Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.7 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Ulmea 0 7063 270884 266530 2026-06-17T18:56:17Z N.Longo 12052 /* Fra i Viagenni e i Rumoi */ + wl 270884 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ulmea |Panorama = Ormea - panorama.jpg |Didascalia = Panuṛòmma d' Ulmèa |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = Ormea-Stemma.svg |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[comun|cumüna]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |Divisione amm grado 2 = Cuni |Amministratore locale = Giorgio Ferraris |Partito = Lišta sivica "Insieme per Ormea" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Data istituzione = |Altitudine = 736 |Abitanti = 1532 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente au 31 austu 2020 |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Àutu|Òtu]], [[Armu|Olmu]] (IM), [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], [[Cravaüna|Cṛavaina]], [[Coxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Fṛêbuzza Suvṛona]], [[Garesce|Garesce]], [[Majian]], [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV), [[Purnasce|Pulnošše]] (IM), [[Roburent]], [[Roccafolte d’ Munduì]] |Zona sismica = 3s |Gradi giorno = 3122 |Diffusività = |Nome abitanti = ulmioschi |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sen Maltin]] |Festivo = Corpus Domini |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Mappa provincia IT-CN Ormea.png |Didascalia mappa = Pus̅c̅iziùn da cumüna d'Ulmea ‘ntâ pṛûvincia d’ Cuni |Sito = http://www.comune.ormea.cn.it }} '''Ulmèa''' (diccịa ascì ''Urméa'' ‘ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]], 'n piemuntèsè O''rmèa'', ‘n [[zeneise|gènuvésé]] u ven š-cṛiccịu ''Ormêa'', in italian ''Ormea'') ṛ' ê ina cumüna ‘d 1583 p'lsune ‘ntâ [[Provinsa de Cuneo|pṛûvincia d' Cuni]], ‘n [[Piemonte|Piêmunte]] (nüm'ṛi agiulnoi a u [[2020]]). == Geugṛâfia == A s' tṛöva ‘n Piêmunte, ‘ntâ pṛûvincia d' Cuni; a tèra cumünoa ṛ' ê tṛav'lsô dal fiümme Tonno, al pṛ'nȝippi dû sōˊ culsu. [[Tànnôu|Tonno]] u nošše ai cunfî cun [[Coxe|Cus̅c̅e]]. Èl paise u s' tṛöva ‘nt' ina cunca natüṛoa duminô dal ȝimme ciüˊ ote d'l Pṛeolpi (Almetta 1739) e [[Àrpi Lìgüri|Olpi Figune]]: [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu d' Ulmèa]] (2476 m), Antuṛōttu (2144 m) ‘nsèmmè al Mungiojie ch' u štà suvo a fṛâȝiun ‘d [[Viuzena|Viuzènna]] ‘ntâ [[Tera brigašca|Tèra Bṛîgošca]]. ===Cunfin=== A Cumüna a cunfina cun [[Àutu|Otu]] è [[Cravaüna|Cṛavaina]] a sud est, a est cun [[Garesce|Garešše]], a nord cun Rubirent, Fṛêbuzza Suvṛona, Majian è Roccafolte d' Munduì, a ovest cun [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], a sud cun [[Armu|Olmu]] (IM), [[Coxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV) è [[Purnasce|Pulnošše]] (IM). ===Fṛâȝiui=== [[File:I Merlìn (Preàllu, Urméa)-Panuràmma 01.jpg|thumb|Višta dâ fṛâʒiun d'l Pṛoa – Bulgô Meṛlî|255px]] Ulmèa ṛ' ô tonte fṛâȝiui: Aimui (Aimoni), Aiṛöṛa (Airola), Olbṛa (Albra), Alpis̅c̅élla (Arpixella 'nt Albenga), [[Bolchi]] (Barchi), Bošši (Isola Perosa), Bušši (Bossi), Buscèa (Bossieta), Cian D'l Fô (Cian du Fò 'nt Albenga) cun M'ṛèa, Cacin, Pulnascin, Compucumün (Campocomune), [[Contaroina]] (Cantarana), [[A Ciunèa|Cịûnèa]] (Chionea), Chiuṛoiṛa (Chioraria), Culatta (Colletta), Eca (ch' a cumpṛende Vacịöˊ, Giuṛèa, Solba, Rumoi, Sen Gioc'me, Sonta Lib'ṛa), Gurè (Gorreto), Nasagōˊ (Nasagò), [[Punte d'Nova]] cun Figolli, [[Proa|Pṛoa]] (Prale), [[Qualzina|Gualzina]] (Quarzina), Turia (Torria), [[Voldalmella]] (Valdarmella) Viloa (Villaro) cun Cascine (Cascine), [[Viuzena|Viuzenna]] (Viozene). == Štoṛia == <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> Immaggine:Ormea (1726).jpg|Ulmèa 'ntu [[1726]] File:Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg|A Tûre d' i Saras̅c̅î ‘n Bolchi (Eca) File:Ormea (Barchi) - Torre saracena, ingresso.jpg|Otṛa višta da Tûre File:Ormea.jpg|Ra šcōra ''liberty'' d'nōi ṛa štaziun </gallery> ===Fra i Viagenni e i Rumoi=== I pṛimmi a štoa ‘nt Ulmèa, smajia ch'i fusso i [[Liguri Antighi|Liguri]] Vagienni, ch' j' al'vovo i cavoa da vendo ai Rumoi ch' i passovo d' ‘nt' Ulmèa p' ṛ ‘ndoa ‘ [[Fransa|Fṛonza]], (alau Gallia). I pṛimmi sagni dî Liguri Viagenni dal nōšto polte i sun dû [[250 a.C.]], da quâ mumento u j' è štà d'vèlse batojie cun [[Ingauni]], ch' i štas̅c̅èvo cịüˊ a mèzudì, velsu a vol Pennavaire. Tüttu zōˊ, pöi l' è finì ‘ntâ guêra fṛa i [[Impêo Roman|Rumoi]] e i Caltaginès̅c̅i, lun' chè j' Ulmioschi d'alau, j' eṛo cun i Rumoi, al cuntṛoṛi, j' oci, j' eṛo cun i Punici. Sutta a duminaziun rumona, Ulmèa a fa polte dâ ''[[Regio IX Liguria]]'', ‘n zù peṛiudu u ven foccịu ‘n pṛimmu nucleu d' cà, ma i rešto pōchi sagni alchitetōnici. ===Peṛiudu Medievoa=== {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Quon' ch' l'è caṛà l'Impeṛu d'Occidente p'l a pṛimma vōta Ulmèa è l'Ota Vol Tonno i s' tṛövo d'štacoi da [[Arbenga|Albenga]], p'lchè a cōšta a rešta ‘n man [[Bizançio|bizantina]], ‘nvece ‘l Bossu Piêmunte a patišše j' ‘nvas̅c̅ịui balboṛiche, tṛâ cui qualle Lungubolde, a paltia da u [[568]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Štòṛia d' Ulmèa|vìxita=2021-07-16|léngoa=IT}}</ref> Sutta i Fṛonchi, ‘nt Ulmèa j'eṛo ‘rivoi i Saras̅c̅î, ch' j' avèvo dui pōšti lun' ch' i s'eṛo štabilî: a [[Bolma d'l Messere|bolma ‘n Contaroina]], dapè ai P'ndoji, è a [[Tûre d'Bolchi|Tûre d'i Saras̅c̅î 'n Bolchi]], è lì j'ero štoi fin a quon' chè ‘n z'ventu, Giuanni Zitta, u n'eṛa muntà da ṛa Tûre a campoṛi züˊ tücci. A Tûre, ota 27 m, ṛ' eṛa pöi štô campô züˊ dai Balcairōlli. Au ṛ' ê ota 9 m. Nt' èl [[951]] èl tèrè i veno tulna špaltî è u tèritōṛiu ulmioš-cu u possa tulna sutta i Figui, sutta a duminaziun Aleramica. Èl paise u ven ʒà numinà "Ulmeta" ‘ntû [[X secolo|X seculu]], ma èl növe ‘d štu peṛiudu ‘ns ‘l bulgu i sun ‘ncù šcolse. U nōmme Ulmeta - Ulmèa u riva da j' ulmi, ch' i sun olbo tontu difüs̅c̅i ‘ntâ zōna, cuns̅c̅ideroi sacri p'l l' pupulaziui antiche. Ina vōta decadüa a Molca Aleramica a tèra ulmioš-ca a fa polte d'l Malchesà d' Zevo, ‘l paise u ven aminištṛà da ‘n Scignuṛu d'l pōštu, cumme ascì p'l [[Garesce|Garésce]]. ‘L pṛimmu l'è štà (Riché) Enrico, in discendente dâ famia Aleramica, ntl' [[1150]]. I sun d'l [[1142]] i pṛimmi štatütti, d'l növu malchesà. Cun èl Malchèsè d' Zevo, Guglielmo I, d' vōta ‘n vōta, i veno infeudoi ‘nt Ulmèa d'l gènte d'l pōštu lioi ai malchèls̅c̅i, ch' i guv'lnovo a pupulaziun cun mōddi viûlenti.<ref name=":0">{{çitta lìbbro |outô1=M. Pelazza|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea| ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af }}</ref> Cōc' onnu doppu, ‘ntl [[1296]], èl malchèsè d' Zevo, Giolgio II u Nanu, l'uldina a cuštṛuziun dâ cinta d' miṛogne ‘ntulnu al bulgu. Lō ch' u rešta l'è u Turiun da ṛa Lea è a Polta sutt' èl campanin. Fṛa u [[XIII secolo|Dus̅c̅entu]] è u [[XIV secolo|Tr's̅c̅entu]] j' han c'm'nzà èl pṛimme dišpute fṛa a famìa d' Clavesana, i malchèls̅c̅i d' Zevo è a [[Repùbrica de Zena|Repüblica di Ʒéna]] p'l lu duminio d' Ulmèa è d'l tèrè ‘ntulnu. Pö̂ i sî sun giuntoi ascì i [[Savoia]] e j' Angiò, cunti dâ [[Provensa|Pṛûvenza]]. U s' ovṛe paṛau ‘n peṛiudu dificultusu p'l la stōṛia ulmioš-ca, cun guvelni d'vèlsci. ‘Nt èl [[1255]] j'eṛo ‘rivoi i suldoi da ṛa Pṛûvenza, ch' i s' eṛo f'lmoi lì, pṛimma d' malcioa vèlsu u sud d'l' Italia, a ṛa cunquišta d' Napuli. J' Angiuî, peṛōˊ, j' avèvo ‘ncù a coria malchiunoa, è j' avèvo doccịu Ulmèa a Giolgio I, névu d' Guglielmo. Apṛèssu u j'è ina seṛie d' batojie tṛa quai d' Zevo è dâ Pṛûvenza cuntṛu i genuvès̅c̅i, che ‘nt èl [[1273]] j' han vištu l'avanzodda repüblicona ‘ntl tèrè d' [[Coxe|Cus̅c̅è]] è [[Purnasce|Pulnošše]], p'l rivoa fin ‘nt' Ulmèa, pö̂ pasô ai malches̅c̅i d' Clavesana. J' ulmioš-chi peṛò i pativo èl razî d' aš-ci ch'zì'‘nt ‘l tèrè dâ cumûna è i s'eṛo r'vultoi, ajioi da Giolgio u Nanu, ch' l'eṛa r'scì a mandoa via i malches̅c̅i d' ‘nt' Ulmèa. Nt' [[1312]] èl cumün l'è pasà sutta ai Savōia, ch' j' an amminištṛà èl tèrè mantignendu d'lungu i malcheḷs̅c̅i d' Zevo ‘m' feudatari d'l pōštu. U duminiu dî Savōia u n'è düṛà tontu. Pṛimma l'è pasà ai Duchi d' [[Milan]], pö̂ ai Malcheḷs̅c̅i d'l Munfrà, è ai Viscunti, ntl' [[1332]].<ref name=":0" /> Quattṛ'oggni dōppu Ulmèa ṛ' eṛa tulna ‘n rivōlta, cumandô dal malchèsè d'l pōštu Bonifacio èl Magnificu, ch' l'avèva malcịà fin a Zevo, gavèndu i milanes̅c̅i da ṛa coria malchiunoa. Dōppu in növu periudu piemuntèsè a tèra ṛ' ê passô sutta i [[Fransa|fṛanzèịs̅c̅i]], a paltia dal [[1387]]. ===Dal 1400 al 1700=== Dōppu i fṛanzèịs̅c̅i, Garcilasco, malchèsè d' Zevo, l'è vignịüˊ scignuṛu d' Ulmèa, l' à r-nfulzà ‘l difèsè, d‘l caštea, foccịu foa ntû [[X secolo|X seculu]]. Ma cun l' arivu ‘ntl feudu dî Savōia, ntl' [[1621]], ṛ' ê paltia ina növa guèra cun a [[Repùbrica de Zena|Repüblica Genuvèsè]], chè vagnèndu, a r-štṛà ntl' Ulmèa p'l növ'oggni. Ntl' [[1625]] èl feudu u tulna sutta i Malcheḷs̅c̅i d' Zevo, da alau i Figui i n' avṛan cịüˊ puteštà ‘ns' Ulmèa. Ntl' [[1722]] èl feudu u ven catà dai Savōia, ch' i nomino ‘m' govelnatua Alessandro Vincenzo (Scịondṛu Vinzè) Ferrero, cugnịuscịüˊ ascì cum' èl Malchèsè d' Ulmèa. Pö̂ l' ariva l'eselcitu fṛanzèse, guidà da [[Napolion Bonaparte|Napuleun Bunapolte]]. Ntl' [[1799]] Ulmèa a si rivulta cuntṛu j' occuponti, è j' ulmioš-chi i sun ajioi da quai d'[[Inéia|Inejia]], p'l a libeṛaziun dâ [[A Cêve|Cèvè]].<ref name=":0" /> U tentativu l'eṛa ‘ndà moa, tontu chè i suldoi dâ [[Repubbrica Ligure|Repüblica Ligure]] j' eṛo ‘ntṛoi ‘ntl paise è i l'avèvo d'špujià, ‘m' l'eṛa ʒà capità ntl' [[1794]], quon' ch' j' avèvo campà ʒüˊ èl [[Caštea d'Ulmèa|caštea]]. Sutta ‘l [[Fransa|Pṛimmu Impeṛu Fṛanzèsè]], Ulmèa a ven cazô ntl' [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipaltimentu d' Montenotte]], ‘ntâ cilcušcṛiziun d' Zevo. ‘N štù peṛiudu a Ulmèa u j'è štà doccịu u titulu d' città, rinnuvà pö ‘ncù ‘n seguitu. ===Da l' Öcciuzèntu a ʒö === A paltìa da l' [[XIX secolo|Öcciuzèntu]], dōppu chè Ulmèa ṛ'eṛa ‘ntṛô a foa polte dû [[Regno de Sardegna|Reggnịu d' Saldeggna]], doppu a fin d' l'Impeṛu franzèsè, a zittà ṛ' ô vištu ün impulsu ecunomicu növu, favuṛì da ṛa ferruvia (fra èl [[1889]] è èl [[1893]]) da Zevo a Ulmèa, ch' l'à doccịu èl via al pṛimme ‘ndüstṛie. Lōˊ u fa ‘n mōddu ch' u s' švilüppe l'arivu dî vilegionti da tütta l'Europa, è u rende Ulmèa 'n pōštu d' vilegiatüṛa cugnịuscịüa in [[Euròpa|Europa]]. U rèšta a teštimunioa lōlì, èl Grand Hotel ch' l'è au a sedde dâ Šcōṛa Fuṛèštoa è èl Casinōˊ (succulsoa d' quâ d' Sanremmu - au Villa Bologna) sṛà ‘ntl peṛiudu fascišta è moi ciüˊ auvèltu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.giannidallaglio.it/catalogo/ormea-una-villeggiatura-di-origini-antiche/|tìtolo=Urmea ina vilezzatüa antìga|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> Dal [[1861]] Ulmèa a possa au növu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reggnịu d'Italia]]. Ulmèa a fa polte d'l'Uniun Muntona d'l'Ota Vol Tonno, cuštituia dal [[2014]] doppu ch'eṛa štô ‘ntâ Cumunità Muntona. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Ormêa}} === Minuṛânse fṛušte === S'cundu l'[[ISTAT]] a u 31 d' d's̅c̅èmbo [[2017]] m j'eṛo ‘nt' Ulmèa 171 fṛuštei. == Pōšti d' ‘n-t-rèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Ormea collegiata san martino.jpg|[[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|A Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]] Immaggine:Trevu ulmiošcu 1.jpg|Ün di trévi ulmioš-chi Immaggine:Trevu ulmiošcu 2.jpg|Višta d'in otṛu tṛevu d'l bulgu Immaggine:Dré Meldan.jpg|Dré M'ldan, cun a funtona </gallery> ===Geịs̅c̅e=== '''• [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]]''' ch' ṛ' ô in' “a frašcu” d'l [[1200]] d.c., ün dî cịüˊ veji dâ diocesi. Drentu u s' tṛöva in olganu d'l 1800. D' drè u j' è a Geịs̅c̅a dî Batü, Antica cunfṛatelnita Ulmioš-ca. Da vago u j'è ascì a [[Capélla dâ Madōnna d' j'Ongio (Ulmèa)|Capella dâ Madōnna d' j' Ongio]] è dâ [[Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e (Ulmèa)|Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e]]. Sutta ‘l campanin u s' tṛöva a vejia polta d'ngressu ‘nt' Ulmèa cun dui olchi: ün a tüttu seštu, velsu èl Bulgu, è ün ‘n štile goticu velsu föṛa. ===Òtṛe aṛchitetüe=== • '''[[Caštea d'Ulmèa]]''': pŗōppi suvo èl bulgu,‘ns èl culattu d' Sen Mōṛu, i s' vago ‘ncù i rešti d'l vejiu caštea campà züˊ a canunoi da Napuleun. Èl caštea l'eŗa štà focciu a paltia da u [[X secolo|X seculu]], p'l difèndo Ulmèa dai Saŗas̅c̅î è da j Ungari. • N' Via Tonno u j'è a '''cà d'l Malchèsè''' d'l [[1300]] cun bifuṛe cun vaiṛi culuroi è štagnoi è fulmelle ‘n pṛea d'Ulmèa. '''• D' rè M'ldan''' ('ntu figun ''ciassa Növa'') da ina vintègna d'ogni j'han focciu ina funtona r'v'štia d' molmu, u s' j' ariva cun i tṛevi ( i nōš-ci caruggi). • Dré a ṛa Madōnna d' j' Ongio u s' tṛöva èl '''müseu “a cà”''' lun'ch' Tullio Pajona l'ha r'foccịu in acà d'l [[1800]] cun mobili e fèri d'ina vōta. • ‘Ntṛèndu ‘nt Ulmèa da ṛa polte d'l Punte d'Nova, ‘'nsâ lèlca, u j'è quâ ch' l'eṛa ‘l '''Casinò''', succulsoa d' quâ d' [[Sanremu|Sanremmu]], (au villa pṛivô). Sübitu doppu u j'è quâ ch'l'eṛa štà èl Grand Hotel, lunde chi vignivo: Ingles̅c̅i, Tedešchi, Rüšši ‘n vilegiatüṛa. ‘Ntû s-miteri vejiu u j'eṛa ina pulziun d' tèra r'selvô al s'pultüṛe dî [[Riforma protestante|Pṛûteštonti]] ch' j' eṛo ‘n vilegiatûṛa è i miṛivo ‘nt' Ulmèa. • I s' pono ‘ncù vago au èl '''ville''' d' ricchi Rûšši chi vignivo ‘nt' Ulmèa velsu a fin d'l [[XIX secolo|1800]]. A cịüˊ cugnịuscịüa ṛ' ê Villa Pinus au sede d'in ottimu rišturonte. • D'lungu d'lì u s' pōˊ vago a lunga alcô dâ [[Ferovîa Ceva-Ormea|fèruvia Zevo-Ulmèa]] foccia tütta d' pṛê è mavui. • El štotue d' molmu nairu d'Ulmèa, 'nî gialdî î sun foccịe dai štüdenti d' l' Accademia d'l Belle Arti d' [[Turin|Tiṛin]]. == Ecunumia == Ntl'campogne d'Ulmèa u s' tṛavojia ‘ncù a chia èl patate, cōc l'ntia, n' pōcu d' gṛan è d'l f'lm'tin. I' s' cöjio- èl ciṛes̅c̅e, j'almugnî, i mai, èl pélle salvojie è i buṛai. D'autunnu i s' cöjio èl caštogne è i s' fan s'coa ‘nt' î s'cau. I' s'alevo ‘ncù èl béštie: vocche, féé è cṛove. Ns' Olpi è' ntî Qualtê, cun u loccịe d'l vocche u s' fa èl fulmoggiu d'Ulmèa è u Rašcheṛa d'l Olpe. P'l tonci oggni l' 'ndüštṛia ṛ'è štô ben švilipô ‘nt' Ulmèa gṛazie aṛa [[Caltiera d'Ulmea|paploiṛa]] auvèlta ‘ntl' [[1902]] da [[Amedeo Piaggio]]. Au ṛ'ê s'rô è i cabanui i sun štoi v'ndüü. Au u j'è ‘n štabilimentu dâ San B'lnoldu lun' ch' imbuteglio l' èua è i fan ‘l ina seṛie d' bibite biulogiche. ‘Ntû [[2018]], a növa pṛupṛiêtà ṛô rilevà a [[Ægoa San Benàrdo|San B'lnoldu]] è èl véjiu štabilimentu d' l' [[Ægoa|èua]] Ulmeta. U ‘n' monca u tuṛišmu, scia daṛa [[Liguria|Ligüṛia]] chè dal [[Piemonte|Piêmunte]], favuṛì da l'oṛia mite d'l pōštu. Vèlsu a fin d'l [[1800]] i vilegionti j'eṛo š-quos̅c̅i tücci fṛuštê. ([[Inghiltæra|‘nglès̅c̅i]], [[Germania|tedešchi]], [[Rùscia|rüšši]]) == Cultüṛa == === Paḷ-lodda Ulmioš-ca === {{Véddi ascì|Dialétto ormeàsco|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} A paḷ-lodda d'Ulmèa a fa polte d'l gṛüppu Ligure Alpino, a lištessa famia del [[Brigašc|Bṛigošcu]] è d'l [[Dialétto garéscìn|Garaššin]]. R'špèttu a Garesce u j'è menu paṛōlle d' derivaziun d' Albenga ch' i veno suštituî da paṛōlle d' influenza bṛigoš-ca è figuna, cịüˊ cōc' paṛōlla scimile dâ vol Burmia è del piemuntese. Tonte paṛōlle j' arivo ascì dal franȝèsè.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe|Colombo| tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html}}</ref> === Assuciaziun Ulmeta === P'l mantignia èl tṛâdiziui lucoa, fṛâ cui a paḷodda ulmiošca, ṛè stô cuštituia l' asuciaziun Ulmeta, ch'a fa  divèlse iniziative cultüṛoa ntl' paise, ulṭe chè muštṛe, dibattiti e iniziâtive edituṛioa, cumme a püblicaziun dâ “A Lav'zoo, u zibaldun ulmiošcu”, lun'ch'i s' tṛövo divèlsci tešti è püblicaziui ch'i riguoldo Ulmèa, šcṛicce ‘n ulmiošcu. === Chis̅c̅ina tipica === Tipica d'Ulmèa è d'l' Ota Vol Tonno ṛè a pulenta gionca d' f'lm'ntin, piottu tipicu dâ tṛâdiziun ch'a ven mangiô cun a boggna d' pôri è [[Fungi|buṛai]] sacchi. Otṛu piottu i sun èl lasoggne mittunoi (lasagne di Ormea), i ch' i sun d' pošta fṛašca tajoi a quoddṛi, bütoi a bjia cun èl patate d' Ulmèa, è cundî cun a cṛomma è fulmoggi d'l pōštu. In pōštu a polte i j'an i tultei ch'i sun d'l gṛōsse raviöṛe cine d' “cin” ch' l'è foccịu d' patate è albatte salvojie bjî è cundie cun a boggna d'l pōru. veno pöi cöcci ō ‘nsâ štiva, o fṛicci è ‘nduzî cun u zücco. I s' fan ascì èl fozze: ina špecie d' pan focciu ‘n cà cöcciu ‘nsâ cioštṛa dâ štiva. == Manifeštaziui == '''• Amua…paṛōlle dal cöa''' (cunculsu d' pues̅c̅ia) cun èl bollu ‘n cuštümme al Grand Hotel. '''• [[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvoa stoṛicu d'Ulmèa]]''' manifeštaziun ulmioš-ca ch' a s' tén tücci j' oggni ‘ntl peṛiudu dèl mol-t-s̅c̅dì gṛossu. Ṛê in' antica tṛâdiziun d'l pōštu, fōsci ʒà cumunzô ‘ntû [[X secolo|X seculu]], quon' chè ‘nt Ulmèa j'eṛo l'Ota vol Tonno. '''• Patoci e Mascarei''' '''• Gionu Ulmèa'''  (giallo a Ormea) '''• Mangiomma è Parlomma d'Ulmea''' '''• Sagṛa dâ Lasoggna è dâ Pulenta Saṛacena.''' '''• Ulmèa in unda:''' discèsa ‘ntl' bjioa d'l Bulgu è dî tṛévi, cun i canōtti (èl Bjioa o Biale l'è in scistema anticu d' pulizia d'l Bulgu è dî tṛévi cun l'èua d' Almélla). '''• Mèlcatî d' j' altigioi è d' j antiquoṛi''' p'l züˊ ‘l Bulgu. ==Vie d' Cumunicaziun== ===Strade=== Ulmèa ṛ' ê cullegô cun [[Purnasce|Pulnošše]] (‘n [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d' Inejia]]) velsu sud è Garésce (a nord est) p'l' a Štatoa 28 d'l Cōlle d' Nova, è ṛ' ê culegô cun Otu è Cṛavaina p'l a Pṛûvincioa 216, ch' ṛ atṛavèlsa a Val Pennavaire fin a [[Arbenga|Albenga]]. ===Ferruvia=== {{Véddi ascì|Ferovîa Ceva-Ormea|Štaziun d' Ulmèa|Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Ulmèa ṛ'ê culegô con Zevo cun a [[Ferovîa Ceva-Ormea|Ferruvia Zevo - Ulmèa]], ch' ṛ' ê èl coppulinea. A zittà ṛ' ê štô culegô da ṛa ferruvia ntl' [[1893]], cun l'inaugüṛaziun dû tōccu d'n [[Štasiôn ed Trapa|Tṛoppa d' Garèsce]] è Ulmèa; srô fra èl [[2012]] è èl [[2016]], ṛ' ê štô tulna auvèlta cun culse tuṛištiche. Ultre aṛa [[Štaziun d' Ulmèa]] u j' è ascì qualla d' [[Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|Eca-Nasagò]], au selvizi d'l dû fṛâziui d'Ulmèa. ==Scèndici== {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primu zitadìn|var-partîo=Paltì|var-càrega=Cōria|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec |23 avṛìa [[1995]] |13 ȝügniu [[1999]] |Giorgio Ferraris |lišta civica<br>(PDS) |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrec |13 ȝügniu [[1999]] |13 ȝügniu [[2004]] |Giorgio Ferraris |lišta civica<br>(PDS) |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrec |13 ȝügniu [[2004]] |7 ȝügniu [[2009]] |Massimo Seno |lišta civica |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrec |7 ȝügniu [[2009]] |25 moȝȝu [[2014]] |Gianfranco Benzo |lišta civica<br>(''Ormea per cambiare davvero'') |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrec |25 moȝȝu [[2014]] |27 moȝȝu [[2019]] |Giorgio Ferraris |lišta civica<br>(''Insieme per Ormea'') |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrec |27 moȝȝu [[2019]] |10 ȝügniu [[2024]] |Giorgio Ferraris |lišta civica<br>(''Insieme per Ormea'') |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrec |10 ȝügniu [[2024]] |''ȝö'' |Giorgio Ferraris |lišta civica<br>(''Insieme per Ormea'') |Scèndicu | }} {{ComuniAmminPrecFine}} == Notte == <references /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] s7m25hy0i9ybkjf78t7fzwoct1rwjn7 270886 270884 2026-06-17T19:14:54Z N.Longo 12052 fix furma 270886 wikitext text/x-wiki {{Ulmioš-cu|gṛafia=, s’cundu a gṛafia d’ Marco Michelis}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ulmea |Panorama = Ormea - panorama.jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Panuṛòmma d' Ulmèa</div> |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Tipo = [[Comun|cumüna]] |Divisione amm grado 1 = Piemunte |Divisione amm grado 2 = Cuni |Amministratore locale = Giorgio Ferraris |Partito = Lišta sivica "Insieme per Ormea" |Data elezione = 26-5-2014 |Data rielezione = 10-6-2024 |Mandato = 3 |Data istituzione = |Altitudine = 736 |Abitanti = 1532 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2020&lingua=ita Dàttu Istat] - Pupulasiùn rexidente au 31 austu 2020 |Aggiornamento abitanti = 31-8-2020 |Sottodivisioni = |Divisioni confinanti = [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], [[Cravaüna|Cṛavaina]], [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Fṛêbuzza Suvṛona]], [[Garesce|Garesce]], [[Majian]], [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV), [[Armu|Olmu]] (IM), [[Àutu|Òtu]], [[Purnasce|Pulnošše]] (IM), [[Roburent]], [[Roccafolte d’ Munduì]] |Zona sismica = 3s |Gradi giorno = 3122 |Diffusività = |Nome abitanti = ulmioschi |Patrono = [[San Martìn de Tours|Sen Maltin]] |Festivo = Corpus Domini |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Mappa provincia IT-CN Ormea.png |Didascalia mappa = Pus̅c̅iziùn da cumüna d'Ulmea ‘ntâ pṛûvincia d’ Cuni |Sito = http://www.comune.ormea.cn.it }} '''Ulmèa''' (diccịa ascì ''Urméa'' ‘ntâ [[Dialettu arbenganese|paḷlodda d'Albenga]], 'n piemuntèsè O''rmèa'', ‘n [[Lengoa zeneize|gènuvésé]] u ven š-cṛiccịu ''Ormêa'', in italian ''Ormea'') ṛ' ê ina cumüna ‘d 1583 p'lsune ‘ntâ [[Provinsa de Cuneo|pṛûvincia d' Cuni]], ‘n [[Piemonte|Piêmunte]] (nüm'ṛi agiulnoi a u [[2020]]). == Geugṛâfia == A s' tṛöva ‘n Piêmunte, ‘ntâ pṛûvincia d' Cuni; a tèra cumünoa ṛ' ê tṛav'lsô dal fiümme Tonno, al pṛ'nȝippi dû sōˊ culsu. [[Tànnôu|Tonno]] u nošše ai cunfî cun [[Cuxe|Cus̅c̅e]]. Èl paise u s' tṛöva ‘nt' ina cunca natüṛoa duminô dal ȝimme ciüˊ ote d'l [[Prearpi Lìgüri|Pṛeolpi]] (Almetta 1739&nbsp;m) e [[Àrpi Lìgüri|Olpi Figune]]: [[Pizzu d'Ulmèa|Pizzu d' Ulmèa]] (2476&nbsp;m), Antuṛōttu (2144&nbsp;m) ‘nsèmmè al Mungiojie ch' u štà suvo a fṛâȝiun ‘d [[Viuzena|Viuzènna]] ‘ntâ [[Tera brigašca|Tèra Bṛîgošca]]. === Cunfin === A Cumüna a cunfina cun [[Àutu|Otu]] è [[Cravaüna|Cṛavaina]] a sud est, a est cun [[Garesce|Garešše]], a nord cun Rubirent, Fṛêbuzza Suvṛona, Majian è Roccafolte d' Munduì, a ovest cun [[Briga Auta|Bṛiga Ota]], a sud cun [[Armu|Olmu]] (IM), [[Cuxe|Cus̅c̅e]] (IM), [[Naxin|Nês̅c̅in]] (SV) è [[Purnasce|Pulnošše]] (IM). === Fṛâȝiui === [[File:I Merlìn (Preàllu, Urméa)-Panuràmma 01.jpg|thumb|Višta dâ fṛâʒiun d'l Pṛoa – Bulgô Meṛlî|255px]] Ulmèa ṛ' ô tonte fṛâȝiui: Aimui (Aimoni), Aiṛöṛa (Airola), Olbṛa (Albra), Alpis̅c̅élla (Arpixella 'nt Albenga), [[Bolchi]] (Barchi), Bošši (Isola Perosa), Bušši (Bossi), Buscèa (Bossieta), Cian D'l Fô (Cian du Fò 'nt Albenga) cun M'ṛèa, Cacin, Pulnascin, Compucumün (Campocomune), [[Contaroina]] (Cantarana), [[A Ciunèa|Cịûnèa]] (Chionea), Chiuṛoiṛa (Chioraria), Culatta (Colletta), Eca (ch' a cumpṛende Vacịöˊ, Giuṛèa, Solba, Rumoi, Sen Gioc'me, Sonta Lib'ṛa), Gurè (Gorreto), Nasagōˊ (Nasagò), [[Punte d'Nova]] cun Figolli, [[Proa|Pṛoa]] (Prale), [[Qualzina|Gualzina]] (Quarzina), Turia (Torria), [[Voldalmella]] (Valdarmella) Viloa (Villaro) cun Cascine (Cascine), [[Viuzena|Viuzenna]] (Viozene). == Štoṛia == <gallery widths="160" heights="160" mode="packed"> Immaggine:Ormea (1726).jpg|Ulmèa 'ntu [[1726]] File:Ormea (Barchi) - Torre saracena da Eca.jpg|A Tûre d' i Saras̅c̅î ‘n Bolchi (Eca) File:Ormea (Barchi) - Torre saracena, ingresso.jpg|Otṛa višta da Tûre File:Ormea.jpg|Ra šcōra ''liberty'' d'nōi ṛa štaziun </gallery> === Fra i Viagenni e i Rumoi === I pṛimmi a štoa ‘nt Ulmèa, smajia ch'i fusso i [[Liguri Antighi|Liguri]] Vagienni, ch' j' al'vovo i cavoa da vendo ai Rumoi ch' i passovo d' ‘nt' Ulmèa p' ṛ ‘ndoa ‘ [[Fransa|Fṛonza]], (alau Gallia). I pṛimmi sagni dî Liguri Viagenni dal nōšto polte i sun dû [[250 a.C.]], da quâ mumento u j' è štà d'vèlse batojie cun [[Ingauni]], ch' i štas̅c̅èvo cịüˊ a mèzudì, velsu a vol Pennavaire. Tüttu zōˊ, pöi l' è finì ‘ntâ guêra fṛa i [[Impêo Roman|Rumoi]] e i Caltaginès̅c̅i, lun' chè j' Ulmioschi d'alau, j' eṛo cun i Rumoi, al cuntṛoṛi, j' oci, j' eṛo cun i Punici. Sutta a duminaziun rumona, Ulmèa a fa polte dâ ''[[Regio IX Liguria]]'', ‘n zù peṛiudu u ven foccịu ‘n pṛimmu nucleu d' cà, ma i rešto pōchi sagni alchitetōnici. === Peṛiudu Medievoa === {{Véddi ascì|Tûre d'Bolchi|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Quon' ch' l'è caṛà l'Impeṛu d'Occidente p'l a pṛimma vōta Ulmèa è l'Ota Vol Tonno i s' tṛövo d'štacoi da [[Arbenga|Albenga]], p'lchè a cōšta a rešta ‘n man [[Bizançio|bizantina]], ‘nvece ‘l Bossu Piêmunte a patišše j' ‘nvas̅c̅ịui balboṛiche, tṛâ cui qualle Lungubolde, a paltia da u [[568]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/vivere-il-comune/storia|tìtolo=Štòṛia d' Ulmèa|vìxita=2021-07-16|léngoa=IT}}</ref> Sutta i Fṛonchi, ‘nt Ulmèa j'eṛo ‘rivoi i Saras̅c̅î, ch' j' avèvo dui pōšti lun' ch' i s'eṛo štabilî: a [[Bolma d'l Messere|bolma ‘n Contaroina]], dapè ai P'ndoji, è a [[Tûre d'Bolchi|Tûre d'i Saras̅c̅î 'n Bolchi]], è lì j'ero štoi fin a quon' chè ‘n z'ventu, Giuanni Zitta, u n'eṛa muntà da ṛa Tûre a campoṛi züˊ tücci. A Tûre, ota 27 m, ṛ' eṛa pöi štô campô züˊ dai Balcairōlli. Au ṛ' ê ota 9 m. Nt' èl [[951]] èl tèrè i veno tulna špaltî è u tèritōṛiu ulmioš-cu u possa tulna sutta i Figui, sutta a duminaziun Aleramica. Èl paise u ven ʒà numinà "Ulmeta" ‘ntû [[X secolo|X seculu]], ma èl növe ‘d štu peṛiudu ‘ns ‘l bulgu i sun ‘ncù šcolse. U nōmme Ulmeta - Ulmèa u riva da j' ulmi, ch' i sun olbo tontu difüs̅c̅i ‘ntâ zōna, cuns̅c̅ideroi sacri p'l l' pupulaziui antiche. Ina vōta decadüa a Molca Aleramica a tèra ulmioš-ca a fa polte d'l Malchesà d' Zevo, ‘l paise u ven aminištṛà da ‘n Scignuṛu d'l pōštu, cumme ascì p'l [[Garesce|Garésce]]. ‘L pṛimmu l'è štà (Riché) Enrico, in discendente dâ famia Aleramica, ntl' [[1150]]. I sun d'l [[1142]] i pṛimmi štatütti, d'l növu malchesà. Cun èl Malchèsè d' Zevo, Guglielmo I, d' vōta ‘n vōta, i veno infeudoi ‘nt Ulmèa d'l gènte d'l pōštu lioi ai malchèls̅c̅i, ch' i guv'lnovo a pupulaziun cun mōddi viûlenti.<ref name=":0">{{çitta lìbbro |outô1=M. Pelazza|outô2=G. Mao|outô3=F.Merlino|outô4=D. Bassi|outô5=E. Michelis|outô6=S. Odasso|outô7=G. Casalis|outô8=G. Barrelli|tìtolo=Guida di Ormea| ànno=[[1986]]|editô=Le campane di San Martino|çitæ=Ulmèa|url=https://www.comune.ormea.cn.it/it-it/download/guida-di-ormea-7538-10-800-92db69b3378eea0bba9f473ffb68a9af }}</ref> Cōc' onnu doppu, ‘ntl [[1296]], èl malchèsè d' Zevo, Giolgio II u Nanu, l'uldina a cuštṛuziun dâ cinta d' miṛogne ‘ntulnu al bulgu. Lō ch' u rešta l'è u Turiun da ṛa Lea è a Polta sutt' èl campanin. Fṛa u [[XIII secolo|Dus̅c̅entu]] è u [[XIV secolo|Tr's̅c̅entu]] j' han c'm'nzà èl pṛimme dišpute fṛa a famìa d' Clavesana, i malchèls̅c̅i d' Zevo è a [[Repùbrica de Zena|Repüblica di Ʒéna]] p'l lu duminio d' Ulmèa è d'l tèrè ‘ntulnu. Pö̂ i sî sun giuntoi ascì i [[Savoia]] e j' Angiò, cunti dâ [[Provensa|Pṛûvenza]]. U s' ovṛe paṛau ‘n peṛiudu dificultusu p'l la stōṛia ulmioš-ca, cun guvelni d'vèlsci. ‘Nt èl [[1255]] j'eṛo ‘rivoi i suldoi da ṛa Pṛûvenza, ch' i s' eṛo f'lmoi lì, pṛimma d' malcioa vèlsu u sud d'l' Italia, a ṛa cunquišta d' Napuli. J' Angiuî, peṛōˊ, j' avèvo ‘ncù a coria malchiunoa, è j' avèvo doccịu Ulmèa a Giolgio I, névu d' Guglielmo. Apṛèssu u j'è ina seṛie d' batojie tṛa quai d' Zevo è dâ Pṛûvenza cuntṛu i genuvès̅c̅i, che ‘nt èl [[1273]] j' han vištu l'avanzodda repüblicona ‘ntl tèrè d' [[Cuxe|Cus̅c̅è]] è [[Purnasce|Pulnošše]], p'l rivoa fin ‘nt' Ulmèa, pö̂ pasô ai malches̅c̅i d' Clavesana. J' ulmioš-chi peṛò i pativo èl razî d' aš-ci ch'zì'‘nt ‘l tèrè dâ cumûna è i s'eṛo r'vultoi, ajioi da Giolgio u Nanu, ch' l'eṛa r'scì a mandoa via i malches̅c̅i d' ‘nt' Ulmèa. Nt' [[1312]] èl cumün l'è pasà sutta ai Savōia, ch' j' an amminištṛà èl tèrè mantignendu d'lungu i malcheḷs̅c̅i d' Zevo ‘m' feudatari d'l pōštu. U duminiu dî Savōia u n'è düṛà tontu. Pṛimma l'è pasà ai Duchi d' [[Milan]], pö̂ ai Malcheḷs̅c̅i d'l Munfrà, è ai Viscunti, ntl' [[1332]].<ref name=":0" /> Quattṛ'oggni dōppu Ulmèa ṛ' eṛa tulna ‘n rivōlta, cumandô dal malchèsè d'l pōštu Bonifacio èl Magnificu, ch' l'avèva malcịà fin a Zevo, gavèndu i milanes̅c̅i da ṛa coria malchiunoa. Dōppu in növu periudu piemuntèsè a tèra ṛ' ê passô sutta i [[Fransa|fṛanzèịs̅c̅i]], a paltia dal [[1387]]. === Dal 1400 al 1700 === Dōppu i fṛanzèịs̅c̅i, Garcilasco, malchèsè d' Zevo, l'è vignịüˊ scignuṛu d' Ulmèa, l' à r-nfulzà ‘l difèsè, d‘l caštea, foccịu foa ntû [[X secolo|X seculu]]. Ma cun l' arivu ‘ntl feudu dî Savōia, ntl' [[1621]], ṛ' ê paltia ina növa guèra cun a [[Repùbrica de Zena|Repüblica Genuvèsè]], chè vagnèndu, a r-štṛà ntl' Ulmèa p'l növ'oggni. Ntl' [[1625]] èl feudu u tulna sutta i Malcheḷs̅c̅i d' Zevo, da alau i Figui i n' avṛan cịüˊ puteštà ‘ns' Ulmèa. Ntl' [[1722]] èl feudu u ven catà dai Savōia, ch' i nomino ‘m' govelnatua Alessandro Vincenzo (Scịondṛu Vinzè) Ferrero, cugnịuscịüˊ ascì cum' èl Malchèsè d' Ulmèa. Pö̂ l' ariva l'eselcitu fṛanzèse, guidà da [[Napolion Bonaparte|Napuleun Bunapolte]]. Ntl' [[1799]] Ulmèa a si rivulta cuntṛu j' occuponti, è j' ulmioš-chi i sun ajioi da quai d'[[Inéia|Inejia]], p'l a libeṛaziun dâ [[A Cêve|Cèvè]].<ref name=":0" /> U tentativu l'eṛa ‘ndà moa, tontu chè i suldoi dâ [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Ligure]] j' eṛo ‘ntṛoi ‘ntl paise è i l'avèvo d'špujià, ‘m' l'eṛa ʒà capità ntl' [[1794]], quon' ch' j' avèvo campà ʒüˊ èl [[Caštea d'Ulmèa|caštea]]. Sutta ‘l [[Fransa|Pṛimmu Impeṛu Fṛanzèsè]], Ulmèa a ven cazô ntl' [[Dipartimentu de Muntenötte|Dipaltimentu d' Montenotte]], ‘ntâ cilcušcṛiziun d' Zevo. ‘N štù peṛiudu a Ulmèa u j'è štà doccịu u titulu d' città, rinnuvà pö ‘ncù ‘n seguitu. ===Da l' Öcciuzèntu a ʒö === A paltìa da l' [[XIX secolo|Öcciuzèntu]], dōppu chè Ulmèa ṛ'eṛa ‘ntṛô a foa polte dû [[Regno de Sardegna|Reggnịu d' Saldeggna]], doppu a fin d' l'Impeṛu franzèsè, a zittà ṛ' ô vištu ün impulsu ecunomicu növu, favuṛì da ṛa ferruvia (fra èl [[1889]] è èl [[1893]]) da Zevo a Ulmèa, ch' l'à doccịu èl via al pṛimme ‘ndüstṛie. Lōˊ u fa ‘n mōddu ch' u s' švilüppe l'arivu dî vilegionti da tütta l'Europa, è u rende Ulmèa 'n pōštu d' vilegiatüṛa cugnịuscịüa in [[Euròpa|Europa]]. U rèšta a teštimunioa lōlì, èl Grand Hotel ch' l'è au a sedde dâ Šcōṛa Fuṛèštoa è èl Casinōˊ (succulsoa d' quâ d' Sanremmu - au Villa Bologna) sṛà ‘ntl peṛiudu fascišta è moi ciüˊ auvèltu.<ref>{{Çitta web|url=https://www.giannidallaglio.it/catalogo/ormea-una-villeggiatura-di-origini-antiche/|tìtolo=Urmea ina vilezzatüa antìga|vìxita=2021-07-15|léngoa=IT}}</ref> Dal [[1861]] Ulmèa a possa au növu [[Regno d'Italia (1861-1946)|Reggnịu d'Italia]]. Ulmèa a fa polte d'l'Uniun Muntona d'l'Ota Vol Tonno, cuštituia dal [[2014]] doppu ch'eṛa štô ‘ntâ Cumunità Muntona. == Abitanti == === Evulusiùn demugràfica === {{Demografia/Ormêa}} === Minuṛânse fṛušte === S'cundu l'[[ISTAT]] a u 31 d' d's̅c̅èmbo [[2017]] m j'eṛo ‘nt' Ulmèa 171 fṛuštei. == Pōšti d' ‘n-t-rèsse == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Immaggine:Ormea collegiata san martino.jpg|[[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|A Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]] Immaggine:Trevu ulmiošcu 1.jpg|Ün di trévi ulmioš-chi Immaggine:Trevu ulmiošcu 2.jpg|Višta d'in otṛu tṛevu d'l bulgu Immaggine:Dré Meldan.jpg|Dré M'ldan, cun a funtona </gallery> === Geịs̅c̅e === '''• [[Geiscia d'Sen Maltin (Ulmea)|Geịs̅c̅a d' Sen Maltin]]''' ch' ṛ' ô in' "a frašcu" d'l [[1200]] d.c., ün dî cịüˊ veji dâ diocesi. Drentu u s' tṛöva in olganu d'l 1800. D' drè u j' è a Geịs̅c̅a dî Batü, Antica cunfṛatelnita Ulmioš-ca. Da vago u j'è ascì a [[Capélla dâ Madōnna d' j'Ongio (Ulmèa)|Capella dâ Madōnna d' j' Ongio]] è dâ [[Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e (Ulmèa)|Madōnna d'l Ciṛes̅c̅e]]. Sutta ‘l campanin u s' tṛöva a vejia polta d'ngressu ‘nt' Ulmèa cun dui olchi: ün a tüttu seštu, velsu èl Bulgu, è ün ‘n štile goticu velsu föṛa. === Òtṛe aṛchitetüe === • '''[[Caštea d'Ulmèa]]''': pŗōppi suvo èl bulgu,‘ns èl culattu d' Sen Mōṛu, i s' vago ‘ncù i rešti d'l vejiu caštea campà züˊ a canunoi da Napuleun. Èl caštea l'eŗa štà focciu a paltia da u [[X secolo|X seculu]], p'l difèndo Ulmèa dai Saŗas̅c̅î è da j Ungari. • N' Via Tonno u j'è a '''cà d'l Malchèsè''' d'l [[1300]] cun bifuṛe cun vaiṛi culuroi è štagnoi è fulmelle ‘n pṛea d'Ulmèa. '''• D' rè M'ldan''' ('ntu figun ''ciassa Növa'') da ina vintègna d'ogni j'han focciu ina funtona r'v'štia d' molmu, u s' j' ariva cun i tṛevi ( i nōš-ci caruggi). • Dré a ṛa Madōnna d' j' Ongio u s' tṛöva èl '''müseu "a cà"''' lun'ch' Tullio Pajona l'ha r'foccịu in acà d'l [[1800]] cun mobili e fèri d'ina vōta. • ‘Ntṛèndu ‘nt Ulmèa da ṛa polte d'l Punte d'Nova, ‘'nsâ lèlca, u j'è quâ ch' l'eṛa ‘l '''Casinò''', succulsoa d' quâ d' [[Sanremu|Sanremmu]], (au villa pṛivô). Sübitu doppu u j'è quâ ch'l'eṛa štà èl Grand Hotel, lunde chi vignivo: Ingles̅c̅i, Tedešchi, Rüšši ‘n vilegiatüṛa. ‘Ntû s-miteri vejiu u j'eṛa ina pulziun d' tèra r'selvô al s'pultüṛe dî [[Riforma protestante|Pṛûteštonti]] ch' j' eṛo ‘n vilegiatûṛa è i miṛivo ‘nt' Ulmèa. • I s' pono ‘ncù vago au èl '''ville''' d' ricchi Rûšši chi vignivo ‘nt' Ulmèa velsu a fin d'l [[XIX secolo|1800]]. A cịüˊ cugnịuscịüa ṛ' ê Villa Pinus au sede d'in ottimu rišturonte. • D'lungu d'lì u s' pōˊ vago a lunga alcô dâ [[Ferovîa Ceva-Ormea|fèruvia Zevo-Ulmèa]] foccia tütta d' pṛê è mavui. • El štotue d' molmu nairu d'Ulmèa, 'nî gialdî î sun foccịe dai štüdenti d' l' Accademia d'l Belle Arti d' [[Turin|Tiṛin]]. == Ecunumia == Ntl'campogne d'Ulmèa u s' tṛavojia ‘ncù a chia èl patate, cōc l'ntia, n' pōcu d' gṛan è d'l f'lm'tin. I' s' cöjio- èl ciṛes̅c̅e, j'almugnî, i mai, èl pélle salvojie è i buṛai. D'autunnu i s' cöjio èl caštogne è i s' fan s'coa ‘nt' î s'cau. I' s'alevo ‘ncù èl béštie: vocche, féé è cṛove. Ns' Olpi è' ntî Qualtê, cun u loccịe d'l vocche u s' fa èl fulmoggiu d'Ulmèa è u Rašcheṛa d'l Olpe. P'l tonci oggni l' 'ndüštṛia ṛ'è štô ben švilipô ‘nt' Ulmèa gṛazie aṛa [[Caltiera d'Ulmea|paploiṛa]] auvèlta ‘ntl' [[1902]] da [[Amedeo Piaggio]]. Au ṛ'ê s'rô è i cabanui i sun štoi v'ndüü. Au u j'è ‘n štabilimentu dâ San B'lnoldu lun' ch' imbuteglio l' èua è i fan ‘l ina seṛie d' bibite biulogiche. ‘Ntû [[2018]], a növa pṛupṛiêtà ṛô rilevà a [[Ægoa San Benàrdo|San B'lnoldu]] è èl véjiu štabilimentu d' l' [[Ægoa|èua]] Ulmeta. U ‘n' monca u tuṛišmu, scia daṛa [[Liguria|Ligüṛia]] chè dal [[Piemonte|Piêmunte]], favuṛì da l'oṛia mite d'l pōštu. Vèlsu a fin d'l [[1800]] i vilegionti j'eṛo š-quos̅c̅i tücci fṛuštê. ([[Inghiltæra|‘nglès̅c̅i]], [[Germania|tedešchi]], [[Rùscia|rüšši]]) == Cultüṛa == === Paḷ-lodda Ulmioš-ca === {{Véddi ascì|Dialétto ormeàsco|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} A paḷ-lodda d'Ulmèa a fa polte d'l gṛüppu Ligure Alpino, a lištessa famia del [[Lengua brigašca|Bṛigošcu]] è d'l [[Dialettu garescìn|Garaššin]]. R'špèttu a Garesce u j'è menu paṛōlle d' derivaziun d' Albenga ch' i veno suštituî da paṛōlle d' influenza bṛigoš-ca è figuna, cịüˊ cōc' paṛōlla scimile dâ vol Burmia è del piemuntese. Tonte paṛōlle j' arivo ascì dal franȝèsè.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe|Colombo| tìtolo=Vocabolario Italiano-Ormeasco Ulmioscu-Italian|ànno=1986|editô=Litografia Fracchia|çitæ=Cengiu|léngoa=LIJ, IT|url=https://dokodoc.com/v-o-c-a-b-o-l-a-r-i-o.html}}</ref> === Assuciaziun Ulmeta === P'l mantignia èl tṛâdiziui lucoa, fṛâ cui a paḷodda ulmiošca, ṛè stô cuštituia l' asuciaziun Ulmeta, ch'a fa  divèlse iniziative cultüṛoa ntl' paise, ulṭe chè muštṛe, dibattiti e iniziâtive edituṛioa, cumme a püblicaziun dâ "A Lav'zoo, u zibaldun ulmiošcu", lun'ch'i s' tṛövo divèlsci tešti è püblicaziui ch'i riguoldo Ulmèa, šcṛicce ‘n ulmiošcu. === Chis̅c̅ina tipica === Tipica d'Ulmèa è d'l' Ota Vol Tonno ṛè a pulenta gionca d' f'lm'ntin, piottu tipicu dâ tṛâdiziun ch'a ven mangiô cun a boggna d' pôri è [[Fungi|buṛai]] sacchi. Otṛu piottu i sun èl lasoggne mittunoi (lasagne di Ormea), i ch' i sun d' pošta fṛašca tajoi a quoddṛi, bütoi a bjia cun èl patate d' Ulmèa, è cundî cun a cṛomma è fulmoggi d'l pōštu. In pōštu a polte i j'an i tultei ch'i sun d'l gṛōsse raviöṛe cine d' "cin" ch' l'è foccịu d' patate è albatte salvojie bjî è cundie cun a boggna d'l pōru. veno pöi cöcci ō ‘nsâ štiva, o fṛicci è ‘nduzî cun u zücco. I s' fan ascì èl fozze: ina špecie d' pan focciu ‘n cà cöcciu ‘nsâ cioštṛa dâ štiva. == Manifeštaziui == * '''Amua…paṛōlle dal cöa''' (cunculsu d' pues̅c̅ia) cun èl bollu ‘n cuštümme al Grand Hotel. * '''[[Calvoa storicu d’Ulmèa|Calvoa stoṛicu d'Ulmèa]]''' manifeštaziun ulmioš-ca ch' a s' tén tücci j' oggni ‘ntl peṛiudu dèl mol-t-s̅c̅dì gṛossu. Ṛê in' antica tṛâdiziun d'l pōštu, fōsci ʒà cumunzô ‘ntû [[X secolo|X seculu]], quon' chè ‘nt Ulmèa j'eṛo l'Ota vol Tonno. * '''Patoci e Mascarei''' * '''Gionu Ulmèa'''  (giallo a Ormea) * '''Mangiomma è Parlomma d'Ulmea''' * '''Sagṛa dâ Lasoggna è dâ Pulenta Saṛacena.''' * '''Ulmèa in unda:''' discèsa ‘ntl' bjioa d'l Bulgu è dî tṛévi, cun i canōtti (èl Bjioa o Biale l'è in scistema anticu d' pulizia d'l Bulgu è dî tṛévi cun l'èua d' Almélla). * '''Mèlcatî d' j' altigioi è d' j antiquoṛi''' p'l züˊ ‘l Bulgu. == Scèndici == {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primu zitadìn|var-partîo=Paltì|var-càrega=Cōria|var-nòtte=Nòte}} {{ComuniAmminPrec|23 avṛìa 1995|13 ȝügniu 1999|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 1999|13 ȝügniu 2004|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(PDS)|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|13 ȝügniu 2004|7 ȝügniu 2009|Massimo Seno|lišta civica|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|7 ȝügniu 2009|25 moȝȝu 2014|Gianfranco Benzo|lišta civica<br />(''Ormea per cambiare davvero'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|25 moȝȝu 2014|27 moȝȝu 2019|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|27 moȝȝu 2019|10 ȝügniu 2024|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrec|10 ȝügniu 2024|''ȝö''|Giorgio Ferraris|lišta civica<br />(''Insieme per Ormea'')|Scèndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} == Vie d' Cumunicaziun == === Strade === Ulmèa ṛ' ê cullegô cun [[Purnasce|Pulnošše]] (‘n [[Pruvincia de Imper̂ia|pṛûvincia d' Inejia]]) velsu sud è Garésce (a nord est) p'l' a Štatoa 28 d'l Cōlle d' Nova, è ṛ' ê culegô cun Otu è Cṛavaina p'l a Pṛûvincioa 216, ch' ṛ atṛavèlsa a Val Pennavaire fin a [[Arbenga|Albenga]]. === Ferruvia === {{Véddi ascì|Ferovîa Ceva-Ormea|Štaziun d' Ulmèa|Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|càngio variànte=Lištessu sciultimenti 'n d'taju}} Ulmèa ṛ'ê culegô con Zevo cun a [[Ferovîa Ceva-Ormea|Ferruvia Zevo - Ulmèa]], ch' ṛ' ê èl coppulinea. A zittà ṛ' ê štô culegô da ṛa ferruvia ntl' [[1893]], cun l'inaugüṛaziun dû tōccu d'n [[Štasiôn ed Trapa|Tṛoppa d' Garèsce]] è Ulmèa; srô fra èl [[2012]] è èl [[2016]], ṛ' ê štô tulna auvèlta cun culse tuṛištiche. Ultre aṛa [[Štaziun d' Ulmèa]] u j' è ascì qualla d' [[Štaziun d'l Eca è d'Nasagò|Eca-Nasagò]], au selvizi d'l dû fṛâziui d'Ulmèa. == Notte == <references /> == Oci prugètti == {{Interprogetto}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Cuneo]] 7wgwkndzrw12yif7evd9jdx4fy39oof Principatu de Mu̍negu 0 9984 270889 265708 2026-06-17T21:23:29Z Raymond Trencavel 20009 270889 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=300 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |+<big><big>'''Principatu de Mu̍negu'''</big></big> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan=2 | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Flag of Monaco.svg |125px]] | align="center" width="140px" | [[File:Coat of Arms of Monaco.svg |125px]] |- | align="center" width="140px" | U pavayu̍n d'u Principatu de Mu̍negu | align="center" width="140px" | U scüu <br />d'u Principatu de Mu̍negu |} |- | align=center colspan=2 | [[Imnu munegascu]] |- | align=center colspan=2 | [[File:Location Monaco Europe.png |300px]] |- |Sistema de guvernu |Munarchia constitüçiunale |- | Principu | [[Albertu segundu]] (6.4.2005) |- | Ministru de Statu | Serge Telle (1.2.2016) |- |Lingue |[[Lengua françèise|Françese]] e [[Lengua monegasca|munegascu]] |- |Capitala |Mu̍negu |- |Superficie |2,02 km2 |- |Pupülaçiun |36 950 ab. |- |Densita̍ |18 292 ab/km2 |}U '''Principatu de Mu̍negu''' (ün [[Lengoa ligure|liguru]]: ''Prinçipato de Mónego'', ün [[Lengoa ocçitann-a|ocçitan]] : ''Principat de Mónegue''; ün [[Lengua françèise|françese]]: ''Principauté de Monaco''; ün [[Léngoa italiànn-a|italian]]: ''Principato di Monaco'') ë ün paise d'[[Euròpa|Europa]]. Mu̍negu e̍ ün Principatu guverna̍u per üna munarchia constitüçiunale cun [[Albertu segundu]] pe̍ cavu de sta̍u. Benche̍ u pri̍ncipu Albertu segundu e̍ ün pri̍ncipu constitüçiunale, elu a̍ ün putere puliticu imensu. A Casa Grima̍udi ha guverna̍u Mu̍negu despœ̍i 1297. A lengua ufiçiala e̍ u françeise, aisci̍ se parla u [[Lengua monegasca|munegascu]], u italian e u anglese. L'''[[Imnu munegascu]]'' (''Hymne monégasque''), o ''Marcia Naçiunale d'i Lealisti'', ë ř'imnu naçiunale d'u Principatu de Mu̍negu. == Etimulugi̍a == Benche̍ l'etimulugia de Mu̍negu nun sice ben cia̍iria, de pare̍ generale cunvegne d'a tira̍ ciütostu da Monoïkos (Monoeci) -Arcule liguru- che da Melkart (Menouha) -Arcule finiçian. == Sto̍ria de Mu̍negu == : ''Articulu principale: [[Stòria de Mùnegu|Sto̍ria de Mu̍negu]]'' === Preistoria === Au Paleuliticu ançien, l'Omu abitava gia̍ Mu̍negu. === Antichita̍ === D'u 1297 [[Rainiè primu|Rainie̍]] e [[Françuà Grimaldi|Françua̍ Grimaldi]] (mascarau ün frate), se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astüçia che per viulença. === Epuca muderna === Mu̍negu deve au principu Antoni primu bona parte d'e soe furtificaçiue. [[Mentun|Menton]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu finta d'u [[1848]]. [[Carlu terçu]] d'u [[1866]] à dau u nome de [[Munte Carlu]] a roca de Spelüghe. Cun u principu [[Rainiè terçu|Rainie̍ terçu]], [[Lista d'i suvrái de Mùnegu|suvran de Mu̍negu]] despœ̍i [[1949]], un Pinçipatu a̍ vistu u territoriu so passa̍ da 157 a 192 etari. == Sistema de guvernu == : ''Articulu principale: [[Pulitica munegasca]] e [[Lista d'i suvrái de Mùnegu]]'' [[File:Logo Gouvernement Princier Monaco.svg|thumb|Logo de guvernu]] [[File:Albert II Monaco (2008).jpg|thumb|upright|left|U pri̍ncipu Alberto segundu de Mu̍negu atüale suvran d'u Principatu.]] Mu̍negu ë üna munarchia constitüçiunale. Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Trabayi püblichi) formu u Cunsiyu de guvernu. U [[Cunsiyu naçiunale]] participa au putere legislativu a Mu̍negu. == Geugrafia == : ''Articulu principale: [[Geugrafia de Mùnegu]]'' * Munte Agè * Munegu pusseda un [[Giardin esoticu de Mùnegu|giardin esoticu]] de primu cartelu. * Portu de Munegu U territori de Mu̍negu fà 2 km². === Urganisaçiun territuriale === [[File:Monaco, administrative divisions - colored (quarters)-lij.svg|thumb|I qatre qartièi tradiçiunali.]] [[File:Monaco, administrative divisions - colored.svg|thumb|I qartièi e setùs aministrativi.]] : ''Articulu principale: [[Qartièi de Mùnegu]]'' Munegu á nœve qartièi e setùs regrupaus en qatre qartièi tradiçiunali. I qartièi tradiçiunali sun: *[[A Cundamina]] *[[Munte Carlu]] *[[Fontevegia]] *[[Mu̍negu]] E i qartièi urdinançai e setùs reservaus sun: {| class="wikitable centre" |- ! colspan="2" rowspan="2" |Südivisiun!! scope="col" colspan="2" |Süperficie |- ! scope="col" |ün m<sup>2</sup> !! scope="col" |ün % |- | [[A Cundamina]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:295843}} || align="right" |14,6% |- | [[Funtanaveya]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:329516}} || align="right" |16,3% |- | [[Larvotu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:217932}} || align="right" |10,8% |- | [[Giardin esoticu (qartiè)|Giardin esoticu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:234865}} || align="right" |11,6% |- | [[Munegu Autu]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:196491}} || align="right" |9,7% |- | [[Muneghëti]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:115196}} || align="right" |5,7% |- | [[Munte Carlu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:436760}} || align="right" |21,5% |- | [[Ravin de Santa Devota]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:23485}} || align="right" |1,2% |- | [[La Rousse (Monaco)|La Rousse]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:176888}} || align="right" |8,7% |- ! colspan="2" | Total | align="right" |{{formatnum:2026976}} || align="right" |100,0% |} [[File:Monaco depuis since 1861.png|center|1000px]] == Cültüra == : ''Articulu principale: [[Cültüra de Mùnegu]]'' [[File:Coat of Arms of Monaco.svg|125px|right|thumb|U scüu, fianchegiau da dui frateli minuri che portu spada, domina a sentença "''Deo Juvante''".]] * Cumitau Naçiunale d’ë Tradiçiue Munegasche: Mantegne u parlà munegascu. * Institütu d Paleuntulugia ümana * [[Palaçi de Múnegu|Palaçi de Mu̍negu]] === Müsei === *[[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]] * [[Müseu uçeanugraficu]] *[[Nœvu müseu naçiunale de Mùnegu]] * Müseu d’u Veyu Mùnegu *[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] === Geije === * [[Geija de Santa Devota]] * [[Catedrala de Munegu]] <gallery mode="packed" heights="170"> Immaggine:Eglise st charles Monaco.jpg|[[Geija de San Carlu de Munte Carlu]]. Immaggine:Eglise ste devote Monaco.jpg|[[Geija de Santa Devota]]. Immaggine:Monaco chapelle palais.JPG|A capela de [[San Gioâne Batista|San Giuane Batista]] Immaggine:Monaco chapelle visitation.JPG|[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun|A capela d'a Visitaçiun]] Immaggine:Monaco chapelle st honore.JPG|A capela de San Nurè Immaggine:Monaco chapelle misericorde.JPG|A capela d'a Misericordia Immaggine:Synagogue Monaco.jpg|A sinagoga. </gallery> === Literatüra munegasca === : ''Articulu principale: [[Literatüra munegasca]]'' * Cherici-Porello, Paulette (1986) ''Mèsccia'' * Cherici-Porello, Paulette (2012) ''Antebrǜn'' === Autui munegaschi === * Paulette Cherici-Porello === Gastrunumia === * [[Barbagiuan‎]] * [[Stocafi‎]] == Religiùn == A religiùn catolica è a religiùn d'u Statu. * [[Santa Devota]], vigiya de Santa Devota == Edücaçiun == [[File:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumbnail|300px|[[Liçeu Albertu primu]] de Mu̍negu]] A Mu̍negu, l'ünsegnamentu püblicu à principiau d'iesse dau ün françese versu [[1860]]. È ubligatori d'andà â scœra da 6 a 16 ani; ma da 3 ani se pò cumençà cun a scœra materna. Ghe sun de scœre pǜbliche sei materne e elementari, ün culege, ün liçè d'ünsegnamentu generle e tecnologicu e ün liçè d'ünsegnamentu prufessiunale. L'ünsegnamentu d'a lenga munegasca è ubligatori ünt'ë scœre elementari da u [[1976]], pœi per i primi dui ani d'u culege da u 1979. == Ecunumia == : ''Articulu principale: [[Ecunumia de Mùnegu]]'' Turismu e indüstria fan vive Mu̍negu. == Sport == : ''Articulu principale: [[Sport ün Munegu]]'' == Feste == {| class=wikitable |+ '''Feste''' ! Data !! Nume !! Remarca |- | 1 de zenà | Primu de l’Anu || |----- | [[27 de zenà]] || Festa de Santa Devota || [[Santa Devota]], Patruna d’u Principatu |----- | Lünesdì sücessivu de Pasca. | Pasca d'u cavagnetu|| |----- | 1 de màgiu || [[Festa d'u Travayu]]|| |----- | Zùveni, 40 jurni dopu Pasca || Ascensiun || |----- | Lünesdì sücessivu a setima dumenega dopu Pasca|| | Pentecosta |----- | Zùveni, 60 jurni dopu Pasca || Corpus Domini|| |----- | 15 austu || A Madona Assunta || |----- | 1 nuvembre | I Santi || Festa d'I Santi |----- | [[19 nuvembre]] || S. Rainiè || Festa Naçiunala |----- | [[8 deçembre]] || Imacülata cunceçiùn || Patruna d’a Catedrala |----- | [[25 deçembre]] || Natale || |} == Vede tamben == * [[Lengua monegasca|Lenga munegasca]] * Uspità de Mùnegu == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vinculi esterni == * [https://web.archive.org/web/20160306165514/http://www.traditions-monaco.com/uploads/calendrier/Calendari-2014.pdf Calendari 2014] * [http://www.traditions-monaco.com/uploads/chronique/Chronique%202013-06-23%20Concours%20Langue%20Monégasque-2.pdf Chronique Monégasque] * [http://www.gouv.mc/ Purtai ufiçiale d'u guvernu munegascu] * [http://www.conseil-national.mc/ Purtai ufiçiale d'u Cunsiyu naçiunale] * [https://web.archive.org/web/20070505071139/http://www.monaco-mairie.mc/ Purtai ufiçiale d'a Meria] * [http://www.visitmonaco.com/fr Purtai ufiçiale d'u turismu] {{Principatu de Mu̍negu}} {{Fraçiu̍e de Mu̍negu}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Stati de l'Euròpa}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu| ]] 560cwx2lbnvg9auyk8vwzv9sebzrjpj 270890 270889 2026-06-17T21:24:22Z Raymond Trencavel 20009 270890 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=300 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |+<big><big>'''Principatu de Mu̍negu'''</big></big> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan=2 | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Flag of Monaco.svg |125px]] | align="center" width="140px" | [[File:Coat of Arms of Monaco.svg |125px]] |- | align="center" width="140px" | U pavayu̍n d'u Principatu de Mu̍negu | align="center" width="140px" | U scüu <br />d'u Principatu de Mu̍negu |} |- | align=center colspan=2 | [[Imnu munegascu]] |- | align=center colspan=2 | [[File:Location Monaco Europe.png |300px]] |- |Sistema de guvernu |Munarchia constitüçiunale |- | Principu | [[Albertu segundu]] (6.4.2005) |- | Ministru de Statu | Serge Telle (1.2.2016) |- |Lingue |[[Lengua françèise|Françese]] e [[Lengua monegasca|munegascu]] |- |Capitala |Mu̍negu |- |Superficie |2,02 km2 |- |Pupülaçiun |36 950 ab. |- |Densita̍ |18 292 ab/km2 |}U '''Principatu de Mu̍negu''' (ün [[Lengoa ligure|liguru]]: ''Prinçipato de Mónego''; ün [[Lengoa ocçitann-a|ocçitan]] : ''Principat de Mónegue''; ün [[Lengua françèise|françese]]: ''Principauté de Monaco''; ün [[Léngoa italiànn-a|italian]]: ''Principato di Monaco'') ë ün paise d'[[Euròpa|Europa]]. Mu̍negu e̍ ün Principatu guverna̍u per üna munarchia constitüçiunale cun [[Albertu segundu]] pe̍ cavu de sta̍u. Benche̍ u pri̍ncipu Albertu segundu e̍ ün pri̍ncipu constitüçiunale, elu a̍ ün putere puliticu imensu. A Casa Grima̍udi ha guverna̍u Mu̍negu despœ̍i 1297. A lengua ufiçiala e̍ u françeise, aisci̍ se parla u [[Lengua monegasca|munegascu]], u italian e u anglese. L'''[[Imnu munegascu]]'' (''Hymne monégasque''), o ''Marcia Naçiunale d'i Lealisti'', ë ř'imnu naçiunale d'u Principatu de Mu̍negu. == Etimulugi̍a == Benche̍ l'etimulugia de Mu̍negu nun sice ben cia̍iria, de pare̍ generale cunvegne d'a tira̍ ciütostu da Monoïkos (Monoeci) -Arcule liguru- che da Melkart (Menouha) -Arcule finiçian. == Sto̍ria de Mu̍negu == : ''Articulu principale: [[Stòria de Mùnegu|Sto̍ria de Mu̍negu]]'' === Preistoria === Au Paleuliticu ançien, l'Omu abitava gia̍ Mu̍negu. === Antichita̍ === D'u 1297 [[Rainiè primu|Rainie̍]] e [[Françuà Grimaldi|Françua̍ Grimaldi]] (mascarau ün frate), se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astüçia che per viulença. === Epuca muderna === Mu̍negu deve au principu Antoni primu bona parte d'e soe furtificaçiue. [[Mentun|Menton]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu finta d'u [[1848]]. [[Carlu terçu]] d'u [[1866]] à dau u nome de [[Munte Carlu]] a roca de Spelüghe. Cun u principu [[Rainiè terçu|Rainie̍ terçu]], [[Lista d'i suvrái de Mùnegu|suvran de Mu̍negu]] despœ̍i [[1949]], un Pinçipatu a̍ vistu u territoriu so passa̍ da 157 a 192 etari. == Sistema de guvernu == : ''Articulu principale: [[Pulitica munegasca]] e [[Lista d'i suvrái de Mùnegu]]'' [[File:Logo Gouvernement Princier Monaco.svg|thumb|Logo de guvernu]] [[File:Albert II Monaco (2008).jpg|thumb|upright|left|U pri̍ncipu Alberto segundu de Mu̍negu atüale suvran d'u Principatu.]] Mu̍negu ë üna munarchia constitüçiunale. Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Trabayi püblichi) formu u Cunsiyu de guvernu. U [[Cunsiyu naçiunale]] participa au putere legislativu a Mu̍negu. == Geugrafia == : ''Articulu principale: [[Geugrafia de Mùnegu]]'' * Munte Agè * Munegu pusseda un [[Giardin esoticu de Mùnegu|giardin esoticu]] de primu cartelu. * Portu de Munegu U territori de Mu̍negu fà 2 km². === Urganisaçiun territuriale === [[File:Monaco, administrative divisions - colored (quarters)-lij.svg|thumb|I qatre qartièi tradiçiunali.]] [[File:Monaco, administrative divisions - colored.svg|thumb|I qartièi e setùs aministrativi.]] : ''Articulu principale: [[Qartièi de Mùnegu]]'' Munegu á nœve qartièi e setùs regrupaus en qatre qartièi tradiçiunali. I qartièi tradiçiunali sun: *[[A Cundamina]] *[[Munte Carlu]] *[[Fontevegia]] *[[Mu̍negu]] E i qartièi urdinançai e setùs reservaus sun: {| class="wikitable centre" |- ! colspan="2" rowspan="2" |Südivisiun!! scope="col" colspan="2" |Süperficie |- ! scope="col" |ün m<sup>2</sup> !! scope="col" |ün % |- | [[A Cundamina]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:295843}} || align="right" |14,6% |- | [[Funtanaveya]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:329516}} || align="right" |16,3% |- | [[Larvotu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:217932}} || align="right" |10,8% |- | [[Giardin esoticu (qartiè)|Giardin esoticu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:234865}} || align="right" |11,6% |- | [[Munegu Autu]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:196491}} || align="right" |9,7% |- | [[Muneghëti]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:115196}} || align="right" |5,7% |- | [[Munte Carlu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:436760}} || align="right" |21,5% |- | [[Ravin de Santa Devota]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:23485}} || align="right" |1,2% |- | [[La Rousse (Monaco)|La Rousse]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:176888}} || align="right" |8,7% |- ! colspan="2" | Total | align="right" |{{formatnum:2026976}} || align="right" |100,0% |} [[File:Monaco depuis since 1861.png|center|1000px]] == Cültüra == : ''Articulu principale: [[Cültüra de Mùnegu]]'' [[File:Coat of Arms of Monaco.svg|125px|right|thumb|U scüu, fianchegiau da dui frateli minuri che portu spada, domina a sentença "''Deo Juvante''".]] * Cumitau Naçiunale d’ë Tradiçiue Munegasche: Mantegne u parlà munegascu. * Institütu d Paleuntulugia ümana * [[Palaçi de Múnegu|Palaçi de Mu̍negu]] === Müsei === *[[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]] * [[Müseu uçeanugraficu]] *[[Nœvu müseu naçiunale de Mùnegu]] * Müseu d’u Veyu Mùnegu *[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] === Geije === * [[Geija de Santa Devota]] * [[Catedrala de Munegu]] <gallery mode="packed" heights="170"> Immaggine:Eglise st charles Monaco.jpg|[[Geija de San Carlu de Munte Carlu]]. Immaggine:Eglise ste devote Monaco.jpg|[[Geija de Santa Devota]]. Immaggine:Monaco chapelle palais.JPG|A capela de [[San Gioâne Batista|San Giuane Batista]] Immaggine:Monaco chapelle visitation.JPG|[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun|A capela d'a Visitaçiun]] Immaggine:Monaco chapelle st honore.JPG|A capela de San Nurè Immaggine:Monaco chapelle misericorde.JPG|A capela d'a Misericordia Immaggine:Synagogue Monaco.jpg|A sinagoga. </gallery> === Literatüra munegasca === : ''Articulu principale: [[Literatüra munegasca]]'' * Cherici-Porello, Paulette (1986) ''Mèsccia'' * Cherici-Porello, Paulette (2012) ''Antebrǜn'' === Autui munegaschi === * Paulette Cherici-Porello === Gastrunumia === * [[Barbagiuan‎]] * [[Stocafi‎]] == Religiùn == A religiùn catolica è a religiùn d'u Statu. * [[Santa Devota]], vigiya de Santa Devota == Edücaçiun == [[File:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumbnail|300px|[[Liçeu Albertu primu]] de Mu̍negu]] A Mu̍negu, l'ünsegnamentu püblicu à principiau d'iesse dau ün françese versu [[1860]]. È ubligatori d'andà â scœra da 6 a 16 ani; ma da 3 ani se pò cumençà cun a scœra materna. Ghe sun de scœre pǜbliche sei materne e elementari, ün culege, ün liçè d'ünsegnamentu generle e tecnologicu e ün liçè d'ünsegnamentu prufessiunale. L'ünsegnamentu d'a lenga munegasca è ubligatori ünt'ë scœre elementari da u [[1976]], pœi per i primi dui ani d'u culege da u 1979. == Ecunumia == : ''Articulu principale: [[Ecunumia de Mùnegu]]'' Turismu e indüstria fan vive Mu̍negu. == Sport == : ''Articulu principale: [[Sport ün Munegu]]'' == Feste == {| class=wikitable |+ '''Feste''' ! Data !! Nume !! Remarca |- | 1 de zenà | Primu de l’Anu || |----- | [[27 de zenà]] || Festa de Santa Devota || [[Santa Devota]], Patruna d’u Principatu |----- | Lünesdì sücessivu de Pasca. | Pasca d'u cavagnetu|| |----- | 1 de màgiu || [[Festa d'u Travayu]]|| |----- | Zùveni, 40 jurni dopu Pasca || Ascensiun || |----- | Lünesdì sücessivu a setima dumenega dopu Pasca|| | Pentecosta |----- | Zùveni, 60 jurni dopu Pasca || Corpus Domini|| |----- | 15 austu || A Madona Assunta || |----- | 1 nuvembre | I Santi || Festa d'I Santi |----- | [[19 nuvembre]] || S. Rainiè || Festa Naçiunala |----- | [[8 deçembre]] || Imacülata cunceçiùn || Patruna d’a Catedrala |----- | [[25 deçembre]] || Natale || |} == Vede tamben == * [[Lengua monegasca|Lenga munegasca]] * Uspità de Mùnegu == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vinculi esterni == * [https://web.archive.org/web/20160306165514/http://www.traditions-monaco.com/uploads/calendrier/Calendari-2014.pdf Calendari 2014] * [http://www.traditions-monaco.com/uploads/chronique/Chronique%202013-06-23%20Concours%20Langue%20Monégasque-2.pdf Chronique Monégasque] * [http://www.gouv.mc/ Purtai ufiçiale d'u guvernu munegascu] * [http://www.conseil-national.mc/ Purtai ufiçiale d'u Cunsiyu naçiunale] * [https://web.archive.org/web/20070505071139/http://www.monaco-mairie.mc/ Purtai ufiçiale d'a Meria] * [http://www.visitmonaco.com/fr Purtai ufiçiale d'u turismu] {{Principatu de Mu̍negu}} {{Fraçiu̍e de Mu̍negu}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Stati de l'Euròpa}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu| ]] lv0j8ai5sbtsezvm00hbdmr7fcpg7wu 270891 270890 2026-06-17T22:32:34Z N.Longo 12052 mc 270891 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=300 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |+<big><big>'''Principatu de Mu̍negu'''</big></big> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan=2 | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Flag of Monaco.svg |125px]] | align="center" width="140px" | [[File:Coat of Arms of Monaco.svg |125px]] |- | align="center" width="140px" | U pavayu̍n d'u Principatu de Mu̍negu | align="center" width="140px" | U scüu<br />d'u Principatu de Mu̍negu |} |- | align=center colspan=2 | [[Imnu munegascu]] |- | align=center colspan=2 | [[File:Location Monaco Europe.png |300px]] |- |Sistema de guvernu |Munarchia constitüçiunale |- | Principu | [[Albertu segundu]] (6.4.2005) |- | Ministru de Statu | Serge Telle (1.2.2016) |- |Lingue |[[Lengua françèise|Françese]] e [[Lengua monegasca|munegascu]] |- |Capitala |Mu̍negu |- |Superficie |2,02 km2 |- |Pupülaçiun |36 950 ab. |- |Densita̍ |18 292 ab/km2 |}U '''Principatu de Mu̍negu''' (ün [[Lengoa zeneize|genuese]]: ''Prinçipato de Mónego''; ün [[Lengoa ocçitann-a|usitan]]: ''Principat de Mónegue''; ün [[Lengua françèise|françese]]: ''Principauté de Monaco''; ün [[Léngoa italiànn-a|italian]]: ''Principato di Monaco'') ë ün paise d'[[Euròpa|Europa]]. Mu̍negu e̍ ün Principatu guverna̍u per üna munarchia constitüçiunale cun [[Albertu segundu]] pe̍ cavu de sta̍u. Benche̍ u pri̍ncipu Albertu segundu e̍ ün pri̍ncipu constitüçiunale, elu a̍ ün putere puliticu imensu. A Casa Grima̍udi ha guverna̍u Mu̍negu despœ̍i 1297. A lengua ufiçiala e̍ u françeise, aisci̍ se parla u [[Lengua monegasca|munegascu]], u italian e u anglese. L'''[[Imnu munegascu]]'' (''Hymne monégasque''), o ''Marcia Naçiunale d'i Lealisti'', ë ř'imnu naçiunale d'u Principatu de Mu̍negu. == Etimulugi̍a == Benche̍ l'etimulugia de Mu̍negu nun sice ben cia̍iria, de pare̍ generale cunvegne d'a tira̍ ciütostu da Monoïkos (Monoeci) -Arcule liguru- che da Melkart (Menouha) -Arcule finiçian. == Sto̍ria de Mu̍negu == : ''Articulu principale: [[Stòria de Mùnegu|Sto̍ria de Mu̍negu]]'' === Preistoria === Au Paleuliticu ançien, l'Omu abitava gia̍ Mu̍negu. === Antichita̍ === D'u 1297 [[Rainiè primu|Rainie̍]] e [[Françuà Grimaldi|Françua̍ Grimaldi]] (mascarau ün frate), se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astüçia che per viulença. === Epuca muderna === Mu̍negu deve au principu Antoni primu bona parte d'e soe furtificaçiue. [[Mentun|Menton]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu finta d'u [[1848]]. [[Carlu terçu]] d'u [[1866]] à dau u nome de [[Munte Carlu]] a roca de Spelüghe. Cun u principu [[Rainiè terçu|Rainie̍ terçu]], [[Lista d'i suvrái de Mùnegu|suvran de Mu̍negu]] despœ̍i [[1949]], un Pinçipatu a̍ vistu u territoriu so passa̍ da 157 a 192 etari. == Sistema de guvernu == : ''Articulu principale: [[Pulitica munegasca]] e [[Lista d'i suvrái de Mùnegu]]'' [[File:Logo Gouvernement Princier Monaco.svg|thumb|Logo de guvernu]] [[File:Albert II Monaco (2008).jpg|thumb|upright|left|U pri̍ncipu Alberto segundu de Mu̍negu atüale suvran d'u Principatu.]] Mu̍negu ë üna munarchia constitüçiunale. Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Trabayi püblichi) formu u Cunsiyu de guvernu. U [[Cunsiyu naçiunale]] participa au putere legislativu a Mu̍negu. == Geugrafia == : ''Articulu principale: [[Geugrafia de Mùnegu]]'' * Munte Agè * Munegu pusseda un [[Giardin esoticu de Mùnegu|giardin esoticu]] de primu cartelu. * Portu de Munegu U territori de Mu̍negu fà 2 km². === Urganisaçiun territuriale === [[File:Monaco, administrative divisions - colored (quarters)-lij.svg|thumb|I qatre qartièi tradiçiunali.]] [[File:Monaco, administrative divisions - colored.svg|thumb|I qartièi e setùs aministrativi.]] : ''Articulu principale: [[Qartièi de Mùnegu]]'' Munegu á nœve qartièi e setùs regrupaus en qatre qartièi tradiçiunali. I qartièi tradiçiunali sun: *[[A Cundamina]] *[[Munte Carlu]] *[[Fontevegia]] *[[Mu̍negu]] E i qartièi urdinançai e setùs reservaus sun: {| class="wikitable centre" |- ! colspan="2" rowspan="2" |Südivisiun!! scope="col" colspan="2" |Süperficie |- ! scope="col" |ün m<sup>2</sup> !! scope="col" |ün % |- | [[A Cundamina]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:295843}} || align="right" |14,6% |- | [[Funtanaveya]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:329516}} || align="right" |16,3% |- | [[Larvotu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:217932}} || align="right" |10,8% |- | [[Giardin esoticu (qartiè)|Giardin esoticu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:234865}} || align="right" |11,6% |- | [[Munegu Autu]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:196491}} || align="right" |9,7% |- | [[Muneghëti]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:115196}} || align="right" |5,7% |- | [[Munte Carlu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:436760}} || align="right" |21,5% |- | [[Ravin de Santa Devota]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:23485}} || align="right" |1,2% |- | [[La Rousse (Monaco)|La Rousse]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:176888}} || align="right" |8,7% |- ! colspan="2" | Total | align="right" |{{formatnum:2026976}} || align="right" |100,0% |} [[File:Monaco depuis since 1861.png|center|1000px]] == Cültüra == : ''Articulu principale: [[Cültüra de Mùnegu]]'' [[File:Coat of Arms of Monaco.svg|125px|right|thumb|U scüu, fianchegiau da dui frateli minuri che portu spada, domina a sentença "''Deo Juvante''".]] * Cumitau Naçiunale d’ë Tradiçiue Munegasche: Mantegne u parlà munegascu. * Institütu d Paleuntulugia ümana * [[Palaçi de Múnegu|Palaçi de Mu̍negu]] === Müsei === *[[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]] * [[Müseu uçeanugraficu]] *[[Nœvu müseu naçiunale de Mùnegu]] * Müseu d’u Veyu Mùnegu *[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] === Geije === * [[Geija de Santa Devota]] * [[Catedrala de Munegu]] <gallery mode="packed" heights="170"> Immaggine:Eglise st charles Monaco.jpg|[[Geija de San Carlu de Munte Carlu]]. Immaggine:Eglise ste devote Monaco.jpg|[[Geija de Santa Devota]]. Immaggine:Monaco chapelle palais.JPG|A capela de [[San Gioâne Batista|San Giuane Batista]] Immaggine:Monaco chapelle visitation.JPG|[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun|A capela d'a Visitaçiun]] Immaggine:Monaco chapelle st honore.JPG|A capela de San Nurè Immaggine:Monaco chapelle misericorde.JPG|A capela d'a Misericordia Immaggine:Synagogue Monaco.jpg|A sinagoga. </gallery> === Literatüra munegasca === : ''Articulu principale: [[Literatüra munegasca]]'' * Cherici-Porello, Paulette (1986) ''Mèsccia'' * Cherici-Porello, Paulette (2012) ''Antebrǜn'' === Autui munegaschi === * Paulette Cherici-Porello === Gastrunumia === * [[Barbagiuan‎]] * [[Stocafi‎]] == Religiùn == A religiùn catolica è a religiùn d'u Statu. * [[Santa Devota]], vigiya de Santa Devota == Edücaçiun == [[File:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumbnail|300px|[[Liçeu Albertu primu]] de Mu̍negu]] A Mu̍negu, l'ünsegnamentu püblicu à principiau d'iesse dau ün françese versu [[1860]]. È ubligatori d'andà â scœra da 6 a 16 ani; ma da 3 ani se pò cumençà cun a scœra materna. Ghe sun de scœre pǜbliche sei materne e elementari, ün culege, ün liçè d'ünsegnamentu generle e tecnologicu e ün liçè d'ünsegnamentu prufessiunale. L'ünsegnamentu d'a lenga munegasca è ubligatori ünt'ë scœre elementari da u [[1976]], pœi per i primi dui ani d'u culege da u 1979. == Ecunumia == : ''Articulu principale: [[Ecunumia de Mùnegu]]'' Turismu e indüstria fan vive Mu̍negu. == Sport == : ''Articulu principale: [[Sport ün Munegu]]'' == Feste == {| class=wikitable |+ '''Feste''' ! Data !! Nume !! Remarca |- | 1 de zenà | Primu de l’Anu || |----- | [[27 de zenà]] || Festa de Santa Devota || [[Santa Devota]], Patruna d’u Principatu |----- | Lünesdì sücessivu de Pasca. | Pasca d'u cavagnetu|| |----- | 1 de màgiu || [[Festa d'u Travayu]]|| |----- | Zùveni, 40 jurni dopu Pasca || Ascensiun || |----- | Lünesdì sücessivu a setima dumenega dopu Pasca|| | Pentecosta |----- | Zùveni, 60 jurni dopu Pasca || Corpus Domini|| |----- | 15 austu || A Madona Assunta || |----- | 1 nuvembre | I Santi || Festa d'I Santi |----- | [[19 nuvembre]] || S. Rainiè || Festa Naçiunala |----- | [[8 deçembre]] || Imacülata cunceçiùn || Patruna d’a Catedrala |----- | [[25 deçembre]] || Natale || |} == Note == <references /> == Vede tamben == * [[Lengua monegasca|Lenga munegasca]] * Uspità de Mùnegu == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vinculi esterni == * [https://web.archive.org/web/20160306165514/http://www.traditions-monaco.com/uploads/calendrier/Calendari-2014.pdf Calendari 2014] * [http://www.traditions-monaco.com/uploads/chronique/Chronique%202013-06-23%20Concours%20Langue%20Monégasque-2.pdf Chronique Monégasque] * [http://www.gouv.mc/ Purtai ufiçiale d'u guvernu munegascu] * [http://www.conseil-national.mc/ Purtai ufiçiale d'u Cunsiyu naçiunale] * [https://web.archive.org/web/20070505071139/http://www.monaco-mairie.mc/ Purtai ufiçiale d'a Meria] * [http://www.visitmonaco.com/fr Purtai ufiçiale d'u turismu] {{Principatu de Mu̍negu}} {{Fraçiu̍e de Mu̍negu}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Stati de l'Euròpa}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu| ]] i3pjmm2avqy0x8x6dez2517lj2ovn66 270893 270891 2026-06-17T22:50:41Z N.Longo 12052 furmataçiun 270893 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {| border=1 align=right cellpadding=4 cellspacing=0 width=300 style="margin: 0 0 1em 1em; background: #f9f9f9; border: 1px #aaaaaa solid; border-collapse: collapse; font-size: 95%;" |+<big><big>'''Principatu de Mu̍negu'''</big></big> |- | style="background:#efefef;" align="center" colspan=2 | {| border="0" cellpadding="2" cellspacing="0" |- | align="center" width="140px" | [[File:Flag of Monaco.svg |125px]] | align="center" width="140px" | [[File:Coat of Arms of Monaco.svg |125px]] |- | align="center" width="140px" | U pavayu̍n d'u Principatu de Mu̍negu | align="center" width="140px" | U scüu<br />d'u Principatu de Mu̍negu |} |- | align=center colspan=2 | [[Imnu munegascu]] |- | align=center colspan=2 | [[File:Location Monaco Europe.png|300px]] |- |Sistema de guvernu |Munarchia constitüçiunale |- | Principu | [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albertu segundu]] (6.4.2005) |- | Ministru de Statu | Christophe Mirmand (21.5.2025) |- |Lingue |[[Lengua françéise|Françese]] e [[Lengua monegasca|munegascu]] |- |Capitala |[[Mu̍negu-A̍utu|Mu̍negu]] |- |Superficie |2,02&nbsp;km<sup>2</sup> |- |Pupülaçiun |36.950&nbsp;ab. |- |Densita̍ |18.292&nbsp;ab/km2 |} U '''Principatu de Mu̍negu'''<ref>''Prinçipato de Mónego'' ün [[Lengoa zeneize|genuese]], ''Principat de Mónegue'' ün [[Lengoa ocçitann-a|usitan]], ''Principato di Monaco'' ün [[Léngoa italiànn-a|italian]]</ref> (''Principauté de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë ün paise d'[[Euròpa|Europa]]. Mu̍negu e̍ ün Principatu guverna̍u per üna munarchia constitüçiunale cun [[Albertu Segundu de Mu̍negu|Albertu segundu]] pe̍ cavu de sta̍u. Benche̍ u pri̍ncipu Albertu segundu e̍ ün pri̍ncipu constitüçiunale, elu a̍ ün putere puliticu imensu. A Casa Grima̍udi ha guverna̍u Mu̍negu despœ̍i 1297. A lengua ufiçiala e̍ u françeise, aisci̍ se parla u [[Lengua monegasca|munegascu]], u [[Léngoa italiànn-a|italian]] e u [[Lèngoa ingleise|anglese]]. L'''[[Imnu munegascu]]'' (''Hymne monégasque''), o ''Marcia Naçiunale d'i Lealisti'', ë ř'imnu naçiunale d'u Principatu de Mu̍negu. == Etimulugi̍a == Benche̍ l'etimulugia de Mu̍negu nun sice ben cia̍iria, de pare̍ generale cunvegne d'a tira̍ ciütostu da Monoïkos (Monoeci) -Arcule liguru- che da Melkart (Menouha) -Arcule finiçian. == Sto̍ria de Mu̍negu == {{Véddi ascì|Stòria de Mùnegu|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}} === Preistoria === Au Paleuliticu ançien, l'Omu abitava gia̍ Mu̍negu. === Antichita̍ === D'u 1297 [[Rainie̍ Primu de Mu̍negu|Rainie̍]] e [[Françua̍ Primu de Mu̍negu|Françua̍ Grimaldi]] (mascarau ün frate), se sun ümpadrunii d'a furtessa de Mu̍negu ciü per astüçia che per viulença. === Epuca muderna === Mu̍negu deve au principu Antoni primu bona parte d'e soe furtificaçiue. [[Mentun]] e [[Rocabrüna]] an fau parte d'u Principatu de Mu̍negu finta d'u [[1848]]. [[Carlu Terçu de Mu̍negu|Carlu terçu]] d'u [[1866]] à dau u nome de [[Munte Carlu]] a roca de Spelüghe. Cun u principu [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Rainie̍ terçu]], [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|suvran de Mu̍negu]] despœ̍i [[1949]], un Pinçipatu a̍ vistu u territoriu so passa̍ da 157 a 192 etari. == Sistema de guvernu == [[File:Logo Gouvernement Princier Monaco.svg|thumb|Logo de guvernu]] [[File:Albert II Monaco (2008).jpg|thumb|upright|left|U pri̍ncipu Alberto segundu de Mu̍negu atüale suvran d'u Principatu.]] {{Véddi ascì|Pulitica munegasca|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}} Mu̍negu ë üna munarchia constitüçiunale. Ün ministru de Statu e trei cunseyei (Internu, Finançe, Trabayi püblichi) formu u Cunsiyu de guvernu. U [[Cunsiyu naçiunale]] participa au putere legislativu a Mu̍negu. == Geugrafia == * Munte Agè * Munegu pusseda un [[Giardi̍n eso̍ticu de Mu̍negu|giardin esoticu]] de primu cartelu. * Portu de Munegu U territori de Mu̍negu fà 2 km². === Urganisaçiun territuriale === [[File:Monaco, administrative divisions - colored (quarters)-lij.svg|thumb|I qatre qartièi tradiçiunali.]] [[File:Monaco, administrative divisions - colored.svg|thumb|I qartièi e setùi aministrativi.]] {{Véddi ascì|Qartiei de Mu̍negu|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}} Munegu á nœve qartièi e setùi regrupaus en qatre qartièi tradiçiunali. I qartièi tradiçiunali sun: * [[A Cundamina]] * [[Munte Carlu]] * [[Fontevegia]] * [[Mu̍negu-A̍utu|Mu̍negu]] E i qartièi urdinançai e setùs reservaus sun: {| class="wikitable centre" |- ! colspan="2" rowspan="2" |Südivisiun!! scope="col" colspan="2" |Süperficie |- ! scope="col" |ün m<sup>2</sup> !! scope="col" |ün % |- | [[A Cundamina]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:295843}} || align="right" |14,6% |- | [[Funtanaveya]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:329516}} || align="right" |16,3% |- | [[Larvotu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:217932}} || align="right" |10,8% |- | [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardin esoticu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:234865}} || align="right" |11,6% |- | [[Munegu Autu]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:196491}} || align="right" |9,7% |- | [[Muneghëti]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:115196}} || align="right" |5,7% |- | [[Munte Carlu]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:436760}} || align="right" |21,5% |- | [[Ravin de Santa Devota]] || Setù reservau | align="right" |{{formatnum:23485}} || align="right" |1,2% |- | [[La Rousse (Monaco)|La Rousse]] || Qartiè urdinançau | align="right" |{{formatnum:176888}} || align="right" |8,7% |- ! colspan="2" | Total | align="right" |{{formatnum:2026976}} || align="right" |100,0% |} [[File:Monaco depuis since 1861.png|center]] == Cültüra == [[File:Coat of Arms of Monaco.svg|125px|right|thumb|U scüu, fianchegiau da dui frateli minuri che portu spada, domina a sentença "''Deo Juvante''".]] * Cumitau Naçiunale d’ë Tradiçiue Munegasche: Mantegne u parlà munegascu. * Institütu d Paleuntulugia ümana * [[Palaçi Principescu]] === Müsei === * [[Müseu d'Antrupulugia preisto̍rica]] * [[Müseu Uçeanugràficu de Mùnegu]] * [[Nœvu müseu naçiunale de Mu̍negu]] * Müseu d’u Veyu Mùnegu * [[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun]] === Geije === * [[Geija de Santa Devota]] * [[Catedrala de Mu̍negu]] <gallery mode="packed" heights="170"> Immaggine:Eglise st charles Monaco.jpg|[[Geija de San Carlu de Munte Carlu]] Immaggine:Eglise ste devote Monaco.jpg|[[Geija de Santa Devota]] Immaggine:Monaco chapelle palais.JPG|A capela de San Giuane Batista Immaggine:Monaco chapelle visitation.JPG|[[Müseu d'a capela d'a Visitaçiun|A capela d'a Visitaçiun]] Immaggine:Monaco chapelle st honore.JPG|A capela de San Nurè Immaggine:Monaco chapelle misericorde.JPG|A capela d'a Misericordia Immaggine:Synagogue Monaco.jpg|A sinagoga. </gallery> === Literatüra munegasca === * Cherici-Porello, Paulette (1986) ''Mèsccia'' * Cherici-Porello, Paulette (2012) ''Antebrǜn'' === Autui munegaschi === * Paulette Cherici-Porello === Gastrunumia === * [[Barbagiuan‎]] * [[Stocafi‎]] == Religiùn == A religiùn catolica è a religiùn d'u Statu. * [[Santa Devota]], vigiya de Santa Devota == Edücaçiun == [[File:Le Lycée Albert 1er de Monaco.jpg|thumbnail|[[Liçeu Albertu primu]] de Mu̍negu]] A Mu̍negu, l'ünsegnamentu püblicu à principiau d'iesse dau ün françese versu [[1860]]. È ubligatori d'andà â scœra da 6 a 16 ani; ma da 3 ani se pò cumençà cun a scœra materna. Ghe sun de scœre pǜbliche sei materne e elementari, ün culege, ün liçè d'ünsegnamentu generle e tecnologicu e ün liçè d'ünsegnamentu prufessiunale. L'ünsegnamentu d'a lenga munegasca è ubligatori ünt'ë scœre elementari da u [[1976]], pœi per i primi dui ani d'u culege da u 1979. == Ecunumia == Turismu e indüstria fan vive Mu̍negu. == Sport == {{Véddi ascì|Sport ün Mùnegu|càngio variànte=U meme sügetu int'u detayu}} == Feste == {| class=wikitable |+ '''Feste''' ! Data !! Nume !! Remarca |- | 1 de zenà | Primu de l’Anu || |----- | [[27 de zenà]] || Festa de Santa Devota || [[Santa Devota]], Patruna d’u Principatu |----- | Lünesdì sücessivu de Pasca. | Pasca d'u cavagnetu|| |----- | 1 de màgiu || [[Festa d'u Travayu]]|| |----- | Zùveni, 40 jurni dopu Pasca || Ascensiun || |----- | Lünesdì sücessivu a setima dumenega dopu Pasca|| | Pentecosta |----- | Zùveni, 60 jurni dopu Pasca || Corpus Domini|| |----- | 15 austu || A Madona Assunta || |----- | 1 nuvembre | I Santi || Festa d'I Santi |----- | [[19 nuvembre]] || S. Rainiè || Festa Naçiunala |----- | [[8 deçembre]] || Imacülata cunceçiùn || Patruna d’a Catedrala |----- | [[25 deçembre]] || Natale || |} == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vinculi esterni == * [https://web.archive.org/web/20160306165514/http://www.traditions-monaco.com/uploads/calendrier/Calendari-2014.pdf Calendari 2014] * [http://www.traditions-monaco.com/uploads/chronique/Chronique%202013-06-23%20Concours%20Langue%20Monégasque-2.pdf Chronique Monégasque] * [http://www.gouv.mc/ Purtai ufiçiale d'u guvernu munegascu] * [http://www.conseil-national.mc/ Purtai ufiçiale d'u Cunsiyu naçiunale] * [https://web.archive.org/web/20070505071139/http://www.monaco-mairie.mc/ Purtai ufiçiale d'a Meria] * [http://www.visitmonaco.com/fr Purtai ufiçiale d'u turismu] {{Principatu de Mu̍negu}} {{Fraçiu̍e de Mu̍negu}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Stati de l'Euròpa}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu| ]] fv4atti9e6655fimp99758gqcx95nf6 Burghetu Burbaia 0 13752 270878 270521 2026-06-17T13:32:25Z Luensu1959 1211 /* Vuze culeghè */ A gh'ò misso 'òtru link ch'u s'vega pü bain 270878 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante da Val Burbaia}} {{Wikipedia parlâ|Burghetu Burbaia.ogg|182678|23-09-2020|Franco Pavese, Burghetu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Ei Burghetu |Tipo=[[comùn|cumüne]] |Panorama = Borghetto panoramic view.jpg |Didascalia = <div align="center">Ei paîze dei Burghètu inta Val Burbàia vistu da l'òtu (ciàintru stóricu)</div> |Bandiera = |Voce bandiera = |Stemma = |Voce stemma = |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemonte |Divisione amm grado 2 = Lisandria |Amministratore locale = Domenico Franco Angelo Saporito |Partito = lista civica "Insieme per il comune di Borghetto" |Data elezione = 9-6-2024 |Data rielezione = |Mandato = |Data istituzione = |Abitanti = 1905 |Note abitanti = [http://demo.istat.it/bilmens/index.php?anno=2024&lingua=ita Dato Istat] - Pupulascion rezidainte ai 31 id mazzu 2024. |Aggiornamento abitanti = 31-5-2024 |Sottodivisioni = [[Casté]], [[Serài]], [[Suràigu]], [[Iüvé]], [[Munesté]], [[Munteggiu]], [[Persi]], [[Rivarussa]], San Martìn, [[Surli]], [[Ture]] |Divisioni confinanti = |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2704 |Nome abitanti = |Patrono = |Festivo = |PIL = |PIL procapite = |Mappa = Map of comune of Borghetto di Borbera (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisción dei cumüne dei Burghetu inta mappa da pruvéincia 'd Lisandria |Sito = http://www.comune.borghettodiborbera.al.it/ }} == Geugrafîa == Ei '''Burghetu''', pü antigamainte ''Buighetu'' (''Burghet Burbaja'' in [[Léngoa piemontéize|piemuntaize]], u ''Burghetu'' in [[lengoa ligure|lìgure]]) l'è in cumüne italiàn inta [[Provinsa de Lisciandria|pruvéincia 'd Lisandria]], in [[Piemonte|Piemónte]], e u s' trêuva a-i prinçipiu da [[Val Borbêa|Val Burbàia]]. Ei Burghètu l'é 'n cumüne ch'u gh'ò i seguainti frasción: [[Casté]], Serài, Suràigu, [[Iüvé]], [[Munesté]], [[Munteggiu]], [[Persi]], [[Rivarussa]], San Martìn, [[Surli]] e [[Ture]]. == Stória == Ei vègiu nume dei Burghètu u se scuntra pe a prima vóta inte 'n docümaintu dei [[1319]], i l' ciamaiva ''Burgum de Aymerixiis'' o ''Burgus Aymericorum''.<ref>Tacchella, Lorenzo: “Borghetto Borbera nella storia dei vescovi-conti di Tortona”. Biblioteca dell’Accademia Olubrense, Genova, 1996</ref> Burghètu l'è na paróla tedèsca (''Burg'') che a vêu dî casté. E difatti u gh'éa in casté ch'u l'è lübió int'ei [[Borbëa|Burbaia]] tanti òni fò dopu n'aluvión<ref>Mons. Goggi, Clelio (1973) “Storia dei comuni e delle parrocchie della diocesi di Tortona”, Tortona, Litocoop</ref>. Aimerigo l'éa 'n viscunte ch'u rapresentaiva ei vèscuvu-cunte id Turtón-a. Dopu Aimerigu Ei Burghetu l'è stó guvernó da-a famìa di Lünati féin ai [[XVIII secolo|XVIII séculu]]<ref>L. Gambaro et al., Borbera e Spinti, valli da riscoprire, Ed. dell'Orso, Alessandria, 1986.</ref>. [[File:Stemma da famìa di Lunati.jpg|thumb|left|U stemma da famìa di Lunati]] L'éa cuntruló da-u [[Ducâtu de Milàn|Ducòtu 'd Milàn]], l'è 'ndó sutta ai [[Savoia]] int'ei [[1748]] e l'è stó pòrte da [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Lìgüre]] (che a l'ëa sucedüa a-a [[Repùbrica de Zena|Repüblica id Zena]]) da-i [[1797]] a-i [[1814]]. Int'ei [[1805]] l'aiva ocüpó - inmè tütta l'Italia - i trüppe françaizi 'd [[Napolion Bonaparte|Napuleón]]. Int'ei [[1815]], dopu ei [[Congresso de Vienna|Cungresu 'd Vienna]], quande che a [[Repùbrica Lìgure|Repüblica zenaize]] l'è stò scancelò, Burghetu l'è 'ndó intu [[Regno de Sardegna|Regnu id Sardegna]], e precisamainte inta pruvéincia id [[Neuve|Növe]] ch'a l'éa pòrte da División id Zena. Dopu l'è stó pruvéincia id Növe fin-a ai [[1859]], quande ei guvernu piemuntaize l'à creó a [[Provinsa de Lisciandria|pruvéincia id Lisandria.]] U pâ che u nume originale "Bor" dei fiüme Burbàia (che ai Burghètu i g' disa "gæa") u vö dî "ègua ch'a scura".<ref>Mons. Goggi, Clelio (1973) “Storia dei comuni e delle parrocchie della diocesi di Tortona”, Tortona, Litocoop.</ref> == Pósti d'interèsse == Prima id rivò ai paìze, arainte a-a strò principòle, u gh'è a '''géza 'd Sant'Antunéin'''. Inta facciata u gh'è a dòta dei [[1681]], mò segûu i l'aiva fòta còrche séculu prima, perchè l'abside l'è in stile rumònicu medievòle<ref>.L. Gambaro et al., Borbera e Spinti, valli da riscoprire, Ed. dell'Orso, Alessandria, 1986</ref>. [[File:A porta medievole 2.jpg|thumb|Pórta medievòle inta via Caminâ|sinistra]] Int'ei paìze u gh'è incù 'na ture (u ghe n'ëa quatru) dei vëgiu casté, arainte a-a piòssa da géza, e u s' vèga asì a '''pórta medievòle''' inta via Caminâ ch'a purtaiva in drainta ai casté<ref>Mons. Goggi, Clelio (1973) “Storia dei comuni e delle parrocchie della diocesi di Tortona”, Tortona, Litocoop</ref>. == Ecunumîa == Inta campògna inturnu ai Burghètu i cultiva mega, erba médga, gràn, patòte e tumòte. U gh'è incù tanti muón-i perchè 'na vóta i cataiva i bügòti da saida a-i [[Arquâ|Quò]] e pöi i gh'daiva da mangiò i fêuie di muón-i e a-a féin i vendaiva i cucùli. U gh'ëa asì 'na fianda ai muìn növu, e forsi i fiaiva anche a saida. Inchö u gh'è di fòbriche arainte ai paìze: a Sütter, a Tubarg e a Bundy. == Cultüa == Ai Burghètu u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua lìgüre]] inta variante nuvàize. [[A vritò]] l'è 'n ezainpiu da parlòta intu dialettu dei Buighetu. A cüzéin-a asì l'è principalmainte lìgüre. [[File:Antiga famìa dei Burghetu.png|thumb|N'antîga famîa dei Buighètu a l'inprinçìpiu dei XX séculu|sinistra]] [[File:Borghetto Borbera (panorama).jpg|thumb|400px|center|Panoramma do Borghetto inta Valle Borbea|Panuròma dei Burghètu inta bòssa Val Burbàia]] == Lucalitè d'interèsse == [[Funtan-a]], [[Runcri]], [[Figai]]. == Feste e fêe == [[File:Borghetto di Borbera.jpg|thumb|Persi e Ture, frasción dei Burghètu|sinistra]] == Nóte == <references /> {{clear}} == Vuze culeghè == *[[I verbi inta parlò dei Buighetu]] *[[A floa du luvu e da guipe]] *[[A floa du luvu e da guipe a vò avanti]] *[[A floa du luvu e da gùipe a finissa chi]] *[[A vritò]] == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} evnjicn4w6jdgvpowpkcuw7t2zx7mfc Walt Disney 0 16629 270888 258184 2026-06-17T20:19:05Z InternetArchiveBot 12666 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 270888 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:Walt Disney 1946.JPG|miniatura|‘Na fòto do Disney into [[1946]]]] '''Walter Elias Disney''', conosciûo comme '''Walt Disney''' (pronùnçia: /ˈdɪzni/<ref>https://web.archive.org/web/20160503192312/http://www.oxforddictionaries.com/definition/english/disney-walt</ref>; dìzni / dëzni<ref>[[Dialetto monegasco#Grafîa|grafîa monegasca]]</ref>), ([[Chicago]], 5 dexénbre 1901 – [[Burbank]], 15 dexénbre 1966), o l'é stæto un animatô, cineàsta, inprenditô, dopiatô e produtô cinematogràficco [[Stati Unïi d'America|americàn]]. Pioniê da indùstria americann-a de l'animaçión, o Disney o l'é famôzo pe avéi creòu, insémme a [[Ub Iwerks]], o personàggio de [[Mickey Mouse|Topolìn]] e pe avéi prodûto o prìmmo film d'animaçión in technicolor: [[Giancanéie e i sette nâni]] (1937). O l'é stæto ascì o fondatô da [[The Walt Disney Company]] e ideatô de [[Disneyland]]. == Biografîa == === I prìmmi anni === Walter Elias Disney o l’êa nasciûo o 5 dexénbre 1901, a-o 1249 de Tripp Avenue, inte un quartiê de [[Chicago]], [[Illinois|Illinos]]. Lê o l’êa o quarto fìggio de Elias Disney, nasciûo in [[Canada|Canadà]] da genitôri irlandéixi, e Flora Call, de discendensa tedesca e ingléize. Prìmma de Walt êan nasciûi Herbert, Raymond e Roy e sò seu Ruth a l’êa nasciûa into 1903. Quande Walt avéiva quattro anni, a seu famìggia a s’êa trasferîa a [[Marceline]], [[Missouri]], donde o seu barba Robert avéiva acatòu di terrén. Into 1911 i Disney êan andæti a [[Kansas City]]<ref name=":0">''"The Art of Walt Disney from Mickey Mouse to the Magic Kingdom"'' de ''Christopher Finch'' (1999)</ref>, donde vivêivan i sò fræ Herbert e Raymond. Li o Disney o l’à incontròu a schêua de Walter Pfeiffer, che o l’à introdûo into móndo di Vaudeville e do cîne. Walt agiutâva seu poæ co-i fræ  a distribuî i giornâli inte i barachìn, alsândose ascì a-e 4.30 do matìn. O Disney o s’êa diplomòu a-a schêua secondària de Benton l’8 zùgno 1917 e in quell’anno o s’êa iscrîto a-o córso de l’[[Art Institute of Chicago]].    Esendo stæto refuòu da l'esèrcito perché tròppo zoêno, o l’aiva falsificòu o seu certificato de nascita pe poéi conbâtte [[Primma Goæra Mondiâ|in Europa]]. Arolòu cómme goidatô d’anbulànsa, o Disney o l’êa arivòu into novenbre do 1918, dapeu a fìn da goæra. O Disney o l’aiva decoròu o fianco de l’anbulànsa co-i personaggi di cartöni, e dötréi seu diségni êan stæti publichæ in sciô giornâle de l'esèrcito [[Stars and Stripes]].<ref>https://web.archive.org/web/20160507092701/http://query.nytimes.com/gst/abstract.html?res=9C02E6D61130E03ABC4E52DFB467838D679EDE</ref> O l’êa ritornòu a Kansas City inte l’ötôbre do 1919, donde o l’à louòu cómme aprendìsta into Pesmen-Rubin Commercial Art Studio, disegnando ilustraçioìn pe-a publicitæ, spetàcoli teatrâli e cataloghi. In quello perîodo o l’é diventòu amîgo do [[Ub Iwerks]].     === Cariêra === ==== 1920-1928 ==== [[Immaggine:Newman Laugh-O-Gram (1921).webm|sinistra|miniatura|226x226px|Un corto Laugh-O-Gram (1921)]] Into zenâ 1920, dæto che i goâgni di Pesmen-Rubin êan armenæ, o Disney e l’Iwerks êan stæti licençiæ. Intræ in sociêtæ, i doî son stæti contatæ dâ Kansas City Film Ad Company, do A. V. Cauger, pe realizâ cartoìn animæ publicitâi co-a técnica da cutout animation (animaçión realizâ mesciândo pessi de papê).<ref name=":3">[https://books.google.it/books?id=eaKoZtJqPc0C&pg=PP1&redir_esc=y#v=onepage&q&f=false Disney's World] de Leonard Mosley </ref> Coscì o Disney o s’êa interesòu a l’animaçión; a ògni mòddo lê o preferîva 'n'animaçión ciù scìmile a quella de [[Koko the Clown]] ò [[Mutt and Jeff]] (sàiva a dî disegnâ in sce ciù féuggi de papê). Agiutandose co’n lìbbro in sce l’animaçión e ‘na machina fotogràfiga, o l’aiva iniçiòu a sperimentâ da câ sò. Entròu in dezacòrdio co Cauger, o Disney o l’à fondòu un nêuvo stùdio co Fred Harman, co-o quæ o l'à fæto curtometraggi animæ pe-o Newman Theater, ciamæ “Newman’s Laugh-O-Grams”.  Into mazzo do 1921, graçie a-o sucésso de “Laugh-O-Gram”, o Disney o l’à possûo fondâ o Laugh-O-Gram Studio, asuméndo ciù animatoî (tra i quæ Hugh, fræ de Barman, [[Rudolf Ising]] e l’Iwerks). A ògni mòddo, i cartoìn prodûti no ricavâvan tanto dinâ, coscì o Disney a l’à iniçiòu a prodûe “Alice’s Wonderland” (''"o móndo de mävégge de Alîce"''),  mesciândo ripréize da-o vîvo co l’animaçión<ref name=":0" />. O córto, de 12 menûti, o l’è stæto però conpletòu troppo tardi pe sarvâ o stùdio, che o l’é falîo into 1923.  O Disney o s’é trasferîo a [[Hollywood]] into lùggio do 1923. Scibén che o centro de l’animaçión o l’êa [[New York]], lê o l’é andæto a [[Los Angeles]] perché sò fræ Roy o l’êa lì in convalescénsa pe-a tubercolòsi. Inta [[California]] o Disney o l’é riuscîo a stipolâ ‘n contræto co Margaret J. Winkler, a distribotôa de cartoìn che a l’aiva apénn-a perso i diritti pe [[Out of the Inkwell]] e [[Felix the Cat]] e a l'aiva bezéugno d'un nêuvo produtô. I Disney àn possûo coscì prodûe ciù série de ''Alice's Wonderland''. Fondòu insémme a Roy o ''Disney Brothers Studio'', o Disney o l'à persoâzo o Davis a andâ a Hollywood co’n contræto da 100$ a-o méize e into zùgno do 1924 l’Iwerks ascì o l’è arivòu inta California<ref>https://web.archive.org/web/20160505063818/https://thewaltdisneycompany.com/about/</ref>. [[Immaggine:Trolley Troubles poster.jpg|miniatura|'Na locandinn-a de un corto de Oswald the Lucky Rabbit]] A l’iniçio do 1925, o Disney o l’à asónto ‘na inciostratôa, [[Lillian Bounds]]. Lô se son spozæ into lùggio do stésso anno. O matrimònio o l’é stæto generalménte felîçe, scibén che, cómme dixe o biogràfo do Disney Neal Gabler, lê a “no acetâva façilménte e decixoìn e o status do Walt, ametténdo che sò maio o dixêa a-e personn-e che se sentîva asediòu”. Da-a sò unión o l'é nasciûo dôe figge, Diane (nasciûa into dexénbre do 1933) e Sharon (adotâ quande a l’aiva sêi setemann-e, fæto che o no l’é stæto mâi ascôzo). I Disney, sorviatûtto dapeu o [[rapiménto Lindbergh]], êan atenti a no fâ fotografâ dai giornalisti e figêue. Into 1926 a distribuçión di córti de ''Alice'' a l’é pasâ a-o maio da Winkler, [[Charles Mintz]], o quæ aiva ‘n rapòrto teizo co-o Disney. Dapeu a fin da série de ''Alice'', into 1927, o Disney o l’à decizo de prodûe ‘na série pe l’[[Universal Pictures]] bazâ in sce’n personaggio creòu da-o Disney e l’Iwerks, ciamòu [[Oswald the Lucky Rabbit|''Oswald the Lucky Rabbit'']] (Oswald o conìggio fortunòu)<ref>https://web.archive.org/web/20130115180352/http://www.bbc.co.uk/news/magazine-19910825</ref>.         Into frevâ do 1928 o Disney o l’é andæto a [[Niorche|New York]] pe ötegnî da-o Mintz a magiô quòta de goâgni; però o distributô, dapeu avéi persoâzo molti colêghi do Disney (tra i quæ Harman, Ising, Carman Maxwell e Friz Freleng), sapendo che i dirìtti do personaggio Oswald êan a l’Universal, ghe voéiva redûe o stipéndio, minaciândo de prodûe in propio a série a un refûo do Disney. O Disney o l’à refutòu e o l’à perso coscì tùtti i sò colaboratoî, levòu Iwerks<ref>https://web.archive.org/web/20150429005131/http://www.waltdisney.org/content/secret-talks</ref>.      ==== 1928-1933 ==== O Disney e Iwerks, pe revaleggiâ co-i vêgi colêghi, àn svilupòu un personaggio scìmile a un ràtto antropomòrfo, fòscia inspiròu a un ratto che o Walt o tegnîva méntre louâva pe-i Laugh-O-Gram. O Disney o voléiva ciamâ a nêuva creaçión “Mortimer Mouse”, ma a Lillian pensava che foîse troppo sgoazôso, e a l’à sugerîo o nómme “Mickey”.  Iwerks o l’à disegnòu o Mickey Mouse (Topolìn), mentre o Disney o l’à dopiòu o personaggio fin a-o 1947, dando – cómme ‘n inpiëgòu o l’à dîto – a sò ànima<ref>https://web.archive.org/web/20080710052034/http://disney.go.com/disneyatoz/familymuseum/exhibits/articles/mickeymousegoldenage/index.html</ref>. <sup> </sup>Topolìn o l’à fæto a sò primma apariçión inti córti [[Plane Crazy]] e [[The Gallopin’ Gaucho]], i quæ, però, no àn trovòu un distributô. Visto o sucèsso do film ''The Jazz Singer'' (1927), o Disney o l’à decîzo de adeuviâ o són sincronizòu into sò terso córto, [[Steamboat Willie]], pe creâ o primmo cartón sonòro. Dapeu o Disney o l’à fæto un contræto co-o vêgio dirigénte de l’''Universal'', [[Pat Powers]], pe adeuviâ o scistêma de registraçión “Powers Cinephone”; Cinephone o l’è poi diventòu o nêuvo distributô di primmi cartoìn sonòri do Disney. Steamboat Willie o l’é stæto proietòu pe a primma vòlta o 18 novenbre 1928 a-o Universal's Colony Theatre de New York, ötegnendo coscì tanto sucesso da portâ o Disney a distribuî i âtri doî córti. Into 1929, dapeu o sucesso da série do Mickey Mouse, o Disney o l’à iniçiòu, co-a sciortîa de ''The Skeleton Dance'' de l’Iwerks, a produçión de unn-a série muxicâle co l’agiùtto de [[Carl Stanning]]: ''[[E Scinfonîe alêgre]]''. Scibén a popolaritæ di córti Disney, i fræ Disney pensâvan de no reçéive o giùsto goâgno da Powers. Into l’anno dapeu, o Disney o l’à provòu a domandâ ‘n aomênto a Powers, o quæ però o l’à refuòu e o l’à dîto che l’Iwerks aviæ louòu pe lê; pe de ciù o Stanning o s’é dimisso. O Disney o l’é cheito in depresción into l'ötôbre do 1931, prendendose ‘na pösa da-o lòu. A-o ritórno dâ convalescénsa, o Disney o l’à firmòu ‘n contræto co-a [[Columbia Pictures]] pe-a distriboçión di cartoìn. Into 1932 o l’é stæto distriboîo a Silly Simphony ''[[Flowers and Trees]]'', o primmo cartón che o l'à adeuviòu o Technicolor, in sciô quæ o Disney o l’à avûo l’escluxîva fin a-o 1935. Questo córto o l’à avûo tanto sucesso e o l’à fæto goägnâ a-o Disney o seu primmo Oscar into 1933. Into mæximo anno, o Disney o l’é stæto nominòu ascì pe-o córto [[Mickey’s Orphans|''Mickey’s Orphan''s]] e o l’à goägnòu ‘n Oscar önöâio “pe a creaçión do personaggio de Topolìn”. <ref name=":1">https://web.archive.org/web/20160507092803/http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1933</ref> Into 1933 o Disney o l’à prodûto “The Three Little Pigs” (I trei porchettin), corto che o l’à goagnòu  l’Academy Award pe-o mêgio cortometraggio animòu; pe de ciù, a-a fin do 1933, o staff do studio o l’êa aomentòu a 200 personn-e.     ==== 1934-1941    ==== [[Immaggine:Walt Disney Snow white 1937 trailer screenshot (12).jpg|sinistra|miniatura|243x243px|Walt Disney into trailer de ''Giancanéie'' (1937)]] Into zùgno do 1934 o Walt o l’à anonçiòu a-o [[The New York Times|''The New York Times'']] a produçión do primmo film animòu da stöia, intitolòu [[Giancanéie e i sette nâni|''Giancanéie e I sette nâni'']]. A Hollywood gh’êa pöca fidùccia into progetto, ciamòu baifardaménte “''Matô Disney''”, e scinn-a sò mogê e sò fræ l’àn consegiòu de molâ; o Disney, a ògni mòddo, o s’é dedicòu co determinaçión a-a realizaçión do film. Pe-o magiô realismo into disegno, infæti, o l’à asónto di atoî, e adreitûa o l’à portòu di animali inti stûdi, di quæ i disegnatoî potean studiâ i moviménti. I ténici Disney, pe de ciù, àn svilupòu ‘na càmera multiciàn capâçe de dâ magiô profonditæ a-e scêne (adeuviâ a primma vòtta into corto goagnatô de un premmio Oscar “The Old Mill”) .     Giancanéie, costòu a-a fin 1.500.000 dòllari (séi vòtte tanto o budget iniçiâle), o l’é stæto mostròu in anteprìmma into dexénbre do 1937 e distriboîo inti cîni americhen into fevrâ do 1938.  O film o l’é stæto un sucèsso: a-o mazzo do 1939 eân stæti goägnæ 6.500.000 dòllari, diventândo a pelìcola de ciù sucèsso da stöia primma da sciortîa de "Vîa co-o vénto". Giancanéie o l’é stæto nominòu a-i Oscar pe-a mêgio colònna sonöra e o Disney o l’à goägnòu ‘n Oscar önöâio pe-a realizaçion do film, formòu da ‘na statoétta e sétte statoetinn-e.<ref name=":2">https://web.archive.org/web/20160507092742/http://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1939</ref> Graçie a-i goâgni do film, o Disney o l’à possûo costroî a nêuva sêde di studios a Burbank (California), avèrti into dexénbre do 1939.      Into 1938 a l’é stæta iniçiâ a produçion de dôe nêuve pelìcole: [[Pinocchio|''Pinocchio'']] e [[Fantaxîa|''Fantaxîa'']]. Tutti doî i film son stæti distriboîi into 1940 e, sciben a strabónn-a acoliénsa da critica e do pùblico, i son stæti di insucessi comerciâli a caoza de o serâ do mercòu europêo pe-a [[Segonda Guæra Mondiâ|guæra]]. O studio o s'é ritrovòu pin de débiti e ghe son stæti di taggi a-i salâi, caozândo into 1941 un sciòpero di animatoî inta produçion de [[Dumbo|''Dumbo'']], che o l’é duòu çinque setemann-e. Senpre into 1941 o Disney o l’à fæto ‘n viaggio in [[America do Sud|America latinn-a]] pe cónto do governo american. ==== 1941-1950 ==== Dumbo o l’é distriboîo into ötòbre 1941, registrândo un bon sucesso. In dexénbre i Stati Unîi son intræ in guæra. O Disney, acordândose co-o Segretâio do Tezöo Henry Morgenthau Jr., o l’à iniçiòu a produçión de corti propagandistici pe l’acquisto de créditi de guæra (comme [[Der Fuehrer’s Face|''Der Fuehrer’s Face'']] ò [[Victory Through Air Power|''Victory Through Air Power'']]). Questi corti no àn fæto goagnâ molto dinâ; pe de ciù, o quinto film do Disney, Bambi, a-a sò sciortîa into arvî do 1942 o no l’é riuscîo a ricuperâ i cósti de produçión, portândo a conpagnîa a avéi un débito co-a ''[[Banca d’America]]''.<ref>https://web.archive.org/web/20140602200043/http://www.waltdisney.org/content/disney-brothers-face-fiscal-crisis</ref> A produçión di corti a l’é calâ in quei dêx’anni, a caoza ascì da concorensa da ''Warner Bros.'' e da ''Metro-Goldwyn-Mayer''. Into 1942 e into 1944 son stæti distriboîi i doî film derivæ da-o viaggio do Disney in Sud America: [[Saludos Amigos|''Saludos Amigos'']] e [[I tre caballeros|''I tre caballeros'']]. A-a meitæ do dexénnio a l’è stæta iniçiâ a produçión de lungometraggi a técnica mesccia, segondo o sugeriménto do Roy.  Parte do débito, de ciù, a l’è stæto estinto co-a rediçion de ''Giancanéie'' into 1944. Dapeu a guæera, into mêzo da “caccia a-e strîe”, o Disney, in mòddo molto controvèrso, o l’à acuzòu davanti a ''Comiscion pe-e ativitæ antiamericann-e'' (House Un-American Activities Committee) di dirigenti sindacâli de l’aziénda, tra i quæ Herbet Sorrel, David Hilberman and William Pomerance,de êse comunìsti.     Inta seconda meitæ di anni '40 o Disney, trasferîose a Holmby Hills ([[Los Angeles]]), o l’à fæto costroî ‘na locomotîva pe-a ferovîa do sò giardin, ciamâ dapeu in önô de sò mogê ''Lilly Belle''. ==== 1950-1966 ==== [[Immaggine:WaltDisneyplansDisneylandDec1954.jpg|miniatura|Walt Disney o mostra o progetto de [[Disneyland]] a-i fonçionâi da contêa de Orange (dexénbre 1954)|260x260px]] <sup> </sup>Into 1950 o film [[Çenêla|''Çenêla'']], o primmo lungometraggio animòu do Disney dòppo 'na pösa de sette anni, o l’à inaoguròu, co-o sò sucesso, ‘na nêuva stagion de produçioin animæ; de ciù, sénpre into 1950, o l’é stæto prodûo [[L’Îzoa do Tezöo|''L’Îzoa do Tezöo'']] (Treasure Island), o primmo di film Disney in live action.  Dâ seconda meitæ di anni ’50 o Disney o l’à lasciòu a supervixon de l’animaçion a-i “''Nine Old Men''”,  o grùppo di sò ciù inportanti animatoî.  Un di prinçipæ interèsci do Disney o l’êa a realizaçion de 'n parco de divertimenti, un spaçio «polîo, incontaminòu  donde i genitoî e i figêu potesan demoâse».<ref>https://web.archive.org/web/20060518072723/http://disney.go.com/disneyatoz/familymuseum/exhibits/articles/dreamingdisneyland/index.html</ref>  Into marso do 1952 o l'à avûo i permìsci pe costroî un parco a têma vixin a-i studi Disney,  a ògni mòddo o zèrbo o l’êa troppo picin e o n'é stæto çernûo 'n âtro a 56 km da-o studio. Dapeu a progetaçion (realizâ asemme a-i Imagineers, o grùppo di animatoî e designer asoldòu pe-o cònpito), i læ son iniçiæ into lùggio do 1954, finendo l’anno dapeu. L’inaoguraçion do parco, ciamòu [[Disneyland]], a l’è stæta into 1955 e a dirètta televixîva da ABC a l’è stæta vista da 70 milioin de personn-e. Into primmo meize d’avertûa o parco o l'à riçevûo ciù de 20.000 vixitatoî a-o giorno, pe'n totâle de 3,6 milioin into primmo anno.     Into [[1954]], in sce conseggio do Roy, a l’é stæta caciâ in scia ræ televixîva [[ABC]] a trasmiscion [[Walt Disney’s Disneyland|''Walt Disney’s Disneyland'']], condûa da-o mæximo Disney. Into l’anno dapeu, o l’è stæto realizòu [[The Mickey Mouse Club|''The Mickey Mouse Club'']], dedicòu a-i picini; pe de ciù, son stæti prodûi tanti film pe-a televixon e, into 1956, a l'é stæta fondâ a câza discogràfica ''[[Disneyland Records]]''.     Into [[1959]] o Disney o l'è stæto consulente pe l'Espoxiçión Naçionâle Americann-a de [[Mosca (çittæ)|Mösca]], pe-a quæ o l'à realizòu un corto a 360° de 19 minûti ciamòu ''[[America the Beautiful]]''. L'anno dapeu o l'è stæto prexidénte do comitâto çerimoniâle pe-i Zêughi Ölìnpici Invernâli de Squaw Valley, in [[California]].  A-a fin di anni ’50 ghe son stæte varri cangiamenti inta produçion di lungometraggi animæ: [[Lilli e o pelandron|''Lilli e o pelandron'']] (do [[1955]]) o l’é stæto o primmo film animòu in CinemaScope, ''[[A Bella adormîa|A bella adormîa]]'' (do [[1959]]) o primmo in Technirama 70 mm e ''[[101 dalmati]]'' (do [[1961]]) o primmo animòu co-a cserografîa. Into 1964 o l’é stæto distriboîo ''[[Mary Poppins]]'', film bazòu in sce l’omònimo lìbbro de [[P.L.Travers]] (a quæ però a l’è stæta insodisfâ da-o rizultâto) de maggiô sucesso de tùtto o deçennio<ref>https://web.archive.org/web/20160414231355/http://www.telegraph.co.uk/culture/film/film-news/9195930/Story-of-how-Mary-Poppins-author-regretted-selling-rights-to-Disney-to-be-turned-into-film.html</ref>.  Senpre inti anni ’60 o Disney o l’à sponciòu pe a realizaçion de animatronic, comme ''Great Moments with Mr. Lincoln'', ‘n’animatronic che interpeâva o prexidente Abraham Lincoln. A-a fin do 1965 o Disney o l’à iniçiòu a progetaçion d’un nêuvo parco de divertimenti in [[Florida|Flòrida]], ciamòu ''[[Disney World]]'', o quæ o l'avieiva dovûo avéi a-o seu interno ‘na verscion de ''Disneyland'' ciù grande, ciamâ ''[[Magic Kingdom]]''. === A mòrte === O Disney, za da [[Primma Goæra Mondiâ|grande goæra]], o s'êa dimostròu un ascidoo fumatô e into novenbre do 1966 o gh'é stæto diagnosticòu un càncou a-o pormón. Pöco tenpo dapeu, into 15 de dexénbre, o Disney o l'é mòrto pe 'n colasso circolatöio, a l'etæ de 65 anni<ref name=":3" />. Into commentâ a sò scomparsa, l'alôa governatô da Califòrnia, Ronald Reagan, o l'à dîto che «da ancheu o mondo o l'é ciù pövio»<ref>[https://web.archive.org/web/20200925002201/https://www.dailybest.it/tv-cinema/walt-disney-morte-cinema-animazione-topolino/ www.dailybest.it, Walt Disney]</ref>. O sò còrpo o l'é stæto cremòu e e çénie pòste into Forest Lawn Cemetery, a [[Los Angeles]]<ref>[https://www.biography.com/people/walt-disney-9275533 Walt Disney Biography]</ref>. == Filmografîa == === Film in live-action === Produtô: * [[L'Îzoa do tezöo]] (Treasure Island), 1950 * [[Robin Hood e i conpagni da forèsta]] (The Story of Robin Hood and His Merrie Men), 1952 * [[Rob Roy]] (Rob Roy: The Highland Rogue), 1953 * [[Stormy, the Thoroughbred]], 1954 * [[Davy Crockett]], 1955 * [[Music Land]], 1955 * [[E 22 spîe de l'Union]] (The Great Locomotive Chase), 1956 * [[Caravâna vèrso o West]] (Westward Ho, the Wagons!), 1956 * [[Old Yeller]], 1957 * [[Johnny Tremain]], 1957 * [[A lûxe inta foresta]] (The Light in the Forest), 1958 * [[O segno do Zòrro]] (The Sign of Zorro), 1958 * [[Third Man on the Mountain]], 1959 * [[Rapîo]] (Kidnapped), 1960 * [[Pollyanna]], 1960 * [[Dêxe che àn özòu]] (Ten who Dared), 1960 * [[The Absent Minded Professor]], 1961 * [[The Parent Trap]], 1961 * [[Greyfriars Bobby]], 1961 * [[Moon pilot]], 1962 * [[Mary Poppins]], 1964 === Film d'animaçión === Produtô: * [[Giancanéie e i sette nâni]] (Snow White and the Seven Dwarfs), 1937 * [[Pinòcchio]], 1940 * [[Fantaxîa]] (Fantasia), 1940 * [[Dumbo]], 1941 * [[Bambi]], 1942 * [[Saludos Amigos]], 1942 * [[I tre caballeros]], 1944 * [[Mûxica méistro]] (Make Mine Music), 1946 * [[Bongo e i tre avventurieri]] (Fun and Fancy Three), 1947 * [[Tenpo de melodîe]] (Melody Time), 1948 * [[E aventûe de Ichabod e Mr. Toad]] (The Adventures of Ichabod and Mr. Toad), 1949 * [[Çenêla]] (Cinderella), 1950 * [[Alîce into Paize de mävégge]] (Alice in Wonderland), 1951 * [[Peter Pan]], 1953 * [[Lilli e o pelandrón]] (Lady and the Tramp), 1955 * [[A bella adormîa]] (Sleeping Beauty), 1959 * [[101 dalmata]] (101 dalmatians), 1961 * [[A spâ inta ròcca]] (The Sword in the Stone), 1963 * [[O lìbbro da gióngla]] (The Jungle Book), 1967 == Prémmi e riconosciménti == [[Immaggine:Disney Display Case.JPG|miniatura|405x405px|A teca co-i Oscar che o Disney o l'à goägnòu (''Walt Disney Family Museum'')]] Inta tùtta a sò vìtta, Walt Disney o l'à vinto molti prémmi. O l'é a personn-a c'a l'é stæta nominâ pe-o magiô nùmero de òtte a-i [[Prémmi Oscar]] inta stöia (59) e c'a l'à vinto o magiô nùmero di sti prémmi(26)<ref>https://web.archive.org/web/20160402095027/http://awardsdatabase.oscars.org/ampas_awards/help/statistics/Gen-NomsFacts.pdf</ref> === Prémmi Oscar === * '''1932 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Flowers and Trees): goägnòu''' * 1932 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Mickey's Orphans): candidòu * '''1932 – Oscar önöâio "pe a creaçión de Topolìn" <ref name=":1" />''' * '''1934 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Three Little Pigs): goägnòu''' * 1934 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Bulding a Building): candidòu * '''1935 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Tortoise and the Hare): goägnòu''' * '''1936 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Three Orphan Kittens): goägnòu''' * '''1937 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Country Cousin): goägnòu''' * '''1938 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Old Mill): goägnòu''' * '''1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Ferdinand the Bull): goägnòu''' * 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Brave Little Tailor): candidòu * 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Good Scouts): candidòu * 1939 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Mother Goose Goes to Hollywood): candidòu * '''1939 – Oscar önöâio "pe a realizaçion de ''Gaincanéie e i sette nâni''"''' <ref name=":2" /> * '''1940 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Ugly Duckling): goägnòu''' * 1940 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Pointer): candidòu * '''1942 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Lend a Paw): goägnòu''' * 1942 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Truant Officer Donald): candidòu * '''1943 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Der Fuehrer's Face): goägnòu''' * 1943 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Grain That Built a Hemisphere): candidòu * 1943 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The New Spirit): candidòu * 1944 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (Water: Friend or Enemy): candidòu * 1944 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Reason and Emotion): candidòu * 1945 – Oscar pe-o mêgio documentâio (How to Play Football): candidòu * 1946 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Donald's Crime): candidòu * 1947 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Squatter's Rights): candidòu * 1948 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Chip an' Dale): candidòu * 1948 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Pluto's Blue Note): candidòu * '''1949 – Oscar pe-o mêgio corto (Seal Island): goägnòu''' * 1949 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Mickey and the Seal): candidòu * 1949 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Tea for Two Hundred): candidòu * 1950 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Toy Tinkers): candidòu * '''1951 – Oscar pe-o mêgio corto (In Beaver Valley): goägnòu''' * '''1952 – Oscar pe-o mêgio corto (Nature's Half Acre): goägnòu''' * 1952 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Lambert the Sheepish Lion): candidòu * '''1953 – Oscar pe-o mêgio corto (Water Birds): goägnòu''' * '''1954 – Oscar pe-o mêgio documentâio (The Living Desert): goägnòu''' * '''1954 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (The Alaskan Eskimo): goägnòu''' * '''1954 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Toot, Whistle, Plunk and Boom): goägnòu''' * 1954 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Rugged Bear): candidòu * '''1954 – Oscar pe-o mêgio corto (Bear Country): goägnòu''' * 1954 – Oscar pe-o mêgio corto (Ben and Me): candidòu * '''1955 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (The Vanishing Prairie): goägnòu''' * 1955 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Pigs Is Pigs): candidòu * 1955 – Oscar pe-o mêgio corto (Siam): candidòu * '''1956 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (Men Against the Arctic): goägnòu''' * 1956 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (No Hunting): candidòu * 1956 – Oscar pe-o mêgio corto (Switzerland): candidòu * 1957 – Oscar pe-o mêgio corto (Samoa): candidòu * 1958 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (The Truth About Mother Goose): candidòu * '''1959 – Oscar pe-o mêgio corto (Gran Canyon): goägnòu''' * 1959 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Paul Bunyan): candidòu * 1960 – Oscar pe-o mêgio corto documentâio (Donald in Mathmagic Land): candidòu * 1960 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Noah's Ark): candidòu * 1960 – Oscar pe-o mêgio corto (Mysteries of the Deep): candidòu * 1961 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Goliath II): candidòu * 1961 – Oscar pe-o mêgio corto (Islands of the Sea): candidòu * 1962 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Aquamania): candidòu<ref>https://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1962</ref> * 1963 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Symposium on Popular Songs): candidòu<ref>https://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1963</ref> * 1965 – Oscar pe-o mêgio film (Mary Poppins): candidòu<ref>https://web.archive.org/web/20121004040809/http://travel.usatoday.com/alliance/destinations/mouseplanet/post/2012/02/And-The-Academy-Award-Goes-To%E2%80%A6Walt-Disney/632850/1</ref> * '''1969 – Oscar pe-o mêgio corto animòu (Winnie the Pooh and the Blustery Day): goägnòu'''<ref>pòstumo</ref><ref>https://www.oscars.org/oscars/ceremonies/1969</ref> == Onorificénse == {| class="wikitable" |+ |[[Immaggine:Legion Honneur Chevalier ribbon.svg|sinistra|senza_cornice|109x109px]] |Legion d'önô ([[1935]])<ref>"Untitled", Manchester Guardian, 20 dezenbre 1935 </ref> |[[Fransa]] |- | |Medaggia d'öu do Congresso ([[1968]]) |USA |- |[[Immaggine:Presidential Medal of Freedom with Distinction (ribbon).PNG|sinistra|senza_cornice|120x120px]] |Medaggia prescidençiale da libertæ ([[1984]]) |[[Stati Unïi d'America|USA]] |- | |Kentucky Colonel |[[Kentucky]] (USA) |} == Nòtte == <references /> == Bibliografîa == * {{Çitta lìbbro|outô=Neal Gabler|tìtolo=Walt Disney: The Biography|url=https://books.google.it/books?id=bnXHYgEACAAJ|ediçión=3|ànno=2011|editô=Aurum|léngoa=EN|ISBN=1-845-13674-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Neal Gabler|tìtolo=Walt Disney: An American Original|url=https://books.google.it/books?id=l51NDwAAQBAJ|ediçión=4|ànno=2017|editô=Disney Book Group|léngoa=EN|ISBN=1-368-02718-0}} == Âtri progetti == {{Interprogetto}} == Colegamenti estèrni == * [[imdbname:0000370|Walt Disney in scio IMbD]] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] 4omdztks1v6crb5s0yj3j1qug874wm9 Rocabrüna 0 18416 270887 270874 2026-06-17T19:19:54Z N.Longo 12052 + 270887 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Rocabrüna |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''Roquebrune-Cap-Martin''</div> |Panorama = RocquebruneCapMarrin (pixinn.net).jpg |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'u gurfu de Rocabrüna</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = FRA |Grado amministrativo = 5 |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiun]] |Divisione amm grado 1 = Pruvença-Arpe-Cost'Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Departamentu]] |Divisione amm grado 2 = Arpe Mari̍time |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Circundari]] |Divisione amm grado 3 = Niça |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantun]] |Divisione amm grado 4 = Mentu̍n |var-aministraçión = Aministraçiun |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Mera]] |Amministratore locale = Patrick Cesari |Partito = UMP-LR |Data elezione = 1995 |Data rielezione = 2026 |Mandato = 5 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 12037 |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Densita̍ |var-divixoìn_confinànti = Cumüne cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Beausoleil]], [[Guarbe|Gorbiu]], [[Mentun|Mentu̍n]], [[Cumüna de Mu̍negu|Mu̍negu]] (MC), [[Pëya]] |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-nómme_abitànti = Nome abitanti |Nome abitanti = Rocabrünaschi<br />({{Maioscolétto|[[Dialet mentunasch|mn]]}}) ''Recabrunasche''<ref name="Andrews1877" /><br />{{Fr}} ''Roquebrunois'' |Mappa = Map commune FR insee code 06104.png |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Rocabrüna |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} '''Rocabrüna'''{{#tag:ref|''Recabruna'' ün [[Dialet mentunasch|mentunascu]]<ref name="Andrews1877">{{Çitta lìbbro|outô=James Bruyn Andrews|tìtolo=Vocabulaire français-mentonais|url=https://www.google.com/books/edition/Vocabulaire_fran%C3%A7ais_mentonais/nikMAAAAYAAJ?gbpv=1&pg=PA172|ànno=1877|editô=Imprimerie niçoise|çitæ=Niça|léngoa=LIJ, FR|p=172}}</ref>, ''A Ròcca'' ün [[Lengoa zeneize|zenese]], ''Roccabruna-Capo Martino'' ün [[Léngoa italiànn-a|italia̍n]]|group=n.}} (''Roquebrune-Cap-Martin'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ üna [[Comun|cumüna]] [[Fransa|françesa]] d'u [[departamentu d'ë Arpe Mari̍time]], a i cunfin d'u [[Principatu de Mu̍negu]]. == Geugrafi̍a == Rocabrüna e̍ sitüa̍ en [[Fransa]] viji̍n a ra fruntiera cun l'[[Italia|Ita̍lia]], a çinqe chilo̍metri da u [[Principatu de Mu̍negu]]. == Sto̍ria == {{Seçión vêua}} == Abitanti == === Evulüçiun demugra̍fica === {{Demografia/Rocabrüna}} === Minuranse strangere === {{Seçión vêua}} === Persune ligae cun Rocabrüna === * William Butler Yeats ([[Sandymount]], [[1865]] - Rocabrüna, [[1939]]), pueta e scritu̍. * Aleksandr Michajlovič Romanov ([[Tiblisi]], [[1866]] - Rocabrüna, [[1933]]), grandüca de Rüssia. * Joseph Canal ([[Saint-Germain-des-Prés]], [[1866]] - Rocabrüna, [[1965]]), puli̍ticu. * Félix Rasumny ([[Sebastòpoli|Sebasto̍puli]], [[1869]] - Rocabrüna, [[1940]]), scültü e bijutie̍. * Louis d'Illiers ([[Pariggi|Parigi]], [[1880]] - Rocabrüna, [[1953]]), scritu̍ e sto̍ricu. * Édouard Dhorme ([[Armentières]], [[1881]] - Rocabrüna, [[1966]]), preve e asiro̍lugu. * Virgilio Costantini ([[Cefalù|Cefalu̍]], [[1882]] - Rocabrüna, [[1949]]), pintre. * Paul Iribe ([[Angoulême]], [[1883]] - Rocabrüna, [[1935]]), dessignatu̍. * Le Corbusier ([[La Chaux-de-Fonds]], [[1887]] - Rocabrüna, [[1965]]), architëtu e ürbanista. * Pierre Desgranges ([[Lion|Liun]], [[1898]] - Rocabrüna, [[1976]]), puli̍ticu. * Henri Colonna (Rocabrüna, [[1901]] - [[Bastîa (Còrsega)|Bastia]], [[1988]]), puli̍ticu. * Camille Leroy ([[Pariggi|Parigi]], [[1905]] - Rocabrüna, [[1995]]), pintre. * Suzanne Leppien ([[Budapest]], [[1907]] - Rocabrüna, [[1982]]), futo̍grafa e tiscierana. * Georges Vankemmel ([[Armentières]], [[1907]] - Rocabrüna, [[1992]]), puli̍ticu. * André Saint-Mleux ([[Saint-Malo]], [[1920]] - Rocabrüna, [[2012]]), diplumata. * Bruno Paolinelli ([[Romma|Ruma]], [[1923]] - Rocabrüna, [[1991]]), realisatu̍ e prudütu̍ de çinema̍. * Ferdinand Kulmer (Rocabrüna, [[1925]] - [[Zagabbria|Zaga̍bria]], [[1925]]), pintre e lito̍grafu. * Jean Saudray ([[Bordeaux]], [[1928]] - Rocabrüna, [[2002]]), atu̍. * Geneviève Burdel ([[Pariggi|Parigi]], [[1946]] - Rocabrüna, [[2005]]), patina̍ira arti̍stica. * Phil Edwards ([[Corsham]], [[1949]] - Rocabrüna, [[2017]]), ciclista. * Gilles Panizzi (Rocabrüna, [[1965]]), pilota de rallye. * Max Guazzini (Rocabrüna, [[1974]]), dirigente de rugby. * Valentin Vacherot (Rocabrüna, [[1998]]), giüga̍ire de tennis. == Posti d'interessu == === Architetüre religiuse === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Roquebrune Church.JPG|Purtai de Santa Margarita Chapelle Saint-Roch Roquebrune.jpg|A capela de San Rocu Chapelle de la Pausa.jpg|A capela d'a Pa̍usa Chapelle de la promenade Robert Schumann (Roquebrune).jpg|Capela de prumenada Schuman </gallery> * Ge̍ija de Santa Margarita * Ge̍ija de San Giause̍ * Ge̍ija de San Martin * Munasteri de San Martin * Capela d'a Pa̍usa * Capela d'a Madona d'u Bon Via̍giu * Capela de San Rocu * Capela de San Ruman * Capela de San Pancrasi * Capela de prumenada Robert Schuman * Capela de cursu Virginie Hériot === Architetüre çivili === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Mausolée de Lumone.jpg|U mausuleu de Lumone Grand hotel du Cap-Martin (1906).jpg|U Grand Hôtel Cyrnos menton.jpg|Villa Cyrnos D6098 capmartin torrentina.jpg|Villa Torre Clementina </gallery> * Mausuleu de Lumone * Grand Hôtel du Cap-Martin * Villa Cyrnos * Villa Aréthuse-Trianon * Villa Torre Clementina <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> Roquebrune Villa.jpg|Villa Cypris Villa Casa del Mare 6.jpg|A Villa Casa del Mare Sea shore at Roquebrune.jpg|Villa E-1027 Cabanon Le Corbusier.jpg|U cabanun de Le Corbusier </gallery> * Villa Cypris * Villa Pompadour * Villa Casa del Mare * Villa E-1027 * Villa La Pausa * Site corbuséen === Architetüre militari === <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> The main Tower of the Castle.jpg|A turre principale d'u castelu Moutons sur l'ouvrage du Cap-Martin.jpg|U forte de Cavu Martin </gallery> * Castelu de Rocabrüna * Forte de Cavu Martin == Cültüra == {{Seçión vêua}} == Ecunumi̍a == {{Seçión vêua}} == Feste e fiere == {{Seçión vêua}} == Spo̍rt == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == === Mere de Rocabrüna === [[Immaggine:Hotel de Ville i Roquebrune-Cap-Martin.JPG|miniatura|A meria de Rocabrüna]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|1860|zena̍ 1878|Jean-Baptiste Otto||[[Scindico|Mera]]|}} {{ComuniAmminPrec|zena̍ 1878|ma̍giu 1884|Jean Revelly||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1884|ma̍giu 1888|Barthélemy Vincent||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1888|ma̍giu 1892|Ludovic Imbert||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1892|1892|Asciscle Vilarem||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|setembre 1892|ma̍giu 1900|Jean-Baptiste Pastorelli||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1900|freva̍ 1911|Félix-Antoine Brigliano||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|freva̍ 1911|1923|Marcel Le Roy-Dupré||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|deçembre 1923|ma̍giu 1929|Sylvio de Monléon||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1929|austu 1929|Ernest Vincent||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|setembre 1929|1932|Albert Vincent||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|lüyu 1932|ma̍giu 1935|Pierre Orsini||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|ma̍giu 1935|lüyu 1955|Fernand Torthe|Rad.soc.|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1955|1969|Louis Lottier||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1969|marsu 1977|Jean Gioan||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|marsu 1977|marsu 1938|Charles Imbert||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|marsu 1938|giügnu 1995|Jean Pérégrini|RPR|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|giügnu 1995|''ün ca̍rega''|Patrick Cesari|RPR → UMP-LR|Mera|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Acordi cunfraterni === A cumüna de Rocabrüna gh'a̍ di acordi cun achële de: * {{Binelàggio|BEL|Profondeville}} == Cumünicaçiu̍e == {{Seçión vêua}} == Note == ;Note a u testu <references group="n." /> ;Referençe <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://roquebrune-cap-martin.fr/|tìtolo=Situ ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-12}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] 6r0ojcq2wxwtnh0e8tdb8nq1trbncs5 Paderno d'Adda 0 25401 270894 245635 2026-06-18T08:32:07Z Luensu1959 1211 nomme do pòsto 270894 wikitext text/x-wiki '''Paderno d'Adda''' (''Padernu'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Paderno d'Adda |Panorama = Paderno d'Adda (LC) - chiesa di Santa Maria Assunta.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Gianpaolo Torchio |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 27-5-2019 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Calusco d'Adda]] (BG), [[Cornate d'Adda]] (MB), [[Medolago]] (BG), [[Robbiate]], [[Verderio]] |Nome abitanti = (it) ''Padernesi'' |Patrono = Sànta Màia Sónta |Festivo = 15 agósto |Mappa = Map_of_comune_of_Paderno_d'Adda_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Paderno d'Adda inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] 8jmwlpdp8z8yeowt7960wvaa1fx3loc Pagnona 0 25402 270895 215077 2026-06-18T08:34:47Z Luensu1959 1211 nomme do pòsto into dialetto locale 270895 wikitext text/x-wiki '''Pagnona''' (''Pagnoeuna'' ò ''Pagnoena'' ([pa'ɲøna] in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Pagnona |Panorama = Italian_town_Pagnona.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Maria Cristina Coppo |Partito = lìsta cìvica |Data elezione = 25-5-2014 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Casargo]], [[Colico]], [[Delebio]] (SO), [[Piantedo]] (SO), [[Premana]], [[Valvarrone (Italia)|Valvarrone]] |Nome abitanti = (it) ''Pagnonesi'' |Patrono = Sàn Drîa |Festivo = 13 dexénbre |Mappa = Map_of_comune_of_Pagnona_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Pagnona inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === [[Immaggine:Chiesa parrocchiale di Sant'Andrea in Pagnona.jpg|thumb|300px|Pagnona, gêxa de Sànt'Andrìa|centro]] === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] j3xch22f4cmbdnr3ocrex52nokwm70a Parlasco 0 25403 270896 215078 2026-06-18T08:39:49Z Luensu1959 1211 nomme do pòsto into dialetto locale 270896 wikitext text/x-wiki '''Parlasco''' (''Parlarsch'' ò anche ''Perlasch'' in lengoa lombarda) o l'è 'n comûne inta [[Provinsa de Lecco]]. {{Divisione amministrativa |Nome = Parlasco |Panorama = Chiesa_di_Sant'Antonio_abate_a_Parlasco_02.jpg |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Lombardia |Divisione amm grado 2 = Lecco |Amministratore locale = Renato Busi |Partito = lìsta cìvica ''Parlasco nel cuore'' |Data elezione = 26-5-2014 |Abitanti = {{Wikidata|P1082|n=1}} |Divisioni confinanti = [[Bellano]], [[Esino Lario]], [[Perledo]], [[Taceno]] |Nome abitanti = (it) ''Parlaschini'' |Patrono = Sàn Tögno Abòu |Festivo = 17 zenâ |Mappa = Map_of_comune_of_Parlasco_(province_of_Lecco,_region_Lombardy,_Italy).svg |Didascalia mappa = Poxiçión do comûne de Parlasco inta provìnsa de Lecco. }} == Giögrafîa == == Stöia == == Pòsti de interèsse == === Architetûe religiôze === === Architetûe civîli === == Economîa == == Coltûa == == Manifestaçioîn == == Fèste e fêe == == Comunicaçioîn == [[Immaggine:276-scansione0035.jpg|thumb|Costruçión da stràdda Esino Lario-Parlasco, 8 lûggio 2009|centro|250x250px]] == Aministraçión == {{clear}} == Âtri progètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lecco}} [[Categorîa:Comûni da provinsa de Lecco]] 4hec9ozps8uki9s3z9coop745vgw3jh Categorîa:Pàgine in Arbenganese 14 28009 270885 269915 2026-06-17T19:01:14Z N.Longo 12052 270885 wikitext text/x-wiki Sta categorîa a l'arechéugge e pàgine ch'én scrîte in ''arbenganese'', a-a mainêa da çitæ ò inte unn-a de variànte da lìsta chi de sótta. Into detàggio, gh'é: * 59 pàgine in ''arbenganese sitadìn'' ** 9 pàgine inta ''grafia du Gastaldi'' ** 1 pàgina inta ''grafia du Bolia'' * 11 pàgine in ''tuiranìn'' * 9 pàgine intu ''parlâ de Castrevegliu'' * 6 pàgine in ''parlà d'Èrli'' * 4 pàgine in ''burghetìn'' * 4 pàgine in ''burghetìn di Prigè'' * 3 pàgine in ''castergianchìn'' * 2 pàgine in ''baresté'' * 2 pàgine in ''lecaiö'' * 1 pàgina in ''carendìn'' * 1 pàgina in ''parlà de Villanöva'' * 1 pàgina in ''carporu'' [[Categorîa:Pàgine de Wikipedia pe variànsa|Arbenganese]] 6pqzr3ftq5dzw2lgbgzntbzbwxyln38 Regio IX Liguria 0 32883 270879 2026-06-17T18:52:17Z N.Longo 12052 Creà 270879 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Infobox |NomeTemplate = Stâto antîgo |TitoloInt = {{La}} ''Regio IX'' |StileTitoloInt = background:#e9967a |StileGruppo = background:#e9967a |Gruppo10 = Dèti aministratìvi |Nome14 = Lengue parlèi |Valore14 = [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] |Nome18 = Dipendènte da |Valore18 = [[Impêo Roman|Impe(r)u Rumàn]] |Nome36 = Nasciùn |Valore36 = Primma du [[14|14 d.C.]] |Nome37 = Causa |Valore37 = Rifurma de l'[[Aogusto|Augüstu]] |Nome38 = Fìn |Valore38 = [[III secolo|III seculu]] |Nome39 = Causa |Valore39 = Rifurma du [[Diocletianus]] |GruppoOpzionale90 = Evulusiùn stò(r)ica |Nome91 = Presedüu da |Valore91 = ''[[Gallia Cisalpina]]'' |Nome92 = Seguìu da |Valore92 = ''[[Alpes Cottiae]]''<br />''[[Aemilia et Liguria]]'' |Nome93 = Au(r)a parte de |Valore93 = {{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Monaco.svg}} [[Principatu de Mu̍negu|Munegu]] }} A '''''Regio IX''''' a l'é(r)a üna de [[Regioìn romànn-e de l'Itàlia|unze regiùi]] ch'e spartivan l'[[Italia romànn-a|''Italia'' rumâna]] ai tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]]. == Geugrafìa == [[Immaggine:Regio IX Liguria map.svg|miniatura|Mappa da ''Regio IX Liguria''|sinistra]] U terito(r)iu da ''Regio IX'' u cruviva tütta a [[Rivêa|Rive(r)a]] dau [[sciümme Va(r)u]], pôcu ciü a punènte de ''[[Nicaea]]'' ([[Nissa]]), fina aa bucca du ''Macra'' (u [[Magra]])<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|V, 2,5|tìtolo=Gheographiká}}</ref> a levante, pe' 211 mija inte tüttu<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 49|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>. Partèndu da punènte, dau [[sciümme Va(r)u]], u [[Pliniu u Veggiu]] u cunta che in sciu mâ u se truvava ''Nicaea'', u sciümme ''Palo'' (u [[Sciümme Pavajùn|Pavajùn]]) e a sitè di [[Vediantii]], ''Cemenelo'' ([[Cimiez]]), pe' rivà dunca au ''[[portus Herculis Monoeci]]'', d'ancöi [[Principatu de Mu̍negu|Munegu]]. Fra e gènte lìgü(r)i ch'e staxevan intu terito(r)iu da ''Regio IX'' au de là de [[Arpi|Arpe]], u l'è mensunàu cumme e ciü impurtanti i [[Sallui]], i [[Deciates]] e i [[Oxubi]], ciü che i [[Veneni]], i [[Turri]], i [[Soti]], i [[Bagienni]], i [[Statielli]], i [[Binbelli]], i [[Maielli]], i [[Caburriates]], i [[Casmonates]] e i [[Velleiates]]<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 47|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>. Cun l'andà avanti pe'a Rive(r)a, u se scuntrava u sciümme ''Rutuba'' (a [[Röia]]), cu'a sitè de ''[[Album Intimilium]]'' ([[Ventemiglia|Vintimìa]]), e u sciümme ''Merula'' (de prubabile [[A Sènta]]), cu'a sitè de ''[[Albingaunum|Album Ingaunum]]'' ([[Arbenga]]). Ciü avanti u gh'é(r)a u ''[[Vada Sabatia|portus Vadorum Sabatium]]'' ([[Vuè|Vadu]]), u sciümme ''Porcifera'' (u [[Torénte Ponçéivia|Punseve(r)a]]), ''[[Genua]]'' ([[Zena]]), u ''fluvius Fertor'' (fòscia u [[Bezàgno|Besagnu]]) e ''[[portus Delphini]]'' ([[Portofin|Portufìn]]). A l'ürtimu, passàu ''[[Tigulia]]'', ciü a l'entrutèra, u se truvava ancù ''Segesta Tiguliorum'' ([[Sestri Levante]]), pe' rivà cuscì au ''flumen Macra'', ch'u marcava u cunfìn da Ligü(r)ia<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 48|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>, nu gua(r)i distante daa sitè de ''[[Luna]]'' ([[Luni|Lüni]]). Inte tère au de là di munti, inta ''Regio IX'' u gh'é(r)a ancù e ricche sitè de ''[[Libarna]]'', ''[[Derthona|Dertona]]'' ([[Tortonn-a|Turtûna]]), ''[[Iria]]'' ([[Voghera|Vughe(r)a]]), ''[[Vardacas]]'' ([[Casale Monferrato|Casâ Munferàu]]), ''[[Industria]]'' ([[Monteu da Po]]), ''[[Pollentia]]'' ([[Pollenzo|Pulènsu]]), ''[[Correa Potentia]]'' ([[Chieri]]), ''[[Foro Fulvi]]'' o ''Valentinum'' ([[Villa del Foro|Vìlla do Fo(r)u]]), ''[[Augusta Bagiennorum]]'' ([[Bene Vagienna|Bêne Vagienna]]), ''[[Alba Pompeia]]'' ([[Àrba (comùn)|Arba]]), ''[[Hasta]]'' ([[Asti]]) e ''[[Aquae Statiellae|Aquis Statiellorum]]'' ([[Acqui Terme|Acqui]])<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 49|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>. A l'in gì(r)u, a ''Regio IX'' a cunfinava a punènte cu'a pruvinsa de ''[[Alpes Maritimae]]'', a setentriùn cu'a pruvinsa de ''[[Alpes Cottiae]]'' e cu'a ''[[Regio XI Transpadana]]'', a levante cu'a ''[[Regio VIII Aemilia]]'' e a südest cu'a ''[[Regio VII Etruria]]''. Mèntre che, e ciü votte, i cunfìn de regiùi i l'é(r)an marchèi da quelli di ''[[municipium]]'' e de sitè ch'e gh'é(r)an drentu, inte quarche câxu i l'andaxevan apröu ai sciümmi, fètu ch'u capita pe'a ''Regio IX'' tantu cu'u [[Sciümme Pò|Pò]], a setentriùn, che cu'u [[Sciümme Magra|Magra]], a levante<ref name=":0">{{Çitta|Lilli, 2004}}</ref>. == Sto(r)ia == === Fundasiùn === [[Immaggine:Regions of Augustan Italy.svg|miniatura|E unze regiùi cumm'e sun stète inandièi da l'[[Aogusto|Augüstu]]]] Alantu(r)a, u numme ufisiâle da regiùn u nu gh'axeva a zunta du titulu ''Liguria'', ch'u ne vegne daa pratica di studiusi mudèrni de ciamà e regiùi d'[[Aogusto|Augüstu]] segundu e gènte ch'e ghe staxevan. Defèti, e tère di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] e se spandevan, armenu inte di tèmpi ciü antighi, in sce 'na regiùn ciü grande de quella rumâna, dai tèrmi nu gua(r)i cè(r)i. A ògni moddu, de prubabile, a l'andaxeva a setentriùn fin'au [[Sciümme Po|Po]], a levante a cunfinava cu'i ''[[Tyrrhenoi]]'', fòscia pe' mezzu de l'[[Sciümme Arnu|Arnu]], mèntre a punènte i Lìgü(r)i i staxevan fina in sciu [[Sciümme Ròdanu|Ròdanu]], a cuntattu cu'u mundu celticu e elenicu<ref>{{Çitta|Spadea & Mercando, 2004}}</ref>. A ''Regio IX'', cumme e âtre dêxe regiùi, a l'è stèta istituìa int'in ànnu scunusciüu pe' vuluntè de l'Augüstu, che de quelli tèmpi, pe' l'aministrasiùn du terito(r)iu, u l'axeva inandiàu ascì di distrêti pe' area de cumpetènsa di sò funsiuna(r)i. Presèmpiu, stu lì u l'é(r)a u câxu di senatûi indichèi dau ''princeps'' e numinèi pe' cunsürtu du [[Senâto romàn|Senàu]] e, ciü avanti, di [[Praetor|''praetor'']] e di ''[[equites]]'', bèn che i segundi i gh'axevan de cumpetènsa in sc'in distrêtu numma che quande i se cü(r)avan da ''cura viarum''<ref name=":0" />. In scia mane(r)a de spartì e regiùi, u pà che l'Augüstu u secce andàu apröu a di crite(r)i de etnìa e de pulitica, scibèn ch'u nu manche de ecesiùi cumm'u l'è stètu pe'a ''Regio IX'', dau terito(r)iu ciütòstu strenzüu da quellu dund'i staxevan i Lìgü(r)i. A ògni moddu, a nu l'è ancù gua(r)i cè(r)a a funsiùn ste regiùi, bèn che de prubabile u gh'é(r)a a necesitè de creà de divixùi aministratìve ch'e vegnissen a taju pe'u catastru, cuscì da rivà au ''census'', scistema ch'u servìva aa rifurma de tasce che l'Augüstu u purtava avanti de quelli ànni<ref name=":0" />. === Cangiamènti === A strutü(r)a aministratìva vusciüa da l'[[Aogusto|Augüstu]], cu'u passà du tèmpu, a l'ha mustràu u besögnu d'ina rifurma ch'a a cangesse, pe' tantu ch'e scangiavan e carateristiche suciâli, ecunòmiche e pulitiche de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u]]. A mancansa de curdinamèntu fra u pute(r)e de [[Romma|Rumma]] e quellu de pruvinse, tampì sutt'au [[Claudius]], quand'u l'è spa(r)ìu di magistrèi pe' l'&#8203;''Italia'' cumme i ''[[Quaestor|quaestores]]'', a l'axeva purtàu a afidâse ai vinculi de patrunàu e a ina gran autunumìa de aministrasiùi lucâli, sènsa de curdinamèntu cu'u guvèrnu centrâle de l'impe(r)u. Pe' sta raxùn lì, fina dau [[II secolo|II seculu]] u l'è cumensàu ina crixi ch'a l'ha purtàu aa creasiùn de di növi distrêti aministratìvi, ch'i l'han anticipàu e pruvinse du [[Diocletianus]]<ref name=":0" />. Tèmpu de l'[[Hadrianus]], insemme a l'istitusiùn de di növi funsiuna(r)i du [[Senâto romàn|Senàu]], a ''Regio IX'' a l'è finìa inte ün di quattru distrêti centrâli afidèi ai ''[[consulares]]'', de prubabile inte quellu ch'u cruviva u sèntru da penisu(r)a pe'a parte a punènte di [[Appennìn|Apenìn]]. Ai tèmpi du [[Marcus Aurelius]] a ''Liguria'', insemme a l'&#8203;''Aemilia'' e aa ''Flaminia'', a furmava ün di quattri distrêti afidèi a di ''[[Iuridicus|iuridici]]'' ma fòscia, zà aa fin du sò regnu, u gh'è stètu di cangi a stu distrêtu cu'u scangiâse da ''Flaminia'' cu'a ''Tuscia''. U [[Septimius Severus]] u l'ha tucàu turna a spartisiùn aministratìva pe' rivà a in scistema a sinque distrêti ch'u l'è restàu in vigû fina aa mitè du [[III secolo|III seculu]], quande l'&#8203;''Etruria'' a l'è stèta destacâ da ''Aemilia'' e ''Liguria''<ref name=":0" />. == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pliniu u Veggiu|tìtolo=Naturalis Historia|url=https://en.wikisource.org/wiki/la:Naturalis%20Historia|léngoa=LA|cid=Pliniu u Veggiu}} * {{Çitta lìbbro|outô=Strabùn|tìtolo=Γεωγραφικά [Gheographiká]|url=https://en.wikisource.org/wiki/el:%CE%93%CE%B5%CF%89%CE%B3%CF%81%CE%B1%CF%86%CE%AF%CE%B1|léngoa=EL|cid=Strabùn}} * {{Çitta lìbbro|outô=Manlio Lilli|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/l-italia-romana-delle-regiones-introduzione_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|léngoa=IT|cid=Lilli, 2004|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|capìtolo=L'Italia romana delle Regiones. Introduzione|outô2=Liliana Mercando}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Spadea|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/l-italia-romana-delle-regiones-regio-ix-liguria_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|léngoa=IT|cid=Spadea & Mercando, 2004|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|capìtolo=L'Italia romana delle Regiones. Regio IX Liguria|outô2=Liliana Mercando}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/regio-ix-augustea-liguria.html|tìtolo=IX REGIO AUGUSTEA - LIGURIA|léngoa=IT|vìxita=2026-06-17}} [[Categorîa:Stöia da Ligùria]] [[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]] hjx7z1rvo04qfwzm0u0sa94horop8v7 270892 270879 2026-06-17T22:32:51Z N.Longo 12052 270892 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Infobox |NomeTemplate = Stâto antîgo |TitoloInt = {{La}} ''Regio IX'' |StileTitoloInt = background:#e9967a |StileGruppo = background:#e9967a |Gruppo10 = Dèti aministratìvi |Nome14 = Lengue parlèi |Valore14 = [[Léngoa latìnn-a|Latìn]] |Nome18 = Dipendènte da |Valore18 = [[Impêo Roman|Impe(r)u Rumàn]] |Nome36 = Nasciùn |Valore36 = Primma du [[14|14 d.C.]] |Nome37 = Causa |Valore37 = Rifurma de l'[[Aogusto|Augüstu]] |Nome38 = Fìn |Valore38 = [[III secolo|III seculu]] |Nome39 = Causa |Valore39 = Rifurma du [[Diocletianus]] |GruppoOpzionale90 = Evulusiùn stò(r)ica |Nome91 = Presedüu da |Valore91 = ''[[Gallia Cisalpina]]'' |Nome92 = Seguìu da |Valore92 = ''[[Alpes Cottiae]]''<br />''[[Aemilia et Liguria]]'' |Nome93 = Au(r)a parte de |Valore93 = {{Scìnbolo|Flag of France.svg}} [[Fransa]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]]<br />{{Scìnbolo|Flag of Monaco.svg}} [[Principatu de Mu̍negu|Munegu]] }} A '''''Regio IX''''' a l'é(r)a üna de [[Regioìn romànn-e de l'Itàlia|unze regiùi]] ch'e spartivan l'[[Italia romànn-a|''Italia'' rumâna]] ai tèmpi de l'[[Aogusto|Augüstu]]. == Geugrafìa == [[Immaggine:Regio IX Liguria map.svg|miniatura|Mappa da ''Regio IX Liguria''|sinistra]] U terito(r)iu da ''Regio IX'' u cruviva tütta a [[Rivêa|Rive(r)a]] dau [[sciümme Va(r)u]], pôcu ciü a punènte de ''[[Nicaea]]'' ([[Nissa]]), fina aa bucca du ''Macra'' (u [[Magra]])<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|V, 2,5|tìtolo=Gheographiká}}</ref> a levante, pe' 211 mija inte tüttu<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 49|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>. Partèndu da punènte, dau [[sciümme Va(r)u]], u [[Pliniu u Veggiu]] u cunta che in sciu mâ u se truvava ''Nicaea'', u sciümme ''Palo'' (u [[Sciümme Pavajùn|Pavajùn]]) e a sitè di [[Vediantii]], ''Cemenelo'' ([[Cimiez]]), pe' rivà dunca au ''[[portus Herculis Monoeci]]'', d'ancöi [[Principatu de Mu̍negu|Munegu]]. Fra e gènte lìgü(r)i ch'e staxevan intu terito(r)iu da ''Regio IX'' au de là de [[Arpi|Arpe]], u l'è mensunàu cumme e ciü impurtanti i [[Sallui]], i [[Deciates]] e i [[Oxubi]], ciü che i [[Veneni]], i [[Turri]], i [[Soti]], i [[Bagienni]], i [[Statielli]], i [[Binbelli]], i [[Maielli]], i [[Caburriates]], i [[Casmonates]] e i [[Velleiates]]<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 47|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>. Cun l'andà avanti pe'a Rive(r)a, u se scuntrava u sciümme ''Rutuba'' (a [[Röia]]), cu'a sitè de ''[[Album Intimilium]]'' ([[Ventemiglia|Vintimìa]]), e u sciümme ''Merula'' (de prubabile [[A Sènta]]), cu'a sitè de ''[[Albingaunum|Album Ingaunum]]'' ([[Arbenga]]). Ciü avanti u gh'é(r)a u ''[[Vada Sabatia|portus Vadorum Sabatium]]'' ([[Vuè|Vadu]]), u sciümme ''Porcifera'' (u [[Torénte Ponçéivia|Punseve(r)a]]), ''[[Genua]]'' ([[Zena]]), u ''fluvius Fertor'' (fòscia u [[Bezàgno|Besagnu]]) e ''[[portus Delphini]]'' ([[Portofin|Portufìn]]). A l'ürtimu, passàu ''[[Tigulia]]'', ciü a l'entrutèra, u se truvava ancù ''Segesta Tiguliorum'' ([[Sestri Levante]]), pe' rivà cuscì au ''flumen Macra'', ch'u marcava u cunfìn da Ligü(r)ia<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 48|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>, nu gua(r)i distante daa sitè de ''[[Luna]]'' ([[Luni|Lüni]]). Inte tère au de là di munti, inta ''Regio IX'' u gh'é(r)a ancù e ricche sitè de ''[[Libarna]]'', ''[[Derthona|Dertona]]'' ([[Tortonn-a|Turtûna]]), ''[[Iria]]'' ([[Voghera|Vughe(r)a]]), ''[[Vardacas]]'' ([[Casale Monferrato|Casâ Munferàu]]), ''[[Industria]]'' ([[Monteu da Po]]), ''[[Pollentia]]'' ([[Pollenzo|Pulènsu]]), ''[[Correa Potentia]]'' ([[Chieri]]), ''[[Foro Fulvi]]'' o ''Valentinum'' ([[Villa del Foro|Vìlla do Fo(r)u]]), ''[[Augusta Bagiennorum]]'' ([[Bene Vagienna|Bêne Vagienna]]), ''[[Alba Pompeia]]'' ([[Àrba (comùn)|Arba]]), ''[[Hasta]]'' ([[Asti]]) e ''[[Aquae Statiellae|Aquis Statiellorum]]'' ([[Acqui Terme|Acqui]])<ref>{{Çitta|Pliniu u Veggiu|III, 49|tìtolo=Naturalis Historia}}</ref>. A l'in gì(r)u, a ''Regio IX'' a cunfinava a punènte cu'a pruvinsa de ''[[Alpes Maritimae]]'', a setentriùn cu'a pruvinsa de ''[[Alpes Cottiae]]'' e cu'a ''[[Regio XI Transpadana]]'', a levante cu'a ''[[Regio VIII Aemilia]]'' e a südest cu'a ''[[Regio VII Etruria]]''. Mèntre che, e ciü votte, i cunfìn de regiùi i l'é(r)an marchèi da quelli di ''[[municipium]]'' e de sitè ch'e gh'é(r)an drentu, inte quarche câxu i l'andaxevan apröu ai sciümmi, fètu ch'u capita pe'a ''Regio IX'' tantu cu'u [[Sciümme Pò|Pò]], a setentriùn, che cu'u [[Sciümme Magra|Magra]], a levante<ref name=":0">{{Çitta|Lilli, 2004}}</ref>. == Sto(r)ia == === Fundasiùn === [[Immaggine:Regions of Augustan Italy.svg|miniatura|E unze regiùi cumm'e sun stète inandièi da l'[[Aogusto|Augüstu]]]] Alantu(r)a, u numme ufisiâle da regiùn u nu gh'axeva a zunta du titulu ''Liguria'', ch'u ne vegne daa pratica di studiusi mudèrni de ciamà e regiùi d'[[Aogusto|Augüstu]] segundu e gènte ch'e ghe staxevan. Defèti, e tère di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i]] e se spandevan, armenu inte di tèmpi ciü antighi, in sce 'na regiùn ciü grande de quella rumâna, dai tèrmi nu gua(r)i cè(r)i. A ògni moddu, de prubabile, a l'andaxeva a setentriùn fin'au [[Sciümme Po|Po]], versu levante a cunfinava cu'i ''[[Tyrrhenoi]]'', fòscia pe' mezzu de l'[[Sciümme Arnu|Arnu]], mèntre a punènte i Lìgü(r)i i staxevan fina in sciu [[Sciümme Ròdanu|Ròdanu]], a cuntattu cu'u mundu celticu e elenicu<ref>{{Çitta|Spadea & Mercando, 2004}}</ref>. A ''Regio IX'', cumme e âtre dêxe regiùi, a l'è stèta istituìa int'in ànnu scunusciüu pe' vuluntè de l'Augüstu, che de quelli tèmpi, pe' l'aministrasiùn du terito(r)iu, u l'axeva inandiàu ascì di distrêti pe' area de cumpetènsa di sò funsiuna(r)i. Presèmpiu, stu lì u l'é(r)a u câxu di senatûi indichèi dau ''princeps'' e numinèi pe' cunsürtu du [[Senâto romàn|Senàu]] e, ciü avanti, di [[Praetor|''praetor'']] e di ''[[equites]]'', bèn che a cumpetènsa di segundi a l'é(r)a estesa in sc'in distrêtu numma che quande i gh'axevan a ''cura viarum''<ref name=":0" />. In scia mane(r)a de spartì e regiùi, u pà che l'Augüstu u secce andàu apröu a di crite(r)i de etnìa e de pulitica, scibèn ch'u nu manche de ecesiùi cumm'u l'è stètu pe'a ''Regio IX'', dau terito(r)iu ciütòstu strenzüu da quellu dund'i staxevan i Lìgü(r)i. A ògni moddu, a funsiùn de ste regiùi a nu l'è ancù gua(r)i cè(r)a, bèn che de prubabile u gh'é(r)a a necesitè de creà de divixùi aministratìve ch'e vegnissen a taju pe'u catastru. Defèti, stu lì u serviva pe' rivà au cuntu du ''census'', scistema duve(r)àu inta rifurma de tasce spunciâ da l'Augüstu inte quelli ànni<ref name=":0" />. === Cangiamènti === A strutü(r)a aministratìva vusciüa da l'[[Aogusto|Augüstu]], cu'u passà du tèmpu, a l'ha mustràu u besögnu d'ina rifurma ch'a a cangesse, pe' tantu ch'e scangiavan e carateristiche suciâli, ecunòmiche e pulitiche de l'[[Impêo Roman|Impe(r)u]]. A mancansa de curdinamèntu fra u pute(r)e de [[Romma|Rumma]] e quellu de pruvinse, tampì sutt'au [[Claudius]], quand'u l'è spa(r)ìu di magistrèi pe' l'&#8203;''Italia'' cumme i ''[[Quaestor|quaestores]]'', a l'axeva purtàu a afidâse ai vinculi de patrunàu e a ina gran autunumìa de aministrasiùi lucâli, sènsa de curdinamèntu cu'u guvèrnu centrâle de l'impe(r)u. Pe' sta raxùn lì, fina dau [[II secolo|II seculu]] u l'è cumensàu ina crixi ch'a l'ha purtàu aa creasiùn de di növi distrêti aministratìvi, ch'i l'han anticipàu e pruvinse du [[Diocletianus]]<ref name=":0" />. Tèmpu de l'[[Hadrianus]], insemme a l'istitusiùn de di növi funsiuna(r)i du [[Senâto romàn|Senàu]], a ''Regio IX'' a l'è finìa inte ün di quattru distrêti centrâli afidèi ai ''[[consulares]]'', de prubabile inte quellu ch'u cruviva u sèntru da penisu(r)a pe'a parte a punènte di [[Appennìn|Apenìn]]. Ai tèmpi du [[Marcus Aurelius]] a ''Liguria'', insemme a l'&#8203;''Aemilia'' e aa ''Flaminia'', a furmava ün di quattri distrêti afidèi a di ''[[Iuridicus|iuridici]]'' ma fòscia, zà aa fin du sò regnu, u gh'è stètu di cangi a stu distrêtu cu'u scangiâse da ''Flaminia'' cu'a ''Tuscia''. U [[Septimius Severus]] u l'ha tucàu turna a spartisiùn aministratìva pe' rivà a in scistema a sinque distrêti ch'u l'è restàu in vigû fina aa mitè du [[III secolo|III seculu]], quande l'&#8203;''Etruria'' a l'è stèta destacâ da ''Aemilia'' e ''Liguria''<ref name=":0" />. == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Pliniu u Veggiu|tìtolo=Naturalis Historia|url=https://en.wikisource.org/wiki/la:Naturalis%20Historia|léngoa=LA|cid=Pliniu u Veggiu}} * {{Çitta lìbbro|outô=Strabùn|tìtolo=Γεωγραφικά [Gheographiká]|url=https://en.wikisource.org/wiki/el:%CE%93%CE%B5%CF%89%CE%B3%CF%81%CE%B1%CF%86%CE%AF%CE%B1|léngoa=EL|cid=Strabùn}} * {{Çitta lìbbro|outô=Manlio Lilli|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/l-italia-romana-delle-regiones-introduzione_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|léngoa=IT|cid=Lilli, 2004|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|capìtolo=L'Italia romana delle Regiones. Introduzione|outô2=Liliana Mercando}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppina Spadea|tìtolo=Il Mondo dell'Archeologia|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/l-italia-romana-delle-regiones-regio-ix-liguria_(Il-Mondo-dell'Archeologia)/|léngoa=IT|cid=Spadea & Mercando, 2004|ànno=2004|editô=Istituto della Enciclopedia Italiana|capìtolo=L'Italia romana delle Regiones. Regio IX Liguria|outô2=Liliana Mercando}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.romanoimpero.com/2020/05/regio-ix-augustea-liguria.html|tìtolo=IX REGIO AUGUSTEA - LIGURIA|léngoa=IT|vìxita=2026-06-17}} [[Categorîa:Stöia da Ligùria]] [[Categorîa:Çiviltæ romànn-a]] ka2giebq3shdqhhyommcm3nvuw4j4rf Regio IX (Liguria) 0 32884 270880 2026-06-17T18:53:02Z N.Longo 12052 + rdr 270880 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regio IX Liguria]] jfzpefkez1i6cy0ffix527dj8l3o26s Ligü(r)ia rumâna 0 32885 270881 2026-06-17T18:53:44Z N.Longo 12052 + rdr 270881 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regio IX Liguria]] jfzpefkez1i6cy0ffix527dj8l3o26s Ligùria romànn-a 0 32886 270882 2026-06-17T18:54:07Z N.Longo 12052 + rdr 270882 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regio IX Liguria]] jfzpefkez1i6cy0ffix527dj8l3o26s Liguria romaña 0 32887 270883 2026-06-17T18:54:37Z N.Longo 12052 + rdr 270883 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Regio IX Liguria]] jfzpefkez1i6cy0ffix527dj8l3o26s