Wolfgang Moroder

<mediawiki xmlns="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/" xmlns:xsi="http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance" xsi:schemaLocation="http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11/ http://www.mediawiki.org/xml/export-0.11.xsd" version="0.11" xml:lang="lld">
  <siteinfo>
    <sitename>Wikipedia</sitename>
    <dbname>lldwiki</dbname>
    <base>https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala</base>
    <generator>MediaWiki 1.46.0-wmf.26</generator>
    <case>first-letter</case>
    <namespaces>
      <namespace key="-2" case="first-letter">Media</namespace>
      <namespace key="-1" case="first-letter">Speciale</namespace>
      <namespace key="0" case="first-letter" />
      <namespace key="1" case="first-letter">Discussione</namespace>
      <namespace key="2" case="first-letter">Utente</namespace>
      <namespace key="3" case="first-letter">Discussioni utente</namespace>
      <namespace key="4" case="first-letter">Wikipedia</namespace>
      <namespace key="5" case="first-letter">Discussioni Wikipedia</namespace>
      <namespace key="6" case="first-letter">File</namespace>
      <namespace key="7" case="first-letter">Discussioni file</namespace>
      <namespace key="8" case="first-letter">MediaWiki</namespace>
      <namespace key="9" case="first-letter">Discussioni MediaWiki</namespace>
      <namespace key="10" case="first-letter">Template</namespace>
      <namespace key="11" case="first-letter">Discussioni template</namespace>
      <namespace key="12" case="first-letter">Aiuto</namespace>
      <namespace key="13" case="first-letter">Discussioni aiuto</namespace>
      <namespace key="14" case="first-letter">Categoria</namespace>
      <namespace key="15" case="first-letter">Discussioni categoria</namespace>
      <namespace key="710" case="first-letter">TimedText</namespace>
      <namespace key="711" case="first-letter">TimedText talk</namespace>
      <namespace key="828" case="first-letter">Modulo</namespace>
      <namespace key="829" case="first-letter">Discussioni modulo</namespace>
      <namespace key="1728" case="first-letter">Evento</namespace>
      <namespace key="1729" case="first-letter">Discussioni evento</namespace>
    </namespaces>
  </siteinfo>
  <page>
    <title>Wolfgang Moroder</title>
    <ns>0</ns>
    <id>22876</id>
    <revision>
      <id>250496</id>
      <parentid>241331</parentid>
      <timestamp>2026-05-01T11:31:23Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>250496</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="8459" sha1="5tzhhwexu9mqbarg7u0wygxfqevgu6y" xml:space="preserve">{{gherdëina}}[[File:Wolfgang-Moroder.jpg|thumb|Wolfgang Moroder]]'''Wolfgang Moroder''' (*1947 tla [[cësa Rusina]] a [[Urtijëi]]) ie n [[dutor]] de [[Gherdëina]]. Si oma fova [[Paula Grossrubatscher]] y si pere [[Alex Moroder]]. Si nëinesc fova da pert dl pere [[Adele Moroder]] y [[Ludwig Moroder]], da pert de si oma Marianna Kostner y [[Josef Grossrubatscher]]. Ël à laurà giut alalongia coche [[dutor dl’ëiles]] tl [[spedel de Bulsan]]. Sëurapro al ënghe contribuì al stravardé de la [[lingaz ladin|rujeneda]] y [[cultura ladina]] tres si mpëni coche presidënt dl [[Museum Gherdëina]] dal 2006 al 2018. Dal 2022 incà iel n cumëmber d'unëur dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]&lt;ref&gt;Paulina Moroder: ''[[Moroder/Laudatio|Laudatio a Wolfgang Moroder]] Paulina Moroder dl Museum Gherdëina à prejentà la persona y l lëur fat dal unerà per la cultura ladina''. La Usc di Ladins  Nr. 17 — 06 de mei 2022, pl. 22-23. &lt;/ref&gt;&lt;ref&gt;Union di Ladins de Gherdëina: ''Roland Verra y Wolfgang Moroder cumëmbri d'unëur dla ULG''.  [[Calënder de Gherdëina]] 2023, pl. 58-63.&lt;/ref&gt;.
[[File:Cumité Radio Ladin de Gherdëina sul Sela.jpg|miniatura|alt=L Cumité Radio Ladin sul jëuf dl Sela. Da man ciancia: Alex Moroder, Josl Bernardi, Wolfgang Moroder y Bruno Moroder .|L Cumité Radio Ladin sul jëuf dl Sela. Da man ciancia: [[Alex Moroder]], Josl Bernardi, Wolfgang Moroder y [[Bruno Moroder]].]]
Bele tl 1996 ova Wolfgang Moroder metù su na plata sun si familia y sun Gherdëina da cialè tl Internet. L fova una dla primes, sce no la prima de Gherdëina, y la ie [https://web.archive.org/web/20160304171142/http://lusenberg.com/ da udëi tlo]. 
== Lëur sun la Wikipedia ladina ==
Moroder ie ënghe un di majeri contribuenc a la [[Wikipedia Ladina]] ulache l à scrit l majer numer de articuli sun tematiches de [[Gherdëina]], dantaldut sun persunaliteies&lt;ref&gt;Sofia Stuflesser: ''Wikipedia ladina. Na ntervista a Wolfgang Moroder y a Alexander Senoner''. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 184-190.&lt;/ref&gt;. 

== Lëur da fotograf ==
Moroder ie un di majeri contribuenc, dessegur de [[Südtirol]], a [[Wikimedia Commons]], ulache dal 2010 incà al ciarià su ntëur a 8000 fotos che l à fat.&lt;ref&gt;[[c:User:Moroder|Plata de Moroder sun Wikimedia Commons]]&lt;/ref&gt; I motifs de la fotos ie dantaldut [[architetura]], [[paesaj]] y [[ert]]. Na gran pert de chësta fotos adrovel per i articuli che l scrij sun Wikipedia. Autres vën ënghe adurvedes da autra Wikipedies te autra rujenedes. La majera pert de la fotos de luesc o jënt de Gherdëina sun Wikimedia ie sies.&lt;br&gt;Tres si lëur da dutor dl’ëiles ie Moroder stat bon de fé n video tres [[ultrasonn]] de n [[fetus]] che [[svanidlé|svanidlea]]. Veldadetel ne fova mo mei stat tëut su tres na camera y l video ova fat la raida dl mond.&lt;ref&gt;{{cite web |url=https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2012/nov/21/yawning-in-womb-healthy-babies-2 |title=Yawning in womb could be used as baby health indicator |work=[[The Guardian]] |first=Ian |last=Sample|date=21 Nov 2012 |access-date=8 juni 2022}}&lt;/ref&gt;

[[File:Fetal yawning 4D ultrasound ecografia 4D Dr. Wolfgang Moroder.theora.ogv|thumb|L video de n fetus che [[svanidlé|svanidlea]]. N video de Moroder che à fat la raida dl mond.]]
== Publicazions ==
* ''400 ani do la mort de Michelangelo.'' [[Nos Ladins|Nëus Ladins]], 1. d'auril 1964, pl 6-7.
* ''D'instà cun i ski.'' Nëus Ladins, 1. d'agost 1964, pl.4.
* ''Festival dla usanzes y trochtes ladines.'' Nos Ladins, 15 d'agost 1964, pl. 1-2.
* ''Na bela seira cun Marcosignori y Kaleta.'' Nëus Ladins, 15 d'agost 1964, pl. 3-4.
* '''L Museum de Gherdëina tla Cësa di Ladins de Urtijëi''. Nos Ladins, 1. setember 1964, pl. 1-2.
* '''L President dl Cunsëi di Ministri on. Aldo Moro a Urtijëi''. Nëus Ladins, 1. setember 1964, pl. 2.
* ''La mostra ambulonta de vita, cultura y rusneda.'' Nos Ladins, 15 de setember 1964, pl. 1.
* '''L II° di culturel academich ladin.'' Nous Ladins, 1. de utober 1964, pl. 1-3.
* ''IV^ Festa de usanzes y trochtes ladines.'' Nos Ladins, 15 de agost 1965, pl. 1-2.
* ''5 ani Museum de Gherdëina.'' Nëus Ladins, 15 de agost 1965, pl. 3-4.
* ''Na sëira aliegra cun Gervasio Marcosignori, Brunella y &quot;The Kings&quot;, Gerta Mall y Sergio Modesto''. Nëus Ladins, 15 de agost 1965, pl. 4-5.
* ''Pensieres y cunscidrazions sul 3° dé cultural ladin.'' Nos Ladins, 1. de otober 1965, pl. 1-2.
* ''Tulan pert ai studi cristiani.'' Nëus Ladins, 1. de otober 1965, pl. 2-3.
* ''La nueva scoles medies Urtijëi''. Nos Ladins, 1. de messé 1966, pl. 1-2.
* ''Viac culturel di studënc de Gherdëina ti Grijons''. Nëus Ladins, 15 de agost 1966, pl. 5, 15 utober, pl. 3-4, 1. november 1966, pl. 7-8; [[Calënder de Gherdëina]] 1968, pl. 35-40.
* ''Cunvenidi studenc' universiteres dla &quot;Sūdtiroler Hochschūlerschaft.&quot;'' Nëus Ladins 1. de utober 1968, pl. 3-4.
* Delucca Adolf, Moroder Wolfgang: ''Corso di ecografia in ostetricia e ginecologia''. Arti Grafiche Vallagarina, Calliano, 1988. ISBN 88 7024 337 0.
* ''Bera Sepl Moroder da Jumbiërch''. Calënder de Gherdëina 2009, pl. 154-159.
* ''Scultëures de Gherdëina jic ora de nosta valeda: Marcion Malsiner a Unieja''. Calënder de Gherdëina 2011, pl. 183-185
* Edgar Moroder, Wolfgang Moroder: ''Die Antonius Kirche in St. Ulrich.'' Union di Ladins de Gherdëina Urtijëi 2019, ISBN 978-88-944968-0-2 (tudësch).
* Emanuele Roncalli, Sandra Morelli: ''Brescia insolita e segreta''. Jonglez 2021, ISBN 978 2361955342 (fotos).
* Christian Ronchin: ''Brescia Grand Tour.'' Edizioni Chartesia, Treviso 2022, ISBN: 978 8899786366 (fotos).
* ''Maria Ursula (Mariëusa) Welponer, antenata de truepa families a Urtijëi.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 110-113.
* ''Giuani Enrich (1881 - 1979), scultëur te Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 164-165.
* ''Norbert Moroder de Lenert, scultëur y uem de cultura.'' Calënder de Gherdëina 2025, pl. 222-223.

== Liams y ntervistes online==
David Lardschneider: ''&quot;Ce bel canche l nasc na persona!&quot;''. La Usc di Ladins nr. 37, 24 de setember 2005.
*[[c:User:Moroder|Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons]]
* [http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&amp;id_video=60325&amp;pag= Wolfgang Moroder spiega Wikipedia sul TV TGA (Ai 8 de agost 2021 - scumëncia al menut 6.45)] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20210824153014/http://www.tmltv.it/video_on_demand.php?id_menu=65&amp;id_video=60325&amp;pag= |date=2021-08-24 }}
* Wolfgang Moroder sun &quot;Dai Crëps dl Sela&quot; [http://www.raibz.rai.it/feed.php?id=18 Trei ntervistes con Ivan Senoner ai 30 de lugio, 8 de agost y 15 de agost 2021]
* Sun '''TV Mediateca Rai Ladinia'''
:[http://www.raibz.rai.it/la/index.php Ntervista ai 06-05-2021 20:55 Scenar ert y cultura: I Schuhplattler, scumëncia al al menut 7.00 Wolfgang Moroder]
* [https://autonomiae.bz.it/it/testimonianze/ Wolfgang Moroder rejona sun l'autonomia.]
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2022/12/tra-cripl-storica-rudolf-moroder-da-lenert-0c358f15-73ba-498f-bf5f-1ff9002985e9.html Ntervista sun TRAIL sula cripl de Rudolf Moroder Lenert ai 23 de dezëmber 2022.]
* Ntervista cun Oswald sun Radio Gherdëina: Cripl de Rudolf Moroder ai 23 de dezëmber 2022.
* [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscions?ewald-moroder-ciaculea-cun#anchor-sendung Ntervista cun Ewald Moroder sun Radio Gherdëina ai 17 de jené 2023]
* Ntervista cun Bruno Maruca: ''Scultëures storics de Gherdëina''. La Usc di Ladins, 12 de mei 2023, pl. 25.
* [https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/01/cripl-museum-gherdeina-36ba1821-4214-49eb-a737-c193117aa8f6.html?nxtep TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg|Ntervista TRAIL sun la cripl de Nadel De Rudolf Moroder Lenert depënta da Josef Moroder Lusenberg]
*[https://www.rainews.it/tgr/trail/video/2024/02/trail-taa-web--1302-trail-2200-s-radio-ladin-b62d22b0-fe37-4a43-b8fd-34a7a93b08f3.html Storia dl Radio Ladin de Gherdëina - TRAIL.]
* Scutëde su, jënt conta dla vita da zacan Wolfgang Moroder dl Rusina sun [[Radio Gherdëina Dolomites|Radio Gherdëina]].
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6633 1. pert]
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6658 2. pert]
** [https://www.radiogardena.it/ld/trasmiscion?id=6684 3. pert]

== Notes ==
&lt;references/&gt;
== Cëla nce ==
* [https://meta.wikimedia.org/wiki/Wikimedia%20Blog/Drafts/Moroder%20profile Profil de Wolfgang Moroder sun Wikimedia Commons. ]</text>
      <sha1>5tzhhwexu9mqbarg7u0wygxfqevgu6y</sha1>
    </revision>
  </page>
  <page>
    <title>Moroder/Laudatio</title>
    <ns>0</ns>
    <id>192224</id>
    <revision>
      <id>250494</id>
      <timestamp>2026-04-30T16:46:39Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <comment>Creata pagina con &quot;S&quot;meda autoriteies, s&quot;meda presidënta! S&quot;mëi cumëmbri dla Union di Ladins de Gherdëina! Care Wolfgang!   Cun plajëi ei dat pro ala presidënta Sofia Stuflesser de purté dant per l’ucajion dla nomina dl dut. Wolfgang Moroder a cumëmber de unëur dla ULG n valgun pensieres cun l fin de auzé ora y recunescer dan a chësta Assemblea si mpëni y cuntribut persunel a bën dla cultura y rujneda ladina. Wolfgang de Rusina ie na persona cun n liam a Gherdëina propi par...&quot;</comment>
      <origin>250494</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10615" sha1="30rm0fji2f4gbo3kk3s9hnu7qnxa4f3" xml:space="preserve">S&quot;meda autoriteies, s&quot;meda presidënta!
S&quot;mëi cumëmbri dla Union di Ladins de Gherdëina!
Care Wolfgang! 

Cun plajëi ei dat pro ala presidënta Sofia Stuflesser de purté dant per l’ucajion dla nomina dl dut. Wolfgang Moroder a cumëmber de unëur dla ULG n valgun pensieres cun l fin de auzé ora y recunescer dan a chësta Assemblea si mpëni y cuntribut persunel a bën dla cultura y rujneda ladina.
Wolfgang de Rusina ie na persona cun n liam a Gherdëina propi particulèr. Ël à realisà si vita y si lëur da dutor de medejina y spezialist recunesciù de ginecologia oradecà. Puermpò se al nzaul mantenì n liam afetif strënt cun si luech y si jënt, si valeda y si montes. Chësc se spiedla danterlauter nce te si passa 120 cuntribuc scric tl ultim tëmp per la Wikipedia ladina, la majera enziclopedia liedia tl internet davierta a duc, cuntribut per chëi che la ULG uel njunet ti sentì gra. Dan jì ite plu avisa sun si cuntribut spezifich ulëssi ve presenté la persona che sta do chësc lëur.
Ie ei mparà a cunescer miec Wolfgang Moroder tres la cunlaurazion strënta che ëi abù cun d’ël tlo te chësta Cësa ntant i ani che ël ie stat tl Cunsëi dl Museum Gherdëina dal 2006 al 2018, diesc de chisc cun la funzion de presidënt. Per diesc ani, dal 2009 al 2019, iel nce stat tl Cunsëi dla Union. Ma l liam de Wolfgang Moroder cun la Cësa di Ladins ie scialdi plu vedl, l va ndëur ai prims ani de vita dla Cësa y dl Museum, coche mostra su na pitla ntraunida che ël me à cuntà: L ann 1960 o 1961, da sculé de n 13 ani,
òvel l prim iede messù fé l verdian pra la cassa dl museum - autri tëmps che aldindancuei -, y n bel di &quot; fova la cassa cun i scioldi dl’entredes da vijites unida rubeda. Jubas, tl ufize dla Union, sentova si pere, bera Alex de Rusina, che trueps de nëus a cunesciù, per bën 55 ani stat aministradëur dla Cësa di Ladins y atif te truepa autra lies cultureles: da si pere bera Alex à Wolfgang arpà si amor y si dedizion per la storia dla valeda y si jënt. (Lecorde en curt, che bera Alex òva cris do truepiscima biografies per l liber monografich sun la familes Moroder te Gherdëina y ora per l mond, dat ora da n cumité de lëur).
La oma de Wolfgang fova anda Paula Großrubatscher de Rusina, buteghiera y scritëura, cumpania de Frida Piazza y Max Tosi. Wolfgang ie perchël chersciù su, cun doi fredesc y doi surans, tla cësa Rusina, nia dalonc da tlo, una dla bela cëses storiches tl zënter urban y cumerziel de Urtijëi, tla Bruscia – povester nce da tlo si nteres per la trasfurmazions dla valeda, che ti ani Sessanta se modernisòva de viers dl turism de massa, n prozes che n sentiva mo deplù a viver tl zënter dl luech che no tla cuntreda nteurora.
Tla stua dla cësa Rusina nen iel nia unit ziplà, depënt o turnà, coche te truepa autra vedla stues de Gherdëina, ma te chësta stua à si pere deberieda cun Bruno Moroder metù su l prim Radio ladin y njenià ca 5 ani alalongia la trascmiscions per la RAI de Bulsan, nchin che l Radio à giapà n local tlo tla Cësa di Ladins. Wolfgang ie nsci chersciù su te n ambiënt daviert a ancuntedes cultureles d’uni sort.
Si ava, anda Adele de Lenert, na scritëura de stories y cunties, &quot; à dat inant l’amor per la rujneda ladina, y si besavon, bera Franzl Moroder de Lenert, autor dla prima monografia sun Gherdëina scrita da un de Gherdëina l n gran nteres per la nfrusceda scientifica y documentazion storica nraviseda te n ideal culturel nuef che arjonj Gherdëina cun i pionieres dl alpinism y turism alpin de fin de secul. Wolfgang à tenì su truep manuscric de si besavon, che à for defendù la rujneda ladina, coche nce de si pere.
Wolfgang se à dedicà ala biografies de chisc pionieres, penson per. ej. a n Gustav Jahn de Vienna o a Emil Terschak de Minca, che òva metù su si atelier da fotograf iusta tla cësa Rusina, ntleuta mo Villa Rosenheim.
Coche trueps sà, ie Wolfgang Moroder n culezionist apasciunà, nia mé de vedla stampes y documënc reres sun y de Gherdëina, ma nce de vedla figures zipledes da chëi de Gherdëina, cumpredes ti antiquariac ora per l Europa y tl’America ntan si viages per cungresc de lëur. Cun i ani al purtà adum na bela documentazion de pec d’ert, dala pitla scultures dl 18ejim secul a lëures de artistc di ani danter la doi vieres, n pert nce nia plu tan cunescui, sciche n Batista Walpoth o n Rudi Vallazza. La pascion per la
scultura de Gherdëina y la belëzes dl’Ert en generel al nce giapà pea tres si nëine, bera Ludwig Moroder dl Mëune, scultëur tla berstot d’auteres sa Lenert y professëur tla Scola d’Ert a Urtijëi. Sìe ie l monumënt a J.B. Purger o l gran San Durich te dlieja.
Wolfgang Moroder fej pert dla generazion di studënc dl ’68, sta cumpani nce de Pepi Martiner, na generazion critica che à rot cun la tradizions me plu formales y cun l’autorità moraliseda dla Dlieja. Si liam particuler cun Gherdëina nasc perchël da n raport plu sot cun la storia y la cultura, se svilupea te d‘ël da n vester daviert al nuef y tl medemo tëmp respeteus dla storia y dla persones che nes ie jites danora – na forma de umeltà, dijëssi.
Chësc background culturel, schizà te puecia linies, possa nes judé a ntendënder miec l mpëni particulèr de Wolfgang Moroder a crì do y documenté storia y cultura ladina.
Dal scumenciamënt incà al for ulù cumparti duta si cunescënzes y si documentazion cun autra persones nteressedes ala cossa tres l medium democratich dl Internet. Bele dan n vint ani al crià na si plata web persunela (tla rujneda nglëija) cun documënc reres sun Gherdëina, che duc possa tlo consulté; chësta ie nce una dla prima plates Internet de Gherdëina.
Dadedò al scumencià a scrì per la Wikipedia: na enziclopedia liedia, azesibla a duc (sce n à n computer y n azès al internet), baseda sun prinzips democratics, ulache uni un pudëssa contribuì cun si cumpetënzes y cunescënzes a tema&quot;ches spezifiches (y nce to pert al portal dla descuscions sce n fossa de n’autra minonga).
Da n 15 ani incà scrijel tlo bel sun Gherdëina tla rujneda tudëscia y taliana. (Per chësc si cuntribut al dan curt pudù pië do na recunescënza da pert de Wikipedia).
Nuef iel, che dala fin dl 2020 scrijel nce sun la plates dla Wikipedia ladina: chësta ie unida metuda su da Susy RoLonara, Roland Verra y da Gian Francesco Esposito tl cuntest de n proiet provinziel pià via dl 2017 cun cunribuc de truapa autra persones, che scrij tlo cun pseudenims.
Dala fin dl 2020 à Wolfgang Moroder crià sun si inizia&quot;va passa 120 plates y dat cun chësc n cuntribut sustanziel al ampliamënt de chësta enziclopedia online tla rujneda ladina.

Si plates ie dedichedes dantaldut ala categories dl’ert y artejanat ar(s(ch de Gherdëina, cun truepa biografies sun ar&quot;stc cunescui (sciche bera Sepl da Jumbierch y Peter da Fëur) y scultëures manco cunescui (sciche n Franz Grünewald y n Prof. Hans Perathoner), ma nce cuntribuc sun curiositeies d’uni sort (p.ej. sun l prim blason de Ur&quot;jëi, cun i doi stilec o la doi mazëntes).
Sambën al nce dedicà palates a temesc che reverda diretamënter la ULG: rezensions de articuli nteressanc ora di Calënderi de Gherdëina, cuntribuc sun fundadeures dla ULG y turepa autra persunaliteies dla valeda.
Te si ar&quot;culi à Wolfgang nia mé traspurtà savëi y rezensions de publicazions y savëi purtà adum da autri scric, ma ël à arichì i testc cun vel foto storica de nteres y dantaldut cun lecorc, pitla stories, anèdotes y autra nfurmazions mé tramandedes a usc, n savëi che jissa sceno cun l tëmp perdù. Nsci liejons p.ej. sun l scultëur Batista Walpoth, che bera Vigil da Banch (nëine de Roland Verra) òva teut su chësc mut do che l òva udù ziplan cun na britula.
Drët nteressanc ie pona si cuntribuc dedichëi ai toponims de Gherdëina, per. ej. Sun Sureghes, Resciesa, Secëda, Mastlé, Pana o Ciandeviaves – ma nce sun inuemesc de luesc manco cunesciui, sciche la Bruscia (cun duta si cëses) o Col de Ronc (tlo pudons p.ej. liejer do, percië che dal 1900 incà vëniel japé tlamà Stil).
Chësta fova me na pitla cërcia per ve fé curieusc, chiche ne cunesc mo nia tan la Wikipedia ladina, a cialé ite y se lascé ispiré a crì do.
De nteres ie nia per ul&quot;m nce la plates sun sun i monumënc architetonics y naturali(cs de Gherdëina, sibe sun mejes che nce sun i lëns sota defendura, sciche l “gran pëc de Poz” o l “gran lën da beca de Uridl”. Tlo luna tres si ududa umanis&quot;ca dl paesaj, che ne ntënd nia natura y cultura sciche doi entiteies astrates de nosta realtà, ma n dut Un.
Ulësse perchël tlo mo auzé ora, che Wolfgang Moroder se à &quot; ul&quot;ms ani dat ca a fotografé l paesaj a fin de documentazion, fajan de bela fotografies dla cuntreda cun si patrimone architetonich: ël à fotografà duta la dliejes y capeles dla valeda cun si aredamënt ar&quot;s&quot;ch, nce I truep monumënc dla cur&quot;na de Ur&quot;jëi y auter. Si fotografies àl publicà tl Internet y tres chëstes nce arichì la plates dla Wikipedia ladina.
Nfin ulëssi mo dì che si cuntribuc per la Wikipedia ne porta nia me pro a valorisé nosta arpejon culturela, ma nce a na majera nuzeda publica dl savëi generà da nosta is&quot;tuzions y Lies cultureles (unfat sce ULG, Is&quot;tut culturel, Museum, Circolo, Lia dla Natura y.a.) tres i Links dac sëura a si plates web y ai libri, chertes toponomas&quot;ches y autri documënc dac ora da chëstes, coche funtanes per jì do plu avisa al argumënt tratà.
Chësc aspet ie dantaldut de mpurtanza per i jëuni, che va gën o belau mé plu tl Internet a crì do y se nfurmé.

Te nosc tëmps de viera, ulache union cunfruntei uni di cun nu&quot;zies de persones che muessa mucé y lascé zeruch si ncësa, pudons nes raté fertunei a fé pert de na mendranza che god de scunanzes. Nosc pericul ie pluche auter l desinteres per la storia y la mancianza de respet per l ambiënt.
Chësc possa vester l mesaje do l cuntribut de Wolfgang Moroder: de se nteressé de si storia, a scumencé da chëla de si familia per slargé ora la cunescënza al raion de vita y sëurora.
Ulon perchël sën ( senY gra al dut. Wolfgang Moroder per dut si tëmp dat ca y si legrëza a cumparY cun duc nëus si cunescënzes y nteresc!
Ulon &quot; mbincé che si lëur de ani venië prijà y consultà da trueps y posse ispiré la jëunes y jëuni che vën do al purté inant.
De gra de cuer, Wolfgang, y dut l bon! 

28.04.2022
Lauda&quot;o per Wolfgang Moroder de Rusina n ucajion de si nomina a „cumëmber de unëur“ dla ULG pra la Generla ai 28 de auril 2022 tla biblioteca dla Cësa di Ladins.</text>
      <sha1>30rm0fji2f4gbo3kk3s9hnu7qnxa4f3</sha1>
    </revision>
    <revision>
      <id>250495</id>
      <parentid>250494</parentid>
      <timestamp>2026-05-01T11:28:49Z</timestamp>
      <contributor>
        <username>Moroder</username>
        <id>67</id>
      </contributor>
      <origin>250495</origin>
      <model>wikitext</model>
      <format>text/x-wiki</format>
      <text bytes="10639" sha1="tbmxxktnag2z9hz4qd3xb192t753ws4" xml:space="preserve">Stimeda autoriteies, stimeda presidënta!
Stimëi cumëmbri dla Union di Ladins de Gherdëina!
Care Wolfgang! 

Cun plajëi ei dat pro ala presidënta Sofia Stuflesser de purté dant per l’ucajion dla nomina dl dut. Wolfgang Moroder a cumëmber de unëur dla ULG n valgun pensieres cun l fin de auzé ora y recunescer dan a chësta Assemblea si mpëni y cuntribut persunel a bën dla cultura y rujneda ladina.
Wolfgang de Rusina ie na persona cun n liam a Gherdëina propi particulèr. Ël à realisà si vita y si lëur da dutor de medejina y spezialist recunesciù de ginecologia oradecà. Puermpò se al nzaul mantenì n liam afetif strënt cun si luech y si jënt, si valeda y si montes. Chësc se spiedla danterlauter nce te si passa 120 cuntribuc scric tl ultim tëmp per la Wikipedia ladina, la majera enziclopedia liedia tl internet davierta a duc, cuntribut per chëi che la ULG uel njunet ti sentì gra. Dan jì ite plu avisa sun si cuntribut spezifich ulëssi ve presenté la persona che sta do chësc lëur.
Ie ei mparà a cunescer miec Wolfgang Moroder tres la cunlaurazion strënta che ëi abù cun d’ël tlo te chësta Cësa ntant i ani che ël ie stat tl Cunsëi dl Museum Gherdëina dal 2006 al 2018, diesc de chisc cun la funzion de presidënt. Per diesc ani, dal 2009 al 2019, iel nce stat tl Cunsëi dla Union. Ma l liam de Wolfgang Moroder cun la Cësa di Ladins ie scialdi plu vedl, l va ndëur ai prims ani de vita dla Cësa y dl Museum, coche mostra su na pitla ntraunida che ël me à cuntà: L ann 1960 o 1961, da sculé de n 13 ani,
òvel l prim iede messù fé l verdian pra la cassa dl museum - autri tëmps che aldindancuei -, y n bel di ti fova la cassa cun i scioldi dl’entredes da vijites unida rubeda. Jubas, tl ufize dla Union, sentova si pere, bera Alex de Rusina, che trueps de nëus a cunesciù, per bën 55 ani stat aministradëur dla Cësa di Ladins y atif te truepa autra lies cultureles: da si pere bera Alex à Wolfgang arpà si amor y si dedizion per la storia dla valeda y si jënt. (Lecorde en curt, che bera Alex òva cris do truepiscima biografies per l liber monografich sun la familes Moroder te Gherdëina y ora per l mond, dat ora da n cumité de lëur).
La oma de Wolfgang fova anda Paula Großrubatscher de Rusina, buteghiera y scritëura, cumpania de Frida Piazza y Max Tosi. Wolfgang ie perchël chersciù su, cun doi fredesc y doi surans, tla cësa Rusina, nia dalonc da tlo, una dla bela cëses storiches tl zënter urban y cumerziel de Urtijëi, tla Bruscia – povester nce da tlo si nteres per la trasfurmazions dla valeda, che ti ani Sessanta se modernisòva de viers dl turism de massa, n prozes che n sentiva mo deplù a viver tl zënter dl luech che no tla cuntreda nteurora.
Tla stua dla cësa Rusina nen iel nia unit ziplà, depënt o turnà, coche te truepa autra vedla stues de Gherdëina, ma te chësta stua à si pere deberieda cun Bruno Moroder metù su l prim Radio ladin y njenià ca 5 ani alalongia la trascmiscions per la RAI de Bulsan, nchin che l Radio à giapà n local tlo tla Cësa di Ladins. Wolfgang ie nsci chersciù su te n ambiënt daviert a ancuntedes cultureles d’uni sort.
Si ava, anda Adele de Lenert, na scritëura de stories y cunties, ti à dat inant l’amor per la rujneda ladina, y si besavon, bera Franzl Moroder de Lenert, autor dla prima monografia sun Gherdëina scrita da un de Gherdëina l n gran nteres per la nfrusceda scientifica y documentazion storica nraviseda te n ideal culturel nuef che arjonj Gherdëina cun i pionieres dl alpinism y turism alpin de fin de secul. Wolfgang à tenì su truep manuscric de si besavon, che à for defendù la rujneda ladina, coche nce de si pere.
Wolfgang se à dedicà ala biografies de chisc pionieres, penson per. ej. a n Gustav Jahn de Vienna o a Emil Terschak de Minca, che òva metù su si atelier da fotograf iusta tla cësa Rusina, ntleuta mo Villa Rosenheim.
Coche trueps sà, ie Wolfgang Moroder n culezionist apasciunà, nia mé de vedla stampes y documënc reres sun y de Gherdëina, ma nce de vedla figures zipledes da chëi de Gherdëina, cumpredes ti antiquariac ora per l Europa y tl’America ntan si viages per cungresc de lëur. Cun i ani al purtà adum na bela documentazion de pec d’ert, dala pitla scultures dl 18ejim secul a lëures de artistc di ani danter la doi vieres, n pert nce nia plu tan cunescui, sciche n Batista Walpoth o n Rudi Vallazza. La pascion per la
scultura de Gherdëina y la belëzes dl’Ert en generel al nce giapà pea tres si nëine, bera Ludwig Moroder dl Mëune, scultëur tla berstot d’auteres sa Lenert y professëur tla Scola d’Ert a Urtijëi. Sìe ie l monumënt a J.B. Purger o l gran San Durich te dlieja.
Wolfgang Moroder fej pert dla generazion di studënc dl ’68, sta cumpani nce de Pepi Martiner, na generazion critica che à rot cun la tradizions me plu formales y cun l’autorità moraliseda dla Dlieja. Si liam particuler cun Gherdëina nasc perchël da n raport plu sot cun la storia y la cultura, se svilupea te d‘ël da n vester daviert al nuef y tl medemo tëmp respeteus dla storia y dla persones che nes ie jites danora – na forma de umeltà, dijëssi.
Chësc background culturel, schizà te puecia linies, possa nes judé a ntendënder miec l mpëni particulèr de Wolfgang Moroder a crì do y documenté storia y cultura ladina.
Dal scumenciamënt incà al for ulù cumparti duta si cunescënzes y si documentazion cun autra persones nteressedes ala cossa tres l medium democratich dl Internet. Bele dan n vint ani al crià na si plata web persunela (tla rujneda nglëija) cun documënc reres sun Gherdëina, che duc possa tlo consulté; chësta ie nce una dla prima plates Internet de Gherdëina.
Dadedò al scumencià a scrì per la Wikipedia: na enziclopedia liedia, azesibla a duc (sce n à n computer y n azès al internet), baseda sun prinzips democratics, ulache uni un pudëssa contribuì cun si cumpetënzes y cunescënzes a tematiches spezifiches (y nce to pert al portal dla descuscions sce n fossa de n’autra minonga).
Da n 15 ani incà scrijel tlo bel sun Gherdëina tla rujneda tudëscia y taliana. (Per chësc si cuntribut al dan curt pudù pië do na recunescënza da pert de Wikipedia).
Nuef iel, che dala fin dl 2020 scrijel nce sun la plates dla Wikipedia ladina: chësta ie unida metuda su da Susy RoLonara, Roland Verra y da Gian Francesco Esposito tl cuntest de n proiet provinziel pià via dl 2017 cun cunribuc de truapa autra persones, che scrij tlo cun pseudenims.
Dala fin dl 2020 à Wolfgang Moroder crià sun si iniziativa passa 120 plates y dat cun chësc n cuntribut sustanziel al ampliamënt de chësta enziclopedia online tla rujneda ladina.

Si plates ie dedichedes dantaldut ala categories dl’ert y artejanat ar(s(ch de Gherdëina, cun truepa biografies sun artistc cunescui (sciche bera Sepl da Jumbierch y Peter da Fëur) y scultëures manco cunescui (sciche n Franz Grünewald y n Prof. Hans Perathoner), ma nce cuntribuc sun curiositeies d’uni sort (p.ej. sun l prim blason de Urtijëi, cun i doi stilec o la doi mazëntes).
Sambën al nce dedicà palates a temesc che reverda diretamënter la ULG: rezensions de articuli nteressanc ora di Calënderi de Gherdëina, cuntribuc sun fundadeures dla ULG y turepa autra persunaliteies dla valeda.
Te si articuli à Wolfgang nia mé traspurtà savëi y rezensions de publicazions y savëi purtà adum da autri scric, ma ël à arichì i testc cun vel foto storica de nteres y dantaldut cun lecorc, pitla stories, anèdotes y autra nfurmazions mé tramandedes a usc, n savëi che jissa sceno cun l tëmp perdù. Nsci liejons p.ej. sun l scultëur Batista Walpoth, che bera Vigil da Banch (nëine de Roland Verra) òva teut su chësc mut do che l òva udù ziplan cun na britula.
Drët nteressanc ie pona si cuntribuc dedichëi ai toponims de Gherdëina, per. ej. Sun Sureghes, Resciesa, Secëda, Mastlé, Pana o Ciandeviaves – ma nce sun inuemesc de luesc manco cunesciui, sciche la Bruscia (cun duta si cëses) o Col de Ronc (tlo pudons p.ej. liejer do, percië che dal 1900 incà vëniel japé tlamà Stil).
Chësta fova me na pitla cërcia per ve fé curieusc, chiche ne cunesc mo nia tan la Wikipedia ladina, a cialé ite y se lascé ispiré a crì do.
De nteres ie nia per ultim nce la plates sun sun i monumënc architetonics y naturali(cs de Gherdëina, sibe sun mejes che nce sun i lëns sota defendura, sciche l “gran pëc de Poz” o l “gran lën da beca de Uridl”. Tlo luna tres si ududa umanistica dl paesaj, che ne ntënd nia natura y cultura sciche doi entiteies astrates de nosta realtà, ma n dut Un.
Ulësse perchël tlo mo auzé ora, che Wolfgang Moroder se à ti ultims ani dat ca a fotografé l paesaj a fin de documentazion, fajan de bela fotografies dla cuntreda cun si patrimone architetonich: ël à fotografà duta la dliejes y capeles dla valeda cun si aredamënt artistich, nce I truep monumënc dla curtina de Urtijëi y auter. Si fotografies àl publicà tl Internet y tres chëstes nce arichì la plates dla Wikipedia ladina.
Nfin ulëssi mo dì che si cuntribuc per la Wikipedia ne porta nia me pro a valorisé nosta arpejon culturela, ma nce a na majera nuzeda publica dl savëi generà da nosta istituzions y Lies cultureles (unfat sce ULG, Istitut culturel, Museum, Circolo, Lia dla Natura y.a.) tres i Links dac sëura a si plates web y ai libri, chertes toponomastiches y autri documënc dac ora da chëstes, coche funtanes per jì do plu avisa al argumënt tratà.
Chësc aspet ie dantaldut de mpurtanza per i jëuni, che va gën o belau mé plu tl Internet a crì do y se nfurmé.

Te nosc tëmps de viera, ulache union cunfruntei uni di cun nutizies de persones che muessa mucé y lascé zeruch si ncësa, pudons nes raté fertunei a fé pert de na mendranza che god de scunanzes. Nosc pericul ie pluche auter l desinteres per la storia y la mancianza de respet per l ambiënt.
Chësc possa vester l mesaje do l cuntribut de Wolfgang Moroder: de se nteressé de si storia, a scumencé da chëla de si familia per slargé ora la cunescënza al raion de vita y sëurora.
Ulon perchël sën ( senY gra al dut. Wolfgang Moroder per dut si tëmp dat ca y si legrëza a cumparY cun duc nëus si cunescënzes y nteresc!
Ulon ti mbincé che si lëur de ani venië prijà y consultà da trueps y posse ispiré la jëunes y jëuni che vën do al purté inant.
De gra de cuer, Wolfgang, y dut l bon! 

28.04.2022
Laudatio per Wolfgang Moroder de Rusina n ucajion de si nomina a „cumëmber de unëur“ dla ULG pra la Generla ai 28 de auril 2022 tla biblioteca dla Cësa di Ladins.</text>
      <sha1>tbmxxktnag2z9hz4qd3xb192t753ws4</sha1>
    </revision>
  </page>
</mediawiki>