Wikipedia
lijwiki
https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Media
Speçiale
Discûscion
Utente
Discûscioîn ûtente
Wikipedia
Discûscioîn Wikipedia
Immaggine
Discûscioîn immaggine
MediaWiki
Discûscioîn MediaWiki
Template
Discûscioîn template
Agiûtto
Discûscioîn agiûtto
Categorîa
Discûscioîn categorîa
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Diu marmellu
0
1443
269205
255507
2026-04-24T19:31:39Z
Arbenganese
12552
/* Tèsto */ +RE
269205
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Human_fingers_both_sides_2.jpg|alt=|miniatura|250x250px|E dîe da màn]]
'''''Diu marmellu''''' a l'é 'na [[filastròcca]] da tradiçión òrâle, difûza inta [[Liguria|Ligùria]] intrêga, mostrâ a-i figgeu pe inprénde o nómme e [[Dio|dîe]] da [[màn]] e, in mòddo spiritôzo, o sò ûzo<ref name=":0" />.
== Tèsto ==
=== Borghétto de Borbêa ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca do [[Burghetu Burbaia|Borghétto de Borbêa]].
{| width=33%
|-
|style="background:red; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''NV'''</div>
|style="background:#FFE0E0; color:black"|<small>Istu toccu l'è scritu in nuvaize, ncu a variante dei Buighètu</small>
|}
{{Çitaçión|Dîgu maméllu<br />dîgu anéllu<br />dîgu digâ<br />lecca murtâ<br />sciàcca peghéuggi.}}
=== Castrevêgio ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Castrevegliu|Castrevêgio]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|p=156|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
{| width=33%
|-
|style="background:#fffd0a; color:red" width=10%|<div style="text-align:center">'''AR'''</div>
|style="background:#fffe9f; color:black"| <small>Stu toccu u l'è scricciu in arbenganese, inta varietài castreveglina</small>
|}
{{Çitaçión|Diu marmellu<br />diu spusellu<br />lungaspâ<br />scüramurtà<br />sciacca prüxi in sciù bancà.}}
=== Déiva ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Deiva|Déiva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.filastrocche.it/contenuti/diu-marmellu/|tìtolo=Diu marmellu|dæta=2001-10-22|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-02-12}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:red; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''ZE'''</div>
|style="background:#FFB6C1; color:black"| <small>Stu toccu chi u l'è scritu in zeneize, inta varietæ de Deiva</small>
|}
{{Çitaçión|Diu marmellu<br />spusu d'anellu<br />lungu de spà<br />sciacca pipù<br />caccilu in mà.}}
=== Lêua ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Löa|Lêua]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Chi me veu ben-me sbraggia. Il folklore dell'infanzia in Liguria con particolare riferimento a Loano e dintorni|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0609665|ànno=Màrso 1982|editô=Stamperia Officina d'Arte|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|pp=45-46}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#5fc9ff; color:black" width=10%|<div style="text-align:center">'''LÖ'''</div>
|style="background:#c2ebff; color:black"| <small>Stu toccu chi u l'è scritu intu parlò de Löa</small>
|}
{{Çitaçión|(U) diu marmellu<br />(u) diu spusellu<ref group="n.">Dòppo ò in càngio de sto vèrso chi se dîxe ''(u) porta l'anellu'' ascì.</ref><br />(u) lungu de spò<ref group="n.">In càngio de sto vèrso chi se dîxe ''(u) lungu de mezu'' ascì.</ref><br />(u) lecca u murtò<br />(u) sciacca pigheuggi<br />e cacciali in mò.}}
=== L'Órba ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[R'Urba|L'Órba]]<ref>In sciâ parlâ de [[R'Urba|L'Órba]], lêzi: [https://digilander.libero.it/dauladaulagna/daulanotadialettale.htm].</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#E1A95F; color:black" width=10%|<div style="text-align:center">'''VB'''</div>
|style="background:#F0EAD6; color:black"| <small>Istu toccu r'è scriciu 'nt'er lìgüre dra Burmia, 'nt'er parlé d'R'Urba</small>
|}
{{Çitaçión|Dì marmellu<br />dì sposellu<br />dì du dià<br />lecca piatti<br />sciacca pieuggi.}}
=== O Çeiâ ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca do [[U Sejô|Çeiâ]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi: raccolta di filastrocche, giochi, e scherzi, proverbi, modi di dire e soprannomi in dialetto cerialese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026615|ànno=Seténbre 1982|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ|p=24}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#fffd0a; color:red" width=10%|<div style="text-align:center">'''AR'''</div>
|style="background:#fffe9f; color:black"| <small>Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae du Sejô</small>
|}
{{Çitaçión|Dìu marméllu<br />dìu spu''s''éllu<br />longu de spò<br />spassa fuméllu<br />e càccialu in mò.}}
=== Rensén ===
{| width="33%"
|-
| style="background:red; color:white" width="10%" |<div style="text-align:center">'''RE'''</div>
| style="background:#FFB6C1; color:black" | <small>Stu toccu chi u l'è scritu in rensenin</small>
|}
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Rensén]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le radici di Arenzano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA23813|ànno=1993|editô=Comune di Arenzano|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|p=46|capìtolo=9. E dïe da man|cid=Toso, 1993}}</ref>.
{{Çitaçión|Dïo marmello<br />sposo d'anello<br />longo de spâ<br />sciacca pigheuggi<br />a-o speçiâ.}}
=== Sànn-a ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Sann-a|Sànn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2013/09/11/leggi-notizia/argomenti/curiosita/articolo/le-filastrocche-e-melodie-di-una-savona-scomparsa.html|tìtolo=Le filastrocche e melodie di una "Savona Scomparsa"|léngoa=IT|vìxita=2024-02-12}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:blue; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''SV'''</div>
|style="background:#E0E8FF; color:black"| <small>'Stu toccu u l'è scritu in savuneize</small>
|}
{{Çitaçión|Dìu marmellu<br />dìu spuzellu<br />lungu de spä<br />sciacca pigöggi<br />e cacceli in mä.}}
=== Toiàn ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Tuiran|Toiàn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251|ànno=Lùggio 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ|p=86}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#fffd0a; color:red" width=10%|<div style="text-align:center">'''AR'''</div>
|style="background:#fffe9f; color:black"| <small>Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae tuiranina</small>
|}
{{Çitaçión|Dîu marméllu<br />dîu spuséllu<br />longà spà<br />scüra-murtà<br />sciacca-pigöggi in sciu bancà.}}
== Nòtte ==
;Nòtte a-o tèsto
<references group="n." />
;Nòtte bibliogràfiche
<references />
{{Tradiçioìn lìguri}}
[[Categorîa:Filastròcche]]
[[Categorîa:Conponiménti in lìgure]]
3ihe3ep7e9n00h4sr6l6u67zju0qy39
269206
269205
2026-04-24T19:32:09Z
Arbenganese
12552
/* Rensén */ {| width="33%" |- | style="background:red; color:white" width="10%" |<div style="text-align:center">'''RE'''</div> | style="background:#FFB6C1; color:black" | <small>Stu toccu chi u l'è scritu in rensenin</small> |}
269206
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:Human_fingers_both_sides_2.jpg|alt=|miniatura|250x250px|E dîe da màn]]
'''''Diu marmellu''''' a l'é 'na [[filastròcca]] da tradiçión òrâle, difûza inta [[Liguria|Ligùria]] intrêga, mostrâ a-i figgeu pe inprénde o nómme e [[Dio|dîe]] da [[màn]] e, in mòddo spiritôzo, o sò ûzo<ref name=":0" />.
== Tèsto ==
=== Borghétto de Borbêa ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca do [[Burghetu Burbaia|Borghétto de Borbêa]].
{| width=33%
|-
|style="background:red; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''NV'''</div>
|style="background:#FFE0E0; color:black"|<small>Istu toccu l'è scritu in nuvaize, ncu a variante dei Buighètu</small>
|}
{{Çitaçión|Dîgu maméllu<br />dîgu anéllu<br />dîgu digâ<br />lecca murtâ<br />sciàcca peghéuggi.}}
=== Castrevêgio ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Castrevegliu|Castrevêgio]].<ref>{{Çitta lìbbro |outô1=Silvio Riolfo Marengo|outô2=Silvia Malco Badano|outô3=Roberto Badano| tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta val Neva|ànno=2022|editô=Bacchetta Editore|çitæ=Arbenga|léngoa=IT, LIJ|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio|p=156|url=https://www.libriliguria.it/art/P/1/d/583/c/13/s/13/castelvecchio-di-rocca-barbena.html}}</ref>
{| width=33%
|-
|style="background:#fffd0a; color:red" width=10%|<div style="text-align:center">'''AR'''</div>
|style="background:#fffe9f; color:black"| <small>Stu toccu u l'è scricciu in arbenganese, inta varietài castreveglina</small>
|}
{{Çitaçión|Diu marmellu<br />diu spusellu<br />lungaspâ<br />scüramurtà<br />sciacca prüxi in sciù bancà.}}
=== Déiva ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Deiva|Déiva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.filastrocche.it/contenuti/diu-marmellu/|tìtolo=Diu marmellu|dæta=2001-10-22|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-02-12}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:red; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''ZE'''</div>
|style="background:#FFB6C1; color:black"| <small>Stu toccu chi u l'è scritu in zeneize, inta varietæ de Deiva</small>
|}
{{Çitaçión|Diu marmellu<br />spusu d'anellu<br />lungu de spà<br />sciacca pipù<br />caccilu in mà.}}
=== Lêua ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Löa|Lêua]]<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Antonio Arecco|tìtolo=Chi me veu ben-me sbraggia. Il folklore dell'infanzia in Liguria con particolare riferimento a Loano e dintorni|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0609665|ànno=Màrso 1982|editô=Stamperia Officina d'Arte|çitæ=Sànn-a|léngoa=LIJ, IT|pp=45-46}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#5fc9ff; color:black" width=10%|<div style="text-align:center">'''LÖ'''</div>
|style="background:#c2ebff; color:black"| <small>Stu toccu chi u l'è scritu intu parlò de Löa</small>
|}
{{Çitaçión|(U) diu marmellu<br />(u) diu spusellu<ref group="n.">Dòppo ò in càngio de sto vèrso chi se dîxe ''(u) porta l'anellu'' ascì.</ref><br />(u) lungu de spò<ref group="n.">In càngio de sto vèrso chi se dîxe ''(u) lungu de mezu'' ascì.</ref><br />(u) lecca u murtò<br />(u) sciacca pigheuggi<br />e cacciali in mò.}}
=== L'Órba ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[R'Urba|L'Órba]]<ref>In sciâ parlâ de [[R'Urba|L'Órba]], lêzi: [https://digilander.libero.it/dauladaulagna/daulanotadialettale.htm].</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#E1A95F; color:black" width=10%|<div style="text-align:center">'''VB'''</div>
|style="background:#F0EAD6; color:black"| <small>Istu toccu r'è scriciu 'nt'er lìgüre dra Burmia, 'nt'er parlé d'R'Urba</small>
|}
{{Çitaçión|Dì marmellu<br />dì sposellu<br />dì du dià<br />lecca piatti<br />sciacca pieuggi.}}
=== O Çeiâ ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca do [[U Sejô|Çeiâ]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angela Bruzzone|tìtolo=Cose da Türchi: raccolta di filastrocche, giochi, e scherzi, proverbi, modi di dire e soprannomi in dialetto cerialese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0026615|ànno=Seténbre 1982|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbénga|léngoa=LIJ|p=24}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#fffd0a; color:red" width=10%|<div style="text-align:center">'''AR'''</div>
|style="background:#fffe9f; color:black"| <small>Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae du Sejô</small>
|}
{{Çitaçión|Dìu marméllu<br />dìu spu''s''éllu<br />longu de spò<br />spassa fuméllu<br />e càccialu in mò.}}
=== Rensén ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Rensén]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le radici di Arenzano|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA23813|ànno=1993|editô=Comune di Arenzano|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|p=46|capìtolo=9. E dïe da man|cid=Toso, 1993}}</ref>.
{| width="33%"
|-
| style="background:red; color:white" width="10%" |<div style="text-align:center">'''RE'''</div>
| style="background:#FFB6C1; color:black" | <small>Stu toccu chi u l'è scritu in rensenin</small>
|}
{{Çitaçión|Dïo marmello<br />sposo d'anello<br />longo de spâ<br />sciacca pigheuggi<br />a-o speçiâ.}}
=== Sànn-a ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Sann-a|Sànn-a]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2013/09/11/leggi-notizia/argomenti/curiosita/articolo/le-filastrocche-e-melodie-di-una-savona-scomparsa.html|tìtolo=Le filastrocche e melodie di una "Savona Scomparsa"|léngoa=IT|vìxita=2024-02-12}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:blue; color:white" width=10%|<div style="text-align:center">'''SV'''</div>
|style="background:#E0E8FF; color:black"| <small>'Stu toccu u l'è scritu in savuneize</small>
|}
{{Çitaçión|Dìu marmellu<br />dìu spuzellu<br />lungu de spä<br />sciacca pigöggi<br />e cacceli in mä.}}
=== Toiàn ===
Sta chi a l'é a versción da filastròcca de [[Tuiran|Toiàn]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=A Cumpagnia di S-ciancalassi|tìtolo=U gh'è de tüttu cumme a Zena. Soprannomi, proverbi, favole, filastrocche, modi di dire ed altro in dialetto toiranese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01638251|ànno=Lùggio 1995|editô=Tipografia Litografia Ligure|çitæ=Lêua|léngoa=LIJ|p=86}}</ref>.
{| width=33%
|-
|style="background:#fffd0a; color:red" width=10%|<div style="text-align:center">'''AR'''</div>
|style="background:#fffe9f; color:black"| <small>Stu toccu u l'è scritu in arbenganese, inta varietae tuiranina</small>
|}
{{Çitaçión|Dîu marméllu<br />dîu spuséllu<br />longà spà<br />scüra-murtà<br />sciacca-pigöggi in sciu bancà.}}
== Nòtte ==
;Nòtte a-o tèsto
<references group="n." />
;Nòtte bibliogràfiche
<references />
{{Tradiçioìn lìguri}}
[[Categorîa:Filastròcche]]
[[Categorîa:Conponiménti in lìgure]]
domrpph2gfd297pan6esilflwrkyi2e
Barestin
0
1717
269212
269175
2026-04-24T21:01:50Z
N.Longo
12052
269212
wikitext
text/x-wiki
{{Arbenganese|variànte=, inta varietæ barestea|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scriccia in '''[[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe]]'''}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Barestin
|Panorama = Balestrino - panorama.jpg
|Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma du Burgu</div>
|Tipo = [[Comun|cumün]]
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Ligüria
|Divisione amm grado 2 = Savuna
|Amministratore locale = Stefano Saturno
|Partito = lista civica de centru-driccia "Balestrino oggi"
|Data elezione = 4-12-2021
|Abitanti = 532
|Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Varù Istat] - Pupulaziun reṡidente ai 31 d'utubre du 2023.
|Aggiornamento abitanti = 31-10-2023
|Sottodivisioni = Bergalla, U Burgu, U Cugnu, U Pöżżu<ref name=":1" />
|Divisioni confinanti = [[Castrevegliu]], [[Cixan]], [[Tuiran|Türan]], [[U Sejô|U Zeriæ]], [[Süccaellu|Züccarellu]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 2190
|Nome abitanti = Barestei<br />Barestinolli <small>(in [[Carpe]])</small>
|Patrono = [[Andrîa (apòstolo)|Sant'Andrea]]
|Festivo = [[30 novénbre|30 de nuvembre]]
|Mappa = Map of comune of Balestrino (province of Savona, region Liguria, Italy).svg
|Didascalia mappa = Puṡiziun du cumün de Barestin inta pruvincia de Savuna
}}
'''Barestin'''{{#tag:ref|Dicciu {{IPA|[bareʃ'tiŋ]|lij}}; {{IPA|[bares'tiŋ]|lij}} a [[Tuiran|Türan]] e in [[Carpe]]; {{IPA|[baɹεʃ'tiŋ]|lij}} in [[Èrli|Erli]] e a [[Castrevegliu]], ''Bæistrìn'' a [[Löa]] e a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], ''Baestìn'' a[[U Sejô|u Zeriæ]] e inti Pregiai, ''Balèstrìn'' in [[Dialettu arbenganese|arbenganeṡe d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=120|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ''Balestrìn'' o ''Barestrìn'' in [[Lengoa zeneize|żeneṡe]], [[Dialettu savuneize|savuneṡe]] e versu [[Finô|Finæ]]|group=n.}} (''Balestrino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Liguria|ligüre]] da [[Pruvincia de Sann-a|pruvincia de Savuna]] ch'u g'ha ina pupulaziun de 532 abitanti (au 31 d'utubre du 2023)<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />.
== Geugrafia ==
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo Grànde.jpg|L'[[Arexea]] miræ dau [[Munte de San Pêru|Munte de San Peru]]
Ròcca Ciàn de Proéi (Castrevêgio) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|[[Rocca de Cian de Prai|Cian de Prai]] dai Dui Frei, cu'[[Rocca Barbena|a Rocca]] de daré
Mónte de Sàn Pê (Toiràn) - vìsta do Péuzzo de l'Àrpe.jpg|L'[[Pöżżu de l'Arpe|Arpe de Barestin]] miræ d'in San Peru
Còlla de Balestrìn - vìsta (6).jpg|A [[Colla de Barestin]]
Riàn do Pónte (Balestrìn) - vìsta inte Bandiazze (1).jpg|U [[Rian du Ponte]] inte Bandiazze
</gallery>
U cumün de Barestin u se tröva inte l'entrutæra da [[Rivêa de Ponénte|Rivera de Punente]], a ciü o menu 7 chilometri dau [[Mâ Ligure|mæ]], int'ina valle lateræle de [[Valle du Varatella|chella du Varatella]], traversæ dau [[Rian du Ponte]]<ref group="n.">A Türan cunusciüu cumme Rian de Baresciun</ref>, e p'ina parte ascì inte chella du [[Rian de Carpe]], cu'ina superfice ch'a riva a 11,26 km<sup>2</sup> in tüttu<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 12}}</ref>.
A valle de Barestin a l'è seræ sciü træi fianchi da cadene de munti ch'i sun intu grüppu du [[Munte Carmu de Löa|Munte Carmu]]: a cresta ciü æta a l'è chella ch'a cæra żü da[[Rocca Barbena|a Rocca]] e, rivæ inte tære de Barestin aa [[Rocca de Cian de Prai]] (827 m), a passa pe a [[Rocca Cüraira]] (721 m), a [[Colla de Barestin]] (660 m) e l'Arexea (o Erexea, 813 m), pe rivæ au cunfin cun Türan, de dunde a cæra żü fina a[[U Burghettu (Santu Spiritu)|u Burghettu]], in curispundenza de [[Munte Aü]] (748 m) e a Punta Bareste. Da pöi, i ghe sun ancù i munti ciü bassi ch'i særa u valun a nord, cu'a cresta che da Cian de Prai a se ṡvilüppa versu levante passandu pe u [[Pöżżu de l'Arpe]] (614 m) e u [[Pöżżu de Barestin]] (539 m), cu'ina diramaziun a nord inti scögli di Spettari e du [[Bæzu Mercöiru]] (491 m)<ref>{{Çitta|Zunino, 2015|p. 13}}</ref><ref name=":0">{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|pp. 10-11}}</ref>.
I riai du valun i sun mesci grossu moddu de traversu au Rian du Ponte, tantu ch'i l'han scavou e rive di munti au reundu cun de furme ch'i se ripete, dae zotte ciü ṡvilüpæ intu fiancu au sciuriu, dund'u gh'è u paiże. Intu teritoriu de Barestin u ghe nasce ascì di riai ch'i cæra versu nord pe fenì intu Rian de Carpe o inta [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cumme u Rian da Funtæna Grossa, chellu de Caranche e chellu de l'Uriva<ref name=":0" /><ref>{{Çitta|Zunino, 2015|pp. 12-13}}</ref>.
=== Fraziui e burgæ ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Bergàlla (Barestìn)-Panuràmma.jpg|Panuramma de Bergalla Suttæna, l'antigu Vilæru
O Cùnio (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde.jpg|Panuramma du Cugnu dai Dui Frei
Barestìn-Panuràmma du Pözzu daa SP44.jpg|Panuramma du Pöżżu Sruan e Suttan
Balestrino - panorama.jpg|Panuramma du Burgu
U Fussou (Balestrìn) - vìsta (12).jpg|E ruvine du Fussou
</gallery>
U cumün de Barestin u se cumpune de quattru fraziui, de lucalitæ recunusciüe dau sò statütu e de burgæ tostu sparie da Fasciöra e du Fussou<ref name=":1" />. In particulæ, da munte a valle, e quattru fraziui de Barestin i sun chelle de:
* Bergalla (''Bergalla''): a fraziun ciü a munte, a l'è furmæ dae burgæ de Bergalla Suttæna e Sruæna, spartie intu meżżu dau stradun pe [[Castrevegliu]]. A burgæ de sutta, antigamente diccia Vilæru, a se tröva intu scitu dund'i se tacca e due vie ch'i traversa a valæ e a s'è ṡvilüpæ int'ina furma a prumuntoriu; chella Sruæna a l'è int'in cian srua au stradun e a se preṡenta cumm'ina riga de cà mescie in parallelu aa via. In curispundenza du stradun a gh'è ascì a capella da burgæ, intitulæ a Sant'Apulonia<ref name=":2">{{Çitta|Zunino, 2015|p. 16}}</ref>.
* U Cugnu (''Cuneo'', in antigu ''Conio''): fraziun mescia a meżża costa, appena sutta au stradun, a s'è ṡvilüpæ a valle da via veggia pe Bergalla, in sci fianchi d'in rizö perpendiculære a sta lì ch'u cæra żü pe i campi sutta ae cà, facciu ch'u g'ha dou ina furma alungæ versu u bassu. A capella du Cugnu, ch'a se tröva ciü a punente, a l'è dedicæ a Sant'Antoniu<ref name=":2" />.
* U Pöżżu (''Poggio''): a zinquezentu metri a munte du Burgu, u l'è spartiu inte due burgæ du Pöżżu Suttan e du Pöżżu Sruan, destacæ dau stradun che chi u piglia u camin da via veggia. U Pöżżu Suttan, ciü picenin, u se tröva in zimma a in briccu e u l'è liou aa via da valle da l'antigu rizö da Muntaella; a burgæ sruæna a l'è pe contru ciü ṡvilüpæ, cu'e sò cà ch'i se tröva in sci dui fianchi de Via Piemunte, ch'a munta versu l'Arpe de traversu au stradun. Intu Pöżżu, cresciüu du bellu cun l'abandun du Burgu, a gh'è a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andria]], a parocchia de Barestin<ref name=":2" />.
* U Burgu (''Borgo''): sede da cumüna e fraziun ciü impurtante primma de l'abandun da sò parte veggia, a l'è custruia au reundu d'in bæzu dund'u gh'è, in scia zimma, u casté di marchexi de Barestin. Intu burgu veggiu, in ruvina, i se tröva ancù di ætri edifizzi storici, cumme a gexa veggia de Sant'Andria, u Tribunæ, l'Uspiæ e, dau stradun, l'uratoriu de San Carlu e a Frabbica<ref name=":2" />.
=== Cunfin ===
U cumün de Barestin u g'ha di cunfin cun chellu de [[Tuiran|Türan]] a nord e a levante, cu'[[U Sejô|u Zeriæ]] a süd-est, [[Cixan]] a süd, [[Süccaellu|Züccarellu]] a süd-ovest e [[Castrevegliu]] a punente<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-sv-balestrino.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüna de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-07}}</ref>.
== Storia ==
=== Urigine du nomme ===
U nomme de Barestin u g'ha de urigine ch'i nu sun ben ciaire: pe'u [[Nino Lamboglia]] u ghe sereva a stessa raixe de chella di tuponimi, ciütostu vixin, de [[Baresciun]], burgæ de [[Tuiran|Türan]], e de Barestre, scitu inte chellu cumün. Sti sciti, cuscì cumme pe'u ''mons Balista'' mensünou inta [[Rivêa de Levànte|Rivera de Levante]] fina dau [[Titu Liviu]], pe'u studiuṡu i sereva ducca da liæ au [[Lèngoa ligure antiga|ligüre antigu]] ''bala'', "muntagna"<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', p. 26}}</ref>.
In'ætra pruposta a vegghe de contru l'urigine du nomme intu latin ''ballista'', balestra, da liæ aa preṡenza d'ina furtificaziun in sciu bæzu du Casté. Stu scitu, dutou de bareste e barestei ai tempi di rumai o ancù inte l'etæ de meżżu<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 25-26}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 17}}</ref>, u l'avereva ducca dou u nomme au ''Burgus Plebis'', U Burgu, ch'u gh'è nasciüu dapè inti seculi de doppu. Cumme pröa de stu facciu u ghe sereva fina u nomme de sò gente, ch'i sun dicce propriu i barestei<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
=== Preistoria ===
[[Immaggine:Tæna da Bösa (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|sinistra|miniatura|A tæna da Bösa, cun di resti de müraglie]]
Di tempi da preistoria, inta valæ de Barestin u s'è truvou numà che ina testimunianza, ina prea verde de 10 citti ch'a l'è stæ lauræ pe vegnì ina lamma da picozza, d'ancöi cunservæ inti maṡaghin da [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendenza]], che però u nu se sà de preciṡu de che tæna a ne sciorte. Ben ch'u manche de pröe següre, cumme intu restu [[Valle du Varatella|da Varatella]] e tæne i sun stæ de prubabile a cà de primme gente ch'i staxeva inte sti sciti. Fra de ste lì, u ghe pureva ben esse a [[Tæna da Bösa]], faciæ in sciu [[Rian du Ponte]] sutt'au Burgu, dunde pe'a tradiziun u ghe sereva stou de gente fin'aa fin de l'[[Etæ de Mëzo|etæ de meżżu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo I. Caverne e dintorni'', pp. 15-16, 19}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>.
=== Antighitæ ===
Passou a [[Guère rumàn-lìgü(r)i|cunquista rumæna]] de tære di [[Ingauni]] du [[181 a.C.|181 primma de Cristu]], u nu gh'è væri de testimunianze de sta növa duminaziun. D'intu teritoriu de Barestin u ne vene numà che ina munea, de l'etæ du [[Neron|Nerun]], descuerta du [[1885]] mentre ch'u se traciæva u stradun, nu væri distante dae tumbe rumæne in scia Cruxæ, intu cumün de Türan. U l'è puscibile, ma u manca de pröe següre, che ai tempi di rumai u ghe fusse żà ina furtificaziun, in ''[[oppidum]]'', in zimma au bæzu du Casté, cuscì cumme a preṡenza d'ina via ch'a traversasse stu valun, pe muntæ versu [[Castrevegliu]] o in [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo II. Romani di passaggio'', pp. 20-24}}</ref>.
=== Etæ de meżżu ===
Ancù pe tanti seculi i manca de menziui e de testimunianze da Barestin; de prubabile sti sciti i l'era de l'[[Abasia de San Pêru in Varatella|abazia de San Peru]], dunai ai [[Órdine de Sàn Benéito|benedetin]] ch'i ghe staxeva, pe'a tradiziun da ''[[Crunaca de San Peru|Cronaca de San Peru]]'', dau [[Carlomagno|Carlu Magnu]] inte l'[[VIII secolo|VIII seculu]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''Capitolo IV. Santi, monaci e imperatori'', pp. 33-35}}</ref>. Segundu a tradiziun, a primma burgæ intu teritoriu de Barestin a sereva stæ chella da Fasciöra, au dì d'ancöi abandunæ, e cun sta lì a dev'esse cumenzæ a custruziun de primme fasce au fundu du valun, in sce rive de l'[[Arexea]] e longu u [[rian du Ponte]], cuscì cumme du primmu ponte ch'u g'ha dou de nomme<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''II. Le prime case'', pp. 18-19}}</ref>. De doppu da Fasciöra u dev'esse nasciüu a burgæ du Fussou, turna ciü bassa de chelle d'ancöi, dund'u se ghe tröva fina i resti d'ina capeletta, diccia de San Moru, che forscia a l'è stæ u primmu scitu sæcru du paiże<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 21}}</ref>.
Fra e custruziui ancù dueræ, üna de ciü antighe a l'è a [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|gexa de San Żorżu]], ch'a ne vegnereva daa primma metæ du [[XIV secolo|Trexentu]], quand'i l'han tiræ sciü au postu d'ina gexa ciü antiga. A [[Gexa de Sant'Apulonia (Barestin)|gexa de Sant'Apulonia]], faccia au postu de üna dedicæ a [[San Calòcciu de Brescia|San Calocceru]], a g'ha turna de urigine ciütostu antighe, cu'a sò puṡiziun inta burgæ de Bergalla, in scia via pe [[Castrevegliu]] e vixina ae ruvine che a tradiziun a dixe du casté di Bæva. I cunti Bæva i sun stai i primmi scignuri ch'u se cunusce pe Barestin, vasalli di [[Marchesau de Clavesana|marchexi de Claveṡæna]] e ch'i l'axeva pigliou ascì u postu di benedetin de San Peru. U pæ che sta famiglia a ne vegnisse dau [[Piemonte|Piemunte]], dund'i l'era forscia parenti cu'i Rubaldin de [[Garesce]], e i sun menzunai pe'a primma vota int'in attu du 27 d'austu du [[1295]], dund'i l'han vendüu gumbu e murin de Canteraina aa Cumünitæ de Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', pp. 38-40}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 21-22}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 13}}</ref>. Pe de questiui, de sti tempi u s'è rivou a marcæ i cunfin de Barestin versu [[Rocca Barbena|a Rocca]], cu'in papé du [[1302]] ch'u mette in ciairu i termi fra [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Castrevegliu]] e Barestin pe'i sciti de Carpenè, dunde Barestin u rivæva ai ''[[Rian de Carpe|fossati Lavagnino e Carpio]]'' e fina in scia zimma da Rocca<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-56}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15}}</ref>.
U duminiu di Bæva e di muneghi de San Peru u l'era però feniu in criṡi e, pe sta raxun lì, a l'è vegnüa de longu ciü impurtante a preṡenza da famiglia di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che ai primmi du Trexentu a l'ha rizevüu in quartu du feudu. De ciü, du [[1361]], a marcheṡa [[Venezia Du Carettu]], scignura de [[Bardenèi|Bardenei]], a mesciu pæxe int'ina ratella tra i fratti da [[Certussa de Tuiran|Certussa]] e i türanin propriu d'intu ''castrum'' de Barestin, segnu ch'a ghe vantæva di diritti. Cun attu du 20 de setembre du [[1410]], i Bæva i l'han vendüu ina parte di sò diritti ai Du Carettu, e u [[Carlu I Du Carettu|Carlu I de Züccarellu]] u l'è dicciu pe'a primma vota scignuru de Barestin. Inte st'attu lì, doppu ch'u l'axeva catou tære e ommi dai Bæva, pe fæse ben vegghe u l'axeva ṡbasciou e roide da quattru a trei dì. Ai 29 d'utubre du [[1422]] u Carlu I u l'ha catou ascì a villa de Bergalla, ch'a l'era ancù di Bæva, e u l'ha turna facciu de cuncesciui ae sò gente, cumme acurdæghe u dirittu de druvì di furni pe'u pan, ciü tardi cunfermou ai 20 de żenæ du [[1485]]. I Bæva, ch'i s'era tegnüi ancù carche dirittu e di ommi, i l'han feniu pe venderi au [[Carlu II Du Carettu|Carlu II]] ai 20 de setembre du [[1450]], ch'u l'è ducca vegnüu l'ünicu scignuru da valæ<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 53-55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', p. 26}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 14}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 14}}</ref>.
A ogni moddu, Bergalla a nu l'era ciü a primma villa de Barestin pe impurtanza, scicumme che a l'in giru du ''castrum'', żà du [[1302]], u gh'è menziunou u ''burgus plebis'', ch'u l'è cresciüu ancù de ciü cumme che i Du Carettu i l'han zernüu cumme sede da sò duminaziun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', pp. 54-55}}</ref>.
=== Etæ muderna ===
U ricunuscimentu au guernu di [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]], che fina du [[1503]] i l'han cunfermou e cunvenziui cu'i Bæva, u l'è rivou cu'a sò investitüra a scignuri de Barestin da parte de l'imperatù [[Mascimiliàn I d'Asbùrgo|Mascimilian]], faccia ai 16 de mażżu du [[1509]]. A l'imprinzippiu sta valæ a l'era sutta au [[Marchesàu de Süccaellu|marcheṡe de Züccarellu]], l'[[Antognu II Du Carettu|Antognu II]], ma quand'u l'è mortu, du [[1545]], u l'ha spartiu i sò pusedimenti fra i dui figli, cu'u [[Pirru II Du Carettu|Pirru II]] ch'u l'è cuscì vegnüu u primmu [[Marchesau de Barestin|marcheṡe de Barestin]], ciü che cun-scignuru de [[Bardenèi|Bardenei]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VII. La castellana di Zuccarello'', p. 55}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''III. Dal Burgus al Castrum'', pp. 26-27}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 16}}</ref>.
U növu scignuru u l'ha ducca spunciou i gran travagli pe'u [[Casté de Barestin|casté]], facciu in zimma au bæzu du veggiu ''castrum'' a cumenzæ da in bandu du [[1515]], dund'u se cumandæva ''mano et opera'' di barestei pe frabicæru. Sti travagli i sun andai avanti pe ciü de trent'agni e pe meżżu de paregge roide, tantu che du [[1559]], tempu de di ætri interventi au casté, e gente de Barestin i g'han facciu de cauṡa. Du restu, pe'a difeṡa du Burgu u gh'era ascì in giru de müraglie, furmæ in parte dae cà mæxime, ch'i se druviva inte de porte fiancæ da de cà a ture. E preteṡe du Pirru e di ætri interessi i l'han prestu purtou a de cuspiraziui, cu'u Carlu e u Giüliu, sò figli ch'u nu ricunusceva, che inta nöcce fra u 16 e u 17 de marzu i l'han cumandou l'ataccu au casté e l'asasciniu du paire, mazzou insemme aa maire di dui frei, a Catina Barla, e au Prosperu, ommu du marcheṡe<ref group="n.">Giovanni Berruto de [[Sêva|Zeva]], agente du marcheṡe, dicciu u Prosperu.</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''VIII. Dal Burgus al castrum'', pp. 59-60}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', p. 15}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Le origini del Marchesato di Balestrino'', p. 15; ''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 18-19}}</ref>. Mentre che a [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Żena]], a despetu de speranze di barestei e du Bartolomeo Anero, [[Pudesterìa da Prìa|pudestæ da Pria]], a nu l'axeva usciüu prufitæ de situaziun, u l'è rivou da [[Castrevegliu]] i ommi du [[Gio Bertumé Du Carettu]], frè du Pirru e marcheṡe de Züccarellu, insemme a di vuruntai d'Arbenga, cun sti trexentu armai ch'i l'han pigliou u casté e brüxou u Burgu. A villa de Bergalla a l'ha patiu ascì di danni, tantu che a sti tempi u remuntereva u derucamentu da Costa, ina burgæ picenina ataccu au casté di Bæva, e di sciti d'ina Schiva, du Puzzu e di Rivai. Mentre che e gente de Barestin i l'era scapæ a Türan u l'è rivou u Giüliu insemme au [[Gio Antognu Du Carettu]], erede legittimu, ch'u l'ha pigliou in man u paiże e cumandou in prucessu pe truvæ i asciascin, cuscì da turnæ a l'urdine<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''IX. "Idi di marzo" a Balestrino'', pp. 62-68}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''IV. La notte dei pugnali'', pp. 31-36}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', pp. 19-20}}</ref>. Ai 6 de żügnu u gh'è stou l'attu de suttumisciun di cappi de famiglie au növu scignuru, cu'a cumünitæ ch'a l'ha persu pareggi diritti in cangiu du perdun du marcheṡe. A ogni moddu, a minaccia di figli ilegittimi a nu l'era passæ, tantu che, de longu du [[1561]], i l'han atacou [[Bardenèi|Bardenei]] e pigliou u casté de Barestin cun l'agiüttu di ommi mandai dai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], ch'i sun stai scurii dau Gio Antognu cun di surdatti ciamai au guernatù de [[Milan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''X. Sottomissione e perdono'', pp. 70-73}}</ref><ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo II. I balestrinesi e i feudatari'', pp. 15-16}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Da Pirro II alla fine del secolo XVI'', p. 20}}</ref>.
[[Immaggine:Matteo Vinzoni, Tipo geometrico di parte della Riviera di Ponente, 1750 (Balestrino).jpg|miniatura|Detagliu de Barestin in sciu ''Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]'', travagliu du [[Matteo Vinzoni]] du [[1750]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Matteo Vinzoni|tìtolo=Tipo Geometrico di Parte della Riviera di Ponente [...]|ànno=Setembre 1750|editô=Archiviu de Statu de Zena|léngoa=IT}}</ref>]]
A partì daa cunvenziun du [[1561]], du [[1592]] u gh'è stou in primmu cangiamentu ai statüi de Barestin, spartii inti dui libbri de leżże criminæli e civili<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XI. Convenzioni e statuti'', pp. 74-75}}</ref>. Daa fin du [[XVI secolo|Zinquezentu]] i ne vene i travagli pe'a [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa de Sant'Andrea]], faccia au postu d'ina capella ciü antiga, du marcheṡe. A gexa, tiræ sciü dau [[1594]] pe vuruntæ du marcheṡe [[Gio Enricu II Du Carettu|Gio Enricu II]], a l'è stæ faccia cun de sustanze di frei De Negri, banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XII. I banchieri spagnoli'', pp. 85, 89}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo, 2011|''Il territorio del Marchesato nel secolo XVI'', p. 26; ''I De Negri'', pp. 37-41}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seizentu]], a Barestin u nu gh'è capitou di gran remesci, che pe contru i l'han tucou u marcheṡou de Züccarellu, curpiu dae invaxui di piemuntexi<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIV. Rumori di guerra'', pp. 99-100}}</ref>. De impurtante, aa fin d'in longu prucessu in sciu pagamentu de decime aa gexa de Barestin, a cunvenziun du 6 de setembre du [[1728]] a l'ha ricunusciüu u destaccu cumpletu da cumünitæ de [[Carpe]], parte du mæximu feudu, da chella de Barestin, ch'a l'ha ducca cumenzou a numinæ di sò scindici e cunsegliei, mentre pe'a gexa a l'era parocchia pe sò cuntu dau [[1609]]<ref>{{Çitta|Bogliorio, 2010|''Capitolo III. I grandi e i piccoli avvenimenti del 1700'', pp. 21-23}}</ref>. A ogni moddu, pe'e cunseguenze da [[Goæra de sucescion polacca|guæra de sücesciun pulacca]], u marcheṡe de Barestin u l'è vegnüu in vasallu du ré de Sardegna, cumme i ætri pusedimenti de l'[[Sacro Impêo Roman|Imperu]] inta regiun. Passou carch'annu, du [[1754]] u gh'è stou u "Cunsegnamentu" da tære du marcheṡe [[Utavian Tumaxu Costa-Du Carettu|Utavian Tumaxu III]], che pe'u ciü u staxeva intu sò palazziu a [[Zena|Żena]], dund'u l'è feniu mazzou du [[1779]]. U növu marcheṡe [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]], u s'è turna interesou a Barestin pe recampæ paregge tasce ch'i gh'era restæ e pe stu facciu, insemme ae tante questiui cu'u marcheṡe<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVI. Il consegnamento'', pp. 114, 118}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''V. Ottaviano il Magnifico'', p. 46; ''VI. Un altro marchese assassinato'', pp. 49-50}}</ref>, i barestei i sun stai ben cuntenti quandu, ai 21 d'avrì du [[1794]], u l'è rivou ina delegaziun de franzexi da [[Rivoluçion françeize|rivuluziun]], dund'u gh'era l'[[Antoine Christophe Saliceti]] e l'[[Augustin de Robespierre]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', p. 124}}</ref>.
=== Etæ cuntempuranea ===
==== Tempu di franzexi ====
U dì de doppu, a Barestin u l'è rivou 2.500 surdatti, ch'i l'han pigliou casté e pruprietæ du marcheṡe, cunsciderou ommu piemunteṡe e ducca nemigu de guæra, pe pöi parti versu levante e cumbatte inta [[Primma bataggia de Degu|spediziun de Degu]]. De ciü, de ste parte u l'era rivou u [[Filippo Buonarroti]], ommu da rivuluziun giacubina, ch'u l'ha atacou u marcheṡe cumme tirannu e pigliou e difeṡe di barestei, cun di descursci e pruclammi apexi intu paiże. A ogni moddu, cu'u [[curpu de statu du 9 de termidoru|curpu de stætu du 9 de termidoru]] e a fin de pulitiche giacubine, u [[Gio Enricu IV Du Carettu|Gio Enricu IV]] u l'ha cumenzou in prucessu pe fæse ricunusce i sò diritti e i danni e, cun sentenza du 6 de żügnu du [[1795]], u s'è vistu dæ raxun<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVII. Odio ai tiranni pace alle campagne'', pp. 124-131}}</ref>.
Inte l'estæ du [[1795]], scurii da [[Sann-a|Savuna]] dae armæ de l'[[Inpêro asbùrgico|imperu d'Austria]], i franzexi i sun turnæ versu a Barestin, cu'a cresta de l'[[Arexea]] ch'a l'era stæ zernüa dau generæle [[François Étienne de Kellermann|Kellermann]] cumme linea de difeṡa, a cuscì diccia "linea du Burghettu", prestu dutæ de trincee e furtificaziui. I austriaci, ch'i l'axeva ciantou lì de atacæ, i s'era fermai in sci [[Arsabecchi|Azabecchi]] e in scia senestra du [[Scciumêa Varatella|Varatella]], cun Barestin ch'u l'era feniu intu meżżu fra e due armæ e, pe in zertu tempu, föra di cumbatimenti, ben ch'u pativa e requiṡiziui di franzexi. Però, ai 19 de setembre, i austriaci i l'han pruou a passæ e linee di nemixi, senza sciurtighe, ma pigliandu pareggi sciti a Barestin, cumpreṡu u paiże, u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]] e [[Cian de Prai]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 134-136}}</ref>.
[[Immaggine:Battle of Loano.jpg|miniatura|[[Hippolyte Bellangé]], ''A bataglia de Löa'', [[1838]]. Quaddru cunservou au [[Müṡeu Massena]] de [[Nissa|Nizza]]|sinistra]]
Cu'u rivæ de l'invernu, segundu i üṡanze d'alantù, inta nöcce fra i 16 e i 17 de nuvembre i austriaci i l'han cumenzou a retiræse dae pustaziui ciü avanzæ, pe lasciæ a Barestin 500 ungherexi sutt'au capitagnu Redewen. I franzexi, ch'u gh'era rivou de pruviste, i l'han però atacou quandu ch'i se bugiæva cu'ina meżża bregà, pigliandu e Tære Gianche, u [[Munte Vardiöra|Guardiöra]] e u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], dund'i l'han catürou ina quarantena de prexunei e trei canui picenin. In ætru batagliun u l'è stou spediu a pigliæ dae spalle i surdatti ch'i gh'era in Casté, ma u l'è introu in cuntattu cu'ina culonna de austriaci ch'a ne vegniva dau [[U Castelâ (U Burghettu)|Castelæ]] e u l'ha avüu da retiræse p'avé feniu e muniziui. I franzexi i l'han ducca pigliou e ville de Bergalla, du Cugnu e du Pözzu, faxendughe 130 prexunei cruæti, mentre u Burgu e u [[Casté de Barestin|casté]], difeṡu dai ungherexi, u nu l'è caücciu, tantu che de nöcce, quandu che i primmi i se sun retirai in sce l'Arexea, u Redewen u l'ha facciu sciurtì i sò ommi e u l'è turnou dau restu de l'eṡercitu. Barestin u l'è ducca feniu tüttu au saccu di franzexi, ch'i l'han scciappou tütte e porte e dou föu a Bergalla, cun chinże abitanti mazzai fra Bergalla e U Burgu sciben che u ciü de gente u l'era sciurtiu a scapæ, spantiou fra [[Tuiran|Türan]], [[Löa]] e [[Buinzan|Buizan]]. Passou pareggi dì, ai 23 de nuvembre u l'è partiu u gran ataccu passou aa storia cumme a [[Bataja de Löa|bataglia de Löa]], e i franzexi i l'han lasciou Barestin, in ruvina, pe purtæse ciü a levante, in scia növa linea du frunte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 136-139}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''VIII. Sei ore di morte'', pp. 59-71}}</ref>.
De de lì, ben che cu'i cangi de duminatù, daa [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] a l'[[Prìmmo Inpêro françéize|Imperu franzeṡe]] e turna ai [[Savöia (famìggia)|Savoia]], a vitta a Barestin a nu l'è cangiæ væri, ben che l'auturitæ du marcheṡe, ch'u l'axeva rizevüu carche sustanza in riparaziun dai franzexi, a nu l'era ciü vista cuscì forte<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XVIII. La battaglia di Loano'', pp. 137-138}}</ref> Intu detagliu, doppu de l'ucüpaziun militære u paiże u l'è feniu inta [[Repübbrica Piemuntese|Repübbrica Piemunteṡe]] e numà che du [[1801]] u l'è passou aa Ligüre, dund'u l'era u terzu cumün du cantun de Löa, inta giüriṡdiziun de Curumbu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA. VV.|tìtolo=Costituzione della Repubblica ligure (1802)|url=https://books.google.com/books?id=lpBlIJbiu2oC|ànno=1802|editô=Stamperia Nazionale Strada Giulia|çitæ=Żena|léngoa=IT|p=156}}</ref>. Du [[1805]], insemme au restu da Ligüria, u l'è ducca feniu aa [[Fransa|Franza]], intu cantun de Löa du [[Dipartimentu de Muntenötte|dipartimentu de Muntenöcce]], tacou insemme au cumün de [[Carpe]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>.
==== Dau regnu au dì d'ancöi ====
Tempu de pareggi agni u s'è dou recattu aa [[Gexa de Sant'Andrea (U Burgu, Barestin)|gexa]], scurzæ de quattru metri perché a periculu de derucæ, au [[Casté de Barestin|casté]], che alantù u l'ha pigliou e furme d'ancöi, e aa ciazza de l'[[Uratoriu de San Carlu (Barestin)|uratoriu]], dunde du [[1888]] u s'è tirou sciü [[A Fabbrica (Barestin)|a Frabbica]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 142-144}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 95-100}}</ref>. U travagliu ciü impurtante de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], ch'u l'ha portou a tante discusciui, u l'è stou chellu du stradun: u prugettu d'ina via ch'a liasse a [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] cun [[Bardenèi|Bardenei]] u vegheva i dui percursci pe Barestin o pe Carpe, cu'u segundu ch'u l'era spunciou dau cumün de [[Tuiran|Türan]]. Se pe rivæ in Burmia, aa fin, u s'è zernüu a via de Carpe, u stradun fina a Türan u l'è stou avertu primma, scicumme che, quandu a pratica a s'era fermæ, i barestei i l'han tagliou ina nöcce tütte e urive ch'i l'era in sciu toccu fra Türan e Barestin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 145-147}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>. Cu'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], derucæ e canoniche, du [[1889]] u s'è frabicou a Cumüna e e scöre intu Burgu; de sti agni Barestin, cumme i ætri paixi de l'entrutera, u l'ha patiu ina forte emigraziun versu e [[Americhe]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 147-149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XIII. Il terremoto dell'87'', pp. 101-102}}</ref>.
[[Immaggine:Monuménto a-i Cadûti (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|U munümentu ai cadüti de Barestin inte tütte e guære, rangiou du [[1997]]]]
Cun regiu decretu du 23 de marzu du [[1905]] u paiże de [[Carpe]], che dau [[1869]] u l'era fraziun de Barestin, u l'è passou au cumün de Türan, tirou lì dau prugettu d'in stradun ch'u ghe passasse. Cu'u [[XX secolo|Növezentu]] u l'è nasciüu fina de asuciaziui, ch'i sun vegnüe u centru da vitta du paiże: fra ste lì u gh'è stou a Cungregaziun de Caritæ (du [[1909]]), a Sucietæ de asegüraziun in sciu bestiamme ([[1912]]) e, doppu da guæra, a Seziun Cumbatenti e a Sucietæ Filarmonica de Santa Cecilia, ciü che i növi statüi di fradelli. Tempu du [[Primma Goæra Mondiâ|'15-'18]], Barestin u l'ha patiu pareggi morti in guæra, cun tante de sò gente ch'i l'era sutt'ae arme cumme surdattu, artiglié, arpin o bersaglié. Inta [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guæra]] u paiże u l'è rivou a tostu u duggiu da pupulaziun, cun tütte e gente ch'i gh'era vegnüe a stæ daa [[Rivêa de Ponénte|Rivera]] pe'a puira di bumbardamenti, cumme [[Bumbardamentu de Tuiran|chellu de Türan]] du [[1944]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 166-171}}</ref>.
Sübitu passou a guæra, dau [[1949]], u gh'è stou ina serie de apariziui da Madonna a ina figliöra de Bergalla, nu ricunusciüe daa Gexa ma ch'i l'han tirou tante gente a Barestin, ai 5 d'ogni meṡe. Pe'a preghera, du [[1953]] u s'è inaugürou [[Santuæriu de Munte Cruxe (Barestin)|ina capella]] da vixin au [[Forte di Dui Frei (Barestin)|forte di Dui Frei]], in sce l'[[Arexea]]. A l'ürtimu, pe'u vegnì peżżu de luzze che da seculi i curpiva u Burgu, cun decretu di 9 d'avrì du [[1953]] u s'è cumandou u sò abandun, cu'e ciü tante cà növe, cuscì cumme a [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|gexa növa de Sant'Andrea]], ch'i l'han truvou de postu au Pöżżu e longu a pruvinciæle. U Burgu veggiu, ben ch'u se secce pensou ciü vote de sarværu, u l'è restou pe'u ciü in abandun e u l'è feniu du tüttu in ruvina<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', pp. 174-181}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXXII. Una speranza per il vecchio Borgo'', pp. 267-272; ''XXXIII. Il Pizzo Ciresa e i "Sacri Monti"'', pp. 279-285}}</ref>.
Barestin, dau [[1973]] ai 31 de dixembre du [[2008]], u l'ha facciu parte da [[Cumünitè muntâna "Pollupice"|Cumünitæ muntæna "Pollupice"]], pe pöi passæ fina du [[2011]] inta [[Cumünitè muntâna "Punente Savunese"|Cumünitæ muntæna "Punente Savuneṡe"]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.federalismi.it/ApplOpenFilePDF.cfm?artid=10598&dpath=document&dfile=15072008190233.pdf&content=LIGURIA,+L.R.+n.+24/2008,Disciplina+di+riordino+delle+comunit%C3%A0+montane,+disposizioni+per+lo+sviluppo+della+cooperazione+intercomunale+e+norme+a+favore+dei+piccoli+comuni+-++-++-+|tìtolo=Legge Regionale n° 24 del 4 luglio 2008|léngoa=IT|vìxita=2026-03-03}}</ref>. Dau 4 de dixembre du [[2014]] aa primma du [[2015]] u l'ha facciu parte de l'[[Uniun di cumüi da Rivera de Parme e de Urive]].
=== Scimbuli ===
;Stemma
[[File:Balestrino-Stemma.svg|link=https://it.wikipedia.org/wiki/File:Balestrino-Stemma.svg|bordo|192x192px|destra]]{{Çitaçión|Truncou: intu primmu d'argentu, au leun de neiru, ch'u g'ha ina balestra blö, ch'u a tegne pe l'ercu cu'a zampa senetra de davanti e pe'u legnu cu'a zampa davanti de driccia; intu segundu de russu, au castellu iṡulou, d'oru, mürou e serou de neiru, facciu de due ture, cun barcui de neiru e trei merli aa guelfa, tacæ insemme daa curtina de müraglia, senza de merli. I paramenti a l'in giru i sun da Cumün.|3=Troncato: nel primo di argento, al leone di nero, munito di balestra di azzurro, di cui afferra con la zampa anteriore sinistra l'arco e con la zampa anteriore destra il fusto; nel secondo di rosso, al castello isolato, d'oro, murato e chiuso di nero, esso castello formato da due torri, finestrate di nero, merlate alla guelfa di tre, riunite dalla cortina di muro, priva di merli. Ornamenti esteriori da Comune.<ref name="Araldica Civica">{{Çitta web|url=https://www.araldicacivica.it/comune/balestrino/|tìtolo=Balestrino|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>|lingua=IT}}
U stemma, cuscì cumme u gunfarun, u l'è stou cuncessu cun decretu du prescidente da Repübbrica du 4 d'arvì du [[1990]]<ref name="Araldica Civica" /><ref>{{Çitta web|url=http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.printDetail.html?4987|tìtolo=Balestrino|outô=Archivio Centrale dello Stato|léngoa=IT|vìxita=2026-03-20}}</ref>.
== Abitanti ==
=== Evuluziun demugrafica ===
{{Demografia/Balestrìn}}
=== Minuranze fureste ===
Dandu amentu a l'[[ISTAT]], au 31 de dixembre du 2024 a Barestin i ghe sun 21 reṡidenti furesti<ref>{{Çitta web|url=https://demo.istat.it/app/?i=P03&a=2024|tìtolo=Bilancio demografico popolazione straniera al 31 dicembre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-02-13}}</ref>.
=== Cugnommi ciü difüxi ===
I cugnommi ciü difüxi a Barestin i sun: ''Panizza'' (Panizza), ''Rosso'' (Russu), ''Richero'' (Riché), ''Ronco'' (Runcu) e ''Pastorino'' (Pastürin)<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnommi ciü difüxi cumün pe cumün, Barestin|léngoa=IT|vìxita=2024-04-11}}</ref>.
=== Persune ligæ cun Barestin ===
* Adolfo Panizzi (Barestin, 24 de nuvembre du [[1876]] - Munte Ortigara, [[1917]]), magiù di Arpin decurou cun quattru medaglie au varù militære<ref>{{Çitta web|url=https://www.chieracostui.com/costui/docs/search/schedaoltre.asp?ID=10300|tìtolo=Adolfo Panizzi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Francesco Ronco (Barestin, 3 de dixembre du [[1894]] - [[Tuiran|Türan]], 9 de nuvembre du [[1978]]), ommu d'arme e generæle<ref>{{Çitta web|url=https://www.edizionihelicon.it/index.php/catalogo-completo/autori/category/93-ronco-francesco|tìtolo=Ronco Francesco|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Antonino Ronco ([[Piaçensa|Piacenza]], 4 de żenæ du [[1925]] - [[Zena|Żena]], 16 de mażżu [[2019]]), giurnalista e storicu<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitgenoa.it/it/antonino-ronco-giornalista-e-storico-100-anni-dalla-nascita|tìtolo=Antonino Ronco giornalista e storico a 100 anni dalla nascita|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Giuseppe Richero (Barestin, 11 de lügliu du [[1929]] - [[Romma|Rumma]], marzu du [[2021]]), generæle di carabinei<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2021/03/30/news/lutto-a-balestrino-morto-il-generale-dei-carabinieri-giuseppe-richero-1.40090066/|tìtolo=Lutto a Balestrino: morto il generale dei carabinieri Giuseppe Richero|outô=Valeria Pretari|dæta=30 marzu 2021|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
* Lino Panizza Richero (Barestin, 14 de żenæ du [[1945]]), vescu de Carabayllo<ref>{{Çitta web|url=https://www.catholic-hierarchy.org/bishop/bpanric.html|tìtolo=Bishop Lino Panizza Richero, O.F.M. Cap.|léngoa=EN|vìxita=2026-04-02}}</ref>.
== Posti de interesse ==
=== Architetüre religiuṡe ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Gêxa de Sant'Andrìa (U Pözzu, Barestìn)-Faciâ.jpg|A gexa növa de Sant'Andrea
Balestrino-ruderi chiesa Sant'Andrea1.jpg|Sant'Andrea au Burgu
Uatòiu de San Carlu (U Burgu, Barestìn) 02.jpg|L'uratoriu de San Carlu
Capeletta de Sant'Antôniu (Cuneu, Barestìn) 03.jpg|Sant'Antognu au Cugnu
Capélla de Sant'Apulônia (Bergàlla, Barestin) 02.jpg|Sant'Apulonia de Bergalla
Santoâio de Mónte Crôxe (Barestìn) - vìsta da-o Péuzzo Grànde (1).jpg|Munte Cruxe dai Dui Frei
</gallery>
* [[Gexa de Sant'Andrea (U Pöżżu, Barestin)|Gexa növa de Sant'Andrea]]: a l'è a gexa növa da parocchia de Barestin, tiræ sciü au Pöżżu fra u [[1956]] e u [[1960]] doppu che U Burgu, cu'a gexa veggia, u l'è feniu in abandun. A sò strutüra a l'è muderna, cu'ina cianta a öttu læti e, in scia driccia, a g'ha in ætu campanin a tré facce. De drentu u gh'è cunservou pareggi aredi e opere d'arte ch'i se truvæva inta gexa du Burgu, cun quaddri e atai ch'i sun pe'u ciü du [[XVII secolo|Seizentu]] e du [[XVIII secolo|Settezentu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20679/|tìtolo=Chiesa di Sant'Andrea|léngoa=IT|vìxita=2026-03-23}}</ref><ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 116-117}}</ref>.
* Gexa veggia de Sant'Andrea: intu Burgu, a l'è stæ a gexa da parocchia fin'a che u s'è duvüu seræra pe'u periculu che e luzze i a derucasse cu'u paiże. Sta gexa a l'è stæ faccia, fra u [[1618]] e u [[1624]], au postu d'ina capella du marcheṡe e grazzie a ina dunaziun di frei De Negri, di banchei in [[Spagna]] ch'i ne vegniva da Barestin. De drentu a g'ha ina cianta a retangulu, cun dui nicci ch'i fianca l'atæ grossu e due capelle pe parte inte müraglie longu i fianchi da gexa. A l'è cuerta da ina vota a butte, cu'u teitu ch'u l'è facciu de ciappe d'abain. Ataccu aa gexa u gh'è u campanin, in scia senestra, e a sagrestia, ciü a levante<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Andrea nel Borgo'', pp. 85-89}}</ref>.
* Gexa de San Żorżu: intu campusantu, a l'è a gexa ciü antiga de Barestin, faccia a l'imprinzippiu du [[XIV secolo|Trexentu]] pe vuruntè di [[Abasia de San Pêru in Varatella|fratti benedetin de San Peru]]. Sede da parocchia fina du [[1632]], a l'è de güstu rumanicu, cu'ina cianta a retangulu e, in scia driccia, in bassu campanin squadrou. De drentu u se tröva i resti de pitüre du Trexentu, che pe ina parte i se semeglia strecciu a chelle de San Niculò a [[Bardenèi|Bardenei]] e pe l'ætra ai travagli di pitui piemuntexi in te l'Ingaunia, da metæ de stu seculu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di San Giorgio campestre'', pp. 64-85}}</ref>.
* Uratoriu da Santiscima Nunsiæ: u l'è l'uratoriu di fradelli de Barestin che, pe'a sò intitulaziun, i u fan cunusce fina cumme uratoriu de San Carlu. U l'è stou custruiu du [[1741]] int'in scitu cuncessu dau marcheṡe e u l'è pigliou a sò furma d'ancöi cun di travagli ch'i sun andai avanti fina aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. U g'ha ina cianta a öttu læti, cuerta da ina vota a veira e cun due capelle ch'i se dröve in sci fianchi; inte chella in scia driccia u se tröva l'atæ de San Veran, ch'u ne vene daa catedræle d'Arbenga<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Oratorio della SS. Annunziata (o di San Carlo)'', pp. 125-142}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20678/|tìtolo=Oratorio di San Carlo|léngoa=IT|vìxita=2026-03-24}}</ref>.
* Gexa de Sant'Apulonia: a l'è a capella da burgæ de Bergalla, dund'a l'è stæ faccia au postu de chella, ciü antiga, de San Calocceru, ch'a l'era üna de ciü veggie da valæ. A capella, tiræ sciü passou a primma metæ du [[XVI secolo|Zinquezentu]], de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] a l'ha pigliou e sò furme d'ancöi, cu'ina cianta squadræ, in fundu reundu e poche decuraziui. L'atæ grossu, facciu tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], u g'ha de daré ina ''Madonna cu'u Bambin e Sant'Apulonia'', de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]; inta müraglia in scia senestra u se dröve pe contru u nicciu da Madonna de Lurde<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Santa Apollonia'', pp. 118-125}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/20677/|tìtolo=Cappella di Sant'Apollonia|léngoa=IT|vìxita=2026-03-25}}</ref>.
* Gexa de Sant'Antognu: a se tröva au Cugnu, tiræ sciü tempu du [[1672]] au postu d'ina custruziun ciü antiga, cu'in atæ ch'u l'è di primmi du [[XVIII secolo|Settezentu]], dau paliottu cin de intarsci e cu'i stemmi di marchexi. Sta capella, ch'a l'era sutta patrunou de di Panizza, a g'ha in cianta a retangulu e faciæta a capanna; u campanin, in scia senestra, u g'ha in zimma in cupulin a zeulla. L'opera ciü impurtante ch'u se tröva inta capella a l'è u quaddru cun ''Sant'Antognu, a Madonna e San Giæxu'', dicciu du pitù [[Giuanni Maria Brüscu]]<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Chiesa di Sant'Antonio da Padova'', pp. 143-147}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90357/|tìtolo=Cappella di Sant'Antonio|léngoa=IT|vìxita=2026-03-26}}</ref>.
* Santuæriu de Munte Cruxe: dicciu ascì a Capeletta, u se tröva in sce [[l'Arexea]], tirou sciü fra u [[1951]] e u [[1953]] intu scitu de apariziui du [[1949]]. Ricunusciüu daa diocexi cumme scitu de preghera du [[1991]], inti agni u l'è stou ṡlargou fin'ae strutüre d'ancöi. A capella picenina intu centru du santuæriu a g'ha ina cianta a retangulu cu'in portiu de davanti, cu'u fundu reundu e ina vota a butte ch'a a cröve. De d'ætu a l'atæ u se dröve in nicciu ch'u g'ha drentu ina statua da Madonna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/90358/|tìtolo=Santuario di Monte Croce|léngoa=IT}}</ref>.
=== Architetüre civili ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Balestrino-ruderi2.jpg|A Ciazza du Burgu cu'u Pilun e, a fiancu de stu lì, u Tribünæ
U pilun (U Burgu, Barestin) 01.jpg|Detagliu du Pilun
A Fàbrica (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (8).jpg|Vista da Frabbica
Fontànn-a da Còlla (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|A funtæna da Colla
Gumbu de Canteraina (Balestrìn) - vìsta (9).jpg|U gumbu de Canteraina
Ponte de la Utra (Balestrìn) - vìsta (3).jpg|U ponte de la Utra dau rian
</gallery>
* L'Uspiæ: intu Burgu u se truvæva, fina du [[XVI secolo|Zinquezentu]], in uspiæ pe'i pelegrin, ch'u gh'axeva ina camera cun dui letti. Ciü o menu au tempu da vixita du [[Niccolò Mascardi|Mascardi]], du [[1585]], u s'è custruiu u protiru in zimma au purtæ, dund'i se vegghe i resti d'ina pitüra cu'u Segnù<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 47-49}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 20}}</ref>.
* A Caṡetta: sta custruziun, inta parte de levante du Burgu, a l'è stæ u primmu uratoriu di fradelli de Barestin, dedicou aa Madonna de Marzu. De drentu u g'ha de pitüre ch'i marcæva pe annu fina u [[1474]] ma, cu'a custruziun de chellu au Puntettu, u l'è passou du [[1735]] a l'Opera de l'Uspiæ di Poveri, ch'a u l'ha facciu issæ d'in cian. St'uspiæ u l'ha serou inta segunda metæ de l'Öttuzentu, pe vegnì a l'ürtimu due cà privæ<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', pp. 46-48}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Oratorio vecchio dei Disciplinanti - poi ospedale'', p. 18; ''Da oratorio dei Disciplinanti a ospedale dei Poveri'', p. 19}}</ref>.
* U Tribünæ: u tribünæ du marcheṡou u se truvæva int'in palazziu du Burgu, ætu trei ciai e cu'u stemma di Du Carettu in scia faciæta. Facciu pe vuruntæ du marcheṡe Gio Antognu e serou avanti du [[1736]], intu cian interou u gh'axeva e prexui e, au cian teren, u ghe duxeva esse l'archiviu. A parte ciü aa vista de sta custruziun a l'è u cuscì dicciu Pilun, ina strutüra cu'ina punta a cupula ch'a l'era a fundaziun da furca dund'u se pendeva i cundanai a morte e ch'a funziunæva fina cumme strümentu pe'a turtüra du "strosciu"<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Tribunale col Pilone'', pp. 10, 15}}</ref>.
* U Palazziu: u l'è ina custruziun intu Burgu che, tra u [[XVIII secolo|Settezentu]] e u [[XX secolo|Növezentu]], a l'ha funziunou cumme Cumüna de Barestin, che primma a gh'axeva de sede intu Tribünæ, e dapöi u s'è bugiou lì fina l'aministraziun da giüstizia. Pe'i danni facci dai franzexi in Casté, cumme ch'u l'è turnou a Barestin u marcheṡe u l'ha duverou stu palazziu cumme sò rexidenza, avanti de dæru indaré aa Cumünitæ, ch'a g'ha tegnüu e scöre fina du [[1887]]<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', pp. 9-10}}</ref>.
* A Frabbica: u gran cumplessu da Frabbica u se tröva au Puntettu, faciou in sciu stradun, e u se cumpune de dui corpi longhi, mesci in paralelu e cu'in curtì intu meżżu. Pe'u primmu u s'è tirou sciü u corpu de daré, dund'u gh'era e scuderie e a fenera, cumisciunou dau marcheṡe cu'e sustanze da riparaziun di franzexi. A manega de davanti, dund'u gh'era e cà di serventi e in'ætra fenera, a l'è pe contru du [[1888]], cun prugettu de l'inṡegné Ravioli<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Antiche Scuderie del marchese'', pp. 62-64}}</ref><ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Le scuderie o la Fabbrica'', pp. 3-4}}</ref>.
* Funtæna da Colla: sta funtæna a se tröva a munte du Burgu, in scia colla dund'i passæva e vie pe'e ætre fraziui. A l'existeva fina du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'a l'era pitüræ int'in quaddru du [[Benardu Raibadu|Bernardu Raibadu]] du [[1630]], cu'u sò teitu che alantù u l'axeva due aive. De doppu u s'è custruiu u lavaù ch'u gh'è dapè<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''L'Ospitale'', p. 1}}</ref>.
* Murin e gumbu de Canteraina: u gran cumplessu du gumbu e murin de Canteraina u g'ha de urigine ch'i sun du bellu antighe, tantu ch'u l'è menzünou fina int'in attu du [[1295]], dunde i cunti Bæva i l'han vendüu aa Cumünitæ de Barestin. U gumbu u se mustra cu'in ætu portiu davanti aa faciæta, dund'i se fermæva i cæri pe descariæ e urive, e de drentu u g'ha in gran camerun, dund'u se faxeva tütti i travagli pe fære vegnì öriu<ref name=":3" /><ref name=":4" />.
* Ponte de la Utra: u ponte de la Utra u traversa u [[Rian du Ponte]], che da stu lì u piglia de nomme, ciü in bassu du Burgu, versu i sciti de la Utra, ai pei de [[L'Arexea (Barestin)|l'Arexea]]. U l'è stou facciu in scia via ch'a menæva a [[Tuiran|Türan]] inta segunda metæ du [[XVII secolo|Seizentu]], tantu ch'u l'è l'opera pübblica ciü antiga da valæ<ref name=":3">{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il patrimonio'', p. 49}}</ref>.
=== Architetüre militæri ===
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Balestrino-castello3.jpg|U Casté mirou dau Pöżżu
Fòrte di Doî Fræ (Sucælo) - intrâ (2).jpg|U purtæ du forte di Dui Frei
</gallery>
* U Casté: u casté de Barestin u l'è mesciu in zimma au bæzu ch'u ṡvetta in sciu Burgu, dunde forscia u gh'era żà ina furtificaziun ciü antiga. U l'è stou facciu pe contu di marchexi [[Du Carettu (famìa)|Du Carettu]] du [[XVI secolo|Zinquezentu]] e u l'ha pigliou e furme ch'i se vegghe tempu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], doppu che i franzexi i l'axeva derucou. Au dì d'ancöi u Casté u g'ha ina cianta a "L", a trei ciai, cu'a veggia ture grossa ch'a l'è fenia pe'u drentu ae sò müraglie. Pe contru, u nu se vegghe ciü a segunda ture ch'a gh'era, u curtì e u ponte in sciu fussou, ch'i l'era mustrai ancù int'in quaddru du [[XVIII secolo|Settezentu]] e ch'i sun scentai cu'i tanti travagli facci de doppu<ref>{{Çitta|Di Gangi, 2021|''Il castello'', pp. 50-55}}</ref>.
* Casté di Bæva: i cunti Bæva, tempu ch'i l'era scignuri de Barestin, i gh'axeva a sò rexidenza de d'ætu de Bergalla, inta regiun da Costa, cun de ruvine ch'i se tröva lì che, segundu a tradiziun, i sareva propriu chelle du casté. Dae poche müraglie ch'u gh'è restou, u casté di Bæva u pæ ina custruziun ciütostu rüstega e urdenæria, cun de camere streccie e di barcunetti picenin<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''V. Torri e campanili'', p. 40}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I Borghi abitati'', p. 115}}</ref>. De doppu de stu casté, u se dixe che l'ürtima rexidenza di Bæva a sareva stæ "A Cascina", ina cà cun de furtificaziui ch'a se tröva a Bergalla Sruæna<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''L'ambiente e il territorio della Valle'', p. 36}}</ref>.
* Forte di Dui Frei: u forte di Dui Frei, dicciu fina u forte du Pöżżu Grande, u l'è ina furtezza de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]] ch'a l'è stæ faccia in scia zimma du [[Pöżżu Grande]], in sci cunfin cun [[Süccaellu|Züccarellu]] e [[Cixan]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 182}}</ref>. Frabicou du [[1897]], u g'ha ina furma a ciü læti, in parte suttetæra e cu'in fussou tütt'a l'in giru. Stu forte u faxeva parte du cuscì dicciu "sbaramentu de Züccarellu", pensou pe blucæ in'invaxun ch'a ne vegnisse dau mæ, cun sbarcu inta [[Ciâna d'Arbenga|Ciæna d'Arbenga]]<ref>{{Çitta web|url=https://leo-trekking.blogspot.com/2019/03/il-forte-di-poggio-grande-e-poggio.html|tìtolo=Poggio Grande, Poggio Ceresa e Santuario di Monte Croce|dæta=8 marzu 2019|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>.
=== Natüra ===
* [[Munte Raviné - Rocca Barbena|SIC Munte Raviné - Rocca Barbena]]: u [[Scîto d'interèsse comunitâio|scitu d'interesse cumünitæriu]] du [[Munte Raviné|Raviné]] e da [[Rocca Barbena|Rocca]] u l'è in'area prutetta de 2.576 ha inandiæ du [[1995]], ch'a cumprende de purziui du teritoriu de Barestin, [[Buinzan|Buizan]], [[Castrevegliu]], [[Löa]] e [[Tuiran|Türan]]. Inte stu scitu u se tröva in paiṡaggiu sarvairu che, pe'a preṡenza de [[Dolòmia|dulomie]] de San Peru, l'aiva a g'ha scavou paregge grotte e tæne. Stu SIC u dà pruteziun a tante ciante e bestie in periculu, cumme a [[Genziànn-a ligùre|genziæna ligüre]], a [[Canpanòla de Sànn-a|campanula de Savuna]] e u [[Gànbou de sciùmme|gamberu de rian]]<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic43/index.htm#|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324011|tìtolo=Monte Ravinet - Rocca Barbena|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
* [[Munte Aü - Arixea - Rian Turseru|SIC Munte Aü - Arexea - Rian du Tursé]]: ætru scitu de interesse cumünitæriu che, dau [[1995]], u cröve 2.420 ha tra i cumüi d'[[Arbenga]], Barestìn, [[Cixan]], [[Süccaellu|Züccarellu]], [[Tuiran|Türan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], [[U Sejô|U]] [[U Sejô|Zeriæ]]. Da l'estensciun tostu pareggia a l'[[Area prutetta pruvinciâle Arixea, Munte Aü e Valle Ibà|area prutetta pruvinciæle de l'Arexea, du Munte Aü e da Valle Ibà]], stu SIC u cumprende di ambienti ben diferenti, cun de ciante de muntagna e da maccia ch'i cresce insemme, cumme ben 34 qualitæ de [[Orchidêa|urchidee]] e tostu in terzu de tütte e ciante prutette ch'u se pò truvæ in Ligüria<ref>{{Çitta web|url=http://www.natura2000liguria.it/sic48/index.htm|tìtolo=SIC e ZPS in Liguria » Savona » Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://eunis.eea.europa.eu/sites/IT1324910|tìtolo=Monte Acuto - Poggio Grande - Rio Torsero|léngoa=EN|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
== Ecunumia ==
{{Çitaçión|[...] E gente i sun forti, de carattere carmu, e ciamæ a l'agricultüra.|Goffrado Casalis, ''Dizionario [...] degli stati di S.M. il re di Sardegna'', 1834<ref name="Casalis" />|[...] Gli abitanti sono robusti, d'indole quieta, ed inclinati alla agricoltura.|lingua=IT}}L'ativitæ ciü impurtante pe Barestin a l'è de longu stæ a curtivaziun da tæra, ben che i sciti intu sò teritoriu i nu secce fra i ciü boi da valæ. E primme infurmaziui de detagliu in sce cundiziui de vitta di barestei i ne vene dau stüddiu cumandou dau [[Dipartimentu de Muntenötte|prefettu de Muntenöcce]], u [[Gaspard de Chabrol]], a l'imprinzippiu de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]]. De chelli tempi u se dixe che, ben che a tæra a fusse gramma, u se sciurtiva a fæ au meximu abastanza de vin e d'öriu, ciü che essighe de bandie dund'u se tagliæva de legne da föu o da custruziun, viagiæ versu a Marina<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gilbert Joseph Gaspard Chabrol de Volvic|outô2=Giovanni Assereto (a cüra de)|tìtolo=Statistica delle provincia di Savona, di Oneglia, di Acqui e di parte della provincia di Mondovì, che formavano il dipartimento di Montenotte|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0288644|ànno=Dixembre 1993 [1824]|editô=Cumün de Savuna|çitæ=Savuna|léngoa=IT|p=286|volùmme=Vul. I}}</ref>. Du [[1834]] u [[Goffredo Casalis|Casalis]] u scrive che dai campi de Barestin u se chegliva gran, orżu, legümmi, urive, üa e de l'ætra früta, sciben che int'ina meṡüra ch'a nu bastæva che pe trei mexi l'annu, mentre intu [[Rian du Ponte]] u gh'era paregge anghille<ref name="Casalis">{{Çitta lìbbro|outô=Goffredo Casalis|tìtolo=Dizionario geografico, storico, statistico, commerciale degli stati di S. M. il re di Sardegna|url=https://www.google.com/books/edition/Dizionario_geografico_storico_statistico/BGcPAAAAYAAJ?hl=it&gbpv=1&pg=PA33|ànno=1834|editô=G. Maspero librajo e Cassone Marzorati Vercellotti tipografi|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=33|volùmme=Vul. II}}</ref>.
Ciü che a curtivaziun da tæra, u l'era ben impurtante fina l'alevamentu, pe tantu ch'u permeteva de vende di furmaggi, du bitiru e da læna, cuscì da vagnæ quarche sustanza cu'i cumerci. Intu detagliu, intu meṡe de żenæ du [[1846]] a Barestin u gh'era 241 vacche, 65 fra æxi e mü, 109 pegure e 374 cræve<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi de Bartolomeis|tìtolo=Notizie topografiche e statistiche sugli Stati Sardi|url=https://books.google.com/books?id=xAUrKIDNlR0C&pg=PA1270|ànno=1847|editô=Tipografia Chirio e Mina|çitæ=Türin|léngoa=IT|p=1270}}</ref>. Fra e ativitæ d'ætru genere u gh'era ancù de gumbi e de murin, cumme chellu de Canteraina, ch'u l'existeva armenu dau [[XIII secolo|Duxentu]], e chellu du Murinæ<ref name=":4">{{Çitta|Ronco, 2009|''XVII. Le opere e i giorni'', pp. 130-132}}</ref><ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''I vecchi mulini'', pp. 38-39}}</ref>; ciü che ina frabbica picenina de savun daré de l'uratoriu, fenia derucæ quand'u s'è inciu a ciazza<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 144}}</ref>.
Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü væri d'alevamentu, ma a curtivaziun da tæra a g'ha ancù de l'impurtanza, pe'u ciü cun ciante da ortu, sciure e urive, cu'in gumbu a curente ch'u travaglia ancù. U gh'è pöi tante gente ch'i travaglia in Rivera; pe contru, fra e ativitæ a Barestin, u gh'è pe'u ciü di posti dunde mangiæ<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 121-131}}</ref>.
== Cultüra ==
=== Istruziun ===
[[Immaggine:Veggiu asilu (Burgu de Barestin) 01.jpg|miniatura|267x267px|A scæra de l'aṡilu intu Burgu]]
;Bibliuteche
U cumün de Barestin u g'ha de bibliuteca, inandiæ du [[1988]] cumme Bibliuteca Civica e, au dì d'ancöi, intitulæ aa Maria Ferrua Testore. A bibliuteca de Barestin a g'ha ina culeziun de 6.750 ünitæ inte tüttu e a l'è parte du scistema da valæ du Varatella, insemme a chelle de [[Buinzan|Buizan]], [[Tuiran|Türan]] e [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]]<ref>{{Çitta web|url=https://anagrafe.iccu.sbn.it/isil/IT-SV0009|tìtolo=Biblioteca civica "Maria Ferrua Testore"|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
;Scöre
Au dì d'ancöi u nu gh'è ciü de scöre a Barestin, cun l'aṡilu e e scöre elementæri ch'i sun stæ seræ inti [[Anni 1990|agni Nuvanta]], e e ciü vixine ch'i sun ducca chelle de Türan<ref>{{Çitta|Gallea & Lertora, 2005|''Economia e società'', pp. 133-135}}</ref>. Da ürtimu e scöre i se truvæva au Pöżżu ma, a l'imprinzipiu, i l'era intu Burgu, drentu au palazziu ch'u faxeva ascì da cumüna<ref>{{Çitta|Amici del Borgo|''Il Palazzo'', p. 10}}</ref>. De de lì, a periculu de vegnì żü pe'i danni du [[Teramottu de Dian du 1887|teremotu du 1887]], i l'era stæ bugiæ int'in capanun ch'u l'era mesciu de daré de l'uratoriu, che però u l'era facciu aa bona e ben freggiu d'invernu. Stu facciu u l'ha spunciou i travagli pe'a növa cumüna de Barestin, cumenzai du [[1889]], cu'e scöre ch'i sun restæ lì drentu, inte due aule au cian teren, fina a l'ürtimu doppu guæra<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', p. 149}}</ref><ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 196}}</ref>.
=== Parlæ de Barestin ===
A Barestin u se parla ina varietæ du [[Lengoa ligure|ligüre]] ch'a fa parte du scistema dicciu du [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]], dund'u l'è fra de chelle ch'i l'han megliu cunservou de carateristiche antighe, ciü che aveghe fina de sciurtie ben raire<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|pp=185-191|capìtolo=Glossario dialettale e fraseologia}}</ref>.
* cunservaziun di soi {{IPA|[t͡s]|lij}} (z) e {{IPA|[d͡z]|lij}} (ż), che inte ciü tante varietæ du ligüre i sun passai pe leniziun a {{IPA|[s]|lij}} (s) e {{IPA|[z]|lij}} (ṡ). Da vixin a Barestin sti soi i se tröva numà che a [[Buinzan|Buizan]] ciü che a [[Bardenèi|Bardenei]], dunde però u se parla żà de [[Burmia (valä)|Burmia]].
* cunservaziun da -r- tra e vucæle che, cumme inta ciü parte da [[Valle du Varatella|valæ du Varatella]], a l'ha ciantou lì d'esse giasciæ - cu'a sciurta solita de [[Dialettu arbenganese|varietæ arbenganexi]] ch'a l'è in {{IPA|[ɹ]|lij}} e variaziui - pe vegnì düra.
* u [[Léngoa latìnn-a|latin]] -CT- che, passou ina primma furma in ''-yt-'', u s'è füṡu inte {{IPA|[cˑ]}}, pe ina prubabile infruenza ch'a l'è caræ de de là da Żuvu. A l'in giru, a l'è ina sciurtia ch'a se tröva inti paixi ciü æti de ste valæ, cumme in [[Carpe]], a [[Castrevegliu]] e in [[Èrli|Erli]], ciü che inta [[Burmia (valä)|Burmia]]<ref name=":5">{{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Castelvecchio di Rocca Barbena. Vita e storia di un borgo millenario nell'alta Val Neva|ànno=2022|editô=Litografia Bacchetta|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|pp=153-159|capìtolo=Il dialetto di Castelvecchio}}</ref>.
* a -g- fra e vucæle, pe in'antiga infruenza piemunteṡe inte l'entrutæra de l'[[Ingaunia]], a fenisce pe cażże de spessu. Au meximu moddu u ''gu-'' a l'imprinzipiu de parolle e vene "v-"<ref name=":5" />.
* u nessu [[Léngoa latìnn-a|latin]] -LJ- u l'è sciurtiu inte {{IPA|[ʎ]|lij}} (-gli-), cu'in'evuluziun ciütostu raira intu [[Lìgure céntro-òcidentâle|ligüre de centru-punente]] che a l'in giru a se tröva numà che a [[Castrevegliu]]<ref name=":5" />.
* sciurtia ünica fra e varietæ da żona, a Barestin u se tröva u son {{IPA|[ɛˑ]|lij}} (æ) au postu de di ætri, pe'u ciü da "a" tonica ṡlungæ, inte tütte e puṡiziui, ma ascì che cumme riduziun de ''-àe''.
== Manifestaziui ==
* ''Balestrino Unplugged'': manifestaziun de müxica de ciü generi che, dau [[2012]], a l'è inandiæ inta Frabbica, intu meṡe de lügliu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/balestrinounplugged/|tìtolo=Balestrino Unplugged|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
* ''Storica Sagra di Balestrino'': a l'è a sægra ciü impurtante ch'a se tegne ancù a Barestin, faccia tütti i agni d'austu e cun da müxica dau vivu<ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storica-sagra-di-balestrino/|tìtolo=Storica Sagra di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-01}}</ref>.
== Feste e fere ==
* Festa de San Giüṡeppe: pe'a ricurenza de [[San Giuxeppe|San Giüṡeppe]], doppu ch'u s'è purtou in prucesciun a stattua du santu, u se zende in gran farò in sciu Prou du Giardin che, ina vota, u l'era in gæra cu'i faroi de ætre burgæ a chi u ne faxeva u ciü bellu<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=XJ_CVt-LqSY|tìtolo=Balestrino Festa di San Giuseppe con falò|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>. Pe San Giüṡeppe, segundu in lascitu a l'uratoriu da scià Carlotta Bazzani, i fradelli i dæva in pan giancu a ogni baresté, cöcciu intu furnu ch'u gh'era dapè du Casté, inta cà du Pin da Netta<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XXV. Qualcuno tra molti'', p. 192}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/storia-e-cultura/le-memorie-di-balestrino/|tìtolo=Le Memorie di Balestrino|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
* Festa da Madonna da Guardia: a ricurenza da [[Madonna da Guardia]] a l'è rivæ a Barestin inti [[Anni 1920|agni Vinti]] pe vuruntæ du præ Mexea, ch'u n'ha facciu fæ du [[1929]] ina stattua cun de dunaziui fina da l'[[America do Sud|America du Süd]]<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXI. La "Belle Époque" e il Novecento'', p. 170}}</ref>. Au dì d'ancöi, pe sta festa, a stattua da Madonna a l'è ancù purtæ in prucesciun pe'e vie du paiże, a partì d'in gexa<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2012/08/balestrino-celebra-la-madonna-della-guardia/|tìtolo=Balestrino celebra la Madonna della Guardia|dæta=30 austu 2012|léngoa=IT|vìxita=2026-04-07}}</ref>.
== Aministraziun ==
=== Scindichi de Barestin ===
[[File:Palàçio do Comùn (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|miniatura|A cumüna de Barestin]]
{{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}}
{{ComuniAmminPrec|1945|1946|Francesco Richero||[[Scindico|Scindicu]]|<ref name="Scindichi">{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 183}}</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|1946|1951|Luigi Ronco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1951|1956|Alfredo Scrivano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1956|1960|Angelo Pastorino||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1960|Luigi Richero||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1960|1970|Leone Damiano||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1970|1972|Luigi Saturno||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1972|1973|Bernardino Zavattaro||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1973|1983|Carlo De Francesco||Scindicu|<ref name="Scindichi" />}}
{{ComuniAmminPrec|1983|5 d'avrì du 1990|Pietro Beccaria|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|Scindicu|<ref name="Scindichi" /><ref group="n.">U s'è dimesciu daa carega</ref>}}
{{ComuniAmminPrec|5 d'avrì du 1990|7 de żügnu du 1993|Carlo Ismarro|DC|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|7 de żügnu du 1993|28 d'avrì du 1997|Carlo Ismarro|[[Partîo Popolâre Italiàn (1994)|PPI]]|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|28 d'avrì du 1997|14 de mażżu du 2001|Carlo Ismarro|PPI|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|14 de mażżu du 2001|30 de mażżu du 2006|Ubaldo Pastorino|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|30 de mażżu du 2006|16 de mażżu du 2011|Italo Panizza|lista civica|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|16 de mażżu du 2011|6 de żügnu du 2016|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|6 de żügnu du 2016|4 d'utubre du 2021|Gabriella Ismarro|"Un futuro per Balestrino"<br />(lista civica)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrec|4 d'utubre du 2021|''in carega''|Stefano Saturno|"Balestrino oggi"<br />(lista civica de centru-driccia)|Scindicu|}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Vie de cumünicaziun ==
=== Stradde ===
<gallery mode="packed" widths="250" heights="150">
Immaggine:Vîa Adolfo Panizzi (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U stradun intu Burgu, intitulou a l'Adolfo Panizzi
Immaggine:Vîa Provinciale (O Bórgo, Balestrìn) - vìsta (1).jpg|U stradun fra U Burgu e U Pöżżu
Immaggine:Rizöi inta Ramæ (Balestrìn) - vìsta (2).jpg|U rizö ch'u munta dau Ponte de la Utra, du [[XVII secolo|Seizentu]]
Immaggine:U Duxen (Balestrìn) - muatêa (2).jpg|U rizö ch'u cæra in Canteraina e, de lì, a [[Tuiran|Türan]]
</gallery>
Au dì d'ancöi a stradda ciü impurtante de Barestin a l'è u sò stradun, spartiu fra a [[Stradda pruvinciæle 34 Türan-Barestin|pruvinciæle 34]], che dau Pöżżu a cæra fina in [[Tuiran|Türan]], e a [[Stradda pruvinciæle 44 Barestin-Castrevegliu|pruvinciæle 44]], che de de lì a va avanti pe [[Veserxe]] e [[Castrevegliu]]. U stradun pe Türan u l'è stou facciu aa fin de l'[[XIX secolo|Öttuzentu]], passou tanti agni de discusciui scicumme ch'u sareva duvüu muntæ fina in [[Burmia (valä)|Burmia]], cu'i travagli ch'i sun partii quandu e gente de Barestin i l'ha tagliou ina nöcce tütte e urive ch'u gh'era in sciu percursu du prugettu, tempu ch'u l'era tüttu blucou<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XIX. Il nuovo comune'', pp. 146-147}}</ref>. Pe feniru u gh'è usciüu ancù ina chinṡena d'agni, cu'i travagli ch'i l'han tacou d'intu Burgu pe caræ in żü de de lì<ref>{{Çitta|Ronco, 2009|''XII. Lo stradone'', pp. 93-95}}</ref>, ma u l'è numà che dai [[Anni 1950|agni Zinquanta]] ch'u s'è andou avanti in direziun de Castrevegliu, de dunde u se deramma a via pe'a Capeletta<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XXII. Addio vecchio Borgo'', p. 175}}</ref>.
Fra e vie antighe, a ciü impurtante a l'era chella ch'a passæva au fundu da valæ, vegnindune da Baresciun pe andæ avanti pe'u [[Piemonte|Piemunte]]. Nasciüa cumme via de passu, ch'a curiva pe'a valæ longu a riva de driccia du [[Rian du Ponte]], tempu du [[XVII secolo|Seizentu]] u s'è tirou sciü u ponte de la Utra, ch'u l'ha permesciu de rivæghe ciü fazzile e inte tütte e cundiziui dae burgæ de Barestin, ch'i se tröva in scia riva de senestra. Cu'u gran cresce du Burgu a via in scia senestra a l'è vegnüa a ciü impurtante e ducca daa Cà du Tanu, dund'u gh'era u semité du Fussou, u s'è muntou sciü fin'au Burgu cu'e belle vote da via ch'a l'è diccia di Rizöi. D'intu Burgu a via di Rizöi a l'andæxeva avanti pe'u Pöżżu, dund'a se tacæva cu'a Via de Rocche che, sciurtia dau Burgu, a passæva ciü bassa pe [[Gexa de San Żorżu (Barestin)|San Żorżu]]. Dau Pöżżu u partiva a via pe'e burgæ du Cugnu, de Bergalla e de Vilæru, e ancù in'ætra ch'a muntæva sciü pe'u [[Buchin du Sambüu|Sambüu]], pe menæ in [[Burmia (valä)|Burmia]]. Pe'u Buchin du Praé u passæva [[L'Arpe (Barestin)|l'Arpe]] a via de [[Carpe]], e ciü u gh'era ancù a via pe Gröa e Cian Marin e a scürza pe Türan ch'a passæva d'in San Moru e pe'a cascina di Valui<ref>{{Çitta|Ronco, 2000|''XV. Opere pie e lavoro festivo'', pp. 109-110}}</ref>.
U paiże de Barestin u l'è ligou a [[Tuiran|Tüiran]], [[Buinzan|Buizan]], [[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]] e [[Löa]] dae curiere da [[TPL Linea|TPL]] ch'i cure in scia linea nümeru 80. Ste lì i munta sciü pe'a valæ de Barestin fina aa burgæ de Bergalla, de dund'i ne vene turna indaré<ref>{{Çitta web|url=https://www.tpllinea.it/wp-content/uploads/2025/09/80-%E2%80%93-CALIZZANO-%E2%80%93-BALESTRINO-%E2%80%93-TOIRANO-%E2%80%93-FINALE-Feriale-e-Festivo.pdf|tìtolo=LINEA 80: Finale Ligure - Toirano - Balestrino - Bardineto - Calizzano|outô=TPL Linea|léngoa=IT|vìxita=2026-04-21}}</ref>.
== Notte ==
;Notte au testu
<references group="n." />
;Notte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Balestrino: una valle, un feudo, una civiltà|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0513213|ànno=Lügliu 2000|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2000}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Francesco Gallea|outô2=Eugenio Lertora|tìtolo=Balestrino. Il Castello e le sue Borgate|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA19934|ànno=Nuvembre 2005|editô=Tipolitografia Natgraf|çitæ=Löa|léngoa=IT|cid=Gallea & Lertora, 2005|ISBN=978-88-7172-299-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Antonino Ronco|tìtolo=Un paese tra due secoli. Storie, vita e leggende balestrinesi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0460182|ànno=Lügliu 2009|editô=De Ferrari Editore|çitæ=Żena|léngoa=IT|cid=Ronco, 2009|ISBN=978-88-6405-084-3}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Pierluigi Bogliorio|tìtolo=I Balestrinesi e i Marchesi Del Carretto: vicissitudini e liti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA33584|ànno=2010|editô=Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bogliorio, 2010}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Balestrino. Osservazioni, storia e segreti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR0NA34707|ànno=2011|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo, 2011}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici del Borgo|tìtolo=Un percorso nel vecchio borgo di Balestrino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0140513|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=Barestin|léngoa=IT|cid=Amici del Borgo}}
== Ætri prugetti ==
{{Interprogetto}}
== Liammi de föra ==
* {{Çitta web|url=https://www.comune.balestrino.sv.it/|tìtolo=Scitu du cumün|outô=Cumün de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://visitbalestrino.it/|tìtolo=Scitu türisticu|outô=Proloco de Barestin|léngoa=IT|vìxita=2026-03-04}}
* {{Çitta web|url=https://balestrino-api.municipiumapp.it/s3/483/allegati/sito/edilizia_urbanistica/piano_recupero_borgo_antico_balestrino/e5_relazione-generale_rev-22-05-15.pdf|tìtolo=Piano di Recupero del Borgo antico di Balestrino|outô=Enrico Zunino|dæta=2015-05-22|léngoa=IT|cid=Zunino, 2015|vìxita=2024-04-07}}
{{Comûni da Provinsa de Sann-a}}
{{Contròllo de outoritæ}}
[[Categorîa:Barestìn| ]]
lgva4yvirxnn3vkzjpfcu0a1eyh1nqc
Radiologia di denti
0
5992
269199
231938
2026-04-24T12:10:12Z
Luensu1959
1211
template zeneize e coerensa grafica
269199
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
[[Immaggine:2012-10_PD_Wurzelf%C3%BCllung_Delta_an_der_Wurzelspitze_IMG_6899.jpg|thumb|Unna radiografia di denti]]
== Descriçion ==
Grassie ai [[Raggi x]] l'è poscibile visualizzä l'interno do corpo pe ottegnï informasiuin ütili pe a diagnoxi. Questo o vâ pe i denti e a bocca comme pe o resto do corpo. L' immagine radiografica a se ottegne proiettando i [[Raggi x]] con un tübbo radiogeno in diresion de un rilevatô, mettendo o soggetto da esaminä in sce a traiettoia fra l' origine di raggi e o rilevatô. O rilevatô tradisionalmente o l' ea unna pellicola fotografica; recentemente piggia sempre ciù campo a ''radiografia digitale'', in ta quæ ao posto da pellicola gh' è un sensô ch'o fornisce i dæti in formato digitale a l'elaboratô eletronico.
Dæte e caratteristiche di [[Raggi x]], fra e quæ quella de ese ''Radiaziuin ionizzanti'', va sempre tegnüo presente che l'espoxizion ai stessi a deve esse a menô poscibile.
=== Radiografia panoramica ===
A radiografia panoramica de arcæ dentaie o [[Ortopantomografia]] a permette de vedde l'insemme de arcæ dentaie. Ütile pe çercâ de lexoin infettive e quande se sospete che in bocca ghe segge de cause occulte de patologie interessanti atri distreiti corporei.
=== Teleradiografia ===
Radiografia da faccia de profï. A serve suviatütto quande interessa conusce e tendense de crescita di osse mascellari: cioè in ''ortodonsia'', a branca da scensa dentistica ch'a se occupa de riallineä i denti quande særen mä (''malocclüxion)''.
=== Radiografia endorale ===
A l'é 'na radiografia picìnn-a ch'a raffigüa, a l'üzo, non ciù de doî o trei denti pe votta.
A permette un'ottima vixon di dettaggi. Grassie a o fæto ch'a necescita de 'n tübbo radiogeno de dimenscioin e costo limitao, e radiografie endorali en effettuæ praticamente in te tütti i stüddi odontoiatrichi e no gh'è de besögno de ricore a di institüti de analixi esterni.
=== TAC o tomografia asciâ compüterizzä ===
A fornisce un'immagine a træ dimensciuin, preçiosa in ta chirurgia di mascellari. A tecnica ''Cone Beam'', in particolâ, a se distingue pe a dose de [[Raggi x]] ben ben ciù bassa rispetto ai scistemi che l'han precedüa.
=== Radiografie di denti dürante a gravidanza ===
Segundo l' ''American College of Radiology''<ref>American College of Radiology, [http://www.acr.org].</ref> no existe nisciün tipo de radiografia diagnostica che, applicä unna votta sola, a posse emette unna dose pericolosa pe o svilüppo normale de l'embrion o do feto. I trattamenti pöen diventä noxivi se sun ciù lunghi. A pasiente a va protetta con un scôsä ciungiou pe fermä i [[Raggi x]].
== Nòtte ==
<references/>
== Vôxe corelæ ==
* [[Zenzivite]]
* [[Odontoblasta]]
* [[Perno endoradicolare]]
* [[Ortopantomografia]]
* [[Amalgama dentaria]]
{{clear}}
== Âtri progètti ==
[[Categorîa:Mëxinn-a]]
85or4teten7xlthcpqtffbt8zc8w9xq
Moâssànn-a
0
19909
269200
240570
2026-04-24T14:19:56Z
Alessio Di Mascio
18725
269200
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Moâssànn-a
|Panorama = Genova Molassana panorama.jpg
|Didascalia = Panoràmma de Moâssànn-a co-i seu pónti
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = ecs comùn, quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1928
|Abitanti = 24868
|Aggiornamento abitanti = 2016
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio IV Vàl Bezàgno]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Mappa di [[monicìppi de Zêna]]
}}
'''Moâssànn-a''' o l'è 'n quartê da çitæ de [[Zena|Zêna]] scitoòu inta [[Val Besàgnu|Vàl Bezàgno]].
O l'ea un commun independente scin a-o 1926, quande, insemme à dixeutto atri commun inte l'aia de Zena, o l'é stæto incorpoou into commun de Zena pe formâ a coscì dita Grande Zena, da quæ a l'é vegnua à ëse 'n distreito. Inta neuva divixon in vigô da-o 2005, a fa parte do Muniçipio IV Valbisagno, insemme a-i quartê de Struppa e Stagén.
== Giögrafîa ==
O vegio distreito de Moâssann-a, ch'o creuve 16,61 km2, di quæ 5,12 son urbanizzæ, o l'é compòsto da-e unitæ urbañe de Moâssann-a, Montesignan e Santo Zêuggio, che insemme gh'an unna popolaçion de 23.509 abitanti (dæti aggiornæ a-i 31 de dexembre 2012). L'aia de Montesignan, ch'a comprende ascì San Gotardo, con 12.344 abitanti, a l'é a ciù popolâ; l'aia de Moâssann-a a l'à 8.793 rexidenti e Santo Zêuggio 2.372.
=== Teritöio ===
Moâssann-a a confinn-a co-o commun de Monteuggio à nòrdeste, o quartê de Struppa à levante, Marasci à sudde, Stagén à suddoveste, Sant'Orçeise à nòrdeveste, e o distreito do Porçevia de Rieu pe unn-a streita curta.
O vegio distreito o l'òccupa unn-a porçion da vallâ do Bezagno de mezo, ch'a s'estende in sciâ riva drita a-a cresta ch'a curmina into Monte Arpe e a separa a Vallâ de Bisagno da-a Vallâ do Porçevia, e a-a cresta à manciña ch'a separa a Vallâ de Bisagno da-a Vallâ de Sturla. A prinçipâ vallâ laterâ a l'é quella do Geiou, 'n affluente à drita do Bisagno, ch'o monta in sciô Monte Alpe e o sciòrte into sciumme Bisagno giusto into çentro de Moâssann-a, colocou in sciô cian da vallâ.
L'aia urbaña de Moâssann-a a comprende un muggio de fraçioin desperse traverso a vallâ do ruscello Geiou, un affluente do Bezagno, tanto che Montesignan e Santo Zêuggio, 'n tempo fraçioin da muniçipalitæ de Bävai, son collocæ in sciâ banda manciña da Vallâ do Bezagno.
L'aia çentrâ de Molassana a comprende unn-a parte ciù bassa longo a riva do ruscello, con di quartê sorviatutto da classe operäia, e unn-a seçion de colliñe ch'a constituisce a ciù vegia parte da çittæ, da-a rente a-a gexa de Santa Maria Assunta. Moâssann-a a deive a-a seu dispoxiçion distintiva a seu tardia urbanizzaçion, ch'a consciste ancon de fraçioin ch'aspëtan da campagna missi à fronte à di moderni blòcchi edili pubrichi. 'n suburbio rexidençiâ, sciben che da classe operäia, a tegne ancon di-i aspeti contadin inte zöne de collinn-a.
A parte ciù bassa, originaiamente un borgo piccin, avanti ciammou Olmo, çentrou d'in gio à unna cappella dedicâ à San Rocco (oua o quartê geneâ do Gruppo Scout “Genova 20”), a l'ea unna fermâ in sciâ stradda pe Piaxensa, collocâ a-a confluensa do ruscello Geiou co-o ruscello Bezagno. A-a giornâ d'ancheu, allargou da-o desviluppo dòppo a guæra, o l'é o cheu do quartê. O sciumme Geiou, o seu urtimo tratto, o l'à creou unn-a grande ciassa animâ. Giusto à montâ, in sce Via Sertoli, inta zöna popolarmente conosciua comme “Arizona” (i un muggio de carri che portavan i ben domesteghi di-i neuvi rexidenti an ispirou sto nomme, piggiou in prestito da-i cini western), gh'é un muggio de grendi blòcchi de edifiçi pubrichi. Tiæ sciù di anni 1930, ean a-o prinçipio destinæ a-i rexidenti do çentro istòrico de Zena, che i seu quartê originäi ean stæti derruæ, inte l'aia d'in gio à Ciassa Pontexello (Cian de Sant'Andrîa).
Pròpio into cheu do quartê, l'istòrica fabrica de pittua Boero a l'é fonçionâ pe ciù che çinquant'anni. Do 2007, a l'à annonçiou a seu deçixon de stramuâ e seu struttue de produçion à Tortonn-a do 2010. Apreuvo à sta deçixon, 'n progetto pe reconvertî l'aia o l'é stæto lançou. O progetto, presentou do 2007 da-i propietäi Boero, o comprendeiva a construçion de edifiçi rexidençiæ, 'n supermercou, pòsti commerçiæ, unn'aia verde con di spaçi pe pedonei, parcheggio e serviçi pubrichi, compreiso un aoditöio e unn-a biblioteca. Do zugno 2017, un supermercou o l'é stæto inauguou inte l'aria, e do mazzo 2022 i atri desviluppi son stæti completæ, compreixi quarche edifiçio rescidençiâ con di appartamenti destinæ à l'ediliçia soçiâ.
E colliñe derê a-o quartê offrivan a poscibilitæ de piggiâ varie stradde pe escurscioin: montâ in sciâ vallâ do Geiou se peu montâ a-o passo do Creto e a-o Monte Alpe, ò a-i Proéi Casen ò arrivâ a-e roiñe de Castelusso. Un di percorsci ciù interesànti o l'é o percorso de pria de Luxerna de l'condûto istòrico ch'o corre o ciù tanto da seu stradda chì.[[File:Genova panorama Molassana.jpg|thumb|500px|center|Moâssànn-a - panoràmma]]
== Stöia ==
Inte l'ànno [[1000]] i bórghi da valàdda faxêvan pàrte da tegnûa vescovîle ciamâ "Izoa du Véscovo" che a l'apartegnîva a-a famìggia di [[Fiéschi (famìggia)|Fiéschi]] che êan in contrasto con a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]].
Do 15° secolo, Moâssann-a e Struppa son vegnue à ëse de entitæ amministrative separæ, pe ëse dappeu incorporæ into commun de Zena do 1926. Moâssann-a a l'é arrestâ into baçî formou da-a Vallâ de Geiou, co-i seu pàixi piccin e çentri in sciâ stradda pe Creto e a Screia da unn-a pàrte e pe a Vallâ de Porçevia da l'atro canto. A çittæ prinçipâ a l'é vegnua à ëse o gruppo de case da-a rente a-a gexa de Santa Maria de l'Assunçion, mensunâ into registro arçiepiscopâ do 1143, ma de seguo ciù vegia, inta quæ de prie tombali ean conservæ da l'epoca Imperiâ.
« ''… e poi, sul monte, Pino soprano e Pino sottano, ambi sotto la parrocchia di S. Giacobo, e fanno circa novanta fuochi: e quanto allo spirituale appartengono a Bisagno, e quanto al temporale sono della Podestaria di Polcevera. E poi viene la rettoria di Morassana, con fuochi quarantasette.'' »
(Agostino Giustiniani, "Annali della Repubblica di Genova", 1537)
Apreuvo a-a seu poxiçion, Moâssann-a a l'é stæta pe di secoli unn'importante gionçion de stradde, donde e stradde da Zena, da-o levante (pe Bävai), da-a Vallâ do Screia (pe-o passo do Creto), da-a Vallâ do Porçevia (pe-a Croçiera de Pin), da-a Vallâ de Bezagno erta e da-a Vallâ de Trebbia converzeivan.
Da-o prinçipio do 19° secolo, a vegia ræ de stradde a l'ea vegnua inadeguâ pe-e neuve domande portæ da l'industrializzaçion ch'a l'ea apreuvo à cresce. À comensâ da l'epoca napoleònica, e sorviatutto dòppo l'annescion da Repubrica Ligure a-o Regno de Savoia, l'é comensou a neuva construçion de stradde. A construçion da stradda naçionâ da Zena à Piaxensa a l'é comensâ do 1809, e a no l'é stæta completâ scin a-o 1870. O pàise de l'Olmo, in sciâ ciaña donde s'increuxan i sciûmmi Geiou e Bezagno, ch'o l'ea longo a neuva stradda, o l'à comensou à desviluppâse d'in gîo a-a staçion da posta. O l'é vegnuo à ëse a-a spedia o çentro ciù popolou do muniçipio e 'n pòsto de incroxo pe-i rexidenti di vari pàixi in sciâ çimma da-a colliña. In sciâ fin o l'à scompassou i atri doî çentri istòrichi, quello d'in gio a-a Gexa de l'Assunçion e quello à Pino, un fæto confermou da-a recollocaçion do municipio à valle.
Unn-a stöia de notiçie da fin do 18° secolo a conta de 'n'incorscion à Moâssann-a inte'nn-a festa religiosa do malemmo Giöxeppe Musso, co-o nommiagio “o Diao”. I banditi an arröbou a-i parteçipanti inte unn-a procescion de dinæ e de giöie. L'inçidente o l'à avuo unn-a gran resonansa locale e o l'é arrestou inta memöia di pòpoli pe tanti anni.
Co-o decreto reale-lezze n. 74 do 14 de zenâ do 1926, into quaddro da creaçion da coscì dita Grande Zena, o commun o l'é stæto abolio e aggregou con 18 atri à quello de Zena, e a seu neuva entitæ amministrativa a l'é vegnua à fonçionâ a-o 1 de luggio do 1926. Into periodo dòppo-guæra l'imprescionante espanscion de l'edifiçio e a stabiliçion de struttue commersiæ e de produçion an cangiou definitivamente o moro do quartê, sorviatutto inte zöne da-a bassa vallâ.
== Scìmboli ==
=== Stemma ===
[[Immaggine:Stemma de Moassann-a.png|miniatura|Stemma do commun de Moâssann-a]]
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
Into quartê de Moâssann-a, gh'é sette gexe parocchiæ cattòliche, tutte d'origine antiga; quattro de questi appartëgnan a-o Vicariato de Medio-Erto Bezagno e trei (Santo Zêuggio, Montesignan e San Gotardo) a-o Vicariato de Marasci-Stagén, tutti doî che fan parte de l'Arcidiòçexi de Zena.
* Gexa parocchiâ de Santa Mària de l'Assunçion: I primmi registri istòrichi da-a gexa à Moâssann-a remontan a-o 1143, quande a l'é stæta mensunâ into registro arçiepiscopâ comme dependente da-a paròcchia de San Scî de Struppa, ma se credde che unn-a cappella, ciù tardi derruâ, a l'existesse in sce quello scito fin da-o 11° secolo. No se sa quande a gexa de l'Assunçion a l'é stæta tiâ sciù comme paròcchia (gh'é de preuve d'un rettô do 1268, ma a l'é attestâ sôo che comme sede da paròcchia int'un documento do 1481); i registri da parròcchia comensan do 1602. Renovâ do 17° secolo, a l'à patio laddronissi e danni gravi inte guære do 1746-1747. O vegio campanin o l'é stæto restörou do 1880. A gexa a l'à unn'unica navâ con sette artæ; Tra e varie euvie d'arte conservæ gh'é unn-a statua de legno da Madonna do Rosaïo, da scheua Maragliano, e unn-a pittua ch'o descrive o Batteximo de Cristo attribuio à Antönio Maria Vassallo. Inta gexa gh'ea 'n tempo quarche antighitæ de l'epoca romann-a: unn-a testa de marmao de l'imperatô Vitellio, e i remazûggi de 'n sarcòfago roman con de-e figue à bassorilievo da dea Minerva e un fauno, a-a giornâ d'ancheu conservæ respettivamente into museo d'archiologia ligure de Pêgi e into museo Palaçio Gexo. O cortî da gexa o l'é aggibbou con 'n caratteristico risseu de prie de mâ.
*
=== Architetûe civîli ===
{{Seçión vêua}}{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioîn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioîn ==
{{Seçión vêua}}{{Clear}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
f5lxkij3zhyng3orqi89shsz1lre4u3
269201
269200
2026-04-24T15:21:59Z
N.Longo
12052
+ wl
269201
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Moâssànn-a
|Panorama = Genova Molassana panorama.jpg
|Didascalia = Panoràmma de Moâssànn-a co-i seu pónti
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = ecs comùn, quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1928
|Abitanti = 24868
|Aggiornamento abitanti = 2016
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio IV Vàl Bezàgno]]
|Mappa = municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Mappa di [[monicìppi de Zêna]]
}}
'''Moâssànn-a''' o l'è 'n quartê da çitæ de [[Zena|Zêna]] scitoòu inta [[Val Besàgnu|Vàl Bezàgno]].
O l'ea un commun independente scin a-o [[1926]], quande, insemme à dixeutto atri commun inte l'aia de Zena, o l'é stæto incorpoou into commun de Zena pe formâ a coscì dita [[Grande Zena]], da quæ a l'é vegnua à ëse 'n distreito. Inta neuva divixon in vigô da-o [[2005]], a fa parte do Muniçipio IV Valbisagno, insemme a-i quartê de [[Struppa]] e [[Stagén]].
== Giögrafîa ==
O vegio distreito de Moâssann-a, ch'o creuve 16,61 km<sup>2</sup>, di quæ 5,12 son urbanizzæ, o l'é compòsto da-e unitæ urbañe de Moâssann-a, [[Montesignan]] e [[Santo Zêuggio (Zena)|Santo Zêuggio]], che insemme gh'an unna popolaçion de 23.509 abitanti (dæti aggiornæ a-i 31 de dexembre 2012). L'aia de Montesignan, ch'a comprende ascì [[San Gotardo (Zena)|San Gotardo]], con 12.344 abitanti, a l'é a ciù popolâ; l'aia de Moâssann-a a l'à 8.793 rexidenti e Santo Zêuggio 2.372.
=== Teritöio ===
[[File:Genova panorama Molassana.jpg|thumb|Moâssànn-a, panoràmma|sinistra]]Moâssann-a a confinn-a co-o commun de [[Monteuggio]] à nòrdeste, o quartê de [[Struppa]] à levante, [[Marasci]] à sudde, [[Stagén]] à suddoveste, [[Sant'Orçeise]] à nòrdeveste, e o distreito do Porçevia de [[Rieu]] pe unn-a streita curta.
O vegio distreito o l'òccupa unn-a porçion da [[Val Besàgnu|vallâ do Bezagno]] de mezo, ch'a s'estende in sciâ riva drita a-a cresta ch'a curmina into Monte Arpe e a separa a Vallâ de Bisagno da-a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ do Porçevia]], e a-a cresta à manciña ch'a separa a Vallâ de Bisagno da-a Vallâ de Sturla. A prinçipâ vallâ laterâ a l'é quella do [[Geiou]], 'n affluente à drita do Bisagno, ch'o monta in sciô Monte Alpe e o sciòrte into sciumme Bisagno giusto into çentro de Moâssann-a, colocou in sciô cian da vallâ.
L'aia urbaña de Moâssann-a a comprende un muggio de fraçioin desperse traverso a vallâ do Geiou, un affluente do Bezagno, tanto che Montesignan e Santo Zêuggio, 'n tempo fraçioin da muniçipalitæ de [[Bävai]], son collocæ in sciâ banda manciña da Vallâ do Bezagno.
L'aia çentrâ de Molassana a comprende unn-a parte ciù bassa longo a riva do ruscello, con di quartê sorviatutto da classe operäia, e unn-a seçion de colliñe ch'a constituisce a ciù vegia parte da çittæ, da-a rente a-a gexa de Santa Maria Assunta. Moâssann-a a deive a-a seu dispoxiçion distintiva a seu tardia urbanizzaçion, ch'a consciste ancon de fraçioin ch'aspëtan da campagna missi à fronte à di moderni blòcchi edili pubrichi. Un suburbio rexidençiâ, sciben che da classe operäia, a tegne ancon di-i aspeti contadin inte zöne de collinn-a.
A parte ciù bassa, originaiamente un borgo piccin, avanti ciammou Olmo, çentrou d'in gio à unna cappella dedicâ à San Rocco (oua o quartê geneâ do Gruppo Scout "Genova 20"), a l'ea unna fermâ in sciâ stradda pe Piaxensa, collocâ a-a confluensa do ruscello Geiou co-o ruscello Bezagno. A-a giornâ d'ancheu, allargou da-o desviluppo dòppo a guæra, o l'é o cheu do quartê. O sciumme Geiou, o seu urtimo tratto, o l'à creou unn-a grande ciassa animâ. Giusto à montâ, in sce Via Sertoli, inta zöna popolarmente conosciua comme "Arizona" (i un muggio de carri che portavan i ben domesteghi di-i neuvi rexidenti an ispirou sto nomme, piggiou in prestito da-i cini western), gh'é un muggio de grendi blòcchi de edifiçi pubrichi. Tiæ sciù di [[anni 1930]], ean a-o prinçipio destinæ a-i rexidenti do çentro istòrico de Zena, che i seu quartê originäi ean stæti derruæ, inte l'aia d'in gio à [[Ciassa de Pontexello (Zena)|Ciassa Pontexello]] (Cian de Sant'Andrîa).
Pròpio into cheu do quartê, l'istòrica fabrica de pittua Boero a l'é fonçionâ pe ciù che çinquant'anni. Do [[2007]], a l'à annonçiou a seu deçixon de stramuâ e seu struttue de produçion à [[Tortonn-a]] do [[2010]]. Apreuvo à sta deçixon, 'n progetto pe reconvertî l'aia o l'é stæto lançou. O progetto, presentou do [[2007]] da-i propietäi Boero, o comprendeiva a construçion de edifiçi rexidençiæ, 'n supermercou, pòsti commerçiæ, unn'aia verde con di spaçi pe pedonei, parcheggio e serviçi pubrichi, compreiso un aoditöio e unn-a biblioteca. Do zugno [[2017]], un supermercou o l'é stæto inauguou inte l'aria, e do mazzo [[2022]] i atri desviluppi son stæti completæ, compreixi quarche edifiçio rescidençiâ con di appartamenti destinæ à l'ediliçia soçiâ.
E colliñe derê a-o quartê offrivan a poscibilitæ de piggiâ varie stradde pe escurscioin: montâ in sciâ vallâ do Geiou se peu montâ a-o passo do Creto e a-o Monte Alpe, ò a-i Proéi Casen ò arrivâ a-e roiñe de Castelusso. Un di percorsci ciù interesànti o l'é o percorso de pria de Luxerna de l'condûto istòrico ch'o corre o ciù tanto da seu stradda chì.
== Stöia ==
Inte l'ànno [[1000]] i bórghi da valàdda faxêvan pàrte da tegnûa vescovîle ciamâ "Izoa du Véscovo" che a l'apartegnîva a-a famìggia di [[Fiéschi (famìggia)|Fiéschi]] che êan in contrasto con a [[Repùbrica de Zena|Repùbrica de Zêna]].
Do [[XV secolo]], Moâssann-a e [[Struppa]] son vegnue à ëse de entitæ amministrative separæ, pe ëse dappeu incorporæ into commun de [[Zena]] do [[1926]]. Moâssann-a a l'é arrestâ into baçî formou da-a Vallâ de Geiou, co-i seu pàixi piccin e çentri in sciâ stradda pe Creto e a Screia da unn-a pàrte e pe a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ de Porçevia]] da l'atro canto. A çittæ prinçipâ a l'é vegnua à ëse o gruppo de case da-a rente a-a gexa de Santa Maria de l'Assunçion, mensunâ into registro arçiepiscopâ do [[1143]], ma de seguo ciù vegia, inta quæ de prie tombali ean conservæ da l'epoca Imperiâ.
{{Çitaçión|… e poi, sul monte, Pino soprano e Pino sottano, ambi sotto la parrocchia di S. Giacobo, e fanno circa novanta fuochi: e quanto allo spirituale appartengono a Bisagno, e quanto al temporale sono della Podestaria di Polcevera. E poi viene la rettoria di Morassana, con fuochi quarantasette.|Agostino Giustiniani, "Annali della Repubblica di Genova", 1537}}
Apreuvo a-a seu poxiçion, Moâssann-a a l'é stæta pe di secoli unn'importante gionçion de stradde, donde e stradde da Zena, da-o levante (pe [[Bävai]]), da-a [[Vallâ do Screia]] (pe-o passo do Creto), da-a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ do Porçevia]] (pe-a Croçiera de Pin), da-a Vallâ de Bezagno erta e da-a [[Vallâ da Trebbia|Vallâ de Trebbia]] converzeivan.
Da-o prinçipio do [[XIX secolo]], a vegia ræ de stradde a l'ea vegnua inadeguâ pe-e neuve domande portæ da l'industrializzaçion ch'a l'ea apreuvo à cresce. À comensâ da l'epoca napoleònica, e sorviatutto dòppo l'annescion da [[Repùbrica Lìgure|Repubrica Ligure]] a-o [[Regno de Sardegna|Regno de Savoia]], l'é comensou a neuva construçion de stradde. A construçion da stradda naçionâ da Zena à [[Piaçensa|Piaxensa]] a l'é comensâ do [[1809]], e a no l'é stæta completâ scin a-o [[1870]]. O pàise de l'Olmo, in sciâ ciaña donde s'increuxan i sciûmmi Geiou e Bezagno, ch'o l'ea longo a neuva stradda, o l'à comensou à desviluppâse d'in gîo a-a staçion da posta. O l'é vegnuo à ëse a-a spedia o çentro ciù popolou do muniçipio e 'n pòsto de incroxo pe-i rexidenti di vari pàixi in sciâ çimma da-a colliña. In sciâ fin o l'à scompassou i atri doî çentri istòrichi, quello d'in gio a-a Gexa de l'Assunçion e quello à Pino, un fæto confermou da-a recollocaçion do municipio à valle.
Unn-a stöia de notiçie da fin do [[XVIII secolo]] a conta de 'n'incorscion à Moâssann-a inte'nn-a festa religiosa do malemmo Giöxeppe Musso, co-o nommiagio "o Diao". I banditi an arröbou a-i parteçipanti inte unn-a procescion de dinæ e de giöie. L'inçidente o l'à avuo unn-a gran resonansa locale e o l'é arrestou inta memöia di pòpoli pe tanti anni.
Co-o decreto reale-lezze n. 74 do 14 de zenâ do [[1926]], into quaddro da creaçion da coscì dita [[Grande Zena]], o commun o l'é stæto abolio e aggregou con 18 atri à quello de Zena, e a seu neuva entitæ amministrativa a l'é vegnua à fonçionâ a-o 1 de luggio do 1926. Into periodo dòppo-guæra l'imprescionante espanscion de l'edifiçio e a stabiliçion de struttue commersiæ e de produçion an cangiou definitivamente o moro do quartê, sorviatutto inte zöne da-a bassa vallâ.
== Scìmboli ==
=== Stemma ===
[[Immaggine:Stemma de Moassann-a.png|miniatura|Stemma do commun de Moâssann-a]]
== Pòsti de interèsse ==
=== Architetûe religiôze ===
Into quartê de Moâssann-a, gh'é sette gexe parocchiæ cattòliche, tutte d'origine antiga; quattro de questi appartëgnan a-o Vicariato de Medio-Erto Bezagno e trei (Santo Zêuggio, Montesignan e San Gotardo) a-o Vicariato de Marasci-Stagén, tutti doî che fan parte de l'[[Arcidiòçexi de Zen]]<nowiki/>a.
* Gexa parocchiâ de Santa Mària de l'Assunçion: I primmi registri istòrichi da-a gexa à Moâssann-a remontan a-o [[1143]], quande a l'é stæta mensunâ into registro arçiepiscopâ comme dependente da-a [[Gexa de San Scî (Struppa)|paròcchia de San Scî de Struppa]], ma se credde che unn-a cappella, ciù tardi derruâ, a l'existesse in sce quello scito fin da-o [[XI secolo]]. No se sa quande a gexa de l'Assunçion a l'é stæta tiâ sciù comme paròcchia (gh'é de preuve d'un rettô do [[1268]], ma a l'é attestâ sôo che comme sede da paròcchia int'un documento do [[1481]]); i registri da parròcchia comensan do [[1602]]. Renovâ do [[XVII secolo]], a l'à patio laddronissi e danni gravi inte guære do 1746-1747. O vegio campanin o l'é stæto restörou do [[1880]]. A gexa a l'à unn'unica navâ con sette artæ; Tra e varie euvie d'arte conservæ gh'é unn-a statua de legno da Madonna do Rosaïo, da scheua Maragliano, e unn-a pittua ch'o descrive o Batteximo de Cristo attribuio à [[Antönio Maria Vassallo]]. Inta gexa gh'ea 'n tempo quarche antighitæ de l'epoca romann-a: unn-a testa de marmao de l'imperatô [[Vitellio]], e i remazûggi de 'n sarcòfago roman con de figue à bassorilievo da dea [[Minerva]] e un fauno, a-a giornâ d'ancheu conservæ respettivamente into [[museo d'archiologia ligure]] de [[Pêgi]] e into museo Palaçio Gexo. O cortî da gexa o l'é aggibbou con 'n caratteristico risseu de prie de mâ.
=== Architetûe civîli ===
{{Seçión vêua}}
== Economîa ==
{{Seçión vêua}}
== Coltûa ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioîn ==
{{Seçión vêua}}
== Fèste e fêe ==
{{Seçión vêua}}
== Comunicaçioîn ==
{{Seçión vêua}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
6yyd2x544vdu9qp1w46vx8onwjheufc
269202
269201
2026-04-24T15:37:29Z
N.Longo
12052
paregiau
269202
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Moâssànn-a
|Panorama = Genova Molassana panorama.jpg
|Didascalia = Panoramma de Moâssann-a co-i seu ponti
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = ecs comùn, quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1928
|Abitanti = 24868
|Aggiornamento abitanti = 2016
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçipio IV Vallâ do Besagno]]
|Mappa = Municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Mappa di [[monicìppi de Zêna|muniçippi de Zena]]
}}
'''Moâssann-a''' (''Molassana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'é un quartê da çittæ de [[Zena]] ch'o s'attreuva inta [[Val Besàgnu|Vallâ do Besagno]].
O l'ea un commun independente scin a-o [[1926]], quande, insemme à dixeutto atri commun inte l'aia de Zena, o l'é stæto incorpoou into commun de Zena pe formâ a coscì dita [[Grande Zena]], da quæ a l'é vegnua à ëse 'n distreito. Inta neuva divixon in vigô da-o [[2005]], a fa parte do Muniçipio IV Valbisagno, insemme a-i quartê de [[Struppa]] e [[Stagén]].
== Geografia ==
O vegio distreito de Moâssann-a, ch'o creuve 16,61 km<sup>2</sup>, di quæ 5,12 son urbanizzæ, o l'é compòsto da-e unitæ urbañe de Moâssann-a, [[Montesignan]] e [[Santo Zêuggio (Zena)|Santo Zêuggio]], che insemme gh'an unna popolaçion de 23.509 abitanti (dæti aggiornæ a-i 31 de dexembre 2012). L'aia de Montesignan, ch'a comprende ascì [[San Gotardo (Zena)|San Gotardo]], con 12.344 abitanti, a l'é a ciù popolâ; l'aia de Moâssann-a a l'à 8.793 rexidenti e Santo Zêuggio 2.372.
=== Territöio ===
[[File:Genova panorama Molassana.jpg|thumb|Panoramma de Moâssann-a|sinistra]]
Moâssann-a a confinn-a co-o commun de [[Monteuggio]] à nòrdeste, o quartê de [[Struppa]] à levante, [[Marasci]] à sudde, [[Stagén]] à suddoveste, [[Sant'Orçeise]] à nòrdeveste, e o distreito do Porçevia de [[Rieu]] pe unn-a streita curta.
O vegio distreito o l'òccupa unn-a porçion da [[Val Besàgnu|vallâ do Bezagno]] de mezo, ch'a s'estende in sciâ riva drita a-a cresta ch'a curmina into Monte Arpe e a separa a Vallâ de Bisagno da-a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ do Porçevia]], e a-a cresta à manciña ch'a separa a Vallâ de Bisagno da-a Vallâ de Sturla. A prinçipâ vallâ laterâ a l'é quella do [[Geiou]], 'n affluente à drita do Bisagno, ch'o monta in sciô Monte Alpe e o sciòrte into sciumme Bisagno giusto into çentro de Moâssann-a, colocou in sciô cian da vallâ.
L'aia urbaña de Moâssann-a a comprende un muggio de fraçioin desperse traverso a vallâ do Geiou, un affluente do Bezagno, tanto che Montesignan e Santo Zêuggio, 'n tempo fraçioin da muniçipalitæ de [[Bävai]], son collocæ in sciâ banda manciña da Vallâ do Bezagno.
L'aia çentrâ de Molassana a comprende unn-a parte ciù bassa longo a riva do ruscello, con di quartê sorviatutto da classe operäia, e unn-a seçion de colliñe ch'a constituisce a ciù vegia parte da çittæ, da-a rente a-a gexa de Santa Maria Assunta. Moâssann-a a deive a-a seu dispoxiçion distintiva a seu tardia urbanizzaçion, ch'a consciste ancon de fraçioin ch'aspëtan da campagna missi à fronte à di moderni blòcchi edili pubrichi. Un suburbio rexidençiâ, sciben che da classe operäia, a tegne ancon di-i aspeti contadin inte zöne de collinn-a.
A parte ciù bassa, originaiamente un borgo piccin, avanti ciammou Olmo, çentrou d'in gio à unna cappella dedicâ à San Rocco (oua o quartê geneâ do Gruppo Scout "Genova 20"), a l'ea unna fermâ in sciâ stradda pe Piaxensa, collocâ a-a confluensa do ruscello Geiou co-o ruscello Bezagno. A-a giornâ d'ancheu, allargou da-o desviluppo dòppo a guæra, o l'é o cheu do quartê. O sciumme Geiou, o seu urtimo tratto, o l'à creou unn-a grande ciassa animâ. Giusto à montâ, in sce Via Sertoli, inta zöna popolarmente conosciua comme "Arizona" (i un muggio de carri che portavan i ben domesteghi di-i neuvi rexidenti an ispirou sto nomme, piggiou in prestito da-i cini western), gh'é un muggio de grendi blòcchi de edifiçi pubrichi. Tiæ sciù di [[anni 1930]], ean a-o prinçipio destinæ a-i rexidenti do çentro istòrico de Zena, che i seu quartê originäi ean stæti derruæ, inte l'aia d'in gio à [[Ciassa de Pontexello (Zena)|Ciassa Pontexello]] (Cian de Sant'Andrîa).
Pròpio into cheu do quartê, l'istòrica fabrica de pittua Boero a l'é fonçionâ pe ciù che çinquant'anni. Do [[2007]], a l'à annonçiou a seu deçixon de stramuâ e seu struttue de produçion à [[Tortonn-a]] do [[2010]]. Apreuvo à sta deçixon, 'n progetto pe reconvertî l'aia o l'é stæto lançou. O progetto, presentou do [[2007]] da-i propietäi Boero, o comprendeiva a construçion de edifiçi rexidençiæ, 'n supermercou, pòsti commerçiæ, unn'aia verde con di spaçi pe pedonei, parcheggio e serviçi pubrichi, compreiso un aoditöio e unn-a biblioteca. Do zugno [[2017]], un supermercou o l'é stæto inauguou inte l'aria, e do mazzo [[2022]] i atri desviluppi son stæti completæ, compreixi quarche edifiçio rescidençiâ con di appartamenti destinæ à l'ediliçia soçiâ.
E colliñe derê a-o quartê offrivan a poscibilitæ de piggiâ varie stradde pe escurscioin: montâ in sciâ vallâ do Geiou se peu montâ a-o passo do Creto e a-o Monte Alpe, ò a-i Proéi Casen ò arrivâ a-e roiñe de Castelusso. Un di percorsci ciù interesànti o l'é o percorso de pria de Luxerna de l'condûto istòrico ch'o corre o ciù tanto da seu stradda chì.
== Stöia ==
Inte l'anno [[1000]] i paixi da valadda favan parte da tegnua vescovile dita "Izoa du Vesco" che a l'appartegniva a-a famiggia di [[Fiéschi (famìggia)|Fieschi]], ch'ean in contrasto co-a [[Repùbrica de Zena|Repubrica de Zena]].
Do [[XV secolo]], Moâssann-a e [[Struppa]] son vegnue à ëse de entitæ amministrative separæ, pe ëse dappeu incorporæ into commun de [[Zena]] do [[1926]]. Moâssann-a a l'é arrestâ into baçî formou da-a Vallâ de Geiou, co-i seu pàixi piccin e çentri in sciâ stradda pe Creto e a Screia da unn-a pàrte e pe a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ de Porçevia]] da l'atro canto. A çittæ prinçipâ a l'é vegnua à ëse o gruppo de case da-a rente a-a gexa de Santa Maria de l'Assunçion, mensunâ into registro arçiepiscopâ do [[1143]], ma de seguo ciù vegia, inta quæ de prie tombali ean conservæ da l'epoca Imperiâ.
{{Çitaçión|… e poi, sul monte, Pino soprano e Pino sottano, ambi sotto la parrocchia di S. Giacobo, e fanno circa novanta fuochi: e quanto allo spirituale appartengono a Bisagno, e quanto al temporale sono della Podestaria di Polcevera. E poi viene la rettoria di Morassana, con fuochi quarantasette.|Agostino Giustiniani, "Annali della Repubblica di Genova", 1537}}
Apreuvo a-a seu poxiçion, Moâssann-a a l'é stæta pe di secoli unn'importante gionçion de stradde, donde e stradde da Zena, da-o levante (pe [[Bävai]]), da-a [[Vallâ do Screia]] (pe-o passo do Creto), da-a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ do Porçevia]] (pe-a Croçiera de Pin), da-a Vallâ de Bezagno erta e da-a [[Vallâ da Trebbia|Vallâ de Trebbia]] converzeivan.
Da-o prinçipio do [[XIX secolo]], a vegia ræ de stradde a l'ea vegnua inadeguâ pe-e neuve domande portæ da l'industrializzaçion ch'a l'ea apreuvo à cresce. À comensâ da l'epoca napoleònica, e sorviatutto dòppo l'annescion da [[Repùbrica Lìgure|Repubrica Ligure]] a-o [[Regno de Sardegna|Regno de Savoia]], l'é comensou a neuva construçion de stradde. A construçion da stradda naçionâ da Zena à [[Piaçensa|Piaxensa]] a l'é comensâ do [[1809]], e a no l'é stæta completâ scin a-o [[1870]]. O pàise de l'Olmo, in sciâ ciaña donde s'increuxan i sciûmmi Geiou e Bezagno, ch'o l'ea longo a neuva stradda, o l'à comensou à desviluppâse d'in gîo a-a staçion da posta. O l'é vegnuo à ëse a-a spedia o çentro ciù popolou do muniçipio e 'n pòsto de incroxo pe-i rexidenti di vari pàixi in sciâ çimma da-a colliña. In sciâ fin o l'à scompassou i atri doî çentri istòrichi, quello d'in gio a-a Gexa de l'Assunçion e quello à Pino, un fæto confermou da-a recollocaçion do municipio à valle.
Unn-a stöia de notiçie da fin do [[XVIII secolo]] a conta de 'n'incorscion à Moâssann-a inte'nn-a festa religiosa do malemmo Giöxeppe Musso, co-o nommiagio "o Diao". I banditi an arröbou a-i parteçipanti inte unn-a procescion de dinæ e de giöie. L'inçidente o l'à avuo unn-a gran resonansa locale e o l'é arrestou inta memöia di pòpoli pe tanti anni.
Co-o decreto reale-lezze n. 74 do 14 de zenâ do [[1926]], into quaddro da creaçion da coscì dita [[Grande Zena]], o commun o l'é stæto abolio e aggregou con 18 atri à quello de Zena, e a seu neuva entitæ amministrativa a l'é vegnua à fonçionâ a-o 1 de luggio do 1926. Into periodo dòppo-guæra l'imprescionante espanscion de l'edifiçio e a stabiliçion de struttue commersiæ e de produçion an cangiou definitivamente o moro do quartê, sorviatutto inte zöne da-a bassa vallâ.
== Scimboli ==
=== Stemma ===
[[Immaggine:Stemma de Moassann-a.png|miniatura|Stemma do commun de Moâssann-a]]
== Pòsti de interesse ==
=== Architettue religiose ===
Into quartê de Moâssann-a, gh'é sette gexe parocchiæ cattòliche, tutte d'origine antiga; quattro de questi appartëgnan a-o Vicariato de Medio-Erto Bezagno e trei ([[Santo Zêuggio (Zena)|Santo Zêuggio]], [[Montesignan]] e [[San Gotardo (Zena)|San Gotardo]]) a-o Vicariato de Marasci-Stagén, tutti doî che fan parte de l'[[Arcidiòçexi de Zena]].
* Gexa parocchiâ de Santa Mària de l'Assunçion: I primmi registri istòrichi da-a gexa à Moâssann-a remontan a-o [[1143]], quande a l'é stæta mensunâ into registro arçiepiscopâ comme dependente da-a [[Gexa de San Scî (Struppa)|paròcchia de San Scî de Struppa]], ma se credde che unn-a cappella, ciù tardi derruâ, a l'existesse in sce quello scito fin da-o [[XI secolo]]. No se sa quande a gexa de l'Assunçion a l'é stæta tiâ sciù comme paròcchia (gh'é de preuve d'un rettô do [[1268]], ma a l'é attestâ sôo che comme sede da paròcchia int'un documento do [[1481]]); i registri da parròcchia comensan do [[1602]]. Renovâ do [[XVII secolo]], a l'à patio laddronissi e danni gravi inte guære do 1746-1747. O vegio campanin o l'é stæto restörou do [[1880]]. A gexa a l'à unn'unica navâ con sette artæ; Tra e varie euvie d'arte conservæ gh'é unn-a statua de legno da Madonna do Rosaïo, da scheua Maragliano, e unn-a pittua ch'o descrive o Batteximo de Cristo attribuio à [[Antönio Maria Vassallo]]. Inta gexa gh'ea 'n tempo quarche antighitæ de l'epoca romann-a: unn-a testa de marmao de l'imperatô [[Vitellio]], e i remazûggi de 'n sarcòfago roman con de figue à bassorilievo da dea [[Minerva]] e un fauno, a-a giornâ d'ancheu conservæ respettivamente into [[museo d'archiologia ligure]] de [[Pêgi]] e into museo Palaçio Gexo. O cortî da gexa o l'é aggibbou con 'n caratteristico risseu de prie de mâ.
=== Architettue civili ===
{{Seçión vêua}}
== Economia ==
{{Seçión vêua}}
== Coltua ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioin ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fee ==
{{Seçión vêua}}
== Communicaçioin ==
{{Seçión vêua}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
iwceo4kz33lfow5whvquepm9lu155fh
269207
269202
2026-04-24T20:05:27Z
Luensu1959
1211
/* Territöio */ coresioìn
269207
wikitext
text/x-wiki
{{Zeneize}}
{{Divisione amministrativa
|Nome = Moâssànn-a
|Panorama = Genova Molassana panorama.jpg
|Didascalia = Panoramma de Moâssann-a co-i seu ponti
|Stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 4
|Tipo = ecs comùn, quartê
|Divisione amm grado 1 = Liguria
|Divisione amm grado 2 = Zena
|Divisione amm grado 3 = Zena
|Data istituzione = 1861
|Data soppressione = 1928
|Abitanti = 24868
|Aggiornamento abitanti = 2016
|Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçipio IV Vallâ do Besagno]]
|Mappa = Municipi di Genova.png
|Didascalia mappa = Mappa di [[monicìppi de Zêna|muniçippi de Zena]]
}}
'''Moâssann-a''' (''Molassana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) o l'é un quartê da çittæ de [[Zena]] ch'o s'attreuva inta [[Val Besàgnu|Vallâ do Besagno]].
O l'ea un commun independente scin a-o [[1926]], quande, insemme à dixeutto atri commun inte l'aia de Zena, o l'é stæto incorpoou into commun de Zena pe formâ a coscì dita [[Grande Zena]], da quæ a l'é vegnua à ëse 'n distreito. Inta neuva divixon in vigô da-o [[2005]], a fa parte do Muniçipio IV Valbisagno, insemme a-i quartê de [[Struppa]] e [[Stagén]].
== Geografia ==
O vegio distreito de Moâssann-a, ch'o creuve 16,61 km<sup>2</sup>, di quæ 5,12 son urbanizzæ, o l'é compòsto da-e unitæ urbañe de Moâssann-a, [[Montesignan]] e [[Santo Zêuggio (Zena)|Santo Zêuggio]], che insemme gh'an unna popolaçion de 23.509 abitanti (dæti aggiornæ a-i 31 de dexembre 2012). L'aia de Montesignan, ch'a comprende ascì [[San Gotardo (Zena)|San Gotardo]], con 12.344 abitanti, a l'é a ciù popolâ; l'aia de Moâssann-a a l'à 8.793 rexidenti e Santo Zêuggio 2.372.
=== Territöio ===
[[File:Genova panorama Molassana.jpg|thumb|Panoramma de Moâssann-a|sinistra]]
Moâssann-a a confinn-a co-o commun de [[Monteuggio]] à nòrdeste, o quartê de [[Struppa]] à levante, [[Marasci]] à sudde, [[Stagén]] à suddoveste, [[Sant'Orçeise]] à nòrdeveste, e o distreito do Porçevia de [[Rieu]] pe unn-a streita curta.
O vegio distreito o l'òccupa unn-a porçion da [[Val Besàgnu|vallâ do Bezagno]] de mezo, ch'a s'estende in sciâ riva drita a-a cresta ch'a curmina into Monte Arpe e a separa a Vallâ do Bezagno da-a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ do Porçevia]], e a-a cresta à manciña ch'a separa a Vallâ do Bezagno da-a Vallâ de Sturla. A prinçipâ vallâ laterâ a l'é quella do [[Geiou]], 'n affluente à drita do Bezagno, ch'o monta in sciô Monte Alpe e o sciòrte into sciumme Bezagno giusto into çentro de Moâssann-a, colocou in sciô cian da vallâ.
L'aia urbaña de Moâssann-a a comprende un muggio de fraçioin desperse traverso a vallâ do Geiou, un affluente do Bezagno, tanto che Montesignan e Santo Zêuggio, 'n tempo fraçioin da muniçipalitæ de [[Bävai]], son collocæ in sciâ banda manciña da Vallâ do Bezagno.
L'aia çentrâ de Moâssann-a a comprende unn-a parte ciù bassa longo a riva do ruscello, con di quartê sorviatutto da classe operäia, e unn-a seçion de colliñe ch'a constituisce a ciù vegia parte da çittæ, da-a rente a-a gexa de Santa Maria Assunta. Moâssann-a a deive a-a seu dispoxiçion distintiva a seu tardia urbanizzaçion, ch'a consciste ancon de fraçioin ch'aspëtan da campagna missi à fronte à di moderni blòcchi edili pubrichi. Un suburbio rexidençiâ, sciben che da classe operäia, a tegne ancon di-i aspeti contadin inte zöne de collinn-a.
A parte ciù bassa, originaiamente un borgo piccin, avanti ciammou Olmo, çentrou d'in gio à unna cappella dedicâ à San Rocco (oua o quartê geneâ do Gruppo Scout "Genova 20"), a l'ea unna fermâ in sciâ stradda pe Piaxensa, collocâ a-a confluensa do ruscello Geiou co-o ruscello Bezagno. A-a giornâ d'ancheu, allargou da-o desviluppo dòppo a guæra, o l'é o cheu do quartê. O sciumme Geiou, o seu urtimo tratto, o l'à creou unn-a grande ciassa animâ. Giusto à montâ, in sce Via Sertoli, inta zöna popolarmente conosciua comme "Arizona" (i un muggio de carri che portavan i ben domesteghi di-i neuvi rexidenti an ispirou sto nomme, piggiou in prestito da-i cini western), gh'é un muggio de grendi blòcchi de edifiçi pubrichi. Tiæ sciù di [[anni 1930]], ean a-o prinçipio destinæ a-i rexidenti do çentro istòrico de Zena, che i seu quartê originäi ean stæti derruæ, inte l'aia d'in gio à [[Ciassa de Pontexello (Zena)|Ciassa Pontexello]] (Cian de Sant'Andrîa).
Pròpio into cheu do quartê, l'istòrica fabrica de pittua Boero a l'à fonçionou pe ciù de çinquant'anni. Do [[2007]] a l'à annonçiou a seu deçixon de stramuâ e seu struttue de produçion à [[Tortonn-a]] do [[2010]]. Apreuvo à sta deçixon, un progetto pe reconvertî l'aia o l'é stæto lançou. O progetto, presentou do [[2007]] da-i propietäi Boero, o comprendeiva a construçion de edifiçi rexidençiæ, 'n supermercou, pòsti commerçiæ, unn'aia verde con di spaçi pe i pedoìn, parcheggio e serviçi pubrichi, compreiso un aoditöio e unn-a biblioteca. Do zugno [[2017]] un supermercou o l'é stæto inauguou inte l'aria, e do mazzo [[2022]] i atri desviluppi son stæti completæ, compreixi quarche edifiçio rescidençiâ con di appartamenti destinæ à l'ediliçia soçiâ.
E colliñe derê a-o quartê offrivan a poscibilitæ de piggiâ varie stradde pe escurscioin: montâ in sciâ vallâ do Geiou se peu montâ a-o passo do Creto e a-o Monte Alpe, ò a-i Proéi Casen ò arrivâ a-e roiñe de Castelusso. Un di percorsci ciù interesànti o l'é o percorso de pria de Luxerna de l'condûto istòrico ch'o corre o ciù tanto da seu stradda chì.
== Stöia ==
Inte l'anno [[1000]] i paixi da valadda favan parte da tegnua vescovile dita "Izoa du Vesco" che a l'appartegniva a-a famiggia di [[Fiéschi (famìggia)|Fieschi]], ch'ean in contrasto co-a [[Repùbrica de Zena|Repubrica de Zena]].
Do [[XV secolo]], Moâssann-a e [[Struppa]] son vegnue à ëse de entitæ amministrative separæ, pe ëse dappeu incorporæ into commun de [[Zena]] do [[1926]]. Moâssann-a a l'é arrestâ into baçî formou da-a Vallâ de Geiou, co-i seu pàixi piccin e çentri in sciâ stradda pe Creto e a Screia da unn-a pàrte e pe a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ de Porçevia]] da l'atro canto. A çittæ prinçipâ a l'é vegnua à ëse o gruppo de case da-a rente a-a gexa de Santa Maria de l'Assunçion, mensunâ into registro arçiepiscopâ do [[1143]], ma de seguo ciù vegia, inta quæ de prie tombali ean conservæ da l'epoca Imperiâ.
{{Çitaçión|… e poi, sul monte, Pino soprano e Pino sottano, ambi sotto la parrocchia di S. Giacobo, e fanno circa novanta fuochi: e quanto allo spirituale appartengono a Bisagno, e quanto al temporale sono della Podestaria di Polcevera. E poi viene la rettoria di Morassana, con fuochi quarantasette.|Agostino Giustiniani, "Annali della Repubblica di Genova", 1537}}
Apreuvo a-a seu poxiçion, Moâssann-a a l'é stæta pe di secoli unn'importante gionçion de stradde, donde e stradde da Zena, da-o levante (pe [[Bävai]]), da-a [[Vallâ do Screia]] (pe-o passo do Creto), da-a [[Valadda do Ponçeivia|Vallâ do Porçevia]] (pe-a Croçiera de Pin), da-a Vallâ de Bezagno erta e da-a [[Vallâ da Trebbia|Vallâ de Trebbia]] converzeivan.
Da-o prinçipio do [[XIX secolo]], a vegia ræ de stradde a l'ea vegnua inadeguâ pe-e neuve domande portæ da l'industrializzaçion ch'a l'ea apreuvo à cresce. À comensâ da l'epoca napoleònica, e sorviatutto dòppo l'annescion da [[Repùbrica Lìgure|Repubrica Ligure]] a-o [[Regno de Sardegna|Regno de Savoia]], l'é comensou a neuva construçion de stradde. A construçion da stradda naçionâ da Zena à [[Piaçensa|Piaxensa]] a l'é comensâ do [[1809]], e a no l'é stæta completâ scin a-o [[1870]]. O pàise de l'Olmo, in sciâ ciaña donde s'increuxan i sciûmmi Geiou e Bezagno, ch'o l'ea longo a neuva stradda, o l'à comensou à desviluppâse d'in gîo a-a staçion da posta. O l'é vegnuo à ëse a-a spedia o çentro ciù popolou do muniçipio e 'n pòsto de incroxo pe-i rexidenti di vari pàixi in sciâ çimma da-a colliña. In sciâ fin o l'à scompassou i atri doî çentri istòrichi, quello d'in gio a-a Gexa de l'Assunçion e quello à Pino, un fæto confermou da-a recollocaçion do municipio à valle.
Unn-a stöia de notiçie da fin do [[XVIII secolo]] a conta de 'n'incorscion à Moâssann-a inte'nn-a festa religiosa do malemmo Giöxeppe Musso, co-o nommiagio "o Diao". I banditi an arröbou a-i parteçipanti inte unn-a procescion de dinæ e de giöie. L'inçidente o l'à avuo unn-a gran resonansa locale e o l'é arrestou inta memöia di pòpoli pe tanti anni.
Co-o decreto reale-lezze n. 74 do 14 de zenâ do [[1926]], into quaddro da creaçion da coscì dita [[Grande Zena]], o commun o l'é stæto abolio e aggregou con 18 atri à quello de Zena, e a seu neuva entitæ amministrativa a l'é vegnua à fonçionâ a-o 1 de luggio do 1926. Into periodo dòppo-guæra l'imprescionante espanscion de l'edifiçio e a stabiliçion de struttue commersiæ e de produçion an cangiou definitivamente o moro do quartê, sorviatutto inte zöne da-a bassa vallâ.
== Scimboli ==
=== Stemma ===
[[Immaggine:Stemma de Moassann-a.png|miniatura|Stemma do commun de Moâssann-a]]
== Pòsti de interesse ==
=== Architettue religiose ===
Into quartê de Moâssann-a, gh'é sette gexe parocchiæ cattòliche, tutte d'origine antiga; quattro de questi appartëgnan a-o Vicariato de Medio-Erto Bezagno e trei ([[Santo Zêuggio (Zena)|Santo Zêuggio]], [[Montesignan]] e [[San Gotardo (Zena)|San Gotardo]]) a-o Vicariato de Marasci-Stagén, tutti doî che fan parte de l'[[Arcidiòçexi de Zena]].
* Gexa parocchiâ de Santa Mària de l'Assunçion: I primmi registri istòrichi da-a gexa à Moâssann-a remontan a-o [[1143]], quande a l'é stæta mensunâ into registro arçiepiscopâ comme dependente da-a [[Gexa de San Scî (Struppa)|paròcchia de San Scî de Struppa]], ma se credde che unn-a cappella, ciù tardi derruâ, a l'existesse in sce quello scito fin da-o [[XI secolo]]. No se sa quande a gexa de l'Assunçion a l'é stæta tiâ sciù comme paròcchia (gh'é de preuve d'un rettô do [[1268]], ma a l'é attestâ sôo che comme sede da paròcchia int'un documento do [[1481]]); i registri da parròcchia comensan do [[1602]]. Renovâ do [[XVII secolo]], a l'à patio laddronissi e danni gravi inte guære do 1746-1747. O vegio campanin o l'é stæto restörou do [[1880]]. A gexa a l'à unn'unica navâ con sette artæ; Tra e varie euvie d'arte conservæ gh'é unn-a statua de legno da Madonna do Rosaïo, da scheua Maragliano, e unn-a pittua ch'o descrive o Batteximo de Cristo attribuio à [[Antönio Maria Vassallo]]. Inta gexa gh'ea 'n tempo quarche antighitæ de l'epoca romann-a: unn-a testa de marmao de l'imperatô [[Vitellio]], e i remazûggi de 'n sarcòfago roman con de figue à bassorilievo da dea [[Minerva]] e un fauno, a-a giornâ d'ancheu conservæ respettivamente into [[museo d'archiologia ligure]] de [[Pêgi]] e into museo Palaçio Gexo. O cortî da gexa o l'é aggibbou con 'n caratteristico risseu de prie de mâ.
=== Architettue civili ===
{{Seçión vêua}}
== Economia ==
{{Seçión vêua}}
== Coltua ==
{{Seçión vêua}}
== Manifestaçioin ==
{{Seçión vêua}}
== Feste e fee ==
{{Seçión vêua}}
== Communicaçioin ==
{{Seçión vêua}}
== Atri progetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Quartê de Zêna]]
o8k73ecj1quis3devacd48d5xed9p5x
Mitocóndrio
0
32017
269203
269192
2026-04-24T18:09:48Z
Michæ.152
13747
Coreçioìn
269203
wikitext
text/x-wiki
{{Grafîa ofiçiâ}}
O '''mitocóndrio''' o l'é ‘n òrganéllo de [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn seu [[DNA]] e a fórma de bachétto, drûo 0,5-1 [[µm]] e lóngo scìn a 10 [[μm]]. I mitocóndri móstran òrganizaçioìn despæge segóndo i tîpi de çélole, ma pò-u ciù s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ciaschedùnn-a de çélole (inti epatocîti do [[figæto]] ghe n'é squæxi 2000). Sti òrganélli són prezénti in tùtte e çélole, fêua che inti [[eritrocîti]] e inti [[cheratinocîti]] méui. A ògni mòddo, se moltìplican indipendenteménte da-a çélola dónde s'atrêuvan e dónca, ‘na vòtta chò-u [[DNA]] mitocondriâle (mtDNA) o l'é stæto duplicòu, un sórco de divixón o spartìsce o mitocóndrio in replicaçión.
[[File:Animal mitochondrion diagram en (edit).svg|thumb|O mitocóndrio]]
== Caraterìstiche e strutûa ==
Pe quant’o l’à da védde co-a seu òrganizaçión, o mitocóndrio o l'é contornòu da ‘n scistêma de dôe [[menbrànn-e]], dónde gh'é contegnûo a matrîce mitocondriâle ch'a l'achéugge e vàrie créste. Sti òrganélli pêuan prezentâ alteraçioìn da strutûa che són “indicatoî de moutîa”: prezénpio, i mitocóndri do [[cheu]] de ‘na persónn-a con problêmi cardìachi e òperâ són ipertròfichi e móstran di dànni a-a menbrànn-a.
=== A menbrànn-a mitocondriâle estèrna ===
A menbrànn-a mitocondriâle estèrna, drûa 6÷7 nm, a prezénta ‘na superfìçie regolâre atraversâ da canæ iònichi voltàggio-dipendénti, dîti porìnn-e mitocondriâli, che se làscian pasâ da molécole picìnn-e, [[iöni]] e metabolîti. Pe de ciù a contégne di enzîmi ascì, cómme a [[fosfolipâxi A2]] e l'[[axetil coenzìmma A-scintetâxi]].
[[File:Mitochondrion structure.svg|thumb|A strutûa de ‘n mitocóndrio]]
=== Inportaçión de proteìnn-e: o conplèsso TOM/TIM ===
E [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] do mitocóndrio codificæ da-o DNA mitocondriâle són sôlo trézze, in càngio o [[nùcleo]] ne codìfica 'n migiâ ciù o mêno: ste proteìnn-e, ‘na vòtta prodûte, són inportæ gràçie a-o [[scistêma TIM/TOM]]. Defæti, ‘na proteìnn-a ch'a dêv'êse stramuâ into mitocóndrio a l'é conosciûa pe mêzo da seu sequénsa d'adrésso da pàrte de ‘na porçión da proteìnn-a TOM e a l'é fæta pasâ da-o rèsto de TOM, ch'a se conpòrta cómme ‘n canâ. Tra-o conplèsso TOM e TIM suscìste ‘n rapòrto struturâle ch'o goìdda o pasàggio de proteìnn-e vèrso a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e-a matrîce in mòddo regolòu. Inta matrîce a sequénsa-segnâ e quélla de smistaménto vêgnan tagiæ da speçìfiche peptidâxi.
[[File:Mitochondrial protein import.png|thumb|O scistêma de inportaçión de proteìnn-e into mitocóndrio]]
===A menbrànn-a mitocondriâle intèrna ===
A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'é ciù sotî de quélla estèrna e-a prezénta numerôze cêghe dîte créste, che ouméntan asæ a seu superìçie e se avànsan vèrso o drénto do mitocóndrio. A menbrànn-a intèrna a l'é dotâ de ‘n [[fosfolipìde]] dîto [[cardiolipìnn-a]], ch’a-a fa vegnî stàgna a-i iöni. E seu [[Proteìnn-a|proteìnn-e]] exegoìscian træ fonçioìn prinçipæ:
# o traspòrto di eletroìn inta cadénn-a da respiraçión çelolâre
# a scìntexi de [[ATP]] pe mêzo de l'enzîma [[ATP-scintâxi]]
# a regolaçión do traspòrto di metabolîti
[[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn a pòrta a formâ ‘n gradiénte de protoìn, ch'o l'é adêuviòu da l'ATP scintetâxi pe prodûe [[ATP]] da [[ADP]] e ‘n grùppo fosfâto]]
[[File:ATP synthesis - ATP synthase rotation.ogv|thumb|A rotaçión de l'ATP scintetâxi]]
Pe de ciù, inta menbrànn-a intèrna gh'é di enzîmi ascì che, in colaboraçión co-i enzîmi do [[REL|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL), són deputæ a-a scìntexi di [[ormoìn steroidêi]]. A menbrànn-a mitocondriâle intèrna a l'achéugge a [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]], ch'a conprénde ciù conplèsci:
# conplèsso I (NADH-CoQ redutâxi);
# conplèsso II (Succinato-CoQ redutâxi);
# conplèsso III (CoQH2-çitocròmmo c redutâxi);
# conplèsso IV (çitocròmmo c òscidâxi)
# conplèsso de l’[[ATP scintetâxi]], constitoîo da-a porçión F0 (canâ protònico transmenbrànn-a) e da-a porçión F1 (dotâ de ativitæ ATP scintetâxi).
[[File:ElectronTransportChainDw001.png|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn]]
=== E créste mitocondriâli ===
E créste mitocondriâli conpòrtan de variaçioìn de aspêto e dónca són despæge pe longhéssa, fórma e nùmeo a segónda da domànda energética da [[çélola]]. Prezénpio, inte çélole normâli e créste se avànsan pi-â meitæ da matrîce e són cùrte pe ‘na bàssa domànda d'energîa; in càngio, inte çélole do móscolo e créste atravèrsan tùtta a matrîce, són inpachetæ bén bén stréite e s'atrêuvan inte ‘n nùmeo èrto pe ‘na grànde domànda de energîa. Coscì e créste pêuan dispónn-ise segóndo dôe configuraçioìn, ö sæ inte ‘n schêma ortodòsso, pe ‘n bàsso gràddo d'ativitæ, ò inte ‘n schêma condensòu pe ‘n èrta ativitæ de fosforilaçión òscidatîva.
[[File:Mitochondria, mammalian lung - TEM.jpg|thumb|Doî mitocóndri into tesciûo do [[pormón]] de ‘n [[Mammalia|mamìfero]], òservæ con [[microscòpio eletrònico a trasmisción]]]]
[[File:Mitochondrion cristae tomogram.png|thumb|Strutûa di conpartiménti menbranôxi do mitocóndrio: (A) in giâno e créste mitocondriâli, in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna e in bleu a menbrànn-a mitocondriâle estèrna; (B) in çelèste a menbrànn-a mitocondriâle intèrna, in rósso e in vèrde dôe créste mitocondriâli]]
=== E càmie mitocondriâli ===
A càmia mitocondriâle estèrna a l'é scîta tra-a menbrànn-a estèrna e quélla intèrna. A contégne di enzìmmi cómme a [[creatin-chinâxi]] (èrti valoî de CK són ségno de dànno a-i móscoli cómme [[córpo a-o cheu]], [[miocardîte]] ò [[distrofîa miscolâre]]), [[adenilâto-çîclâxi]] e [[çitocròmmo c]] (inplicòu inte l’[[apoptöxi|apoptôxi]]).
Pe cóntra, a càmia mitocondriâle intèrna a særa ‘na série d'eleménti che fórman a matrîce. In sta càmia s'atrêuva:
# enzìmmi che intervégnan into [[çîclo de Krebs]] e inta [[β-òscidaçión|β-oscidaçión]] di àçidi gràsci;
# granétte spésse che amùggian iöni [[càlcio|càlçio]];
# [[DNA]] a fórma d'anéllo in ciù còpie (da 5 a 10 molécole pe mitocóndrio);
# [[RNA]] inte seu træ fórme despæge (mRNA, tRNA, rRNA);
# [[DNA-polimerâxi]], [[RNA-polimerâxi]], [[aminoacil-tRNA-scintetâxi]].
# ribozömi, ciù picìn de quélli into [[retìn endoplasmàtico rùdego|retìcolo endoplasmàtico rùdego]] (RER)
=== O DNA mitocondriâle ===
Inta matrîce do mitocóndrio l'é prezénte de molécole de [[DNA]], inte ‘n nùmeo variàbile, pe-o sòlito da 5 a 10 in ciaschedùn. O DNA mitocondriâle (MtDNA) ch’o l'é de fórma riónda e-o no l'é asoçiòu a proteìnn-e, o l'é scìmile a quéllo di [[Bacteria|batérri]]. O genöma mitocondriâle umàn o contêgne 37 gêni che codìfican pe doî RNA ribozomiâli (rRNA), 22 RNA de trasferiménto (tRNA) e 13 proteìnn-e che fàn pàrte di conplèsci enzimàtichi deputæ a-a fosforilaçión òscidatîva. O DNA mitocondriâle umàn o l'é ereditòu da-a [[moæ]], segóndo ‘n’ereditæ de tîpo no mendeliàn, dæto che into procèsso da [[fecondaçión]] i mitocóndri do [[spermatozòo|spermatozöo]] són marcæ con [[ubiquitìnn-a]], ‘na [[proteìnn-a]] ch'a se lîga a-e proteìnn-e che saiân desgradæ. Coscì, o genöma mitocondriâle da discendénsa o saiâ pægio a quéllo da moæ, fêua de eventoâli mutaçioìn: pi-â mæxima raxón, si-â moæ a l'é corpîa da ‘na moutîa a trasmisción mitocondriâle, tùtti i fìggi a ereditiàn, in càngio se l'é corpîo o [[poæ]], nisciùn de liâtri o saiâ interesòu.
[[File:MtDNA.jpg|thumb|L'òrganizaçión do DNA mitocondriâle]]
L'òrìgine de moutîe genétiche caxonæ da di cangiaménti da fonçión mitocondriâle a l'é a produçión de [[radicâli lìberi]] zu pi-â cadénn-a de traspòrto di eletroìn, che conpòrtan un dànno òscidatîvo. Inte sti câxi, i mitocóndri exégoan numerôxi çîcli de replicaçiòn, con magiô probabilitæ de eroî do procèsso: pe de ciù, o materiâle genético di mitocóndri o no l'é protètto da [[istoìn]] e-i mecanîximi de riparaçión són mêno eficénti rispètto a-o [[DNA]] do nùcleo (o tàscio de mutaçión do DNA mitocondriâle o l'é ciù o mêno dêxe vòtte magiô de quéllo into DNA do nùcleo). Pe sta raxón se peu òservâ de sequénse mitocondriâli despæge inta mæxima persónn-a ascì: un nùmeo andànte de moutîe genétiche són provocæ da alteraçioìn da fonçión di mitocóndri in caxón de mutaçioìn.
O genöma mitocondriâle o prezénta [[eteroplasmîa]], sàiva a dî a coexisténsa tànto do genöma sarvægo (“''wild''”) sénsa mutaçioìn cómme de quéllo muòu drénto i mitocóndri de [[Çélola|çèlole]] despæge (eteroplasmîa interçelolâre) ò scìnn-a drénto a-a mæxima çèlola (eteroplasmîa intraçelolâre). I quàddri clìnichi interesæ da mutaçioìn do [[DNA]] mitocondriâle tóccan sôviatùtto o [[scistêma nervôzo çentrâ]], l’[[éuggio]], l’[[udîa|udîo]], o [[cheu]], o [[scistêma gastrointestinâ|scistêma gastro-intestinâle]], o [[rén]], e [[gandùgge endòcrine|glàndole endòcrine]], o [[scistêma nervôzo periférico]]. L'eteroplasmîa a conpòrta ‘n "efètto-pasàggio", za ch'a pòrta a-a prezénsa, inte ‘na [[Çélola|çèlola]] ò inte ‘n [[tesciûo]], de porçioìn variâbili de [[DNA]] mitocondriâle muòu: fintànto chi-â perçentoâle de mDNA cangiòu o rèsta sótta a 'n çèrto livéllo, a çélola a l'ariêsce a fonçionâ normalménte, ma quànde se pàssa 'na quantitæ crìtica, alôa a fonçión çelolâre a vêgne goastâ e sciòrte di scìntomi. Pe sta raxón, 'na patologîa asoçiâ a sto fenòmeno a peu manifestâse con di fenotîpi despægi in relaçión a-a quantitæ de DNA mitocondriâle muòu prezénte into tesciûo corpîo. Prezénpio, a mutaçión da subunitæ 6 do conplèsso da [[NAD redutâxi]] a-o codón 72 co-ìn càngio de ‘na [[guanìnn-a]] in [[axetosìnn-a|acetoxìnn-a]], ch’a conpòrta a sostituçión de ‘n'alanìnn-a co-îna valìnn-a, a caxónn-a l'atrofîa do [[nèrvo òtico]] ([[neoropatîa òtica ereditâia de Leber]], LHON) si-â quantitæ de DNA muòu a l'é bàssa, ma quànde a l'é èrta peu sciortî fêua di destùrbi tenpoîi do moviménto, con ritàrdo mentâle e degeneraçión di [[gàngli da bâze]]. ‘N âtro câxo o l'é quéllo da mutaçión pontifórme de l'[[ATP scintetâxi]] a-o codón 156, ch'a pòrta a-a sostituçión de ‘na leucìnn-a co-îna arginìnn-a e-a caxónn-a deboléssa di neoroìn, ataxîa e retinîte pigmentôza ([[scìndrome NARP]]) si-â quantitæ de [[DNA]] muòu a l'é minô do 75%, ma quànde quésta a l'é magiô do 95% a conpòrta a [[scìndrome de Leigh]] con sciortîa tenpôia, de spésso mortâ.
== Òrìgine ==
Segóndo a [[teorîa endoscinbiòntica]], a [[çélola]] [[Eukaryota|eocariòtica]] a provêgne da l'ascimilaçión sénsa digestión da pàrte de ‘na çélola anaeròbica de mitocóndri evolûi da ‘n batério con metabolîximo òscidatîvo. Do rèsto o mitocóndrio o móstra dötræ caraterìstiche tìpiche di [[Bacteria|batérri]]:
# prezénsa de molécole de [[cardiolipìnn-a]]
# mancànsa de [[colesteròllo]] inta menbrànn-a intèrna
# prezénsa de ‘n [[DNA]] çircolâ a dóggio élice
# prezénsa de seu [[ribozömi]] e de ‘na dóggia menbrànn-a
# mancànsa de [[istoìn]]
# senscibilitæ di ribozömi a dötréi [[antibiòtichi]]) cómme o [[cloranfenicòlo]]
# replicaçión outònoma respètto a-a çélola pe [[scisión binâia]] (òrganéllo semi-outònomo)
[[File:Endosymbiotic theory.svg|thumb|Schêma da teorîa endoscinbiòntica]]
In raxón de ste somegiànse, a teorîa endoscinbiòntica a sostêgne che i mitocóndri provegniéivan da di antîghi [[Bacteria|batérri]] dotæ de ‘n metabolîximo òscidatîvo, che sàivan stæti dòppo incorpoæ da-e [[Çélola|çélole]] [[Eukaryota|eocariòtiche]] co-ìn avvantàggio pe l'un e pe l'âtro. Un stùddio do [[2011]] fæto da l'[[Universcitæ de Hawaii]] a [[Manoa]] e da l'[[Universcitæ do Stâto de l'Oregon]] o l'à fornîo de fòrti evidénse che conlîgan i mitocóndri a ‘n bezâvo comùn sconpartîo co-îna lìnia de batérri mæn conosciûa cómme SAR11<ref>J. Cameron Thrash et al.: Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade </ref>.
== Fonçioìn ==
I mitocóndri pêuan êse conscideræ cómme a çentrâle energética da [[çélola]], za che arechéuggian e molécole de ADP e-e dàn inderê a-o çitoplàsma sótta fórma de [[ATP]]. L'[[energîa]] che adêuvian pe sto proçèsso a provêgne da-o deruâ e molécole carboniôze ([[sùcai]], [[gràsce|gràsci]] e [[Proteìnn-a|proteìnn-e]]), che vêgnan òscidæ a [[anidrîde carbònica]] (CO2) co-a produçión de [[ægoa]] (H2O). Defæti, l’[[ATP]] a l'à a capaçitæ de lasciâ de lengê e calorîe contegnûe into seu tèrso radicâle fosfòrico e de cangiâse cosci inte ‘na molécola descàrega, l’[[ADP]]. A seu vòtta, l'ADP o peu êse caregòu tórna segóndo a reaçión:
ADP + Pi + 7.300 calorîe ⇄ ATP
Tâ reaçión a l'é catalizâ da l'enzìmma [[ATP-scintâxi]], ch'o s'atrêuva in scîa menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Into detàggio, a scìntexi de ATP a l'acàpita in træ fâze, sàiva a dî a [[glicolîxi anaeròbica]] into çitosöl sénsa l'òscìgeno, o [[çîclo de Krebs]] e-a fosforilaçión òscidatîva inti mitocóndri.
[[File:ATP structure.svg|thumb|Strutûa de l'ATP]]
A [[çélola]] a peu òscidâ in pàrte de molécole into çitosöl ma se tràtta de ‘n proçèsso de pöca réiza. A scisión de ‘na molécola de glucöxio into çitosöl ([[glicolîxi anaeròbica]]) a prodûe defæti dôe molécole de [[piruvâto]], che sénsa òscìgeno o vén cangiòu in latâto, e dôe molécole de ATP. A ògni mòddo, sò-u piruvâto o l'ìntra inti mitocóndri, o vén òscidòu a [[anidrîde carbònica]] (CO2) e ægoa (H2O), co-a produçión de âtre 34 molécole de ATP. A reaçión generâle a l'é:
C<sub>6</sub>H<sub>12</sub>O<sub>6</sub> + 6O<sub>2</sub> → 6CO<sub>2</sub> + 6H<sub>2</sub>O + 36 molécole de ATP
Dónca l'àçido pirùvico ch'o provêgne da-o deruâ o glucöxio o peu avéi doî destìn:
# in prezénsa de [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'[[axetil-coenzìmma A]] ch'o vén da l'àçido pirùvico o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]] e-o l'é òscidòu do tùtto a [[anidrîde carbònica]] (CO<sub>2</sub>) e [[ægoa]] (H<sub>2</sub>O) pe mêzo da [[respiaçión çelolâre|respiraçión çelolâre]] inti mitocóndri. Se fórma doî conpòsti, ö sæ i nucleotîdi ridûti [[NADH]] e [[FADH2|FADH2<sub>2</sub>]], che són adêuviæ inta [[cadénn-a de traspòrto di eletroìn]] pe prodûe [[ATP]];
# in mancànsa [[Oscigeno|òscìgeno]] (O<sub>2</sub>), l'àçido pirùvico o vén cangiòu in [[àçido làtico]] pe mêzo da fermentaçión into çitoplàsma. Inti móscoli schelètrichi, o montâ do travàggio e-a mancànsa de òscìgeno spóncian a produçión de àçido pirùvico: quésto o vén dòppo cangiòu in àçido làtico, un conpòsto téuscégo pe-i móscoli ch'o caxónn-a a tìpica sensaçión de afadigaménto e dô.
[[File:CellRespiration ku.svg|thumb|Respiaaçión çelolâre]]
E molécole de piruvâto prodûte da-a glicolîxi són portæ drénto a-a matrîce do mitocóndrio, dónde conpòrtan decarbosilaçión pe formâ di grùppi axetîle: l'axetîle o l'é dòppo ligòu a-o [[coenzìmma A|coenzîma A]] (CoA) pe formâ axetil-coenzìmma A. Sta reaçión a l'é catalizâ da-a [[piruvâto deidrogenâxi]], ‘n gròsso conplèsso multi-enzimàtico. Aprêuvo a-a decarbosilaçión, l'axetil-coenzìmma A o l'ìntra into [[çîclo de Krebs]], dîto çîclo di àçidi tricarbossìlichi ò çîclo de l'àçido çìtrico ascì, ch'o permétte de generâ 3 molécole de NADH e ùnn-a de FADH<sub>2</sub> (nucleotîdi redûti che végnan da NAD e FADH).
=== A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva ===
O NADH e-o FADH<sub>2</sub> prodûti da-a glicolîxi e da-o çîclo de Krebs làscian i [[Elettron|eletroìn]] di seu [[Atomo|àtomi]] de [[Idrogeno|idrògeno]] a-a [[cadénn-a enzimàtica de traspòrto]] ch'a s'atrêuva in sciâ menbrànn-a intèrna do mitocóndrio. Aprêuvo a ‘na série de pasàggi into mêzo, i eletroìn són lasciæ a l'[[Oscigeno|òscìgeno]] molecolâre (O2) ch'o se redûe a [[ægoa]]. Into trànxito di eletroìn, e proteìnn-e trasportatôe conpòrtan di cangiaménti de conformaçión che ghe conséntan de stramuâ i [[Proton|protoìn]] - liberæ da-i nucleotîdi redûti insémme a-i eletroìn - da-a matrîce a-o spàçio tra-e menbrànn-e cóntra o gradiénte de conçentraçión. I protoìn coscì se amùggian inta càmia mitocondriâle estèrna: dæto chi-â menbrànn-a intèrna a l'é inpermeàbile, iöni H+ àn da pasâ l’[[ATP scintâxi]] pe anâ aprêuvo a-o seu gradiénte de conçentraçión. L’[[ATP scintâxi]] defæti a permétte o trànxito segóndo gradiénte de sti iöni e a-o mæximo ténpo a scintetìzza ATP. In sce sto proçèsso ch'o spiêga a produçión de l'ATP se bâza a [[teorîa chemiosmòtica]].
[[File:2508 The Electron Transport Chain.jpg|thumb|A cadénn-a de traspòrto di eletroìn e-a fosforilaçión òscidatîva]]
[[File:ATPsynthase.jpg|thumb|A strutûa de l'ATP scintâxi e-o mecanîximo de fonçionaménto ]]
Dónca, l'[[energîa]] ch'a vén liberâ da-o pasàggio segóndo gradiénte de conçentraçión di protoìn da-a càmia mitocondriâle estèrna a-a càmia mitocondriâle intèrna a permétte a [[fosforilaçión]] de l'[[ADP]] in [[ATP]] da pàrte de l’[[ATP scintâxi]]. L'inportànsa do stramûo di protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna inta scìntexi de l’ATP, segóndo o mecanîximo chemiosmòtico, o l'é stæto descovèrto into [[1961]] da [[Peter Mitchell]], ch'o l'à coscì goagnòu o [[prémio Nobel]] pi-â [[Chimica|chìmica]] into [[1978]]. Into [[1997]] a [[Paul D. Boyer]] e [[John E Walker]] o l'é stæto dæto o mæximo prémio p'avéi ascciæîo o mecanîximo d'açión de l’[[ATP scintâxi]].
[[File:ATP synthase chemiosmosis and oxidative phosphorylation.gif|thumb|Schematizaçión de l'ativitæ de l'ATP scintâxi inta fosforilaçión òscidatîva]]
=== A stràdda mitocondriâle de apoptôxi ===
Inte [[Çélola|çélole]] di [[Mammalia|mamìferi]], divèrsci tìpi de segnæ de mòrte çelulâre caxónn-an l'[[apoptôxi]] cómme rispòsta a di dànni a-i mitocóndri: sto mecanîximo o l'é dîto stràdda mitocondriâle de apoptôxi e-o l'é ‘na fórma de mòrte çelulâre programâ. Into detàggio, e proteìnn-e pro-apoptòtiche Bax e Bak fórman di conplèsci in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio, a pertûzan e caxónn-an dónca o relàscio do [[çitocròmmo c]]. A quésto pónto o çitocròmmo c o peu asoçiâse into çitoplàsma a formâ l'[[apoptosöma|apoptozöma]], che coscì ativòu o l'atîva a seu vòtta e capsâxi a vàlle, cómme caspâxi 3, pe-o tàggio de proteìnn-e.
A diferénsa da [[nécroxi]], ö sæ a mòrte çelolâre ch'a rizùlta pe câxo da 'n’insùlto inténso ò da ‘n dànno da [[çélola]], l'apoptôxi a l'é portâ avànti in mòddo ordinòu e regolòu e dónca a pòrta pe comùn un avantàggio inta vìtta de l'[[òrganîximo]]. A ògni mòddo, ‘n'ativitæ apoptòtica stramezuâ a peu caxonâ de moutîe pi-â pèrdia de çélole (prezénpio in dötræ moutîe neorodegeneratîve comò-u [[mòrbo de Parkinson]]), in càngio ‘n'apoptôxi insufiçiénte a peu inplicâ ‘na cresciànsa de çélole fêua contròllo, ch'a l'é a bâze do svilùppo do [[càncou]].
[[File:MacModel.jpg|thumb|A formaçión do MAC (canâ indûto da apoptôxi mitocondriâle) e-o relàscio de çitocròmmo c]]
=== Âtre ativitæ metabòliche do mitocóndrio ===
Into mitocóndrio acàpita pàrte de reaçioìn che pòrtan a-a scìntexi de l'[[ême]], ch'o l'é dòppo portòu fêua into çitoplàsma dónde o vén asoçiòu a-e cadénn-e polipeptìdiche. Pe de ciù, a scìntexi do [[colesteròllo]] a coménsa da l'axetil-coenzìmma A, prodûto into mitocóndrio into çîclo de Krebs, scibén chò-u proçèsso o l'acàpita dòppo into çitoplàsma çelulâre.
=== A β-oscidaçión e-o çîclo da carnitìnn-a ===
A [[β-oscidaçión]] a l'é ‘na stràdda metabòlica ripetitîva ch'a permétte de desgradâ i [[àçidi gràsci]] pe prodûe [[axetil-coenzìmma A]]. Defæti, in sciâ menbrànn-a estèrna do mitocóndrio i àçidi gràsci són ativæ e cangiæ in axetil-coenzìmma A, in càngio inta matrîce mitocondriâle s'atrêuva i enzìmmi che catalìzan l'oscidaçión di àçidi gràsci. A ògni mòddo, i açil-coenzîma A no pêuan trapasâ a menbrànn-a mitocondriâle.
L'ativaçión di àçidi gràsci pi-â seu desgradaçión a l'acàpita into çitosöl, in càngio a seu degradaçión conpîa a l'acàpita into mitocóndrio. I àçidi gràsci ativæ s'atrêuvan sótta fórma de açil-coenzîma A, un àçido gràsso ligòu a ‘na molécola de coenzîma A: a ògni mòddo, un açil-coenzîma A o no peu pasâ a menbrànn-a mitocondriâle pe caxón da seu porçión açìlica. A porçión açìlica de l'açil-CoA dónca a l'é transferîa a ‘na molécola de [[carnitìnn-a]], co-a formaçión de açil-carnitìnna: sto pasàggio o l'acàpita pe mêzo de doî enzîmi, che són e [[carnitìnn-a/palmitoil transferâxi]] I e II. Sti doî enzîmi s'atrêuvan rispetivaménte in sciâ superfìçie de fêua e de drénto da menbrànn-a mitocondriâle e stramûan di grùppi açìlichi da ‘na pàrte a l'âtra da menbrànn-a: o traspòrto o l'é mediòu da ‘na proteìnn-a trasportatôa da carnitìnn-a, a [[translocâxi]], ch'a pòrta l'açil-carnitìnn-a into mitocóndrio e a-o mæximo ténpo a méscia a carnitìnn-a lìbera inta direçión contrâia.
[[File:Carnitine carrier system.svg|thumb|O scistêma de traspòrto da carnitìnn-a]]
[[File:Beta oxidation Anindita.jpg|thumb|O proçèsso da β-oscidaçión]]
=== A termogénexi ===
Dötréi conpòsti pêuan da lêugo a ‘n desacobiaménto tra-o gradiénte protònico e-a scìntexi de ATP, gràçie a-a capaçitæ de trasportâ i protoìn de là da menbrànn-a mitocondriâle intèrna. O desacobiaménto o l'à a fonçión de prodûe [[câdo]] in divèrse condiçioìn co-o fìn de mantegnî costànre a [[tenperatûa]] do còrpo. Inte [[Animalia|béstie]] in [[scivèrno]], inti picìn da nasción, conpréixi quélli de l’[[Ëse uman|òmmo]] ascì, e inti [[Mammalia|mamìferi]] che se són adatæ a-i clìmmi fréidi, o desacobiaménto o l'é ‘n mecanîximo fixològico ch'o se conpìsce inte ‘n tesciûo speçializòu, ö sæ o [[tesciûo adipôzo maròn]]. Sto tîpo de gràscia defæti o l'é rìcco de ‘na proteìnn-a desacobiànte ciamâ [[termogenìnn-a]], ch'a l'à a capaçitæ de formâ ‘na stràdda dónde i protoìn pêuan pasâ pe intrâ inta matrîce. O proçèsso da termogénexi o l'é ativòu da-a prezénsa de [[àçidi gràsci]] liberæ da-i [[triglicéridi]] do tesciûo adipôzo, in rispòsta a-i segnæ di [[ormoìn]].
[[File:UCP1 in the cell.jpg|thumb|O fonçionaménto da termogenìnn-a (UCP1) a livéllo da cadénn-a de traspòrto di eletroìn]]
[[File:ThermogeneseAdipozyten-en.svg|thumb|O mecanîximo biochìmico da termogénexi inte çélole do tesciûo adipôzo maròn]]
== Distribuçión di mitocóndri ==
Squæxi tùtte e [[Çélola|çélole]] gh'àn di mitocóndri, sôviatùtto alugæ inte regioìn che domàndan ciù energîa, in càngio i mitocóndri són ciù pöco numerôxi inte çélole che travàggian in condiçioìn anaeròbiche, sàiva a dî sénsa [[Oscigeno|òscìgeno]].
I mitocóndri són prezénti in abondànsa:
# into [[móscolo]] schelètrico, dónde o travàggio de contraçión pe prodûe [[fòrsa]] o detèrmina ‘n'inportànte domànda energética, sôviatùtto inte fîe rósse;
# into [[móscolo]] do [[cheu]], ch'o domànda tànta energîa in fórma de [[ATP]] pi-â seu contraçión contìnoa;
# inte çélole da miâgia do [[stéumago]], che prodûan [[àçido clorìdrico]] (HCl);
# inti [[neuroìn|neoroìn]] pre-sinàptichi, che scàngian vescighétte de [[neutrotransmetitoî|neotrotransmetitoî]], dónde i mitocóndri fornìscian l’energîa pe l'ativitæ sinàptica;
# inta côa di [[spermatozòi|spermatozöi]], dónde o fragéllo o domànda ATP pe mesciâse;
# into [[tûbulo intortignòu proscimâle|tûbolo intortignòu proscimâle]], dónde a filtraçión di [[rén]] a conpòrta a [[difuxón pascîva]] inta menbrànn-a de iöni [[Sodio|sòdio]] (Na<sup>+</sup>) e dónca o traspòrto atîvo pe mêzo de l'[[ATPasi Na+/K+]] inta menbrànn-a da bâze;
# inta [[gràscia maròn]], ch'a prodûe [[calô]] p'ascâdâ o [[sàngue|sàngoe]] di capilâri, dónde i mitocóndri prezéntan a termogenìnn-a inta menbrànn-a intèrna;
# inta scòrsa do [[surén]], dónde i mitocóndri trasfórman o [[colesteròlo|colesteròllo]] in [[pregnenolón]], ch'o l'é dòppo cangiòu in [[steròidi]] into [[retìn endoplasmàtico lìscio|retìcolo endoplasmàtico lìscio]] (REL).
[[File:Miocito Mitocondrias RS.png|thumb|Mitocóndri inte çélole do móscolo schelètrico]]
[[File:Mitochondria trafficking in neurons.gif|thumb|Mitocóndri inti [[neoroìn]] marcæ co-ìn cô florescénte]]
Pe cóntra, tra-e çélole con pöchi mitocóndri s'atrêuva e fîe do schéletro de tîpo II, ö sæ e “fîe giànche” a contraçión lèsta che dêuvian a [[glicolîxi]], i cheratinocîti de l'[[epidèrmide]] che móstran sôlo ‘n ròllo de proteçión e i [[neotròfili]], che se sèrvan de l'anaeorbiôxi pe amasâ i [[Bacteria|batérri]] inti tesciûi con pöco [[Oscigeno|òscìgeno]].
== Anotaçioìn ==
<references/>
== Bibliografîa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Bruce Alberts, Alexander Johnson, Julian Lewis, David Morgan, Martin Raff, Keith Roberts, Peter Walter|tìtolo=Biologia molecolare della cellula|editô=Zanichelli|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ross M.H., Pawlina W.|tìtolo=Istologia: testo e atlantide|editô=Casa Editrice Ambrosiana
|léngoa=IT}}
* {{Çitta lìbbro|outô=J. Cameron Thrash et al.|tìtolo=Phylogenomic evidence for a common ancestor of mitochondria and the SAR11 clade|léngoa=EN|url=https://www.nature.com/articles/srep00013}}
== Âtri progètti ==
{{Interprogetto}}
== Conligaménti estèrni ==
[[Categorîa:Biologîa]]
lmunzl13c9kws0pf58cth74bg7k1l7h
A Rüa (Camuggi)
0
32686
269208
268996
2026-04-24T20:41:47Z
Arbenganese
12552
pe'--->pe
269208
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=A Rüa
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti=
|Patrono=San Giuvanni martire
|Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe' tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe' de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe' du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe' primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
km8r66ta7fbt4q76qhncbe1rbcm0okp
269209
269208
2026-04-24T20:42:36Z
Arbenganese
12552
Pe'-->Pe
269209
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=A Rüa
|Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''Ruta''</div>
|Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]]
|Panorama=Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg
|Didascalia=<div align="center">A Rüa vista da San Roccu</div>
|Stemma=
|Stato=ITA
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Ligüria
|Divisione amm grado 2=Zena
|Divisione amm grado 3=Camuggi
|Superficie=
|Note superficie=
|Abitanti=
|Note abitanti=
|Aggiornamento abitanti=
|Codice catastale=
|Nome abitanti=
|Patrono=San Giuvanni martire
|Festivo=ürtimu sabbu e dumenega d'agustu
}}
'''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a frasiun ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]].
== Geugrafia ==
[[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]]
A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441 m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Storia ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu
Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu
Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu
</gallery>
Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de Bann-a s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>
Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti.
Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu.
In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" />
Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de Napuliun, mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale Andrea Massena e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" />
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa
Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900
Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu
</gallery>
De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" />
A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu.
Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin.
== Abitanti ==
A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de Bann-a, ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita).
Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" widths="150" heights="150">
Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché
Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià
Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö
</gallery>
=== Architetüe religiuze ===
* '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
* '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Cultüa ==
[[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]]
Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>
In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu.
Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref>
In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" />
A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref>
A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé.
== Notte ==
<references />
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
4osu3d9w99q1d1dzr6ifqboheryn50p
Utente:N.Longo/Sandbox/Proculus
2
32688
269204
269195
2026-04-24T18:43:44Z
N.Longo
12052
+
269204
wikitext
text/x-wiki
[[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]]
U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numà che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe'ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'​''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi.
De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'​''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu.
== Cuntestu ==
[[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III]]
Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun isèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alemànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e du passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>.
== E funte ==
=== Funte scrìte ===
==== Lista ====
I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'i ne scriven numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'​''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'​''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'​''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'​''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref>{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>.
==== Funte lete(r)a(r)ie ====
L'<nowiki/>''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'​''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], pe' rivà a pià pe' bui tanti detaji pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, u stò(r)icu [[Antoine Péricaud]], de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i di autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>.
A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'​''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe'in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma che u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>.
=== Munêe ===
E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'i fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'​''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />.
[[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]]
Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübricà a [[Lion|Liùn]] u sò ​''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'​''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au ''T. Aelius Proculus''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>.
Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübricàu dau [[Filippo Argelati]] u fa vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>.
A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fèta da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'i mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>.
A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>.
[[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96 g, diametru mascimu de 19,27 mm.]]
Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha di mutivi e de scrìte ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>.
== Vitta ==
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>.
=== Impe(r)atû e bregante ===
Inte l'​''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe squèrnu, ün de quelli ch'i zügavan cu'u Proculus u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea dunca spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>.
=== A mujé gallica ===
L'​''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>.
=== Ina lette(r)a u(r)iginâle ===
L'autû de l'​''[[Historia Augusta]]'' a se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a de lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tempu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>.
Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'​''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe'in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì i cazzen de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>.
== Nòtte ==
;Nòtte au tèstu
<references group="n." />
;Nòtte bibliugrafiche
<references responsive="" />
== Bibliugrafìa ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}}
* {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}}
* {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}}
* {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}}
frz2fqcyc4vftqz3lozjw8v52rhnhlj
Tuningen
0
32695
269210
268995
2026-04-24T20:43:18Z
Arbenganese
12552
pe'--->pe
269210
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
{{Divisione amministrativa
|Nome=Tuningen
|Nome ufficiale=
|Panorama=Tuningen-8461-Bearbeitet-P.jpg
|Didascalia=<div style="text-align:center">Vista da ciassa cu'u municipiu</div>
|Bandiera=Flagge Tuningen.svg
|Voce bandiera=
|Stemma=Wappen Tuningen.svg
|Stato=DEU
|Grado amministrativo=4
|Divisione amm grado 1=Baden-Württemberg
|Divisione amm grado 2=Fribürgu in Brisgovia
|Divisione amm grado 3=Furesta Neigra-Baar
|Amministratore locale=
|Partito=
|Data elezione=
|Data istituzione=
|Latitudine gradi=48
|Latitudine minuti=01
|Latitudine secondi=36
|Latitudine NS=N
|Longitudine gradi=8
|Longitudine minuti=36
|Longitudine secondi=7
|Longitudine EW=E
|Abitanti=2863
|Note abitanti=[https://www.statistik-bw.de/BevoelkGebiet/Bevoelk_I_D_A_vj.csv Ente statisticu du Baden-Württemberg - Deti in scia pupulasiun]
|Aggiornamento abitanti=31-12-2022
|Sottodivisioni=
|Divisioni confinanti=
|Mappa=Tuningen in VS.svg
|Didascalia mappa=Puzisiun de Tuningen in ta cumünitè aministrativa de Villingen-Schwenningen
}}
'''Tuningen''' (in alemannu ciamà ''Doaninga'') a l'é üna sitè du [[Baden-Württemberg]], in tu meridiun da [[Germania]], ch'a fa parte du [[circundaiu de Schwarzwald-Baar]]. U cumüne u fa parte da cumünitè aministrativa de [[Villingen-Schwenningen]].
== Geugrafia ==
[[File:Tuningen, Luftbild - LABW - Staatsarchiv Sigmaringen N 1-96 T 1 Nr. 383.jpg|thumb|Tuningen vista da l'ertu in ti anni '80|sinistra|232x232px]]
Tuningen a se tröva in sciu [[Baar]], ün altupianu tra a [[Furesta Neigra]] a punente e u [[Giura (sciùmme)|Giüra Svevu]] a levante. A cunfinn-a a nord cu'i [[Distreitu de Mühlhausen|distreiti de Mühlhausen]] e [[Distreitu de Weigheim|Weigheim]], sutta l'aministrasiun de [[Villingen-Schwenningen]], mentre a levante cu'u distreitu de Schura, in ta cuntea de Trossen e cu'i cumüni de [[Durchhausen]] e [[Talheim]]. A meridiun e a punente u cunfin u l'é cun i [[distreiti de Sunthausen]] e [[Distreitu de Hochemmingen|Hochemmingen]], che sun parte da sitè termale de [[Bad Dürrheim]].
U cumüne de Tuningen u cumprende finn-a u vilaggiu e e faturie de Birkenhof, Erlenhof, Haldenhof, Lindenhof, Lochenrain, Obere Mühle, Schonwiesen e Untere Mühle. Gh'è pöi da azunze u vilaggiu abandunou de Kalkhof. In sce üna parte du teritoiu du cumüne se svilüppa u [[santuaiu di oxelli de Baar]].<ref>{{Çitta web|url=https://udo.lubw.baden-wuerttemberg.de/public/pages/map/command/index.xhtml;jsessionid=35D7F671097B12A71807851DC89E9191?mapId=1d534a20-9417-40ff-95c6-334f32851d4d&useMapSrs=true&mapSrs=EPSG%3A25832&mapExtent=170476.51515151514%2C5240158%2C827929.4848484849%2C5525631|tìtolo=Daten- und Kartendienst der LUBW|léngoa=DE|vìxita=2026-04-10}}</ref>
== Storia ==
[[File:Tuningen - Gasthaus zum Ochsen 1908.jpg|thumb|L'ostaia Ochsen in tu 1908|left]]
Tuningen u l'é stetu teritoiu de l'[[abasia de San Gallu]] fin dau [[797|797 d.C.]], in te l'[[Èrta Etæ de Mêzo|Ertu Mediuevu]] u l'é finiu sutta au [[Dücou de Svevia]], e u l'è passou sutta u guvernu da famiggia di Cunti de Lupfen. In tu [[XIII secolo|seculu XIII]] l'aveivan spuntà i Maier von Tuningen, che han rezüu u feudu fin au [[XIV secolo|seculu XIV]], pe pöi lascià i sö dumini in t'üna faze de anarchia feudale. In tu [[1444]] Tuningen a l'é passà sutta aa [[Cuntea de Württemberg]], tantu da seguine u destin.
Cun l'elevasiun da Cuntea a Regnu, in tu [[1806]], a l'é in tu distreitu de Tuttlingen. A l'é steta pöi parte de l'[[Imperu Tedescu]], da Repübblica de Weimar e ancun du [[Tèrso Reich|Tersu Reich]]. Aa fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] a l'é steta ocupà dai franseixi, in tu [[1945]]. U növu bund (statu federale, ch'u s'assumeggia ae regiuin italiann-e) duv'a l'é steta cumpreiza, u Württemberg-Hohenzollern, u l'é stetu ünificou cu'u Baden in tu [[1952]], a furmà quellu che ancö u l'é u Baden-Württemberg. Dau [[1973]] Tuningen a l'é passà in tu circundaiu de Schwarzwald-Baar.
== Abitanti ==
Ciü tante gente sun de religiun prutestante, ma gh'è finn-a di grüppi catolici e metudisti.
== Posti de interesse ==
<gallery mode="packed" width=150px>
Immaggine:Tuningen-8452.jpg|A gexa de San Miché, prutestante
Immaggine:Landappbw 311370 1820 Johanneskirche Tuningen.jpg|Gexa de San Giuvanni, metudista
Immaggine:Viereckschanze Tuningen-0076.jpg| U recintu de prie celticu, in ta neve
Immaggine:Landappbw 300358 1819 Lebenshaus Lebenshaus Ochsen Tuningen.jpg|A vegia ostaia Ochsen, ancö arangià
</gallery>
* A Tuningen gh'é diferenti gexe, a gexa prutestante a porta u titulu de San Miché, dita "Michaelskirche", a l'ha pigiou u postu de quella de San Gallu, cacià zü in ta [[Guèra di Trent'ànni|Guera di Trent'anni]]. A gexa evangelica a g'ha l'antigu campanin du [[1686]] e l'artà baroccu, a cunta a ciü grossa cumünitè religiuza.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|5. Chiesa evangelica "Michaelskirche", p.2}}</ref> De cuntru, u gh'è finn-a quella catolica, dedicà a Sant'Anna, custruia in tu [[1968]], a cunserva in quaddru du camugin Giuseppe Bozzo, regalou daa parocchia de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|11. La chiesa cattolica "St. Anna", p.3}}</ref> In ciü gh'é a gexa metudista, dedicà a San Giuvanni.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Chiese, p.5}}</ref> Ognünn-a de gexe a g'ha in sö salun da parocchia.
* A duì chilometri daa gexa ciü impurtante, l'é stetu truvou i resti de ün recintu de prie squadrou, ch'u remunta prubabilmente ae pupulasiuin celtiche.
* In seguitu ai frequenti incendi tra [[XVIII secolo|Settesentu]] e [[XIX secolo|Öttusentu]], che aveivan culpiu e 85 famiggie in tu [[1750]] e pöi aveivan lasciou sensa teitu quexi meza pupulasiun (96 caze brüxè e 962 persunn-e sfolè), gh'é stetu u bezögnu de fundà u corpu di pumpé, vegnüu ubligatoriu in tu [[1874]]. Ancö u grüppu u cunta 35 pumpé e 15 zueni. A stasiun di pumpé a se tröva a fiancu du münicipiu e drentu gh'é a Teinosaal, au cian de d'atu, duve se urganizzan feste e incuntri.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|2. Vigili del fuoco, p.2}}</ref>
* Müseu de storia lucale, u l'ea üna abitasiun fin aa fin di anni '80, mentre da quel'annu se l'è acatà u cumüne, cun üna asuciasiun du postu ch'a s'é missa a cürà l'alestimentu du müseu. Drentu, a vegia fenea a l'è steta arangià e u ghe tegne de mustre e de manifestasiuin, cun a dispuzisiun in furnu pübblicu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|3. Museo per la storia locale, p.2}}</ref> U Müseu de Storia Lucale de Tuningen u l'é stetu inaugürou ai 23 de marsu du [[1997]], quandu s'é tegnüu a festa pe'i 1200 anni da sitè.
* Ochsen, a l'è üna vegia ostaia, duve i faxeivan a bira, in tu [[2007]] arangiou e destinou a de ativitè suciali pe i ansien, in ciü u l'è sede de üna asuciasiun, sala du cunseggiu cumünale e de certi üfissi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|8. Ochsen, p.3}}</ref>
* Salun de feste, tiou sciü in tu [[1955]] cumme palestra e salun duve tegni e manifestasiuin, arangiou in tu [[2002]], drentu se fan ativitè de tiatru, cuncerti, feste e recite de scöe.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|14. Salone delle feste, p.4}}</ref>
== Cultüa e Persunalitè ==
U gh'é duì azili, ün du cumüne e l'atru da gexa prutestante, ciü a scöa elementare. U gh'è finn-a in centru de furmasiun pe'i adülti. Da ricurdà cumme persunalitè storiche u scultù e educatù [[Johann Philipp Glöker]] ([[1819]]-[[1889]]), a scritrixe lüterann-a [[Wilhelmine Brigitta Schaible]] ([[1878]]-[[1950]]), u cumpuxitù religiuzu [[Theophil Laitenberger]] ([[1903]]-[[1996]]) e u ciclista campiun du mundu in tu [[1952]] [[Heinz Müller]] ([[1924]]-[[1975]]). Daa gente du postu u l'é ben sentiu u zögu du balun. A squaddra spurtiva Tuningen e. V. a l'ea steta fundà in tu [[1920]] cu'u numme Fussballclub Teutonia Tuningen 1920. A l'é steta rifundà cu'u numme d'ancö ai 2 d'agustu du [[1947]].
== Aministrasiun e gemelaggiu cun Camuggi ==
[[File:Landappbw 309910 1819 Rathaus Tuningen.jpg|thumb|Detaggiu du municipiu cun a stasiun di pumpé|left]]
A sitè a l'é pe tradisiun aministrà da de liste de centru-drita, in tu surcu da magiuransa ch'a l'ha avüu da ste parti u CSU-CDU. U cumüne u l'ha accatou a sede ch'a l'è vegnüa u münicipiu d'ancö in tu [[1832]], e primma u l'éa ün stabile döviou cumme bitega. Da fiancu u se ghe tröva a cazerma di pumpé. Au [[2023]] se cuntan duzze cunsegé. U scindicu, in carega, dau [[2019]] u l'è Ralf Pahlow.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|1. Municipio, p.2}}</ref>
Fin dai [[Anni 1980|anni Otanta]], a sitè de Tuningen e quella de Camuggi han streitu raportu de amicissia. U gemelaggiu, cuminsou in via üfisià i 13 de zügnu du [[1998]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuningen.de/index.php?id=53|tìtolo=Partnerschaft Camogli- Das Entstehen der Partnerschaft|léngoa=DE|vìxita=2026-04-11}}</ref>, u l'ha piggiou u via cun Berndt Sauer e u Meistru Mauro Ottobrini, cumme svilüppu de scangiu cultürale tra e due aministrasiuin cumünali, partiu in tu [[1987]]. Berndt Sauer u l'aveiva cuscì fundou l'asuciasiun "Amici di Camogli"<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/04/08/camogli-tuningen-rinnovato-il-gemellaggio/|tìtolo=Camogli-Tuningen: rinnovato il gemellaggio|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>/ "Freuendeskreis Camogli e.V."<ref>{{Çitta web|url=https://www.tuningen.de/leben-freizeit/vereinsleben/vereinsleben/15/freundeskreis-camogli-ev|tìtolo=Freundeskreis Camogli e.V.|léngoa=DE|vìxita=2026-04-11}}</ref> ([[Camuggi]] u l'ha cuntracangiou cun l'asuciasiun "Amici di Tuningen")<ref>{{Çitta web|url=https://www.liguria24.it/2022/11/13/camogli-tradizionale-mercatino-de-gli-amici-di-tuningen/315993/?noamp=mobile|tìtolo=Camogli: tradizionale mercatino de “Gli amici di Tuningen”|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref> e d'in tantu in tantu vegnan inandiè scangi, banchetti natalissi cu'e tipicitè tedesche cumme bire, dusci, würstel, spätzle e a grappa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.mentelocale.it/genova/25509-a-camogli-il-mercatino-con-i-prodotti-tipici-dalla-citta-di-tuningen.htm|tìtolo=A Camogli il mercatino con i prodotti tipici dalla città di Tuningen|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
U stemma u prezenta ün gambu verde cun due röse russe, seminè d'ou e de fögge verdi. Ün stemma ciü antigu u gh'aveiva ün abé, ma in tu [[1910]] s'é decizu de pigià cumme stemma quellu da famiggia Maier von Tuningen.
== Ecunumia ==
A Tuningen se trövan de aziende cumerciali e de l'indüstria, cumme prudusiun de metalli e travaggiu di materiali, custrusiun de macchine e de atressi, mecanica de precixùn. Sun svilupè ascì u setù de materie de plastica e u setù energeticu. Tra u svilüppu de energie u gazzu natüale e i impianti e panelli che funsiunan cun u sù.<ref name=":0">{{Çitta|AA.VV., 2023|Informazioni generali, Comune: date e avvenimenti, p.4}}</ref>
== Vie de cumünicasiun ==
A partì dau [[1975]] Tuningen a l'é steta cullegà da l'autustradda<ref name=":0" />, ch'a l'è a [[Bundesautobahn 81]], ch'a parte daa sitè de [[Gottmadingen]] fin au cunfin cu'a [[Svissea]], vixin a [[Schaffhausen|Sciaffüza]]. Tuningen u gh'a üna sö sciurtia de l'autustradda. Vixin aa sitè u ghe passa finn-a l'autustradda federale 523 ([[Bundesstraße 523]]), in tu toccu tra [[Tuttlingen]] e [[Villingen-Schwenningen]].
U trasportu pübbricu u l'è gestiu da l'asuciasiun di trasporti Schwarzwald-Baar, cun üna de fermate ciü impurtanti in tu paize ch'a l'è propiu in ta ciassa.
== Notte ==
<references/>
== Bibliografia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=25 Jahre Partnerschaft Tuningen - Camogli 25 anni di gemellaggio Camogli - Tuningen 1998-2023 Informationen über Tuningen - Informazioni su Tuningen|ànno=2023|editô=Amici di Camogli|çitæ=Camuggi|léngoa=IT, DE|cid=AA.VV., 2023}}
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Çitæ da Germània]]
kg5mo4zv88mn1ja6wft207w8s04e2h3
Baterie de Punta Ciappa
0
32701
269211
269022
2026-04-24T20:44:41Z
Arbenganese
12552
pe'
269211
wikitext
text/x-wiki
{{Camugin}}
[[File:Batteria puntachiappa.JPG|thumb|Üna de cazematte da Bateria]]
E '''Baterie de Punta Ciappa''' sun ün scistema de difeiza custruiu in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]] daa 202° Bateria Custea de l'Ezercitu Regiu, restan in sciu versante de levante du [[Munte de Portufin]]. Sun cumpreize in tu scistema du gurfu de Zena.<ref name=":0">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.177}}</ref> Sciben che in efetti a stasiun de bateria a segge sulu üna, u postu u l'ha pigiou u numme de Baterie, cumme se fussan tante. Se trövan in sciu prumuntoiu de [[Punta Ciappa]], drentu i cunfin du [[Camuggi|Cumüne de Camuggi]].
Aa lucalitè u se ghe arriva da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], adövià cumme postu de cumandu da 201ª Divixun Custea de l'Ezercitu Regiu Italian (201° Regimentu Artigiaia Custea, 55° e 135° Regimentu de Fanteria, cun tantu de repartu du Geniu Militare), passandu per e lucalitè de [[Murtua (Camuggi)|Murtua]] e de Furnelli.<ref name=":1">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.179}}</ref>
Ae spalle de Baterie, in ta lucalitè dita Groppu Marsu, gh'é u Centru de Vixita "Silvio Somazzi", ch'u funsiunn-a cumme stasiun pe'e riserche in sce l'ambiente e in sciu tempu, pe'e infurmasiuin pe chi và a caminà pe'i senté.<ref>{{Çitta web|url=http://www.parks.it/maggiodeiparchidiliguria/maggio_dei_parchi14.pdf|tìtolo=Maggio dei Parchi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref> In ciü partan da chi, in sce prenutasiun, e vixite pe'e pustasiuin militari.<ref>{{Çitta web|url=https://portofinotrek.com/it/da-camogli-o-san-rocco/21-san-rocco-di-camogli-batterie-punta-chiappa.html|tìtolo=San Rocco di Camogli-Batterie-Punta Chiappa|léngoa=IT|vìxita=2026-04-11}}</ref>
== Storia ==
[[File:Camogli-batteria di Punta Chiappa-panoramica esterno (2022).jpg|thumb|Panuramica da pustasiun cuntraerea|left|200px]]
A pulitica militarista du [[Fascismo|regime fascista]] e i tempi de guera aveivan fetu sentì u bezögnu d'ün scistema a difeiza di porti militari e de l'indüstria du [[Regno d'Italia (1861-1946)|Regnu d'Italia]], ciü tantu pe [[Zena]] e [[A Spèza|A Speza]]. Pe difende u [[Pòrtu de Zena|portu de Zena]], u ciü impurtante d'Italia, u s'ea decizu de tià sciü due baterie da 152/45, che sun a [[Batteia Mameli|Mameli]] de [[Pêgi|Pegi]] e a bateria de Punta Ciappa de [[Camuggi]], cun l'agiüttu de due ciatte armè misse in tu portu e de quattru treni curassè, armè daa Regia Marinn-a (T.A.) ognidün cun quattru tocchi 120/45 e ün trenu armou cun quattru canuin 152/45 S. Mod. 1911. Sulu doppu sun stete custruie a [[bateria de Rensen]] e quella du [[Monte Mòu|Munte Mou]] de [[Quinto (Zena)|Quintu]], cun ün raggiu e üna putensa ancun ciü grossa.
A tütti i moddi, i bumbardamenti avegnüi via mà patii da [[Zena]] fra u [[1940]] e u [[1941]], quandu e növe baterie nu gh'ean ancun, nu l'ha sulu mustrou cumme stu scitema de difeiza u fise scarsu, ma finn-a cumme a bateria de Punta Ciappa a fise de scarsu agiüttu rispettu ae uperasiuin.
U scistema dunque u l'é stetu missu da parte, passandu in segundu cian fin ai [[8 seténbre|8 de setembre]] du [[1943]]. Da quellu mumentu, doppu ch'u l'é stetu rangiou da l'urganizasiun [[TODT]]<ref>{{Çitta|AA.VV.|Postazione per cannone tedesca, p.11}}</ref><ref name=":2" />, u cumplessu u l'é passou sutta u cumandu da Wermacht<ref name=":2">{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.178}}</ref> e, u ciü tantu, da divixun tedesca 619° Marine Artillerie Abteilung (Batagiun de l'Artigiaia da Marinn-a), fin aa reiza e au retiase de forse armè nazifasciste e a l'abandun du scitu.
U recüperu u l'é avegnüu sulu in ti ürtimi tempi, cun tantu de servissi pe'e escursciuin in tu [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu du Munte de Portufin]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/42|tìtolo=San Rocco - Punta Chiappa - Batterie|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}}</ref>
{{Clear}}
== Strutüa ==
<gallery mode="packed" heights="150">
Immaggine:Camogli, Genoa, Italy - panoramio.jpg|Panuramica in scia Batteria
Immaggine:OsservatorioPuntaChiappa8.JPG|Bunker telemetricu
Immaggine:Botola sotto la torretta - panoramio.jpg|Botula sutta aa turetta
Immaggine:Bunker sotto le torrette - panoramio.jpg|Bunker sutta ae turette
</gallery>
A bateria a l'ea armà cun trei tocchi da 152/45<ref name=":0" /> missi in barbetta in sce atretanti bazamenti de calcestrüssu; i servissi de trasportu se truvavan in te certi fabrichè lì da vixin. Pe'a diresiun du tiu e pe amià megiu i adetti adöviavan dui bunker de ciümentu armou, culeghè ün cun l'atru grassie a ün tunnel scavou cumme caverna. Atre due galerie culegan i lucali di servissi de trasportu cun quelli de depoxitu pe'munisiuin e ricoveru pe'u persunale. A cumpletà u tüttu l'é stetu custruiu de garitte e de pustasiuin au de föa pe'i armamenti legi, a difende a furtessa. Doppu l'8 de setembre du [[1943]], au postu di duì ciassè, sun stete tiè sciü due cazematte fete cumme u gusciu da tartaruga, che ean stete armè cun dui tocchi da FlaK da 88 mm.
Tütta a strutüa a l'é feta cumme üna rocaforte, difeiza da du reticulatu, u gh'ea di campi minè, e di redossi cuntru e bumbe. U prescidiu di cuniculi u se truvava da vixin au Bunker Telemetricu in ta lucalitè du Briccu, prutettu da roccie.<ref>{{Çitta|Giongo|Postazioni addizionali di mitragliatrici, Bricco, p.2}}</ref> In ta lucalitè de l'Erbaiu u se tröva in atru telemetricu duve in simma u ghe duveiva esse in canun da 20mm cuntru i atacchi dai aparecchi, scicumme ch'u gh'ea una niccia ch'a l'avieiva pusciüu funsiunà cumme postu duve ghe meteivan e munisiuin.
Üna botula cun ün cuverciu de metallu, ancö serà, a purtava pe mezu d'üna scà a man, in scia galleria de uniun cu'u bunker radiu ch'u gh'é de sutta.<ref name=":1" /> In te l'ünicu ciasà restou scuvèrtu gh'ea ün toccu da 152/45, cun entrà in sciu fiancu ch'a porta a üna rizervetta in ta caverna.<ref>{{Çitta|Minola, Ronco, 2020|Il Golfo del Tigullio, La batteria costiera del Monte di Portofino, p.180}}</ref>
Duì bunker sumeggian invece a de cazematte de ciümentu armou, missu duve gh'ea üna pustasiun au de föa, armà prubabilmente cu'i meximi tocchi da 152/45, cun ün depoxitu in caverna rivestiu in ciümentu, ch'u se tröva de deré.
E pustasiuin l'ean furnie d'üna intrà ciü grossa e üna de servissiu. A stu cumplessu se zunzan e caserme pei servissi lugistichi, tiè sciü da fiancu aa rocca, cun ün'infermeria, ün lucale de cumandu, ün durmitoiu, ün magazin, e cüxinn-e e latrinn-e.<ref>{{Çitta|Giongo|Locali di abitazione, p.4}}</ref><ref>{{Çitta|AA.VV.|Lavanderia, depositi e latrine, p.15}}</ref>
== Bibliugrafia ==
* {{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|pp=|capìtolo=|cid=Minola, Ronco, 2020|ISBN=978-88-6406-089-7}}
* {{Çitta web|url=https://www.cailiguregenova.it/media/filer_public/d3/2d/d32d6fc5-565b-48b0-9461-ad3666c0efb9/batterie_punta_chiappa.pdf|tìtolo=Installazioni militari sul Monte di Portofino|outô=Paola Pugsley Giongo|outô2=Elena Giongo|léngoa=IT|cid=Giongo|vìxita=2026-04-11}}
* {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Le Batterie del Parco di Portofino|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/179|editô=Il Parco di Portofino Edizioni|léngoa=IT|cid=AA.VV.}}
== Notte ==
<references/>
== Atri prugetti ==
{{Interprogetto}}
[[Categorîa:Camuggi]]
ik6c5ni9jpltcykcbibdhewpqb3weke