Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.6 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Camuggi 0 1604 270769 270201 2026-06-13T15:50:33Z N.Longo 12052 + 270769 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|Camuggi.wav|270196|01-06-2026|Adriano Amato, Camuggi}} {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Camuggi |Tipo = [[Comun|cumüne]] |Panorama = Camogli 2014 (15069262577).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A pasegiata e a ciazza de Camuggi</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Liguria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-aministraçión = Aministrasiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Giovanni Anelli |Partito = lista civica "Per la nostra città" |Data elezione = 14-5-2023 |var-instituçión = Istitusiun |Data istituzione = 1861 |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |Altitudine = 32 |var-superfìcce = Süperficie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 4949 |Note abitanti = [https://demo.istat.it/app/?a=2023&i=D7B Detu Istat] - Pupulasiun rescidente ai 31 d'utubre du 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Frasiuin]] |Sottodivisioni = [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Portofin|Portufin]], [[Rapallo|Rapallu]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cod._cadàstro = Cod. catastu |var-tàrga = Targa |var-cl._scìsmica = Cl. sismica |Zona sismica = 3 |var-cl._climàtica = Cl. climatica |Gradi giorno = 1531 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = Camugin |var-patrón = Patrun |Patrono = Madonna du Buschettu |var-festîvo = Festivu |Festivo = Segundu fin da setemann-a de mazzu<br />Primma dumenega d'agustu |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Map of comune of Camogli (province of Genoa, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiun du cumüne de Camuggi inta sitè metrupulitann-a de Zena |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiale }} '''Camuggi'''{{#tag:ref|Scritu anche cumme ''Camōggi''<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Pro Schiaffino|tìtolo=Capitanni marittimi camoggin sparsi pé tütto o mondo|revìsta=Gens Ligustica in Orbe|nùmero=1/2006|léngoa=LIJ|vìxita=2026-02-02|url=http://www.ligurinelmondo.it/wp-content/uploads/2017/12/GensLigustica1-2006.pdf}}</ref>; ''Camóggi''<ref>{{Çitta web|url=https://www.zeneize.net/itze/parole.asp?Parola=Camogli|tìtolo=Camogli - TIG Traduttore Italiano Genovese|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> o ''Camoggi''<ref>{{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/dicionaio/deize/camogli/|tìtolo=Camogli - DEIZE Diçionäio italian-zeneise|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> in tu [[zeneize]] de Zena, ''Camuggi'' finn-a in tu [[Dialettu arbenganese|parlà d'Arbenga]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Angelo Gastaldi|tìtolo=De tüttu in po'|ànno=1996|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=LIJ, IT|p=122|capìtolo=Nummi de sittè, paisi e lucalitè}}</ref>, ditu a tütti i moddi {{IPA|[kaˈmudʒˑi]}}|group=n.}} (''Camogli'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'é ün [[comun|cumüne]] ligüre de 4 949 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> in ta [[çittæ metropolitann-a de Zena|sitè metrupulitann-a de Zena]]. == Geugrafia == <gallery mode="packed" widths="145"> File:Camogli - View from Batterie - 1.jpg|Camuggi dae [[Baterie de Punta Ciappa|Baterie]] File:Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg|A Rüa vista da San Roccu File:Camogli-IMG 1472.JPG|A frasiun de San Roccu File:Camogli - Punta Chiappa da ovest.jpg|Punta Ciappa </gallery> Tipicu burgu de mà, sentru türisticu cunusciüu pe'u sö [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] e pe'i palassi de tanti culuri. U l'é ciamou cu'u numme de "Sitè di Mille Gianchi Velieri" o "Gemma du Gurfu Paradizu". In tu teritoiu du cumüne u l'é cumpreizu finn-a ste lucalitè: a Vetta de Portufin, Punta Ciappa, [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]], [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], Murtua, [[San Fertuzu (Camuggi)|San Fertuzu]] e Cà Russe. U statüu cumünale u ricunusce ancun e lucalitè du Buschetu, du Castagneu, de Pisciuela e de [[San Prospu (Camuggi)|San Prospu]], [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], San Giacumu, San Nichiozu e Sant'Anna.<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto comunale di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> Camuggi u cunfinn-a cun [[Recco|Reccu]] e [[Rapallo|Rapallu]] a setentriun e cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Portofin|Portufin]] a levante. == Storia == [[File:Nature of Camogli.jpg|thumb|U Castelà de Camuggi|left]] Di villaggi preistorici gh'ean dae parte du Castelà<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, p. 108}}</ref>, lungu a custea a piccu in sciu mà de fiancu au Fussou (''Rio Gentile''). Ste primme chè l'ean custrüie in sce de fasce tiè sciü dai primmi ommi, tantu che l'é stetu truvou di resti de capanne ancun au giurnu d'ancö.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> U tüttu u saieiva da fisà tra i [[XVI secolo a.C.|seculi XVI]] e [[XII secolo a.C.|XII a.C.]], anche se dai tocchi de ceramica ch'u s'é truvou se purieiva pensà a duì villaggi diferenti, ün ciü antigu e ün ch'u saieiva stetu custruiu doppu. Quarchedün di reperti u mustra di materiali che vegnan da de tere ben ciü distanti, a fa capì che Camuggi u fusse zà ün scitu impurtante duve se incruxavan i traffeghi ecunomici, finn-a a pensà ae anfure e ai resti de epuca rumana truvè in tu paize e in mà, che vegnan dau [[II secolo a.C.|II seculu a.C.]] I ''Casmonati'', a [[Liguri Antighi|pupulasiun ligüre]] du postu, mantegnivan di ligammi ciü forti cu'i ''Tigulii'' de moddu da dà cuntru ai ''Genuati'' e dunca ai etruschi primma e ai [[Popolo roman|rumen]] poi, ma nu sun mai arivè a scuntrase de dritu cu'i növi duminatuì. In tu mentre se cumensava a svilüpà duì burghi, ognidün pe sö cuntu: u primmu dae parti de Prià, a chinà zü fin aa ciazza e ün atru a[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], tantu che aa fin du [[V secolo|V seculu d.C.]] vegnan tiè sciü in te due lucalitè e primme gexe e duve gh'é a testimuniansa de primme cumünitè cristiann-e. Cu'a cheita de l'[[Impêo Roman|Imperu Ruman]], Camuggi a l'é steta pigià dai bizantin, doppu che gh'é pasou i [[Goti]] e, in tu [[641]], i [[Longobardi|Lungubardi]], che sachezzan u vilaggiu, avanti d'atacà [[Zena]] sutta cumandu du ré [[Rotari]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/longobardi|tìtolo=Area Marina Protetta Portofino - Longobardi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> Anessa da [[Carlo Magno]] in tu [[774]], Camuggi a va a finì sutta a [[Marca Obertenga|Marca obertenga]], mentre che u cuntrollu u ne vegne dai vescuvi de [[Milan]], che han cumandou a sitè ancun doppu de l'[[1000|annu Mille]]. [[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1518.jpg|thumb|L'Izua de Camuggi in tu 1518, disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]] In tu [[1162]] a ''Villa Camuli''<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/pagi/pcamogli.htm|tìtolo=La Città|léngoa=IT|vìxita=2026-02-05}}</ref> (a ciü antiga mensiun da sitè) a l'é vegnüa üna cumünitè pe sö cuntu, spessu postu de prutesiun pe chi u praticava a pirateria, mentre i fratti de San Fertuzu s'ean infeudè a [[Portofin|Portufin]], a [[Sestri Levante|Sestri]] e, dau [[1296]] au [[1335]], a [[A Burdighea|Burdighea]]. In tu cursu du Trexentu a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] a s'ea scuntrà ciü votte cu'u [[Ducou de Milan]]. Camuggi e u sö castellu, tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]], l'ean finie in tu mezu di scuntri tra i Düxi e i Viscunti. In tu [[1366]] Gian Galeazzo Visconti e Nicolò Fieschi l'aveivan pigiou u castellu, tantu da cacialu zü e ucupà a sitè, primma in tu [[1435]] e poi turna in tu [[1438]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2025-02-05}}</ref> In tu [[1448]] i scuntri tra e cumünitè de [[Recco|Reccu]] e de Camuggi sun finii cu'u castellu destrütu, a tütte e mainee i camugin, fedeli aa Repübblica, aveivan u permissu de tialu turna sciü sei anni doppu, ch'u l'ea stetu cunsegnou dritu au düxe. Ancun mutivu de discüsciuin in tu [[1461]], u l'é stetu adöviou aa fin cumme prexun e cumme pustasiun de difesa cuntru e scuribande di türchi, surviatüttu quelle de l'amiraggiu Dragut. A Repübblica l'aveiva rinfursou e difeize militari, e turi de guardia e u [[Purtixö de Camuggi|purtixö]], l'aveiva furniu i canuin e custruiu in tu [[1624]], u mö. A l'atru moddu, San Fertuzu fin dau [[XV secolo|Quattrusentu]] u l'é vegnüu in te man aa famiggia di [[Döia (famiggia)|Doia]], ch'a n'ha mantegnüu u cuntrollu cu'a sö ture e e sö tumbe privè, fin aa fin du [[XVIII secolo|Settesentu]].[[File:Gio Bono Ferrari - Camogli 1915.jpg|thumb|U paize de Camuggi cumme u l'ea in tu 1915 in t'ün disegnu de Gio Bono Ferrari|sinistra]]A parentezi napuleonica a l'é vegnüa pocu avanti de l'espansciun de l'ativitè de mà in tu paize. A Münisipalitè de Camuggi a l'é steta missa pe primma in tu dipartimentu du Gurfu du Tigülliu, sutta [[Rapallo|Rapallu]]. A partì dau [[1798]] Camuggi a vegne a sede du segundu cantun da giürisdisiun da Früta. In tu meximu periudu a vegne erezüa a Münisipalitè da Rüa, spartindu i duì paixi, che sun steti turna atachè insemme quande a [[Repùbrica Lìgure|Repübblica Ligüre]] a l'é pasà in tu [[Primmu Imperu Franseize]], pe finì in tu [[dipartimentu de Zena]]. Quantu a l'ativitè in sciu mà, i barchi de Camuggi sun steti pigiè pe'a [[campagna d’Egittu|campagna d'Egittu]], ch'a l'é ciantà lì cun l'arendise de Abukir. U n'é turnou in deré sulu che üna parte di rembursi da [[Pariggi]], ma i cianté navali aveivan purtou a ün grossu investimentu de palanche in ta custrusiun di velieri pe traffeghi de merci. Cuscì, quande che a Ligüria a turnava libera pe ün mumentu, primma de cazze sutta u duminiu di [[Savoia]] in tu [[1815]], i capitagni e i armatui du postu han amiou ün po ciü in là. Cu'a [[guera de Crimea]], u gh'ea stetu in bellu cresce di investimenti. Scicumme che vegnivan traspurtè i surdatti ingleixi, franseixi e du Piemunte pe andà a cumbatte<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 116}}</ref>, pe u riturnu accattavan u gran dai rüsci, pe vendilu turna ai aleè anti-rüsci. Cu'a fundasiun in tu [[1853]] da ''Mutua Assicurazione Marittima Camogliese'' (Mutua Aseghiassiun Marittima Camuginn-a) du [[Nicolò Schiaffino]],<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_786_Unione_Marittima_Camogliese_Mutua.htm|tìtolo=786. Unione Marittima Camogliese|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> Camuggi a s'é pusciüa furnì de 580 barchi, arivandu a ciü de mille in tu cursu de tüttu l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e arivandu a di livelli duppi rispettu a de sitè cuncurenti, cumme u cumpartimentu de Ambürgu, e a ün tersu de l'intrega flotta marcantile du [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] (ün quintu de quella di primi anni de l'Italia ünia). [[Immaggine:Camogli-panorama di inizio Novecento.jpg|miniatura|Futugrafia de Camuggi du primmu Növesentu]] Cu'u vegnì da navegasiun a vapure, i camugin nu sun steti buin de mette a növu i sö barchi. In tu fratempu a sitè a l'ea steta feta ciü bella, cun di növi palassi, stradde, u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale]], u ingrandise de gexe e u cresce de decurasiuin ch'u gh'é drentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, La città ottocentesca, p. 117}}</ref> Vegne finn-a tià sciü l'uspià, e due stasiuin di treni, u növu Münicipiu, e scöe e a scöa du mà. Propiu in sce l'istitütu Nauticu e aministrasiuin che sun vegnüe in tu tempu han investiu tantu, pe vegnì i primmi in scia furmasiun di növi capitagni primma e poi di machinisti.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_641_Istituto_Nautico_Allievi_del_corso_Macchinisti_1915-1916.htm|tìtolo=641. Istituto nautico|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> De sti tempi u Munte de Portufin u l'ea pasou a ese üna rocca difensiva de primma, surviatüttu cu'a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. U l'é stetu tiou sciü, dae parte fra a Rüa, San Roccu e San Fertuzu, in cumplessu de bunker e de asusti cuntru i bumbardamenti. A sitè a l'é steta schivà dae bumbe, a diferensa de quante capitou aa vixinn-a [[Recco|Reccu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_235_Recco_dopo_il_bombardamento_aereo_del_1943.htm|tìtolo=235. Recco in guerra|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> [[Gilberto Govi]] a partì dai [[Anni 1940|anni Quaranta]] u l'aveiva capiu u valù türisticu de Camuggi, döviandu u paize in te scene de sö versciuin au cine, tantu ch'u gh'é andetu aprövu in müggiu de atri meistri finiu a guera. Camuggi a l'ha cuscì descuvertu u sö növu indirissu türisticu, cun vari eventi de sücessu, sagre e manifestasiuin che düan pe de lungu in tu tempu. == Abitanti == Üna ratella in scia lengua italiann-a a vedde u dövià de parolle ''camoglini'' e ''camogliesi'', pe parlà di paizen. Dandu amente a cumm'u l'é döviou dae gente du postu, a primma versciun a l'é pe chi a Camuggi u ghe sta, mentre l'atra a l'é dita ae cose, u ciü tantu quelle da mangià. In tu restu d'Italia u se ghe dieiva ''camogliesi'', ma dövia stu agetivu pe ciamà a gente du postu u l'é dai ciü tanti sentiu cumme ün'ufeiza. Au cuntraiu a versciun in ligüre, ch'a l'é camugin, a l'é ciü ben vista. === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/Camóggi}} === Cugnummi ciü difüxi === I cugnummi ciü difüxi a Camuggi sun: ''Bozzo'', ''Olivari'', ''Mortola'', ''Schiappacasse'' e ''Ferrari''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ciü difüxi cumün pe' cumün, Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-02-02}}</ref> === Persunalitè === A sitè a vive ancun ancö du ricordu de Simone Schiaffino, ün di [[Elenco di Mille|Mille]], ch'u l'é mortu in ta [[bataggia de Calatafimi]] du [[1860]]. Dau tempu du Risurgimentu van ricurdé e sö Avegno de San Fertuzu, che l'aivan pruvou a sarvà a vitta a ün müggiu de surdatti che stavan pe annegà da u naufragiu du piroscafu Croesus c'ha u l'anava in Crimea, duve gh'ea a guerra. Ste due sö (üna morta mentre ch'a pruvava a sarvà quanta ciü gente puscibile, l'atra pocu tempu doppu pe'a fatiga) sun stete decurè cu'a medaggia au valù civile, primme donne da storia d'Italia.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> Lighè ancun aa storia du Regnu nu sun da scurdà l'amiraggiu e senatù Carlo Alberto Quigini Puliga ([[Casale Monferrato|Cazale Munferou]] 1840 - Camuggi 1913)<ref>{{Çitta web|url=https://www.senato.it/web/senregno.nsf/876b34df7222a9fac125785e003ca629/aed2f41c4a4fcca64125646f005ed1ed?OpenDocument|tìtolo=QUIGINI PULIGA Carlo Alberto|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e u senatù Francesco Saverio Mosso (Camuggi 1869 - [[Zena]] 1946).<ref>{{Çitta web|url=https://patrimonio.archivio.senato.it/repertorio-senatori-regno/senatore/IT-SEN-SEN0001-001548/mosso-francesco-saverio|tìtolo=MOSSO Francesco Saverio|léngoa=IT|vìxita=202-02-06}}</ref> In ta lotta di partigen sun da mensunà Riccardo Masnata (Zena 1908, mortu füxilou a Camuggi in tu [[1944]])<ref>{{Çitta web|url=https://santolceseinforma.wordpress.com/wp-content/uploads/2012/09/volantino-masnata.pdf|tìtolo=Masnata Riccardo|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> e Nicolò Cuneo, stüdiuzu antifascista depurtou a Gusen ch'u dà u numme aa Bibliuteca Civica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/po/attachment_news.php?id=650|tìtolo=“UNA VITA PER LA LIBERTA’ – Niccolò CUNEO scrittore e patriota (1906 – 1945)”|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> A Camuggi, ürtima tappa du vescuvu Prospu de Tarragona (mortu chì in tu [[718]])<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160318180545/http://www.consorziosanfruttuoso.it/storia-.html|tìtolo=Storia|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref>, u gh'é nasciüu di ommi de gexa de impurtansa, tra sti chi u gh'é: u vescuvu de Acqui Disma Marchese<ref>{{Çitta web|url=https://santuarioboschetto.it/sito/il-santuario/personaggi-importanti/|tìtolo=Mons. Disma Marchese Vescovo di Acqui Terme|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1844 - 1925) e l'abate e litürgista Mario Righetti ([[1882]] - [[1975]]). Pe'a scritüa e l'arte u gh'é stetu u pueta du [[XVII secolo|Seisentu]] Angelo Schiaffino, u giurnalista e scritù Franco Scaglia<ref>{{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/franco-scaglia/|tìtolo=Scaglia, Franco|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> (1944 - Rumma [[2015]]), u meistru e müxicista Ruggero Chiesa<ref>{{Çitta web|url=https://www.prolococamogli.it/stampi/chiesa.pdf|tìtolo=IV Concorso Internazionale di chitarra "Ruggero Chiesa"|léngoa=IT|vìxita=2026-02-06}}</ref> ([[1933]] - Milan [[1993]]), u latinista Antonio Marzullo (Mescinn-a 1898 - Camuggi [[1979]]), u giurnalista Piero Ottone (Zena 1924 - 2017), u storicu Giorgio Galli (Milan 1928 - [[2020]]), u püblicista e disegnatù Gualtiero Schiaffino ([[Acqui Terme]] [[1943]] - [[2007]]), u designer Marcello Nizzoli (Boretto [[1887]] - [[1969]]), u pitù Daniele de Strobel ([[Parma]] [[1873]] - [[1942]]) e u pitù [[Antonio Giuseppe Santagata]], mortu ai [[I Moinetti (Recco)|Muinetti]], cu'u sö archiviu ch'u l'é cunservou in ta Bibliuteca de Camuggi, insemme a di sö quaddri.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Serena Pacchiani|tìtolo=Dizionario Biografico degli Italiani|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/antonio-giuseppe-santagata_(Dizionario-Biografico)/|ànno=2017|editô=Treccani|léngoa=IT|volùmme=90|capìtolo=Santagata, Antonio Giuseppe|vìxita=2026-02-06}}</ref> A l'ürtimu, Walter Fochesato, autù e stüdiuzu di libri pe'i figiö nasciüu in tu [[1948]]. De lungu a Camuggi sun nasciüi duì grandi spurtivi: u velista ulimpionicu Claudio Celon in tu [[1961]] e u zügou de pallanöu Francesco Ferrari ([[1974]]). A Rari Nantes a l'ha vistu pasà tra e sö fie ciü tanti spurtivi premiè cun de medagge. Aa Rüa u gh'é stetu poi e ürtime sfide du scacchista Rinaldo Bianchetti, mortu in tu [[1963]]. Pe'a televixun u gh'é Giancarlo Bozzo, autù de prugrammi nasiunali, surviatüttu de quelli de demua. Tanti atri sun pasè pe Camuggi, ghe sun nasciüi o ghe sun morti: u regista Nicolò Ferrari ([[1928]] - [[Romma|Rumma]] [[2007]]), Claudio Lazzaro ([[1944]] - Cagliari [[2025]]) e Dino Emanuelli (Zena, [[1931]] - [[2017]]). Da segnalà cumme autui da storia locale persunaggi cumme Gio Bono Ferrari, fundatù du müseu, e ciü da vixin in tu tempu, l'avucatu G.B. Roberto Figari, u criticu e sagista d'arte ligüre du Növesentu Franco Dioli e Carla Campodonico, megu. == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Santa Maria Assunta.jpg|A baxilica dell'Assunta File:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A gexa vegia da Rüa File:Camogli-chiesa san rocco1.JPG|A gexa de San Roccu File:San Fruttuoso Camogli 05.JPG|L'abasia de San Fertuzu, dau mà File:Camogli-monastero san prospero-facciata1.jpg|U frunte du munasteru de San Prospu </gallery> === Architetüe religiuze === {{Véddi ascì|Gexe de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} U gh'é de belle architetüe religiuze, tütte sutta a [[Arcidiòcexi de Zêna|Diocexi de Zena]]. * A '''Baxilica dell'Assunta''' a se tröva in tu burgu antigu, in sce quellu ch'u l'ea l'insediamentu de l'Izua. Custruia in tu [[XII secolo|seculu XII]]<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La basilica di Santa Maria Assunta, pp. 118-123}}</ref>, a se mustra cun üna facià neuclascica e u de drentu a trè navè. Vistu a l'é sutta l'espuzisiun du mà, a gexa e a sö canonica sun stete rangè ciü votte in tu cursu di anni. Chi drentu sun cunservè e reliquie de San Furtünou e de San Prospu. In ta mexima parocchia u gh'é finn-a l''''otoiu de San Prospu e de Santa Cataina''', tiou sciü in tu [[1420]].<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=27237|tìtolo=Oratorio di San Prospero e Santa Caterina|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * Lungu a Via Rumann-a, survia u burgu, truvemmu u '''Munasteru de San Prospu'''<ref name=":0">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, pp. 134-135}}</ref>, tiou sciü dai fratti Benedetin da cungrega de Santa Maia de Monte Oliveto Maggiore de Siena<ref name=":0" />, ch'u l'é stetu avertu in tu [[1883]]. Da vixin a stu chi se trövan due capelle dedichè a Sant'Anna, üna du [[XVII secolo|Seisentu]] e üna de primma. * Grande impurtansa u g'ha u '''Santuaiu da Madonna du Buschettu''', santa patrunn-a da sitè, tiou sciü doppu che gh'é stetu l'aparisiun da Madonna aa pastua Angela Schiaffino ai 2 de lüggiu du [[1518]], primma cumme capella e poi cumme gexa a partì dau Seisentu.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, Il Santuario di Nostra Signora del Boschetto, pp. 124-125}}</ref> Custruia in sci resti da capella de primma, che se veddan au de föa, daa ciassa. Vixin a sta gexa u se ghe tröva ancun l'Otoiu da Madonna Adulurà, primmu otoiu ch'u l'ha risevüu u dirittu de gexa giubilare in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/09/03/camogli-giubileo-in-oratorio-del-boschetto-dal-13-al-15-settembre/|tìtolo=Camogli: Giubileo in Oratorio del Boschetto dal 13 al 15 settembre|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref>, ciü u Chiostru cu'i ex voto.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, L'arte, La galleria degli ex voto marinari, pp. 125-126}}</ref> * A frasiun d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] a g'ha cumme parocchia a '''gexa de San Miché Arcangiou''', cun l''''Otoiu da (Santiscima) Nunsià''' lì vixin. Ben cunusciüa a l'é a "gexa vegia" dita ''Millenaria''<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 1. Le pievi lungo la Via Romana: le cappelle di Sant'Anna e di San Giacomo, la chiesa e il monastero di San Prospero, la chiesa millenaria di Ruta, p. 136}}</ref>, ch'a l'é a '''gexa du Sacru Cö''', feta in tu [[XIII secolo|seculu XIII]]. * In ta frasiun de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] u gh'é a gexa cu'u meximu numme, ch'a l'é du [[1863]], feta in sci resti d'üna capella che gh'ea primma. Drentu u se cunserva üna impunente curnixe de marmu scurpia da Bernardo Schiaffino.<ref name=":1">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Itinerari, 2. Le pievi del monte: le chiese parrocchiali di Ruta e di San Rocco, la chiesa romanica di San Nicolò, pp. 136-141}}</ref> In te stu postu, insemme au bellu vedde, u se ghe tröva finn-a u munümentu aa Fedeltè du Can, mentre in Via Galletti gh'é e stasiuin in ceramica da Via Cruci. Chinandu dau paize u se incuntra a '''gexa de San Nichiozu''' du seculu XII, scitu che se ghe meteivan au següu e gente cuntru e scuribande di saracini, cunvertiu cumme cà au tempu di franseixi, e aa fin turna cumme gexa in tu [[1870]].<ref name=":1" /> * Famusa a l'é l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|Abasia de San Fertuzu de ''Capodimonte'']], in tu gurfu ch'u porta u meximu numme, a l'é steta tià sciü tra i [[X secolo|seculi X]] e [[XI secolo|XI]], u gh'é drentu de antighe reliquie che sun de cuntu. I fratti da gexa in te l'Etè de mezu l'ean arivè au cuntrollu de ciü tanti edifissi e cumünitè da [[A Burdighea|Burdighea]] a [[Sestri Levante]], avanti che sta chi a vegnisse a sede zeneize di [[Döia (famiggia)|Doia]]. === Atre architetüe === [[File:Castel Dragone (Camogli) - lato mare 2023-04-14.jpg|thumb|left|Castel Dragun, versu u mà]] * Dau luntan Mediuevu ne vegne u Castel Dragun (ciamou da quarcün Castellu da Dragunara)<ref group="n.">O anche "Castellu du Dragun", u numme ''Dragonara'' u vegne da l'italian e u l'è de difuxun ciü recente.</ref>, erezüu in tu [[XII secolo|seculu XII]] e restou in tu mezu di scuntri tra [[XIII secolo|Duxentu]] e [[XV secolo|Quattrusentu]] a Zena.<ref name="Ligurpress">{{Çitta lìbbro|outô=Mauro Minola|outô2=Beppe Ronco|tìtolo=Castelli e Fortezze di Liguria|ànno=2020|editô=Ligurpress|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=176|capìtolo=Il Golfo del Tigullio|ISBN=978-88-6406-089-7}}</ref> Döviou cumme prexun, u l'é poi stetu sede de l'Acquariu Tirrenicu fin au [[1999]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1202_Castel_Dragone_visto_dal_campanile_prima_del_restauro.htm|tìtolo=1202. Castel Dragone|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> * In ta sitè se trövan strutüe de valù cumme u Tiatru Suciale, ch'u l'ha avertu ai 30 de setembre du [[1876]], ae case lungu Via Garibaldi, u munümentu a Simone Schiaffino, a Casa di mainè "Gente di Mare", u vegiu uspià di Santi Prospu e Catàina e a Villa Gentile-Tassara, cangià in albergu. * De lungu in sitè, de frunte aa stasiun e vixin au palassiu du Cumüne, gh'é u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] e a [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Sala Archeulogica]]. * Sciü pe'i munti se trövan e pustasiuin da [[Baterie de Punta Ciappa|Bateria de Punta Ciappa]], cumplessu de difeiza cun di bunker da 202° Bateria custiera du Regiu Ezercitu, requizia poi dai tedeschi. A seguì in ti percursi se incuntra u Semafuru Vègiu e u Semafuru Növu Napuleonicu e in sciü scöggiu de Punta Ciappa a capeletta da Stella Maris. == Ecunumia == Levou e impreize in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] cu'i grandi velieri, Camuggi zà da l'antighitè a l'ha vistu pasà gente e mercansie e u gh'ea finn-a in müggiu de pescuèi.<ref>{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, La storia, pp. 109-110}}</ref> A partì dai [[anni 1950|anni Sinquanta]] du [[XX secolo|Növesentu]] vegne föa u fenomenu du türismu, ch'u l'ha purtou aa cunversciun de tante strutüe e ativitè. In tu meximu tempu l'é stetu serou e poche indüstrie in sciu postu, cumme quella de Riccobaldi ch'a fava e rè (''retificio'') e l'elettru-mecanica Pisoni. In ta storia a s'é feta cunusce a tunea, moddu de pescà cu'e rè fisse che a remunta au [[1600]], gestia daa Cuperativa Pescuèi Camuggi (''Cooperativa Pescatori Camogli''), che ancö a nu gh'é ciü. A l'é da marcà ün postu impurtante pe'u mangià. Camuggi u l'é parte du cunsorsiu üfisiale da fügassa cu'u furmaggiu, gh'é anche i famuxi camugin au rhum (baxi de ciculata cu'u licure) cu'e varianti. In ciü u gh'é u scistema de cunserva de anciue sutta sà in te arbanelle e a capunadda tipica da Rüa a baze de gallette, tumate, anciue e atri güsti.<ref>{{Çitta web|url=https://liguricettario.blogspot.com/2010/09/la-caponadda-di-camogli_23.html|tìtolo=Ruta: Sagra Capponadda, occasione unica per gustare un tpico piatto ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-03-07}}</ref> San Roccu u l'ea in tu passou üna zona da cuntadin, ma ascì chi u gh'é stetu ün cangiu versu u türismu. Ma levou questu, A Rüa e San Roccu restan i suli posti che ghe segge e fasce, de moddu da furnì üna prudusiun picina de früta e verdüa. == Cultüa == Ben cunusciüu u [[Tiatru Suciale (Camuggi)|Tiatru Suciale de Camuggi]], ch'u g'ha a sala a feru de cavallu, quattru urdini de parchi e u lugiun. Custrüiu tra u [[1874]] e u [[1876]], u l'é stetu inaugürou ai 30 de setembre du [[1876]] cun ativitè de opera, de proza e de cine. U l'é sede de ricurense e de riuniuin di armatui de tütta l'[[Italia]], mentre a ciassa che gh'é davanti a l'é vegnüa, anni doppu, a sede du munümentu ai morti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guerra]]. Dau [[1933]] au [[1946]] g'han cangiou numme in ''Teatro Principe del Piemonte'', dedicou au ré d'Italia ch'u l'aiva da vegnì: Umberto II, che alantù u l'ea vegnüu a vedde ün spetaculu. In tu periudu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] e ancun doppu se gh'é tegnüu di spetaculi zeneixi, e i atui se n'ean andeti scicumme che i tiatri da sitè aivan patiu di danni. Doppu de stagiuin furtünè, ancun in ti [[Anni 1970|anni Setanta]], u tiatru u l'ha pasou di tempi serou e cun di travaggi, fin a vegnì turna avertu in tu [[2016]]. U Tiatru Suciale u l'urganizza annu pe annu u Festival dedicou au [[Gilberto Govi]]. A Camuggi gh'é due scöe superiuri, l'<i>Istituto Tecnico Nautico Statale "Cristoforo Colombo"</i> (cun di cursci anche de aerunautica) e a sede de l'<i>Istituto Professionale Statale per i Servizi Alberghieri e Ristorazione "Marco Polo"</i>, ch'u se tröva in te l'edifissiu ciamou Barsanti, dau numme de l'istitütu pe'i radiutelegrafisti ch'u gh'ea primma. <gallery mode="packed" widths="150"> File:Camogli - Civico Museo Marinaro Gio Bono Ferrari (1).jpg|Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari File:Camogli - Biblioteca Civica Niccolò Cuneo.jpg|Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo File:Camogli - Sala Archeologica.jpg|U Müseu Archeulogicu </gallery>Ghe sun trè bibliuteche. A primma a l'é a [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Bibliuteca Civica "Niccolò Cuneo"]] in tu burgu, ciü a bibliuteca du munasté de San Prospu (fundà in tu [[1883]]) e a bibliuteca "La Millenaria" in ta frasiun da Rüa. De grande impurtansa u [[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Civicu Müseu du Mà "Gio Bono Ferrari"]], ch'u conserva e memoie e a roba dunà dai capitagni da sitè. Tüttu quellu ch'u gh'é mustrou u l'é ligou sulu che aa sitè de Camuggi, o perché l'han fetu i capitagni o i ommi de mà, o perché u ne vegne da di viaggi feti luntan dunè dai eredi di naveganti. A Bibliuteca Cuneo e u Müseu du Mà se trövan in tu meximu palassu insemme au [[Müseu Archeulogicu de Camuggi|Müseu Archeulogicu]] (o "Sala Archeulogica"), cun testimunianse da storia avanti de l'epuca rumana. Da tegnì a mente ascì a pratica spurtiva, ch'a g'ha turna de raixe a Camuggi: a [[Ballaneuo|pallanöu]]. A [[Rari Nantes Camogli]] a l'ha ben guagnou ina riga de campiunè tra i [[anni 1930|anni Trenta]] e [[anni 1950|Sinquanta]], avanti ch'a sciurtisse föa a [[Pro Recco]]. Dai primmi campiunè zughè in tu portu, cu'e trasferte in barca fin a Reccu, s'è pasou ae piscinn-e d'ancö, che au mumentu stan vegnindu arangiè. U gemelaggiu cun [[Tuningen]], sitè da [[Foresta Neigra|Furesta Neigra]] in [[Germania]], u porta a ün müggiu de inisiative e au scangiu de prudotti tipici. Culaburasiuin pe'u türismu ghe sun invece cu'i atri duì cumüni gemelli, [[Carlufòrte|Carluforte]] e [[Gressoney-La-Trinité]], che se ghe urganizza finn-a de mustre. In ciü u gh'é üna manega de sitè amighe, cumme: [[Calatafimi]], [[Segesta]], [[Teano]], [[Trani]] e [[Valparaíso|Valparaiso]] in tu [[Cile]]. == Feste e fee == [[File:Camogli Fire 2.jpg|thumb|U falò pe San Furtünou]] A Camuggi gh'é diferenti feste religiuze, che cangian da frasiun a frasiun. A Madonna du Buschettu, ch'u gh'é dedicou u santuaiu, a l'é steta elezüa cumme patrunn-a de Camuggi in tu [[1955]], cun tantu de bulla du Pappa, ch'u gh'é l'ezensiun dau travaggiu ai 2 de lüggiu, u giurnu ch'u saieva avegnüa l'aparisiun da Madonna a Angiola Schiaffino in tu [[1518]]. Tantu sentie anche e celebrasiuin de San Furtünou, festa ch'a l'é ligà cu'a Sagra du Pesciu (''Sagra del Pesce''), e a San Prospu ai 31 d'agustu, aa memoia du santu vescuvu de Tarragona che in tu 409, mentre ch'u se ne vegniva da üna vixita papale, u s'ea cuegou in scia Via Rumann-a survia a Camuggi, duv'u l'ha reizu l'anima au Segnùn. [[File:Padella di Camogli.jpg|thumb|U paelun d'asà|left]] A Sagra du Pesciu a nasce in tu [[1952]] cu'a vuluntè de tra da gente in tu burgu, dandu a mente au moddu de dì "pe San Furtünou pesciu regalou"; a se tegne in ta segunda meitè du meize de mazzu. In te edisiuin de doppu u l'é stetu inaugürou in paelun de asà largu 3,80 metri (trei metri e otanta), cu'ün manegu de 6 metri, 2,8 tunelè de peizu e in vulümme de 2000 litri, duve vegnan friti quintali de pesciu. In ucaxun da festa de San Furtünou, aa seia primma, u se sende di falò figürè in scia ciazza. Ün'atra antiga devusiun a l'é quella da Stella Maris, a primma dumenega d'agustu, ch'u se rivive l'antigu ritu d'afidase a Maria. U se dixe üna messa a Punta Ciappa, duve se incuntran e due prucesciuin, üna a pé ch'a chinn-a da [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], l'atra pe mà, ch'a parte dau [[Purtixö de Camuggi|purtixö]]. Aa seia u brassu de mà in frunte a Camuggi e Punta Ciappa u l'é cuvertu de ciü de mille lümin che galeggian. De impurtansa finn-a e feste de San Giuvanni, patrun da Rüa, cun insemme a ''Sagra delle focaccette'' (Sagra di fugasin o de fügasette), e de San Roccu, in ta frasiun ch'a ne porta u numme, acubià cu'a Festa du Can. Quest'ürtima a l'é nasciüa ai 16 d'agustu du [[1962]] cumme premiasiun regiunale a regordu d'ün cagnettu, Pucci, ''mascotte'' da scöa elementare du paize. Abinou a di atri premi dau [[1966]], ancö u l'é ün premiu de livellu internasiunale. Eventu ch'u g'ha da rilevansa u l'é "Innamorati a Camogli", partiu in tu [[1988]] cun de inisiative pe'u giurnu de [[San Valentin]] e pe festezà i galanti. Dau [[2014]] u se tegne in ciü u ''Festival della Comunicazione'', eventu cunusciüu in te tütta Italia vusciüu da [[Umberto Eco]], cumme rasegna in scia cumünicasiun mediatica e in sciu mustrà a sciensa e a cultüa. == Sport == Camuggi, in ta storia, a l'é steta ligà pe'u ciü ai sport d'egua. Ben cunusciüa a l'é a [[Rari Nantes Camuggi]] (''Rari'' ''Nantes Camogli''), üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] ch'a l'é steta fra e ciü impurtanti di [[Anni 1930|anni Trenta]] e Sinquanta, quande a l'ha guagnou ben sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a l'é ancun ünn-a de sucietè ciü impurtanti da [[Liguria|Ligüria]] e de tütta l'[[Italia]]. Ün atru sport ch'u ghe han pruvou i zueni u l'é u [[Zeugo do ballon|zögu du balun]]. U [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), nasciüu in tu [[2024]], u zöga in ti campiunè di amatuì ma, a ogni moddu, sta tradisiun spurtiva a ne vegne armenu dai [[Anni 1970|anni]] [[Anni 1970|Setanta]]. Üna votta u gh'ea finn-a üna squaddra d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]]. Camuggi a l'é raprezentà, a livellu de sircundaiu, dau [[ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno|Gurfu Paradizu Pro Reccu Camuggi Avegnu]] (''Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''), üna sucietè ciü grande ch'a zöga in ti livelli ciü erti du campiunou da regiun. De ciü, se pö mensiünà e ativitè pe'u [[Zeugo de bòcce|zögu de bocce]], cu'a ''Bocciofila'' ''"Adolfo Corzetto"'', e di [[scacchi]], cu'a ''Golfo Paradiso "Giancarlo Musso"'' de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]. Üna votta u gh'ea üna squaddra de [[volley]] e üna de [[Ballabanastra|basket]] ascì. == Aministrasiun == <gallery mode="packed" widths="200" heights="180"> Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (1).jpg|Ün di seggi in tu Cumüne Camogli - seggio elettorale Centro Città Comune (2).jpg|Ün atru seggiu pe'u centru Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu da Rüa San Rocco (Camogli) - seggio elettorale.jpg|U seggiu de San Roccu </gallery> Camuggi a l'é üna sitè cu'üna forte cumpunente liberale, in ucaxun du Referendum du [[1946]] u s'é registrou ciü tanti vuti pe'a munarchia (50,06%).<ref>{{Çitta web|url=https://elezionistorico.interno.gov.it/index.php?tpel=F&dtel=02/06/1946&tpa=I&tpe=C&lev0=0&levsut0=0&lev1=3&levsut1=1&lev2=34&levsut2=2&levsut3=3&ne1=3&ne2=34&es0=S&es1=S&es2=S&es3=N&ms=S&ne3=340070&lev3=70|tìtolo=Referendum 02/06/1946 Area Italia Provincia Genova Comune Camogli|vìxita=2026-02-02|léngoa=IT}}</ref> In ta ciü tanta storia da Repübblica a l'é steta guvernà da scindici da [[Democraçîa Cristiann-a|Demucrasia Cristiann-a]] (gh'ean trè sede diferenti: pe'u paize, A Rüa e San Roccu), fin au 1994 cun de gente de Aleansa Nasiunale. I primmi vintisinque anni du 2000 l'han vistu di scindici de centru-sinistra, a segnà in cangiu prufundu in ta sucietè. In tu 2023 u vegne fetu scindicu Giovanni Anelli cun üna lista de centru-drita. A magiuransa di seggi a l'é imbastia in tu centru de Camuggi, in tu palassiu du Cumüne e in te scöe ch'u gh'é de sutta, u ne vegne avertu ün pe'a frasiun da Rüa e ün a San Roccu. Üna votta u ghe n'ea ün finn-a a San Fertuzu, ma scicumme ch'u l'ea diffisile metilu sciü, au mumentu a gente de sta frasiun a vuta in tu seggiu du sentru da sitè. === Scindici de Camuggi === {{Véddi ascì|Scindici de Camuggi|càngio variànte=U meximu argumentu in tu detaggiu}} [[Immaggine:Camogli-municipio.jpg|miniatura|U palassu du Cumüne]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Carega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1946|1951|Biagio Olivari|[[Democraçîa Cristiann-a|DC]]|[[Scindico|Scindicu]]|}} {{ComuniAmminPrec|1951|1956|Mario Bertolotto|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1956|1964|Agostino Mari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1964|1967|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1967|1979|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1979|1982|Mario Bellagamba|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1982|1984|Ester Fortunata Crovari|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1984|1986|Attilio Antola|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1986|1987|Enrico De Gregori|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|1987|1988|Calogero Arcabasso|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 nuvembre 1988|16 lüggiu 1992|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|6 agustu 1992|20 marsu 1994|Vincenzo Javarone|DC|Scindicu|<ref>Zunta cheita pe mancansa du nümeru legale</ref>}} {{ComuniAmminPrec|mazzu 1994|21 nuvembre 1994|Pasquale Gioffrè||Cum. straord.|<ref>{{Çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.it/atto/serie_generale/caricaArticolo?art.progressivo=0&art.idArticolo=1&art.versione=1&art.codiceRedazionale=094A3968&art.dataPubblicazioneGazzetta=1994-06-17&art.idGruppo=0&art.idSottoArticolo1=10&art.idSottoArticolo=1&art.flagTipoArticolo=1|tìtolo=Publicou in scia Gazzetta Ufficiale du mazzu 1994|léngoa=IT}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|21 nuvembre 1994|30 nuvembre 1998|Giuseppe Passalacqua|[[Alleanza Nazionale|AN]]|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|30 nuvembre 1998|27 mazzu 2003|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2003|15 arvì 2008|Giuseppe Maggioni|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 arvì 2008|28 mazzu 2013|Italo Salvatore Mannucci|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|28 mazzu 2013|10 zügnu 2018|Francesco Olivari|Progetto Insieme<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 zügnu 2018|15 mazzu 2023|Francesco Olivari|Scelgo Camogli<br />(lista civica de centru-sinistra)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrec|15 mazzu 2023|''in carega''|Giovanni Anelli|Per la nostra città<br />(lista civica de centru-drita)|Scindicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumünicasiuin== <gallery mode="packed"> Camogli - stazione di Camogli-San Fruttuoso.jpg|Vista da stasiun de Camuggi Camogli - ex stazione di Priaro - 02.jpg|A vegia stasiun de Prià Camogli - porticciolo, veduta (2).jpg|U mö pe'i batelli in tu [[Purtixö de Camuggi|purtixö]] Camogli - fermata bus Stazione FS.jpg|A fermata de curiere [[AMT]] daa stasiun </gallery> U cazellu de l'[[Aotostràdda A12 (Itàlia)|autustradda]] ch'u resta ciü da vixin u l'é quellu de [[Recco|Reccu]], da duve se piggia a [[Stradda Statale 1 Via Aurelia|Via Aurelia]] ch'a cuntinua versu [[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e in diresiun du [[Tigülliu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/come-arrivare-a-camogli|tìtolo=Come raggiungere Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Au burgu de Camuggi se gh'ariva cun de stradde pruvinciali tantu da Reccu che daa Rüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp030-camogli|tìtolo=Strada SP030 di Camogli|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>, mentre a [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]] se ghe pö arivà sulu che daa Rüa, levou e cröze e i senté da fà a pé. A Rüa a l'é cullegà anche cun San Martin de Noxeu e Santa Maria du Campu pe mezzu da stradda pruvinciale 31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|outô=Sitè metrupulitann-a de Zena|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. A [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|fermata di treni de Camuggi]] a l'é steta averta in tu [[1868]], insemme a quella, ciü picinn-a, [[Stasiun de Camuggi-Prià|de Prià]]. Tütte due e stasiuin se trövan in scia [[Ferovîa Zêna-Pîza|linia tra Zena e Pisa]]. Pe di mutivi türistici, a stasiun da sitè a l'ha cangiou numme in Camuggi-San Fertuzu, cumme a l'é cunusciüa aa giurnà d'ancö, mentre in tu [[1981]] quella de Prià a l'é steta serà. L'ünica stasiun che gh'é restà a l'é steta declasà, levandughe u scalu pe'e merci e u tersu binariu, che l'ea döviou pe'e precedense. U capulinia de curse ürbann-e, che üna votta u l'ea a Camuggi, u l'é stetu stramüou a [[Staçión de Récco|Reccu]]. I batelli van tütti i giurni da Camuggi in diresiun du [[Pòrto Antîgo (Zêna)|Portu Antigu de Zena]], de Reccu, [[Rapallo|Rapallu]] e [[Santa Margaita (comun)|Santa Margàita]]. Ün servissiu internu u permette de culegà San Fertuzu cun [[A Fuxe (Camuggi)|a Fuxe]], lucalitè che senù se purieivan razunze sulu che a pé pe'i senté in sciu [[Monte de Portofìn|Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.golfoparadiso.it/linee-e-tours/|tìtolo=Linee e Tours|outô=Golfo Paradiso|léngoa=IT, EN|vìxita=2026-03-14}}</ref>. L'[[AMT]] a garantisce u servissiu tra u sentru de Camuggi, Reccu e A Rüa. Daa Rüa u se pö pigià a navetta pe San Roccu o e curiere che van finn-a a Rapallu e Zena<ref>{{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/it/autobus-camogli|tìtolo=Bus|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. Pe mezu de Trenitalia u l'é puscibile a prenutasiun du servissiu nave pe'e fermate de [[Purtixö de Camuggi|Camuggi-Purtixö]], San Fertuzu e Punta Ciappa<ref>{{Çitta web|url=https://www.trenitalia.com/it/regionale/collegamenti-regionale/san-fruttuoso-link.html|tìtolo=San Fruttuoso Link|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref>. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.comune.camogli.ge.it/|tìtolo=Scitu du Cumüne|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} * {{Çitta web|url=https://www.welcomecamogli.it/|tìtolo=Scitu türisticu de Camuggi|outô=Pro Loco Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-12}} {{Comûni da Çittæ metropolitann-a de Zena}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Camuggi| ]] n8m329bhjhdhheyaclfqrrwvbt75vp1 Berzezzi 0 1719 270766 270683 2026-06-13T12:50:29Z Arbenganese 12552 scindicu 270766 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} {{Divisione amministrativa |Nome = Berzezzi |Panorama = Promenade di Bergeggi, ottobre 2017.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuramma de Berzezzi</div> |var-localizaçión = Lucalizasiùn |var-stâto = Stätu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüne]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Provinsa|Pruvincia]] |Divisione amm grado 2 = Sann-a |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scìndicu]] |Amministratore locale = Maria Rebagliati |Partito = lista civica de centru-sinistra "Ünìi pe Berzezzi" |Data elezione = 4-10-2021 |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 1060 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2023&lingua=ita Dätu Istat] - Pupulaçiùn rescidénte a-u 31 d'utubre d'u 2023. |Aggiornamento abitanti = 31-10-2023 |var-teritöio =Teritoju |var-cordinæ = Cuurdinè |var-altitùdine = Altitüdine |var-denscitæ = Denscitè |var-sotodivixoìn1 = [[Fraçion geògrafica|Fraçiuìn]] |Sottodivisioni = Ture d'u Mä |var-divixoìn_confinànti = Cumüni cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Spoturnu|Spôtùrnu]], [[Vuè]] |var-âtre_informaçioìn = Ätre infurmasiuìn |var-prefìsso = Prefìssu |var-fûzo_orâio = Füzu orariu |var-cod._ISTAT= Códice [[ISTAT]] |var-cod._cadàstro = Códice catastäle |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 1769 |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = Berzezìn |var-patrón = Santu patrùn |Patrono = [[San Martìn de Tours]] |var-festîvo = Giurnu festivu |Festivo = [[11 novénbre|11 de nuvenbre]] |var-tàrga = Tärga |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map of comune of Bergeggi (province of Savona, region Liguria, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisiùn d'u cumüne de Berzezzi int'a pruvincia de Sann-a. |var-scîto_ofiçiâ= Scîtu istitusiunäle }} '''Berzezzi''' (''Bergeggi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) u l'è u̇n [[Comun|cumüne]] [[Liguria|lìgure]] de 1.060 abitanti<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> ch'u se tröva int'a [[pruvincia de Sann-a]]. == Giografìa == Berzezzi u l'è u̇n paize in faccia a-u mä int'a [[Rivêa de Ponénte|Rivea Lìgure de Punente]], a 110 m de altitüdine sciü p'ou briccu (munte Sant'Élena 347 m s.l.m.). Cröze e caruggi giüttan a chinä a-a spedìa versu a màina. Fan pärte d'u teritoju cumunäle ascì a fraçiùn de Ture d'u Mä e l'[[Îzua de Berzezzi]]. L'îzua, u trètu de costa ch'a ghe stà de frunte e e grotte marine da-u 1985 sun intrè a fä pärte d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi ch'a l'ha u cùnpitu de cunservä intattu questu àngulu de Mediteràniu. Int'u [[2007]] a l'è stèta istituìa l'[[Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi"]] p'â tutela e a valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu e anbientäle d'i fundäli in gìu a l'îzua e davanti a-a Rizèrva Natüräle Regiunäle de Berzezzi. === Spiagge === A spiaggia de Berzezzi a l'ha avüu a sö grande trasfurmasiùn a-a fin di [[Anni 1960|anni '60]] cu'u scàregu in mä, zona Prìa d'u Menu (scöggiu ch'u se pö vedde ancùn oua davanti ai baĝn̂i La Caletta), de urtre 'n miliùn de metri cübbi de tèra de 'n brichettu sc-cianä p'â realizasiùn d'a [[Centräle elettrica de Vuè|Centräle ENEL]] de [[Vuè]]. Primma de alùa u gh'ea 'na sula spiaggia, anche se de dimensciuìn ciü picine rispèttu a l'atuäle, ch'andäva da l'albèrgu Anghelittu poi Färu e ancö, doppu i ürtimi travaggi, cà de civile abitasiùn, fin a-a Punta d'u Cävu. Cunuŝĉiüa a Berzezzi cumme “a spiaggia d'a stasiùn” cun riferimentu a stasiùn d'a feruvìa ch'a se tröva dederé apena travèrsä l'Aurelia. Questa a l'ea cunsciderä “a spiaggia d'i bagnanti” e, aredossu d'a scügêa, d'i vadeixi. Chì u gh'ea l'ünicu stabilimentu balneäre de Berzezzi i “Baĝn̂i Italia” oua La Bussola. Pe dä 'n'idea de quantu a se segge trasfurmä a spiaggia, basta ricurdä che alùa pe andä vèrsu punente e superä u scöggiu vèrticäle, che ascì ancö u se vedde sut'a-u cazegiätu, u s'ea custreiti a bagnäse i pé e, nu de rèu, u pavimentu de leĝn̂u d'a veranda d'u risturante Anghelittu, a-u primmu cian, u vegniva sulevä da-e unde quande u gh'ea u mä grossu. Sübbitu doppu u gh'ea a spiagetta d'u Scöggiu d'u Pussu (u̇n scöggiu ch'a-u centru u l'aveiva 'na spece de pussu) e a l'ea cunsciderä a spiaggia d'i berzezìn. Spiagetta ch'a l'aveiva u frunte de l'atuäle lìbera atresä, ma cun 'na prufunditè màŝĉima ch'a nu superäva i 10/12 metri. U trètu da-u scöggiu d'u pussu a-a “cazetta russa” (cà cantunea), ancö ciü o u menu a l'altessa di baĝn̂i Stella Maris, u nu gh'ea spiaggia ma 'n tapêtu de aiga spiagiä, in particular moddu posidonia, che de votte u l'ea spessu ciü de mezu metru e lì sutta i pescói da canna andävan a çercä a “tremuiza”, u̇n vèrméttu ch'u se döviäva cumme lesca, ünna de quelle preferìe da-i peŝĉi. 'N'ünica picaggia de sabbia, che a malapena a tegniva testa a-e nostre debulìŝĉime maree, a se truväva ciü o u menu tra i atuäli baĝn̂i La Caletta e Stella Maris. Int'e sta zona pina de scöggi se distìngueivan “a Prìa d'u Menu”, a “Prìa Sèa” e i “Tréi Frè”, tréi scögétti vixìn tra de lù e puzisiunè a çèrciu. A cunfurmasiùn atuäle d'a spiaggia a l'ha pigiä furma cu'a realizasiùn, a-a fin d'i [[Anni 1970|anni '70]], d'u penellu da-i baĝn̂i Il Gabbiano e, a-a fin d'i anni '80 e inissiu '90, d'u grande penellu custruìu a difeiza de l'avansamentu de l'àrea purtuäle. A spiaggia de Ture d'u Mä vêi spiaggia d'u Merellu, ch'a piggia u numme da l' Istitütu Merellu sübbitu urtre a Via Aurelia, u se pö dì ch'a l'è restä custante int'i anni cun u̇n legeru aumentu d'a prufunditè, tantu da ese cunsciderä zà int'i anni '60, insemme a-u lungu trètu int'u cumüne de Spôtùrnu, ünna d'e ciü bèlle spiagge d'a Ligüria ascì perché a regalla a vista 'nsce l'îzua de Berzezzi. A-a fin a spiagetta d'i “Preni” aredossu d'a “Punta d'i Preni” restä custante int'u tenpu e quella de l'ex stabilimentu Lido delle Sirene, proppiu davanti a l'îzua, creä da-u ninte a-a fin di anni '50 da-u materiäle d'i scävi p'â custrusiùn d'e stradde de Ture d'u Mä e d'e primme ville. == Stoja == I primmi insediamenti riportan a l'épuca Neulìtica ma e nostre origini i sun lighè a 'n'antiga stirpe de Lìguri cunusciüa zà a-i tenpi d'i Rumäni. U numme d'u paize u vegne fètu derivä da ''Berg'' che in tedescu u vö dì muntaĝn̂a, cun riferimentu a-e caraterìstiche d'u postu, ma ascì a l'îzua: 'na muntaĝn̂a ch'a sciorte da-u mä. Ätri stüdiùzi ou fan derivä da ''Bergensis'', d'a bäse lìgure ''bergo'', munte, cun a zunta d'u sufissu latìn ense. Int'u [[992]], u Véscuvu de Sann-a, pruprietäju de sti teritoi, u l'ha dèti cumme dunasiùn po'u sustentamentu di fratti, a l'abasìa custruìa insce l'îzua pe custudì e prezunte relìquje de Sant'Eugeniu. Tra i [[X secolo|sécculi X]] e [[XI secolo|XI]] u burgu furtificä u l'ha rexistìu a-e frequenti incursciuìn saracene. Int'u [[1385]] u Pappa Urbàn VI u l'ha vendüu u nostru teritoju a-a [[Repùbrica de Zena|Repübblica de Zena]] e insemme a quelli de [[Spoturnu|Spôtùrnu]] e [[Vuè]] u l'è inträ a fä pärte d'a pudesterìa de Costa de Vuè; l'îzua a l'è restä sutta a giurisdiçiùn d'u Véscuvu de Nôi. Cu'u declìn d'a Repübblica de Zena ([[1797]]) e a séguitu d'a canpaĝn̂a d'Italia de [[Napolion Bonaparte|Napuliùn Bunapärte]], u teritoju de Berzezzi u l'è inträ da-u 2 dixenbre [[1797]] int'u Dipartimentu d'u Letinbru, cun capulögu [[Sann-a]], drentu a-a Repübblica Lìgure. Da-u 28 arvì [[1798]] u l'ha fètu pärte d'u II cantùn, capulögu [[Spoturnu|Spôtùrnu]], d'a Giurisdiçiùn de Culunbu e da-u [[1803]] d'u növu I cantùn de Sann-a int'a Giurisdiçiùn de Culunbu. Int'u [[1805]] a Repübblica Lìgure a l'è incurpurä inte l'Inperu Françeize, da-u 13 züĝn̂u 1805 a-u [[1814]], u cumüne de Berzezzi u vegne inserìu int'u [[Dipartimentu de Muntenötte]]. Int'u [[1815]] Berzezzi u l'è inträ a fä pärte d'u [[Regno de Sardegna|Reĝn̂u de Sardeĝn̂a]], cum'u l'ha stabilìu u Cungrèssu de Vienna e da-u [[1861]] d'u [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reĝn̂u d'Italia]]. Fina a-u [[1927]] u teritoju berzezìn u l'è inserìu e u fà pärte d'a pruvincia de Zena, int'u [[1927]] u l'è pasä sut'â [[pruvincia de Sann-a]] apena custituìa. A l'inissiu d'u [[XX secolo|XX sécculu]] sun avegnüi duì fèti rilevanti. U 4 de mazzu d'u [[1917]], a dùe miggia da-a costa, u piróscafu SS Transylvania u l'è stètu afundä da u̇n sutumarìn tedescu. 'Na cruxe insc'â scügêa d'a Punta d'i Preni a ricorda i 407 morti int'a trageddia. U segundu epizoddiu u l'è sucèssu int'u [[1921]], a dex'ùe de seĵa d'u 25 otubre u l'è esplozu u forte de Sant'Élena pe 'n incendiu partìu da-i bricchi vixìn. U paize u l'ha pagä u̇n gräve tribütu cun 20 morti, ciü de 300 ferìi, pezanti danni a-e chè e a-a gexa paruchiäle de San Martìn. 'Na làppide, insc'â faciäta lätu mä d'a gexa, a ricorda e vìttime d'u scoppiu d'u forte Sant'Élena. In tenpu de guèra e precizamente u 28 dixenbre [[1943]], 'na lettia indiriçä a-u Cumandu d'a Milissia de Sann-a a individuäva inte l'Istitütu Merellu u̇n canpu de cuncentramentu d'a Repübblica Suciäle Italiäna. Tante persune, sulu perché ean ebrei, operäi ch'aveivan u curaggiu de scioperä, persune suspètte de antifascismu, parenti de zueni che refuävan de aruoläse o ch'aveivan aderìu a-a rexistensa, vegnivan pigè e serè int'e stu canpu e int'i ätri quattru prezenti in Ligüria. Chì u se prucedeiva a-a seleçiùn e a l'invìu int'i canpi de sterminiu; int'u cäxu d'u Merellu, a vixinansa a-u cazellu e a-a feruvìa, cunsentiva de furmä e tradotte d'i depurtè. Berzezzi da-u 1973 a-u 31 dixenbre [[2008]] u l'ha fètu pärte d'a Cumunitè muntäna d'i Zuvi. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Berzézzi}} === Cugnummi ch'u ghe n'è de ciü === I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü a Berzezzi i sun: ''Griffo'', ''Zunino'', ''Bruzzone'', ''Rovere ''e ''D'Antonio''.<ref>{{Çitta web|url=https://www.cognomix.it/classifiche-cognomi-regioni-province-comuni.php|tìtolo=I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü cumüne pe cumüne, Berzezzi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-23}}</ref> === Persune lighè cun Berzezzi === * Carmen Boni, näta Maria Carmela Bonicatti ([[Romma|Rumma]], 8 arvì [[1901]]) a l'è stèta 'n'atrice d'u cine müttu. Figgia de 'n culunellu de l'ezèrcitu e de Rovere Teresa de Berzezzi, a l'ha debutä 'nsc'ou grande schèrmu int'u [[1919]]. Spuzä da-u [[1938]] cu'u famuzu "chansonnier" parigìn Jean Rigaux a nu s'è scurdä de Berzezzi e oĝn̂i annu, int'u perìudu estivu, a vegniva in vacansa int'a cà russa de fiancu a gexa. A l'è morta a [[Pariggi]] int'u [[1963]], investìa da 'na màcchina. * Carlo Buti, nätu a [[Firense|Firenze]] u 14 nuvenbre [[1902]] da Alfredo, faturìn d'u telégrafu, e Evelina Pani. Famuzu cantante di anni '30, cunsciderä ün d'i inventuì de quellu génere che ciü tärdi u sajà definìu cumme "cantu melódicu a l'italiäna", infèti quande 'n cantante u cantäva ben ghe divan "u canta a-a Buti". Int'u [[1953]] u spuza in segunde nosse Paolina Rossi, in ärte Lya, sö d'a muè d'u futüru scìndicu de Berzezzi Lorenzo Stacchini. Carlo Buti ou ricurdemmu a Berzezzi, int'a villa ciamä "Primmu amù" int'i anni chi van da-u [[1953]] a-u [[1962]]. U l'è mortu a Montelupo Fiorentino u 16 nuvenbre [[1963]]. * Achille Cabiati, scultù, pitù e ceramista u l'è nätu in [[Vuè]] int'u [[1920]]. U l'ha partecipä a Rexistensa cumme partigiàn cunbatente, numme de bataggia "Michelangelo", ricruvindu ascì a càrega de cumandante d'u distacamentu Calcagno. Int'i primmi anni d'u dopuguèra u l'ha perfeçiunä a sö furmasiùn a Rumma, frequentandu autuì d'u càlibru de Guttuso, Turcato e Consagra. U l'ha spuzä a berzezina Maria Luisa Cocito e u l'ha fètu pärte d'u Cunseggiu Cumunäle de Berzezzi cu'i scìndichi Francesco Anaclerio e Lorenzo Stacchini. A Achille Cabiati, mortu int'u [[1962]], a l'è stèta intitulä a bibliuteca cumunäle. == Posti de interèsse == [[File:Bergeggi - chiesa di San Martino Vescovo.jpg|thumb|A gexa de San Martìn|left]] === Architetüe religiuze === Int'u paize: * '''Gexa de San Martìn de Tours''', int'u [[1706]] u l'ha inissiu a custrusiùn d'a növa paruchiäle e u 29 otubre [[1709]] u gh'è l'inaugurasiùn e a sulenne cerimonia de cunsacrasiùn. A-u sö intèrnu sun cunsèrvè u̇n dipintu d'a Madonna d'u Ruzäju de scöa tuscäna (d'u [[XVI secolo|XVI sécculu)]], 'na scultüa d'u françeize Lacroix e u̇n Cristu de Antón Marìa Maragliàn. * L''''Âtóju de Santa Catàina''', zà prezente int'a relasiùn d'u Véscuvu Mascardi de l'autünnu [[1585]], u l'è stètu ristruturä e ancö u l'è adibìu a 'na funçiùn ciü suciäle. Insc'ê âtüe: * Capella de San Steva * Capeletta de San Bastiàn Insce l'îzua: * Rèsti de 'na'antiga gexa paleucristiäna d'u [[V secolo|V]]-[[VI secolo|VI sécculu]] e de l'abasìa custruìa int'u [[992]], vuŝĉiüa da-u Véscuvu Benärdu ch'u l'aveiva afidä a-a cüa d'i fratti pruvenienti da Lérins. === Architetüe civili === ==== Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä ==== U Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä, vusciüu e istituìu da-u Cumüne de Berzezzi int'u [[2012]], cu'u suportu d'a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendensa d'i Beni Architetónici d'a Ligüria]], u vö divulgä l'ereditè lasciä da Mario Galvagni: u̇n mesaggiu ancùn cèu e cuncretu de cumme u segge puscìbbile custruì, sensa metise in cunpetisiùn cun l'Anbiente. U l'ea a meitè d'i [[Anni 1950|anni '50]] quande Galvagni, architettu frescu de làurea, u l'aveiva vintu u cuncursu prumossu da l'inprezäju Piero Tizzoni e u partiva a traçä e lìnie pe svilüpä da zeru l'urbanizasiùn d'u prumuntoju de Ture d'u Mä. Cumensäva cuscì a realizasiùn de 'na serie de custruçiuìn e de aredi urbäni, 'n insemme de ópere architetóniche de ricunusciüu valure artìsticu, in graddu, ancùn a-a giurnä d'ancö, de caraterizä u̇n'àrea urbanizä elevàndune u prestiggiu. L'istitusiùn d'u Pärcu Architetónicu, a vö ese a celebrasiùn de ste ópere, testimuniansa de cumme 'n'architetüa de äta qualitè e pregiu, ch'a l'ha tegnüu in grande cunsciderasiùn u teritoju, a segge in graddu de svilupä, in manea atuäle e cun 'na giüsta sensibilitè creativa, tesciüi urbanizè in armunìa cun i valuri anbientäli e naturalìstici d'u postu. Defèti, cumme u l'ha avüu moddu de evidensiä u Galvagni stessu, e sö ópere sun näte in pèrfetta sintunìa cun e furme e e caraterìstiche estetiche d'u prumuntoju, cu'a luxe, cu'u terén, cun e tante emusciuìn e i forti sentimenti cundivizi cu'a cumitensa e cu'i operäi che l'han custruìe. Pe prumuöve u Pärcu, u Cumüne de Berzezzi, cun a culaburasiùn de l'Arch. Marco Ciarlo, u l'ha ideä e adutä u̇n logu identificativu, u l'ha realizä 'na püblicasiùn "Guidda a-u Pärcu Architetónicu de Ture d'u Mä" e 'na Cartina temàtica.<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/il-parco-architettonico-di-torre-del-mare/|tìtolo=Turismo Bergeggi, Parco Architettonico Torre del Mare|léngoa=IT|vìxita=2026-05-04}}</ref> === Architetüe militäri === * Forti San Luensu, San Steva e San Giàcumu custruìi tra u [[XVII secolo|XVII]] e u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]] a-i cunfìn cu'u cumüne de [[Vuè]]. Urtre a furtessa de San Giàcumu, ch'a se pö vedde da l'Aurelia, restan sulu duì speruìn d'u forte San Steva. * Forte de Sant'Élena, pocu distante da-a çimma d'u munte ch'u gh'ha u stessu numme, u fäva buna guärdia insc'ou paize. U sajà cunpletamente distrütu da l'espluxùn d'u forte stessu int'a nötte d'u 25 otubre [[1921]]. Ancö d'u Forte u nu rèsta nint'ätru ch'â cavitè cauzä da-u scoppiu e i rèsti de quärche custrusiùn militäre. * Baterìa de San Bastiàn, semmu int'u [[1889]] quandu cuminsan a tiä sciü a furtessa. Ciamä ancùn ancö "A Baterìa", a l'è prutètta da mu̇àgge e a se cunpune de dùe custrusiuìn retanguläri indipendenti culeghè tra de lù. Vendüa a-i privè, döviä cumme abitasiùn a l'è in óttimu stätu. === U castelä === U vegne definìu [[Castelà (furtificasiùn)|castelä]] 'na zona duvve u segge prezente u̇n recintu preistóricu furtificä in génere puzisiunä inte 'n puntu stratégicu duminante e cunprendente a-u sö intèrnu abitasiuìn, posti destinè a-e pràtiche rituäli de venerasiùn urtre che ativitè artigianäli, ricóveri pe-i animäli e magazìn p'ê scorte alimentäri. A sö difuxùn avegne inte l'[[Etæ do Brónzo|etè d'u brunzu]] e [[Etæ do færo|d'u fèru]] cun 'na duggia funçiùn: difensiva e de cuntrollu. Sun a tütti i efètti i primmi acenni de vitta suciäle organizä, ch'a purtià poi a-a nàscita d'i primmi centri abitè spece doppu a cunquista rumäna. U cäxu de Berzezzi u prezenta d'i trèti particularmente interesanti, cumme u truväse in pruscimitè de 'na viabilitè ben antiga, repigiä poi da-i [[Impêo Roman|rumäni]], in graddu de culegä lungu e dursäli tütta a regiùn. Ripurtä a-a lüxe in séguitu a 'n incendiu ch'u l'ha interesä a zona int'u [[1982]], u l'è stètu puscìbbile datä i repèrti ciü antighi a-u [[V secolo a.C.|V sécculu a.C.]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.turismobergeggi.it/wp-content/themes/editheme/pdf/documento3.pdf|tìtolo=Monte S.Elena, I primi Liguri a Bergeggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-13}}</ref> Fra i ritruvamenti ciü interesanti, d'e munèe, ogètti d'üzu giurnalieru (che dimustran a cuntinuitè abitativa fina a-u [[I secolo a.C.|I sécculu a.C.]]) e ceràmiche che ìndican a prezensa de scangi anche se han a megiu i prudotti lucäli. Degna de notta a prezensa d'a lavurasiùn d'u fèru ma ascì d'u brunzu int'u scîtu, cu'u ritruvamentu de divèrsi ogètti. U castelä u l'è stètu poi abandunä pe 'n perìudu ciütóstu lungu, särvu ütilizzi izulè fina a-u [[XIII secolo|XIII sécculu]] e poi int'e guère francu-piemunteixi d'u [[XVIII secolo|XVIII sécculu]], p'â sö puzisiùn stratégica.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Sann-a|léngoa=IT|p=11}}</ref> Ancö u se pö nutä a çèrcia de prìe estèrna ch'a circuscrive a çimma d'u briccu e u bazamentu de divèrse abitasiuìn che a sö tenpu aveivan l'elevä custituìu da argilla presä e legnamme; int'a pärte ciü in èrtu u l'è puscìbbile nutä a prezensa de 'na custrusiùn cunposta da grossi blocchi de prìa scìmile a 'na scainä, de difìççile intèrpretasiùn. === Turi === <gallery mode="packed" widths="150"> File:Torre d'Ere.jpg|A Ture d'Èa File:Bergeggi-IMG 1635.JPG|A Ture Ruvie </gallery> * Insc'â sumitè de l'îzua se trövan e ruvine de 'na ture rumäna, a bäze circuläre. A funçiùn ciü prubàbbile a l'è cumme avanpostu de guärdia e färu de segnalasiùn po'u portu de ''Vada Sabatia'', ch'u l'ea rivä a ese davéi inpurtante pe-i tràffeghi marìttimi in épuca inperiäle. * Int'u mediuevu surva e ruvine d'u turiùn circuläre a l'è stèta custruìa 'na ture de avistamentu a bäze quadräta. * Ture d'Èa, antiga ture d'e l'ätu mediuevu a bäze runbuidäle, ch'a se tröva insc'ou prumuntoju de Ture d'u Mä. * Ture Ruvie d'u [[XV secolo|XV sécculu]]. == Ecunumìa == U turizmu u l'è a ciü inpurtante risorsa d'u cumüne, specialmente int'u perìudu estivu. De pregiu, a pruduçiùn de öju d'e ôvìva e vin. Berzezzi u l'ha otegnüu da-a FEE-Italia (Foundation for Environmental Education) u cunferimentu d'a bandêa blö p'â qualitè d'e sö spiagge. == Cultüa == === Bibliuteca Cìvica "Achille Cabiati" === A bibliuteca cìvica "Achille Cabiati" a l'è a bibliuteca pübblica d'u Cumüne de Berzezzi. A se tröva in Via De Mari 28/D a l'intèrnu de 'n spassiu dedicä a-e ativitè culturäli. A bibliuteca a l'ha 'n patrimoĝn̂u de 10.400 vulümmi de narasiùn, sagìstica, libbri pe-i figiö e stoja lucäle. A offre divèrsi servissi: préstitu lucäle d'i libbri, cunsultasiùn int'i spassi dedichè, üzu de pustasiuìn PC cun réi Wi-Fi pe inträ in internet e inurtre l'adexùn a-u Scistêma Bibliutecäju Nasiunäle, a l'ha reizu puscìbbile ascì préstiti tra e varie bibliuteche. A strutüa a l'è avèrta cun orari setimanäli ch'i varian segundu a stagiùn (in génere martedì, zöggia, venerdì e sabbu). A l'intèrnu d'a bibliuteca u gh'è a sede de l'Organizasiùn de Vuluntariätu "L'Îzua", 'n'asuciasiùn stóricu suciäle culturäle ativa 'nsc'ou teritoju e a Seçiùn de l'ANPI "F.lli Faggi". A bibliuteca dunque, a l'è 'n puntu de riferimentu p'â letüa, u stüddiu, i eventi culturäli e i mumenti de parteçipasiùn e cundivixùn suciäle int'u Cumüne de Berzezzi. == Fèste e fêe == E sägre estive de Berzezzi sun u̇n mumentu duvve u prufümmu d'u baxeicó e d'i piatti de peŝĉiu se fùnden cun l'arbaxìa, apuntamenti da nu pèrde che trasfurman u burgu inte 'n pälcuscénicu a l'avèrtu de cunvivialitè e tradisiùn. U̇n viaggiu int'u güstu sc-cettu. U cö de oĝn̂i sejäna a l'è a cuxina e e sö pruposte. U nu se tratta de ofrì i soliti piatti, ma de fä cunuŝĉe i prudotti tìpici d'u teritoju, elaburè cun cüa segundu e riçètte tramandè int'u tenpu. Da-e troffie cu'u pestu artigianäle a-e specialitè de mä, oĝn̂i piattu u esprimme l'amù pe sta tèra. A qualitè d'i ingredienti primäi a fà da prutagunista, deliçiandu ascì i óspiti ciü ezigenti cun a vêa cuxina lìgure. L'ànima d'u paize a l'è 'na furmasiùn, ch'a và da-i figiö a quelli zà d'etè, in graddu de cuinvolge tütti cu'u sö calure umänu. L'organizasiùn, cüä cun paŝĉiùn da-u Cìrculu Ricreativu Culturäle Berzezìn, a se distingue pe l'acugliensa e a fà sentì ognün cumme a cà sö. U Circulu u l'è u muture instancàbile c'hu porta avanti e inisiative cun entuziasmu e prufesciunalitè. I vêi prutagunisti i sun i figiö d'u postu, che cun slanciu e dedisiùn portan 'na ventä de energìa in mezu a-e toue, inparandu 'nt'u fratenpu u valure d'a cumunitè. Inte 'na curnixe da söĝn̂u tra mä e bricchi, e sejäne cazzan int'i fin setemäna de Züĝn̂u, Lüggiu e Agustu, truvandu a giüsta culucasiùn int'a spléndida Ciassa XX Setenbre. Chì, u zguärdu u l'è rapìu da-u panuramma ch'u leva u respìu: de frunte u mä, a-e spalle e faŝĉe cu'e maxee e i bricchi cu'i senté i strenzan a ciassa cumme a vureila braçä inte 'n scenäju ünicu. U nu manca a müxica, ch'a cunpagna oĝn̂i purtä e a rende l'anbiente festuzu e cuinvulgente. Partecipä a-e sägre de Berzezzi u l'è inträ inte l'ànima de 'n burgu ch'u sà cumme tegnì de bun cuntu a vitta, u mangiä e a belessa. == Sport == {{Seçión vêua}} == Aministrasiùn == [[File:Bergeggi - municipio.jpg|thumb|U cumüne de Berzezzi]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perìudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu çitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Notte}} {{ComuniAmminPrec|1975|3 züĝn̂u 1985|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|3 züĝn̂u 1985|21 mazzu 1990|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|21 mazzu 1990|24 arvì 1995|Riccardo Borgo|Partìu Sucialista Italiàn|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|24 arvì 1995|14 züĝn̂u 1999|Riccardo Borgo|lista cìvica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 1999|14 züĝn̂u 2004|Riccardo Borgo|Indipendente|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|14 züĝn̂u 2004|8 züĝn̂u 2009|Gianluigi Galesso|lista cìvica|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|8 züĝn̂u 2009|26 mazzu 2014|Riccardo Borgo|Ünìi pe Berzezzi (lista cìvica de centru-sinistra)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|26 mazzu 2014|27 mazzu 2019|Roberto Arboscello|Ünìi pe Berzezzi (lista cìvica de centru-sinistra)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 mazzu 2019|5 nuvenbre 2020|Roberto Arboscello|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica de centru-sinistra)|Scìndicu|<ref>U se dimette daa càrega aministrativa scicumme ch'u vegne elezüu cunsegé regiunäle</ref>}} {{ComuniAmminPrec|11 dixenbre 2020|4 otubre 2021|Adolfo Bormida|Uniti per Bergeggi<br/>(lista civica di centru-sinistra)|Vicescìndicu|<ref>{{çitta web|url=http://www.gazzettaufficiale.biz/atti/2021/20210001/20A07223.htm|tìtolo=U munta in càrega cun Decretu du Prexidente da Repübbrica di 11 de dixenbre du 2020, pübblicä insc'a Gazetta Uficiäle n. 1 di 2 de zenä du 2021}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|4 otubre 2021|''in càrega''|Maria Rebagliati|Ünìi pe Berzezzi (lista cìvica di centru-sinistra)|Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Cumunicasiuìn == [[File:Bergeggi - ex stazione ferroviaria.jpg|thumb|A veggia stasiùn de Berzezzi, vista d'ancö]] Berzezzi, antigamente u l'è senpre stètu u̇n paize izulä u̇n po' föa man, e stradde custruìe da-i rumäni pasävan ciü in èrtu: a [[via Julia Augusta]] a tranxitäva sutta a-u Castelä. Pe tüttu u Mediuevu fina a l'inissiu de l'etè cuntenpuranea da Berzezzi pe andä a [[Spoturnu|Spôtùrnu]] o in [[Vuè]] u gh'ea sulu d'i senté e d'e streite müatée. Duì i sun stèti i avenimenti ch'han fètu sciurtì u paize da l'izulamentu, a stradda custêa (l'atuäle via Aurelia) vuŝĉiüa da Napuliùn Bunapärte int'u [[1809]] e ciü de mezu sécculu doppu, a [[Ferovîa Zêna-Vintimìggia|feruvìa (linia Sann-a-Vintimiggia)]], inaugurä int'u [[1872]]. Inte l'annu [[1967]] a l'è avegnüa l'ürtima fermäta de 'n trenu int'a [[stasiùn de Berzezzi]]. Ancö chi vö rivä a Berzezzi in trenu u pö chinä in Vuè o a Spôtùrnu e pigiä 'na curiera lucäle. Pe rivä cu'a màcchina bezöĝn̂a pigiä l'autustradda A10, sciurtì a Sann-a (pe chi vegne da nord e da levante) o a Spôtùrnu (da punente) e pruseguì insc'â SS1 Aurelia. Vìa mä, i porti de riferimentu sun quelli de Sann-a, Vuè e Finä, mentre l'areuportu ciü vixìn u l'è quellu de Zena. == Notte == <references /> {{Clear}} == Ätri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Sann-a}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Berzezzi| ]] baew66im8dy6mrm0mhcxgih5gfxqsym Vienna 0 2508 270786 221619 2026-06-13T21:16:42Z Bwag 19997 new file 270786 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Vienna |Nome ufficiale = {{de}} Wien |Panorama = Collage von Wien.jpg |Didascalia = |Bandiera = Flag of Wien.svg |Voce bandiera = |Stemma = Wien 3 Wappen.svg |Voce stemma = |Stato = AUT |Grado amministrativo = 1 |Tipo = [[Stâti federati de l'Austria|Çittæ-Stâto]] |Capoluogo = |Amministratore locale = Michael Ludwig |Partito = [[SPÖ]] |Data elezione = 24/05/2018 |Data istituzione = [[1921]] |Data soppressione = |Altitudine = 151-543 |Superficie = 414.60 |Note superficie = |Abitanti = 1915338 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 13-6-2019 |Sottodivisioni = 23 [[distretti di Vienna|distretti]] |Sottosottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Bassa Austria]] |Lingue = [[tedésco oustrìaco]] |Codice postale = 1010–1239, 1400, 1450 |Prefisso = 01 (da l'Austria); +43 - 1 (da-o resto do mondo) |Codice statistico = 90101–92301 |Nome abitanti = vienneixi (''wiener'') |PIL = |PIL PPA = |PIL procapite = |PIL procapite PPA = |Immagine localizzazione = Wien in Austria.svg |Mappa = |Didascalia mappa = }} '''Vienna''' a l'é a capitâle de l'[[Austria]], con 'na popolassion de 1.840.573 abitanti segondo o censiménto do 2016. == Geògrafia == == Stöia == == Pòsti de interèsse == == Economia == == Coltûa == == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == == Galerîa d'inmàgine == <gallery caption="Vienna - Wien"> Wien-Linke Wienzeile-06-2007-gje.jpg Wien-Josefstaedter Str-20-Nr 37-Biedermeierhaus-Fuhrmannsgasse-2005-gje.jpg Wien-Josefstaedter Str-10-Nr 2-Cafe Eiles-2008-gje.jpg Wien - Lueger-Denkmal (b).JPG Wien-Sterngasse-02-Nr 3-Stein im Neustaedter Hof-2009-gje.jpg Wien-Schwedenplatz-20-Hafnersteig zur Griechengasse-2008-gje.jpg Wien-Albertina-30-Sacher-Staatsoper-2009-gje.jpg Wien-Staatsoper-202-2013-gje.jpg </gallery> {{S}} {{Clear}} == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òustria]] [[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]] 6nn7saogahhw8oo872g4swvsk8hoead 270787 270786 2026-06-13T21:21:04Z Luensu1959 1211 nomme originäle 270787 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} {{Divisione amministrativa |Nome = Vienna |Nome ufficiale = {{de}} Wien |Panorama = Collage von Wien.jpg |Didascalia = |Bandiera = Flag of Wien.svg |Voce bandiera = |Stemma = Wien 3 Wappen.svg |Voce stemma = |Stato = AUT |Grado amministrativo = 1 |Tipo = [[Stâti federati de l'Austria|Çittæ-Stâto]] |Capoluogo = |Amministratore locale = Michael Ludwig |Partito = [[SPÖ]] |Data elezione = 24/05/2018 |Data istituzione = [[1921]] |Data soppressione = |Altitudine = 151-543 |Superficie = 414.60 |Note superficie = |Abitanti = 1915338 |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = 13-6-2019 |Sottodivisioni = 23 [[distretti di Vienna|distretti]] |Sottosottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Bassa Austria]] |Lingue = [[tedésco oustrìaco]] |Codice postale = 1010–1239, 1400, 1450 |Prefisso = 01 (da l'Austria); +43 - 1 (da-o resto do mondo) |Codice statistico = 90101–92301 |Nome abitanti = vienneixi (''wiener'') |PIL = |PIL PPA = |PIL procapite = |PIL procapite PPA = |Immagine localizzazione = Wien in Austria.svg |Mappa = |Didascalia mappa = }} '''Vienna''' (nomme ofiçiâ in lengoa tedesca: ''Wien'') a l'é a capitâle de l'[[Austria]], con 'na popolassion de 1.840.573 abitanti segondo o censiménto do 2016. == Geògrafia == == Stöia == == Pòsti de interèsse == == Economia == == Coltûa == == Manifestaçioin == == Feste e fëe == == Comunicaçioin == == Galerîa d'inmàgine == <gallery caption="Vienna - Wien"> Wien-Linke Wienzeile-06-2007-gje.jpg Wien-Josefstaedter Str-20-Nr 37-Biedermeierhaus-Fuhrmannsgasse-2005-gje.jpg Wien-Josefstaedter Str-10-Nr 2-Cafe Eiles-2008-gje.jpg Wien - Lueger-Denkmal (b).JPG Wien-Sterngasse-02-Nr 3-Stein im Neustaedter Hof-2009-gje.jpg Wien-Schwedenplatz-20-Hafnersteig zur Griechengasse-2008-gje.jpg Wien-Albertina-30-Sacher-Staatsoper-2009-gje.jpg Wien-Staatsoper-202-2013-gje.jpg </gallery> {{S}} {{Clear}} == Atri progetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òustria]] [[Categorîa:Capitæ de Naçioîn]] i5rj0w1iuu2n52zf1scdn0jgxzt0ngi Rainie̍ Terçu de Mu̍negu 0 13730 270788 224700 2026-06-14T06:02:36Z CommonsDelinker 89 Replacing Famiglia_reale_del_Principato_di_Monaco_(1966).jpg with [[File:Famiglia_principesca_del_Principato_di_Monaco_(1966).jpg]] (by [[:c:User:CommonsDelinker|CommonsDelinker]] because: [[:c:COM:FR|File renamed]]: [[:c:COM:FR#FR3|Criterion 3]] (obvious 270788 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Rainie̍ Terçu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Prince Rainier III.jpg|190px]] |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi-Polignac |predecessù = [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Albertu Segundu de Mu̍negu]] |nascença = [[Mu̍negu]], 31 de ma̍giu d'u 1923 |decessu = [[Mu̍negu]], 6 d'avri̍ d'u 2005 }} '''Rainie̍ Terçu''' ([[Mu̍negu]], [[31 mazzo|31 de ma̍giu]] d'u [[1923]] - [[6 arvî|6 d'avri̍]] d'u [[2005]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Prinçipatu de Mùnegu|Mu̍negu]]. == Vita == [[Immaggine:Famiglia principesca del Principato di Monaco (1966).jpg|thumb|left|200px|A familya d'u Pri̍ncipu de Mu̍negu (1966)]] A̍ deçidau ün l'anu [[1976]] che u [[Dialetto monegasco|munegascu]] sice ensegnau e ubligatori despœi a nona fint'â qinta classa. Dopu resta ensegnau ma e̍ facültativu. {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] 8jpe2o2x7349i5s51uhj8vrtrh8n3ug A Türbia 0 14706 270775 270753 2026-06-13T16:10:06Z N.Longo 12052 /* Architetüre religiuse */ + 270775 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Türbia |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''La Turbie''</div> |Panorama = La Turbie BW 1.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">A geija d'A Türbia e u trufeu d'ë Arpe.</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Arpe-Maritimi |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Niça |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Beausoleil |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Jean-Jacques Raffaelle |Data elezione = 2020 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 3045 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[La Trinité|A Trinita̍]], [[Beausoleil]], [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]], [[Èze|Eza]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] ([[Principatu de Mu̍negu|MC]]), [[Peille|Pëya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = Türbiaschi<br />{{Fr}} ''Turbiasques''<br />{{It}} ''Turbiaschi'' |Mappa = Map commune FR insee code 06150.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna d'A Türbia |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''A Türbia''' (''La Turbie'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françese]] d'u departamentu d'i Arpe-Maritimi. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == === Architetüre religiuse === * Ge̍ija de San Miche̍ * Capela de San Giuan * Capela de San Rocu === Architetüre çivili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulüçiun demugrafica === {{Seçión vêua}} === Minuranse furestiè === {{Seçión vêua}} == Cunumia == {{Seçión vêua}} == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiue e feste == {{Seçión vêua}} == Cumünicaçiue == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] dy2kix5kpwowcbymunjqei3qqh8e8vv 270776 270775 2026-06-13T16:11:43Z N.Longo 12052 270776 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Türbia |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''La Turbie''</div> |Panorama = La Turbie BW 1.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">A geija d'A Türbia e u trufeu d'ë Arpe.</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Arpe Mari̍time |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Niça |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Beausoleil |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Jean-Jacques Raffaelle |Data elezione = 2020 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 3045 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[La Trinité|A Trinita̍]], [[Beausoleil]], [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]], [[Èze|Eza]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] ([[Principatu de Mu̍negu|MC]]), [[Peille|Pëya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = Türbiaschi<br />{{Fr}} ''Turbiasques''<br />{{It}} ''Turbiaschi'' |Mappa = Map commune FR insee code 06150.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna d'A Türbia |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''A Türbia''' (''La Turbie'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françese]] d'u [[departamentu d'ë Arpe Mari̍time]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == === Architetüre religiuse === * Ge̍ija de San Miche̍ * Capela de San Giuan * Capela de San Rocu === Architetüre çivili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulüçiun demugrafica === {{Seçión vêua}} === Minuranse furestiè === {{Seçión vêua}} == Cunumia == {{Seçión vêua}} == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiue e feste == {{Seçión vêua}} == Cumünicaçiue == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 63xk88kae4jkk9xc25fc6q78ldvpjyb 270780 270776 2026-06-13T16:16:30Z N.Longo 12052 /* Architetüre religiuse */ + 270780 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Türbia |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''La Turbie''</div> |Panorama = La Turbie BW 1.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">A geija d'A Türbia e u trufeu d'ë Arpe.</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Arpe Mari̍time |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Niça |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Beausoleil |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Jean-Jacques Raffaelle |Data elezione = 2020 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 3045 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[La Trinité|A Trinita̍]], [[Beausoleil]], [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]], [[Èze|Eza]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] ([[Principatu de Mu̍negu|MC]]), [[Peille|Pëya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = Türbiaschi<br />{{Fr}} ''Turbiasques''<br />{{It}} ''Turbiaschi'' |Mappa = Map commune FR insee code 06150.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna d'A Türbia |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''A Türbia''' (''La Turbie'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françese]] d'u [[departamentu d'ë Arpe Mari̍time]]. == Geugrafia == {{Seçión vêua}} == Storia == {{Seçión vêua}} == Lœghi de interessu == === Architetüre religiuse === <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> La Turbie P1040771.jpg|A ge̍ija d'A Türbia La Turbie chapelle Saint Jean Baptiste.jpg|A capela de San Giuan Capela San Rouoc de Turbia.jpg|A capela de San Rocu </gallery> * Ge̍ija de San Miche̍ * Capela de San Giuan * Capela de San Rocu === Architetüre çivili === {{Seçión vêua}} === Architetüre militari === {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulüçiun demugrafica === {{Seçión vêua}} === Minuranse furestiè === {{Seçión vêua}} == Cunumia == {{Seçión vêua}} == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Manifestaçiue e feste == {{Seçión vêua}} == Cumünicaçiue == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] a8j3ajxq2msksh301c6iy4x7u0jna7g Rocabrüna 0 18416 270777 270754 2026-06-13T16:13:26Z N.Longo 12052 270777 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Rocabrüna |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''Roquebrune-Cap-Martin''</div> |Panorama = RocquebruneCapMarrin (pixinn.net).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'u gurfu de Rocabrüna</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Arpe Mari̍time |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Niça |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Mentu̍n |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Patrick Cesari |Partito = UMP-LR |Data elezione = 1995 |Data rielezione = 2026 |Mandato = 5 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 12037 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Beausoleil]], [[Guarbe|Gorbiu]], [[Mentun|Mentu̍n]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] (MC), [[Pëya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = Rocabrünaschi |Mappa = Map commune FR insee code 06104.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Rocabrüna |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''Rocabrüna'''<ref>''A Ròcca'' ün [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Roccabruna-Capo Martino'' ün [[Léngoa italiànn-a|italia̍n]]</ref> (''Roquebrune-Cap-Martin'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françesa]] d'u [[departamentu d'ë Arpe Mari̍time]] sitüa̍ viji̍n a ra fruntiera cun r'[[Italia]], a i cunfi̍n d'u [[Prinçipatu de Mu̍negu]]. == Geugrafi̍a == Rocabrüna e̍ sitüa̍ en [[Fransa]] a ra fruntiera cun r'[[Italia]], a sulu çinqe chilo̍metri da u [[Prinçipatu de Mu̍negu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == {{Seçión vêua}} == Posti d'interessu == <gallery widths="180" heights="150" mode="packed"> Roquebrune Place.JPG|A cadru çentrale The main Tower of the Castle.jpg|A turre principale d'u castelu Roquebrune.jpg|Panurama de Rocabrüna </gallery> {{Seçión vêua}} == Ecunumi̍a == {{Seçión vêua}} == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Feste e fiere == {{Seçión vêua}} == Spo̍rt == {{Seçión vêua}} == Aministraçiu̍n == {{Seçión vêua}} == Cumünicaçiu̍e == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://roquebrune-cap-martin.fr/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-12}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 1kh2j8vabjkkf7rq95m25wpe3z6pt99 Monte Marenzo 0 25391 270783 220066 2026-06-13T20:12:59Z Luensu1959 1211 nomme originäle 270783 wikitext text/x-wiki '''Monte Marenzo''' (''San Paol'' inta lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Monte Marenzo |Panorama = Monte Marenzo - chiesa di San Paolo Apostolo.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Paola Colombo |Partito = lìsta cìvica ''Un paese per star bene'' |Data elezione = 9-6-2015 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Brivio]], [[Calolziocorte]], [[Cisano Bergamasco]] (BG), [[Torre de' Busi]] (BG) |Nome abitanti = (it) ''Montemarenzini'' |Patrono = Sàn Pòulo |Festivo = 25 zenâ |Mappa = Map_of_comune_of_Monte_Marenzo_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Monte Marenzo inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] jx79ohp5chnzm5pzs0yyy95jz06gw80 Montevecchia 0 25392 270784 215067 2026-06-13T20:14:24Z Luensu1959 1211 nomme originäle 270784 wikitext text/x-wiki '''Montevecchia''' (''Muntavégia'' ò anche ''Muntaégia'' inta lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Montevecchia |Panorama = Montevecchia1.JPG |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Franco Carminati |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 6-6-2016 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Cernusco Lombardone]], [[La Valletta Brianza]], [[Merate]], [[Missaglia]], [[Olgiate Molgora]], [[Osnago]] |Nome abitanti = (it) ''Montevecchini'' |Patrono = Martìrio de Sàn Gioàn Batìsta |Festivo = 29 agósto |Mappa = Map_of_comune_of_Montevecchia_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Montevecchia inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] kgzg7y0fs9zg8aw7etx8t8tufe017bb Monticello Brianza 0 25393 270785 215068 2026-06-13T20:15:18Z Luensu1959 1211 nomme originäle 270785 wikitext text/x-wiki '''Monticello Brianza''' (''Muntisel'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Monticello Brianza |Panorama = Panorama Monticello Brianza.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Alessandra Hofmann |Partito = lìsta cìvica ''Rinnoviamo Monticello'' |Data elezione = 27-6-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Barzanò]], [[Besana in Brianza]] (MB), [[Casatenovo]], [[Cassago Brianza]], [[Missaglia]], [[Renate]] (MB), [[Viganò]] |Nome abitanti = (it) ''Monticellesi'' |Patrono = Sànt’Agâ |Festivo = 5 frevâ |Mappa = Map_of_comune_of_Monticello_Brianza_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Monticello Brianza inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] 85e80of9qa6cxa47viihpzp9ztk3sjl Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure 0 27410 270789 263951 2026-06-14T11:43:25Z Arbenganese 12552 Agiurnamèntu clascifica 2026 270789 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} [[File:U Palcu (Festival de San Zorzu 2022).jpg|thumb|U parcu estèrnu du Festival de San Zorzu, 2022|279x279px]] U '''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''' (''Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e de San Zorzu''), cunusciüu ascì cumme '''Festival de San Zorzu''', u l'è ina manifestasiùn müxicâle ch'a se tegne tütti i ànni a [[Arbenga]], inta lucalitài de San Zorzu de [[Campugexa]]. == Sto(r)ia == E primme idee de lancià 'na manifestasiùn in [[Lengoa ligure|Ligü(r)e]] e sun du [[1999]], grassie aa [[Consulta Ligure|Cunsürta Ligü(r)e]] du mèximu annu, dund'u s'è parlàu da valurisasiùn du teâtru in [[Lengoa ligure|Lengua Ligü(r)e]] cumme mezzu pe'u svilüppu e a cunuscènsa da stessa parlâ. A Cunsürta a l'ha ascì vistu a cansùn cumme 'n âtru moddu pe' svilüpà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|https://www.rivieraeventi.it/it/e/12974.1-sabato-03-febbraio-albenga-festival-san-giorgio|tìtolo=U festival de San Zorzu|vìxita=2025-10-04|léngoa=IT}}</ref> A primma edisiùn a s'è tegnüa du [[2002]], da lì u vegne urganizàu tütti i ànni grassie a-a partecipasiùn da paròcchia de San Zorzu Martire, ch'a l'ha missu a dispusisiùn u Salùn Paruchiâle Teâtru Don Pelle, dunde zà a se tegniva a Rassegna Teatrâle de Lengua Ligü(r)e. Dau [[2013]] inta cumpetisiùn u vegne ascì premiàu a cumpagnìa ch'a l'ha guagnàu a rasegna du teâtru e, grassie au premiu ''Elmo Bazzano,'' u "Ligü(r)e ciü ilüstre" de l'ànnu. == Cumpetisiùn == A cumpetisiùn a vegghe l'esibisiùn di cantanti inta gara in due se(r)e (in genere venardì e sabbu). Sun acetài tanti di sulisti che di grùppi müxicâli, e cansùi e g'han da êsse pe' regula in Ligü(r)e, du che e sun acetàe tütte e [[Variànte lìguri|variante]] (dau [[Lengoa zeneize|zenese]] au [[Dialettu savuneize|savunese]] passandu pe'u [[Lengua brigašca|brigascu]] fin au [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]]). E cansùi e vàn cunsegnàe a tèmpu a l'urganizasiùn e e sun giüdicàe da 'na giü(r)ìa d'espèrti, a primma selesiùn a vegne stabilìa primma da cumpetisiùn: i se esibiscen a San Zorzu numma i cantanti qualificài.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2014/02/festival-san-giorgio-dalbenga-protagoniste-le-canzoni-dialettali/|tìtolo=E cansùi dialetâli du Festival de San Zorzu, in sce IVG|dæta=4 frevâ 2014|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref> De solito, in gara e restan quâxi 20 cansùi pe' ànnu. == Clascìfica == E cansùi, a partì da l'ànnu [[2005]], e se clascìfican segundu due categu(r)ìe, quella di grùppi e quella di sulisti. De primma u se duve(r)ava u scistema a categu(r)ìa ünica, mecanismu ch'u l'ha vistu a vito(r)ia di artisti chi sutta.<ref name=":9" /> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Cansùn |- ![[2002]] |Romantos |''A mê tèra'' |- ![[2003]] |Compagnia della Casaccia |''Gira la corda'' |- ![[2004]] |Ragazze Gau |''&#8203;'N òmmo senza tempo'' |} === Grùppi === [[File:Grandi e Fanti (Festival de San Zorzu 2024)-Premiasiun 01.jpg|thumb|I Grandi e Fanti, grùppu vinsitû de l'edisiùn 2024|267x267px]] ==== Elencu vinsitùi (2005-2012) ==== Chi sutta l'elencu di primmi clascificài inte edisiùi fra u [[2005]] e u [[2012]], inta categu(r)ìa di grùppi.<ref name=":9">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20191128102312/http://www.sangiorgioalbenga.it/it-IT/l-albo-doro|tìtolo=Festival de San Zorzu, i vinsitùi|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Cansùn !Varietài |- ![[2005]] |Young Fathers |''Retaggi de Vitta'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2006]] |I Tandem |''Certe séie d'invernu'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2007]] |Zena antiga |''Proverbi che pasciùn'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2008]] |Trallallero |''Minindè'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2009]] |I Bussieri |''Odo de ma'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2010]] |I Bussieri |''Se o poesse parlâ'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2011]] |I Gioilarò |''Stella du munte'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2012]] |La Combriccola |''Zena, Genova'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |} ==== Grùppi premiài (dau 2013) ==== Chi a clascìfica di grùppi ([[2013]]-[[2025]]), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â<ref name=":7" group="n." >E parlàe duve(r)àe e se distinguen pe' stemmi e cu(r)ùi relativi (russu [[Lengoa zeneize|Zenese]], blö [[Dialettu savuneize|Savunese]], grixu [[Dialèto spezin|Spesìn]], aranciùn [[Lengua brigašca|Brigascu]], maròn Ligü(r)e d'Utrezuvu, gianu [[Dialettu arbenganese|Arbenganese]], aranciùn ciai(r)u [[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]]); e variante lucâli e sun marcàe tra parentexi.</ref> (se dispunibili).<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2013/02/successo-per-il-festival-dialettale-di-san-giorgio/|tìtolo=San Zorzu 2013|dæta=4 frevâ 2013|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2014/02/albenga-centro-regionale-della-canzone-dialettale-grazie-al-festival-di-san-giorgio/|tìtolo=San Zorzu 2014|dæta=9 frevâ 2014|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2015/02/26/canzone-ligure-ad-albenga-brilla-il-decano-piero-parodi-ex-albergatore-cantava-con-carla-boni-achille-togliani-tony-dallara/|tìtolo=San Zorzu 2015|dæta=26 frevâ 2015|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2017/02/06/mobile/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/albenga-conclusa-la-due-giorni-del-festival-della-canzone-dialettale.html|tìtolo=San Zorzu 2017|dæta=6 frevâ 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2018/02/04/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/successo-per-il-17-festival-della-canzone-dialettale-ligure-intitolato-a-elmo-bazzano.html|tìtolo=San Zorzu 2018|dæta=4 frevâ 2018|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":6">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/02/04/mobile/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/un-successo-il-festival-della-canzone-in-lingua-ligure-a-san-giorgio-dalbenga.html|tìtolo=San Zorzu 2019|dæta=4 frevâ 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2020/02/18/mobile/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/19-festival-della-canzone-in-lingua-ligure-di-san-giorgio-dalbenga-tutti-i-premiati.html|tìtolo=San Zorzu 2020|dæta=18 frevâ 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name="S.Zorzu 2022">{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2022/06/13/i-vincitori-del-21-festival-san-giorgio-della-canzone-in-lingua-ligure/|tìtolo=San Zorzu 2022|dæta=13 zügnu 2022|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Segundu pòstu !Tersu pòstu |- !rowspan="3"|[[2013]] |Quei de Rsciugni |Noi Voliamo |Maz Vilander & Makadam Zena |- |''Gnacchi e furbi'' |''Gatti d'ancheu'' |''Sciaccaprie'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]] (parlâ d'[[Utuê]] e da Valâ de l'A(r)òscia)''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- !rowspan="3" |[[2014]] |Maz Vilander & Makadam Zena |Quei de Rsciugni |Grandi e Fanti |- |''U Barban'' |''Swing dor cascino'' |''Luna de lugiu'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |- ! rowspan="3" |[[2015]] |Quei de Rsciugni |Grandi e Fanti |I nuovi disertori |- |''Min-na'' |''Rusu de seia'' |''A gali-nna'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Sestri Levante]])''' |- !rowspan="3"|[[2016]] |I nuovi disertori |Mandillà |Quei de Rsciugni |- |''A vigilia'' |''O paize da succa'' |''Tempu cus sia'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Sestri Levante]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |- !rowspan="3"|[[2017]] |Grandi e Fanti |I Nuovi Disertori |I Cantaùu |- |''A faudeta recamà''<br /><small>de Enrico Bonanini</small> |''A foa di Buestento''<br /><small>de Nicola Rollando</small> |''[[Bèla Briga]]''<br /><small>de Carlo Lanteri</small> |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Sestri Levante]])''' |style="background-color:orange;"|[[File:Flag of Tera Brigasca.svg|20px]]<br />'''[[Lengua brigašca|Brigascu]] (parlâ de [[Üpëga|Üpega]])''' |- ! rowspan="3"|[[2018]] |I Mandillà |Grandi e Fanti |I Cantaùu |- |''Canson do diao'' |''Scia e vega'' |''Deman matin, s'er fa bee'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:orange;"|[[File:Flag of Tera Brigasca.svg|20px]]<br />'''[[Lengua brigašca|Brigascu]]''' |- !rowspan="3"|[[2019]] |Grandi e Fanti |I Mandillà |Chelli du gumbu de Chichen |- |''Lungu er viaeu'' |''A nessa'' |''A mi m'a gusta u brussu'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna)''' |- !rowspan="3"|[[2020]] |[[Barche a torsio|Barche a Torsio]] |[[Demueluìn]] |Chelli du Gumbu de Chichén |- |''A bordo'' |''Bello ch’o l'é'' |''U me paize'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna)''' |- ! rowspan="4" |[[2021]] |Mandillà |[[Mike fC]] cun Guido Perata |[[Demueluìn]] |- |''Manco un papè'' |''Dase una man'' |''T'ou digu oua'' |- |rowspan="2" style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |rowspan="2" style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn'''<br /> |- ! rowspan="4" |[[2022]] |Mandillà |Sensa Tempu<ref name="Sensa Tempu" group="n.">Trìu cumpostu da Mike fC, Chiara Franzi e Guido Perata</ref> |I Strufuggi |- |''O testamento da vêgia'' |''Dimme perché'' |''A saggra'' |- | rowspan="2" style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' | rowspan="2" style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Recco|Reccu]])''' |- |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn''' |- ! rowspan="3" |[[2023]] |Grandi e fanti |I Strufuggi |Martin Padela |- |''Sentu lüne'' |''Çinque métri'' |''Lerfe'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Recco|Reccu]])''' |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ! rowspan="3" |[[2024]] |Grandi e fanti |Vico 28 |Mandillà |- |''En chè de veddru'' |''Dagghe recattu mainà'' |''Poæ e figgio'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |- ! rowspan="4" |[[2025]] |[[Mike fC]] cun Guido Perata |E cause perse |Bricchi e mà |- |''A nostra identitê'' |''U farcu e a curumba'' |''Bella a-o barcon'' |- |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' | rowspan="2" style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]] (parlâ de [[Orcu Feìn|Feìn]])''' |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |- |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |- ! rowspan="3" |[[2026]] |Grandi e fanti |Vico 28 |Paolo Besagno e Vittorio Sasso |- |''Munteneigru'' |''Ubaga'' |''I mercoei'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- |} === Sulisti === [[File:Davide Cabona (Festival de San Zorzu 2024)-Premiasiun 01.jpg|thumb|Davide Cabona, sulista vinsitû de l'edisiùn 2024|269x269px]] ==== Elencu vinsitùi (2005-2012) ==== {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Cansùn !Varietài |- ![[2005]] |Domenica Vernassa |''U caruggiu du Beetu'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2006]] |Olinda di Dea |''Nösse d'òu'' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- ![[2007]] |Valter Decia |''U cantu de sirene'' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]] (parlâ de [[Orcu Feìn|Feìn]])''' |- ![[2008]] |Alfonso Miceli |''A baladda di fagotti'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2009]] |Milena Mendicina |''A publicitæ'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2010]] |Piero Parodi |''A perla ciù presiusa'' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |- ![[2011]] |Olinda Di Dea |''Cumme u sajeva'' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- ![[2012]] |Enrico Bonannini |''Er monumentu'' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |} ==== Sulisti premiài (dau 2013) ==== Chi a clascìfica di sulisti ([[2013]]-[[2026]]), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â<ref name=":7" group="n." /> (se dispunibili).<ref name=":5" /><ref name=":1" /><ref name=":0" /><ref name=":2" /><ref name=":3" /><ref name=":6" /><ref name=":4" /><ref name="S.Zorzu 2022"/> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Segundu pòstu !Tersu pòstu |- !rowspan="3"|[[2013]] |Andrei Colace |Chiara Baralli |Piero Parodi |- |''Il portuale'' |''Truvà 'n'amiga'' |''E figge'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br/>'''Parlâ de Löa''' |- !rowspan="3"|[[2014]] |U Carbun<ref group="n.">Numme d'arte de Marco Carbone</ref> |Piero Parodi |Enrico Bruno Lofrano |- |''Chi nu cianse u nu tetta'' |''U basta na cansunvà'' |''N'amigo ero'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de [[Väze|Varazze]])''' |- ! rowspan="3" |[[2015]] |Olinda Di Dea |Francesco Arrigoni |Piero Parodi |- |''Cunchiggia'' |''Linbè-linbè'' |''U releuju'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de Cadebuna)''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |- !rowspan="3"|[[2016]] |Attilio Valeri |Piero Parodi |Olinda Di Dea |- |''U sciu Lillu'' |''U quaderno'' |''Föa du tempu'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- !rowspan="3"|[[2017]] |[[Mike fC]]<ref name=":0" group="n." /> |Attilio Valeri |Francesco Arrigoni |- |''T'e speciale'' |''Mu l'èrâ bèlu Rsciugni'' |''A mê têra'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de Cadebuna)''' |- !rowspan="3"|[[2018]] |[[Mike fC]]<ref name=":0" group="n." /> |[[Alberto Fratini]] |Valter Decia |- |''Ferma o tenpu'' |''Zena dònde a l'è'' |''O macchinista'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]] (parlâ de [[Orcu Feìn|Feìn]])''' |- !rowspan="3"|[[2019]] |Mkg U Canta U Pittù<ref group="n.">Numme d'arte de Mirko Grasso</ref> |[[Mike fC]]<ref name=":0" group="n." >Numme d'arte de Michele Ferroni</ref> |Attilio Valeri |- |''Aegua Santa'' |''Pe i monti a pè'' |''A Bsaza'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |- !rowspan="3"|[[2020]] |Attilio Valeri |Valerio Arrigoni |Remo Tagliafico |- |''Őř man'' |''Propriu ninte'' |''U curmu da disgrassia'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]]''' |- !rowspan="3"|[[2021]] |Alessandro De Mura<ref group="n.">Nunustante e u(r)igini zenesi u l'è u primmu vinsitû du festival a vegnìne d'int'in cumün de tradisiùi "nu ligü(r)i" (Ruchetta Tàna(r)u)</ref> |Chiara Franzi |Valter Decia |- |''E stoje de Zena'' |''O inparou'' |''L'urtima aquila'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]]''' |- !rowspan="3"|[[2022]] |U Carbun |Attilio Valeri |Renzo Graglia |- |''Na votta eu un erbu'' |''Rsciugni pü'ra raza'' |''Pa(r)âxu'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Ciävai|Ciava(r)i]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese''' |- !rowspan="3"|[[2023]] |Renzo Graglia |Attilio Valeri |Francesco Arrigoni |- |''E logge de Sànta Cèa'' |''A mæ poæ'' |''Garibaldi'' |- |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de Cadebuna)''' |- !rowspan="3"|[[2024]] |Davide Cabona |Guido Perata |Olinda Di Dea |- |''Trei segondi'' |''A badante'' |''Che splendida rivea'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de Santa Vito(r)ia de Libiola)''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- ! rowspan="3" |[[2025]] |[[Max Turigìn]] |U Carbun |Valentina Izzo |- |''A richessa da lengoa'' |''Inn-a giurnâ de rumanìn'' |''Vêuggio in mondo nêuvo''<br /><small>de Marco Conzi</small> |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Ciävai|Ciava(r)i]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ! rowspan="3" |[[2026]] |[[Max Turigìn]] |Valter Decia |Attilio Valeri |- |''Wimbledon'' |''Ö Gallö'' |''Cöu figgiu te scrivu...'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/@festivalsangiorgioligure7607|tìtolo=Festival "San Giorgio" Ligure|léngoa=LIJ, IT}} [[Categorîa:Muxica da Liguria]] [[Categorîa:Lengua ligure]] [[Categorîa:Arbenga]] 5w0f21lhm9j3gvg81pp27hneiqhq9ce 270790 270789 2026-06-14T11:43:56Z Arbenganese 12552 /* Grùppi premiài (dau 2013) */ 2026 270790 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese}} [[File:U Palcu (Festival de San Zorzu 2022).jpg|thumb|U parcu estèrnu du Festival de San Zorzu, 2022|279x279px]] U '''Festival "San Giorgio" della Canzone in Lingua Ligure''' (''Festival da Cansùn in Lengua Ligü(r)e de San Zorzu''), cunusciüu ascì cumme '''Festival de San Zorzu''', u l'è ina manifestasiùn müxicâle ch'a se tegne tütti i ànni a [[Arbenga]], inta lucalitài de San Zorzu de [[Campugexa]]. == Sto(r)ia == E primme idee de lancià 'na manifestasiùn in [[Lengoa ligure|Ligü(r)e]] e sun du [[1999]], grassie aa [[Consulta Ligure|Cunsürta Ligü(r)e]] du mèximu annu, dund'u s'è parlàu da valurisasiùn du teâtru in [[Lengoa ligure|Lengua Ligü(r)e]] cumme mezzu pe'u svilüppu e a cunuscènsa da stessa parlâ. A Cunsürta a l'ha ascì vistu a cansùn cumme 'n âtru moddu pe' svilüpà e fà cunusce e tradisiùi regiunâli.<ref>{{Çitta web|https://www.rivieraeventi.it/it/e/12974.1-sabato-03-febbraio-albenga-festival-san-giorgio|tìtolo=U festival de San Zorzu|vìxita=2025-10-04|léngoa=IT}}</ref> A primma edisiùn a s'è tegnüa du [[2002]], da lì u vegne urganizàu tütti i ànni grassie a-a partecipasiùn da paròcchia de San Zorzu Martire, ch'a l'ha missu a dispusisiùn u Salùn Paruchiâle Teâtru Don Pelle, dunde zà a se tegniva a Rassegna Teatrâle de Lengua Ligü(r)e. Dau [[2013]] inta cumpetisiùn u vegne ascì premiàu a cumpagnìa ch'a l'ha guagnàu a rasegna du teâtru e, grassie au premiu ''Elmo Bazzano,'' u "Ligü(r)e ciü ilüstre" de l'ànnu. == Cumpetisiùn == A cumpetisiùn a vegghe l'esibisiùn di cantanti inta gara in due se(r)e (in genere venardì e sabbu). Sun acetài tanti di sulisti che di grùppi müxicâli, e cansùi e g'han da êsse pe' regula in Ligü(r)e, du che e sun acetàe tütte e [[Variànte lìguri|variante]] (dau [[Lengoa zeneize|zenese]] au [[Dialettu savuneize|savunese]] passandu pe'u [[Lengua brigašca|brigascu]] fin au [[Dialetto tabarchin|tabarchìn]]). E cansùi e vàn cunsegnàe a tèmpu a l'urganizasiùn e e sun giüdicàe da 'na giü(r)ìa d'espèrti, a primma selesiùn a vegne stabilìa primma da cumpetisiùn: i se esibiscen a San Zorzu numma i cantanti qualificài.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2014/02/festival-san-giorgio-dalbenga-protagoniste-le-canzoni-dialettali/|tìtolo=E cansùi dialetâli du Festival de San Zorzu, in sce IVG|dæta=4 frevâ 2014|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref> De solito, in gara e restan quâxi 20 cansùi pe' ànnu. == Clascìfica == E cansùi, a partì da l'ànnu [[2005]], e se clascìfican segundu due categu(r)ìe, quella di grùppi e quella di sulisti. De primma u se duve(r)ava u scistema a categu(r)ìa ünica, mecanismu ch'u l'ha vistu a vito(r)ia di artisti chi sutta.<ref name=":9" /> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Cansùn |- ![[2002]] |Romantos |''A mê tèra'' |- ![[2003]] |Compagnia della Casaccia |''Gira la corda'' |- ![[2004]] |Ragazze Gau |''&#8203;'N òmmo senza tempo'' |} === Grùppi === [[File:Grandi e Fanti (Festival de San Zorzu 2024)-Premiasiun 01.jpg|thumb|I Grandi e Fanti, grùppu vinsitû de l'edisiùn 2024|267x267px]] ==== Elencu vinsitùi (2005-2012) ==== Chi sutta l'elencu di primmi clascificài inte edisiùi fra u [[2005]] e u [[2012]], inta categu(r)ìa di grùppi.<ref name=":9">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20191128102312/http://www.sangiorgioalbenga.it/it-IT/l-albo-doro|tìtolo=Festival de San Zorzu, i vinsitùi|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Cansùn !Varietài |- ![[2005]] |Young Fathers |''Retaggi de Vitta'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2006]] |I Tandem |''Certe séie d'invernu'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2007]] |Zena antiga |''Proverbi che pasciùn'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2008]] |Trallallero |''Minindè'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2009]] |I Bussieri |''Odo de ma'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2010]] |I Bussieri |''Se o poesse parlâ'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2011]] |I Gioilarò |''Stella du munte'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2012]] |La Combriccola |''Zena, Genova'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |} ==== Grùppi premiài (dau 2013) ==== Chi a clascìfica di grùppi ([[2013]]-[[2026]]), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â<ref name=":7" group="n." >E parlàe duve(r)àe e se distinguen pe' stemmi e cu(r)ùi relativi (russu [[Lengoa zeneize|Zenese]], blö [[Dialettu savuneize|Savunese]], grixu [[Dialèto spezin|Spesìn]], aranciùn [[Lengua brigašca|Brigascu]], maròn Ligü(r)e d'Utrezuvu, gianu [[Dialettu arbenganese|Arbenganese]], aranciùn ciai(r)u [[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]]); e variante lucâli e sun marcàe tra parentexi.</ref> (se dispunibili).<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2013/02/successo-per-il-festival-dialettale-di-san-giorgio/|tìtolo=San Zorzu 2013|dæta=4 frevâ 2013|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2014/02/albenga-centro-regionale-della-canzone-dialettale-grazie-al-festival-di-san-giorgio/|tìtolo=San Zorzu 2014|dæta=9 frevâ 2014|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":0">{{Çitta web|url=https://trucioli.it/2015/02/26/canzone-ligure-ad-albenga-brilla-il-decano-piero-parodi-ex-albergatore-cantava-con-carla-boni-achille-togliani-tony-dallara/|tìtolo=San Zorzu 2015|dæta=26 frevâ 2015|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2017/02/06/mobile/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/albenga-conclusa-la-due-giorni-del-festival-della-canzone-dialettale.html|tìtolo=San Zorzu 2017|dæta=6 frevâ 2017|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2018/02/04/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/successo-per-il-17-festival-della-canzone-dialettale-ligure-intitolato-a-elmo-bazzano.html|tìtolo=San Zorzu 2018|dæta=4 frevâ 2018|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":6">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2019/02/04/mobile/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/un-successo-il-festival-della-canzone-in-lingua-ligure-a-san-giorgio-dalbenga.html|tìtolo=San Zorzu 2019|dæta=4 frevâ 2019|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name=":4">{{Çitta web|url=https://www.savonanews.it/2020/02/18/mobile/leggi-notizia/argomenti/eventi-spettacoli/articolo/19-festival-della-canzone-in-lingua-ligure-di-san-giorgio-dalbenga-tutti-i-premiati.html|tìtolo=San Zorzu 2020|dæta=18 frevâ 2020|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref><ref name="S.Zorzu 2022">{{Çitta web|url=https://www.albengacorsara.it/2022/06/13/i-vincitori-del-21-festival-san-giorgio-della-canzone-in-lingua-ligure/|tìtolo=San Zorzu 2022|dæta=13 zügnu 2022|léngoa=IT|vìxita=2025-10-04}}</ref> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Segundu pòstu !Tersu pòstu |- !rowspan="3"|[[2013]] |Quei de Rsciugni |Noi Voliamo |Maz Vilander & Makadam Zena |- |''Gnacchi e furbi'' |''Gatti d'ancheu'' |''Sciaccaprie'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]] (parlâ d'[[Utuê]] e da Valâ de l'A(r)òscia)''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- !rowspan="3" |[[2014]] |Maz Vilander & Makadam Zena |Quei de Rsciugni |Grandi e Fanti |- |''U Barban'' |''Swing dor cascino'' |''Luna de lugiu'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |- ! rowspan="3" |[[2015]] |Quei de Rsciugni |Grandi e Fanti |I nuovi disertori |- |''Min-na'' |''Rusu de seia'' |''A gali-nna'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Sestri Levante]])''' |- !rowspan="3"|[[2016]] |I nuovi disertori |Mandillà |Quei de Rsciugni |- |''A vigilia'' |''O paize da succa'' |''Tempu cus sia'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Sestri Levante]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |- !rowspan="3"|[[2017]] |Grandi e Fanti |I Nuovi Disertori |I Cantaùu |- |''A faudeta recamà''<br /><small>de Enrico Bonanini</small> |''A foa di Buestento''<br /><small>de Nicola Rollando</small> |''[[Bèla Briga]]''<br /><small>de Carlo Lanteri</small> |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Sestri Levante]])''' |style="background-color:orange;"|[[File:Flag of Tera Brigasca.svg|20px]]<br />'''[[Lengua brigašca|Brigascu]] (parlâ de [[Üpëga|Üpega]])''' |- ! rowspan="3"|[[2018]] |I Mandillà |Grandi e Fanti |I Cantaùu |- |''Canson do diao'' |''Scia e vega'' |''Deman matin, s'er fa bee'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:orange;"|[[File:Flag of Tera Brigasca.svg|20px]]<br />'''[[Lengua brigašca|Brigascu]]''' |- !rowspan="3"|[[2019]] |Grandi e Fanti |I Mandillà |Chelli du gumbu de Chichen |- |''Lungu er viaeu'' |''A nessa'' |''A mi m'a gusta u brussu'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna)''' |- !rowspan="3"|[[2020]] |[[Barche a torsio|Barche a Torsio]] |[[Demueluìn]] |Chelli du Gumbu de Chichén |- |''A bordo'' |''Bello ch’o l'é'' |''U me paize'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese (parlâ de Ca(r)amagna)''' |- ! rowspan="4" |[[2021]] |Mandillà |[[Mike fC]] cun Guido Perata |[[Demueluìn]] |- |''Manco un papè'' |''Dase una man'' |''T'ou digu oua'' |- |rowspan="2" style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |rowspan="2" style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn'''<br /> |- ! rowspan="4" |[[2022]] |Mandillà |Sensa Tempu<ref name="Sensa Tempu" group="n.">Trìu cumpostu da Mike fC, Chiara Franzi e Guido Perata</ref> |I Strufuggi |- |''O testamento da vêgia'' |''Dimme perché'' |''A saggra'' |- | rowspan="2" style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' | rowspan="2" style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Recco|Reccu]])''' |- |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn''' |- ! rowspan="3" |[[2023]] |Grandi e fanti |I Strufuggi |Martin Padela |- |''Sentu lüne'' |''Çinque métri'' |''Lerfe'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Recco|Reccu]])''' |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ! rowspan="3" |[[2024]] |Grandi e fanti |Vico 28 |Mandillà |- |''En chè de veddru'' |''Dagghe recattu mainà'' |''Poæ e figgio'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |- ! rowspan="4" |[[2025]] |[[Mike fC]] cun Guido Perata |E cause perse |Bricchi e mà |- |''A nostra identitê'' |''U farcu e a curumba'' |''Bella a-o barcon'' |- |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' | rowspan="2" style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]] (parlâ de [[Orcu Feìn|Feìn]])''' |style="background-color:#FF2800;" |[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Monegia|Muneia]])''' |- |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |- ! rowspan="3" |[[2026]] |Grandi e fanti |Vico 28 |Paolo Besagno e Vittorio Sasso |- |''Munteneigru'' |''Ubaga'' |''I mercoei'' |- |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- |} === Sulisti === [[File:Davide Cabona (Festival de San Zorzu 2024)-Premiasiun 01.jpg|thumb|Davide Cabona, sulista vinsitû de l'edisiùn 2024|269x269px]] ==== Elencu vinsitùi (2005-2012) ==== {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Cansùn !Varietài |- ![[2005]] |Domenica Vernassa |''U caruggiu du Beetu'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2006]] |Olinda di Dea |''Nösse d'òu'' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- ![[2007]] |Valter Decia |''U cantu de sirene'' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]] (parlâ de [[Orcu Feìn|Feìn]])''' |- ![[2008]] |Alfonso Miceli |''A baladda di fagotti'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2009]] |Milena Mendicina |''A publicitæ'' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ![[2010]] |Piero Parodi |''A perla ciù presiusa'' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |- ![[2011]] |Olinda Di Dea |''Cumme u sajeva'' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- ![[2012]] |Enrico Bonannini |''Er monumentu'' |style="background-color:silver;"|[[File:La Spezia-Stemma.svg|25px]]<br />'''[[Dialèto spezin|Spesìn]] (parlâ de [[Rimazô|Rimazû]])''' |} ==== Sulisti premiài (dau 2013) ==== Chi a clascìfica di sulisti ([[2013]]-[[2026]]), i finalisti i sun urdinài pe' ànnu e pusisiùn, in urdine i ghe sun ascì i nummi de cansùi, di autùi e a parlâ duve(r)â<ref name=":7" group="n." /> (se dispunibili).<ref name=":5" /><ref name=":1" /><ref name=":0" /><ref name=":2" /><ref name=":3" /><ref name=":6" /><ref name=":4" /><ref name="S.Zorzu 2022"/> {|Class="wikitable" !Ànnu !Primmu pòstu !Segundu pòstu !Tersu pòstu |- !rowspan="3"|[[2013]] |Andrei Colace |Chiara Baralli |Piero Parodi |- |''Il portuale'' |''Truvà 'n'amiga'' |''E figge'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br/>'''Parlâ de Löa''' |- !rowspan="3"|[[2014]] |U Carbun<ref group="n.">Numme d'arte de Marco Carbone</ref> |Piero Parodi |Enrico Bruno Lofrano |- |''Chi nu cianse u nu tetta'' |''U basta na cansunvà'' |''N'amigo ero'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de [[Väze|Varazze]])''' |- ! rowspan="3" |[[2015]] |Olinda Di Dea |Francesco Arrigoni |Piero Parodi |- |''Cunchiggia'' |''Linbè-linbè'' |''U releuju'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de Cadebuna)''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|25px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |- !rowspan="3"|[[2016]] |Attilio Valeri |Piero Parodi |Olinda Di Dea |- |''U sciu Lillu'' |''U quaderno'' |''Föa du tempu'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Loano-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de Löa''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- !rowspan="3"|[[2017]] |[[Mike fC]]<ref name=":0" group="n." /> |Attilio Valeri |Francesco Arrigoni |- |''T'e speciale'' |''Mu l'èrâ bèlu Rsciugni'' |''A mê têra'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de Cadebuna)''' |- !rowspan="3"|[[2018]] |[[Mike fC]]<ref name=":0" group="n." /> |[[Alberto Fratini]] |Valter Decia |- |''Ferma o tenpu'' |''Zena dònde a l'è'' |''O macchinista'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]] (parlâ de [[Orcu Feìn|Feìn]])''' |- !rowspan="3"|[[2019]] |Mkg U Canta U Pittù<ref group="n.">Numme d'arte de Mirko Grasso</ref> |[[Mike fC]]<ref name=":0" group="n." >Numme d'arte de Michele Ferroni</ref> |Attilio Valeri |- |''Aegua Santa'' |''Pe i monti a pè'' |''A Bsaza'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Campomon|Campumu(r)ùn]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |- !rowspan="3"|[[2020]] |Attilio Valeri |Valerio Arrigoni |Remo Tagliafico |- |''Őř man'' |''Propriu ninte'' |''U curmu da disgrassia'' |- |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]]''' |- !rowspan="3"|[[2021]] |Alessandro De Mura<ref group="n.">Nunustante e u(r)igini zenesi u l'è u primmu vinsitû du festival a vegnìne d'int'in cumün de tradisiùi "nu ligü(r)i" (Ruchetta Tàna(r)u)</ref> |Chiara Franzi |Valter Decia |- |''E stoje de Zena'' |''O inparou'' |''L'urtima aquila'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Flag of the Marquisate of Finale (12th century-1602).svg|20px]]<br />'''[[Dialéttu finarìn|Fina(r)ìn]]''' |- !rowspan="3"|[[2022]] |U Carbun |Attilio Valeri |Renzo Graglia |- |''Na votta eu un erbu'' |''Rsciugni pü'ra raza'' |''Pa(r)âxu'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Ciävai|Ciava(r)i]])''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese''' |- !rowspan="3"|[[2023]] |Renzo Graglia |Attilio Valeri |Francesco Arrigoni |- |''E logge de Sànta Cèa'' |''A mæ poæ'' |''Garibaldi'' |- |style="background-color:#ffba86;"|[[File:Imperia-Stemma.svg|30px]]<br />'''Imperiese''' |style="background-color:#E1A95F;"|[[File:Rossiglione (Italia)-Stemma.svg|30px]]<br />'''Parlâ de [[Roscigion|Rusigiùn]]''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Flag of Savona.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu savuneize|Savunese]] (parlâ de Cadebuna)''' |- !rowspan="3"|[[2024]] |Davide Cabona |Guido Perata |Olinda Di Dea |- |''Trei segondi'' |''A badante'' |''Che splendida rivea'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de Santa Vito(r)ia de Libiola)''' |style="background-color:DEEPSKYBLUE;"|[[File:Borgio Verezzi-Stemma.svg|20px]]<br />'''Borzìn''' |style="background-color:#ffff90;"|[[File:Flag of Albenga.svg|20px]]<br />'''[[Dialettu arbenganese|Arbenganese]]''' |- ! rowspan="3" |[[2025]] |[[Max Turigìn]] |U Carbun |Valentina Izzo |- |''A richessa da lengoa'' |''Inn-a giurnâ de rumanìn'' |''Vêuggio in mondo nêuvo''<br /><small>de Marco Conzi</small> |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]] (parlâ de [[Ciävai|Ciava(r)i]])''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |- ! rowspan="3" |[[2026]] |[[Max Turigìn]] |Valter Decia |Attilio Valeri |- |''Wimbledon'' |''Ö Gallö'' |''Cöu figgiu te scrivu...'' |- |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |style="background-color:#FF2800;"|[[File:Provincia di Genova-Stemma.svg|30px]]<br />'''[[Lengoa zeneize|Zenese]]''' |} == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/@festivalsangiorgioligure7607|tìtolo=Festival "San Giorgio" Ligure|léngoa=LIJ, IT}} [[Categorîa:Muxica da Liguria]] [[Categorîa:Lengua ligure]] [[Categorîa:Arbenga]] nfjlb02zvly8xthdvx6a3fhcrkem38k Template:Divisione amministrativa/Voci/FRA 10 27489 270778 270752 2026-06-13T16:14:00Z N.Longo 12052 270778 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1 = {{#switch: {{{1}}} <!-- Regioìn --> |Centro =Centro-Valle della Loira |Lorena =Lorena (regione francese) |Loira =Paesi della Loira |Pruvença-Arpe-Cost'azüra|Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra|Pruvënsa-Arpi-Costa Azüra|Provence-Alpes-Côte d'Azur|Provensa-Àrpi-Costa Azura|Provenza-Alpi-Costa Azzurra|Pruvensa-Arpi-Costa Azürra|Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra = Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra }} |2 = {{#switch: {{{1}}} <!-- Dipartiménti --> |Ain =Ain (dipartiménto) |Arpe Mari̍time|Arpe-Maritimi|Alpes-Maritimes|Arpi-Marìtimi|Arpi Maritime|Arpi Marittime|Àrpi Marìtime|Arpi Maritime|Arpe Maritime|Arpi Maritimi =Àrpi Marìtime (dipartiménto) |Ardenne =Ardenne (dipartiménto) |Aube = Aube (dipartiménto) |Bocche del Rodano =Bocche del Rodano (dipartiménto) |Cher =Cher (dipartiménto) |Doubs =Doubs (dipartiménto) |Gironda =Gironda (dipartiménto) |Giura =Giura (dipartiménto) |Landes =Landes (dipartiménto) |Loira =Loira (dipartiménto) |Lot =Lot (dipartiménto) |Manica =Manica (dipartiménto) |Marna =Marna (dipartiménto) |Mosa =Mosa (dipartiménto) |Mosella =Mosella (dipartiménto) |Nord =Nord (dipartiménto) |Rodano =Rodano (dipartiménto) |Savoia =Savoia (dipartiménto) |Somme =Somme (dipartiménto) |Tarn = Tarn (dipartiménto) |Var|Varu|Va(r)u|Varo =Varo (dipartiménto) |Vienne =Vienne (dipartiménto) |Vosgi =Vosgi (dipartiménto) }} |3 = {{#switch: {{{1}}} <!-- Arrondissements --> |I arrondissement de Parìggi|II arrondissement de Parìggi|III arrondissement de Parìggi|IV arrondissement de Parìggi|V arrondissement de Parìggi|VI arrondissement de Parìggi|VII arrondissement de Parìggi|VIII arrondissement de Parìggi|IX arrondissement de Parìggi|X arrondissement de Parìggi|XI arrondissement de Parìggi|XII arrondissement de Parìggi|XIII arrondissement de Parìggi|XIV arrondissement de Parìggi|XV arrondissement de Parìggi|XVI arrondissement de Parìggi|XVII arrondissement de Parìggi|XVIII arrondissement de Parìggi|XIX arrondissement de Parìggi|XX arrondissement de Parìggi = {{{1}}} |#default = Arrondissement de {{{1}}} }} |4 = {{#switch: {{{1}}} <!-- Cantoìn --> |Alto Nebbio = Cantón de l'Alto Nebbio |Capo Corso = Cantón do Capo Corso |La Conca d'Oro|Conca d'Oro = Cantón da Conca d'Oro |Due Sevi = Cantón de Due Sevi |Due Sorru = Cantón de Due Sorru |Ajaccio-7 = Cantoìn de Ajaccio |Angers-Est|Angers-Nord|Angers-Nord-Est|Angers-Nord-Ouest|Angers-Ouest|Angers-Trélazé = Cantoìn de Angers |Aurillac-2|Aurillac-4 = Cantoìn de Aurillac |Bastia-6|Bastia-6 (Furiani-Montesoro) = Cantoìn de Bastia |Blois-1|Blois-2|Blois-5 = Cantoìn de Blois |Brest-Cavale-Blanche-Bohars-Guilers|Brest-L'Hermitage-Gouesnou|Brest-Plouzané = Cantoìn de Brest |Brive-la-Gaillarde-Sud-Est|Brive-la-Gaillarde-Sud-Ovest = Cantoìn de Brive-la-Gaillarde |Caen-1|Caen-10|Caen-2|Caen-4|Caen-5 e Caen-6|Caen-7|Caen-8 = Cantoìn de Caen |Digione-1|Digione-2|Digione-5 = Cantoìn de Digione |Grande Sud = Cantón do Grande Sud |La Rochelle-5|La Rochelle-8|La Rochelle-9 = Cantoìn de La Rochelle |Le Havre-6 = Cantoìn de Le Havre |Limoges-Condat|Limoges-Couzeix|Limoges-Isle|Limoges-Le Palais|Limoges-Panazol = Cantoìn de Limoges |Montauban-1|Montauban-3 = Cantoìn de Montauban |Montpellier-10|Montpellier-2|Montpellier-8 = Cantoìn de Montpellier |Nantes-10 = Cantoìn de Nantes |Nizza-13 = Cantoìn de Nizza |Perpignan-3|Perpignan-7 = Cantoìn de Perpignano |Poitiers-1|Poitiers-2|Poitiers-3|Poitiers-4|Poitiers-5|Poitiers-6|Poitiers-7 = Cantoìn de Poitiers |Reims-1|Reims-4|Reims-5|Reims-7|Reims-8 = Cantoìn de Reims |Rennes-Nord-Ovest|Rennes-Sud-Est|Rennes-Sud-Ovest = Cantoìn de Rennes |Saint-Étienne-Nord-Est-2|Saint-Étienne-Nord-Ovest-1|Saint-Étienne-Nord-Ovest-2 = Cantoìn de Saint-Étienne |Sartenese-Valinco = Cantón do Sartenese-Valinco |Tolosa-8|Tolosa-9|Tolosa-13|Tolosa-14|Tolosa-15 = Cantoìn de Tolosa |#default = {{#ifeq:{{padleft:|10|{{{1}}}}}|Cantoìn de|{{{1}}}|Cantón de {{{1}}}}} }} <!-- se coménsa pe "Cantoìn de" o-o làscia pægio, sedónca azónze "Cantón de" --> |5 = {{#switch: {{{1}}} <!-- Comùn --> |Bréggio|Breggio|Bregliu|Breil-sur-Roya|Breglio|Breï|Brei = Breggio }} }}</includeonly><noinclude> [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude> ptie05t7cv1ejj3890w834yaz2jvtl2 Template:Divisione amministrativa/Stemmi/FRA 10 27513 270779 270750 2026-06-13T16:14:11Z N.Longo 12052 270779 wikitext text/x-wiki <includeonly>{{#switch: {{{2|}}} |1 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} <!-- Regioìn --> |alsàçia =Blason région fr Alsace.svg |aquitania =Blason de l'Aquitaine et de la Guyenne.svg |alvernia =Blason de l'Auvergne.svg |alvernia-rodano-àrpi|alvèrnia-ròdano-àrpi =Blason de l'Auvergne.svg |âta frànsa =Blason_du_Grand_Est_en_écu.svg |borgéugna =Blason fr Bourgogne.svg |borgéugna-frànca contêa=BlasonBourgogneFrancheComté.svg |bretàgna=Blason de Bretagne 3d.svg |céntro|céntro-vàlle da loira=Blason-fr-en-Region-Centre.svg |champagne-ardenne =Blason région fr Champagne-Ardenne.svg |còrsega|corsega =Arms of Corsica.svg |frànca contêa =Blason fr Franche-Comté.svg |grànde èst =Blason_du_Grand_Est_en_écu.svg |île-de-france=France moderne.svg |languedoc-roussillon=Blason région fr Languedoc-Roussillon.svg |limousin =Blason région fr Limousin.svg |lorénn-a =Blason Lorraine.svg |midi-pyrénées =Blason Languedoc.svg |nord-pas-de-calais =Blason Nord-Pas-De-Calais.svg |normandia|âta normandia|bàssa normandia=Blason region fr Normandie.svg |nêuva aquitania|nêuva aquitània|nouvelle-aquitaine =BlasonNouvelleAquitaine.svg |ocitània =Blason_région_fr_Occitanie.svg |pàizi da loira =Blason région fr Pays-de-la-Loire.svg |piccardia=Blason région fr Picardie.svg |poitou-charentes =Blason region fr Poitou-Charentes.svg |pruvença-arpe-cost'azüra|provénsa-àrpi-còsta azùrra|pruvënsa-arpi-costa azüra|provence-alpes-côte d'azur|provensa-àrpi-costa azura|pruvensa-arpi-costa azürra|pruvènsa-arpe-còsta azüra|provenza-alpi-costa azzurra =Blason région fr Provence-Alpes-Côte d'Azur.svg |rodano-àrpi =Blason Rhône-Alpes Gendarmerie.svg |guadaluppa =Coat of arms of Guadeloupe.svg |martinica =CoA fr Martinique.svg |guyana françèize=Blason de la Guyane.svg |réunion =Blason Réunion DOM.svg |mayotte =Coat of Arms of Mayotte.svg }} |2 = {{#switch: {{lc:{{{1|}}}}} <!-- Dipartiménti --> |ain =Blason département fr Ain.svg |aisne =Blason département fr Aisne.svg |allier =Blason département fr Allier.svg |alpes-de-haute-provence =Blason département fr Alpes-de-Haute-Provence.svg |hautes-alpes =Blason département fr Hautes-Alpes.svg |alpes-maritimes|arpe mari̍time|arpe-maritimi|arpi-marìtimi|arpi maritime|arpi marittime|àrpi marìtime|arpi maritime|arpe maritime|arpi maritimi =Blason département fr Alpes-Maritimes.svg |ardèche =Blason département fr Ardèche.svg |ardenne =Blason département fr Ardennes.svg |ariège =Blason département fr Ariège.svg |aube =Blason département fr Aube.svg |aude =Blason département fr Aude.svg |aveyron =Blason département fr Aveyron.svg |bouches-du-rhône =Blason département fr Bouches-du-Rhône.svg |calvados =Blason département fr Calvados.svg |cantal =Blason département fr Cantal.svg |charente =Blason département fr Charente.svg |charente-maritime =Blason département fr Charente-Maritime.svg |cher =Blason département fr Cher.svg |corrèze =Blason département fr Corrèze.svg |corse-du-Sud|pumonti =Blason_de_Corse.svg |haute-corse =Blason_de_Corse.svg |côte-d'or =Blason département fr Côte-d'Or.svg |côtes-d'armor =Blason département fr Côtes-d'Armor.svg |creuse =Blason département fr Creuse.svg |dordogne =Blason département fr Dordogne.svg |doubs =Blason département fr Doubs.svg |drôme =Blason département fr Drôme.svg |eure =Blason département fr Eure.svg |eure-et-loir =Blason département fr Eure-et-Loir.svg |finistère =Blason département fr Finistère.svg |gard =Blason département fr Gard.svg |haute-garonne =Blason département fr Haute-Garonne.svg |gers =Blason département fr Gers.svg |gironde =Blason département fr Gironde.svg |hérault =Blason département fr Hérault.svg |ille-et-vilaine =Blason département fr Ille-et-Vilaine.svg |indre =Blason département fr Indre.svg |indre e loira =Blason département fr Indre-et-Loire.svg |isère =Blason département fr Isère.svg |jura =Blason département fr Jura.svg |landes =Blason département fr Landes.svg |loir-et-cher =Blason département fr Loir-et-Cher.svg |loire =Blason département fr Loire.svg |haute-loire =Blason département fr Haute-Loire.svg |loire-atlantique =Blason département fr Loire-Atlantique.svg |loiret =Blason département fr Loiret.svg |lot =Blason département fr Lot.svg |lot-et-garonne =Blason département fr Lot-et-Garonne2.svg |lozère =Blason département fr Lozère.svg |maine-et-loire =Blason département fr Maine-et-Loire.svg |manche =Blason département fr Manche.svg |marne =Blason département fr Marne.svg |haute-marne =Blason département fr Haute-Marne.svg |mayenne =Blason département fr Mayenne.svg |meurthe-et-moselle =Blason département fr Meurthe-et-Moselle.svg |mosa =Blason département fr Meuse.svg |morbihan =Blason département fr Morbihan.svg |moselle =Blason département fr Moselle.svg |nièvre =Blason département fr Nièvre.svg |nord =Blason département fr Nord.svg |oise =Blason département fr Oise.svg |orne =Blason département fr Orne.svg |pas-de-calais =Blason département fr Pas-de-Calais.svg |puy-de-dôme =Blason département fr Puy-de-Dôme.svg |pyrénées-atlantiques =Blason département fr Pyrénées-Atlantiques.svg |hautes-pyrénées =Blason département fr Hautes-Pyrénées.svg |pyrénées-orientales =Blason 66.svg |bas-rhin =Blason département fr Bas-Rhin.svg |haut-rhin =Blason département fr Haut-Rhin.svg |rhône =Blason département fr Rhône.svg |haute-Saône =Blason département fr Haute-Saône.svg |saône-et-loire =Blason département fr Saône-et-Loire.svg |sarthe =Blason département fr Sarthe.svg |savoie =Blason département fr Savoie.svg |haute-savoie =Blason département fr Haute-Savoie.svg |parìggi =Grandes armes de la ville de Paris.svg |seine-maritime =Blason département fr Seine-Maritime.svg |seine-et-marnea =Blason département fr Seine-et-Marne.svg |yvelines =Blason département fr Yvelines.svg |deux-sèvres =Blason département fr Deux-Sèvres.svg |somme =Blason département fr Somme.svg |tarn =Blason département fr Tarn.svg |tarn-et-garonne =Blason département fr Tarn-et-Garonne.svg |var|varu|va(r)u|varo =Blason département fr Var.svg |vaucluse =Blason département fr Vaucluse.svg |vendée =Blason département fr Vendée.svg |vienne =Blason département fr Vienne.svg |haute-vienne =Blason département fr Haute-Vienne.svg |vosges =Blason département fr Vosges.svg |yonne =Blason département fr Yonne.svg |territoire de belfort =Blason département fr Territoire de Belfort.svg |essonne =Blason département fr Essonne.svg |hauts-de-seine =Blason département fr Hauts-de-Seine.svg |seine-saint-denis =Blason département fr Seine-Saint-Denis.svg |val-de-marne =Blason département fr Val-de-Marne.svg |val-d'oise =Blason département fr Val-d'Oise.svg }} |5 = {{#switch:{{lc:{{{1|}}}}} <!-- Comùn --> |bréggio|breggio|bregliu|breil-sur-roya|breglio|breï|brei = Blason ville fr Breil-sur-Roya (Alpes-Maritimes).svg }} }}</includeonly><noinclude>Stémmi de regioìn e di dipartiménti françéixi (pe-e regioìn in alternatîva gh'é e sò bandêe) [[Categorîa:Template Divisione amministrativa]]</noinclude> 71t1ek24rrd0hjfyjh9uv98d9ytgk3j Cornigén 0 31423 270760 270552 2026-06-13T12:36:04Z Michæ.152 13747 /* */ 270760 wikitext text/x-wiki {{Wikipedia parlâ|CORNIG%C3%89N_(Loura_Lena)_(1).ogg|270522|08-06-2026|Laura Lena, Zêna}} {{Grafîa ofiçiâ}} '''Cornigén''' (''Cornigliano'' in italiàn) ò '''Cornigén Lìgure''' (nómme ofiçiâ de quànd'o l'êa comùn outònomo<ref>Portale Normativo: [https://portalenormativo.it/leggi/rd-1880-05-09-5469 REGIO DECRETO · n. 5469 Che autorizza il comune di Cornigliano (Genova), ad assumere la denominazione di Cornigliano Ligure]</ref>) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]], into [[Muniçìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]]. O s'atrêuva in sciâ costêa de Ponénte da çitæ, tra [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]] e [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] e o fórma con quest'ùrtimo o Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo. L'àrea de Cornigén a conprénde e unitæ urbanìstiche de Cornigén e [[Cànpi]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 14 700 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiziario Statistico (2022)]</ref>. De l'unitæ urbanìstica de Cornigén fa pàrte ascì e localitæ de [[Cônâ]] e di [[Erxélli]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Cornigén |Panorama = Cornigliano Panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Cornigén vìsta da-a Colonbæa, in Stràdda de Col di Lana</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = ''ex''-comùn, quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 14 700 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Cornigiòtti |Patrono = [[San Gioâne Batista|Sàn Gioâne Batìsta]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VI Ponénte de Mêzo]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} {{Çitaçión|Mæ vêgia Madonétta da l'èrto do teu pónte, l'é rósso se ti véddi perché dôv'é a Scciumæa o færo òua o te pónze; gh'êa 'n castéllo tùtto acaresòu da-o mâ, caciòu zu quéllo me l'àn fæto asoterâ|Cansón "[[Madonétta de Cornigén]]" do Gîno Vìlla}} == Giögrafîa == Cornigén o s'èrze inta periferîa do ponénte de Zêna, bagnâ a sùd da-o [[Mâ Ligure|Mâ Lìgure]] e a levànte da-o [[Torénte Ponçéivia|Ponçéivia]], ch'o-a divìdde da [[San Pê d'Ænn-a|Sàn Pê d'Ænn-a]]. I seu confìn do ponénte con [[Sestri Ponente|Séstri]] se pêuan identificâ inte l'[[Ariopòrto Cristòffa Cónbo]] e inta colìnn-a di Erxélli. O teritöio o l'é drîto, fêua chi-â zöna in ciàn da-arénte a-a costêa, inlarghîa vèrso o mâ con l'inpî fæto tra-i ànni Trénta e-o dòppo goæra. Da ponénte a levànte gh'é quàttro crénn-e prinçipæ che chìnn-an zu vèrso o mâ, ö sæ i Erxélli, a colìnn-a da Colonbæa, a colìnn-a de pàsso Speich e-a colìnn-a de Cônâ. Levòu o Ponçéivia, o quartê o l'é atraversòu da di rién picìn, che da ponénte vèrso levànte són o Riàn Sécco, o Riàn San Pê ò Riàn Carlón e-o Riàn Roncàllo. == Stöia == Segóndo o stòrico do Çinqueçénto [[Aostin Giustignan|Agostìn Giustignén]], o nómme do pòsto o poriæ vegnîne da-a ''Gens Cornelia'', a famìggia româna ch'a l'àiva di terén inta zöna, ciamâ defæti ''fundus Cornelianus'' ("propietæ di Cornelii")<ref>Comùn de Zêna: [https://smart.comune.genova.it/sites/default/files/archivio/documenti/PD-Arc_Relazione-Archeologica.pdf Sistemazione idraulica del Rio Fegino Verifica preventiva di interesse archeologico - relazione]</ref>. Cornigén a l'êa 'na spléndida localitæ da Rivêa, cantâ scìnn-a da-o [[Françesco Petrarca|Françésco Petràrca]] cómme pòsto de vilezatûa fêua de miâgie de Zêna, e a partî da-o [[XV secolo|Quatroçénto]] o l'à vìsto a costroçión de tànte vìlle de prinçipæ famìgge zenéixi cómme i [[Döia (famiggia)|Döia]], i [[Spìnoa|Spînoa]], i [[Gentî]], i [[Pravexìn]] e-i [[De Mari|De Mâi]]. Inte l'ànno [[1752]] l'é comensòu a costroçión da grandiôza Vìlla Bonbrìn, pöi çernûa cómme rexidénsa de stæ do prìnçipe [[Ödón de Savöia]]. Into [[XIX secolo|XIX sécolo]] l'é atestòu l'ûzo di terén a Cornigén pi-â coltivaçioìn e quàrche fàbrica picìnn-a de vestî, giàcca, savón, câçìnn-a e pélle. Inta segónda meitæ do sécolo o pàize o se trasfórma inte 'n bórgo de pescoéi co-îna rìcca ativitæ turìstica ligâ a-i seu bàgni; l'é de sto perîodo a costroçión da pàrte do Dìlio Ràggio do castéllo in stîle ''liberty'' in sciô schéuggio de Sànt'Andrîa. Alôa, o comùn de Cornigén o l'êa conpòsto da quàttro çéntri picìn, ö sæ o Bórgo prìmma do [[Pónte de Cornigén|pónte in sciô Ponçéivia]], a Mænn-a a redòsso da ciàzza, Cànpi lóngo a stràdda ch'a montâva sciù pi-â Ponçéivia e-a Colonbæa, formâ da-e câze inrocæ in sciâ scugêa e in sciâ colìnn-a derê. A-a fìn de l'Eutoçénto Cornigén a coménsa a cangiâ profondaménte con l'urbanizaçión da çitæ de Zêna, sorviatùtto co-a nàscita de l'[[Ansàldo]] e-o fòrte ouménto da seu popolaçión. Do [[1926]] o comùn o vêgne unîo a quéllo de Zêna co-a costituçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regìmme fascìsta]]<ref>Portale Normativo: [https://www.normattiva.it/uri-res/N2Ls?urn:nir:stato:regio.decreto.legge:1926-01-14;74!vig= REGIO DECRETO-LEGGE 14 gennaio 1926, n. 74 Aggregazione al comune di Genova di 19 Comuni limitrofi]</ref>. Inte sti ànni coménsa a trasformaçión de 'na localitæ de mâ inte un di prìmmi quartê industriâli d'Itàlia, co-a progetaçión de 'n grànde stabiliménto pi-â produçión e-a lavoraçión de l'âsâ da pàrte de [[Agostino Rocca]] e [[Oscar Sinigaglia]]. Dòppo a goæra o stabiliménto o vêgne ricostroîo do [[1953]], quànde vêgne ascì caciòu zu o [[castéllo Ràggio]] pe lasciâ pòsto a-e fàbriche de l'âsâ e a l'ariopòrto Cristòffa Cónbo davànti a Séstri: inte sto perîodo Cornigén o pèrde a seu mænn-a con l'inpî o mâ pe mêzo chilòmetro pe tùtta a longhéssa do quartê. Tra-i tànti stabiliménti in sciâ mænn-a de Cornigén che són stæti spasæ vîa s'aregòrda prezénpio i Bàgni Supèrba, Costànsa, San Giàcomo, Lîdo, Iolànda, Mafàlda e Castéllo Ràggio. Sótt'a-o sponción de l'indùstria, ch'a l'é stæta pe tànti ànni 'na vivàgna de pòsti de travàggio, a popolaçión a regìstra 'n âtro scciupón demogràfico con l'inmigraçión de persónn-e in çèrchia de travàggio, sorviatùtto da-o Meridión. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Cornigliano (Italië) Het Castello Raggio ten Noorden van Genua, SFA006011524.jpg|O Castéllo Ràggio (1912) File:Cornigliano-Ligure-bagni21.jpg|Bàgni e ciàzza a Cornigén, inta zöna dónde ancheu gh'é Ciàssa Metastâxio (1916) File:Cornigliano Stadio del Littorio.jpg|O Stàdio do Litöio, pöi Stàdio Baçigalôo, caciòu zu inte l'ànno 1958 pe lasciâ spàçio a-a remìssa di òutobo de l'AMT </gallery> Co-a crîxi da lavoraçión de l'âsâ, o quartê o l'à pèrso into ténpo o seu péizo industriâle e de consegoénsa o tesciûo sociâle e urbàn o l'é chéito into degràddo. Za da-i ànni Setànta Cornigén a coménsa a patî 'na chéita demogràfica e a fâ i cónti co-a crôxe de l'ereditæ industriâle. Segóndo a ''Legambiente'', o tàscio de [[Càncou|tumoî]] into quartê o l'êa quàttro vòtte ciù èrto che into rèsto da çitæ e gh'êa di èrti tàsci d'inquinaménto de l'âia. Sorviatùtto a partî da-o [[2008]] Cornigén a l'é stæta ògètto d'inportànti intervénti de riqualificaçión, pe identificâ 'na seu fixonomîa e 'n nêuvo equilìbrio socio-urbanìstico. L'asmortâ de l'âtofórno do [[2005]], dòppo quéllo da còckerîa do [[2002]], o l'à portòu a 'n scignificatîvo megioaménto de condiçioìn anbientâli do quartê. Do [[2019]] l'é stæto avèrto in çìmma a-a colìnn-a di Erxélli 'n grànde pàrco co-ìn pölo scentìfico-tecnològico ch'o l'é stæto ciamòu ''Campus Erxélli''. I travàggi do progètto de rigeneraçión urbànn-a àn interesòu sorviatùtto a Stràdda de Cornigén e vàrie ciàsse e stràdde da-arénte, cómme Stràdda de Cervetto, Stràdda de Bertolotti, i nêuvi giardìn Liniâri e ciàssa Masêna. <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Sponda destra foce Polcevera.jpg|A giæa do Ponçeivia e, in sciâ rîva drîta da seu fôxe, a fàbrica de l'âsâ intànto ch'a vêgne caciâ zu (2007) File:Giardino lineare, Cornigliano, Genova.jpg|O Giardìn Liniâre, inougoròu do 2019 File:Campus Erzelli, Genova, 1.jpg|'Na pàrte do nêuvo ''Campus Erxélli'' </gallery> == Pòsti de interèsse == === O scistêma de vìlle === <gallery widths="170" heights="170" mode="packed"> File:Villa Serra (Genoa) 02.jpg|Vìlla Doménego Særa e-i Giardìn Melis. De sótta in sciâ drîta, o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18 e, in sciâ mancìnn-a, o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pe-a Libertæ File:Genova-Cornigliano-DSCF7811.JPG|Vìlla Duràsso Bonbrìn, conosciûa cómme "a Gerénsa" ascì, inte 'na fotografîa do 2006 </gallery> Cornigén a l'à 'n patrimònio de ciù ò mêno 50 vìlle stòriche, conpréize quélle de Cônâ, tiæ sciù tra-o [[XV secolo|Quatroçénto]] e-o [[XVIII secolo|Seteçénto]] e apartegnûe a-e famìgge nòbili zenéixi. In òcaxón di ''[[Rolli Days]]'', da-o [[2015]] l'''Ascovil'' a s'òcupa, con l'agiùtto do comùn de Zêna, de l'avertûa a-o pùbrico di palàççi con di camìn goidæ. Into rìcco scistêma de vìlle de Cornigén se mensónn-a sorviatùtto: * Vìlla Duràsso Bonbrìn (XVIII sécolo): inportànte ezénpio d'architetûa françéize do Seteçénto in Ligùria, a l'é stæta ascì rexidénsa de stæ do prìnçipe Ödón de Savöia; * Vìlla Doménego Særa (XVIII sécolo): strutûa neoclàscica contornâ da-i giardìn ancheu dedicæ a-o Luciano Melis, a l'é stæta prìmma muniçìpio do comùn outònomo e pöi sêde da circoscriçión scìnn'a-i ànni Novànta; * Vìlla Gentî Bickley (XVI sécolo): restourâ do 1998, ancheu a l'achéugge a bibliotêca cìvica Goeràssi; * Vìlla Spînoa Narizàn (XVI sécolo): êuvia do Gioâne Ponséllo, a l'é ancheu sêde do çéntro cìvico e di scàgni do Muniçìpio; * Vìlla Spînoa Dufour (XV sécolo): conplèsso ch'o conprénde 'na vìlla de levànte, dêuviâ cómme rexidénsa privâ, e unn-a de ponénte, dêuviâ pe-e ativitæ da paròcchia. === Architetûe religiôze === In fæto d'architetûe religiôze in sciô teritöio de Cornigén e de seu localitæ s'aregòrda: * Paròcchia de San Giacomo Apòstolo: gêxa mensonâ za into XIII sécolo, a se móstra cómm'a l'é ancheu dòppo a refæta do 1948; * Capélla da Mænn-a ò de San Gaitàn: conosciûa cómme Capélla de Sànta Rìtta ascì, a l'é de prìmma do XV sécolo e a l'achéugge ancheu 'na còpia da stàtoa da Madònna de l'Anglónn-a venerâ da-a comunitæ lucànn-a do quartê; * Gêxa de Sant'Andrîa e Anbrêuxo (1957); * Badîa de Sànt'Andrîa di Erxélli: antîgo conplèsso tiòu sciù into XII sécolo da-arénte a-a ciàzza òua asoterâ, dîta "o Dezèrto", a l'é avèrta a-o pùbrico sôlo inti evénti di Rolli Days; * Gêxa de Nòstra Scignôra de Lourdes a Cànpi (1914); * Santoâio de Nòstra Scignôra Incoronâ a Cônâ: un di ciù antîghi santoâi dedicæ a-a Madònna in Ligùria, ch'o remónta âdreitûa a-o VIII sécolo, o l'é ligòu a-a lezénda do [[Paciugo e Paciuga|Paciûgo e-a Paciûga]]; * Ötöio Nòstra Scignôra Sónta a Cônâ: tiòu sciù into XVII sécolo da-a Confratèrnita do Confaón, o l'é 'n ezénpio do barochétto zenéize. === Architetûe çivîli === Inti giardìn Luciano Melis, in fàccia a Vìlla Særa, gh'é o Monuménto a-i cadûti de Cornigén do 1915-18, travàggio do Càrlo Marchéize costitoîo da 'na bâze in prîa do Finâ ch'a l'arézze 'na braxêa de brónzo. Da-arénte gh'é o Monuménto a-i Cornigiòtti cadûti pi-â Libertæ, travàggio do Valdieri Pestelli in colaboraçión co-o fìggio Zâne, conpòsta da træ scultûe in prîa do Finâ. == Comunicaçioìn == Cornigén a l'é atraversâ da-a [[Stràdda Ourélia|Stràdda Statâle 1]], ch'a conzónze [[San Pê d'Ænn-a]] a [[Sestri Ponente|Séstri]] e ch'a l'é servîa da-e lìnie do traspòrto pùbrico de l'[[AMT]]. A tùtti i mòddi, l'antîgo camìn româno da Stràdda de Ourélia o pàssa ciù a mónte da Stràdda de Cornigén, lóngo l'àsse de Stràdda de Tonale, Stràdda di Domenichén, Stràdda de Cervetto, Stràdda de Muratori<ref>Comùn de Zêna: [https://puc.comune.genova.it/PUC/04_Livello%203/05_Livello%20Paesaggistico%20Puntuale/Newprinc36v8i.pdf Piano Urbanistico Comunale]</ref>. De sciànco da Stràdda de Cornigén, do 2015 l'é stæto inougoròu a [[Stràdda Goìddo Róssa|Stràdda de Goìddo Róssa]] p'alengerî o tràfego pezànte into quartê. Insémme a Séstri, Cornigén a l'é conligâ a l'[[outostràdda A10 Zêna - Ventimìggia]] da-o cazéllo de Zêna Ariopòrto. O quartê o l'é servîo ascì da-a ferovîa Zêna-Ventimìggia co-a [[staçión de Zêna Cornigén]]. == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] bfcf80b7sm67z75egbtgtklzokx30ye A Rüa (Camuggi) 0 32686 270770 270009 2026-06-13T15:53:01Z N.Longo 12052 + 270770 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = A Rüa |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Ruta''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Camogli-panorama di Ruta da San Rocco.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A Rüa vista da San Roccu</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 634 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |Nome abitanti = |var-patrón = Patrun |Patrono = [[San Gioâne Batista|San Giuvanni martire]] |var-festîvo = Festivu |Festivo = ürtimu sabbu e dumenega d'agustu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''A Rüa''' (''Ruta'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é a [[Fraçion geògrafica|frasiun]] ciü pupulà du cumüne de Camuggi, in scia Via Aurelia tra [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]], [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e [[Rapallo|Rapallu]]. == Geugrafia == [[Immaggine:Ruta di Camogli-IMG 0112.JPG|sinistra|miniatura|Atra vista da Rüa cun San Roccu]] A frasiun a se tröva a ün'artessa de 269&nbsp;m in sciu mà, a l'é distante quexi 3,5 chilometri daa sede du cumüne, a resta in ta parte ciü a punente du teritoiu de Camuggi, cun ciü tante chè tiè sciü lungu a Via Aurelia. A se distende in scia cunca lungu a custea ch'a spartisce i dui versanti du prumuntoiu du [[Munte de Portufin]]<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Morfologia del territorio, p. 8}}</ref> cu'u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] da üna parte e u [[Gorfo do Tigullio|Gurfu du Tigülliu]] da l'atra.<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/servizi-aggiuntivi/index/index/idtesto/20347|tìtolo=Le Frazioni|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da l'atru versu, ciü a l'internu, a setentriun du paize, u Munte Ezui<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1308_Ruta_Via%20Aurelia_verso_Recco_cartolina_1902.htm|tìtolo=1308. Ruta Via 20 Aurelia verso Recco cartolina 1902|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> (441&nbsp;m), ch'u marca i cunfin cu'i cumüni de [[Recco|Reccu]] e de [[Rapallo|Rapallu]], duve alantù gh'ea üna cazerma militare.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_249_Ruta_Monte_Esuli_ingresso_Portofino_Vetta_1906.htm|tìtolo=249. Ruta Monte Esuli ingresso Portofino Vetta 1906|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In t'ün versante destacou, a se tröva a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ch'a resta in te üna valetta traversà dau fussou cu'u meximu numme.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe tradisiun ligà a l'agricultüa e aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parte vistu u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru lì vixin, zà cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.marenostrumrapallo.it/ban-2/|tìtolo=Il lazzaretto di Bana - San Lazzaro (Rapallo)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Pe de ciü, au de là du crinà du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de [[Allega (Camuggi)|Àllega]] (anche scrita Alega), a mezu tra u [[Munte de Portufin]] e a rocca duve gh'é San Luensu (cumüne de Santa Margaita). In tu tempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi: da esse ün boscu fittu de erbui, versu u Növesentu che gh'é stetu primma le fasce d'uive, pöi ostaie<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta. La località Allega|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, in tu [[2000]], ün grossu ciassà, attacou a ün turnante da stradda.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=Camogli: sistemazione definitiva della zona Alega|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Ruta (Camogli)-galleria Aurelia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'imbuccu da galleria tra a fin de l'Öttusentu e u primmu Növesentu Immaggine:Riviera di Levante - Ruta (xilografia).jpg|A Rüa in t'üna incixun da fin de l'Öttusentu Immaggine:Ruta (Camogli)-panorama fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|Panuramma aereu da frasiun, du meximu tempu </gallery> Inturnu au [[490|490 d.C]]<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|5. Diocesi, p.158}}</ref>, dae parti de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]] s'è svilüpou ün primmu nücleu cristian, de sti anni defeti u s'è truvou ün'iscrisiun ch'a remunta au periudu du cunsule ''Flavius Probus Faustus iunior'', ancö cunservà in ta gexa Millenaria.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=A. Sanguineti|ànno=1875|tìtolo=Iscrizioni cristiane dai primi tempi fino al Mille|çitæ=Zena|volùmme=Atti della Società Ligure di Storia Patria|nùmero=XI|pp=175 -177|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/619ed2f0c43179836ebfd1c242eb3493/Estratti/d424b7881a4efb56929ac382c239fe29.pdf}}</ref> Prubabilmente, sta cumünitè che a se saieiva furmà doppu che a gente du postu a l'aveiva avüu puia pe'i scuntri tra i [[Eruli (pupulasiùn)|Eruli]] de [[Odoacre]] e l'avansà di [[Ostrogoti]] in ta Ligüria. U l'é stetu però dau [[XIII secolo|seculu XIII]] ch'u s'è tiou sciü a cuscì dita "Gexa Millenaria", au prinsipiu dedicà a [[San Michê|San Miché]]. Gh'é de nutissie zà a partì dau [[1192]], ma gh'é cuminsou a stà di canonici in tu [[1239]], grassie a [[Pàppa Grighêu IX|Pappa Gregoiu IX]].<ref>{{Çitta web|url=http://marenostrumrapallo.it/santuario-del-sacro-cuore-chiesa-millenaria-ruta-di-camogli-genova/|tìtolo=Chiesa Millenaria Ruta di Camogli – Genova|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> Lungu l'antigu percursu ruman<ref>{{Çitta|Puncuh, 1999|Le origini: l’età romana e tardoantica (a cüa de M. Gabriella Angeli Bertinelli), p. 56}}</ref> ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2023|Età classica, p. 9}}</ref> Sta strutüa ch'a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XI secolo|Duxentu]], quande u 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a l'aveiva piggiou i vuti. Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se sentivan de nu pagà e tasce, tantu ch'u gh'é finn-a ‘na lettia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme u cunventu de muneghe de [[Bann-a (camuggi)|Bann-a]]. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparie tempu doppu. In tu cursu de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]], sti posti vegnan buin pe'i scangi de mercansie, au servissiu du Cumüne de Camuggi, andandu aprövu aa storia da sitè, tantu che tra u [[1434]] e u [[1578]] A Rüa a finisce sutta aa ceive da Baxilica de l'Assunta, in tu paize.<ref name=":0" /> Levou i tempi tra u [[1414]] e u [[1434]], quande a gexa a l'é finia sutta quella de Rapallu, a gexa a l'é turnà parocchia tra u [[1468]] e u [[1471]] e aa fin turna dai 19 de dixembre du [[1578]], restandu l'ünica gexa da frasiun fin au [[1627]].<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050415230525/http://www.diocesi.genova.it/documenti.php?idd=203&parrocchia=17|tìtolo=Vicariati e parrocchie S. Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Defeti a partì da quell'annu a l'é steta costruia üna növa gexa, ciü vixinn-a a l'Aurelia e au növu centru, lungu a via. A növa gexa a l'aveiva piggiou u titulu de San Miché, mentre quella ciü vegia a l'ha piggiou u titulu de Sacru Cö. Tempu de guere de [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], mentre Camuggi a dava u sö agiüttu aa flotta franseize impegnà in ta campagna d'Egittu, ai 15 de nuvembre du [[1799]] aa Rüa u s'è tegnüu ün scuntru tra i surdatti du generale [[Andrîa Masêna|Andrea Massena]] e i austriaci. In tu frevà du [[1800]] i franseixi de Massena aveivan detu fögu a tütte e due e gexe, adöviandu i resti de quella de San Miché cumme stalla e fenea.<ref name=":0" /> <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Camogli - Ruta (1900).jpg|Cartulinn-a de l'annu 1900, cu'e chè da Rüa Immaggine:Camogli - Ruta (1900 - 2).jpg|Atra cartulinn-a viagià in tu 1900 Immaggine:Ruta di Camogli (Camogli)-chiesa millenaria-inizio XX secolo.jpg|A "Gexa Vegia" in ti primmi du Növesentu </gallery> De sti periudi a cumünitè a l'ha pusciüu asciste ae celebrasiuin religiuze in te l'Otoiu da Santiscima Nunsià, ch'u remunta au [[XVII secolo|seculu XVII]], mentre A Rüa a l'é vegnüa in Münicipiu pe sö cuntu, sutta au Distreitu du Tigülliu. Tra a fin de l'[[XIX secolo|Öttusentu]] e u [[1908]] aa Rüa gh'é stetu detu da növa vitta, cun u növu percursu de l'Aurelia, ch'a l'é vegnüa carusabile, a culegala cun Reccu e Camuggi.<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_14.html|tìtolo=Servizio tramviario Camogli - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Quarche annu primma ([[1902]]) u l'é stetu avertu l'üfissiu da Posta. Dunque gh'é stetu l'avertüa da galleria pe San Luensu, a custrusiun de l'albergu Portofino Kulm e i travaggi in sce due gexe, che sun finii sulu che in tu [[1950]].<ref name=":0" /> A frasiun a l'é steta missa sutta presciun versu a fin da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]]. Zà de primma A Rüa a l'aveiva scampou a feti du genere: in ti primmi meixi du [[1945]] i tedeschi aveivan pruvou zà üna vota a fà satà a galleria da l'imbuccu versu Rapallu. Ma in te quellu caxu, grassie a ün zuenu ch'u stüdiava in te l'Istitütu Nauticu, l'ea stetu puscibile levaghe l'inescu.<ref>{{Çitta web|url=https://lnx.scmncamogli.org/wp-content/uploads/2025/05/profmortola_crono.pdf|tìtolo=Prof. Carlo Mortola: cronologia dettagliata degli eventi relativi all’intervista|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Au cuntraiu, in ucaxun da reiza de trüppe tedesche a Zena, tra u 23 e u 24 d'arvì du [[1945]], mentre a Camuggi e fin au Buschettu e a San Roccu e campann-e sunavan a festa pe'a liberasiun, aa Rüa a gente a se truvava cumme ustaggiu di surdatti da Wermacht e di Alpin: sti chi aveivan missu puia a l'arsipreve Don Pietro Sessarego e ae gente du postu, cun l'intensiun de amassali a scciupetè e de distrüzze a gexa, nu dandu a mente aa mediasiun de l'arsiperve de Camuggi Giuseppe Macciò. Üna votta detu l'urdine de retiase, i tedeschi aveivan meximu fetu scciupà de bumbe pe taggià u culegamentu da galeria, faxendu patì di danni finn-a ae chè d'enturnu. Doppu che l'é spariu u du türismu purtou daa Belle Epoque e cun l'arrivu di tempi muderni, a partì dai [[Anni 2020|anni Vinti]] du [[XXI secolo|Duemia]], aa Rüa gh'é stetu di investimenti pe rangià e ville storiche, ün incrementu da pupulasiun e de növe custrusiuin. == Abitanti == A frasiun da Rüa a nu g'ha veramente un propiu sentru storicu o üna ciassa du paize. Ancö, cumme ai vegi tempi, a ciü parte de ativitè a se tegne lungu a Via Aurelia e a Ciassa Sebastiano Gaggini, cu'u bellu vedde in sce Camuggi. Üna bunn-a parte de chè da frasiun a l'é steta costruia da vixin aa "Gexa Növa", ch'a l'é quella de San Miché Arcangiou, e a l'Otoiu da Nunsià. De atre chè se trövan versu a lucalitè de [[Bann-a (Camuggi)|Bann-a]], ürtimu toccu de Camuggi a andà versu u munte, cu'a gexa Millenaria. Tanti rexidenti stan au de là da galleria, versu i cunfin cun San Luensu (frasiun de Santa Margaita). Versu San Roccu e u paize de Camuggi, lungu e Cröze, ghe sun tante vilette. Cumunque A Rüa a l'ha mantegnüu inti anni ün'anima pe sö cuntu, tantu che gh'é stetu pe lungu tempu in distacamentu da Pulisia Münicipale de Camuggi, e di üfissi du cumüne, cumme mensiunou ciü votte in sci buletin "du Buschettu", u giurnale sitadin. In ti ürtimi anni u s'è vistu cresce u nümeu de gente che ghe sta, rispettu invece a Camuggi paize. Stu fetu chi u l'é spiegou daa puscibilitè de acatà de chè che aggian ciü spassi in tu verde<ref name=":1" />, e defeti l'azilu du postu u l'ha finn-a marcou un aumentu de figiö. U seggiu eleturale da frasiun, ch'a ne cröve tüttu u teritoriu, u l'é u ciü grossu du cumüne. A frasiun a gh'a finn-a ün sö campusantu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/levante/2021/03/09/news/trasferimento-del-cimitero-l-obiettivo-e-ampliare-ruta-1.40003485|tìtolo=Trasferimento del cimitero di Camogli, l’obiettivo è ampliare Ruta. La legge impone i 200 metri dalle abitazioni|outô=Rossella Galeotti|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/A Rüa (Camuggi)}} == Posti de interesse == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Chiesa di San Michele Arcangelo (Ruta, Camogli) - facciata 2019-09-26.jpg|U frunte da gexa paruchiale de San Miché Immaggine:Oratorio della Santissima Annunziata (Ruta, Camogli) - lato sud-ovest 2019-09-26.jpg|L'Otoiu da Nunsià Immaggine:Ruta (Camogli)-chiesa millenaria-complesso esterno1.jpg|A Gexa Vegia cumme a l'é ancö </gallery> === Architetüe religiuze === * '''Gexa de San Miché Arcangiou''', costrüia in tu [[1627]] e dunque vegnüa a sede da parocchia. De drentu a l'é a üna navà sula, cun de capelle che se arvan in te müage e, au fundu, l'abside a cianta riunda. Dövià cumme fenea e stalla fin in tu primmu [[XX secolo|Növesentu]], doppu che i franseixi gh'aveivan detu fögu.<ref name=":0" /> I travaggi sun finii in tu [[1906]]. Drentu a cunserva a statua de San Miché Arcangiou, feta in tu [[1742]] da ün scultù che nu se ne cunusce u numme.<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/27888/Chiesa+di+San+Michele+Arcangelo#action=ricerca%2Frisultati&dominio=2&ambito=CEIA&advanced=true&locale=it&comune=CAMOGLI|tìtolo=Chiesa di San Michele Arcangelo|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Otoiu da Santiscima Nunsià''', tiou sciü au meximu tempu da gexa ch'u gh'é da vixin. Sede da cungrega da Nunsià, ch'a urganizza u prezepiu cu'e bestie vive e a cunserva u ciü grossu cristu da prucesiun da Ligüria.<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.cultura.gov.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700109757|tìtolo=Oratorio della S.S. Annunziata|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> * '''Gexa du Sacru Cö''', a "''Millenaria"'', a l'é steta a primma parocchia da Rüa, de strutüa a l'é du [[XIII secolo|Duxentu]], ma se credde che chi ghe fusse üna cumünitè finn-a tempu di [[Lungubardi]]. In tu [[XV secolo|Quattrusentu]] a l'ha pigiou e sö furme d'ancö cu'a custrusiun de üna segunda navà, arembà aa prima d'in scia sinistra e daa cianta ciü o menu a retangulu. Au fundu da navà de sinistra se tröva u campanin, fetu doppu de l'abside e riparou in tu [[1950]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33367/Chiesa+del+Sacro+Cuore+%28Millenaria+di+Ruta%29|tìtolo=Chiesa del Sacro Cuore (Millenaria di Ruta)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Cultüa == [[Immaggine:Ruta (Camogli) - seggio elettorale.jpg|sinistra|miniatura|314x314px|U seggiu pe'e vutasiuin, aa Rüa]] Aa Rüa gh'é in azilu<ref>{{Çitta web|url=https://www.icavegnocamoglireccouscio.edu.it/pagine/infanzia---plesso-di-ruta-di-camogli|tìtolo=Infanzia - Plesso di Ruta di Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> e, nu guei distante, a Bibliuteca La Millenaria. Düante u periudu de Natale a l'estè vegnan urganizè nümeruze vixite e avertüe da gexa Millenaria. U paize da Rüa u l'é animou in particulare a l'ocaxun da festa de San Miché Arcangiou e de San Giuvanni, in ciü pe'e sagre de fügassette. Tempu de Natale se imbastisce in te l'Otoiu da Nunsià u presepiu cu'e bestie e u vilaggiu de Natale in ta ciassa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/26/ruta-nel-presepe-della-confraternita-lasinello-che-gioca-con-i-bambini/|tìtolo=Ruta: nel presepe della Confraternita, l’asinello che gioca con i bambini|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Pe du tempu A Rüa a g'ha pusciüu avéi üna rapresentansa pe'u zögu du balun, dai inissi cu'a G.S: Audace Sport Ruta da fin di [[Anni 1990|anni Nuvanta]], mentre pöi a squaddra "Rutese" a s'è füza cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu a furmà a U.C. Grassorutese.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_245_Ruta_Societ%C3%A0_Sportiva_Squadra_Calcio_1930.htm|tìtolo=245 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta I 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_246_Squadra_Calcio_Dopolavoro_di_Ruta_1930.htm|tìtolo=246 Calcio, Società Sportiva Dopolavoro Ruta II 1930|léngoa=IT|vìxita=2026-03-14}}</ref> In te l'utubre du [[1886]] aa Rüa se gh'é fermou pe tre setimann-e u filozufu tedescu [[Friedrich Nietzsche]], cumme testimonian a lettie de l'autù mandè tantu a sö muè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_192_Ruta_Albergo_Paradiso_e_Albergo_Italia_1903.htm|tìtolo=192. Ruta Albergo Paradiso e Albergo Italia (1903)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> cumme a ün sö amigu, [[Peter Gast]].<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_13.html|tìtolo=Nietzsche a Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Nietzsche u l'é stetu dunque ün di primmi a capì a belessa de sti paezaggi, tantu ch'u ne parlava cumme "ün meravigliusu cantu de paradizu in scia tera".<ref name=":3" /> In particulare, u l'aveiva fetu u sö sugiurnu au Kursaal Hotel d'Italia, duve pe anni gh'é stetu missu üna targa aa memoia duve u l'ea indicou l'invernu tra u [[1888]] e u [[1889]], ciü u frevà-marsu du [[1890]], però u s'è vistu ch'u nu quaddra cu'i scriti du filozufu.<ref>{{Çitta web|url=https://personalitaconfusa.net/2019/01/07/nietzsche-a-camogli/|tìtolo=Le vacanze di Nietzsche a Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> Da targa au giurnu d'ancö nu se ne sa ciü, perché leivà in tu segundu doppu guera.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_817_Ruta_Albergo_Italia_con_targa_Friedrich_Nietzsche.htm|tìtolo=817. Ruta Albergo Italia con targa Friedrich Nietzsche|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> == Vie de cumünicasiun == U paize u l'é traversou da due stradde prinsipali. Pe primmu a [[SS1 Stradda Statale Aurelia]], in tu toccu ch'u parte da [[Recco|Reccu]] e u porta fin versu [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a passà finn-a pe San Luensu, ch'u resta au de là da galleria. Ün'atra via a culega Camuggi paize cun l'Aurelia, tacanduseghe daa Rüa e a permette de cullegà a sede du cumüne cu'e atre frasiuin. Defeti, daa Rüa parte a strada pe San Roccu, ch'a l'é ciamà Via Franco Molfino. Asemme a ste chi gh'é de cröze e di senté che portan versu Portufin Vetta, Kulm e u [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu Natürale]] [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Regiunale de Portufin]]. A Stradda Pruvinciale SP31<ref>{{Çitta web|url=https://www.cittametropolitana.genova.it/it/aree/strade/strada-sp031-san-martino-noceto|tìtolo=Strada SP031 di San Martino di Noceto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref> a unisce Rüa cu'a Gexa Millenaria, a lucalitè de Bann-a e a frasiun de San Martin de Noxeu, in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://digilander.libero.it/fratbigio/Libri/Ruta/pagina_16.html|tìtolo=L'apertura della nuova strada San Martino di Noceto - Ruta|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> In te sta frasiun gh'é finn-a ün eliportu. Levou l'antigu tretu rumanu, a Via Aurelia a l'é steta cuminsà au tempu di franseixi e repigià in tu [[1817]] dai piemunteixi. A galleria a l'é steta finia in tu [[1819]], in ucaxùn da vixita in carossa feta dau Ré Vittorio Emanuele I, ch'u l'aveiva pöi fetu u tragittu a cavallu fin a San Luensu. U tretu u l'é stetu avertu cumpletamente in tu [[1922]], mentre quarche annu primma u cumüne, rezüu da u scindicu Olivari, u l'axeiva missu e palanche pe'a custrusiun du toccu de stradda tra A Rüa e [[U Buschettu (Camuggi)|U Buschettu]], cumpletou cun di agiütti statali fin aa stasiun.<ref>{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} p.16</ref> In ti primmi anni du [[XX secolo|Növesentu]] A Rüa a l'ea servia da ün servissiu de tramvai fetu cu'i cavalli, ch'u culegava a frasiun cun Camuggi. L'aviamentu du trasportu u l'ea stetu dibatüu a partì du [[1909]] in tu cunseggiu cumünale e detu in gestiun a Luigi Milesi, u prupietaiu alantù du Grand Hotel d'Italie. U servissiu u l'ea curdinou in cuincidensa e cumme arrivavan i treni in ta [[Stasiun de Camuggi-San Fertuzu|stasiun de Camuggi]], de carosse a trei cavalli e quattru curse au giurnu, vegnivan incuntru ai vilezanti che arrivavan chì.<ref name=":2" /> A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu u prumuntoiu, cu'a Rüa e dunque cun Camuggi.<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta, strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03}}</ref> A custrusiun a l'é steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che l'han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun messi a travagiaghe pe primmi. L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta Gexa Vegia da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'[[Scindici de Camuggi|aministrasiun cumünale]] (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da [[Provìnsa de Zêna|pruvinsa]] (Giovanni Maggio).<ref name=":4" /> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bann-a ghe vö mez'ua a pé. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Comune di Camogli – Città Metropolitana di Genova Piano Urbanistico Comunale|çitæ=Camuggi|p=|léngoa=IT|vìxita=2026-04-03|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf|cid=AA.VV, 2023}} * {{Çitta lìbbro|outô=Dario Puncuh|tìtolo=Il cammino della Chiesa genovese dalle origini ai nostri giorni|url=https://www.storiapatriagenova.it/Docs/Biblioteca_Digitale/SB/396b22c37e8bbc6c44c30828fc127900/c38aac8d7fef77a081cfea44ce5a27b8.pdf|colànn-a=Atti della Società Ligure di Storia Patria - Nuova Serie|ànno=1999|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|volùmme=XXXIX|cid=Puncuh, 1999}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] iz1n85yvg5bzzzsmuz26rqdcrlq1g77 Pra 0 32721 270759 269560 2026-06-13T12:32:24Z Michæ.152 13747 Coreçioìn 270759 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Pra |Panorama = Genova Pra' panorama notturno.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Pra de néutte</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 18941 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Praìn |Patrono = [[San Pê]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Pra''' (''Pra'' in italiàn) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]] ch'o s'atrêuva tra [[Pêgi]] e [[Ôtri]], into Muniçìpio VII Ponénte. L'àrea de Pra a conprénde e unitæ urbanìstiche de Pra, [[Parmâ]] e [[Cà Nêuva]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 18 941 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiçiâio Statìstico (2022)]</ref>. == Giögrafîa == A delegaçión de Pra a s'esténde da-a crénn-a tra-o Castelùccio e Tôre Cangiâxo, ch'a a sepàra da [[Pêgi]] a levànte, e-o riàn San Giuliàn ch'o a sepàra da [[Ôtri]] a ponénte. Into teritöio stòrico de Pra s'atrêuva [[Pónta Martìn]] (1001 m), un di mónti ciù èrti de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] de ponénte, ch'a fa pàrte do grùppo montagnìn do [[mónte Penéllo]] ch'o s'èrze a nòrd de Pra. == Stöia == O nómme do pòsto o ne vêgne da-o latìn ''Prata Veituriorum'', ö sæ "præ di [[Viturii]]", a tribû di Lìguri che stâvan into teritöio da [[Rensén]] a-o [[Ponçéivia]] prìmma da dominaçión romànn-a. Da-o prinçìpio de l'Euttoçénto, Pra a l'êa vegnûa 'n çéntro balneâre avoxòu, co-a costruçión de stabiliménti cómme i bàgni do comùn San Pê, i Regìnn-a Elena, i Rêuza, i Dominante, i Auzonia, i Miramare e tànti âtri. Pra a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o [[1797]] a-o [[1926]], quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. Scìn a-a meitæ di ànni '70 a l'é stæta caraterizâ da-e ativitæ di bàgni inta stæ, da pésca, di cantê pìcin, de l'ativitæ agrìcola. Do [[1968]] o comùn de Zêna e l'outoritæ do pòrto àn deçîzo de constroî 'n pòrto container in sciâ mænn-a de Pra. I travàggi són comensæ do [[1974]] e són anæti avànti pe ciù de trént'ànni, con di inportànti disâxi pe-i çitæn. Sôlo a devastànte scciumæa do 1993 a l'à costréito e outoritæ e-i énti conpeténti do comùn a scasâ o progètto ch'o prevedéiva d'asoterâ do tùtto a mænn-a, pe lasciâ 'n bràsso de mâ mìsso tra-o çéntro e-o pòrto (Fàscia de Rispètto). == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === * Gêxa de Sànta Màia Sónta (prìmma do [[XI secolo|XI sécolo]]), refæta into [[XVII secolo|XVII sécolo]] inta seu fórma d'ancheu dòppo e incurscioìn di sæxìn, a contêgne de êuvie de prêxo do pitô Andrîa Ansàldo * Gêxa de San Pê, a constroçión stòrica ciù antîga de Pra, co-ìn canpanî romànico do [[1134]] fæto constroî da-o cónso zenéize Ansàldo Malón e co-a bàdia pe-e móneghe * Ötöio da Sónta (prìmma do [[XV secolo|XV sécolo]]), o contêgne 'na stàtoa de légno intagiâ da l'[[Antòn Marîa Maragiàn]] * Gêxa de Nòstra Scignôra do Socórso e de San Ròcco ([[1969]]) === Architetûe militâre === * Castelûccio ([[XVI secolo|XVI sécolo]]), tiòu sciù con tùtta probabilitæ d'in sce 'na tôre d'avistaménto do [[X secolo|X sécolo]], sórvia 'n schéuggio a cióngio in sciô mâ, pe difénde o Bórgo de Pra da-e contìnoe incurscioìn di sæxìn * Tôre Cangiâxo ([[XIX secolo|XIX sécolo]]), antîga tôre di Spìnoa a mónte do Castelûccio, ristrutuâ pe voentæ do Pê Cangiâxo inte l'Euttoçénto inte 'n castéllo neogòtico === Architetûe çivîle === * Vìlle stòriche che remóntan a-o [[XVII secolo|XVII sécolo]], cómme Vìlla Sàoli Podestæ, Vìlla Lomelìn Döia Podestæ, Vìlla Adòrno Picardo, Vìlla Pinelli Negrón de Mari, Vìlla Negrón da Lögia, Vìlla Negrón e âtre == Coltûa == Pra a l'é conosciûa sorviatùtto pe-o seu baxaicò, ch'o l'é l'ingrediénte de bâze do [[Pesto|pésto]]. Defæti sto quartê de Zêna o l'é unn-a de sôle quàttro zöne dónde se prodûe o Baxaicò Zenéize co-o màrco de [[Denominaçión d'Òrìgine Protètta]] (D.O.P.), insémme a-a [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]], [[A Maina de Dian|Diàn]] e [[Sarzànn-a]]. O microclîma do pòsto, caraterizòu da 'na pendénsa ch'a favorìsce o drenàggio e da l'espoxiçión a l'æxîa do mâ, o l'é defæti a garançîa de 'na qualitæ supeiô. [[File:Basilico Genovese di Prà-5.jpg|thumb|Doî masétti de baxaicò de Pra|centro]] == Comunicaçioìn == === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Pra}} {{Seçión vêua}} == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] 0fhs0v7q47uwky8c4bteak9n2ngcwvq 270781 270759 2026-06-13T20:04:58Z Luensu1959 1211 /* Stöia */ detaggi 270781 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Pra |Panorama = Genova Pra' panorama notturno.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Pra de néutte</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 18941 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Praìn |Patrono = [[San Pê]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Pra''' (''Pra'' in italiàn) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]] ch'o s'atrêuva tra [[Pêgi]] e [[Ôtri]], into Muniçìpio VII Ponénte. L'àrea de Pra a conprénde e unitæ urbanìstiche de Pra, [[Parmâ]] e [[Cà Nêuva]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 18 941 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiçiâio Statìstico (2022)]</ref>. == Giögrafîa == A delegaçión de Pra a s'esténde da-a crénn-a tra-o Castelùccio e Tôre Cangiâxo, ch'a a sepàra da [[Pêgi]] a levànte, e-o riàn San Giuliàn ch'o a sepàra da [[Ôtri]] a ponénte. Into teritöio stòrico de Pra s'atrêuva [[Pónta Martìn]] (1001 m), un di mónti ciù èrti de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] de ponénte, ch'a fa pàrte do grùppo montagnìn do [[mónte Penéllo]] ch'o s'èrze a nòrd de Pra. == Stöia == O nómme do pòsto o ne vêgne da-o latìn ''Prata Veituriorum'', ö sæ "præ di [[Viturii]]", a tribû di Lìguri che stâvan into teritöio da [[Rensén]] a-o [[Ponçéivia]] prìmma da dominaçión romànn-a. Da-o prinçìpio de l'Euttoçénto, Pra a l'êa vegnûa 'n çéntro balneâre avoxòu, co-a costruçión de stabiliménti cómme i bàgni do comùn San Pê, i Regìnn-a Elena, i Rêuza, i Dominante, i Auzonia, i Miramare e tànti âtri. Pra a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o [[1797]] a-o [[1926]], quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. Scìn a-a meitæ di ànni '70 a l'é stæta caraterizâ da-e ativitæ di bàgni inta stæ, da pésca, di cantê pìcin, de l'ativitæ agrìcola. Do [[1968]] o comùn de Zêna e l'outoritæ do pòrto àn deçîzo de constroî 'n pòrto container in sciâ mænn-a de Pra. I travàggi són comensæ do [[1974]] e són anæti avànti pe ciù de trént'ànni, con di inportànti dezâxi pe-i çitadìn. Sôlo a devastànte scciumæa do 1993 a l'à costréito e outoritæ e-i énti conpeténti do comùn a scasâ o progètto ch'o prevedéiva d'asoterâ do tùtto a mænn-a, pe lasciâ 'n bràsso de mâ mìsso tra-o çéntro e-o pòrto (Fàscia de Rispètto). == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === * Gêxa de Sànta Màia Sónta (prìmma do [[XI secolo|XI sécolo]]), refæta into [[XVII secolo|XVII sécolo]] inta seu fórma d'ancheu dòppo e incurscioìn di sæxìn, a contêgne de êuvie de prêxo do pitô Andrîa Ansàldo * Gêxa de San Pê, a constroçión stòrica ciù antîga de Pra, co-ìn canpanî romànico do [[1134]] fæto constroî da-o cónso zenéize Ansàldo Malón e co-a bàdia pe-e móneghe * Ötöio da Sónta (prìmma do [[XV secolo|XV sécolo]]), o contêgne 'na stàtoa de légno intagiâ da l'[[Antòn Marîa Maragiàn]] * Gêxa de Nòstra Scignôra do Socórso e de San Ròcco ([[1969]]) === Architetûe militâre === * Castelûccio ([[XVI secolo|XVI sécolo]]), tiòu sciù con tùtta probabilitæ d'in sce 'na tôre d'avistaménto do [[X secolo|X sécolo]], sórvia 'n schéuggio a cióngio in sciô mâ, pe difénde o Bórgo de Pra da-e contìnoe incurscioìn di sæxìn * Tôre Cangiâxo ([[XIX secolo|XIX sécolo]]), antîga tôre di Spìnoa a mónte do Castelûccio, ristrutuâ pe voentæ do Pê Cangiâxo inte l'Euttoçénto inte 'n castéllo neogòtico === Architetûe çivîle === * Vìlle stòriche che remóntan a-o [[XVII secolo|XVII sécolo]], cómme Vìlla Sàoli Podestæ, Vìlla Lomelìn Döia Podestæ, Vìlla Adòrno Picardo, Vìlla Pinelli Negrón de Mari, Vìlla Negrón da Lögia, Vìlla Negrón e âtre == Coltûa == Pra a l'é conosciûa sorviatùtto pe-o seu baxaicò, ch'o l'é l'ingrediénte de bâze do [[Pesto|pésto]]. Defæti sto quartê de Zêna o l'é unn-a de sôle quàttro zöne dónde se prodûe o Baxaicò Zenéize co-o màrco de [[Denominaçión d'Òrìgine Protètta]] (D.O.P.), insémme a-a [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]], [[A Maina de Dian|Diàn]] e [[Sarzànn-a]]. O microclîma do pòsto, caraterizòu da 'na pendénsa ch'a favorìsce o drenàggio e da l'espoxiçión a l'æxîa do mâ, o l'é defæti a garançîa de 'na qualitæ supeiô. [[File:Basilico Genovese di Prà-5.jpg|thumb|Doî masétti de baxaicò de Pra|centro]] == Comunicaçioìn == === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Pra}} {{Seçión vêua}} == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] jrdgo6faw0zg64q68ajcyvbwrmbe90k 270782 270781 2026-06-13T20:08:45Z Luensu1959 1211 /* Architetûe religiôze */ detaggi 270782 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}}{{Divisione amministrativa |Nome = Pra |Panorama = Genova Pra' panorama notturno.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Pra de néutte</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Ligùria |Divisione amm grado 2 = Zêna |Divisione amm grado 3 = Zêna |Data istituzione = [[1798]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 18941 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Praìn |Patrono = [[San Pê]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Pra''' (''Pra'' in italiàn) o l'é 'n quartê de [[Zena|Zêna]] ch'o s'atrêuva tra [[Pêgi]] e [[Ôtri]], into Muniçìpio VII Ponénte. L'àrea de Pra a conprénde e unitæ urbanìstiche de Pra, [[Parmâ]] e [[Cà Nêuva]], che insémme gh'àivan a-i 31 de dexénbre do 2022 'na popolaçión de 18 941 abitànti<ref>Comùn de Zêna: [http://statistica.comune.genova.it/pubblicazioni/download/not_stat/notiziario%20anno%202022/Notiziario%204-2022.pdf Notiçiâio Statìstico (2022)]</ref>. == Giögrafîa == A delegaçión de Pra a s'esténde da-a crénn-a tra-o Castelùccio e Tôre Cangiâxo, ch'a a sepàra da [[Pêgi]] a levànte, e-o riàn San Giuliàn ch'o a sepàra da [[Ôtri]] a ponénte. Into teritöio stòrico de Pra s'atrêuva [[Pónta Martìn]] (1001 m), un di mónti ciù èrti de l'[[Appennin ligure|Apenìn lìgure]] de ponénte, ch'a fa pàrte do grùppo montagnìn do [[mónte Penéllo]] ch'o s'èrze a nòrd de Pra. == Stöia == O nómme do pòsto o ne vêgne da-o latìn ''Prata Veituriorum'', ö sæ "præ di [[Viturii]]", a tribû di Lìguri che stâvan into teritöio da [[Rensén]] a-o [[Ponçéivia]] prìmma da dominaçión romànn-a. Da-o prinçìpio de l'Euttoçénto, Pra a l'êa vegnûa 'n çéntro balneâre avoxòu, co-a costruçión de stabiliménti cómme i bàgni do comùn San Pê, i Regìnn-a Elena, i Rêuza, i Dominante, i Auzonia, i Miramare e tànti âtri. Pra a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o [[1797]] a-o [[1926]], quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. Scìn a-a meitæ di ànni '70 a l'é stæta caraterizâ da-e ativitæ di bàgni inta stæ, da pésca, di cantê pìcin, de l'ativitæ agrìcola. Do [[1968]] o comùn de Zêna e l'outoritæ do pòrto àn deçîzo de constroî 'n pòrto container in sciâ mænn-a de Pra. I travàggi són comensæ do [[1974]] e són anæti avànti pe ciù de trént'ànni, con di inportànti dezâxi pe-i çitadìn. Sôlo a devastànte scciumæa do 1993 a l'à costréito e outoritæ e-i énti conpeténti do comùn a scasâ o progètto ch'o prevedéiva d'asoterâ do tùtto a mænn-a, pe lasciâ 'n bràsso de mâ mìsso tra-o çéntro e-o pòrto (Fàscia de Rispètto). == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === * Gêxa de Sànta Màia Sónta (prìmma do [[XI secolo|XI sécolo]]), refæta into [[XVII secolo|XVII sécolo]] inta seu fórma d'ancheu dòppo e incurscioìn di sæxìn, a contêgne de êuvie de prêxo do pitô Andrîa Ansàldo * Gêxa de San Pê, a constroçión stòrica ciù antîga de Pra, co-ìn canpanî romànico do [[1134]] fæto constroî da-o cónso zenéize Ansàldo Malón e co-in abaçîa pe-e móneghe * Ötöio da Sónta (prìmma do [[XV secolo|XV sécolo]]), o contêgne 'na stàtoa de légno intagiâ da l'[[Antòn Marîa Maragiàn]] * Gêxa de Nòstra Scignôa do Socórso e de San Ròcco ([[1969]]) === Architetûe militâre === * Castelûccio ([[XVI secolo|XVI sécolo]]), tiòu sciù con tùtta probabilitæ d'in sce 'na tôre d'avistaménto do [[X secolo|X sécolo]], sórvia 'n schéuggio a cióngio in sciô mâ, pe difénde o Bórgo de Pra da-e contìnoe incurscioìn di sæxìn * Tôre Cangiâxo ([[XIX secolo|XIX sécolo]]), antîga tôre di Spìnoa a mónte do Castelûccio, ristrutuâ pe voentæ do Pê Cangiâxo inte l'Euttoçénto inte 'n castéllo neogòtico === Architetûe çivîle === * Vìlle stòriche che remóntan a-o [[XVII secolo|XVII sécolo]], cómme Vìlla Sàoli Podestæ, Vìlla Lomelìn Döia Podestæ, Vìlla Adòrno Picardo, Vìlla Pinelli Negrón de Mari, Vìlla Negrón da Lögia, Vìlla Negrón e âtre == Coltûa == Pra a l'é conosciûa sorviatùtto pe-o seu baxaicò, ch'o l'é l'ingrediénte de bâze do [[Pesto|pésto]]. Defæti sto quartê de Zêna o l'é unn-a de sôle quàttro zöne dónde se prodûe o Baxaicò Zenéize co-o màrco de [[Denominaçión d'Òrìgine Protètta]] (D.O.P.), insémme a-a [[Ciâna d'Arbenga|Ciànn-a d'Arbénga]], [[A Maina de Dian|Diàn]] e [[Sarzànn-a]]. O microclîma do pòsto, caraterizòu da 'na pendénsa ch'a favorìsce o drenàggio e da l'espoxiçión a l'æxîa do mâ, o l'é defæti a garançîa de 'na qualitæ supeiô. [[File:Basilico Genovese di Prà-5.jpg|thumb|Doî masétti de baxaicò de Pra|centro]] == Comunicaçioìn == === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Pra}} {{Seçión vêua}} == Anotaçioìn == <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] q7btpt9lx7tktbxkvh9ony1mqxce1eq Ôtri 0 32722 270764 270251 2026-06-13T12:44:04Z Michæ.152 13747 /* */ Coreçioìn 270764 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ôtri |Panorama = Panorama di Voltri.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vìsta de Ôtri da-o Moìn de Crêvei</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |Tipo = quartê |Divisione amm grado 1 = Liguria |Divisione amm grado 2 = Zena |Divisione amm grado 3 = Zena |Data istituzione = [[1861]] |Data soppressione = [[1926]] |Abitanti = 11 632 |Aggiornamento abitanti = 2022 |Nome abitanti = Ôtrìn, Vôtrìn |Patrono = [[Sàn Càrlo Boromêo]] |Raggruppamento = [[Monicìppi de Zêna|Muniçìpio VII Ponénte]] |Mappa = Municipi di Genova.png |Didascalia mappa = Màppa di [[muniçìppi de Zêna]] }} '''Ôtri''' ò '''Vôtri''' (''Voltri'' in italiàn) o l'é o quartê ciù a Ponénte do comùn de [[Zena|Zêna]], ch'o s'atrêuva tra-o quartê de [[Pêgi]] e-o comùn de [[Rensén]], into Muniçìpio VII Ponénte. L'àrea de Ôtri a conprénde e unitæ urbanìstiche de Ôtri, [[Crêvei]], [[Fràbiche]] e [[Scioìn]], insémme a-e fraçioìn de [[Vêxima]] e da pàrte zenéize de l'[[Ægoasànta]]. == Giögrafîa == Ôtri a s'atrêuva into setô ciù intèrno do [[Górfo de Zena|Górfo de Zêna]] e-a seu còsta a reprezénta o pónto ciù a nòrd do [[Mâ Mediterraneo|Mâ Mediterànio]] de ponénte. A-e spàlle do tê se tîan sciù e artûe, che tóccan i 1200 m co-a çìmma do [[mónte Reixa]]. Ôtri a l'é atraversâ da-i rién Léia e Cerûza. == Stöia == Conosciûa cómme Hasta Veiturium, prìmma da dominaçión romànn-a Ôtri a l'é stæta a capitâle da tribû [[Liguri Antighi|lìgure]] di [[Viturii]], da dónde a pìggia o nómme. Do 1796 a l'é stæta tiâtro da [[Batàggia de Ôtri]], tra l'exérçito de [[Napolion Bonaparte|Napolión Bonapàrte]] e-i [[oustrìachi]] aleæ di [[Regno de Sardegna|sardo-piemontéixi]]. Ôtri a l'é stæta 'n comùn outònomo da-o 1798 a-o 1926, quànde co-a costitoçión da [[Grànde Zêna]] deçîza da-o [[Fascismo|regimme fascìsta]] a l'é stæta unîa a-o comùn de Zêna. == Pòsti d'interèsse == === Architetûe religiôze === * Santoâio da Madònna de Gràçie ([[IV secolo|IV sécolo]]), conosciûo cómme San Nicolò ascì * Santoâio de Nòstra Scignôra Sónta de l'Ægoasànta inta localitæ de l'Ægoasànta ([[XVII secolo|XVII sécolo]] ) * Gêxa e convénto de Nòstra Scignôra di Àngei * Gêxa de Sant'Anbrêuxo * Gêxa di Sànti Nicolò e Eràsmo ([[XVII secolo|XVII sécolo]]), conosciûa ciufîto cómme gêxa de Sant'Eràmo, nasciûa in sciô pòsto de 'n ötöio do [[XIII secolo|XIII sécolo]] di Ospitalieri de Pre intitolòu a San Zâne * Gêxa de Sant'Ànna (za intitolâ a-a Madònna do Càrmo e Sànta Terêza) con l'anéso convénto carmelitàn òua sêde da schêua média statâle * Gêxa de Sànta Linbania ([[XIII secolo|XIII sécolo]]), inte l'òmònima ciasétta de Bórgo Cerûza, a l'é a sêde da Confratèrnita N.S. do Rozâio, dîta "di Turchìn" pe-o cô de càppe; sótta l'artâ gh'é o pertûzo dónde pe tradiçión se métte a tèsta pe baxâ e relìchie da sànta e òtegnî proteçión * Gêxa de Sant'Eogénio a Crêvei inte l'òmònima localitæ * Ötöio se Sant'Eogénio inte l'òmònima localitæ * Gêxa de Sant'Antönio Abòu a Crêvei inte l'òmònima localitæ * Ötöio de Sant'Eràmo * Ötöio "Mòrte e Òraçión" ([[XVII secolo|XVII sécolo]]), riavèrto do [[2010]] dòppo di travàggi de restòuro * Gêxa de San Pê a-a Vêxima ([[XII secolo|XII sécolo]]), za convénto de móneghe cistercénsi * Convénto e Gêxa de San Françésco, òua seròu <gallery widths="150" heights="250" mode="packed"> Immaggine:Voltri chiesa di S Limbania.JPG|A gêxa de Santa Linbania Immaggine:Voltri-chiesa santi Nicolò ed Erasmo1.jpg|A gêxa parochiâle di Sànti Nicolò e Eràsmo </gallery> === Architetûe çivîli === [[File:Vecchio ospedale di Voltri.jpg|thumb|O vêgio uspiâ "San Càrlo" de Ôtri, pöi Rescidénsa sanitâia ascistençiâle e ancheu Distréito sanitâio|218x218px]] * Vìlla Brìgnoe Sale Duchéssa de Galêa ([[XVII secolo|XVII sécolo]]), constroîa in scê colìnn-e de Castelâ, Gîvi, Belvedêre e San Nicolò, a l'à 'n pàrco de 32 ètari avèrto a-o pùbrico * Vìlla Lomelìn Mameli ([[XVIII secolo|XVIII sécolo]]), che ne rèsta sôlo o palàçio, purtròppo co-e faciæ de fêua òrmâi sénsa decoraçioìn. A-o moménto a l'é dêuviâ da de câze privæ e a se peu vixitâ in pàrte inte di giórni predefinî; se consèrva e decoraçioìn de pitûa intêrne do Giöxèppe Cànepa * Monuménto a-i chéiti: o monoménto òriginâio, inougoròu do [[1925]] e distrûto a-o coménso da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segónda Goæra Mondiâ]] pe ricavâ do materiâle da destinâ a-e àrmi (brónzo a-a pàtria) o l'é stæto fæto da-o scultô Prof. Vitöio Lavezzari (1864-1938). A configuraçión d'ancheu do monuménto a l'é conpòsta da-o bazaménto òriginâio e da l'êuvia astræta de l'artìsta contenporànio Chimeri; a fìrma in sciâ bâze do Prof. Vitöio Lavezzari dónca a no dêve indûe in àro in sciâ paternitæ de l'êuvia into seu conplèsso. <gallery widths="150" heights="250" mode="packed"> Immaggine:Voltri-1.jpg|Monuménto òriginâio do scultô Prof. Vitöio Lavezzari Immaggine:Monumento voltri attuale.jpg|Monuménto d'ancheu </gallery> == Coltûa == {{Seçión vêua}} == Comunicaçioìn == Ôtri a l'é 'na staçión da [[ferovîa Zêna-Sànn-a]]. O l'é 'n çéntro stradâle inportànte, dæto che chi se destàcca da l'[[Ourélia]] a stràdda che, pe-o [[Passo do Turchin|Pàsso do Turchìn]], a pòrta a [[Uà|Oâ]] in [[Piemonte|Piemónte]]; in càngio a [[ferovîa Zêna-Oâ]] a l'arîva a-a carosàbile a mónte de Ôtri. === Ferovîe === {{Véddi ascì|Staçión de Zêna Ôtri}} {{Seçión vêua}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Quartê de Zêna]] sy19iozlbmqcjzwdwezhslv49e1xo4v Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi" 0 32724 270761 270757 2026-06-13T12:41:12Z Arbenganese 12552 pröva 270761 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} <div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sente sta pàgina &middot; [[:Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav|(info)]]'''</div> [[Immaggine:Àrea_Marina_Prutètta_"Îzua_de_Berzezzi".wav|centro|File da registraçiùn]] <div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlante: Iginio Rossello, Berzezzi</div><div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçiùn fèta cu'a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid=270427}} versciùn d'u 12-06-2026].</div> </div> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]] L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và da-a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua. U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu da-a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe. == Stoja == L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a-a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìttiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju. == Teritoju e natüa == [[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]] L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma. Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.   Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref> Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni. L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marìn. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre. Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.   Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, scistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä. [[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]] Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn. E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.   A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP. A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP. A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena. == Note == <references/> == Ätri prugètti == * {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] 7cnw5vk04tbuupp0f1z2yn7rszxz2cc 270762 270761 2026-06-13T12:43:27Z Arbenganese 12552 /* Ätri prugètti */ +cat 270762 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} <div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sente sta pàgina &middot; [[:Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav|(info)]]'''</div> [[Immaggine:Àrea_Marina_Prutètta_"Îzua_de_Berzezzi".wav|centro|File da registraçiùn]] <div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlante: Iginio Rossello, Berzezzi</div><div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçiùn fèta cu'a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid=270427}} versciùn d'u 12-06-2026].</div> </div> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]] L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và da-a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua. U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu da-a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe. == Stoja == L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a-a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìttiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju. == Teritoju e natüa == [[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]] L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma. Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.   Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref> Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni. L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marìn. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre. Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.   Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, scistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä. [[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]] Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn. E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.   A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP. A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP. A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena. == Note == <references/> == Ätri prugètti == * {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[[[Categorîa:Vôxe parlæ]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] ac7vn0bmk3hqhq1y3nvvnkh45jjq886 270763 270762 2026-06-13T12:43:39Z Arbenganese 12552 /* Ätri prugètti */ too much 270763 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} <div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sente sta pàgina &middot; [[:Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav|(info)]]'''</div> [[Immaggine:Àrea_Marina_Prutètta_"Îzua_de_Berzezzi".wav|centro|File da registraçiùn]] <div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlante: Iginio Rossello, Berzezzi</div><div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registraçiùn fèta cu'a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid=270427}} versciùn d'u 12-06-2026].</div> </div> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]] L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và da-a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua. U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu da-a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe. == Stoja == L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a-a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìttiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju. == Teritoju e natüa == [[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]] L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma. Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.   Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref> Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni. L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marìn. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre. Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.   Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, scistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä. [[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]] Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn. E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.   A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP. A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP. A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena. == Note == <references/> == Ätri prugètti == * {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Vôxe parlæ]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] 4x2ljavhtyccyosjqoznfh523c0ariz 270765 270763 2026-06-13T12:47:20Z Arbenganese 12552 'registratio'-->registrasiùn 270765 wikitext text/x-wiki {{Savuneize|càngio variànte=Questa pàgina a l'è scrita in '''berzezìn'''}} <div id="section_SpokenWikipedia" class="noprint toccolours plainlinks" style="clear: right; margin: 0 0 1em 1em; font-size: 90%; width: 300px; text-align: left; float: right"> <div style="text-align: center">'''Sente sta pàgina &middot; [[:Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav|(info)]]'''</div> [[Immaggine:Àrea_Marina_Prutètta_"Îzua_de_Berzezzi".wav|centro|File da registraçiùn]] <div style="text-align: center; font-size: 90%">Parlante: Iginio Rossello, Berzezzi</div><div style="text-align: center; font-size: xx-small">Registrasiùn fèta cu'a [{{fullurl:{{FULLPAGENAME}}|oldid=270427}} versciùn d'u 12-06-2026].</div> </div> [[File:Isola di Bergeggi.JPG|thumb|L'[[Îzua de Berzezzi]]]] L''''Àrea Marina Prutètta (AMP) "Îzua de Berzezzi"''', a l'è u̇n àrea marina prutètta cunpreiza cunpletamente int'u [[Berzezzi|Cumüne de Berzezzi]], a l'ha 'na superficce de 2 Kmq, cun 'n'estensciùn ch'a và da-a faŝĉia custêa fina a-i fundäli de l'îzua. U̇n scriĝn̂u de varietè biulógiche, stoja e lezenda: 'n conu ruciuzu, ricuvèrtu da-a maccia mediterànea, fundäli de curalìgenu e praterìe de ''Posidonia oceanica'', falezie ricche de grotte e insenatüe. == Stoja == L'AMP a l'è stèta istituìa da-u [[Ministeru de l'Anbiente e d'a Tutela d'u Teritoju e d'u Mä]] int'u [[2007]] cun l'obietivu de pèrseguì a pruteçiùn anbientäle cun açiuìn de tutela e de valurizasiùn d'u patrimoĝn̂u naturalìsticu, a realizasiùn de prugrammi relativi a ativitè de edücasiùn anbientäle, divulgasiùn, munituraggiu, stüddiu e riçèrca scentìfica e a prumusiùn d'u svilüppu sustegnìbile, cun particuläre riguärdu a-a valurizasiùn d'e ativitè tradisiunäli, d'e cultüe lucäli, d'u turizmu ch'u rispette l'anbiente.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/aspetti-normativi-e-regolamenti/decreto-istitutivo/|tìtolo=Decreto istitutivo 7 maggio 2007|dæta=2007-05-07|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> U Cumüne de Berzezzi, ente respunsàbile de l'AMP, u l'ha scèltu, da divèrsi anni, de investì int'a gestiùn integrä d'u teritoju e int'e puscibilitè de svilüppu anbientäle e sustegnìbile. A dezignasiùn 'nsc'ou teritoju d'a Rizèrva Natüräle Regiunäle, de l'Àrea Marina Prutètta, d'e dùe Zone Speciäli de Cunsèrvasiùn ("Fundäli Nôi – Berzezzi" e "Îzua de Berzezzi – Punta d'i Preni"), u Scistêma de Gestiùn Anbientäle ISO 14001, l'adexùn a-a Cärta Pelagos, u ricunuscimentu de "Bandêa Blö d'e Spiagge" testimoĝn̂an u sforsu cuntinuu pe prugredì int'a qualitè anbientäle e rinfursä e pulìttiche de tutela e fruisiùn sustegnìbile d'u teritoju. == Teritoju e natüa == [[Immaggine:Grotta di Bergeggi.jpg|sinistra|miniatura|A Grotta Marina de Berzezzi]] L'[[îzua de Berzezzi]], vêu e proppiu cö de l'AMP e scîtu de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle, a l'è 'n conu de roccia calcarea äta 53 m, a menu de 300 metri da-a Punta d'u Maé 'nsc'â tèrafèrma. Quellu che ciü u culpiŝĉe i riçercatuì, cuscì cumme quelli che van sut'ègua a fä imèrsciuìn inte l'AMP, a l'è a richessa de varietè biulógiche, duvüa ascì a-e tante e divèrse tipulugìe de anbienti prezenti inte 'n trètu de costa cuscì ristreitu.   Da-e ciante piuniere d'a gariga e d'a maccia mediterànea, tìpiche d'e coste ruciuze, a-e scügee sut'ègua cuvèrte da l'aiga ''Cystoseira''<ref>{{Çitta|AA.VV., 2018|2.4 Fauna e Flora, p. 24}}</ref> (ìndice de ègue pulite e pocu inquinè), da-i fundäli molli e ätri che se sun furmè atravèrsu prucèssi de sedimentasiùn a-i anbienti d'u curalìgenu, da-e praterìe de ''Posidonia oceanica'' a-i custuìn ruciuzi e a-e grotte sut'ègua.<ref>{{Çitta|AA.VV, 2018|2.5.1 La prateria di Posidonia, p.29}}</ref> Cèrnie, déntexi, ouè, spilli, curvine, sciammi de castagnöe e cardinäli, muene, scùrpine, margheritte de mä, steĵe russe e spléndidi ''nudibranchi'' sun sulu quarchedün d'i ciü caraterìstici e frequenti "abitanti" d'e ègue in gìu a l'îzua.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/siti-di-immersione/|tìtolo=Siti di immersione|léngoa=IT|vìxita=2026-05-03}}</ref> Lungu a costa sun prezenti d'e spiagette incastunè tra e rocce e a Grotta Marina, a prinçipäle cavitè càrscica de l'àrea e scîtu de grande inpurtansa pe-i tanti repèrti rinvegnüi<ref>{{Çitta|AA.VV.,2018|2.1 Geomorfologia, p. 17}}</ref>, p'â richessa d'a pupulasiùn biulógica int'a pärte sut'ègua e p'ou stüddiu d'e variasiuìn d'i livelli d'u mä avegnüe int'e ürtime migè de anni. L'AMP Îzua de Berzezzi a l'è inurtre pärte integrante d'u [[santuäju Pelagos]], a ciü vasta zona prutètta d'u [[Mâ Mediterraneo|Mä Mediteràniu]] dedicä a-a tutela d'i mamìferi marìn. U spêgiu de mä davanti a Berzezzi, p'ê caraterìstiche murfulógiche d'i fundäli e a prezensa de particuläri curenti marine, u l'è frequentä da divèrse spece de cetàcei, tursìopi e cäudöggi in particuläre. Grassie a-u climma favurévule e 'na cunfurmasiùn d'u teritoju föa da-u cumüne, l'AMP e u teritoju d'u Cumüne de Berzezzi offran a-i apasciunè de ativitè a l'äja avèrta divèrse puscibilitè de fruisiùn lungu tüttu l'ärcu de l'annu.   Da-i primmi de mazzu a-a fin de setenbre, pe tütta a lunghessa d'a nostra costa, u vegne instalä u "Senté blö", u̇n percursu stüdiä e realizä pe favurì a pràtica in següéssa d'e ativitè de fruisiùn infurmä e sustegnìbile d'u mä: 27 gavitelli, scistemè a 200 metri da-a costa e a 'na prufunditè màŝĉima de 15m, dan vitta a 'n percursu delimitä, duvve nu pöan avixinäse e inbarcaçiuìn a muture. Cun i sö 2,5 km de lunghessa, atravèrsàndu 'n'àrea de grande pregiu naturalìsticu e stóricu-culturäle, u raprezenta ün d'i ciü lunghi percursci d'u génere in tütta Italia. U̇n vêu paradizu pe-i amanti d'e ativitè a l'avèrtu lighè a-u mä. [[File:Cliff_face_Bergeggi.jpg|thumb|E rocche a piccu 'nsc'ou mä]] Int'a Zona A (rizèrva integräle) de l'AMP u nu se pö né fä u baĝn̂u e né praticä ätre ativitè che pöan ese de distürbu pe l'anbiente marìn. E ègue cèe e a grande varietè de anbienti e furme de vitta prezenti riciamman oĝn̂i annu migè de apasciunè che van sut'ègua. E imèrsciuìn se pöan fä cu'i centri ''diving'' outurizè o in apnea cun a preventiva outurizasiùn de l'AMP.   A pesca ricreativa a l'è pèrmìssa sulu e ünicamente a séguitu de outurizasiùn de l'AMP. A pesca sut'ègua a l'è vietä in tütta l'AMP. A tèra 'na fitta réi de senté, façilmente percurìbile segge a pé che in bici da muntaĝn̂a, a porta a-a scuvèrta d'u teritoju ch'u mìa 'nsce l'AMP. I percursci travèrsan scîti de grande interèsse naturalìsticu e stóricu-culturäle. Da segnalä e Natte de Berzezzi (u boscu de natte ciü esteizu d'u Punente Lìgure) e l'àrea de l'antigu Castelä d'u Munte Sant'Élena. == Note == <references/> == Ätri prugètti == * {{Çitta web|url=https://www.ampisolabergeggi.it/wp-content/uploads/2018/05/Relazione-Tecnica-Finale-_AMP-Bergeggi_.pdf|tìtolo=Realizzazione di studi per la preparazione di un piano per la gestione delle attività di pesca - AMP Bergeggi|léngoa=IT|cid=AA.VV., 2018|vìxita=2026-05-03}} [[Categorîa:Berzezzi]] [[Categorîa:Vôxe parlæ]] [[Categorîa:Àree protètte da Ligùria]] nug9buto6pgyomlyfz67fms8nb2yk53 San Fertuzu (Camuggi) 0 32726 270771 270235 2026-06-13T15:55:26Z N.Longo 12052 + 270771 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = San Fertuzu |Nome ufficiale = <div align="center">{{it}} ''San Fruttuoso''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = SanFruttuoso-pjt3.jpg |Didascalia = <div align="center">San Fertuzu vista dau mà cun l'Abasia, a Ture e e sö chè</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 36 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://italia.indettaglio.it/ita/liguria/genova_camogli_sanfruttuoso.html|tìtolo=La Frazione di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-10}} |Aggiornamento abitanti = 2011 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = sanfertuzin |var-patrón = Patrun |Patrono = [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu]] |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''San Fertuzu''' (''San Fruttuoso di Capodimonte'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) a l'é üna lucalitè du cumüne de [[Camuggi]], ben cunusciüa perché u se ghe tröva l'[[Abasia de San Fertuzu (Camuggi)|abasia]] cu'u meximu numme. L'abasia de San Fertuzu a l'é l'ürtima gexa ch'a fa parte de l'[[Arcidiocexi de Zena]], scicumme ch'a l'é a parocchia ciü a levante in ti sö cunfin. A l'é parte du vicariou de [[Recco|Reccu]]-[[Aosci|Ausci]]-Camuggi. A piggia u numme dau vescuvu catalan [[San Fertoso de Tæragoña|San Fertuzu de Taragunn-a]] ([[III secolo|III seculu]]), e i sö resti sun cunservè in te l'abasia. In tu mezu au [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|parcu du Munte de Portufin]], ch'u se spande tantu in sciu munte quantu in sciu mà, u se ghe pö arrivà sulu che a pé, da duì senté panuramici, o cu'u batellu. L'abasia a l'é sede du [[Fondo Ambiente Italiano|FAI]] (Fundu Ambiente Italian) a partì dau [[1983]], mentre in tu [[1954]], in tu brassu de mà de frunte, gh'é stetu missu u "Cristu di Abissi".<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_103_San_Fruttuoso_Cristo_degli_Abissi_a_mare.htm|tìtolo=103. Cristo degli Abissi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> {{çitaçión|San Fertuzu<br> postu ascuzu<br> figge belle nu ghe n'é<br> quelle poche che ghe sun<br> sun ciü brütte che u carbun|Ditu pupulare}} == Geugrafia == <gallery mode="packed" heights="150"> File:Porto di San Fruttuoso.jpg|Vista panurmaica, cun l'Abasia, a Ture e e chè au de là da Puntetta </gallery> A frasiun de San Fertuzu a se tröva serà in tè un streitu gurfu, ch'u se arve a partì da Punta Turetta e a levante u finisce cun Punta Carega. Ae spalle ghe resta u prumuntoiu du [[Munte de Portufin]] (610 m), de bellu ciü in drentu, in diresiun de Camuggi, a marcà u cunfin cun [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]. A levante u cunfin de Camuggi cun u cumüne de [[Portofin|Portufin]] u tacca dau Munte de Bucche (506m) e u chinn-a finn-a a Punta Carega. Da ste parti a costa a l'é erta e a piccu, cun di fundali che zà aa riva sun ben prufundi.<ref name=":1" /> In ta lucalitè sbuccan di fussuei, incanalè au fundu du sö percursu. U primmu u l'é ditu Fussou de San Fertuzu, ch'u g'ha cumme funte quella de Cazelle (300 m), zà in tempi antighi adövià dai fratti de l'abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://fondoambiente.it/news/abbazia-di-san-fruttuoso-lacqua-delle-sorgenti|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso: l’acqua delle sorgenti|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> L'é da chi ch'u partiva in te l'[[XIX secolo|Öttusentu]] l'acquedottu de Camuggi, e che ancö u furnisce l'egua ae chè da frasiun. Sta valetta a piggia ascì u numme de valadda di Muin, tantu ch'u se ghe truvou i resti de antighe custrusiuin cun di blocchi de pria squadre. Au punente da Puntetta, duv'a se tröva a Ture di Doia, u scure u Valun di Funtanin, ch'u parte d'in ta funte in sciu "Pertüzu di Croi" (431 m). Propiu in frunte a l'abasia se tröva in tretu de ciazza, ch'a mustra in un'origine particulare: vistu cumme ditu primma i fundali abastansa prufundi e i cursci d'egua che gh'é, a ciazza a l'é vegnüa cu'a buriann-a du [[1915]], ch'a l'ha amügiou di depoxiti d'ainin che primma l'ean ciü pochi, mangè dau mà.<ref name=":1">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Piano urbanistico comunale|editô=Cumüne de Camuggi|p=8|léngoa=IT|capìtolo=Morfologia del territorio|vìxita=2026-05-07|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/VAS/elaborati/DESCRIZIONE%20FONDATIVA/Relazione%20della%20DESCRIZIONE%20FONDATIVA.pdf}}</ref> == Storia == <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:Camogli Badia di San Fruttuoso.jpg|San Fertuzu in te üna incixun du 1892 Immaggine:Glaspalast München 1896 069.jpg|L'Abasia in t'ün dipintu du 1896 Immaggine:CH-NB Photoglob-Wehrli EAD-WEHR-17107-B.tif|San Fertuzu in tu 1910 Immaggine:San Fruttuoso (Camogli)-abbazia fine Ottocento e inizio Novecento.jpg|L'Abasia in te üna futugrafia tra a fin de l'Öttusentu e i primmi du Növesentu </gallery> Üna primiscima testimuniansa de un insediamentu da ste parti u saieiva du tempu di rumani, ancun primma ch'u fisse fundou u munastéru. Difeti sun steti rinvegnüi di reperti d'archeulugia, cumme de anfure, sparsi in tu brassu de mà tüttu lungu u Munte de Portufin. Dae indagini che s'é cumpiü sun steti indaghè i ciü tanti mumenti da custrusiun du cumplessu, cu'u periudu de fundasiun ch'u saieiva da fissà au [[977]].<ref name=":8">{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 3}}</ref> In tu [[VIII secolo|seculu VIII]] a tradisiun a ne cunta de cumme u vescu [[San Prospu de Taragunn-a|Prospu de Taragunn-a]] u segge arrivou a Camuggi doppu ch'u l'ea scapou da l'invaxun di arabi in ta Spagna.<ref name=":9">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_876_San_Fruttuoso_chiostro_Abbazia_cartolina_1900.htm|tìtolo=876. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> U l'aveiva purtou cun lé i resti du vescuvu Fertuzu. De lungu dandu a mente aa lezenda e reliquie e saieivan stete careghè in sce ün aze che, rivou in sci cunfin fra de [[Recco|Reccu]] e Camuggi, u l'aveiva decisu de aviase versu stu postu, e da chì saieivan cumensè e ratelle tra e due cumünitè vixinn-e du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]]. In tu tragittu se dixe ch'u se fisse fermou a [[Zena]], vixin au [[Bezagno|Bezagnu]], duve ciü tardi a l'é steta fundà a [[Gêxa de San Frutôzo (Zêna)|gexa de San Fertuzu]] e da chi u cumüne, e ancö quarté zeneize, ch'u ne porta u numme.[[File:Daphne vid San Fruttuoso 1948 SLSA 1150 foto 1060.jpg|thumb|A barca Daphne, du scritù svedeize Göran Schildt a San Fertuzu, 1948|sinistra]]Doppu i interventi de Ottone I de Sassonia e de Adelaide de Borgogna<ref name=":9" />, u burgu de San Fertuzu u l'é stetu missu sutta a l'aministrasiun di religiuxi da [[Diocexi de Milan]], arrivandu a ‘na vea e propia indipendensa cu'i fratti benedetin in tu [[1162]]. U cuntrollu di fratti u l'ea mai tantu impurtante che sutta de liatri gh'ean finn-a di atri teritoi da [[Liguria|Ligüria]]. Dau [[1162]] au [[1175]], aveivan mantegnüu u cuntrollu in sce Portufin e [[Sestri Levante|Sestri]] (pöi passè sutta a [[Rapallo|Rapallu]] a primma e sutta [[Zena]] a segunda), mentre dau [[1296]] au [[1340]] l'aveivan u cuntrollu ascì in sciu paize de [[A Burdighea|Burdighea]]. Rivendicà in tu [[1366]] dau [[Ducòu de Milàn|Dücou de Milan]], in tu [[1435]] l'abasia a l'é steta catà dai zeneixi, pe' finì turna sutta [[Milan]] in tu [[1438]]. Dexe anni ciü tardi saian i [[Döia (famiggia)|Doia]] a stabilise chi, mentre in tu [[XVI secolo|Sinquesentu]] u burgu u patisce i cuntinui atacchi via mà da parte di saraceni, tantu che i zeneixi sentan u bezögnu de tiaghe sciü de turi de difeiza nu sulu cuntru i cursari, ma finn-a cuntru i [[Fieschi (famiggia)|Fieschi]] e i [[Fregoso (famiggia)|Freguzu]], che a quelli tempi in te ciü mumenti duminavan Portufin. U l'é cuscì che in tu [[1561]] a vegne tià sciü a turetta, in scia punta ch'a dividde "[[Cà de l'Ou]]" da San Fertuzu. Tra i 26 e i 27 de lüggiu de quell'annu se ricorda a catüa d'üna nave da parte di cursari e ün ataccu a ün velieru, propiu in tu brassu de ma di frunte au burgu. Pe'u mancou segnale de periculu, se sa che u guardian du postu u l'ea stetu ciamou a raportu dau Senatu de Zena. Ai 2 d'agustu u preve de San Fertuzu u manda a ciamà u capitan camugin Marco Pietrasanta, scicumme l'ea capitou l'incruxu de due navi nemighe, de lungu de frunte aa lucalitè.<ref name=":0" /> Da lì a pocu a vegnià anche fabricà a Ture Doia, in scia Puntetta, nu tantu pe' cuntrollu, quantu pe' prutesiùn di abitanti.<ref name=":0" /> Di interventi specializè in sce l'abasia sun steti vusciüi dau [[Dria Doia]] (Andrea Doria) in persunn-a. Cheita in abandun, in tu [[1730]] [[Camillo Doia|Camillu Doia]] (Camillo Doria) u l'ea intervegnüu cun di travaggi ma, dau [[1797]], cu'u rivà di franseixi sutta [[Napolion Bonaparte|Napuliun]], a strutüa a l'é finia pe' vegnì ün'abitasiun. Ciü tante chè e abitasiuin du burgu se sun svilüpè tra i [[XVI secolo|seculi XVI]] e [[XIX secolo|XIX]], ma se pö dì che l'impiantu de l'insediamentu u segge primma, e dunque de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de mezu]].<ref name=":8" /> A cumünitè du postu, in tu fratempu, a l'ea ben avià in tu cardà e ré da pescà. In tu [[1855]] au largu de San Fertuzu u l'é capitou u tragicu eventu ch'u l'ha vistu anà a fundu u piroscafu Croesus, partiu da Zena, ch'u gh'aveiva in simma i surdatti Sardi mandè in [[Crimea]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/episodi-del-diciannovesimo-secolo|tìtolo=Episodi del diciannovesimo secolo. Il sacrificio di Maria Avegno|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Cumm'u l'ea arrivou di frunte a [[Punta Ciappa]], l'aveiva pigiou fögu u lucale du carbun e da lì u restu da nave.<ref name=":2">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2486_Nave_mista_vapore_britannica_Croesus_nel_1855.htm|tìtolo=2486. Nave Croesus|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Pe' asmurtà e sciamme, u cumandante John Vine Hall u sercava de purtase versu a riva, puntandu a prua in scia Puntetta.<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_665_San_Fruttuoso_Casa_delle_Sorelle_Avegno_cartolina_1904.htm|tìtolo=665. Sorelle Avegno, San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Chi sun arrivè i sucursi da gente du postu: due sö, Maria e Caterina Avegno, ciü u màiu da primma, Giovanni Oneto che cu'i duì gussi che gh'aveivan agiütou i surdatti, sarvandune ciü ch'u se ne pueiva. In te ün di viagi de sucursu u gussu cun in simma e due sö u l'ea stetu inversou dai troppi naufraghè che ghe vueivan muntà.<ref name=":3" /> A stu moddu Maria a l'é anegà, mentre Caterina a l'ea riuscia a turnà aa riva. Grassie au sö cuntribütu ciü tanti di surdatti se sun sarvè, in tu dramma i morti sun steti vintiquattru e a nave, scciapà in te duì tocchi, a l'é aneta a fundu doppu quarche giurnu. E due sö, cumme vusciüu daa famiggia Pamphili, sun stete sepellie in te l'abasia<ref name=":2" />, mentre in tu zügnu [[1855]] u [[Regno de Sardegna|Regnu de Sardegna]] u l'ha ricunusciüu a Maria Avegno a Medagia d'Ou au Valù Civile, pe' questu a l'é steta finn-a a primma donna a aveila risevüa.<ref>{{Çitta web|url=https://piazzalevante.it/la-tragedia-delle-sorelle-avegno-centosettanta-anni-fa-a-san-fruttuoso-di-camogli/|tìtolo=La tragedia delle sorelle Avegno, centosettanta anni fa, a San Fruttuoso di Camogli|dæta=2025-05-01|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1904]], in ta ricurensa di sinquant'anni, u scindicu de Camuggi Andrea Schiaffino u l'aveiva fetu mette üna targa aa memoia, destrüta cun l'aluviun du [[1915]], e messa turna in tu [[1933]].<ref name=":3" /> Tra l'Öttusentu e u [[XX secolo|Növesentu]] l'abasia a l'é intrà in te prupietè da famiggia Doia Pamphili, ch'a s'é impegnà in tu [[1933]] in tu arrangià l'edifissiu, mentre in tu Növesentu l'ha cuminsou a aumentà u türismu, cu'a ciazza che, da postu d'ormezzu pe'i pescuèi ch'a l'ea, a l'é vegnüa ün postu pe'i bagnanti. In tu [[1951]] a lucalitè a figure cumme sfundu in tu cine "Il diavolo in convento" du Nunzio Malasomma cu'u [[Gilberto Govi]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2022/05/31/camogli-il-diavolo-in-convento-proiettato-a-san-fruttuoso-dove-fu-girato/|tìtolo=Camogli: “Il diavolo in convento” proiettato a San Fruttuoso dove fu girato|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In tu [[1983]] l'abasia a vegne deta au FAI, mentre in tu [[2014]] l'Istituto poligrafico e Zecca dello Stato (Istitütu puligraficu e Zecca du Statu) a l'ha batüu de munee d'argentu cu'ün valù de 5 euru dedichè a l'Abasia.<ref>{{Çitta web|url=https://numistoria.altervista.org/blog/?p=13061|tìtolo=Italia, 5 euro per l’abbazia di San Fruttuoso|dæta=2014-01-24|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[2024]] a l'é steta vixità dau Vescuvu de Taragunn-a.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/01/12/camogli-il-vescovo-di-tarragona-nel-monastero-dedicato-al-predecessore-san-prospero/|tìtolo=Camogli: il vescovo di Tarragona nel monastero dedicato al predecessore San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> == Abitanti == === Evulusiun demugrafica === {{Demografia/San Fertuzu (Camuggi)}} == Posti de interesse == <gallery mode="packed" heights="145"> Immaggine:Sanfruttuoso01.jpg|L'Abasia, cu'a ciazza de frunte Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 010.jpg|Detaggiu du chiostru Immaggine:Camogli - Abbazia di San Fruttuoso - 2023-09-23 00-13-17 007.jpg|E tumbe di Doia, sutta l'Abasia </gallery> * '''Abasia de San Fertuzu''': l'abasia a remunta ai [[X secolo|seculi X]]-[[XI secolo|XI]], levou a parte ch'a se affaccia in sciu mà, ch'a l'é du [[XIII secolo|seculu XIII]] e a mustra dui urdini de barcuin a trifora, che se sümeggian a quelli che se veddan in ti palassi de famiggie de ben de Zena. U chiostru de l'abasia u l'é stetu tiou sciü in tu [[XII secolo|seculu XII]] e doppu u l'é stetu cangiou in sce vuentè du Dria Doia, ancö u l'ha ben duì urdini de archè. Au cian de d'atu, un curidù cuvertu cun de votte a cruxea impustè in sce de culonne, ch'u se affaccia in sciu curtì a cianta quadrà. A parte de sutta, invece, a l'é steta adövià cumme sepurtu daa famiggia Doia morti tra u [[1275]] e u [[1305]], surmuntè da di archi a punta cu'a decurasiun a bande gianche e neigre, tipiche de l'arte ligüre. In ciü se vedde atri dui sepurti e ün antigu sarcofagu rumanu.<ref>{{Çitta web|url=https://cultura.gov.it/luogo/abbazia-di-san-fruttuoso|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> A ture duv'u gh'é u campanìn, a remunta tostu au [[X secolo|seculu X]], feta segundu u güstu bizantin, in origine a l'ea quexi riunda, pöi cangiou metendughe in simma üna ture a otagunu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/geoservices/apps/viewer/pages/apps/cultura/?LUOGO=29330|tìtolo=Abbazia di San Fruttuoso. Scheda Luogo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> Da tegnì ben a mente a pala d'artà ch'a mustra u vescuvu Fertuzu tra i diacuni Augurio ed Eulogio e San Cuumbàn d'Irlanda, cunservà in ta gexa e feta da Giuseppe Palmieri in tu [[XVIII secolo|seculu XVIII]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.pittoriliguri.info/pittori-liguri/pittori-liguri-600-700/palmieri-giuseppe/|tìtolo=PALMIERI GIUSEPPE|léngoa=IT|vìxita=2026-05-08}}</ref> In te l'abasia se cunservan e reliquie di martiri de Taragunn-a du [[II secolo|II seculu d.C.]] * A '''Ture di Doia''' a l'é steta tià sciü in tu [[1562]] in scia cuscì dita "Puntetta", ch'a resta fra l'abasia e e che du paize. L'amiraggiu Dria Doia pe primma cosa u s'ea impegnou a tiala sciü dau mumentu ch'u l'aveiva risevüu u dirittu in sce San Fertuzu dau [[Pappa Giulio III|pappa Giuliu III]]<ref name=":9" />, ma scicumme ch'u l'é mortu in tu [[1560]], u nu l'ha vista: a saià tià sciü cu'i sö figgi Giuvanni, Pagan e Dria, che ghe a van a dedicà üna votta terminè i travaggi. A ture a quel tempi a gh'aveiva in armamentu ch'u l'ea fetu de trei canuin de brunzu e ün a bumbarda, ciü trentetrei muschetti e sccioppi (archibugi).<ref name=":5">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3670_San_Fruttuoso_Torre_Doria_1904.htm|tìtolo=3670. San Fruttuoso|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In sce i duì fianchi a strutüa a mustra i stemmi da famiggia Doia, cun l'aquila.<ref name=":9" /> In ciü gh'é de decurasiuin in sce curnixe e in sce mensule. Grassie ai travaggi vusciüi da l'abate Spinola in tu [[XVII secolo|Seisentu]], a l'ha cangiou de furma, scicumme a l'é steta arrangià. Ciü de recente, finiu de adövià la cumme difeiza a l'é vegnüa abitasiun de pescuei. Üna de stansie in ti anni a l'ha ospitou finn-a a scöa du paize. Ancö, cun l'abasia, a l'é vegnüa de prupietè du FAI.<ref name=":5" /> <gallery mode="packed" heights="150"> Immaggine:San Fruttuoso di Camogli-Torre Doria-DSCF0664.JPG|A Ture di Doia File:Costa del Termine vista dal mare 2.jpg|A Turetta vista dau mà Immaggine:IMG2369fggh.jpg|A caza röza e quella cun l'arcu Immaggine:Cristo degli abissi.jpg|U Cristu di Abissi </gallery> * '''A turetta''', feta custruì dai zeneixi, au tempu de l'espansciun di saraceni in tu Mediteraneu a partì daa meitè du [[XVI secolo|seculu XVI]]. A Resta in scia custea ch'a spartisce a [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]] dau gurfu duv'u gh'é San Fertuzu.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 28}}</ref> A l'é steta tià sciü pe' prutezze vivagna d'egua duse che se ghe tröva, scicumme che l'ea fasile arivaghe via mà finn-a pe'i cursari.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00109753.pdf|tìtolo=Torretta di avvistamento. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> In tu [[1561]] dunque u capitan Ottaviano Vivaldi, de [[Ciävai|Ciavai]], u accumpagna in sciu postu ün ommu de sö cunuscensa, Jacopo Vassallo, cun l'impegnu de tià sciü üna turetta.<ref name=":0">{{Çitta|Mortola, 2021|p. 30}}</ref> U prexu de l'interventu u l'ea stetu fissou a 800 lire.<ref>{{Çitta|Mortola, 2021|p. 29}}</ref> In scia punta da rocca, a l'ha üna furma de piramide trunca, cun üna cianta a baze squadrà. Due avertue ciü grosse servivan pe' adövià i canuin, mentre de atre avertüe ciü picinn-e servivan pe' i sccioppi. I travaggi sun steti paghè cu'e tasce de tante cumünitè du levante, cumme [[Ciävai|Ciavai]], [[A Spèza|a Speza]] e [[Pòrtivene|Portuvenere]].<ref name=":0" /> * U '''Cristu di Abissi''', posou in sci fundali di frunte a l'abasia u 29 d'agustu du [[1954]], u se tröva a 17 metri sutta u livellu du mà. A statua a l'é steta vusciüa da Dullio Mercante<ref name=":6">{{Çitta|Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000|Camogli e dintorni, Il Cristo degli Abissi, pp. 145-146}}</ref>, amigu de Dario Gonzatti, mortu in tu [[1947]] in te üna escursciùn sutt'egua au largu du prumuntoiu, e a l'é steta missa chi cumme simbulu de riferimentu e de prutesiun. Erta duì metri e mezu, pezante öttu tunelè, a l'é steta sculpia dau prufesù Guido Galletti<ref name=":6" />, a l'é steta füza cun du brunzu de recüperu, grazie a üna inisiativa ch'a l'ha vistu a partecipasiun di sumussatui da tüttu u mundu. L'inaugurasiun a l'é avegnüa aa prezensa de mascime auturitè.<ref name=":4" /> * '''Antigu muin''' du [[XVII secolo|Sei]]-[[XVIII secolo|Settesentu]], nu guei distante dau cumplessu de l'abasia, u l'é in ezempiu de grande significou da cultüa de l'uivu, e u l'é stetu in pe' di anni mantegnüu daii abitanti du burgu.<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208251.pdf|tìtolo=Mulino di S. Fruttuoso. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> De drentu, u fabricou u cunserva ancun u vegiu mecanismu. * '''Caza medievale cun l'arcu''', a l'é ün di simbuli de San Fertuzu, in ta parte ciü a levante du gurfu, a remunta primma du [[XIII secolo|seculu XIII]], a l'ha in ti anni avüu a funsiun de abitasiun.<ref name=":7">{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00208252.pdf|tìtolo=Casa medioevale ad arco. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|vìxita=2026-05-07}}</ref> A l'é impustà in sce ün arcu a butte fetu cun di blocchi de pria squadrè, ch'u funsiunn-a cumme pasaggiu versu a ciazza e cumme riparu pe'e barche.<ref name=":7" /> Au giurnu d'ancö a l'é gestia dau [[Parcu Natürale Regiunale de Portufin|Parcu de Portufin]] e deta in gestiun cumme aloggiu pe' türisti. * '''Caza röza''', a l'estremitè a levante du gurfu, au de là da Puntetta e quexi di frunte a l'abasia, a resta da fiancu aa caza cun l'arcu. Se tratta d'üna custrusiun du [[XX secolo|Növesentu]], prubabimente nasciüa cun üna funsiun de difeiza e de cuntrollu.<ref>{{Çitta|AA.VV., 2017|Relazione storico-artistica, p. 4}}</ref> == Cumünicasiuin == A stradetta ch'a traversa u burgu a l'é ciamà "Via San Fruttuoso". Quarcüna de chè a se cuntinue lungu i senté du parcu du Munte de Portufin, che portan versu e lucalitè de Camuggi cumme [[A Fuxe (Camuggi)|A Fuxe]], u [[Semafuru Vegiu]], u [[Semafuru Növu]], [[Cà de l’Ou|Cà de l'Ou]], E Prie Streite e [[Portufin Vetta]] (e da chi [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]]) o versu Portufin e a Cala di Ingleixi anche versu Santa Margaita passandu pe'u Passu de Bucche. U servissiu di batelli u cullega San Fertuzu a punente cu'a Fuxe, Camuggi, Reccu, Zena e a levante cun Portufin, Santa Margaita e Rapallu. Da vixin aa Ture di Doia se tröva l'eliportu dedicou au maggiù [[Rinaldo Enrico]]. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta publicaçión|outô=Benedetto Mortola|tìtolo=Frammenti di storia. La Torretta a San Fruttuoso di Camogli|url=https://benedettomortola.wordpress.com/wp-content/uploads/2021/10/articolo_torretta.pdf|revìsta=Portofino per terra e per mare|léngoa=IT|cid=Mortola, 2021}} * {{Çitta lìbbro|outô=Tina Leali Rizzi|outô2=Edoardo Meoli|outô3=Sandro Pellegrini|tìtolo=Guida al Golfo Paradiso: Bogliasco, Camogli, Recco, Avegno, Uscio, Pieve L., Sori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/5VAR00NA9564|ànno=2000|editô=De Ferrari|çitæ=Reccu|léngoa=IT|cid=Rizzi, Meoli, Pellegrini, 2000}} * {{Çitta publicaçión|outô=AA. VV.|ànno=2017|tìtolo=Complesso del borgo di San Fruttuoso di Capodimonte, terreni e fabbricati nella Valle dei Mulini della sorgente Caselle. Vincolo Architettonico|léngoa=IT|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00210836.pdf|cid=AA.VV., 2017}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] 1ihw09byax5gju3ew4x4uuw18afcxu9 San Prospu (Camuggi) 0 32729 270774 269613 2026-06-13T16:00:23Z N.Longo 12052 + 270774 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = San Prospu |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{It}} ''San Prospero''</div> |Tipo = [[Fraçion geògrafica|lucalitè]] |Panorama = Camogli-IMG 1428.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">U centru de Camuggi cun, in simma, San Prospu</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 78 |Note abitanti = {{Çitta lìbbro|outô=Istituto centrale di statistica|tìtolo=11° censimento generale della popolazione: 24 ottobre 1971|url=https://ebiblio.istat.it/digibib/Censimenti%20popolazione/censpop1971/IST0007188VOLIII_frazioni_geografiche/IST0004467CP1971_fasc07_LIGURIA+OCRottimizz.pdf|ànno=1974|çitæ=Rumma|léngoa=IT|p=26, toa II|volùmme=Vul. III, Fasc. 7}} |Aggiornamento abitanti = 1971 |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''San Prospu''' (''San Prospero'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]], dita ascì ''Via Romana'') a l'é üna lucalitè de [[Camuggi]], ricunusciüa in tu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. == Geugrafia == San Prospu u se tröva de d'atu du centru de Camuggi, in sce rive du [[Munte d'Ezui]]. U se spande in zü au munasteru de San Prospu, ch'u g'ha detu u numme, e u l'é cunusciüu ascì cumme a regiun da Via Rumann-a, dau numme da vegia stradda ch'a ghe passa. In ta lucalitè de San Prospu u gh'é cumpreizu ciü sciti e a l'é traversà dau Rian Zorzu, ch'u scure sübitu a levante du munasteru. A lucalitè de San Prospu a cunfinn-a versu munte cun quella de [[Caze Russe (Camuggi)|Caze Russe]], ch'a se tröva au livellu de l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]], mentre a levante a se spande versu e estremitè d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] e d[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A meridiun u se tröva tüttu u centru de Camuggi mentre versu punente, au de là da ''Salita di San Prospero'', u gh'é a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]]. == Storia == [[Immaggine:Camogli-monastero san prospero-targa fondatore monastero.jpg|sinistra|miniatura|A targa in tu ciasà du munasteru, dedicou au sö fundatù]] A regiun a munte du centru storicu de [[Camuggi]], pe'a sö parte ciü versu [[Recco|Reccu]], a l'ea ben frequentà du [[XVII secolo|Seisentu]] e, da ancun de primma, a l'ea traversà daa cuscì dita Via Rumann-a. A via antiga, ch'a traversava u [[U Migià (Camuggi)|Migià]], [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]] e dunca e tere in ta regiun de San Prospu, a purtava poi a levante versu [[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ma a l'ha finiu pe perde de impurtansa quande, sutt'au [[Regno de Sardegna|regnu de Sardegna]], u l'é stetu traciou a növa via fra Reccu e A Rüa, l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] d'ancö<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 14}}</ref>. In tu detaggiu, du [[XVII secolo|Seisentu]], in te tere de d'atu de Camuggi se truvava de ville de scignuri, de ostaie pe'i pelegrin e trè capelle de campagna, dedichè a Sant'Anna, a San Giacumu e a San Prospu. Mentre a primma a se truvava cumme ancö in sce l'antiga Via Rumann-a in tu scitu ditu da Loggia, ancö burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], e a segunda a l'ea au servissiu da [[San Giacumu (Camuggi)|burgà cu'u meximu numme]], a capella de San Prospu a l'ea ciü a levante, facià in scia Via Rumann-a, da vixin ascì a l'Aurelia muderna. In tu [[1880]] sta capella a l'é steta rilevà da l'abate Giovanni Schiaffino, fratte de Munte Oliveto, ch'u g'ha fetu custruì da arente u grande munasteru ch'u domina in sce Camuggi. Pe du restu, cunsciderou a fundasiun antiga di centri de Camuggi, da Rüa e de [[San Roccu (Camuggi)|San Roccu]], a custrusiun de cà növe de l'[[XIX secolo|Öttu]]-[[XX secolo|Növesentu]] a l'ha interesou pe'u ciü i sciti in tu mezu fra sti paixi, cumpreizu propiu a regiun de San Prospu. Chi, cu'e palanche guagnè doppu da [[guera de Crimea]], i armatui de Camuggi han fetu fabricà e sö ville e palassi, feti segundu a tradisiun cun teiti a quattru egue e müage dae tinte vivaci, decurè cun pitüe a frescu du Menozzi<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 16}}</ref>. In tu cursu de di scavi, feti du [[2016]] pe mette ün tübbu du gazzu de 1,2&nbsp;km lungu a Via Rumann-a, a l'artessa du munasteru de San Prospu sun steti truvè i resti de armenu quattru livelli ciü antighi da via. Da ün toccu de ceramica truvou in te ün de sti strati u s'é vistu che a via a l'existeiva zà armenu da l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]], ben che u numme, cumme quellu da regiun du Migià (foscia da ''miliarium'', a pria chilometrica rumann-a) u cunta de ün'urigine ch'a purieiva esse ben ciü antiga<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373896|tìtolo=Via Antica Romana (infrastruttura viaria strada)|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. == Posti de interesse == === Munasteru de San Prospu === [[Immaggine:Camogli-monastero san prospero.jpg|miniatura|U munasteru miou d'in te l'Izua]] U munasteru de San Prospu, fundou in tu [[1880]], u l'é de prupietè di [[Fratti Benedetin du Munte Oliveto|fratti Benedetin ''del Monte Oliveto'']] che, cun de sustanse di capitagni de [[Camuggi]], l'han fetu ingrandì ancun in ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]]. U sö fundatù, l'abate Scciafin, u l'ha guvernou u cumplessu finn-a in tu [[1887]], quande u l'é mortu, e u l'é stetu interou in tu grande munümentu de marmu missu a l'intrà da gexa, in scia drita. In sce müage du munasteru u se tröva de opere d'arte e de pitüe che mustran i feti da vitta de [[San Prospu de Tarragona|San Prospu]] e du Beatu [[Bernardo Tolomei]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/comunita-religiose/index-chiesa/dettaglio-chiesa/chiesa/6/back/chiesa|tìtolo=Comunità religiose. Chiesa: Monastero di San Prospero|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://rete.comuni-italiani.it/wiki/Camogli/Edifici_Religiosi/Chiesa_e_Monastero_di_San_Prospero|tìtolo=Camogli/Edifici Religiosi/Chiesa e Monastero di San Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. Ciütostu impurtante a l'é a bibliuteca du munasteru, a tersa de Camuggi doppu da [[Bibliuteca Civica Niccolò Cuneo (Camuggi)|Civica "Niccolò Cuneo"]] e da "Millenaria" d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]], ch'a l'ea steta fundà perché a cunservesse di testi de scöa pe'i stüdenti de materie nautiche. A l'imprinsippiu a bibliuteca a se truvava au segundu cian du munasteru ma, pe'u gran nümeru de nuvissi che gh'ea alantù, in tu [[1940]] a l'ea finia in te de sgansie de legnu au primmu cian, vegnindu poi stramüà au tersu cian pe faghe di travaggi. Pasou du tempu avanti de truvaghe üna scistemasiun definitiva, a bibliuteca, dai [[Anni 2000|anni Duimilla]], a l'é steta purtà au segundu cian du cumplessu<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/istituticulturali/istituto/741/Biblioteca+del+Monastero+di+S.+Prospero|tìtolo=Biblioteca del Monastero di S. Prospero|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. === Villa Mungiardin === A punente de San Prospu, a meza stradda cu'a burgà de [[Sant'Anna (Camuggi)|Sant'Anna]], u se tröva üna villa ch'a l'ea de prupietè di Mungiardin, üna famiggia de cuntu de Camuggi, che finn-a du [[XVIII secolo|Settesentu]] a gh'aiva u patrunatu in sce ün'artà da paruchiale e, tra u [[1746]] e u [[1863]], quellu in scia capella de Sant'Anna<ref>{{Çitta web|url=https://www.beweb.chiesacattolica.it/edificidiculto/edificio/33361/|tìtolo=Cappella di Sant'Anna|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta du Növesentu]], quand'a l'ea in prupietè aa famiggia de l'avucatu Davide Olivari, sta rexidensa a l'aiva ancun ün purtà fetu a guardiöa ch'u s'afaciava in scia Via Rumann-a<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|pp. 15, 157}}</ref>. In ta villa u se tröva ascì üna capella privà, duv'u gh'ea cunservou ün bellu medagiun du [[XVIII secolo|Settesentu]] du [[Francesco Schiaffino]], scultù de Camuggi, che poi u l'é finiu a [[Zena]] in scia facià du palassiu au civicu 26 de Via Balbi, ch'u l'ea pe üna parte di Mungiardin<ref>{{Çitta|Ferrari, 1935|p. 191}}</ref>. == Cumünicasiuin == A lucalitè de San Prospu a l'é furmà da üna serie de vilette, lighè cu'u centru de [[Camuggi]] pe mezu de de cröze storiche e traversè, in diresiun punente-levante, daa Via Rumann-a. In tu detaggiu, a punente du munasteru u se pö ricurdà Via Fasceto, ch'a munta d'in San Prospu versu l'[[Stràdda statâle 1 Vîa Aurelia|Aurelia]] e ascì versu Via San Giacomo, e ciü a Salita San Prospero, che d'in Lazza a munta finn-a aa Via Rumann-a. A levante du munasteru u se tröva, nu guei distante, Salita de Prià, che daa Via Rumann-a a chinn-a in tu centru de Camuggi. Da lì a se deramma ascì a cuscì dita Via de Mezu, ch'a va avanti versu levante finn-a in t[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]]. A San Prospu, a Via de Mezu a l'é ligà a Cursu Mazzini daa cuscì dita Roca Caballera. A ogni moddu u gh'é di prublemi lighè aa mancansa de parchezzi in tu centru e au fetu che sta regiun a manca d'ün servissiu direttu de trasportu pübblicu ch'u porte finn-a lì. U munasteru u patisce ascì di meximi prublemi, scicumme che pe'a Via Rumann-a, ben streita, ghe passa sulu che üna navetta<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2025/12/02/camogli-alle-case-rosse-si-ribellano-vogliono-la-navetta-che-li-colleghi-al-centro/|tìtolo=Camogli: alle "Case rosse" si ribellano, vogliono la navetta che li colleghi al centro|dæta=2 dixembre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-05-09}}</ref>. == Notte == <references responsive="" /> == Bibliugrafia == * {{Çitta lìbbro|outô=Gio Bono Ferrari|tìtolo=La città dei mille bianchi velieri: Camogli|url=https://archive.org/details/CamogliLaCittDei1000BianchiVelieri/page/13/mode/2up|ànno=1935|editô=Tipografia Nazionale|çitæ=Zena|léngoa=IT|cid=Ferrari, 1935}} == Atri prugetti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Fraçioìn da çitæ metropolitànn-a de Zêna]] 788pgcufnbkrw0ydvdoi0mvvsulh1my Bann-a (Camuggi) 0 32760 270773 270026 2026-06-13T15:58:33Z N.Longo 12052 + 270773 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Bann-a |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Bana''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Ruta di Camogli - Chiesa millenaria -.jpeg |Didascalia = <div style="text-align:center;">A Gexa Vegia e a stradda tra A Rüa e Bann-a </div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-aministraçión = Aministrasiun |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''Bann-a'''<ref group="n.">Se dixe {{IPA|['baŋŋa]}} ,cu'a n velare ch'u gh'é finn-a in [[Lengoa zeneize|zeneize]] </ref> (''Bana'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], cumme indicou intu statütu du cumüne<ref>{{Çitta web|url=https://dait.interno.gov.it/documenti/statuti/statuto-comune-ge-camogli.pdf|tìtolo=Statuto Città di Camogli|léngoa=IT|p=4|vìxita=2026-05-26}}</ref>, ligà aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == In te üna valetta ch'a dà versu [[Rapallo|Rapallu]], a se tröva a lucalitè de Bann-a<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Paesistici/decreti/070246.pdf|tìtolo=Decreto ministeriale 24 aprile 1985. Dichiarazione di notevole interesse pubblico del com plesso paesistico di monte Esoli.|léngoa=IT|vìxita=2026-04-04}}</ref>, pe' tradisiun ciü agricula, a l'é steta ligà pe' di anni aa prezensa di fratti, che l'ean da ste parti vista a vixinansa cu'u [[Munasteru de Valle Christi]] e a l'antigu üspià pe'i lebruxi de San Lazzaru, zà in tu cumüne de Rapallu.<ref>{{Çitta web|url=https://hellorapallo.it/cosa-vedere/lazzaretto-di-bana/|tìtolo=Lazzaretto di Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A se tröva in te ün versante destacou, rispettu ae cà da Rüa e ch'u piggia u numme de "Costa di Bana". A l'è finn-a traversà da ün fussou cu'u meximu numme e a resta ai cunfin cun Rapallu, da vixin aa sciurtia de l'autustradda e ai campi da golf e pe'i cavalli.<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3833_Ruta_costruzione_di_Via_Bana.htm|tìtolo=3833. Ruta costruzione di Via Bana|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Stoia == Lungu l'antigu percursu rumanu ch'u culegava Bann-a cu'A Rüa, u l'ea stetu tiou sciü u primmu üspià intu teritoriu de Camuggi. Sta strutüa a g'ha avüu du sustegnu in tu [[XIII secolo|Duxentu]], quande i 3 de zügnu du [[1207]] a nobile Altilia de' Mari a l'aveiva accatou ün teren a Bann-a pe faghe ün cunventu, doppu ch'a laveiva piggiou i vuti.<ref>{{Çitta web|url=https://tigulliotrekking.it/cammino-religioso-in-liguria-tra-storia-tradizioni-e-folklore-tappa-3/|tìtolo=Cammino Religioso in Liguria|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Ma l'istitusiun d'üna strutüa du genere a l'andava a scuntrase cu'a gexa da Rüa, scicumme che e muneghe se credeivan de nu pagà e tasce, tantu che gh'é finn-a ‘na lèttia mandà in tu [[1351]] au preve Bartulumeu da gexa da Rüa. Da stu mumentu s'è arrivou a fa duì uspiè diferenti, rivendichè au meximu tempu tantu daa gexa da Rüa cumme cunventu de muneghe de Bann-a. L'interventu de l'Arsivescuvu de Zena Bertrando Besauduri che in tu [[1369]] u l'aveiva impostu l'obligu pe'e muneghe de pagà e tasce aa parocchia purtandu cuscì u munasteru e i duì uspiè a cazze in abandun, tantu che sun sparii tempu doppu. === A stradda pe'A Rüa === A partì dau [[1955]] cumensan i travaggi pe'a custrusiun d'üna stradda ch'a posse mette in cumünicasiun a zona de Bann-a, versu a crenn-a, cu'[[A Rüa (Camuggi)|A Rüa]] e dunque cun [[Camuggi]]. A custrusiun a l'è steta puscibile grassie a l'agiüttu de gente du postu, che han cedüu di tocchi de tera, han detu de palanche e se sun missi a travagiaghe pe' primmi.<ref name=":0" /> L'inaugurasiun a s'ea tegnüa in ta [[Gexe de Camuggi#Gexa du Sacru Cö, A Rüa|Gexa Vegia]] da l'Arsipreve da Rüa Don Pietro Sessarego aa prezensa de l'aministrasiun cumünale (au tempu u l'éa scindicu Mario Bertolotto) e da pruvincia (Giovanni Maggio).<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3669_Ruta_strada_Via_Bana_inizio_lavori_1955.htm|tìtolo=3669. Ruta strada Via Bana inizio lavori 1955|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Au giurnu d'ancö, daa gexa "Millenaria" aa Costa de Bana u ghe vö mez'ua a pé. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == [[Categorîa:Camuggi]] cbka8q60wcjws6bhp0q64y4mi9o4vm7 Allega (Camuggi) 0 32769 270772 270030 2026-06-13T15:57:07Z N.Longo 12052 + 270772 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Divisione amministrativa |Nome = Allega |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{it}} ''Allega''</div> |Tipo = [[fraçion geògrafica|frasiun]] |Panorama = Allega (A Rüa, Camuggi) - Vista au de là da galleria (1908).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">E caze passou a galleria da Rüa, in tu 1918</div> |var-localizaçión = Lucalizasiun |var-stâto = Statu |Stato = ITA |Grado amministrativo = 4 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioin d'Italia|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Ligüria |var-divixón_aministratîva2 = [[Çitæ metropolitànn-e d'Itàlia|Sitè metrupulitann-a]] |Divisione amm grado 2 = Zena |var-divixón_aministratîva3 = [[Comun|Cumüne]] |Divisione amm grado 3 = Camuggi |var-teritöio = Teritoiu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = |Note abitanti = |Aggiornamento abitanti = |var-âtre_informaçioìn = Atre infurmasiuin |var-fûzo_orâio = Füzu uraiu |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = |var-cartografîa = Cartugrafia }} '''Allega''' (ditu {{IPA|['al:ega]}}, scritu ''Alega'' o ''Allega'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]), a l'é üna de lucalitè de [[Camuggi]], ligà in ta storia aa frasiun da [[A Rüa (Camuggi)|Rüa]]. == Geugrafia == Au de là da simma du munte, passou a galleria de l'Aurelia, se tröva a lucalitè de Àllega (anche scrita Alega).<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web_2/Camogli_Foto_Antiche_3757_Ruta_Case_dell%27Allega_cartolina_1960c.htm|tìtolo=3757. Ruta Case dell'Allega cartolina 1960c.|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> A resta in te üna valetta cumpreiza tra u [[Munte de Portufin]] e u sperun duve in simma gh'è a frasiun de [[San Luensu (Santa Margaita)|San Luensu]] (cumüne de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]]), scavà da ün fussou cu'u meximu numme. Dunque a l'è a 550 metri daa Rüa (che a cumprende) e a dui chilometri dau paise de [[Camuggi]]. Ciü vixinn-a, San Luensu, a 900 metri de distansa. In ta lucalitè gh'é de chè e, da vixin, ün grande ciassà attacou a ün turnante de l'Aurelia.<ref>{{Çitta web|url=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|tìtolo=https://www.levantenews.it/2024/06/03/camogli-71/|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> == Storia == Üna votta stu postu u l'ea cuvertu da ün boscu fittu de erbui, versu u [[XX secolo|Növesentu]] u l'ha vistu ün grossu cresce de l'ativitè de custrusiun , grassie aa stradda e aa galleria, che han permissu ün ciù comudu ligamme che primma u nu gh'ea, scicumme se duveiva passà pe cröze e senté sciü pe'u Munte de Portufin.<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1325_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_con_bosco.htm|tìtolo=1325. Ruta Località Allega con bosco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Sun stete averte ostaie<ref group="n.">E lucande inteize cumme ancö nu gh'ean, e ostaie ean di posti scabecci, nu gh'ea da pensà a di posti duv'u se mangiava ben, au cuntraiu de oua.</ref> e posta duve fermase, lighè da servissi de trasportu a birocciu cu'i cavalli.<ref>{{Çitta web|url=https://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1315_Ruta_Localit%C3%A0_Allega_dopo_il_tunnel_verso_Rapallo_1918.htm|tìtolo=1315. Ruta Località Allega dopo il tunnel verso Rapallo 1918|léngoa=IT|vìxita=2026-05-25}}</ref> In tu fratempu stu postu u g'ha avüu di forti cangi da parte de l'ommu, cu'a cultivasiun de uive e de fasce. In ta valetta du fussou, in ti [[Anni 2000|anni Duimilla]], u l'è stetu custruiu ün grossu ciassà de ciümentu, cu'a funsiun de parchezzu pe'e curriere e e machine du cumüne in generale, pe' chi ghe passa.<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/politica/camogli-padel-parcheggi.html|tìtolo=Camogli, la polemica: "Campi da padel invece di parcheggi"|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}}</ref> Da ste parti gh'è a sesiuin da Prutesiun Civile VAB (Volontari Antincendio Boschivi) de Camuggi, cu'i sö mezi de sucursu e magazin. == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://docvas.regione.liguria.it/vas/X162/SCOPING/All.A%20RP_%20doc%20fotografica.pdf|tìtolo=Piano Urbanistico Comunale. Documentazione fotografica|léngoa=IT|vìxita=2026-05-26}} {{Interprogetto}} [[Categorîa:Camuggi]] rzte2py92rn641326nuu9dgoe68nepg Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav 6 32878 270767 270758 2026-06-13T12:59:16Z Arbenganese 12552 Arbenganese o l'à caregòu 'na nêuva versción de [[Immaggine:Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi".wav]]. 270756 wikitext text/x-wiki == Detàggi == {{Dæti vôxe parlâ |tìtolo=Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi" |duâta=9:14 |nómme_uténte=Arbenganese |dæta=12-06-2026 |variànte=berzezìn |sèsso=òmmo |}} gh6twibd77in9d6kohc062y8i88bx17 270768 270767 2026-06-13T13:00:38Z Arbenganese 12552 /* Detàggi */ timing 270768 wikitext text/x-wiki == Detàggi == {{Dæti vôxe parlâ |tìtolo=Àrea Marina Prutètta "Îzua de Berzezzi" |duâta=9:09 |nómme_uténte=Arbenganese |dæta=12-06-2026 |variànte=berzezìn |sèsso=òmmo |}} ewd0ihm55xh2mtp7c42ycovxa803hcc