Wikipedia lijwiki https://lij.wikipedia.org/wiki/Pagina_prin%C3%A7ip%C3%A2 MediaWiki 1.47.0-wmf.15 first-letter Media Speçiale Discûscion Utente Discûscioîn ûtente Wikipedia Discûscioîn Wikipedia Immaggine Discûscioîn immaggine MediaWiki Discûscioîn MediaWiki Template Discûscioîn template Agiûtto Discûscioîn agiûtto Categorîa Discûscioîn categorîa TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento Quebrada de Humahuaca 0 4301 273264 243585 2026-08-18T00:11:45Z InternetArchiveBot 12666 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 273264 wikitext text/x-wiki {{Zeneize}} [[File:Flag of UNESCO.svg|thumb|100 px|right|UNESCO]] [[Immaggine:Jujuy-Purmamarca-P3120033.JPG|thumb|right|250px|Quebrada de Humahuaca, [[Argentinn-a]]: O famozo villaggio de [[Purmamarca]] co-o ''Cerro Siete Colores'']] [[Immaggine:Pucará de Tilcara 01.JPG|thumb|right|250px|Tilcara]] [[Immaggine:Hornocal.JPG|thumb|right|250px|Hornocal]] A '''Quebrada de Humahuaca''' a l'è 'na valle d'e [[Ande]] scitûâ inta provinsa de [[Jujuy]], a-o nòrd-òvest de l'[[Argentinn-a]], a ciû de 1649 km da [[Buenos Aires]]. == Descriçion == A l'è 'n importante via de comunicassion, econòmmica e soçiâ, ma ascì 'n pòsto de mävegiosa bellessa natûrâ, ch'o l'attîa molti tûristi argentin e foresti. I sêu paixin son famoxi pe o [[carlevâ]], pin de bande de mûxica folk tradissionâ e vestii tippici, l'amabilitæ de gente e i monti colorii che dan de vedûte sensa paragon. Se ghe pêu arivâ da-a capitâ provinsiâ, [[San Salvador de Jujuy (Argentinn-a)|San Salvador de Jujuy]], oppûre da-o confin co-a [[Bolivia]]. I pòsti ciû vixitæ da-o tûriximo son: o ''Cerro Siete Colores'' e o villaggio de [[Purmamarca]], ''Tilcara'' (con l'antiga fortessa indigena pre-coloniâ e o giardin botanico d'artûa), ''Maimará'', e a piccinn-a çittæ de ''Humahuaca''. A l'è stæta diciarâ Patrimònnio de l'Ûmanitæ da l'[[UNESCO]] o 2 lûggio 2003. == Colegaménti esterni == * Descrissiôn da Quebrada de Humahuaca [http://whc.unesco.org/en/list/1116 UNESCO World Heritage Centre] * Scïto ûffiçiâ [https://web.archive.org/web/20080204185320/http://www.jujuy.gov.ar/quebrada/principal.htm Provincia di Jujuy] * Immaggini da Quebrada de Humahuaca [https://web.archive.org/web/20090921002305/http://www.hernan.ameijeiras.com/quebrada-de-humahuaca.html Immaggini da Quebrada de Humahuaca] * Informassiôn tûristega [https://web.archive.org/web/20120310055048/http://www.en.norteexperience.com.ar/ Informassiôn tûristega inscio nòrd de l'Argentinn-a] {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Argentinn-a]] [[Categorîa:UNESCO]] l0txr6t76k6zq4d0ojzuo29oicmnktd Cantaluvu 0 7026 273247 258633 2026-08-17T16:01:25Z Luensu1959 1211 nomme locale 273247 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante da Val Burbaia}}{{Divisione amministrativa |Nome = Cantaluvu |Nome ufficiale = {{it}} Cantalupo Ligure |Panorama = Cantalupo Ligure 2.jpg |Didascalia = Cantaluvu inta Val Burbàia |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemónte |Divisione amm grado 2 = Lisàndria |Amministratore locale = Pierluigi Debenedetti |Partito = lista civica Insieme per continuare |Data elezione = 27-5-2019 |Superficie = 24.06 |Abitanti = 440 |Aggiornamento abitanti = 31-12-2024 |Sottodivisioni = Arbuéle, Bzànte, [[Burgu Adurnu]], Campann-a, [[Costa|Costa Merlassìn]], [[Culónne]], [[Prunzéin]], [[Pertüzu]], [[Psinò]], Prò, [[Sèmga]], Strepassêze, Zubgòssi |Divisioni confinanti = [[Arbêa ]], [[Burghetu Burbaia]], [[Dernize]], [[Munteigu]], [[Rocaforte]], [[Rucheta Ligure]] |Codice catastale = B629 |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2778 |Festivo = 6 'd lüju |Mappa = Map of comune of Cantalupo Ligure (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisción dé cumüne 'd Cantaluvu inta pruvéincia 'd Lisàndria. }} '''Cantaluvu''' (''Cantalóvu'' inta variante lucòle, mentre i zenàizi i diza ''Cantalô'', e in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] l'è ''Cantalupo Ligure'') u s' tröva inta [[Provinsa de Lisciandria|Provéincia 'd Lisandria]]. == Geugrafîa == Cantaluvu u s' tröva int'l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbàia]], inta Región [[Piemonte|Piemónte]]. == Stória == Icmè i òtri paìzi e cumüni d'l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbàia]], da-i [[1797]] a-i [[1805]] Cantaluvu l'à fòtu pòrte da [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Lìgüre]], pöi féin a-i [[1814]] l'è stó pòrte 'd l'[[Prìmmo Inpêro françéize|impéru napuleónicu]] e dopu, sutta a-u [[Regno de Sardegna|Regnu 'd Sardégna]], l'è stó inta División id Zéna e inta Provéincia 'd Növe féin a-i [[1859]], quande in cunseguainsa da légge Rattassi l'è passó inta Provéincia 'd Lisandria. == Posti d'interesse == Frasción interesanti i són: [[Burgu Adurnu]] (ncu ei casté medievòle), [[Prunzéin|Prevzéin]], [[Pertüzu|Pertüzu]] e [[Zubgòssi]]. Òtre frasción i són: Arbuéle, Bzànte, Campann-a, [[Costa]], [[Merlassìn]], [[Culónne]], [[Psinò]], Prò, [[Sèmga]], e [[Strepassêze]]. == Ecunumìa == == Cultüa == A Cantaluvu u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua ligüre]] inta variante [[dialetto noveize|nuvaize]]. == Manifestasión-i == == Feste e fêe == == Cumünicasión-i == {{clear}} == Nóte == <references /> == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} r4v7hwscumg453lf07n8u150j5adjod 273248 273247 2026-08-17T16:02:15Z Luensu1959 1211 pü precizu 273248 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante da bòssa Val Burbàia}}{{Divisione amministrativa |Nome = Cantaluvu |Nome ufficiale = {{it}} Cantalupo Ligure |Panorama = Cantalupo Ligure 2.jpg |Didascalia = Cantaluvu inta Val Burbàia |Stato = ITA |Grado amministrativo = 3 |Divisione amm grado 1 = Piemónte |Divisione amm grado 2 = Lisàndria |Amministratore locale = Pierluigi Debenedetti |Partito = lista civica Insieme per continuare |Data elezione = 27-5-2019 |Superficie = 24.06 |Abitanti = 440 |Aggiornamento abitanti = 31-12-2024 |Sottodivisioni = Arbuéle, Bzànte, [[Burgu Adurnu]], Campann-a, [[Costa|Costa Merlassìn]], [[Culónne]], [[Prunzéin]], [[Pertüzu]], [[Psinò]], Prò, [[Sèmga]], Strepassêze, Zubgòssi |Divisioni confinanti = [[Arbêa ]], [[Burghetu Burbaia]], [[Dernize]], [[Munteigu]], [[Rocaforte]], [[Rucheta Ligure]] |Codice catastale = B629 |Zona sismica = 3 |Gradi giorno = 2778 |Festivo = 6 'd lüju |Mappa = Map of comune of Cantalupo Ligure (province of Alessandria, region Piedmont, Italy).svg |Didascalia mappa = Puzisción dé cumüne 'd Cantaluvu inta pruvéincia 'd Lisàndria. }} '''Cantaluvu''' (''Cantalóvu'' inta variante lucòle, mentre i zenàizi i diza ''Cantalô'', e in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]] l'è ''Cantalupo Ligure'') u s' tröva inta [[Provinsa de Lisciandria|Provéincia 'd Lisandria]]. == Geugrafîa == Cantaluvu u s' tröva int'l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbàia]], inta Región [[Piemonte|Piemónte]]. == Stória == Icmè i òtri paìzi e cumüni d'l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbàia]], da-i [[1797]] a-i [[1805]] Cantaluvu l'à fòtu pòrte da [[Repùbrica Lìgure|Repüblica Lìgüre]], pöi féin a-i [[1814]] l'è stó pòrte 'd l'[[Prìmmo Inpêro françéize|impéru napuleónicu]] e dopu, sutta a-u [[Regno de Sardegna|Regnu 'd Sardégna]], l'è stó inta División id Zéna e inta Provéincia 'd Növe féin a-i [[1859]], quande in cunseguainsa da légge Rattassi l'è passó inta Provéincia 'd Lisandria. == Posti d'interesse == Frasción interesanti i són: [[Burgu Adurnu]] (ncu ei casté medievòle), [[Prunzéin|Prevzéin]], [[Pertüzu|Pertüzu]] e [[Zubgòssi]]. Òtre frasción i són: Arbuéle, Bzànte, Campann-a, [[Costa]], [[Merlassìn]], [[Culónne]], [[Psinò]], Prò, [[Sèmga]], e [[Strepassêze]]. == Ecunumìa == == Cultüa == A Cantaluvu u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua ligüre]] inta variante [[dialetto noveize|nuvaize]]. == Manifestasión-i == == Feste e fêe == == Cumünicasión-i == {{clear}} == Nóte == <references /> == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} {{Comûni da Provinsa de Lisciandria}} {{Contròllo de outoritæ}} 1b55ybvbq3rwveg4rug3uuln49jtexx Prunzéin 0 30151 273244 258618 2026-08-17T15:57:40Z Luensu1959 1211 Secundu a testimuniansa 'd Rensu Stevanu, prupietòiu du storico risturante "Stevano" 273244 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante 'd l'Òta Val Burbèia}} [[File:Chiesa di Pallavicino.jpg|thumb|A gexa de Praevxìn into comüne de Cantalô|A géza 'd Prunzéin]] '''Prunzéin''' (in [[Lengoa zeneize|zenèize]]: ''Prævxìn'', in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]: ''Pallavicino'') l'è 'na frasción id [[Cantalô|Cantalóvu]] ch'a gh'ò 48 abitanti<ref>{{Çitta web|url=https://www.italiamappata.it/piemonte/al/614-pallavicino/|tìtolo=Frasción dei Cumüne id Cantalóvu (Frazioni del Comune di Cantalupo Ligure)|léngoa=IT}}</ref>. A s' tröva inte l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbèia]] a 701m d'altitüdine, int'ei cumüne 'd [[Cantalô|Cantalóvu]]. L'è 'n paìze 'd lingua e tradiçión-i lìgüri inta [[Provinsa de Lisciandria|Provéincia 'd Lisandria]]. == Posti d'interesse == A géza dedicò a San Bernòrdu. == Feste e fée == Ei paìze u festeggia San Bernòrdu, patronu 'd Prunzéin, a-i 20 'd agustu. == Nóte == <references /> {{Clear}} == Culegamàinti esterni == == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Lusciàndria]] dn2nzqpcpu1f9qi9ffhz4ptf60fcb43 273245 273244 2026-08-17T15:59:00Z Luensu1959 1211 Luensu1959 o/a l'à mesciòu a pàgina [[Prounvzéin]] a [[Prunzéin]]: secundu a testimuniansa du Rensu Stevanu, ch'u l'ò saimpre visüu in quel paìze 273244 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante 'd l'Òta Val Burbèia}} [[File:Chiesa di Pallavicino.jpg|thumb|A gexa de Praevxìn into comüne de Cantalô|A géza 'd Prunzéin]] '''Prunzéin''' (in [[Lengoa zeneize|zenèize]]: ''Prævxìn'', in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]: ''Pallavicino'') l'è 'na frasción id [[Cantalô|Cantalóvu]] ch'a gh'ò 48 abitanti<ref>{{Çitta web|url=https://www.italiamappata.it/piemonte/al/614-pallavicino/|tìtolo=Frasción dei Cumüne id Cantalóvu (Frazioni del Comune di Cantalupo Ligure)|léngoa=IT}}</ref>. A s' tröva inte l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbèia]] a 701m d'altitüdine, int'ei cumüne 'd [[Cantalô|Cantalóvu]]. L'è 'n paìze 'd lingua e tradiçión-i lìgüri inta [[Provinsa de Lisciandria|Provéincia 'd Lisandria]]. == Posti d'interesse == A géza dedicò a San Bernòrdu. == Feste e fée == Ei paìze u festeggia San Bernòrdu, patronu 'd Prunzéin, a-i 20 'd agustu. == Nóte == <references /> {{Clear}} == Culegamàinti esterni == == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Lusciàndria]] dn2nzqpcpu1f9qi9ffhz4ptf60fcb43 273249 273245 2026-08-17T16:04:31Z Luensu1959 1211 azunta 273249 wikitext text/x-wiki {{Nuvaize|variànte=, inta variante 'd l'Òta Val Burbèia}} [[File:Chiesa di Pallavicino.jpg|thumb|A gexa de Praevxìn into comüne de Cantalô|A géza 'd Prunzéin]] '''Prunzéin''' (in [[Lengoa zeneize|zenèize]]: ''Prævxìn'', in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]: ''Pallavicino'') l'è 'na frasción id [[Cantalô|Cantalóvu]] ch'a gh'ò 48 abitanti<ref>{{Çitta web|url=https://www.italiamappata.it/piemonte/al/614-pallavicino/|tìtolo=Frasción dei Cumüne id Cantalóvu (Frazioni del Comune di Cantalupo Ligure)|léngoa=IT}}</ref>. A s' tröva inte l'Òta [[Val Borbêa|Val Burbèia]] a 701m d'altitüdine, int'ei cumüne 'd [[Cantalô|Cantalóvu]]. L'è 'n paìze 'd lingua e tradiçión-i lìgüri inta [[Provinsa de Lisciandria|Provéincia 'd Lisandria]]. == Posti d'interesse == A géza dedicò a San Bernòrdu. == Cultüa == A Prunzéin u s' pòrla incù a [[lengoa ligure|lingua ligüre]] inta variante [[dialetto noveize|nuveize]] 'd l'Òta Val Burbèia. == Feste e fêe == Ei paìze u festeggia San Bernòrdu, patronu 'd Prunzéin, a-i 20 'd agustu. == Nóte == <references /> {{Clear}} == Culegamàinti esterni == == Òtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Fraçioìn da provìnsa de Lusciàndria]] 4bjrmdwo62lpitvp5unmwrwpx5l0viz Munsu 0 32110 273256 273236 2026-08-17T18:52:51Z N.Longo 12052 /* Preisto(r)ia */ rev 273256 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} {{Divisione amministrativa |Nome = Munsu |Nome ufficiale = <div style="text-align:center;">{{Fr}} ''Mons''</div> |Panorama = Mons aero.JPG |Didascalia = <div style="text-align:center;">Vista du sèntru de Munsu</div> |var-localizaçión = Lucalisasiùn |var-stâto = Stàttu |Stato = FRA |Stemma = Blason ville fr Mons (83).svg |Grado amministrativo = 5 |Tipo = [[Comun|cumün]] |var-divixón_aministratîva1 = [[Regioìn da Frànsa|Regiùn]] |Divisione amm grado 1 = Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra |var-divixón_aministratîva2 = [[Dipartiménti da Frànsa|Dipartimèntu]] |Divisione amm grado 2 = Va(r)u |var-divixón_aministratîva3 = [[Arrondissements dipartimentâli da Frànsa|Arrondissement]] |Divisione amm grado 3 = Draguignan |var-divixón_aministratîva4 = [[Cantoìn da Frànsa|Cantùn]] |Divisione amm grado 4 = Fayence |var-aministraçión = Aministrasiùn |var-aministratô_locâle = [[Scindico|Scindicu]] |Amministratore locale = Patrick de Clarens |Data elezione = 2020 |var-teritöio = Terito(r)iu |var-cordinæ = Curdinè |var-altitùdine = Artessa |var-superfìcce = Süperficce |Superficie = 76.63 |Note superficie = {{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Annexes, Annexe N°01: évolution entre POS et PLU'', p. 127}} |var-abitànti = Abitanti |Abitanti = 909 |Note abitanti = {{Çitta web|url=https://www.insee.fr/fr/statistiques/8643952?geo=COM-83080|tìtolo=Populations de référence 2022: Commune de Mons (83080)|outô=Insee|dæta=29 dixèmbre 2025|léngoa=FR|vìxita=2026-07-26}} |Aggiornamento abitanti = 2023 |var-denscitæ = Denscitè |var-divixoìn_confinànti = Cumüi cunfinanti |Divisioni confinanti = [[Callian]], [[Escragnolles]], [[Fayence]], [[La Bastide]], [[La Roque-Esclapon]], [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]], [[Seillans]], [[Séranon]], [[Tourrettes]] |var-âtre_informaçioìn = Âtre infurmasiùi |var-prefìsso = Prefissu |var-fûzo_orâio = Füsu u(r)a(r)iu |var-nómme_abitànti = Numme abitanti |Nome abitanti = ''moussenqui'' <small>([[Dialettu figùn|figùn]])</small><br />''monsois'' <small>([[Lengua françéise|fr]])</small> |var-cartografîa = Cartugrafìa |Mappa = Map commune FR insee code 83080.png |Didascalia mappa = Mappa du cumün de Munsu |var-scîto_ofiçiâ = Scitu ufisiâle }} '''Munsu''' (scrìtu ''Mounsou'' in [[Dialettu figùn|figùn]], dìtu ''Mons'' o ''Mouns'' {{IPA|[muns]}} in [[Lengoa provensâle|pruvensâle]], ''Mons'' in [[Lengua françéise|fransese]]) u l'è in [[Comun|cumün]] [[Fransa|fransese]] du [[Dipartiménto do Var|dipartimèntu du Va(r)u]], inta [[Pruvensa-Arpe-Custa Azüra|Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra]], ch'u cunta 909 abitanti (au [[2023]])<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" />. == Geugrafia == Munsu u se presènta cumme in tipicu paìse custruìu in sce de 'na rocca, situàu inte l'âta [[valâ da Siagna]], in sciu versante de drìta. U paìse u l'è a in'artitüdine de 814 mêtri, ma u se estènde pe' 'na süperficie de tòstu 77 chilòmetri quaddri, fìn a tucà a punta da [[Montagne de Lachens|muntagna de Lachens]] a 'na quòtta de 1.712 mêtri, a simma ciü âta du dipartimèntu, in sci cunfìn cun [[La Bastide]], [[La Roque-Esclapon]] e [[Séranon]], cumüi ch'i restan ciü a punènte e versu setentriùn che Munsu. Ancù a punènte u gh'è [[Seillans]] e, chinandu versu meridiùn, u se ghe tröva [[Fayence]], [[Tourrettes]] e [[Caillan]], mèntre che a levante u cunfina cun [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]] e de [[Escragnolles]], ciü versu setentriùn.<gallery mode="packed" widths="150"> Immaggine:Siagnole 29.jpg|A Siagnole dau Mu(r)ìn de Munsu Immaggine:Mons Pt oulo 28.jpg|U valùn du Fil Immaggine:Montagne de lachens (31).JPG|A muntagna de Lachens Immaggine:Font Vallon Rouge 04.JPG|A funte du Vallon Rouge </gallery>U terito(r)iu du cumün u l'è traversàu da 'n afluènte de stu cursu d'ègua, a ''[[Siagnole]]'', ch'a nasce aa cunfluènsa fra dui valùi, ün u l'è quellu ''du Fil'', l'âtru u l'è dìtu ''de Neissouns''<ref name=":12">{{Çitta web|url=http://paysdefayence.free.fr/eau/bassinversant/bassinversant.htm|tìtolo=Pays de Fayence: Les Sources de la Siagnole|outô=Vito Valenti|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. A ''sourça'' a resta propiu sutta a Munsu, a pôcu mênu de 550 mêtri in sciu livéllu du mâ, ai pèi du [[Munte Carian|Carian]] (750&nbsp;m). L'ègua ch'a chìna dau ''Vallon du Fil'' a ne vegne dau versante du [[munte Malay]], cun de ramme ch'e campan l'ègua dau ''Lachens'', da l'&#8203;''Ubac de Bliauge'' e da ''Saint-Marcellin'' e a se incuntra cun quella du ''Neissouns'', ch'a l'é(r)a zà cunusciüa tèmpu di rumèi, ch'i l'axevan duve(r)â pe'i sò acquedòtti, asemme a de âtre, versu [[Montauroux]]<ref name=":12" />. Levàu a ''Siagnole'' e [[Siagna|a Siagna]], Munsu u l'è traversàu ascì da âtri rièi, che inta ciü parte di câxi i sun afluènti da primma<ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fsierm.eaurmc.fr%2Fl-eau-pres-de-chez-vous%2Feau-mons-83080.php#federation=archive.wikiwix.com&tab=url|tìtolo=L'eau dans la commune: MONS (83)|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>, cumme u ''Vallon Rouge'', ch'u se ghe zunze pôcu sutta a lucalitè de ''Les Vignes'', e quellu de ''Roque Abellière'', tütt'i dui in scia scinistra du sò cursu. A chinà ancù u se ghe tröva a cunfluènsa cu'u ''Vallon des Amburs'', aa drìta. A l'ürtimu, primma de caciâse inta Siagna dae parte du Mu(r)ìn da Siagna (''Le Moulin de Siagne''), a Siagnole a marca u cunfìn cu'u terito(r)iu de [[Saint-Cézaire]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.geoportail.gouv.fr/carte|tìtolo=Géoportail - Republique français (Le Moulin de Siagne, 83440 Mons)|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16}}</ref>. == Sto(r)ia == === U(r)igine du numme === U tupònimu de Munsu u nu l'è tòstu cangiàu inta sto(r)ia, tantu ch'u l'è mensunàu cumme ''Mons'' fina du [[1026]] e du [[1066]]. De prubabile, u truve(r)ea d'u(r)igine inta pa(r)olla [[Léngoa latìnn-a|latìna]] {{Maioscolétto|mons}}, ch'a vö dì "munte"<ref>{{Çitta web|url=https://toponymes.fr/lieu/mons-7/|tìtolo=Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, o se nù dau plü(r)âle du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] ''mont'', e dunca intu sènsu de "munti"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ernest Nègre|tìtolo=Toponymie générale de la France|url=https://books.google.com/books?id=jbpVLN1tRNoC&pg=PA1172|ànno=1991|editô=Librarie Droz|çitæ=Genève|léngoa=FR|p=1172|volùmme=Vul. II|ISBN=2-600-00133-6}}</ref>, da ligâse inte tütti dui i câxi ae carateristiche du scitu. Intu ''moussencou'', a va(r)ietè du [[Dialettu figùn|figùn]] ch'a se ghe parlava, u paìse u l'é(r)a ciamàu "Munsu", scrìtu ''Mounsou''. Sta furma a ne vegnìva da l'adatamèntu aa murfulugìa lìgü(r)e du tupònimu ch'u l'existeva da ancù primma, cangiàu cu'a zunta da -u finâle squaxi a ipercuresiùn segundu a carateristica ciü marcâ du parlà du pòstu<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte II. 8. Lessico'', p. 98}}</ref>. === Preisto(r)ia === I primmi segni lascièi dai ommi intu terito(r)iu de Munsu i remuntan aa [[Preistöia|preisto(r)ia]], tantu ch'u l'è stètu truvàu ina gran va(r)ietè de dolmen e âtre furme de sepultü(r)e: fra sti lì ün di ciü cunusciüi u l'è u dolmen de Peygros, ch'u pìa u numme daa còlla dund'u se tröva<ref name=":02">{{Çitta web|url=https://www.delfabbro.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=309|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16|dæta=10 utubre 2024}}</ref>. U gh'è e pröve ch'u funsiunesse cumme scitu de sepurtü(r)a, scicumme ch'u l'è stètu truvàu ancù i resti e i tuchetti de osse, ciü de punte de frecce e âtri repèrti<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Comte Edmonde de Pas|ànno=1908|tìtolo=Sur la fouille du dolmen de Peygros à Mons (Var)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=vul. 5|nùmero=4|pp=171-173|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1908_num_5_4_11615}}</ref>, ch'i fan pensà a 'na datasiùn ch'a remunte a l'etè du rammu, cun di esèmpi de frequentasiùi ciü resènti. Inte stu sènsu fra quantu rinvegnüu intu scitu di scâvi, u gh'é(r)a fina ina munêa d'epuca rumâna, ch'a l'axeva u sigillu de Setimiu Severu<ref name=":02" />. Âtri esèmpi de tòstu u mèximu periudu i sun u dolmen de Riens e de la Colle<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=308|tìtolo=Dolmen de la Colle (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16|dæta=10 utubre 2024}}</ref>, u primmu di dui cun 'na frequentasiùn turna inte l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=307|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|léngoa=FR|vìxita=2025-08-16|dæta=10 utubre 2024}}</ref>. === Etè antìga === [[File:Mons Jourdan 1.JPG|thumb|A canâ de Jourdan e a Rocca Tajâ|left]] A frequentasiùn rumâna de sti scìti a l'è bèn ducumentâ daa custrusiùn de 'n acquedottu ch'u parte da Munsu e u riva fin aa sitè de [[Fréjus]], l'antiga ''[[Forum Julii]]'', pe' in tragittu de 42 chilòmetri, fètu custruì du [[50 a.C.]] incanalandu primma e funte de la Foux, intu cumün de Montauroux e dapöi ascì quelle da Siagnole, ai pèi du vilaggiu<ref>avant prop. pg11</ref>. U cundütu u l'è stètu scavàu fina inta rocca, e ün di tratti ch'i mustran meju l'inzegnu de ste gènte u l'è u scìtu da ''Roche taillé''. Inte stu trètu a l'imprensipiu l'aquedottu u l'é(r)a stètu fètu passà inte 'n tòccu ch'u spurzeva daa mü(r)aja, ma u crollu de stu chi u l'ha purtàu a scavà a canâ inta ròcca, pe' in tòccu lungu sinquanta mêtri e âtu ciü che dexe. L'ègua dunca, doppu in chilòmetru e sèi daa funte, a passa inta scciapaü(r)a da prìa e a va avanti intu sò cursu. U se sa du restu che l'òpe(r)a a l'é(r)a duve(r)â e bèn tegnüa fin au [[V secolo|seculu V]], cu'e primme invaxùi di barba(r)i. === Etè medievâle === Pe' Munsu paìse a prìmma atestasiùn a l'è tòstu du mèximu periudu, e a g'ha da vegghe cu'i muneghi de Le(r)ìn, scicumme che inte 'n àttu de dunasiùn fètu remuntà au periudu [[1026]]-[[1066]] a numme ''Poncius Arbertus Vetus'', cuntegnüu intu ''Cartulaire'', dunde ch'u vegne ciamàu a testimunià in pò de gènte, fra ste chi ascì ''Fulco de Mons''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=MM. Henri Moris, Edmond Blanc|tìtolo=Cartulaire de l'abbaye de Lérins publié sous les auspices du ministère de l'instruction publique|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k9815542n/f127.image.r=Mons#|ànno=1883-1905|editô=Société des lettres, sciences et arts des Alpes-Maritimes|çitæ=Pariggi|léngoa=LA, FR|p=67|volùmme=Partie 1|capìtolo=LXIX. Donum Poncii Arberti}}</ref>. Üna de âtre testimunianse d'insediamèntu medievâle a l'è rapresentâ dai resti da "colonica ad Avasio" (Avaye), antigu castrum ch'u l'è mensunàu pe'a primma votta intu puliticu de Wadalde, du [[813]]-[[814]], cunservàu a [[Marseggia|Marseja]]<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Michel Disdero|tìtolo=Le Polyptyque de Wadalde - Problèmes de Toponymie et de Topographie Provençales au IXe siècle|p=20|léngoa=FR|vìxita=2025-09-16|url=https://www.academia.edu/83492054/Le_Polyptyque_de_Wadalde_Probl%C3%A8mes_de_Toponymie_et_de_Topographie_Proven%C3%A7ales_au_IXe_si%C3%A8cle}}</ref>. U castrum u l'é(r)a inse(r)ìu intu cuntèstu di pusedimènti da scignu(r)ia de Seillans e defèti l'insediamèntu furtificàu u se tröva propiu ai cunfìn cun stu paìse chi. Ancù de doppu u se ne tröva scrìtu du [[1025]], int'in papê dund'u figü(r)a, pe' vìa de 'na dunasiùn, Johannis de Avaisa, vassallu du pòstu. U pa che u burgu furtificàu, ti(r)àu sciü in simma a 'na rocca, a 600 mêtri d'artessa, u fusse cumpostu dau castéllu inta parte ciü âta e che au riùndu u ghe fusse 'na se(r)ie de cà e âtre custrusiùi, u tüttu cintàu da 'na mü(r)aja âtra dui o trei mêtri. U se sa ch'u gh'é(r)a ascì ina gêxa, scicumme ch'u se sa d'in priû, tantu che a lucalitè a l'è inte l'elencu de quelle au de sutta da diocexi de Aix, fra u [[1232]]-[[1244]]. Dandu amèntu a quantu scrìtu du [[1352]], u resülta ch'u nu ghe stagghe zà ciü nisciün, fina se pôchi ànni prìmma u gh'é(r)a ancù de gènte, cumme u se scrive inte di papèi du [[1315]]<ref name=":1" />. Munsu, assemme a [[Escragolles]], [[Biot]] e [[Vallauris]] u l'è stètu ün di paìsi ch'i l'han vistu u rivà di cuscì dìti figùi, gènte ligü(r)i migrèi daa [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]] a partì dau [[XV secolo|seculu XV]] e fin au [[XVI secolo|seculu XVI]], scicumme che fra [[XIV secolo|Trexèntu]] e Quattrusèntu sta regiùn da Pruvènsa a l'axeva cunusciüu in gròssu spupulamèntu, survatüttu duvüu aa pèste negra, ch'a gh'axeva picàu seccu fra u [[1384]] e u [[1387]], cun undèi ascì de doppu. Mumèntu de crisi segnàu ascì da 'na guèra de sücesciùn de drentu ai Angiuìn, cunti de Pruvènsa e pöi ancù üna pe'i feudi, cumbatüa fra sti lì e i scignu(r)i de Turenne pe' dex'ànni a partì dau [[1389]]. A fa vegnì pezzu a situasiùn u se gh'é(r)a missu ancù de prìmma ina ca(r)estìa ch'u n'axeva turna patìu e gènte du pòstu du [[1364]], mèntre de doppu, intu [[1391]] u vixìn ''castrum'' de Cariàn u vegne sachesàu da Raymond de Turenne, intu quaddru de guère de sücesciùn fra i Angiuìn e a famìa di Dü(r)assu, purtandu âtre sventü(r)e in scia pupulasiùn de sti paìsi. Pe' rènde turna pupulèi e zône de [[Grasse]] e de [[Draguignan]] i scignu(r)i du pòstu i l'axevan spunciàu stu fenòmenu de migrasiùn cun de cuncesciùi de tère e di agiütti fèti apòsta. E mutivasiùi de stu grossu spustamèntu e sun fina da fa remuntâ aa crisi che de cuntru a se patìa inta rive(r)a, scicumme che [[Repùbrica de Zena|Zena]] a l'é(r)a inte 'n periudu de crisi ecunomica, visti i vari cangi pulitichi de quelli tèmpi. Ciü de precisu u se sa che a Munsu u gh'è vegnüu qua(r)anta famìe ligü(r)i intu [[1468]], cumme vusciüu da Antoine de Vileneuve, mèxima famìa ch'a l'é(r)a lì ch'a spunciava pe'u ripupulamèntu ascì de [[La Napoule]]. Scibèn che aa mitè du Quattrusèntu u ghe secce stètu l'arivu de sti culòni, 'na primma fì(r)a de manènti daa Ligü(r)ia pa che a ghe fusse zà rivâ du [[1260]]. U se sa che ste gènte i ne vegnivan dau Punènte, ma mèntre che pe'i âtri pòsti interessèi u se ne sà de segü(r)u a pruveniènsa, pe' Munsu u nu gh'è de atestasiùi, ma u se pènsa che cumme pe'i pòsti a l'in gìru, i ne vegnissen daa [[Diocexi de Arbenga e Impeia|diocexi d'Arbenga]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte I. 3. Gli insediamenti liguri in Provenza'', pp. 32-33}}</ref>. L'insediamèntu de ste gènte u vegne cunfermàu da in impurtante àttu, cunusciüu cumme ''Acte d'habitation,'' firmàu apuntu dau scignù de Munsu, ch'u cuncedde i di(r)itti in sce sèrti scìti dund'andà a scö, ciü quellu de lau(r)à e tère. Insemme a ste garansìe a gh'é(r)a ascì a cuncesciùn aa cumünitè d'in furnu pe' fà u pàn, de moddu ch'a ghe fusse armenu e cundisiùi pe' pu(r)elu fà de regula, mèximu discursu pe'i mu(r)ìn. Propiu in sce sti lì, dunque, i spunciavan i scignu(r)i du pòstu pe'a ripupulasiùn du paìse. Defèti i primmi papèi ch'i parlan de l'aministrasiùn di mu(r)ìn da cumünitè i sun cunservèi inti archivi du cumün e i remuntan au [[1487]]<ref name=":0" />. === Etè muderna === Cu'i [[XV secolo|seculi XV]] e [[XVI secolo|XVI]] u gh'è di növi remesci inta pulitica, scicumme che intu [[1481]], aa mòrte du cunte Carlu III, a Pruvènsa a vegne passâ sutta au [[Regno de Fransa|Regnu de Fransa]], e cuscì fina Munsu. Intu [[1572]], quand'e inte tütta a Fransa l'infü(r)ian e lòtte de religiùn fra catolichi e ügunotti in seguitu aa Nötte de San Bertumê, i scignu(r)i du pòstu i pìan e parte du cunte de [[Carcés]], da fasiùn catolica ciü sccetta, cuntru u partìu di ''Razats'', ch'i l'é(r)an prutestanti. Aa fin du Sinquesèntu a cumünitè de Munsu a l'é(r)a rezüa da dui cunsu(r)i, ch'i vegnen elezüi e i restan in càrega pe' in ànnu. De stu periudu u vegne impurtante u travaju spesu pe' sta de derê ai gumbi e ai mu(r)ìn da cumünitè, che a sò gestiùn a i l'é(r)a a càregu d'in gestû, ch'u duxeva ascì numinà i mu(r)inèi privèi perché i i tegnisse, cumpìndu stu travaju in genere pe' quattru ànni<ref name=":0">{{Çitta lìbbro|outô=Daniel Solakian|curatô=AA.VV.|tìtolo=Mons. Ses oliviers, ses mulins|url=https://oleiculteursdupaysdefayence.fr/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2022/03/brochure-Mons-de%CC%81finitive.pdf|dæta=1985-09-14|ànno=2019|editô=Association des Oleiculteurs du Pays de Fayence|çitæ=Fayence|léngoa=FR|pp=9-12|capìtolo=Histoire des moulins de Mons}}</ref>. Növi atti pe'a gestiùn di mu(r)ìn i vegnen firmèi ai 3 d'austu du [[1551]] da Henri de Villeneuve, ch'u cedde i sò mu(r)in e gumbi, de moddu ch'i finiscen aa cumünitè, in particulâre i se ne mensunan dui cumme ''Moulins de fer'', ch'i sun quelli da Siagna. Inti scrìti u cumpa(r)isce fina u nòbile Pierre Henry de Munsu, pe'e òpe(r)e ch'i se trövan au ''Pas de la Traille'', ch'e vegnen cedüe ascì ste lì. Du [[1580]] u gh'è stètu a pupulasiùn ch'a s'è regi(r)â ai scignu(r)i, tantu ch'a scciöppa 'na guèra sivile ch'a finìsce brüxandu u castéllu<ref>{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/equipements-loisirs/circuit-patrimoine-de-mons/|tìtolo=Circuit patrimoine de Mons|outô=Pays de Fayence|léngoa=FR|vìxita=2026-07-18}}</ref>. Ma levàu sti fèti, scicumme che i scignu(r)i i turnan a guvernà prufitandu di debiti ch'i gh'é(r)an, intu [[1604]] aa cumünitè u ghe tucca vegghise e prupietèi sutta sequestru, pe' duimìlla scüddi inte tüttu<ref name=":0" />. A partì dai 15 de nuvèmbre du [[1590]] u se ascìste a 'n assediu du vilaggiu, scicumme che u dücca de Savoia [[Carlo Emanuele I de Savoia|Carlu Emanuele I]] u se vuxeva vendicà in sce Henri de Villeneuve. U l'è cuscì che i savuiardi i passan au de là du Va(r)u, ciamèi dai ''carcistes'' guidèi da Hubert de Vins, aleàu cu'a lega catolica cuntru u guvernatû [[Jean Louis de Nogaret de La Valette|La Vallette]]. Rivèi a [[Signes]] i ne pìan u cuntrollu, mèntre ch'i nu sciorten a cunquistà [[Saint-Maximin-la-Sainte-Baume|Saint-Maximin]], cegandu alu(r)a in sce Munsu<ref name=":3" />. Doppu ünze dì che u paìse u l'é(r)a stètu piàu au riùndu i surdàtti i sciorten a intrà intu castéllu, dund'a se gh'é(r)a repa(r)â a pupulasiùn. E gènte e vegnen massacrèi, cu' ina vintêna de paisèi impichèi e a cundanna aa cumünitèi, ch'a duxeva pagà vintimìlla scüddi. Da chi i Savoia i sciurti(r)àn a rivà fina a [[Aix-en-Provence|Aix]], dunde pe' in breve pe(r)iudu u dücca u l'é(r)a rivàu a cumpurtâse cumme guvernatû, pe' vegnì pöi scurìu ina otta persa a bataja de [[Vinon-sur-Verdon|Vinon]], intu dixèmbre du [[1591]]<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/article.php?laref=43|tìtolo=Rattachement à la France et le XVIème siècle - Archives départementales du Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-16}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seisèntu]] u se presenta turna a pèste, cu' ina növa undâ du [[1629]], mèntre che u teramòttu da [[Valà da Vesübia|Vesübia]] du [[1644]] u vegne sentìu fina a [[Toulon|Tulùn]], pruvucandu di dànni inti paìsi a l'in gì(r)u.<ref>{{Çitta web|url=https://www.azurseisme.com/Vesubie-seisme-de-1644.html|tìtolo=Vésubie séisme de 1644|léngoa=FR|vìxita=2025-09-17}}</ref> === Etè cuntempuranea === Avanti da Revulusiùn fransese, au mese de marsu du [[1789]] i vegnen cumpilèi i cuscì dìti ''[[Cahiers de doléances]]'' da parte da cumünitè, in sce urdine du lögutenènte de [[Draguignan]] pe' cuntu da vuluntè de [[Loigi XVI de Fransa|Luiggi XVI]]. Da sti papèi u se vegne a savê che Munsu inte quellu mumèntu a se truvava au de sutta du vica(r)iàu de Draguignan e ae dipendènse da delegasiùn de [[Grasse]].<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=1|vìxita=2025-09-17}}</ref> A stu prupôxitu i càppi de famìe du pòstu i vegnen reünìi inta capélla di Penitènti Gianchi, ciamèi dai ciòcchi de campane, de moddu ch'u se fesse a redasiùn du testu. A rife(r)ì l'exitu de discüsciùi u l'é(r)a Jean-Honoré Augier, scindicu du tèmpu nuché primmu cunsu(r)e, cunvucàu in asemblea a Draguignan daa sêde di siniscàrchi. Grossa parte di capituli a mustra cumme e gènte i se truvassen inte 'na situasiùn meschina, vistu i servissi ch'u se duxeva prestà ai scignu(r)i lucâli: pe' stu fètu chi u vegne dumandàu au ré de tegnì a mènte e cundisiùi de vìtta nu fasili pe' chi u viveva intu vilaggiu e dunque de sbascià e tasce da versâghe.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=2|vìxita=2025-09-17}}</ref> U se fa fina presènte che a pusisiùn du paìse, custruìu in sce 'na ròcca e cu'i munti tütti a l'in gì(r)u, a purtava e gènte a patì in particulâre a l'invernu, ch'u l'é(r)a bèllu che rigidu e ch'u nu permeteva de travajà inti scìti. U vegne fina cuntàu che a tèra a nu l'é(r)a bona, ma arsü(r)â dau frèidu e che a frütava numma che travajandughe seccu.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=5|vìxita=2025-09-17}}</ref> A sti detài u se ghe zunze ascì de questiùi avüe cu'u scignû de [[Escragnolles]], ch'u gh'axeva a pretesa d'andà a scö intu sò di âtri. Du numme du pòstu u nu se ne sà, scicumme ch'u manca inta redasiùn du tèstu, ma a l'è bèn descrìta a questiùn muntâ dai cunfinanti, ch'i l'axevan fètu mai tantu da rènde sti scìti früsti de mòddu che e gènte de Munsu e nu pu(r)essen ciü servìsene.<ref>{{Çitta web|url=https://archives.var.fr/_depot_ad83/ark_cms/_depot_arko/articles/761/pistes-pedagogiques-cycle-3-quatrieme-seconde_doc.pdf|tìtolo=Cahier de doléances de la communauté d’habitants de Mons|dæta=Marsu 1789|léngoa=FR|p=4|vìxita=2025-09-17}}</ref> L'è sulu cumme cunseguènsa da Revulusiùn che, du [[1792]], u vegne istitüiu u cumün cumme u se cunusce ancöi, ch'u va a finì sutta au [[cantùn de Fayence]], insémme a [[Seillans]] et [[Tourrettes]] ascì. A cangia dunque a rapresentasiùn da cumünitè, ch'u ghe finisce in tésta ascì i diritti che sta lì a gh'axeva de primma. Fra sti lì i ghe cazzen tantu i debiti, quantu e pruprietèi e i diritti in sci gumbi.<ref name=":0" /> Intu mèntre da Segunda guèra mundiâle, cumme pe'u restu da regiùn, Munsu a l'ha vistu a partì dau 1940 l'ativitè da parte di partigièi gaulìsti, di gruppi FTP e da SAP, ch'i l'han purtàu aa libe(r)asiùn de sta parte da Fransa, cun sabutaggi e âtre asiùi in mòddu da regi(r)âse cuntru u regime de Vichy.<ref>{{Çitta web|url=https://memoire-orale.var.fr/campagnes/detail_temoignage.php?article=138|tìtolo=Meunier aux moulins à farine et à huile de la Siagnole à Mons dans les années 50|léngoa=FR|vìxita=2025-09-17}}</ref> == Abitanti == === Evulusiùn demugrafica === {{Demografia/Munsu}} === Cugnummi ch'u gh'è de ciü === I cugnummi ch'u ghe n'è de ciü fra e gènte de Munsu au dì d'ancöi i sun: ''Porre'', ''Pelassy'', ''Audibert'', ''Mireur'' e ''Rebuffel''<ref>{{Çitta web|url=https://www.filae.com/v4/genealogie/lastnames.mvc/LastnamesCommuneRank?communeId=80&departmentId=83&departmentName=Var&cityName=MONS|tìtolo=Top des noms pour la commune MONS – Var (83)|léngoa=FR|vìxita=2025-10-01}}</ref>''.'' === Persune lighèi cun Munsu === * [[Jean Mellac]] ([[Toulouse|Tulusa]], [[1826]] - Munsu, [[1884]]): prève e misciuna(r)iu in [[Thailandia]]<ref>{{Çitta web|url=https://irfa.paris/missionnaire/0842-mellac-jean/|tìtolo=Jean MELLAC|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. * [[Théophile Jourdan]] (Munsu, [[1852]] - Munsu, [[1928]]): nuta(r)u e scindicu du paìse, u l'ha lasciàu l'ürtimu scrìtu in ''moussencou'', ''Sarva-terra''<ref>{{Çitta web|url=https://chris07photo.blogspot.com/2021/06/provence-mons-les-metiers-dantan.html|tìtolo=Provence: Mons, les métiers d'antan|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. * [[Jean Vadon]] ([[La Seyne-sur-Mer]], [[1904]] - [[Pariggi]], [[1970]]): entumulugista, de cà a Munsu<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Paul Griveaud|ànno=1971|méize=Lüggiu-Agustu|tìtolo=Jean Vadon: naturaliste de Madagascar|revìsta=Bulletin de Madagascar|nùmero=302-303|léngoa=FR|url=https://horizon.documentation.ird.fr/exl-doc/pleins_textes/pleins_textes_5/b_fdi_23-25/29930.pdf}}</ref>. == Pòsti de interesse == === Architetü(r)e religiuse === Dau puntu de vista da religiùn, Munsu u g'ha ina sò paròcchia, inta gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu, ch'a l'è sutta aa [[diocexi de Fréjus-Toulon|diocexi de Fréjus-Tulùn]]. <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons Chap ND.JPG|A gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu Mons Chap Mairie 8.JPG|A capélla de San Bastiàn o di Gianchi Mons Egl Ste-Marie 01.jpg|A Madònna da Pietè Mons Chap St-Roch 2.jpg|A capélla de San Ròccu Mons Chap Riens.jpg|Capella de San Pe(r)u de Riens St-Marcellin Chap.jpg|Capella de San Marcelìn Mons Chap Ste-Roseline.JPG|Santa Ruselìna, intu castéllu de Beauregard Mons Chap San-peyre.jpg|San Pe(r)u de Beauregard </gallery> * [[Gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu (Munsu)|Gêxa di Santi Pe(r)u e Paulu]] (''Saint-Pierre et Saint-Paul''): dìta ascì a gêxa da Sunta (''Notre-Dame de l'Assomption''), a se tröva intu paìse e a l'è a gêxa da paròcchia de Munsu. A sò primma fundasiùn a duve(r)ea remuntâ au [[XII secolo|Millesèntu]], quand'a l'è mensunâ cumme parte int'ina [[Prebénda|prebènda]] du capitulu de Fréjus. Derucâ aa fin du [[XIV secolo|Trexèntu]], a l'è stèta turna custruìa du [[1468]] dai [[figùi]] ch'i l'é(r)an tòstu rivèi. A g'ha ina cianta a due navè, cuèrte de vorte a butte, e a l'è tütta fabricâ de blòcchi de prìa, cu'in âtu purtâ a [[Èrcu a tüttu sèstu|tüttu sèstu]]; in scia drita de l'artâ u se ghe dröve ascì ina capeletta. Inte l'abside de furma reunda u gh'è ina gran strutü(r)a de legnu cu'in quaddru du [[1680]] dedicàu aa ''Sunta'' e, dae parte de stu lì, e stattue di santi patrùi da gêxa. Fra e âtre decu(r)asiùi, u se pò regurdà ina crûxe da prucesciùn du [[XV secolo|Quattrusèntu]], in'âtra d'argentu e pöi stattue e quaddri, vinculèi<ref>{{Çitta web|url=https://paroisses.frejustoulon.fr/paroisse/mons/#:~:text=L'%C3%A9glise%20de%20Mons%2C%20Saint,de%20la%20r%C3%A9gion%20de%20G%C3%AAnes.|tìtolo=Paroisse de Mons: Eglise Saint-Pierre et Saint-Paul|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081791|tìtolo=Eglise paroissiale Saint-Pierre et Saint-Paul|outô=Ministère de la Culture|léngoa=IT|vìxita=2025-09-07}}</ref>. U campanìn, a cianta squadrâ, u g'ha in simma in gaggia de fèru batüu, travaju du [[1835]] du Bonfante de Castellane, cun trê campâne ch'e sun fra e ciü antighe du [[Dipartimentu du Va(r)u|Va(r)u]]<ref>{{Çitta web|url=http://abegui.free.fr/campanile/?page=total|tìtolo=Inventaire des campaniles en France|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>: a ''Vénus'', "Vene(r)e", du [[1488]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000374|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>, a ''Marie Anne Salveterre'', ''Sarvaterra'' in mussencu, du [[1501]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000375|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. e a ''Musane'' du [[1535]]<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/palissy/PM83000376|tìtolo=Cloche|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Bastiàn (Munsu)|Capélla de San Bastiàn]] (''Saint-Sébastien'' o ''des Pénitents Blancs''): scunsacrâ, a se tröva a l'estremitè de meridiùn du paìse e a funsiunava da u(r)ato(r)iu pe'a cungrega di Gianchi, fundâ sciübitu dòppu da [[Pèsta néigra|pèste du 1349]] pe'a cü(r)a di ma(r)otti e di mòrti. A capélla a l'è du stèta ti(r)â sciü du [[1445]], vegnindu slargâ ciü votte a pià a sò strutü(r)a d'ancöi. De drentu aa capélla, fèta intu stile du [[Tàrdo-gòtico|tardu-gòticu]] e cuèrta da vorte a ventaju, u se ghe tröva de pitü(r)e ch'e mustran a vitta de [[San Bastiàn]] e da cungrega di disciplinài, ciü che in gran òrganu du [[XVIII secolo|Settesèntu]]. Au dì d'ancöi inte sta capélla, scunsacrâ, u se ghe tegne di cuncèrti e de âtre manifestasiùi; mèntre fina du [[2023]] a l'è stèta duve(r)â in parte cumme municìpiu de Munsu<ref>{{Çitta web|url=https://tuyo.fr/event/chapelle-263/details-patrimoine-231/chapelle-saint-sebastien-et-des-penitents-653311|tìtolo=Chapelle Saint-Sébastien et des Pénitents|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla da Madònna da Pietè (Munsu)|Capélla da Madònna da Pietè]] (''Notre-Dame de Pitié''): de pôcu ciü a levante du paìse veggiu, inta regiùn di ''Basses Pérassèdes'', a se tröva vixìn au campusantu de Munsu, in scia vìa pe' [[Callian]]. Fabricâ de prubabile fra u [[1550]] e u [[1570]], a l'imprinsippiu a serviva pe' tegnighe i mòrti de campagne du paìse, avanti ch'i fussen interèi in gêxa. L'artâ de prìa u g'ha in simma ina ''Depuxisiùn daa crûxe'' du [[1616]], travaju du [[François Mimault]] de [[Manierîximo|güstu manierista]], missu int'ina strutü(r)a de legnu du [[1666]], travaju du [[Joseph Jourdan]], dìtu u "''Galinette''". Davanti au purtâ u gh'è in pòrtegu, recustruìu prìa pe' prìa du [[1955]], mèntre l'artâ u l'è stètu risturàu du [[1989]]. Tütti i ànni, ai 15 d'agustu, u se tegne a fèsta da patrûna, cu'ina prucesciùn fra sta capélla lì e a gêxa du paìse<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170706155253/http://www.visitvar.fr/provence-cote-azur/le-var/pays-de-fayence/mons/patrimoine-culturel/chapelle-notre-dame-de-pitie|tìtolo=Chapelle Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Ròccu (Munsu)|Capélla de San Ròccu]] (''Saint-Roch''): dìta ascì di Santi Lu(r)ensu e/o Ròccu (''Saint-Laurent Saint-Roch''), a l'è de fö(r)a du paìse, a süd-òvest, in scia vìa pe' [[Fayence]]. Fabricâ primma du [[XVII secolo|Seisèntu]], a l'é(r)a duve(r)â fina cumme repa(r)u pe'i viagiatùi e cumme scitu de qua(r)antêna in câxu de epidemìe; se ghe cunsèrva in quaddru cu'i dui santi patrùi. Ai 16 d'agustu, dì de [[San Ròcco|San Ròccu]], u se ghe dixe ancù ina messa<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20170710125740/http://www.visitvar.fr/provence-cote-azur/le-var/pays-de-fayence/mons/patrimoine-culturel/chapelle-saint-laurent-saint-roch|tìtolo=Chapelle Saint-Laurent Saint-Roch|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archive.wikiwix.com/cache/index2.php?url=http%3A%2F%2Fdignois.fr%2FMons-Roch-Laurent%2F|tìtolo=Mons, Var, Saint Roch ou/et saint Laurent|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Pe(r)u (Munsu)|Capélla de San Pe(r)u]] (''Sainte-Pierre'', dìta ascì ''San-Peyre''): a munte du paìse, a in'artessa de 814&nbsp;m in scu livéllu du mâ, a se tröva nu gua(r)i da distante d'in [[Dolmen des Riens|dolmen]] de l'[[Etæ do Brónzo|Etè du Brunzu]], in scia vìa pe' Riens. Da l'âtra parte da vìa u se ghe tröva ascì ina capeletta, dedicâ de lungu a [[Sàn Pê|San Pe(r)u]]. A fèsta pe'u santu a se ghe tegne, de zügnu, tütti i ànni<ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/chapelle-st-pierre-mons-fr-2920835/|tìtolo=Chapelle St Pierre|léngoa=IT|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de San Marcelìn (Munsu)|Capélla de San Marcelìn]] (''Saint Marcellin''): capélla inta regiùn cu'u mèximu numme, a punènte du paìse, d'ancöi cumpresa intu campu de tì(r)u militâre de [[Camp de Canjuers|Canjuers]]. A l'è ina strutü(r)a antiga, du [[XIII secolo|Duxèntu]], rangiâ ch'a nu l'è gua(r)i; u se ghe dixe ina messa a l'ànnu<ref>{{Çitta web|url=https://dignois.fr/Canjuers.pdf|tìtolo=Camp de Canjuers, Var|léngoa=IT|p=2|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * [[Capélla de Santa Ruselìna (Munsu)|Capélla de Santa Ruselìna]] (''Sainte-Roseline''): a se tröva da vixìn au [[castellu de Beauregard|castéllu de Beauregard]], dund'a ne funsiunava da capélla privâ<ref>{{Çitta web|url=https://territographie.map.cnrs.fr/position/fichePosition2397.html|tìtolo=Chapelle Sainte-Roseline|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. Inte stu cumplessu, dund'e gh'é(r)an e cà di manènti, u se tröva ascì ina capeletta dedicâ a San Pe(r)u<ref>{{Çitta web|url=https://www.annuaire-mairie.fr/edifice-religieux-mons-83.html|tìtolo=Les édifices religieux de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-07}}</ref>. * Gêxa de San Vitû: architetü(r)a ch'a nu l'existe ciü, a l'é(r)a stèta ti(r)â sciü du [[1113]] drentu ae mü(r)aje du castéllu. Ciü avanti a l'ha dunca lasciàu u titulu de paruchiâle aa gêxa fabricâ intu scitu de quella d'ancöi<ref>{{Çitta web|url=https://mairie-mons83.fr/histoire/|tìtolo=L'histoire de Mons|outô=Mairie de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. === Architetü(r)e sivìli === ;Rexidènse <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Chat Beauregard Mons.JPG|U castéllu de Beauregard Mons Chat St-Marcellin 2.jpg|E ruìne de San Marcelìn Mons Chat Bourrigaille.jpg|U castéllu de Bourrigaille Mons Chat Esclapon.jpg|Esclapon-bas o ''Les Ferrages d'Esclapon'' Mons Chat Lubi.JPG|La Lubi Mons Chateau ville.JPG|U castéllu Vidal, d'ancöi u municìpiu </gallery> * [[Castellu de Beauregard (Munsu)|Castéllu de Beauregard]]: u l'è ina rexidènsa privâ ch'a se tröva de frunte au paìse, in sce l'âtra riva da ''[[Siagnole]]'', dund'u l'è stètu ti(r)àu sciü du [[1470]] daa famìa di [[De Villeneuve (famìa pruvensâle)|de Villeneuve]], ch'a n'è stèta u prupieta(r)iu pe' pa(r)eggi seculi. Intu detaju, u l'è stètu vusciüu da l'[[Antoine de Villeneuve]], scignû de Munsu e de [[Trans-en-Provence|Trans]], cu'i travai ch'i sun pe(r)ò finìi du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], cu'u primmu discendènte a stâghe, u [[Charles de Villeneuve]], ch'u l'ha piàu u titulu de scignû de Beauregard. A sò strutü(r)a, fèta de prìe du pòstu, a l'è a cianta squadrâ cun quattru tûre, üna pe' cantu inte quattru di(r)esiùi cardinâli, e ina superficce de 900&nbsp;m<sup>2</sup>. A l'in gi(r)u u g'ha tüttu in giardìn, prugetàu du [[XVIII secolo|Settesèntu]] segundu u güstu italiàn e daa cianta a crûxe de Malta<ref>{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateaux-var-chateau-a-mons-chateau-de-beauregard.html|tìtolo=Château de Beauregard à Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Castéllu de San Marcelìn: inta regiùn cu'u mèximu numme, a punènte de paìse e fra e tère intu campu de tì(r)u militâre de [[Camp de Canjuers|Canjuers]], u l'è in cumplessu de custrusiùi de campagna du [[XVI secolo|Sinquesèntu]], d'ancöi in ruìna<ref name="Châteaux Var">{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateau-forteresse-manoir-paca-chateaux-var.html|tìtolo=Châteaux Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Castéllu de Bourrigaille: da vixìn a dund'i cunfina i trèi cumüi de Munsu, [[Fayence]] e [[Seillans]], u se presènta cumme ina lunga tegnüa de campagna de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name="Châteaux Var" />, ma, nu gua(r)i da distante intu cumün de Seillans, e sun stète truvèi e ruìne d'in ''castrum'' da primma [[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]] dìtu turna de Bourrigaille<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA83001296|tìtolo=Bourg castral de Bourigaille (?)|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. Sta tegnüa a l'è stèta in prupietè ascì aa cuntessa d'Alès, a Marie-Thérèse de Perrot, amiga stretta du [[Pierre André de Suffren]], cumandante de ma(r)ìna ai tèmpi du [[Luigi XVI de Fransa|Luiggi XVI]] che chi u l'è vegnüu pa(r)egge votte, cun di regalli ch'i se ghe ponen ancù vegghe, cumme a gran vasca da bagnu de carcâ<ref>{{Çitta web|url=https://www.chateau-fort-manoir-chateau.eu/chateaux-var-chateau-a-mons-chateau-de-bourrigaille.html|tìtolo=Château de Bourrigaille à Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Castéllu d'Esclapon-bas: âtra tegnüa de campagna, a se tröva a setentriùn du paìse, int'ina valâ ai pèi du [[Munte Lachens]], in sci cunfìn cu'u cumün de [[La Roque-Esclapon]]. Cunusciüa ascì cumme <bdi>''Les Ferrages d'Esclapon''</bdi><bdi>, u faxeva parte du paìse d'Esclapon, d'ancöi spartìu fra sti dui cumüi.</bdi> * Castéllu de La Lubi: cascìna furtificâ, a se tröva a l'estremitè de setentriùn du terito(r)iu de Munsu, intu valùn du ''Fil''. De prubabile fundasiùn pe' cuntu de quarche scignû, a duve(r)ea remuntâ au [[XV secolo|Quattrusèntu]]<ref name="Châteaux Var" />. * Castéllu Vidal: cunusciüu ascì cumme castéllu du cumün, u se tröva in scia punte de meridiùn da còsta dund'u gh'è u paìse, au de là da Ciàssa de San Bastiàn. Sta custrusiùn, ch'a pìa u numme da in megu de [[Toulon|Tulùn]] ch'u l'axeva cumisiunâ, dau [[2023]] a l'è vegnüa a sêde du cumün de Munsu, passèi di ànni de prugètti e de travai<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/la-mairie-de-mons-dans-les-murs-du-chateau-vidal-876612#|tìtolo=La mairie de Mons s'installe dans les murs du château Vidal|dæta=3 utùbre 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. ;Âtru <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons Roche Taillee2.jpg|L'acquedòttu rumàn aa Ròcca Tajâ Mons Aqueduc Riens 1.JPG|E ruìne du bêu de Riens Mons Fontaine basse.JPG|A ''plus louancho fouan'' Mons moulins huile ext.jpg|U cumplessu di Mu(r)ìn de Munsu Mons Lavoir St-Jean0.jpg|U lavaû de Saint-Jean-de-Barrosse Mons Pont 1655-1856 15.JPG|U punte a duggia campâ in scia ''Siagnole'' </gallery> * [[Acquedòttu Munsu-Fréjus|Acquedòttu rumàn de Fréjus]]: fabricàu du [[II secolo|II seculu]], u l'é(r)a l'acquedòttu au servissiu da sitè de ''[[Forum Julii]]'', d'ancöi [[Fréjus]], lungu tòstu 42&nbsp;km inte tüttu. L'acquedottu u campava l'ègua da ''[[Siagnole]]'' che, asemme a quella da ''[[Foux (turènte)|Foux]]'' a [[Montauroux]], a l'é(r)a dunca de rifurnimèntu aa sitè rumâna; intu terito(r)iu de Munsu de sò tracce e se trövan inta cuscì dìta "Ròcca Tajâ" (''Roche-Taillée''), in canâ scavàu inta muntagna lungu 50 mêtri e âtu 20&nbsp;m<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitvar.fr/fiche/aqueduc-romain-4653417|tìtolo=Aqueduc Romain|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Bèi: intu terito(r)iu de Munsu u se ghe pò truvà ciü [[Bêu|b]]<nowiki/>èi ch'i l'é(r)an duve(r)èi p'ineiguâne e campagne. Fra de sti lì, fèti a partì dau [[XVI secolo|Sinquesèntu]], i se ponen mensunâ i bèi de Riens, des Ferrages, du [[Castellu de Beauregard (Munsu)|castéllu de Beauregard]] e da cascìna de La Lubi. Du [[1894]], cu'in camìn ch'u và apröu a l'acquedòttu rumàn, u l'è stètu traciàu ascì u cuscì dìtu ''canal Jourdan''. * Funtâna "''la plus louancho fouan''": a "funtâna ciü luntâna" a se tröva in sce l'intrâ du paìse, dund'a l'è stèta fabricâ du [[1780]]. A se cumpune d'ina culònna de prìa ch'a g'ha in simma in balla scurpìa, ch'a funsiuna cumme serbatôiu pe' l'ègua, ch'a g'ha in simma in fascia cu'a dàtta du [[1790]]<ref name="Fontaines et lavoirs">{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/profiter-sur-place/musees-et-patrimoine/fontaines-et-lavoirs/|tìtolo=Fontaines et lavoirs|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. Fra e âtre funtâne du paìse, u se pò ancù regurdà quella inta Ciàssa de San Bastiàn, turna du Settesèntu, quella inta Ciàssa du Sèntru e e due du castéllu. * Fra i lavaùi e i tröji de Munsu i ghe sun quelli da Rouguière, da fìn de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]]<ref name="Fontaines et lavoirs" />, e, spanteghèi in gì(r)u au paìse, quelli di ''Ferrages'', di ''Gombauds'', de ''Saint-Jean-de-Barrosse'', de ''Valbouissole'', du castéllu de Bourrigaille, de San Marcelìn e de ''Villard''. * I [[Mu(r)in da Siagnole|Mu(r)in da ''Siagnole'']]: cumplessu de Mu(r)ìn in scia ''[[Siagnole]]'', inta regiùn dau mèximu numme, cunusciüi ascì cumme i Mu(r)ìn de Munsu, du Cumün, Lambert o de Fer. Sti mu(r)ìn, d'antiga prupietè du cumün cumme au dì d'ancöi, i gh'é(r)an zà du [[XV secolo|Quattru]]-[[XVI secolo|Sinquesèntu]] e, inte ucaxùi de vixite au cumplessu, i sun ancù missi in funsiùn. Stu cumplessu u se cumpune de mu(r)ìn tantu da ö(r)iu che da gran, dund'u gh'è cunservàu i atressi du veggiu scistema de prudusiùn, e u l'è cunscide(r)àu ün di ciü bèlli du sò genere da Fransa intrega<ref>{{Çitta web|url=https://www.moulinsdefrance.org/fiches-moulins/moulin-de-la-siagnole-mons/|tìtolo=Moulin de la Siagnole, Mons|outô=Fédération française des associations de sauvegarde des moulins|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=http://moulinsdefrance.free.fr/pages/3tr10n83t6.htm|tìtolo=Var - Les Moulins communaux de Mons, sur la Siagnole|léngoa=FR|vìxita=2025-09-08}}</ref>. * Fra i punti, ciü che i rèsti d'in punte-acquedòttu rumàn in scia ''Siagnole'', ae vivagne du ''Neissoun'', u se pò regurdâ u punte "de Munsu" in scia [[Siagna]], lungu a vìa veggia pe' [[Saint-Cézaire-sur-Siagne|Saint-Cézaire]], u punte a duggia campâ (du [[1655]] e du [[1856]]) ch'u traversa a ''Siagnole'' ai Mu(r)ìn e i punti de ''l'Oulo'' e de ''Mabille'' in sciu riàn du ''Fil''. === Architetü(r)e militâri === <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons Chateau.JPG|E mü(r)aje du castéllu de Munsu Mons Villevieille Avaye.jpg|Ruìne du paìse furtificàu de Avaye </gallery> * [[Castellu de Munsu|Castéllu de Munsu]]: cunusciüu ascì cumme u castéllu veggiu, u se truvava a l'estremitè versu setentriùn du paìse veggiu, mensunàu fina du [[XII secolo|Millesèntu]] p'êsse a sêde da primma paròcchia, San Vitû. Du [[1580]] e gènte du paìse e g'han dètu fögu, dòppu ch'e l'axevan scurìu u scignû du paìse, asiùn ch'a l'ha purtàu, passâ ina dexêna d'ànni, a l'asediu de Munsu da parte du dücca de Savôia<ref>{{Çitta web|url=https://www.visitvar.fr/fiche/circuit-patrimoine-de-mons-5896646|tìtolo=Circuit patrimoine de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * [[Avaye|''Castrum'' d'Avaye]]: mensunàu cumme u ''castrum de Avasia/Avasio'' fina de l'[[813]]-[[814]], u gh'axeva ina sò paròcchia e u cuntava de 32 föghi ancù du [[1315]]-[[1316]], pe' êsse dicia(r)àu cumme abandunàu du [[1352]]-[[1353]]. U sò terito(r)iu, de dunde ancù du [[1405]] u [[Diocexi de Fréjus|vescu de Fréjus]] u ghe scudeva de tasce in sci sciti da scö, u l'è stètu dunca tacàu a quellu de Munsu. U ''castrum'' u se tröva in sc'ina custe(r)a a 660&nbsp;m d'artessa e u cröve ina superficce de ciü o mênu in ètta(r)u. Chi e se ponen vegghe e ruìne du castéllu, cu'ina tûre daa cianta a retangulu e de mü(r)aje, ciü che e mü(r)aje ch'e seravan u paìse, ch'u se ne cunusce ancù e fundasiùi de quarche custrusiùn<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA83001183|tìtolo=Bourg castral d'Avaye|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Pe' de ciü, de pôcu au de là di cunfìn cu'u cumün de [[La Roque-Esclapon]], e se trövan e ruìne du ''castrum'' d'[[Esclapon]], in antigu paìse ch'u l'è finìu in parte intu terito(r)iu de Munsu<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20078300158|tìtolo=Bourg castral: castrum d'Esclapon|outô=Ministère de la Culture|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Di âtri rèsti che, fòscia, i sa(r)ean da ligà a antighe furtificasiùi i se trövan inta regiùn de San Lu(r)ensu e inte quella cunusciüa cumme u ''Château de l'Enfer'', in sci cunfìn cun [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]]. === Sciti archeulogichi === <gallery mode="packed" widths="160" heights="160"> Mons dolm riens 57.jpg|''Dolmen de Riens'' Mons dolm avaye 20.jpg|''Dolmen de l'Avaye'' Mons dolm brainee 07.jpg|''Dolmen de la Brainée'' Mons dolmen colle 01.jpg|''Dolmen de la Colle'' Mons Peygros.JPG|''Dolmen de Peygros'' Mons dolm collets 03.jpg|''Dolmen du Colleton'' Mons dolm st-marcellin 053.jpg|''Dolmen de Saint-Marcellin'' Mons Tholos Pounches 2963.JPG|''Tholos des Pounches'' </gallery> * ''[[Dolmen de Riens]]'': dìtu ascì de ''Saint-Pierre'', u l'è in ''[[dolmen]]'' de l'[[Etæ do ràmmo|Etè du Rammu]]/[[Coltûa canpanifórme|campanifurme]], cu'i sègni d'ina növa ucupasiùn ascì aa fìn de l'[[Etæ do Brónzo|Etè du Brunzu]], ch'u se tröva a 1&nbsp;km a nòrd-èst de Munsu, nu gua(r)i da distante daa capélla de San Pe(r)u e da regiùn de ''Riens'' ch'a g'ha dètu u numme. Scavàu du [[1910]] e du [[1972]], u se cumpune d'ina ''cella'' delimitâ, in scia tésta, da ina gran prìa, da maxê e lastre versu setentriùn e meridiùn e da dui pilastri de prìa ch'i g'han de incixùi e ch'i furman l'intrâ asemme a ina ciappa ch'a gh'è rembâ in simma. U trüccu fünebre u g'ha, a l'intregu, in diametru de 8 mêtri<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=307|tìtolo=Dolmen de Riens ou de Saint-Pierre (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utùbre 2024|léngoa=FR}}</ref>. Dau [[1988]] u l'è stètu recunusciüu cumme ün di dui munümènti sto(r)ichi nasiunâli du cumün, asemme aa paruchiâle<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 43. Dolmen de Riens ou de St-Pierre'', p. 161}}</ref><ref>{{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Chapitre 3: Diagnostic territorial et évaluation des besoins, Section 3: Diagnostic du patrimoine et de l'habitat'', p. 66}}</ref>. * ''[[Dolmen de l'Avaye]]'': u se tröva intu campu de tì(r)u de [[Camp de Canjuers|Canjuers]], daa strutü(r)a ciütòstu ruinâ. U sò trüccu fünebre u g'ha in diametru de 20&nbsp;m, cun intu mezzu ina sotta bassa 1,5&nbsp;m dund'e se ponen vegghe due grosse lastre, üna ciantâ in verticâle e l'âtra destesa. De ciü, u se vegghe ancù in tòccu du maxê ch'u rezze a bunda da strutü(r)a<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 44. Dolmen de l'Avaye'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=305|tìtolo=Dolmen de l'Avaye (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de la Brainée]]'': inta regiùn cu'u mèximu numme, tòstu in sciu cunfìn cun [[Escragnolles]], u l'è in grande munümèntu fètu, de prubabile, inte l'Etè du Rammu. U l'è furmàu da 6 ciappe de [[carcâ]], cun quella de tésta ch'a mesü(r)a 2,50&nbsp;m in artessa pe' 1,80 in larghessa, misse a furmâ in curidû vurtàu a punènte e lungu 3 mêtri<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 45. Dolmen de la Brainée'', p. 163}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=306|tìtolo=Dolmen de la Brainée (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de la Colle]]'': inta regiùn da Còlla, au de sutta da vìa veggia pe' Escragnolles. Ciütòstu ruinàu, u gh'axeva ina stansia de 2,10 pe' 1,60&nbsp;m marcâ da trê ciappe de carcâ mèntre i mancan i pilastri, cuscì cumme pe'u curidû, ch'u se n'è sarvàu numma che ina ciappa. U trüccu, daa furma riunda, u g'ha in diametru de 11&nbsp;m; de u(r)igine u l'è puscibile ch'u ne vegne turna da l'Etè du Rammu<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 41. Dolmen de la Colle'', p. 157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=308|tìtolo=Dolmen de la Colle (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de Peygros]]'': u se tröva a süd-èst da culìna ch'a ghe dà u numme, nu gua(r)i da distante dai cunfìn cun [[Fayence]]. De 12 mêtri de diametru, a stansia au sò sèntru a mesü(r)a 1,60 x 1,80&nbsp;m e a l'è furmâ da trê ciappe de carcâ, ciü che da maxèi in sci làtti a setentriùn e a meridiùn. U curidû u se cumpune tantu de grosse ciappe che de maxèi, mèntre a söia a l'è marcâ da ina ciappa missa in tèra<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 40. Dolmen de Peygros ou de Bourrigaille'', p. 157}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=309|tìtolo=Dolmen de Peygros (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen du Colleton]]'': o ''des Collets'', u l'è in ''dolmen'' du genere dìtu a curidû, vurtàu in diresiùn levante-punènte, ch'u se tröva int'in trüccu daa cianta slungâ, de 12 x 10&nbsp;m. U l'è ciütòstu ruinàu, tantu ch'u se pò vegghe numma che ina parte de ciappe de tésta, in maxê de ciappe versu meridiùn e dui pilastri. A sò custrusiùn a ne pu(r)ea vegnì daa prima Etè du Rammu<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=311|tìtolo=Dolmen du Colleton (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Dolmen de Saint-Marcellin]]'': inta regiùn ch'a ghe dà u numme, cumpresa intu campu de tì(r)u de Canjuers, u g'ha in diametru de 14,5&nbsp;m, cu'in sèrciu de prìe ch'u ne fà tüttu u gì(r)u. A stansia au sò sèntru a g'ha ina cianta squadrâ, de 1,70&nbsp;m de làttu, delimitâ da grosse prìe e, a setentriùn e meridiùn, da maxèi. U curidû u l'è vurtàu versu punènte e u l'è furmàu da prìe a seccu e ciappe, cun üna de quelle ch'e u cruvivan ch'a se tröva ancù inta pusisiùn u(r)iginâle. Strutü(r)a de l'Etè du Rammu, a mustra i sègni d'ina riurganisasiùn tardìa<ref>{{Çitta|Roudil & Bérard, 1981|''C - Group de Mons: 42. Dolmen de Saint-Marcellin'', p. 161}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=312|tìtolo=Dolmen de Saint Marcellin (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. * ''[[Tholos des Pounches]]'': trüccu fünebre ch'u se tröva a valle da vìa de Fayence, u l'è stètu scavàu du [[1910]], cu'u sò curêdu ch'u l'è cunservàu intu [[Müseu d'arte e sto(r)ia de Pruvènsa]] de [[Grasse]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=313|tìtolo=Tumulus ou tholos des Pounches (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. Intu terito(r)iu de Munsu i sun stèti segnalèi ascì di âtri ''dolmen'' che pe(r)ò o ch'i nu sun identifichèi cun segü(r)essa o ch'i sun stèti cacièi zü. Fra de sti lì, i se ponen regurdà u ''dolmen de Bourigaille''<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=310|tìtolo=Dolmen de Bourigaille (Mons, Var)|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=10 utubre 2024|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. e quelli ''des Gauds'' e ''de la Gray''<ref>{{Çitta web|url=https://www.archeoprovence.com/index.php?option=com_content&view=article&id=23&Itemid=155|tìtolo=Mégalithes (dolmens, tombes en blocs, tumulus, menhirs...) des Alpes-Maritimes et du Var|outô=Laurent Del Fabbro|dæta=17 agustu 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-09}}</ref>. De ciü, de ruìne truvèi in sce rive du Villard, intu campu de Canjuers, e inta regiùn de ''Roubiès'', a levante du paìse, podâse ch'e fassen de riferimèntu a dui vilaggi furtifichèi da preisto(r)ia. === Natü(r)a === * [[Gu(r)e da Siagna]] (''Gorges de la Siagne''): area prutètta ch'a cröve ina regiùn 42,96&nbsp;chilòmetri quaddri lungu a parte ciü âta du percursu da [[Siagna]], fra i cumüi de Munsu, [[Escragnolles]], [[Saint-Vallier-de-Thiey]] [[Tourettes]], [[Callian]], [[Saint-Cézaire-sur-Siagne]], [[Montauroux]], [[Le Tignet]], [[Tanneron]], [[Peymeinade]] e [[Auribeau-sur-Siagne]]. Ricunusciüa ascì inta réa de [[Natura 2000]], a l'è caraterisâ daa presènsa di sciti üme(r)i e de gu(r)e furmèi daa scciümè(r)a, cun de spécie ciütòstu rè(r)e ch'e se ghe ponen truvà, cumme e [[Rattopennugo|rattasu(r)e]] ''[[Miniopterus schreibersii]]'' e ''[[Myotis capaccinii]]'', u gambe(r)u de sciümme ''[[Austropotamobius pallipes]]'', a biscia scrossu(r)a ''[[Testudo hermanni]]'', a ''[[Vipera ursinii]]'' e u ''[[Speleomantes strinatii]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.natura2000.fr/site-natura/gorges-siagne|tìtolo=Gorges de la Siagne|outô=Centre de ressources Natura 2000|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://natura2000.eea.europa.eu/Natura2000/sdf/#/sdf?site=FR9301574&release=55|tìtolo=Gorges de la Siagne (FR9301574 - SCI)|outô=Natura 2000 - standard data form|léngoa=EN}}</ref>. == Cultü(r)a == === Istrusiùn === ;Bibliutêche A Munsu u gh'è ina mediatêca du cumün, a ''Médiathèque de Mons'', ch'a se tröva inta custrusiùn du veggiu ufissiu du türismu, faciàu in scia Ciàssa de San Bastiàn<ref>{{Çitta web|url=https://fetedulivreduvar.fr/it/edition-20234/mediatheques|tìtolo=Médiathèques partenaires|outô=Fête du Livre du Var|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. ;Scö(r)e A Munsu e ghe sun e scö(r)e da l'asilu aa prima(r)ia, misse int'ina custrusiùn a l'estremitè de meridiùn du paìse veggiu<ref>{{Çitta web|url=https://www.pagesjaunes.fr/pros/12240152|tìtolo=Ecole primaire Maxime Pelacy|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. Ste lì, dau [[2023]] e sun intitulèi aa memo(r)ia de Maxime Pelacy (1893-1991), "Zelle", mèstra de scö(r)a pe' tanti ànni a Munsu, dund'a l'é(r)a nasciüa<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/l-ecole-communale-de-mons-porte-desormais-un-nom-886445|tìtolo=L'école communale de Mons porte désormais un nom|dæta=19 nuvèmbre 2023|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. === Dialettu ''moussencou'' === {{Véddi ascì|Dialettu figùn|càngio variànte=U mèximu argumèntu in detaju}} A Munsu, au dì d'ancöi, u se ghe parla ina va(r)ietè du [[Lengoa provensâle|pruvensâle]] nu gua(r)i dife(r)ènte da quelle di paisi a l'in gì(r)u<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 9. Il'' figun ''e il provenzale'', pp. 111-112}}</ref>. A ògni moddu, pe'a ciü parte da sò sto(r)ia, u parlà du pòstu u l'è stètu de tüttu in âtru genere, rivàu cu'i manènti ciamèi daa [[Liguria|Ligü(r)ia]] a stà intu paìse, ch'i gh'axevan cuscì purtàu a [[Lengoa ligure|sò lengua]]. U parlà de Munsu, u ''moussencou'', fra tütte e va(r)ietè du [[Dialettu figùn|figùn]] u l'è stètu quellu ch'u s'è sarvàu pe' ciü tèmpu e che ne sun cunusciüe ciü testimunianse, ch'e ne permetten de ligâlu ae variante du [[Lìgure céntro-òcidentâle|lìgü(r)e de sèntru-punènte]] scicumme ch'u n'axeva a ciü parte di éxiti in cumün. De ciü, a dife(r)ènsa di âtri, pôchi, scrìti in figùn, quelli in ''moussencou'' i fan pröva d'ina va(r)ietè ciü antiga, che pe(r)ò, scicumme ch'a nu l'è cunusciüa l'u(r)igine precisa di manènti rivèi a Munsu, a l'è ciütòstu difissile da identificâ e a nu permette de stüdiâne, in cunfruntu, l'evulusiùn ch'a gh'è stèta de dòppu inta [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a de Punènte]]<ref>{{Çitta|Toso, 2014|''Parte III. 10. Le varietà del'' figun, pp. 114-116, 118-120}}</ref>. === Müsei === * Musée de la Maison monsoise: u l'è in müseu, de prupietè du cumün de Munsu, ch'u se tröva int'ina cà du paìse veggiu, ch'a l'ha cunservàu a l'intregu a sò strutü(r)a e u sò aredamèntu u(r)iginâle<ref>{{Çitta web|url=https://www.paysdefayence.com/patrimoine-culturel/musee-la-maison-monsoise/|tìtolo=Musée La Maison Monsoise|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. * Éco-Musée "Lou Fournas": u se tröva inta strutü(r)a d'in veggiu furnu de Munsu, dunàu du [[1468]] da l'[[Antoine de Villeneuve]] aa cumünitè in cangiu de di diritti in sò favû. Seràu inti ànni de dòppu da [[Primma Goæra Mondiâ|Primma Guèra Mundiâle]], u müseu du furnu u cunta da prudusiùn tradisiunâle du pan in [[Provensa|Pruvènsa]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.petitfute.com/v33481-mons-83440/c1173-visites-points-d-interet/c958-musee/1638671-eco-musee-lou-fournas.html|tìtolo=Éco-Musée Lou Fournas|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. == Ecunumìa == [[Immaggine:Graissier Portaz.jpg|miniatura|A strutü(r)a pe'u [[canissu]] da fighe, dìtu a Munsu u ''graïssier'']] {{Çitaçión|E gènte de Munsu e sun di gran travajanti e di gran risparmiatùi. E sun, e m'incallu a dì, i cinesi da Pruvènsa; e nu lascian mancu in càntu de tèra sènsa curtivâlu, ascì s'u pò tegnì numma che ina brancâ de semènsa.|Étienne Garcin, ''Dictionnaire [...] de la Provence ancienne et moderne'', 1835<ref name="Garcin" />|Les gens de Mons son fort laborieux et fort économes. Ce sont, j'ose dire, les Chinois de la Provence; car ils ne laissent pas le moindre coin de terre végétale sans le cultiver, dût-il ne contenir qu'une demi-poignée de semence.|lingua=FR}} L'ativitè ecunomica ciü impurtante pe' Munsu a l'è stèta pe' de lungu l'[[Agricoltûa|agricultü(r)a]] e, intu detaju, dau [[1835]] u gh'è scrìtu che e tère du paìse, scibèn che rüsteghe e pìne de prìe, e fussen tütte curtivèi, cu'i ''moussenqui'' ch'i sun dìti i "cinesi de Pruvènsa" pe'u sò carattere travajante. Intu detaju, i scìti ciü bassi de Munsu i l'é(r)an tegnüi a vigne, u(r)ive e fighe, cu'e cà du paìse ch'e l'é(r)an pròpiu au limite d'artessa pe'i u(r)ivèi, mèntre e tère ciü âte e l'é(r)an tegnüe a [[gran]]. De gran u se ne campava fìna de ciü de quellu ch'u servìva intu paìse, tantu ch'u l'é(r)a aa base de quarche traffegu, mèntre e tère du cumün e furnivan a pruènda ae béstie, pe'u ciü de taja picìna, di alevamènti nu gua(r)i grossi ch'u gh'é(r)a. U leamme ch'u ne vegnìva da sti lì u l'é(r)a campàu e duve(r)àu pe' leamà e u(r)ive<ref name="Garcin">{{Çitta lìbbro|outô=Étienne Garcin|tìtolo=Dictionnaire historique et topographique de la Provence ancienne & moderne|url=https://books.google.it/books?id=O_ql4vPHVW4C&pg=PA216|ànno=1835|editô=Chez de l'auteur|çitæ=Draguignan|léngoa=FR|pp=216-217|volùmme=Vul. II}}</ref>. Dife(r)ènti e sun du restu e qualitèi d'u(r)ive ch'i l'é(r)an pe' tradisiùn tegnüe intu cantùn e ciü intu detaju e trê ciü antighe e sun: e ''Saleïre'', u(r)ìve negre, ciamèi cuscì perché messe aa sarmu(r)a, e ''Araban'', spanteghèi in pò pe' tütte e Arpi Marittime, ciü resistènte de âtre, survatüttu au frèidu, e ''Rabeillo.'' Inte indagini fète di ànni '70 ne resültan intu specificu pe' Munsu âtre quattru varietèi: e ''Roussette'', e ''Fourachèle, e'' ''Cornalière'' e e ''Négret'' (o ''Roubeyrol'').<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|curatô=|tìtolo=Mons. Ses oliviers, ses mulins|url=https://oleiculteursdupaysdefayence.fr/wp-content/uploads/bsk-pdf-manager/2022/03/brochure-Mons-de%CC%81finitive.pdf|dæta=|ànno=2019|editô=Association des Oleiculteurs du Pays de Fayence|çitæ=Fayence|léngoa=FR|p=33|capìtolo=Arboriculture. Fiches techniques}}</ref> == Fèste e fe(r)e == Fra e fèste da cumünitè de Munsu e se ponen regurdà quella de [[Santa Mascima de Callian]], [[Sant'Agâ]], au primmu fin de setemâna de frevâ. De zügnu i ghe sun quelle de San Marcelìn, cu'ina messa ch'a l'è dìta inta sò capeletta au campu de Canjuers, a fèsta du patrimôniu ai 15 e a muntâ a San Pe(r)u de Riens ai 29. De ciü, ai 15 d'agustu a gh'è ancù a fèsta patrunâle de Notre-Dame, cun prucesciùn, cuncèrti e âtre manifestasiùi<ref>{{Çitta web|url=https://www.varmatin.com/vie-locale/oui-la-fete-patronale-de-notre-dame-aura-bien-lieu--997859|tìtolo=Oui, la fête patronale de Notre-Dame aura bien lieu à Mons|dæta=12 agustu 2025|léngoa=FR|vìxita=2025-09-10}}</ref>. Du [[1835]], a Munsu e ghe sun marchèi trê fe(r)e: intu detaju e se tegnivan au segundu lünedì d'arvì, aa primma dumenega passèi i 29 de zügnu e au segundu lünedì d'utùbre<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Étienne Garcin|tìtolo=Dictionnaire historique et topographique de la Provence ancienne & moderne|url=https://books.google.it/books?id=O_ql4vPHVW4C&pg=PA216|ànno=1835|editô=Chez de l'auteur|çitæ=Draguignan|léngoa=FR|p=220|volùmme=Vul. II}}</ref>. == Sport == Intu terito(r)iu de Munsu, inta regiùn de San Lu(r)ensu a meridiùn du paìse veggiu, u se ghe tröva dui campi da tennis du prupietè du cumün. Intu Valùn du ''Miron'', in riàn ch'u se caccia int[[a Siagna]] a levante du paìse, u l'è praticàu u ''[[canyoning]]''<ref>{{Çitta web|url=https://www.descente-canyon.com/canyoning/canyon/2645/Miron.html|tìtolo=Vallon de Miron, Mons (Var)|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, cu'in percursu de ciü o mênu dui chilòmetri pe' ina china de 273&nbsp;m cu'a cascata ciü âta ch'a l'è de 15&nbsp;m. In pôcu ciü in zü de dunde stu percursu u finisce inta scciümè(r)a, inte cuscì dìte gu(r)e da Siagna, u se ghe tröva ascì pa(r)eggi straciumbi dund'u se pratica a [[rampinâ spurtìva]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.alentoor.fr/mons-83/sport|tìtolo=Où faire du sport en Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. == Aministrasiùn == === Scindichi de Munsu === [[Immaggine:Mons_Chateau_ville.JPG|miniatura|U municìpiu de Munsu, castéllu Vidal]] {{ComuniAmminPrecTitolo|var-perîodo=Periudu|var-prìmmo çitadìn=Primmu sitadìn|var-partîo=Partìu|var-càrega=Càrega|var-nòtte=Nòtte}} {{ComuniAmminPrec|1789|1791|Jean-Honoré Augier||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1791|1791|Claude Sardou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1791|1792|Marcellin Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1792|1795|Honoré Morlan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1795|1797|Jean Pierre Castelly||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1797|1798|Pierre Pelacy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1798|1799|Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1799|1800|Jacques Pelacy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1800|1810|André Antoine Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1810|1815|Jean-Baptiste De Villeneuve-Beauregard||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1815|1815|Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1815|1820|Pierre Pélacy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1820|1821|Ignace Jacques Alexandre Bertou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1821|1826|Jean-Joseph Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1826|1831|Raymond Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1831|1838|Marcellin Jean André Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1838|1846|Pierre-Joseph Rossel||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1846|1848|Joseph Rossel||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1848|1849|Joseph Pierre Gras||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1849|1851|Jean-Honoré Bertou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1851|1860|Joseph Rossel||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1860|1866|Antoine Castelly||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1866|1871|Jean-Antoine Paul||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1871|1878|Joseph Jean André Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1878|1884|Alban Antoine Mireur||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1884|1896|Louis Pierre Pélissier||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1896|1904|Auguste Antoine Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1904|1908|Pierre Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1908|1910|Joseph Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1910|1928|Théophile Jourdan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1928|1929|Joseph Carlevan||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1929|1936|Pierre Bertou||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1936|1944|Raymond Jourdan-Barry||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1944|1948|Louis Pélassy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1948|1953|Charles Porre||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1953|1971|Alexandre Valente||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1971|1977|Ernest Audibert||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1977|1983|Alexandre Valente||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|1983|2001|Alfred Rolland||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|2001|2008|Roger Pelassy||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|2008|2020|Eliane Feraud||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrec|2020|''in càrega''|Patrick De Clarens||Scìndicu|}} {{ComuniAmminPrecFine}} === Binelaggi === U cumün de Munsu, inte l'ambitu du prugèttu nasiunâle dìtu "''Villages Roumains''", u l'ha adutàu u vilaggiu de [[Gurbeşti]], in [[Romania|Rumanìa]]. De ciü, dau 24 de zügnu du [[2001]], u l'è vegnüu u "pei(r)ìn" du rimurchiatû da còsta ''Buffle'' da [[Marine Nationale (Fransa)|Ma(r)ìna Militâ(r)e fransese]]<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20161117073657/https://mairie-mons83.fr/parrainage-du-buffle/|tìtolo=Parrainage du Buffle|outô=Mairie de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>, a memo(r)ia di tèmpi antighi quande, de frunte aa [[Capélla da San Pe(r)u (Munsu)|capélla da San Pe(r)u]], e gènte du paìse e sendevan in fögu de nötte o in câxu de tèmpu grammu pe' agiütâ e nâve a atracâ intu pòrtu de [[Saint-Raphaël (Var)|Saint-Raphaël]], cu'i ma(r)inèi de stu paìse e de [[Fréjus]] che in cangiu i ghe muntavan in pelegrinaggiu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20210416223326/http://www.villes-marraines.org/portail-villes.html?search=liste_des_derniers_posts_ville_specifique&task=search&id_ville=536|tìtolo=Mons (Var)|outô=Association de Ville Marraines des Forces Armées|léngoa=FR|vìxita=2025-09-11}}</ref>. == Vìe de cumünicasiùn == === Stradde === U cumün de Munsu u l'è ligàu a quelli vixìn da ina se(r)ie de ''[[Route départementale (Fransa)|Routes départementales]]''. Fra de ste lì, a ciü impurtante a traversà u paìse a l'è a RD 563, in antìgu clasificâ cumme ''[[Route nationale 563]]'', ch'a lìga [[Fayence]] cun [[Séranon]] passandu pe' Munsu, cunusciüa intu terito(r)iu de stu cumün cumme a ''Route de Fayence'' dau paìse veggiu versu meridiùn e cumme ''Route de Castellane'' versu setentriùn. Aa sò estremitè de setentriùn, intu cumün de Séranon, a se lìga cu'a [[Route nationale 563|RN 85]], dìta a ''Route Napoleón'' ascì<ref name=":2">{{Çitta|PLU: Rapport de présentation|''Chapitre 1: Introduction, Section 2: Preséntation géographique'', p. 5}}</ref>. Dapöi u gh'è a RD 56, che dau sèntru a passa au de là da ''[[Siagnole]]'' pe' zuntâse cu'a RD 37. Sta lì a lìga a RD 563, d'inta regiùn de ''Bourigaille'', cu'u cumün de [[Callian]], dìta a ''Route de Callian'' a valle da cruxe(r)a cu'a RD 56 e a ''Route de Beauregard'' a munte de sta lì. A l'ürtimu u gh'è ancù a RD 656 che, a partì daa RD 56 inta regiùn de ''Le Bardandel'' a rìva fina inta regiùn du Mu(r)ìn de Siagna, piandu u numme de ''Route de Saint-Cézaire''. U caséllu de l'autustradda ciü vixìn u l'è quellu de [[Mougins]], u nüme(r)u 42 in sce l'''[[Autoroute A8 (Fransa)|Autoroute A8]]'', ch'u se tröva ina trentêna de chilòmetri a meridiùn de Munsu<ref name=":2" />. === Traspòrtu pübbricu === A Munsu u ghe rìva quarche servissiu de traspòrtu pübbricu in sce stradda, gestìu daa réa da regiùn [[Pruvènsa-Arpe-Còsta Azüra]], a [[Zou !]], da quande a l'ha piàu u pòstu da veggia réa du [[dipartimèntu du Va(r)u]], a [[Varlib]]. A ògni moddu, u paìse u nu l'è traversàu da di servissi de linea fissa, scicumme che a passâghe u gh'è numma che a linea 803, ativâ in sce dumanda<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne803_CALLIAN_FAYENCE_MONS-ac-01092025.pdf|tìtolo=803 Transport à la demande Callian → Fayence → Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>, ciü che dui servissi riservèi pe'e scö(r)e, a linea 8333<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne8333-MONS_FAYENCE_ac-01092025_11072025.pdf|tìtolo=8333 Mons → College de Fayence|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref> e a 8334<ref>{{Çitta web|url=https://storage.googleapis.com/is-wp-22-prod/uploads-prod/2025/07/ZOU83_Ligne8334-MONS_ac-01092025_11072025.pdf|tìtolo=8334 Mons → Ecoles maternelle et primaire de Mons|léngoa=FR|vìxita=2025-09-15}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au testu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Odile Roudil|outô2=Georges Bérard|tìtolo=Les sépultures mégalithiques du Var|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k33358540/f9.item.texteImage|ànno=1981|editô=Centre National de la Recherce Scientifique|çitæ=Pariggi|léngoa=FR|cid=Roudil & Bérard, 1981|ISBN=2-222-02921-X}} * {{Çitta lìbbro|outô=[[Fiorenzo Toso]]|tìtolo=Le parlate liguri della Provenza. Il dialetto figun tra storia e memoria|url=https://books.google.com/books?id=8W6CrgEACAAJ|ànno=2014|editô=Philobiblon|çitæ=Vintimìa|léngoa=IT|cid=Toso, 2014|ISBN=88-88-59172-9}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://mairie-mons83.fr/wp-content/uploads/2018/07/MONS-PLU-01-RP-avril-2011.pdf|tìtolo=Plan Locale d'Urbanisme (PLU): Rapport de présentation|outô=Commune de Mons|léngoa=FR|cid=PLU: Rapport de présentation}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Comùn da Provénsa-Àrpi-Còsta Azùrra]] c3i95sl6kwzdvl51zpkcc2lrxva2k9d Tûre di Grifi 0 32635 273254 271553 2026-08-17T18:35:43Z N.Longo 12052 273254 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Torre dei Grifi (Albenga) - Bozzetto storico di Alfredo D'Andrade 1883.jpg|miniatura|A tûre di Grifi cumm'a l'è stèta disegnâ da l'[[Alfredo D'Andrade]] du [[1883]]]] A '''Tûre di Grifi''' (''Torre dei Grifi'' o ''dei Griffi'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'é(r)a ina tûre d'Arbenga Veggia, faciâ sciü [[Vìa Rumma (Arbenga)|Vìa Rumma]], ch'a faxeva parte du cumplessu de Cà di Seulìn, caciàu zü pe'i dànni patìi dau [[Teramottu de Dian|teramòttu du 1887]]. == Sto(r)ia == [[Immaggine:Palàssiu Basso-Cepollini (San Scî, Arbenga veggia)-Vìstu d'in Vìa Rumma 01.jpg|sinistra|miniatura|A targa in simma au Palàssiu Bassu-Seulìn ch'a regorda u derucamèntu e a ricustrusiùn du cumplessu]] Da tûre di Grifi, scibèn ch'a secce stèta fra e ürtime a êsse caciâ zü, u nu se sà gua(r)i da sò sto(r)ia. Inte primme liste de tûre da sitè, cumme int'in manuscrìtu du [[XVII secolo|Seisèntu]] e inti stüddi du [[Giuseppe Cottalasso]] du [[1820]] e du [[Gerolamo Rossi]] du [[1870]], u nu gh'è de tûre ciamèi cun stu numme chi, ma in Sant'Eulàlia u l'è mensunàu numma che a tûre di cunti Seulìn, scignu(r)i d'[[Àutu]] e de [[Cravaüna]]. U l'è bèn prubabile che sta tûre de liste, dìta ascì ''del Sig.r Giacomo Cepollino'', a curispundesse cu'a tûre di Grifi, che cu'a sò pusisiùn a se truvava intu cumplessu de cà de sta famìa. De cuntru, inti stüddi du [[Paolo Accame]] e du Raimondi di primmi du [[XX secolo|Növesèntu]], a l'è dìta a tûre di Grifi, cumm'a l'è stèta ciamâ de lungu dae gènte da sitè. Stu numme u ne vegne de prubabile da quellu di sò primmi pruprieta(r)i, d'ina famìa che fòscia a staxeva in Arbenga inte l'etè de mezzu, mèntre e mensiùi lighèi ai Seulìn e ne sciorten daa famìa che, du [[XVII secolo|Seisèntu]] e ancù de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], a ghe l'axeva in tésta<ref name=":0">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Capitolo 2 - Descrizione delle torri di Albenga. Quartiere Sant'Eulalia'', p. 78}}</ref>. A tûre di Grifi a l'è mustrâ in simma ae rapresentasiùi antìghe da sitè e fina inte quarchedüna de futugrafìe ciü vegge; a ògni moddu a testimuniansa ciü impurtante a l'è quella di dui disegni fèti du 24-25 de lüju du [[1883]] da l'[[Alfredo D'Andrade]], alantu(r)a delegàu pe'u [[Piemonte|Piemunte]] e a [[Liguria|Ligü(r)ia]] ai münumènti nasiunâli, ch'i g'han tantu de descrisiùn da tûre<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Capitolo 2 - Descrizione delle torri di Albenga. Quartiere Sant'Eulalia'', pp. 75-77}}</ref>. Fra e âtre rapresentasiùi, u se pò scorsila in simma aa vista d'Arbenga du [[1628]] ch'a gh'é(r)a pitü(r)â in Santa Ma(r)ìa, travaju du [[Benardu Raibadu]] cumme l'acquerellu du [[1632]] in scia ''Pergamêna di Còrpi Santi'', dund'u se vegghe turna sta tûre. De ciü, a l'è mustrâ ascì in sc'ina vista, a penna, piâ du [[XVIII secolo|Settesèntu]] dau Munte, e a l'è marcâ inta mappa da sitè du [[Matê Vinzón|Vinzoni]] du [[1751]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Capitolo 1 - Analisi delle fonti'', pp. 17-18; ''Capitolo 5 - Appendici'', p. 112}}</ref>. A tûre, cumme u sò isulàu, a l'ha patìu di gran dànni pe'u [[Teramottu de Dian|teramòttu de Dian du 1887]] e, pe' stu fètu, a l'è stèta caciâ zü fina ae fundasiùi, pe' fâ largu au palàssiu ch'u n'ha piàu u pòstu fin'au dì d'ancöi<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Capitolo 2 - Descrizione delle torri di Albenga. Quartiere Sant'Eulalia'', p. 75}}</ref>. == Descrisiùn == <gallery mode="packed" widths="150" heights="150"> Immaggine:Noack, Alfred (1833-1895) - n. 3425 - Albenga.png|Futugrafìa de l'[[Alfred Noack]], cu'a tûre di Grifi davanti a quella di Còsta Immaggine:Albenga - Ponte sul Lerone (1901).jpg|Cartulìna cu'a tûre di Grifi, in scia mancìna da tûre de Palàssiu Oddu Immaggine:Albenga - Riviera di Ponente (1901).jpg|Cartulìna artistica cu'e due tûre Immaggine:Panorama d’Albenga (xilografia).jpg|Incixùn du [[1889]] cu'a mèxima vista </gallery>Quellu ch'u se sà in scia strutü(r)a da tûre u ne vegne pe'u ciü daa testimuniansa de l'[[Alfredo D'Andrade]], ch'u l'ha disegnâ e ch'u n'ha scrìtu e carateristiche prinsipâli. A parte ciü bassa a l'é(r)a tütta fèta de prìe, cu'u studiusu che, pe' stu fètu, u a dixe ciü antìga, e a pendeva du bèllu in avanti, de tòstu in mêtru e mezzu<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Luigi Vittorio Bertarelli|tìtolo=Liguria, Toscana a nord dell'Arno, Emilia (Vul. I)|url=https://www.google.com/books/edition/Guida_d_Italia_del_Touring_club_italiano/G5UZAQAAMAAJ?gbpv=1&pg=PA175|ediçión=1|colànn-a=Guida d'Italia|ànno=1916|editô=Touring Club Italiano - Stamperia Capriolo e Massimino|çitæ=Milàn|léngoa=IT|p=175|volùmme=Vul. II|capìtolo=Da Genova a Ventimiglia (La Riviera di Ponente)}}</ref>, in scia vìa. U rèstu, pe' cuntru, u l'é(r)a fètu de maùi e u nu l'axeva de pendènsa, scicumme ch'u l'é(r)a stètu fabricàu muntandu sciü drìti, tantu che inta faciâ cuntra(r)ia aa vìa u nu gh'é(r)a de spurgènse. Pe'a parte de maùi, grossu moddu dau tèrsu cian in sciü, u D'Andrade u stimava ch'a fusse âta 18-19 mêtri. Ògni maùn u mesü(r)ava de media 28 citti pe 6-6,30, cun dexe söi de sti lì ch'i l'é(r)an âti 82 citti, e a l'ürtimu cian e mü(r)aje e l'axevan in spesû de 92 citti<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''Capitolo 2 - Descrizione delle torri di Albenga. Quartiere Sant'Eulalia'', pp. 77-78}}</ref>. Inte ògni faciâ da tûre u se druviva in pà de barcùi gròssi, cun èrcu a tüttu sestu, che au [[1883]] i l'é(r)an tütti immü(r)èi cun di maùi, cuscì che a custrusiùn a funsiunesse da cu(r)umbe(r)a. In simma a se mustrava cun di merli aa ghibelìna, quattru pe' fiancu, in parte ruinèi ma ch'i gh'axevan ancù l'ataccu a cua de rundu(r)ina. Inta faciâ da tûre versu punènte u se druviva ancù ina purtetta, missa a in'artessa d'ina vintêna de mêtri in sciu terén, che pe' cuntu du D'Andrade a l'ave(r)ea funsiunàu cumme intrâ ai cièi de d'âtu o, armenu, pe' fâghe muntà de pruviste intu câxu de pe(r)ìgu<ref name=":0" />. De drentu, aa vixita du D'Andrade, a tûre a l'axeva de vorte ch'e ne cruvivan i ürtimi dui cièi; de ciü, u studiusu u scrive che, de prubabile, u duveva êsse cuèrtu a sta mane(r)a ancù l'ürtimu cian da parte de prìe, de dunde pöi i tacavan i maùi<ref name=":0" />. == Nòtte == <references /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Tôre da Ligùria|Grifi]] [[Categorîa:Architetûe da Ligùria scentæ]] gxjw0m4lue1fq7e2o5alh31lq0m1z18 Proculus 0 32688 273255 271943 2026-08-17T18:36:04Z N.Longo 12052 273255 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Proculus.jpg|miniatura|Imitasiùn de [[antuniniàn]], segunda munêa cunusciüa du Proculus]] U '''Proculus''' (<b>Pròculu</b>, [[Albingaunum]], [[III secolo|III seculu]] - ?, [[281]] ca) u l'è stètu in [[usurpatû rumàn]] ch'u s'è pruclamàu impe(r)atû cuntru de [[Probus (impe(r)atû)|Probus]] du [[281]], fòscia a ''[[Lugdunum]]'' ([[Lion|Liùn]]) o a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]]). U l'è cunusciüu numma che pe' quarche mensiùn fèta dai crunisti rumèi e pe' ina curta biugrafìa ch'a se tröva inte l'&#8203;''[[Historia Augusta]]''. U sò curtu regnu e dunca e ciü pôche puscibilitè d'avé batüu de munêe i l'han purtàu a de l'interesse da parte di culesiunisti du [[Renascimento|Rinascimèntu]], cu'a difuxùn de pa(r)eggi dinèi fâsi sutt'au titulu impe(r)iâle de "Titus Aelius Proculus", repiàu dai stò(r)ichi. De lungu du [[Renascimento|Rinascimèntu]], de imprese atribuìe au Proculus i l'han ti(r)àu l'interesse du scritû [[François Rabelais]]. U pensce(r)u in sciu sò curtu regnu u l'ha cumensàu a cangià da l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a critica stò(r)ica a l'&#8203;''Historia Augusta'' ch'a l'ha cunscide(r)àu a sò biugrafìa cumme in'invensiùn, mèntre che i aspèrti de munêe i l'han cumensàu a refüà cumme fâse e munêe sutt'au numme de Titus Aelius Proculus. A ògni moddu, a descuvèrta, aa fìn du [[XX secolo|Növesèntu]], de ina sula munêa ve(r)a e, dapöi, de in'âtra, i l'han dètu ina cunfèrma aa sto(r)ia da sulevasiùn du Proculus inta [[Gallia]], cumme ünicu fètu stò(r)icu pruvàu. == Cuntestu == [[Immaggine:Carte des peuples francs (IIIe siècle)-pt.svg|miniatura|Mappa du ''limes'' inta Gallia de setentriùn, cu'e gènte franche (de vèrde) e germaniche aa mitè du seculu III|sinistra]] Intu [[III secolo|III seculu]] l'[[Impêo Roman|Impe(r)u rumàn]] u l'é(r)a intu mezzu de ina [[Crisi du III seculu|gran crisi]], cun tanti militâri ch'i se sun issèi cuntru de l'impe(r)atû, ciü che i atacchi de gènte ae frunte(r)e de l'impe(r)u, cu'a [[Gallia]] ch'a l'axeva patìu di forti sachezzi da parte di [[Franchi]] e di [[Alamànni]]. Inte l'ürtimu quartu de stu seculu i impe(r)atûi da l'[[Illiria|Ili(r)ia]], ch'i ne vegnivan da l'armâ du [[Danubio|Danübiu]], i sun muntèi au pute(r)e e i sun sciurtìi a purtà turna de urdine, tantu drentu a l'impe(r)u che ai sò cunfìn. Ün de sti lì, u [[Probus]], u l'è stètu in càrega dau [[276]] au [[282]]. Du [[281]] u l'è intervegnüu cu'a sò armâ in Gallia e in sciu ''[[Limes Germanicus]]'', cumme mustràu dae munêe batüe dae secche de ''[[Ticinum]]'' ([[Pavia|Pavìa]]) e [[Romma|Rumma]], inte l'Italia, ciü che quella de ''[[Lugdunum]]''. De dòppu de ste munêe, batüe pe' finansià l'esercitu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 226 ss.}}</ref>, u n'è sciurtìu fina de âtre pe' regurdà a vito(r)ia in sce [[Pòpoli germànichi|gènte germaniche]] e u passaggiu du [[Ren]]<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 231-232}}</ref>. I usurpatûi da [[Gallia]] i sun stèti dunca batüi intu cursu de sta campagna lì<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 237}}</ref>. == E funte == === Funte scrìte === ==== Lista ==== I scrìti ch'i fan de mensiùi au Proculus i sun pôchi e pe'u ciü i nu ne dixen gua(r)i, cun pa(r)egge sto(r)ie du [[IV secolo|IV seculu]] ch'e ne cuntan numma che pôche pa(r)olle. L'[[Eutropius]] u cunta che u [[Probus]] u l'ha batüu i usurpatûi "Proculus e [[Bonosus]] a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]'' ([[Colonia|Culònia]])", sènsa dîne ninte de ciü<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Eutropius|tìtolo=Breviarium historiae romanae|léngoa=LA|volùmme=IX, 17}}</ref>, mèntre l'[[Aurelius Victor]] u nu scrive mancu du Proculus, faxèndu de mensiùn numma che au Bonosus fra i desenemighi a Culònia<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Aurelius Victor|tìtolo=Liber de Caesaribus|editô=37|léngoa=LA}}</ref>. Inte l'&#8203;''[[Epitome de Caesaribus]]'', de votte atribuìa pe' erû a l'Aurelius Victor, u se ghe tröva pe' cuntru tantu u Proculus che u Bonosus<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pseudo-Aurelius Victor|tìtolo=Epitome de Caesaribus|léngoa=LA|volùmme=37}}</ref>. Du [[V secolo|V seculu]] u [[Paulus Orosius]] u nu ghe zunze gua(r)i, scrivèndu che "a ''Agrippina'' [u Probus] u l'ha batüu u Proculus e u Bonosus int'ina se(r)ie de bataje e u i l'ha massèi"<ref>{{Çitta lìbbro|tìtolo=Historiarum adversus paganos|url=https://sites.google.com/site/demontortoise2000/orosius_book7|léngoa=LA|volùmme=VII, 24}}</ref>. L'&#8203;''[[Historia Augusta]]'' a l'è l'ünica a dâne ina biugrafìa, scrìta dau [[Flavius Vospicus]], cuntempuraneu au [[Costantìn I|Custantìn I]], cu'a ''Vitta du Probus'' ch'a cunta de cumme "u Proculus e u Bonosus i l'axevan piàu u pute(r)e a Culònia, in Gallia, e i rivendicavan e pruvinse da ''[[Britannia (provìnsa romànn-a)|Britannia]]'', de l'&#8203;''[[Hispania]]'' e da ''[[Gallia narbonensis]]''"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XVIII|léngoa=LA|capìtolo=Probus}}</ref>. De dòppu de stu lì, u Flavius Vospicus u l'ha dedicàu in capitulu ciütòstu estesu au Proculus e a âtri trèi usurpatûi, dìtu de ''I quattru tirànni''<ref>{{Çitta lìbbro|outô=|tìtolo=Historia Augusta|editô=XII, XIII|léngoa=LA|capìtolo=Firmus, Saturninus, Proculus, et Bonosus}}</ref>. L'&#8203;''Historia Augusta'' a l'è l'ünica funte ch'a lighe u Proculus cun ''[[Lugdunum]]'' (au dì d'ancöi [[Lion|Liùn]]), mèntre i âtri scrìti i u metten de lungu cu'u Bonosus a ''Agrippina''<ref name=":5">{{Çitta|Chopelin & Souriac, 2019|p. 115}}</ref>. ==== Funte lete(r)a(r)ie ==== L'&#8203;''Historia Augusta'' a l'è stèta turna descuvèrta du [[Renascimento|Rinascimèntu]] e a s'è prestu spantegâ pe' mezzu da stampa. De de lì, ancù pe' pa(r)eggi seculi di stò(r)ichi impurtanti cumme l'[[Edward Gibbon]] e u [[Victor Duruy]] i nu l'han missu in discusciùn l'existènsa du [[Flavius Vospicus]] e mancu quella di âtri autûi de l'&#8203;''Historia Augusta'', cuscì cumme l'etè de sti scrìti, cunscide(r)èi de l'imprinsippiu du [[IV secolo|IV seculu]], rivandu a pià pe' bui tanti detài pôcu segü(r)i<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|pp. XIII-XIV}}</ref>. Inte nòtte ch'u l'axeva piàu pe' scrive a sto(r)ia da sò sitè, l'[[Antoine Péricaud]], stò(r)icu de [[Lion|Liùn]], u l'ha repiàu pa(r)eggiu francu a vitta du Proculus cumme scrìta dau Flavius Vospicus. Pe' rangià e dife(r)ènse fra i autûi antìghi u l'ha scrìtu che u Proculus u se duveva êsse pruclamàu impe(r)atû a Liùn pe' pöi purtà a sêde du sò guvèrnu a ''[[Colonia Claudia Ara Agrippinensium|Agrippina]]''<ref name=":2">{{Çitta|Péricaud, 1838|p. 12}}</ref>. A cunscide(r)asiùn di stò(r)ichi pe' l'&#8203;''Historia Augusta'' a l'ha cumensàu a cangià a partì dau [[1889]], quandu l'[[Hermann Dessau]] u l'ha pruvàu che u Flavius Vospicus e i sò co-autûi i nu l'é(r)an mai existìi, ma ch'i sa(r)ean tütti di nummi fâsi pe' in ünicu autû, vegnüu de dòppu ma ch'u nu se cunusce u numme. Sta teurìa a l'è stèta de manimàn piâ pe' buna dai stò(r)ichi du [[XX secolo|Növesèntu]], ch'i l'han ricunusciüu che stu scrìtu u nu l'è du tüttu stò(r)icu ma ch'u g'ha ina parte ch'a l'è inventâ<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XXXIV}}</ref>. A sto(r)ia a funsiuna dunca cumme fundasiùn pe'a fantasìa e a bürla, cun tanti reciammi a l'atensiùn du letû aspèrtu<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XLVI}}</ref>. Ciü de precisu, pe' cuntu du [[Ronald Syme]], tüttu u capitulu in sce ''I quattru tirànni'' u sa(r)ea du tüttu inventàu, cun l'autû ch'u se mustra cumme in imbrujùn "au mascimu da sò arte"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1105}}</ref>. === Munêe === E funte nu lete(r)a(r)ie i g'han fina ciü de prublemi: u nu se cunusce de iscrisiùi ch'e fassen de mensiùn au Proculus<ref name=":0">{{Çitta|Estiot, 2014|p. 207}}</ref> e a testimuniansa de munêe fète batte da vellu a nu l'è gua(r)i segü(r)a. Tütti i usurpatûi, fina daa sò pruclamasiùn, i l'han fètu batte de munêe cu'i sò segni de moddu de pagà e pròpie trüppe. Cu'a pasciùn di culesiunisti pe'e munêe antìghe ch'a l'é(r)a nasciüa intu [[Renascimento|Rinascimèntu]], spuncièi daa descuvèrta du tèstu de l'&#8203;''[[Historia Augusta]]'' e ti(r)èi dae pôche munêe ch'e ne vegnen dai curti regni di usurpatûi, u l'è prestu sciurtìu di fâsi de quelle du Proculus<ref name=":0" />. [[Immaggine:Epitome thesauri antiquitatum, hoc est, impp. Rom. Orientalium et Occidentalium iconum - Proculus (cropped).jpg|miniatura|Ritrètu inventàu du Proculus du [[Jacopo Strada]] (edisiùn latìna du [[1557]] du sò scrìtu de nümismatica)]] Inti primmi scrìti in sce l'argumèntu u se truvava de gale(r)ìe de medaje di impe(r)atûi e di usurpatûi, fète fina cun di fâsi pe' impì i garbi inte sé(r)ie, ch'i l'é(r)an pöi repièi e purtèi avanti da in'edisiùn a l'âtra<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 210}}</ref>. De stu moddu, du [[1533]], l'artista e studiusu [[Jacopo Strada]] u l'axeva fètu pübbricà a [[Lion|Liùn]] u sò &#8203;''Epitome du Thresor des antiquez'', ch'u l'é(r)a ina sé(r)ie de ritrèti de vé(r)e medaje di impe(r)atûi, cu'in disegnu du tüttu de fantasìa ch'u dixe êsse a cupia d'ina munêa du Proculus. Sta lì, a l'indrìtu, a mustra a scrìta {{Maioscolétto|procvlvs nob caes}}<ref group="n.">{{Maioscolétto|Proculus Nob(ilissimus) Caes(ar)}}, ch'u vö dì Proculus, u nobilìscimu Cesa(r)e, titulu che alantu(r)a u nu l'é(r)a pe' ninte duve(r)àu, a pröva ch'u l'è in fâsu.</ref>, cumpagnâ a l'invèrsu da {{Maioscolétto|fides militum}}, turna inventâ e ch'a ne vegne daa biugrafìa de l'&#8203;''Historia Augusta'' in sce stu persunaggiu<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 211}}</ref>. Ciü avanti, du [[1579]], l'[[Hubert Goltzius]] e l'[[Adolph Occo]] i l'han pübbricàu in [[Anvèrsa]] in catalugu de medaje rumâne ciascün. Intu travaju du Goltzius u cumpa(r)isce pe'u Proculus ina didascalìa ch'a pà intrega, ''Imp. C. T. Ael. Proculus P F Aug''<ref group="n.">Ch'u se lezze ''Imp(erator) C(aesar) T(itus) Ael(ius) Proculus P(ius) F(elix) Aug(ustus)''.</ref>, mèntre inte quellu de l'Occo u gh'è in süntu du regnu intitulàu au "T. Aelius Proculus"<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Adolph Occo|tìtolo=Impp. Romanorum numismata a Pompeio magno ad Heraclium ed. altera, multis nummorum millibus aucta|url=http://www.e-rara.ch/zuz/content/pageview/8061514|ànno=1601|çitæ=Augsburg|léngoa=FR|p=507}}</ref>, titulu ch'u l'ha purtàu pe' di seculi a ti(r)à avanti stu numme, du tüttu inventàu, du Proculus<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 213}}</ref>. Du [[XVII secolo|Seisèntu]] e du [[XVIII secolo|Settesèntu]] i culesiunisti i sun andèi avanti a mensunà a mèxima munêa du Proculus, faxèndu tantu de cupie de descrisiùi ciü antìghe che piandu a rife(r)imèntu di fâsi cunservèi inte culesiùi de medaje. U [[Jean-Jacques Chifflet]] u l'ha scrìtu du [[1647]] de ina munêa du Proculus ch'a l'axeva l'indrìtu cumme cuntàu dau Goltzius mèntre a l'invèrsu a mustra [[Marte (divinitæ)|Marte]]. U [[Francesco Mezzabarba Birago]] du [[1683]] u l'ha turna repiàu e descrisiùi de l'Occo e du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 214}}</ref>. Du [[1730]], u catalugu pübbricàu dau [[Filippo Argelati]] u faxeva vegghe in disegnu de fantasìa cu'ina munêa du Proculus ch'a g'ha scrìtu ''Imp C. T. Proculus Aug''<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 215}}</ref>. De l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], i nümismatichi i l'han pe' cuntru cumensàu a fà ciü atensiùn: u [[Joseph Eckhel]] du [[1797]] u l'ha mensunàu cun tanti dübbi a descrisiùn du Chifflet<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 216}}</ref>, mèntre intu paragrafu in sciu Proculus du sò catalugu l'[[Henry Cohen]] u l'ha refüàu tütte ste descrisiùi lì e u l'ha cunscide(r)àu u Golzius, u Chifflet e u Mezzabarba cumme "i autûi ch'i se me(r)itavan de mênu d'êsse credüi"<ref>{{Çitta web|url=http://www.virtualcohen.com/saturninus-ii|tìtolo=Proculus|léngoa=FR|vìxita=2026-04-16}}</ref>. A Silviane Estiot, a ògni moddu, a l'ha truvàu inte culesiùi de munêe di müsei de [[Grenoble]], de [[Pariggi]] e de [[Lion|Liùn]] u mèximu [[antuniniàn]] fâsu cu'a tésta du Proculus che podâse che u Goltzius e u Chifflet i l'aggen vistu. Vella a scrive de sta munêa cumme: a l'indrìtu, in büstu du Proculus cun di drappi e ch'u pòrta a [[Corónn-a radiâ (inpêio romàn)|cu(r)una cu'i raggi]], cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c t ael procvlvs}}; a l'invèrsu u Marte in pèi ch'u tegne inta mancìna ina lancia cu'a punta gi(r)â versu u bassu e in trufeu, cu'a scrìta {{Maioscolétto|virtus avg}}. A studiusa a l'atribuisce stu fâsu aa mitè du Sinquesèntu, fètu da quarchedün ch'u rifurniva i culesiunisti d'alantu(r)a de munêe ch'e mustravan di usurpatûi<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 216-217}}</ref>. A primma munêa a êsse ricunusciüa cumme ve(r)a<ref>{{Çitta|Nollé, 2002|pp. 669-674}}</ref> a l'è stèta catâ du [[1991]] dau [[Staatliche Münzsammlung München|Müseu Nümismaticu de Munegu de Bave(r)a]]. Sta lì, a l'indrìtu a se mustra cu'in büstu du Proculus ch'u pòrta a cu(r)una cu'i raggi e ina cu(r)assa, cu'a scrìta {{Maioscolétto|imp c proculus aug}}, mèntre a l'invèrsu u gh'è, fòscia, a [[Vito(r)ia (alegurìa)|Vito(r)ia]] in pèi ch'a mi(r)a aa mancìna, ch'a tegne in man ina cu(r)una e in lungu scettru, cu'a scrìta {{Maioscolétto|(vi)ctoria au(g)}}<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 217}}</ref>. Mèntre che u büstu a l'indrìtu u l'è fètu cumme inte âtre munêe batüe alantu(r)a, a figü(r)a a l'invèrsu a nu l'è du tüttu cue(r)ènte, scicumme che a Vito(r)ia a l'è mustrâ sènsa de a(r)e e cu'in scettru cuscì lungu da nu êsse fra i atribüi ricurènti pe'a Vito(r)ia. U pò êsse che sta munêa a ne vegnisse da ina secca clandestìna, fèta fòscia pe' cupià ina munêa ufisiâle<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|pp. 225-226}}</ref>. [[Immaggine:Proculus Antoninian (obverse).jpg|miniatura|U segundu antuniniàn du Proculus, 2,96&nbsp;g, diametru mascimu de 19,27&nbsp;mm.|sinistra]] Ina munêa d'argèntu ch'a l'è stèta identificâ cumme a segunda ch'a se cunusce a êsse batüa dau Proculus a l'è stèta truvâ ai 7 de nuvèmbre du [[2012]] cu'in sercametalli nu gua(r)i distante da [[Stamford Bridge]], in [[Inghiltæra|Inghiltèra]], int'in terén<ref>{{Çitta web|url=https://regton-detectors.com/2012/11/22/article-history-changing-coin-or-a-15c-forgery-debate-over-roman-artefact-found-in-field-by-metal-detecting-friends/|tìtolo=History-changing coin or a 15C forgery? Debate over 'Roman' artefact found in field by metal-detecting friends|outô=Emily Andrews|dæta=16 nuvèmbre 2012|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Cunscide(r)â ve(r)a pe'a sò patina, a g'ha de scrìte e di mutivi ch'i sun pa(r)eggi franchi a l'âtra munêa cunusciüa, a pröva du fètu ch'e ne vegnen daa mèxima secca, bèn che meju centrèi a l'invèrsu<ref>{{Çitta web|url=http://wildwinds.com/coins/ric/proculus/i.html|tìtolo=Browsing Roman Imperial Coins of Proculus|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. Sta munêa a l'è stèta missa a l'incantu a [[Londra|Lundra]] ai 10 d'arvì du [[2013]] e a l'è stèta vendüa in [[Germania]] ai 9 de dixèmbre du [[2013]]<ref>{{Çitta web|url=https://coinsweekly.com/the-usurper-proculus-and-his-coinage/|tìtolo=The usurper Proculus and his coinage|léngoa=EN|vìxita=2026-04-19}}</ref>. == Vitta == L'autû de l'&#8203;''[[Historia Augusta]]'' u l'è u(r)amài cunusciüu pe'u sò güstu pe'a bürla e l'invensiùn, spunciâ dae memo(r)ie de sò tante letü(r)e<ref>{{Çitta|Estiot, 2014|p. 205}}</ref>. L'analixi stò(r)ica du sò scrìtu a vegne dunca ina risèrca fra i tanti rimandi ch'u l'ha fètu ai scritûi latìn ch'i sun vegnüi primma. Defèti, l'[[André Chastagnol]] u pènsa che e infurmasiùi in scia vitta du Proculus, de sò mujé, de sò imprese e di sò custümmi e seccen tütte de invensiùi<ref name=":1">{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1109}}</ref>. === Impe(r)atû e bregante === Inte l'&#8203;''[[Historia Augusta]]'', avanti de cuntà da vitta du Proculus, l'autû u scrive de righe dedichèi a l'argumèntu di breganti, i ''latrones'' in latìn<ref name=":1" />. Pe' vellu u Proculus u l'è u(r)igina(r)iu de ''[[Albingaunum]]'', sitè da ''[[Regio IX Liguria|Liguria]]'' dunde tantu l'usurpatû che i sò antighi i sa(r)ean vegnüi ricchi pe' mezzu de ladrunissi. ''Albingaunum'' a l'é(r)a cunusciüa dau [[Plütarcu]] pe' êsse ina base de piràtti da primma da sò sutumisciùn a Rumma<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Plütarcu|tìtolo=Aemilius Paullus|url=http://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k28223h/f312|editô=5|léngoa=LA}}</ref> e da stu fètu, segundu u [[André Chastagnol|Chastagnol]], u ne vegne(r)ea l'indicasiùn da sitè di [[Ingauni|Ingàuni]] cumme sò u(r)igine. Ciü avanti, inta "vitta" du Proculus, u l'è cuntàu da sò pruclamasiùn cumme s'a fusse stèta ina bürla: int'in banchettu a ''[[Lugdunum]]'' vellu u l'ave(r)ea guagnàu pe' dêxe votte daa fi(r)a u titulu de impe(r)atû intu zögu di ''[[lantruculi]]'', dunde e figü(r)ìne e sun di breganti picìn (di ''latrunculi'', diminutìvu de ''latrones''). Pe' squèrnu, ün de quelli ch'i ghe zügavan insemme u gh'ave(r)ea missu in sce spalle ina mantelìna de lâna de purpu(r)a, faxèndughe u salüu cu'u titulu de [[Augustus (tìtolo)|Augustus]]: stu fètu lì u l'ave(r)ea spunciàu u Proculus a pià u pute(r)e<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 2}}</ref>. === A mujé gallica === L'&#8203;''[[Historia Augusta]]'' a cunta fina de ina sé(r)ie de bürle in sciu Proculus in fètu de dònne: sò mujé, dìta ina ''[[virago]]'' e ciamâ Vituriga<ref group="n.">Cunscide(r)àu a gran cunfüxùn che dau [[III secolo|III seculu]] a gh'é(r)a fra a "B" e a "V", Syme e Chastagnol i dixen che ''Vituriga'' a sa(r)ea da identificâ cun ''Bituriga'', sitè capitâle di ''[[Bituriges Cubii]]'' (au dì d'ancöi [[Bourges]]) o di ''Bituriges Vivisci'' (au dì ancöi [[Bordeaux]]).</ref><ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. 1126, nòtta 1}}</ref>, a l'ave(r)ea spunciàu u ma(r)ìu a pià u pute(r)e, pe' pöi cangià de numme in Sansùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 3}}</ref>, cu'in reciammu au [[Sansón|persunaggiu de Sacre Scritü(r)e]] ch'u l'axeva ina fòrsa esage(r)â. Pe' cuntu du [[Ronald Syme]] sta caregatü(r)a a repìa e credènse in sce mujé galliche inandièi da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 57-58}}</ref>, ch'u scriveva: "Se in gallicu, int'ina lite, u ciamma l'agiütttu de sò mujé, ch'a l'è bèn ciü rubüsta de vellu [...], ina manega de furesti a nu pu(r)à tegnìghe tésta, survetüttu quande a dònna [...] a cumènsa a ti(r)à di pügni cumme i curpi de catapülte"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/12.htm|editô=XV, 12, 1|léngoa=LA}}</ref>. Pe'u [[François Jacques]] u numme da mujé, Vituriga, u l'è in cè(r)u rife(r)imèntu au ''Biturica'', in viu bèn cunusciüu ai rumèi, mensunàu de bèlle votte dau [[Lucius Junius Moderatus Columella|Columella]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Columella|tìtolo=De re rustica libri XIII|editô=III, 2, 7, 8, 9 e 21|léngoa=LA}}</ref>, ch'u rimanda a in'âtra credènsa de l'Ammianus Marcellinus, quella di galli ch'i l'é(r)an di gran imbriegùi<ref>{{Çitta|Jacques, 1992|p. 275}}</ref>. === Ina lette(r)a u(r)iginâle === L'autû de l'&#8203;''[[Historia Augusta]]'' u se presènta cumme u sucesû du [[Gaius Suetonius Tranquillus|Suetonius]]<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. II, 7}}</ref>, ch'u l'ha fètu tante mensiùi ai papèi di archivi impe(r)iâli, cumme da curispundènsa. U fâsu [[Flavius Vospicus]] u l'ha dunca scrìtu a imitasiùn de st'autû lì, cun de mensiùi a lette(r)e de sò invensiùn<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. CXX}}</ref>. Presèmpiu, u dixe d'avé cupiàu sta lette(r)a du Proculus: "E l'ho piàu sèntu vergine [[Sàrmati|sàrmate]]. Int'ina nötte e n'ho avüe dêxe. De ciü, e l'ho fète tütte dònne tèmpu de chinze dì, au meju de mè capacitè"<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 7}}</ref>. Di studiusi de l'etè mudèrna i l'han piàu in cunscide(r)asiùn ste sto(r)ie, int'ina mane(r)a ciü o mênu destacâ. L'[[Edward Gibbon]] u a mette int'ina nòtta, pe'u fètu d'êsse in pôcu particulà, e u ne scrive numma che u tèstu intregu in latìn, pe' nu stüsicà tròppu i güsti d'alantu(r)a<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Edward Gibbon|tìtolo=Decline and Fall of the Roman Empire|url=http://www.ccel.org/g/gibbon/decline/volume1/chap12.htm|ànno=1776-1788|léngoa=EN|volùmme=Vul. I, Capitulu 12}}</ref>. L'[[Antoine Péricaud]] u se tegne in sc'in rimandu de cuntra(r)ietè, scrivèndu che "e fixime ch'u nu ciantava lì d'andâghe apröu i g'han d'avêne sveltìu a fin"<ref name=":2" />. Cu'e dimustrasiùi du Dessau e de quelli ch'i sun vegnüi dòppu in sce tütte e invensiùi de l'&#8203;''Historia Augusta'', sta lette(r)a a l'è stèta pià pe' in squèrnu de quarche scritû de fâsi. In rumàn aspèrtu u gh'ave(r)ea defèti truvàu in pa(r)agùn cun l'aventü(r)a de l'[[Ercole|Èrcule]], ch'u l'axeva ingraviàu e sinquanta fìe du ré [[Théspios]] tèmpu de sinquanta nötte<ref name=":3">{{Çitta|Poignault, 2001|p. 255}}</ref>. L'[[André Chastagnol]] u ghe tröva ascì ina cupia, cun de licènse, aa lette(r)a de [[San Giœumo|San Giömu]] ciamâ ''De Servanda Virginitate''<ref name=":1" />, dunde l'autû u se lagna che "u ne rincresce a dìlu: tütti i dì u cazze de vergine"<ref name=":3" /><ref>{{Çitta web|url=https://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/jerome_lettre_XXII/lecture/13.htm|tìtolo=Du soin de conserver la virginité (Lettre XXII)|outô=San Giömu|léngoa=LA, FR|vìxita=2026-04-24}}</ref>. === U curtu regnu === [[Immaggine:Probus Antoninianus 280 2250547.jpg|miniatura|In [[antuniniàn]] du [[Probus]] ch'u regòrda e sò vito(r)ia cuntr'ae pupulasiùn germaniche, batüu a Rumma du [[280]]]] Ciü o mênu du [[280]] o du [[281]] u Proculus u s'è dunca pruclamàu impe(r)atû. L'&#8203;''[[Historia Augusta]]'' a cunta de de sò imprese milita(r)i esage(r)èi: avanti da sò pruclamasiùn "vellu u l'ha passàu tütta a sò vitta sutt'ae arme, cumme ''[[Tribunus militum|tribunus]]'' a cappu de tante legiùi, e u l'ha cumpìu de grandi imprese<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 5}}</ref>". Dòppu da sò pruclamasiùn, u l'ave(r)ea piàu u cuntrollu de armè da Gallia, armandu 2.000<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XII, 2}}</ref> scciavi e batèndu i [[Alamanni|Alamànni]] cun de strategìe da breganti<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 3}}</ref>. Cumme che u [[Probus]] u l'è partìu in guèra cuntr'au Proculus, l'usurpatû u l'è scapàu pe' andâse a repa(r)à fra i [[Franchi]], che pe' cuntu de l'&#8203;''Historia Augusta'' u n'é(r)a u(r)igina(r)iu. A ògni moddu, sti lì i l'han cunsegnàu au Probus, ch'u u l'ha fètu massà<ref>{{Çitta|Chastagnol, 1994|p. XIII, 4}}</ref>. U stò(r)icu [[Ronald Syme]] u l'ha prupòstu che stu ligamme cu'i Franchi u ne vegne(r)ea da ina letü(r)a fèta da l'autû de l'&#8203;''Historia Augusta'' da sulevasiùn du [[Claudius Silvanus|Silvanus]], cumm'a l'è cuntâ da l'[[Ammianus Marcellinus]]<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Ammianus Marcellinus|tìtolo=Res gestae|url=http://agoraclass.fltr.ucl.ac.be/concordances/Ammien_histXV/lecture/6.htm|editô=XV, 5-6|léngoa=LA}}</ref>. Defèti, u gh'é(r)a in Proculus fra i ommi du Silvanus, persunaggiu ch'u u l'é(r)a turna de pa(r)entèlla franca e ch'u l'axeva pensàu de repa(r)âse fra sta pupulasiùn, cumme scrìtu pròpiu inte l'&#8203;''Historia Augusta''<ref>{{Çitta|Syme, 1968|pp. 53-59, 66-68}}</ref>. == E(r)editè == [[Immaggine:Tiers livre des faictz et -...-Rabelais François tp.JPEG|miniatura|356x356px|Fruntespissiu de ''Le Tiers livre'' du [[François Rabelais]], [[1546]]|sinistra]] Di scritûi du [[Renascimento|Rinascimèntu]], ch'i l'axevan lezüu i testi antìghi, i l'han parlàu du Proculus de l'&#8203;''[[Historia Augusta]]''<ref name=":2" />. L'ümanista [[Heinrich Cornelius Agrippa]] u l'ha mensunàu intu stò tratàu ''De incertitudine et vanitate scientiarum'' a famusa lette(r)a du Proculus "dunde tra i âtri l'impe(r)atû Proculus u nu l'è stètu da mênu inte sta pratica, dètu ch'u se pò vegghe da ina sò lette(r)a che, sernüu sèntu vergine pulacche fra e prexune(r)e de guèra, u se n'è servìu de dêxe a primma nötte e u l'ha finìu u rèstu tèmpu de due setemâne"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Heinrich Cornelius Agrippa|outô2=Louis de Mayerne-Turquet Lyonnais (tradüsiùn de)|tìtolo=De l'Incertitude, vanité, & abus des sciences|url=https://archive.org/details/chepfl-lipr-AXA154/CHEPFL_LIPR_AXA154/page/264/mode/2up|ànno=1630|léngoa=FR|p=264|capìtolo=Des Putains. Chap. LXIII.}}</ref>. Au mèximu moddu, u [[François Rabelais]] intu sò ''[[Le Tiers Livre]]'' a pübbricàu du [[1546]], u l'ha fètu respunde u [[Panurge]] au prève Jean: "e vöju ch'u se sacce che, a calibru pa(r)eggiu, e g'ho ina cuè ch'a nu se sfianca. E u nu me se fasse di pa(r)agùi cu'i beciùi favulusi d'[[Ercole|Èrcule]], Proculus Cesa(r)e e [[Maometto|Maumettu]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=François Rabelais|tìtolo=Le Tiers Livre|url=https://fr.wikisource.org/wiki/Les_%C5%92uvres_de_Fran%C3%A7ois_Rabelais_(%C3%89ditions_Marty-Laveaux)/LeTiersLivre/27|ànno=1552|léngoa=FR|capìtolo=XXVII}}</ref>. De ciü, l'[[Adolph Occo]], nümismaticu e megu ascì, du [[1579]] u l'ha nutàu a cuè esage(r)â du Proculus (''homo prodigiosae libidinis'')<ref name=":4" />. Int'ina mane(r)a ciü se(r)ia u ''Catalogue des lyonnais dignes de mémoire'', pübbricàu daa [[Société littéraire de Lyon]] du [[1839]], u cuntegne ina curta nòtta in sciu Proculus: "Proculus (Titus Aelius): u(r)igina(r)iu d'[[Arbenga]], in scia [[Rivêa de Ponénte|Rive(r)a lìgü(r)e]], pruclamàu impe(r)atû a [[Lion|Liùn]] o a [[Colonia|Culònia]] inte l'ànnu [[280]], u l'è stètu batüu e missu a mòrte dau [[Probus]]"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Claude Bréghot du Lut|outô2=Antoine Péricaud|tìtolo=Biographie lyonnaise: catalogue des lyonnais dignes de mémoire|url=http://catalogue.bnf.fr/ark:/12148/cb31081430f|ànno=1839|editô=Société littéraire de Lyon|çitæ=Liùn|léngoa=FR|p=238|capìtolo=Proculus}}</ref>. A despêtu di stüddi e pröve di stò(r)ichi in scia fasitè de l'&#x200B;''Historia Augusta'', ancù du [[1990]] u l'è stètu pübbricàu in libbru in scia sto(r)ia rumâna de Liùn ch'u l'ha repiàu du tüttu e sto(r)ie du [[Flavius Vospicus]] in sce in "Titus Aelius Proculus", usurpatû, cun de invensiùi de ciü cumme u fètu ch'u sa(r)ea stètu in "scunusciüu ufisiâle de guarnixùn a Liùn"<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Albert Champdor|tìtolo=Lyon, cité romaine|url=https://www.google.com/books/edition/Lyon/efkhEAAAQBAJ|ànno=1990|editô=BIAS|çitæ=Belgarde|léngoa=FR|pp=85-86|ISBN=2-7015-0441-4}}</ref>. Di scrìti du [[2007]] de stò(r)ichi e archeolughi de Liùn i l'han purtàu pe' cuntru de infurmasiùi ciü agiurnèi: "du [[281]] in sèrtu Proculus u l'axeva usurpàu a purpu(r)a impe(r)iâle cu'a simpatìa de gènte de Liùn e pruvàu, insemme a in âtru usurpatû, a issà l'armâ du [[Ren]]. U sò falimèntu u l'ha purtàu a ina növa represciùn a Liùn"<ref>{{Çitta|Pelletier, 2007|p. 103}}</ref>. De ciü, e ürtime pübbricasiùi du [[2019]] e se sun destachèi du tüttu da stu scrìtu: "A despêtu da testimuniansa de l'&#x200B;''Historia Augusta'' u l'è fòscia a Culònia e nu a Liùn ch'u l'è cumensàu l'usurpasiùn du Proculus, aleàu du [[Bonosus]] du [[280]]-[[281]]. Sta lì a l'è stèta prestu blucâ da l'impe(r)atû Probus"<ref name=":5" />. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Antoine Péricaud|tìtolo=Notes et documents pour servir à l'histoire de Lyon|url=https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k54%C3%A021205k/f5.image.r=Proculus%20Lyon|ànno=1838|editô=Pélagaud, Lesné et Crozet|çitæ=Liùn|léngoa=FR|volùmme=Vul. 1|cid=Péricaud, 1838}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopographia Imperii Romani|url=https://pir.bbaw.de/|ediçión=2|ànno=1933|çitæ=Berlìn|léngoa=EN|p=995}} * {{Çitta lìbbro|outô=Ronald Syme|tìtolo=Ammianus and the Historia Augusta|url=https://www.google.com/books/edition/Ammianus_and_the_Historia_Augusta/cIVfAAAAMAAJ|ànno=1968|editô=Clarendon Press|çitæ=Oxford|léngoa=EN|cid=Syme, 1968|ISBN=978-0-198-14344-4}} * {{Çitta lìbbro|tìtolo=Prosopography of the Later Roman Empire|url=http://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1972_num_41_1_1667_t1_0407_0000_2|ànno=1971-1993|editô=Cambridge University Press|çitæ=Cambridge|léngoa=EN|p=745}} * {{Çitta publicaçión|outô=Lorenzo Bellesia|ànno=1992|tìtolo=Procolo, un nuovo imperatore nella serie numismatica romana|revìsta=Panorama numismatico|nùmero=49|pp=37-39|léngoa=IT}} * {{Çitta publicaçión|outô=François Jacques|ànno=1992|tìtolo=Vituriga, impératrice au nom de Cépage. Notes sur quelques comparses de l'Histoire Auguste|revìsta=L'antiquité classique|volùmme=t. 61|pp=274-279|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/antiq_0770-2817_1992_num_61_1_1151|cid=Jacques, 1992}} * {{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|outô2=André Chastagnol (tradusiùn e prefasiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Bouquins|ànno=1994, CLXXXII + 1244|editô=Robert Laffont|léngoa=FR, LA|cid=Chastagnol, 1994|ISBN=2-221-05734-1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Autû scunusciüu|outô2=François Paschoud (tradusiùn de)|tìtolo=Histoire Auguste|colànn-a=Collection des universités de France. Série latine XLI + 444|ànno=2001|editô=Les belles lettres|çitæ=Liùn|léngoa=LA, FR|volùmme=Vul. 5, Pt. 2|capìtolo=Vies de Probus, Firmus, Saturnin, Proculus et Bonose, Carus Numérien et Carin|ISBN=978-2-251-01426-5}} * {{Çitta lìbbro|outô=Rémy Poignault|tìtolo=Les Personnages du roman grec. Actes du colloque de Tours, 18-20 novembre 1999|url=https://www.persee.fr/doc/mom_0151-7015_2001_act_29_1_1397|colànn-a=Collection de la Maison de l'Orient méditerranéen ancien. Série littéraire et philosophique|ànno=2001|editô=Maison de l'Orient et de la Méditerranée Jean Pouilloux|çitæ=Liùn|léngoa=FR|pp=251-268|volùmme=Vul. 29|capìtolo=Les usurpateurs du Quadrige des Tyrans dans l'Histoire Auguste: des personnages de roman?}} * {{Çitta publicaçión|outô=Johannes Nollé|ànno=2002|tìtolo=Münzen und Alte Geschichte 1: Die erste Münze des Kaisers Proculus: ein neues Bild von einem Usurpator|revìsta=Antike Welt 33|pp=669-674|léngoa=DE|url=https://www.academia.edu/8318361/M%C3%BCnzen_und_Alte_Geschichte_1_Die_erste_M%C3%BCnze_des_Kaisers_Proculus_ein_neues_Bild_von_einem_Usurpator_Antike_Welt_33_2002_669_674|cid=Nollé, 2002}} * {{Çitta lìbbro|outô=André Pelletier, Jacques Rossiaud, Françoise Bayard e Pierre Cayez|tìtolo=Histoire de Lyon: des origines à nos jours|url=https://www.google.com/books/edition/_/IvaPPwAACAAJ|ànno=2007|editô=Éditions lyonnaises d'art et d'histoire|çitæ=Liùn|léngoa=FR|ISBN=978-2-84147-190-4}} * {{Çitta lìbbro|outô=Sylviane Estiot|tìtolo=Historiae Augustae Colloquium Nanceiense, Atti XII|url=https://www.academia.edu/1378031/Probus_et_les_tyrans_minuscules_Proculus_et_Bonosus_que_dit_la_monnaie_|ànno=2014|editô=Edipuglia|çitæ=Ba(r)i|léngoa=FR|capìtolo=Probus et les tyrans minuscules Proculus et Bonosus. Que dit la monnaie?|cid=Estiot, 2014}} * {{Çitta lìbbro|outô=Paul Chopelin|outô2=Pierre-Jean Souriac|tìtolo=Nouvelle histoire de Lyon et de la métropole|url=https://www.google.com/books/edition/Nouvelle_histoire_de_Lyon_et_de_la_m%C3%A9tr/MZ04yQEACAAJ|colànn-a=Histoire des villes et des régions: histoire|ànno=2019|editô=Privat|léngoa=FR|cid=Chopelin & Souriac, 2019|ISBN=978-2-7089-8378-6}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.treccani.it/enciclopedia/proculo_res-f68b2b72-477e-11dd-a3be-0016357f4ed7/?search=Pr%C3%B2culo|tìtolo=Pròculo - Enciclopedia on line|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}} * {{Çitta web|url=https://www.sapere.it/enciclopedia/Pr%C3%B2culo+(imperatore+romano).html|tìtolo=Pròculo (imperatore romano)|léngoa=IT|vìxita=2026-04-28}} {{Contròllo de outoritæ}} [[Categorîa:Biografìe]] [[Categorîa:Gente de Liguria]] [[Categorîa:Imperatoî Romen]] lyjcs1qfhlkk0fup6gsmwxil5s3wwoj ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno 0 32772 273252 271729 2026-08-17T18:32:23Z N.Longo 12052 + img 273252 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-câza = Cà |var-trasfèrta = Trasferta |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Recco-Stemma.svg}} [[Recco|Reccu]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Scìnbolo|Flag of Italy.svg}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = UEFA |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} FIGC |var-canpionòu = Campiunou |canpionòu = [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 2015 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Agostino Revello |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Gianluigi Bianco |var-stàdio = Staddiu |stàdio = Staddiu de San Roccu |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_regionâli = Tituli regiunali |tìtoli regionâli = 1 [[Prumusiun da Ligüria|Prumusiun Ligüria]]<br />1 [[Primma Categuria da Ligüria|Primma Categuria Ligüria]] }} L'&#8203;'''ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno''', megiu cunusciüa cumme '''Golfo Paradiso PRCA''', '''Golfo Paradiso''' o sulu che '''Golfo''' ascì, a l'é üna squaddra de zögu du balun ch'a raprezenta i Cumüni de [[Avëgno|Avegnu]], [[Camuggi]], [[Recco|Reccu]] e [[Söi|Soi]]. A sede da squaddra a l'é a [[Recco|Reccu]], duve a l'é de cà in tu staddiu de San Roccu. == Storia == === U zögu du balun in tu Gurfu Paradizu === In ti anni avanti da [[Primma Goæra Mondiâ|Grande Guera]], in ti Cumüni du sircundaiu han cumensou a nasce de squaddre de zögu du balun, cumme in tu [[Tigülliu]] e in ta parte de [[Rivêa|Rivea]] sutta a [[Zena]]. A ogni moddu, i limiti du teritoiu aivan cumplicou i prugetti de di campi da zögu fissi, levou quellu de Reccu, missu lungu u sö fusou. De ciü, in te sti posti u mancava de spessu e forse pe mette insemme üna squaddra ünica ch'a l'andesse ciü avanti de polispurtive, ae furmasiuin du doppulavuru o de quelle lighè a de asuciasiuin. Ciü che stu fetu, alantù in te sti posti u l'ea ben praticou a pallanöu, e dunca tante atensiuin l'ean dedichè a st'atru genere de sucietè. Pe du restu, au de là du [[Munte de Portufin]] gh'ea de squaddre cumme a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] (dita ascì Tigullio), u [[Rapallo Ruentes 1914|Rapallo]], l'[[Virtus Entella|Entella]], a [[Lavagnese 1919|Lavagnese]] e u [[U.S. Sestri Levante 1919|Sestri Levante]], che zögavan zà in ti campiunè de livellu nasiunale. A Zena, ciü che u [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] gh'ea benben de squaddre in ti quarté, tantu du punente ([[Associazione Calcio Sampierdarenese|Sampierdarenese]], [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Sestrese]]) che in tu centru e in te l'entrutera ([[Spes Football Club|SPES]], [[Sport Club Molassana Boero 1918|Muasann-a]]) e in tu levante (Arbà, [[Quarto Football Club|Quartu]]). Nu gh'ea dunca guei de spassiu pe fà cresce u zögu du balun in tu [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], ancun de ciü pe'u fetu ch'u l'ea spartiu fra ciü squaddre. === ASD Camuggi-Avegnu === [[Immaggine:AS Camogli - gagliardetto.jpg|miniatura|248x248px|U stemma de l'AS Camuggi]] Üna primma mensiun da squaddra de [[Camuggi]] a se tröva in tu [[1918]], cun de partie cuntr'ae squaddre de [[Rapallo|Rapallu]], de [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]] e de [[Lavagna]]. A ogni moddu, a Camuggi gh'ea ciü squaddre in ativitè, a cumensà daa divixun pe'u zögu du balun da [[Rari Nantes Camogli|Rari Nantes]], ben ciü forte e ativa in ta pallanöu, e ancun e squaddre d[[A Rüa (Camuggi)|a Rüa]] o quelle lighè a de asuciasiuin, di enti e de impreize. Sulu che in tu [[1976]] de squaddre du postu han decizu de mettise insemme in te l'AS Camuggi (''AS Camogli''), mentre a Rutese a l'é andeta avanti a zügà pe sö cuntu<ref>{{Çitta web|url=https://www.halleyweb.com/c010007/zf/index.php/associazioni/index/dettaglio/associazione/4|tìtolo=Associazione: A.S.D. Camogli|outô=Cumüne de Camuggi|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. L'Asuciasiun Spurtiva, che pe culuri a mustrava u giancu e u neigru, in tu [[2006]] a l'ha cangiou de numme in te ASD Camuggi (''ASD Camogli'')<ref>{{Çitta web|url=https://files.figc.it/version/c:YTE0MmFjYjAtNmU3ZS00:ODk0MjdhNGEtNmViNy00/C_2_ContenutoGenerico_6866_lstAllegati_Allegato1_upfAllegato.pdf|tìtolo=Cambio di denominazione sociale|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>, pe arivà in tu [[2011]] finn-a au livellu da [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]], u ciü ertu che alantù a l'avesse mai zügou. A Rutese, invece, a s'é füza in ti [[Anni 1990|anni Novanta]] cu'a "Carlo Grasso" de Rapallu, pe muntà sutt'au numme de Grassorutese finn-a in tu campiunou de [[Serie D (zeugo do ballon)|Ecelensa]]. Però, quandu a squaddra a l'é turnà ae sö urigine a Rapallu, l'ativitè spurtiva aa Rüa a l'ha ciantou lì. Finn-a in tu paize de [[Avëgno|Avegnu]], de d'atu a [[Recco|Reccu]], se tegniva de votte di turnei tra ciü squaddre, ben che nu aivan de strutüe fisse. In tu [[1998]] u l'é stetu fundou l'ASD Avegnu (''ASD Avegno''), che pe culuri u l'aiva sernüu u giancu e u blö, e in tu [[2011]] u l'é riusciu a muntà finn-a au campiunou de [[Primma Categoria|Primma Categuria]]. E squaddre de Camuggi e de Avegnu han fetu da fadiga a zügà e sö partie, rispetivamente, a [[Söi|Soi]] e a Rapallu. Cumme l'é arivou a sarvessa, in ta stè du [[2012]] e due squaddre han decizu de mettise insemme in te ünn-a sula, e cuscì u l'é nasciüu l'ASD Camuggi Avegnu Gurfu Paradizu (''ASD Camogli Avegno Golfo Paradiso''). L'azunta du numme da regiun a vueiva spuncià da sübitu pe mette insemme üna squaddra forte, ciü che tià sciü üna scöa de balun ünica pe tüttu u sircundaiu. Pe sta raxun chi se vueiva che in tu prugettu u l'intresse l'ACD Gorfu Paradizu (''ACD Golfo Paradiso'') de Soi, üna squaddra ch'a l'ea in ativitè sulu che cu'i figiö, ma aa fin u nu se n'é fetu ninte<ref>{{Çitta web|url=https://www.facebook.com/p/ASD-AVEGNO-CALCIO-100069571251079/|tìtolo=A.S.D. AVEGNO CALCIO|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. [[Immaggine:Teriasca (Sori) - Campo sportivo Rio Cortino.jpg|miniatura|Vista du staddiu de Teiasca|sinistra]] U Camuggi-Avegnu, ch'u l'ea de cà au staddiu de [[Teiasca]], a Soi, u l'ha cumensou a zügà in ta Prumusiun in te l'annu spurtivu [[2012]]-[[2013]]. In ti trei anni doppu a squaddra a s'é sarvà pe due votte sensa guei prublemi (sübitu intrà in ti playoff au primmu annu), e sulu che üna stagiun a l'ha avüu da zügà i playout, sarvanduse. === A Pro Recco === A Pro Recco Calcio a l'é nasciüa in tu [[1913]] pe vuluntè de ün gruppu de zuveni rechelin che zügavan a di sport diferenti. Propiu in te quell'annu, tütte e squaddre se sun misse insemme in ta növa Polisportiva Pro Recco, cu'u nutaiu Marana cumme prescidente, che poi u l'é stetu u scindicu de [[Recco|Reccu]]. A l'imprinsippiu, u campu da balun u se truvava in tu quarté di Orti, avanti ch'u fuise fabricou, in tu [[1933]], u növu campu in tu quarté de San Roccu. De stu moddu, Reccu u l'aiva ün sö campu ma, cu'i danni di [[Bumbardamentu de Reccu|bumbardamenti ingreixi]] au tempu da [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera Mundiale]], s'é fermou tüttu<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://prolocorecco.it/sport/associazioni-sportive/il-calcio-a-recco|tìtolo=Il Calcio a Recco|outô=Pro Loco Recco|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. In tu doppuguera a squaddra de Reccu a s'é repigià fitu, tantu che in tu [[1947]] a l'ha uspitou i zuveni du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa]] e in tu [[1950]] a l'é arivà au quartu livellu nasiunale du zögu du balun, aa giurnà d'ancö a [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]]. Sciben che a squaddra a l'aiva a dispuzisiun u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|campu de San Roccu]], üna strutüa ciütostu impurtante, in tu paize u cresceiva l'interesse pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]], ch'a pigiava ciü atensiuin. A Pro Recco Calcio a l'ha zügou pe tante stagiuin in ti campiunè de livellu ciü bassu e sulu che in ti anni [[1968]], [[1971]] e [[1979]] a l'é muntà in tu campiunou de [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (che alantù u l'ea u livellu regiunale ciü ertu), pe finì tütte e votte a l'ürtimu postu e chinà de serie<ref name=":0" />. === A Ceive, Soi, Ausci, Bugiascu === E atre sucietè in tu sircundaiu nu l'han mai avüu ün gran svilüppu. U G.S. Sori u nu l'é mai stetu guei impurtante, mentre l'ACD Gurfu Paradizu, mensünà de d'atu, a zügava sulu che cu'i zuveni. De ciü, üna prezensa storica a l'é steta quella da Polispurtiva d[[A Ceive de Söi|a Ceive]] (''Polisportiva Pieve''), che però cumme u [[Söi|Soi]] a nu l'ha mai fetu di gran campiunè. Interesante a l'é a storia du zögu du balun a [[Aosci|Ausci]]. A ditta [[Fulgorcavi]] de l'imprezaiu Aldo Dapelo, de [[Zena]], a l'aiva inandiou tante fabbriche da cavi da curente e du telefunu in te tütta l'Italia e, cumm'u l'ea tradisiun de quelli tempi, tütti sti impianti gh'aivan a sö squaddra du doppulavuru. A divixun de Ausci a l'é arivà in tu [[1965]] au livellu ciü ertu pe'a regiun (che aa giurnà d'ancö u saieva l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] ma che in ti [[Anni 1960|anni Sciüscianta]] a l'ea dita Primma Categuria e in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] a Prumusiun), duv'a l'é restà finn-a in tu [[1971]]. U zögu du balun a [[Boggiasco|Bugiascu]] a s'é fetu cunusce in te di tempi ciü muderni. In tu [[1983]] u Bugiascu Puntettu (''Bogliasco Pontetto'') u l'é muntou pe'a primma votta in ta Prumusiun, che alantù a l'ea u mascimu livellu regiunale. U sö primmu annu a squaddra a l'ha finiu au primmu postu u girun B de Levante, pe muntà in te l'Interregiunale, ch'u curispundeiva aa [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]] d'ancö. Chinou turna in Prumusiun, u l'é restou in te stu campiunou finn-a au [[1989]]. Dau [[2005]], cu'u numme de U.S. Bugiascu (''US Bogliasco''), u l'é turnou in te l'Ecelensa, cumm'u s'ea cumensou a ciamà u mascimu livellu da regiun. L'annu doppu u l'é muntou de categuria ascì u G.S. Bugiascu '76 Emiliani (''G.S. Bogliasco '76 Emiliani''), ch'u s'é füzu cun l'atra squaddra de Bugiascu in te l'annu doppu. De stu moddu u l'é nasciüu u Bugiascu D'Albertis (''Bogliasco D'Albertis''), squaddra che pe di anni a l'é arivà in ta parte erta da clasifica, finn-a au pasaggiu in ta Serie D in tu [[2010]]-[[2011]]<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.dilettantissimo.tv/bogliasco-rapallo/|tìtolo=Bogliasco Rapallo|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. === U Sporting Reccu === A [[Recco|Reccu]] gh'ea però a vuluntè d'aveighe üna squaddra impurtante in tu balun ascì. In tu [[2011]] a Bugiascu d'Albertis a l'aiva guagnou u campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]], cu'u sircundaiu che cuscì u gh'aiva turna üna squaddra in ta [[Serie D (zeugo do ballon)|Serie D]], a serie ciü erta pe'i diletanti, de livellu nasiunale. A squaddra, ch'a gh'aiva da zügà a [[Santa Margaita (comun)|Santa Margaita]], a s'é sarvà pe due anni de fia. In tu fratempu, a [[Rapallo|Rapallu]] se pruvava da di anni a mette insemme üna squaddra valida, e dunca in tu [[2013]] u l'é nasciüu da üna füxun u [[GSD RapalloBogliasco|Rapallobogliasco]], cu'u staddiu de cà a Rapallu. In te quella stagiun a squaddra a l'ha finiu in ta segunda puzisiun, pocu menu da prumusiun tra i prufesciunisti (defeti, daa Serie D u munta sulu che üna squaddra pe girun, levou quarche caxu)<ref name=":1" />. A ogni moddu, l'asbriu u l'é finiu fitu, tantu che in ta stagiun [[2014]]-[[2015]] e in te quella [[2015]]-[[2016]] a sarvessa a nu l'é steta guei fassile. In ta stè du [[2016]] a famiggia Durio-Trani de Reccu, prupietaia de l'impreiza Teknoship, a l'ha pigiou a squaddra cun ün'uperasiun che pocu doppu a g'ha fetu acatà a [[Siena Football Club|Robur Siena]] ascì<ref>{{Çitta web|url=https://www.lastampa.it/savona/2016/11/20/news/il-savona-nella-tanadello-sporting-reccoin-cerca-di-conferme-1.34774517/|tìtolo=Il Savona nella tana dello Sporting Recco in cerca di conferme|dæta=20 nuvembre 2016|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. A squaddra a l'ha cangiou de numme in te Sporting Reccu (''Sporting Recco''), cu'u giancu e u neigru pe culuri, che però a zügava a Santa Margaita, in quantu che u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|staddiu de San Roccu]] u l'ea serou. De quellu annu e squaddre da [[Liguria|Ligüria]] sun stete purtè dau girun A "piemunteize" au girun E "tuscan", ün cangiu ch'u l'ha detu di prublemi aa squaddra, ch'a l'é arivà penürtima. Cun st'exitu lì, a Sporting Reccu a l'ha finiu de existe pe vuluntè da sö dirigensa, che a ogni moddu a l'ha rispetou l'acordu de scitemà u staddiu de San Roccu. === A füxun in tu Gurfu Paradizu === [[Immaggine:Recco - Stadio San Rocco, Golfo Paradiso PRCA - Bogliasco (1).jpg|miniatura|Gurfu Paradizu PRCA-Bugiascu in tu staddiu de San Roccu]] A ogni moddu u l'ea arivou u tempu de mette insemme ün prugettu ciü impurtante. U Camuggi-Avegnu u l'aiva truvou di acordi cu'a scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi e cu'a Pro Recco Calcio. St'inteiza a l'ha missu a dispuzisiun da squaddra ün staddiu ciü vixin e ciü adattu ai bezögni da sucietè, saieva a dì u [[Staddiu San Roccu (Reccu)|Staddiu San Roccu de Reccu]], e üna scöa de balun ciü grande, cu'e sustanse da sucietè che sun vegnüe ciü impurtanti. In tu [[2015]] l'ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno a l'ha dunque cumensou a sö primma stagiun in ta [[Promoçion (zeugo do ballon)|Prumusiun]] (2° livellu), in tu girun du Levante. U nu l'é stetu ün gran campiunou, cu'a squaddra ch'a l'é arivà ürtima, a ün sulu puntu dau [[Ceparana Calcio|Ceparann-a]] e dau [[USD Canaletto Sepor|Canalettu]] de [[A Spèza|Spezza]]. A ogni moddu, a squaddra a s'é megiu batüa in tu campiunou de Primma Categuria [[2016]]-[[2017]] (3° livellu), pe finì pe primma cun 73 punti davanti a l'[[Unione Sampierdarenese]], a 64 punti, e au [[Sporting Club Aurora 1975|SC Aurora]] de [[Sestri Levante]]. U campiunou doppu, in Prumusiun, u l'é finiu ben megiu, tantu ch'a l'é arivà tersa davanti au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] e deré sulu che a l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de Terpi e a l'[[Athletic Club Liberi]] de [[Arbâ|Arbà]], due squaddre de [[Zena]]. Doppu gh'é stetu de stagiuin ciütostu bunn-e e u Covid ch'u l'ha fermou i campiunè finn-a aa stagiun [[2021]]-[[2022]], quandu a squaddra a l'é arivà au segundu postu, cun duì punti de menu da "[[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]]" d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]] e davanti aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]]. Pe muntà de categuria serviva però u primmu postu, puzisiun ch'a l'é steta aciapà in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], quandu u Golfo Paradiso PRCA u l'ha guagnou u campiunou, turna davanti aa Sammargheritese. U campiunou de [[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] 2023-2024 (1° livellu), ch'u cruviva tüttu u teritoiu da regiun, u cumprendeiva: l'[[USD Angelo Baiardo|Angelo Baiardo]] de [[Zena]]-Terpi, u [[Arensen Bòrgorosso|Rensen]], l'[[Athletic Club Liberi|Athletic Club Albaro]], u [[Busalla Calcio 1909|Büzalla]], a [[Associazione Sportiva Dilettantistica Cairese|Cairese]] (de [[Còiri|Cairu]]), u [[Campomorone Sant'Olcese|Campomorone-Sant'Olcese]], u [[ASD Forza e Coraggio|Forza e Coraggio]] d[[E Grassie (Portivene)|e Grassie]] de [[Pòrtivene|Portuvenere]], u [[ASD Genova Calcio|Genova]] (squaddra ch'a se tröva pe'u ciü in sciu teritoiu de [[Cornigén|Curnigen]]), l'[[Associazione Sportiva Dilettantistica Imperia|Imperia]], u [[ASD Pietra Ligure 1956|Pietra Ligure]], u [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] de [[Sestri Levante]]-[[Riva Triguzu]], a [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]], u [[Serra Riccò 1971|Serra Riccò]], u [[ASD Sporting Taggia Sanremo|Taggia]] e a [[Voltrese Vultur]]. Stu campiunou u l'é finiu cu'a sarvessa ai meximi punti de atre squaddre, davanti, turna, aa Sammargheritese, ch'a l'é chinà de categuria. De lì u Gurfu Paradizu u l'ha sercou de lungu e u serca ancun da stabilitè. === E atre ativitè === A sucietè du Gurfu Paradizu a l'é andeta avanti cu'u sö travaggiu pe vegnì ciü forte, tantu pe quantu u tucca a primma squaddra che pe'e [[Staddiu San Roccu (Reccu)|strutüe de San Roccu]] e dinturni (döviè dae atre sucietè du teritoiu ascì) e ancun pe'e ativitè cu'i zuveni. Pe questi a l'é impurtante a prezensa du [[Francesco Flachi]], ch'u l'é stetu ün zügou du balun e che dau [[2023]] u l'é ün diretù spurtivu di juniores. A ogni moddu, fra [[Camuggi]] e [[Recco|Reccu]], gh'é stetu di raporti diferenti versu a squaddra. A vuluntè de mette insemme üna furmasiun ciü forte a nu l'ha fetu ciü muntà finn-a aa primma squaddra di züguei, ascì se du postu. D'atra parte, fra i tifuxi, i ciü tanti ean de Reccu, mentre i camugin gh'andavan aprövu de menu. Pe tütte ste raxuin, cu'u tempu l'é nasciüu de atre sucietè in tu sircundaiu, cun di raporti diferenti versu u Gurfu Paradizu PRCA. Di zuveni e de famigge, tantu de Camuggi che de Reccu, han pensou de fundà üna növa sucietè, a [[ASD Reccu 2019]] (''ASD Recco 2019''), cun culuri u giancu e u russu e iscrita au campiunou de [[Tersa Categoria|Tersa Categuria]], u ciü bassu de tütti. Tempu de quarch'annu, dau [[2024]], u l'é stetu fundou u [[Camuggi FC]] (''Camogli FC''), grassie a ün acordiu cu'u Gurfu Paradizu perché a funsiunn-e cumme squaddra ligà a questa e cumme centru pe mette insemme i zuveni de l'under 25<ref>{{Çitta web|url=https://www.genovatoday.it/sport/calcio/camogli-nuova-squadra-calcio.html|tìtolo=Camogli, dopo anni torna la squadra di calcio in Terza Categoria: "Iniziativa dei giovani"|dæta=7 lüggiu 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}}</ref>. == Culuri e simbuli == <gallery widths="150" heights="150" mode="packed"> AS Camogli.jpg|U stemma de l'AS Camogli ASD Avegno Calcio.jpg|ASD Avegno Calcio Golfo Paradiso ACD.png|Stemma du Golfo Paradiso ACD Pro Recco Calcio 1913.png|Stemma du Pro Recco Calcio 1913 ASD Golfo Paradiso Pro Recco Camogli Avegno.png|Stemma de l'ASD Golfo Paradiso PRCA </gallery> Tütte e vege squaddre l'aivan ün sö stemma e di culuri da sucietè, ch'ean lighè au sö teritoiu. Tantu a Pro Recco che l'AS Camuggi döviavan pe culuri quelli de rispetive squaddre de pallanöu. A Pro Recco, giancu-blö, a l'aiva in sciu sö stemma ün dizegnu da ture-faru du portu. U Camuggi, giancu-neigru, u l'aiva ün stemma cun de unde, mentre a sö gagliardettu u nu gh'aiva di atri elementi distintivi. L'Avegnu, ch'u l'ea turna de giancu-blö, u l'aiva missu in tu sö stemma üna campann-a cu'u bataggiu, cun riferimentu aa tradisiun antiga de campann-e in tu sö teritoiu. A campann-a a l'é steta repigià in tu stemma e in ti simbuli du Camuggi-Avegnu. Sta sucietè, ch'a l'aiva cumensou a dövià pe culuri u neigru, u giancu e u blö, a l'aiva in tu sö stemma üna banda verticale pe ciascunn-a de ste tinte, cun in simma a campann-a d'ou cun drentu üna futugrafia du [[Castellu du Dragun (Camuggi)|Castellu du Dragun]], de [[Camuggi]]. U növu Gurfu Paradizu u l'ha repigiou i culuri da sucietè de primma (sciben che cu'u tempu u s'é mesciou ün po' cu'u neigru e adöviou ciü u giancu e u blö), pe serne cumme stemma u prufì du [[Munte de Portufin]] finn-a a [[Punta Ciappa]], cumme se vedde vegnindune da [[Söi|Soi]], dizegnou in neigru. De sutta questu gh'ea du blö pe'u mà, mentre in simma, in tu sé, gh'ea ün [[Ochin de mâ|ochin de mà]] de neigru ch'u xöa in sciu giancu e, in scia sinistra du stemma, ün balun. In te l'ucaxun di dex'anni da squaddra, a sucietè a l'ha cangiou u stemma metendughe u dizegnu de ün [[drafin]]. Questu u se truvava zà in tu stemma tundu da scöa de balun du Gurfu Paradizu de Soi, sciben che quella sucietè a döviesse pe culuri u gianu e u verde. == Crunulugia == * 2015 Fundasiun * 2015-2016 16° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é retrucessu in ta [[Primma Categuria]] * 2016-2017 1° in tu girun C de [[Primma Categoria Liguria|Primma Categuria da Ligüria]], u l'é prumossu in ta [[Promoçion Liguria|Prumusiun]] * 2017-2018 3° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'au [[ASD Rivasamba HCA|Rivasamba]] * 2018-2019 6° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]] * 2019-2020 4° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], campiunou blucou pe'u Covid-19 * 2020-2021 u resta in tu campiunou de [[Promoçion Liguria|Prumusiun]] * 2021-2022 2° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u guagna i playoff cuntr'aa [[Sammargheritese 1903|Sammargheritese]] * 2022-2023 1° in tu girun B de [[Promoçion Liguria|Prumusiun da Ligüria]], u l'é prumossu in te l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa]] * 2023-2024 13° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] * 2024-2025 8° in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] * 2025-2026 in tu girun ünicu de l'[[Eccellensa Liguria|Ecelensa da Ligüria]] == Notte == <references /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://golfoparadisocalcio2015.webnode.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-05-28}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Squàddre de balón in Ligùria]] fbpy9rebpuq1ftwq9f2j2iiexbsi085 Tûre da Paciotta (Arbenga) 0 32952 273253 272744 2026-08-17T18:35:28Z N.Longo 12052 sitadìn 273253 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} [[Immaggine:Torre della Paciotta, Albenga 06.jpg|miniatura|A tûre mi(r)â d'inta Ciàssa de l'Uspeâ]] A '''Tûre da Paciotta''' (''Torre della Paciotta'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]), cunusciüa ascì cumme a '''Tûre da Ciò''' (''Torre della Ciò'' o ''del Ciò''), a l'è ina tûre d'Arbenga Veggia, faciâ in scia cruxe(r)a de Vìa Palèstru cu'a [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]], in fàccia a dund'u finisce u Caruggiu du Lottu. == Sto(r)ia == [[Immaggine:Tipo_ò_sia_Mappa_del_Monastero_di_san_Callocero_et_Casa_de_Chrispinani,_o_sia,_Ospedale,_e_case_più_vicine_ad_esso_Monastero_-_Albenga,_1756.jpg|sinistra|miniatura|G.D. Bagutti e A. Barella, ''Tipo ò sia Mappa del Monastero di san Callocero et Casa de Chrispinani, o sia, Ospedale, e case più vicine ad esso Monastero'', 1756. A tûre da Paciotta a se pò vegghe in bassu, in scia mancìna.]] A tûre da Paciotta a l'è üna de tûre d'[[Arbenga]] ch'u se ne sà de mênu, tantu da êsse mensunâ in moddu cè(r)u, sutt'a stu numme, numma che du [[1927]], int'in manuscritu du prève Leone Raimondi. Vellu, defèti, u l'ha scritu che in scia [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]] u se ghe fàccia "a cà e a tûre da Paciotta, bèn cunservèi, che pe(r)ò a n'è scunusciüa a sto(r)ia"<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La torre della Paciotta'', pp. 82-83}}</ref>. Sta tûre a se pò vegghe in sc'in disegnu d'Arbenga mi(r)â da[[U Munte (Arbenga)|u Munte]], du [[XVIII secolo|Settesèntu]], e in sce mappe du [[Matê Vinzón|Vinzoni]], cumme pü(r)e a gh'é(r)a in scia pitü(r)a d'Arbenga de [[Gêxa de Santa Ma(r)ìa in Fontibus|Santa Ma(r)ìa in Fontibus]]. Pe' cuntra, a nu l'è mensunâ sutt'a stu numme ni inta lista du [[XVII secolo|Seisèntu]] inte l'archiviu [[D'Aste (famïa)|D'Aste]] e mancu inti scriti, ciü mudèrni, du [[Giuseppe Cottalasso]], du [[Gerolamo Rossi]] e du [[Paolo Accame]], che de prubabile i a metten sutt'au numme di prupieta(r)i du Seisèntu, che pe(r)ò au dì d'ancöi i nu sun cunusciüi. Int'in bellu disegnu du [[1756]], a firma de Gio Dumenegu Bagutti e Antôgnu Barella, ch'u mustra a Ciàssa de l'Uspeâ e e custrusiùi ch'e se ghe faciavan, u se pò bèn vegghe u frunte da tûre vurtàu in scia ciàssa, dund'u l'è mustràu di barcùi ch'i nu curispunden cun quelli d'ancöi<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La torre della Paciotta'', p. 83}}</ref>. U numme da tûre u g'ha de u(r)igine mudèrne: u ne vegne defèti da 'na dònna, dìta a Ciò e pöi a Paciotta, ch'a ghe staxeva versu a fin de l'[[XIX secolo|Öttusèntu]], cu'a sò nume(r)atta ch'a l'è passâ aa tûre pe' tantu che, de prubabile, fra e gènte d'Arbenga u nu l'é(r)a ciü duve(r)àu u veggiu numme de sta custrusiùn<ref name=":0">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La torre della Paciotta'', p. 84}}</ref>. A tûre da Paciotta a l'è vinculâ daa [[Soprintendenza Archeologia, Belle Arti e Paesaggio per la Liguria|Suvrintendènsa]] fin dai 2 d'utubre du [[1935]]<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Monumentali/decreti/00111151.pdf|tìtolo=Torre del Ciò - Decrêtu de vinculu|outô=Ministe(r)u de l'Edücasiùn Nasiunâle|dæta=2 utubre 1935|léngoa=IT|vìxita=2026-07-05}}</ref>. == Descrisiùn == <gallery mode="packed" widths="200" heights="200"> Albenga - Torre del Ciò - 2023-09-16 11-55-07 001.jpg|A faciâ in scia ciàssa, a punènte Torre della Paciotta, Albenga 09.jpg|A sò parte ciü âta, cu'i barcùi mü(r)èi Torre della Paciotta, Albenga 01.jpg|E mü(r)aje de levante e de meridiùn </gallery> A tûre a se tröva int'ina pusisiùn tòstu destacâ, ch'a domina in scia [[Ciàssa de l'Uspeâ (Arbenga)|Ciàssa de l'Uspeâ]]. A g'ha ina cianta a trapessiu, cu'e mü(r)aje de levante e de punènte ch'e mesü(r)an, rispetivamènte, 4 mêtri e 80 e 5 mêtri e 10, mèntre e due vurtèi a setentriùn e a meridiùn e sun larghe 7,50&nbsp;m e 7,20&nbsp;m, tantu ch'u se pènsa ciü a 'na cà-tûre che a 'na tûre in sènsu strêtu. U basamèntu u l'è fètu de prìe squadrèi ciütòstu picìne, misse inte de fì(r)e ch'e nu sun gua(r)i drìte e ch'e furman de unde. Fra 'na fi(r)a e l'âtra u sö de mate(r)iale u l'è ciütòstu spessu e, ciü in âtu, u se vegghe che e mü(r)aje de prìe e sun stète turna fète a imitasiùn da parte bassa, rumanica<ref name=":0" />. Intu frunte gi(r)àu in scia ciàssa u se pò vegghe, a dui mêtri dau livéllu du terén, in'avertü(r)a strêta ch'a se druviva intu basamèntu, au(r)a immü(r)â cun de prìe ch'e sun pa(r)eggie a quelle de stu tòccu de mü(r)aje, seràu in simma da 'n èrcu du genere dìtu "farcàu", fètu de trèi blòcchi d'a(r)ena(r)ia missi a cügnu<ref group="n.">Sta qualitè d'èrcu, int'Arbenga, a se tröva turna inta tûre da cà di Lengueja-Còsta, inta Cà di Siboni intu Caruggiu de l'Urmu e inta Cà di Fieschi Ricci intu Caruggiu da Ca(r)ènda.</ref>. St'avertü(r)a a gh'axeva da funsiunà cumme pòrte tantu che, ai sò pèi, u spòrze ancù due prìe ch'u gh'é(r)a rembàu in simma u balaû de legnu de dunde u s'intrava inta tûre. Da fiancu a sta pòrte, ciü tardi, u s'è duvèrtu in barcùn squadràu ch'u g'ha ina curnìxe intunacâ e tensüa de negru, a semejâse ae ciappe de lavagna<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La torre della Paciotta'', pp. 84-86}}</ref>. A parte bassa da tûre a l'è surmuntâ da 'na curnìxe, turna de prìa, ch'a spòrze de pôcu d'inte mü(r)aje, mèntre de d'âtu de sta lì i taccan i maùi, fèti d'ina pasta ciü cè(r)a che inte âtre tûre da sitè. Pe'u ciü i mesü(r)an 25 citti pe' sèi, ma u ghe n'è ascì da 29 pe' 6. Inte sta pursiùn u se druviva dui barcunetti, cu'u ciü bassu ch'u l'é(r)a surmuntàu da 'n èrcu a sestu pisüu furmàu da 'na fascia duggia de maùi, missi de drentu de còsta ciâna e de fö(r)a de còsta verticâle. Intu prufì de stu barcùn u se pò vegghe ancù in âtru èrcu, a sestu sbasciàu e pôcu ciü drentu du fì de mü(r)aje, ch'u u spartisce inte due parte. Ciü in âtu, in simma a 'na fascia de intonacu, u gh'é(r)a ancù in âtru barcunettu, da l'èrcu ch'u l'è in pôcu a amandu(r)a e fètu da 'na sula fascia de maùi missi pe' còsta, in verticâle<ref name=":1">{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La torre della Paciotta'', p. 86}}</ref>. U frunte vurtàu a setentriùn, faciàu in sce Vìa Palèstru, u mustra di elemènti ch'i ne vegnen da de etè dife(r)ènti. Au cian terén u se ghe tröva ina pòrte pe' intrà int'ina bütega e, in scia drìta, in barcùn immü(r)àu e intunacàu, tütti dui che, a ògni moddu, i sun stèti duvèrti inte di tèmpi mudèrni. I barcùi inti cièi de d'âtu i nu sun missi aa mitè da faciâ ma, in cangiu, i sun in linea cu'a lüxe du Caruggiu du Lottu. U ciü bassu u l'è stètu tucàu tròppu pe' sciurtìne a lezze e sò furme u(r)iginâli, mèntre u segundu u mustra ancù e spalìne, a ciappa e i atacchi de l'èrcu. St'èrcu u l'axeva ina fascia de maùi pe' còsta verticâle e üna pe' còsta ciâna, fòscia d'ina bifura ch'a gh'é(r)a au pòstu de barcùn retangulâre ch'u gh'è stètu muntàu de dòppu. A l'ürtimu, de d'âtu da fascia d'intonacu, u gh'è ancù in tersu barcùn, ch'u curispunde a quellu intu frunte de levante e che dunca u l'è fètu a munofura da l'èrcu in pôcu a amandu(r)a, seràu da 'na fascia de maùi a còsta verticâle. Inta parte ciü âta da tûre, ancöi duve(r)â cumme terassa, u se vegghe parte d'ina feritòia ch'a l'è stèta tajâ dau livéllu mudèrnu du tèitu<ref name=":1" />. E mü(r)aje gi(r)èi a punènte e a meridiùn e sun pe'u ciü rembèi ae cà e u se ne vegghe numma che a parte ciü âta. Quella a punènte a mustra u prufì d'in barcùn e d'ina feritòia, immü(r)èi, mèntre quella a meridiùn, che pe'u ciü a l'è cuèrta d'intonacu, a g'ha in barcunettu strêtu cun in simma in'avertü(r)a picìna svasâ<ref name=":1" />. De drentu, a tûre da Paciotta a l'è spartìa fra 'na bütega au cian terén e 'na cà au primmu e au segundu cian, mèntre dau tèrsu cian aa simma a l'ha cunservàu a sò strutü(r)a de l'[[Etæ de Mëzo|Etè de Mezzu]]. Pe'e mesü(r)e e u basamèntu, a tûre da Paciotta a l'è da cunscide(r)à fra e cà-tûre ciü antìghe da sitè, scibèn che e mesü(r)e di maùi e a presènsa de l'èrcu a amandu(r)a e portan a de âtre cunscide(r)asiùi. Pe' sti fèti, u l'è dunca prubabile che a tûre a secce ina custrusiùn du [[XIV secolo|Trexèntu]], fèta in sce fundasiùi d'ina tûre ciü antiga, du [[XII secolo|Duxèntu]]<ref>{{Çitta|Bertonasco Rubatti, 2010|''La torre della Paciotta'', pp. 86-87}}</ref>. == Nòtte == ;Nòtte au tèstu <references group="n." /> ;Nòtte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=[[Nino Lamboglia]]|tìtolo=Albenga romana e medioevale|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/4AMO00010329|ediçión=7|colànn-a=Itinerari Liguri|ànno=1992|editô=Istituto Internazionale di Studi Liguri - Tipolitografia F.lli Stalla|çitæ=A Burdighe(r)a - Arbenga|léngoa=IT|pp=145-146|volùmme=Vul. 1}} * {{Çitta lìbbro|outô=Giosetta Bertonasco Rubatti|tìtolo=Le Torri di Albenga|url=https://bid.catalogobibliotecheliguri.it/LI20001220|colànn-a=Memoïa Arbenga|ànno=2010|editô=Edizioni del Delfino Moro|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|cid=Bertonasco Rubatti, 2010}} == Âtri prugètti == {{Interprogetto}} == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchitecturalOrLandscapeHeritage/0700111151|tìtolo=Torre del Ciò|léngoa=IT|vìxita=2026-07-05}} [[Categorîa:Arbenga]] [[Categorîa:Tôre da Ligùria|Paciotta]] qw1dnl9szonahvyd37bs94he7yp0rba Rari Nantes Camogli 0 32989 273251 272917 2026-08-17T18:30:18Z N.Longo 12052 + img 273251 wikitext text/x-wiki {{Camugin}} {{Squàddra de balón |nómme squàddra = Rari Nantes Camogli |var-ségni_distintîvi = Segni distintivi |var-coî = Culuri |coî = {{Scìnbolo|600px Bianco e Nero (Croce).png}} Giancu e neigru |var-socjêtæ = Sucietè |var-çitæ = Sitè |çitæ = {{Scìnbolo|Camogli-Stemma.svg}} [[Camuggi]] |var-naçión = Nasiun |naçión = {{Bandêa|ITA}} [[Italia]] |var-confederaçión = Cunfederasiun |confederaçión = [[European Aquatics]] |var-federaçión = Federasiun |federaçión = {{Bandêa|ITA}} [[Federazione Italiana Nuoto|FIN]] |var-canpionòu = Campionou |canpionòu = [[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]] (òmmi)<br />[[Serie A2 (ballaneuo de dònne)|Serie A2]] (dònne) |var-fondaçión = Fundasiun |ànnofondaçión = 1914 |var-prescidénte = Prescidente |prescidénte = {{Bandêa|ITA}} Massimo Bozzo |var-alenatô = Alenatù |alenatô = {{Bandêa|ITA}} Guido Ferreccio |var-stàdio = Impiantu |stàdio = Piscinn-a cumünale "Giuva Baldini" |var-pòsti = posti |capiénsa = 1.100 |var-scîto = Scitu |var-tìtoli_naçionâli = Tituli nasiunali |tìtoli naçionâli = 6 [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] |var-trofêi_naçionâli = Trufei nasiunali |trofêi naçionâli = 6 [[Trofeo do Zugou|Trufei du Zügou]] |var-trofêi_internaçionâli = Trufei internasiunali |trofêi internaçionâli = 1 [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]] }} A '''Rari Nantes Camogli''' (o '''Spazio Rari Nantes Camogli''' o, ciü de spessu, u '''Camuggi''') a l'é üna sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] da sitè de [[Camuggi]], in ta [[Liguria|Ligüria]]. Tra i [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1950|Sinquanta]] a l'é steta ünn-a de squaddre ciü forti in te stu sport de tütta l'[[Italia]], tantu ch'a l'ha guagnou sei campiunè. Aa giurnà d'ancö a zöga in ta [[Serie A2 (ballaneuo)|Serie A2]], u segundu livellu du [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]]. == Storia == === Dae urigine aa fundasiun === Aa meitè de l'[[XIX secolo|Öttusentu]], in sciu mudellu di club che gh'ean in ti porti ingreixi, a [[Camuggi]] l'é nasciüu üna squaddra de prufesciunisti, u Sport Club Camogliese. Fra e ativitè de stu club, che l'ean averte ae donne ascì, gh'ea l'[[Atlética|atletica]], a [[Córsa (spòrt)|cursa]], a [[Maratónn-a|maratunn-a]], i [[Solevaménto péixi|peixi]], a [[Schèrma|scherma]], u [[Canotàggio|canutaggiu]], e barche a veia e u [[Neuo|nöu]]<ref name=":0">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1792_Sport_Club_Camogliese_sede_in_spiaggia_1900.htm|tìtolo=1792. SPORT CLUB CAMOGLIESE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A [[Ballaneuo|pallanöu]], de modda fra i ingreixi zà in tu [[1860]] (''Acquatic Hand Ball''), perché a l'arive in [[Italia]] bezögna aspetà ancun finn-a au [[1899]]. Alantù, a stu sport se zügava sulu che in mà, cun duì pali a galla in te l'egua, ün purté, duì tersin, ün centru e trei atacanti<ref name=":1">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1385_Rari_Nantes_Camogli_formazione_1914.htm|tìtolo=1385. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[1913]], pe'a gara de nöu de [[Rapallo|Rapallu]] dita a "Traversadda du Gurfu", ün zuenu de numme Tiziano De Nardi u s'é ufertu de pigià u postu du nüou da Camogliese, Martino Cerruti, e u l'é arivou aa fin au tersu postu, cuntr'ai mezufundisti ciü esperti de tütta l'Italia. St'impreiza a l'ha impresciunou u raprezentante da [[Federazione Italiana Nuoto|Federazione Italiana Nuoto Rari Nantes]] (FIRN, ancö FIN), u prof. Enrico Corzetto, ch'u s'é incuntrou cu'u De Nardi pe inandià a Camuggi üna sucietè dedicà tüttu au nöu<ref name=":1" />. Pe'e regule da FIRN, pe inandià üna növa sucietè de nöu (che alantù ean ciamè quexi tütte Rari Nantes, tantu che stu numme u l'ea adöviou finn-a daa federasiun in unù da [[Rari Nantes Roma (1891)|Rari Nantes de Rumma]], cunsciderà a primma sucietè du genere d'Italia) u serviva 40 socci. U Corzetto u l'ea arivou a fadiga finn-a ai 39 socci, ma grassie a l'adexun du marcheize Emanuele Croce, prescidente da Federasiun, ai 28 de zügnu du [[1914]] u s'é custituiu ufisialmente a Rari Nantes Camogli, in ti bagni Nettuno<ref name=":1" /><ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/index.php/chi-siamo/|tìtolo=La storia della RNC|outô=Rari Nantes Camogli|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/federazione/la-federazione/la-storia/storia-della-federazione.html|tìtolo=La Storia|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - primo Consiglio Direttivo.jpg|sinistra|miniatura|U primmu Cunseggiu Diretivu da RN Camogli, 1914 ca.<ref name=":2" />]] A primma asemblea, fisà ai 14 de lüggiu du 1914, a l'é steta presciedüa dau marcheize Croce (ch'u s'ea fetu vedde ascì pe'a fundasiun asemme au cascé generale Giuseppe Parodi), ch'a l'ha numinou ün cunseggiu furmou da: prof. Enrico Corzetto (prescidente), cap. Edoardo Pressenda (viceprescidente), Giobatta Razeto (segretaiu), Pietro Elia Schiaffino (cascé) Tiziano De Nardi e Giovanni Ermini (cunsegé). U meize doppu a squaddra a l'ha zügou in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] a sö primma partia cuntru aa pulispurtiva [[Rapallo Ruentes 1914|Ruentes Rapallo]], guagnà pe 2-0<ref name=":1" />. Alantù i züguei ean tütti du postu, tantu che ogni quarté u gh'aiva a sö squaddra de pallanöu e a Rari Nantes a ne fava da raprezentansa "nasiunale". Tütti i anni gh'ea u campiunou di quarté e i ciü bravi de ogni squaddra ean ciamè poi a zügà in ta Rari Nantes in te partie cuntr'ae atre sitè<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_133_Camogli_Pallanuoto_Squadra_di_Lazza_1932.htm|tìtolo=133. LA PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === E primme vitoie === E primme edisiuin du campiunou, cumme in tu [[Zeugo do ballon|zögu du balun]], sun stete guagnè daa sesiun pe'a [[Ballaneuo|pallanöu]] du [[Zena (Genoa CFC)|Genoa Cricket Football Club]], che però u l'ha serou a squaddra in tu [[1922]]. In ti anni fra u [[1921]] e u [[1931]] a squaddra ciü forte a l'é steta l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]], turna de [[Zena]], che in cangiu a l'aiva spunciou tantu in sciu zögu da pallanöu, levou de vitoie du [[Sportiva Sturla|Stürla]], da [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]] e i duì scüdetti da [[Rari Nantes Milano]] in tu [[1920]] e in tu [[1932]]. Pe cuntru, u titulu du [[1933]] u l'é andetu aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]] de [[Firense]], ch'a l'ha duminou fin au [[1940]]. A ogni moddu, in tu [[1935]] i tuschen sun steti batüi pe'a primma votta propiu dau Camuggi, che cuscì u l'ha guagnou u sö primmu scüdettu. I camugin, zà dai primmi anni, aivan guagnou i giruin de qualificasiun pe intrà in te quellu finale e, in tu [[1934]], sun arivè pe ün puntu deré aa Florentia. In tu [[1935]] u Camuggi u l'ha guagnou u girun a eliminasiun, pasandu a [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], a [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]], a [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]] de [[Ôtri|Vutri]] e l'Andrea Doria. I tuschen ean arivè aa finale ciü ripuzè, scicumme l'aivan zügou sulu che cuntru aa RN Milano e aa Triestina, detu che sti ürtimi s'ean füxi a campiunou in cursu cu'a Ginnastica Trieste, mentre a [[CUS Torino|GUF Torino]] a s'ea retià dau campiunou. Ai 18 d'agustu, a Firense, a partia a l'é finia 2-2, ma ai 22 d'agustu, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]] pin de gente, i camugin han guagnou pe 2-1 e, cun sta partia, u scüdettu. Alantù u prescidente u l'ea Riccobaldi, l'alenatù Saracco, mentre fra i nummi impurtanti de quella squaddra u gh'ea Amoretti, Renzo Pastore, Ugo Saracco e Giuva Baldini<ref name=":2" />. In ti anni doppu e finn-a au [[1942]], u scüdettu u l'é stetu cumbatüu tra a Florentia, a RN Napoli e u Camuggi, ben che sulu e primme due sun arivè a guagnalu. Intantu, u campiunou u l'ea vegnüu a girun ünicu, da 10 a 6 squaddre segundu l'edisiun, cu'ün scistema de retrucesciun. Fra e atre squaddre ligüri de quelli anni e ciü tante ean de Zena, cumme l'Andrea Doria, a Mameli de Vutri, a [[Fratellansa Sportiva Sestreize 1919|Cavagnaro]] de [[Sestri Ponente|Sestri Punente]] e l'[[Unione Sportiva Albarese|Albarese]]. Pasou a [[Segonda Guæra Mondiâ|Segunda Guera]], ch'a l'aiva blucou i campiunè, pe l'edisiun du [[1945]] s'é turnou ai giruin de qualificasiun cun doppu ün girun finale, duve ean pasè u Camuggi, a RN Napoli, a Florentia e a Lazio. A Lazio, ch'a l'ea a sesiun pe'u nöu da squaddra de balun, a l'é steta quella ch'a l'ha guagnou u titulu. Du [[1946]], au turneu g'han pigiou parte quatorze squaddre, ma aa fin g'han zügou sulu che dexe pe'e quattru che se sun retiè<ref group="n.">E squaddre retiè ean a [[Reale Società Ginnastica di Torino|Ginnastica Torino]], a [[Rari Nantes Trento]], la [[Rari Nantes Bologna]] e l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]].</ref>. Stu turneu u se cumpuneiva de duì giruin a l'italiann-a de sula andà, l'ün a [[Milan]] e l'atru a [[Napoli|Napuli]]. E primme trè squaddre d'ogni girun sun pasè aa finale, ün atru girun ch'u s'é tegnüu a [[Rapallo|Rapallu]]. U girun A u l'é andetu aa Florentia, pasà cu'a [[Canottieri Olona]] e a Triestina e davanti aa Mameli e aa [[Pro Recco]], iscrita pe'a primma votta au campiunou. U girun B u l'é stetu invece guagnou dai napuliten davanti au Lazio, cu'u Camuggi ch'u l'é arivou tersu davanti aa [[Società di Educazione Fisica Virtus|SS Virtus]] de [[Bologna|Bulogna]] e aa [[Roggero di Lauria (ballaneuo)|Roggero di Lauria]], de [[Palermo|Palermu]]. U girun finale, invece, u l'é andetu ben au Camuggi, ch'u nu l'ha persu mancu üna partia, pe guagnà u sö segundu scüdettu. U girun finale de l'annu primma u l'ha detu a qualificasiun pe'e sei squaddre da növa [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] in tu [[1947]], quand'u l'é turnou e regule da retrucesciun e du scüdettu aa squaddra arivà au primmu postu. In ti anni doppu, u Camuggi u nu l'ha zügou guei ben da guagnà de tituli, finn-a au segundu postu in tu [[1951]], a punti pegi cu'a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli,]] che pe'a diferensa de gol a l'ha risevüu u titulu. === L'etè d'ou === A squaddra de l'Under 17 de Camuggi a l'aiva guagnou u titulu du [[1946]], du [[1949]] e du [[1950]], tantu che l'é cresciüu üna generasiun de campiuin du postu, che s'azunzeivan a quelli vegnüi da de atre parti. Fra questi, gh'é stetu u campiun ulimpionicu [[Renato de Sanzuane]] e u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, ch'u l'é stetu ün di prumutuì da pallanöu de donne. In tu [[1952]] a strutüa du campionou a l'é turna cangià: a [[Turin|Türin]] s'é zügou duì giruin de qualificasiun a quattru squaddre, cu'e primme due de ciascün che han pigiou parte aa finale pe'u scüdettu mentre e atre due finivan in tu girun pe'a retrucesciun. U Camuggi u l'ha guagnou u sö girun cun sei punti davanti aa [[Società Sportiva Lazio Nuoto|Lazio]], aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]] e aa [[Società Sportiva Nicola Mameli|Mameli]], mentre l'atru u l'é stetu guagnou daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] davanti aa [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], a l'[[Società Ginnastica Andrea Doria|Andrea Doria]] e aa [[Virtus Livorno]]. Sciben che a Canottieri a l'aiva cumensou cun de vitoie cuntr'aa Florentia (5-2) e au Camuggi (4-2), sti ürtimi han guagnou tütte e atre partie menu che ün pareggiu a [[Romma|Rumma]], mentre i napuliten sun steti batüi armenu üna votta da tütti i sö aversai. A Rari Nantes a l'ha cuscì purtou a Camuggi u tersu titulu nasiunale, cun 9 punti in ciü da Canottieri Napoli (a 6), davanti aa Florentia (a 5) e aa Lazio (a 4), e i sö megiu anni sun cuscì cumensè<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=fAhUaWjQ17c|tìtolo=Il Camogli Campione d'Italia di pallanuoto|outô=Archivio Luce Cinecittà|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U Renato de Sanzuane, che l'annu primma u l'aiva guagnou a medaggia de brunzu ae [[Òlinpîade de stæ do 1952|Ulimpiadi de Helsinki]] cu'a [[Naçionâle de balanêuo di òmmi de l'Itàlia|nasiunale]], in tu [[1953]] u l'é arivou a Camuggi. Cun tütti i sö gol u l'ha purtou i giancu-neigri au segundu scüdettu daa fia, pe finì u campiunou da cappucanuné davanti, tra i atri, au Carlo Pedersoli, che alantù u zügava cu'a Lazio e che poi u l'é vegnüu famuzu pe'u cine, cu'u survianumme de [[Bud Spencer]]. Pe'u campiunou du [[1954]] l'é stetu turna inandiou duì giruin preliminari (a [[Milan]]) e doppu u girun finale. U Camuggi u l'é arivou primmu in tu sö girun, davanti a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]], iscrita pe'a primma votta, Canottieri, Mameli e [[Unione Sportiva Triestina Nuoto|Triestina]]. In te l'atru girun gh'é stetu u pasaggiu da [[Pro Recco]], asemme a Lazio e RN Napoli. A surpreiza, u scüdettu de quellu annu u l'é andetu a Rumma, cu'u Camuggi ch'u l'ha finiu cun ün puntu de menu. U Cumüne, a ogni moddu, u se pueiva vantà cun orgöggiu de üna squaddra ben forte, tantu ch'u l'ha fetu fà due medagge d'ou, ünn-a pe'u quartu titulu du dixembre du [[1953]] e l'atra pe'i quarant'anni daa fundasiun da squaddra, in tu dixembre du [[1954]]. In tu [[1955]] u l'é stetu turna inandiou ün girun ünicu, cun due squaddre du [[Gorfo Paradîzo|Gurfu Paradizu]], due de Rumma, due de [[Napoli|Napuli]], due de [[Zena]] (a Mameli e u Genoa, turnou in ta pallanöu), a Florentia e a Triestina. U Camuggi, ch'u l'ha persu üna sula partia cuntru a Lazio, aa fin u l'ha guagnou u titulu cun 32 punti, cuntr'ai 30 da Lazio. Ciü inderé u l'é arivou a Canottieri, cun 22 punti, pegi, a surpreiza, cu'a Pro Recco<ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=4HNrSSFaL64|tìtolo=Pallanuoto: Camogli 3/ Roma 1|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. [[Immaggine:I camogliesi nelle acque di Recco spettatori del grande incontro Enotria - G.S.F. Camogli (21-07-1929).jpg|miniatura|I camugin andeti in barca a [[Recco|Reccu]] pe'a partia du 21 de lüggiu du [[1929]] tra u G.S.F. Camogli e l'Enotria<ref name=":4" />]] In tu campiunou doppu, guagnou daa Lazio, u Camuggi u l'ha persu tütte e partie in trasferta, sarvanduse grassie ae vitoie in cà. Defeti, sulu u Genoa u l'é sciurtiu a battilu in cà; de ciü, de sta stagiun gh'é stetu a primma vitoia du Reccu cuntr'ai camugin. A Reccu gh'ea üna squaddra zà dau [[1913]], a Rari Nantes Enotria, ch'a l'é intrà in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federasiun]] in tu [[1922]] ma che poi a s'é desfeta cu'a fundasiun du Grüppu Spurtivu Fascista. In tu [[1946]] i züguei de l'Enotria ancun in ativitè han vusciüu fundà turna üna squaddra, cu'u numme de [[Pro Recco|Pro Recco Waterpolo 1913]]. Questa, dai culuri giancu-blö, a l'aiva cumensou a zügà in te l'egua davanti ai bagni, tantu che e gente de Camuggi aivan pigiou l'andassu de andali a vedde cu'e barche, cuscì da amiase a partia dau mà<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1452_Recco_Partita_di_pallanuoto_in_mare_1938.htm|tìtolo=1452. RECCO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. I scuntri fra e squaddre vixinn-e finivan spessu a botte, priunè o curpi de remmu, ascì lungu a stradda fra i duì cumüni<ref name=":4">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_778_Pallanuoto_tifosi_camogliesi_a_Recco_1929.htm|tìtolo=778. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Anche quand'u se zügava in cà, in tu [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], e partie l'ean ciütostu sentie, cun tütti i tifuzi in sce barche e lungu u mö<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_538_Spettatori_non_paganti_ad_una_partita_di_pallanuoto_1930c.htm|tìtolo=538. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta segunda meitè di [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a [[Recco|Reccu]] l'é cumensou i travaggi da [[Piscinn-a cumünale Antonio Ferro (Reccu)|storica piscinn-a]], mentre a Camuggi s'é spostou u campu davanti au portu, duve a squaddra a l'ha guagnou u sö ürtimu scüdettu in tu [[1957]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.wpdworld.com/waterpolo-history/quando-camogli-e-recco-divennero-una-cosa-sola/|tìtolo=Quando Camogli e Recco divennero una cosa sola|outô=Marco Tripodi|outô2=Edoardo Osti|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.youtube.com/watch?v=zsuLaz4UbtA|tìtolo=Amarcord water polo/ Mitici derby Camogli-Recco anni '50|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In quellu annu, i camugin sun arivè primmi cun 22 punti, davanti ae squaddre de Napuli, aa Rari Nantes e aa Canottieri, mentre l'ean finie ciü inderé e due squaddre de Rumma, u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]], a Pro Recco e, da ürtimu, a Florentia. === Daa crixi di anni '60 ai zuveni di anni '70 === [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - gagliardetto anni '70.jpg|sinistra|miniatura|202x202px|Stemma da Rari Nantes in ti [[Anni 1970|anni '70]]]] U Camuggi u l'ea ben forte quand'u zügava in cà e in ti campiunè a girun ünicu u l'andava ben megiu. Però, in te stagiuin doppu, s'é turnou au vegiu scistema du girun de qualificasiun cun doppu u girun finale, da tegnise in te üna sitè "neutra". I camugin han pasou tütte e votte e qualificasiuin ma, in tu turneu finale, nu l'han ciü fetu guei ben, levou u tersu postu du [[1961]], in te ün campiunou ünicu. Mentre, e squaddre di zuveni aivan fetu megiu, tantu da guagnà u "Trufeu du Zügou", detu aa sucietè che tra a primma squaddra e i zuveni a l'avesse cügeitu ciü punti. U [[1962]] e u [[1963]] han marcou a fin di megi tempi, cu'a squaddra ch'a l'é chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e a s'é purtà in ta növa piscinn-a, pe lascià cuscì u portu e l'egua sà. Mentre che pe tanti anni de fia a [[Pro Recco]] a cumensava a guagnà di scüdetti, u Camuggi u l'é turnou sübitu in ta [[Serie A (ballaneuo di òmmi)|Serie A]] ma, pasou e anè difissili du [[1968]]-[[1969]], in tu [[1970]] a squaddra a l'é steta turna retrucessa. Doppu a prumusiun in ta Serie A in tu [[1972]] u gh'é stetu di anni ciü tranquilli, cun quattru Trufei du Zügou ([[1976]], [[1977]], [[1979]] e [[1980]]) e u tersu postu du [[1980]], davanti aa Pro Recco. De sti anni han zügou ben i zuveni, tantu i Under 17 (Alievi), campiuin in ti anni [[1973]], [[1976]] e [[1977]], che i Under 20 (Juniores), ch'aivan guagnou u titulu in ti anni [[1975]], [[1976]] e [[1979]], ciü che quellu de campiuin d'Italia ai [[Zöghi da Zuventü]] du [[1978]]. Sti gran tituli han fetu guagnà, in tu [[1979]], u ricunuscimentu da [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'Ou au Meritu Spurtivu]]. U meritu de sti gran dex'anni u l'é stetu du prescidente Girò Riccobaldi, de ün'antiga famiggia de Camuggi ch'a l'ea in te indüstrie de rè da pesca, e suviatüttu du [[Mino Di Bartolo|Mino di Bartolo]], fundatù da [[Rari Nantes Sori|pallanöu a Soi]] ch'u l'é stetu a Camuggi dau [[1970]] cumme alenatù da primma squaddra e de quelle di zuveni. Le u l'ha truvou di talenti cumme Ferrari, Casazza, Antonucci, Crovetto, Passalacqua e Massimo Fondelli, ditu Mamo, capitan e poi campiun du mundu cu'a nasiunale. Doppu du Bartolo l'alenatù u l'é stetu u Vio Marciani, ch'u l'aiva zügou in tu Camuggi, duv'u l'ha guagnou di campiunè. === I equilibri dau 1980 === [[Immaggine:Rari Nantes Camogli - gagliardetto anni '80.jpg|miniatura|226x226px|U stemma in ti [[Anni 1980|anni '80]], cu'u sponsor]] Se in ti [[Anni 1970|anni Setanta]] u campionou u l'ea tra a [[Pro Recco]], a [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], dau scüdettu du [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] in tu [[1981]] a situasiun a l'é cangià. A Pro Recco, pasou i trei campiunè dau [[1982]] au [[1984]], a nu l'ha ciü guagnou de tituli finn-a au [[2002]]. De quelli anni a squaddra ciü forte a l'ea defeti u [[Circolo Nautico Posillipo (ballaneuo)|Posillipo]], üna növa furmasiun de [[Napoli|Napuli]], che dau [[1985]] au [[2001]] a l'ha pigiou dexe tituli. I ünici a fermà i napuliten sun steti Canottieri in tu [[1990]], a [[Associazione Sportiva Roma Pallanuoto|Rumma]] in tu [[1999]] e due squaddre növe, u [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]] (campiun in tu [[1987]], [[1997]] e [[1998]]) e u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]] ([[1991]] e [[1992]]). Cu'u növu scistema de playoff e u tantu travaggiu fetu cu'i zuveni in ti anni primma, u Camuggi u l'ea pruntu a turnà aa carega, e dunca u l'ha acatou di züguei de livellu internasiunale e u l'ha truvou di sponsor. Tra i atri, gh'ea u tedescu [[Frank Otto]], mancin, u [[Gianni De Magistris]], tra i megiu marcatuì da storia italiann-a, e u zuvenu purté Francesco Cichero. Quand'u l'è cumensou a arivà i sponsor a Rari Nantes a l'ha azuntu pe'a primma votta u numme de ün'impreiza, l'Allibert, davanti au sö. In tu campiunou [[1984]]-[[1985]] i camugin sun arivè ai playoff, duve han batüu l'[[Circolo Canottieri Ortigia 1928|Ortigia]] de [[Siracusa|Siracüza]], pe fermase ae semifinale cu'u Posillipo Napoli, ch'u l'ha batüu a l'andà e au returnu. Arivou turna ai playoff in ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha guagnou cuntru a Canottieri Napoli, pe perde pe ün sulu gol a gara 3 da semifinale cu'u Pescara. L'annu doppu, pe ün puntu sulu, u Camuggi u nu l'ha pasou e qualificasiuin. In tu [[1988]] u l'ha cumensou a mancà de asbriu, cu'a squaddra che da penürtima a l'é retrucessa drita in te l'[[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|A2]], sensa pasà dai playout fra e pezu squaddre da [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|A1]] e quelle da A2, duve a Pro Recco a s'ea sarvà. Turnà in ta mascima serie in tu [[1989]], aa fin du campiunou a squaddra a l'é arivà turna au penürtimu postu. === A crixi di anni '90 e u repiggiu === Daa retrucesciun du [[1989]], a Rari Nantes Camuggi a l'ha patiu üna gran crixi, sensa turnà in ta mascima serie. In ta stagiun [[1994]]-[[1995]] a l'é arivà a l'ürtimu postu, cun 0 punti, pe chinà in ta [[Serie B (ballaneuo di òmmi)|Serie B]] e restaghe finn-a au [[1998]], mentre sulu cu'u campiunou de A2 [[2000]]-[[2001]] a l'é muntà turna in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]]. Alantù u növu campiunou u se cumpuneiva de üna serie de giruin a quattru squaddre, cun doppu atri duì a öttu squaddre, l'ün pe'i playoff (pe'e primme due arivè in tu girun a quattru) e l'atru pe sarvase dai playout (pe'e atre due). De quellu annu u Camuggi u l'ha finiu au tersu postu, cu'i meximi punti da [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] ma pezu pe'a diferensa di gol, mentre in tu sö girun gh'ea a [[Pro Recco]] pe primma e a [[Telimar Palermo]] ürtima. A ogni moddu, aa fin a squaddra a s'é sarvà. In tu campiunou [[2002]]-[[2003]], cangiou pe avei primma duì giruin da öttu e poi quattru da quattru squaddre, a Rari Nantes a l'é arivà quarta, pe pasà au girun di playoff insemme au [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], u [[Società Sportiva Nervi|Nervi]] e a Canottieri. Arivà a l'ürtimu postu, a squaddra a l'é finia in tu tabelun cuntru aa Pro Recco, pe sciurtine batüa. Sti exiti han purtou u Camuggi a zügà a [[COMEN Cup]], üna cuppa internasiunale guagnà in te quella ucaxun propiu dai camugin<ref>{{Çitta web|url=https://www.cnposillipostory.net/Pallanuoto/pagine/2003_pallanuoto_citaliani_A.htm|tìtolo=Campionato Italiano Pallanuoto A1 2002/2003|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2003]]-[[2004]] s'é turnou au scistema du [[2001]]-[[2002]], cu'i girun primma a quattru e doppu a öttu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20160305012547/http://www.federnuoto.it/pdf/pallanuoto_normativa_a1m_20031207.pdf|tìtolo=Normativa Campionato Pallanuoto Serie A1 Maschile, ediz. 2003/2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Alantù in tu Camuggi ghe zügava u campiun serbu-muntenegrin [[Aleksandar Šapić]], ch'u l'ha finiu a stagiun da cappucanuné, e l'[[Arnaldo Deserti]]. U Camuggi u l'é arivou segundu, distante dau [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]] (alantù Leonessa Brescia, üna squaddra növa) ma davanti au [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e aa [[Rari Nantes Napoli|RN Napoli]]. In tu girun a öttu u Camuggi u l'é finiu quintu, deré au Sann-a, squaddra aversaia ai playoff ch'a l'é aa fin pasà cu'a gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20050307091409/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2004campionato_maschile_play-o|tìtolo=Campionato maschile serie A1 - Stagione 2003-2004|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu a nu l'é finia guei ben, detu che u Šapić u se n'ea andetu a Sann-a e u Deserti aa Pro Recco, e u Camuggi u l'é arivou tersu in ti giruin a quattru, ma u s'é sarvou in te quellu a öttu di playout, pe finilu au primmu postu. De ciü, u l'ha zügou u spareggiu fra i ürtimi duì di playoff e i primmi duì di playout, ch'u l'avieva permissu d'intrà in tu tabelun di playoff, ma u l'ha duvüu fermase cuntr'au Nervi<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120626005920/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2005campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2004-2005|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun [[2005]]-[[2006]], a squaddra a l'ha turna finiu a primma faze au tersu postu mentre, cu'u quartu postu in tu girun a öttu, a l'ha duvüu zügà i playout, duve a s'é sarvà p'avei batüu u [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]] tantu a l'andà che au returnu<ref>{{Çitta web|url=https://web.archive.org/web/20120625075032/http://www.federnuoto.it/pallanuoto.asp?p=2006campionati|tìtolo=Pallanuoto: Campionati - Stagione 2005-2006|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Dau [[2006]]-[[2007]] u l'é turna cangiou u furmatu, cun duì giruin a öttu e doppu ün atru da öttu tra e primme quattru de ün e e ürtime quattru de l'atru. E primme clasifichè andavan ai playoff, l'ürtima de ogni girun a l'ea retrucessa mentre a penürtima e a ters'ürtima gh'aivan da zügà i playout. U Camuggi u nu l'ha fetu guei ben e, arivou penürtimu, u l'ha zügou i playout cuntr'au [[Associazione Sportiva Chiavari Nuoto|Ciavai]], ch'u u l'ha batüu in gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2006-2007.html|tìtolo=Stagione 2006-2007|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. === A növa generasiun e u scuntru cu'a Federnuoto === E megiu stagiuin spessu ne sun vegnüe da ün gran travaggiu in sce squaddre di zuveni. A Rari Nantes a l'ha visciüu üna növa etè d'ou grassie ai sö zuveni, che han guagnou tanti trufei. U primmu u l'é arivou in tu [[2006]] cu'u primmu titulu de l'Under 15 che, l'annu doppu, a l'ha detu cunferma cu'u segundu titulu daa fia, stagiun ch'u l'ha purtou a Camuggi u scüdettu de l'Under 20 ascì. L'Under 17 a l'é steta campiun in ti anni [[2008]], [[2010]], [[2011]] e [[2012]], mentre l'Under 15 a l'ha guagnou turna u titulu in ti anni [[2008]], [[2009]] e [[2012]], cun l'ürtimu scüdettu di zuveni ch'u l'é stetu quellu, du [[2013]], de l'Under 20. A fà pröva du gran valù da sucietè, in tu [[2018]] a RN Camuggi a l'ha risevüu u "Culà d'Ou", u mascimu ricunuscimentu spurtivu nasiunale, dau prescidente du [[CONI]]<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/collare-doro-per-la-rari-nantes-camogli-2/133587|tìtolo=Collare d'Oro per la Rari Nantes Camogli|dæta=20 dixembre 2018|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta Serie A2 [[2007]]-[[2008]] a primma squadda a l'é andeta ben ma a l'ha finiu pe perde a finale di playoff cuntra au [[Anzio Waterpolis|Latina]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>, cuscì cumme, in ta stagiun doppu, quand'a l'é steta fermà in gara 3 cuntr'aa Rumma<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2007-2008.html|tìtolo=Stagione 2007-2008|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2010]], batendu u [[Associazione Sportiva Nuoto Catania|Catania]] e l'[[Acquachiara ATI 2000|Acquachiara]] de [[Napoli|Napuli]], u Camuggi u l'é turnou in ta [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Serie A1]], che in tu fratempu a l'ea turnà a girun ünicu a duzze squaddre, cu'i playoff scüdettu finn-a a l'utava puzisiun<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2009-2010.html|tìtolo=Stagione 2009-2010|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, i camugin sun arivè settimi (sun steti quelli che han paregiou ciü partie), e se sun scuntrè cu'u [[Rari Nantes Savona|Sann-a]], ch'u l'ha guagnou tantu l'andà che u returnu<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2010-2011.html|tìtolo=Stagione 2010-2011|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'anà doppu a l'é finia au meximu, cu'u Sann-a ch'u l'é pasou guagnandu a partia in cà e gara 3<ref>{{Çitta web|url=https://www.federnuoto.it/home/pallanuoto/storico-campionati/campionati-2011-2012.html|tìtolo=Stagione 2011-2012|outô=Federazione Italiana Nuoto|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A quei tempi nu gh'ea üna bella aia in ta [[Federazione Italiana Nuoto|Federnuoto]], cun de beghe pe'u calendaiu di campiunè, a gestiun di diritti aa televixun e di cuntratti cu'i sponsor, ciü che pe asbascià e speize aministrative. U Camuggi u l'aiva dunca mustrou l'interesse a nu iscrivise in Serie A1 e u l'ha tratou cu'a [[Telimar Palermo]] ([[Serie A2 (ballaneuo di òmmi)|Serie A2]]) pe scangiase u titulu spurtivu. A FIN a s'é dita cuntraia a sta manovra e dunca i camugin se sun iscriti ai 2 de settembre aa Serie A, ben che cu'üna squaddra tütta de zuveni, pe arivà ürtimi. === U növu sponsor e i campiunè in A2 === <gallery mode="packed" widths="180"> Camogli - Camogli vs Pescara (15-06-2019, 1).jpg|Camuggi-Pescara, zügà a Camuggi ai 15 de zügnu du 2019 Torino - Torino '81 vs Camogli (13-05-2023).jpg|A partia cuntr'au Torino '81, a Türin, 13 de mazzu du 2023 </gallery> A stagiun du [[2013]] a l'é cumensà cu'ün sponsor impurtante, l'impreiza SpazioGenova, e a squaddra a l'ha cangiou de numme in te Spazio Rari Nantes Camogli. Cumme alenatù u l'é stetu cunfermou [[Angelo Temellini]], arivou in tu [[2009]] e ch'u l'é restou a Camuggi finn-a in tu [[2025]]<ref>{{Çitta web|url=https://www.waterpolopeople.com/news/waterpolo-people/rari-nantes-camogli-angelo-temellini-rassegna-le-dimissioni|tìtolo=Rari Nantes Camogli: Angelo Temellini rassegna le dimissioni|dæta=24 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Pasou duì anni quande a squaddra a s'é sarvà fassile, in tu [[2015]] a l'é arivà finn-a ai playoff, persi cu'u [[Associazione Sportiva Nuoto e Canottaggio Civitavecchia|Civitavecchia]]. Dau [[2018]], doppu üna lunga preparasiun e di növi züguei, u Camuggi u l'é turnou in cursa e, pe di anni, u s'é scuntrou tante votte cu'u [[Torino '81]] pe guagnà u primmu postu du Girun Nord. De sti tempi u l'é nasciüu ascì u Sabati Casual, ün gruppu de tifuzi du Camuggi. A stagiun [[2018]]-[[2019]] a l'ha vistu u Camuggi in testa cun 55 punti, davanti au Türin cun 50, e ai playoff a l'ha guagnou cuntr'au [[Associazione Sportiva Waterpolis Pescara Pallanuoto|Pescara]], batüu in gara 1 e 3, ma a squaddra a l'ea urmai stracca aa finale cu'a [[Telimar Palermo]], ch'a s'é guagnà u pasaggiu de categuria<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2018-2019/|tìtolo=Campionati 2018-2019|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben che u Camuggi u l'ea partiu ben, a l'é steta blucà pe'a [[Pandemîa de COVID-19|pandemia de COVID]], insemme a tütti i campiunè<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2019-2020/|tìtolo=Campionati 2019-2020|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. U campiunou [[2020]]-[[2021]], pe'e questiuin de sanitè, u l'é stetu inandiou a quattru giruin: u Girun Ligüria, u Girun Nord-Est (cu'u [[Rari Nantes Sori|Soi]]), u Girun Centru e u Girun Süd. U girun da Ligüria u l'é stetu guagnou dau [[Associazione Sportiva Dilettantistica Bogliasco 1951|Bugiascu]], mentre u Camuggi u l'é arivou segundu davanti a [[Rari Nantes Arenzano|Rensen]], Crocera Genova, [[Associazione Sportiva Lavagna '90|Lavagna]] e [[Sportiva Sturla|Stürla]]. Alantù u Camuggi u s'é scuntrou cu'üna növa squaddra, u [[De Akker Team|De Akker Bologna]], ch'a l'ha pasou a surpreiza u scuntru<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2020-2021/|tìtolo=Campionati 2020-2021|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. L'annu doppu u Camuggi e u Türin sun steti fermè ai playoff daa [[Circolo Canottieri Napoli|Canottieri Napoli]] e daa [[Società Sportiva Roma Vis Nova Pallanuoto|Roma Vis Nova]]<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2021-2022/|tìtolo=Campionati 2021-2022|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. Aa fin, in ta stagiun [[2022]]-[[2023]], u Camuggi u l'ha guagnou a ''regular season'' cun 9 punti in sciu Türin, pe poi batte l'[[Training Academy Olympic Roma|Olympic Roma]] e, in finale, a [[Rari Nantes Florentia|Florentia]], cuscì ch'u l'é stetu prumossu<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2022-2023/|tìtolo=Campionati 2022-2023|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ta stagiun doppu, u Camuggi u l'ha zügou pe'u ciü da atre parti, pe di travaggi impurtanti au teitu da sö piscinn-a, e, zügou turna u derby cu'a [[Pro Recco]] u l'é stetu batüu pe 3-25. Finiu sensa punti a ''regular season'', in tu girun pe'a retrucesciun a squaddra a l'é arivà ürtima cun ün puntu, sensa zügà i playout cumme e atre squaddre, e a l'é dunca turnà in ta Serie A2<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2023-2024/|tìtolo=Campionati 2023-2024|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A stagiun doppu, ben ch'u partiva da favuriu e squaddra da batte, u Camuggi u nu l'ha fetu ben cumme in ti anni primma<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/campionati-2024-2025/|tìtolo=Campionati 2024-2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Squaddra de donne == [[Immaggine:Camogli - Camogli femminile vs Tolentino (01-06-2025).jpg|miniatura|A squaddra de donne cuntr'au Tolentino, a Camuggi, 1° de zügnu du 2025]] Quandu, in ti [[Anni 1950|anni Sinquanta]], a Camuggi l'ea arivou u zügou e alenatù unghereize Giorgio Erdely, a squaddra a l'ha guagnou tante partie e tituli e, tra i sö tifuzi, gh'ea ascì ün gruppu de zuvene. Cuscì, l'Erdely u l'ha pensou de inandià üna squaddra de [[Nêuo|nöu]] pe'e donne in ta Rari Nantes, cun tante de ste zuvene che g'han fitu pigiou parte. A stu moddu l'é nasciüu a sesiun pe'e donne da Rari Nantes Camogli, a primma de stu genere de tütta l'[[Italia]]. Sciben che, au prinsipiu, ae donne l'ea cuncessu de zügà a [[Ballaneuo|pallanöu]], in ti [[Anni 1920|anni Vinti]] stu sport u l'é stetu vietou e, pe'a gente ch'a l'ea ancun de st'idea, nu gh'é stetu guei de squaddre che sun andete aprövu aa RN Camuggi. A ogni moddu, l'Erdely u l'ha decizu d'inandià ascì ün'atra sucietè, a Virtus Camogli, sulu pe'e donne<ref name=":3">{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1403_Rari_Nantes_Camogli_squadra_femminile_Virtus_Camogli.htm|tìtolo=1403. RARI NANTES CAMOGLI|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. E due squaddre han zügou tanti derby l'ünn-a cuntru l'atra, e sun stete invitè üna votta finn-a daa [[Naçionâle de balanêuo de dònne di Pàixi Bàsci|nasiunale ulandeize]], mentre ch'a l'ea in retiu a [[Zena]] in te [[Piscìnn-e de Arbâ|piscinn-e de Arbà]], pe zügà üna partia dimustrativa. Ben che batüe, e camuginn-e han zügou ben e sun stete aa fin aplaudie dau pübblicu<ref name=":3" />. A despetu de l'interesse, st'ativitè a nu l'é andeta guei avanti: a Virtus Camogli a s'é desfeta mentre a sesiun pe'e donne da Rari Nantes a l'ha finiu maniman de zügà. Levou quarche caxu tra i amatuì, tütti in ta [[Liguria|Ligüria]], l'ezempiu de Camuggi u nu l'é stetu seguiu da atre squaddre e sulu in tu [[1985]] u s'é inandiou u primmu [[Campionou italian de ballaneuo de dònne|campiunou italian de pallanöu de donne]]<ref name=":3" />. Nunustante e primme esperiense ligüri, au prinsippiu e squaddre ciü forti sun stete u [[Volturno Sporting Club|Volturno]], de [[Napoli|Napuli]], e poi u [[Associazione Sportiva Orizzonte Catania|Catania]]. In tu detaggiu, e zügoue de Camuggi nu sun mai arivè in ta [[Serie A1 (ballaneuo de dònne)|primma categuria]] e l'é sulu de resente che sun muntè in te l'[[A2 (ballaneuo de dònne)|A2]]. A primma stagiun de camuginn-e in te l'A2 a l'é steta in tu [[2010]]-[[2011]], in tu girun Nord. Quellu annu, finiu cu'a squaddra ch'a l'é chinà turna de categuria, e camuginn-e aivan zügou cuntru a [[Associazione Sportiva Nuoto Prato|Cavalieri Prato]], [[Rari Nantes Florentia|Firenze]], [[Pallanuoto Livorno|Livorno]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Nuoto Club Milano|Milano]], [[Gruppo Nuoto Osio|Osio]], [[Promogest]], [[Nuoto Tolentino|Tolentino]] e [[Pallanuoto Trieste|Trieste]]. In ta stagiun [[2024]]-[[2025]] e zuvene du Camuggi sun turnè in te l'A2, pe truvaghe [[Acquatica Torino]], [[Associazione Nuotatori Brescia|Brescia]], [[Associazione Sportiva Como Nuoto|Como]], [[Unione Sportiva Luca Locatelli Genova|Locatelli Genova]], [[Waterpolo Milano Metanopoli|Metanopoli]], [[Rari Nantes Orobica|Orobica]] e [[Rari Nantes Sori|Soi]], arivandu a sarvase<ref name=":5" />. U campiunou doppu, cu'a Locatelli ch'a l'ea steta prumossa, e aversaie du Camuggi sun stete l'Acquatica Torino, u Como, u Metanopoli, l'Orobica, u Parma, u Project Sport Leinì e u Soi<ref>{{Çitta web|url=https://1x2pallanuoto.com/a1-a2-b/|tìtolo=A1 - A2 - B|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. == Strutüe == <gallery mode="packed" widths="180"> Camogli - Camogli vs Civitavecchia (12-01-2019, 1).jpg|A piscinn-a "Giuva Baldini" du 2019, ancun cuverta Camogli - Base Mare RNC (2).jpg|Vista da ''Base Mare'' da Rari Nantes Camogli - Base Mare RNC (1).jpg|A ''Base Mare'' cu'a baxilica Camogli - Base Mare RNC (3).jpg|U campu muntou in mà </gallery> In ti sö megiu anni u Camuggi u zügava in te l'egua du [[Purtixö de Camuggi|Purtixö]], primma in ta parte au redossu du mö e poi, dai [[Anni 1950|anni Sinquanta]], in te l'avamportu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1552_Pallanuoto_partita_giocata_nell'avamporto_1950c.htm|tìtolo=1552. PALLANUOTO|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In ti [[Anni 1930|anni Trenta]] e [[Anni 1940|Quaranta]] i tifuzi camugin se meteivan in sciu mö e in sce banchinn-e, mentre in ti anni Sinquanta, detu che e partie se tegnivan pe'u ciü in te pochi meixi, u se muntava üna tribünn-a a trei cen pe'i spetatui. In tu [[1963]] a l'é steta averta a piscinn-a cumünale a[[U Buschettu (Camuggi)|u Buschettu]], intitulà au Giuva Baldini, l'ünicu atleta che, cu'a sö lunga ativitè spurtiva, u l'ha guagnou u [[Campionou italian de ballaneuo|campiunou italian]] tantu primma che doppu a guera. Alantù st'impiantu u nu gh'aiva ancù de tribünn-e e de teitu, feti ciü tardi, e u l'é stetu cumpletou grassie a ün investimentu de l'impreiza americann-a [[Jantzen]]. Cun quest'impreiza, ch'a fava di custümmi da bagnu e di atri vestì spurtivi, a RN Camuggi a l'é vegnüa a primma sucietè de [[Ballaneuo|pallanöu]] a aveighe ün sponsor ufisiale<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_1367_Piscina_Comunale_di_Camogli_Giuva_Baldini_colori_1963.htm|tìtolo=1367. PISCINA COMUNALE|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. In tu [[2001]] a piscinn-a a l'é steta cuverta da ün teitu fetu pe'u ciü de legnu, ünicu in tu sö genere. Però, pe'i pochi interventi feti pe mantegnilu, i materiali se sun smangiè e, in tu [[2021]], s'é duvüu cacià zü u teitu. In ti anni doppu, pe l'invernu, se cumensou a muntà üna cuvertüa a presciun d'aia pe andà avanti cu'e ativitè, che però a nu permeteiva l'intrà ai spetatui. L'annu doppu da [[Pandemîa de COVID-19|pandemia]] a primma squaddra a l'ha ancun pusciüu zügà aa Baldini, mentre in te stagiuin ciü avanti a l'ha duvüu andà in te piscinn-e di paixi vixin, cumme a [[Ciävai|Ciavai]] e a [[Recco|Reccu]]. Aa fin, in te l'autünnu du [[2025]], l'é cumensou i travaggi pe arangià tüttu l'impiantu<ref>{{Çitta web|url=https://www.genova24.it/2025/10/camogli-al-via-i-lavori-di-riqualificazione-per-la-piscina-giuva-baldini-riconsegna-settembre-2026-441624/|tìtolo=Camogli, al via i lavori di riqualificazione per la piscina Giuva Baldini: riconsegna settembre 2026|outô=Nicola Giordanella|dæta=15 otubre 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>.<ref>{{Çitta web|url=https://radioaldebaran.it/la-rari-nantes-camogli-gestira-la-piscina-di-recco-fino-a-dicembre/299670|tìtolo=La Rari Nantes Camogli gestirà la piscina di Recco fino a dicembre|dæta=31 lüggiu 2025|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref> E primme partie di tifuzi du Camuggi se tegnivan a l'umbra du campanin da [[Baxilica de l'Asunta (Camuggi)|baxilica]] mentre, doppu da fundasiun da Rari Nantes (cu'i incuntri ufisiali che sun finii in tu Purtixö), pe'i alenamenti s'é cuntinuou a andà in te l'egua fra a fuxe d[[U Fusou (Camuggi)|u Fusou]] e u Stabilimentu Miramare. In scia ciazza, zà dau [[1914]] gh'é de testimunianse da custrusiun du "parcu de stè" pe'i dirigenti che cuscì amiavan e partie in mà<ref name=":0" />. In tu [[1921]] l'é stetu fabricou üna custrusiun de legnu e teia ciü grande mentre, in tu [[1930]], se n'é fetu ünn-a de ciümentu<ref>{{Çitta web|url=http://www.agenziabozzo.it/camogli_ieri/CAMOGLI_ANTICA_web/Camogli_Foto_Antiche_532_Rari_Nantes_Camogli_Pallanuoto_Waterpolo_Squadra_1921.htm|tìtolo=532. RARI NANTES|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}}</ref>. A sucietè, da quandu a gh'é a piscinn-a, de stè a l'ha cuntinuou a adövià a ciazza, tantu che a custrusiun da "''Base Mare''", muntà tütte e stè, a l'é vegnüa quexi ün'istitusiun. Sta tradisiun, cu'a strutüa de legnu in scia ciazza e ün campu marcou da boe in mà, a va avanti ancun aa giurnà d'ancö. == Palmares == [[Immaggine:Camogli - Camogli vs Civitavecchia (12-01-2019, 2).jpg|miniatura|I scüdetti di campiunè du Camuggi, in ta piscinn-a "Giuva Baldini"]] === Tituli nasiunali === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Serie A1 (ballaneuo di òmmi)|Campiunè italien]]: 6 ** 1935, 1946, 1952, 1953, 1955, 1957 * [[Trofeo do Zugou|Trufeu du Zügou]]: 5 ** 1961, 1976, 1977, 1979, 1980 === Trufei internasiunali === * [[COMEN Cup|Cuppa COMEN]]: 1 ** 2002-2003 === Trufei di zueni === * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Juniores A|Campiunou italian Juniores]]: 5 ** 1975, 1976, 1979, 2007, 2013 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Allevi A|Campiunou italian Alievi]]: 10 ** 1946, 1949, 1950, 1973, 1976, 1977, 2008, 2010, 2011, 2012 * {{Scìnbolo|Scudetto.svg}} [[Campionou italian de ballaneuo di òmmi Zoveni|Campiunou italian Zuveni]]: 5 ** 2006, 2007, 2008, 2009, 2012 === Medagge === * [[Immaggine:MeritoSportivo2.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'argentu au meritu spurtivu]]: 1 ** 1964 * [[Immaggine:MeritoSportivo1.png|100x100px]] [[Stélla a-o mérito sportîvo|Stella d'ou au meritu spurtivu]]: 1 ** 1977 == Notte == ;Notte au testu <references group="n." /> ;Notte bibliugrafiche <references responsive="" /> == Atri prugetti == {{Interprogetto}} == Ligammi de föa == * {{Çitta web|url=https://www.rncamogli.it/|tìtolo=Scitu da squaddra|léngoa=IT|vìxita=2026-07-09}} [[Categorîa:Camuggi]] [[Categorîa:Palanêuo in Ligùria]] [[Categorîa:Òrganizaçioìn da Ligùria]] 3dpuw8xg9hxzxe8lreq7b7apwdua7z9 Lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi 0 33102 273250 273228 2026-08-17T18:25:54Z N.Longo 12052 /* Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime */ + 273250 wikitext text/x-wiki {{Torna a|Castelà (furtificasiùn)}} {{Arbenganese|variànte=&nbsp;sitadìn}} Sta '''lista di castelèi di Lìgü(r)i Antìghi''' a tì(r)a drentu i paìsi furtifichèi di [[Liguri Antighi|Lìgü(r)i Antìghi]], i cuscì dìti [[Castelà (furtificasiùn)|castelèi]], ch'u se cunusce da l'archeulugìa pe'e tère dund'u staxeva ste gènte, spartìi pe' regiùn dund'i se tröva. == Lista == === Ligü(r)ia === ==== Pruvinsa de Impe(r)ia ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Còlla Me(r)ellu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], Còlla Me(r)ellu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1284:provincia-di-imperia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Imperia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263645|tìtolo=COLLA MERELLO-ENAMURAI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Sapergu |[[A Burdighea|A Burdighe(r)a]], [[U Burghetu (San Nicolò)|U Burghettu]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01347310134735.pdf|tìtolo=Terreno con muri e avanzi dell'antico Castellaro Ligure di Sapergo|dæta=15 nuvèmbre 1971|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309336|tìtolo=TORRE SAPERGO (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Grange |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263632|tìtolo=Tomba di Monte Grange (tomba isolata ad incinerazione, area ad uso funerario)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Rocche |[[A Riva (cumüna)|A Rìva]]-[[U Castelà (cumüna)|U Castelà]], Munte Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070512.pdf|tìtolo=Insediamento di II^ età del Ferro/ età romana|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Osaggiu |[[Avrigâ]], Munte Osaggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263584|tìtolo=Monte Osaggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Seppu |[[Baiardu]], Munte Seppu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263760|tìtolo=Monte Ceppo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Ciaixe |[[Campurussu]], Ciaixe |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263641|tìtolo=CIAIXE - Madonna della Neve (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Baracùn |[[Campurussu]], Munte Baracùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263638|tìtolo=Monte Baraccone (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castiùn |[[Campurussu]], U Castiùn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263644|tìtolo=Sito d'altura di Poggio Castiglione (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma de Funtâne |[[Campurussu]], Simma de Funtâne |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263761|tìtolo=Cima delle Fontane (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma d'Aurìn |[[Campurussu]]-[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Aurìn |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309683|tìtolo=CIMA D'AURIN (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla Sgarbà |[[Campurussu]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla Sgarbâ |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309355|tìtolo=COLLASGARBA (sito pluristratificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Arpixélla |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]], Arpixélla |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263634|tìtolo=TORRE ALPICELLA (insediamento tracce di insediamento)I|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Simma Tramuntìna |[[Dussaiga|Dusègua]]-[[Ventemiglia|Vintimìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263636|tìtolo=CIMA TRAMONTINA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Rocca de Dregu |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]], Dregu |Fòscia de l'etè du fèru, de segü(r)u rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263633|tìtolo=Rocca di Drego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.andagna.it/territorio-andagna/drego-e-passo-della-mezzaluna/|tìtolo=Drego e Passo della Mezzaluna|outô=Pro Loco Andagna|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Passu de Mezzalüna |[[I Moin|I Mu(r)ìn de Triö(r)a]]-[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263768|tìtolo=Passo della Mezzaluna (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Veonigi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Mo(r)u |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263597|tìtolo=Loc. Veonigi (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castellà |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Castelassu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263598|tìtolo=loc. Castellazzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Morgi |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Cà Vesiàn |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263767|tìtolo=Monte Morgi (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtumo(r)u |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte Âtumo(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263766|tìtolo=Monte Altomoro (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte U(r)ivastru |[[L'Isura|L'Ìsu(r)a]], Munte U(r)ivastru |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263649|tìtolo=Monte Olivastro (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Acqua(r)ùn |[[Lüxinascu]]-[[Puntedasce]]-[[Vaxìa]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263599|tìtolo=CASTELLO MEDIEVALE DI MONTE ACQUARONE con preesistenze (struttura di fortificazione castello militare)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Castelà |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Còlla di Tèrmi |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263631|tìtolo=Colle Termini di Perinaldo (Poggio Castellaro) (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Caggiu |[[Preinaudu|Pe(r)inâdu]]-[[Sanremu|Sanremmu]], Munte Caggiu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070519.pdf|tìtolo=Sito di interesse pre-protostorico di Tana della Ratapena - Monte Caggio|dæta=27 marsu 2017|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700266270|tìtolo=Monte Caggio (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Âtu |[[Pigna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /> |- |U Castelà |[[Ressu|Rèssu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263771|tìtolo=Poggio Castellaro (sito non identificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Cruxe de Paddre Poggi |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], A Crûxe |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III]]/[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213338|tìtolo=CROCE DI PADRE POGGI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Müggiu de Scaje |[[Sanremu|Sanremmu]], [[A Cola (Sanremu)|A Còlla]], Müggiu de Scaje |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309656|tìtolo=MONTE MUCCHIO DELLE SCAGLIE/COLDIRODI (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Bignùn |[[Sanremu|Sanremmu]], San Ròmulu, Munte Bignùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) e rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070093.pdf|tìtolo=Tratto di suolo che costituisce la vetta di Monte Bignone|dæta=9 arvì 1952|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213377|tìtolo=MONTE BIGNONE (insediamento insediamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte Curma |[[Sanremu]]-[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Curma |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700213386|tìtolo=MONTE COLMA (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castéllu |[[Seriana|Se(r)iâna]], Munte Merlu |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263592|tìtolo=loc. Il Castello di Monte Merlo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |I Casteletti |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], I Casteletti |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263743|tìtolo=CASTELLETTI (insediamento insediamento rupestre)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |L'Entrà |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], L'Entrà |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263755|tìtolo=ENTRA' (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Punta Pistorin |[[Tàgia (cumüna)|Taggia]], Punta Pistorin |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263643|tìtolo=Punta Pistorin (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castela(r)ettu |[[U Sèrvu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":2" /><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263593|tìtolo=Castellareto di Cervo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Munte Belenda |[[Ventemiglia|Vintimìa]], [[A Murtura (Ventemiglia)|A Murtu(r)a]] |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263639|tìtolo=Monte Bellenda (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Colla de Beura |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Còlla de Beve(r)a |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263640|tìtolo=Colla di Bevera (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Cian du Pussu |[[Ventemiglia|Vintimìa]], Munte Pussu |Fòscia numma che de l'etè rumâna |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700263642|tìtolo=Monte Pozzo (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Savuna ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |''Castelâ du Trabichettu'' |[[A Prìa]], a munte d[[Còlla du Trabichettu|u Trabichettu]] |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312270131230.pdf|tìtolo=Castelliere dell'età del ferro - Relazione|dæta=15 setèmbre 1994|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |U Castelà |[[Arasce|A(r)àsce]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1286:provincia-di-savona.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Savona|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |U Munte |[[Arbenga]], [[U Munte (Arbenga)|U Munte]] |Etè nu cunusciüa, fòscia l'''oppidum'' de ''[[Albium Ingaunum]]'' |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[L'Atè|Artâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Bardenèi]]-[[Carizan|Ca(r)isàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Berzezzi#U castelä|''U Castelä'']] |[[Berzezzi]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Bianca Maria Giannattasio|outô2=Giuliva Odetti|tìtolo=Il Castellaro di Monte Sant'Elena|url=https://www.prolocobergeggi.it/liguria/wp-content/uploads/2015/09/castellaro-depliant-test_2015.compressed.pdf|ànno=2015|editô=Cappello Tipografia|çitæ=Savuna|léngoa=IT}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/00869390086943.pdf|tìtolo=Castellaro - Notifica di importante interesse archeologico|dæta=19 marsu 1986|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''I Castelê'' |[[Borṡi e Veressi|Bòrzi e Ve(r)ezzi]], [[Ver̯éssu|Ve(r)ezzi]], ''I Castelê'' |Primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070570.pdf|tìtolo=Insediamento protostorico del Castellaro di Verezzi - Relazione tecnico-scientifica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Bric Castei(r)ö |[[Còiri|Cai(r)u]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] de mezzu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070520.pdf|tìtolo=Contesto archeologico età del Bronzo / Ferro e tardo romano - Relazione|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Marmö |[[Casanöva]], [[Marmö]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Munte d'Aggiu |[[Castrevegliu|Castreveggiu]], Munte d'Aggiu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Briccu du Castelà |[[Cengë|Cengiu]], Berbu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.cengio.sv.it/vivere_il_comune/territorio/territorio_1.html|tìtolo=La storia|outô=Cumüna de Cengiu|léngoa=IT|vìxita=2026-08-14}}</ref> |- |''U Castelä'' |[[D'Ätu d'Arbissöa|D'Âtu d'Arbissö(r)a]] |U manca de pröve segü(r)e |<ref name=":1" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.ivg.it/2024/11/il-castellaro-di-albisola-dalla-vigilanza-delle-navi-alla-contesa-tra-savona-e-genova/|tìtolo=Il "Castellaro" di Albisola: dalla vigilanza delle navi alla contesa tra Savona e Genova|outô=Sara Cannone|dæta=3 nuvèmbre 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Bric Reseghe |[[Finô|Finâ]], ''I Munti'' |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] resènte (XIII-XII seculu primma de Cristu) |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/insediamento-di-bric-reseghe/|tìtolo=Insediamento di Bric Reseghe|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/01312520131255.pdf|tìtolo=Castelliere - Relazione|dæta=26 zügnu 1992|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''Vilaggiu de Àgnime'' |[[Finô|Finâ]], [[Pèrti]], ''A Rocca'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa primma [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://mudifinale.com/sito-monumento/preistoria/aree-archeologiche/villaggio-delle-anime/|tìtolo=Villaggio delle Anime|outô=MUDIF|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''I Castelê'' |[[Löa]], ''I Castelê'' |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] antìgu/de mezzu a l'[[Etæ do Ràmmo|etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070415.pdf|tìtolo=LOANO (SV), Località Castellari|dæta=14 marsu 2011|léngoa=IT|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |Castele(r)a |[[Mieuja|Miöja]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |Castelèi |[[A Steja|Stélla]], [[San Benardu (A Steira)|San Benardu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |[[Bâsu du Giudeu#Castelà lìgüre|''Castelà de Barlörie'']] |[[Tuiran|Tui(r)àn]], ''E Barlörie'' |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=http://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070534.pdf|tìtolo=Torre medievale ed insediamento della seconda età del Ferro|léngoa=IT|cid=Torre medievale (...), 2018|vìxita=2026-08-07}}</ref> |- |''U Castelâ'' |[[U Burghettu (Santu Spiritu)|U Burghettu]], ''U Castelâ'' |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[U Sejô|U Se(r)iâ]], [[A Peagna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Väze|Va(r)azze]], [[Arpixella (Vâże)|Arpixella]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |- |U Castelà |[[Vendùn]], U Castelà |Etè nu cunusciüa |<ref name=":1" /> |} ==== Pruvinsa de Spezza ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Castelàiu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1285:provincia-della-spezia.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia della Spezia|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Veppu |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]], A Sèra |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373747|tìtolo=Castellaro di Veppo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Bòrseda |[[A Rocheta (Vara)|A Ruchetta]]-[[Calice]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Bevein|Beve(r)ìn]]-[[Pignon|Pignùn]], U Castelà |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373746|tìtolo=Castellaro di Pignone (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Bonasseua|Bunassö(r)a]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Carmu |[[Deiva]], Mezzema |[[Etæ do Ràmmo|Etè du rammu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373743|tìtolo=Monte Carmo (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Vigu |[[Framûa|Framü(r)a]], Vìgu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373744|tìtolo=Castellaro di Vigo di Framura (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Munte de Furche |[[Levanto|Levantu]] |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373745|tìtolo=Insediamento protostorico di Monte delle Forche (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelà de Cembràn |[[Maissann-a|Maisâna]], [[Çembràn|Cembràn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castéllu de Carpena |[[Ricò|Riccò]], Carpêna |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373765|tìtolo=Castello di Carpena (insediamento castello)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Còlla di Castelèi |[[San Steva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Lòbbia |[[A Spèza|Spezza]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Castelà de Pegasàn |[[A Spèza|Spezza]], [[Pegasàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Cota |[[O Cäro|U Câru]], Munte de Ròcche |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373742|tìtolo=Castellaro di Cota (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Castelfermu |[[O Cäro|U Câru]], Munte Castelfermu |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373741|tìtolo=Castellaro di Castelfermo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Vàise|Va(r)ese]], Ca(r)ansa |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |Munte Dragnùn |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Dragnùn |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373750|tìtolo=Insediamento preromano di Monte Dragnone (insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Munte Castelà |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu au brunzu tardu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373749|tìtolo=Castellaro di Zignago (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |- |Novà |[[Zignægo|Zignagu]], [[Novà]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":3" /> |- |U Castelà |[[Zignægo|Zignagu]], Vessö(r)a |[[Etæ do Brónzo|Brunzu]] tardu e segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373748|tìtolo=Castellaro di Vezzola (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}}</ref> |} ==== Pruvinsa de Zena ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |I Casteletti |[[A Ceive de Söi|A Cêve de So(r)i]]-[[Boggiasco|Bugiascu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373881|tìtolo=Monte Castelletti (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref name=":0" /> |- |Punta Guetta |[[Rensén|Arensàn]], Punte Guetta |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0">{{Çitta web|url=https://www.regione.liguria.it/components/com_publiccompetitions/includes/download.php?id=1283:provincia-di-genova.pdf|tìtolo=Elenco manufatti emergenti e sistemi di manufatti emergenti: Provincia di Genova|outô=Regiùn Ligü(r)ia, Dipartimèntu pianificasiùn teritu(r)iâle, ürbanistica|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Sipriàn |[[A Særa|A Sèra]], [[Sàn Çepriàn|San Sipriàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte San Pe(r)u |[[Avëgno|Avegnu]], Munte San Pe(r)u |Etè nu cunusciüa |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373879|tìtolo=Monte San Pietro (area di materiale mobile area di frammenti fittili)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Üsciu |[[Avëgno|Avegnu]]-[[Rapallo|Rapallu]]-[[Trebeugna|Trebögna]], Munte Burgu |De fissu dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://srvcarto.regione.liguria.it/dtuff/img/Vincoli_Archeologici/decreti/070340.pdf|tìtolo=Castellaro di Uscio|dæta=12 marsu 1993|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.archeominosapiens.it/castellaro-uscio/|tìtolo=Il Castellaro di Uscio|outô=Marco Del Soldato|dæta=29 arvì 2022|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Trâxu |[[Bargaggi]], [[Trâxo|Trâxu]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700309102|tìtolo=TRASO (insediamento insediamento rustico)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |[[Brìcco Càrlo#O castelâ|Briccu Carlu]] |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Brìcco Càrlo|Briccu Carlu]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373906|tìtolo=Monte Carlo (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Isuverde |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Izovèrde|Isuverde]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373903|tìtolo=Castellaro di Isoverde (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Langascu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], [[Langàsco|Langascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Làrvegu |[[Campomon|Campumu(r)ùn]], Munte Làrvegu |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373909|tìtolo=Monte Larvego (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelà |[[Camuggi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] de mezzu a l'[[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373892|tìtolo=Castellaro di Camogli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |U Castelettu |[[Cicagna]], U Castelettu |Fòscia numma che de l'etè de mezzu |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373962|tìtolo=Monte Castelletto (struttura di fortificazione accampamento fortificato)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-10}}</ref> |- |Rocche Negre |[[Deiva]]-[[O Castiggion|U Castiùn]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373938|tìtolo=Rocche Negre (insediamento tracce di insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Ce(r)ese |[[Lumarso|Lümarsu]], Ce(r)ese |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700373993|tìtolo=Castellaro di Cerese (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de Craviascu |[[Lumarso|Lümarsu]], [[Craviàsco|Craviascu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Füme(r)i |[[Mignanego|Mignanegu]], [[Fumæri|Füme(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Telegrafu |[[Mignanego|Mignanegu]], Munte Telegrafu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Ruccatajâ |[[Neion|Nei(r)ùn]], [[Rocatagiâ|Ruccatajâ]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374025|tìtolo=Castellaro di Roccatagliata (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Madònna Negra |[[Rapallo|Rapallu]], Madònna Negra |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Rösa |[[Rapallo|Rapallu]], Munte Rösa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374037|tìtolo=Monte Rosa (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Castelà de San Bertumè |[[Rapallo|Rapallu]], [[San Bertumè (Rapallu)|San Bertumè]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Bastìa de Reccu |[[Recco|Reccu]], Bastìa |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374045|tìtolo=Bastia di Recco (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castelettu |[[Recco|Reccu]], Munte Castelettu |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Mu(r)ìn de Due Rìghe |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[San Comban|San Cu(r)umbàn]], [[Càrvai|Càrva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Savignon|Savignùn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà d'Isu(r)èlle |[[Savignon|Savignùn]], [[Izoélle|Isu(r)elle]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Sestri Levante]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Söi|So(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Caneva |[[Söi|So(r)i]], [[Càn-nia (Söi)|Càneva]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Lassu |[[Toriggia|Turiggia]], [[Làsso (Torìggia)|Lassu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Rundunai(r)a |[[Favâ|U Favâ]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Munte Penùn |[[Zena]], [[A Vêxima|A Vexima]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |U Castelà |[[Zena]], [[Bâvai|Bàva(r)i]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Fòrte Puìn |[[Zena]], [[Begòu|Begàu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cianderlìn |[[Zena]], [[Cianderlìn]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Cremén |[[Zena]], [[Cremén]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Munte Fasce |[[Zena]], [[Mónte Fàsce|Munte Fasce]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Mu(r)asâna |[[Zena]], [[Moâssànn-a|Mu(r)asâna]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Còsta d'U(r)eggia |[[Zena]], [[Quarto (quartê de Zena)|Quartu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Santu Zebbiu |[[Zena]], [[Sànto Zéuggio (Zêna)|Santu Zebbiu]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Tûre Cangiâxu |[[Zena]], [[Sestri Ponente|Sestri Punènte]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":0" /> |- |Castelà de Zuaggi |[[Zoaggi|Zuaggi]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0700374163|tìtolo=Castellaro di Zoagli (insediamento castelliere)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-09}}</ref> |- |Munte Castéllu |[[Zoaggi|Zuaggi]], Munte Castéllu |Fòscia numma che de l'[[Etæ de Mëzo|etè de mezzu]] |<ref name=":0" /><ref>{{Çitta web|url=https://www.comune.zoagli.ge.it/index.php/it/page/breve-storia-di-zoagli|tìtolo=Breve storia di Zoagli|outô=Cumün de Zuaggi|léngoa=IT|vìxita=2026-08-11}}</ref> |} === Pruvènsa === ==== Dipartimèntu de Arpe Ma(r)ìtime ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum du Mont des Mules |[[Beausoleil]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080665|tìtolo=Camp ligure sis au Mont des Mules|léngoa=FR|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://lesvoyagesdelauriane.fr/2025/11/08/idee-de-balade-loppidum-du-mont-des-mules-a-beausoleil/|tìtolo=Idée de balade: l'oppidum du mont des Mules à Beausoleil|dæta=8 nuvèmbre 2025|léngoa=FR|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Enceinte de la Bastide |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] (?) |<ref name=":5">{{Çitta web|url=https://www.escragnolles.fr/wp-content/uploads/2019/01/7C2_Escragnolles_Arch%C3%A9ologie.pdf|tìtolo=Plan Local d'Urbanisme - 7C2. Archéologie|outô=Cumüna de Escragnolles|léngoa=FR|vìxita=2026-08-17}}</ref><ref name=":6">{{Çitta lìbbro|outô=Claude Salicis|tìtolo=Index général des publications 1926-2024|url=https://www.ipaam.fr/Assets/index.pdf|ànno=2025|editô=Mémoires de l'Institut de Préhistoire et d'Archéologie Alpes Méditerranée, Revue Archéologique du Sud-Est de la France et du Bassin méditerranéen|léngoa=FR}}</ref> |- |Enceinte de la Colette |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de la Collet des Pins |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de la Cote |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Castellaras de Cogolin |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":7">{{Çitta web|url=https://www.delfabbro.fr/index.php?option=com_content&view=article&id=76:trois-enceintes-celto-ligures-a-escragnolles-06460&catid=8&Itemid=114|tìtolo=Trois enceintes celto-ligures à Escragnolles (06460)|outô=Brieuc Fertard|dæta=29 agustu 2023|léngoa=FR|vìxita=2026-08-17}}</ref> |- |Castellaras de Conrouan |[[Escragnolles]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":7" /> |- |Enceinte des Galants |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de Grangasse |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte de Josepin |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte des Listes |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Camp de Moujoun |[[Escragnolles]] |Etè nu cunusciüa |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Enceinte des Rouguières |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] (?) |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Poste avancé des Rouguières |[[Escragnolles]] |[[Etæ do Brónzo|Etè du brunzu]] e [[Etæ do færo|du fèru]] |<ref name=":5" /><ref name=":6" /> |- |Castellas de Saint-Martin |[[Escragnolles]] |[[Etæ do færo|Etè du fèru]] |<ref name=":5" /><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20070600806|tìtolo=Oppidum|léngoa=FR|vìxita=2026-08-17}}</ref> |- |Oppidum du Castellar |[[Eza]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA06000002|tìtolo=Oppidum du Castellar|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.gralon.net/tourisme/monuments/info-oppidum-du-castellar--site-archeologique-de-eze-06-eze-22296.htm|tìtolo=Oppidum Du Castellar, Site Archéologique De Eze (06) Eze|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Cemenelum |[[Nissa]], [[Cimiez]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080803|tìtolo=Mur présumé ligure (vieux)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-15}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/tag/cemenelum-cimiez-nizza-nice-scavi-archeologico-museo-alpes-maritimae/|tìtolo=Cemenelum: quando Nizza era la capitale delle Alpi Marittime|dæta=28 arvì 2024|léngoa=IT|vìxita=2026-08-15}}</ref> |- |Oppidum du Mont-Pezou |[[Vallauris]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00080908|tìtolo=Oppidum du Mont-Pezou|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Maurice Sechter|ànno=1964|tìtolo=Oppidum préhistorique du mont Pezou, à Vallauris (Alpes-Maritimes)|revìsta=Bulletin de la Société préhistorique française|volùmme=Vul. 61|nùmero=1|pp=29-32|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/bspf_0249-7638_1964_num_61_1_8151}}</ref> |} ==== Dipartimèntu de Bucche du Ròdanu ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum d'Entremont |[[Aix-en-Provence]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081095|tìtolo=Vestiges de l'oppidum celto-ligure d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-dentremont-aix-en-provence-en-2863531/|tìtolo=Oppidum d'Entremont|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum du Baou-Roux |[[Bouc-Bel-Air]] |Da l'[[Etæ do Brónzo|etè du brunzu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081521|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/17|tìtolo=Oppidum du Baou-Roux|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Pierredon |[[Éguilles]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081242|tìtolo=Oppidum celto-ligure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://museedupatrimoine.fr/oppidum-de-pierredon-a-eguilles-bouches-du-rhone/29804.html|tìtolo=Oppidum de Pierredon à Éguilles à Éguilles dans les Bouches-du-Rhône|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Constantine |[[Lançon-Provence]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081313|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA13000332|tìtolo=Oppidum de Constantine|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Cloche |[[Les Pennes-Mirabeau]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000034|tìtolo=Oppidum de la Cloche|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Louis Chabot|ànno=1983|tìtolo=L'oppidum de la Cloche aux Pennes-Mirabeau (Bouches-du-Rhône) : Synthèse des travaux effectués de 1967 à 1982|revìsta=Revue archéologique de Narbonnaise|volùmme=Vul. 16|pp=39-80|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/ran_0557-7705_1983_num_16_1_1223}}</ref> |- |Oppidum de Teste-Nègre |[[Les Pennes-Mirabeau]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081404|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-teste-negre-iiieme-siecle-avant-j-c/|tìtolo=Oppidum de Teste-Nègre, IIIème siècle avant J.C|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Notre-Dame de Pitié |[[Marignane]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00125710|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.tourisme-marignane.com/offres/oppidum-de-notre-dame-de-pitie-marignane-fr-3388048/|tìtolo=Oppidum de Notre-Dame de Pitié|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Baou de Saint-Marcel |[[Marseggia|Marseja]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081510|tìtolo=Sol des parcelles contenant les vestiges de l'oppidum des Baou et terrains extérieurs au rempart pouvant offrir des traces archéologiques à Saint-Marcel|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://musee-histoire.marseille.fr/lieux/loppidum-du-baou-de-saint-marcel|tìtolo=L'oppidum du baou de Saint Marcel|outô=Musée d'Histoire de Marseille|léngoa=IT|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de Verduron |[[Marseggia|Marseja]], [[Verduron]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[III secolo a.C.|III]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000039|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/que-faire/culture-et-patrimoine/lieux/oppidum-de-verduron-marseille-15eme-fr-3326743/|tìtolo=Oppidum de Verduron|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |L'Arquet |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta publicaçión|outô=Charles H. Lagrand|ànno=1959|tìtolo=Un habitat côtier de l'Age du Fer à l'Arquet, à la Couronne (Bouches-du-Rhône)|revìsta=Gallia|volùmme=17|nùmero=1|pp=179-201|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/galia_0016-4119_1959_num_17_1_2261}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/les-villages-gaulois-de-lanse-de-larquet-la-couronne-martigues/|tìtolo=Les villages gaulois de l'Anse de l'Arquet|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de l'Escourillon |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[V secolo a.C.|V seculu primma de Cristu]]) |<ref name=":4">{{Çitta lìbbro|outô=Pierre Costes|tìtolo=Naissance et développement d’une ville polynucléaire en milieu lagunaire: Martigues|url=https://theses.hal.science/tel-00960168v1/file/Thesejanv2011leger.pdf|ànno=2010|editô=Université de Provence|çitæ=Aix-Marseille|léngoa=FR|p=85}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://arqueolugares.blogspot.com/2018/09/oppidum-de-escourillon-prox-martgues.html|tìtolo=Oppidum de ESCOURILLON prox. Martigues. Provenza. Occitania Francia.|léngoa=ES|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum du Mourre du Boeuf |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref name=":4" /><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/memoire/ARR93_20071300307ZA|tìtolo=Oppidum du Mourre du Boeuf|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de Saint-Pierre |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://riig.huma-num.fr/places/73|tìtolo=Oppidum de Saint-Pierre-Les-Martigues|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.martigues-tourisme.com/site/eglise-et-oppidum-de-st-pierre-les-martigues.html|tìtolo=Église et oppidum de St Pierre les Martigues|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Tamaris |[[Martigues]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[V secolo a.C.|V seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Pierre Costes|tìtolo=Naissance et développement d’une ville polynucléaire en milieu lagunaire: Martigues|url=https://theses.hal.science/tel-00960168v1/file/Thesejanv2011leger.pdf|ànno=2010|editô=Université de Provence|çitæ=Aix-Marseille|léngoa=FR|p=82}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.martiguesbouge.fr/le-saviez-vous/art-histoire-archeologie/prehistoire-et-antiquite/tamaris|tìtolo=Tamaris|léngoa=FR|vìxita=2026-08-16}}</ref> |- |Oppidum de la Tête de l'Ost |[[Mimet]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081523|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/oppidum-de-la-tete-de-lost-le-domaine-des-salyens/|tìtolo=Oppidum de la Tête de l'Ost, le Domaine des Salyens|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Caisses |[[Mouriès]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081387|tìtolo=Oppidum des Caisses|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.alpillesenprovence.com/en/fiches/oppidum-of-the-caisses-de-jean-jean/|tìtolo=Oppidum des Caisses de Jean-Jean|léngoa=FR, EN, DE|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Saint-Blaise |[[Saint-Mitre-les-Remparts]] |Dau [[Neolìtico|neuliticu]] antìgu fina au [[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]] |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081436|tìtolo=Oppidum Saint-Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://provence-alpes-cotedazur.com/en/things-to-do/culture-and-heritage/places/oppidum-saint-blaise-saint-mitre-les-remparts-en-2867672/|tìtolo=Oppidum Saint Blaise|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum des Mayans |[[Septèmes-les-Vallons]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[III secolo a.C.|III seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA13000025|tìtolo=Oppidum des Mayans|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://tourisme-marseille.com/fiche/l-oppidum-des-mayans-et-le-hameau-fantome-marseille-provence/|tìtolo=Oppidum des Mayans et le Hameau Fantôme|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Roquepertuse |[[Velaux]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VII secolo a.C.|VII]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081491|tìtolo=Site archéologique de Roquepertuse|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://archeologiagalliacisalpina.wordpress.com/2023/11/17/roquepertuse-un-santuario-celto-ligure-in-provenza/|tìtolo=Roquepertuse: un santuario celto-ligure in Provenza|léngoa=IT|vìxita=2026-08-12}}</ref> |} ==== Dipartimèntu du Va(r)u ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |Oppidum de Montjean |[[Cavalaire-sur-Mer]]-[[La Môle]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000001|tìtolo=Oppidum de Montjean (également sur commune de La Môle)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA83000006|tìtolo=Oppidum de Montjean|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Cuers |[[Cuers]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081587|tìtolo=Oppidum avec remparts|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.mpmtourisme.com/en/cultural-heritage/oppidum-castellas|tìtolo=The Oppidum of Castellas|léngoa=EN, FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Costebelle |[[Hyères]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[VI secolo a.C.|VI]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081645|tìtolo=Oppidum de Costebelle (ancien)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.maison-patrimoine-tpm.fr/patrimoine-archeologique-un-heritage-antique|tìtolo=Patrimoine archéologique: un héritage antique|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de Méren |[[Le Cannet-des-Maures]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[II secolo a.C.|II]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/IA00064416|tìtolo=Oppidum, château dit Casteau Maoure|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.echosciences-paca.fr/ressources/oppidum-de-meren-au-cannet-des-maures|tìtolo=Oppidum de Meren au Cannet des Maures|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |- |Oppidum de la Courtine |[[Ollioules]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081686|tìtolo=Oppidum celto-ligure de la Courtine (vestiges)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta publicaçión|outô=Jean Layet|ànno=1959|tìtolo=L'oppidum de La Courtine à Ollioules (Var)|revìsta=Comptes rendus des séances de l'Académie des Inscriptions et Belles-Lettres|volùmme=vul. 103|nùmero=2|pp=356-357|léngoa=FR|url=https://www.persee.fr/doc/crai_0065-0536_1959_num_103_2_11082}}</ref> |- |Oppidum du Castellas |[[Solliès-Pont]]-[[Solliès-Toucas]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[V secolo a.C.|V]]-[[I secolo a.C.|I seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081742|tìtolo=Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://pop.culture.gouv.fr/notice/merimee/PA00081743|tìtolo=Oppidum (vestiges de l'enceinte)|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.valleegapeau-tourisme.fr/patrimoine-culturel/loppidum-du-castellas/|tìtolo=L'Oppidum du Castellas|léngoa=FR|vìxita=2026-08-12}}</ref> |} === Âtre parte === ==== Piemunte ==== {| class="wikitable" !Castelà !Lucalisasiùn !Frequentasiùn !Nòtte |- |''Brigodorum'' |[[Lisciandria|Alesciandria]], [[Breolungi]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/mondovi-breolungi-cn-sito-archeologico/|tìtolo=Mondovì – Breolungi (CN) : sito archeologico|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Ròcca de San Zòrzu |[[Chieri|Chie(r)i]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV seculu primma de Cristu]]-...) |<ref>{{Çitta web|url=https://www.startgallerychieri.it/linsediamento-celto-ligure/|tìtolo=L'insediamento celto-ligure|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Guardamunte |[[Gremiascu]], Munte Valassa |Dau [[Neolìtico|neuliticu]] aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/gremiasco-al-area-archeologico-naturalistica-del-guardamonte/|tìtolo=Gremiasco (AL) : Area archeologico-naturalistica del Guardamonte|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://catalogo.beniculturali.it/detail/ArchaeologicalProperty/0100354591|tìtolo=insediamento d'altura pre e protostorico (castelliere, insediamento)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |- |Castéllu de Muntâdu |[[Montaldo di Mondovì|Muntâdu de Munduvì]] |Segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] ([[IV secolo a.C.|IV]]-[[II secolo a.C.|II seculu primma de Cristu]]) |<ref>{{Çitta lìbbro|outô=AA.VV.|tìtolo=I Liguri sulla Rocca|url=https://www.comune.montaldodimondovi.cn.it/portals/1602/SiscomArchivio/2/iligurisullarocca.pdf|léngoa=IT|pp=30-44}}</ref><ref>{{Çitta lìbbro|outô=Egle Micheletto|outô2=Marica Venturino Gambari (a cü(r)a de)|tìtolo=Montaldo di Mondovì. Dal villaggio preistorico al castello medievale|url=https://www.academia.edu/125428190/Montaldo_di_Mondov%C3%AC_Dal_villaggio_preistorico_al_castello_medievale_a_cura_di_E_Micheletto_M_Venturino_|ànno=Zenâ 2012|editô=Cumüne de Muntâdu et al.|çitæ=Muntâdu|léngoa=IT}}</ref> |- |Bèc Bërchasa |[[Ruccaviùn]] |Dau [[Etæ do Brónzo|brunzu]] tardu aa segunda [[Etæ do færo|etè du fèru]] |<ref>{{Çitta web|url=https://archeocarta.org/roccavione-cn-sito-archeologico-del-bec-bric-berciassa/|tìtolo=Roccavione (CN): Sito archeologico del Bèc/Bric Berciassa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.becberciassa.it/index.aspx|tìtolo=Bèc Bërchasa|léngoa=IT|vìxita=2026-08-13}}</ref> |} == Nòtte == <references responsive="" /> == Ligammi de fö(r)a == * {{Çitta web|url=https://www.valdivara.it/it/cultura/il-patrimonio-culturale/castellari-liguri|tìtolo=I Castellari Liguri|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.liguriarcheologica.it/i-castellari|tìtolo=I "Castellari"|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=http://www.cultura-barocca.com/imperia/castella.HTM|tìtolo=Castellari (Liguri occidentali)|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta web|url=https://www.sanremostoria.it/it/la-citta/la-storia/236-storia-di-sanremo-1-parte.html?start=2|tìtolo=Storia di Sanremo - 1^ Parte - 3 - I Liguri preromani e i castellari|léngoa=IT|vìxita=2026-08-08}} * {{Çitta lìbbro|outô=Delphine Isoardi, Loup Bernard, Frédérique Bertoncello, Jean Chausserie-Laprée, Laurence Lautier, Pascal Marrou, Laura Martinaux, Florence Mocci e Maeva Serieys|tìtolo=Bibliographie pour la base de données des sites fortifiés protohistoriques de la région Provence-Alpes-Côte d’Azur|url=https://shs.hal.science/halshs-02378236v1/document|ànno=2019|léngoa=FR}} [[Categoria:Lìguri Antîghi]] [[Categorîa:Lìste]] 6oozsadja2fkwlhp0c02f7l6cttrc6x Raṿa de Craṿaüna 0 33116 273243 273138 2026-08-17T12:24:04Z Arbenganese 12552 +wl 273243 wikitext text/x-wiki {{Arbenganese|càngio variànte=Sta pagina chi a l'è scrîta intu parlà de '''[[Cravaüna|Craṿaüna]]'''}} {{Wikipedia parlâ|Raṿa de Craṿaüna.ogg|273135|14-08-2026|Paolo Rocco Ruaro, Craṿaüna}} [[File:Rapa caprauna.jpg|thumb|Raṿa de Craṿaüna]] A '''Raṿa de Craṿaüna''' (''Rapa di Caprauna'' in [[Léngoa italiànn-a|italiàn]]) a l'è 'na qualitàe de [[Rava|raṿa]] gianca a pasta gialla di posti de l'auta [[valâ du Pennavaire|ṿalle du Pennavaire]], specie du paìse de [[Cravaüna|Craṿaüna]], recunusciüa cumme [[Prodûti agroalimentâri tradiçionâli do Piemónte|Prudòttu da tradiz̄iùn]] (PAT). == Stoṛia == === Inti tèmpi passài === Inti tèmpi passài a raṿa a l'è stâ a cianta da campi tra e ciü impurtanti pe'e pupulaz̄iùn de l'auta ṿalâ du Pennavaire. Zà du [[1537]] Craṿaüna a l'éṛa stâ menz̄iunâ da [[Agostino Giustiniani]] inti ''Castigatissimi Annali'' da [[Repùbrica de Zena|Repübbrica de Zena]]: difatti u paìse u l'éṛa bèn cunusciüu "dau tantu che e raṿe i l'éṛa bòne e dau tantu ch'i ghe cresceṿa in abundanz̄a".<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Agostino Giustinani|tìtolo=Castigatissimi annali con la loro copiosa tavola della eccelsa & illustrissima republi. di Genoa [...]|url=https://archive.org/details/GE0036MrDIIIColomb23/page/n37/mode/2up?q=rape|ànno=1537|çitæ=Zena|léngoa=IT|p=39|volùmme=Libro Primo Descrittione della Liguria|capìtolo=La Pieve di Teicio}}</ref> A pensâṛa istessu u l'è [[Girolamo Rossi]], che intu [[1870]] u parla turna de Craṿaüna cumme postu cunusciüu pe'e raṿe.<ref>{{Çitta lìbbro|outô=Gerolamo Rossi|tìtolo=Storia della città e diocesi di Albenga|url=https://books.google.com/books?id=ToyQa1s6q5EC|ànno=1870|editô=Tipografia T. Craviotto|çitæ=Arbenga|léngoa=IT|p=281|capìtolo=XVI. Vicende del secolo XVII|cid=Rossi, 1870}}</ref> E raṿe i l'éṛa u mangià da gènte, u ciü dueṛàu da setèmbre fin aa fin de l'ànnu. Ma e raṿe i servìa ascì pe'e bestie, tantu ch'u se ghe fasceṿa fia i bròddi pe dà da mangià a e ṿacche o ae craṿe: aa seia, 'nta pignatta sciüa stiṿa, u se ghe metea l'aigua e a faṛina cu'u brennu drentu, quandu péi u se caciaṿa a raṿa, cu'in truncu u se fasceṿa giṛà perché senù u se furmaṿa i grumi e a nu se cüsceṿa. E raṿe i se taiaṿa per lòngu, pe' nu stranguṛà e bestie: perché scicumme i sun runde cumme i méi, anche se in pocu ciü sciacàe, i resta 'nta guṛa e i e soffuca. I se taiaṿa a stu moddu e insèmme u se ghe meteṿa ascì e rüsche. Péi u se lasciaṿa da mangià o da beṿe ae ṿacche, perché u gh'éṛa numà u fèn d'inṿernu e, cu'i broddi, u se ghe dasceṿa carcosa de ciü.<ref name=":0">{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 29}}</ref> E raṿe e e raṿiz̄z̄e (e föie ṿerde de raṿe) i se dasceṿa anch'ai ai cunìi.<ref name=":1">{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|I sc-ciancùi, p. 80}}</ref> Inti tèmpi antighi a gescia e söe tere a e meteṿa a l'incantu, prima pe' mette u gràn e doppu pe' mette e raṿe. E ducca u stessu campu u l'éṛa dueṛàu dae famìe primma a in moddu e péi a l'autru, fandu dui incanti diversci: u segundu u l'éṛa ciamàu u raṿìn. === Au dì d'ancöi === Inti ürtimi àgni u l'è cumenz̄àu a prumuz̄iùn de stu prudòttu, ch'u l'è ṿegnüu, a partì dau [[2003]], prescidiu naz̄iunâle [[Slow Food]]. A raṿa gianca a pasta gialla a l'è stâ presentâ au 2° Cungressu Internaz̄iunâle da fundaz̄iùn, ch'u s'è tegnüu intu nuèmbre de chél'ànnu lì.<ref name=":2">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|ànno=2003|tìtolo=È l'ora della rapa|revìsta=A Fregüa, Rivista Culturale d'informazione della Liguria di Ponente|editô=GS. Giacomo Siboni Editore|çitæ=Arbenga|volùmme=Cose de Cravaüna|nùmero=3}}</ref> E mutivaz̄iùn ch'i l'han purtàu au recunuscimèntu i sun l'intenz̄iùn de prutegeṛa e de mantegnîṛa, cu'a sudisfaz̄iùn da gènte du pòstu.<ref name=":2" /> A partì da stu ànnu a l'è stâ urganizzâ tütti l'àgni a fèsta da raṿa, che i primmi àgni a se fasceṿa aa segunda o a terz̄a dumenega d'utubre, propiu pe' fâṛa cunusce e pe' nu pèrde a tradiz̄iùn.<ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/appuntamenti/16-sagra-della-rapa-di-caprauna-presidio-slow-food-59240-1-076e385a434d2df2cca5c70d16bdc9dd|tìtolo=16° Sagra della Rapa di Caprauna, Presidio Slow Food|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> In ciü, du [[2004]], u l'è nasciüu u Cunsorz̄iu "prodotti tipici Alta Valle Tanaro"<ref>{{Çitta web|url=https://laguida.it/2023/12/26/prodotti-e-piatti-della-valle-tanaro/|tìtolo=Prodotti e piatti della Valle Tanaro|outô=Sandra Aliotta|dæta=2023-12-26|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref>, facciu daa [[Cumünitàe muntana Alta Valle Tanaro|cumünitàe muntana]], ch'u mantegne i prudòtti du teritoṛiu, fia u [[fasciö giancu de Bagnascu]], u [[Ceje de Nujei|cesce de Nuscéi]] e a [[Caštagna gabiana|castagna gabiana]] de [[Garesce]].<ref>{{Çitta web|url=https://www.agrispesa.it/produttori/consorzio-prodotti-tipici-alta-valle-tanaro/|tìtolo=Consorzio prodotti tipici Alta Valle Tanaro|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref>{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaceva.it/wp-content/uploads/2024/10/Piano_distretto__1PARTE.pdf|tìtolo=Il distretto del cibo dell'Alta Langa e del Cebano|léngoa=IT|p=75}}</ref> == Descriz̄iùn == Stu tipu de raṿa u l'ha ina furma runda e sciacâ, de cuṛù giancu-gialìn, a raìscia a permette aa ciànta u nutrimèntu pe' tüttu u tèmpu da cultiṿaz̄iùn.<ref name=":3">{{Çitta web|url=https://www.unionemontanaaltavaltanaro.it/it-it/download/rapa-di-caprauna-scheda-dettaglio-2527-37-684-fd0200b5d81035050fe89de3655bd448|tìtolo=La Rapa di Caprauna, valorizzazione di un prodotto|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> U ghe n'è, diemmu, de dui tipi, üna ch'a s'è imbastardìa inti [[Anni 1960|àgni '60]], quande i l'han cumenz̄àu a mette i pistùi, ch'i sun menu sciacài e ciü rundi. Sta lì a resta gianca drentu e a l'è menu duz̄e, mèntre l'autra cu'a pasta gialla, quandu ti a cösci a ṿegne in ocra-giallìn, apena apena marcàu e a l'è ciü bona. Ducca u gh'è stàu ina selez̄iùn inti àgni, pe' purtà in aṿanti a segunda de due, e difatti u se disce che ciü u drentu u l'è giallu ciü a raṿa a l'è duz̄e.<ref name=":3" /> == Cultiṿaz̄iùn == A raṿa a se semena de solitu doppu e patatte, a cumenz̄à dau 2 de lüiu inta [[Còlla de Cravaüna|Còlla]] e a nu l'ha besögnu né de troppu leamme, né de êsse mancu bagnà, scicumme ch'u ghe pensaṿa u z̄é, cun carche tempuṛâ. Peṛò quandu ti a semeni, ogni tantu a l'ha besögnu de 'na lambrascinâ, au dì d'ancöi u l'è in po' ciü difiz̄z̄ile, specie s'u nu ciöṿe. A cianta a s'è ambientâ inti posti ümeṛi e a resciste bèn au freggiu, scampandu fin a de tempeṛatüṛe de 10°C sutte zeṛu. U meiu pe'a crescita da cianta i sun i pòsti ch'u nu ghe ṿegne troppu caudu, fra i 15 e i 20 graddi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.vivigreen.eu/blog/rapa-di-caprauna-pat/|tìtolo=Rapa di Caprauna PAT|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> L'ambiènte u l'è chélu de antighe fàsce rezüe dai mascéi<ref name=":4">{{Çitta web|url=https://natura.provincia.cuneo.it/prodotti-tipici/ortofrutta/rapa-di-caprauna/|tìtolo=Rapa di Caprauna - Marchio di qualità|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref><ref name=":5">{{Çitta publicaçión|outô=AA.VV.|tìtolo=Eventi in Piemonte. La Rapa di Caprauna. Alta Valle Tanaro|editô=Comunità Montana Alta Valle Tanaro|léngoa=IT}}</ref>: a cultivaz̄iùn de raṿe a riṿa fin a in' autez̄z̄a de squasci 1600 metri. Stu ambiènte, insèmme ae tempeṛatüṛe e au fattu de êsse vescìn au mà, u l'ha purtàu inti seculi au sò svilüppu.<ref name=":5" /> A prudüz̄iùn da raṿa a ṿa a pröu ancù a maneṛa da tradiz̄iùn, cu'a semènz̄a ch'a ne ṿegne daa selez̄iùn de meiu ciante<ref>{{Çitta|Merlo, 2024|2.3 Economia, p. 28}}</ref>, ch'i ṿegne reciantàe inti surchi e i ṿegne recauz̄àe. E ciante z̄ernüe i ṿegne lasciàe sciuṛì e prima ch'u cazze a semènz̄a i ṿegne taiàe e messe a secà<ref name=":0" />, pe' ṿegnì batüe e recampà a semènz̄a. A parte secca, ch'i sun dicce gambe, carcün u e brüsciaṿa a nöcce de San Giuànni denài aa cà, de moddu che a z̄enne a tegnisse luntane e furmiguṛe.<ref name=":4" /> Quandu u se semena (inti campi ciü basci ai 15 de lüiu, u dì de San Bonaṿèntüṛa<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna, 2025|I sc-ciancùi, p.79}}</ref>) u ṿegne facciu tüttu a màn, spantegandu bèn a semènz̄a 'nta tèra, e doppu u se ghe passa cu'u magaiu pe' cruì chélu ch'u s'éṛa apena semenàu, sènz̄a fâṛu restâ troppu prufundu. Se u teren u l'éṛa sciücciu u se ghe dasceṿa in po' ciü de tèra. De solitu u se semenaṿa e raṿe inti stésci sciti 'unde primma u se gh'éṛa messu u gràn, perché cuscì a raṿa a piaṿa u sò güstu tipicu<ref name=":5" />, o senù 'und'u gh'éṛa e patatte.<ref name=":1" /> E raṿe i sun da campà au mascimu fin aa fìn de nuèmbre: inta tradiz̄iùn stu mumèntu u l'è ligau au dì de Santa Cataṛina, ch'u cazze ai 21 de stu mese. U se dìsce pe' chélu u pruèrbiu "a Santa Cataṛina chi u nu l'ha raṿinàu u raṿina" perché u l'è tostu a fìn du periudu che i cuntadìn i e campa.<ref name=":3" /> == Cunserṿaz̄iùn e ṿèndita == Quand'i ṿegniṿa campàe, chéle ch'i serṿia in ca' i se pusceṿa cunserṿà inte ciü maneṛe difeṛènti: i se meteṿa sutte tèra, u se scaṿaṿa ina z̄otta, se ghe meteṿa in sö de paia e péi e raṿe, ch'i l'éṛa cuèrte da autra paia e aa fin in z̄imma i se cruṿiṿa cun aumenu 'na z̄inquantena de citti de tèra.<ref name=":0" /> E raṿiz̄z̄e, pe' nu fâṛe marz̄â i se meteṿa sciü de perteghe o tacàe a di fì de moddu che i piàsse de l'aṛia.<ref name=":0" /> Ma a [[Cravaüna|Craṿaüna]], fin che u tèmpu u permeteṿa i se lasciaṿa inti campi e i se piaṿa man man ch'i serṿiṿa, senù i se purtaṿa inte 'n fundu o inte 'na z̄otta, tantu ch'u se dìsce "inz̄utâ e raṿe".<ref name=":0" /> Scicumme i nu se sarṿa e raṿe i l'éṛa rancàe e purtàe sübitu a ṿènde inti paìsci ṿescìn cumme [[Garesce]], [[Ulmea|Urméa]] o ṿersu [[Arbenga]], a[[A Cêve|a Ceṿe]] e a [[Inéia|Ineia]].<ref name=":3" /> U trasportu u l'éṛa facciu a bastu, cu'u mü.<ref name=":3" /><ref name=":0" /> == U mangià == Ün di piatti du paìse, u l'è patatte e raṿe, taiàe a fette e fàcce cösce inta paéla, fricce cumpagnàe da tocchi de sciausciz̄z̄a, s'u ghe n'éṛa, o buìe.<ref>{{Çitta|Amici per Caprauna. 2025|Patatte, raṿe e sciausciz̄z̄a, p. 76}}</ref> Senù i se pon mangià cöcce au furnu, cumme cunturnu da carne, o cumpagnàe cu'a pasta fresca ch'a l'è tipica de Craṿaüna: i [[sc-ciancùi]].<ref name=":1" /> Inte sta maneṛa e raṿe i ṿegne mundàe assèmme ae patatte, taiàe a fette ch'i nu secce troppu spesse e buìe, doppu u se caccia a pasta e u se remescia cu'a caz̄z̄a garbâ, in maneṛa che i sc-ciancùi i nu se tacche.<ref name=":1" /> U tüttu u ṿegne cundìu cu'u tuchìn de pôri, sciuṛa de lacce, niz̄öṛe sciacàe intu murtà e buṛéi secchi.<ref>{{Çitta web|url=https://www.taccuinigastrosofici.it/ita/news/medioevale/cibi-tradizionali/rapa-di-Caprauna.html|tìtolo=Storia e proprietà rapa di Caprauna|léngoa=IT|vìxita=2026-04-02}}</ref> == Nòtte == <references/> == Bibliugrafìa == * {{Çitta lìbbro|outô=Associazione Amici per Caprauna|tìtolo=Caprauna. Il profumo e il sapore dei ricordi|url=https://www.arabafenicelibri.it/scheda-libro/autori-vari/caprauna-9788866179757-727197.html|ànno=2025|editô=Araba Fenice|çitæ=Cuni|léngoa=LIJ, IT|cid=Amici per Caprauna, 2025}} * {{Çitta lìbbro|outô=Veronica Merlo|tìtolo=Il feudo di Caprauna. Dal basso medioevo al XVIII secolo|url=https://thesis.unipd.it/retrieve/e8fc919a-1a1a-46d5-b9c4-fba5e3773c35/Merlo%20Veronica%20.pdf|ànno=2024|editô=Cumüna de Craṿaüna|çitæ=Paduṿa|léngoa=IT|cid=Merlo, 2024}} == Autri prugètti == {{Interprogetto}} [[Categorîa:Verdùa]] 6o12we22bnbvkmlpeghg8nx160in520 Immaggine:Raṿa de Craṿaüna.ogg 6 33118 273241 273137 2026-08-17T12:20:43Z Arbenganese 12552 Arbenganese o l'à caregòu 'na nêuva versción de [[Immaggine:Raṿa de Craṿaüna.ogg]]. 273137 wikitext text/x-wiki == Detàggi == {{Dæti vôxe parlâ |tìtolo=Raṿa de Craṿaüna |duâta=8:02 |nómme_uténte=Arbenganese |dæta=14-08-2026 |variànte=arbenganese |sèsso=òmmo |}} h3hdlbsjm8c7rv7sewgm2sordmvaqha 273242 273241 2026-08-17T12:21:42Z Arbenganese 12552 /* Detàggi */ dürata 273242 wikitext text/x-wiki == Detàggi == {{Dæti vôxe parlâ |tìtolo=Raṿa de Craṿaüna |duâta=8:01 |nómme_uténte=Arbenganese |dæta=14-08-2026 |variànte=arbenganese |sèsso=òmmo |}} c727mwi5m0o3vfzjh84na1ht7s9vsel Prounvzéin 0 33127 273246 2026-08-17T15:59:01Z Luensu1959 1211 Luensu1959 o/a l'à mesciòu a pàgina [[Prounvzéin]] a [[Prunzéin]]: secundu a testimuniansa du Rensu Stevanu, ch'u l'ò saimpre visüu in quel paìze 273246 wikitext text/x-wiki #RINVIA [[Prunzéin]] b4rfby15pzkhpjonqjtz8cnq5tpo50d Preisto(r)ia 0 33128 273257 2026-08-17T18:55:10Z N.Longo 12052 + rdr 273257 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Preistöia]] 2pijcj4pi5dliq8ikb2mgbv5xe75gab Etè du brunzu 0 33129 273258 2026-08-17T18:55:28Z N.Longo 12052 + rdr 273258 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Etæ do Brónzo]] 8qvjyjwal50vnshgk658z61nfjllr7y Etè du fèru 0 33130 273259 2026-08-17T18:55:46Z N.Longo 12052 + rdr 273259 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Etæ do færo]] na52iwadq1cgqndloh7khzqadqveo1a Etè clascica 0 33131 273260 2026-08-17T18:56:14Z N.Longo 12052 + rdr 273260 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Etæ classica]] m04rhgt1jl5tldujnafbzy6e60umv28 273262 273260 2026-08-17T18:56:45Z N.Longo 12052 wl 273262 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Etæ Classica]] l87lav8nj2awpulw5rne9khv6wmty6v Etè de mezzu 0 33132 273261 2026-08-17T18:56:29Z N.Longo 12052 + rdr 273261 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Etæ de Mëzo]] 14tpql7wtt7xu6nf60oo3d0m2szmwno Etè mudèrna 0 33133 273263 2026-08-17T18:57:01Z N.Longo 12052 + rdr 273263 wikitext text/x-wiki #REDIRECT [[Etæ Modèrna]] ddhc0o1l4i1k9iyeutinmya6373qj3i