Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.1 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Berzezzi 0 1719 269666 269460 2026-05-11T20:20:16Z Arbenganese 12552 /* Architetüe militäri */ + Castelä, dau Rossello 269666 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Berzezzi |Panorama = Promenade di Bergeggi, ottobre 2017.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Berzezzi</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |Divisione amm grado 2 = Sann-a |Amministratore locale = Maria Rebagliati |Partito = lista civica de çentru-mancinn-a "Uniti per Bergeggi" |Data elezione = 4-10-2021 |Abitanti = 1060 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dätu Istat] - Pupulaçiùn rescidénte a-u 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |Sottodivisioni = Ture d'u Mä |Divisioni confinanti = [[Spoturnu]], [[Vuè]] |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1769 |Nome abitanti = Berzezìn |Patrono = [[San Martìn de Tours]] |Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvenbre]] |Mappa = Map of comune of Bergeggi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puziçiùn d'u cumüne de Berzezzi int'a pruvincia de Sann-a. }} '''Berzezzi''' (''Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è u̇n [[Comun|cumüne]] [[Liguria|lìgure]] de 1.060 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografìa == Berzezzi u l'è u̇n paize in faccia a-u mä int'a Rivea Lìgure de Punente, a 110 m de altitüdine sciü p'ou briccu (munte Sant'Élena 347 m s.l.m.). Cröze e caruggi giüttan a chinä a-a spedìa versu a màina. Fan pärte d'u teritoju cumunäle ascì a fraçiùn de Ture d'u Mä e l'[[Îzua de Berzezzi]]. L'îzua, u trètu de costa ch'a ghe stà de frunte e e grotte marine da-u 1985 sun intrè a fä pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi ch'a l'ha u cùnpitu de cunservä intattu questu àngulu de Mediteràniu. Int'u 2007 a l'è stèta istituìa l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] p'â tutela e a valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu e anbientäle d'i fundäli in gìu a l'îzua e davanti a-a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi. == Stoja == I primmi insediamenti riportan a l'épuca Neulìtica ma e nostre origini i sun lighè a 'n'antiga stirpe de Lìguri cunusciüa zà a-i tenpi d'i Rumäni. U numme d'u paize u vegne fètu derivä da ''Berg'' che in tedescu u vö dì muntaĝn̂a, cun riferimentu a-e caraterìstiche d'u postu, ma ascì a l'îzua: 'na muntaĝn̂a ch'a sciorte da-u mä. Ätri stüdiùzi ou fan derivä da Bergensis, d'a bäse lìgure bergo, munte, cun a zunta d'u sufissu latìn ense. Int'u [[992]], u Véscuvu de Sann-a, pruprietäju de sti teritoi, u l'ha dèti cumme dunasiùn po'u sustentamentu di fratti, a l'abasìa custruìa insce l'îzua pe custudì e prezunte relìquje de Sant'Eugeniu. Tra i [[X secolo|sécculi X]] e [[XI secolo|XI]] u burgu furtificä u l'ha rexistìu a-e frequenti incursciuìn saracene. Int'u [[1385]] u Pappa Urbàn VI u l'ha vendüu u nostru teritoju a-a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] e insemme a quelli de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e [[Vuè]] u l'è inträ a fä pärte d'a pudesterìa de Costa de Vuè; l'îzua a l'è restä sutta a giurisdiçiùn d'u Véscuvu de Nôi. Cu'u declìn d'a Repübblica de Zena ([[1797]]) e a séguitu d'a canpaĝn̂a d'Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuliùn Bunapärte]], u teritoju de Berzezzi u l'è inträ da-u 2 dixenbre [[1797]] int'u Dipartimentu d'u Letinbru, cun capulögu [[Sann-a]], drentu a-a Repübblica Lìgure. Da-u 28 arvì [[1798]] u l'ha fètu pärte d'u II cantùn, capulögu [[Spoturnu|Spôtùrnu]], d'a Giürisdiçiùn de Culunbu e da-u [[1803]] d'u növu I cantùn de Sann-a int'a Giürisdiçiùn de Culunbu. Int'u [[1805]] a Repübblica Lìgure a l'è incurpurä inte l'Inperu Françeize, da-u 13 züĝn̂u 1805 a-u [[1814]], u cumüne de Berzezzi u vegne inserìu int'u [[Dipartimentu de Muntenötte]]. Int'u [[1815]] Berzezzi u l'è inträ a fä pärte d'u [[Regno de Sardegna|Reĝn̂u de Sardeĝn̂a]], cum'u l'ha stabilìu u Cungrèssu de Vienna e da-u [[1861]] d'u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reĝn̂u d'Italia]]. Fina a-u [[1927]] u teritoju berzezìn u l'è inserìu e u fà pärte d'a pruvincia de Zena, int'u [[1927]] u l'è pasä sut'â [[pruvincia de Sann-a]] apena custituìa. A l'inissiu d'u [[XX secolo|XX sécculu]] sun avegnüi duì fèti rilevanti. U 4 de mazzu d'u [[1917]], a dùe miggia da-a costa, u piróscafu SS Transylvania u l'è stètu afundä da u̇n sutumarìn tedescu. 'Na cruxe insc'â scügêa d'a Punta d'i Preni a ricorda i 407 morti int'a trageddia. U segundu epizoddiu u l'è sucèssu int'u [[1921]], a dex'ùe de seĵa d'u 25 otubre u l'è esplozu u forte de Sant'Élena pe 'n incendiu partìu da-i bricchi vixìn. U paize u l'ha pagä u̇n gräve tribütu cun 20 morti, ciü de 300 ferìi, pezanti danni a-e chè e a-a gexa paruchiäle de San Martìn. 'Na làppide, insc'â faciäta lätu mä d'a gexa, a ricorda e vìttime d'u scoppiu d'u forte Sant'Élena. In tenpu de guèra e precizamente u 28 dixenbre [[1943]], 'na lettia indiriçä a-u Cumandu d'a Milissia de Sann-a a individuäva inte l'Istitütu Merellu u̇n canpu de cuncentramentu d'a Repübblica Suciäle Italiäna. Tante persune, sulu perché ean ebrei, operäi ch'aveivan u curaggiu de scioperä, persune suspètte de antifascismu, parenti de zueni che refuävan de aruoläse o ch'aveivan aderìu a-a rexistensa, vegnivan pigè e serè int'e stu canpu e int'i ätri quattru prezenti in Ligüria. Chì u se prucedeiva a-a seleçiùn e a l'invìu int'i canpi de sterminiu; int'u cäxu d'u Merellu, a vixinansa a-u cazellu e a-a feruvìa, cunsentiva de furmä e tradotte d'i depurtè. Berzezzi da-u 1973 a-u 31 dixenbre [[2008]] u l'ha fètu pärte d'a Cumunitè muntäna d'i Zuvi. == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Berzézzi}} === Persune lighè cun Berzezzi === * Carmen Boni, näta Maria Carmela Bonicatti ([[Romma|Rumma]], 8 arvì [[1901]]) a l'è stèta 'n'atrice d'u cine müttu. Figgia de 'n culunellu de l'ezèrcitu e de Rovere Teresa de Berzezzi, a l'ha debutä 'nsc'ou grande schèrmu int'u [[1919]]. Spuzä da-u [[1938]] cu'u famuzu "chansonnier" parigìn Jean Rigaux a nu s'è scurdä de Berzezzi e oĝn̂i annu, int'u perìudu estivu, a vegniva in vacansa int'a cà russa de fiancu a gexa. A l'è morta a [[Pariggi]] int'u [[1963]], investìa da 'na màcchina. * Carlo Buti, nätu a [[Firense|Firenze]] u 14 nuvenbre [[1902]] da Alfredo, faturìn d'u telégrafu, e Evelina Pani. Famuzu cantante di anni '30, cunsciderä ün d'i inventuì de quellu génere che ciü tärdi u sajà definìu cumme "cantu melódicu a l'italiäna", infèti quande 'n cantante u cantäva ben ghe divan "u canta a-a Buti". Int'u [[1953]] u spuza in segunde nosse Paolina Rossi, in ärte Lya, sö d'a muè d'u futüru scìndicu de Berzezzi Lorenzo Stacchini. Carlo Buti ou ricurdemmu a Berzezzi, int'a villa ciamä "Primmu amù" int'i anni chi van da-u [[1953]] a-u [[1962]]. U l'è mortu a Montelupo Fiorentino u 16 nuvenbre [[1963]]. * Achille Cabiati, scultù, pitù e ceramista u l'è nätu in [[Vuè]] int'u [[1920]]. U l'ha partecipä a Rexistensa cumme partigiàn cunbatente, numme de bataggia "Michelangelo", ricruvindu ascì a càrega de cumandante d'u distacamentu Calcagno. Int'i primmi anni d'u dopuguèra u l'ha perfeçiunä a sö furmasiùn a Rumma, frequentandu autuì d'u càlibru de Guttuso, Turcato e Consagra. U l'ha spuzä a berzezina Maria Luisa Cocito e u l'ha fètu pärte d'u Cunseggiu Cumunäle de Berzezzi cu'i scìndichi Francesco Anaclerio e Lorenzo Stacchini. A Achille Cabiati, mortu int'u [[1962]], a l'è stèta intitulä a bibliuteca cumunäle. == Posti de interèsse == [[File:Bergeggi - chiesa di San Martino Vescovo.jpg|thumb|A gexa de San Martìn|left]] === Architetüe religiuze === Int'u paize: * '''Gexa de San Martìn de Tours''', int'u [[1706]] u l'ha inissiu a custrusiùn d'a növa paruchiäle e u 29 otubre [[1709]] u gh'è l'inaugurasiùn e a sulenne cerimonia de cunsacrasiùn. A-u sö intèrnu sun cunsèrvè u̇n dipintu d'a Madonna d'u Ruzäju de scöa tuscäna (d'u [[XVI secolo|XVI sécculu)]], 'na scultüa d'u françeize Lacroix e u̇n Cristu de Antón Marìa Maragliàn. * L''''Âtóju de Santa Catàina''', zà prezente int'a relasiùn d'u Véscuvu Mascardi de l'autünnu [[1585]], u l'è stètu ristruturä e ancö u l'è adibìu a 'na funçiùn ciü suciäle. Insc'ê âtüe: * Capella de San Steva * Capeletta de San Bastiàn Insce l'îzua: * Rèsti de 'na'antiga gexa paleocristiäna d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] e de l'abasìa custruìa int'u [[992]], vuŝĉiüa da-u Véscuvu Benärdu ch'u l'aveiva afidä a-a cüa d'i fratti pruvenienti da Lérins. === Architetüe civili === ==== Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä ==== U Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä, vusciüu e istituìu da-u Cumüne de Berzezzi int'u [[2012]], cu'u suportu d'a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa d'i Beni Architetónici d'a Ligüria]], u vö divulgä l'ereditè lasciä da Mario Galvagni: u̇n mesaggiu ancùn cèu e cuncretu de cumme u segge puscìbbile custruì, sensa metise in cunpetisiùn cun l'Anbiente. U l'ea a meitè d'i [[Anni 1950|anni '50]] quande Galvagni, architettu frescu de làurea, u l'aveiva vintu u cuncursu prumossu da l'inprezäju Piero Tizzoni e u partiva a traçä e lìnie pe svilüpä da zeru l'urbanizasiùn d'u prumuntoju de Ture d'u Mä. Cumensäva cuscì a realizasiùn de 'na serie de custruçiuìn e de aredi urbäni, 'n insemme de ópere architetóniche de ricunusciüu valure artìsticu, in graddu, ancùn a-a giurnä d'ancö, de caraterizä u̇n'àrea urbanizä elevàndune u prestiggiu. L'istitusiùn d'u Pärcu Architetónicu, a vö ese a celebrasiùn de ste ópere, testimuniansa de cumme 'n'architetüa de äta qualitè e pregiu, ch'a l'ha tegnüu in grande cunsciderasiùn u teritoju, a segge in graddu de svilupä, in manea atuäle e cun 'na giüsta sensibilitè creativa, tesciüi urbanizè in armunìa cun i valuri anbientäli e naturalìstici d'u postu. Defèti, cumme u l'ha avüu moddu de evidensiä u Galvagni stessu, e sö ópere sun näte in pèrfetta sintunìa cun e furme e e caraterìstiche estetiche d'u prumuntoju, cu'a luxe, cu'u terén, cun e tante emusciuìn e i forti sentimenti cundivizi cu'a cumitensa e cu'i operäi che l'han custruìe. Pe prumuöve u Pärcu, u Cumüne de Berzezzi, cun a culaburasiùn de l'Arch. Marco Ciarlo, u l'ha ideä e adutä u̇n logu identificativu, u l'ha realizä 'na püblicasiùn "Guidda a-u Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä" e 'na Cartina temàtica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/il-parco-architettonico-di-torre-del-mare/|tìtolo=Turismo Bergeggi, Parco Architettonico Torre del Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militäri === * Forti San Luensu, San Steva e San Giàcumu custruìi tra u [[XVII secolo|XVII]] e u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]] a-i cunfìn cu'u cumüne de [[Vuè]]. Urtre a furtessa de San Giàcumu, ch'a se pö vedde da l'Aurelia, restan sulu duì speruìn d'u forte San Steva. * Forte de Sant'Élena, pocu distante da-a çimma d'u munte ch'u gh'ha u stessu numme, u fäva buna guärdia insc'ou paize. U sajà cunpletamente distrütu da l'espluxùn d'u forte stessu int'a nötte d'u 25 otubre [[1921]]. Ancö d'u Forte u nu rèsta nint'ätru ch'a cavitè cauzä da-u scoppiu e i rèsti de quärche custrusiùn militäre. * Baterìa de San Bastiàn, semmu int'u [[1889]] quandu cuminsan a tiä sciü a furtessa. Ciamä ancùn ancö "A Baterìa", a l'è prutètta da mu̇àgge e a se cunpune de dùe custrusiuìn retanguläri indipendenti culeghè tra de lù. Vendüa a-i privè, döviä cumme abitasiùn a l'è in óttimu stätu. === U castelä === U vegne definìu [[Castelà (furtificasiùn)|castelä]] ’na zona duvve u segge prezente u̇n recintu preistóricu furtificä in génere puzisiunä inte ’n puntu stratégicu duminante e cunprendente a-u sö intèrnu abitasiuìn, posti destinè a-e pràtiche rituäli de venerasiùn urtre che ativitè artigianäli, ricóveri pe-i animäli e magazìn p’ê scorte alimentäri. A sö difuxùn avegne inte l’etè d’u brunzu e d’u fèru cun ’na duggia funçiùn: difensiva e de cuntrollu. Sun a tütti i efètti i primmi acenni de vitta suciäle organizä, ch’a purtià poi a-a nàscita d’i primmi centri abitè spece doppu a cunquista rumäna. U cäxu de Berzezzi u prezenta d’i trèti particularmente interesanti, cumme u truväse in pruscimitè de ’na viabilitè ben antiga, repigiä poi da-i rumäni, in graddu de culegä lungu e dursäli tütta a regiùn. Ripurtä a-a lüxe in séguitu a ’n incendiu ch’u l’ha interesä a zona int’u 1982, u l’è stètu puscìbbile datä i repèrti ciü antighi a-u V sécculu a.C.. Fra i ritruvamenti ciü interesanti, d’e munèe, ogètti d’üzu giurnalieru (che dimustran a cuntinuitè abitativa fina a-u I sécculu a.C.) e ceràmiche che ìndican a prezensa de scangi anche se han a megiu i prudotti lucäli. Degna de notta a prezensa d’a lavurasiùn d’u fèru ma ascì d’u brunzu int’u scîtu, cu’u ritruvamentu de divèrsi ogètti. U castelä u l’è stètu poi abandunä pe ’n perìudu ciütóstu lungu, särvu ütilizzi izulè fina a-u XIII sécculu e poi int’e guère francu-piemunteixi d’u XVIII sécculu, p’â sö puzisiùn stratégica. Ancö u se pö nutä a çèrcia de prìe estèrna ch’a circuscrive a çimma d’u briccu e u bazamentu de divèrse abitasiuìn che a sö tenpu aveivan l’elevä custituìu da argilla presä e legnamme; int’a pärte ciü in èrtu u l’è puscìbbile nutä a prezensa de ’na custrusiùn cunposta da grossi blocchi de prìa scìmile a ’na scainä, de difìççile intèrpretasiùn. === Ture === * Insc'â sumitè de l'îzua se trövan e ruvine de 'na ture rumäna, a bäze circuläre. A funçiùn ciü prubàbbile a l'è cumme avanpostu de guärdia e färu de segnalasiùn po'u portu de ''Vada Sabatia'', ch'u l'ea rivä a ese davéi inpurtante pe-i tràffeghi marìttimi in épuca inperiäle. * Int'u mediuevu surva e ruvine d'u turiùn circuläre a l'è stèta custruìa 'na ture de avistamentu a bäze quadräta. * Ture d'Èa, antiga ture d'e l'ätu mediuevu a bäze runbuidäle, ch'a se tröva insc'ou prumuntoju de Ture d'u Mä. * Ture Ruvie d'u [[XV secolo|XV sécculu]]. == Ecunumìa == U turizmu u l'è a ciü inpurtante risorsa d'u cumüne, specialmente int'u perìudu estivu. De pregiu, a pruduçiùn de öju d'e ôvìva e vin. Berzezzi u l'ha otegnüu da-a FEE-Italia (Foundation for Environmental Education) u cunferimentu d'a bandêa blö p'â qualitè d'e sö spiagge. == Cultüa == === Bibliuteca Cìvica "Achille Cabiati" === A bibliuteca cìvica "Achille Cabiati" a l’è a bibliuteca pübblica d’u Cumüne de Berzezzi. A se tröva in Via De Mari 28/D a l’intèrnu de ’n spassiu dedicä a-e ativitè culturäli. A bibliuteca a l’ha ’n patrimoĝn̂u de 10.400 vulümmi de narasiùn, sagìstica, libbri pe-i figiö e stoja lucäle. A offre divèrsi servissi: préstitu lucäle d’i libbri, cunsultasiùn int’i spassi dedichè, üzu de pustasiuìn PC cun réi Wi-Fi pe inträ in internet e inurtre l’adexùn a-u Scistêma Bibliutecäju Nasiunäle, a l’ha reizu puscìbbile ascì préstiti tra e varie bibliuteche. A strutüa a l’è avèrta cun orari setimanäli ch’i varian segundu a stagiùn (in génere martedì, zöggia, venerdì e sabbu). A l’intèrnu d’a bibliuteca u gh’è a sede de l’Organizasiùn de Vuluntariätu "L’Îzua", ’n’asuciasiùn stóricu suciäle culturäle ativa ’nsc’ou teritoju e a Seçiùn de l’ANPI "F.lli Faggi". A bibliuteca dunque, a l’è ’n puntu de riferimentu p’â letüa, u stüddiu, i eventi culturäli e i mumenti de parteçipasiùn e cundivixùn suciäle int’u Cumüne de Berzezzi. == Manifestaçiuìn == {{Seçión vêua}} == Fèste e fêe == {{Seçión vêua}} == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministraçiùn == {{Seçión vêua}} == Cumünicaçiuìn == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> {{Clear}} == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi| ]] bmzfef0vv52tppj8scwyo42ajiftarp Staçión de Bórgo San Dalmasso 0 28334 269669 269651 2026-05-12T09:24:06Z Luensu1959 1211 azeneizòu coscì comme gh'é vegnüo spontanio a-o Rico Carlini mentre o corezeiva o testo in sci Viturii 269669 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Staçión feroviària |stâto = ITA |nómme = Bórgo San Dalmasso |ativaçión = 1887 |inmàgine = Borgo san dalmazzo stazione ferroviaria.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A staçión de Borgo San Dalmazzo vista da-o lâto de colisse</div> |stâto_d'ûzo = In ûzo |tîpo = staçión in superficce, pasante |interscàngi = Coriêre ecstraurbann-e }} A '''staçión de Bórgo San Dalmasso''' (''Štasiun dë Burgu San Darmàsi'' in [[Lengua brigašca|brigasco]], ''Stazione di Borgo San Dalmazzo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], ''Gare de Borgo San Dalmazzo'' in [[Lengua françéise|françéize]]) a l'é ina [[staçión feroviària]] italiann-a ch'a se treuva in sciâ [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|linia Cuneo-Vintimiggia]]. Averta a partì da-o [[1887]] a fonçiónn-a comme staçión feroviària pe-o comùn de Bórgo San Dalmasso, in [[Provinsa de Cuneo]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Inpianti == Segondo a clascìfica de RFI a staçión de Bórgo San Dalmasso a l'é ina fermâ de categorîa "bronzo".<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150617211912/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=e7547ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Staçioin in Piemonte|vìxita=2021-07-21|léngoa=IT}}</ref> == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Coriêre RT do trasporto pùblico locàle da [[Provinsa de Cuneo]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Serviçio locâle di tascì. == Galerìa de inmagine == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Borgo san dalmazzo memoriale deportazione.jpg|O memoriâle da deportaçión, vixìn a-a staçión pe no scordâ e vìttime do vixìn Canpo de Concentramento de Bórgo San Dalmasso Archivio studio kuadra01.jpg|Âtra vista do memoriâle </gallery> == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa|Nómme=Borgo San Dalmazzo|Direçión 1=[[Cuni|Cuneo]]|Lìnia=[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuneo-Vintimiggia]]|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Cuni|Cuneo]]|Direçión 2=[[Ventemiglia|Vintimiggia]]|Staçión sucesîva=[[Staçión de Roccavione|Roccavione]]|PK=12+050}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie do Piemónte|Borgo San Dalmazzo]] 2s6xnv305csetyrg480ha5nqsn8dokz 269670 269669 2026-05-12T09:24:47Z Luensu1959 1211 Luensu1959 o/a l'à mesciòu a pàgina [[Staçión de Borgo San Dalmazzo]] a [[Staçión de Bórgo San Dalmasso]]: azeneizòu coscì comme gh'é vegnüo spontanio a-o Rico Carlini mentre o corezeiva o testo in sci Viturii 269669 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Staçión feroviària |stâto = ITA |nómme = Bórgo San Dalmasso |ativaçión = 1887 |inmàgine = Borgo san dalmazzo stazione ferroviaria.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A staçión de Borgo San Dalmazzo vista da-o lâto de colisse</div> |stâto_d'ûzo = In ûzo |tîpo = staçión in superficce, pasante |interscàngi = Coriêre ecstraurbann-e }} A '''staçión de Bórgo San Dalmasso''' (''Štasiun dë Burgu San Darmàsi'' in [[Lengua brigašca|brigasco]], ''Stazione di Borgo San Dalmazzo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], ''Gare de Borgo San Dalmazzo'' in [[Lengua françéise|françéize]]) a l'é ina [[staçión feroviària]] italiann-a ch'a se treuva in sciâ [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|linia Cuneo-Vintimiggia]]. Averta a partì da-o [[1887]] a fonçiónn-a comme staçión feroviària pe-o comùn de Bórgo San Dalmasso, in [[Provinsa de Cuneo]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Inpianti == Segondo a clascìfica de RFI a staçión de Bórgo San Dalmasso a l'é ina fermâ de categorîa "bronzo".<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150617211912/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=e7547ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Staçioin in Piemonte|vìxita=2021-07-21|léngoa=IT}}</ref> == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Coriêre RT do trasporto pùblico locàle da [[Provinsa de Cuneo]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Serviçio locâle di tascì. == Galerìa de inmagine == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Borgo san dalmazzo memoriale deportazione.jpg|O memoriâle da deportaçión, vixìn a-a staçión pe no scordâ e vìttime do vixìn Canpo de Concentramento de Bórgo San Dalmasso Archivio studio kuadra01.jpg|Âtra vista do memoriâle </gallery> == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa|Nómme=Borgo San Dalmazzo|Direçión 1=[[Cuni|Cuneo]]|Lìnia=[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuneo-Vintimiggia]]|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Cuni|Cuneo]]|Direçión 2=[[Ventemiglia|Vintimiggia]]|Staçión sucesîva=[[Staçión de Roccavione|Roccavione]]|PK=12+050}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie do Piemónte|Borgo San Dalmazzo]] 2s6xnv305csetyrg480ha5nqsn8dokz 269672 269670 2026-05-12T09:25:29Z Luensu1959 1211 idem comme sotta 269672 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Staçión feroviària |stâto = ITA |nómme = Bórgo San Dalmasso |ativaçión = 1887 |inmàgine = Borgo san dalmazzo stazione ferroviaria.jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">A staçión de Bórgo San Dalmasso vista da-o lâto de colisse</div> |stâto_d'ûzo = In ûzo |tîpo = staçión in superficce, pasante |interscàngi = Coriêre ecstraurbann-e }} A '''staçión de Bórgo San Dalmasso''' (''Štasiun dë Burgu San Darmàsi'' in [[Lengua brigašca|brigasco]], ''Stazione di Borgo San Dalmazzo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], ''Gare de Borgo San Dalmazzo'' in [[Lengua françéise|françéize]]) a l'é ina [[staçión feroviària]] italiann-a ch'a se treuva in sciâ [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|linia Cuneo-Vintimiggia]]. Averta a partì da-o [[1887]] a fonçiónn-a comme staçión feroviària pe-o comùn de Bórgo San Dalmasso, in [[Provinsa de Cuneo]]. == Stöia == {{Seçión vêua}} == Inpianti == Segondo a clascìfica de RFI a staçión de Bórgo San Dalmasso a l'é ina fermâ de categorîa "bronzo".<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150617211912/http://www.rfi.it/cms/v/index.jsp?vgnextoid=e7547ef3f8639210VgnVCM1000004016f90aRCRD|tìtolo=Staçioin in Piemonte|vìxita=2021-07-21|léngoa=IT}}</ref> == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Coriêre RT do trasporto pùblico locàle da [[Provinsa de Cuneo]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Serviçio locâle di tascì. == Galerìa de inmagine == <gallery widths="155" heights="155" mode="packed"> Borgo san dalmazzo memoriale deportazione.jpg|O memoriâle da deportaçión, vixìn a-a staçión pe no scordâ e vìttime do vixìn Canpo de Concentramento de Bórgo San Dalmasso Archivio studio kuadra01.jpg|Âtra vista do memoriâle </gallery> == Nòtte == <references/> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa|Nómme=Borgo San Dalmazzo|Direçión 1=[[Cuni|Cuneo]]|Lìnia=[[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuneo-Vintimiggia]]|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Cuni|Cuneo]]|Direçión 2=[[Ventemiglia|Vintimiggia]]|Staçión sucesîva=[[Staçión de Roccavione|Roccavione]]|PK=12+050}} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie do Piemónte|Borgo San Dalmazzo]] env60wfx9kwqjuecsf503mwiqrcnnkr Stasiùn de Cuni 0 28335 269659 269644 2026-05-11T18:33:55Z N.Longo 12052 /* Sto(r)ia */ + 269659 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Staçión feroviària |nómme = Cuni |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Cuneo''</div> |inmàgine = Stazione di Cuneo (2).jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vista du fabricàu da stasiùn</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitè |var-cordinæ = Curdinè |var-lìnie = Linee |lìnia = [[feruvìa Fusàn-Cuni]], [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa]], [[feruvìa Munduvì-Cuni]], [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]] |var-tîpo = Tipu |tîpo = Stasiùn in superficie, passante |var-stâto_d'ûzo = Stàttu d'üsu |stâto_d'ûzo = Duve(r)â |var-gestô = Gestû |var-ativaçión = Ativasiùn |ativaçión = [[1937]] |var-colìsse = Bina(r)i |colìsse = 6 |var-interscàngi = Interscangi |interscàngi = Curiêre ürbâne e interürbâne, tascì }} A '''stasiùn de Cuni'''<ref group="n.">''Štasiun dë Cuni'' in [[Lengua brigašca|brigascu]], ''Gare de Coni'' in [[Lengua françéise|fransese]]</ref> (''Stazione di Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], dìta ascì de ''Cuneo Altipiano'') a l'è ina [[staçión feroviària|stasiùn feruvia(r)ia]] du [[Piemonte|Piemunte]] ch'a se tröva in sce [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìe Cuni-Vintimìa]], [[Feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni|Cuni-Savijàn]], [[Feruvìa Cuni-Munduvì|Cuni-Munduvì]] (serâ au traffegu dau [[2012]]) e [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu|Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]] (fina du [[1960]]). Duvèrta a partì dau [[1887]], a funsiuna cumme stasiùn feruvia(r)ia pe'u cumün de [[Cuni]], sêde da sò [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]]. == Sto(r)ia == A primma prìa du cumplessu a l'è stèta missa ai 22 de setèmbre du [[1913]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1913|méize=utubre|tìtolo=Ferrovie|revìsta=Rivista mensile del Touring Club Italiano|p=II|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160304141504/http://repository.digitouring.it/tciir/testi/reader/IT-MI0332_TCI-BR0000019#page/804/mode/2up}}</ref>, cu'a stasiùn ch'a l'è intrâ in servissiu ai 7 de nuvèmbre du [[1937]] asemme aa növa linea Madònna de l'Urmu-Cuni-Burgu San Darmàssu, ch'a l'ha piàu u pòstu da [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu|linea veggia vìa Cuni Gessu-Boves-Burgu San Darmàssu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ferrovie dello Stato|tìtolo=Circolare Compartimentale del Compartimento di Torino 54/1937|léngoa=IT}}</ref>. L'impiantu u l'è stètu inaugü(r)àu aa presènsa du Ministru de Cumünicasiùi, l'[[Antonio Stefano Benni]]<ref>{{Çitta|Collidà, Gallo & Mola, 1982|p. 180}}</ref>. U cantautû [[Gianmaria Testa]], che ciü da sò ativitè cu'a müxica de mestê u l'é(r)a in feruvê, u l'è stètu u cappustasiùn pròpiu de Cuni. == Impianti == {{Seçión vêua}} == Muvimèntu == {{Seçión vêua}} == Servissi == {{Seçión vêua}} == Interscangi == {{Seçión vêua}} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Collidà|outô2=Max Gallo|outô3=Aldo A. Mola|tìtolo=CUNEO-NIZZA Storia di una ferrovia|url=https://www.google.com/books/edition/Cuneo_Nizza/BTjuGwAACAAJ|ànno=1982|editô=Cassa di Risparmio di Cuneo|çitæ=Cuni|léngoa=IT|cid=Collidà, Gallo & Mola, 1982}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = [[Cuni]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiùn de primma |var-staçión_de_dòppo = Stasiùn de dòppu |Staçión sucesîva = [[Staçión de Borgo San Dalmazzo|Burgu San Darmàssu]] |PK = 0+000 |var-direçión = Diresiùn |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimìa]] |var-ferovîa = Feruvìa |Lìnia = [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuni-Vintimìa]] |âtro = {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Cuni-Munduvì|Cuni-Munduvì]]|PK=0+000|Direçión 1=|Direçión 2=[[Munduvì]]|Staçión precedénte=|Staçión sucesîva=[[Stasiùn de Cuni Gessu|Cuni Gessu]]}} {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Fusàn-Cuni|Fusàn-Cuni]]|PK=75+680|Direçión 1=[[Fusàn]]|Direçión 2=|Staçión precedénte=[[Stasiùn de San Benignu de Cuni|San Benignu de Cuni]] †<br />[[Stasiùn de Centallu|Centallu]]|Staçión sucesîva=}} {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni|Savijàn-Salüssu-Cuni]]|PK=75+680|Direçión 1=[[Savijàn]]|Direçión 2=|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Rossi|Roata Rossi]] †<br />[[Stasiùn de Büsca|Büsca]]|Staçión sucesîva=}} }} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie do Piemónte|Cuni]] t39p1ite084e1vwf09rr77o1139wstv 269664 269659 2026-05-11T18:53:55Z N.Longo 12052 /* Interscangi */ + 269664 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Staçión feroviària |nómme = Cuni |âtri_nómmi = <div style="text-align:center;">{{It}} ''Cuneo''</div> |inmàgine = Stazione di Cuneo (2).jpg |didascalîa = <div style="text-align:center;">Vista du fabricàu da stasiùn</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |stâto = ITA |var-localitæ = Lucalitè |var-cordinæ = Curdinè |var-lìnie = Linee |lìnia = [[feruvìa Fusàn-Cuni]], [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìa Cuni-Vintimìa]], [[feruvìa Munduvì-Cuni]], [[feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni]], [[feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]] |var-tîpo = Tipu |tîpo = Stasiùn in superficie, passante |var-stâto_d'ûzo = Stàttu d'üsu |stâto_d'ûzo = Duve(r)â |var-gestô = Gestû |var-ativaçión = Ativasiùn |ativaçión = [[1937]] |var-colìsse = Bina(r)i |colìsse = 6 |var-interscàngi = Interscangi |interscàngi = Curiêre ürbâne e interürbâne, tascì }} A '''stasiùn de Cuni'''<ref group="n.">''Štasiun dë Cuni'' in [[Lengua brigašca|brigascu]], ''Gare de Coni'' in [[Lengua françéise|fransese]]</ref> (''Stazione di Cuneo'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]], dìta ascì de ''Cuneo Altipiano'') a l'è ina [[staçión feroviària|stasiùn feruvia(r)ia]] du [[Piemonte|Piemunte]] ch'a se tröva in sce [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|feruvìe Cuni-Vintimìa]], [[Feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni|Cuni-Savijàn]], [[Feruvìa Cuni-Munduvì|Cuni-Munduvì]] (serâ au traffegu dau [[2012]]) e [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu|Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu]] (fina du [[1960]]). Duvèrta a partì dau [[1887]], a funsiuna cumme stasiùn feruvia(r)ia pe'u cumün de [[Cuni]], sêde da sò [[Provinsa de Cuneo|pruvinsa]]. == Sto(r)ia == A primma prìa du cumplessu a l'è stèta missa ai 22 de setèmbre du [[1913]]<ref>{{Çitta publicaçión|ànno=1913|méize=utubre|tìtolo=Ferrovie|revìsta=Rivista mensile del Touring Club Italiano|p=II|léngoa=IT|url=https://web.archive.org/web/20160304141504/http://repository.digitouring.it/tciir/testi/reader/IT-MI0332_TCI-BR0000019#page/804/mode/2up}}</ref>, cu'a stasiùn ch'a l'è intrâ in servissiu ai 7 de nuvèmbre du [[1937]] asemme aa növa linea Madònna de l'Urmu-Cuni-Burgu San Darmàssu, ch'a l'ha piàu u pòstu da [[Feruvìa Cuni-Boves-Burgu San Darmàssu|linea veggia vìa Cuni Gessu-Boves-Burgu San Darmàssu]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ferrovie dello Stato|tìtolo=Circolare Compartimentale del Compartimento di Torino 54/1937|léngoa=IT}}</ref>. L'impiantu u l'è stètu inaugü(r)àu aa presènsa du Ministru de Cumünicasiùi, l'[[Antonio Stefano Benni]]<ref>{{Çitta|Collidà, Gallo & Mola, 1982|p. 180}}</ref>. U cantautû [[Gianmaria Testa]], che ciü da sò ativitè cu'a müxica de mestê u l'é(r)a in feruvê, u l'è stètu u cappustasiùn pròpiu de Cuni. == Impianti == {{Seçión vêua}} == Muvimèntu == {{Seçión vêua}} == Servissi == {{Seçión vêua}} == Interscangi == * {{Scìnbolo|Aiga bus inv.svg}} Curiêre du Consorzio Granda Bus du trasportu pübbricu lucâle da [[Provinsa de Cuneo|pruvincia de Cuni]]. * {{Scìnbolo|Aiga taxi inv.svg}} Tascì. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Franco Collidà|outô2=Max Gallo|outô3=Aldo A. Mola|tìtolo=CUNEO-NIZZA Storia di una ferrovia|url=https://www.google.com/books/edition/Cuneo_Nizza/BTjuGwAACAAJ|ànno=1982|editô=Cassa di Risparmio di Cuneo|çitæ=Cuni|léngoa=IT|cid=Collidà, Gallo & Mola, 1982}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Navbox ferovîa |Nómme = [[Cuni]] |var-staçión_de_prìmma = Stasiùn de primma |var-staçión_de_dòppo = Stasiùn de dòppu |Staçión sucesîva = [[Staçión de Borgo San Dalmazzo|Burgu San Darmàssu]] |PK = 0+000 |var-direçión = Diresiùn |Direçión 2 = [[Ventemiglia|Vintimìa]] |var-ferovîa = Feruvìa |Lìnia = [[Feruvìa Cuni - Vëntëmigl'|Cuni-Vintimìa]] |âtro = {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Cuni-Munduvì|Cuni-Munduvì]]|PK=0+000|Direçión 1=|Direçión 2=[[Munduvì]]|Staçión precedénte=|Staçión sucesîva=[[Stasiùn de Cuni Gessu|Cuni Gessu]]}} {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Fusàn-Cuni|Fusàn-Cuni]]|PK=75+680|Direçión 1=[[Fusàn]]|Direçión 2=|Staçión precedénte=[[Stasiùn de San Benignu de Cuni|San Benignu de Cuni]] †<br />[[Stasiùn de Centallu|Centallu]]|Staçión sucesîva=}} {{Navbox ferovîa/âtro|Lìnia=[[Feruvìa Savijàn-Salüssu-Cuni|Savijàn-Salüssu-Cuni]]|PK=75+680|Direçión 1=[[Savijàn]]|Direçión 2=|Staçión precedénte=[[Stasiùn de Rossi|Roata Rossi]] †<br />[[Stasiùn de Büsca|Büsca]]|Staçión sucesîva=}} }} [[Categorîa:Staçioìn feroviàrie do Piemónte|Cuni]] 5ihh3n1g2oeuisuoe5rpzsggtsd04ne Parcu Natürale Regiunale de Portufin 0 32697 269661 269341 2026-05-11T18:43:21Z N.Longo 12052 wl 269661 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:Mappa Parco naturale regionale di Portofino.jpg|miniatura|Mappa du Parcu Natürale Regiunale de Portufin]] U '''Parcu Natürale Regiunale de Portufin''' (''Parco Naturale Regionale di Portofino'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün'area natürale prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]], a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante. L'ente du parcu, creou pe lezze 1251 du 20 de zügnu du [[1935]] e de cumpetensa da [[Liguria|Regiun]] dau [[1975]], u l'é furmou dai cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], cu'a sö sede ch'a l'é a Santa Margaita. Se speta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale. == Teritoiu == U parcu u s'estende pe 18&nbsp;km² de tera e 13&nbsp;km² de costa, tantu ch'u l'é l'area de costa prutetta ciü a setentriun de tüttu u [[Mâ Mediterraneo|Mediteraneu]] de punente. L'ente du parcu u mantegne e indicasiuin e in sicüressa üna rè de ciü de 80&nbsp;km de senté<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/98|tìtolo=Il Parco|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. U cunfin du Parcu u cure lungu a cresta du [[Munte de Portufin]], tra [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e [[a Vetta de Portufin]], mentre e tere ciü a levante, levou quelle de [[Allega]], fan parte de [[San Luensu da Costa]], in tu cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. == Storia == [[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Ente Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]|sinistra]] In sce a costa du [[Munte de Portufin]] u l'ea previstu, in ti [[Anni 1930|anni Trenta]], a custrusiun de üna stradda ch'a lighesse [[Camuggi]] cun [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], vusciüa daa [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa de Zena]] e dau Prefettu. U guvernu u l'ha però blucou stu prugettu e in cangiu l'é stetu purtou avanti üna pruposta pe prutezze ste tere. In tu [[1935]], cu'a lezze 1251, u l'é stetu dunque creou l'Ente Parcu Munte de Portufin (''Ente Parco Monte di Portofino''), pe prutezze 1.061 ettari spartii fra i Cumüni de Camuggi, de Portufin e de Santa Margaita<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/147|tìtolo=Ente|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Cumme l'é nasciüu e Regiuin, cu'u pasaggiu de puteri a ste lì, a lezze 70 du [[1975]] a l'ha fetu pasà de cumpetensa u parcu aa Regiun. In tu [[1978]] u l'é stetu dunca supressu l'Ente Parcu e u l'é nasciüu ufisialmente u Parcu Natürale Regiunale du Munte de Portufin. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè (Italia)|Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]] pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantasinqu'anni daa fundasiun du parcu, u l'é stetu prupostu d'azunzilu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]]<ref>{{Çitta web|url=http://ilsecoloxix.ilsole24ore.com/p/levante/2010/02/08/AM9vbGMD-portofino_unesco_patrimonio.shtml|tìtolo=Portofino nel patrimonio UNESCO|dæta=8 frevà 2010|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>, ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]<ref>{{Çitta web|url=https://genova.repubblica.it/cronaca/2011/04/05/news/portofino_la_beffa_dell_unesco_il_governo_dimentica_la_candidatura-14506242/|tìtolo=Portofino, la beffa dell'Unesco il governo dimentica la candidatura|outô=Michela Bompani|dæta=5 arvì 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. In tu [[2024]] u s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de alargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se aspeta u pasaggiu definitivu a parcu nasiunale. == Piante e bestie == [[Immaggine:Capra sul Sentiero 2.jpg|miniatura|Üna crava in tu parcu]] E [[Plantae|piante]] che crescian in tu parcu sun quelle tipiche da regiun mediteranea, cun di boschi de [[Castagnu|castagni]], [[Nisöa|nisöe]], [[Carpe neigru|carpi neigri]], [[pin]], [[Erxu|erxi]], [[armuin]] e [[Uriva (cianta)|erbi d'oie]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/22|tìtolo=La Vegetazione|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'e [[Animalia|bestie]], gh'é benben d'[[Aves|oxelli]]: fra i ciü cumüni e quelli che se veddan de ciü gh'é u [[pecettu]], a [[testaneigra]], u [[frenguellu]], l'[[öggiurussu]], a [[Parisêue (Paridae)|parisöa]], u [[merlu]], a [[gazann-a]], u [[turtuelun]] e u [[Columba palumbus|culassu]]. U gh'é poi de oxelli predatui cumme u [[farcu peregrin]], u [[farchettu]] e l'[[agugia neigra]], che fan u niu finn-a in sce scügee ciü erte. Fra i oxelli de mà u gh'é ancun l'[[ochin fratin]], l'[[Oca ciapæa|oca ciapea]], a [[Rondaninn-a de mâ (Sterna Hirundo)|rundaninn-a de mà]] e a [[sula]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/enparprtfn/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/24|tìtolo=La Fauna|outô=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Pe'i [[Amphibia|anfibbi]] gh'é u [[scilvestru]], a ''[[Salamandrina perspicillata]]'', u ''[[Speleomantes strinatii]]'' (ch'u se tröva in te grotte e in ti posti freschi e ben ümmi), a ''[[Hyla meridionalis]]'' (pe'u ciü zü a [[Nuzegu]] e de d'atu aa [[Cà de l'Ou]]), u [[baggiu]], a [[Rana dalmatina|rana ''dalmatina'']] e a [[rana di Apenin]]<ref name=":0" />. Fra i [[Reptilia|rettili]] se pöan ricurdà u [[scurpiun]] (tantu [[Tarentola mauritanica|quellu cumüne]] che ''[[Hemidactylus turcicus]]''), a [[Grigua de müage|grigua]] dita "de müage", u [[lagö]], a [[sangueggia]] e de bisce cumme ''[[Coronella girondica]]'', ''[[Zamenis longissimus]]'' e ''[[Hierophis viridiflavus]]'', ciü de bisce d'egua cumme ''[[Natrix helvetica]]'' e ''[[Natrix maura]]'' da vixin ai fussuei e in ti sciti ümii. In ta culesiun du [[Müseu de storia natürale "Giacomo Doria"]] gh'é cunservou u campiun d'üna grigua da specie ''[[Timon lepidus]]'' truvou in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] tra [[Nuzegu]] e [[Portofin|Portufin]], ch'u l'é o in erure in ta registrasiun o a testimuniansa d'üna qualitè de grigua che ancö a l'é estinta in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]]<ref name=":0" />. U [[Pòrco sarvægo|porcu sarvegu]], ben ch'u ne segge cuntrulou u nümeru, u l'ariva a de densitè ciütostu erte, e gh'é stetu spesse votte de pruteste dae gente che stan in sciu prumuntoiu. De ciù, nu manca a [[vurpe]], u [[tasciu]], u [[risö]] e [[Foin|fuin]]. De interesante u gh'é ancun a prezensa da [[vinvera russa]], ch'a se pö vedde spessu in ti sciti in giu a u [[faru de Portufin]]. Daa fin di [[Anni 1980|anni Otanta]], in tu parcu sun stete liberè ascì de [[Crava|crave dumesteghe]]<ref name=":0" />. == Lucalitè == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Punta Chiappa vista dal sentiero da San Rocco per Case Mortola.jpg|Punta Ciappa dau senté fra [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] e [[A Murtua (Camuggi)|A Murtua]] Monte Campana dal sentiero tra Batterie e San Fruttuoso.jpg|U "Munte Campann-a" Cala dell'oro dall'alto.jpg|A [[Cà de l'Ou]] Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A ''Costa del Termine'' dau mà Località Passo del bacio.jpg|U "Passu du Baxu" </gallery> Ün gran nümeru de lucalitè e de posti d'interesse du parcu u se tröva in tu teritoiu du Cumüne de [[Camuggi]]. E due intrè ciü impurtanti pe'u parcu, partindu a pé o cu'i mezi dau centru da sitè, se trövan in curispundensa de frasiuin d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Daa primma, pe mezu d'ün rastellu e d'üna scainà, s'ariva au cumplessu de l'[[Hotel Portofino Kulm (Camuggi)|Hotel Kulm]], üna strutüa liberty di primmi du [[XX secolo|Növesentu]] che pe di anni a l'é steta ünn-a de ciü in vista in te tütta l'[[Italia]]. Pasou de fiancu de l'[[Trasmetitù de Portufin|antenna tele-radiufonica]], s'ariva in sci[[A Vetta de Portufin (Camuggi)|a Vetta de Portufin]], dunde gh'é de vilette che ancö sun au servissiu du ripetitù ma che üna votta ean de strutüe de l'hotel e, doppu, a sede d'ün cumandu di Carabiné. Poi se finisce in Gaixella, numme che de votte u l'é detu finn-a ae vilette vixinn-e au trasmetitù, de dunde se deramman quattru senté. Ün de questi u chinn-a versu levante in tu paize de [[San Luensu da Costa]], mentre ün atru u menn-a, a punente, au paize de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. De lì partan atre vie che se ligan turna cu'u tersu senté, quellu de süd-ovest pe'e [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], mentre a süd-est gh'é l'ürtima diresiun, e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté che da Gaixella u va pe San Roccu u passa finn-a pe'i Galletti, duve pe'u senté se ghe tröva de strutüe de müage e ceramica pitüè cumme stasiuin da Via Crucis, travaggiu du pitù Del Pozzo e che partan d'in tu sagrou da [[Gexa de San Roccu (Camuggi)|gexa de San Roccu]]. Ciü che a stradda pe'[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], daa gexa u va avanti ün senté che, arivou dae cà in là zona du Poggiu e de Pegu, u se deramma. Da üna parte u chinn-a versu u mà, pasandu pe [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] e a sö [[Gexa de San Nichiozu (Camuggi)|gexa]], pe'[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]] cu'a lucalitè du Muin e arivandu finn-a a [[Punta Ciappa (Camuggi)|Punta Ciappa]], puntu ciü a punente de l'[[Area Marinn-a Prutetta de Portufin|Area Marinn-a Prutetta]]. Da l'atra parte, u senté u va avanti in sciu [[Munte de Portufin|Munte]] pasandu pe'[[A Murtua (Camuggi)|a Murtua]], ürtima lucalitè ch'a gh'agge ancun di abitanti. Arivou in scia cruxea de Fornelli, u senté u va avanti pe'a via ch'a l'ea dövia dau [[Regiu Ezercitu Italian|Regiu Ezercitu]] e poi daa [[Wermacht]] pe arivà dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]], üna furtificasiun ch'a duveiva servì pe'a difeiza du mà davanti au [[Pòrto de Zena|portu de Zena]]. <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Passaggio in ferrata.jpg|A via de Cadenn-e Sentiero da San Rocco a San Niccolò.jpg|U senté da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] a [[San Nichiozu (Camuggi)|San Nichiozu]] Sentiero portofino vetta.jpg|Senté in sci[[a Vetta de Portufin]] Sentiero tra Pietre Strette e San Fruttuoso 1.jpg|U senté tra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] Sentiero da Pietre Strette per Semaforo Vecchio e Semaforo Nuovo.jpg|U senté tra e Prie Streite e i semafuri </gallery> D'in te [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] partan duì senté, che però in caxu de tempu grammu o atru periculu vegnan seré da l'Ente Parcu. U primmu, ch'u custezza u mà, u passa pe'u "Munte Campann-a"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Monte Campana''</ref>, u "Passu du Baxu"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Passo del Bacio''</ref>, a "Via di Tübbi"<ref group="n.">Dau numme ufisiale de ''Via dei Tubi''</ref> e ascì pe' u sentè de Cadenn-e, duve u gh'é ün derüu a piccu in sciu mà che, pe atraversalu, gh'é stetu missu üna cadenn-a lungu u senté. De de lì, se passa de d'atu a [[Cà de l'Ou]], duve u l'é vietou intraghe, pe muntà sciü finn-a in simma aa ''Costa del Termine'' e chinà, a l'ürtimu, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. L'atru senté, invece, u munta sciü dae [[Baterie de Punta Ciappa (Camuggi)|Baterie]] versu u [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], üna vegia stasiun du telegrafu, pe zunzise aa Toca cun ün atru senté ch'u ne vegne da Fornelli. Daa Toca u senté u va avanti versu levante pasandu pe'u Pertüzu di Croi, duve u se zunze cu'i senté che menn-an versu [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. Muntandu aa Toca, invece, se passa pe'i sciti de Sequoie, Staggiu e Paradizu, duve se pö arivà a Gaixella e a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o andà avanti versu u [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], üna stasiun pe'e cumünicasiuin custruia da l'ezercitu du [[Napolion Bonaparte|Napuliun]] a l'imprinsippiu de l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. Da vixin ae Prie Streite, ün pasaggiu streitu fra di scöggi duve se trövan de tracce de custrusiuin döviè in moddu nu custante, se zunzan insemme i senté che ne vegnan da Gaixella, dau Pertüzu di Croi e dau [[Semafuru Vegiu (Camuggi)|Semafuru Vegiu]], pe chinà dunque, custezandu e Bocche, a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. I ürtimi punti impurtanti in tu teritoiu de [[Camuggi]] se trövan pocu au de là de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e sun diti de ''Base O'', ''Piano del Capo'', ''Ghidelli'' e ''Felciara'', cuscì cumme u percursu fra e Prie Streite e [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]]. U senté fra e Prie Streite e ''Felciara'' u porta invece a ''Castelluccio'' e ae Bocche, in tu teritoiu du Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] cuscì cumme u ''Monte Pollone'' e a vetta in simma ae Bocche<ref group="n.">Ufisialmente ''Monte delle Bocche''</ref>. Da st'ürtimu passa u senté che dau parcu u porta versu e cà de Santa Margaita misse lungu ''Via Costasecca'' e ''Via Costamezzana''. In tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]] se tröva i sciti de ''Piano del Capo'', Rufinà e ''Crocetta'', duve se pö arivà da ''Piano del Capo'', da ''Ghidelli'' e dae Bocche e che g'han da vixin e lucalitè, cun cà, de ''Olmi'', ''Sant'Isidoro'', ''Coppelli'' e Gassetta. Versu setentriun, pasou a Baia de [[Niasca (Santa Margaita)|Niasca]], e frasiuin de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]], [[Pedale (Santa Margaita)|Pedale]] e [[Nuzegu (Santa Margaita)|Nuzegu]] sun sutta a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a marcà i cunfin fra Parcu e u restu du Cumüne. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.parcoportofino.it/hh/index.php|tìtolo=Ente Parco Naturale Regionale di Portofino|léngoa=IT}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Àree protètte]] 22tfvuha6kfph6xg3y7g8ibigcj3rrb Area Marinn-a Prutetta de Portufin 0 32698 269660 269342 2026-05-11T18:37:49Z N.Longo 12052 trad, scumpartii dau sciù Cavagnaro 269660 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:PromontorioPortofinoZone.png|miniatura|Mappa de l'Area Marinn-a Prutetta de Portufin]] L''''Area Marinn-a Prutetta de Portufin''' a l'é üna zona de mà prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]] a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante. L'ente, creou cun decretu du Ministeru de l'Ambiente du 26 d'arvì du [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/chi/statuto-e-regolamenti/decretoistitutivo.pdf|tìtolo=Decreto istitutivo|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref> e de cumpetensa da regiun, u g'ha a sede a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e u se cumpunn-e di Cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Sitè Metrupulitann-a de Zena]] (primma da [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa]]) e da l'[[Universcitæ di Studdi de Zena|Üniverscitè di Stüddi de Zena]]. S'aspeta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale. == Teritoiu == L'area prutetta a se spande fra e rive sutt'egua du [[Munte de Portufin|prumuntoiu de Portufin]] e i sö bordi. In tu detaggiu, l'area a cumprende tütta a costa tra e ciazze, averte ai bagnanti, de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], levou trei canè in curispundensa d[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e de [[Portofin|Portufin]] che permettan l'intrà ae barche ciü che de mettise a l'ancua e de faghe u bagnu. In te tütta a zona l'é vietou ae barche a navegasiun libera e de ancuase, e a caccia e a catüa di pesci e de piante, cuscì cumme e imersciuin a cuntattu cu'u fundu du mà. U teritoiu de l'area u l'é spartiu in te trè zone de prutesiun, dite A, B e C<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/chi/statuto-e-regolamenti/regolamentoportofinoMinistero.pdf|tìtolo=Regolamento di esecuzione e di organizzazione dell'AMP di Portofino|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. A Zona A, a cuscì dita riserva integrale, a cumprende a parte de mà drentu aa [[Cà de l'Ou]], marcà daa Punta da Turetta e daa Punta du Büsegu. In te st'area chi, l'intrà a l'é vietà du tüttu, tantu pe mà che pe tera, levou che pe'e ativitè de sucursu e de riserca scientifica, cun auturizasiun<ref name=":0" />. A Zona B, dita de riserva generale, a cröve a parte de meridiun de l'area prutetta, quella tra Punta du Cau in tu Cumüne de Portufin e [[Punta Ciappa]] in tu Cumüne de Camuggi, levou ün pasaggiu pe arivà in ta baia de San Fertuzu e a baia mexima. A pesca spurtiva a l'é permissa in ta Zona B sulu che ai rexidenti e ai centri pe'e imersciuin auturizè, cun auturespiratù a aia. Sulu da vixin a Punta Ciappa, au Dragun e aa Cumbea u l'é permissu de fà u bagnu e de imersciuin daa riva. In te sta parte de mà se ghe tröva a statua, de brunzu, du Cristu di Abissi<ref name=":0" />. A Zona C a l'é quella da riserva parsiale, ch'a cumprende e due pursiuin de costa ciü a punente e ciü a levante, saieva a dì u toccu tra Punta Ciappa, A Fuxe e Camuggi, levou u pasaggiu pe' arivà aa Fuxe, mentre da l'atra parte u se spande tra a Punta du Cau e u portu de Portufin e da questi chi versu a ciazza de [[Pagi]] (levou u canà pe l'intrà au portu) e a Punta du Pedale. In ta zona C l'é permissu e ativitè sutt'egua, de faghe u bagnu e, cun di cuntrolli, a pesca spurtiva ascì<ref name=":0" />. == Storia == [[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Area Marinn-a e du Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]]] L'Ente du Parcu de Portufin, cuscì cumme a sö evulusiun in [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale Regiunale]], u cumprende sulu che a parte de tera du [[Munte de Portufin]], sensa interesà u mà cu'u bagna, ch'u l'é prutettu da de sö regule. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'Area Marinn-a Prutetta pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantesinque anni daa fundasiun du parcu, l'é stetu prupostu d'azunze u parcu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]], ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]. In tu [[2024]] s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de allargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se speta u pasaggiu definitivu pe'a creasiun du parcu. == Piante e bestie == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Paramuricea clavata.jpg|Da gurgonia russa, ''[[Paramuricea clavata]]'', in tu mà de Portufin Eunicella cavolinii.jpg|A ''[[Eunicella cavolinii]]'', üna gurgonia giana, a Portufin </gallery> In te l'area prutetta se trövan di pruei de aiga ''[[Posidonia oceanica]]'', che crescian a nu ciü de 40 metri de prufunditè, in simma a di fundali d'ainin ben inlüminè. In te sti pruei ghe trövan riparu benben de bestie, cumme u gran musculu da ''[[Gnacchera|Pinna nobilis]]'', a cuscì dita gnacchera, ch'a l'é üna specie menasà daa sö caccia pe'i culesiunisti e dae moutie c'han purtou aa morte d'ün gran nümeru de ste bestie<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/dove/ambienti-marini-costieri/le-praterie-di-fanerogame-marine|tìtolo=Le praterie di fanerogame marine|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Ciü in bassu, in simma a di fundi düi, ghe cresce pe cuntra du curallu. Lì se ghe tröva de aighe che se sun adatè a de cundisiuin de poca lüxe, cumme e aighe verdi ''[[Halimeda tuna]]'' e ''[[Flabellia petiolata]]'' e l'aiga russa ''[[Peyssonnelia squamaria]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/|tìtolo=Il coralligeno|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Au livellu de questi ghe cresce ascì de [[Gorgonia|gurgonie]], surviatüttu quelle russe (''[[Paramuricea clavata]]'') e quelle giane (''[[Eunicella cavolinii]]''). Sti ambienti patiscian u muntà de temperatüe, fetu ch'u porta ste bestie a muì, ciü che a pesca. Ün stüddiu u l'ha truvou che in te l'area prutetta u 51% fra e russe e u 36% de giane u l'é stetu curpiu da di arneixi pe pescà, a densitè de culonie l'é ligà in moddu streitu a quant'a l'é forte a pesca in te ün sertu scitu. Cunsciderou tütti sti prublemi, u l'é ben impurtante gestì cumme se deve e ativitè de l'ommu in moddu da prutezze sti ambienti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=F. Betti, G. Bavestrello, M. Bo, G. Ravanetti, F. Enrichetti, M. Coppari, V. Cappanera, S. Venturini e R. Cattaneo-Vietti|dæta=1 arvì 2020|tìtolo=Evidences of fishing impact on the coastal gorgonian forests inside the Portofino MPA (NW Mediterranean Sea)|revìsta=Ocean & Coastal Management|volùmme=Vul. 187|léngoa=EN|url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0964569120300156?via%3Dihub}}</ref>. == Lucalitè == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Panorama del promontorio di Portofino visto dal mare di fronte alla Cala dell'oro.jpg|Vista da [[Cà de l'Ou]] dau mà Immaggine:Punta Portofino (Portofino).jpg|A Punta du Cau, [[Portofin|Portufin]] </gallery> Daa tradisiun e dai pescuei ne vegne tanti nummi de scöggi, grotte e punte du prumuntoiu, che in parte sun ancun döviè pe'e ativitè d'ancö, surviatüttu cu'e imersciuin. In scia costa a levante de [[Punta Ciappa]] se tröva üna grotta dita a Grotta di Gambai, mentre ciü avanti gh'é a Secca de l'Izuela, ün scöggiu cianellu tüttu sutt'egua. Dapoi se ariva aa Grotta de l'Eremittu, che pe üna storia du postu a saieiva steta a cà d'ün eremittu, e i sö resti saieivan cunservè in ta gexa da Rüa cumme reliquie de San Giuvanni. Cun l'andà avanti versu levante, se passa dunque aa Punta du Büsegu che, cu'a Baracca e a Punta da Turetta, furman a [[Cà de l'Ou]]. Pe üna storia, u numme de stu scitu u ne vegne dai tempi du cursà türcu Dragut, che chi u gh'avieva ascuzu ün tezou e truvou rifügiu, cu'a vivagna d'egua ch'a gh'é ch'a saieiva steta dövià tantu dai türchi che dai cuntrabandé. U numme da Turetta u ne vegne daa prezensa d'üna ture de guarda, feta costruì in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] daa [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] pe cuntrastà u sfrouxu e i piratti<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione|tìtolo=Siti immersione|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Doppu gh'é a Punta de l'Indian, cu'i sö scöggi erti ch'a ricorda a faccia d'ün pellerussa, pe arivà dunca a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], duve gh'é a famuza abasia e a statua du Cristu di Abissi. Chi, duve u l'ariva u vapurettu pe Camuggi, l'é permissu de atracà e se tröva üna ciazza picinn-a, e l'imersciun ch'a l'é permissa in ta zona du Dragun e da Cumbea ascì. Doppu se incuntra a Secca "Gonzatti", a Secca Carega (ch'a piggia u numme daa sö furma), e a Targa Gonzatti, missa a regordu du Dario Gonzatti, mortu chi in tu [[1947]] mentre ch'u nüava sutt'egua. Poi, u Scöggiu du Rouiö, u l'é ditu anche u Scöggiu "Andrea Ghisotti", numme in memoia de ün futografu sutt'egua<ref name=":1" />. De de lì, se va avanti versu a Testa du Liun, che a ricorda ün liun cu'a bucca averta, pe arivà in tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]], cu'u Scöggiu ''del Diamante'' e a Cala di Ingreixi, postu frequentou dai türisti ingreixi finn-a da l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. In sciu fundu du mà in ta zona dita du Rüfinà gh'é u relittu da ''Mohawk Deer'', üna nave da caregu americann-a du [[1896]] che in tu [[1967]], alantù cu'a bandea du [[Canada]], a l'é afundà a piccu. Ciü avanti, se incuntra e Fasce<ref>Ufisialmente ''Cala del Prato''</ref>, a Cà Vexinà, a zona de Vitrà e a Cà du Scindicu, Punta de l'Artà, a riva au de sutta da [[Gexa de San Zorzu (Portufin)|gexa de San Zorzu]] e dunque a Punta du Cau. Au de là du Scindicu, pasou u portu de Portufin, se tröva ancun a Baia du Canun, Punta Caiega e a Baia de Niasca. Pe l'ürtimu, in tu Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se incuntra a ciazza de Pagi, a Sarvea e Punta du Pedale, in scia fin de l'area de mà prutetta<ref name=":1" />. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/|tìtolo=Scitu ufisiale|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Àree protètte]] mx0ku9dy58gi1xd9o22pnlqiql1rh7x 269662 269660 2026-05-11T18:44:16Z N.Longo 12052 p'aura 269662 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[Immaggine:PromontorioPortofinoZone.png|miniatura|Mappa de l'Area Marinn-a Prutetta de Portufin]] L''''Area Marinn-a Prutetta de Portufin''' a l'é üna zona de mà prutetta da [[Liguria|Ligüria]], missa in ta [[Rivêa de Levànte|Rivea de Levante]] a üna trentenn-a de chilometri da [[Zena]], in sci cunfin tra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], a punente, e u [[Gurfu du Tigülliu]], a levante. L'ente, creou cun decretu du Ministeru de l'Ambiente du 26 d'arvì du [[1999]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/chi/statuto-e-regolamenti/decretoistitutivo.pdf|tìtolo=Decreto istitutivo|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref> e de cumpetensa da regiun, u g'ha a sede a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e u se cumpunn-e di Cumüni de [[Camuggi]], [[Portofin|Portufin]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], da [[Çittæ metropolitann-a de Zena|Sitè Metrupulitann-a de Zena]] (primma da [[Provìnsa de Zêna|Pruvinsa]]) e da l'[[Universcitæ di Studdi de Zena|Üniverscitè di Stüddi de Zena]]. S'aspeta ascì u ricunuscimentu a Parcu Nasiunale. == Teritoiu == L'area prutetta a se spande fra e rive sutt'egua du [[Munte de Portufin|prumuntoiu de Portufin]] e i sö bordi. In tu detaggiu, l'area a cumprende tütta a costa tra e ciazze, averte ai bagnanti, de [[Camuggi]] e de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], levou trei canè in curispundensa d[[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], de [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e de [[Portofin|Portufin]] che permettan l'intrà ae barche ciü che de mettise a l'ancua e de faghe u bagnu. In te tütta a zona l'é vietou ae barche a navegasiun libera e de ancuase, e a caccia e a catüa di pesci e de piante, cuscì cumme e imersciuin a cuntattu cu'u fundu du mà. U teritoiu de l'area u l'é spartiu in te trè zone de prutesiun, dite A, B e C<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/chi/statuto-e-regolamenti/regolamentoportofinoMinistero.pdf|tìtolo=Regolamento di esecuzione e di organizzazione dell'AMP di Portofino|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. A Zona A, a cuscì dita riserva integrale, a cumprende a parte de mà drentu aa [[Cà de l'Ou]], marcà daa Punta da Turetta e daa Punta du Büsegu. In te st'area chi, l'intrà a l'é vietà du tüttu, tantu pe mà che pe tera, levou che pe'e ativitè de sucursu e de riserca scientifica, cun auturizasiun<ref name=":0" />. A Zona B, dita de riserva generale, a cröve a parte de meridiun de l'area prutetta, quella tra Punta du Cau in tu Cumüne de Portufin e [[Punta Ciappa]] in tu Cumüne de Camuggi, levou ün pasaggiu pe arivà in ta baia de San Fertuzu e a baia mexima. A pesca spurtiva a l'é permissa in ta Zona B sulu che ai rexidenti e ai centri pe'e imersciuin auturizè, cun auturespiratù a aia. Sulu da vixin a Punta Ciappa, au Dragun e aa Cumbea u l'é permissu de fà u bagnu e de imersciuin daa riva. In te sta parte de mà se ghe tröva a statua, de brunzu, du Cristu di Abissi<ref name=":0" />. A Zona C a l'é quella da riserva parsiale, ch'a cumprende e due pursiuin de costa ciü a punente e ciü a levante, saieva a dì u toccu tra Punta Ciappa, A Fuxe e Camuggi, levou u pasaggiu pe' arivà aa Fuxe, mentre da l'atra parte u se spande tra a Punta du Cau e u portu de Portufin e da questi chi versu a ciazza de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]] (levou u canà pe l'intrà au portu) e a Punta du Pedale. In ta zona C l'é permissu e ativitè sutt'egua, de faghe u bagnu e, cun di cuntrolli, a pesca spurtiva ascì<ref name=":0" />. == Storia == [[Immaggine:Santa Margherita Ligure-palazzo sede parco e marina di Portofino.jpg|miniatura|A sede de l'Area Marinn-a e du Parcu, a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]]] L'Ente du Parcu de Portufin, cuscì cumme a sö evulusiun in [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale Regiunale]], u cumprende sulu che a parte de tera du [[Munte de Portufin]], sensa interesà u mà cu'u bagna, ch'u l'é prutettu da de sö regule. Dau [[2004]] u l'é stetu purtou avanti aa [[Camia di Depütè]] a pruposta de mette insemme u Parcu Regiunale cun l'Area Marinn-a Prutetta pe turnà a üna gestiun a livellu nasiunale. Doppu üna discusciun aa Camia du [[2007]], in tu [[2010]], ai settantesinque anni daa fundasiun du parcu, l'é stetu prupostu d'azunze u parcu ai sciti prutetti da l'[[UNESCO]], ma st'idea a l'é steta scartà daa cumisciun nasiunale in tu [[2011]]. In tu [[2024]] s'é turna cumensou a parlà du prugettu du parcu nasiunale, cu'a pruposta de allargalu a ünze cumüni ([[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Ciävai|Ciavai]], [[Cicagna]], [[Coëgia|Cuegia]], [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], [[Trebeugna|Trebögna]], [[Zoaggi|Zuagi]]), ma e divixuin pulitiche e de serti Cumüni han fetu turnà u prugettu in sci trei Cumüni uriginali. Aa giurnà d'ancö, se speta u pasaggiu definitivu pe'a creasiun du parcu. == Piante e bestie == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Paramuricea clavata.jpg|Da gurgonia russa, ''[[Paramuricea clavata]]'', in tu mà de Portufin Eunicella cavolinii.jpg|A ''[[Eunicella cavolinii]]'', üna gurgonia giana, a Portufin </gallery> In te l'area prutetta se trövan di pruei de aiga ''[[Posidonia oceanica]]'', che crescian a nu ciü de 40 metri de prufunditè, in simma a di fundali d'ainin ben inlüminè. In te sti pruei ghe trövan riparu benben de bestie, cumme u gran musculu da ''[[Gnacchera|Pinna nobilis]]'', a cuscì dita gnacchera, ch'a l'é üna specie menasà daa sö caccia pe'i culesiunisti e dae moutie c'han purtou aa morte d'ün gran nümeru de ste bestie<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/dove/ambienti-marini-costieri/le-praterie-di-fanerogame-marine|tìtolo=Le praterie di fanerogame marine|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Ciü in bassu, in simma a di fundi düi, ghe cresce pe cuntra du curallu. Lì se ghe tröva de aighe che se sun adatè a de cundisiuin de poca lüxe, cumme e aighe verdi ''[[Halimeda tuna]]'' e ''[[Flabellia petiolata]]'' e l'aiga russa ''[[Peyssonnelia squamaria]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/|tìtolo=Il coralligeno|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Au livellu de questi ghe cresce ascì de [[Gorgonia|gurgonie]], surviatüttu quelle russe (''[[Paramuricea clavata]]'') e quelle giane (''[[Eunicella cavolinii]]''). Sti ambienti patiscian u muntà de temperatüe, fetu ch'u porta ste bestie a muì, ciü che a pesca. Ün stüddiu u l'ha truvou che in te l'area prutetta u 51% fra e russe e u 36% de giane u l'é stetu curpiu da di arneixi pe pescà, a densitè de culonie l'é ligà in moddu streitu a quant'a l'é forte a pesca in te ün sertu scitu. Cunsciderou tütti sti prublemi, u l'é ben impurtante gestì cumme se deve e ativitè de l'ommu in moddu da prutezze sti ambienti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=F. Betti, G. Bavestrello, M. Bo, G. Ravanetti, F. Enrichetti, M. Coppari, V. Cappanera, S. Venturini e R. Cattaneo-Vietti|dæta=1 arvì 2020|tìtolo=Evidences of fishing impact on the coastal gorgonian forests inside the Portofino MPA (NW Mediterranean Sea)|revìsta=Ocean & Coastal Management|volùmme=Vul. 187|léngoa=EN|url=https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0964569120300156?via%3Dihub}}</ref>. == Lucalitè == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Panorama del promontorio di Portofino visto dal mare di fronte alla Cala dell'oro.jpg|Vista da [[Cà de l'Ou]] dau mà Immaggine:Punta Portofino (Portofino).jpg|A Punta du Cau, [[Portofin|Portufin]] </gallery> Daa tradisiun e dai pescuei ne vegne tanti nummi de scöggi, grotte e punte du prumuntoiu, che in parte sun ancun döviè pe'e ativitè d'ancö, surviatüttu cu'e imersciuin. In scia costa a levante de [[Punta Ciappa]] se tröva üna grotta dita a Grotta di Gambai, mentre ciü avanti gh'é a Secca de l'Izuela, ün scöggiu cianellu tüttu sutt'egua. Dapoi se ariva aa Grotta de l'Eremittu, che pe üna storia du postu a saieiva steta a cà d'ün eremittu, e i sö resti saieivan cunservè in ta gexa da Rüa cumme reliquie de San Giuvanni. Cun l'andà avanti versu levante, se passa dunque aa Punta du Büsegu che, cu'a Baracca e a Punta da Turetta, furman a [[Cà de l'Ou]]. Pe üna storia, u numme de stu scitu u ne vegne dai tempi du cursà türcu Dragut, che chi u gh'avieva ascuzu ün tezou e truvou rifügiu, cu'a vivagna d'egua ch'a gh'é ch'a saieiva steta dövià tantu dai türchi che dai cuntrabandé. U numme da Turetta u ne vegne daa prezensa d'üna ture de guarda, feta costruì in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] daa [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] pe cuntrastà u sfrouxu e i piratti<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/siti-immersione|tìtolo=Siti immersione|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}}</ref>. Doppu gh'é a Punta de l'Indian, cu'i sö scöggi erti ch'a ricorda a faccia d'ün pellerussa, pe arivà dunca a [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], duve gh'é a famuza abasia e a statua du Cristu di Abissi. Chi, duve u l'ariva u vapurettu pe Camuggi, l'é permissu de atracà e se tröva üna ciazza picinn-a, e l'imersciun ch'a l'é permissa in ta zona du Dragun e da Cumbea ascì. Doppu se incuntra a Secca "Gonzatti", a Secca Carega (ch'a piggia u numme daa sö furma), e a Targa Gonzatti, missa a regordu du Dario Gonzatti, mortu chi in tu [[1947]] mentre ch'u nüava sutt'egua. Poi, u Scöggiu du Rouiö, u l'é ditu anche u Scöggiu "Andrea Ghisotti", numme in memoia de ün futografu sutt'egua<ref name=":1" />. De de lì, se va avanti versu a Testa du Liun, che a ricorda ün liun cu'a bucca averta, pe arivà in tu teritoiu du Cumüne de [[Portofin|Portufin]], cu'u Scöggiu ''del Diamante'' e a Cala di Ingreixi, postu frequentou dai türisti ingreixi finn-a da l'[[XIX secolo|Öttusentu]]. In sciu fundu du mà in ta zona dita du Rüfinà gh'é u relittu da ''Mohawk Deer'', üna nave da caregu americann-a du [[1896]] che in tu [[1967]], alantù cu'a bandea du [[Canada]], a l'é afundà a piccu. Ciü avanti, se incuntra e Fasce<ref>Ufisialmente ''Cala del Prato''</ref>, a Cà Vexinà, a zona de Vitrà e a Cà du Scindicu, Punta de l'Artà, a riva au de sutta da [[Gexa de San Zorzu (Portufin)|gexa de San Zorzu]] e dunque a Punta du Cau. Au de là du Scindicu, pasou u portu de Portufin, se tröva ancun a Baia du Canun, Punta Caiega e a Baia de Niasca. Pe l'ürtimu, in tu Cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], se incuntra a ciazza de [[Pagi (Santa Margaita)|Paraggi]], a Sarvea e Punta du Pedale, in scia fin de l'area de mà prutetta<ref name=":1" />. == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/|tìtolo=Scitu ufisiale|outô=Area Marina Protetta di Portofino|léngoa=IT|vìxita=2026-04-10}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Àree protètte]] l1k9sv3h6o17yj57ggtttaxa9nyu0a1 Viturii 0 32725 269654 269653 2026-05-11T12:26:15Z Michæ.152 13747 269654 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inta èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'<nowiki/>''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'<nowiki/>''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de sénci scîti a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] t4k9j9v5p329loace818ad6sn6jjyjv 269655 269654 2026-05-11T12:29:34Z Michæ.152 13747 269655 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'<nowiki/>''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'<nowiki/>''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de sénci scîti a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'apricaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 8hkoaoxv9ivnr56eo880qayoykkq52v 269656 269655 2026-05-11T12:39:33Z Michæ.152 13747 269656 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de sénci scîti a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] ndecm5rbq10k71z1rtfs3xgrnc1b625 269657 269656 2026-05-11T13:04:09Z Michæ.152 13747 269657 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'<nowiki/>''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'<nowiki/>ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de sénci scîti a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] fhuaibgox5uqd7xewo2sac9by9tk1ds 269658 269657 2026-05-11T14:48:29Z Michæ.152 13747 erô grafico da formataçión de 'na seçión de testo 269658 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[Arbissœa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de terén sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref><ref>Pasquinucci 2019, p. 474</ref><ref>Petraccia 2019, pp. 167–168</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref>Piegdoń 2024, pp. 83–85</ref>. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>Petraccia 2019, p. 163</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>Pasquinucci 2019, pp. 478–479</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref>Petraccia 2019, pp. 158–159</ref>. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>Gaetano Poggi, Genoati e Viturii, p. 341</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pasquinicci, Marinella|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study". Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies. 7 (4): 466–481|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Piegdoń, Maciej|tìtolo="Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands". In Gremium. Studies in History, Culture and Politics|anno=2024|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Petraccia, Maria Federica|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols. pp. 133–169|anno=2019|léngoa=EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|anno=1900|léngoa=IT}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 7y8zii47pcceys6gotdwbnnob1kf3dh 269663 269658 2026-05-11T18:48:16Z N.Longo 12052 rangiau curscivu e mudelli 269663 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'&#8203;''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref name=":0">{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 158-159}}</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'&#8203;''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref name=":0" />. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref name=":0" />. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref name=":1">{{Çitta|Pasquinicci, 2019|p. 474}}</ref><ref name=":2">{{Çitta|Piegdoń, 2024|pp. 83-85}}</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'&#8203;''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'&#8203;''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'&#8203;''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de terén sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 167-168}}</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref name=":2" />. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|p. 163}}</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>{{Çitta|Pasquinicci, 2019|pp. 478-479}}</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref name=":0" />. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva vixìn a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>{{Çitta|Poggi, 1900|p. 341}}</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], 'n pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|outô=Marinella Pasquinicci|ànno=2019|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study|revìsta=Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies|volùmme=7|nùmero=4|pp=466-481|léngoa=EN|cid=Pasquinicci, 2019}} * {{Çitta publicaçión|outô=Maciej Piegdoń|tìtolo=Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands|revìsta=Gremium. Studies in History, Culture and Politics|ànno=2024|volùmme=18|léngoa=EN|cid=Piegdoń, 2024}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Federica Petraccia|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols.|ànno=2019|léngoa=EN|pp=133-169|cid=Petraccia, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|ànno=1900|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|léngoa=IT|cid=Poggi, 1900}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] ptsek2dsqyv3yq6xfafj9rpx6lw70c3 269667 269663 2026-05-11T22:27:49Z Michæ.152 13747 269667 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'&#8203;''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref name=":0">{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 158-159}}</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'&#8203;''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref name=":0" />. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref name=":0" />. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref name=":1">{{Çitta|Pasquinicci, 2019|p. 474}}</ref><ref name=":2">{{Çitta|Piegdoń, 2024|pp. 83-85}}</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'&#8203;''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'&#8203;''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'&#8203;''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de terén sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 167-168}}</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref name=":2" />. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|p. 163}}</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>{{Çitta|Pasquinicci, 2019|pp. 478-479}}</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref name=":0" />. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Pòggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva da-arénte a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>{{Çitta|Poggi, 1900|p. 341}}</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], in pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|outô=Marinella Pasquinicci|ànno=2019|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study|revìsta=Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies|volùmme=7|nùmero=4|pp=466-481|léngoa=EN|cid=Pasquinicci, 2019}} * {{Çitta publicaçión|outô=Maciej Piegdoń|tìtolo=Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands|revìsta=Gremium. Studies in History, Culture and Politics|ànno=2024|volùmme=18|léngoa=EN|cid=Piegdoń, 2024}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Federica Petraccia|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols.|ànno=2019|léngoa=EN|pp=133-169|cid=Petraccia, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|ànno=1900|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|léngoa=IT|cid=Poggi, 1900}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] tdtkzi9yf6wjuq55mlve3a56hsb90dw 269668 269667 2026-05-12T09:18:34Z Luensu1959 1211 Poggi - l'é megio lassä i nommi moderni comme son 269668 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} I '''Viturii''' ò '''Veiturii''' êan 'na tribù de [[Liguri Antighi|antîghi Lìguri]] ch'a stâva into Ponénte zenéize d'ancheu e inta [[Valadda do Ponçeivia|Ponçéivia]] de l'[[Etæ do færo]]. A capitâle di Viturii a saiéiva stæta ''Hasta Veituriorum'', ancheu [[Ôtri]], ch'a pìggia o nómme da sta tribù. Êan 'na ''gens adtributa'' de ''Genua'' ([[Zêna]]), ö sæ 'na génte sotomìssa a-o çéntro çitadìn federòu de [[Romma|Rómma]], e conprendéivan ciù sototribù locâli. [[File:TabulaPeutingeriana - cropped on Genoa 01.jpg|thumb|''Hasta (Veituriorum)'' in sciâ ''Tabula Peutingeriana'', identificâ co-a Ôtri d'ancheu, antîga capitâle di Viturii|centro]] == Nómme == Scibén che l'òrìgine do nómme di ''Viturii'' a rèsta scûa, o sufìsso ''-turi(i)'' o pâ êse comùn a quéllo de âtre popolaçioìn cómme i ''Esturi'', da-e pàrte de [[Borgo San Dalmasso|Bórgo Sàn Dalmàsso]] ([[Cuni|Cùnio]]), i ''Eguiturii'', inte l'èrta valàdda do [[Verdon|Verdón]], e-i ''Nemeturii'', inte l'èrta valàdda do Verdón ò inte quélla do [[Var]]<ref>Barruol 1969, pp. 282, 381</ref>. A tùtti i mòddi, into contèsto cèltico l'é atestòu ascì i nómmi de persónn-a ''Voturius''<ref>Vindolanda, Britannia: [https://romaninscriptionsofbritain.org/inscriptions/TabVindol180 Tab.Vindol. 180. Ink writing tablet]; nómme gentilìçio inta Gallia Narbonensis segóndo Mócsy, A. 1983</ref> ''Viturius'' ò ''Veturius''<ref>Vicus Nediensis, Germania superior: [https://edcs.hist.uzh.ch/en/document?edcs-id=EDCS-11000405 EDCS-11000405]</ref>, che poriéivan êse ligæ a-o pröto-indouropêo ''*weh₂t-'' "invexendòu, inspiròu, posedûo, furiôzo". O nómme da sototribù di ''Langates'' o l'é ligòu a-o topònimo de Langàsco, ancheu fraçión de [[Campomon|Canpomón]], 'n insediaménto documentòu scìnn-a da-a fìn do [[X secolo a.C.|X sécolo prìmma de Crìsto]]. O nómme do grùppo di ''Langates'' ò ''Langenses'' o saiéiva conligòu a-a bâze ''*langa'' "colìnn-a, formaçión de terén", atestâ inte di âtri topònimi. == Giögrafîa == O teritöio di Viturii o s'atrovâva tra quéllo di ''Docilii'' a ponénte, che stâvan tra [[D'Ätu d'Arbissöa|Arbisêua]] e-o [[Väze|Vâzin]], e quéllo di Genuates a levànte, che stâvan a-o de là do [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]]. A tribù a l'êa dónca spantegâ inte 'n'àrea conpréiza ciù o mêno tra [[Rensén]] e [[Cornigén]] ch'a s'aranpinâva in scê zöne di brìcchi de l'entrotæra, scìn a tocâ i teritöi di Statielli con capitâle ''Carystum'' ([[Acqui Terme|Àcqui]]) e di Dectunini con capitâle ''Derthona'' ([[Tortonn-a|Tortónn-a]]). A preçîza sudivixón de sototribù di Viturii a no l'é do tùtto ciæa e a l'é ànsi stæta discùssa da-i outoî ch'àn tratòu l'argoménto. In azónta a-i grùppi che stâvan in sciâ còsta in gîo a ''Hasta Veituriorum'' ([[Ôtri]]), ''Prata Veituriorum'' ([[Pra]]), ''Pyla Veituriorum'' ([[Pêgi]]) e ''Sextum'' ([[Sestri Ponente|Séstri]]), gh'êa de segûo a sototribù di Langates ò Langenses con çéntro a [[Langàsco]] e quélla di Mentovines ascì, con çéntro a [[Làrvego]]. Segóndo o Lamboglia faxéiva pàrte di Viturii i Odiates ascì, con çéntro a [[Oê]], i Dectunines, da-e pàrte de [[Libarna]], e-i Cavaturines, con çéntro a [[Gâvi]]. [[File:Agro pubblico e privato secondo Desimoni, 1864.jpg|thumb|I confìn de l'<nowiki/>''ager publicus'' e de l'&#8203;''ager privatus'' segóndo o Desimoni (1864)]] == Stöia == O nómme di Viturii o l'é atestòu inta ''Sententia Minuciorum'' riportâ in sciâ [[töa de brónzo do Ponçéivia|töa de brónzo da Ponçéivia]] datâ a-o [[117 a.C.|117 prìmma de Crìsto]], dónde se mensónn-a a lîte in scî confìn tra-i Viturii e-i ''Genuates''. Dòppo a conquìsta româna e a riorganizaçión do teritöio di [[Liguri Antighi|Lìguri]] vèrso o [[200 a.C.|200 prìmma de Crìsto]], i Viturii se són fîto scontræ co-i Genuates che controlâvan a çitæ de ''Genua'' ([[Zena|Zêna]]), aleâ de [[Romma|Rómma]]<ref name=":0">{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 158-159}}</ref>. A lîte a l'é scciupâ in caxón de tære che 'na vòtta êan di Viturii e ch'êan stæte confiscæ dòppo a seu sconfìtta: in pàrte sti terén gh'êan stæti dæti inderê da Rómma cómme ''ager privatus'', di quæ liâtri gh'avéivan o pìn posésso e poéivan ascì pasâli a-i seu sucesoî; in càngio, 'na porçión ciù grànde de l'&#8203;''ager publicus'' a l'êa in pàrte dæta a-i Genuates e in pàrte aseguâ a-i Viturii in càngio de 'n tribûto (''vectigal'') dovûo a Rómma pe mêzo di Genuates<ref name=":0" />. L'ouménto da popolaçión e di bezéugni agrìcoli o l'avéiva defæti sponciòu i Viturii a integrâ l'alevaménto de pêgoe e crâve co-a coltivaçión de gràn e foràggio e dónca a espàndise da-o seu çéntro a [[Ôtri]] vèrso levànte inte valàdde pe çercâ tære ciù fèrtili. Quésto o l'à portòu in particolâ i Viturii Langates, da-e pàrte de Langàsco, a scontrâse co-i Genuates, che çercâvan de mantegnî o domìnio econòmico in scê regioìn de l'entrotæra che Rómma a ghe garantîva. A scitoaçión a l'é preçipitâ quànde i magistræ Genuates àn giudicòu e inprexonòu di Viturii, con l'acûza d'avéi òcupòu de tære che liâtri consciderâvan de seu propietæ<ref name=":0" />. Pe regolâ a costión, i Genuates se són rivòlti a Rómma e-o Senâto o l'à nominòu doî àrbitri, i fræ Quintus Minucius Rufus e Marcus Minucius Rufus, discendénti do cónso ch'o l'avéiva conbatûo con sucèsso cóntra i Liguri inte l'entrotæra do [[197 a.C.|197 prìmma de Crìsto]] e ch'o l'êa stæto nominòu con tùtta probabilitæ seu protetô<ref name=":1">{{Çitta|Pasquinicci, 2019|p. 474}}</ref><ref name=":2">{{Çitta|Piegdoń, 2024|pp. 83-85}}</ref>. Cómme riportòu inta ''Sententia Minuciorum'', i mediatoî români àn inspeçionòu a valàdda e àn fisòu i confìn tànto de l'&#8203;''ager privatus'', a tæra privâ che i Viturii tegnîvan cómme propietæ sénsa dovéi pagâ nisciùnn-a tàscia, e l'&#8203;''ager publicus'', e tære comùn e coltivæ. I Viturii avéivan da pagâ tùtti i ànni 'n tribûto a Zêna pe servîse de l'&#8203;''ager publicus'': pe schêuve sta sómma, a seu asenblêa a poéiva acordâ o posésso tenporànio ò permanénte de terén sénci a-i Viturii ò a-i Genuates in càngio de 'na tàscia proporçionâle (''vectigal pro portione''), sénsa o dirìtto de sfratâ i abitànti che ghe s'êan insegiæ pe 'n çèrto perîodo<ref name=":1" /><ref name=":2" /><ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|pp. 167-168}}</ref>. I mediatoî români àn fisòu e scadénse pe l'aplicaçión de seu deçixoìn, àn stabilîo i conpénsci e-e sançioìn e àn garantîo l'amnistîa a-i Viturii inprexonæ da-i Genuates prìmma da resoluçión<ref name=":2" />. A senténsa emìssa da-i fræ Minucii a l'é stæta açetâ cómme inparçiâle e condiscendénte co-i Genuates, con confermâ i seu privilêgi sénsa danezâ i Viturii, co-o fìn d'aseguâ a riconçiliaçión<ref>{{Çitta|Petraccia, 2019|p. 163}}</ref>. <gallery widths="250" heights="250"> Immagine: TavolaPolcevera.jpg|A töa de brónzo da Ponçéivia Immagine: Termine Tavola Bronzea.jpg|O tèrme do ''mons Lemurinus'' çitòu inta töa de brónzo da Ponçéivia, inta localitæ "Pròu do Gàtto" in scî Cién de Prâgia </gallery> == Soçiêtæ == I Viturii, cómme tànti âtri grùppi picìn de [[Liguri Antighi|Lìguri]] into Zenéize, s'atrovâvan a-i confìn do teritöio controlòu da-a ''Genua'' româna e ligòu a-o pòrto da çitæ co-i tràfeghi. Ste comunitæ êan stæte mìsse a-i màrgini da-a conquìsta româna de l'àrea e da-i scistêmi dêuviæ da Rómma pe controlâ o seu teritöio, tànto in relaçión a ''Genua'' cómm'a-a [[Stràdda de Postùmia]] (''Via Postumia'')<ref>{{Çitta|Pasquinicci, 2019|pp. 478-479}}</ref>. I Genuates e-i Viturii gh'avéivan 'na relaçión polìtica ascimétrica con Rómma: i Genuates defæti êan ''foederati'' de Rómma, in càngio i Viturii e âtri grùppi êan ''adtributi'', ö sæ no avéivan outonomîa giurisdiçionâle e aministratîva e dipendéivan in quésto da-i Genuates, scibén che posedéivan in seu teritöio e di dirìtti personâli<ref name=":0" />. Segóndo ciù outoî a capitâle di Viturii a l'êa ''Hasta Veituriorum'', ancheu Ôtri, ch'a l'é segnâ in sciâ ''[[Tabula peutegirania]]'' ascì (o Poggi o riferìsce de 'na localitæ ciamâ Àsto tra [[Ôtri]] e [[Pra]], che lê o l'identìfica con ''Hasta Veituriorum''). O modéllo de soçiêtæ di Viturii o l'êa òrganizòu in vilàggi (''vici''), ö sæ pàixi d'in gîo a-e tære comùn de spésso in cianûa e lóngo e stràdde de comunicaçión, castélli (''castella''), con fìn de diféiza e militâri mìssi d'in sce artûe e de spésso contornæ da 'na çénta de miâgie, e fortésse (''oppida''), ö sæ di çéntri de spésso lóngo a còsta che faxéivan da capolêugo. Da-a töa de brónzo da Ponçéivia pâ chi-ê comunitæ de canpàgna di Viturii cómme i Langates e-i Mentovines se dedichésan pe-o ciù a coltivâ gràn e ûga da vìn, a alevâ pêgoe e crâve, a arechéugge légne e fén. Pe-e comunitæ inta Ponçéivia a poxiçión stratégica in gîo a-a Stràdda de Postùmia a l'êa esençiâle pe-o tràfego co-e caravâne in viægio pe-a stràdda româna, ch'a l'êa stæta conpletâ into [[148 a.C.|148 prìmma de Crìsto]] e ch'a pasâva da-arénte a-o çéntro de Langàsco. L'agricoltûa a l'êa pe-o ciù de tîpo estenscîvo de tîpo cànpi e èrba ma e técniche de coltivaçión avéivan con tùtta probabilitæ za cavòu partîo da-a rivoluçión prodûta da l'adoçión d'atréssi de [[færo]]. Pe de ciù, e comunitæ di Viturii in sciâ còsta tra Rensén e-o Ponçéivia êan inpegnæ inte di contegnûi tràfeghi de mâ gràçie a-i portixeu che controlâvan, ö sæ i pòrti picìn di antîghi lìguri, constitoî da 'n'insenatûa a-a fôxe di rién<ref>{{Çitta|Poggi, 1900|p. 341}}</ref>. Tra sti çéntri in sciâ còsta s'aregòrda ''Pyla Veituriorum'', ancheu [[Pêgi]], fondâ a-a fôxe do [[Voêna]], a l'incoménso de 'n percórso naturâle che pe-e crénn-e di mónti o l'arîva a-e [[Cabanne de Marcaieu|Cabànne de Marcaieu]], in pónto inportànte pe-i tràfeghi inte l'antighitæ. O nómme de ''Pyla'' o poriéiva defæti vegnî da-o grêgo ''πύλαι, pylae'' "pòrte, gôa, pàsso", in riferiménto a-i antîghi camìn che da-o mâ montâvan sciù pò-u Voêna e pasâvan l'[[Appennin ligure|Apenìn]] vèrso o [[Piemonte|Piemónte]]. == Anotaçioìn == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta publicaçión|outô=Marinella Pasquinicci|ànno=2019|tìtolo=Romans and "Marginal" Ligures in Northwestern Italy: The Polcevera Valley Case Study|revìsta=Journal of Eastern Mediterranean Archaeology and Heritage Studies|volùmme=7|nùmero=4|pp=466-481|léngoa=EN|cid=Pasquinicci, 2019}} * {{Çitta publicaçión|outô=Maciej Piegdoń|tìtolo=Sententia Minuciorum/Tabula Polcevera from 117 BCE – arbitration as an instrument for resolving disputes among allies during the Republican period and a source to analyse Rome's policy regarding subordinate lands|revìsta=Gremium. Studies in History, Culture and Politics|ànno=2024|volùmme=18|léngoa=EN|cid=Piegdoń, 2024}} * {{Çitta lìbbro|outô=Maria Federica Petraccia|tìtolo="The Polcevera Tablet". The Roman Senate as arbiter during the Second Century BC. Brepols.|ànno=2019|léngoa=EN|pp=133-169|cid=Petraccia, 2019}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaetano Poggi|tìtolo=Genoati e Viturii|ànno=1900|editô=Tipografia R. Istituto sordo-muti|léngoa=IT|cid=Poggi, 1900}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Lìguri Antîghi]] 0uodfq1mpq8nwha6ralyvgs9dwopedv San Fertuzu (Camuggi) 0 32726 269665 269623 2026-05-11T20:08:48Z Arbenganese 12552 A quantu e l'ho pusciüu capì: Carega -->Caiega 269665 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome=San Fertuzu |Nome ufficiale= <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama=SanFruttuoso-pjt3.jpg |Didascalia=<div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div> |Stemma= |Stato=ITA |Grado amministrativo=4 |Divisione amm grado 1=Ligüria |Divisione amm grado 2=Zena |Divisione amm grado 3=Camuggi |Superficie= |Note superficie= |Abitanti= 36 |Note abitanti= {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_sanfruttuoso.html|tìtolo=La Frazione di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-10}} |Aggiornamento abitanti= 2011 |Codice catastale= |Nome abitanti= sanfertuzin |Patrono=San Fertuzu |Festivo= }} '''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme. L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi. A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> {{çitaçión|San Fertuzu<br> postu ascuzu<br> figge belle nu ghe n'é<br> quelle poche che ghe sun<br> sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}} == Geugrafia == <gallery mode="packed" heights="150"> File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta </gallery> A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Caiega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Caiega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" /> In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m). Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892 Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896 Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910 Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu </gallery> Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref> In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]]. Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà dell’Ou|Cà dell'Ou]]" da San Fertuzu. Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" /> Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun. Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà. In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo. Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" /> A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" /> Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> == Posti de interesse == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia </gallery> * '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]] * A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" /> <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi </gallery> * '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" /> * U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" /> * '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu. * '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti. * '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref> == Cumünicasiuin == A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]]. == Notte == <references /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} * {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] i1ps37tyqc4exyiagrxdy1mgxa1jnt3 Staçión de Borgo San Dalmazzo 0 32733 269671 2026-05-12T09:24:47Z Luensu1959 1211 Luensu1959 o/a l'à mesciòu a pàgina [[Staçión de Borgo San Dalmazzo]] a [[Staçión de Bórgo San Dalmasso]]: azeneizòu coscì comme gh'é vegnüo spontanio a-o Rico Carlini mentre o corezeiva o testo in sci Viturii 269671 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Staçión de Bórgo San Dalmasso]] khxj4opbtcf8sffca5dvh6d05ws9ah4