa, i finiscian in-te in portigu rezzǜu da tréi pilastri. Sciǜ ün de sti chì, a cuscì dîta "Culonna de Ciàssa", u gh'êa pendüu i urdini du cunte e e légge di Cunsuli e du Cunséggiu sitadìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo Richeri'', pp. 166-167}}</ref>.
* Cà de Rösa Raimundi: a cà dund'a l'è nâta a muê du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]] a l'è üna de quélle faciê sciü-u Carùggiu in-tu Burgu Drentu, nu guêi da distante da-a Porte du Relöiu. A cà, a sinque cén e vinculâ fina da-u [[1934]], a g'ha sciü-a faciâ ina targa miscia du [[1886]] a rigordâ a Rösa Raimundi, ch'a gh'êa nâta du [[1776]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=128}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111620|tìtolo=Casa dove nacque Rosa Raimondi|léngoa=IT|vìxita=2025-10-26}}</ref>.
;Âtre architetüe
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano, ruderi ex Ospedale Marino Piemontese.jpg|L'ospêa "Marino Piemontese"
Immaggine:Viadòtto de Montecarmêlo (Lêua) - vìsta (1).jpg|U punte de Munte Carmèllu
Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|[[U Puntassu|U Puntàssu]] sciü-u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]]
Immaggine:A Logétta (Lêua) - vìsta d'in Palàçio Döia (2).jpg|A Lobiétta miâ d'in Palàssu Doja
Immaggine:Loano, fontana "Giovanna".jpg|A funtana Giuànna
</gallery>
* Fàbbrica di Doja: a-u Castéllu, u mumentu da fundasiùn de stu cunplèssu u nu l'è cunusciüu ma u g'ha da esse bén antìgu, cu-i cunti Doja che, du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Setteséntu]], i g'han inandiòn ina fetàja. A fàbbrica a g'ha ina ciànta a retangulu, furmâ de dùi blocchi squadrê, spartìi sciǜ quattru livélli cuèrti da otte a butte a-u ciàn terén e da di söê in-te quélli de d'âtu. In-te ogni ciàn u se ghe tröva ina spartixùn sciǜ trê stànsie, da-a furma lunghìa, limitê da de müàgge ch'i lascian u postu a di pilastri a-u segundu e a-u tèrsu ciàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00113016.pdf|tìtolo=Ex opificio Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>.
* Muìn de Vèrxi: in-ta regiùn ch'a ne piggia u numme, u l'êa in-te dipendénse di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Péu]] e chì i ghe sustavan i pelegrìn e e génti de passu. A-u cunplèssu, mensönòn zà du [[XIII secolo|Duxéntu]], se gh'è misciu màn cun di travàggi fina de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], sensa cangiâne guêi a strutǜa. U töccu ciǜ antìgu, in-tu mezzu du cunplèssu, u l'è spartìu in-te de grosse stànsie cuèrte da otte de prìa, cun di mazaghìn e de stalle in-ti fundi. A meridiùn u gh'è ascì a "fàbbrica", ina custrusiùn dunde, tra möe e vasche chì cunservê, u se gh'è travagiòn gràn, oîve e papê cu-a forsa de l'Êgua Câda e du [[Fusòn]] Grossu<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210513.pdf|tìtolo=Antico Molino con giardino e pertinenze in Borgata Molin (Verzi, Loano)|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>.
* Véggiu ospêa "Marino Piemontese": stu cunplèssu, in-ta regiùn de Rulandétte, u l'è stêtu tiòn sciǜ du [[1910]] pe cuntu de in'istitusiùn de [[Turin|Türìn]] che, fina da-u [[1872]], a portava in-te Löa i figiö maòtti de [[scrofula]]. U Marino Piemontese, prugetòn da-u [[Pietro Fenoglio]], tenpu da [[Primma Goæra Mondiâ|primma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guêra mundiâle]] u l'è stêtu devöòn cumme ospeâ militâre, pe pö pasâ a l'Ospeâ San Giuànni de Türìn e vegnî in véu ospeâ, pe esse a-a fìn seròn du [[1982]]. A strutǜa, fêta de ciüméntu Hennebique, a l'è sciǜ tréi cén, ciǜ ün seminteròn, e a g'ha tütt'in gìu in parcu dund'u gh'è ascì a cà du guardiàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210487.pdf|tìtolo=Ex Ospedale Marino Piemontese con parco e annessa casa del custode - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-25}}</ref>.
* Colònia a-u mâ "Città di Torino": cunplèssu fêtu custruî da-u patrunòn de scöe de [[Turin|Türìn]] du [[1932]], u se tröva a-e Ovivétte e u l'êa devöòn pe portâ a-i bagni i figiö de sta sitê. U cunplèssu da colònia, fabricòn in-tu stile rasiunalista cun di reciàmmi a-u neuclascicu, u se cunpûne d'ina custrusiùn prinsipâle a tréi cén cun de pertinense, ch'i l'êan dîte u "chioscu d'igiene" e a "cà de custodia", ciǜ che in depòxitu<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210881.pdf|tìtolo=Colonia Marina ex Patronato scolastico - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-22}}</ref>.
* Punte du Nicciu: u punte du Nicciu, dîtu ascì u punte de San Bastiàn, u l'è in punte ch'u travèrsa [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]] dund'u l'è ciü da vixìn a-e müàgge, sciü-u sö cantu de nord-èst, a-i pé da Lobiétta. Cumm'u gh'è scrîtu cun de prìe giànche in-tu risö du punte, a strutǜa a l'è stêta fabricâ du [[1691]], foscia a-u postu de in'âtra ciǜ antìga. U punte u g'ha in arcu sulu, lungu 12 mêtri, cu-in prufî de bluchétti de prìa e de maùi renbòn a de spalêe da mêxima prìa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di S. Sebastiano'', pp. 164-166}}</ref>.
* Punte de Munte Carmèllu: a punénte de Munte Carmèllu, pe traversâ u valùn du [[riàn de Berbene]], u se ghe tröva in gran punte a trezze archi, prugetòn pe vuluntê du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] a-a fìn du [[XVII secolo|Sinqueséntu]]. U punte u l'è lungu 160 mêtri, largu 7 m e u g'ha in'ātéssa a-u ciǜ de 12 m. In'otta u l'êa decuròn a-e sö estremitê cun de funtane, pasandughe in simma u bêu du Prìnsipe, mentre, in-ti tenpi de mizeîa, sutt'a-i sö erchi i se ghe trövavan fina de chè a dùi cén, ch'i rèstan ancùn pe-u livéllu di fundi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il viadotto di Monte Carmelo'', p. 175}}</ref>.
* [[U Puntassu|U Puntàssu]]: in-ta regiùn di Puntàssi, a-i cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], i se trövan e ruine d'in punte ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]], fabricòn in-te l'etê rumana in-te l'ocaxùn di travàggi a-a ''[[Via Julia Augusta]]'' ösciǜi da l'inperatû [[Adriàn]] tra-u [[124]] e u [[125|125 d.C.]] U Puntàssu u l'è lungu 22 mêtri in-te tüttu, di-quali 6,60 m de arcu a tüttu sèstu, pe-ina larghéssa de 6,20 m e in'ātéssa de l'arcu sciü-u fundu du riàn ch'a l'êa de 3,30 m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=B. Massabò|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.it/books?id=hLz37Hxn7uIC&pg=PA222|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rómma|léngoa=IT|pp=222-230|capìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta|cid=Massabò, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}</ref>.
* U Punte de Burgu: punte ch'u travèrsa [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]] a-u Castéllu, u l'è dîtu ascì u punte rumàn, ma pe da bun u l'è bén ciǜ mudèrnu, fabricòn pe dùe otte in-ta primma mitê du [[XVIII secolo|Setteséntu]] scicumme ch'u l'êa stêtu purtòn vìa da l'êgua du Fusòn. U g'ha in arcu sulu de duzze mêtri, cu-u prufî de maùi, de spalìne de prìa e u fundu de risö. U g'ha di archi sciü-u pāpêtu de settentriùn ch'i sun i rèsti du béu du Prìnsipe, ch'u ghe pasava in simma, mentre a meridiùn u punte u l'êa traversòn da-u béu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di Borgo Castello'', p. 172}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 117-118}}</ref>.
* A Lobiétta: sciü-u bastiùn de levante de müàgge de Löa, da-i tenpi da sö custrusiùn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se ghe tröva ina lobbia da-a furma a bardachìn, cuèrta da in têtu d'abaìn e pōsâ sciǜ quattru pilastri che, pe-i lati lunghi, i g'han ina culonna de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] in-tu mezzu. Chì, segundu a tradisiùn, i cunti Doja i ghe pasavan e seiâne d'estê, a-u fréscu du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Loggetta'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 87}}</ref>.
* Funtana Giuànna: a l'è ina funtana du [[XVIII secolo|Setteséntu]], foscia prugetâ da-u [[Giovanni Battista Cantoni]], cu-in pilastrìn in-tu mezzu de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] e scurpìu a tritùi e ninfe, ch'u rézze in vâzu inbeletòn da mascherùi de dund'u ne rugiva l'êgua. Sta funtana, insémme a de âtre, a l'inprinsìpiu a l'êa miscia in-tu viâle dîtu de Funtane, che da-u Castéllu u chinava a-a Maîna, pe esse mesciâ du [[1959]] in-tu giardìn tra-a Tûre pentagunâle e u Palàssu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Fontana Giovanna'', p. 160}}</ref>.
=== Architetüe militâri ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Castéllo di Döia (Lêua) - vìsta da Sàn Damiàn.jpg|U castéllu di Doja
Loano-mura.jpg|In töccu de müàgge
Loano - Torre Pentagonale - 202209021800.jpg|U Turiùn cu-e müàgge
Porta Passorino Loano, SV.jpg|A porte du Relöiu
</gallery>
* Castéllu de Löa: misciu in simma a-a cuntrâ du Castéllu, ch'a n'ha pigiòn u numme, u l'è stêtu a primma rexidensa di Doja de Löa. A sö fundasiùn a ne vegniéva da primma du [[XII secolo|Milleséntu]], pe pasâ cu-u tenpu da strutǜa pe-a diféza a rexidensa di scignûi e pigiâ, du [[XVI secolo|Sinque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]], e sö furme d'ancö. Sti travàggi i g'han dêtu l'àia d'in palàssu du [[Renascimento|Rinascimentu]], da-e müàgge tütte tenzǜe e cun ciǜ àe vaciê sciü-u curtî, ch'i g'han in simma ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il Castello'', pp. 170-172}}</ref>.
* Müàgge de Löa: u Burgu Drentu u g'ha tüttu in gîu de müàgge ch'i u sèran, fabrichê in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê de génti de Löa, ch'i l'han avüe de lungu in prupietê, e finìe du [[1578]], gràssie ascì a-e dunasiùi du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]]. E müàgge i g'han ina ciànta a sìnque lati e i sun stête fabrichê cun prìe du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]] e cāsïna de furnâxi a munte du paîze. Lunghe ciǜ o menu mille mêtri in-te tüttu, ste müàgge i l'han in spesû a-e fundasiùi d'in mêtru e i rivan a in'ātéssa de sìnque mêtri, cun tantu de pasàggiu in simma<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le mura'', p. 162}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.3 Le mura'', pp. 53-54}}</ref>.
* Tûre pentagunâle: cunusciüa in antìgu cumme u Turiùn, sta tûre a l'è stêta isâ in simma a-u bastiùn de nord-ovest, in-te müàgge a punénte du Palàssu di Doja. A l'è stêta fabricâ ciǜ tardi de müàgge, foscia du [[1602]], e a se svilüppa sciǜ quattru cén: tra de sti lì, in-ti dùi ciǜ èrti u se ghe pö intrâ sulu che pe-u pasàggiu in simma a-e müàgge, ch'u riva drîtu da-u Palàssu e che ina otta u l'êa cuèrtu da ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.6 Il bastione di nord-ovest e la Torre Pentagonale'', p. 59}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Torre pentagonale'', pp. 160-162}}</ref>.
* Porte du Relöiu: a porte du Relöiu, dîta ascì a porte di Passuìn, a l'è üna de quattru porte ch'i l'êan drovìe in-te müàgge du Burgu Drentu, fabricâ sciǜ prugèttu du Domenico Catibini, [[Órdine de Sant'Agostìn|fratte de San'Oustìn]], pe cuntu du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], ch'u l'ha ösciǜa cumme a méggiu decurâ. U relöiu ch'u g'ha dêtu u numme u l'è stêtu zuntu du [[1774]], quàndu lì in simma u se gh'è mesciòn a canpanétta che, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]], a sönava in-tu caxu de perìculu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le porte'', pp. 163-164}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.7 Le porte della città e la Torre dell'Orologio'', p. 61}}</ref>.
* Bastiùn Mazza: u Mazza u l'è u bastiùn méggiu cunservòn di séi ch'i gh'êan a-a Maîna, misciu sciü-u cantu de levante de müàgge. A-a giurnâ d'ancö, u l'è èrtu pocu ciǜ de tréi mêtri scicumme che u terén in gîu u l'è stêtu isòn quand'u s'è lastregòn e vîe, cu-e sö müàgge ch'i g'han de scarpâ e fina ina garitta renbâ sciǜ ün di sö canti<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I baluardi'', pp. 162-163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.4 I bastioni sul mare e l'antico palazzo comunale'', p. 55}}</ref>.
=== Sciti archeulogichi ===
* U Castelâ: in-ta regiùn cu-u mêximu numme, nu guêi da luntàn da-i cunfìn cu-[[a Prìa]], in-te di scavi di [[Anni 1990|anni '90]] u l'è stêtu truvòn in vilaggiu di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]], ün di cuscì dîti [[Castelà (furtificasiùn)|castelê]], de dund'u ne vegne ascì u tupònimu. In-te stu scitu i sun stête truvê de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] antìga e de mezzu, ciǜ ina tunba che, pe-i rèsti ch'i ghe sun stêti scrövèrti, a l'è stêta döveâ fina in-te l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4" />.
=== Müzei ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano museo del mare.jpg|Vista du Müzeu du Mâ
</gallery>
* Müzeu du Mâ: u müzeu du mâ u l'è in müzeu de Löa ch'u se tröva in-tu Palàssu du Kursaal, in-tu salùn a-u centru du ciàn terén, dund'u l'è stêtu inaugüròn a-i 8 d'agùstu du [[2005]]. In-tu müzeu, ch'u canpa de testimunianse da vitta de mâ a Löa e in-ta sö parte de [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], u gh'è misciu in mustra de libbri, papê, futugrafìe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növeséntu]] e mudelìn de barchi, ciǜ che di arnêzi e di strümenti da mainâ e de burdu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/6567/news/museo-del-mare-e-della-marineria/|tìtolo=Museo del Mare della Marineria|dæta=1 frevâ 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>.
=== Natǜa ===
* SIC Munte Raviné - Rocca Barbena: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interèsse cumünitàiu]] du [[Munte Raviné]] e da [[Rocca Barbena]] u l'è ina regiùn prutètta de 2.576 ha creâ du [[1995]], ch'a cunprende di töcchi du territòiu di cumǜi de [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], Löa e [[Tuiran|Tuiàn]]. Caraterìstica de stu scitu a l'è in paizàggiu servêgu che, pe-a prezensa de [[Dolòmia|dulomie]] da furmasiùn de San Péu a-u Munte, u g'ha di fenòmini inpurtanti de carsismu. U SIC u dà ascì de prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de béstie in perìculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gànberu de riàn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2025-11-18}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2025-11-18}}</ref>.
* SIC Munte Carmu - Munte Settepàn: u l'è in âtru scitu d'interèsse cumünitàiu ch'u se svilüppa in-t'ina parte du territòiu de Löa. U l'è stêtu creòn turna du [[1995]] e u cröve ina regiùn de 7.575 ha, spartìa cu-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bormia|Burmia]], [[Carizan|Caisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], Löa, [[Magiö]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Tuiran|Tuiàn]] e [[Oseria|Uzéia]]. Tra-e varietê de ciànte e de béstie ch'i trövan chì de prutesiùn, ciǜ che quélle mensönê de d'âtu, i ghe sun ancùn u [[Safràn ligùre|safràn ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxàn de muntagna]] e u [[Felis silvestris|gattu servêgu]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2025-11-19}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2025-11-19}}</ref>.
* SIC Munte Ciàzze Secche: stu scitu prutèttu, ch'u piggia u numme da-u [[Ciàzze Secce|briccu]] ch'u se ghe tröva, u se spande sciǜ 302 ha tra-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Giüstexine|Giüsténixe]] e Löa, tegnǜi a màccia e bòschi bén che ruinê da-u fögu. In parte, a regiùn a l'è ancùn cuèrta da èrbi de [[Natta (erbu)|natta]], cun de âtre ciànte rêe cumme, turna, a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e a ''[[Tuberaria lignosa]]'', mentre in-ti sciti a prê i ghe nascian tante qualitê d'[[orchidêe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic42/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ciazze Secche|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324007|tìtolo=Monte Ciazze Secche|léngoa=EN|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* SIC Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru SIC custituìu in-tu meze de zügnu du [[1995]], u se spande sciǜ 541 ha de mâ tra-i cumǜi d'Arbenga, Löa, [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]] e [[U Sejô|U Seiâ]], cu-ina créna ch'a l'è cuèrta da ün di prê de ''Posidonia oceanica'' ciǜ inpurtanti da regiùn. De ciǜ, i ghe sun ascì di prê de ''Cymodocea nodosa'' e, tra-e specie ciǜ rêe, u se ghe pö trövâ a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
== Ecunumîa ==
[[Immaggine:Monnaie - Italie, Ville de Loano, Giovanni Andrea III Doria, Luigini, 1665, Loano - btv1b113115131 (1 of 2).jpg|miniatura|In [[Loigìn|luigìn]] du cunte [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]], batǜu in-te Löa du [[1665]]]]
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumîa de Löa a l'è fundâ sciü-i servissi e u türismu ma, in-tu pasòn, a l'êa du bèllu ciǜ varia. A partî da 'n'ecunumîa ch'a l'êa ligâ pe-u ciǜ a-e canpagne, cu-u crésce da Maîna i sun rivê cu-u tenpu de növe ativitê, spunciê ascì da-u cunti Doja. A cumensâ survatüttu da-u [[XVI secolo|Seiséntu]] u gh'êa in gran nümeru de fàbbriche, tütte di Doja, cumme muìn, gunbi, fàbbriche de saùn, de pùe negra, de cāsîna e de prudòtti de têra da custrusiùn, ciǜ che i furni, ina fetàja e paéggi mazaghìn; aministrê da agenti du cunte o dêti a pixùn. Du [[XVIII secolo|Setteséntu]], scicumme che i bêni feudâli i l'axévan cumensòn a pagâ e tàsce a-u [[Regno de Sardegna|regnu]], i cunti i l'han vendǜu cu-u tenpu e sö ativitê tantu a-i véggi aministratûi che a di sitadìn privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Organizzazione politico-finanziaria della Contea Doria'', p. 62}}</ref>.
Du Setteséntu a s'êa svilüpâ ancùn de ciǜ a cultivasiùn de oîve che, pe-u sö réu ciǜ bun che u gran, a cuntinuava a levâghe de têre zà da-u seculu de primma. Alantùa i muntavan ascì i cumèrci a bastu cu-u [[Piemonte|Piemunte]], mentre a pesca a nu l'êa guêi inpurtante, cun poche famìgge ch'i ghe travagiavan. De cuntru, du [[1776]], bén ün cappu de famìggia sciǜ quattru u l'è dîtu esse in mainâ, ciǜ âtri sètte ch'i l'êan patrùi de barchi. Tra-i artexèn, e ancùn pe-u seculu de doppu, in-te Löa u gh'è dîtu essighe caigâ e savatìn, argentê, curdâ, cāfêtu, bancâ, ferâ, barilâ, butâ, tintû, capelâ e mestru d'ascia. De fàbbriche u gh'êa ancùn paéggi muìn e gunbi, a papelêa de l'Ursuàn e in'âtra du cunte in-tu territòiu de [[Vèrsci|Vèrxi]], ciǜ che fàbbriche de fidê e de saùn, cun ste-lì che du [[1795]]-[[1796|96]] i l'êan bén vintisìnque<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Vita economica nel 1700'', pp. 85-87}}</ref>.
De l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], de mentre che sèrte indüstrie i cumensavan a vegnî ciǜ poche, a l'è bén cresciǜa a maîna cumerciâle de Löa, che fina a-i tenpi di vapuri a l'è stêta üna de ciǜ inpurtanti da Ligüria. I barchi de Löa i l'êan fêti pe-u ciǜ in-ti ciantê du postu, survatüttu quélli de Amico e de Cerruti, e i l'êan tantu de cabutàggiu pe-u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] che, ciǜ tardi, bui a navegâ tütti i mâ. Fra de sti-lì, ch'i sun stêti tostu séntu a esse custruìi in-te Löa tenpu d'ina trenténa d'anni, ina sinquanténa i l'êan sutta patrùn da famìggia Rocca, che cu-i sö scagni e mazaghìn a serviva u Mediteraneu intrégu. Dapö, fra-i âtri patrùi inpurtanti de Löa u gh'è stêtu i Coxe, i Chiozza, i Patrone, i Traverso, i Isnardi e i Lavagna; cuscì cumme paégge famìgge de capitèn de barchi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 85-87}}</ref>.
A-a fìn, du [[XX secolo|Növeséntu]], i sun vegnǜe menu e ciǜ tante tra-e ativitê da tradisiùn, mentre u s'êa drovìu quarche indüstria picìna cumme ina fàbbrica de licuri e üna de arme, ciǜ che u maxellu du cumǜn. A tütte e mainêe, in-tu primmu doppuguêra i sun rivê i primmi bagni che, insémme a-e culonie a-u mâ, i l'han fêtu da fundasiùn a l'inpurtansa de Löa cumme destinasiùn pe-u türismu d'estê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 145-147}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
Loano SV biblioteca.jpg|A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco"
</gallery>
;Bibliutêche
A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco" a l'è a bibliutêca du cumǜn de Löa, miscia in-tu Palàssu du Kursaal dund'a l'è stêta fundâ du [[1970]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/unita_organizzative/biblioteca|tìtolo=Biblioteca|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-ta bibliutêca, ch'a se spande sciǜ 400 mêtri quaddri, u gh'è cunservòn ciǜ de 22.000 ünitè, tantu a stanpa che, pe ina parte picìna, ascì d'âtru genere<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0056|tìtolo=Biblioteca civica Antonio Arecco|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Biblioteca civica'', p. 225}}</ref>.
;Scöe
Löa a g'ha de scöe da l'azìlu a-e superiuri, ch'i fan tütte parte de l'Istitǜu Cunprensìvu Löa-Buisàn<ref>{{Çitta web|url=https://unica.istruzione.gov.it/cercalatuascuola/istituti/SVIC808009/i-c-loanoboissano/|tìtolo=I. C. Loano-Boissano|outô=Ministéru de l'Istrusiùn e du Meritu|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-tu detàggiu, u gh'è in azìlu a-e Cazèlle dedicòn a-u Simone Stella, e scöe elementâri pübliche "Mons. Valerga" e "Milanesi", misce in-te Cursu Europa e in-ti Gazzi, ciǜ che e "Rossello" de [[Figge de Nostra Scignùa d'a Mizeicordia|mùnighe da Madonna da Mizeicòrdia]], privê, ch'i l'han seròn du [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/06/loano-dopo-150-anni-chiude-listituto-rossello-suor-antonia-valori-accoglienza-e-misericordia-pilastri-della-nostra-scuola/|tìtolo=Loano, dopo 150 anni chiude l'istituto Rossello. Suor Antonia: "Valori, accoglienza e misericordia pilastri della nostra scuola"|outô=Luca Berto|dæta=13 zügnu 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. Dapö u gh'è ancùn, in-ti Gazzi, e medie "Mazzini-Ramella" e, in-te Ovivétte, l'istitǜu superiure "Giovanni Falcone", spartìu in-te trê ramme scientifica, ecunomica e tecnulogica<ref>{{Çitta web|url=https://isfalcone.edu.it/|tìtolo=Istituto d'Istruzione Secondaria Superiore "Giovanni Falcone" Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>.
=== Parlâ de Löa ===
[[Immaggine:Monuménto a-a Madònna (Vèrsi, Lêua) - tàrga in léngoa lìgure (2).jpg|miniatura|Targa in-tu parlâ de Vèrxi miscia da-u munuméntu a-a Madonna]]
In-te Löa u se ghe parla u [[Lengoa ligure|ligüre]] in-t'ina mainêa che, cumme pe-[[a Prìa]] e pe [[Borṡi|Borzi]], a l'è miscia a-u cunfìn tra-e [[Lìgure céntro-òcidentâle|varietê de centru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|quélle du centru]], cun ciǜ infruénse da-u [[Lengoa zeneize|parlâ de Zéna]] e ciǜ destacâ da-e vixine varietê da [[Valle du Varatella|Vaâtèlla]], de tipu bén ciǜ [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]]. Trêtu caraterìsticu du parlâ de Löa u l'è a velarizasiùn de [[A tònica velarizâ|"a" tonica]], ch'a nu gh'è né a-a Prìa né a Borzi, mentre pe du rèstu u se ghe suméggia asê, cumme che a-e canpagne d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] sciü-u cunfìn, ch'i ne sun stête bén infruensê. Pe cuntru, u gh'è paégge diferense tra Löa e u parlâ de [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'u s'è mantegnǜu ciǜ antìgu e cun mênu infruense da Rivêa: a sö sciurtìa tipica a l'è l'asurdiméntu de {{IPA|[ʒ]|lij}} a {{IPA|[ʃ]}}, ch'u se tröva presenpiu in-tu numme mêximu du paîze, dîtu ''Vèrsci'' da-i verxìn, cu-in'evulusiùn che, a l'in gîu, a l'è stêta trövâ sulu che a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=[[Giulia Petracco Sicardi]], [[Fiorenzo Toso]] e Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1985-1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=113|volùmme=Vul. IV}}</ref>.
Pe scrîve u parlâ de Löa üna de primme pruposte a l'è stêta quélla, funética, du prufesû Enrico Cavalli, ch'u l'ha döveâ pe-i sö stüddi sciü-i tupònimi du cumǜn sciurtìi sciü-a ''Gazzetta di Loano'' du [[1936]] e, dapö, in-t'in vulümme du [[1939]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 5}}</ref>. Löa a g'ha ascì in puêta in ligüre, u [[Luigi Panero]] di Prigê, dîtu u "Patâ", che cu-i sö scrîti da-u vîvu sensu da natǜa u g'ha in stile ch'u se suméggia asê a quéllu du [[Doardo Firpo|Firpo]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/luiggi-pane/|tìtolo=Luigi Panero (1903-1960)|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-11-12}}</ref>.
=== Cuxina ===
* Crùstuli de Löa: i crùstuli i sun in dûse tipicu de Löa pe-u tenpu de [[Carlevâ]], fêti in-t'ina mainêa ch'a se suméggia a-e [[Pêti de muniga|bōxîe]]. I g'han ina pasta de faîna, bitìru, lête e süccu, ciǜ che di güsti cumme l'êgua de limunétti, u vìn giàncu o âtru segundu a versciùn. I crùstuli de Löa i sun stêti misci a ricètta pe-a primma otta du [[1958]] e a stu dûse u gh'è dedicòn fina ina sagra, ch'a se tegne de lüggiu. A-a giurnâ d'ancö, sta sagra a l'è fêta sciü-a pasegiâ ma in tenpu a se tegniva a-u Castéllu, pe rigordâ l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] che lì, segundu a tradisiùn, u l'axéva dêtu di crùstuli a-e génti de Löa a-u muméntu de l'inaugürasiùn de Munte Carmèllu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/crostolo-di-loano-sv/|tìtolo=Crostolo di Loano|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Sagra del crostolo'', p. 218}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/loano-sul-lungomare-torna-la-sagra-del-crostolo/|tìtolo=Loano, sul lungomare torna la "Sagra del Crostolo"|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]]: sta turta a l'è in dûse fêtu in-te Löa, a-[[a Prìa]] e in-te quarche paîze in gîu, dunde a tradisiùn a ne tröva e urìgini fina du [[XVII secolo|Seiséntu]]. Turta da téstigu, a se cunpûne d'in röu fêtu de sföggia de faîna, êgua e öiu, mentre u pìn u l'è pe-u ciǜ de sücca, mescciâ insémme a öve, faîna de cêxi, pignö, üghétta, vìn e süccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/torta-di-zucca/|tìtolo=Torta di zucca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo="La Gastronomica" a Pietra Ligure è dolce con la torta di zucca|outô=Marco Oliveri|dæta=4 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. A sta ricètta, insémme a-a [[turta vèrde]] e a de âtre turte da tradisiùn, a l'è dedicâ a "Fèsta da Turta Ligüre", ch'a se tegne tütti i anni sciü-a pasegiâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2025/04/16/sul-lungomare-di-loano-torna-la-festa-della-torta-ligure-3/|tìtolo=Sul lungomare di Loano torna la "Festa della Torta Ligure"|dæta=16 arvî 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* Pocìn: u pocìn u l'è ina ricètta tipica de [[Vèrsci|Vèrxi]], fêta da ina mescciüa d'êgua, sâ, bitìru e furmàggiu. Du pocìn u n'exìste ascì ina versciùn dûse che, pe cuntru, a g'ha drentu de lête, süccu e scòrsia de limùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pocin-di-verzi/|tìtolo=Pocin di Verzi|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
== Manifestasiùi ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano CarnevaLöa 2025 estate.jpg|U CarnevaLöa d'estê
Loano, serata DORIA, 14 giugno 2025.jpg|Seiâna du Riturnu di Doja
</gallery>
* CarnevaLöa: in-te Löa u l'è inandiòn tütti i anni ün di carlevê ciǜ inpurtanti de l'Italia, u ciǜ grande da Ligüria. U CarnevaLöa u se tegne, a tenpu, in-te dùe duméneghe de fîa: in-ta primma u gh'è u "Paliu di Burghi" cu-i câri de cuntrê de Löa, in-ta segunda u gh'è de cuntru u "Paliu di Cumǜi", cu-i câri fêti da-i paîzi a l'in gîu. De ciǜ, u carlevâ de Löa u se tegne ascì in-t'in'edisiùn d'estê. Sta manifestasiùn, ch'a g'ha de raìxe antìghe, a l'è stêta ricunusciüa cumme carlevâ storicu, cu-a sitê de Löa ch'a l'è raprezentâ ascì da quattru maschere: ''Beciancin'', ''Puè Pepin'', ''Capitan Fracassa'' e a ''Principessa Doria del Castello''<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/carnevaloa/|tìtolo=CarnevaLöa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Prémmiu nasiunâle "Città di Loano": prémmiu de livéllu italiàn dedicòn a-a mǜxica tradisiunâle, u l'è inandiòn da-u [[2005]] e guagnòn da-u méggiu album de stu genere a sciurtî in-te l'annu de primma<ref>{{Çitta web|url=https://premioloano.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi siamo|outô=Premio Nazionale Città di Loano per la Musica Tradizionale Italiana|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Fèsta de Bàzue: in-te sta manifestasiùn, ch'a se tegne in gîu a mez'agùstu, a l'è miscia in scêna a càccia a-e bàzue, cu-in curteu de figüe mascherê e d'artisti e, a-a fìn, i föghi<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/festa-delle-basue/|tìtolo=Festa delle Basüe|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* U Riturnu di Doja: u se tratta d'ina rievucasiùn storica di tenpi di Doja, cun di spetaculi a-a mainêa du [[Renascimento|Rinascimentu]], ch'a repiggia u muméntu quàndu, du [[1575]], a l'êa stêta diciarâ a libera [[cuntêa de Löa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/rievocazione-storica-e-ritorno-dei-doria/|tìtolo=Ritorno dei Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Nötte Giànca: d'estê, in-te st'ocaxùn chì u gh'è de mǜxica da-u vîvu in-te tütta a Maîna, cu-in cuncèrtu in ciàssa e di banchetti cu-u mangiâ o de artisti in gîu pe-i carùggi, mentre e bütéghe i rèstan drovìe fin a-a nötte<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/notte-bianca/|tìtolo=Notte Bianca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
== Fèste e fée ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Procesción da Madònna da Vixitaçión (Lêua, 2022) - arîvo (3).jpg|E cungréghe in ciàssa pe-i 2 de lüggiu
Procesción da Biâ Màia Vèrgine de Mónte Carmêlo (Lêua, 2022) - salûo a-o mâ (2).jpg|U salüu a-u mâ in-ta prucesciùn du Carmèllu
</gallery>
* Fèsta da Madonna da Vixitasiùn: a se tegne tütti i anni a-i 2 de lüggiu, cu-ina prucesciùn de cungréghe da tütta a Rivêa ch'a parte d'in-ta ciàssa du Cumǜn pe chinâ a-u mâ e fâghe u salüu e, dapö, a benedisiùn, a rigordâ tütti i morti in mâ. Sta fèsta a l'è de antìga tradisiùn, vegnindune fina da-u [[1637]], quàndu e génti de Löa, pe pùja d'in ataccu di türchi, i l'êan sciurtìe in prucesciùn pe racumandâse a-a Madonna da Vixitasiùn ma, cu-a lüxe ch'i favan, i l'han fêtu crédde a-i pirati ch'u ghe fusse ina gran guarnixùn, sarvandu cuscì a sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/12049/news/tre-giorni-eventi-la-festa-della-madonna-della-visitazione/|tìtolo=Tre giorni di eventi per la festa della Madonna della Visitazione|dæta=25 zügnu 2018|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218}}</ref>.
* Fèsta da Madonna du Carmèllu: a fèsta de Munte Carmèllu, ch'a cazze i 16 de lüggiu, a l'è ina ricurensa rispetâ fina da-u [[XVII secolo|Seiséntu]], a-i tenpi da fundasiùn du cunventu, cu-ina sö mensiùn ch'a ne vegne fina da-u [[1723]]. A-a giurnâ d'ancö, pe sta fèsta u se tegne ina prucesciùn a-a séja, fêta tra-u cunventu e a capelétta da-a Fetàja, cu-in salüu a-u mâ da càscia primma ch'a l'intre turna in gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10113/news/festa-della-madonna-del-carmelo/|tìtolo=Festa della Madonna del Carmelo|dæta=14 lüggiu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Tra-e âtre fèste de gêxa, pe-u ciǜ cun tantu de prucesciùn, i se pöan rigordâ a fèsta de San Xidòu, festezâ da ciǜ de sent'anni a-i 5 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/9718/news/festa-san-isidoro-2/|tìtolo=Festa di San Isidoro|dæta=3 zügnu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, quélla pe [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batìsta]], u patrùn de Löa, a-i 24 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5243/news/festa-patronale-san-giovanni-battista/|tìtolo=Festa patronale di San Giovanni Battista|dæta=24 zügnu 2015|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, a Nativitê de Maria a Vèrxi, cu-a sagra "di 8", a-i 8 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5918/news/processione-religiosa-santa-nativita-maria-vergine/|tìtolo=Processione religiosa Santa Natività di Maria Vergine|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, u Santìscimu Numme de Maria a-i 12 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/2105/news/festa-del-santissimo-nome-maria/|tìtolo=Festa del Santissimo Nome di Maria|dæta=11 seténbre 2013|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, Santa Lìbbia, a-i Quàrxe e cun tantu de sagra, a-i 15 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10769/news/agra-campestre-santa-libera-processione/|tìtolo=Sagra campestre di Santa Libera e processione|dæta=12 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref> e a Madonna da Mercêde a-i 24 de stu meze<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10829/news/festa-nostra-signora-della-mercede/|tìtolo=Festa di Nostra Signora della Mercede|dæta=26 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218; ''Sagre campestri'', p. 218}}</ref>.
== Sport ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Palaçétto do Spòrt 'Eliodoro Garassini' (Lêua) - vìsta (1).jpg|U Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini"
Loano SV.jpg|I canpi da bocce a-u cuèrtu du "Bocciodromo"
</gallery>
In-tu cumǜn de Löa u se ghe tröva paégge strutǜe pe-e ativitê spurtive che, in-tu detàggiu, i sun:
* Canpu da balùn cumünâle "Giorgio Ellena": in-ti Gazzi, ciǜ che u canpu regulamentâre u cunplèssu u cunprende ancùn in canpu da balùn a 5 e ün da balùn a 7<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2023/08/loano-stanziati-150mila-euro-per-la-sistemazione-dei-campetti-in-sintetico-dello-stadio-ellena/|tìtolo=Loano, stanziati 150mila euro per la sistemazione dei campetti in sintetico dello stadio Ellena|dæta=18 agùstu 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Stu canpu u l'è quéllu de cà pe l'A.S.D. San Francesco Loano, che d'ancö a zöga in [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che, in-ta sö stoja, a l'êa rivâ fina in-ta [[Série D (zêugo do balón)|Serie D]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.asdsanfrancescoloano.it/la-societa/|tìtolo=La società|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini": strutǜa mudèrna fêta de legnu e cun de grandi vedrê, a g'ha dùe piscine a-u cuèrtu, de-quale üna da 25 metri, ciǜ che in canpu da basket/volley e ina palèstra. De cunplèssu i fan parte ancùn ina piscina a l'avèrtu da 50 metri e dùe ciǜ picìne<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://loanoperlosport.it/strutture-sportive/|tìtolo=Strutture sportive|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Chì a g'ha de sede a sucietê spurtiva Doria Nuoto 2000 Loano, ch'a g'ha de squaddre de nöu, nöu artisticu, ballanöu e triathlon, e ch'a ghe inandia tütti i anni u meeting nasiunâle "Città di Loano"<ref>{{Çitta web|url=https://www.dorianuotoloano.com/|tìtolo=Doria Nuoto Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. U canpu da basket u l'è quéllu de cà pe-a squaddra de Löa, a Basket Loano Eliodoro Garassini, che d'ancö a zöga in-ta segunda serie ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.playbasket.it/liguria/club.php?obj=3462|tìtolo=A.S.D. Basket Loano Eliodoro Garassini|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Palaséttu du Sport "Giuseppe Guzzetti": palaséttu du sport da vixìn a-e scöe medie, u l'è stêtu inauguròn du [[2011]] e u cuntegne in canpu a-u cuèrtu devöòn tantu da-e scöe che da-e sucietê spurtive de basket e de volley da sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2011/10/loano-inaugura-il-nuovo-palazzetto-pignocca-sport-marchio-di-fabbrica-della-citta/|tìtolo=Loano inaugura il nuovo Palazzetto, Pignocca: "Sport marchio di fabbrica della città"|dæta=27 utùbre 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Bocciodromo de Löa: strutǜa pe-u zögu de bocce, a se tröva a-e Ovivétte e a se cunpûne de öttu canpi cuèrti e öttu a l'avèrtu, de 27,5/28 m pe tréi<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/08/loano-pubblicato-il-bando-di-gara-per-la-gestione-del-bocciodromo/|tìtolo=Loano, pubblicato il bando di gara per la gestione del bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241103091656/https://www.visitloano.it/331/senza-categoria/bocciodromo/|tìtolo=Bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Tennis Loano: pe-u zögu du tennis u se ghe tröva i circulu in-ta regiùn de Vignasse che, in-tu detàggiu, u g'ha sìnque canpi de têra e dùi de scinteticu<ref>{{Çitta web|url=https://www.loano.tennis/service/campi-da-tennis/|tìtolo=Campi da tennis|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
Du rèstu, u gh'è ancùn e palèstre de Valerga e du Falcone, devöê ascì da-e sucietê spurtive, in circulu nauticu e u canpettu a l'avèrtu "San Giuseppe"<ref name=":3" />. Da primma de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] e ancùn in-ti [[Anni 1970|anni '70]], in-te Löa u se ghe zögava ascì a-u [[Balón (zêugo)|balùn]], cun dùi canpi dedichê. L'ün, ciǜ picìn, u l'êa in-tu Burgu Drentu, in curispundensa da Ciàssa du Dücca, d'ancö Ciàssa Palèstru, l'âtru u l'êa in-tu ciàn strêtu tra-e [[Müàgge de Löa|müàgge da Maîna]] e [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]], alantùa dîtu u "Zögu du Fusòn" e cunusciüu ancùn a-a giurnâ d'ancö cumme u "Zögu du Balùn"<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 79}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.losferisterio.it/pallapugno/la-pallapugno-torna-a-loano/|tìtolo=La pallapugno torna a Loano|dæta=18 utùbre 2009|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Löa ===
[[Immaggine:Loano-municipio2.jpg|miniatura|Palàssiu Doja, u palàssiu du cumǜn de Löa]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 148}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||G. Nicolò Ghiglioni|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Giacomo Isnardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Zeffirino Accame|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Maria Spalla|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Tomaso Elice|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Nicola Bertoluzzo|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1803|1803|Vincenzo Patrone||Sitadìn prescidénte|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1803|1807|G.B. Robado||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1808|1814|Vincenzo Patrone||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1815|1816|G.B. Robado||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1816|marsu 1817|Matteo Musso||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 1817|8 lüggiu 1817|Carlo Porro||Scindicu pruvisòiu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1817|1819|Tomaso Rocca Ceresola||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1820|1823|Vincenzo Pairone||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1824|1825|G.B. Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1826|1827|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1828|1831|Pietro Olivieri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1832|1833|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1834|1835|Antonio Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1836|1838|Saverio Marchesano||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1839|1844|Giacomo Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1845|1848|Simone Stella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1849|1852|Ambrogio Ramella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 149}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1852|1853|Domenico Garassini||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1854|1860|Carlo Rubadi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1861|1871|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1872|1877|Alessandro Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1880|Antioco Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1881|1883|Giuseppe Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1884|1885|Simone Rocca||Scindicu|<ref group="n.">U l'ha dêtu e dimisciùi da-a càrega</ref><ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1880|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', pp. 149-150}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1890|seténbre 1893|Giuseppe Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 150}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|seténbre 1893|1895|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1896|1898|Francesco Garassini-Garbarino||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|4 agùstu 1900|1900|Giuseppe Amico||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1900|1900|||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1900|lüggiu 1914|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|lüggiu 1914|4 nuvénbre 1920|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|4 nuvénbre 1920|6 marsu 1923|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|13 mazzu 1923|1924|Guglielmo Bruna|Partìu Nasiunâle Fascista|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 151}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1924|11 utùbre 1926|G.B. Chiozza||Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Giuseppe Adalberto Angelelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|16 nuvénbre 1927|1928|Carlo Scotti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1928|1929|Vincenzo Violante||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1929|1934|Ottavio Borsarelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1934|1934|Ottavio Borsarelli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|27 lüggiu 1934|1938|Eugenio Genta|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1938|Bernardo Berio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1938|Giuseppe Rinonapoli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|26 agùstu 1938|zenâ 1944|Giuseppe Rinonapoli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Emanuele Cerruti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944||Mario Valerio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|31 lüggiu 1945|23 arvî 1946|Stefano Carrara|[[Partio Comunista Italian|Partìu Cumunista Italiàn]]<br />Partìu Repüblicàn Italiàn<br />Partìu d'Asiùn
|[[Scindico|Scindicu]]|<ref group="n.">Misciu in càrega da-u Cumitòn de Liberasiùn Nasiunâle</ref><ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|23 arvî 1946|21 nuvénbre 1946|Giuseppe Canepa|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvénbre 1946|11 zügnu 1951|Felice Vignola|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|11 zügnu 1951|17 nuvénbre 1951|Gerolamo Bossi|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|17 nuvénbre 1951|29 nuvénbre 1962|Pietro Ciarlo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|29 nuvénbre 1962|29 zenâ 1967|Felice Elice|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|29 zenâ 1967|7 utùbre 1967|Felice Elice|La Palma<br />(lista civica)|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|7 utùbre 1967|5 frevâ 1974|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|5 frevâ 1974|30 lüggiu 1978|Giuseppe Guzzetti|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|30 lüggiu 1978|15 utùbre 1988|Eliodoro Garassini|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|15 utùbre 1988|7 zügnu 1993|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 zügnu 1993|28 arvî 1997|Francesco Cenere|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Francesco Cenere|Polu pe-e Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|30 mazzu 2006|Angelo Vaccarezza|Cà de Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 2006|17 mazzu 2011|Angelo Vaccarezza|U Populu da Libertê|Scindicu|<ref group="n.">Da-u 24 de zügnu du 2009 u l'è stêtu ascì prescidénte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|17 mazzu 2011|7 zügnu 2016|Luigi Pignocca|U Populu da Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 zügnu 2016|4 utùbre 2021|Luigi Pignocca|Pignocca sindaco<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 utùbre 2021|''in càrega''|Luca Lettieri|Per Loano<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|<ref group="n.">In-ta [[Léga Nord|Lega]]</ref>|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelàggi ===
U cumǜn de Löa u l'è binéllu de:
* {{Binelàggio|FRA|Francheville|4=Francheville (metropuli de Liùn)}}, da-i 11 de dixénbre du [[2003]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/loano-e-il-gemellaggio/|tìtolo=Comitato Promotore dei Gemellaggi, per sentirsi cittadini d'Europa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-25}}</ref>.
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
U cumǜn de Löa u l'è traversòn da-a [[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Vìa Aurelia]], che in-te stu töccu a lìga [[A Prìa]], a levante, cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], a punénte. Da-i tenpi da fundasiùn da Maîna sta vìa a traversava u paîze pe-u Carùggiu, pe turnâ lungu l'antìgu percursu da ''[[Via Julia Augusta|Julia Augusta]]'' cumme ch'a ne sciurtìva. Dapö, du [[1837]], u tràffegu u l'è stêtu mesciòn lungu a növa "vìa da Maîna", a mâ du Burgu Drentu, pe esse purtâ a munte de stu lì, a l'ürtimu, du [[1940]], in-tu scitu dunde l'Aurelia a passa ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e toponomastica'', p. 120}}</ref>. De ciǜ, in-tu territòiu du cumǜn u se tröva ascì a [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|stradda pruvinsâle 25]], ch'a parte d'in-ti Gazzi pe traversâ dunque u cumǜn de [[Buinzan|Buisàn]] e chinâ fina in-tu territòiu de [[Tuiran|Tuiàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp25|tìtolo=SP 25 Loano-Boissano-Toirano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-26}}</ref>.
A frasiùn de [[Vèrsci|Vèrxi]] a l'è ligâ cun Löa pe mezzu de ciǜ vìe, ch'i repiggian, in parte, u percursu de végge müatêe. In-tu detàggiu, a müatêa ch'a chinava d'in Vèrxi a se deramava in-te dùe vìe ina otta rivâ in-te l'Ursuàn: l'üna a pasava pe-e Bulâxe mentre l'âtra, pasâ a-u de là du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], a chinava in-te Löa pe-i Gazzi. U prugèttu d'in stradùn ch'u zuntasse Vèrxi cun Löa u remunta fina a-u [[1850]], a tütte e mainêe u l'è stêtu drovìu sulu che du [[1874]], cu-u punte sciü-u Fusòn ch'u l'è du [[1876]]<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 118}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Löa|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}}
[[Immaggine:Stazione di Loano - fabbricato viaggiatori lato binari.jpg|miniatura|U fabricòn pe-i viagiatùi]]
Löa u g'ha ina sö stasiùn sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], ativâ du [[1872]] insémme a l'inaugürasiùn da lìnea intréga, cu-in primmu fabricòn pe-i viagiatùi, de legnu, ch'u l'êa misciu a munte da feruvìa. U fabricòn ch'u se végghe a-a giurnâ d'ancö u l'è in prugèttu du [[Roberto Narducci]] du [[1936]], ch'u l'è stêtu inaugüròn a-i 22 d'arvî du [[1937]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 132}}</ref>.
In-ta stasiùn de Löa i se ghe fèrman tütti i [[Trêno regionâle (Itàlia)|trêni regiunâli]] ch'i ghe pàssan, ciǜ che ina cùbbia de [[InterCity (Italia)|trêni InterCity]] a-u giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/loano/treni-dalle-00-alle-12.html|tìtolo=Stazione di LOANO|léngoa=IT|vìxita=2025-11-16}}</ref>.
=== Portu ===
[[Immaggine:Pòrto de Lêua.jpg|miniatura|Vista du portu|sinistra]]
Löa a g'ha in portu türìsticu, ciamòn a ''Marina di Loano'', cun in'estensciùn che a l'inprinsìpiu a l'êa ciǜ picìna<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il porticciolo turistico'', p. 221}}</ref>. Difêti, stu portu u l'è stêtu prugetòn a l'inprinsìpiu pe-e barche da pescòi, cun di travàggi ch'i sun cumensê a-i 25 de zügnu du [[1957]] pe finî du [[1961]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 122}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö u portu de Löa u l'è rivòn a squêxi mille posti barca in-te tüttu, u segundu ciǜ grande da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] intréga, pe di pescàggi da 3,5 a 5 m e de lunghésse fina a 85 m<ref>{{Çitta web|url=https://www.marinadiloano.it/it/la-marina/il-porto|tìtolo=Il porto|outô=Marina di Loano|léngoa=IT, EN, FR, DE|vìxita=2025-07-28}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Padre Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.com/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Padre Enrico, 1874}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano. Storia - Monumenti - Itinerari - Turismo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007518|ànno=Arvî 1984|editô=Editrice - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1984}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano e il suo sviluppo nei secoli (centro storico)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0438684|ànno=Frevâ 1996|editô=Cumǜn de Löa - Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Löa - Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1996|colànn-a=Quaderni della Civica Biblioteca}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Val Nimbalto con Loano e Verzi Boissano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0244079|colànn-a=Le nostre località: toponomastica storica dell'Ingaunia orientale|ànno=Utùbre 2013|editô=Tipografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|cid=Arecco, 2013}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.loano.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumǜn|léngoa=IT|vìxita=2025-07-19}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/|tìtolo=Scitu türìsticu uficiâle|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-07-19}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Löa| ]]
5zx0wsjalj6y73zgn1ptkcnrbwb5qtw
269037
269036
2026-04-13T18:57:16Z
N.Longo
12052
/* Frasiùi e cuntrê */ var
269037
wikitext
text/x-wiki
{{Priéze}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Löa
|Panorama = Mónte Màrmi (Boisàn) - vìsta de Lêua.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Löa da Marìn, [[Buinzan|Buisàn]]</div>
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Tipo = [[Comun|cumǜn]]
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savùna
|Amministratore locale = Luca Lettieri
|Partito = lista civica de centru-drîta "Per Loano"
|Data elezione = 4-10-2021
|Data istituzione = 19-07-1309 <small>(attu de fundasiùn)</small>
|Abitanti = 10733
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Dêtu Istat] - Pupulasiùn residénte a-u 31 d'utùbre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-5-2022
|Sottodivisioni = [[Vèrsci|Vèrxi]]<ref name="statuto">{{Çitta web|url=https://loano-api.municipiumapp.it/s3/3618/allegati/statuto-2016-1.pdf|tìtolo=Statuto comunale|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|p=8|vìxita=2025-07-18}}</ref>
|Divisioni confinanti = [[A Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1337
|Nome abitanti = De Löa<br />Becùi et al. ([[Blazón popolâre|surv.]])
|Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batista]]
|Festivo = [[24 zûgno|24 de zügnu]]
|Mappa = Map of comune of Loano (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puzisiùn du cumǜn de Löa in-ta pruvinsa de Savùna
}}
'''Löa'''{{#tag:ref|Scrîtu ascì ''Loèa'' (a-a mainêa de l'Enrico Cavalli<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 84}}</ref>), ''Lœa'' o ''Leua'', ''Leua'' o ''Loeua'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Löa'' [[Dialéttu priéze|a-a Prìa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.yumpu.com/it/document/read/15981718/|tìtolo=Dizionario di Pietra Ligure|outô=Cumǜn da Prìa|léngoa=LIJ, IT|p=43}}</ref>, in [[Dialettu ar̂ascìn|arascìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Nuovo Dizionario alassino|ànno=2001|editô=Associazione Vecchia Alassio|çitæ=Aràsce|léngoa=LIJ, IT|p=120}}</ref>, [[Dialéttu finarìn|finarìn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Alonzo Bixio|tìtolo=Dizionario delle parlate finalesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/MIL0573075|ànno=2000|editô=Centro Storico del Finale|çitæ=Finâ|léngoa=LIJ, IT|p=152}}</ref>, ''Lêua'' in [[Lengoa zeneize|zenéze]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Casaccia|tìtolo=Dizionario Genovese-Italiano|url=https://books.google.com/books?id=lKReD4Ao2oYC&pg=PA861|ediçión=2|ànno=1876|editô=Gaetano Schenone|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=861}}</ref>, ''Löia'' in bardenòllu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Hugo Plomteux|outô2=Giacomo Bocca|tìtolo=Osiglia e Alta Val Bormida. Inchieste dialettali: Vocabolario del dialetto di Osiglia|ànno=2023|editô=Comune di Osiglia|çitæ=Uzeja|léngoa=LIJ, IT|p=541|capìtolo=IV. Indice italiano-dialetto}}</ref>, ''Lōēa'' o ''Lœa'' in [[Dialéttu urmeàscu|urmeascu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Colombo|tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT}}</ref>|group="n."}} (''Loano'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è in [[Comun|cumǜn]] [[Liguria|ligüre]] de 10.758 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in-ta [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]], dund'u l'è u sèstu pe pupulasiùn. Cumǜn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], Löa u se spande pe-a valâ du sö [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], da-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Carmu]] fina a-a riva du mâ, dund'u g'ha de centru. U gh'è ascì ina frasiùn, [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'a l'ha fêtu cumǜn pe sö cuntu fina du [[1878]].
Traversòn in antìgu da-a ''[[Via Julia Augusta]]'', da-u [[1263]] stu territòiu u l'è stêtu guernòn da-a famìggia di [[Döia (famiggia)|Doja]], ch'a n'ha fêtu ina [[Cuntêa de Löa|cuntêa]] e che, du [[1309]], a g'ha fundòn a cuntrâ ciǜ inpurtante, quélla d[[A Maîna (Löa)|a Maîna]]. I Doja i l'han tegnǜa fina du [[1737]], quàndu a cuntêa a l'è pasâ a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]]; dapö, du [[1795]], u se gh'è cunbatǜu ina [[Bataja de Löa|gran batàggia]] de [[Goære napoliòniche|guêre napuleoniche]].
Nâtu cumme paîze de canpagna e de artexén, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]] u se gh'è furmòn tante cunpagnìe de navegasiùn, tra-e ciǜ inpurtanti da Ligüria, mentre, da-u [[XX secolo|Növeséntu]], Löa a l'ha cumensòn a vegnî in scitu da vilezzu, cumm'u l'è ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Loano.html|tìtolo=Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-28}}</ref>.
== Geugrafîa ==
=== Territòiu ===
U territòiu du cumǜn de Löa, scituòn in-ta [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]], u g'ha ina ciànta a triangulu lunghìu vèrsu l'entrutêra, dund'u và aprövu a tüttu u percursu du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], pe rivâ fina a-a simma du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]] (1.389 m). Vèrsu levante, dund'u gh'è u cunfìn cu-u cumǜn d[[a Prìa]], e têre de Löa i muntan fina a mezza riva manca da valâ, cu-a parte ciǜ èrta ch'a l'è pe cuntra da Prìa, fina a quand'u se chîna a-e [[Munte Ciazze Secche|Ciàzze Secche]] (428 m), cu-i tèrmi ch'i ghe passan pe-a simma. De de lì u cunfìn u chîna vèrsu u mâ pasandu pe-i [[Briccu di Sinquèrbi|Sinquèrbi]] (206 m), cun tüttu u bacìn du [[riàn de Berbene]] ch'u ghe finisce drentu e e têre de Vignasse ch'i marcan i tèrmi cu-a Prìa. I cunfìn cun [[Buinzan|Buisàn]] i passan turna ciǜ bassi da custêa ch'a lîga u Carmu cu-u [[Munte Raviné|Raviné]] (1.061 m), pe vegnî in zü da [[Munte Marmi|Marìn]] (303 m). Ciǜ da bassu, u cunfìn u vegne cu-u cumǜn du Burghéttu d'in-te Furnâxe, pe andâ dunque aprövu a-u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] fin'a-u mâ e cunprende in-te Löa tütta a còsta di Gazzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 10}}</ref>.
=== Frasiùi e cuntrê ===
;A Maîna
[[Immaggine:Loano-centro storico1.jpg|sinistra|miniatura|Burgu Drentu, vista de Ciàssa Rocca]]
A Maîna (''A Màina'' in-te Löa) a l'è a burgâ ciǜ grande du paîze, fundâ a-i 19 de lüggiu du [[1309]] pe vuluntê du [[Cuntea de Löa|scignû de Löa]], u [[Raffu Doja|Ràffu Doja]], cu-e primme 71 famìgge ch'i gh'êan vegnǜe a stâ. D'ancö u quartê u l'è cunscideròn cumme u centru du cumǜn, tantu ch'u se ghe tröva a gêxa de San Giuànni u Batìsta e u Palàssiu du Cumǜn, antìga rexidensa di cunti Doja<ref name=":0" />.
A Maîna a l'è spartìa a sö otta in-ti dùi quartê du Burgu Drentu e du Burgu de Föa, ciamê cuscì pe-a sö puzisiùn rispèttu a-u gîu de müàgge. U Burgu Drentu u l'è a parte ciǜ antìga da Maîna e u ne vegne drîtu da-a fundasiùn du [[XIV secolo|Trexéntu]], seròn in-te müàgge a sìnque lati ch'i g'han dêtu a sö ciànta caraterìstica; u Burgu de Föa u l'è invêxe custruìu lungu u carùggiu ch'u mena a punénte du Burgu Drentu, dund'u s'è furmòn tra-a segunda mitê du [[XVII secolo|Seiséntu]] e a primma du [[XVIII secolo|Setteséntu]]<ref name=":0" />.
;U Castéllu
U Castéllu (scrîtu ascì ''U Kastéllu'', ''Borgo Castello'' in italiàn) u l'è a burgâ ciǜ antìga de Löa, scituâ a munte da Maîna, a-i pé du castéllu ch'u g'ha dêtu u numme. U Castéllu u l'è stêtu fundòn de prubabile tra-i seculi [[X secolo|X]] e [[XI secolo|XI]], pe-a vuluntê di [[Diocexi de Arbenga e Impeia|véschi d'Arbenga]] de cuntrulâ sta pursiùn du sö territòiu, ma cu-a fundasiùn da Maîna u l'ha finìu pe pèrde de inpurtansa in favû du paîze in riva a-u mâ<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 43}}</ref>.
A diferensa da Maîna, u Castéllu u g'ha a strutǜa tipica di paîzi ligüri, tütta serâ e traversâ da carugétti strêti ch'i partan da-a ciasétta a-u sö centru. In simma a-a burgâ u se tröva u castéllu di Doja, fêtu a növu du [[XVI secolo|Sìnque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]] pe vuluntê du [[Zane Andria Doia|Giuànni Andrîa Doja]], ch'u g'ha cuscì dêtu in'àia ciǜ de villa cu-a gran lobbia vaciâ sciü-u mâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.touringclub.it/destinazioni/loano/vedere/137211-borgo-castello|tìtolo=Borgo Castello|outô=Touring Club Italiano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
;Vèrxi
[[Immaggine:Loano, frazione Verzi.jpg|sinistra|miniatura|Vista de Vèrxi da-u semitéiu]]
[[Vèrsci|Vèrxi]] (''Vèrsci'' o ''Vérsci'' in-tu sö parlâ, ''Verzi'' in italiàn) a l'è ricunusciüa cumme l'ünica frasiùn de Löa<ref name="statuto" />, a se tröva in-te l'âta valâ du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]] (''U Fisòn''), ciǜ a munte du centru du cumǜn. U paîze, misciu a-i pé du [[Munte Carmu (Prearpi Ligüri)|Munte Carmu]], u se cunpûne a sö otta de burghê de Burgaìn, da Gêxa e de l'Ìzua (''da Bassu'' e ''d'Otu''), ciǜ quélla abandunâ di Quàrxe (''Cuàrsce'')<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/page/101008|tìtolo=Il Territorio|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
In antìgu, u paîze u l'êa spartìu da-u Fusòn tra-e cumünitê de [[Giüstexine|Giüsténixe]] e de [[Tuiran|Tuiàn]], pe vegnî dunque in cumǜn pe sö cuntu da-u [[XVII secolo|Seiséntu]] fina du [[1878]], cu-u numme de ''Verzi - Giustenice'' e dapö de ''Verzi - Pietra'', pe pasâ a-a fìn sutt'a quéllu de Löa<ref>{{Çitta web|url=https://siusa-archivi.cultura.gov.it/cgi-bin/siusa/pagina.pl?TipoPag=prodente&Chiave=31887|tìtolo=Comune di Verzi Pietra|outô=Sistema Informativo Unificato per le Soprintendenze Archivistiche|léngoa=IT|vìxita=2025-07-18}}</ref>.
;Cuntrê
* I Masòcchi (scrîtu ascì ''I Masòki'', ''Mazzocchi'' in italiàn): i sun ina burgâ de canpagna, mensönâ fina du [[XVI secolo|Sinqueséntu]], che de prubabile a piggia u numme da üna de famìgge ch'i ghe stavan. In-te sta ''villa'' u [[Aostin Giustignan|Giustiniàn]] u ghe registra chinze föghi in-ti sö anâli, cu-i ommi di Masòcchi ch'i l'han cultivòn de lungu i sciti in-te sta parte da valâ du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 91}}</ref><ref name=":1">{{Çitta|Arecco, 1984|''Il territorio di Loano'', p. 8}}</ref>.
* I Meixèi (scrîtu ascì ''I Meyxèy'', ''Meceti'' in italiàn): âtra burgâ de canpagna, i se trövan ciǜ a munte di Masòcchi e i piggian foscia u numme da-a ciànta da [[méixa]] o che dunque da de famìgge du postu o ancùn da-a paòlla "[[maxê]]"<ref name=":1" /><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 92-93}}</ref>.
=== Cunfìn ===
U cumǜn de Löa u g'ha di cunfìn cun quéllu d[[a Prìa]] a levante, cun [[Bardenèi|Bardenéi]] e [[Giüstexine|Giüstéxine]] a settentriùn, cun [[Buinzan|Buisàn]] a punénte, e cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] a meridiùn<ref name="statuto" />.
== Stoja ==
=== Urìgine du numme ===
A mensiùn ciǜ antìga de Löa a se tröva in-ta cuscì dîta ''[[Crunaca de San Peru|Crunaca de San Péu]]'', dunde, in-ta dunasiùn fêta du [[775]] da-u [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]], u l'è mensönòn u scitu "''qui Louenis vocatur''". Da-a furma pe ''Lovenis'' a se riva du [[1076]] a ''Lodanum'', scibén che stu papê u segge cunscideròn in fâsu, cumme turna du [[1171]]. Dapö, u se tröva ''Loinis'' du [[1212]], ''Lodanis'' du [[1212]]-[[1213|13]], ''Loenis'' du [[1214]], ''Loganum'' du [[1257]], ''Lodani'' du [[1263]]-[[1283|83]], cun de âtre mensiùi de doppu de ste furme o fina cumme ''Lovanum'', ''Lovanus'', ''Lodoanus'', ''Lodanus'', ''Logdano'' e, tra-e menu latîne, ''L'Ovo'', ''Loan'', ''Loam'', ''Luano'' e ''Loano'', ch'i cumensan zà du [[XIV secolo|Trexéntu]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 84-85}}</ref>.
U numme de Löa u ne vegne de prubabile, pe-a sö terminasiùn in ''-anus'', da in antìgu ''fundus'' rumàn che, pe cuntu du [[Nino Lamboglia]], u saiéva da ligâ a-a ''[[gens Lollia]]'', de dunde u se parliéva du ''fundus *Lollianus''. De de lì, u tupònimu u saiéva pasòn a ''*Loeyàn'', pe vegnî dunque ''*Loeàn'' cu-a cazǜa da semivucâle, furma ch'a l'ha portòn tantu a-i nummi, a-a latîna, in ''Lodanum'', ''Lovanum'' e ''Loganum'', che a-u ''Loano'' d'ancö. Dapö, in-tu [[Lengoa ligure|ligüre]] u gh'è stêtu ancùn u mesciâse de l'acéntu a ''Loeua'', Löa, cu-a cazǜa de l'ǜrtima léttia cumm'u l'è capitòn, prezenpiu, pe [[Möa]]. De âtre pruposte i véggan pe cuntru l'urìgine du numme in-ta paòlla ''lovea'', döveâ in-tu sensu de "scitu, terén", da ligâse a l'antìga destinasiùn de ste têre<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 85-86}}</ref>, o ancùn da in ''ovanum'', ch'u ne vegniéva da l'​''ovum'' mustròn ascì sciü-u stemma du cumǜn<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Origini del nome di Loano'', pp. XXIII-XXIV}}</ref>.
=== Preistoja e antighitê ===
Pe-i trêti du sö territòiu, in-tu cumǜn de Löa u nu s'è truvòn guêi de testimunianse da-a preistoja cumme, pe cuntru, u l'è stêtu in-ti paîzi vixìn, scibén ch'u l'è stêtu de segǜu interesòn da-a prezensa de l'ommu fina da alantùa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La preistoria nelle grotte dei dintorni'', p. 15}}</ref>. A tütte e mainêe, cun di scavi di [[Anni 1990|anni '90]], in-ta regiùn du Castelâ u l'è stêtu truvòn in [[Castelà (furtificasiùn)|vilaggiu]] di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]] cun de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] e de tunbe ch'i rivan fina a l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-09-18}}</ref>.
Dapö, da-i tenpi da duminasiùn rumana i sun cunusciüi bén d'âtri rèsti truvê in-tu territòiu de Löa che, da-a sö custrusiùn ösciǜa l'[[Aogusto|Augüstu]], u l'êa traversòn da-a ''[[Via Julia Augusta]]''. Chì, sta vìa a l'êa dutâ de dùi punti, l'ün sciü-u riàn di Gazzi, [[U Puntettu (Löa)|u Puntettu]], d'ancö interòn, e l'âtru ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|riàn da Fìn]] dunde se pö ancùn végghelu, [[u Puntassu]]. De ciǜ, u gh'è di rèsti d'alantùa in-te regiùi de Barche, lighê a ina müàggia, e de Ovivétte, mentre de rōbe de st'etê i sun stête descrövîe ascì da âtre parte, tantu in-te Löa che a-u de föa. A tütte e mainêe a testimuniansa ciǜ inpurtante de l'etê rumana a l'è u gran muzaicu descrövîu in-ti Carugétti Òrbi du [[1912]] (ma mensönòn zà du [[XVII secolo|Seiséntu]]), d'ancö cunservòn in-tu [[Palàssiu Doja (Löa)|Palàssiu Doja]], ch'u duveva trövâse in-te ina [[Villa rustica|villa de canpagna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', pp. 20-22}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''1.2 Reperti archeologici lasciati dai romani'', pp. 7-9}}</ref>.
=== Etê de mezzu ===
[[Immaggine:Löa - A Màina (sec. XIV).svg|miniatura|A Maîna de Löa du [[XIV secolo|Trexéntu]], nu guêi doppu da sö fundasiùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', p. 15}}</ref>. U se ghe tröva:<br />1 - [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|Cêve de San Giuànni]]<br />2 - [[Cà di Richê (Löa)|Cà di Richê]]<br />3 - [[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|Gêxa de San Giuànni de Benedetîne]]<br />4 - Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, cu-u pussu cìvicu<br />5 - Ciàssa du Pussu in-ti Carugétti Orbi]]
Cu-a fìn de l'[[Impêo Roman|inperu]] e u pasàggiu de têre ligüri a-i [[Régno ostrogöto|ostrugoti]] e dunque a-i [[Inpêro bizantìn|bizantìn]] e a-i [[Régno longobàrdo|lungubàrdi]], u nu gh'è de testimunianse ch'i tanzen u territòiu de Löa. A tütte e mainêe, ste têre i l'han prestu repigiòn d'inpurtansa, vegnindu a sêde d'ina [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|cêve dedicâ a Santa Maria e San Giuànni]], fundâ du [[VI secolo|seculu VI]]-[[VII secolo|VII]] e mensönâ in-ta dunasiùn de [[Carlomagno|Carlu Magnu]] a l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abasîa de San Péu in Vaâtèlla]] du [[775]]. Sta gêxa, miscia da-e parte du Burgu Drentu d'ancö, a l'è segnu ch'u gh'êa asè de pupulasiùn d'avéghene de bezögnu, sensa però ch'u se sacce dund'i l'êan e chè. De segǜu quarche cà a se trövava vixìn a-a cêve, ma u ghe ne duvéva esse ascì pe-e canpagne<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 11}}</ref>; de ciǜ, a tradisiùn du postu a l'ö che de quélli tenpi scǜi e génti i fussan scurìe d'in-ta ciana a-u Pözu, vèrsu [[Santuàiu de San Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo romano'', p. 22; ''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', p. 23}}</ref>, dund'u se sajéva trövâ ''Lodanum super podium'' se nu a-u Castellu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 116}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 15-16}}</ref>.
In-ti tenpi de doppu, cu-a ruina murâle de l'abasîa, e sö têre i sun tachê e destachê ciǜ otte da-a mensa da [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]] e, cuscì, u véscu u cumensa a fâse rözu pe sti sciti mentre, in gîu a-u [[XI secolo|Mille]], vixìn a-a cêve u gh'è fundòn in [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de mùnighe benedetîne]]. A-u mêximu urdine religiùzu a sajéva da ligâ ascì a fundasiùn, a-a fuxe du rian de Berbene e vixìn a-u "Purtixö", in ospìssiu dedicòn a-a Madonna da Neve, vegnǜu dapö [[Capélla da Madonna du Luèttu (Löa)|a Madunétta]]. U munastê de benedîte, ligòn a l'abasîa de San Péu, pe-a decadensa di sö custümmi u l'è stêtu a-a fìn seròn du [[1257]], pe mezzu d'ina bulla du [[Pappa Sciandru IV]], cu-e sö prupietê ch'i sun pasê a-u [[Convénto de Sànta Catænn-a (Zêna)|Clarisse de Santa Cateîna de Zéna]]. E têre de Löa e e génti ch'i ghe stavan i l'êan cuscì spartìe tra ciǜ auturitê: quélli sciü-u Pözu e in-ta regiùn tra-u riàn de Carette e [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]] i l'êan i ciǜ liberi, misci insémme in-t'ina cumünitê cun di sö cunsuli, dapö i gh'êan quélli ch'i stavan in gîu a-a cêve, sensa d'urganizasiùn a cumünitê e lighê a-u munastê de benedetîne de San Giuanni, e ancùn i ''homines de Gazio'' e i ''homines Monasterii'', ch'i l'êan sèrvi o manenti du munastê de San Péu in Vaâtèlla, scibén che in-ti Gazzi i nu mancassen zà di sciti de padrùi privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano sotto il dominio dei benedettini e dei vescovi albenganesi'', pp. 25-27}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', p. 12}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo I. Suoi primordii ed origine'', pp. 13-14; ''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 21-24}}</ref>.
In-tu cursu du [[XIII secolo|Duxéntu]] a scituasiùn a l'è però cangiâ du bèllu cu-u muntâ d'in növu scignû: pe méggiu guernâ e sö têre e fâle méggiu rende, a-i 17 de zenâ du [[1263]] u véscu [[Lanfrancu Denegru]] u dà l'investitǜa da sö parte de Löa, quélla a punénte du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], a l'[[Obertu Doja]], ch'u l'êa u scignû ascì de [[Sanremu|Sanremmu]] e de [[Dussaiga|Dusêgua]] e ch'u l'è cuscì vegnǜu u primmu [[Cuntêa de Löa|cunte de Löa]]. A tütte e mainêe u Doja u l'ha prestu cumensòn a catâ de têre ascì a punénte du Fusòn, cunpurtanduse da scignû de quélli sciti. U véscu u l'ha dunque drovìu in debà cuntr'a-u Doja ma, cu-a sentensa du [[1266]] de l'arbitru [[Nicolò Lanfrancu]], guernatû d'Arbenga, a l'è dêta raxùn a-u vasallu, cu-e têre de Löa ch'i rivan cuscì a punénte fina a-u rian da Fìn, cumme a-a giurnâ d'ancö. Stu fèudu, de ciǜ, scibén ch'u l'êa pasòn a in scignû zenéze u nu faxéva pe ninte parte de têre da [[Repùbrica de Zena|Repüblica]], ma in qualitê de cuncesiùn du véscu u l'êa cunscideròn cumme in [[Féodo inperiâle|fèudu inperiâle]], cun pina suvranitê du Doja<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Loano è ceduta ai Doria'', pp. 28-32}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo II. Avvenimenti dei secoli XII e XIII'', pp. 24-28}}</ref>.
De doppu de l'Obertu, a-i primmi du [[XIV secolo|Trexéntu]], u fèudu de Löa u l'è dunque pasòn a-u sö fìggiu [[Curâdu Doja|Curâdu]] e dapö a-u nêu [[Raffu Doja|Raffu]]. U nêu, in-tu detàggiu, u l'è stêtu du bèllu inpurtante in-ta stoja de Löa, firmandu ina [[Cunvensiùn fra Raffu Doja e i ommi du Pözu|cunvensiùn cun 71 padrùi de cà du Pözu]] a-i 19 de lüggiu du [[1309]]. Cun stu papê u Raffu u g'ha prumìsciu che, s'i l'avessan fêtu San Martìn da vixìn a-a cêve tenpu de dùi anni, i l'aviévan risevǜu de badda in quaddru de têra de 12 passi pe fiancu, in ortu e da cāsïna pe fabricâse a cà, ciǜ che sbasciâghe e tàsce. A sta vuluntê du Doja a curispunde dunque a fundasiùn da Maîna, cu-ina cumünitê che du rèstu a cunservava i sö antìghi diritti e statǜi, raprezentâ da dùi Cunsuli e da in Cunséggiu de duzze menbri, dund'i se sun prestu ünìi ascì di ommi di Gazzi e du Munastê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Si abbandona Loano sul Poggio'', p. 33}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.1 La preurbanizzazione medievale'', pp. 12-13}}</ref>. De quélli tenpi, u paîze u se spandéva grossu moddu a-u cö du Burgu Drentu, in-tu mezzu tra-a cêve, ch'a duvéva trövâse in curispundensa de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]], e a gêxa de San Giuànni de Benedetîne, che foscia a l'êa dunde ancö u se tröva l'[[Ātòju da San Giuànni u Batìsta (Löa)|ātòju di Giànchi]]. Pe-a tradisiùn, e primme chè da Maîna i sun stête quélle tra-u Carùggiu du Fusòn (''Via Renato Boragine'') e a Ciàssa Grande, d'ancö Ciàssa Rocca, dund'a se tröva ancùn a [[Cà di Richê]], du [[1310]]. Dapö, u paîze u l'è cresciǜu vèrsu punénte lungu u Carùggiu Drîtu (''Via Cavour'') e vèrsu munte pe-u Carùggiu de San Zane che, rivòn fina da-a gêxa, u l'êa seròn da 'na porte<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.2 L'urbanizzazione del 1300'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Capo III. Signoria dei Doria in Loano. Forma di governo'', pp. 33-35}}</ref>. Föa da Maîna, da-i tenpi du Raffu ascì u burgu du Castéllu u l'è cresciǜu, svilüpanduse a-i pé da rexidensa d'alantùa di Doja e vegnindu seròn, de prubabile, in-t'in gîu de müàgge cun trê porte e de tûri<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. Il Castello'', pp. 35-36}}</ref>.
De mentre che u fèudu u se svilüpava, u l'è stêtu interesòn da-i fêti e da-i remésci ch'i l'han tucòn i [[Döia (famiggia)|Doja]] de quélli tenpi, vegnindu tacòn a-a Repüblica cu-a bandìa ch'a l'ha curpìu a famìggia du [[1342]], p'esse dêtu indarê pasòn tréi anni. Du [[1401]], tenpu du cunte [[Durìn Doja]], Löa a patisce u broccu e u saccu du capitàn [[Filippino Cavassola]], ch'u l'êa a-u servìssiu du [[Cumün d'Arbenga|Cumǜn d'Arbenga]], pe mantegnî i sö surdàtti e a despêtu di mille fiurìn de guàsti, a-a fìn d'in debà du [[1403]] u s'è diciaròn che Arbenga a nu gh'avesse da cunpensâ Löa, dêtu che u Cavassola u l'axéva agìu pe sö cuntu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. I primi Doria in declino'', pp. 36-37}}</ref>. Cu-u muntâ da pupulasiùn, a l'è stêta custruìa ina növa gêxa, dedicâ de lungu a San Giuànni, cunsacrâ a-i 14 de mazzu du [[1458]] e fêta in-tu scitu de l'ātòju di Giànchi, che dapö u n'ha repigiòn ina parte de müàgge<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I primi Doria. La consacrazione della chiesa parrocchiale'', p. 38}}</ref>.
=== Etê mudèrna ===
Tra-a fìn du [[XV secolo|Quattruséntu]] e u [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u paîze u l'è cresciǜu ancùn a munte da "Cuntrâ Mêstra", a furmâ e a parte di Carugétti Orbi tra ''Via Bernardo Richeri'' e ''Via del Monte'', mentre ciǜ luntàn, a punénte, i se trövan de primme custrusiùi, cumme l'ospeâ. Sti tenpi i sun marchê ascì da-a chéta di [[Döia (famiggia)|Doja]], cu-u [[Curâdu III Doja|Curâdu III]] che, pe-i puffi ch'u gh'axéva ciantòn, du [[1505]] u l'ha vendǜu u fèudu pe 30.000 scüi a-u [[Gian Loigi Gottardo Fiesco|Gian Luigi Fiescu u Véggiu]]. A despêtu de di ricursi, st'attu u l'è cunfermòn e cuscì, a-i 5 de lüggiu, i raprezentanti de Löa i züan fedeltê a-u növu scignû e du [[1507]] u l'è fêtu l'attu definitìvu de cesiùn. A növa duminasiùn a nu l'ha portòn guêi de cangiamenti in-ta [[Cuntêa de Löa|cuntêa]], cu-i növi scignûi ch'i nu ghe stavan guêi e che, a tütte e mainêe, i l'axévan cunfermòn i statǜi de primma; a-i primmi du Sinqueséntu u véscu [[Aostin Giustignan|Oustìn Giustiniàn]] u registra 265 famìgge in-tu territòiu de Löa, pe pocu ciǜ de mille persùne in-te tüttu. Du [[1508]] u fèudu u l'è dunque pasòn a-u [[Scipión Fiésco|Scipiùn]] e a-u [[Sinibàrdo Fiésco|Sinibardu Fiescu]], pe vegnî dapö du Sinibardu sulu, cu-u Scipiùn ch'u s'êa pigiòn [[Lavagna]], tegnindulu fina a-a sö mòrte du [[1528]], quand'u l'è pasòn indivizu a-i figgi<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', p. 19}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', pp. 39-41}}</ref>.
[[Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - tàrga (1).jpg|sinistra|miniatura|A targa sciü-a faciâ de [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|Sant'Oustìn]] ch'a rigorda l'interventu du [[Gianandrîa Doja]] e da mugê, [[Zenobia Du Carettu]].]]
Löa a l'è dunque restâ sutt'a-i [[Fiésco (famìggia)|Fieschi]] ancùn fina du [[1547]], quàndu cu-a [[Conzûa di Fiéschi|cunzǜa falìa]] du [[Gian Loigi Fiesco|Gian Luigi]] a famìggia a l'ha persu tütte e sö rôbe, cunpresu u fèudu de Löa che, pasòn ina cürta ocupasiùn du [[Stâto de Milàn|guernatû spagnollu de Milàn]], u l'è finìu a l'[[Dria Doia|Andrîa Doja]] insémme a-e âtre têre di Fieschi. Pasòn ina dēxéna d'anni, cumme i âtri fèudi du Doja Löa a passa du [[1560]] a-u [[Pagàn Döia|Pagàn]], sensa che però nisciǜn di dùi u se interèsse guêi a-a cuntêa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Loano in possesso dei Fieschi'', p. 41; ''I secondi Doria. Andrea Doria conte di Loano'', pp. 42-45}}</ref>. L'ünicu travàggiu inandiòn de quélli tenpi, u l'è stêtu a custrusiùn de müàgge de diféza, fête survatüttu u cuntrastâ u perìculu di piratti türchi e finìe gràssie a l'interventu du növu scignû, u [[Gianandrîa Doja]], scibén ch'i sajàn de lungu de prupietê da cumünitê. A-a fìn de sti travàggi, u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn a l'architettu [[Giuànni Punsellu]] a sö növa rexidensa in-te Löa, u [[Palàssu Doja (Löa)|Palàssu Doja]], inandiòn du [[1578]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 20-22}}</ref>. Dapö u l'ha fêtu ciantâ a levante du palàssiu i cuscì dîti Giardìn du Prìnsipe, mentre u l'ha misciu man ascì a-a [[Castéllu di Doja (Löa)|véggia rexidensa]] a-u Castéllu. A partî da-u cunventu picìn de Santa Maria de Mizeicòrdie, fundòn du [[1578]] pe-i [[Órdine di mìnimi|fratti minimi]] e da-u [[1582]] a-i [[Órdine de Sant'Agostìn|fratti de San'Oustìn]], tra-u [[1588]] e u [[1604]] u l'è tiòn sciǜ u gran [[Cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta (Löa)|cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 49-51}}</ref>. De sti tenpi u Doja u l'ha misciu ascì man a l'urganizasiùn da cuntêa, cu-a pruclamasiùn di [[Statǜi de Löa du 1602|Statǜi du 1602]] ch'i l'êan ciǜ strêti de quélli antìghi da cumünitê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Gli statuti del 1602'', pp. 52-55}}</ref>. De quéllu annu, pocu primma da sö mòrte du [[1606]], u cunte u l'ha cumandòn l'inprinsìpiu di travàggi pe in âtru cunventu, [[Cunventu de Munte Carmèllu|Munte Carmèllu]], finìu da-u sö fìggiu [[Andrîa I Doja|Andrîa]] du [[1608]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Le opere pubbliche di Giovanni Andrea'', pp. 50-51; ''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 56-58}}</ref>.
In-tu cursu de stu seculu u Burgu Drentu u l'ha cuntinuòn a crésce a-u postu di spàssi ancùn tegnǜi a orti, survatüttu da-e parte di Carugétti Orbi, cu-a cà ch'a sêra d'ancö Ciàssa Palèstru da punénte ch'a l'êa vegnǜa a sêde da sécca de Löa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.3 L'urbanizzazione quattro-cinquecentesca'', pp. 23-24}}</ref>. A l'inprinsìpiu du [[XVII secolo|Seiséntu]] sciǜ sta ciàssa u l'è custruìu u Palàssu du Cumandante e in palàssu pe-u [[Carlu I Doja Du Carettu|Carlu I]], fìggiu du Gianandrîa e [[Ducâto de Tùrsci|dücca de Türsci]], tantu che sta ciàssa a l'êa dîta "du Dücca". A punénte da sécca u Gianandrîa u l'ha cumisciunòn ascì ina fîa de chè da mette a pixùn, mentre a se svilüppa pe sö cuntu a fîa de chè a punénte du Palàssu du Cumandante e e primme du Burgu de Föa<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.4 L'urbanizzazione secentesca'', pp. 27-28}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', p. 58}}</ref>. A-i tenpi tra-u Gianandrîa e l'Andrîa I a remunta ancùn a custrusiùn du cuscì dîtu "béu du Prìnsipe", ch'u portava l'êgua a muìn e gunbi du scignû e pö a-e funtane pübliche e privê du fèudu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 58-59}}</ref>. A-a mòrte de l'Andrîa I a regensa a l'è pasâ a-a mugê, [[Giuànna Colonna]], ch'a l'ha dêtu i Capìtuli a-u Munte de Pietê, ma a-a sö mòrte du [[1620]] u fìggiu [[Pagàn Giò Andrîa Doja|Pagàn Giò Andrîa]] u gh'axéva sulu trez'anni. In-ta [[Goæra Savöia-Zêna do 1625|guêra tra-i Savoia e Zéna du 1625]] u fèudu a l'è ocüpòn da-i piemuntézi, ch'i ne sun scurìi a-i 16 de zügnu; i Capìtuli da pâxe i sajàn stanpê du [[1634]] pròpiu in-te Löa. Finìu u vöu de putere cu-u muntâ du Pagàn cumme Andrîa II, u sö guèrnu e, dapö, a regensa da mugê [[Maria Polissena Landi]] i sun stêti ancùn in muméntu de inpurtanti travàggi püblici: du [[1633]] a l'è inandiâ a [[Gêxa de San Giuànni u Batìsta (Löa)|gêxa növa de San Giuànni]], cunsacrâ du [[1638]], mentre i cumensan i travàggi pe in cunventu di Capüsìn, ch'u sajà finìu a-i tenpi de l'[[Andrîa III Doja|Andrîa III]] e, a-a sö mòrte, da regente [[Viulante Lumelìn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea II e Giovanna Colonna'', pp. 67-70}}</ref>. De sti tenpi, cu-i ürtimi Doja a pasâ ancùn du tenpu in-te Löa, u se rigorda a custrusiùn de l'[[Ātòju da Madonna du Ruzàiu (Löa)|ātòju di Türchìn]] sciü-e ruine da gêxa véggia, finìu du [[1661]], e de cumme, du [[1657]], u paîze u fusse scanpòn a-a pèste ch'a l'axéva curpìu a [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 71-72}}</ref>. Dapö, u lungu guèrnu du [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]] u l'è stêtu in muméntu de svilüppu pe-u fèudu, cun növe ativitê e fàbbriche regulê da sìnque "Urdini" du [[1685]], scibén che u cunte u nu l'agge tostu mâi vixitòn Löa. Du [[1691]] u s'è custruìu u [[Punte du Nicciu (Löa)|punte du Nicciu]] sciü-[[U Fusòn (Löa)|u Fusòn]] e, de lungu de quélli anni, u s'è misciu man ascì a [[Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn (Löa)|San Dagnàn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Giovanni Andrea III e la reggenza di Violante Lomellini'', pp. 77-81}}</ref>.
[[Immaggine:Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria.jpg|miniatura|''Pianta del territorio di Loano feudo di S.A.S. il Prencipe Doria'', mappa de l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]]]]
Du [[1737]], a-a mòrte tantu du Gianandrîa III che du sö fìggiu Andrîa, u fèudu u l'è pasòn ascì de fêtu a-i [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i n'axévan pigiòn a suvranitê a-i 18 de dixenbre du [[1736]]. A tütte e mainêe i növi scignûi i l'han dêtu cunfèrma du fèudu a-i Doja, ch'i sun andêti avanti a numinâ di cumisâi pe guernâlu. Sti-lì i sun vegnǜi ancùn ciǜ liberi da quàndu, du [[1761]], u [[Giò Andrîa IV Doja|Giò Andrîa IV]] u l'axéva fêtu San Martìn da [[Zena|Zéna]] a [[Romma|Rumma]], mentre i Savoia i l'axévan portòn in-te Löa ina guarnixùn cu-in sö Cumandante de Ciàssa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', p. 89}}</ref>. Cun l'andâ aprövu a-e pulitiche di Savoia, Löa a l'è dunque interesâ da-a [[Goæra de sucescion aostriaca|guêra de sucesiùn austriaca]]: a sö guarnixùn, izulâ, a l'è prestu scurìa a [[Garesce]] insémme a-e génti de ciǜ cuntu e a l'aministrasiùn, mentre u fèudu u l'è pigiòn du [[1745]] da-i spagnolli du marcheize de Castellar. A pezantiscima ocupasiùn spagnolla, cun 40.000 surdàtti ch'i ghe sun stêti fina a-a fìn de l'annu e, in parte, ancùn a-a mitê du [[1746]], a l'ha fêtu pagâ dàssiu pe bén 30.000 franchi, cun saccu de têre e de chè. Turnòn a-a fìn de stu annu a-i Savoia, di növi pruvedimenti ciǜ strêti pe-i feudatâi i l'han spunciòn u Doja a firmâ de cunvensiùi cu-a cumünitê pe gestî l'üzu e e tàsce sciü-i gunbi e i muìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'annessione di Loano al Regno di Sardegna'', pp. 90-91}}</ref>.
Du [[1770]], cu-a pruclamasiùn de Regie Custitusiùi Generâli, in-te Löa cumme in-ti âtri fèudi inperiâli i l'intran in vigû a réu e léggi du [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], ch'i l'han portòn a strenze diritti e puteri tantu di cunti che cumünitê, cu-a gestiùn da giüstissia, rispetivamente, penâle e civìle ch'a l'è cuscì pasâ a l'aministrasiùn du regnu. Cun st'attu chì e u vegnî menu di diritti feudâli u riva dunque a-a sö fìn u duminiu di Doja sciǜ Löa, tegnǜu a l'ürtimu da-u [[Zorzu Andrîa Doja|Zorzu Andrîa]], cunte cumme Andrîa VI. A tütte e mainêe, de quélli tenpi u gh'è stêtu ascì in sèrtu svilüppu pe-u paîze, cu-a sö növa funsiùn de portu pe-u regnu, survatüttu pe-a sâ, che d'in-te Löa a l'êa camalâ a bastu fina a [[Sêva]]. A dannu di Doja, da-u [[1785]] e tàsce du regnu i sun careghê ascì sciü-i bêni feudâli, che da-u [[1797]] i vegniàn du tüttu paéggi a quélli civìli, mentre du [[1780]] a prupietê de müàgge a l'êa pasâ da-a cumünitê a-u regnu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Dalla cessazione del feudo alla battaglia di Loano'', pp. 93-97}}</ref>.
Cun l'inprinsìpiu du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u crésce da Maîna u vegne ciǜ cuntegnǜu, blucòn pe-a primma parte du seculu da-e regule sciü-e custrusiùi ösciǜe da-i Doja. A tütte e mainêe, pasòn quarch'annu u muntâ di cumèrci e a fìn de sti regulamenti i l'han portòn a paéggi interventi in-te chè du Burgu Drentu, isê fìn a-u tersu ciàn survatüttu lungu u Carùggiu du Fusòn e a Cuntrâ Mêstra, tantu che da-u [[1700]] a-u [[1756]] quélle a cadastru i muntan squêxi du dùggiu, tostu tütte in survaelevasiùn. A partî da-u [[1730]] u se cumensa a lastregâ a risö i carùggi du Burgu Drentu e, tra-i âtri travàggi püblici, i se rigordan ancùn a Cà du Capìtulu, palàssu da cumünitê da-u [[1758]], a porte du Relöiu du [[1774]] e a fundasiùn du semitéiu sciü-a vìa di Masòcchi du [[1797]], ciǜ che di travàggi a-e custrusiùi ch'u gh'êa zà<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.5 L'espansione settecentesca'', pp. 33-36}}</ref>.
=== Etê cuntenpuranea ===
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|Quaddru de l'[[Hippolyte Bellangé]] dedicòn a-a batàggia de Löa.|250x250px|sinistra]]
L'inprinsipiu de l'etê cuntenpuranea u l'è stêtu pe Löa in âtru muméntu de gran crizi, cun l'invaxùn da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] da parte de armê rivulusiunàie fransêzi che, dapö ch'i gh'axevan tiòn cuntru cun di canùi da-e Ovivétte, du [[1794]] i l'han pigiòn u paîze. U cuntrollu de Löa u l'è però turnòn a-i austru-piemuntêzi cumme che i fransêzi, a-i 9 de lǜggiu du [[1795]], i se sun retiê lungu a cuscì dîta "lìnea du Burghéttu", a-u de là da [[Scciumêa Varatella|Vâatèlla]]. L'ataccu finâle di fransêzi, pasòn a-a stoja cumme a [[Bataja de Löa|batàggia de Löa]], u l'è stêtu a-i 23 de nuvénbre de quéllu annu e, cu-a sö vitôia, Löa a finisce sutt'a-u cuntrollu da Fransa, ch'a g'ha lasciòn ina guarnixùn a Munte Carmèllu e in-ti ātòj. A-i tenpi da [[canpagna d'Egittu]] u l'è ristabilìu u guèrnu di Savoia ma, scurìi sti-lì in [[Sardegna]] a-a fìn du [[1798]], Löa a l'ha dumandòn du [[1799]] l'anesiùn a-a [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligüre]], dund'a l'è fêta capitâle de cantùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', p. 99}}</ref>.
Du [[1805]], insémme a-u rèstu da Ligüria, Löa a l'è finìa in-tu [[Prìmmo Inpêro françéize|Primmu Inperu fransêze]], dund'a l'è stêta cunprêza in-tu [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartiméntu de Muntenötte]], sutt'a-u Cantùn da Prìa. De quélli tenpi i sun stêti serê tütti i cunventi e e cungréghe du paîze, mentre i sun levê i stemmi di Doja in-tu paîze. Vèrsu a fìn du duminiu du [[Napolion Bonaparte|Napuleùn]], a-i 15 de frevâ du [[1814]], in-te Löa u gh'è pasòn u [[Pappa Pìu VII]] mentre ch'u ne vegnìva indarê da [[Fontainebleau]], ch'u se gh'è fermòn a pregâ e a benedî u populu in San Giuànni<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il periodo napoleonico'', pp. 100-101}}</ref>. A-i 25 d'arvî du [[1814]] u l'è turna stabilìu u guèrnu di Savoia, cun Löa ch'a l'è vegnǜa a capitâle de ün di séi distrêti da [[Pruvincia d'Inéia|pruvinsa d'Onéggia]], e i l'intran turna in vigû e léggi e i ordinamenti cumm'i l'êan avanti di fransêzi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Ritornano i Savoia'', pp. 102-103}}</ref>. U cumensa cuscì in perìudu de gran svilüppu, tantu pe-e ativitê a têra che pe-i cumèrci pe mâ, cun paégge famìgge de Löa ch'i l'êan vegnǜe di armatûi inpurtanti, scibén che in-ta segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] i l'han duvǜu cangiâ i sö interèssi vèrsu a têra pe-u muntâ da cuncurensa di vapuri e di porti ciǜ grandi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 104-107}}</ref>.
U svilüppu de custrusiùi privê, cumme du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è pe-u ciǜ in elevasiùn, che pe stu seculu a l'interèssa survatüttu e chè in-ti Carugétti Òrbi. De sti tenpi i cumensan ascì di travàggi a-e stradde de Löa: du [[1818]] u se cumensa a traciâ a vìa a mâ, vegnǜa a-u dì d'ancö a pasegiâ, e du [[1826]] u s'inbastisce u primmu servissiu de lüminasiùn püblica. In-ta segunda mitê du seculu a l'è caciâ zǜ parte di bastiùi e de müàgge, pe fâ vegnî méggiu i tràffeghi cu-u Burgu Drentu e zùnzine e vìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''2.6 L'urbanizzazione ottocentesca'', pp. 39-41}}</ref>. Du [[1871]] u palàssu di Doja u vegne u növu munisìpiu e, du [[1878]], a-u cumǜn de Löa u ghe vegne tacòn quéllu de [[Vèrsci|Vèrxi]], blucòn pe vuluntê di verxìn u prugèttu de tacâli a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 116}}</ref>. Du [[1872]] ascì Löa a l'è zuntâ cu-ina [[Stasiùn de Löa|sö stasiùn]] a-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], mentre i se svilüppan ascì paégge istitusiùi, da-e scöe de ciǜ livélli a quélle pe l'asisténsa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e topomastica'', p. 120; ''La scuola'', pp. 131-136; ''Beneficienza e Opere Pie'', pp. 137-140}}</ref>. A-u mêximu tenpu, vèrsu l'inprinsìpiu du [[XX secolo|Növeséntu]], Löa u cumensa a vegnî ina lucalitê inpurtante pe-u türismu, tantu a-i bagni che, survatüttu da-u primmu doppuguêra, in-te culonie, pe rivâ zà du [[1934]] a tostu trexentumilla prezense. Ciǜ che u svilüppu de in pocu d'indüstria, tra-i ürtimi fêti di [[Anni 1930|anni '30]] u l'è stêtu traciòn u növu percursu de l'[[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Aurelia]], de darê da Maîna, e fêtu méggiu a feruvìa; mentre in-ta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guêra Mundiâle]] Löa a l'ha patìu ascì di bunbardamenti, cu-u pezzu ch'u l'è stêtu quéllu di 6 d'agùstu du [[1944]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''L'amministrazione fra 1800 e 1900'', pp. 141, 147}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evulusiùn demugràfica ===
{{Demografia/Lêua}}
=== Minurànse furèste ===
Segundu l'[[ISTAT]], a-i 31 de dixenbre du 2024 i rexidenti furèsti a Löa i sun 1.087<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?l=it&a=2024&i=P03|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|editô=[[ISTAT]]|léngoa=IT|vìxita=2025-05-15}}</ref>.
=== Cugnummi ciǜ difüzi ===
I cugnummi ciǜ difüzi a Löa i sun: ''Burastero'', ''Tassara'', ''Villa'', ''Ferrari'' e ''Rossi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciǜ difüzi cumǜn pe cumǜn, Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-05-20}}</ref>.
=== Persùne lighê cun Löa ===
* [[Ferdinando Elice]] (Löa, [[1786]] - [[Zena|Zéna]], [[1847]]), prufesû e fizicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VIII. Signor Ferdinando Elice'', pp. 334-336}}</ref>.
* [[Antonio Stella]] (Löa, [[1787]] - Löa, [[1848]]), prufesû de chimica e spesiâ<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia V. Signor Antonio Stella Chimico Farmacista'', pp. 327-329}}</ref>.
* [[Felice Isnardi]] (Löa, [[1802]] - [[Zena|Zéna]], [[1843]]), archeolugu e storicu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia VII. Signor Felice Isnardi archeologo'', pp. 331-333}}</ref>.
* [[Fabio Accame]] (Löa, [[1812]] - [[Zena|Zéna]], [[1875]]), studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Roberto Abbondanza|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/fabio-accame_(Dizionario-Biografico)/|ànno=1970|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 1|capìtolo=ACCAME, Fabio}}</ref><ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia IX. Signor Avvocato Fabio Accame'', pp. 336-337}}</ref>.
* [[Giuseppe Valerga]] (Löa, [[1813]] - [[Gerusalemme|Gerüsalemme]], [[1872]]), [[patriarca latìn de Gerüsalemme|patriarca latìn de Gerüsalèmme]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia I. Mons. Giuseppe Valerga Patriarca Latino di Gerusalemme'', pp. 314-319}}</ref>.
* [[Emanuele Valerga]] (Löa, [[1818]] - [[Varappuzha]], [[1864]]), [[Sêde titolâre de Miriofito|véscu de Miriofitu]] e [[Diocexi de Quilon|vicàiu apustolicu de Quilon]]<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia II. Mons. Carlo Giacinto di S. Elia Vescovo di Miriofidi e Vicario Apostolico di Quilon'', pp. 319-322}}</ref>.
* [[Giuseppe Opizzo]] (Löa, [[1818]] - [[Limma|Lima]], [[1867]]), capitàn e patrùn de barchi<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XII. Signor Giuseppe Opizzo Capitano Marittimo'', pp. 342-343}}</ref>.
* [[Pietro Valerga]] (Löa, [[1821]] - Löa, [[1903]]), carmelitàn e urientalista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-valerga/|tìtolo=Valèrga, Pietro - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>.
* [[Giuseppe Lavagna]] (Löa, [[1828]] - [[Turin|Türìn]], [[1876]]), avucatu e studiûzu de dirittu<ref>{{Çitta|Padre Enrico, 1874|''Biografia XI. Commendatore Avv. Giuseppe Lavagna nipote'', pp. 338-342}}</ref>.
* [[Pietro Guastavino]] (Löa, [[1858]] - [[Zena|Zéna]], [[1909]]), giurnalista e puliticu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Fabio Zavalloni|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/pietro-guastavino_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2003|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 60|capìtolo=GUASTAVINO, Pietro}}</ref>.
* [[Gino Pollacci]] ([[Pavia|Pavìa]], [[1872]] - Löa, [[1963]]), butanicu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Francesco Bracco|outô2=Francesco Sartori|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gino-pollacci_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2015|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|volùmme=Vul. 84|capìtolo=POLLACCI, Gino}}</ref>.
* [[Giuseppe Garassini Garbarino]] (Löa, [[1885]] - [[Poreč]], [[1917]]), aviatû e militâre<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Enciclopedia Italiana|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/giuseppe-garassini-garbarino_(Enciclopedia-Italiana)/|ànno=1932|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|çitæ=Rumma|léngoa=IT|capìtolo=GARASSINI GARBARINO, Giuseppe}}</ref>.
* [[Gianni Amico]] (Löa, [[1933]] - Löa, [[1990]]), scenegiatû e regista<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/gianni-amico/|tìtolo=Amico, Gianni - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2025-10-09}}</ref>.
== Posti de interèsse ==
=== Architetüe religiùze ===
;Paròcchia de San Giuànni u Batìsta
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano-chiesa San Giovanni2.jpg|A gêxa de San Giuànni
Immaggine:Loano - Oratorio delle Cappe Turchine - vista notturna (1).jpg|L'ātòju di Türchìn de nötte
Immaggine:Loano - Oratorio di San Giovanni Battista - 2023-09-01 23-45-29 001.jpg|L'ātòju di Giànchi
Immaggine:Santoâio di Sànti Cöximo e Damiàn (Lêua) - estèrno (1).jpg|U santuàiu de San Dagnàn
Immaggine:Santuàiu da Madonna du Lurêu (Löa) 12.jpg|A Madunétta
Immaggine:Capélla de Nòstra Scignôa da Merçêde (Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Rulandétte
</gallery>
* Gêxa de San Giuànni u Batìsta: a l'è a gêxa ciǜ inpurtante de Löa, sêde da paròcchia du paîze da-u [[1662]], finìi i travàggi du [[1633]]-[[1638|38]] pe fabricâla a pigiâ u postu da [[Cêve de Santa Maria e San Giuànni (Löa)|gêxa véggia du Burgu Drentu]]. A g'ha ina furma a duzze lati, da-u diametru de 75 mêtri, crövìa da 'na cupula âta 43 mêtri ch'a g'ha in simma a stàtua d[[San Gioâne Batista|u Batìsta]], fêta in cangiu du véggiu têtu d'abaìn, derüòn da-u [[Teramottu de Dian|tarantantàn du 1887]]. De drentu, u se tröva in gran ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] suviastòn da 'na têja du [[Doménego Fiazélla|Fiasella]]; sciü-u perimetru da gêxa i ghe sun ascì öttu capelétte, quattru pe parte, serê in simma da 'na trabeasiùn pitüâ cun santi e prufêti, travàggiu du [[Gêumo Grafìgna|Graffigna]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa parrocchiale di S. Giovanni Battista'', pp. 155-157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20987/|tìtolo=Chiesa di San Giovanni Battista|léngoa=IT|vìxita=2025-10-11}}</ref>.
* Ātòju da Madonna du Ruzàiu: dîtu ascì di Türchìn da-a cungréga ch'a g'ha a sêde, u l'è stêtu fabricòn du [[1661]] in-tu scitu dund'a gh'êa a gêxa véggia de Löa, caciâ zü e döviâ in-te di töcchi de müàgge de l'ātòju. De güstu baroccu, u g'ha ina ciànta a quattru lati a ina navâ sula, cun l'ātâ ch'u g'ha in simma in quaddru che foscia u l'è du [[Giovan Battista Gaulli|''Baciccio'']] e ina capelétta ch'a se ghe dröve a-a manca<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Turchini'', pp. 168-169}}</ref>.
* Ātòju da San Giuànni u Batìsta: dîtu ascì di Giànchi da-u survanùmme de l'âtra cungréga da Löa, che chì a g'ha de sêde, u l'è misciu in-tu scitu da gêxa de l'antìgu [[Munastê de benedetîne (Löa)|munastê de benedetîne]], pe vegnî ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. U l'ha pigiòn e sö furme d'ancö cun di travàggi du [[XVIII secolo|Setteséntu]] e, in-tu nicciu in simma a l'ātâ, u gh'è cunservòn ina stàtua du santu patrùn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Oratorio dei Bianchi'', p. 168}}</ref>.
* Santuàiu di Santi Cosma e Dagnàn: dîtu sulu de San Dagnàn ascì, u se tröva a-u Pözu, in-tu scitu du primmu centru de Löa, dund'u l'è stêtu fabricòn in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe l'interventu du cunte [[Gianandrîa Doja]], sutt'a-u primmu titulu de Maria Santiscima du Munte Oivê. A sö strutǜa a l'è quélla de capélle de canpagna, cun faciâ a cabànna e canpanìn a véja, e de drentu u se svilüppa in-t'in'aula ünica, cun decurasiùi de l'inprinsipiu [[XX secolo|Növeséntu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20991/|tìtolo=Santuario dei Santi Cosma e Damiano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref>.
* Capélla da Madonna du Luèttu: dîta ascì a Madunétta, a l'è stêta custruìa a-u Purtixö, du [[XII secolo|XII]]-[[XIII secolo|XIII seculu]], pe cuntu di [[Abasia de San Pêru in Varatella|benedetìn de San Péu]], pe esse fêta a növu cumme ātòju du [[XV secolo|Quattruséntu]]. A l'è ina custrusiùn a dùi cén, cu-in portigu davanti a-a faciâ, e de drentu a g'ha ina ciànta squadrâ, ch'a se strenze a-u fundu. L'ātâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] u l'è suviastòn da ina ''Madonna du Luèttu'', quaddru du Quattruséntu a-u-quale i se gh'êan racumandê e génti de Löa pe-a pèste du [[1657]], mentre in-ta müàggia de manca e u se tröva a capélla de l'Imaculâ, cu-a sö a stàtua<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20983/|tìtolo=Cappella di Nostra Signora di Loreto|léngoa=IT|vìxita=2025-10-12}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Madonna del Loreto'', pp. 178-180}}</ref>.
* Capélla da Madonna da Mercêde: cunusciǜa ascì cumme a capélla de Rulandétte o a Madonna de Prè Rafè, a l'è stêta cumisciunâ du [[XVIII secolo|Setteséntu]] da ün di véggi du Prè Rafè Rubâdu che, aministrandula in-tu seculu de doppu, u g'ha lasciòn u numme. Sta capélla, miscia in-ta regiùn de Rulandétte, a g'ha ina ciànta a crûxe gréga e a l'è stêta manezâ ciǜ otte, fina a pigiâ e sö furme d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le Rolandette'', pp. 187-188}}</ref>.
;Paròcchia de Santa Maria Imaculâ
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sànta Màia Inmacolâ (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa di Capüsìn
</gallery>
* Gêxa de Santa Maria Imaculâ: méggiu cunusciüa cumme a gêxa di Capüsìn, a l'è stêta cumisciunâ da-i [[Órdine di fràtti minoî capuçìn|capüsìn]] de Löa, caciê da-u sö cunventu in-ta Ciàssa du Mercòn du [[1864]], cunsacrâ du [[1874]] e largâ a-e sö furme d'ancö du [[1971]], p'esse fêta paròcchia du [[1978]]. U cunplèssu, da-a ciànta a tau, u l'è fêtu in-t'in stile rumanicu-eclètticu, cun faciâ a cabànna, canpanìn a véja e nu guêi de decurasiùi, segundu u güstu di capüsìn. U grande ātâ de legnu, du [[XVII secolo|Seiséntu]], u ne vegne da-a gêxa véggia; âtri dùi, turna de legnu, i sun misci in-te dùe capélle a-i sö lati, dedichê a San Franséscu e a Sant'Antoniu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20990/|tìtolo=Chiesa di Santa Maria Immacolata|léngoa=IT|vìxita=2025-10-13}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa dei Cappuccini'', pp. 180-181}}</ref>.
;Paròcchia de San Pîu X
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano, chiesa di San Pio X.jpg|A gêxa de San Pîu X
</gallery>
* Gêxa de San Pîu X: a gêxa a l'è ina custrusiùn mudèrna, inandiâ du [[1975]] e finìa du [[1990]], bén che zà in funsiùn, pe-u ciàn seminteròn, da-u [[1978]]. A sö furma a l'è cuscì fêta a rigordâ quélla d'ina tenda, cun de fundasiùi de ciüméntu armòn ch'i rézzan ina réi de trâvi dund'u gh'è renbòn u têtu. De drentu, a g'ha in-tu mezzu ina grande aula squadrâ, cun l'ātâ ch'u l'è misciu sciü ün di lati ciǜ lunghi, in simma a di scaìn. Sciü-i âtri lati i se trövan de scainê e u coru, ch'u g'ha de darê ascì e stansie da sacrestîa<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20988/|tìtolo=Chiesa di San Pio X|léngoa=IT|vìxita=2025-10-14}}</ref>.
;Paròcchia de Vèrxi
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sànta Màia de Gràçie (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A Madonna de Gràssie
Immaggine:Capélla da Vixitaçión (Vèrsi, Lêua) - faciâta (1).jpg|A capélla da Visitasiùn
Immaggine:Capélla de Sànta Lìbera (Vèrsi, Lêua) - estèrno (1).jpg|A capélla de Santa Lìbbia
</gallery>
* Gêxa da Madonna de Gràssie: in-ta burgâ da Gêxa, a l'è stêta cumensâ du [[1471]] e cunsacrâ du [[1528]], p'esse fêta paròcchia du [[1571]] da-u [[Pe(r)u Fransescu Còsta|Péu Franséscu Còsta]]. Rangiâ ciǜ otte, tenpu da vixita du véscu [[Nicolò Mascardi|Mascardi]] a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se urdina de mette sciü-u frunte l'imàgine da Madonna e de custruî u canpanìn baroccu, spartìu in-te tréi livélli e misciu a-a drîta da gêxa. A faciâ a l'è de stile neuclascicu, cun tantu de portigu, mentre de drentu a l'è de güstu baroccu, a ina sula navâ. L'ātâ, du [[XVIII secolo|Setteséntu]], u l'è de marmu giàncu e russu; da-e parte u se ne tröva âtri tréi, dùi a-a drîta e ün a-a manca<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20989/Chiesa+di+Santa+Maria+delle+Grazie#action=ricerca%2Frisultati&view=griglia&locale=it&ordine=&ambito=CEIA&liberadescr=Loano&liberaluogo=&dominio=2&highlight=Loano|tìtolo=Chiesa di Santa Maria delle Grazie|léngoa=IT|vìxita=2025-10-10}}</ref><ref name=":2" />.
* Capélla da Visitasiùn: in-ta burgâ de l'Ìzua de d'Âtu, arenbâ a-e sö chè, u permìsciu pe-a sö custrusiùn u l'è stêtu cuncèssu da-u véscu Còsta du [[1647]]. Tostu abandunâ in-ta primma mitê du [[XX secolo|Növeséntu]], a l'è stêta cumodâ tra-i [[Anni 1980|anni '80]] e [[Anni 1990|'90]]. A capélla a g'ha in'aula squadrâ, crövìa da 'na otta a butte e cu-in pavimentu ciǜ èrtu d'in scaìn da l'ātâ, ch'u g'ha de darê u quaddru da patrùna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20981/|tìtolo=Cappella della Visitazione|léngoa=IT|vìxita=2025-10-15}}</ref>.
* Capélla de Santa Lìbbia: vixîna a-u paîze abandunòn di Quàrxe, a l'è chì mensönâ fina du [[1583]], mentre du [[XVIII secolo|Setteséntu]] a l'êa portâ avanti da di ermitti. A g'ha ina strutǜa da capélla de canpagna, da-a faciâ tütta inbucâ cu-in tinpanu a triangulu e ina lünétta de d'âtu a-u portâ. A sö aula, da-a ciànta squadrâ, a g'ha in simma de otte a cupula e a butte e, sciü-e müàgge, de pitüe de Santa Lìbbia.
;Âtre architetüe
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Gêxa de Sant'Agostìn e Sànta Rìtta (Lêua) - faciâta (1).jpg|A gêxa de Sant'Oustìn e Santa Rìtta
Immaggine:Loano, suore della Visitazione.jpg|U cunplèssu da Vixitasiùn, cun gêxa a-a manca
Immaggine:Loano-convento Monte Carmelo-prospetto sudoccidentale.jpg|Munte Carmèllu
</gallery>
* Gêxa e cunventu de Sant'Oustìn e Santa Rìtta: u l'è stêtu u primmu cunventu a esse cumisciunòn da-i Doja, cumensòn du [[1588]] e finìu du [[1604]], sciǜ prugèttu du [[Giovanni Ponzello]]. A gêxa a l'è spartìa in-te trê navê da culònne de [[Prìa de Ver̯éssu|prìa de Vêéssi]], a mêxima döveâ ascì pe-i portê. Da-e parte de l'ātâ, du Setteséntu, u gh'è e dùe capélle da Madonna du Bùn Cunséggiu e de Santa Rìtta, ciǜ che âtre dùe drovìe in-te müàgge d'ogni navâ. Sciü-a drîta da gêxa u se tröva ancùn u sö cunventu, a dùi cén, fêtu tütt'in gîu a-u sö ciostru<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Chiesa e convento di S. Agostino'', pp. 169-170}}</ref>.
* Gêxa de Nostra Scignùa da Vixitasiùn: vaciâ sciǜ Cursu Europa, a l'è purtâ avanti da-e mùnighe da Vixitasiùn, in urdine religiùzu ch'u l'è stêtu fundòn in-te Löa a l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] pe mustrâ a scöa a-e figöe. Scicumme che, pe traciâ sta vìa, u n'è stêtu caciòn zǜ u cunventu, e mùnighe i l'han fêtu custruî in-ti [[Anni 1960|anni '60]] u cunplèssu cun gêxa ch'u se ghe végghe a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/territorio/storia-e-cultura/|tìtolo=Storia e cultura: un tuffo nel passato|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>.
* Cunventu de Munte Carmèllu: cumensòn a-a fìn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] e finìu du [[1610]], u cunplèssu de Munte Carmèllu u se cunpûne de ciǜ custrusiùi. A gêxa a g'ha ina ciànta a crûxe latîna, fêta ancùn in-tu güstu du [[Renascimento|Rinascimentu]], cun dùi ātê in-tu transettu e dùi in-ta navâ, ciǜ che quéllu a-u sö fundu. In-ta gêxa u se ghe tröva ascì a cripta dund'i sun stêti suterê i cunti fina du [[1755]]. A-a sö drîta u gh'è u cunventu, fêtu in gîu a-u ciostru, mentre a punénte da gêxa u se tröva ancùn u cazòttu, custrusiùn destinâ a-i scignûi de Löa, e a tûre de diféza<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 175-178}}</ref>.
* Capélla de Cunbétte: capelétta ch'a se tröva tostu sutta a-u punte de Munte Carmèllu, foscia in-tu scitu d'in antìgu ''[[miliarium]]'' rumàn, a l'è mensönâ fina du [[1711]] cumme a capelétta de Nostra Scignùa du Custìn. A piggia u sö numme da-e dùe cunbétte ch'i se veggan sciü-u fundu du tabernaculu<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 52}}</ref>.
=== Architetüe civìli ===
;Palàssi e chè
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano-municipio1.jpg|Palàssu Doja
Loano, palazzo "del Comandante".jpg|U palàssu du Cumandante
Loano, casa Richieri.jpg|A cà di Richeri
</gallery>
* Palàssu Doja: fabricòn tra-u [[1575]] e a fìn de du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê du cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], u l'è in prugèttu du [[Galeazzo Alessi|Galeàssu Alessi]] misciu in ciantê da-u [[Domenico Ponzello]] e, a-a giurnâ d'ancö, devöòn cumme munisìpiu. U grande palàssu u g'ha ina strutǜa ch'a rigòrda ina furtéssa, renbâ a-e müàgge da Maîna e fêta ciǜ legéra da de lobbie e di bigiòli in-te faciê. De drentu u se svilüppa tra fundi, dùi cén, in mezanìn e u sututêtu, cun de stànsie ch'i van aprövu a-a spartisiùn da faciâ sciǜ tréi blocchi. U têtu, a quattru êgue, u l'è crövìu d'abaìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Monte Carmelo'', pp. 157-158}}</ref>.
* Palàssu du Cumandante: u palàssu du Cumandante u l'è in palàssu du Burgu Drentu cumisciunòn da-u cunte [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] ma fêtu fabricâ da l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] tra-u [[1606]] e u [[1612]] cumme rexidensa du Cumisâiu du scignû e du tribunâ penâle; ciǜ che sêde du Cumandante de Ciàssa da-u [[1737]]. U palàssu u g'ha ina ciànta squadrâ e u se svilüppa sciǜ tréi cén. Sciü-e e sö faciê, ciǜ che ina lobbia, i se trövan de pitǜe ch'i raprezentavan di [[Döia (famiggia)|Doja]], che ancö i sun tostu spaìe<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo del Comandante'', p. 166}}</ref>.
* Palàssu Capelìn Utùn: in-ta regiùn de Cazèlle, u l'è in palàssu da segunda mitê de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], fêtu a rigordâ e furme de ville ligüri de canpagna, scibén che in-t'ina mainêa ciǜ ordenàia<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111621|tìtolo=Palazzo ottocentesco|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>. De pocu ciǜ a punente u se tröva ascì in cazòttu, fêtu a-u mêximu tenpu du palàssiu, ch'u l'êa devöòn cumme rüstegu du cunplèssu<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111614|tìtolo=Rustico annesso a Palazzo Cappellini Ottone|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>.
* Cà di Macàggi: a l'è üna de chè ch'i se faccian sciü-u Carùggiu in-tu Burgu de Föa, tiâ sciǜ du [[XVII secolo|Seiséntu]] fina a-u primmu ciàn e isâ a-u segundu pe cuncesiùn du cunte du [[1711]], dund'a l'è stêta fabricâ ascì ina lobbia in-tu frunte vèrsu u mâ. A l'inprinsìpiu de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] u gh'è stêtu zuntòn u tersu ciàn, cun têtu d'abaìn, mentre a-a fìn de stu seculu a cà a l'è finìa a-i Garrassini Garbarino<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|pp=87-90}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111629|tìtolo=Casa Maccagli|léngoa=IT|vìxita=2025-10-23}}</ref>.
* Cà di Richeri: a cà di Richeri a l'è ina cà du Burgu Drentu, vaciâ sciǜ Ciàssa Rocca e sciü-u Carùggiu, che, segundu ina scrîta ch'a gh'êa in simma a-u portâ, a remuntiéva fina a-u [[1310]], tantu da esse üna de ciǜ antìghe de Löa. A g'ha ina ciànta squadrâ, de duzze metri pe séi, e a se issa pe tréi cén, cu-i primmi dùi che, vèrsu a ciàssa, i finiscian in-te in portigu rezzǜu da tréi pilastri. Sciǜ ün de sti chì, a cuscì dîta "Culonna de Ciàssa", u gh'êa pendüu i urdini du cunte e e légge di Cunsuli e du Cunséggiu sitadìn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Palazzo Richeri'', pp. 166-167}}</ref>.
* Cà de Rösa Raimundi: a cà dund'a l'è nâta a muê du [[Gioxeppe Gaibado|Garibaldi]] a l'è üna de quélle faciê sciü-u Carùggiu in-tu Burgu Drentu, nu guêi da distante da-a Porte du Relöiu. A cà, a sinque cén e vinculâ fina da-u [[1934]], a g'ha sciü-a faciâ ina targa miscia du [[1886]] a rigordâ a Rösa Raimundi, ch'a gh'êa nâta du [[1776]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claudia Ghiraldello|tìtolo=Arte profana nel caruggio di Loano|ànno=Arvî 2023|editô=De Ferrari|çitæ=Zéna|léngoa=IT|p=128}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111620|tìtolo=Casa dove nacque Rosa Raimondi|léngoa=IT|vìxita=2025-10-26}}</ref>.
;Âtre architetüe
<gallery widths="150" mode="packed">
Immaggine:Loano, ruderi ex Ospedale Marino Piemontese.jpg|L'ospêa "Marino Piemontese"
Immaggine:Viadòtto de Montecarmêlo (Lêua) - vìsta (1).jpg|U punte de Munte Carmèllu
Immaggine:Pontàsso (Lêua) - vìsta (2).jpg|[[U Puntassu|U Puntàssu]] sciü-u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]]
Immaggine:A Logétta (Lêua) - vìsta d'in Palàçio Döia (2).jpg|A Lobiétta miâ d'in Palàssu Doja
Immaggine:Loano, fontana "Giovanna".jpg|A funtana Giuànna
</gallery>
* Fàbbrica di Doja: a-u Castéllu, u mumentu da fundasiùn de stu cunplèssu u nu l'è cunusciüu ma u g'ha da esse bén antìgu, cu-i cunti Doja che, du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Setteséntu]], i g'han inandiòn ina fetàja. A fàbbrica a g'ha ina ciànta a retangulu, furmâ de dùi blocchi squadrê, spartìi sciǜ quattru livélli cuèrti da otte a butte a-u ciàn terén e da di söê in-te quélli de d'âtu. In-te ogni ciàn u se ghe tröva ina spartixùn sciǜ trê stànsie, da-a furma lunghìa, limitê da de müàgge ch'i lascian u postu a di pilastri a-u segundu e a-u tèrsu ciàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00113016.pdf|tìtolo=Ex opificio Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>.
* Muìn de Vèrxi: in-ta regiùn ch'a ne piggia u numme, u l'êa in-te dipendénse di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti de San Péu]] e chì i ghe sustavan i pelegrìn e e génti de passu. A-u cunplèssu, mensönòn zà du [[XIII secolo|Duxéntu]], se gh'è misciu màn cun di travàggi fina de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], sensa cangiâne guêi a strutǜa. U töccu ciǜ antìgu, in-tu mezzu du cunplèssu, u l'è spartìu in-te de grosse stànsie cuèrte da otte de prìa, cun di mazaghìn e de stalle in-ti fundi. A meridiùn u gh'è ascì a "fàbbrica", ina custrusiùn dunde, tra möe e vasche chì cunservê, u se gh'è travagiòn gràn, oîve e papê cu-a forsa de l'Êgua Câda e du [[Fusòn]] Grossu<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210513.pdf|tìtolo=Antico Molino con giardino e pertinenze in Borgata Molin (Verzi, Loano)|léngoa=IT|vìxita=2025-11-27}}</ref>.
* Véggiu ospêa "Marino Piemontese": stu cunplèssu, in-ta regiùn de Rulandétte, u l'è stêtu tiòn sciǜ du [[1910]] pe cuntu de in'istitusiùn de [[Turin|Türìn]] che, fina da-u [[1872]], a portava in-te Löa i figiö maòtti de [[scrofula]]. U Marino Piemontese, prugetòn da-u [[Pietro Fenoglio]], tenpu da [[Primma Goæra Mondiâ|primma]] e da [[Segonda Guæra Mondiâ|segunda guêra mundiâle]] u l'è stêtu devöòn cumme ospeâ militâre, pe pö pasâ a l'Ospeâ San Giuànni de Türìn e vegnî in véu ospeâ, pe esse a-a fìn seròn du [[1982]]. A strutǜa, fêta de ciüméntu Hennebique, a l'è sciǜ tréi cén, ciǜ ün seminteròn, e a g'ha tütt'in gìu in parcu dund'u gh'è ascì a cà du guardiàn<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210487.pdf|tìtolo=Ex Ospedale Marino Piemontese con parco e annessa casa del custode - Relazione storico-artistica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-25}}</ref>.
* Colònia a-u mâ "Città di Torino": cunplèssu fêtu custruî da-u patrunòn de scöe de [[Turin|Türìn]] du [[1932]], u se tröva a-e Ovivétte e u l'êa devöòn pe portâ a-i bagni i figiö de sta sitê. U cunplèssu da colònia, fabricòn in-tu stile rasiunalista cun di reciàmmi a-u neuclascicu, u se cunpûne d'ina custrusiùn prinsipâle a tréi cén cun de pertinense, ch'i l'êan dîte u "chioscu d'igiene" e a "cà de custodia", ciǜ che in depòxitu<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210881.pdf|tìtolo=Colonia Marina ex Patronato scolastico - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2025-11-22}}</ref>.
* Punte du Nicciu: u punte du Nicciu, dîtu ascì u punte de San Bastiàn, u l'è in punte ch'u travèrsa [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]] dund'u l'è ciü da vixìn a-e müàgge, sciü-u sö cantu de nord-èst, a-i pé da Lobiétta. Cumm'u gh'è scrîtu cun de prìe giànche in-tu risö du punte, a strutǜa a l'è stêta fabricâ du [[1691]], foscia a-u postu de in'âtra ciǜ antìga. U punte u g'ha in arcu sulu, lungu 12 mêtri, cu-in prufî de bluchétti de prìa e de maùi renbòn a de spalêe da mêxima prìa<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di S. Sebastiano'', pp. 164-166}}</ref>.
* Punte de Munte Carmèllu: a punénte de Munte Carmèllu, pe traversâ u valùn du [[riàn de Berbene]], u se ghe tröva in gran punte a trezze archi, prugetòn pe vuluntê du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]] a-a fìn du [[XVII secolo|Sinqueséntu]]. U punte u l'è lungu 160 mêtri, largu 7 m e u g'ha in'ātéssa a-u ciǜ de 12 m. In'otta u l'êa decuròn a-e sö estremitê cun de funtane, pasandughe in simma u bêu du Prìnsipe, mentre, in-ti tenpi de mizeîa, sutt'a-i sö erchi i se ghe trövavan fina de chè a dùi cén, ch'i rèstan ancùn pe-u livéllu di fundi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il viadotto di Monte Carmelo'', p. 175}}</ref>.
* [[U Puntassu|U Puntàssu]]: in-ta regiùn di Puntàssi, a-i cunfìn cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], i se trövan e ruine d'in punte ch'u traversava u [[Riàn Cazasse|Riàn da Fìn]], fabricòn in-te l'etê rumana in-te l'ocaxùn di travàggi a-a ''[[Via Julia Augusta]]'' ösciǜi da l'inperatû [[Adriàn]] tra-u [[124]] e u [[125|125 d.C.]] U Puntàssu u l'è lungu 22 mêtri in-te tüttu, di-quali 6,60 m de arcu a tüttu sèstu, pe-ina larghéssa de 6,20 m e in'ātéssa de l'arcu sciü-u fundu du riàn ch'a l'êa de 3,30 m<ref>{{Çitta lìbbro|outô=B. Massabò|tìtolo=Strade romane, ponti e viadotti|url=https://books.google.it/books?id=hLz37Hxn7uIC&pg=PA222|ànno=1996|editô=L'Erma di Bretschneider|çitæ=Rómma|léngoa=IT|pp=222-230|capìtolo=I ponti romani di Loano lungo la Via Julia Augusta|cid=Massabò, 1996|ISBN=88-70-62951-1}}</ref>.
* U Punte de Burgu: punte ch'u travèrsa [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]] a-u Castéllu, u l'è dîtu ascì u punte rumàn, ma pe da bun u l'è bén ciǜ mudèrnu, fabricòn pe dùe otte in-ta primma mitê du [[XVIII secolo|Setteséntu]] scicumme ch'u l'êa stêtu purtòn vìa da l'êgua du Fusòn. U g'ha in arcu sulu de duzze mêtri, cu-u prufî de maùi, de spalìne de prìa e u fundu de risö. U g'ha di archi sciü-u pāpêtu de settentriùn ch'i sun i rèsti du béu du Prìnsipe, ch'u ghe pasava in simma, mentre a meridiùn u punte u l'êa traversòn da-u béu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il ponte di Borgo Castello'', p. 172}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|pp. 117-118}}</ref>.
* A Lobiétta: sciü-u bastiùn de levante de müàgge de Löa, da-i tenpi da sö custrusiùn du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] u se ghe tröva ina lobbia da-a furma a bardachìn, cuèrta da in têtu d'abaìn e pōsâ sciǜ quattru pilastri che, pe-i lati lunghi, i g'han ina culonna de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] in-tu mezzu. Chì, segundu a tradisiùn, i cunti Doja i ghe pasavan e seiâne d'estê, a-u fréscu du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]]<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Loggetta'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 87}}</ref>.
* Funtana Giuànna: a l'è ina funtana du [[XVIII secolo|Setteséntu]], foscia prugetâ da-u [[Giovanni Battista Cantoni]], cu-in pilastrìn in-tu mezzu de [[Pria de Finô|prìa de Finâ]] e scurpìu a tritùi e ninfe, ch'u rézze in vâzu inbeletòn da mascherùi de dund'u ne rugiva l'êgua. Sta funtana, insémme a de âtre, a l'inprinsìpiu a l'êa miscia in-tu viâle dîtu de Funtane, che da-u Castéllu u chinava a-a Maîna, pe esse mesciâ du [[1959]] in-tu giardìn tra-a Tûre pentagunâle e u Palàssu du Cumǜn<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La Fontana Giovanna'', p. 160}}</ref>.
=== Architetüe militâri ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Castéllo di Döia (Lêua) - vìsta da Sàn Damiàn.jpg|U castéllu di Doja
Loano-mura.jpg|In töccu de müàgge
Loano - Torre Pentagonale - 202209021800.jpg|U Turiùn cu-e müàgge
Porta Passorino Loano, SV.jpg|A porte du Relöiu
</gallery>
* Castéllu de Löa: misciu in simma a-a cuntrâ du Castéllu, ch'a n'ha pigiòn u numme, u l'è stêtu a primma rexidensa di Doja de Löa. A sö fundasiùn a ne vegniéva da primma du [[XII secolo|Milleséntu]], pe pasâ cu-u tenpu da strutǜa pe-a diféza a rexidensa di scignûi e pigiâ, du [[XVI secolo|Sinque]]-[[XVII secolo|Seiséntu]], e sö furme d'ancö. Sti travàggi i g'han dêtu l'àia d'in palàssu du [[Renascimento|Rinascimentu]], da-e müàgge tütte tenzǜe e cun ciǜ àe vaciê sciü-u curtî, ch'i g'han in simma ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il Castello'', pp. 170-172}}</ref>.
* Müàgge de Löa: u Burgu Drentu u g'ha tüttu in gîu de müàgge ch'i u sèran, fabrichê in-ta segunda mitê du [[XVI secolo|Sinqueséntu]] pe vuluntê de génti de Löa, ch'i l'han avüe de lungu in prupietê, e finìe du [[1578]], gràssie ascì a-e dunasiùi du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]]. E müàgge i g'han ina ciànta a sìnque lati e i sun stête fabrichê cun prìe du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]] e cāsïna de furnâxi a munte du paîze. Lunghe ciǜ o menu mille mêtri in-te tüttu, ste müàgge i l'han in spesû a-e fundasiùi d'in mêtru e i rivan a in'ātéssa de sìnque mêtri, cun tantu de pasàggiu in simma<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le mura'', p. 162}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.3 Le mura'', pp. 53-54}}</ref>.
* Tûre pentagunâle: cunusciüa in antìgu cumme u Turiùn, sta tûre a l'è stêta isâ in simma a-u bastiùn de nord-ovest, in-te müàgge a punénte du Palàssu di Doja. A l'è stêta fabricâ ciǜ tardi de müàgge, foscia du [[1602]], e a se svilüppa sciǜ quattru cén: tra de sti lì, in-ti dùi ciǜ èrti u se ghe pö intrâ sulu che pe-u pasàggiu in simma a-e müàgge, ch'u riva drîtu da-u Palàssu e che ina otta u l'êa cuèrtu da ina lobbia<ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.6 Il bastione di nord-ovest e la Torre Pentagonale'', p. 59}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Torre pentagonale'', pp. 160-162}}</ref>.
* Porte du Relöiu: a porte du Relöiu, dîta ascì a porte di Passuìn, a l'è üna de quattru porte ch'i l'êan drovìe in-te müàgge du Burgu Drentu, fabricâ sciǜ prugèttu du Domenico Catibini, [[Órdine de Sant'Agostìn|fratte de San'Oustìn]], pe cuntu du [[Gianandrîa I Doja|Gianandrîa I]], ch'u l'ha ösciǜa cumme a méggiu decurâ. U relöiu ch'u g'ha dêtu u numme u l'è stêtu zuntu du [[1774]], quàndu lì in simma u se gh'è mesciòn a canpanétta che, da-u [[XVIII secolo|Setteséntu]], a sönava in-tu caxu de perìculu<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Le porte'', pp. 163-164}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.7 Le porte della città e la Torre dell'Orologio'', p. 61}}</ref>.
* Bastiùn Mazza: u Mazza u l'è u bastiùn méggiu cunservòn di séi ch'i gh'êan a-a Maîna, misciu sciü-u cantu de levante de müàgge. A-a giurnâ d'ancö, u l'è èrtu pocu ciǜ de tréi mêtri scicumme che u terén in gîu u l'è stêtu isòn quand'u s'è lastregòn e vîe, cu-e sö müàgge ch'i g'han de scarpâ e fina ina garitta renbâ sciǜ ün di sö canti<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I baluardi'', pp. 162-163}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1996|''3.4 I bastioni sul mare e l'antico palazzo comunale'', p. 55}}</ref>.
=== Sciti archeulogichi ===
* U Castelâ: in-ta regiùn cu-u mêximu numme, nu guêi da luntàn da-i cunfìn cu-[[a Prìa]], in-te di scavi di [[Anni 1990|anni '90]] u l'è stêtu truvòn in vilaggiu di [[Liguri Antighi|Ligüri antìghi]], ün di cuscì dîti [[Castelà (furtificasiùn)|castelê]], de dund'u ne vegne ascì u tupònimu. In-te stu scitu i sun stête truvê de strutǜe de l'[[Etæ do Brónzo|Etê du Brunzu]] antìga e de mezzu, ciǜ ina tunba che, pe-i rèsti ch'i ghe sun stêti scrövèrti, a l'è stêta döveâ fina in-te l'[[Etæ do Ràmmo|Etê du Rammu]]<ref name=":4" />.
=== Müzei ===
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano museo del mare.jpg|Vista du Müzeu du Mâ
</gallery>
* Müzeu du Mâ: u müzeu du mâ u l'è in müzeu de Löa ch'u se tröva in-tu Palàssu du Kursaal, in-tu salùn a-u centru du ciàn terén, dund'u l'è stêtu inaugüròn a-i 8 d'agùstu du [[2005]]. In-tu müzeu, ch'u canpa de testimunianse da vitta de mâ a Löa e in-ta sö parte de [[Rivêa de Ponénte|Rivêa]], u gh'è misciu in mustra de libbri, papê, futugrafìe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növeséntu]] e mudelìn de barchi, ciǜ che di arnêzi e di strümenti da mainâ e de burdu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/6567/news/museo-del-mare-e-della-marineria/|tìtolo=Museo del Mare della Marineria|dæta=1 frevâ 2016|léngoa=IT|vìxita=2025-11-14}}</ref>.
=== Natǜa ===
* SIC Munte Raviné - Rocca Barbena: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interèsse cumünitàiu]] du [[Munte Raviné]] e da [[Rocca Barbena]] u l'è ina regiùn prutètta de 2.576 ha creâ du [[1995]], ch'a cunprende di töcchi du territòiu di cumǜi de [[Barestin|Barestìn]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], Löa e [[Tuiran|Tuiàn]]. Caraterìstica de stu scitu a l'è in paizàggiu servêgu che, pe-a prezensa de [[Dolòmia|dulomie]] da furmasiùn de San Péu a-u Munte, u g'ha di fenòmini inpurtanti de carsismu. U SIC u dà ascì de prutesiùn a in sèrtu nümeru de ciànte e de béstie in perìculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|gensiâna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gànberu de riàn]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2025-11-18}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2025-11-18}}</ref>.
* SIC Munte Carmu - Munte Settepàn: u l'è in âtru scitu d'interèsse cumünitàiu ch'u se svilüppa in-t'ina parte du territòiu de Löa. U l'è stêtu creòn turna du [[1995]] e u cröve ina regiùn de 7.575 ha, spartìa cu-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Bardenèi|Bardenéi]], [[Buinzan|Buisàn]], [[Bormia|Burmia]], [[Carizan|Caisàn]], [[Castrevegliu|Castrevéggiu]], [[Giüstexine|Giüsténixe]], Löa, [[Magiö]], [[Riôtu|Riâtu]], [[Tuiran|Tuiàn]] e [[Oseria|Uzéia]]. Tra-e varietê de ciànte e de béstie ch'i trövan chì de prutesiùn, ciǜ che quélle mensönê de d'âtu, i ghe sun ancùn u [[Safràn ligùre|safràn ligüre]], u [[Faxàn de montàgna|faxàn de muntagna]] e u [[Felis silvestris|gattu servêgu]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic36/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » M. Carmo - M. Settepani|léngoa=IT|vìxita=2025-11-19}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1323112|tìtolo=Monte Carmo - Monte Settepani|léngoa=EN|vìxita=2025-11-19}}</ref>.
* SIC Munte Ciàzze Secche: stu scitu prutèttu, ch'u piggia u numme da-u [[Ciàzze Secce|briccu]] ch'u se ghe tröva, u se spande sciǜ 302 ha tra-i cumǜi d[[a Prìa]], [[Giüstexine|Giüsténixe]] e Löa, tegnǜi a màccia e bòschi bén che ruinê da-u fögu. In parte, a regiùn a l'è ancùn cuèrta da èrbi de [[Natta (erbu)|natta]], cun de âtre ciànte rêe cumme, turna, a [[Canpanòla de Sànn-a|canpanula de Savùna]] e a ''[[Tuberaria lignosa]]'', mentre in-ti sciti a prê i ghe nascian tante qualitê d'[[orchidêe]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic42/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ciazze Secche|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324007|tìtolo=Monte Ciazze Secche|léngoa=EN|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* SIC Fundu du mâ Löa - Arbenga: âtru SIC custituìu in-tu meze de zügnu du [[1995]], u se spande sciǜ 541 ha de mâ tra-i cumǜi d'Arbenga, Löa, [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghéttu]] e [[U Sejô|U Seiâ]], cu-ina créna ch'a l'è cuèrta da ün di prê de ''Posidonia oceanica'' ciǜ inpurtanti da regiùn. De ciǜ, i ghe sun ascì di prê de ''Cymodocea nodosa'' e, tra-e specie ciǜ rêe, u se ghe pö trövâ a ''Pinna nobilis''.<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/marini/sic10/index.htm|tìtolo=Fondali di Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324973|tìtolo=Fondali Loano - Albenga|léngoa=IT|vìxita=2024-08-10}}</ref>
== Ecunumîa ==
[[Immaggine:Monnaie - Italie, Ville de Loano, Giovanni Andrea III Doria, Luigini, 1665, Loano - btv1b113115131 (1 of 2).jpg|miniatura|In [[Loigìn|luigìn]] du cunte [[Gianandrîa III Doja|Gianandrîa III]], batǜu in-te Löa du [[1665]]]]
A-a giurnâ d'ancö l'ecunumîa de Löa a l'è fundâ sciü-i servissi e u türismu ma, in-tu pasòn, a l'êa du bèllu ciǜ varia. A partî da 'n'ecunumîa ch'a l'êa ligâ pe-u ciǜ a-e canpagne, cu-u crésce da Maîna i sun rivê cu-u tenpu de növe ativitê, spunciê ascì da-u cunti Doja. A cumensâ survatüttu da-u [[XVI secolo|Seiséntu]] u gh'êa in gran nümeru de fàbbriche, tütte di Doja, cumme muìn, gunbi, fàbbriche de saùn, de pùe negra, de cāsîna e de prudòtti de têra da custrusiùn, ciǜ che i furni, ina fetàja e paéggi mazaghìn; aministrê da agenti du cunte o dêti a pixùn. Du [[XVIII secolo|Setteséntu]], scicumme che i bêni feudâli i l'axévan cumensòn a pagâ e tàsce a-u [[Regno de Sardegna|regnu]], i cunti i l'han vendǜu cu-u tenpu e sö ativitê tantu a-i véggi aministratûi che a di sitadìn privê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Organizzazione politico-finanziaria della Contea Doria'', p. 62}}</ref>.
Du Setteséntu a s'êa svilüpâ ancùn de ciǜ a cultivasiùn de oîve che, pe-u sö réu ciǜ bun che u gran, a cuntinuava a levâghe de têre zà da-u seculu de primma. Alantùa i muntavan ascì i cumèrci a bastu cu-u [[Piemonte|Piemunte]], mentre a pesca a nu l'êa guêi inpurtante, cun poche famìgge ch'i ghe travagiavan. De cuntru, du [[1776]], bén ün cappu de famìggia sciǜ quattru u l'è dîtu esse in mainâ, ciǜ âtri sètte ch'i l'êan patrùi de barchi. Tra-i artexèn, e ancùn pe-u seculu de doppu, in-te Löa u gh'è dîtu essighe caigâ e savatìn, argentê, curdâ, cāfêtu, bancâ, ferâ, barilâ, butâ, tintû, capelâ e mestru d'ascia. De fàbbriche u gh'êa ancùn paéggi muìn e gunbi, a papelêa de l'Ursuàn e in'âtra du cunte in-tu territòiu de [[Vèrsci|Vèrxi]], ciǜ che fàbbriche de fidê e de saùn, cun ste-lì che du [[1795]]-[[1796|96]] i l'êan bén vintisìnque<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I secondi Doria. Vita economica nel 1700'', pp. 85-87}}</ref>.
De l'[[XIX secolo|Öttuséntu]], de mentre che sèrte indüstrie i cumensavan a vegnî ciǜ poche, a l'è bén cresciǜa a maîna cumerciâle de Löa, che fina a-i tenpi di vapuri a l'è stêta üna de ciǜ inpurtanti da Ligüria. I barchi de Löa i l'êan fêti pe-u ciǜ in-ti ciantê du postu, survatüttu quélli de Amico e de Cerruti, e i l'êan tantu de cabutàggiu pe-u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] che, ciǜ tardi, bui a navegâ tütti i mâ. Fra de sti-lì, ch'i sun stêti tostu séntu a esse custruìi in-te Löa tenpu d'ina trenténa d'anni, ina sinquanténa i l'êan sutta patrùn da famìggia Rocca, che cu-i sö scagni e mazaghìn a serviva u Mediteraneu intrégu. Dapö, fra-i âtri patrùi inpurtanti de Löa u gh'è stêtu i Coxe, i Chiozza, i Patrone, i Traverso, i Isnardi e i Lavagna; cuscì cumme paégge famìgge de capitèn de barchi<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 85-87}}</ref>.
A-a fìn, du [[XX secolo|Növeséntu]], i sun vegnǜe menu e ciǜ tante tra-e ativitê da tradisiùn, mentre u s'êa drovìu quarche indüstria picìna cumme ina fàbbrica de licuri e üna de arme, ciǜ che u maxellu du cumǜn. A tütte e mainêe, in-tu primmu doppuguêra i sun rivê i primmi bagni che, insémme a-e culonie a-u mâ, i l'han fêtu da fundasiùn a l'inpurtansa de Löa cumme destinasiùn pe-u türismu d'estê<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''La marineria loanese nell'800'', pp. 145-147}}</ref>.
== Cultüa ==
=== Istrusiùn ===
<gallery mode="packed" widths="180" style="text-align:center">
Loano SV biblioteca.jpg|A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco"
</gallery>
;Bibliutêche
A Bibliutêca Cìvica "Antonio Arecco" a l'è a bibliutêca du cumǜn de Löa, miscia in-tu Palàssu du Kursaal dund'a l'è stêta fundâ du [[1970]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.loano.sv.it/it/unita_organizzative/biblioteca|tìtolo=Biblioteca|outô=Cumǜn de Löa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-ta bibliutêca, ch'a se spande sciǜ 400 mêtri quaddri, u gh'è cunservòn ciǜ de 22.000 ünitè, tantu a stanpa che, pe ina parte picìna, ascì d'âtru genere<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/it/ricerca/dettaglio.html?monocampo=IT-SV0056|tìtolo=Biblioteca civica Antonio Arecco|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Biblioteca civica'', p. 225}}</ref>.
;Scöe
Löa a g'ha de scöe da l'azìlu a-e superiuri, ch'i fan tütte parte de l'Istitǜu Cunprensìvu Löa-Buisàn<ref>{{Çitta web|url=https://unica.istruzione.gov.it/cercalatuascuola/istituti/SVIC808009/i-c-loanoboissano/|tìtolo=I. C. Loano-Boissano|outô=Ministéru de l'Istrusiùn e du Meritu|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. In-tu detàggiu, u gh'è in azìlu a-e Cazèlle dedicòn a-u Simone Stella, e scöe elementâri pübliche "Mons. Valerga" e "Milanesi", misce in-te Cursu Europa e in-ti Gazzi, ciǜ che e "Rossello" de [[Figge de Nostra Scignùa d'a Mizeicordia|mùnighe da Madonna da Mizeicòrdia]], privê, ch'i l'han seròn du [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/06/loano-dopo-150-anni-chiude-listituto-rossello-suor-antonia-valori-accoglienza-e-misericordia-pilastri-della-nostra-scuola/|tìtolo=Loano, dopo 150 anni chiude l'istituto Rossello. Suor Antonia: "Valori, accoglienza e misericordia pilastri della nostra scuola"|outô=Luca Berto|dæta=13 zügnu 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>. Dapö u gh'è ancùn, in-ti Gazzi, e medie "Mazzini-Ramella" e, in-te Ovivétte, l'istitǜu superiure "Giovanni Falcone", spartìu in-te trê ramme scientifica, ecunomica e tecnulogica<ref>{{Çitta web|url=https://isfalcone.edu.it/|tìtolo=Istituto d'Istruzione Secondaria Superiore "Giovanni Falcone" Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-11-04}}</ref>.
=== Parlâ de Löa ===
[[Immaggine:Monuménto a-a Madònna (Vèrsi, Lêua) - tàrga in léngoa lìgure (2).jpg|miniatura|Targa in-tu parlâ de Vèrxi miscia da-u munuméntu a-a Madonna]]
In-te Löa u se ghe parla u [[Lengoa ligure|ligüre]] in-t'ina mainêa che, cumme pe-[[a Prìa]] e pe [[Borṡi|Borzi]], a l'è miscia a-u cunfìn tra-e [[Lìgure céntro-òcidentâle|varietê de centru-punénte]] e [[Lìgure centrâle|quélle du centru]], cun ciǜ infruénse da-u [[Lengoa zeneize|parlâ de Zéna]] e ciǜ destacâ da-e vixine varietê da [[Valle du Varatella|Vaâtèlla]], de tipu bén ciǜ [[Dialettu arbenganese|arbenganeze]]. Trêtu caraterìsticu du parlâ de Löa u l'è a velarizasiùn de [[A tònica velarizâ|"a" tonica]], ch'a nu gh'è né a-a Prìa né a Borzi, mentre pe du rèstu u se ghe suméggia asê, cumme che a-e canpagne d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]] sciü-u cunfìn, ch'i ne sun stête bén infruensê. Pe cuntru, u gh'è paégge diferense tra Löa e u parlâ de [[Vèrsci|Vèrxi]], ch'u s'è mantegnǜu ciǜ antìgu e cun mênu infruense da Rivêa: a sö sciurtìa tipica a l'è l'asurdiméntu de {{IPA|[ʒ]|lij}} a {{IPA|[ʃ]}}, ch'u se tröva presenpiu in-tu numme mêximu du paîze, dîtu ''Vèrsci'' da-i verxìn, cu-in'evulusiùn che, a l'in gîu, a l'è stêta trövâ sulu che a [[Giüstexine|Giüsténixe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|curatô=[[Giulia Petracco Sicardi]], [[Fiorenzo Toso]] e Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1985-1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zéna|léngoa=LIJ, IT|p=113|volùmme=Vul. IV}}</ref>.
Pe scrîve u parlâ de Löa üna de primme pruposte a l'è stêta quélla, funética, du prufesû Enrico Cavalli, ch'u l'ha döveâ pe-i sö stüddi sciü-i tupònimi du cumǜn sciurtìi sciü-a ''Gazzetta di Loano'' du [[1936]] e, dapö, in-t'in vulümme du [[1939]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 5}}</ref>. Löa a g'ha ascì in puêta in ligüre, u [[Luigi Panero]] di Prigê, dîtu u "Patâ", che cu-i sö scrîti da-u vîvu sensu da natǜa u g'ha in stile ch'u se suméggia asê a quéllu du [[Doardo Firpo|Firpo]]<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/luiggi-pane/|tìtolo=Luigi Panero (1903-1960)|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2025-11-12}}</ref>.
=== Cuxina ===
* Crùstuli de Löa: i crùstuli i sun in dûse tipicu de Löa pe-u tenpu de [[Carlevâ]], fêti in-t'ina mainêa ch'a se suméggia a-e [[Pêti de muniga|bōxîe]]. I g'han ina pasta de faîna, bitìru, lête e süccu, ciǜ che di güsti cumme l'êgua de limunétti, u vìn giàncu o âtru segundu a versciùn. I crùstuli de Löa i sun stêti misci a ricètta pe-a primma otta du [[1958]] e a stu dûse u gh'è dedicòn fina ina sagra, ch'a se tegne de lüggiu. A-a giurnâ d'ancö, sta sagra a l'è fêta sciü-a pasegiâ ma in tenpu a se tegniva a-u Castéllu, pe rigordâ l'[[Andrîa II Doja|Andrîa II]] che lì, segundu a tradisiùn, u l'axéva dêtu di crùstuli a-e génti de Löa a-u muméntu de l'inaugürasiùn de Munte Carmèllu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/crostolo-di-loano-sv/|tìtolo=Crostolo di Loano|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Sagra del crostolo'', p. 218}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/evento/loano-sul-lungomare-torna-la-sagra-del-crostolo/|tìtolo=Loano, sul lungomare torna la "Sagra del Crostolo"|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* [[Turta de sücca dûse|Turta de sücca]]: sta turta a l'è in dûse fêtu in-te Löa, a-[[a Prìa]] e in-te quarche paîze in gîu, dunde a tradisiùn a ne tröva e urìgini fina du [[XVII secolo|Seiséntu]]. Turta da téstigu, a se cunpûne d'in röu fêtu de sföggia de faîna, êgua e öiu, mentre u pìn u l'è pe-u ciǜ de sücca, mescciâ insémme a öve, faîna de cêxi, pignö, üghétta, vìn e süccu<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/torta-di-zucca/|tìtolo=Torta di zucca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/eventi/2017/09/04/news/la-gastronomica-a-pietra-ligure-e-dolce-con-la-torta-di-zucca-1.30867127|tìtolo="La Gastronomica" a Pietra Ligure è dolce con la torta di zucca|outô=Marco Oliveri|dæta=4 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>. A sta ricètta, insémme a-a [[turta vèrde]] e a de âtre turte da tradisiùn, a l'è dedicâ a "Fèsta da Turta Ligüre", ch'a se tegne tütti i anni sciü-a pasegiâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2025/04/16/sul-lungomare-di-loano-torna-la-festa-della-torta-ligure-3/|tìtolo=Sul lungomare di Loano torna la "Festa della Torta Ligure"|dæta=16 arvî 2025|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
* Pocìn: u pocìn u l'è ina ricètta tipica de [[Vèrsci|Vèrxi]], fêta da ina mescciüa d'êgua, sâ, bitìru e furmàggiu. Du pocìn u n'exìste ascì ina versciùn dûse che, pe cuntru, a g'ha drentu de lête, süccu e scòrsia de limùn<ref>{{Çitta web|url=https://www.ligucibario.com/alfabeto_del_gusto/pocin-di-verzi/|tìtolo=Pocin di Verzi|outô=Umberto Curti|léngoa=IT|vìxita=2025-11-21}}</ref>.
== Manifestasiùi ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Loano CarnevaLöa 2025 estate.jpg|U CarnevaLöa d'estê
Loano, serata DORIA, 14 giugno 2025.jpg|Seiâna du Riturnu di Doja
</gallery>
* CarnevaLöa: in-te Löa u l'è inandiòn tütti i anni ün di carlevê ciǜ inpurtanti de l'Italia, u ciǜ grande da Ligüria. U CarnevaLöa u se tegne, a tenpu, in-te dùe duméneghe de fîa: in-ta primma u gh'è u "Paliu di Burghi" cu-i câri de cuntrê de Löa, in-ta segunda u gh'è de cuntru u "Paliu di Cumǜi", cu-i câri fêti da-i paîzi a l'in gîu. De ciǜ, u carlevâ de Löa u se tegne ascì in-t'in'edisiùn d'estê. Sta manifestasiùn, ch'a g'ha de raìxe antìghe, a l'è stêta ricunusciüa cumme carlevâ storicu, cu-a sitê de Löa ch'a l'è raprezentâ ascì da quattru maschere: ''Beciancin'', ''Puè Pepin'', ''Capitan Fracassa'' e a ''Principessa Doria del Castello''<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/carnevaloa/|tìtolo=CarnevaLöa|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Prémmiu nasiunâle "Città di Loano": prémmiu de livéllu italiàn dedicòn a-a mǜxica tradisiunâle, u l'è inandiòn da-u [[2005]] e guagnòn da-u méggiu album de stu genere a sciurtî in-te l'annu de primma<ref>{{Çitta web|url=https://premioloano.it/chi-siamo/|tìtolo=Chi siamo|outô=Premio Nazionale Città di Loano per la Musica Tradizionale Italiana|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Fèsta de Bàzue: in-te sta manifestasiùn, ch'a se tegne in gîu a mez'agùstu, a l'è miscia in scêna a càccia a-e bàzue, cu-in curteu de figüe mascherê e d'artisti e, a-a fìn, i föghi<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/festa-delle-basue/|tìtolo=Festa delle Basüe|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* U Riturnu di Doja: u se tratta d'ina rievucasiùn storica di tenpi di Doja, cun di spetaculi a-a mainêa du [[Renascimento|Rinascimentu]], ch'a repiggia u muméntu quàndu, du [[1575]], a l'êa stêta diciarâ a libera [[cuntêa de Löa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/rievocazione-storica-e-ritorno-dei-doria/|tìtolo=Ritorno dei Doria|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Nötte Giànca: d'estê, in-te st'ocaxùn chì u gh'è de mǜxica da-u vîvu in-te tütta a Maîna, cu-in cuncèrtu in ciàssa e di banchetti cu-u mangiâ o de artisti in gîu pe-i carùggi, mentre e bütéghe i rèstan drovìe fin a-a nötte<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/grandi-eventi/notte-bianca/|tìtolo=Notte Bianca|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
== Fèste e fée ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Procesción da Madònna da Vixitaçión (Lêua, 2022) - arîvo (3).jpg|E cungréghe in ciàssa pe-i 2 de lüggiu
Procesción da Biâ Màia Vèrgine de Mónte Carmêlo (Lêua, 2022) - salûo a-o mâ (2).jpg|U salüu a-u mâ in-ta prucesciùn du Carmèllu
</gallery>
* Fèsta da Madonna da Vixitasiùn: a se tegne tütti i anni a-i 2 de lüggiu, cu-ina prucesciùn de cungréghe da tütta a Rivêa ch'a parte d'in-ta ciàssa du Cumǜn pe chinâ a-u mâ e fâghe u salüu e, dapö, a benedisiùn, a rigordâ tütti i morti in mâ. Sta fèsta a l'è de antìga tradisiùn, vegnindune fina da-u [[1637]], quàndu e génti de Löa, pe pùja d'in ataccu di türchi, i l'êan sciurtìe in prucesciùn pe racumandâse a-a Madonna da Vixitasiùn ma, cu-a lüxe ch'i favan, i l'han fêtu crédde a-i pirati ch'u ghe fusse ina gran guarnixùn, sarvandu cuscì a sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/12049/news/tre-giorni-eventi-la-festa-della-madonna-della-visitazione/|tìtolo=Tre giorni di eventi per la festa della Madonna della Visitazione|dæta=25 zügnu 2018|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218}}</ref>.
* Fèsta da Madonna du Carmèllu: a fèsta de Munte Carmèllu, ch'a cazze i 16 de lüggiu, a l'è ina ricurensa rispetâ fina da-u [[XVII secolo|Seiséntu]], a-i tenpi da fundasiùn du cunventu, cu-ina sö mensiùn ch'a ne vegne fina da-u [[1723]]. A-a giurnâ d'ancö, pe sta fèsta u se tegne ina prucesciùn a-a séja, fêta tra-u cunventu e a capelétta da-a Fetàja, cu-in salüu a-u mâ da càscia primma ch'a l'intre turna in gêxa<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10113/news/festa-della-madonna-del-carmelo/|tìtolo=Festa della Madonna del Carmelo|dæta=14 lüggiu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>.
* Tra-e âtre fèste de gêxa, pe-u ciǜ cun tantu de prucesciùn, i se pöan rigordâ a fèsta de San Xidòu, festezâ da ciǜ de sent'anni a-i 5 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/9718/news/festa-san-isidoro-2/|tìtolo=Festa di San Isidoro|dæta=3 zügnu 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, quélla pe [[San Gioâne Batista|San Giuànni u Batìsta]], u patrùn de Löa, a-i 24 de zügnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5243/news/festa-patronale-san-giovanni-battista/|tìtolo=Festa patronale di San Giovanni Battista|dæta=24 zügnu 2015|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, a Nativitê de Maria a Vèrxi, cu-a sagra "di 8", a-i 8 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/5918/news/processione-religiosa-santa-nativita-maria-vergine/|tìtolo=Processione religiosa Santa Natività di Maria Vergine|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, u Santìscimu Numme de Maria a-i 12 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/2105/news/festa-del-santissimo-nome-maria/|tìtolo=Festa del Santissimo Nome di Maria|dæta=11 seténbre 2013|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref>, Santa Lìbbia, a-i Quàrxe e cun tantu de sagra, a-i 15 de seténbre<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10769/news/agra-campestre-santa-libera-processione/|tìtolo=Sagra campestre di Santa Libera e processione|dæta=12 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref> e a Madonna da Mercêde a-i 24 de stu meze<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/10829/news/festa-nostra-signora-della-mercede/|tìtolo=Festa di Nostra Signora della Mercede|dæta=26 seténbre 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-11-06}}</ref><ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Processioni e feste religiose'', pp. 217-218; ''Sagre campestri'', p. 218}}</ref>.
== Sport ==
<gallery widths="150" mode="packed">
Palaçétto do Spòrt 'Eliodoro Garassini' (Lêua) - vìsta (1).jpg|U Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini"
Loano SV.jpg|I canpi da bocce a-u cuèrtu du "Bocciodromo"
</gallery>
In-tu cumǜn de Löa u se ghe tröva paégge strutǜe pe-e ativitê spurtive che, in-tu detàggiu, i sun:
* Canpu da balùn cumünâle "Giorgio Ellena": in-ti Gazzi, ciǜ che u canpu regulamentâre u cunplèssu u cunprende ancùn in canpu da balùn a 5 e ün da balùn a 7<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2023/08/loano-stanziati-150mila-euro-per-la-sistemazione-dei-campetti-in-sintetico-dello-stadio-ellena/|tìtolo=Loano, stanziati 150mila euro per la sistemazione dei campetti in sintetico dello stadio Ellena|dæta=18 agùstu 2023|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Stu canpu u l'è quéllu de cà pe l'A.S.D. San Francesco Loano, che d'ancö a zöga in [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che, in-ta sö stoja, a l'êa rivâ fina in-ta [[Série D (zêugo do balón)|Serie D]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.asdsanfrancescoloano.it/la-societa/|tìtolo=La società|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Palaséttu du Sport "Eliodoro Garassini": strutǜa mudèrna fêta de legnu e cun de grandi vedrê, a g'ha dùe piscine a-u cuèrtu, de-quale üna da 25 metri, ciǜ che in canpu da basket/volley e ina palèstra. De cunplèssu i fan parte ancùn ina piscina a l'avèrtu da 50 metri e dùe ciǜ picìne<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://loanoperlosport.it/strutture-sportive/|tìtolo=Strutture sportive|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. Chì a g'ha de sede a sucietê spurtiva Doria Nuoto 2000 Loano, ch'a g'ha de squaddre de nöu, nöu artisticu, ballanöu e triathlon, e ch'a ghe inandia tütti i anni u meeting nasiunâle "Città di Loano"<ref>{{Çitta web|url=https://www.dorianuotoloano.com/|tìtolo=Doria Nuoto Loano|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>. U canpu da basket u l'è quéllu de cà pe-a squaddra de Löa, a Basket Loano Eliodoro Garassini, che d'ancö a zöga in-ta segunda serie ligüre<ref>{{Çitta web|url=https://www.playbasket.it/liguria/club.php?obj=3462|tìtolo=A.S.D. Basket Loano Eliodoro Garassini|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Palaséttu du Sport "Giuseppe Guzzetti": palaséttu du sport da vixìn a-e scöe medie, u l'è stêtu inauguròn du [[2011]] e u cuntegne in canpu a-u cuèrtu devöòn tantu da-e scöe che da-e sucietê spurtive de basket e de volley da sitê<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2011/10/loano-inaugura-il-nuovo-palazzetto-pignocca-sport-marchio-di-fabbrica-della-citta/|tìtolo=Loano inaugura il nuovo Palazzetto, Pignocca: "Sport marchio di fabbrica della città"|dæta=27 utùbre 2011|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Bocciodromo de Löa: strutǜa pe-u zögu de bocce, a se tröva a-e Ovivétte e a se cunpûne de öttu canpi cuèrti e öttu a l'avèrtu, de 27,5/28 m pe tréi<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2025/08/loano-pubblicato-il-bando-di-gara-per-la-gestione-del-bocciodromo/|tìtolo=Loano, pubblicato il bando di gara per la gestione del bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20241103091656/https://www.visitloano.it/331/senza-categoria/bocciodromo/|tìtolo=Bocciodromo|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
* Tennis Loano: pe-u zögu du tennis u se ghe tröva i circulu in-ta regiùn de Vignasse che, in-tu detàggiu, u g'ha sìnque canpi de têra e dùi de scinteticu<ref>{{Çitta web|url=https://www.loano.tennis/service/campi-da-tennis/|tìtolo=Campi da tennis|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
Du rèstu, u gh'è ancùn e palèstre de Valerga e du Falcone, devöê ascì da-e sucietê spurtive, in circulu nauticu e u canpettu a l'avèrtu "San Giuseppe"<ref name=":3" />. Da primma de l'[[XIX secolo|Öttuséntu]] e ancùn in-ti [[Anni 1970|anni '70]], in-te Löa u se ghe zögava ascì a-u [[Balón (zêugo)|balùn]], cun dùi canpi dedichê. L'ün, ciǜ picìn, u l'êa in-tu Burgu Drentu, in curispundensa da Ciàssa du Dücca, d'ancö Ciàssa Palèstru, l'âtru u l'êa in-tu ciàn strêtu tra-e [[Müàgge de Löa|müàgge da Maîna]] e [[U Fusòn (Löa)|U Fusòn]], alantùa dîtu u "Zögu du Fusòn" e cunusciüu ancùn a-a giurnâ d'ancö cumme u "Zögu du Balùn"<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 79}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.losferisterio.it/pallapugno/la-pallapugno-torna-a-loano/|tìtolo=La pallapugno torna a Loano|dæta=18 utùbre 2009|léngoa=IT|vìxita=2025-10-25}}</ref>.
== Aministrasiùn ==
=== Scindichi de Löa ===
[[Immaggine:Loano-municipio2.jpg|miniatura|Palàssiu Doja, u palàssiu du cumǜn de Löa]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 148}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1800|1800|Giuseppe Robado|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||G. Nicolò Ghiglioni|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Patrone|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Giacomo Isnardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Zeffirino Accame|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Maria Spalla|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Tomaso Elice|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Nicola Bertoluzzo|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Francesco Aicardi|||<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1803|1803|Vincenzo Patrone||Sitadìn prescidénte|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1803|1807|G.B. Robado||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1808|1814|Vincenzo Patrone||''Maire''|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1815|1816|G.B. Robado||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1816|marsu 1817|Matteo Musso||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|marsu 1817|8 lüggiu 1817|Carlo Porro||Scindicu pruvisòiu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|8 lüggiu 1817|1819|Tomaso Rocca Ceresola||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1820|1823|Vincenzo Pairone||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1824|1825|G.B. Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1826|1827|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1828|1831|Pietro Olivieri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1832|1833|Antonio Lanteri||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1834|1835|Antonio Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1836|1838|Saverio Marchesano||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1839|1844|Giacomo Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1845|1848|Simone Stella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,148" />}}
{{ComuniAmminPrec|1849|1852|Ambrogio Ramella||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 149}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1852|1853|Domenico Garassini||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1854|1860|Carlo Rubadi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1861|1871|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1872|1877|Alessandro Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1880|Antioco Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1881|1883|Giuseppe Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1884|1885|Simone Rocca||Scindicu|<ref group="n.">U l'ha dêtu e dimisciùi da-a càrega</ref><ref name="Arecco1984,149" />}}
{{ComuniAmminPrec|1878|1880|Giuseppe Isnardi||Scindicu|<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', pp. 149-150}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1890|seténbre 1893|Giuseppe Rocca||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 150}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|seténbre 1893|1895|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1896|1898|Francesco Garassini-Garbarino||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|4 agùstu 1900|1900|Giuseppe Amico||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1900|1900|||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|1900|lüggiu 1914|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|lüggiu 1914|4 nuvénbre 1920|Nicolò Torello||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|4 nuvénbre 1920|6 marsu 1923|Emanuele Accame||Scindicu|<ref name="Arecco1984,150" />}}
{{ComuniAmminPrec|13 mazzu 1923|1924|Guglielmo Bruna|Partìu Nasiunâle Fascista|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151">{{Çitta|Arecco, 1984|''I sindaci dal 1800 in poi'', p. 151}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1924|11 utùbre 1926|G.B. Chiozza||Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1926|1927|Giuseppe Adalberto Angelelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|16 nuvénbre 1927|1928|Carlo Scotti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1928|1929|Vincenzo Violante||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1929|1934|Ottavio Borsarelli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1934|1934|Ottavio Borsarelli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|27 lüggiu 1934|1938|Eugenio Genta|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1938|Bernardo Berio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1938|1938|Giuseppe Rinonapoli||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|26 agùstu 1938|zenâ 1944|Giuseppe Rinonapoli|Partìu Nasiunâle Fascista|Pudestâ|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Emanuele Cerruti||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944|1944|Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|1944||Mario Valerio||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|||Vincenzo Lisi||Cumisâiu straurdinâiu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|31 lüggiu 1945|23 arvî 1946|Stefano Carrara|[[Partio Comunista Italian|Partìu Cumunista Italiàn]]<br />Partìu Repüblicàn Italiàn<br />Partìu d'Asiùn
|[[Scindico|Scindicu]]|<ref group="n.">Misciu in càrega da-u Cumitòn de Liberasiùn Nasiunâle</ref><ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|23 arvî 1946|21 nuvénbre 1946|Giuseppe Canepa|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|26 nuvénbre 1946|11 zügnu 1951|Felice Vignola|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|11 zügnu 1951|17 nuvénbre 1951|Gerolamo Bossi|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|17 nuvénbre 1951|29 nuvénbre 1962|Pietro Ciarlo|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|29 nuvénbre 1962|29 zenâ 1967|Felice Elice|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|29 zenâ 1967|7 utùbre 1967|Felice Elice|La Palma<br />(lista civica)|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|7 utùbre 1967|5 frevâ 1974|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|5 frevâ 1974|30 lüggiu 1978|Giuseppe Guzzetti|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|30 lüggiu 1978|15 utùbre 1988|Eliodoro Garassini|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|<ref name="Arecco1984,151" />}}
{{ComuniAmminPrec|15 utùbre 1988|7 zügnu 1993|Mario Rembado|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 zügnu 1993|28 arvî 1997|Francesco Cenere|[[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasìa Cristiana]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 arvî 1997|14 mazzu 2001|Francesco Cenere|Polu pe-e Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 mazzu 2001|30 mazzu 2006|Angelo Vaccarezza|Cà de Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 mazzu 2006|17 mazzu 2011|Angelo Vaccarezza|U Populu da Libertê|Scindicu|<ref group="n.">Da-u 24 de zügnu du 2009 u l'è stêtu ascì prescidénte da [[Pruvincia de Sann-a|pruvinsa de Savùna]]</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|17 mazzu 2011|7 zügnu 2016|Luigi Pignocca|U Populu da Libertê|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 zügnu 2016|4 utùbre 2021|Luigi Pignocca|Pignocca sindaco<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 utùbre 2021|''in càrega''|Luca Lettieri|Per Loano<br />(lista civica de centru-drîta)|Scindicu|<ref group="n.">In-ta [[Léga Nord|Lega]]</ref>|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
=== Binelàggi ===
U cumǜn de Löa u l'è binéllu de:
* {{Binelàggio|FRA|Francheville|4=Francheville (metropuli de Liùn)}}, da-i 11 de dixénbre du [[2003]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/loano-e-il-gemellaggio/|tìtolo=Comitato Promotore dei Gemellaggi, per sentirsi cittadini d'Europa|léngoa=IT|vìxita=2025-07-25}}</ref>.
== Vìe de cumünicasiùn ==
=== Stradde ===
U cumǜn de Löa u l'è traversòn da-a [[Stradda statâle 1 Vìa Aurelia|Vìa Aurelia]], che in-te stu töccu a lìga [[A Prìa]], a levante, cu-[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghéttu]], a punénte. Da-i tenpi da fundasiùn da Maîna sta vìa a traversava u paîze pe-u Carùggiu, pe turnâ lungu l'antìgu percursu da ''[[Via Julia Augusta|Julia Augusta]]'' cumme ch'a ne sciurtìva. Dapö, du [[1837]], u tràffegu u l'è stêtu mesciòn lungu a növa "vìa da Maîna", a mâ du Burgu Drentu, pe esse purtâ a munte de stu lì, a l'ürtimu, du [[1940]], in-tu scitu dunde l'Aurelia a passa ancùn a-a giurnâ d'ancö<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Viabilità e toponomastica'', p. 120}}</ref>. De ciǜ, in-tu territòiu du cumǜn u se tröva ascì a [[Stradda pruvinciâle 25 Löa-Buisàn-Tuiràn|stradda pruvinsâle 25]], ch'a parte d'in-ti Gazzi pe traversâ dunque u cumǜn de [[Buinzan|Buisàn]] e chinâ fina in-tu territòiu de [[Tuiran|Tuiàn]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.provincia.savona.it/strade/sp25|tìtolo=SP 25 Loano-Boissano-Toirano|léngoa=IT|vìxita=2025-07-26}}</ref>.
A frasiùn de [[Vèrsci|Vèrxi]] a l'è ligâ cun Löa pe mezzu de ciǜ vìe, ch'i repiggian, in parte, u percursu de végge müatêe. In-tu detàggiu, a müatêa ch'a chinava d'in Vèrxi a se deramava in-te dùe vìe ina otta rivâ in-te l'Ursuàn: l'üna a pasava pe-e Bulâxe mentre l'âtra, pasâ a-u de là du [[U Fusòn (Löa)|Fusòn]], a chinava in-te Löa pe-i Gazzi. U prugèttu d'in stradùn ch'u zuntasse Vèrxi cun Löa u remunta fina a-u [[1850]], a tütte e mainêe u l'è stêtu drovìu sulu che du [[1874]], cu-u punte sciü-u Fusòn ch'u l'è du [[1876]]<ref name=":2">{{Çitta|Arecco, 1984|''Verzi è unito a Loano'', p. 118}}</ref>.
=== Feruvìe ===
{{Véddi ascì|Stasiùn de Löa|càngio variànte=U mêximu argumentu in detàggiu}}
[[Immaggine:Stazione di Loano - fabbricato viaggiatori lato binari.jpg|miniatura|U fabricòn pe-i viagiatùi]]
Löa u g'ha ina sö stasiùn sciü-a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa Zéna-Vintimìggia]], ativâ du [[1872]] insémme a l'inaugürasiùn da lìnea intréga, cu-in primmu fabricòn pe-i viagiatùi, de legnu, ch'u l'êa misciu a munte da feruvìa. U fabricòn ch'u se végghe a-a giurnâ d'ancö u l'è in prugèttu du [[Roberto Narducci]] du [[1936]], ch'u l'è stêtu inaugüròn a-i 22 d'arvî du [[1937]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 132}}</ref>.
In-ta stasiùn de Löa i se ghe fèrman tütti i [[Trêno regionâle (Itàlia)|trêni regiunâli]] ch'i ghe pàssan, ciǜ che ina cùbbia de [[InterCity (Italia)|trêni InterCity]] a-u giurnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.e656.net/orario/stazione/loano/treni-dalle-00-alle-12.html|tìtolo=Stazione di LOANO|léngoa=IT|vìxita=2025-11-16}}</ref>.
=== Portu ===
[[Immaggine:Pòrto de Lêua.jpg|miniatura|Vista du portu|sinistra]]
Löa a g'ha in portu türìsticu, ciamòn a ''Marina di Loano'', cun in'estensciùn che a l'inprinsìpiu a l'êa ciǜ picìna<ref>{{Çitta|Arecco, 1984|''Il porticciolo turistico'', p. 221}}</ref>. Difêti, stu portu u l'è stêtu prugetòn a l'inprinsìpiu pe-e barche da pescòi, cun di travàggi ch'i sun cumensê a-i 25 de zügnu du [[1957]] pe finî du [[1961]]<ref>{{Çitta|Arecco, 2013|p. 122}}</ref>.
A-a giurnâ d'ancö u portu de Löa u l'è rivòn a squêxi mille posti barca in-te tüttu, u segundu ciǜ grande da [[Rivêa de Ponénte|Rivêa de Punénte]] intréga, pe di pescàggi da 3,5 a 5 m e de lunghésse fina a 85 m<ref>{{Çitta web|url=https://www.marinadiloano.it/it/la-marina/il-porto|tìtolo=Il porto|outô=Marina di Loano|léngoa=IT, EN, FR, DE|vìxita=2025-07-28}}</ref>.
== Notte ==
;Notte a-u tèstu
<references group="n." />
;Notte bibliugràfiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Padre Enrico del SS. Sacramento|tìtolo=Cenni storici e memorie della città di Loano dai suoi primordii fino ai tempi moderni|url=https://books.google.com/books?id=Ox46syLvAksC&pg=PA13|ànno=1879|editô=Tipografia della Gioventù|çitæ=Zéna|léngoa=IT|cid=Padre Enrico, 1874}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano. Storia - Monumenti - Itinerari - Turismo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0007518|ànno=Arvî 1984|editô=Editrice - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1984}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Loano e il suo sviluppo nei secoli (centro storico)|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0438684|ànno=Frevâ 1996|editô=Cumǜn de Löa - Tipolitografia Bacchetta|çitæ=Löa - Arbenga|léngoa=IT|cid=Arecco, 1996|colànn-a=Quaderni della Civica Biblioteca}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Val Nimbalto con Loano e Verzi Boissano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0244079|colànn-a=Le nostre località: toponomastica storica dell'Ingaunia orientale|ànno=Utùbre 2013|editô=Tipografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|volùmme=Vul. II|cid=Arecco, 2013}}
== Âtri prugètti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* {{Çitta web|url=https://comune.loano.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumǜn|léngoa=IT|vìxita=2025-07-19}}
* {{Çitta web|url=https://www.visitloano.it/|tìtolo=Scitu türìsticu uficiâle|léngoa=IT, EN, FR|vìxita=2025-07-19}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Löa| ]]
jzff3bhmjfefy4udfeqbz9j0fkwp1ui
Barestin
0
1717
269033
268890
2026-04-13T18:43:28Z
N.Longo
12052
/* Cultüra */ +
269033
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
Riàn do Pónte (Balestrìn) - vìsta inte Bandiazze (1).jpg|U [[Rian du Ponte]] inte Bandiazze
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
U Fussou (Balestrìn) - vìsta (12).jpg|E ruvine du Fussou
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
[[Immaggine:Tæna da Bösa (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|sinistra|miniatura|A tæna da Bösa, cun di resti de müraglie]]
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]|sinistra]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
=== Persune ligæ cun Barestin ===
* Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ
U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun
A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabbica
Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla
Gumbu de Canteraina (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|U gumbu de Canteraina
Ponte de la Utra (Balestrìn) - vìsta (3).jpg|U ponte de la Utra dau rian
</gallery>
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>.
* U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>.
* U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]]<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref>.
* A Frabbica: u gran cumplessu da Frabbica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], cun prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>.
* Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>.
* Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se mustra cu'in ætu portiu davanti aa faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'u se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />.
* Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a menæva a [[Tuiran|Türan]] inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'u l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu
Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei
</gallery>
* U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga. U l'è stou facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu che i franzexi i l'axeva derucou. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a veggia ture grossa ch'a l'è fenia pe'u drentu ae sò müraglie. Pe contru, u nu se vegghe ciü a segunda ture ch'a gh'era, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i l'era mustrai ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>.
* Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva a sò rexidenza de d'ætu de Bergalla, inta regiun da Costa, cun de ruvine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sareva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e urdenæria, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. De doppu de stu casté, u se dixe che l'ürtima rexidenza di Bæva a sareva stæ "A Cascina", ina cà cun de furtificaziui ch'a se tröva a Bergalla Sruæna<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''L'ambiente e il territorio della Valle'', p. 36}}</ref>.
* Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a ciü læti, in parte suttetæra e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>.
=== Natüra ===
* [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Munte Raviné - Rocca Barbena]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interesse cumünitæriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Rocca]] u l'è in'area prutetta de 2.576 ha inandiæ du [[1995]], ch'a cumprende de purziui du teritoriu de Barestin, [[Buinzan|Buizan]], [[Castrevegliu]], [[Löa]] e [[Tuiran|Türan]]. Inte stu scitu u se tröva in paiṡaggiu sarvairu che, pe'a preṡenza de [[Dolòmia|dulomie]] de San Peru, l'aiva a g'ha scavou paregge grotte e tæne. Stu SIC u dà pruteziun a tante ciante e bestie in periculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|genziæna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanula de Savuna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gamberu de rian]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
* [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Munte Aü - Arexea - Rian du Tursé]]: ætru scitu de interesse cumünitæriu che, dau [[1995]], u cröve 2.420 ha tra i cumüi d'[[Arbenga]], Barestìn, [[Cixan]], [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Tuiran|Türan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U]] [[U Sejô|Zeriæ]]. Da l'estensciun tostu pareggia a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|area prutetta pruvinciæle de l'Arexea, du Munte Aü e da Valle Ibà]], stu SIC u cumprende di ambienti ben diferenti, cun de ciante de muntagna e da maccia ch'i cresce insemme, cumme ben 34 qualitæ de [[Orchidêa|urchidee]] e tostu in terzu de tütte e ciante prutette ch'u se pò truvæ in Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
== Ecunumia ==
{{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>.
Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>.
Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü væri d'alevamentu, ma a curtivaziun da tæra a g'ha ancù de l'impurtanza, pe'u ciü cun ciante da ortu, sciure e urive, cu'in gumbu a curente ch'u travaglia ancù. U gh'è pöi tante gente ch'i travaglia in Rivera; pe contru, fra e ativitæ a Barestin, u gh'è pe'u ciü di posti dunde mangiæ<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 121-131}}</ref>.
== Cultüra ==
=== Istruziun ===
[[Immaggine:Veggiu asilu (Burgu de Barestin) 01.jpg|miniatura|267x267px|A scæra de l'aṡilu intu Burgu]]
;Bibliuteche
U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
;Scöre
Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü de scöre a Barestin, cun l'aṡilu e e scöre elementæri ch'i sun stæ seræ inti [[Anni 1990|agni Nuvanta]], e e ciü vixine ch'i sun ducca chelle de Türan<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 133-135}}</ref>. Da ürtimu e scöre i se truvæva au Pöżżu ma, a l'imprinzipiu, i l'era intu Burgu, drentu au palazziu ch'u faxeva ascì da cumüna<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', p. 10}}</ref>. De de lì, a periculu de vegnì żü pe'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], i l'era stæ bugiæ int'in capanun ch'u l'era mesciu de daré de l'uratoriu, che però u l'era facciu aa bona e ben freggiu d'invernu. Stu facciu u l'ha spunciou i travagli pe'a növa cumüna de Barestin, cumenzai du [[1889]], cu'e scöre ch'i sun restæ lì drentu, inte due aule au cian teren, fina a l'ürtimu doppu guæra<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 196}}</ref>.
=== Parlæ de Barestin ===
A Barestin u se parla ina varietæ du [[Lengoa ligure|ligüre]] ch'a fa parte du scistema dicciu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]], dund'u l'è fra de chelle ch'i l'han megliu cunservou de carateristiche antighe, ciü che aveghe fina de sciurtie ben raire<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref>.
* cunservaziun di soi {{IPA|[t͡s]|lij}} (z) e {{IPA|[d͡z]|lij}} (ż), che inte ciü tante varietæ du ligüre i sun passai pe leniziun a {{IPA|[s]|lij}} (s) e {{IPA|[z]|lij}} (ṡ). Da vixin a Barestin sti soi i se tröva numà che a [[Buinzan|Buizan]] ciü che a [[Bardenèi|Bardenei]], dunde però u se parla żà de [[Burmia (valä)|Burmia]].
* cunservaziun da -r- tra e vucæle che, cumme inta ciü parte da [[Valle du Varatella|valæ du Varatella]], a l'ha ciantou lì d'esse giasciæ - cu'a sciurta solita de [[Dialettu arbenganese|varietæ arbenganexi]] ch'a l'è in {{IPA|[ɹ]|lij}} e variaziui - pe vegnì düra.
* u [[Léngoa latìnn-a|latin]] -CT- che, passou ina primma furma in ''-yt-'', u s'è füṡu inte {{IPA|[cˑ]}}, pe ina prubabile infruenza ch'a l'è caræ de de là da Żuvu. A l'in giru, a l'è ina sciurtia ch'a se tröva inti paixi ciü æti de ste valæ, cumme in [[Carpe]], a [[Castrevegliu]] e in [[Èrli|Erli]], ciü che inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>.
* a -g- fra e vucæle, pe in'antiga infruenza piemunteṡe inte l'entrutæra de l'[[Ingaunia]], a fenisce pe cażże de spessu. Au meximu moddu u ''gu-'' a l'imprinzipiu de parolle e vene "v-"<ref name=":5" />.
* u nessu [[Léngoa latìnn-a|latin]] -LJ- u l'è sciurtiu inte {{IPA|[ʎ]|lij}} (-gli-), cu'in'evuluziun ciütostu raira intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]] che a l'in giru a se tröva numà che a [[Castrevegliu]]<ref name=":5" />.
* sciurtia ünica fra e varietæ da żona, a Barestin u se tröva u son {{IPA|[ɛˑ]|lij}} (æ) au postu de di ætri, pe'u ciü da "a" tonica ṡlungæ, inte tütte e puṡiziui, ma ascì che cumme riduziun de ''-àe''.
== Manifestaziui ==
* ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
* ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
== Feste e fere ==
* Festa de San Giüṡeppe: pe'a ricurenza de [[San Giuxeppe|San Giüṡeppe]], doppu ch'u s'è purtou in prucesciun a stattua du santu, u se zende in gran farò in sciu Prou du Giardin che, ina vota, u l'era in gæra cu'i faroi de ætre burgæ a chi u ne faxeva u ciü bellu<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=XJ_CVt-LqSY|tìtolo=Balestrino Festa di San Giuseppe con falò|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. Pe San Giüṡeppe, segundu in lascitu a l'uratoriu da scià Carlotta Bazzani, i fradelli i dæva in pan giancu a ogni baresté, cöcciu intu furnu ch'u gh'era dapè du Casté, inta cà du Pin da Netta<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 192}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storia-e-cultura/le-memorie-di-balestrino/|tìtolo=Le Memorie di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
* Festa da Madonna da Guardia: a ricurenza da [[Madonna da Guardia]] a l'è rivæ a Barestin inti [[Anni 1920|agni Vinti]] pe vuruntæ du præ Mexea, ch'u n'ha facciu fæ du [[1929]] ina stattua cun de dunaziui fina da l'[[America do Sud|America du Süd]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXI. La "Belle Époque" e il Novecento'', p. 170}}</ref>. Au dì d'ancöi, pe sta festa, a stattua da Madonna a l'è ancù purtæ in prucesciun pe'e vie du paiże, a partì d'in gexa<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/08/balestrino-celebra-la-madonna-della-guardia/|tìtolo=Balestrino celebra la Madonna della Guardia|dæta=30 austu 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Adolfo Panizzi
Immaggine:Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu
Immaggine:Rizöi inta Ramæ (Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U rizö ch'u munta dau Ponte de la Utra, du [[XVII secolo|Seizentu]]
Immaggine:U Duxen (Balestrìn) - muatêa (2).jpg|U rizö ch'u cæra in Canteraina e, de lì, a [[Tuiran|Türan]]
</gallery>
Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se destacæva a diramaziun pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>.
Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cun de belle vote, e sta via a l'ha pigliou u nomme di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti versu u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u muntæva pe contru a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù chella pe Gröa e Cian Marin e a scurza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
j2z4t7d6mo1iuvuuwu1taazhh2q2x8b
269038
269033
2026-04-13T19:12:22Z
N.Longo
12052
/* Stradde */
269038
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
Riàn do Pónte (Balestrìn) - vìsta inte Bandiazze (1).jpg|U [[Rian du Ponte]] inte Bandiazze
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
U Fussou (Balestrìn) - vìsta (12).jpg|E ruvine du Fussou
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi da via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
[[Immaggine:Tæna da Bösa (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|sinistra|miniatura|A tæna da Bösa, cun di resti de müraglie]]
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]|sinistra]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
=== Persune ligæ cun Barestin ===
* Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ
U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun
A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabbica
Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla
Gumbu de Canteraina (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|U gumbu de Canteraina
Ponte de la Utra (Balestrìn) - vìsta (3).jpg|U ponte de la Utra dau rian
</gallery>
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>.
* U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>.
* U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]]<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref>.
* A Frabbica: u gran cumplessu da Frabbica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], cun prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>.
* Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>.
* Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se mustra cu'in ætu portiu davanti aa faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'u se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />.
* Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a menæva a [[Tuiran|Türan]] inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'u l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu
Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei
</gallery>
* U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga. U l'è stou facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu che i franzexi i l'axeva derucou. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a veggia ture grossa ch'a l'è fenia pe'u drentu ae sò müraglie. Pe contru, u nu se vegghe ciü a segunda ture ch'a gh'era, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i l'era mustrai ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>.
* Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva a sò rexidenza de d'ætu de Bergalla, inta regiun da Costa, cun de ruvine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sareva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e urdenæria, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. De doppu de stu casté, u se dixe che l'ürtima rexidenza di Bæva a sareva stæ "A Cascina", ina cà cun de furtificaziui ch'a se tröva a Bergalla Sruæna<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''L'ambiente e il territorio della Valle'', p. 36}}</ref>.
* Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a ciü læti, in parte suttetæra e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>.
=== Natüra ===
* [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Munte Raviné - Rocca Barbena]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interesse cumünitæriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Rocca]] u l'è in'area prutetta de 2.576 ha inandiæ du [[1995]], ch'a cumprende de purziui du teritoriu de Barestin, [[Buinzan|Buizan]], [[Castrevegliu]], [[Löa]] e [[Tuiran|Türan]]. Inte stu scitu u se tröva in paiṡaggiu sarvairu che, pe'a preṡenza de [[Dolòmia|dulomie]] de San Peru, l'aiva a g'ha scavou paregge grotte e tæne. Stu SIC u dà pruteziun a tante ciante e bestie in periculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|genziæna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanula de Savuna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gamberu de rian]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
* [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Munte Aü - Arexea - Rian du Tursé]]: ætru scitu de interesse cumünitæriu che, dau [[1995]], u cröve 2.420 ha tra i cumüi d'[[Arbenga]], Barestìn, [[Cixan]], [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Tuiran|Türan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U]] [[U Sejô|Zeriæ]]. Da l'estensciun tostu pareggia a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|area prutetta pruvinciæle de l'Arexea, du Munte Aü e da Valle Ibà]], stu SIC u cumprende di ambienti ben diferenti, cun de ciante de muntagna e da maccia ch'i cresce insemme, cumme ben 34 qualitæ de [[Orchidêa|urchidee]] e tostu in terzu de tütte e ciante prutette ch'u se pò truvæ in Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
== Ecunumia ==
{{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>.
Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>.
Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü væri d'alevamentu, ma a curtivaziun da tæra a g'ha ancù de l'impurtanza, pe'u ciü cun ciante da ortu, sciure e urive, cu'in gumbu a curente ch'u travaglia ancù. U gh'è pöi tante gente ch'i travaglia in Rivera; pe contru, fra e ativitæ a Barestin, u gh'è pe'u ciü di posti dunde mangiæ<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 121-131}}</ref>.
== Cultüra ==
=== Istruziun ===
[[Immaggine:Veggiu asilu (Burgu de Barestin) 01.jpg|miniatura|267x267px|A scæra de l'aṡilu intu Burgu]]
;Bibliuteche
U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
;Scöre
Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü de scöre a Barestin, cun l'aṡilu e e scöre elementæri ch'i sun stæ seræ inti [[Anni 1990|agni Nuvanta]], e e ciü vixine ch'i sun ducca chelle de Türan<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 133-135}}</ref>. Da ürtimu e scöre i se truvæva au Pöżżu ma, a l'imprinzipiu, i l'era intu Burgu, drentu au palazziu ch'u faxeva ascì da cumüna<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', p. 10}}</ref>. De de lì, a periculu de vegnì żü pe'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], i l'era stæ bugiæ int'in capanun ch'u l'era mesciu de daré de l'uratoriu, che però u l'era facciu aa bona e ben freggiu d'invernu. Stu facciu u l'ha spunciou i travagli pe'a növa cumüna de Barestin, cumenzai du [[1889]], cu'e scöre ch'i sun restæ lì drentu, inte due aule au cian teren, fina a l'ürtimu doppu guæra<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 196}}</ref>.
=== Parlæ de Barestin ===
A Barestin u se parla ina varietæ du [[Lengoa ligure|ligüre]] ch'a fa parte du scistema dicciu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]], dund'u l'è fra de chelle ch'i l'han megliu cunservou de carateristiche antighe, ciü che aveghe fina de sciurtie ben raire<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref>.
* cunservaziun di soi {{IPA|[t͡s]|lij}} (z) e {{IPA|[d͡z]|lij}} (ż), che inte ciü tante varietæ du ligüre i sun passai pe leniziun a {{IPA|[s]|lij}} (s) e {{IPA|[z]|lij}} (ṡ). Da vixin a Barestin sti soi i se tröva numà che a [[Buinzan|Buizan]] ciü che a [[Bardenèi|Bardenei]], dunde però u se parla żà de [[Burmia (valä)|Burmia]].
* cunservaziun da -r- tra e vucæle che, cumme inta ciü parte da [[Valle du Varatella|valæ du Varatella]], a l'ha ciantou lì d'esse giasciæ - cu'a sciurta solita de [[Dialettu arbenganese|varietæ arbenganexi]] ch'a l'è in {{IPA|[ɹ]|lij}} e variaziui - pe vegnì düra.
* u [[Léngoa latìnn-a|latin]] -CT- che, passou ina primma furma in ''-yt-'', u s'è füṡu inte {{IPA|[cˑ]}}, pe ina prubabile infruenza ch'a l'è caræ de de là da Żuvu. A l'in giru, a l'è ina sciurtia ch'a se tröva inti paixi ciü æti de ste valæ, cumme in [[Carpe]], a [[Castrevegliu]] e in [[Èrli|Erli]], ciü che inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>.
* a -g- fra e vucæle, pe in'antiga infruenza piemunteṡe inte l'entrutæra de l'[[Ingaunia]], a fenisce pe cażże de spessu. Au meximu moddu u ''gu-'' a l'imprinzipiu de parolle e vene "v-"<ref name=":5" />.
* u nessu [[Léngoa latìnn-a|latin]] -LJ- u l'è sciurtiu inte {{IPA|[ʎ]|lij}} (-gli-), cu'in'evuluziun ciütostu raira intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]] che a l'in giru a se tröva numà che a [[Castrevegliu]]<ref name=":5" />.
* sciurtia ünica fra e varietæ da żona, a Barestin u se tröva u son {{IPA|[ɛˑ]|lij}} (æ) au postu de di ætri, pe'u ciü da "a" tonica ṡlungæ, inte tütte e puṡiziui, ma ascì che cumme riduziun de ''-àe''.
== Manifestaziui ==
* ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
* ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
== Feste e fere ==
* Festa de San Giüṡeppe: pe'a ricurenza de [[San Giuxeppe|San Giüṡeppe]], doppu ch'u s'è purtou in prucesciun a stattua du santu, u se zende in gran farò in sciu Prou du Giardin che, ina vota, u l'era in gæra cu'i faroi de ætre burgæ a chi u ne faxeva u ciü bellu<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=XJ_CVt-LqSY|tìtolo=Balestrino Festa di San Giuseppe con falò|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. Pe San Giüṡeppe, segundu in lascitu a l'uratoriu da scià Carlotta Bazzani, i fradelli i dæva in pan giancu a ogni baresté, cöcciu intu furnu ch'u gh'era dapè du Casté, inta cà du Pin da Netta<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 192}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storia-e-cultura/le-memorie-di-balestrino/|tìtolo=Le Memorie di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
* Festa da Madonna da Guardia: a ricurenza da [[Madonna da Guardia]] a l'è rivæ a Barestin inti [[Anni 1920|agni Vinti]] pe vuruntæ du præ Mexea, ch'u n'ha facciu fæ du [[1929]] ina stattua cun de dunaziui fina da l'[[America do Sud|America du Süd]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXI. La "Belle Époque" e il Novecento'', p. 170}}</ref>. Au dì d'ancöi, pe sta festa, a stattua da Madonna a l'è ancù purtæ in prucesciun pe'e vie du paiże, a partì d'in gexa<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/08/balestrino-celebra-la-madonna-della-guardia/|tìtolo=Balestrino celebra la Madonna della Guardia|dæta=30 austu 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Adolfo Panizzi
Immaggine:Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu
Immaggine:Rizöi inta Ramæ (Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U rizö ch'u munta dau Ponte de la Utra, du [[XVII secolo|Seizentu]]
Immaggine:U Duxen (Balestrìn) - muatêa (2).jpg|U rizö ch'u cæra in Canteraina e, de lì, a [[Tuiran|Türan]]
</gallery>
Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se deramma a via pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>.
Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e ducca daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cu'e belle vote da via ch'a l'è diccia di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti pe'u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u passæva [[L'Arpe (Barestin)|l'Arpe]] a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù a via pe Gröa e Cian Marin e a scürza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
rjsd2ltr7us354wzuky2raivq76sd01
Caravaggio
0
18081
269035
268998
2026-04-13T18:47:13Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Michelangelo Caravaggio 035.jpg]] → [[File:Caravaggio-Nativity(1600).jpg]] → File replacement: Updating from an old version to a newer version with better quality ([[c:c:GR]])
269035
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Rest on the Flight into Egypt-Caravaggio (c.1597).jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Baco, por Caravaggio.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Caravaggio — The Calling of Saint Matthew.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Caravaggio-Nativity(1600).jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Death of the Virgin-Caravaggio (1606).jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
John the Baptist-Caravaggio (Galleria Nazionale d'Arte Antica).jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Michelangelo Caravaggio 010.jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
94bdcprxxpjkp8skehsppw5zt62jygh
269039
269035
2026-04-13T19:25:21Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Michelangelo Caravaggio 010.jpg]] → [[File:Burial of Saint Lucy-Caravaggio (1608).jpg]] → File replacement: Updating from an old and lower-quality version to a newer version with better quality ([[c:c:GR]])
269039
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Rest on the Flight into Egypt-Caravaggio (c.1597).jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Baco, por Caravaggio.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Caravaggio — The Calling of Saint Matthew.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Caravaggio-Nativity(1600).jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Death of the Virgin-Caravaggio (1606).jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
John the Baptist-Caravaggio (Galleria Nazionale d'Arte Antica).jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
CaravaggioEcceHomo.jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Burial of Saint Lucy-Caravaggio (1608).jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
ozphu9gubvp6ep242rg2ms8f1a6fwl8
269041
269039
2026-04-13T19:39:03Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:CaravaggioEcceHomo.jpg]] → [[File:Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg]] → File replacement: Updating from an old version to a newer version with better quality ([[c:c:GR]])
269041
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
'''Caravaggio''', che a-o sécolo o se ciamâva ''Michelangelo Merisi'' ([[Milan]], [[29 seténbre]] [[1571]] – [[Porto Ercole]], [[18 lùggio]] [[1610]]) o l 'é stæto 'n avoxòu pitô [[Italia|italian]], protagonìsta do moviménto do [[baròcco]]. L'apelatîvo conplêto co-o quæ o l'è conosciûo o l'é ''Michelangelo Merisi da Caravaggio''.
{{Biografia
|inmàgine = Bild-Ottavio Leoni, Caravaggio.jpg
|px = 140px
|descriçión = <small>Ottavio Leoni, ''Caravaggio'', 1621 c. (Firénse, [[Biblioteca Marucelliana]])</small>
|nàscita = Milan, 9 seténbre 1571
|mòrte = Porto Ercole, 18 lùggio 1610
|paize = [[Italia]]
|profesción = [[pittô]]
|move =
}}
== Vìtta ==
Formòu a [[Milan]], o l'à dipìnto a [[Romma]], [[Napoli]], [[Mâta]] e [[Sicilia]] da-o 1593 a-o 1610. O l'é stæto 'n pittô inovatîvo e grànde a l'é stæta l'influensa do Caravaggio in scî artisti sucesîvi.
== Galerîa de òpere ==
<br><gallery>
CARAVAGGIO, A boy peeling fruit (1593).jpg|''Figeu ch'o monda a frûta'', 1592 c. ([[Firense]], Fondazione Roberto Longhi)<ref>Originale perduto, si conserva in copia.</ref>
Young Sick Bacchus-Caravaggio (1593).jpg|''O Dîo Bacco zoêno e maròtto'', 1593-1594 ([[Romma|Rómma]], [[Galeria Borghese]])
Boy with a Basket of Fruit by Caravaggio.jpg|''Figetto co-a cavagna de frûta'' (Rómma, Galeria Borghese)
The Fortune Teller-Caravaggio (Rome).jpg|''A bonn-a ventûa'', 1593-1595 (Rómma, [[Musei Capitolinn-i]])
The Cardsharps.jpg|''I laddri de carte'', 1594 (Fort Worth, [[Kimbell Art Museum]])
Penitent Magdalene-Caravaggio (1594-6).jpg|''Manêna penitente'', 1594-1595 (Rómma, [[Galeria Doia-Pamphilj]])
Saint Francis of Assisi in Ecstasy-Caravaggio (c.1595).jpg|''San Françesco in èstaxi'', 1594-1595 (Hartford, [[Wadsworth Atheneum]])
The musicians by Caravaggio.jpg|''I muxichi'', 1595 ([[New York]], [[Metropolitan Museum of Art]])
Michelangelo Caravaggio 061.jpg|''Figeu adentòu da 'n lagheu'', 1595-1596 (Firénse, Fondazione Roberto Longhi)<ref>Prima versione.</ref>
Michelangelo Caravaggio 020.jpg|''Sunòu da liûto'', 1595-1596 ([[San Peoburgo]], [[Ermitage]])
Rest on the Flight into Egypt-Caravaggio (c.1597).jpg|''Sòsta inta fûga in Egitto'', 1594-1596 (Rómma, [[Galeria Doria Pamphilj]])
Michelangelo Caravaggio 019.jpg|''Cavàgno de frûta'', 1596 ([[Milan|Milàn]], [[Pinacoteca Ambrosiana]])
1596 Caravaggio, The Lute Player New York.jpg|''Sunòu da liûto'', 1596-1597 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Baco, por Caravaggio.jpg|''Bacco'', 1596-1597 (Firénse, [[Uffizi]])<ref>O rapresenta lê mæximo da zoeno.</ref>
La Diseuse de bonne aventure, Caravaggio (Louvre INV 55) 02.jpg|''Bonn-a ventûa'', 1596-1597 ([[Pariggi]], [[Louvre]])
Medusa by Caravaggio.jpg|''Medûza'', 1597 (Firénse, Galeria Uffizi)
Portrait of a Courtesan by Caravaggio.jpg|''Ritræto de cortexann-a'', 1597 ([[Berlin]], [[Bode-Museum]])
Caravaggio Jupiter Neptune Pluto.jpg|''Zôve, Netùn e Plutón'', 1597 c. (Rçmma, [[Villa Ludovisi]])
Michelangelo Caravaggio 060.jpg|''Santa Catænn-a de Lisciandria'', 1597 ([[Madrid]], [[Museo Thyssen-Bornemisza]])
David and Goliath by Caravaggio.jpg|''David e Golia'', 1597-1598 (Madrid, [[Museo del Prado]])
Michelangelo Caravaggio 065.jpg|''Narcizo'', 1597-1599 (Romma, [[Galerie naçionali d'Arte Antîga]])
Caravaggio-Baptist-Toledo.jpg|''San Gioâne Batista'', 1598 c. ([[Toledo]], [[Museo Tesoro Catedralico]])
Martha and Mary Magdalene-Caravaggio (c.1599).jpg|''Màia Manêna e Marta'', 1598 c. ([[Detroit]], [[Detroit Institute of Arts]])
Supper at Emmaus-Caravaggio (1601).jpg|''Çénn-a a Emmaus'', 1599 (Londra, [[National Gallery]])
Caravaggio — The Calling of Saint Matthew.jpg|''Vocaçion de San Matê'', 1599-1600 (Rómma, [[Gêxa de San Loîgi di Françeixi]])
Caravaggio-Nativity(1600).jpg|''Nativitæ co-i Santi Loenso e Françesco d'Asîzi'', 1600? 1609? ([[Palermo]], Ötöio de San Loénso)<ref>Depento arobou do 1969 e foscia perduo.</ref>
The Martyrdom of Saint Matthew-Caravaggio (c. 1599-1600).jpg|''Martirio de San Matê'', 1600-1601 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Crucifixion of Saint Peter-Caravaggio (c.1600).jpg|''Crocifisción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, [[Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo]])
Caravaggio-The Conversion on the Way to Damascus.jpg|''Conversción de Sàn Pòulo'', 1600-1601 (Rómma, Baxìlica de Santa Màia do Pòpolo)
The Incredulity of Saint Thomas by Caravaggio.jpg|''Stupô de Sànto Mâxo'', 1600-1601 (Potsdam, [[Sanssouci]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (Uffizi).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1602 (Firénse, Uffizi)
Caravaggio - Giuditta e Oloferne (ca. 1599).jpg|''Giuditta e Òloferne'', 1602 (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Caravaggio - La inspiración de San Mateo (San Luigi dei Francesi, Roma).jpg|''San Matê e l'àngiou'', 1602 (Rómma, Gêxa de San Loîgi di Françeixi)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, Yorck Project).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Musei Capitolinn-i)
Michelangelo Merisi da Caravaggio, Saint John the Baptist (Youth with a Ram) (c. 1602, WGA04112).jpg|''San Gioâne Batista'', 1602 c. (Rómma, Galeria Döia Pamphilj)<ref>Doe teie, identiche pe dæta, pe soggetto e pe formato, ma unn-a a pâ 'na copia.</ref>
Caravaggio - Taking of Christ - Odessa.jpg|''Catûa do Crìsto'', 1602 ([[Dublin]], [[National Gallery of Ireland]])
Caravaggio - Cupid as Victor - Google Art Project.jpg|''Amô vitoriôzo'', 1602-1603 (Berlin, [[Gemäldegalerie]])
CaravaggioCrowning01.jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1602-1603 ([[Prato]], Palàçio di Alberti)
Michelangelo Caravaggio 052.jpg|''Depoxiçión do Crìsto'', 1602-1604 ([[Çitæ do Vatican]], [[Musei Vatichen]])
Sacrifice of Isaac-Caravaggio (c. 1603).jpg|''Sacrifìçio d'Izàcco'', 1603 (Princeton, Barbara Piasecka-Johnson Collection)<ref>Nuova versione del dipinto degli Uffizi, 1598.</ref>
Michelangelo Merisi, called Caravaggio - Saint John the Baptist in the Wilderness - Google Art Project.jpg|''San Gioâne Batista'', 1603 ([[Kansas City]], [Nelson-Atkins Museum of Art)<ref>Quarta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Death of the Virgin-Caravaggio (1606).jpg|''Mòrte da Madònna'', 1604 (Pariggi, Louvre)
John the Baptist-Caravaggio (Galleria Nazionale d'Arte Antica).jpg|''San Gioâne Batista'', 1604 c. (Rómma, [[Galeria de Palasso Corsini]])<ref>Quinta verscion, rispetto a-o dipinto de Toledo, 1598.</ref>
Saint Francis in Prayer-Caravaggio (c.1606).jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605, (Rómma, Galerie naçionæ d'Arte Antîga)
Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg|''Ecce Homo'', 1605 c. (Zêna , [[Palasso Gianco]])
Caravaggio - Saint Jerome - Montserrat.jpg|''San Giêumo in meditaçión'', 1605 c. ([[Monistrol de Montserrat]])
Saint Jerome Writing-Caravaggio (1605-6).jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1605 c. (Rómma, Galeria Borghese)
The Crowning with Thorns-Caravaggio (1602).jpg|''Incoronaçión de spinn-e'', 1603-1604 ([[Vienna]], [[Kunsthistorisches Museum]])
Madonna di Loreto-Caravaggio (c.1604-6).jpg|''Madònna di Pellegrìn'', 1604-1606 (Rómma, [[Baxìlica de Sant'Agostin in Canpo Marsio]])
Michelangelo Merisi da Caravaggio - Christ in the Garden - WGA04153.jpg|''Crìsto in sciô Monte di Oîvi'', 1604-1606 (Berlin, [[Bode-Museum]])
Madonna and Child with St. Anne-Caravaggio (c. 1605-6).jpg|''Madònna di Palafrenieri'', 1605 (Rómma, Galeria Borghese)
Michelangelo Caravaggio 055.jpg|''Sâcra Famìggia co-o San Gioâne Batista'', 1605-1606 (New York, Metropolitan Museum of Art)<ref>In depoxito.</ref>
CaravaggioFrancisContemplation.jpg|''San Françesco in meditaçión'', 1605-1606 ([[Cremon-a]], Museo civico Ala Ponzone)
Mary magdalene caravaggio.jpg|''Màia Manêna in èstaxi'', 1606 (Milàn, [[Pinacoteca de Brera]])
Michelangelo Caravaggio 029.jpg|''Sette òpere da Misericòrdia'', 1606-1607 ([[Napoli]], [[Pio Monte della Misericordia]])
Christ at the Column-Caravaggio (c. 1607).jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1606-1607 ([[Rouen]], [[Musée des Beaux-Arts]])
Caravaggio Crucifixion santandrew.jpg|''Crocifisción'', 1607 (Cleveland, [[Cleveland Museum of Art]])
CaravaggioDavidGoliathVienna.jpg|''David co-a testa do Golîa'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
Michelangelo Caravaggio 066.jpg|''Madònna do Rozâio'', 1607 (Vienna, Kunsthistorisches Museum)
CaravaggioFlagellation.jpg|''Flagelaçión do Crìsto'', 1607-1608 (Napoli, [[Museo naçionâ de Capodimonte]])
CaravaggioSalomeLondon.jpg|''Salomé co-a testa do San Gioâne Batista'', 1607-1610 (Londra, National Gallery)
CaravaggioJeromeValletta.jpg|''San Giêumo ch'o scrîve'', 1608 (La Valletta, [[Concatedrâle de A Valetta]])
Alof Louvre.jpg|''Ritræto de Alof de Wignacourt'', 1608 (Pariggi, Louvre)
Michelangelo Caravaggio 021.jpg|''Decolaçión do San Gioâne Batista'', 1608 (A Valletta, Concatedrâle de A Valetta)<ref>Unica opera firmâ da-o Caravaggio. A firma a l'è into sangoe do santo.</ref>
Burial of Saint Lucy-Caravaggio (1608).jpg|''Seportûa de Santa Luçîa'', 1608 ([[Siracusa]], [[Gêxa de Santa Luçîa a-a Badîa]])
Il cavadenti.jpg|''O cavadenti'', 1608 (Firénse, [[Palasso Pitti]])
Caravaggio sleeping cupid.jpg|''Amorìn ch'o dòrme'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Antonio Martelli, Cavaliere di Malta - Caravaggio.JPG|''Antonio Martelli, cavagêo de Mâta'', 1608-1609 (Firénse, Palasso Pitti)
Caravaggio - The Annunciation.JPG|''Anonciaçión'', 1609 ([[Nancy]], [[Museo des Beaux-Arts (Nancy)]])
Michelangelo Caravaggio 006.jpg|''Resureçión do Lazzao'', 1609 ([[Mescìnn-a]], [[Museo regionale (Messina)]])
Michelangelo Caravaggio 004.jpg|''Adoraçión di pastoî'', 1609 (Mescìnn-a, Museo regionale)
Salomé con la cabeza del Bautista (Caravaggio).jpg|''Salomé co-a testa de San Gioâne Batista'', 1609 (Madrid, [[Palasso Reale de Madrid]])
The Denial of Saint Peter-Caravaggio (1610).jpg|''Negaçión de San Pê'', 1609-1610 (New York, Metropolitan Museum of Art)
Michelangelo Caravaggio 018.jpg|''Davide co-a testa do Golîa'', 1609-1610 (Rómma, Galeria Borghese)
Caravaggio Baptist Galleria Borghese, Rome.jpg|''San Gioâne Batista'', 1610 c. (Rómma, Galeria Borghese)
Martyrdom of Saint Ursula by Caravaggio - Palazzo Zevallos.jpg|''Martirio de Sant'Orsola'', 1610 (Napoli, [[Palazzo Zevallos]]<ref>Urtimo dipinto noto do Caravaggio. [http://www.palazzozevallos.com/pop_palazzo.asp|titolo=Palazzo Zevallos.com].</ref>
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Lionello Venturi|tìtolo=Il Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=Iu1FMQAACAAJ|ànno=1951|editô=Istituto geografico de Agostini|çitæ=[[Novæa]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Renato Guttuso|outô2=Angela Ottino Della Chiesa|tìtolo=L'opera completa del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=8QSDyAEACAAJ|ànno=1967|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Maurizio Calvesi|tìtolo=Le realtà del Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=ZczqAAAAMAAJ|ànno=1990|editô=G. Einaudi|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-06-11710-6}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ferdinando Bologna|tìtolo=L'incredulità del Caravaggio e l'esperienza delle "cose naturali"|url=https://books.google.it/books?id=UMZ1QgAACAAJ|ànno=1992|editô=Bollati Boringhieri|çitæ=[[Turin]]|léngoa=IT|ISBN=88-33-90654-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Mina Gregori|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=sg4DMQAACAAJ|ediçión=3|ànno=1994|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-43-54527-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Roberto Longhi|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=pUdBAAAACAAJ|ediçión=4|ànno=1998|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-21444-7}}
*{{Çitta lìbbro|outô=Rosa Giorgi|tìtolo=Caravaggio: una rivoluzione terrible e sublime|url=https://books.google.it/books?id=mNXqAAAAMAAJ|ànno=1998|editô=Leonardo Arte|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-78-13827-4}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Helen Langdon|tìtolo=Caravaggio: una vita|url=https://books.google.it/books?id=MWjKPAAACAAJ|ediçión=2|ànno=2002|editô=Sellerio|çitæ=[[Palermo]]|léngoa=IT|ISBN=88-38-91705-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Rodolfo Papa|tìtolo=Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=64ev9faJuNMC|ànno=2002|editô=Giunti Editore|çitæ=[[Firense]]|léngoa=IT|ISBN=88-09-02839-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pino Di Silvestro|tìtolo=La fuga, la sosta: Caravaggio a Siracusa|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2002|editô=Rizzoli|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-17-87056-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Fo|tìtolo=Caravaggio al tempo di Caravaggio|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2005|editô=Franco Cosimo Panini|çitæ=[[Modena]]|léngoa=IT|ISBN=88-82-90783-X}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Andrea Dusio|tìtolo=Caravaggio: white album|url=https://books.google.it/books?id=vxQfAQAAIAAJ|ànno=2009|editô=Cooper|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-73-94128-1}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesca Cappelletti|tìtolo=Caravaggio: un ritratto somigliante|url=https://books.google.it/books?id=d_ZGAQAAIAAJ|ediçión=2|ànno=2009|editô=Electa|çitæ=[[Milan]]|léngoa=IT|ISBN=88-37-06950-2}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Silvano Vinceti|outô2=Giorgio Gruppioni|tìtolo=Caravaggio: la culla del grande pittore: una ricerca sulla gioventù dell'artista|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2010|editô=Armando Editore|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-60-81658-0}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Daniele Radini Tedeschi|tìtolo=Caravaggio o della Vulgata|url=https://books.google.it/books?id=Be_Det9wj5EC|ànno=2012|editô=De Luca|çitæ=[[Romma]]|léngoa=IT|ISBN=88-65-57080-6}}
=== Mostre ===
* ''Mostra del Caravaggio e dei caravaggeschi, Milano, Palazzo Reale, aprile-giugno 1951 / Introduzione di Roberto Longhi'', Firense, Sansoni, 1951.
* ''Caravaggio e il suo tempo, catalogo della mostra a cura di Gabriella Borsano e Silvia Cassani'', New York (Metropolitan Museum of Art) - Napoli (Museo e Galerie nazionali di Capodimonte), Napoli, Electa Napoli, 1985.
* ''L'ultimo Caravaggio e la cultura artistica a Napoli, in Sicilia e a Malta / a cura di Maurizio Calvesi'', Siracusa, Ediprint, 1987.
* ''Michelangelo Merisi da Caravaggio. Come nascono i capolavori, catalogo della mostra a cura di Mina Gregori'', Firense ([[Palazzo Pitti]]) - Romma (Palazzo Ruspoli), Milan, Electa, 1991.
* ''Caravaggio e la collezione Mattei, catalogo della mostra a cura di Rossella Vodret'', Romma (Galleria nazionale d'Arte Antica), Milan, Electa, 1995.
* ''La Madonna dei Palafrenieri di Caravaggio nella collezione di Scipione Borghese / a cura di Anna Coliva'', Venessia, Marsilio, 1998.
* ''La luce del vero : Caravaggio, La Tour, [[Rembrandt]], Zurbarán, catalogo della mostra a Bergamo, Galleria d'Arte Moderna e Contemporanea'', Cinisello Balsamo, Silvana Editoriale 2000.
* ''Caravaggio e l'Europa: il movimento caravaggesco internazionale da Caravaggio a [[Mattia Preti]], catalogo della mostra a cura di Luigi Spezzaferro'', Milan, Skira, 2005.
* ''Caravaggio Bacon, catalogo della mostra a Roma, Museo e Galleria Borghese / a cura di Anna Coliva e Michael Peppiatt'', Romma-Milan, Motta, 2009.
* ''Caravaggio, catalogo della Mostra tenuta a Roma nel 2010 / a cura di [[Claudio Strinati]]'', Milan, Skira, 2010.
* ''Caravaggio a Roma. Una vita dal vero, catalogo della mostra a cura di Michele di Sivo e Orietta Verdi'', Romma, De Luca, 2010.
* ''Dentro Caravaggio, catalogo della mostra tenuta a Milano nel 2017-2018 / a cura di Rossella Vodret'', Milan, Skira, 2017.
== Âtri progètti ==
{{interprogetto}}
{{Pittûa (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Biografìe]]
[[Categorîa:Pitoî italién]]
[[Categorîa:Pitoî do baròcco]]
tlbqzocnd6ubwmcn5hq9jq6hza7zzlp
Palasso Gianco
0
18147
269040
254311
2026-04-13T19:33:41Z
Ziv
17675
([[c:GR|GR]]) [[File:Michelangelo Merisi da Caravaggio - Ecce Homo - WGA04162.jpg]] → [[File:Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg]] → File replacement: Updating from an old version to a newer version with better quality ([[c:c:GR]])
269040
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
[[Immaggine:Genova-DSCF7419.JPG|thumb|200 px|Palàsso Gianco, visto da de fêua]]
O '''Palàsso Gianco''' (it: ''Palazzo Bianco'') - dîto ascì ''Palàsso do Lùcco Grimado'' (it: ''Palazzo Luca Grimaldi''), òpû ''Palàsso Brignoe Sâ'' - o l'è 'na costruçión stòrica scitoâ inta stràdda Garibàldi 11 a [[Zena|Zêna]], inserîa o 13 de lùggio do 2006 inta lìsta di 42 palassi do Rolli de Zêna, conscideræ ''Patrimònio de l'Umanitæ'' [[UNESCO]].
O palàsso o l'òspita 'na seçión di [[Musei da Stradda Neuva]]<ref>O pölo museâle di tréi palassi da stràdda Garibaldi: Palàsso Gianco, [[Palasso Rosso|Palàsso Rosso]] e [[Palasso Doia-Tursci|Palàsso Döia-Tursci]].</ref> dedicòu a-a pitûa a Zêna e in Ligùria, da-o XVI a-o XVIII sécolo, con de seçioìn d'arte italiann-a, fiamìnga e spagnòlla.
== Stöia ==
[[File:Flag of UNESCO.svg|thumb|right|100 px|UNESCO]]
O ''Palàsso Gianco'' o l'òcupa o scîto da câza costruîa da-o 1530 a-o 1540 da [[Lucco Grimado (XVI secolo)|Lùcco Grimado]], ch'o l'appartegnîva a 'na nòbile famìggia zenéize. Into 1658 o l'è diventòu de propietæ da famìggia [[Franchi de Candia]] e into 1711 o l'é stæto cedûo a [[Maia Durassa Brignoe-Sâ]] ch'a l'à ristruturòu pe òpera de l'architetto [[Giacomo Viano]] (1714-1716). Da alôa o l'è dîto ''Gianco'', pe-o colôre di seu elementi decorativi esterni.
[[Immaggine:Genova, Palazzo Bianco, interno (06).jpg|thumb|200 px|'Na sâla do Palàsso Gianco]]
Into 1889, a-a mòrte da [[Maia Brignoe Sâ De Feræ]], duchéssa de Galêa, o palasso o l'è divegnûo propiêtæ do Municipio de Zêna e destinòu a êse museo pùblico. O l'è stæto inauguròu into 1892, o quattroçentenâ da [[Scovèrta de l'America]]. Bonbardòu into 1942, o Palàsso Gianco o l'é stæto restauròu da l'architetto [[Franco Albini]]. L'alestiménto de coleçioìn o l'é stæto curòu da Carla Mazzarello, e o museo o l'é stæto riaverto a-o pùblico into 1950. Tra e coleçioìn gh'é 'n'arecugéita di tesciûi pe-a mòdda (damàsco, velûo, jeans).
== O Museo ==
L'é espòsto i dipinti do [[Pòulo Veroneise]] (''Crocifisción'' e ''Susanna e i vêgi''), [[Feipin Lippi]] (''Pâa do Françesco Lomellin'', 1502-1503), [[Zorzo Vasari]] (''Ritræto de 'n zóveno fiorentìn''), [[Lucco Cangiaxo]] (''Madònna da candéia''), [[Caravaggio]] (''Ecce Homo''), [[Parma o Zóveno]], (''Cristo e a samaritana'' e ''L'adùltera'').
Tra i artisti forèsti, [[Rubens|Pieter Paul Rubens]] (''Venere e Marte''), [[Hans Memling]] (''Crìsto benedixènte'') [[Antoon Van Dyck]] (''Vertummo e Pomona''), [[Gerard David]] (''Politico da Çervæa''), [[Francisco de Zurbarán]] (''Sant'Orsola'' e ''Sant'Eufemia''), [[Bartolomé Esteban Murillo]] (''Fûga in Egitto''), [[Giusepe de Ribera]], [[Simon Vouet]] (''David co-a tésta do Golia'').
Pitoî zenéixi do [[baròcco]] son: [[Greghetto]], [[Benardo Stroççi]], [[Valeio Castello]], [[Domenego Piola]], [[Pòulo Gieumo Piola]], [[Grigheu De Feræ]], [[Lusciandro Magnasco]] (''Intrategniménto into giardìn d'Arbâ)''.
Da-o 2009 l'é espòsto a scoltûa de [[Antonio Canova]], ''Manêna penitente'', ch'a l'é colocâ into vixìn Palàsso Döia-Tursci.
{{clear}}
== Galerîa de òpere ==
<gallery>
Immaggine:Rubens, venere e marte, genova, 01.JPG|Pieter Paul Rubens, ''Vénere e Marte''.
Immaggine:Vertumno e Pomona di Antonio Van Dyck.jpg|Antoon Van Dyck, ''Vertùmmo e Pomôna''.
Immaggine:Valerio castello, martirio di s. lorenzo.JPG|Valerio Castello, ''Martirio de San Loénso''.
Immaggine:Gerard david, polittico della cervara 01.JPG|[[Gerard David]], ''[[Polìttico da Çervæa]]'', 1506-1510
Immaggine:Luca cambiaso, madonna della candela, genova.JPG|Lucco Cangiaxo, ''Madònna da candéia''
Immaggine:Ecce Homo-Caravaggio (c. 1605).jpg|Caravaggio, ''Ecce Homo'', 1605.
Immaggine:San Francesco d'Assisi riceve dall'angelo i sette privilegi di Jusepe de Ribera (2).JPG|Giusepe de Ribera, ''San Françesco d'Assisi o riçeive da l'àngiou i sette privilêgi''.
</gallery>
== Nòtte ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* ''Galleria di Palazzo Bianco: guida/a cura di Laura Tagliaferro e Clario Di Fabio'', Zêna, Comun-Assessorato a-e instituçioin e attivitæ culturali, 1991.
* ''Musei di Strada Nuova a Genova: Palazzo Rosso, Palazzo Bianco e Palazzo Tursi/a cura di Piero Boccardo e Clario Di Fabio; fotografie di Massimo Listri'', Turin, U. Allemandi, 2004.
* ''Musei di Strada Nuova a Genova'', Milan, Skira, 2010.
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Rolli de Zena}}
{{Müsei (àrte)}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Architetûe de Zêna]]
[[Categorîa:Musêi da Ligùria]]
[[Categorîa:UNESCO]]
3hcl24bq89zzq078sk7weewr5ly8bac
Wikipedia:Community portal (comunicaçioìn in ingléize)/Archìvio 2019
4
19559
269046
179884
2026-04-14T11:42:22Z
CommonsDelinker
89
Replacing Logo_for_the_beta_feature_FileExporter.svg with [[File:Logo_for_FileExporter.svg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious error) · Has been a default feature si
269046
wikitext
text/x-wiki
== FileExporter beta feature ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">
[[File:Logo for FileExporter.svg|thumb|Coming soon: the beta feature [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons|FileExporter]]]]
A new beta feature will soon be released on all wikis: The [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons|FileExporter]]. It allows exports of files from a local wiki to Wikimedia Commons, including their file history and page history. Which files can be exported is defined by each wiki's community: '''Please check your wiki's [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons/Configuration file documentation|configuration file]]''' if you want to use this feature.
The FileExporter has already been a beta feature on [https://www.mediawiki.org mediawiki.org], [https://meta.wikimedia.org meta.wikimedia], deWP, faWP, arWP, koWP and on [https://wikisource.org wikisource.org]. After some functionality was added, it's now becoming a beta feature on all wikis. Deployment is planned for January 16. More information can be found [[m:WMDE_Technical_Wishes/Move_files_to_Commons|on the project page]].
As always, feedback is highly appreciated. If you want to test the FileExporter, please activate it in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|user preferences]]. The best place for feedback is the [[mw:Help_talk:Extension:FileImporter|central talk page]]. Thank you from Wikimedia Deutschland's [[m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes project]].
</div> [[User:Johanna Strodt (WMDE)|Johanna Strodt (WMDE)]] 09:41, 14 zen 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Johanna Strodt (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=18782700 -->
== No editing for 30 minutes on 17 January ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">You will '''not be able to edit''' the wikis for up to 30 minutes on '''[https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20190117T07 17 January 07:00 UTC]'''. This is because of a database problem that has to be fixed immediately. You can still read the wikis. Some wikis are not affected. They don't get this message. You can see which wikis are '''not''' affected [[:m:User:Johan (WMF)/201901ReadOnlyPage|on this page]]. Most wikis are affected. The time you can not edit might be shorter than 30 minutes. /[[User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]</div>
18:47, 16 zen 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/201901ReadOnly/Targets4&oldid=18789232 -->
== Talk to us about talking ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">
[[File:OOjs_UI_icon_speechBubbles-rtl.svg|alt="icon depicting two speech Bubbles"|frameless|right|120px]]
The Wikimedia Foundation is planning a [[mw:Talk pages consultation 2019|global consultation about communication]]. The goal is to bring Wikimedians and wiki-minded people together to improve tools for communication.
We want all contributors to be able to talk to each other on the wikis, whatever their experience, their skills or their devices.
We are looking for input from as many different parts of the Wikimedia community as possible. It will come from multiple projects, in multiple languages, and with multiple perspectives.
We are currently planning the consultation. We need your help.
'''We need volunteers to help talk to their communities or user groups.'''
You can help by hosting a discussion at your wiki. Here's what to do:
# First, [[mw:Talk pages consultation 2019/Participant group sign-up|sign up your group here.]]
# Next, create a page (or a section on a Village pump, or an e-mail thread – whatever is natural for your group) to collect information from other people in your group. This is not a vote or decision-making discussion: we are just collecting feedback.
# Then ask people what they think about communication processes. We want to hear stories and other information about how people communicate with each other on and off wiki. Please consider asking these five questions:
## When you want to discuss a topic with your community, what tools work for you, and what problems block you?
## What about talk pages works for newcomers, and what blocks them?
## What do others struggle with in your community about talk pages?
## What do you wish you could do on talk pages, but can't due to the technical limitations?
## What are the important aspects of a "wiki discussion"?
# Finally, please go to [[mw:Talk:Talk pages consultation 2019|Talk pages consultation 2019 on Mediawiki.org]] and report what you learned from your group. Please include links if the discussion is available to the public.
'''You can also help build the list of the many different ways people talk to each other.'''
Not all groups active on wikis or around wikis use the same way to discuss things: it can happen on wiki, on social networks, through external tools... Tell us [[mw:Talk pages consultation 2019/Tools in use|how your group communicates]].
You can read more about [[mw:Talk pages consultation 2019|the overall process]] on mediawiki.org. If you have questions or ideas, you can [[mw:Talk:Talk pages consultation 2019|leave feedback about the consultation process]] in the language you prefer.
Thank you! We're looking forward to talking with you.
</div> [[user:Trizek (WMF)|Trizek (WMF)]] 15:01, 21 fre 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18639017 -->
== New Wikipedia Library Accounts Available Now (March 2019) ==
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Hello Wikimedians!
[[File:Wikipedia_Library_owl.svg|thumb|upright|The TWL OWL says sign up today!]]
[[m:The Wikipedia Library|The Wikipedia Library]] is announcing signups today for free, full-access, accounts to published research as part of our [[m:The_Wikipedia_Library/Journals|Publisher Donation Program]]. You can sign up for new accounts and research materials on the [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/ Library Card platform]:
* '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/72/ Kinige]''' – Primarily Indian-language ebooks - 10 books per month
* '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/55/ Gale]''' – Times Digital Archive collection added (covering 1785-2013)
* '''[https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/54/ JSTOR]''' – New applications now being taken again
Many other partnerships with accounts available are listed on [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/ our partners page], including [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/47/ Baylor University Press], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/10/ Taylor & Francis], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/46/ Cairn], [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/32/ Annual Reviews] and [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/partners/61/ Bloomsbury]. You can request new partnerships on our [https://wikipedialibrary.wmflabs.org/suggest/ Suggestions page].
Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today!
<br>--[[w:en:Wikipedia:TWL/Coordinators|The Wikipedia Library Team]] 17:40, 13 màr 2019 (UTC)
:''You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact [[m:User:Ocaasi_(WMF)|Ocaasi (WMF)]].''<br>
:<small>This message was delivered via the [https://meta.wikimedia.org/wiki/MassMessage#Global_message_delivery Global Mass Message] tool to [https://meta.wikimedia.org/wiki/Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library The Wikipedia Library Global Delivery List].</small>
</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Samwalton9@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Global_message_delivery/Targets/Wikipedia_Library&oldid=18873404 -->
'''It's a great idea! I work as a researcher, and this opens up new research possibilities! I just registered. Thanks a lot!''' [[Utente:Luensu1959|Luensu1959]] ([[Discûscioîn ûtente:Luensu1959|discuscioin]]) 10:24, 14 màr 2019 (UTC)
== Read-only mode for up to 30 minutes on 11 April ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks">
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">You will '''not be able to edit''' most Wikimedia wikis for up to 30 minutes on '''[https://www.timeanddate.com/worldclock/fixedtime.html?iso=20190411T05 11 April 05:00 UTC]'''. This is because of a hardware problem. You can still read the wikis. You [[phab:T220080|can see which wikis are affected]]. The time you can not edit might be shorter than 30 minutes. /[[User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]</div></div></div> 10:56, 8 arv 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18979889 -->
== Wikimedia Foundation Medium-Term Plan feedback request ==
{{int:please-translate}}
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">The Wikimedia Foundation has published a [[m:Special:MyLanguage/Wikimedia_Foundation_Medium-term_plan_2019|Medium-Term Plan proposal]] covering the next 3–5 years. We want your feedback! Please leave all comments and questions, in any language, on [[m:Talk:Wikimedia_Foundation_Medium-term_plan_2019|the talk page]], by April 20. {{Int:Feedback-thanks-title}} [[m:User:Quiddity (WMF)|Quiddity (WMF)]] ([[m:User talk:Quiddity (WMF)|talk]]) 17:35, 12 arv 2019 (UTC)</div>
<!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=18998727 -->
== Update on the consultation about office actions ==
Hello all,
Last month, the Wikimedia Foundation's Trust & Safety team [[:en:Wikipedia:Village_pump_(policy)/Archive_152#Announcement_of_forthcoming_temporary_and_partial_ban_tool_consultation|announced]] a future consultation about partial and/or temporary [[m:Special:MyLanguage/office actions|office actions]]. We want to let you know that the '''draft version''' of this consultation has now been [[:m:Office_actions/Community_consultation_on_partial_and_temporary_office_actions/draft|posted on Meta]].
This is a '''draft'''. It is not intended to be the consultation itself, which will be posted on Meta likely in early September. Please do not treat this draft as a consultation. Instead, we ask your assistance in forming the final language for the consultation.
For that end, we would like your input over the next couple of weeks about what questions the consultation should ask about partial and temporary Foundation office action bans and how it should be formatted. '''[[:m:Talk:Office_actions/Community_consultation_on_partial_and_temporary_office_actions/draft|Please post it on the draft talk page]]'''. Our goal is to provide space for the community to discuss all the aspects of these office actions that need to be discussed, and we want to ensure with your feedback that the consultation is presented in the best way to encourage frank and constructive conversation.
Please visit [[:m:Office_actions/Community_consultation_on_partial_and_temporary_office_actions/draft|the consultation draft on Meta-wiki]] and leave your comments on the draft’s talk page about what the consultation should look like and what questions it should ask.
Thank you for your input! -- The [[m:Special:MyLanguage/Trust and Safety|Trust & Safety team]] 08:03, 16 agó 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Non-Technical_Village_Pumps_distribution_list&oldid=19175143 -->
== New tools and IP masking ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr"><div class="plainlinks">
<div lang="en" dir="ltr" class="mw-content-ltr">
Hey everyone,
The Wikimedia Foundation wants to work on two things that affect how we patrol changes and handle vandalism and harassment. We want to make the tools that are used to handle bad edits better. We also want to get better privacy for unregistered users so their IP addresses are no longer shown to everyone in the world. We would not hide IP addresses until we have better tools for patrolling.
We have an idea of what tools ''could'' be working better and how a more limited access to IP addresses would change things, but we need to hear from more wikis. You can read more about the project [[m:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|on Meta]] and [[m:Talk:IP Editing: Privacy Enhancement and Abuse Mitigation|post comments and feedback]]. Now is when we need to hear from you to be able to give you better tools to handle vandalism, spam and harassment.
You can post in your language if you can't write in English.
[[User:Johan (WMF)|Johan (WMF)]]</div></div></div> 14:18, 21 agó 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Johan (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Johan_(WMF)/Tools_and_IP_message/Distribution&oldid=19315232 -->
== The consultation on partial and temporary Foundation bans just started ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">
<div class="plainlinks">
Hello,
In a [[:en:Wikipedia:Community_response_to_the_Wikimedia_Foundation%27s_ban_of_Fram/Official_statements#Board_statement|recent statement]], the Wikimedia Foundation Board of Trustees [[:en:Wikipedia:Community_response_to_the_Wikimedia_Foundation%27s_ban_of_Fram/Official_statements#Board_statement|requested that staff hold a consultation]] to "re-evaluat[e] or add community input to the two new office action policy tools (temporary and partial Foundation bans)".
Accordingly, the Foundation's Trust & Safety team invites all Wikimedians [[:m:Office actions/Community consultation on partial and temporary office actions/09 2019|to join this consultation and give their feedback]] from 30 September to 30 October.
How can you help?
* Suggest how partial and temporary Foundation bans should be used, if they should (eg: On all projects, or only on a subset);
* Give ideas about how partial and temporary Foundation bans should ideally implemented, if they should be; and/or
* Propose changes to the existing Office Actions policy on partial and temporary bans.
We offer our thanks in advance for your contributions, and we hope to get as much input as possible from community members during this consultation!
</div>
</div>-- [[user:Kbrown (WMF)|Kbrown (WMF)]] 17:14, 30 set 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Trizek (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=Distribution_list/Global_message_delivery&oldid=19302497 -->
== Feedback wanted on Desktop Improvements project ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">
{{Int:Please-translate}}
{{int:Hello}}. The Readers Web team at the WMF will work on some [[mw:Special:MyLanguage/Reading/Web/Desktop Improvements|improvements to the desktop interface]] over the next couple of years. The goal is to increase usability without removing any functionality. We have been inspired by changes made by volunteers, but that currently only exist as local gadgets and user scripts, prototypes, and volunteer-led skins. We would like to begin the process of bringing some of these changes into the default experience on all Wikimedia projects.
We are currently in the research stage of this project and are looking for ideas for improvements, as well as feedback on our current ideas and mockups. So far, we have performed interviews with community members at Wikimania. We have gathered lists of previous volunteer and WMF work in this area. We are examining possible technical approaches for such changes.
We would like individual feedback on the following:
* Identifying focus areas for the project we have not yet discovered
* Expanding the list of existing gadgets and user scripts that are related to providing a better desktop experience. If you can think of some of these from your wiki, please let us know
* Feedback on the ideas and mockups we have collected so far
We would also like to gather a list of wikis that would be interested in being test wikis for this project - these wikis would be the first to receive the updates once we’re ready to start building.
When giving feedback, please consider the following goals of the project:
* Make it easier for readers to focus on the content
* Provide easier access to everyday actions (e.g. search, language switching, editing)
* Put things in logical and useful places
* Increase consistency in the interface with other platforms - mobile web and the apps
* Eliminate clutter
* Plan for future growth
As well as the following constraints:
* Not touching the content - no work will be done in terms of styling templates or to the structure of page contents themselves
* Not removing any functionality - things might move around, but all navigational items and other functionality currently available by default will remain
* No drastic changes to the layout - we're taking an evolutionary approach to the changes and want the site to continue feeling familiar to readers and editors
Please give all feedback (in any language) at [[mw:Talk:Reading/Web/Desktop Improvements|mw:Talk:Reading/Web/Desktop Improvements]]
After this round of feedback, we plan on building a prototype of suggested changes based on the feedback we receive. You’ll hear from us again asking for feedback on this prototype.
{{Int:Feedback-thanks-title}} [[mw:User:Quiddity (WMF)|Quiddity (WMF)]] ([[mw:User talk:Quiddity (WMF)|talk]])
</div> 07:18, 16 òtô 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Quiddity (WMF)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=User:Quiddity_(WMF)/Global_message_delivery_split_4&oldid=19462890 -->
== Beta feature "Reference Previews" ==
<div class="plainlinks mw-content-ltr" lang="en" dir="ltr">
A new beta feature will soon be deployed to your wiki: [[m:WMDE_Technical_Wishes/ReferencePreviews|Reference Previews]]. As you might guess from the name, this feature gives you a preview of references in the article text. That means, you can look up a reference without jumping down to the bottom of the page.
Reference Previews have already been a beta feature on German and Arabic Wikipedia since April. Now they will become available on more wikis. Deployment is planned for October 24. More information can be found [[m:WMDE_Technical_Wishes/ReferencePreviews|on the project page]].
As always, feedback is highly appreciated. If you want to test Reference Previews, please activate the beta feature in your [[Special:Preferences#mw-prefsection-betafeatures|user preferences]] and let us know what you think. The best place for feedback is the [[mw:Help talk:Reference Previews|central talk page]]. We hope the feature will serve you well in your work. Thank you from Wikimedia Deutschland's [[m:WMDE Technical Wishes|Technical Wishes project]].
</div> -- [[User:Johanna Strodt (WMDE)|Johanna Strodt (WMDE)]] 09:47, 23 òtô 2019 (UTC)
<!-- Messaggio inviato da User:Johanna Strodt (WMDE)@metawiki usando l'elenco su https://meta.wikimedia.org/w/index.php?title=WMDE_Technical_Wishes/Technical_Wishes_News_list_all_village_pumps&oldid=19478814 -->
kp00g1a9mv0is336miaobajt4qkt9gq
Trio Mandili
0
20251
269044
268041
2026-04-13T20:57:36Z
CommonsDelinker
89
Removing [[:c:File:Trio_Mandili.jpg|Trio_Mandili.jpg]], it has been deleted from Commons by [[:c:User:Geagea|Geagea]] because: [[:c:COM:VRT|No permission]] since 13 April 2026.
269044
wikitext
text/x-wiki
{{ZeneiseU}}
U '''Trio Mandili''' (in zurzan ტრიო მანდილი) u l'é 'n terçettu canoru feminin furkruristegu zurzan.
Cumme se leze intu so scitu ufiçiâ, u "mandili" in zurzan u l'è u [[mandillu]] che se mette in testa e donne, "tradiçiunalmente e donne cacciavan u mandillu in tæra quande vueivan apaxentâ i ommi ch'ean apröv'a dâse".
== Descriçion ==
U sücèssu du grüppu u l'é scciüpou du 2014 quande træ figette zuene cum'ægua, a l'Anna Cinciarauli (ანნა ჭინჭარაული), a Tatuli Mgeladze (თათული მგელაძე) e a Shorena Tsiskarauli (შორენა ცისკარაული), s'han filmou cu-u telefunin mentre cantavan a træ vuxe a cançun tradiçiunâ "Apareka" passagiandu pe-i strazetti du [[Coucazu]] e, sença tante muççe, o pe megiu dî, cun menu muççe che mandilli, han decizu d'inandiâ u viddiu insce l'YouTube.
U so talentu, a so fresca vitalitæ (pe nu dî axillu) e l'inbarlügante sunuritæ da pulifunia vucale zurzaña (patrimonniu [[UNESCO]] de l'ümanitæ) feççan scì che e vixualizzaçüin e-e cundivixuin du viddiu schitessan in quattr'e quatr'öttu d'atu u miun. Föa da-a [[Zorzia]] gh'ea chi se cumuveiva a sentîle cantâ sença mancu savei in che lengua cantessan. Tanti tra i Zurzen mæximi giaminavan pi acapîle, dætu che liatre cantan in Khevsur, u dialettu da regiun orientâ du Khevsureti (ხევსურეთი). Tanti atri invece s'en maavegiæ de tüttu stu sciaatu, percose pâ che inta Zorzia a cantâ cuscie en buin tütti...! <ref>[http://www.eurasianet.org/node/70106 Tamada Travels: Georgia's Instant Singing Stars]</ref>
Intu fratenpu a cunpuxiçiun du terçettu a l'è cangiâ e l'Iriña Midelauri (ირინა მიდელაური) e a Tako Tsiklauri (თაკო წიკლაური) han sustituiu a l'Anna e a Sciurena, ma u furmatu di viddei gjæ cu-u telefunin in man acunpagnanduse cu-u [[Panduri]], l'[[amandoin|amanduin]] tradiçiunâ zurzan, u l'è arestòu pægiu.
Chi u sa, magara tra-i tanti viddei ch'han caregou insci-YouTübbe ghe ne saiâ 'n pâ duvve cantan l'equivalente zurzan de "stan ben ben quelli ch'han quarcosa" ò "ti n'hæ fæt'in pâ de miande che ghe stemmu tütti duî", ançi "tütte træ"...
== Discugrafia ==
{| class="wikitable"
|-
| 2015
| With Love, Trio Mandili
| CD, album
| EL ITALIA
|-
| 2016
| With Love, Trio Mandili
| LP, album, RE
| Merlins Orr Records MN 1014LP Yr Germany
|-
| 2017
| Enguro, Trio Mandili
| CD, album
| EL ITALIA
|}
== Referençe ==
<references />
== Âtri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* [http://triomandili.com/ U scitu ofiçiâ]
* [https://www.youtube.com/watch?v=IbsQJBxICN0 Trio Mandili - Apareka] u primmu viddiu inandiou insce YouTube
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Muxicisti|Trio Mandili]]
nk4fiho021esgyjta5sw3gd35fkve99
269045
269044
2026-04-14T11:41:48Z
Luensu1959
1211
növa fotu
269045
wikitext
text/x-wiki
{{ZeneiseU}}
U '''Trio Mandili''' (in zurzan ტრიო მანდილი) u l'é 'n terçettu canoru feminin furkruristegu zurzan.
[[File:Trio Mandili 2024 002.jpg|thumb|U Trio Mandili du 2024]]
Cumme se leze intu so scitu ufiçiâ, u "mandili" in zurzan u l'è u [[mandillu]] che se mette in testa e donne, "tradiçiunalmente e donne cacciavan u mandillu in tæra quande vueivan apaxentâ i ommi ch'ean apröv'a dâse".
== Descriçion ==
U sücèssu du grüppu u l'é scciüpou du 2014 quande træ figette zuene cum'ægua, a l'Anna Cinciarauli (ანნა ჭინჭარაული), a Tatuli Mgeladze (თათული მგელაძე) e a Shorena Tsiskarauli (შორენა ცისკარაული), s'han filmou cu-u telefunin mentre cantavan a træ vuxe a cançun tradiçiunâ "Apareka" passagiandu pe-i strazetti du [[Coucazu]] e, sença tante muççe, o pe megiu dî, cun menu muççe che mandilli, han decizu d'inandiâ u viddiu insce l'YouTube.
U so talentu, a so fresca vitalitæ (pe nu dî axillu) e l'inbarlügante sunuritæ da pulifunia vucale zurzaña (patrimonniu [[UNESCO]] de l'ümanitæ) feççan scì che e vixualizzaçüin e-e cundivixuin du viddiu schitessan in quattr'e quatr'öttu d'atu u miun. Föa da-a [[Zorzia]] gh'ea chi se cumuveiva a sentîle cantâ sença mancu savei in che lengua cantessan. Tanti tra i Zurzen mæximi giaminavan pi acapîle, dætu che liatre cantan in Khevsur, u dialettu da regiun orientâ du Khevsureti (ხევსურეთი). Tanti atri invece s'en maavegiæ de tüttu stu sciaatu, percose pâ che inta Zorzia a cantâ cuscie en buin tütti...! <ref>[http://www.eurasianet.org/node/70106 Tamada Travels: Georgia's Instant Singing Stars]</ref>
Intu fratenpu a cunpuxiçiun du terçettu a l'è cangiâ e l'Iriña Midelauri (ირინა მიდელაური) e a Tako Tsiklauri (თაკო წიკლაური) han sustituiu a l'Anna e a Sciurena, ma u furmatu di viddei gjæ cu-u telefunin in man acunpagnanduse cu-u [[Panduri]], l'[[amandoin|amanduin]] tradiçiunâ zurzan, u l'è arestòu pægiu.
Chi u sa, magara tra-i tanti viddei ch'han caregou insci-YouTübbe ghe ne saiâ 'n pâ duvve cantan l'equivalente zurzan de "stan ben ben quelli ch'han quarcosa" ò "ti n'hæ fæt'in pâ de miande che ghe stemmu tütti duî", ançi "tütte træ"...
== Discugrafia ==
{| class="wikitable"
|-
| 2015
| With Love, Trio Mandili
| CD, album
| EL ITALIA
|-
| 2016
| With Love, Trio Mandili
| LP, album, RE
| Merlins Orr Records MN 1014LP Yr Germany
|-
| 2017
| Enguro, Trio Mandili
| CD, album
| EL ITALIA
|}
== Referençe ==
<references />
== Âtri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Ligammi de föa ==
* [http://triomandili.com/ U scitu ofiçiâ]
* [https://www.youtube.com/watch?v=IbsQJBxICN0 Trio Mandili - Apareka] u primmu viddiu inandiou insce YouTube
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Muxicisti|Trio Mandili]]
eyecajnmzx4ng3i2k97chaolegkn3tz
Traona
0
25115
269042
215543
2026-04-13T20:27:18Z
Luensu1959
1211
nomme locale
269042
wikitext
text/x-wiki
'''Traona''' (''Trauna'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Traona
|Panorama = Traona_1.jpg
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Maurizio Papini
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 26-5-2019
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Cercino]], [[Civo]], [[Cosio Valtellino]], [[Mello (Italia)|Mello]], [[Morbegno]], [[Novate Mezzola]]
|Nome abitanti = (it) ''Traonesi''
|Patrono = Sàn Lisciàndro de Bèrgamo, Sàn Loîgi Guanella
|Festivo = 26 agósto
|Mappa = Map_of_comune_of_Traona_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Traona inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
2z6ejizsdvl3ss87810p10mt0o8tymq
Tresivio
0
25116
269043
215544
2026-04-13T20:28:16Z
Luensu1959
1211
nomme locale
269043
wikitext
text/x-wiki
'''Tresivio''' (''Tresiv'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Sondrio]].
{{Divisione amministrativa
|Nome = Tresivio
|Stemma = Tresivio-Stemma.png
|Panorama = Tresivio.JPG
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Lombardia
|Divisione amm grado 2 = Sondrio
|Amministratore locale = Fernando Baruffi
|Partito = lìsta cìvica
|Data elezione = 7-6-2009
|Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}}
|Divisioni confinanti = [[Montagna in Valtellina]], [[Piateda]], [[Poggiridenti]], [[Ponte in Valtellina]]
|Nome abitanti = (it) ''Tresiviaschi'' ò ''Tresiviesi''
|Patrono = Sànti Pê e Pòulo
|Festivo = 29 zùgno
|Mappa = Map_of_comune_of_Tresivio_(province_of_Sondrio,_region_Lombardy,_Italy).svg
|Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Tresivio inta provìnsa de Sondrio.
}}
== Giögrafîa ==
== Stöia ==
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
=== Architetûe civîli ===
== Economîa ==
== Coltûa ==
== Manifestaçioîn ==
== Fèste e fêe ==
== Comunicaçioîn ==
== Aministraçión ==
{{clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
{{Comûni da Provinsa de Sondrio}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Comûni da provinsa de Sondrio]]
n5c9a3iuf20pgiqy2nzir63h9o0yhrl