Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.7 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Emilio Azaretti 0 2080 270957 269099 2026-06-19T18:13:54Z N.Longo 12052 wl 270957 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} [[Immaggine:Emiliu Azaretti.jpg|thumb|U munümentu a Emiliu Azaretti a Ventemiglia|259x259px]] '''Emiliu Azaretti''' ([[Ventemiglia]], [[3 arvî|3 d'avrì]] d'u [[1902]] - [[Ventemiglia]], [[28 frevâ|28 de frevà]] d'u [[1991]]) u l'è staitu ün [[Scritô|scritù]] e [[Poeta|pueta]] in [[Lengoa ligure|lenga ligüre]], tra i fundatui d'a [[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]. == Biugrafia == U l'è nasciüu a [[Ventemiglia]] u 3 d'avrì d'u 1902, da Angelu e Emilia Rondelli. Purtai â fin i stüdi, intu [[1925]] u pigliava a leurea in chimica e farmaçia a l'[[Universcitæ di Studdi de Zena|Üniversità de Zena]] e u praticava a prufesciun de spassià, eredità dau paire, in via Cavour, insciu cantun de via d'a Stassiun. Inti primi ani d'u [[XX secolo|XX Seculu]], a çità de Ventemiglia a vantava a presensa d'in ritrövu cultürale püblicu, u Cafè Ligüre, in viale Principe Amedeu, ancöi cursu d'a Repüblica, duve "u sciù Emiliu" u parteçipava cun custansa ai debà cürai da l'emeritu prufesù Vieri Bongi. Apasciunau de dialetu e tradissiui d'u postu, intu [[1927]], u l'è staitu ün d'i fundatui d'a [[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]], üna d'ê prime "famiglie" ligüri, cun [[A Campanassa]] de [[Sann-a|Savuna]] e [[A Compagna]] de [[Zena]]. 'St'assuciassiun a s'è pruposta a difesa d'u patrimoniu d'a lenga, d'a störia, d'i munümenti e d'u fulclure de Ventemiglia e d'a [[Intemelia|Zona Intemelia]] e elu u n'è staitu u Consule Rapresentante, cume di' u presidente, fina au [[1945]]. Intu [[1928]], inseme a [[Filipu Giliu Rostan]], u fundava a [[Cumpagnia d'u Teatru Ventemigliusu]], fiřudramatica dialetaře che tanta impurtansa a l'avereva avüu inte l'opera de recüperu e sarvagardia d'u patrimoniu lucale. Candu u regime, u s'è messu a amaregnà düramente e tradissiui, elu u s'è intestau de mantegne a sou indipendensa de pensceiru e a cuntügnà l'opera incumensà. Au cuménsu d'i [[Anni 1930|Ani Trenta]], cu' in abundante grüpu de amighi, apasciunai cume elu d'i dialeti intemelî, u l'à caciau e base pe' a fundassiun de l'[[Academia Ventemigliusa]] ch'a l'à daitu vita au muvimentu d'[[A Barma Grande]], ina mira ch'a l'à avüu u sou puntu de forsa inta pübřicassiun d'ina revista - sutatituřà l'[[Antulugia Intemelia]] - duv'i gh'àn culaburau scritui inti dialeti d'a zona cumpresa intra a [[Vàlle Argentìnn-a|Valata de l'Argentina]] e u [[Prinçipatu de Mu̍negu|Prinçipatu de Munegu]], aiscì se 'stu teritoriu u l'éira staitu devisu dau cunfin puliticu [[Italia|italu]]-[[Fransa|françese]]. Infra u [[1932]] e u [[1939]], de 'st'antulugia i sun staiti pübřicai séte vulümi, ch'i cuntegne ina vasta prudüssiun dialetale: puesie, prose, testi teatrali, mise a lögu de riçerche lenghistighe e etnugrafiche. In fegunda culaburassiun cun [[Filipu Giliu Rostan]], sute u pseudonimu de Yvan Dakhordiu, i fan paresce nümeruse pièçes dialetaři, in testi uriginali o redüti, duve gh'è da remarcà: ''L'amù u l'è ciü forte che u brussu'', ''U dottor Pepin Scurlussura'', ''Paulin u s'incala'', ''A verità a l'ufende'', ''A çena d'a leva'' (trasmessa d'â [[Rai|RAI]] inti [[Anni 1970|Ani Setanta]]). Ancu': ''A scöra d'i marî'', ''U se credeva d'essiru'', ''U rüvegu de bon cö'', ''Françé mera'', ''U spiritu de cuntradiçiun'', ''Bernà u bülu u se maria''. Intu [[1946]], in [[Svissea|Svissera]], u se mariava cun Matilde Pfister, ch'a gh'à daitu due figlie: Emilia e Gisella. Da paire cusciensiusu, candu l'è staitu u mumentu de destetà 'ste due garsune, u l'à dedicau ben ciü tempu â famiglia, metendu in po' da parte i tantiscimi interessi cultürali. Però, intu [[1961]], sprunau da Rostan, u reciamava a ina ciü atenta atività u sciàiru grüpu d'i Soci d'a Cumpagnia, invitanduři a arrepiglià e tradissiui, trasmetendu l'interessu ae generassiui giuvanili. Intantu u sbrilunava i autui dialetali de tüta a Zona Intemelia a repiglià l'atività, fandu pübřicà da [[Nino Lamboglia|Ninu Lamboglia]], l'ötavu nümeru d'[[A Barma Grande]]. Da chel'anu, fina au [[1974]], suta a sou ghida, i l'éira stampai autri sei vulümi d'a revista, ch'i cuntegne a prudüssiun dialetaře d'au dopugherra e i sun servii da sprùn pe' l'arrepiglià d'a literatüra dialetaře, che da chelu mumentu a l'à atrövau nümerusu seghitu. Aiscì dopu a scumparsa de Rostan u cuntügnava a pratica d'autù de testi teatrali, uriginali o redüti, ch'i nu' mancava de esse rapresentai d'â [[Cumpagnia d'u Teatru Ventemigliusu]] direta da [[Pierin Sismondini]]. 'Sti chi i tituři: ''Chi u l'è u mariu de Cesira'', ''Ina piga derré a l'Aureglia'', ''U Grungu'', ''I dui Custantin'', ''A pignata'', ''A rivincita de Pascà'', ''Pescavui de cana'', ''U cutelu de Pé u Manegu'', ''Chele nöte de setembre''. Intu [[1977]], pe' a celebrassiun d'u çencantenariu de fondassiun d'â Cumpagnia d'i Ventemigliusi, intu mezu ae autre mire, u creava i ''Centri di Cultura Dialettale'' ch'i l'àn u scopu de tramandà ai figliöi d'ê scöre u patrimoniu cultürale d'u dialetu. Diresüi da [[Rensu Villa]], inta Scöra elementare e dau prof. [[Massimo Cavalli]] inte Medie, i Centri i l'àn derulàu in'intensa atività surva tütu intu campu d'a cansun e d'a reçita dialetaře, utegnendu faitüranti afermassiui, aumancu fina a tüti i [[Anni 1980|Ani Ötanta]], aiscì suta a diressiun d'a duturessa Rita Zanolla. L'è staitu ancu' Azaretti a preparà i testi dialetaři pe' st'atività, adatandu pe' e scene, antighe e çelebri foure, cume: ''A foura d'u ratu e d'u galetu'', ''Giancaneve'', ''Çenerusela'', ''Marmelin'', ''U gatu ingiarmau''. De ciü, pe' i figliöi, u l'à messu inseme ina gramaticheta ilüstrà ''Imparamu u ventemigliusu'', nasciüa d'â culaburassiun cun Villa, e cumpendià da ina serie de audiucascete, lezüe in dialetu da amighi d'a Cumpagnia. Fin dai Ani Trenta u l'è staitu autù de pareglie cansun in dialetu, caicüna cumposta inte ocaixun d'ê edissiui d'a [[Bataglia d'ê Sciure]], müxicae e cögliüe intu cadernetu ''Cansun ventemigliuse'' püblicau d'â Cumpagnia intu [[1970]], primu d'ina serie de edissiui, aiscì prestigiuse. Â fin d'i Ani Setanta, i l'à cumesau a paresce i früti d'i longhi ani de stüdi e de riçerche, purtae avanti intu campu d'u dialetu e, d'urdinariu, presentae ai ''Colloques des langues dialectales'' urganisai a [[Mu̍negu|Munegu]]. Inte 'ste püblicassiui: ''Nomenclatura della fauna marina in dialetto ventimigliese'', paresciüa insciu ''Bollettino dell'Atlante Linguistico Mediterraneo'' e a culaburasciun au vulüme ''I Dialetti Liguri'' ch'u tegne i ati d'u Cunvegnu de Zena, faitu intu [[1973]]. U nu' fava mancà a sou culaburassiun â [[Rivista Ingauna e Intemelia|''Rivista Ingauna e Intemelia'']] de l'[[Institûto Internaçionâle di Stùdi Lìguri|Istituto Internazionale di Studi Liguri]], d'u cale u l'eira staitu Sociu fundatù e, fina au 1977, Presidente d'a Seziun Intemelia. Ma l'opera ch'a duveva daghe fama naziunale e internaziunale a l'è staita de següru ''L'evoluzione dei dialetti liguri esaminata attraverso la grammatica storica del ventimigliese'', paresciüa in due edissiui, üna derré l'autra, intu 1977 e intu [[1982]]. Intu meiximu anu, dopu ina longa opera de preparassiun, furnia dai za' nuinai ''Colloques'', intu Prinçipatu de Munegu, paresceva l'''[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|Académie des langues dialectales]]'' d'a cale u l'eira staitu patruçinatù, membru fundatù e vicepresidente. Intu [[1989]] vieva a lüixe l'ürtima deficurtùsa fatiga: ''Studi linguistici sull'anfizona Liguria-Provenza'', preparà in culaburassiun cu'a prof. [[Giulia Petracco Sicardi]], e cuntegnente in aprufundiu e magistrale sagiu insciu dialetu de l'[[L'Aoriveta|Auriveta]] (''Olivetta San Michele''). Dutau de sciamante spiritu puliticu, intu 1945, â fin d'a desastrusa [[Segonda Guæra Mondiâ|gherra]] ch'a l'àva redütu Ventemiglia a in bigu de macerie, u lançava l'idea d'â ''Zona franca intemelia'' ch'a l'averva dovüu recustrüì, aumancu dau puntu de vista ecunomicu-duganale, l'entità de l'antiga [[Cuntea de Ventemiglia|Cuntea]]. Pe' arrivà a 'stu scopu u l'à fundau ''L'Unione Democratica Federalista della Liguria Intemelia'' assuciassiun ch'a l'aveva u sou organu de infurmassiun intu giurnale lucale [[LA VOCE INTEMELIA|''La Voce Intemelia'']], ch'u n'è staitu u fundatù e diretù fina â morte. U prugetu d'a Zona Franca u nu' l'à avüu incumensu, ma u giurnale u l'à purtau avani e püblicassiun cume mensile d'infurmassiun e difesa d'i interessi lucali suta l'egida de l'[[Unione Intemelia|''Unione Intemelia'']]. Fundatù, intu [[1948]], d'a ''Commissione italo-francese per lo studio dei problemi di frontiera e del bacino del Roia'', u l'è staitu aiscì fundatù e presidente d'u ''Comitato per l'ammodernamento della S.S. 20 di Val Roia'', cume aiscì d'ê assuciassiui ''Difesa della spiaggia'' e ''Pescatori Marini''. Ispeitù unurariu d'a [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suprintendensa ai Munümenti]] fina au [[1971]], u l'è staitu aiscì, d'â fundassiun, membru d'a ''Commissione di arte sacra della diocesi di Ventimiglia''. Inti [[Anni 1960|Ani Sciüscianta]], elezüu cume indipendente, u l'à faitu parte de trei aministrassiui, üna derré l'autra: Cunseglié cumünale e Assesù ae Finanse e au Patrimoniu, ucüpanduse, tra l'autru, pe' l'istitüssione in Ventemiglia d'i Licei Classicu e Scientifigu e de l'Istitutu Tecnicu Cumerciale. Aiscì sou a pratica de prugetassiun e finansiamentu d'i travagli, pöi ciantai lì, d'u [[portu de Ventemiglia]]. U l'à travagliau cun custansa fina a candu e condissiui de salüte i ghe l'àn permessu, sareva a di' fina a pocu tempu avanti de möire, che l'è stau u 26 de frevà d'u 1991, inta sou ca' d'a [[Marina San Giüsepe]], lasciandu a mezu caiche interessante travagliu de cultüra d'u postu, cume u breviau d'a messa pe' u giurnu de [[San Segundu]], messa zü in [[Dialettu ventemigliusu|ventemigliusu]]; travagliu ch'u l'è staitu publicau postümu d'â scignura Matilde. == Opere == === Puesie intu parlà intemeliu === * Sonetti giovanili * Dexideriu (ventemigliusu) * Aparissiun (ventemigliusu) * Stava a maire (Stabat Mater) (ventemigliusu) * Viva u scögliu (ventemigliusu) * Cume l'è belu tanghezà (ventemigliusu) * Ciancegura barlegura (ventemigliusu) * Viva carlevà (ventemigliusu) * Adiu cavu (ventemigliusu) * Pigliaru, pigliaru u ratu intu touru (ventemigliusu) * Fatene carà Paulin (ventemigliusu) * L'è a tü che vögliu ben (ventemigliusu) * L'è megliu ciüga' in ögliu (ventemigliusu) * U can e a sou sciumbria (ventemigliusu) * U tran-lümassa (ventemigliusu) * A begariçia (ventemigliusu) * Sciure e garsune (ventemigliusu) * Ma ghe n'ave' testa (ventemigliusu) * A cansun d'a zona franca (ventemigliusu) * A l'eira a regineta d'e valae (ventemigliusu) * Candu l'arriva u mazu (ventemigliusu) * A scařa (ventemigliusu) == Rime pupulari arrecampae == * Ana süsana (ventemigliusu) * Gian bragheta (ventemigliusu) * Sabu santu (ventemigliusu) * Süca pera' (ventemigliusu) * Pasca pifania (ventemigliusu) * Strofetta di canto popolare disperso (ventemigliusu) * In sciu' valun de Pigna (ventemigliusu) == Cumedie == * L'amu' u l'è ciü forte che u brussu (con Rostan: Ivan Dakordiu) * U "Dottor" Pepin Scurlussura (con Rostan: Ivan Dakordiu) * Paulin u s'incala (con Rostan: Ivan Dakordiu) * U meigu pe' forza (con Rostan: Ivan Dakordiu) * A scöra d'i marî (con Rostan: Ivan Dakordiu) * U rüvegu de bon cö (con Rostan: Ivan Dakordiu) * A verità a l'ufende (con Rostan: Ivan Dakordiu) * A çena d'a leva (con Rostan: Ivan Dakordiu) * Bernà u bülu u se maria * I dui Custantin * A pignata * A rivincita de Pascà * Pescavui de cana * U cutelu de pe' u manegeu * Chele nöte de setembre ... * Tütu pe' ina camixöra grixia * U se credeva d'essiru * Françe' Mera * U spiritu de cuntradiçiun * Dui marî in galera * Ina piga darrè a l'aureglia * Chi u l'è u mariu de Cesira == Teatru pe' i figliöi == * A foura d'u ratu e d'u galetu * Giancaneve e i séte nani * Çenerusela * A bela ch'a dorme intu boscu * Marmelin * U gatu ingiarmau * E buxie * Störie de pescavui * I ospiti d'unù === Editoriali === ;Libri * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|outô2=[[Filipu Giliu Rostan]]|tìtolo=A Barma Grande, Antulugia Intemelia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/opaclib/opaclib?db=solr_cbl&resultForward=opac/cbl/brief.jsp&from=1&nentries=10&searchForm=opac/cbl/error.jsp&do_cmd=search_show_cmd&struct:3088=ricerca.parole_almeno_una:@or@&filter_nocheck:3088:Biblioteche=&item:5:Collezione::@and@=barma%20grande|ànno=1932-1974|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi - I.I.S.L|çitæ=Ventemiglia - A Burdighea|léngoa=LIJ|volùmme=Vul. 1-13}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|tìtolo=Quelques mots de la transhumance en dialecte de Buggio (Val Nervia) avec étude éthymologique|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0112535|ànno=19?|editô=s.e.|çitæ=Fransa|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|tìtolo=Luigi Notari: commemorazione tenuta al Museo Bicknell di Bordighera l'11 febbraio 1962|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0112973|ànno=1961|editô=I.I.S.L.|çitæ=A Burdighea|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|tìtolo=Les moulins à huile à Olivetta San Michele|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0112486|ànno=197?|editô=s.e.|léngoa=FR}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|tìtolo=Lo statuto della regione ligure|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0112667|ànno=1970|editô=s.d.|çitæ=Ventemiglia|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Giacomo Devoto]]|tìtolo=Dialetti liguri|ànno=1974|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|outô2=Emiliu Azaretti|outô3=Giovanni Battista Besio|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/0000007706}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giovanni Battista Nicolò Besio|tìtolo=Vecchia San Remo, Ospedaletti, Bordighera, Ventimiglia: ricerche storico-fotografiche per San Remo e Ospedaletti|ànno=1976|editô=Valenti|çitæ=Zena|léngoa=IT|outô2=Enzo Bernardini|outô3=Emiliu Azaretti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0477143}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|tìtolo=L'evoluzione dei dialetti liguri esaminata attraverso la grammatica storica del Ventimigliese|ànno=1977 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0056866 1° ed.]), 1982 ([https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00002257 2° ed])|editô=Casabianca|çitæ=Sanremu|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emiliu Azaretti|outô2=[[Rensu Villa]]|tìtolo=Imparamu u ventemigliusu|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PUV0992738|ànno=1979|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=Favole e storie in dialetto ventimigliese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0619787|ànno=1992|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=LIJ, IT|outô2=Anna Maria Crespi (disegni)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Guido Pastor|outô2=Giulia Petracco Sicardi (presentaçiùn)|outô3=Emilio Azaretti (note)|tìtolo=Calòrie, legatàrie e maraveglie in parlata biijinòla|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0024073|ànno=1984|editô=Alzani|çitæ=Pinerolu|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=Emiliu Azaretti|tìtolo=Studi linguistici sull'anfizona Liguria-Provenza|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/MIL0121291|ànno=1989|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=IT|ISBN=88-76-94033-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=Un dialetto di transizione fra area ligure e occitanica: Olivetta San Michele|url=https://books.google.com/books?id=BH5KjwEACAAJ|ànno=1990|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lüsciandria|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Emilio Azaretti|tìtolo=La fauna marina nel dialetto ventimigliese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0248752|ànno=1992|editô=Cooperativa Grafica Genovese|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT}} * ''La voce intemelia'', organo d'informazione locale, fundatù e diretù fina au 1991. ;Articuli * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1961|tìtolo=Luigi Notari: commemorazione tenuta al Museo Bicknell di Bordighera l'11 febbraio 1962|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|volùmme=Annu XVI|nùmero=1-2|pp=1-3|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0079977}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1968-1970|tìtolo=Nomenclatura della fauna marina in dialetto ventimigliese|revìsta=Bollettino dell'Atlante Linguistico Mediterraneo|volùmme=Vul. 10-12|pp=409-427|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1979|tìtolo=Nomenclatura peschereccia di origine greca nel dialetto ligure intemelio|revìsta=Bollettino dell'atlante linguistico mediterraneo|nùmero=21|pp=59-69|léngoa=LIJ, IT|url=http://www.cumpagniadiventemigliusi.it/vecchiosito/Marina/Fauna_marina.htm#cini}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1984|tìtolo=Storia dei nomi balma/alma|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|pp=67-82|léngoa=IT|volùmme=Annu XXXIX|méize=Lügliu-Deixembre|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0106915}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1985|tìtolo=Testi trecenteschi in volgare albenganese|revìsta=Rivista di Studi Liguri|nùmero=1-3|pp=212-218|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0079977|méize=Zenà-Setembre}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1986|tìtolo=L'origine del nome articioca|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|nùmero=1-4|léngoa=IT|volùmme=Annu XLI|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0107145|p=53}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1986|tìtolo=Toponomastica etimologica della costa di Ventimiglia|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|nùmero=1-4|pp=48-53|léngoa=IT|volùmme=Annu XLI|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0107144}} * {{Çitta publicaçión|outô=Emiliu Azaretti|ànno=1990|tìtolo=I continuatori del latino tardo 'gradale' e la vera etimologia del Santo-Gral|revìsta=Rivista Ingauna e Intemelia|nùmero=1-4|pp=65-66|léngoa=IT|volùmme=Annu XLV|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0107351}} {{Letiatûa in lìgure‎}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Poêti italién|Azaretti, Emilio]] [[Categorîa:Dramatùrghi‎|Azaretti, Emilio]] [[Categorîa:Poêti in lìgure|Azaretti, Emilio]] g8xo5gkqezabe88uh6gtmo9d2lyf523 Lengua ceca 0 3132 270951 245207 2026-06-19T15:33:27Z Amherst99 3024 /* */ 270951 wikitext text/x-wiki {{Léngoa |nómme = Cêco |nomenativo = ''čeština'' |altnómme = Boemo |pronónçia = {{IPA|/ˈʧɛʃtɪna/}} |stâti = {{CZE}}<br>{{SVK}}<br>{{PRT}}<br>{{POL}}<br>{{DEU}} |persónn-e = 12.500.000 |dæta = [[2019]] |fam1 = [[Lengue indoeuropee]] |fam2 = Bàlto-Slâve |fam3 = Slâve |fam4 = Slâve òcidentâli |fam5 = Léngoa cêcoslovàcca |fam6 = '''Cêco''' |dia1 = Dialétti da Moràvia |dia2 = Dialétti da Boêmia |naçión = {{UE}}<br><br>{{CZE}} |minorànsa = {{AUT}}<br>{{BIH}}<br>{{CRO}}<br>{{POL}}<br>{{ROU}}<br>{{SVK}} |agençîa = ''Ústav pro jazyk český'' |mappa = Map of Czech language.svg |didascalia = Difuxón do ''Čeština''. |estræto = Všichni lidé se rodí svobodní a sobě rovní co do důstojnosti a práv. Jsou nadáni rozumem a svědomím a mají spolu jednat v duchu bratrství. }} O '''Ceco''' (''čeština''), dïto '''Boemo''' ascì, a l'è unn-a lengua do grûppo lengoistego slavo oççidentâ. Lengua ofiçiâ da [[Repubbrica Ceca]]. == Descriçion e stöia == [[Immaggine:Dialects of the Czech language.jpg|sinistra|miniatura|upright=1.25|Màppa di dialétti da léngoa cêca. Inta zöna di [[Sudêti]], in prinçìpio de [[Lengua tedesca|léngoa tedésca]], a-a giornâ d'ancheu se pàrlan vàrri dialétti mescciæ.]] {{S}} {{Clear}} == Atri progètti == {{InterWiki|codice=cs}} {{Interprogetto}} {{Lengue do Gruppo Slavo}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Lengue do Gruppo Slavo]] 26pn2kxe2lhnx8365us87wuy6ri34g4 Vito Elio Petrucci 0 3625 270961 250419 2026-06-19T18:18:43Z N.Longo 12052 + wl 270961 wikitext text/x-wiki {{ZeneiseT}} '''Vito Elio Petrucci''' ([[Zena]], [[27 arvî|27 d'arvî]] do [[1923]] - [[Zena]], [[17 mazzo|17 de mazzo]] do [[2002]]) o l'è stæto 'n [[poeta]], [[Giornalìsta|giornalista]] e [[commediografo]] [[Zena|zeneise]]. {{Çitaçión|Se ti parli zeneise<br />no dîme mai chi t'é:<br />abbràssime.<br />Se no ti o l'é,<br />perdónnime.}} == Vìtta == O l'ha scrîo diverse pubbricaçioìn inscia léngua e a coltûa zeneise. Poeta in scia linea do [[Doardo Firpo|Firpo]] pe o sentimento da natùa, o Petrucci o l'ea un sostegnitô e divulgatô da zeneixitæ, s'aregorda tra e so pubbricaçioìn ''Bansighæ da l'æxia'' ([[1970]]), ''Un vento döçe'' ([[1972]]), ''O quadrifeuggio'' ([[1980]]), ''Ciù in là de parolle'' ([[1990]]). O l'ea membro de l'&#8203;''Association Internationale pour l'Utilisasion des Langues Régionales'' de Liegi e de l'&#8203;''[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|Académie des Langues Dialectales]]'' do [[Principatu de Mu̍negu|Principâto de Mónnego]]. == Êuvie do Petrucci == * ''[[Porto Pigheuggio]]'' * ''[[Ærzillio]]'' * ''[[T'arrivi cianin...]]'' * ''[[I longhi silensi]]'' * ''[[A moæ]]'' * ''[[Sensa respio]]'' * ''[[O pesto]]'' * ''[[A fugassa]]'' {{Letiatûa in lìgure‎}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Poêti italién|Petrucci, Vito Elio]] [[Categorîa:Poêti in lìgure|Petrucci, Vito Elio]] [[Categorîa:Giornalìsti|Petrucci, Vito Elio]] [[Categorîa:Dramatùrghi|Petrucci, Vito Elio]] epoe5vyg0mpda8lvg3a7u3gba8mtex8 Rensu Villa 0 5087 270958 269100 2026-06-19T18:14:24Z N.Longo 12052 wl 270958 wikitext text/x-wiki {{Ventemigliusu}} '''Rensu Villa''' ([[Ventemiglia]], [[18 zenâ|18 de zenà]] d'u [[1930]] - [[A Burdighea]], [[20 novénbre|20 de nüvembre]] d'u [[1997]]) u l'è staitu ün [[Poeta|pueta]] [[Liguria|lìgüře]]. == Biugrafìa == Nasciüu â [[Murtuřa]] de [[Ventemiglia]], u [[18 zenâ |18 de zenà]] d'u [[1930]] da Natalin, ch'u fava u giardiné pe' [[Thomas Hanbury|Hanbury]], e so' mugliè ch'a l'agiütava cume custode intu [[Giardin butanici Hambury|famusu parcu]] de acrimatassiun de ciante raire e esotiche, duv'u u l'à bugiau i primi passi d'a sou futüra formassiun, duve tantu postu a pigliau l'amù pe' a sou terra. Dopu ave' stüdiau pe' ina ramà d'ani in Seminariu, u l'à faitu pöi i stüdi pe' utegne a cumpeténsa pe' insegnà e u l'à incumensau a sou vita de maistru inte scöre salesiane de [[Valecrösa]], duv'u fava aiscì l'uperatù cinematograficu, inta sala Don Bosco. U l'è staitu pöi maistru a [[Vilatela]], [[U Soudàn|Saudan]] e dopu tantu u l'è staitu trasferiu â Murtuřa. Inta sou carreira de maistru u l'à cüvertu aiscì u rolu de vicariu d'u Diretù Didaticu Fogliarini. Inti Organi culegiali d'a scöřa, u l'è staitu elezüu ciü d'ina vota rapresentante inte tüti i növi Culegi, fina au Cunsegliu sculasticu pruvinciale e a chelu de desciplina. A sou brilante carreira de maistru, segnà da nümerusi cumprimenti de Ispetui e d'agagni de cuncursi pe' meritu distintu, a l'è fenia intu 1988, cun 35 ani de servissiu. Intu mentre u l'aveva cunusciüu Franca Lagostena, ina piemuntese, culega de travagliu, ch'a sareva deventà a cumpagna d'a sou vita. Riservau inte chelu che l'eira a sou vita privà, Villa u nu' l'à pusciüu mai ascunde u grande argögliu ch'u tegneva pe' a famiglia e in modu particulare pe' a zuveniscima figlia Olga, che suvente u se purtava apressu aiscì inta vita püblica. Inturno â metà d'i [[Anni 1960|Ani Sciüscianta]], u maistru u l'aveva messu man a daghe sistema ae sou cunuscense de cultüra lucale, intrenandu e prime cunferense e i primi cursi de dialetu pe'i culeghi maisctri, stüdiandu a fundu l'ategiamentu che a scöřa a duveva e a purreva assüme inti cunfrunti d'u dialetu. U dexideriu de dedicasse au stüdiu d'u patrimoniu cultürale d'a sou terra, u l'à purtau inti cadri d'a [[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]], assuciassiun fundà intu [[1927]], cun u scopu de cunservà e difundere e tradissiui cultürali ventemigliuse. In sen a ‘st'assuciassiun, u derulava fin dau [[1973]], in calità de presidente, u prestigiusu incarregu de Consoře rapresentante, standu derré da drente â cüra e â crescita de tüte e manifestassiui previste e au deföra, tegnendu i raporti cu'a [[Consulta Ligure|Consürta Ligüre]], sudalissiu de tüte e assuciassiui d'a nostra regiun ch'i l'opera pe' a sarvagardia d'a cultüra lucale. In culaburassiun cun u meigu Azaretti u l'à püblicau, intu [[1977]], l'ilüstrau insciu çincuanteximu aniversariu d'a Cumpagnia, u l'à fundau i "Centri de Cultüra dialetale" inte scöře elementari e medie d'a çità, prupunenduse de sarvagardà e trasmete ae növe generassiui i valuri d'a cultüra lucale. Inti Centri u l'à tegnüu cursi de sintassi e de gramatica, impegnanduse inte l'alestimentu de spetaculi teatrali â fin de l'anu. U l'à püblicau ''Imparamu u ventemigliusu'', libretu de gramatica d'u dialetu, cu' in pressiusu glussariu de termini dialetali. U l'à delongu mantegnüu raporti cu'e assuciassiui nasciüe pe' a difesa d'ê etnie lenghistiche, surtù d'urigine rumanza; metenduse cume sociu fundatù de l'"Association pour l'utilisation des langues regionales à l'école", ch'a l'à sede a [[Liegi]]. U l'eira membru de l'[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|''Academie des langues dialectales'']] de [[Prinçipatu de Mu̍negu|Munegu]], duve u l'à tegnüu nümerusi e apreixài interventi; in ciü de esse tra i ciü ativi Academeghi lucali, essendu staitu tra i primi ch'i l'àn cuntribüiu â renascita de l'Academia ventemigliusa, culaburandu au Cenacuřu e prüduxendu articuli pe' a rivista ''[[Intemelion]]''. U s'è daitu da turnu pe' culaburà cun a [[Bubliuteca Aprusiana|Bibřiuteca Aprusiana]] e cun l'[[Institûto Internaçionâle de Stùddi Lìguri|Istitütu de Stüdi Ligüri]], fandu parte d'u diretivu d'a Seziun Intemelia. Inti [[Anni 1980|Ani Ötanta]] u pübřicava ''I Nénari'' e ''E Dùdure'', dui caderni de fiřastroche e zöghi da figliö, cögliui inta tradissiun pupulare. Da veixin ai cumpunimenti pupulari, elu meiximu u s'apresentava ae gente in veste de rafinau pueta, maiscì reservau, mancu tantu marenconicu e de prufunda fede inte l'omu. E carateristeghe d'u sou puetà i gh'àn faitu piglià nümerusi premi, in ciü d'u prestigiusu Premiu Regiunale Ligüre, intu [[1987]]. Nu' tantu cunusciüa a l'è a sou puesia in lenga, messa inseme inti ani d'a zuventüra, pöi cugliüa intu libru ''Soliloqui''. U l'à faitu parte d'a giüria de nümerusi premi de puesia dialetale, pe' tüta a [[Liguria|Ligüria]], inseme au lucale ''U Giacurè''. U l'è staitu fautù d'a messa in opera de l'"Associazione Festival della Poesia e della Commedia intemelia" de [[Pigna]]. U l'à faitu parte d'u d'u sudařissiu "Amici dei Giardini Hanbury", tegnendu curdiali raporti cu'i ürtimi eredi d'a famiglia ingřlese. Â fin d'i Anni Ötanta, u l'à culaburau cu'a testata giurnalistega ''[[O Sécolo|Il Secolo XIX]]'', cu' ina serie de articuli inscia störia e u dialetu lucale, che dapöi, rivixitai dau meiximu autù i sun staiti pübřicai, intu [[1997]], int'in vulüme cu'u tituřu ''Dialetto ieri e oggi''. Intu mentru u l'eira diventau presciusu e infatigabiře culaburatù d'u mensile ''[[La Voce Intemelia]]'', duve dau [[1991]] u l'à recüvertu aiscì l'incarregu de diretù respunsabiře, dandu man ancu' de ciü â defüsiun pe' i risültati d'i soi custantu stüdi storeghi e de riçerca. Inte l'anu academicu 1985/86 u l'àva incumensau a mustrà inte l'Üniversità d'a Tersa Età, ch'a ghe furniva modu de fa' cunusce gli resvolti d'a çivirtà d'u postu. U l'à tegnüu custantemente cursi de lenga e literatüra lucali, fanduse agiütà da i atui d'a ''Cumpagnia d'u Teatru Ventemigliusu''. U nu' purreva mancà de fa' savé ae gentei tüti i segreti e e störie d'u nostru pauise, ch'u l'avesse cunusciüu, de faitu intu [[1985]] u pübricava ''I toponimi delle due Mortole, terrestri e marini, con un'appendice toponomastica dialettale del Giardino Botanico Hanbury''. Cu'u Dopolavoro ferroviario u l'à pübricau, intu [[1987]], u prestigiusu ''La Battaglia dei Fiori'', vulüme storegu-futugrafegu inscia maxima manifestassiun ventemigliusa. U l'à faitu parte de chelu manipuřu de riçercavui ch'i l'à indagau inte l'archiviu catastaře d'u periodu 1545 - 1554, riçerca ch'a l'à vistu a lüxe intu [[1996]], cu'u tituřu ''Il catasto della Magnifica Comunità di Ventimiglia - Famiglie, proprietà e territorio''. Lasciandu in prufundu vöiu inta vita cultürale de Ventemiglia, propiu intu mumentu che ‘sta lì a l'avereva avüu de besögnu de maiciü atenziui, u lasciava ‘stu mundu zögia 20 de nüvembre d'u 1997, â [[A Burdighea|Burdighea]]. U [[26 agosto|26 d'avustu]] d'u 1998, inta Geixa Granda, gh'è staitu cunsegnau, â memoria, u "San Segundin d'argentu", recunuscimentu che elu, fandu parte d'u cumitau assegnavù, u l'aveva vusciüu custantemente ch'u fusse cunsegnau a autre persune de meritu. == Opere == === Puesie intu parlà intemeliu === * U nostru parlà (murturatu) * Cume son (murturatu) * A mei ca' (murturatu) * Ina parola (murturatu) * Povera scciùmaira (murturatu) * Int'u fundu (murturatu) * L'omu d'a bàrma (murturatu) * Ventu (murturatu) * U russignó (murturatu) * A möra d'u tempu (murturatu) * U russese (murturatu) * A barcheta de parma (murturatu) * Deinà (murturatu) * U primu deina' (murturatu) * U fögu d'u bambin (murturatu) * L'aiga d'a riana (murturatu) * Duménega de ramurìve (murturatu) * U sepürtu (murturatu) * Àrburi (murturatu) * U furestu (murturatu) * Morte d'ina principessa matin de deixembre (murturatu) * I ani d'a vita (murturatu) * Candu u mei barcu ... (murturatu) * Vin de scciánchi (murturatu) * Carlevà (murturatu) * Int'ina seira scüra (murturatu) * Föglia d'autùnu (murturatu) * Marina de papé da sücaru (murturatu) * U rebissu (murturatu) * Nöte üvernenga (murturatu) * Paise d'ina vouta (murturatu) * Fame purtà (murturatu) * Nöte (murturatu) === Firastroche e rime intu parlà intemeliu === * A càmuřa (murturatu) * Me barba e me lala (murturatu) * Sciòrte a sciùra (murturatu) * Perché (murturatu) * L'anu növu (murturatu) * Faren maitravagliau (murturatu) * Cian cian, ch'u maroutu u porta u san (murturatu) === Rime pupulari arrecampae === * Luna runda (murturatu) * Vöřa purçeléta (murturatu) * Rulandu furiusu (murturatu) * Gh'eira ina vouta (murturatu) * I giurni d'a setemana (murturatu) * I mesi de l'anu (murturatu) * Ruca rucheta (murturatu) * Patamòla (murturatu) * Sona sona (murturatu) * Gian barata (murturatu) * Loche famu? (murturatu) === Editoriali === * {{Çitta lìbbro|outô=[[Emilio Azaretti|Emiliu Azaretti]]|outô2=Rensu Villa|tìtolo=Imparamu u ventemigliusu|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PUV0992738|ànno=1979|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=I nenari: filastrocche e poesie nel dialetto della Mortola|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBL0313602|ànno=1980|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=E Dùdure: nuove filastrocche e poesie nel dialetto della Mortola|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PUV0991833|ànno=1984|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=LIJ}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=La Mortola: il paese, la chiesa, il giardino botanico|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20000355|ànno=1985|editô=Parrocchia di San Mauro Abate|çitæ=A Murtura|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=L'esperienza didattica dei centri di cultura dialettale nelle scuole di Ventimiglia|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0181967|ànno=s.d|editô=s.e.|çitæ=s.l.|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=Soliloqui: poesie 1954-57|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PUV0882343|ànno=1987|editô=G. Alzani|çitæ=Pineròlu|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Danilo Gnech|outô2=Franco Miseria|outô3=Rensu Villa|tìtolo=La battaglia dei fiori|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01584072|ànno=1987|editô=G. Alzani|çitæ=Pineròlu|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=I toponimi delle due Mortole terrestri e marini: con un'appendice sulla toponomastica dialettale del Giardino Botanico Hanbury|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0050952|ànno=1990|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|outô2=Danilo Gnech (a cüra de)|tìtolo=Ventimiglia 1940-1945: ricordi di guerra|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PAL0125870|ànno=1995|editô=Cumün de Ventemiglia, Studio fotografico Mariani, Dopolavoro ferroviario|çitæ=Ventemiglia|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=Dialetto ieri e oggi: storia e geografia di alcune parole liguri-provenzali|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20000335|ànno=1996|editô=Cumpagnia d'i Ventemigliusi|çitæ=Ventemiglia|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=Il catasto della magnifica comunità di Ventimiglia: famiglie, proprietà e territorio 1545-1554|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/BVE0117955|ànno=1996|editô=Academia Ventemigliusa|çitæ=Ventemiglia|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rensu Villa|tìtolo=Vin de sccianchi. Poesie 1980-1997|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recu|léngoa=LIJ}} * ''La voce intemelia'', organo d'informazione locale, diretù dau 1991. {{Letiatûa in lìgure‎}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Poêti in lìgure|Villa, Rensu]] [[Categorîa:Poêti italién|Villa, Rensu]] 07aym3shf207v8h3stnpuy0ro3mxmnw Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale 0 13699 270952 235727 2026-06-19T18:09:25Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Academia d'ë Lengue Dialetale]] a [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]: fix 235727 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} Ün [[1974]], Mestre [[Rubertu Boisson]],<ref>Robert Boisson, scìndicu da [[Cumüna de Munegu|cumüna de Mùnegu]] do [[1955]] a o [[1971]].</ref> alura presidente d'u Cumitau Naçiunale d'ë Tradiçiue Munegasche a creau l’'''Academia d'ë Lengue Dialetale'''. == Nòtte == <references /> == Colegaménti esterni == * [http://www.ald-monaco.org/ Academia d’ë Lengue Dialetale] {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] aaev7oz2q65z3dcbkcmstpqz47bw0vq 270955 270952 2026-06-19T18:12:06Z N.Longo 12052 + 270955 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} L'&#8203;'''Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale''' (''Académie des Langues Dialectales'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë ün'istitüçiun [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] per u stüdiu scienti̍ficu d'ë lenghe regiunale de [[Lengoe romanse|a̍ria latina]], furma̍ da prufessui e studiüsi de lenghi̍stica rumansa. == Storia == L'Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale ë nasciüa ün [[1981]], funda̍ da [[Robert Boisson]] e cun u patruci̍niu du [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Rainie̍ Terçu]], che a̍ presidau a so' seança d’inaugüraçiun, u 15 de ma̍giu d'u [[1982]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/#|tìtolo=Présentation|outô=Académie des Langues Dialectales|léngoa=FR|vìxita=2026-06-19}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendari munegascu d'u dui mila vinti qatru|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2023/01/Calendari-24.pdf|ànno=2024|editô=Cumitau d'ë Tradiçiue Munegasche|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR|p=18}}</ref>. == Note == <references /> == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/|tìtolo=Scitu ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-19}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn]] i77b1xob83kkwhxzo6wvoeqsofev0us 270964 270955 2026-06-19T18:33:01Z N.Longo 12052 270964 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} L'&#8203;'''Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale''' (''Académie des Langues Dialectales'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë ün'istitüçiun [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] per u stüdiu scienti̍ficu d'ë lenghe regiunale de [[Lengoe romanse|a̍ria latina]], furma̍ da prufessui e studiüsi de lenghi̍stica rumansa. == Storia == L'Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale ë nasciüa ün [[1981]], funda̍ da [[Robert Boisson]] e cun u patruci̍niu d'u [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Rainie̍ Terçu]], che a̍ presidau a so' seança d’inaugüraçiun, u 15 de ma̍giu d'u [[1982]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/#|tìtolo=Présentation|outô=Académie des Langues Dialectales|léngoa=FR|vìxita=2026-06-19}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendari munegascu d'u dui mila vinti qatru|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2023/01/Calendari-24.pdf|ànno=2024|editô=Cumitau d'ë Tradiçiue Munegasche|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR|p=18}}</ref>. == Note == <references /> == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/|tìtolo=Scitu ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-19}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn]] j2b897x0lizkdall4p8mf4r6vx4jy9o 271000 270964 2026-06-19T21:23:05Z N.Longo 12052 271000 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} L'&#8203;'''Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale''' (''Académie des Langues Dialectales'' ün [[Lengua françéise|françese]]) e̍ ün'istitüçiun [[Principatu de Mu̍negu|munegasca]] per u stüdiu scienti̍ficu d'ë lenghe regiunale de [[Lengoe romanse|a̍ria latina]], furma̍ da prufessui e studiüsi de lenghi̍stica rumansa. == Storia == L'Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale e̍ nasciüa ün [[1981]], funda̍ da [[Robert Boisson]] e cun u patruci̍niu d'u [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu|Pri̍ncipu Rainie̍ Terçu]], che a̍ presidau a so' seança d’inaugüraçiun, u 15 de ma̍giu d'u [[1982]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/#|tìtolo=Présentation|outô=Académie des Langues Dialectales|léngoa=FR|vìxita=2026-06-19}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Calendari munegascu d'u dui mila vinti qatru|url=https://www.traditions-monaco.com/wp-content/uploads/2023/01/Calendari-24.pdf|ànno=2024|editô=Cumitau d'ë Tradiçiue Munegasche|çitæ=Mu̍negu|léngoa=LIJ, FR|p=18}}</ref>. == Note == <references /> == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/|tìtolo=Scitu ufiçiale|léngoa=FR|vìxita=2026-06-19}} {{Principatu de Mu̍negu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn]] kfzqyw2j4ju9auausjwxqz832x20pfm Albertu Primu de Mu̍negu 0 13701 270971 224702 2026-06-19T20:55:37Z N.Longo 12052 mc 270971 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Albertu Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:Prince Albert I of Monaco - circa 1910.jpg|190px]] |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi-Goyon de Matignon |predecessù = [[Carlu Terçu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Lui̍ Segundu de Mu̍negu]] |nascença = [[Pariggi|Parigi]], 13 de nuvembre d'u 1848 |decessu = [[Pariggi|Parigi]], 26 de giügnu d'u 1922 }} '''Albertu Primu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[13 novénbre|13 de nuvembre]] d'u [[1848]] - [[Pariggi|Parigi]], [[26 zùgno|26 de giügnu]] d'u [[1922]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. Espluratu̍ e scienti̍ficu a̍ fundau a Parigi d'u [[1910]] l'institütu de paleulugia umana. == Vita == Ciü̍ impurtante per [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] a̍ fundau d'u [[1889]] l'institütu uceanugra̍ficu de Mu̍negu cun müsei e laburatori. Conte ereditari d'u Carlade̍s adera a ra ''Société de la Haute-Auvergne'' per pure̍ stüdia̍ r'istoria d'a cuntea. Çerca ünt'archiviu d'u Principatu tüti i ducümenti sci'u Carlade̍s e pü̍blica ün libru. Elu a̍ cunusciüu a revulüçiun munegasca d'u [[1910]]-[[1911]] che fa r'ugetu d'ün a̍utru arti̍culu. Ün pesce d'ë prufundita̍ se ciama ''Grimuldichtys profondissimus.'' {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] 7jj3bv5vl7kqbwfkmim34m39wb6c5v8 Antoni Primu de Mu̍negu (signu̍) 0 13703 270974 224677 2026-06-19T21:02:22Z N.Longo 12052 wl 270974 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Antoni Primu de Mu̍negu |imagine = |titulu = Signu̍ de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = Ucüpaçiu̍n genuese 1357-1395 |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 13?? |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 1358 }} '''Antoni Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 13?? – [[1358]]) ë stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] pkw5cdkocnqh3yuuu86znzm3gbtxs2h 270995 270974 2026-06-19T21:21:59Z N.Longo 12052 270995 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Antoni Primu de Mu̍negu |imagine = |titulu = Signu̍ de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = Ucüpaçiu̍n genuese 1357-1395 |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 13?? |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 1358 }} '''Antoni Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 13?? – [[1358]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] oy9vli9a45o4dw97ksz2c1tq02aplq0 A̍rcule Primu de Mu̍negu 0 13705 270988 224683 2026-06-19T21:10:43Z N.Longo 12052 wl 270988 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Arcule Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:HerculesMonaco.jpg|190px]]<br />Putre̍ d'Arcule Primu de Mu̍negu |titulu = Signu̍ de Mu̍negu<br />''Marchese di Campagna'' |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 24 de setembre d'u 1562 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 29 de nuvembre d'u 1604 }} '''Arcule Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[24 seténbre|24 de setembre]] d'u [[1562]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[29 novénbre|29 de nuvembre]] d'u [[1604]]) ë stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u 17 ma̍giu d'u [[1589]] fint'â soa morte ün [[1604]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] 70ooys41bf43nt4o14yqmpr5xwbtuct 270997 270988 2026-06-19T21:22:17Z N.Longo 12052 270997 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Arcule Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:HerculesMonaco.jpg|190px]]<br />Putre̍ d'Arcule Primu de Mu̍negu |titulu = Signu̍ de Mu̍negu<br />''Marchese di Campagna'' |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Carlu Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] |nascença = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 24 de setembre d'u 1562 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 29 de nuvembre d'u 1604 }} '''Arcule Primu''' ([[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[24 seténbre|24 de setembre]] d'u [[1562]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[29 novénbre|29 de nuvembre]] d'u [[1604]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u 17 ma̍giu d'u [[1589]] fint'â soa morte ün [[1604]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] nfuk4ns1re0zravi8ipajj51qje2t5l Antoni Segundu de Mu̍negu 0 13708 270975 224093 2026-06-19T21:06:22Z N.Longo 12052 wl 270975 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità | nome = Antoni Segundu de Mu̍negu | imagine = | titulu = Signu̍ de Mu̍negu | naçiunalità = Munegascu | dinastia = Grimaldi | predecessù = [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]] | sücessù = [[Giuane Primu de Mu̍negu]] | nascença = XIV sec. | decessu = [[1427]] }} '''Antoni Segundu''' (13?? – [[1427]]) ë stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u [[1419]] a u [[1427]]. == Vita == Fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e d'Isabella Asinari. {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] qdbcjd3qde7o8tocw3a0x5sgectu9js 270996 270975 2026-06-19T21:22:08Z N.Longo 12052 270996 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità | nome = Antoni Segundu de Mu̍negu | imagine = | titulu = Signu̍ de Mu̍negu | naçiunalità = Munegascu | dinastia = Grimaldi | predecessù = [[Luisa Ipo̍lita de Mu̍negu]] | sücessù = [[Giuane Primu de Mu̍negu]] | nascença = XIV sec. | decessu = [[1427]] }} '''Antoni Segundu''' (13?? – [[1427]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|signu̍]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]] d'u [[1419]] a u [[1427]]. == Vita == Fiyu de [[Rainie̍ Segundu de Mu̍negu]] e d'Isabella Asinari. {{Suvrái de Múnegu}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] j641m0zqfy390ru9zycazoj2t5bb4z5 Albertu Segundu de Mu̍negu 0 13729 270972 224699 2026-06-19T20:57:27Z N.Longo 12052 270972 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Albertu Segundu |imagine = [[Immaggine:Albert II Monaco (2008).jpg]]<br>''U pri̍ncipu Albertu Segundu'', 2008 |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi-Polignac |predecessù = [[Rainie̍ Terçu de Mu̍negu]] |nascença = [[Mu̍negu]], 14 de marsu d'u 1958 }} U pri̍ncipu '''Albertu Segundu''' de Mu̍negu ([[Mu̍negu]], [[14 marso|14 de marsu]] d'u [[1958]]) e̍ u [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|suvra̍n]] atüale d'u [[Principatu de Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] k06o5bxi38vd9e9r078u1pfmza6jbg0 Categorîa:Qartiei de Mu̍negu 14 13735 270967 252618 2026-06-19T18:34:10Z N.Longo 12052 270967 wikitext text/x-wiki [[Categorîa:Geugrafia de Mu̍negu]] ohwnkqjo57lntz3mdmphga1qdxn7cgl 270969 270967 2026-06-19T18:40:15Z N.Longo 12052 + cat, tl 270969 wikitext text/x-wiki Achësta categuria rachœye e pa̍gine che parlun d'i qartiei de Mu̍negu. {{Interprogetto}} [[Categorîa:Geugrafia de Mu̍negu]] [[Categorîa:Sudivixoìn aministratîve| Mu̍negu]] agr9uxm1ayxkglevgc3w6huew63b119 Antoni Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu) 0 13741 270973 252491 2026-06-19T21:00:54Z N.Longo 12052 wl 270973 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Antoni Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:1706 - Antoine I Grimaldi (Monaco).jpg|190px]]<br />[[Hyacinthe Rigaud]], ''Antoni Primu'', [[1706]] |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]] |nascença = [[Pariggi|Parigi]], 25 de zena̍ d'u 1661 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 20 de freva̍ d'u 1731 }} '''Antoni primu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[25 zenâ|25 de zena̍]] d'u [[1661]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[20 frevâ|20 de freva̍]] d'u [[1731]]) ë stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] a8h9hfr0g3y4zzy7tzwwtoxylv83ldd 270994 270973 2026-06-19T21:21:51Z N.Longo 12052 270994 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Persunalità |nome = Antoni Primu de Mu̍negu |imagine = [[Immaggine:1706 - Antoine I Grimaldi (Monaco).jpg|190px]]<br />[[Hyacinthe Rigaud]], ''Antoni Primu'', [[1706]] |titulu = Pri̍ncipu de Mu̍negu |naçiunalità = Munegascu |dinastia = Grimaldi |predecessù = [[Nure̍ Segundu de Mu̍negu]] |sücessù = [[Lui̍ Primu de Mu̍negu (pri̍ncipu)|Lui̍ Primu de Mu̍negu]] |nascença = [[Pariggi|Parigi]], 25 de zena̍ d'u 1661 |decessu = [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], 20 de freva̍ d'u 1731 }} '''Antoni primu''' ([[Pariggi|Parigi]], [[25 zenâ|25 de zena̍]] d'u [[1661]] - [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[20 frevâ|20 de freva̍]] d'u [[1731]]) e̍ stau [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu|pri̍ncipu suvra̍n]] de [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]]. == Vita == {{Seçión vêua}} {{Clear}} == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} {{Suvrái de Múnegu}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Suvrai de Mu̍negu]] e2gttso4ufge489wb9qfxyxndo0s8zs Cumüna de Mu̍negu 0 14665 270962 252884 2026-06-19T18:31:30Z N.Longo 12052 + 270962 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cumüna de Mu̍negu |Panorama = Mairie de Monaco.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'a meria de Mu̍negu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 1 |Amministratore locale = Georges Marsan |Partito = EC |Data elezione = 2023 |Data rielezione = 2023 |Mandato = 6 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 38857 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |Sottodivisioni = [[A Cundamina]], [[A Russa]], [[Funtanaveya]], [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], [[I Muneghëti]], [[Mu̍negu-A̍utu]], [[Munte Carlu]], [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]], [[U Larvotu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüne a cantu |Divisioni confinanti = [[A Türbia]] (FR-06), [[Beausoleil]] (FR-06), [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]] (FR-06), [[Rocabrüna]] (FR-06) |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monaco adm location map.svg |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Mu̍negu cun i soi qartei |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} A '''cumüna de Mu̍negu''' (''Commune de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë a sula [[Comun|cumüna]] d'u [[Principatu de Mu̍negu]]. Ela ucüpa a tutalita̍ d'a süperfi̍cie d'u Principatu e a̍ d'ë soe cumpetençe e institüçiue. == Storia == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == === Cunsiyu cumünale === {{Seçión vêua}} === Mere de Mu̍negu === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|1918|1920|Suffren Reymond||[[Scindico|Mera]]|}} {{ComuniAmminPrec|1920|1929|Alexandre Médecin||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1929|1930|Eugène Marquet||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|7 lüyu 1933||Charles Bernasconi||Mera|<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=17 lüyu 1930|tìtolo=Conseil communal|revìsta=Journal de Monaco|volùmme=Vul. 73|nùmero=3789|p=1|léngoa=FR|url=https://journaldemonaco.gouv.mc/var/jdm/storage/original/application/11ba8f1d4a56bed08872979c4ee94cf0.pdf}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1944|Louis Aureglia||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1955|Charles Palmaro||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1955|1971|Robert Boisson||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1971|1991|Jean-Louis Médecin|Action municipale|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1991|2003|Anne-Marie Campora|L'Évolution communale|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|2003|''ün ca̍rega''|Georges Marsan|L'Évolution communale|Mera|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Acordi cunfraterni === A cumüna de Mu̍negu gh'a̍ di acordi cun achële de<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/r/jumelages|tìtolo=Jumelages|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>: * {{Binelàggio|NLD|Oostende|1958|var-da-o=da u}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/ostende-et-lucciana|tìtolo=Ostende et Lucciana|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> * {{Binelàggio|FRA|Lucciana|2009|var-da-o=da u}} * {{Binelàggio|ITA|Duça̍iga|2023|Dussaiga|var-da-o=da u}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/dolceacqua|tìtolo=Dolceacqua|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> == Note == <references /> == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|outô=Mairie de Monaco|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geugrafia de Mùnegu‎]] 3acv8t6icaixbd2862pddzvbp20dne1 270963 270962 2026-06-19T18:32:18Z N.Longo 12052 270963 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cumüna de Mu̍negu |Panorama = Mairie de Monaco.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'a meria de Mu̍negu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 1 |Amministratore locale = Georges Marsan |Partito = EC |Data elezione = 2023 |Data rielezione = 2023 |Mandato = 6 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 38857 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |Sottodivisioni = [[A Cundamina]], [[A Russa]], [[Funtanaveya]], [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], [[I Muneghëti]], [[Mu̍negu-A̍utu]], [[Munte Carlu]], [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]], [[U Larvotu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüne a cantu |Divisioni confinanti = [[A Türbia]] (FR-06), [[Beausoleil]] (FR-06), [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]] (FR-06), [[Rocabrüna]] (FR-06) |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monaco adm location map.svg |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Mu̍negu cun i soi qartei |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} A '''cumüna de Mu̍negu''' (''Commune de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë a sula [[Comun|cumüna]] d'u [[Principatu de Mu̍negu]]. Ela ucüpa a tutalita̍ d'a süperfi̍cie d'u Principatu e a̍ d'ë soe cumpetençe e institüçiue. == Storia == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == === Cunsiyu cumünale === {{Seçión vêua}} === Mere de Mu̍negu === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|1918|1920|Suffren Reymond||[[Scindico|Mera]]|}} {{ComuniAmminPrec|1920|1929|Alexandre Médecin||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1929|1930|Eugène Marquet||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|7 lüyu 1933||Charles Bernasconi||Mera|<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=17 lüyu 1930|tìtolo=Conseil communal|revìsta=Journal de Monaco|volùmme=Vul. 73|nùmero=3789|p=1|léngoa=FR|url=https://journaldemonaco.gouv.mc/var/jdm/storage/original/application/11ba8f1d4a56bed08872979c4ee94cf0.pdf}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1944|Louis Aureglia||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1955|Charles Palmaro||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1955|1971|Robert Boisson||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1971|1991|Jean-Louis Médecin|Action municipale|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1991|2003|Anne-Marie Campora|L'Évolution communale|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|2003|''ün ca̍rega''|Georges Marsan|L'Évolution communale|Mera|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Acordi cunfraterni === A cumüna de Mu̍negu gh'a̍ di acordi cun achële de<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/r/jumelages|tìtolo=Jumelages|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>: * {{Binelàggio|NLD|Oostende|1958|var-da-o=da u}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/ostende-et-lucciana|tìtolo=Ostende et Lucciana|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> * {{Binelàggio|FRA|Lucciana|2009|var-da-o=da u}} * {{Binelàggio|ITA|Duça̍iga|2023|Dussaiga|var-da-o=da u}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/dolceacqua|tìtolo=Dolceacqua|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> == Note == <references /> {{Clear}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|outô=Mairie de Monaco|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geugrafia de Mùnegu‎]] e6f7egup6m1czcknpww9xwucuva4nlf 270966 270963 2026-06-19T18:34:02Z N.Longo 12052 270966 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} {{Divisione amministrativa |Nome = Cumüna de Mu̍negu |Panorama = Mairie de Monaco.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista d'a meria de Mu̍negu</div> |var-localizaçión = Lucalisaçiun |var-stâto = Statu |Stato = MCO |Grado amministrativo = 1 |Amministratore locale = Georges Marsan |Partito = EC |Data elezione = 2023 |Data rielezione = 2023 |Mandato = 6 |var-teritöio = Territori |var-cordinæ = Cuurdinae |var-altitùdine = Autessa |var-superfìcce = Süperfi̍cie |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 38857 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://imsee.mc/content/download/310026/file/Rapport%20Recensement%202025.pdf?inLanguage=fre-FR&version=4|tìtolo=Recensement de la population 2025|outô=IMSEE|dæta=Ma̍giu 2026|léngoa=FR|p=5|vìxita=2026-06-18}} |Aggiornamento abitanti = 2025 |var-denscitæ = Densita̍ |Sottodivisioni = [[A Cundamina]], [[A Russa]], [[Funtanaveya]], [[Giardi̍n eso̍ticu (qartie̍)|Giardi̍n eso̍ticu]], [[I Muneghëti]], [[Mu̍negu-A̍utu]], [[Munte Carlu]], [[Valun de Santa Devota|Santa Devota]], [[U Larvotu]] |var-divixoìn_confinànti = Cumüne a cantu |Divisioni confinanti = [[A Türbia]] (FR-06), [[Beausoleil]] (FR-06), [[Cap-d'Ail|Cavu d'Ayu]] (FR-06), [[Rocabrüna]] (FR-06) |var-âtre_informaçioìn = A̍utre infurmaçiue |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu urari |var-tàrga = Targa |var-cartografîa = Cartugrafia |Mappa = Monaco adm location map.svg |Didascalia mappa = Mapa d'a cumüna de Mu̍negu cun i soi qartei |var-scîto_ofiçiâ = Situ ufiçiale }} A '''cumüna de Mu̍negu''' (''Commune de Monaco'' ün [[Lengua françéise|françese]]) ë a sula [[Comun|cumüna]] d'u [[Principatu de Mu̍negu]]. Ela ucüpa a tutalita̍ d'a süperfi̍cie d'u Principatu e a̍ d'ë soe cumpetençe e institüçiue. == Storia == {{Seçión vêua}} == Aministraçiun == === Cunsiyu cumünale === {{Seçión vêua}} === Mere de Mu̍negu === {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Perioda|var-prìmmo çitadìn=Primu citadin|var-partîo=Partiu|var-càrega=Ca̍rega|var-nòtte=Note}} {{ComuniAmminPrec|1918|1920|Suffren Reymond||[[Scindico|Mera]]|}} {{ComuniAmminPrec|1920|1929|Alexandre Médecin||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1929|1930|Eugène Marquet||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|7 lüyu 1933||Charles Bernasconi||Mera|<ref>{{Çitta publicaçión|dæta=17 lüyu 1930|tìtolo=Conseil communal|revìsta=Journal de Monaco|volùmme=Vul. 73|nùmero=3789|p=1|léngoa=FR|url=https://journaldemonaco.gouv.mc/var/jdm/storage/original/application/11ba8f1d4a56bed08872979c4ee94cf0.pdf}}</ref>}} {{ComuniAmminPrec|1933|1944|Louis Aureglia||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1946|1955|Charles Palmaro||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1955|1971|Robert Boisson||Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1971|1991|Jean-Louis Médecin|Action municipale|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|1991|2003|Anne-Marie Campora|L'Évolution communale|Mera|}} {{ComuniAmminPrec|2003|''ün ca̍rega''|Georges Marsan|L'Évolution communale|Mera|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Acordi cunfraterni === A cumüna de Mu̍negu gh'a̍ di acordi cun achële de<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/r/jumelages|tìtolo=Jumelages|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>: * {{Binelàggio|NLD|Oostende|1958|var-da-o=da u}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/ostende-et-lucciana|tìtolo=Ostende et Lucciana|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> * {{Binelàggio|FRA|Lucciana|2009|var-da-o=da u}} * {{Binelàggio|ITA|Duça̍iga|2023|Dussaiga|var-da-o=da u}}<ref>{{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/dolceacqua|tìtolo=Dolceacqua|outô=Cumüna de Mu̍negu|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}}</ref> == Note == <references /> {{Clear}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.mairie.mc/|tìtolo=Situ ufiçiale|outô=Mairie de Monaco|léngoa=FR, EN, IT|vìxita=2026-06-19}} {{Principatu de Mu̍negu}} [[Categorîa:Geugrafia de Mu̍negu]] kbb6uqenpf4hbjd2mvyd5u3sjvpefl2 Template:Principatu de Mu̍negu 10 14666 270954 270928 2026-06-19T18:09:51Z N.Longo 12052 wl 270954 wikitext text/x-wiki {{Navbox generic |name = Principatu de Mu̍negu |state = collapsed |title = [[Principatu de Mu̍negu]] |image = [[Immaggine:Flag of Monaco.svg|60px|border]] |above = |groupstyle = text-align:right; |liststyle = text-align:left; |group1 = Geugrafia |list1 = [[Cumüna de Mu̍negu|Cumüna]]{{·}}[[Qartiei de Mu̍negu|Qartiei]]{{·}}[[Testa de Can]] |group2 = Cültüra |list2 = [[Santa Devota]]{{·}}[[Dialetto monegasco|Munegascu]]{{·}}[[Bibliuteca Luì Notari]] |group3 = Edücaçiun |list3 = [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]{{·}}[[International School of Monaco]]{{·}}[[Liçeu Albertu primu]] |group4 = Geije |list4 = [[Catedrala de Mu̍negu]]{{·}}[[Geija de San Carlu de Munte Carlu]]{{·}}[[Geija de Santa Devota]] |group5 = [[Pulitica munegasca|Puli̍tica]] |list5 = [[Lista d'i suvrai de Mu̍negu]]{{·}}[[Cunsiyu naçiunale]]<!-- |group6 = Ecunumia |list6 = {{·}}--> |group7 = [[Sport ün Mùnegu|Sport]] |list7 = [[Association Sportive de Monaco Football Club]]{{·}}[[Stadiu Luì segundu]] |group8 = Sto̍ria |list8 = [[Revulüçiun munegasca]] |belowstyle = text-align:center; |below = Vede tamben: [[Template:Qartiei de Mu̍negu|Qartiei de Mu̍negu]]{{·}}[[Template:Suvrái de Mùnegu|Suvrai de Mu̍negu]] }}<noinclude> [[Categoria:Template sinottichi - giögrafia]]</noinclude> gijbwj3wt503jgl394gymr4wk9wfpls Categorîa:Geugrafia de Mu̍negu 14 14707 270965 149380 2026-06-19T18:33:45Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Categorîa:Geugrafia de Mùnegu]] a [[Categorîa:Geugrafia de Mu̍negu]] sénsa lasciâ de rindirìsso: mc 149380 wikitext text/x-wiki [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] dymdcn2gjx9lubu0nt5arky179kb2y0 270968 270965 2026-06-19T18:37:00Z N.Longo 12052 + cat, tl 270968 wikitext text/x-wiki Achësta categuria rachœye e pa̍gine che parlun d'a geugrafia de Mu̍negu. {{Interprogetto}} [[Categorîa:Prinçipatu de Munegu]] [[Categorîa:Geografia de l'Euròpa]] cf1ns9ocwh4l3t15nlb9m22y87k68ry Arnaud Jouan 0 16152 270991 252488 2026-06-19T21:15:47Z N.Longo 12052 270991 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Arnaud Jouan dans Incompatibles.jpg|thumb|right|250px|Arnaud Jouan, 2013]] '''Arnaud Jouan''' ([[Saint-Jean-de-Braye]], [[1993]]) ë ün atu̍ e sçenarista [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.allocine.fr/personne/fichepersonne_gen_cpersonne=661946.html|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.monacomonsieur.com/project/interview-arnaud-jouan/|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}</ref> == Filmugrafia == * ''Mr Lambert'' (2010) * ''Incompatibles'' (2013) * ''Are You Happy'' (2016) * ''Bonne pomme'' (2018) == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=http://web.archive.org/web/20160322113315/http://www.arnaudjouan.com/|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}} * {{Çitta web|url=http://www.imdb.com/name/nm6021355/|tìtolo=IMDb - Arnaud Jouan|léngoa=EN}} {{Contròllo de outoritæ}} {{O}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Munegasche]] [[Categorîa:Attô do Cine|Jouan]] b9zb6bpfu2lmqvs6c4f4e967xgtlxrr 270999 270991 2026-06-19T21:22:35Z N.Longo 12052 270999 wikitext text/x-wiki {{Munegascu}} [[Immaggine:Arnaud Jouan dans Incompatibles.jpg|thumb|right|250px|Arnaud Jouan, 2013]] '''Arnaud Jouan''' ([[Saint-Jean-de-Braye]], [[1993]]) e̍ ün atu̍ e scenarista [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]].<ref>{{Çitta web|url=http://www.allocine.fr/personne/fichepersonne_gen_cpersonne=661946.html|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://www.monacomonsieur.com/project/interview-arnaud-jouan/|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}}</ref> == Filmugrafia == * ''Mr Lambert'' (2010) * ''Incompatibles'' (2013) * ''Are You Happy'' (2016) * ''Bonne pomme'' (2018) == Note == <references /> == A̍utri prugeti == {{Interprogetto}} == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=http://web.archive.org/web/20160322113315/http://www.arnaudjouan.com/|tìtolo=Arnaud Jouan|léngoa=FR}} * {{Çitta web|url=http://www.imdb.com/name/nm6021355/|tìtolo=IMDb - Arnaud Jouan|léngoa=EN}} {{Contròllo de outoritæ}} {{O}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Munegasche]] [[Categorîa:Attô do Cine|Jouan]] n0x64eb71m6dhghfmchiq8abffy9nro Alban Ceray 0 17531 270970 237035 2026-06-19T20:40:35Z N.Longo 12052 furmataçiun 270970 wikitext text/x-wiki {{munegascu}} '''Alban Ceray''' (nume veru '''Alain Segiarro''', [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[30 zenâ|30 de zena̍]] d'u [[1945]]) ë ün [[Attô (spettacolo)|atu̍]] [[pornografîe|purnugra̍ficu]] [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] e [[Fransa|françese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.letelegramme.fr/local/finistere-nord/brest/ville/alban-ceray-un-brestois-xxl-03-09-2009-534160.php|tìtolo=Alban Ceray. Un Brestois XXL|dæta=3 setembre 2009|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>. == Vita == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.imdb.com/it/name/nm0016321/|tìtolo=Alban Ceray|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Atoî|Ceray]] [[Categorîa:Munegasche]] t2nrq81nagvqntqfwca96fqm0e1q42m 270993 270970 2026-06-19T21:21:14Z N.Longo 12052 270993 wikitext text/x-wiki {{munegascu}} '''Alban Ceray''' (nume veru '''Alain Segiarro''', [[Principatu de Mu̍negu|Mu̍negu]], [[30 zenâ|30 de zena̍]] d'u [[1945]]) e̍ ün [[Attô (spettacolo)|atu̍]] [[pornografîe|purnugra̍ficu]] [[Principatu de Mu̍negu|munegascu]] e [[Fransa|françese]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.letelegramme.fr/local/finistere-nord/brest/ville/alban-ceray-un-brestois-xxl-03-09-2009-534160.php|tìtolo=Alban Ceray. Un Brestois XXL|dæta=3 setembre 2009|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}}</ref>. == Vita == {{Seçión vêua}} == Note == <references /> == Vi̍nculi esterni == * {{Çitta web|url=https://www.imdb.com/it/name/nm0016321/|tìtolo=Alban Ceray|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Atoî|Ceray]] [[Categorîa:Munegasche]] 9yx6y52byehks7wuvx0q87i2w4ubaok Fiorenzo Toso 0 19949 270956 256450 2026-06-19T18:13:16Z N.Longo 12052 wl 270956 wikitext text/x-wiki {{Grafia unitäia}} '''Fiorenzo Toso''' ([[Rensén|Rensen]], [[20 frevâ|20 de frevâ]] do [[1962]] - [[Rensén|Rensen]], [[24 seténbre|24 de settembre]] do [[2022]]) o l'é stæto un linguista e academico de linguistica, studioso avvoxou do [[Lengoa zeneize|zeneise]], do [[Dialetto tabarchin|tabarchin]] e di contatti linguistichi into [[Mâ Mediterraneo|Mediterraneo]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/genova/2021/01/31/news/i-zeneixi-do-mondo-grande-un-libbro-do-fiorenzo-toso-in-scia-nostra-stoia-esterna-1.39843438|tìtolo=I zeneixi do mondo grande, un libbro do Fiorenzo Toso in sciâ nòstra stöia esterna|outô=Andrea Acquarone|dæta=2021-02-01|léngoa=LIJ}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20211203200305/https://lingueemergenti.info/auteur/fiorenzo-toso|tìtolo=Fiorenzo Toso|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-20}}</ref>. == Vitta == Stæto passou dottô in Lengue e lettiatue estranxee à [[Zena]] do 1988, o l'à ottegnuo l'abilitaçion à professô universcitäio in filologia italiaña à l'Universcitæ da Saarland do 2000, e o dottorato in filologia romansa e linguistica generale à l'Universcitæ di Studdi de Perugia do 2001.<ref>{{Çitta web|url=https://www.univda.it/wp-content/uploads/2020/06/Toso_CV.pdf|tìtolo=Curriculum Vitae di Fiorenzo Toso da-o scito del l'Universcitæ da Val d'Aòsta|léngoa=IT|vìxita=2025-03-16}}</ref> Da-o 2007 a-o 2022 o l'à insegnou à l'Universcitæ di Studdi de Sasciai,<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210911223203/https://www.uniss.it/ugov/person/1803|tìtolo=TOSO Fiorenzo|léngoa=IT|vìxita=2025-03-16}}</ref> primma comme professô assoçiou, dapeu comme ordinäio. Speçialista inte aree linguistiche ligure, o l'à conlaborou pe sto settô a-o progetto do ''Lessico etimologico italiano'' diretto à Saarbrücken da-o Max Pfister e o Wolfgag Schweickard. In scî argomenti ligæ a-o [[Lengoa zeneize|zeneise]] e a-i [[Variànte lìguri|parlæ liguri]] o l'à avuo ben ben de pubricaçioin, tanto de dialettologia comme de stöia linguistica, lettiatua e ediçioin de testi, in sce de reviste scientifiche italiañe e internaçionale. O l'é stæto ascì autô de ciù de unna monografia. I seu interesci aivan da fâ ascì co-i fenòmeni de contatto linguistico, con particolâ referensa a-e [[Îzoa lengoìstica|isoe linguistiche]] do baçî do Mediterraneo, a-i [[Lìgure coloniâle|dialetti liguri coloniali]] e à quello [[Dialetto tabarchin|tabarchin]]. O l'à fæto de reçerche etimologiche ascì in sciô lescico italian e in scî temi e problemi ligæ a-e minoranse linguistiche in Italia e in Euröpa.<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20171222220215/http://test.insulaeuropea.eu/interviste/alessandra-cutri-intervista-fiorenzo-toso/|tìtolo=Intervista a Fiorenzo Toso|outô=Alessandra Cutrì|léngoa=IT|vìxita=2025-03-16}}</ref> Pe-e seu reçerche in sciô parlâ tabarchin o l'à ottegnuo a çittadinansa onoräia di Commun de [[Cädasedda|Cädessedda]] e [[Carlufòrte|Carlofòrte]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.istitutogalanteoliva.it/magazine/2021/09/23/al-prof-fiorenzo-toso-la-cittadinaza-onoraria-del-comune-di-carloforte/|tìtolo=Al prof. Fiorenzo Toso la cittadinaza onoraria del Comune di Carloforte|outô=Antonello Rivano|dæta=23 settembre 2021|léngoa=IT|vìxita=2025-03-16}}</ref> O l'à scrito i testi pe i documentäi ''Un'atra Zenoa ghe fan. Un viaggio nelle comunità liguri d'oltremare'' (2004) e ''Xeneizes. La presenza linguistica ligure in America Latina'' (2005). Do 2004 o l'à cuou a mostra fotografica ''Un'atra Zenoa ghe fan'', dedicâ a-e communitæ linguistiche ligure do [[Mâ Mediterraneo|Mediterraneo]]. O l'é stæto cuatô, insemme a-a Giustina Olgiati, da mostra bibliografica e documentäia ''Il genovese. Storia di una lingua'', tegnua à partî da-o settembre do 2017 inte l'Archivio de Stato de Zena. Co-o Giorgio Marrapodi o l'é stæto direttô scientifico do festival annuale ''Kalenda Maia'' a-[[Finô|o Finâ]], dedicou a-e lengue romanse inte seu relaçioin co-o zeneise e i parlæ liguri. O l'à pubricou trei libbri de poexia, in zeneise. O l'é passou avanti à l'etæ de 60 anni a-i 24 de settembre do 2022, corpio inte pöchi meixi da un tumô a-o çervello.<ref>{{Çitta web|url=https://www.ilsecoloxix.it/genova/2022/09/25/news/addio-a-fiorenzo-toso-il-linguista-genovese-e-morto-a-60-anni-1.41686732|tìtolo=Addio a Fiorenzo Toso, il linguista genovese è morto a 60 anni|dæta=25 de settembre do 2022|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}}</ref> A-i 23 d'arvî do 2023 o Commun de Zena, in reconoscimento de seu contribuçioin pe-a conoscensa da çittæ e da seu lengua, o gh'à assegnou a medaggia da Çittæ de Zena. == Euvie == A lista chì apreuvo a contëgne i volummi scriti ò cuæ da-o Fiorenso Toso e i seu articoli contegnui inte de reviste ò inti di libbri d'atri autoî; pe de ciù, o l'à pubricou ben ben d'interventi inte di travaggi collettivi ò in sciâ Ræ, traduçioin, reçenscioin, prefaçioin e attivitæ d'atro genere<ref>{{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/membres/pdf-toso-35.pdf|tìtolo=Prof. Dr. Fiorenzo Toso|outô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|Académie des Langues Dialectales]]|léngoa=FR|vìxita=2024-08-20}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unipa.it/amministrazione/arearisorseumane/settorereclutamentoeselezioni/.content/2022/curricula/cv-prof.-toso.pdf|tìtolo=Fiorenzo Toso - Curriculum dell'attività didattica e scientifica|outô=Universcitæ di Studdi de Palermo|léngoa=IT|vìxita=2024-08-27}}</ref>. === Libbri === * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|editô=Consulta Ligure|outô2=[[Giulia Petracco Sicardi]]|ànno=1985-1992|çitæ=Zena|outô3=Patrizia Cavallaro|léngoa=LIJ, IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Letteratura genovese e ligure. Profilo storico e antologia|url=https://www.google.com/search?tbo=p&tbm=bks&q=bibliogroup:%22Letteratura+genovese+e+ligure.+Profilo+storico+e+antologia%22|editô=Marietti|outô2=Giulia Petracco Sicardi (presentaçion de)|ànno=1989-1991|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|volùmme=6 vol.}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giuseppe Poggi (attribuçion)|tìtolo=Ginn-a de Sampedænn-a|editô=Marietti|outô2=Fiorenzo Toso (à cua de)|ànno=1989-1991|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0004753}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|outô2=Giulia Petracco Sicardi (introduçion de)|tìtolo=Gli ispanismi nei dialetti liguri|url=https://books.google.com/books?id=qAAQEvA0aCYC&q|ànno=1993|editô=Edizioni dell'orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|ISBN=88-76-94133-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le radici di Arenzano: storia, cultura, tradizione orale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0279647|ànno=1993|editô=Commun de Rensen|çitæ=Rensen|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|outô2=[[William Piastra]] (co-a collaboraçion de)|tìtolo=Bibliografia dialettale ligure. Aggiornamento 1979-1993|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0295206|ànno=1994|editô=A Compagna|çitæ=Zena|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Storia linguistica della Liguria: Dalle origini al 1528|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/1AVB00807937|ànno=1995|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|outô2=Giulia Petracco Sicardi (presentaçion de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Trionfo dro pòpolo zeneise|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/1AVB00807937|ànno=1996|editô=A Compagna|çitæ=Zena|léngoa=LIJ, IT|outô2=Franco Croce (presentaçion de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Frammenti d'Europa. Guida alle minoranze etnico-linguistiche e ai fermenti autonomisti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/RAV0283697|ànno=1996|editô=Baldini & Castoldi|çitæ=Milan|léngoa=IT|outô2=Enzo Bettiza (presentaçion de)|ISBN=88-85-98983-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Gian Giacomo Cavalli|Gian Giacomo Cavallo]]|tìtolo=In servixo dra patria e dra coronna. Encomi dogali. Canzone per la guerra del 1625|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0342971|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)|ISBN=88-80-12055-7|outô3=Franco Croce (con sazzo de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=L'angonìa dra prepotença. Poesie, canti e libelli della rivoluzione del 1797|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/BVE0130767|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-12061-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Grammatica del genovese|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/FER0168475|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-12072-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Gaitan Gallin|tìtolo=Cadenna zeneise e poesie anonime del 1746-47|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Bernabè Çigaa Casê|tìtolo=Quarche gran maravegia. Liriche d'amore|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0402038|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)|ISBN=88-80-12099-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Ne scrìvan d'Arensen. Un paese di riviera attraverso le corrispondenze di "O Balilla" e "O Stafî"|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO00581085|ànno=1997|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-12054-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La letteratura in genovese. Ottocento anni di storia, arte, cultura e lingua in Liguria|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/MIL0459896|ànno=1999-2001|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|volùmme=3 vol.}} * {{Çitta lìbbro|outô=Luiggi Michê Pedevilla|tìtolo=E bombe e altre poesie sull'insurrezione del 1849|url=https://books.google.com/books?id=l6TpAAAAMAAJ|ànno=1999|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)|ISBN=88-80-12115-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Emigranti do rïe. Poeti in genovese del Novecento|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UBO1039532|ànno=arvî-zugno 1999, 2|editô=Rivista In Forma di Parole, quarta serie, 19|çitæ=Bològna|léngoa=IT|òpera=Nuovo invito|curatô=Gianni Scallia}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Arenzano tra Seicento e Settecento. La storia, i documenti|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CFI0445691|ànno=1999|editô=Commun de Rensen|çitæ=Rensen|léngoa=IT|outô2=Gianluigi Bruzzone, Paolo Giacomone Piana, Giorgio Casanova, Luciano Venzano, Fiorenzo Toso (testi de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Studi e ricerche sui dialetti dell'alta Val Bormida|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01324073|ànno=2001|editô=Comunità Montana Alta Val Bormida|çitæ=Milleximo|léngoa=IT|outô2=M. Angelini e R. Monti, F. Arnaud, G. Balbis, T. Hohnerlein-Buchinger, M. Parry, F. Toso (testi de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il tabarchino. Strutture, evoluzione storica, aspetti sociolinguistici|url=https://books.google.com/books?id=7Rgg0AEACAAJ|ànno=2001|editô=Universcitæ de Peruggia|çitæ=Peruggia|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La dialettologia prescientifica in Liguria. Antologia di testi|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0001948|ànno=2002|editô=A Compagna|çitæ=Zena|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Isole tabarchine. Gente, vicende e luoghi di un'avventura genovese nel Mediterraneo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/CAG0101775|ànno=2002|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12202-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=I Tabarchini della Sardegna. Aspetti linguistici ed etnografici di una comunità ligure d'oltremare|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0009143|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12262-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Corsica. Città, borghi e fortezze sulle rotte dei Genovesi. La storia, le parole, le immagini|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/UBO2217725|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12247-9|outô2=Jean-Marie Còmiti, Thomas Hohnerlein Buchinger e Fiorenzo Toso (testi de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Da Monaco a Gibilterra. Storia, lingua e cultura di villaggi e città-stato genovesi verso Occidente|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0261187|ànno=2004|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12282-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|curatô=Carla Paciotto|tìtolo=Il bilinguismo tra conservazione e minaccia. Esempi e presupposti per interventi di politica linguistica e di educazione bilingue|url=https://books.google.com/books?id=rU1iAAAAMAAJ|ànno=2004|editô=Franco Angeli|çitæ=Milan|léngoa=IT|pp=21-232|capìtolo=Il tabarchino. Strutture, evoluzione storica, aspetti sociolinguistici|ISBN=88-46-45458-8|outô2=Augusto Carli (a cua de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dizionario Etimologico Storico Tabarchino|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SBFL0000030536|ànno=2004|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|volùmme=Vol. I (''a-cüzò'')|ISBN=88-80-12278-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=L'isola di Chio e l'eredità genovese nel Levante. Presenza linguistica e culturale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/IEI0257614|ànno=2005|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12316-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|outô2=Nicolò Capriata (presentaçion de)|tìtolo=Grammatica del tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=FgBWPQAACAAJ&dq|ànno=2005|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12338-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Xeneizes. La presenza linguistica ligure in America meridionale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TO01568576|ànno=2006|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12350-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lingue d'Europa. La pluralità linguistica dei Paesi europei fra passato e presente|url=https://books.google.com/books?id=pnI5vgAACAAJ&dq|ànno=2006|editô=Baldini Castoldi Dalai Editore|çitæ=Milan|léngoa=IT|ISBN=88-84-90884-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Liguria linguistica. Dialettologia, storia della lingua e letteratura nel Ponente. Saggi 1987-2005|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0030851|ànno=2006|editô=Philobiblon|çitæ=Ventemiggia|léngoa=IT|ISBN=88-88-59132-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Abderrazak Bannour|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)|outô3=F. Toso, A. Bannour, S. Chaabane, M. E. Nimeh Lahan, A. Olivieri, A. Mahbouli, M. Longerstay, M. Attia (testi de)|tìtolo=Tunisia, fra tradizione e modernità|ànno=2007|editô=Elsag Datamat|çitæ=Zena|léngoa=IT, FR, EN}} * {{Çitta lìbbro|outô=Zane Agostin Pollinâ|tìtolo=Il genio ligure trionfante. Opera scenica in tre atti. Testo plurilingue del XVII secolo|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0049597|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=LIJ, IT|ISBN=88-80-12428-5|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Aquiles Bernardi (Fra' Paolino de Caxias)|outô2=Antonio Martellini (traduçion)|outô3=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Vita e stória de Nanetto Pipetta nassuo in Itália e vegnudo in Mérica per catare la cucagna|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/PUV1132300|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=VEC, IT|ISBN=88-80-12454-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Linguistica di aree laterali ed estreme. Contatto, interferenza, colonie linguistiche e "isole" culturali nel Mediterraneo occidentale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TSA1071235|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|ISBN=88-80-12454-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le minoranze linguistiche in Italia|url=https://books.google.com/books?id=_JToNwAACAAJ&dq|ànno=2008|editô=Il Mulino|çitæ=Bològna|léngoa=IT|ISBN=88-15-12677-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La letteratura ligure in genovese e nei dialetti locali. Profilo storico e antologia|ànno=2009|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/TSA1283669|volùmme=7 vol.}} * {{Çitta lìbbro|outô=Vincenzo Orioles|outô2=Fiorenzo Toso|tìtolo=Circolazioni linguistiche e culturali nello spazio mediterraneo: miscellanea di studi|url=https://books.google.it/books?id=mDsqAQAAIAAJ&q|ànno=2008|editô=Le Mani|çitæ=Recco-Udine|léngoa=IT}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La Sardegna che non parla sardo: profilo storico e linguistico delle varietà alloglotte gallurese, sassarese, maddalenino, algherese, tabarchino|url=https://books.google.com/books?id=mFDTMgEACAAJ|ànno=2012|editô=CUEC|çitæ=Caggiai|léngoa=IT|ISBN=88-84-67758-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza: il dialetto "figun" tra storia e memoria|url=https://books.google.it/books?id=8W6CrgEACAAJ&dq|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Ventemiggia|léngoa=IT|ISBN=8-888-59172-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giannino Balbis e Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Atti del convegno «L'alta Val Bormida linguistica. Una terra di incontri e di confronti» (Carcare, 19 ottobre 2013)|ànno=2014|editô=Claudio Zaccagnino Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LIG0228700|ISBN=88-87-98437-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Parole e viaggio. Itinerari nel lessico italiano tra etimologia e storia|url=https://books.google.com/books?id=RFh3jgEACAAJ|ànno=2015|editô=CUEC|çitæ=Caggiai|léngoa=IT|ISBN=88-84-67942-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Piccolo dizionario etimologico ligure: l'origine, la storia e il significato di quattrocento parole a Genova e in Liguria|url=https://books.google.com/books?id=K0uKjgEACAAJ&dq|ànno=2015|editô=Zona|çitæ=Lavagna|léngoa=IT|ISBN=88-64-38593-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il genovese. Storia di una lingua.|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/SGE0048622|ànno=2017|editô=Sagep|çitæ=Zena|léngoa=IT|ISBN=88-63-73501-8|outô2=Giustina Olgiati (a cua de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il mondo grande. Rotte interlinguistiche e presenze comunitarie del genovese d'oltremare. Dal Mediterraneo al Mar Nero, dall'Atlantico al Pacifico|url=https://books.google.it/books?id=vkEkzgEACAAJ&dq|ànno=2020|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|ISBN=8-836-13105-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Il patrimonio linguistico storico della Liguria. Attualità e futuro|ànno=2019|editô=''In''Sedicesimo|çitæ=Saña|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/BVE0826582|ISBN=88-99-86648-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il mondo grande. Rotte interlinguistiche e presenze comunitarie del genovese d'oltremare. Dal Mediterraneo al Mar Nero, dall'Atlantico al Pacifico|ànno=2020|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/GMP0015466|ISBN=88-36-13105-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Gian Giacomo Cavalli|Gian Giacomo Cavallo]]|tìtolo=Ra cittara zeneize. Poesie scelte|ànno=2021|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=LIJ, IT|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/GMP0015466|ISBN=88-36-13153-0|outô2=Fiorenzo Toso (a cua de)}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso (a cua de)|tìtolo=Aspetti del plurilinguismo letterario nella Genova barocca|ànno=2022|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|url=https://books.google.com/books?id=GuH2zgEACAAJ|ISBN=88-36-13233-2}} === Articoli === ==== De revista ==== * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1984|tìtolo=Genovese e lunfardo|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zena|volùmme=n.s., 16|nùmero=2|pp=3-5|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1984|tìtolo=La fama, la morte, l'immortalità. Un tema sommerso nella poesia di Gian Giacomo Cavalli|revìsta=Quaderni dell'Aprosiana. Miscellanea di studi|pp=99-102|léngoa=IT|çitæ=Ventemiggia|editô=Biblioteca Aprosiana}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1991|tìtolo=Versioni in genovese della Divina Commedia. Interpretazioni letterarie e sociolinguistiche|revìsta=A Compagna|volùmme=n.s., 23|nùmero=1-2|pp=9-11 (1) e 6-8 (2)|léngoa=IT|editô=A Compagna|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1991|tìtolo=Tenía algo de precursor|revìsta=Pío Baroja, L'albero della scienza|pp=263-270|léngoa=IT|editô=Marietti|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1991-1992|tìtolo=Unità e varietà delle parlate liguri. Problemi di definizione areale e di classificazione sociolinguistica del genovese|revìsta=Travaux du Cercle linguistique de Nice|nùmero=13-14|pp=23-42|léngoa=IT|editô=|çitæ=Nissa}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1992|tìtolo=A Colombiade di Pedevilla tra intento celebrativo e passione civile|revìsta=A Compagna|volùmme=n.s., 24|nùmero=4-5|pp=10-14|léngoa=IT|editô=A Compagna|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1993|tìtolo=Nicola Ghiglione e la letteratura d'espressione ligure: evoluzione di un rapporto|revìsta=Resine. Quaderni liguri di cultura|volùmme=n.s.|nùmero=4-5|pp=73-81|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1994|tìtolo=Nota linguistica|revìsta=Roberto Arlt, Il giocattolo rabbioso|pp=151-155|léngoa=IT|editô=Le Mani|çitæ=Recco}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1994|tìtolo=Una formula di scongiuro del 1222|revìsta=A Compagna|volùmme=n.s., 26|nùmero=2|pp=6-7|léngoa=IT|editô=A Compagna|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1994|tìtolo=Da un giornale in genovese pubblicato a Buenos Aires|revìsta=A Compagna|volùmme=n.s., 26|nùmero=4-5|pp=8-9|léngoa=IT|editô=A Compagna|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1995|tìtolo=Appunti per una storia della parola figun|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio|volùmme=1|pp=83-96|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1996|tìtolo=Influssi danteschi nella letteratura d'espressione ligure|revìsta=Società Dante Alighieri, Comitato di Genova: Quattro anni di attività, 1991-1995|pp=106-112|léngoa=IT|editô=Società Dante Alighieri|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1996|tìtolo=Un capitolo in volgare degli Statuti di Apricale (1474). Appunti per una storia linguistica della Liguria di Ponente|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio|volùmme=2|pp=80-98|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1997|tìtolo=Una poesia in genovese di Anton Giulio Brignole Sale|revìsta=A Compagna|editô=A Compagna|çitæ=Zena|volùmme=n.s., 29|nùmero=1|pp=4-5|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1997|tìtolo=La langue génoise|revìsta=Bulletin de Géolinguistique - Geolinguistic Newsletter|editô=Université Laval|volùmme=6|nùmero=2|pp=1-4|léngoa=FR}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1997|tìtolo=Una poesia in volgare del Quattrocento genovese. Prospettive di ricerca per la storia linguistica della Liguria in età tardo-medievale|revìsta=Bollettino dell'Atlante Linguistico Italiano|volùmme=III serie|nùmero=21|pp=165-184|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998|tìtolo=Lessicografia genovese del sec. XVIII|revìsta=Bollettino dell'Atlante Linguistico Italiano|volùmme=III serie|nùmero=22|pp=93-119|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998|tìtolo=Genovese, bolognese e lingua franca in una scenetta del sec. XVII|revìsta=A Compagna|volùmme=n.s., 30|nùmero=3|pp=10-13|léngoa=IT|editô=A Compagna|çitæ=Zena}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998|tìtolo=Patrimonio linguistico e scuola. Parlare in dialetto|revìsta=Informazioni IRRSAE Liguria. Bollettino quadrimestrale|volùmme=12|nùmero=37-38|pp=48-69|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998|tìtolo=Polemiche linguistiche nella Taggia del secolo XVII|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio|volùmme=4|pp=91-105|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998-1999|tìtolo=Genovese e portoghese|revìsta=Mondo lusofono. Notizie e cultura dai paesi di lingua portoghese|volùmme=n.s., 1|pp=9-10|léngoa=IT|nùmero=2}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1999|tìtolo=La componente ligure nel lessico capraiese|revìsta=Zeitschrift für romanische Philologie|volùmme=115|pp=472-501|léngoa=IT|nùmero=3|url=https://doi.org/10.1515/zrph.1999.115.3.472|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998-1999|tìtolo=Albicocco, pomodoro, arancio. Appunti per una valutazione diacronica della geosinonimia in area ligure|revìsta=Bollettino della Comunità di Villaregia|volùmme=9-11|pp=57-72|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1998|tìtolo=Il nome della trottola in Liguria. Considerazioni geolinguistiche ed etimologiche|revìsta=Intemelion. Cultura e territorio|volùmme=5|pp=29-44|léngoa=IT|url=https://hdl.handle.net/11388/85450|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1999|tìtolo=Voci piemontesi nell'Epistolario di Massimo d'Azeglio|revìsta=Studi Piemontesi|volùmme=28|pp=499-512|léngoa=IT|nùmero=2|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/85449|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1999|tìtolo=Lì gh'è ro missimì. Applicazioni della prospettiva diacronica all'analisi della distribuzione areale della fitonimia|revìsta=Bollettino dell'Atlante Linguistico Italiano|volùmme=III serie, 22|pp=83-95|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=9541299305170228354|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2000|tìtolo=Il volgare a Genova tra Umanesimo e Rinascimento: inflessione locale e modelli soprarregionali da Iacopo Bracelli a Paolo Foglietta|revìsta=La parola del testo|volùmme=4|pp=95-129|léngoa=IT|url=https://hdl.handle.net/11388/58533|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2000|tìtolo=L'onomastica d'origine ligure a Gibilterra|revìsta=Estudis romànics|volùmme=22|pp=83-100|léngoa=IT|url=https://raco.cat/index.php/Estudis/article/view/223207/304011}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=1999-2000|tìtolo=Edizioni cinquecentesche della Strazzosa di Maffio Venier. Per un approccio al tema delle relazioni interdialettali in età rinascimentale|revìsta=Atti dell'Istituto Veneto di Scienze, Lettere ed Arti|volùmme=158|pp=121-152|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/83061}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2000|tìtolo=Plinio Guidoni|revìsta=Il Belli. Quadrimestrale di poesia e di studi sui dialetti|volùmme=n.s., 2|pp=31-39|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/85448|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2000|tìtolo=Contatto linguistico e percezione. Per una valutazione delle voci d'origine sarda in tabarchino|revìsta=Linguistica|volùmme=40|nùmero=2|pp=291-326|léngoa=IT|url=https://journals.uni-lj.si/linguistica/article/view/6552/6229}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Per scrivere e leggere il tabarchino. Elementi della grafia unificata elaborati da Fiorenzo Toso sulla base delle indicazioni di docenti e cultori carlofortini e calasettani, raccolte durante il seminario "Il tabarchino dall'oralità alla scrittura" (Carloforte, 23-26 ottobre e 10-13 dicembre 2001)|ànno=2002|editô=Consorzio Scuole Carlofortine|çitæ=Carlofòrte|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2000 (ma 2002)|tìtolo=Nota sul monegasco|revìsta=Plurilinguismo. Contatti di lingue e culture|volùmme=7|pp=239-249|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/85980|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2000 (ma 2002)|tìtolo=Marginalia dalmatica|revìsta=Plurilinguismo. Contatti di lingue e culture|volùmme=7|pp=296-298|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/85979|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2002|tìtolo=Intorno a un testo pisano di metà Duecento. Cronachistica ed epigrafia nella celebrazione delle identità municipali|revìsta=Studi mediolatini e volgari|volùmme=48|pp=185-201|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=1098352855944230089|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003|tìtolo=Voce *bustis 'fusto, tronco'|revìsta=Lessico Etimologico Italiano|volùmme=Vol. VIII|nùmero=fascicolo 73|pp=353-363|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71132|abstract=X|çitæ=Wiesbaden|editô=Reichert Verlag}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003|tìtolo=Le comunità tabarchine dell'arcipelago sulcitano. Sistema cognominale e dinamiche demografiche|revìsta=Rivista italiana di onomastica|volùmme=9|nùmero=1|pp=23-42|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/85445|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003|tìtolo=Quale senso ha oggi la ricerca dialettale?|revìsta=R'nì d'àigüra. Rivista etno-antropologica e linguistica delle culture delle Alpi Marittime|volùmme=20|nùmero=39|pp=9-16|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/82478|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003|tìtolo=La Grammatica catalana di Gaetano Frisoni (1912)|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=25|pp=317-325|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/8867/355165}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003|tìtolo=Per una storia del volgare a Genova tra Quattro e Cinquecento|revìsta=Verbum. Analecta neolatina|volùmme=5|nùmero=1|pp=167-201|léngoa=IT|url=https://ojs.ppke.hu/verbum/article/download/856/868}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003|tìtolo=Lo spazio linguistico còrso tra insularità e destino di frontiera|revìsta=Linguistica|volùmme=43|pp=73-92|léngoa=IT|url=https://journals.uni-lj.si/linguistica/article/download/3714/3426/7034}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2003-2004|tìtolo=Prestigio culturale ed esigenze normative nelle tradizioni linguistiche regionali italiane. Un'esperienza di ricerca|revìsta=Quaderns d'Italià|volùmme=8-9|pp=27-37|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/QuadernsItalia/article/download/26271/26105}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2004|tìtolo=Il Dialogo nominato Corsica di Agostino Giustiniani. Osservazioni linguistiche|revìsta=Lingua e stile|volùmme=39|pp=197-226|léngoa=IT|url=https://www.rivisteweb.it/doi/10.1417/17647|nùmero=2|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2005|tìtolo=In margine alla Canzun de Franzé. Valutazioni critiche, osservazioni lessicali e alcune considerazioni in merito a una rarità morfologica|revìsta=R'nì d'àigüra. Rivista etno-antropologica e linguistica delle culture delle Alpi Marittime|volùmme=22|pp=10-15|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/78057|nùmero=42|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2005|tìtolo=Retrodatazioni e attestazioni precoci da fonti ottocentesche e primo-novecentesche|revìsta=Zeitschrift für romanische Philologie|volùmme=121|pp=426-475|léngoa=IT|url=https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/ZRPH.2005.426/html|nùmero=3|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2005|tìtolo=Il dialetto figun della Provenza|revìsta=La France Latine. Revue d’Études d'oc|volùmme=n.s., 141|pp=31-103|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/79632|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2005|méize=Dexembre|tìtolo=L'avverbio e pronome ghi in dialetti corsi e peri-corsi|revìsta=Linguistica|volùmme=45|pp=259-276|léngoa=IT|url=https://journals.uni-lj.si/linguistica/article/view/4227}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2004 (2006)|tìtolo=La legge 482 e gli scenari recenti della "politica linguistica" in Italia|revìsta=Rivista Italiana di Linguistica e Dialettologia|volùmme=Vol. VI|pp=41-64|léngoa=IT|url=https://www.torrossa.com/gs/resourceProxy?an=2235000&publisher=F34885|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2006|tìtolo=I Tabarchini. Vicende e realtà culturale delle comunità sardo-liguri dell'Arcipelago del Sulcis|revìsta=Lettera del Centro Studi Isola di Ustica|volùmme=8|nùmero=21-22|pp=20-26|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2006|tìtolo=Minoranza nazionale e minoranza linguistica|revìsta=Dossier "Le minoranze linguistiche"|volùmme=25|nùmero=231|pp=23-30|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/80874|abstract=X|editô=Andersen. Libri & idee. Scuola e biblioteca}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2006|tìtolo=A proposito dello "spazio occitano" nell'area cisalpina sud-occidentale|revìsta=La France Latine. Revue d'Études d'oc|volùmme=n.s., 143|nùmero=231|pp=7-22|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/83370|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2006|tìtolo=Ha un senso oggi la ricerca dialettale? Divagazioni e provocazioni|revìsta=Lingue e idiomi d'Italia|volùmme=1|nùmero=1|pp=99-111|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/44779|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2007|tìtolo=La tutela dei patrimoni linguistici e delle lingue minoritarie: alcune considerazioni|revìsta=Ladin. Rivista dell'Istituto Ladin de la Dolomites|volùmme=4|nùmero=1|pp=31-36|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/86231|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2007|tìtolo=Il genovese in America meridionale|revìsta=Oltreoceano. Percorsi letterari e linguistici|volùmme=1|pp=139-145|léngoa=IT|url=https://riviste.lineaedizioni.it/index.php/oltreoceano/article/download/379/362}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2007|tìtolo=La poesia «rivoluzionaria» nelle regioni italiane: un confronto interdialettale|revìsta=Lingua e stile|volùmme=42|nùmero=1|pp=73-100|léngoa=IT|abstract=X|url=https://www.rivisteweb.it/doi/10.1417/24810}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2007|tìtolo=Legislazione linguistica e percezione dell'alterità: intorno al fallimento della tutela delle minoranze linguistiche storiche in Italia|revìsta=Verbum. Analecta neolatina|volùmme=9|nùmero=2|pp=245-257|léngoa=IT|url=https://ojs.ppke.hu/index.php/verbum/article/download/691/705}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Aspetti del bonifacino in diacronia|revìsta=Bollettino di Studi Sardi|volùmme=1|pp=147-177|léngoa=IT|url=https://ojs.unica.it/index.php/BollStudiSardi/article/download/4777/4806}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Dialetti italiani "esportati" nell'Ottocento tra Europa meridionale e Mediterraneo. Per una mappa delle sopravvivenze comunitarie e delle eredità|revìsta=Verbum. Analecta neolatina|volùmme=10|pp=99-120|léngoa=IT|url=https://ojs.ppke.hu/verbum/article/download/671/687|nùmero=1}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Ginna de Sampedænna: una "protagonista" dell’emigrazione ligure in Sudamerica|revìsta=Oltreoceano. Percorsi letterari e linguistici|volùmme=2|pp=159-172|léngoa=IT|url=https://riviste.lineaedizioni.it/index.php/oltreoceano/article/download/362/345}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2006 (2008)|tìtolo=Correnti e contrasti di lingue e culture attraverso le bocche di Bonifacio. L'interferenza genovese tra Corsica e Sardegna|revìsta=Plurilinguismo. Contatti di lingue e culture|volùmme=13|pp=99-114|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/86239|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Il brigasco tra classificazione scientifica e manipolazioni politico-amministrative|revìsta=Intemelion. Cultura e Territorio|volùmme=14|pp=103-134|léngoa=IT|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/Il_brigasco_e_l_olivettese_tra_classificazione_scientifica_e_manipolazioni_politico-amministrative_Intemelion_XIV_2008.pdf}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Alcuni episodi dell'applicazione delle norme di tutela delle minoranze linguistiche in Italia|revìsta=Ladinia|volùmme=32|pp=165-222|léngoa=IT|url=https://www.micura.it/upload-ladinia/files/449.pdf}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2008|tìtolo=Il fallimento della tutela delle minoranze linguistiche storiche in Italia|revìsta=Bollettino di Studi Sardi|volùmme=1|pp=177-185|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009|tìtolo=Aspetti della lessicografia genovese tra Sette e Ottocento|revìsta=Studi di Lessicografia Italiana|volùmme=26|pp=203-228|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=11058009164176529403|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009|tìtolo=La parlata interferenziale della Maddalena: aspetti del lessico|revìsta=Bollettino di Studi Sardi|volùmme=2|pp=119-135|léngoa=IT|url=https://ojs.unica.it/index.php/BollStudiSardi/article/download/4339/3910}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009|tìtolo=Nuove retrodatazioni da testi del periodo rivoluzionario (1797-1806)|revìsta=Lingua e Stile|volùmme=44|pp=209-230|léngoa=IT|url=https://www.rivisteweb.it/doi/10.1417/30663|nùmero=Fasc. II|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2010|tìtolo=A Colombìade e L'Atlàntida: due poemi rinascenziali dell'Ottocento europeo|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=32|pp=267-283|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/60468/330689}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2010|tìtolo=Le lingue polinomiche: alcune riflessioni|revìsta=Studi Italiani di Linguistica Teorica e Applicata|volùmme=39|pp=147-159|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=1737007900498991104|nùmero=Fasc. 1|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009 (2010)|tìtolo=Saggio di onomastica texiana|revìsta=Il nome del testo. Rivista internazionale di onomastica letteraria|volùmme=11|pp=437-448|léngoa=IT|url=https://www.innt.it/innt/article/download/335/319}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009 (2010)|tìtolo=Parole ritrovate|revìsta=Linguistica|volùmme=49|pp=235-245|léngoa=IT|url=https://journals.uni-lj.si/linguistica/article/download/3566/3263|editô=''Demetrio Skubic octogenario'', Vol. II}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2010|tìtolo=La voce "tabarchino". Aspetti lessicografici e storico-linguistici|revìsta=Lingua e Stile|volùmme=45|pp=259-281|léngoa=IT|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/La_voce_tabarchino_Lingua_e_Stile_XLV_2010.pdf|nùmero=Fasc. 2}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2010|tìtolo=Les bachin à Marseille. Notes d'étymologie et d'histoire linguistique|revìsta=La France latine. Revue d'études d'oc|volùmme=n.s., 151|pp=5-44|léngoa=FR|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=14196699860782123313|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2010|tìtolo=Tabarchini e tabarchino in Tunisia dopo la diaspora|revìsta=Bollettino di Studi Sardi|volùmme=3|pp=45-75|léngoa=IT|url=https://ojs.unica.it/index.php/BollStudiSardi/article/download/4355/4524}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2011|tìtolo=Language Death e sopravvivenze identitarie: l'Illa Plana ad Alicante|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=33|pp=129-149|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/253190/339955}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2009 (2011)|tìtolo=Tabarchino, lingua franca, arabo tunisino: uno sguardo critico|revìsta=Plurilinguismo. Contatti di lingue e culture|volùmme=16|pp=261-280|léngoa=IT|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/Tabarchino_lingua_franca_arabo_tunisino._Uno_sguardo_critico_Plurilinguismo_XVI_2009.pdf}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2011|tìtolo=Attualità e destino delle eteroglossie in Sardegna|revìsta=Bollettino di Studi Sardi|volùmme=4|pp=121-136|léngoa=IT|url=https://ojs.unica.it/index.php/BollStudiSardi/article/download/4789/4819/}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2011|tìtolo=Contributo allo studio della toponimia in Liguria: i nomi di luogo del comune di Arenzano (Genova) in prospettiva storica|revìsta=Rivista Italiana di Onomastica|volùmme=17|pp=517-536|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=5300612946991077905|nùmero=2|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2011|tìtolo=Alcune categorie dell'esotismo. Spunti metodologici e riflessioni|revìsta=Multilinguismo e società|volùmme=3|pp=191-206|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/82295|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2011|tìtolo=A bordo di un brigantino genovese di metà Ottocento. Divagazioni linguistiche tra i porti del Mediterraneo|revìsta=Prometeo. Rivista trimestrale di scienze e storia|volùmme=29|pp=137-145|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/81682|nùmero=116|abstract=X|méize=Dexembre}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2011|tìtolo=Per uno studio del lessico del dialetto figun della Provenza: glossario dai testi|revìsta=Intemelion. Cultura e Territorio|volùmme=17|pp=103-135|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/81683|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2012|tìtolo=Materiali per il lessico ligure della pesca. Il repertorio contemporaneo nel dialetto voltrese. IIa parte|revìsta=L'Italia dialettale|volùmme=73|pp=169-200|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=4211165|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2012|tìtolo=Mattanza|revìsta=Lingua nostra|volùmme=73|pp=113-120|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/83876|abstract=X|nùmero=3}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2012|tìtolo=Battista, Baciccia, Bacin. Appunti per la storia di un blasone popolare dei Genovesi|revìsta=Rivista Italiana di Onomastica|volùmme=18|pp=1-15|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=6056889627031801658|abstract=X|nùmero=1}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2012|tìtolo=Alcuni testi non segnalati o poco noti di Lingua Franca|revìsta=Lingua e Stile|volùmme=47|pp=89-128|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=4774410760280268196|abstract=X|nùmero=1}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2012|tìtolo=Il lessico storico delle tonnare: alcune riflessioni|revìsta=Bollettino Centro Studi Filologici e Linguistici Siciliani|volùmme=23|pp=211-223|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=13014792822970164535|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2013|tìtolo=Materiali per il lessico ligure della pesca. Il repertorio contemporaneo nel dialetto voltrese. IIIa parte|revìsta=L'Italia dialettale|volùmme=74|pp=174-205|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6329360|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2013|tìtolo=Ciripà|revìsta=Lingua Nostra|volùmme=74|pp=55-62|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=12636510917289916278|abstract=X|nùmero=1-2}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2013|tìtolo=Parole in viaggio: ciuppin|revìsta=Lingua Nostra|volùmme=74|pp=115-124|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=152633688223862237|abstract=X|nùmero=3}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2014|tìtolo=The Study of language islands: an interdisciplinary approach|revìsta=Journal of Anthropological Sciences|volùmme=92|pp=1-5|léngoa=EN|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=12288807313584930738|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2014|tìtolo=Luoghi, testi e vicende del genovese nel Levante|revìsta=Bollettino dell'Atlante Linguistico Italiano|volùmme=Serie III, 38|pp=171-195|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=603387022229135509|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2015|tìtolo=Tre lusismi|revìsta=Lingua nostra|volùmme=76|nùmero=1-2|pp=47-58|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=3760674189272513961|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2015|tìtolo=Cala, calanco e calanca, calata|revìsta=Lingua nostra|volùmme=76|pp=95-106|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202570|abstract=X|nùmero=3-4}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=I paradossi della «minorizzazione». Žarko Muljačić e il relativismo linguistico|revìsta=Studi Italiani di Linguistica Teorica e Applicata|volùmme=numero monografico ''Il modello di Žarko Muljačić'', Vincenzo Orioles (a cua de), Vol. 49|nùmero=1|pp=129-142|léngoa=IT|abstract=X|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=17029477868425195117}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2015|tìtolo=Sergio Aprosio (1926-2012)|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=37|nùmero=|pp=665-667|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/87747/403332}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2016|tìtolo=L'isola di Chios e l'influsso lessicale genovese in Grecia: una sintesi|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=38|nùmero=|pp=321-332|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/91203/433904/}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2016|tìtolo=Presenza e lunga durata del genovese tra il Mar Nero e il Caucaso: mito o realtà?|revìsta=L'Italia dialettale|volùmme=77|nùmero=|pp=285-305|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=7747199687076952086|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2017|tìtolo=Parole in viaggio: baccalà|revìsta=Testi e linguaggi|volùmme=11|nùmero=|pp=227-242|léngoa=IT|url=http://elea.unisa.it/handle/10556/3436}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2018|tìtolo=Le rotte dello zimino|revìsta=Lingua nostra|volùmme=79|nùmero=1-2|pp=23-29|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6549142|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2018|tìtolo=Pesto|revìsta=Lingua nostra|volùmme=79|nùmero=3-4|pp=112-122|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=6845373|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2018|tìtolo=Mostra "Il Genovese. Storia di una lingua" (Genova, Archivio di Stato, 19 settembre - 2 dicembre 2016)|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=40|nùmero=|pp=550-551|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/336628/427413}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2018|tìtolo=Giulia Petracco Sicardi (1922-2015)|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=40|nùmero=|pp=585-586|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/336657/427442}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2019|tìtolo=Alloglossie e minoranze linguistiche in Italia. Problemi terminologici e forme della tutela|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=41|nùmero=|pp=401-422|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/353776/445436}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2019|tìtolo=O zeneise in America a-a giornâ d'ancheu. Voxe de l'Argentiña, do Perù e do Cile – Il genovese in America oggi. Voci dall'Argentina, dal Perù e dal Cile|revìsta=Lumina. Rivista di Linguistica storica e di Letteratura comparata|volùmme=3|nùmero=Fasc. 2-3|pp=113-138|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/233297|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2019|tìtolo=Appunti per una storia di bazar nelle lingue d'Italia|revìsta=L'Italia dialettale|volùmme=Vol. 80, s. III|nùmero=16|pp=617-630|léngoa=IT|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=15625825554888861206|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2019|tìtolo=Eduardo Blasco Ferrer (Barçelloña, 1956 - Bastia, 2017)|revìsta=Romance Philology|volùmme=73|nùmero=2|pp=12-14|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=7331462|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2019|tìtolo=Possi tu luxì tanto che ti schiatti. Una lettura dell'invettiva alla luna di Gian Giacomo Cavalli (Citt. Zen., Son., Civ. 31)|revìsta=Romance Philology|volùmme=73|nùmero=Special issue|pp=395-406|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=7615100|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2020|tìtolo=Genovesismi e documentazione storica|revìsta=Lingua nostra|volùmme=81|nùmero=3-4|pp=113-125|léngoa=IT|url=https://dialnet.unirioja.es/servlet/articulo?codigo=7777879|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2020|tìtolo=Rileggere le letterature d'Italia?|revìsta=Osservatorio Bibliografico della Letteratura OttoNovecentesca – O.B.L.I.O|volùmme=40|nùmero=4|pp=161-173|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274900|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2020|tìtolo=Nota su cagnaro|revìsta=Archivio per il Vocabolario Storico Italiano|volùmme=3|pp=362-367|léngoa=IT|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274880|abstract=X}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2021|tìtolo=Una rilettura del sermone genovese sull’Anticristo|revìsta=Bollettino dell'atlante lessicale degli antichi volgari italiani|volùmme=8|pp=89-99|léngoa=IT|url=https://www.torrossa.com/gs/resourceProxy?an=5055094&publisher=F34885#page=89}} * {{Çitta publicaçión|outô=Fiorenzo Toso|ànno=2021|tìtolo=Per una storia delle relazioni interlinguistiche del genovese|revìsta=Estudis Romànics|volùmme=43|pp=395-412|léngoa=IT|url=https://www.raco.cat/index.php/Estudis/article/download/383487/476491}} ==== Atre pubbricaçioin ==== * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Saggi sulla poesia genovese|ànno=1997|editô=A Compagna|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=Alla conquista di una lingua: Guidoni e i classici genovesi|curatô=Plinio Guidoni, Francesco De Nicola (presentaçion de)|pp=27-30}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Processi di convergenza e differenziazione nelle lingue dell'Europa medievale e moderna. Atti del convegno internazionale di studi|ànno=2000|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Per una storia linguistica del genovese "d'Otramar"|curatô=Fabiana Fusco, Vincenzo Orioles e Alice Parmeggiani (a cua de)|pp=327-341|url=https://hdl.handle.net/11388/67290}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Miscellanea di studi valbormidesi|ànno=2000|editô=Comunità Montana "Alta Val Bormida"|çitæ=Milleximo|léngoa=IT|capìtolo=Canti popolari della Val Bormida nelle raccolte demologiche ottocentesche|curatô=Giannino Balbis|pp=105-115|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/74042}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Aspetti della commedia plurilingue in area italiana tra XVI e XVII secolo|ànno=2000|editô=Calamo|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=L'utilizzo ideologico del plurilinguismo teatrale nella Genova barocca|curatô=Carla Marcato e Fiorenzo Toso|pp=67-84|colànn-a=in Vincenzo Orioles (a cua de), ''Documenti del plurilinguismo letterario''|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71133|ISBN=88-86-14891-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Noi terra e uomini… Studi sulla letteratura in val Bormida (e dintorni)|ànno=2001|editô=Comunità Montana "Alta Val Bormida"|çitæ=Milleximo|léngoa=IT|capìtolo=L'apocalisse poetica del dialetto bardinetese|curatô=Giannino Balbis (a cua de)|pp=157-168}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Ex traditione innovatio. Miscellanea in honorem Max Pfister septuagenarii oblata|ànno=2001|editô=Wissenschaftliche Buchgesellschaft|çitæ=Darmstadt|léngoa=IT|capìtolo=Il galloitalico di Lucania: contributo alla precisazione dell'area d'origine|curatô=Günther Holtus, Johannes Kramer (a cua de)|pp=413-432|volùmme=Vol. II|òpera=Miscellanea sociorum operis in honorem magistri conscripta|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71151}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=XIV e XV Rëscontr antërnassional dë studi an sla lenga e la literatura piemontèisa (Quinsnè, 10-11 magg 1997 e 9-10 magg 1998)|ànno=2002|editô=La Slòira|çitæ=Ivrea|léngoa=IT|capìtolo=Letteratura piemontese e letteratura ligure tra Sette e Ottocento. Convergenze ideologiche e tematiche, interrelazioni e suggestioni reciproche (da de Franchi a Pipino, da Calvo a Piaggio)|curatô=Gianrenzo P. Clivio, Dario Pasero, Censin Pich (a cua de)|pp=59-80|òpera=Miscellanea sociorum operis in honorem magistri conscripta|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/72999}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Eteroglossia e plurilinguismo letterario|ànno=2002|editô=Plurilinguismo e letteratura. Atti del XXVIII Convegno internuniversitario di Bressanone (6-9 luglio 2000), Il Calamo|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Diversi livelli di plurilinguismo letterario. Lineamenti per un approccio comparativo al tema delle regionalità letterarie europee|curatô=Furio Brugnolo, Vincenzo Orioles (a cua de)|pp=459-490|volùmme=Vol. II|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/75968}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=I dialetti italiani. Storia struttura uso|ànno=2002|editô=UTET|çitæ=Turin|léngoa=IT|capìtolo=Liguria|curatô=Manlio Cortelazzo, Carla Marcato, Nicola De Blasi, Gianrenzo P. Clivio|pp=196-225|ISBN=88-02-05925-X|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71130}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=I dialetti italiani. Storia struttura uso|ànno=2002|editô=UTET|çitæ=Turin|léngoa=IT|capìtolo=Dialetto e legislazione|curatô=Manlio Cortelazzo, Carla Marcato, Nicola De Blasi, Gianrenzo P. Clivio|pp=1063-1072|ISBN=88-02-05925-X|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/75868}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Che cosa ne pensa oggi Chiaffredo Roux? Percorsi della dialettologia percezionale all'alba del nuovo millennio (Bardonecchia 25-27 maggio 2000)|ànno=2002|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=Specificità linguistica e percezione dell'altro nella società tabarchina contemporanea|curatô=Monica Cini, Riccardo Regis|pp=395-407|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/72998|ISBN=88-76-94621-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Atti del Convegno di Studi "L'italiano e le regioni" (Udine, 15-16 giugno 2001)|ànno=2002|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=La regionalità tra effetto stilistico e lessico quotidiano. Considerazioni sui dialettismi nell'Epistolario di Massimo d'Azeglio|curatô=Fabiana Fusco, Carla Marcato|pp=165-177|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/83399}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Atti del Convegno di Studi La legislazione nazionale sulle minoranze linguistiche. Problemi, applicazioni, prospettive (Udine, 30 novembre – 1 dicembre 2001)|ànno=2003|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Un caso irrisolto di tutela: le comunità tabarchine della Sardegna|curatô=Vincenzo Orioles (a cua de)|pp=267-276|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/83384}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Toponomastica ligure e preromana|ànno=2003|editô=Le Mani|çitæ=Recco|léngoa=IT|capìtolo=Un continuatore toponimico di prelat. *alastra|curatô=Rita Caprini (a cua de)|pp=209-220|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/75869|ISBN=88-80-12254-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Per Ignazio Buttitta nel centesimo anniversario della nascita. Atti del convegno (Palermo-Bagheria, 15-19 dicembre 1999)|ànno=2001 (2003)|editô=Annali della Facoltà di Lettere e Filosofia dell'Università di Palermo, Università degli Studi, Facoltà di Lettere e Filosofia|çitæ=Palermo|léngoa=IT|capìtolo=Iu nun sugnu pueta. Ignazio Buttitta: retorica e antiretorica nella poesia dialettale d'impegno civile degli anni Cinquanta|curatô=Giovanni Ruffino (a cua de)|pp=273-286|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/69620}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Letteratura e dialetto in val Bormida e dintorni, 2|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/68674|ànno=2003|editô=Comunità Montana "Alta Val Bormida"|çitæ=Milleximo|léngoa=IT|capìtolo=Tra val Bormida e Basilicata. I dialetti galloitalici della Lucania e le loro concordanze nell'Oltregiogo occidentale|curatô=Giannino Balbis (a cua de)|pp=147-163}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Niccolò Tommaseo a 200 anni dalla nascita. Atti del Convegno di Studi - Udine 9 ottobre 2002|ànno=2004|editô=ANVGD - Comitato Provinciale di Udine|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Tommaseo in Corsica|curatô=Silvio Cattalini (a cua de)|pp=47-72|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/73028}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Transitions. Prospettive per lo studio sulle trasformazioni letterarie e linguistiche nella cultura italiana|ànno=2004|editô=Cadmo|çitæ=Toronto|léngoa=IT|capìtolo=Appunti per una valutazione critica dell'elemento lessicale piemontese in Sardegna|curatô=Keith B. Reynolds e Dario Brancato (a cua de)|pp=71-89|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/74091}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Des langues collatérales. Problèmes linguistiques, sociolinguistiques et glottopolitiques de la proximité linguistique. Actes du Colloque international réuni à Amiens, du 21 au 24 novembre 2001|ànno=2004|editô=L'Harmattan|çitæ=Pariggi|léngoa=IT|capìtolo=Relativismo linguistico e letteratura|curatô=Keith B. Reynolds e Dario Brancato (a cua de)|pp=331-339|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/74073|volùmme=Vol. II}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Itinerari linguistici alpini. Atti del convegno di dialettologia in onore del prof. Remo Bracchi (Bormio, 24-25 settembre 2004)|ànno=2005|editô=Istituto di Dialettologia e di Etnografia Valtellinese e Valchiavennasca|çitæ=Bòrmio|léngoa=IT|capìtolo=Testi inediti in "lingua montagnarda" dell'Appennino Tortonese dei primi anni dell’Ottocento|curatô=Max Pfister e Gabriele Antonioli (a cua de)|pp=313-324|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/75658}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Città plurilingui. Lingue e culture a confronto in situazioni urbane. Atti del convegno internazionale di studi (Udine, 5-7 dicembre 2002)|ànno=2005|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Un modello di plurilinguismo urbano rinascimentale. Presupposti ideologici e risvolti culturali delle polemiche linguistiche nella Genova cinquecentesca|curatô=Raffaella Bombi e Fabiana Fusco (a cua de)|pp=491-530|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=4850284578295922517}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Gli italiani e la lingua. A quarant'anni dalla pubblicazione della Storia linguistica dell'Italia unita di Tullio De Mauro. Atti del convegno (Palermo-Bagheria, 13-14 giugno 2003)|ànno=2005|editô=Sellerio|çitæ=Palermo|léngoa=IT|capìtolo=Le legislazioni regionali in materia linguistica. Una risorsa e un problema|curatô=Giovanni Ruffino e Franco Lo Piparo (a cua de)|pp=255-267|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=1988996108553742696}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Storia della cultura ligure, Vol. IV|ànno=2005|editô=Società Ligure di Storia Patria|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=Profilo di storia linguistica di Genova e della Liguria|curatô=Dino Puncuh (a cua de)|pp=191-230|url=http://www.rmoa.unina.it/6037/1/5cd0b97458603844da43498f94b72e76.pdf|volùmme=n.s., 45|òpera=Atti della Società Ligure di Storia Patria}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Poeti e poesia a Genova (e dintorni) nell'età medievale. Atti del convegno di studi (Genova, 25-26 novembre 2004)|ànno=2006|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=En lo nostro latin volgar. Prospettive di analisi e percorsi interpretativi per la poesia dell'Anonimo Genovese|curatô=Margherita Lecco (a cua de)|pp=205-227|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=13255006591570676489|ISBN=88-76-94902-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lessicografia dialettale. Ricordando Paolo Zolli. Atti del convegno di studi (Venezia, 9-11 dicembre 2004)|ànno=2006|editô=Ed. Antenore|çitæ=Romma-Padova|léngoa=IT|capìtolo=Formazione di repertori lessicali in contesti di eteroglossia contigua. Raccolta, inventariazione e presentazione dei materiali per il Dizionario Etimologico Storico Tabarchino|curatô=Francesco Bruni e Carla Marcato (a cua de)|pp=447-470|url=https://www.torrossa.com/en/resources/an/2288936|ISBN=88-84-55606-6|volùmme=Vol. II}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Carloforte tra Settecento e Ottocento. Cinque anni di schiavitù per i Carolini: dalla cattura alla liberazione (1798-1803)|ànno=2006|editô=AM&D Edizioni|çitæ=Caggiai|léngoa=IT|capìtolo=La schiavitù europea nell'Africa settentrionale e i suoi riflessi linguistici: nuovi testi letterari in lingua franca|curatô=AA.VV.|pp=129-145|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=13255006591570676489|ISBN=88-86-79992-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lo spazio linguistico italiano e le 'lingue esotiche'. Rapporti e reciproci influssi. Atti del XXXIX congresso internazionale di studi della Società di Linguistica Italiana (SLI), Milano, 22-24 settembre 2005|ànno=2006|editô=Bulzoni|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Il lessico indigeno africano nelle relazioni dei Cappuccini italiani (secc. XVII-XVIII): esotismi caduchi o "tecnicismi" settoriali?|curatô=AA.VV.|pp=97-116|url=https://www.torrossa.com/gs/resourceProxy?an=2288237&publisher=FR1090|ISBN=88-78-70154-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Studi linguistici in onore di Roberto Gusmani|ànno=2006|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=Usi (ed abusi) dell'etimologia remota|curatô=Raffaella Bombi, Guido Cifoletti, Fabiana Fusco, Lucia Innocente, Vincenzo Orioles (a cua de)|pp=1731-1748|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/76769|volùmme=Vol. III}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Isola/Mondo. La Sardegna fra arcaismi e modernità (1718-1918). Atti del convegno (Sassari, 22-24 novembre 2006)|ànno=2007|editô=Aracne|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Il ruolo delle comunità tabarchine in Sardegna fra Settecento e Novecento|ISBN=88-54-81231-5|curatô=Fiamma Lussana e Giulia Pissarello (a cua de)|pp=17-24|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/75622}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Isole. Minoranze migranti globalizzazione|ànno=2007|editô=Fondazione Buttitta|çitæ=Palermo|léngoa=IT|capìtolo=Isola geografica, isola linguistica, isola culturale: un "luogo" comune?|curatô=Fiamma Lussana e Giulia Pissarello (a cua de)|pp=43-52|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/73961}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Occitano in Piemonte: riscoperta di un'identità culturale e linguistica?|ànno=2008|editô=P. Lang|çitæ=Francofòrte|léngoa=IT|capìtolo=Intervista sull'occitano|curatô=Luisa Pla-Lang (a cua de)|pp=131-143|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/74196}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Atti del convegno "Poesia in dialetto tra Liguria e Piemonte (Bardineto, 13 settembre 2008)"|ànno=2009|editô=Claudio Zaccagnino Edizioni|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=Liguria e Piemonte: letterature dialettali a confronto|curatô=Giannino Balbis (a cua de)|pp=11-22|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/69655|ISBN=88-87-98419-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le culture dei missionari|ànno=2009|editô=Bulzoni|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Aspetti del plurilinguismo congolese nelle relazioni dei cappuccini italiani (secoli XVI-XVIII)|curatô=Nicola Gasbarro (a cua de)|pp=101-109|url=https://www.torrossa.com/en/resources/an/2503124|volùmme=Vol. II|ISBN=88-78-70366-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Quem tu probe meministi. Studi e interventi in memoria di Gianrenzo P. Clivio. Atti dell'incontro (Torino, Archivio di Stato, 15-16 febbraio 2008)|ànno=2009|editô=Centro Studi Piemontesi|çitæ=Turin|léngoa=IT|capìtolo=L'occitanizzazione delle Alpi Liguri e il caso del brigasco: un episodio di glottofagia|curatô=Albina Malerba (a cua de)|pp=177-248|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/L_occitanizzazione_delle_Alpi_liguri_e_il_caso_del_brigasco_in_Quem_Tu_Probe_Meministi_Torino_Centro_Studi_Piemontesi_2009.pdf|ISBN=88-82-62150-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lingue e linguaggi|ànno=2009|editô=UTET|çitæ=Turin|léngoa=IT|capìtolo=Le minoranze linguistiche|curatô=Gian Luigi Beccaria (a cua de)|pp=335-409|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/75703|volùmme=Vol. II|ISBN=88-02-08125-5|òpera=Luca Cavalli Sforza (direçion de) La cultura italiana}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Paesaggi e sviluppo turistico. Sardegna e altre realtà geografiche a confronto. Atti del Convegno di Studi, Olbia 15-17 ottobre 2008|ànno=2009|editô=Carocci|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Lingue minori e turismo|curatô=Giuseppe Scanu (a cua de)|pp=441-449|url=https://iris.uniss.it/retrieve/e1dc1a2d-16d1-1507-e053-3a05fe0ac7a3/Toso_F_Lingue_minori_e_turismo.pdf|ISBN=88-43-05078-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lingue e culture fra identità e potere|ànno=2009|editô=Bonacci|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Dalla glottonimia alla glottopolitica: la scelta tra "occitano" e "provenzale" dalle motivazioni storico-culturali alle polemiche ideologiche|curatô=Massimo Arcangeli e Carla Marcato (a cua de)|pp=315-323|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=14212634045843473315|ISBN=88-75-73425-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il pensiero di Graziadio Isaia Ascoli a cent'anni dalla scomparsa. Convegno internazionale. Gorizia - Udine, 3-5 maggio 2007|ànno=2010|editô=Società Filologica Friulana|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo="Del posto che spetta al ligure nel sistema dei dialetti italiani": la posizione ascoliana|curatô=Massimo Arcangeli e Carla Marcato (a cua de)|pp=411-424|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/pages/Langues_Dialectales_de_l_Aire_Latine/Del_posto_che_spetta_al_ligure_nel_sistema_dei_dialetti_italiani_in_Il_pensiero_di_G._Ascoli_a_cent_anni_dalla_scomparsa_Udine_Societa_Filologica_Friulana_2010.pdf|ISBN=88-76-36126-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Nuovi valori dell'italianità nel mondo. Tra identità e imprenditorialità|ànno=2011|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Comunità dialettofone italiane in America Latina. Tra storia e attualità|curatô=Raffaella Bombi e Vincenzo Orioles (a cua de)|pp=165-176|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=13687905359718141012|ISBN=88-84-20726-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=De Tabarka (Tunisie) aux «nouvelles» Tabarka: Carloforte, Calasetta, Nueva Tabarca. Histoire, Environnement, Préservation|ànno=2011|editô=Finzi Éditeur|çitæ=Tunexi|léngoa=IT|capìtolo=L'esperienza genovese da Tabarca alla Sardegna e le sue conseguenze linguistiche|curatô=Philippe Gourdin e Monique Longerstay (a cua de)|pp=109-119|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71364}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Gli uomini si legano per la lingua. Festschrift für Werner Forner zum 65. Geburtstag|ànno=2011|editô=Ibidem Verlag|çitæ=Stuttgart|léngoa=IT|capìtolo=Quando il linguista diventa eponimo. Alcune riflessioni sull'"abilitazione" dell'occitano nelle valli del Monregalese|curatô=Philippe Gourdin e Monique Longerstay (a cua de)|pp=269-295|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=17055065212165395368|ISBN=3-838-20097-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le nuove frontiere del LEI. Miscellanea di studi in onore di Max Pfister in occasione del suo 80° compleanno|ànno=2012|editô=Reichert Verlag|çitæ=Wiesbaden|léngoa=IT|capìtolo=Ai margini estremi dell'Italoromània. Il LEI, l'italiano d'oltremare e i dialetti «esportati»|curatô=Sergio Lubello e Wolfgang Schweickard (a cua de)|pp=177-189|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71397|ISBN=3-895-00885-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Calizzano e il suo passato. Momenti di storia e di cultura|ànno=2012|editô=Claudio Zaccagnino Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=A proposito del dialetto di Vetria|curatô=Giannino Balbis (a cua de)|pp=153-157|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/71397|volùmme=Vol. 1, ''Dalle origini all'epoca carrettesca''}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Alpi del mare tra lingue e letterature. Pluralità storica e ricerca di unità|ànno=2012|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=L'area di contatto ligure-piemontese e la «zona grigia» delle vallate monregalesi|curatô=Nicola Duberti e Emanuele Miola (a cua de)|pp=159-172|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=16883909346327531174|ISBN=88-62-74428-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=L'altro. I molteplici volti di un'ineludibile presenza|ànno=2012|editô=Aracne|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Qualche considerazione sulla lingua degli altri|curatô=Simonetta Cocco, Massimo Dell'Utri e Simonetta Falchi (a cua de)|pp=165-175|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/65974|ISBN=88-54-85657-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Alpi del mare tra lingue e letterature. Pluralità storica e ricerca di unità|ànno=2012|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=L'area di contatto ligure-piemontese e la «zona grigia» delle vallate monregalesi|curatô=Nicola Duberti e Emanuele Miola (a cua de)|pp=159-172|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=16883909346327531174|ISBN=88-62-74428-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Calizzano e il suo passato. Momenti di storia e di cultura|ànno=2013|editô=Claudio Zaccagnino Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=Echi valbormidesi nelle parlate della Basilicata|curatô=Giannino Balbis (a cua de)|pp=287-292|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/67269|volùmme=Vol. 2, ''Dall'età spagnola all'età napoleonica''}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dall'architettura della lingua italiana all'architettura linguistica dell'Italia. Saggi in omaggio a Heidi Siller-Runggaldier|ànno=2014|editô=Peter Lang|çitæ=Francofòrte in sciô Men|léngoa=IT|capìtolo=Le parole dell'architettura e i paradossi della diatopia. Su alcuni regionalismi veri e presunti di area ligure|curatô=Paul Danler, Heidi Siller-Runggaldier e Christine Konecny (a cua de)|pp=257-273|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/63518|ISBN=3-631-63469-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dalla Sardegna all'Europa. Lingue e letterature regionali|ànno=2014|editô=FrancoAngeli|çitæ=Milan|léngoa=IT|capìtolo=La ricerca linguistica tra studio di carattere e memoria storica: Ritratto di principe con gatto (1993) di Elena Bono|curatô=Antonietta Dettori (a cua de)|pp=99-107|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=17634908941999130278|ISBN=88-20-45848-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=In terra vineata. La vite e il vino in Liguria e nelle Alpi Marittime dal Medioevo ai nostri giorni. Studi in memoria di Giovanni Rebora|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Ventemiggia|léngoa=IT|capìtolo=Vini e vitigni in Liguria: aspetti linguistici|curatô=Alessandro Carassale e Luca Lo Basso (a cua de)|pp=263-270|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/63525|ISBN=88-88-59171-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lingua come fattore di integrazione politica e sociale. Minoranze storiche e nuove minoranze (Firenze, 15 novembre 2013). Atti|ànno=2014|editô=Accademia della Crusca|çitæ=Firense|léngoa=IT|capìtolo=La L.N. 482 tra auspici di salvaguardia ed esigenze di riforma. Qualche considerazione sul fallimento della tutela delle minoranze linguistiche in Italia|curatô=Paolo Caretti e Andrea Cardone (a cua de)|pp=203-215|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=7240359739399439887|volùmme=Vol. II|ISBN=978-88-8936-958-6|òpera=Lingue e diritti}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Actes du XIVe Colloque des Langues Dialectales (Monaco, 24 novembre 2012)|ànno=2014|editô=Académie des Langues Dialectales|çitæ=Monego|léngoa=FR|capìtolo=La communauté tabarquine de Tunis. Entre la mémoire et l'oubli|pp=191-211|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=752093402865623773|ISBN=2-911-46945-3}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dizionario Enciclopedico delle Migrazioni Italiane nel Mondo|ànno=2014|editô=Società Editrice Romana|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=L'italiano e i dialetti esportati in Europa e nell'Africa mediterranea nel XIX secolo|curatô=Tiziana Grassi, Enzo Caffarelli, Mina Capussi, Delfina Licata e Gian Carlo Perego (a cua de)|pp=1087-1093|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/66846|ISBN=88-89-29123-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dizionario Enciclopedico delle Migrazioni Italiane nel Mondo|ànno=2014|editô=Società Editrice Romana|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Storia e attualità delle comunità dialettofone italiane in America Latina|curatô=Tiziana Grassi, Enzo Caffarelli, Mina Capussi, Delfina Licata e Gian Carlo Perego (a cua de)|pp=1094-1107|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/74225|ISBN=88-89-29123-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Dizionario Enciclopedico delle Migrazioni Italiane nel Mondo|ànno=2014|editô=Società Editrice Romana|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Ginna de Sampedænna: una protagonista dell’emigrazione ligure in Sudamerica|curatô=Tiziana Grassi, Enzo Caffarelli, Mina Capussi, Delfina Licata e Gian Carlo Perego (a cua de)|pp=1145-1146|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/66847|ISBN=88-89-29123-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Atti del convegno «L'alta Val Bormida linguistica. Una terra di incontri e di confronti» (Carcare, 19 ottobre 2013)|ànno=2014|editô=Claudio Zaccagnino Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=Quel che sappiamo dei dialetti dell'alta Val Bormida|curatô=Giannino Balbis e Fiorenzo Toso (a cua de)|pp=17-31|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/67842|ISBN=88-87-98437-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Donna Perfecta|ànno=2014|editô=Pentàgora|çitæ=Saña|léngoa=IT|capìtolo=Doña Perfecta|curatô=Benito Pérez Galdós e Fiorenzo Toso (traduçion de)|pp=323-332|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/88867|ISBN=88-98-18724-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La Premio «G. Canuto» por magistriĝa disertacio pri Interlingvistiko kaj Esperantologio. Kvin jaroj da (inter)lingvistikaj pliprofundigoj en Parma|ànno=2014|editô=Federazione Esperantista Italiana|çitæ=Milan|léngoa=IA|capìtolo=Kelkaj konsideroj pri la lingvo de la aliuloj|curatô=Davide Astori (a cua de)|pp=197-206|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/88867}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Manuel des anthologies, corpus et textes romans|ànno=2015|editô=Walter de Gruyter GmbH|çitæ=Berlin-Boston|léngoa=IT|capìtolo=Antologia di testi dialettali italiani contemporanei|curatô=Maria Iliescu e Eugeen Roegiest (a cua de)|pp=535-558|url=https://www.degruyter.com/document/doi/10.1515/9783110333138/pdf?licenseType=restricted#page=555|ISBN=3-110-33313-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Una tragedia senza poeta. Poesia in dialetto sulla Grande guerra: testi e contesti|ànno=2015|editô=Il Cubo|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=La "poesia di guerra" in genovese e nei dialetti liguri|curatô=Massimiliano Mancini (a cua de)|pp=337-354|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202569|ISBN=88-97-43119-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Le lingue d'Italia e le altre. Contatti, sostrati e superstrati nella storia linguistica della Penisola|ànno=2015|editô=FrancoAngeli|çitæ=Milan|léngoa=IT|capìtolo=Per una tipologia sociolinguistica delle «isole» alloglotte: eteroglossie interne ed eteroglossie contigue|curatô=Lorenzo Filipponio e Christian Seidl (a cua de)|pp=271-282|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202568|ISBN=88-91-71441-0}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=La grande espansione commerciale (secoli XI - XVI)|ànno=2015|editô=Archivio de Stato e Brigati Editore|çitæ=Zena|léngoa=IT|capìtolo=Il genovese. Percorsi interlinguistici tra medioevo ed età moderna|curatô=Giustina Olgiati (a cua de)|pp=168-179|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202566|ISBN=88-87-82299-9}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=L'intrico dei pensieri di chi resta. Scritti in memoria di Giulia Petracco Sicardi|ànno=2016|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=La presenza lessicale genovese in Sardegna. Aspetti storici e alcune considerazioni di merito|curatô=Rita Caprini (a cua de)|pp=299-310|url=https://scholar.google.com/scholar?cites=799016884651748921|ISBN=88-62-74685-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Nommer les langues romanes|ànno=2016|editô=Peeters|çitæ=Louvain|léngoa=IT|capìtolo=Per una storia sociolinguistica del glottonimo genovese|curatô=Jean-Michel Eloy (a cua de)|pp=109-123|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202560|ISBN=90-42-93235-X|volùmme=Vol. IV|òpera=Le nom des langues}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Fichi. Storia, economia, tradizioni. Figs. History, Economy, Traditions|ànno=2016|editô=Philobiblon|çitæ=Ventemiggia|léngoa=IT|capìtolo=Il fico come blasone dei poveri. I figùi della Riviera di Ponente: stereotipi, migrazioni, sopravvivenze linguistiche|curatô=Alessandro Carassale, Claudio Littardi e Irma Naso (a cua de)|pp=233-238|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202559|ISBN=88-88-59184-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Nuovi spazi comunicativi per l'italiano nel mondo. L’esperienza di 'Valori identitari e imprenditorialità'|ànno=2017|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Per una storia del genovese scritto in Argentina: i giornali, le canzoni|curatô=Raffaella Bombi (a cua de)|pp=123-146|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=12844483617225757285|ISBN=88-32-83044-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Manuale di linguistica sarda|ànno=2017|editô=De Gruyter Mouton|çitæ=Berlin - Boston - Pechin|léngoa=IT|capìtolo=Superstrato toscano e ligure|curatô=Eduardo Blasco Ferrer, Peter Koch e Daniela Marzo (a cua de)|pp=137-149|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=12646850262929977001|ISBN=3-110-39346-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Manuale di linguistica sarda|ànno=2017|editô=De Gruyter Mouton|çitæ=Berlin - Boston - Pechin|léngoa=IT|capìtolo=Il tabarchino|curatô=Eduardo Blasco Ferrer, Peter Koch e Daniela Marzo (a cua de)|pp=446-459|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/202555|ISBN=3-110-39346-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Percorsi linguistici e interlinguistici. Studi in onore di Vincenzo Orioles|ànno=2018|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=I genovesismi nello spagnolo rioplatense. Alcune osservazioni|curatô=Raffaella Bombi e Francesco Costantini (a cua de)|pp=687-704|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=5204813192982921847|ISBN=88-32-83073-6}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Reiseführer - Sprach- und Kulturmittlung im Tourismus. Le guide turistiche - mediazione turistica e culturale in ambiente turistico|ànno=2018|editô=Peter Lang|çitæ=Berna|léngoa=IT|capìtolo=Lingue minori e turismo|curatô=Tania Baumann (a cua de)|pp=249-259|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/219886|ISBN=3-034-33402-8}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Il patrimonio linguistico storico della Liguria. Attualità e futuro|ànno=2019|editô=''In''Sedicesimo|çitæ=Saña|léngoa=IT|capìtolo=Lavori in corso: il Dizionario Etimologico Storico Genovese e Ligure|curatô=Fiorenzo Toso (a cua de)|pp=101-114|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/233294|ISBN=88-99-86648-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Ainigmatos ainigma. Il varco della sfinge. Nuove etimologie nell'odierno orizzonte linguistico-etnografico. Miscellanea di studi etimologici et etnografici in memoria di Remo Bracchi|ànno=2020|editô=LAS|çitæ=Romma|léngoa=IT|capìtolo=Tre parole del gatto|curatô=Marco Trizzino (a cua de)|pp=345-369|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274942|ISBN=978-88-213-1370-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Tra etimologia romanza e dialettologia. Studi in onore di Franco Fanciullo|ànno=2020|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=Tra latín ginobisco e lingua franca: rotte interlinguistiche|curatô=Patrizia Del Puente, Francesca Guazzelli, Lucia Molinu e Simone Pisano (a cua de)|pp=541-555|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274868|ISBN=88-36-13088-7}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Lingue minori e turismo. Aspetti linguistici, sociolinguistici e territoriali|ànno=2021|editô=Arkadia|çitæ=Caggiai|léngoa=IT|capìtolo=Il patrimonio linguistico come elemento di attrattività turistica. Il caso delle comunità tabarchine|curatô=Lorenzo Devilla e Marta Galiñanes Gallén (a cua de)|pp=83-91|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274806|ISBN=88-68-51334-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Gênes et la langue génoise, expression de la terre et de la mer, langue d'ici et langue d'ailleurs. Actes du XVIe colloque international de langues dialectales, Monaco, 16 novembre 2019|ànno=2021|editô=Éditions EGC|çitæ=Monego|léngoa=FR|capìtolo=Une petite approche de la langue génoise|curatô=Claude Passet (a cua de)|pp=223-224|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274801|ISBN=2-911-46967-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Gênes et la langue génoise, expression de la terre et de la mer, langue d'ici et langue d'ailleurs. Actes du XVIe colloque international de langues dialectales, Monaco, 16 novembre 2019|ànno=2021|editô=Éditions EGC|çitæ=Monego|léngoa=IT|capìtolo=l genovese. Presenza in oltremare e contatti interlinguistici|curatô=Claude Passet (a cua de)|pp=467-474|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274798|ISBN=2-911-46967-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=LinalaukaR. Scritti in onore di Rita Caprini|ànno=2021|editô=Virtuosa-Mente|çitæ=Rensen|léngoa=IT|capìtolo=Le Preghere pe ra peste de 1578. Esercizi di rilettura in tempi di contagio|curatô=Rosa Ronzitti e Caterina Saracco (a cua de)|pp=453-480|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274792|ISBN=88-98-50039-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Studi di filologia linguistica e letteratura in Sardegna|ànno=2021|editô=Editrice Democratica Sarda|çitæ=Sasciai|léngoa=IT|capìtolo=I primi testi letterari in tabarchino. Qualche considerazione|curatô=Dino Manca (a cua de)|pp=243-258|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274779|ISBN=88-60-25559-7|volùmme=Vol. I}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Aspetti del plurilinguismo letterario nella Genova barocca|ànno=2022|editô=Edizioni dell'Orso|çitæ=Lusciandria|léngoa=IT|capìtolo=Tra encomio privato e celebrazione pubblica: Balin ambasciao dri pescuei a ro Serenissimo Zorzo Centurion di Gian Giacomo Cavalli|curatô=Fiorenzo Toso (a cua de)|url=https://iris.uniss.it/handle/11388/274743|ISBN=88-36-13233-2}} * {{Çitta lìbbro|outô=Fiorenzo Toso|tìtolo=Comunità migratorie, lingue, identità|ànno=2022|editô=Forum|çitæ=Udine|léngoa=IT|capìtolo=Documenti del genovese e delle varietà di contatto ispano-liguri nell'area rioplatense|curatô=Raffaella Bombi, Francesco Costantini e Francesco Zuin (a cua de)|pp=139-159|url=https://scholar.google.com/scholar?cluster=8012813127818844390|ISBN=88-32-83325-5|òpera=Valori identitari e imprenditorialità|outô2=Marta Galiñanes Gallén}} == Nòtte == <references/> == Ligammi de feua == * {{Çitta web|url=https://conseggio-ligure.org/antologia/fiorenso-toso/|tìtolo=Fiorenso Toso (1962–2022)|outô=[[Alessandro Guasoni]]|léngoa=LIJ, IT, EN|vìxita=2024-08-20}} * {{Çitta web|url=https://www.ald-monaco.org/uploads/membres/pdf-toso-35.pdf|tìtolo=Prof. Dr. Fiorenzo Toso|outô=[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|Académie des Langues Dialectales]]|léngoa=FR|vìxita=2024-08-20}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20150201161545/http://www.agenda-eventi.comune.genova.it/eventi.asp?eventoID=36364&action=detail|tìtolo="Firpo e dialettali", conferenza a cura di Fiorenzo Toso|léngoa=IT|vìxita=2024-08-20}} * {{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20211203200305/https://lingueemergenti.info/auteur/fiorenzo-toso|tìtolo=Fiorenzo Toso|léngoa=LIJ, IT|vìxita=2024-08-20}} {{Léngoa lìgure}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Lengoìsti]] hp5uy93y10kyxnj63ddt1zfabb7xk0g Consulta Ligure 0 31074 270960 267649 2026-06-19T18:16:38Z N.Longo 12052 wl 270960 wikitext text/x-wiki {{Grafîa ofiçiâ}} [[Immaggine:STEMMA DA CONSULTA LIGURE.png|miniatura|204x204px|O stémma ofiçiâ da Consulta Ligure]] {{Wikipedia parlâ|Consulta Ligure.ogg|258269|2025-06-02|Giorgio Oddone, Zêna}} A '''Consulta Ligure''' (ofiçialménte ''Consulta Ligure delle associazioni per la cultura, le arti, le tradizioni e la difesa dell'ambiente'') a l'é 'n'[[asociaçión]] [[Liguria|lìgure]], fondâ do [[1973]], ch'a métte insémme 'na sciuscianténn-a d'òrganizaçioìn in gîo pi-â [[Liguria|Ligùria]], tùtte ligæ da-o fìn d'avardâ a [[Lengoa ligure|seu léngoa]] e-e seu tradiçioìn. == Stöia == [[Immaggine:Torre del Brandale, pannello Consulta.jpg|upright=1.5|miniatura|Tàrga co-o mòtto da Consulta Ligure conservâ inta sêde de ''A Campanassa'', a [[Sann-a|Sànn-a]].|sinistra]] {{Çitaçión|Se semmo incontræ, se semmo capii, fræ emmu, e n'on saveimmo|Mòtto da Consulta Ligure}} A stöia da Consulta Ligure a coménsa a-i 22 de novénbre do [[1972]], quànde gh'é stæto 'n incóntro fra ménbri de l'asociaçión ''A Compagna'', de [[Zena|Zêna]], con quélli de ''A Campanassa'', de [[Sann-a|Sànn-a]], fæto ch'o l'à fisòu e bâze de 'na fratelànsa che inte quàrche méize a l'à portòu a-a creaçión do nêuvo sodalìçio<ref name=":1" />. S'é coscì arivòu a l'àtto de fondaçión da Consulta, firmòu a-i 24 de novénbre do 1973 a Zêna. O prìmmo prescidénte o l'é stæto o Luigi De Martini e, a l'inprinçìpio, o sodalìçio o se conponéiva de sétte asociaçioìn: ''A Campanassa'', ''[[A Compagna]]'', o ''Campanin Russu'', a ''[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]'', a ''Famija Sanremasca'', a ''Vecchia Alassio'' e a ''Vecchia Laigueglia''<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/chi-siamo/|tìtolo=Consulta Ligure - Chi Siamo|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. Intànto chò-u nùmero di asociæ o l'à comensòu a crésce, l'é stæto inandiòu e prìmme iniçiatîve da Consulta, cómme o convégno de Sanrémmo do [[1976]], dónde l'é partîo o progètto do grànde ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]'', pubricòu tra o [[1985]] e o [[1997]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.cadepuio.it/cose.html|tìtolo=La Consulta Ligure|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=[[Giulia Petracco Sicardi]]|outô2=[[Fiorenzo Toso]]|outô3=Patrizia Cavallaro|tìtolo=Vocabolario delle parlate liguri|ànno=1992|editô=Consulta Ligure|çitæ=Zêna|léngoa=LIJ, IT|pp=173-174|volùmme=IV}}</ref>. Do [[2023]], s'é tegnûo a-o [[Tiâtro Eleonöra Duse (Zêna)|tiâtro Eleonöra Duse de Zêna]] a fèsta pe-i çinquant'ànni de l'asociaçión, co-a parteçipaçión de cantànti, atoî e âtri personàggi do móndo colturâle e lengoìstico lìgure<ref>{{Çitta web|url=https://smart.comune.genova.it/comunicati-stampa-articoli/50-anni-dalla-fondazione-della-consulta-ligure-al-teatro-duse-lo|tìtolo=50 anni dalla fondazione della Consulta Ligure: al teatro Duse lo spettacolo "Senza Mugugni", un grande evento di cultura, musica e intrattenimento|outô=Manuela D'Angelo|editô=Comùn de Zêna|dæta=2024-04-13|léngoa=IT|vìxita=2024-02-26}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.ansa.it/liguria/notizie/2023/12/13/consulta-ligure-compie-50-anni-e-va-a-teatro-senza-mugugni_60d3a13b-82fb-499f-b69d-356cdfe6d6a9.html|tìtolo=Consulta Ligure compie 50 anni, e va a teatro 'Senza Mugugni'|dæta=2023-12-13|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. === Lìsta di prescidénti === {| class="wikitable" !N° !Prescidénte !Coménso da càrega !Fìn da càrega |- | style="text-align:center;" |1 |Luigi De Martini | style="text-align:center;" |1973 | style="text-align:center;" |1975 |- | style="text-align:center;" |2 |Luigi Maiga | style="text-align:center;" |1975 | style="text-align:center;" |1977 |- | style="text-align:center;" |3 |Franco Gallea | style="text-align:center;" |1977 | style="text-align:center;" |1983 |- | style="text-align:center;" |4 |Enrico Carbone | style="text-align:center;" |1983 | style="text-align:center;" |1993 |- | style="text-align:center;" |5 |Rocco Peluffo | style="text-align:center;" |1993 | style="text-align:center;" |1997 |- | style="text-align:center;" |6 |Giovanni Carossini | style="text-align:center;" |1997 | style="text-align:center;" |2003 |- | style="text-align:center;" |7 |Franco Salvadori | style="text-align:center;" |2003 | style="text-align:center;" |2005 |- | style="text-align:center;" |8 |Elmo Bazzano | style="text-align:center;" |2006 | style="text-align:center;" |09/2013 |- | style="text-align:center;" | - |Franco Bampi<ref name=":0" group="n.">Vîce-prescidénte vicâio regénte</ref> | style="text-align:center;" |09/2013 | style="text-align:center;" |14/06/2014 |- | style="text-align:center;" |9 |Franco Salvadori | style="text-align:center;" |15/06/2014 | style="text-align:center;" |30/01/2018 |- | style="text-align:center;" | - |Caterina Maggi<ref name=":0" group="n." /> | style="text-align:center;" |01/02/2018 | style="text-align:center;" |17/11/2018 |- | style="text-align:center;" |10 |Giovanni Battista Robba | style="text-align:center;" |18/11/2018 | style="text-align:center;" |12/05/2023 |- | style="text-align:center;" |11 |Giorgio Oddone | style="text-align:center;" |13/05/2023 | style="text-align:center;" |''in càrega'' |} == Ativitæ == A Consulta Ligure a gh'à cómme fìn quéllo d'avardâ e "pàtrie memöie" ligùsteghe inti cànpi da coltûa, da stöia, da letiatûa, de l'àrte, de tradiçioìn e, in mòddo particolâ, da seu léngoa, co-a diféiza de tùtti i seu parlæ. Pe de ciù, a l'inàndia e a l'intervégne inte de ativitæ ch'amîan d'avardâ o paizàggio lìgure e a seu identitæ anbientâle<ref name=":0" />. P'andâ aprêuvo a-i seu òbietîvi, a Consulta a l'à inandiòu di incóntri co-e outoritæ e co-e schêue, de manifestaçioìn e di convégni; gh'é stæto ànche a publicaçión d'êuvie in scê matêie mensonæ de d'âto cómme, prezénpio, o ''[[Vocabolario delle parlate liguri]]'' e o ''Dizionario biografico dei liguri''. Pe mêzo de patrocìnni, a Consulta a l'arénba manifestaçioìn de tiâtro, de mùxica e de âtro génere ascì, de lóngo ligæ a-i seu òbietîvi<ref name=":0" />. == Òrganizaçión == === Strutûa === L'òrganizaçión da Consulta Ligure a l'é spartîa in sce ciù òrgani sociâli che, in particolâ, són o Conséggio, o Prescidénte, o Sovrinténdente Colturâle, a Zónta, o Colêgio di Revizoî e o Colêgio di Probivîri. O Conséggio o l'é l'òrgano ch'o delìbera in scî progràmmi de l'asociaçión e ch'o nòmina e âtre càreghe, o l'é formòu da 'n ménbro pe ògni asociaçión da Consulta. O Prescidénte o gh'à de fonçioìn de raprezentànsa e o l'arèsta in càrega pe quatr'ànni, co-a poscibilitæ d'êse elezûo 'n'âtra vòtta; méntre a Zónta a se cûa da mìssa in êuvia de deliberaçioìn do Conséggio. In sciâ fìn, i doî Colêgi són i òrgani responsàbili, rispetivaménte, da revixón di cónti e de questioìn legâli<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/statuto/|tìtolo=Consulta Ligure - Statuto|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/regolamento/|tìtolo=Consulta Ligure - Regolamento|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>. === Ménbri === A-o [[2024]], a Consulta Ligure a l'inclùdde inta seu ræ 57 asociaçioìn, pe tòsto 50.000 sòcci in tùtto. In particolâ, spartîo pe provìnsa, gh'é<ref>{{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/elenco-soci/|tìtolo=Consulta Ligure - Elenco Soci|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}}</ref>: {{Colonne}} ;Inpéia * ''[[Cumpagnia d'i Ventemigliusi]]'', de [[Ventemiglia|Vintimìggia]] * ''Amici dei Giardini Botanici Hanbury'', da [[Murtura|Mórtora]] ([[Ventemiglia|Vintimìggia]]) * ''Associazione Culturale A Cria'', de [[Valebona|Valebónn-a]] * ''Famija Sanremasca'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''Compagnia Stabile Città di Sanremo'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''Circolo Ligustico Arte e Ambiente'', de [[Sanremu|Sanrémmo]] * ''[[A Vaštéra]]'', da [[Tera brigašca|Tæra Brigàsca]] * ''Cumpagnia Armasca'', de l'[[Arma (Taggia)|Àrma]] ([[Tàgia (cumüna)|Tàggia]]) * ''Centro Culturale Tabiese'', de [[Tàgia (cumüna)|Tàggia]] * ''Amici di Bellissimi'', de [[Beliscimi|Belìscimi]] ([[U Duseu|O Doçêo]]) * ''Le Muse'', de [[Imperia|Inpêia]] * ''Communitas Diani'', de [[A Maina de Dian|Diàn]] * ''Circolo Culturale Cà de Pujö'', de [[Pujö|Poieu]] ([[San Bertumé (cumüna)|Sàn Bertomê]]) * ''Cumpagnia du Servu'', d[[U Sèrvu|o Çèrvo]] ;Sànn-a * ''Vecchia Laigueglia'', de [[L'Aigheuja|Laigoéggia]] * ''Associazione Vecchia Alassio'', de [[Arasce|Aràsce]] * ''Veggia Arbenga'', de [[Arbenga|Arbénga]] * ''Associazione Amici di Peagna'', de [[A Peagna|Peàgna]] ([[U Sejô|O Çeiâ]]) * ''Forum Culturale Borghetto Santo Spirito'', d[[U Burghettu (Santu Spiritu)|o Borghétto]] * ''Associazione Vecchia Loano'', de [[Löa|Lêua]] * ''Centro Culturale Jus Tenes'', de [[Giüstexine|Giusténixe]] * ''Centro Storico Culturale San Pietro'', de [[Borṡi|Bórxi]] ([[Borṡi e Veressi|Bòrxi e Verézzi]]) * ''Centro Storico del Finale'', d[[Finô|o Finâ]] * ''Civitas Nauli'', de [[Nöi]] * ''Circolo Socio Culturale "Pontorno"'', de [[Spoturnu|Spotórno]] * ''L'Îzua'', de [[Berzezzi|Berzézzi]] * ''A Campanassa'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Compagnia di Prosa La Torretta'', de [[Sann-a|Sànn-a]] * ''Centro Culturale Celle'', de [[Çelle|Çélle]] * ''U Campanin Russu'', de [[Väze|Vâze]] * ''Associazione Internazionale Caterinati - Gruppo di Varazze'', de [[Väze|Vâze]] * ''Gruppo Teatrale Don Bosco'', de [[Väze|Vâze]] * ''Riofreddo Insieme'', de [[Refreggiu|Refréido]] ([[Moriaodo|Meriâdo]]) {{Colonne spezza}} * ''Fondazione Nilde Bormioli'', de [[Còiri|Càiri]] * ''Associazione "Antichi Liguri e Colombo nato a Savona"'', de [[Cengë|Çéngio]] ;Zêna * ''Torre dei Saraceni'', de [[Rensén]] * ''[[A Compagna]]'', de [[Zena|Zêna]] * ''Amici della Biblioteca Franzoniana'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Amici del Teatro Rina e Gilberto Govi'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Liguri nel Mondo'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Repubblica di Genova'', de [[Zena|Zêna]] * ''Associazione Ligure-Zeneize'' de [[Rapallo|Rapàllo]] * ''Conseggio pe-o patrimònio linguistico ligure'', de [[Zenâ|Zêna]] * ''Arciconfraternita del Chinotto'', de [[Sestri Ponente|Séstri Ponénte]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Avanti Tutta Compagnia Stabile Teatro R. & G. Govi'', de [[Bösanæo]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Nuova Compagnia dell'Allegria'', de [[Rîeu]] ([[Zenâ|Zêna]]) * ''Compagnia Teatrale San Fruttuoso'', de [[San Frutôzo|Sàn Frotôzo]] ([[Zena|Zêna]]) * ''Compagnia TeatralNervi'', de [[Nervi|Nèrvi]] ([[Zena|Zêna]]) * ''[[Buio Pesto|Associazione Buio Pesto]]'', de [[Boggiasco|Bogiàsco]] * ''[[L'ardiciocca]]'', de [[Recco|Récco]] * ''[[Civicu Müseu du Mà Gio Bono Ferrari (Camuggi)|Museo Marinaro "Gio Bono Ferrari"]]'', de [[Camuggi|Camóggi]] * ''Caroggio Drito'', de [[Rapallo|Rapàllo]] * ''O Castello'', de [[Ciävai|Ciâvai]] * ''Società Economica di Chiavari'', de [[Ciävai|Ciâvai]] * ''Centro di Cultura La Torre'', de [[Leivi|Léivi]] * ''O Leûdo'', de [[Sestri Levante|Séstri Levànte]] * ''I Villezzanti'', de [[Dägna|Dâgna]] * ''Amici di Pentema'', de [[Pentema|Péntema]] ([[Toriggia|Torìggia]]) ;Spézza * ''APS Pro Monte Caprione'', de [[Lerze|Lèrze]] * ''Società Marittima di Mutuo Soccorso 1852'', de [[Lerze|Lèrze]] ;Fêua da Ligùria * ''Ràixe'', progètto da ''Cooperativa Millepiedi'' de [[Sant'Antîoco]] * ''Pro Loco Carloforte'', de [[Carlofòrte]] * ''A Maina'', de [[Carlofòrte]] * ''[[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale|Académie des Langues Dialectales]]'', de [[Principatu de Mu̍negu|Mónego]] * ''Dî Ghi Di Scé'', de [[Bonifàçio]] * ''Tabarca Cultural'', de [[Nuova Tabarca|Néùva Tabòrka]] ([[Alicante|Alicante]]) {{Colonne fine}} == Nòtte == ;Nòtte a-o tèsto <references group="n." /> ;Nòtte bibliogràfiche <references /> == Âtri progètti == {{Interprogetto}}, == Ligàmmi de fêua == * {{Çitta web|url=https://www.consultaligure.org/|tìtolo=Scîto ofiçiâ|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}} * {{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=iwLgdgy9s5k|tìtolo=Mesàggio do prof. Franco Gallea pe-i 50 ànni da Consulta|léngoa=IT|vìxita=2024-04-13}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] dxjwblyukx447ijnnnskhk97qwj4jrv Academia d'ë Lengue Dialetale 0 32897 270953 2026-06-19T18:09:26Z N.Longo 12052 N.Longo o/a l'à mesciòu a pàgina [[Academia d'ë Lengue Dialetale]] a [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]]: fix 270953 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]] 2quj4ktcv6dd4lfjdr0vvlxjpv31ij6 Académie des Langues Dialectales 0 32898 270959 2026-06-19T18:15:43Z N.Longo 12052 + rdr 270959 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Acade̍mia d'ë Lenghe Dialetale]] 982h1oukbcm8pahzle89l436by15qt9 Semafuru Vegiu (Camuggi) 0 32899 270976 2026-06-19T21:06:40Z Arbenganese 12552 Creâ - travaggiu du sciù Vinai, du sciù Amato, de [[User:N.Longo|N.Longo]] e de mi meximu 270976 wikitext text/x-wiki Semafuru Vegiu U Semafuru Vegiu (Semaforo Vecchio in italian) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de Camuggi. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. Storia U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a Repübbrica Ligüre ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu 1805, u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u pueise funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè[1] a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta Etè de Mezu in scia simma du Munte de Portufin u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u Gurfu Paradizu e quellu du Tigülliu, specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu 1807, tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu , cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün telegrafu mudellu Chappe: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra.[2] U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da Pariggi a metteiva in cumünicasiun Türin. Fra Zena e Sarzanna, defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du Munte Mou, survia a Nervi, e du Munte Telegrafu, survia a Ciavai. Quandu gh’è stetu a scunfitta de Napuleun, i Savoia han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l’han smuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra Türin e Zena intu 1853 e pöi de l’ünitè d’Italia, a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu 1870 ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu 1880, però, u fetu che d’invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de Semafuru Növu e a l’è intrà in funsiun versu u 1890. A strutüa a l’ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti anni ‘30 u l’é stetu arangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da Segunda Guera Mundiale u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ tegnè l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, selesiunè scicumme che ghe sentivan ben 1 , aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duve gh’ea u troggiu 2 , de sutta gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh’aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. 3 Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti anni ‘70 e fin au 2000, periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l’intrà, cun ün grossu prou duv’e gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin , u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae Baterie de Punta Ciappa e dau Semafuru Növu. [1] Adöviè o adövièi (plurale?) 1 Propone di cancellare questa frase 2 Anche in “fontanino” a quel che so io 3 https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale [2] Minola, Ronco, La Batteria Costiera del Monte di Portofino, Semafori costieri, p. 181 ● http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Ant iche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm ● https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo- punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html Pannelli informativi qx10nkrxdfxa030ef7tomcf7b08sd97 270977 270976 2026-06-19T21:07:08Z Arbenganese 12552 Furmatasiun 270977 wikitext text/x-wiki Semafuru Vegiu U Semafuru Vegiu (Semaforo Vecchio in italian) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de Camuggi. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu de doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. Storia U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a Repübbrica Ligüre ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu 1805, u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u puesse funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fisse ciü lestu rispetti ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè[1] a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta Etè de Mezu in scia simma du Munte de Portufin u ghe fisse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u Gurfu Paradizu e quellu du Tigülliu, specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre ture de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu 1807, tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu , cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün telegrafu mudellu Chappe: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra.[2] U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da Pariggi a metiva in cumünicasiun Türin. Fra Zena e Sarzanna, defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du Munte Mou, surva a Nervi, e du Munte Telegrafu, surva a Ciavai. Quandu u lgh’è stetu a scunfitta de Napuleun, i Savoia l’han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vegheivan de bun öggiu stu scistema, l’han desmuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra Türin e Zena intu 1853 e pöi de l’ünitè d’Italia, a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettric, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu 1870 ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu 1880, però, u fetu che d’invernu u ghe fisse de spessu e nivue in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; u gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de Semafuru Növu e a l’è intrà in funsiun versu u 1890. A strutüa a l’ha cuntinuou a esse adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti anni ‘30 u l’é stetu rangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, tempu da Segunda Guera Mundiale u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ campà l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, selesiunè scicumme che ghe sentivan ben, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che puessan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien cumme tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duv’u gh’ea a lavandeia, de sutta u gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempi de guera gh’avian fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in te tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben asperti in te ste facende, mentre i italien gestivan mascima u servissiu di binoculi.[1] Finiu tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti anni ‘70 e fin au 2000, periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö l’asustu u cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu surva a l’intrà, cun ün grossu prou duv’u gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö rivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin , u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u tacca dau parcheggiu ch’u gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe riva finn-a a partì da Portufin, o ancun muntandu dae Baterie de Punta Ciappa e dau Semafuru Növu. [1] Adöviè o adövièi (plurale?) [2] Minola, Ronco, La Batteria Costiera del Monte di Portofino, Semafori costieri, p. 181 ● http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm ● https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html Pannelli informativi [1] https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale 0uhza75enzhv8ngf9tdu2c93m520fbp 270978 270977 2026-06-19T21:07:37Z Arbenganese 12552 Furmatasiun 270978 wikitext text/x-wiki Semafuru Vegiu U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in italian) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de Camuggi. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. Storia U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a Repübbrica Ligüre ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu 1805, u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u pueise funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè[1] a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta Etè de Mezu in scia simma du Munte de Portufin u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u Gurfu Paradizu e quellu du Tigülliu, specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu 1807, tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu , cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün telegrafu mudellu Chappe: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra.[2] U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da Pariggi a metteiva in cumünicasiun Türin. Fra Zena e Sarzanna, defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du Munte Mou, survia a Nervi, e du Munte Telegrafu, survia a Ciavai. Quandu gh’è stetu a scunfitta de Napuleun, i Savoia han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l’han smuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra Türin e Zena intu 1853 e pöi de l’ünitè d’Italia, a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu 1870 ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu 1880, però, u fetu che d’invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de Semafuru Növu e a l’è intrà in funsiun versu u 1890. A strutüa a l’ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti anni ‘30 u l’é stetu arangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da Segunda Guera Mundiale u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ tegnè l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, selesiunè scicumme che ghe sentivan ben , aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duve gh’ea u troggiu 2 , de sutta gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh’aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. 3 Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti anni ‘70 e fin au 2000, periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l’intrà, cun ün grossu prou duv’e gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin , u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae Baterie de Punta Ciappa e dau Semafuru Növu. [1] Adöviè o adövièi (plurale?) 1 Propone di cancellare questa frase 2 Anche in “fontanino” a quel che so io 3 <nowiki>https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale</nowiki> [2] Minola, Ronco, La Batteria Costiera del Monte di Portofino, Semafori costieri, p. 181 ● <nowiki>http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Ant</nowiki> iche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm ● <nowiki>https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-</nowiki> punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html Pannelli informativi nmdljr7rgepc5x0bhgxo7rhs4vhb9h0 270979 270978 2026-06-19T21:07:58Z Arbenganese 12552 + 270979 wikitext text/x-wiki Semafuru Vegiu U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in italian) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de Camuggi. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. Storia U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a Repübbrica Ligüre ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu 1805, u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u pueise funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè[1] a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta Etè de Mezu in scia simma du Munte de Portufin u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u Gurfu Paradizu e quellu du Tigülliu, specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu 1807, tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu , cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün telegrafu mudellu Chappe: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra.[2] U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da Pariggi a metteiva in cumünicasiun Türin. Fra Zena e Sarzanna, defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du Munte Mou, survia a Nervi, e du Munte Telegrafu, survia a Ciavai. Quandu gh’è stetu a scunfitta de Napuleun, i Savoia han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l’han smuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra Türin e Zena intu 1853 e pöi de l’ünitè d’Italia, a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu 1870 ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu 1880, però, u fetu che d’invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de Semafuru Növu e a l’è intrà in funsiun versu u 1890. A strutüa a l’ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti anni ‘30 u l’é stetu arangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da Segunda Guera Mundiale u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ tegnè l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, selesiunè scicumme che ghe sentivan ben , aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duve gh’ea u troggiu 2 , de sutta gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh’aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti anni ‘70 e fin au 2000, periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l’intrà, cun ün grossu prou duv’e gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae Baterie de Punta Ciappa e dau Semafuru Növu. [1] Adöviè o adövièi (plurale?) 1 Propone di cancellare questa frase 2 Anche in “fontanino” a quel che so io 3 <nowiki>https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale</nowiki> [2] Minola, Ronco, La Batteria Costiera del Monte di Portofino, Semafori costieri, p. 181 ● <nowiki>http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Ant</nowiki> iche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm ● <nowiki>https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-</nowiki> punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html Pannelli informativi 7v07yv2wcb0bcv2vsosmht0cpy1d4yl 270980 270979 2026-06-19T21:08:22Z Arbenganese 12552 + 270980 wikitext text/x-wiki Semafuru Vegiu U Semafuru Vegiu (Semaforo Vecchio in italian) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de Camuggi. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. Storia U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a Repübbrica Ligüre ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu 1805, u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u pueise funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè[1] a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta Etè de Mezu in scia simma du Munte de Portufin u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u Gurfu Paradizu e quellu du Tigülliu, specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu 1807, tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu , cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün telegrafu mudellu Chappe: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra.[2] U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da Pariggi a metteiva in cumünicasiun Türin. Fra Zena e Sarzanna, defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du Munte Mou, survia a Nervi, e du Munte Telegrafu, survia a Ciavai. Quandu gh’è stetu a scunfitta de Napuleun, i Savoia han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l’han smuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra Türin e Zena intu 1853 e pöi de l’ünitè d’Italia, a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu 1870 ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu 1880, però, u fetu che d’invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de Semafuru Növu e a l’è intrà in funsiun versu u 1890. A strutüa a l’ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti anni ‘30 u l’é stetu arangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da Segunda Guera Mundiale u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ tegnè l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duve gh’ea u troggiu 2 , de sutta gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh’aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti anni ‘70 e fin au 2000, periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l’intrà, cun ün grossu prou duv’e gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae Baterie de Punta Ciappa e dau Semafuru Növu. [1] Adöviè o adövièi (plurale?) 1 Propone di cancellare questa frase 2 Anche in “fontanino” a quel che so io 3 https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale [2] Minola, Ronco, La Batteria Costiera del Monte di Portofino, Semafori costieri, p. 181 ● http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Ant iche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm ● https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo- punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html Pannelli informativi m4fnf0msn0s1unr1xo7vvryzrqtscip 270981 270980 2026-06-19T21:08:39Z Arbenganese 12552 + 270981 wikitext text/x-wiki Semafuru Vegiu U Semafuru Vegiu (Semaforo Vecchio in italian) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de Camuggi. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. Storia U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a Repübbrica Ligüre ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu 1805, u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u pueise funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè[1] a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta Etè de Mezu in scia simma du Munte de Portufin u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u Gurfu Paradizu e quellu du Tigülliu, specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu 1807, tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu , cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün telegrafu mudellu Chappe: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra.[2] U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da Pariggi a metteiva in cumünicasiun Türin. Fra Zena e Sarzanna, defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du Munte Mou, survia a Nervi, e du Munte Telegrafu, survia a Ciavai. Quandu gh’è stetu a scunfitta de Napuleun, i Savoia han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l’han smuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra Türin e Zena intu 1853 e pöi de l’ünitè d’Italia, a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu 1870 ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu 1880, però, u fetu che d’invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de Semafuru Növu e a l’è intrà in funsiun versu u 1890. A strutüa a l’ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti anni ‘30 u l’é stetu arangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da Segunda Guera Mundiale u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ tegnè l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duve gh’ea u troggiu 2 , de sutta gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh’aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti anni ‘70 e fin au 2000, periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l’intrà, cun ün grossu prou duv’e gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae Baterie de Punta Ciappa e dau Semafuru Növu. jmjgjk3yru9byepz4aw6gox3e3l6em2 270982 270981 2026-06-19T21:08:51Z Arbenganese 12552 rev 270982 wikitext text/x-wiki = Semafuru Vegiu = U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l’è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch’a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l’ha pigiou stu numme lì pe’ distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch’u l’è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l’è steta repigià cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l’é stetu fetu da l’üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu’a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch’a l’è passà sutta a l’Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh’ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch’u pueise funsiunà pe’i avistamenti e e segnalasiuin ch’u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu’u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l’Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt’öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d’üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch’a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe’ dà l’avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe’a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l’è steta pigià dau Geniu de l’Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch’a l’è missa a 610 metri d’artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l’ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l’ha vistu l’instalasiun d’ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe’ purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l’atra. U tralicciu u l’ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch’a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l’ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh’è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l’han smuntou. Cu’a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l’ünitè d’[[Italia]], a l’é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l’é in tu [[1870]] ch’u l’è stetu repigiou l’impiantu e cangiou u scistema, tantu ch’u gh’è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d’invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l’ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh’è stetu bezögnu de custruì n’atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch’a l’ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l’è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l’ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe’ andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l’é stetu arangiou da l’Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l’é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe’ tegnè l’egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g’han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe’ tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l’ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l’intercetasiuin via radiu. Duve gh’ea u tröggiu, de sutta gh’ea üna cazetta cun ün’antenna ch’a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh’aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch’ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l’è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l’ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe’a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch’a se tröva in t’üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l’è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe’a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe’ chi u caminn-a pe’i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe’ durmì (trei letti a castellu int’üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l’intrà, cun ün grossu prou duv’e gh’è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe’ ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch’u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh’è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. eecpz53ncqvll4ctkpcqwrv04apgf6u 270983 270982 2026-06-19T21:09:01Z Arbenganese 12552 rev 270983 wikitext text/x-wiki = Semafuru Vegiu = U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. tsd08uy1cziabxy1i4bxt5pqcrs47d6 270984 270983 2026-06-19T21:09:22Z Arbenganese 12552 rev 270984 wikitext text/x-wiki = Semafuru Vegiu = U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du Semafuru Növu, ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale * http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm * https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html 96depxf5lvzgptygwsdljbibfeu7qi4 270985 270984 2026-06-19T21:09:36Z Arbenganese 12552 link 270985 wikitext text/x-wiki = Semafuru Vegiu = U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale * http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm * https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html awikhypou7nvbmvr6im5u32h333g3re 270986 270985 2026-06-19T21:10:03Z Arbenganese 12552 +tl Camugin 270986 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale * http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm * https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html derjkfjhjo6lwszf59dbikwopqalx5k 270987 270986 2026-06-19T21:10:29Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ cat 270987 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale * http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm * https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html [[Categorîa:Camuggi]] 4lx1j07pbo2empqptsuzrcyame4z5og 270989 270987 2026-06-19T21:11:31Z Arbenganese 12552 +img 270989 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale * http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm * https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html [[Categorîa:Camuggi]] k3rjy7flca1okcxnt2d2gax57h4ldcr 270990 270989 2026-06-19T21:13:22Z Arbenganese 12552 /* Storia */ +img 270990 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. [[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]] A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale * http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm * https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html [[Categorîa:Camuggi]] tchhocyc04i3b7yle14l9umbceu6d33 270992 270990 2026-06-19T21:19:16Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ rev notte 270992 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. [[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]] A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duv'e gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punt Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|vìxita=2026-06-19}} [[Categorîa:Camuggi]] 4eayutrglbo4nm0m6wkd7tluxpnn4n4 270998 270992 2026-06-19T21:22:19Z Arbenganese 12552 -apostrufu 270998 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. [[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]] A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nuvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnè l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funisuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a struttua a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arrivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inizia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punt Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|vìxita=2026-06-19}} [[Categorîa:Camuggi]] 7xa5fn6caemenqgjl42slywgz5e5mef 271001 270998 2026-06-19T21:26:40Z Arbenganese 12552 funsiuin 271001 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. [[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]] A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == * {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punt Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|vìxita=2026-06-19}} [[Categorîa:Camuggi]] thw4gwznooo0pk4xujv6ur0i6e1yd7d 271002 271001 2026-06-19T21:41:50Z Arbenganese 12552 /* Atri prugetti */ +interpr 271002 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} [[File:Semafuru Vegiu du Munte de Portufin - 1943.png|thumb|U Semafuru Vegiu in tu [[1943]]]] U '''Semafuru Vegiu''' (''Semaforo Vecchio'' in [[Léngoa italiànn-a|italian]]) u l'è üna custrusiun de segnalasiun militare cheita in abandun ch'a se tröva in sciu Munte de Portufin, drentu au teritoiu du cumüne de [[Camuggi]]. U l'ha pigiou stu numme lì pe distingue a strutüa da quella du [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]], ch'u l'è vegnüu doppu. In ti ürtimi tempi a l'è steta repigià cumme rifügiu pe chi u caminn-a in ti senté. == Storia == U Semafuru u l'é stetu fetu da l'üfissiu du Geniu Napuleonicu. Cu'a [[Repùbrica Lìgure|Repübbrica Ligüre]] ch'a l'è passà sutta a l'Imperu Franseize in tu [[1805]], u gh'ea bezögnu de tià sciü ün servissiu ch'u pueise funsiunà pe'i avistamenti e e segnalasiuin ch'u fusse ciü lestu rispettu ai vegi scistemi de segnalasiun cu'u fögu e u fümme adöviè a quelli tempi. Defeti, pödase che zà inte l'Erta [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezu]] in scia simma du [[Munte de Portufin]] u ghe fusse üna strutüa du genere, de moddu da tegnì sutt'öggiu u brassu de mà fra u [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]] e quellu du [[Tigülliu]], specie in ti cunfrunti du periculu purtou dae scuribande di cursari barbareschi. Ne rezülta a testimuniansa d'üna custrusiun de pria, ai tempi adövià cumme magazin cun drentu paggia e legna, da daghe fögu in caxu de avistamentu de ‘na nave ch'a se vixinava aa costa. U fümme u serviva pe dà l'avizu ae atre turi de avistamentu spanteghè pe'a costa ligüre. [[File:Chappe telegraf.jpg|thumb|Disegnu da ture du telegrafu du Louvre de Pariggi, cu'u meximu scistema|left]] A decixun de mette ün scistema de segnalasiun ciü mudernu e lestu a l'è steta pigià dau Geniu de l'Ezercitu Napuleonicu in tu [[1807]], tantu da custruì sta strutüa, ch'a l'è missa a 610 metri d'artessa in sciu mà. Au prinsipiu u l'ha funsiunou adöviandu de bandee, mentre doppu, cumme tanti atri semafuri in scia costa, u l'ha vistu l'instalasiun d'ün [[Telegrafu de Chappe|telegrafu mudellu Chappe]]: ün tralicciu de legnu cun in simma ina strutüa a T e di brassi che gian e che, se vegnan mescè pöan cumbinà fin a quarantanöve segni diferenti (lettie, nümeri, e atri segnali) pe purtà di mesaggi in codice, da üna pustasiun a l'atra. U tralicciu u l'ea muntou sciü üna turetta a base riunda, ch'a se truvava dau fiancu a meridiun da spianà propiu in simma au munte. De sta primiscima pustasiun nu ne resta che pochi segni du bazamentu. A puzisiun a l'ea steta sernüa aposta perché u Munte de Portufin u se truvava pocu a valle da linea che da [[Pariggi]] a metteiva in cumünicasiun [[Turin|Türin]]. Fra [[Zena]] e [[Sarzànn-a|Sarzann-a]], defeti, u se truvava giüstu in mezzu rispettu ae stasiuin du [[Munte Mou]], survia a [[Nervi]], e du [[Munte Telegrafu (Ciavai)|Munte Telegrafu]], survia a [[Ciävai|Ciavai]]. Quandu gh'è stetu a scunfitta de [[Napolion Bonaparte|Napuleun]], i [[Savoia]] han pigiòu u cuntrollu da stasiun e, scicumme che nu vedeivan de bun öggiu stu scistema, l'han smuntou. Cu'a vegnüa du telegrafu tra [[Turin|Türin]] e [[Zena]] intu [[1853]] e pöi de l'ünitè d'[[Italia]], a l'é steta creà üna ré de semafuri in scia costa, gestia daa Mainn-a Militare cun üna funsiun de cuntrollu in sciu mà, analizi de cundisiuin du tempu e servissiu ai naveganti. A cumünicasiun, però, avegniva cun ün scistema elettricu, ciü mudernu che u telegrafu prugetou dai frè Chappe. E dunque u l'é in tu [[1870]] ch'u l'è stetu repigiou l'impiantu e cangiou u scistema, tantu ch'u gh'è stetu missu ün telegrafu mudellu Morse. Zà in tu [[1880]], però, u fetu che d'invernu ghe fusse de spessu e nüvie in scia simma du Munte, u l'ha reizu ciü diffisile u funsiunamentu da pustasiun; gh'è stetu bezögnu de custruì n'atra stasiun du telegrafu missa ciü in bassu, ch'a l'ha pigiou u numme de [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]] e a l'è intrà in funsiun versu u [[1890]]. A strutüa a l'ha cuntinuou a ese adövià dau Regiu Esercitu Italian, pe andà cuntru au spacciu e aa prudusiun de sfröxu da sa, föa dau munupoliu de statu. Quexi in ruvinn-a, in ti [[Anni 1930|anni ‘30]] u l'é stetu arangiou da l'Ente Autonumu de Portufin, ancun doppu, au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]] u l'é stetu custruiu üna cazermetta cun tantu de cisterne pe tegnì l'egua quandu ciöve e ün tröggiu, a cumpagnà u fabricou prinsipale, bassu, a ün cian. Inta strutüa, da quellu mumentu, g'han pigiou servissiu di surdatti da Stasiun de Identificasiun Cuntraerea TT. 81 che, aveivan cumme cumpitu quellu de sentì se ghe fissan steti di apparecchi di Aleè in te vixinanse, pensandu che pueissan cumünicalu pe tempu adöviandu ün interfonu. A squaddra a l'ea cumposta tantu da surdatti italien che tedeschi, specializè in ta tradusiun de lengue e in te l'intercetasiuin via radiu. Duve gh'ea u tröggiu, de sutta gh'ea üna cazetta cun ün'antenna ch'a sciurtiva tra i erbui e de strumentasiuin ciamè “vulantin”, che servivan a giüstà a diresiun quande i surdatti ean lì a sentì e trasmisciuin. In ta pustasiun tempu de guera gh'aivan fetu servissiu üna chinzenn-a de surdatti in tüttu, cun quelli tedeschi ch'ean ben esperti in te ste facende, mentre i italien gestivan au mascimu u servissiu di binoculi. Finie tütte e funsiuin militari, a strutüa a l'è cheita in abandun. In ti [[Anni 1970|anni ‘70]] e fin au [[2000]], periudu de grossi incendi, u ciassà u l'ha uspitou e due stasiuin de vuluntari du corpu antincendiu e, drentu, i aparecchi pe'a cumünicasiun radiu di pumpé. Vistu ch'a se tröva in t'üna bunn-a puzisiun drentu au Parcu, a l'è steta sernüa cumme stasiun de servissiu pe'a Prutesiun Civile e, pöi, cumme rifügiu pe chi u caminn-a pe'i senté. Ancö a strutüa a cunta sei posti pe durmì (trei letti a castellu int'üna stansia, ciü quattru in sciu supalcu survia a l'intrà, cun ün grossu prou duve gh'è de banchinn-e e de toe. U se ghe pö arivà caminandu pe ciü senté du Munte de Portufin, u percursu ciü cürtu (ch'u piggia 45 menüti) u inissia dau parcheggiu che gh'è aa Vetta de Portufin e u passa dae lucalitè cunusciüe cumme E Prie Streite e u Passu da Gaixella. U se ghe ariva finn-a a parti da Portufin, o ancun muntandu dae [[Baterie de Punta Ciappa]] e dau [[Semafuru Növu (Camuggi)|Semafuru Növu]]. == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Notte == * {{Çitta web|url=https://www.portofinoamp.it/storia-locale/i-segni-della-seconda-guerra-mondiale|tìtolo=I segni della Seconda Guerra Mondiale|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_2513_Semaforo_Vecchio_sul_Monte_di_Portofino_1943.htm|tìtolo=2513. Semaforo Vecchio sul Monte di Portofino 1943|léngoa=IT|vìxita=2026-06-19}} * {{Çitta web|url=https://gacaviglia.weebly.com/camogli-san-rocco-semaforo-vecchio-semaforo-nuovo-punta-chiappa-porto-pidocchio-san-rocco-camogli.html|tìtolo=Percorso Camogli, San Rocco, Semaforo Vecchio, Semaforo Nuovo, Punt Chiappa, Porto Pidocchio, San Rocco, Camogli: Il Semaforo Vecchio|vìxita=2026-06-19}} [[Categorîa:Camuggi]] ahk168chq1dgaetijyu5p7b4p21hjpy