Wikipedia lldwiki https://lld.wikipedia.org/wiki/Plata_prinzipala MediaWiki 1.47.0-wmf.6 first-letter Media Speciale Discussione Utente Discussioni utente Wikipedia Discussioni Wikipedia File Discussioni file MediaWiki Discussioni MediaWiki Template Discussioni template Aiuto Discussioni aiuto Categoria Discussioni categoria TimedText TimedText talk Modulo Discussioni modulo Evento Discussioni evento 0 384 251795 251786 2026-06-13T15:32:20Z Moroder 67 251795 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Canzla 1870 tla dlieja dla pluania de Urtijëi.jpg|miniatura|Canzla dla dlieja de San Durich a Urtijëi zipleda da Ferdinand Demetz tl 1870]] '''Ferdinand Demetz''' da [[Furdenan]] ([[Urtijëi]] 1842-1902) ie stat n [[scultëur]] y fundadëur dla [[Scola d'Ert Urtijëi|scola d' ert "Cademia"]]<ref>Nosta jent, Persones y personalités dla Ladinia, UGLD</ref>. Ël fova l pere de [[Leo Demetz]]. == Vita == Nasciù sa Furdenan a [[Sureghes]], si loma fova Stina Runggaldier y l pere Jan Mëine Demetz. L'ann 1869 se al maridà cun Mariana Demetz de Sodlieja. EI à abù 14 fions (sies ie morc da pitli). Do che ie morta la prima fëna l ann 1887 se maridà cun Malia Runggaldier l’an 1888, ma modistin de Bulsan tosc do morta. La terza fëna fova Maria Hellensteiner, osta dl’ustaria „Stern” a [[Burnech]]. == Bibliografia == * ''Bera Ferdinand Demetz da Furdenàn''. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 51-53. * Sabine Piazza: ''150 ani "Cademia"''. Calënder de Gherdëina 2023, pl. 138-141. ==Notes== <references /> ===Plates cunliedes=== *[[Persunaliteies ladines]] == Commons == [https://commons.wikimedia.org/wiki/Category:Ferdinand_Demetz Scultures de Ferdinand Demetz] [[Categoria:Uem|Demetz, Ferdinand]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina|Demetz, Ferdinand]] [[Categoria:Persona de Urtijëi|Demetz, Ferdinand]] mao51rwffkwfr90ihwwqb4dsde6r40r 0 536 251791 240255 2026-06-13T15:21:33Z Moroder 67 251791 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}[[File:Farmhouse Col de Flam in Urtijëi east.jpg|miniatura|alt=L mesc de Col de Flam a Urtijëi sota scunanza.|L mesc de [[Col de Flam]] a Urtijëi sota scunanza.]]Tradiziunalmënter vëniel lecurdà ntëur a 20 '''[[mesc|mejes]] scialdi antichs te [[Gherdëina]]''' ([[tudësch]]: ''Urhöfe''): Fëur y Frëina a [[Urtijëi]], [[Peza (mesc)|Peza]] sa [[Sacun]], [[Crëpa]] y [[Paratoni]] a [[Santa Cristina]], [[Plazola]] te [[Sëlva]], Spizsëch y Pecëi sa [[Bula]] y [[Iender]]. Te chisc iel mo mesun se udëi ora vel element [[architetura romana|architetonich romanich]]. Scialdi particulera ie la forma "a fonch" cun na pert de [[lën]] seuravia che straporta dassënn sëura la fundamëntes de mur. L se trata n gran pert de strutures cun abitazion y [[tublà|tublei]] destachei. La formes plu vedles ie chëles che se refej al model de "cësa retica", cun fundamëntes de sas y la pert seuravia de lën. Vel pertes de chisc mejes vá ndëur al tëmp romanich. L ie nce vel ejëmpl de agregazion de mejes te forma de "[[viles]]", ma les ie manco prejëntes che tla [[Val Badia]]. Purtruep ie truepes de chësta testemunianzes mpurtantes dla cultura architetonica de nosc antenac jides perdudes propi ti ani dl majer "boom" [[turism|turistich]] do la [[segonda gran viera]]. == Lista di mejes de Gherdëina<ref>Barbara Lanz, Sonja Mitterer: ''Höfekarte Gröden''. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8</ref>== === Bula === I mejes sa Bula ie aldò de n articul tl Calënder de Gherdëina dl 1951: Pedemònt, La Vies, Sciuz, Cësa Vedla, Rone, Pecëi, Costa, Plazes, Mëune, Cuntruni, Gërva, Triech, Dëur, Versëura, Mesavia, Zaramin, Anción, Putrì, Sanón, Cebla, Tuene, Pian, Droch, Rumanón y la Calonia<ref>''Inuemes de luesc y vedla cëses de Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1951, pl. 84.</ref>. Da njunté iel mo Culac. === Runcadic === Bleje, (Poza), La Rodes, Pinter, Tlesura, Tlesura Dessot, Digon, Larenzan, Piciuel, Spizëch, Flinch, Mujenoi (Iocl), Peles, La Chëurt, Col Dessëura, Col Dessot, Poza Strëubl, Holderle, Crëusc, Flëigher, Tecul, Aldian, Cësanueva, Revisc, Fussieies, Ciaplé, Uliën, Arert (Darert), Costa, Val Dessëura, Val Dessot, Zinch (Boschier), Zinch (Cësanueva), Visot (Valzut), Rainel (Cësanueva), Passua Dessëura, Passua, Passua Dessot (Sontheimer), Passua Dedite, Passua Nueva, Pedescin, Tublà da Gustin, Cësa dl Loiner. === Sureghes === L'Abitazion, Spisecher, Cucheneies, Toch (Fever), Bòlser, Nevaves Dessëura, Nevaves Dessot, Pecëi, Manguc, Fumé, Pradel, Pitl Pradel, Ronc Dessot, Ronc Dessëura, [[Rescion Dessot]], Rescion Dessëura, Vidalonch, Vidalonch Dessot, [[Furdenan]], Palmer, Palmer Dessëura, Palmer Dessot (Cësanueva), Pitl Palmer, Salman, Minert, Plan, Bierjun, Branciani, Piz, Pilat, Trëbe, [[Sabedin]], Puciacia, La Rives, Biei, Tlesura, Tlesura Dessot, Iender, Ciulé, Seniam, Rainel, Licion, Prënsa (sedim). === Urtijëi === ;Piz Dedora Socrëp, La Sia, Ruf, Cecer (Ruf Dessëura), Pitl Ruf (Nis), La Plates Dedite, La Plates Dedora, Nevel, Dumat, Pradac, Lipl (Mantingher), Grien, Luca Dedora, Vedl Pilat, Pitl Pilat, Ciascian, Lip, Sciron, Sulé, Mauta, Tinderla (Ciancel Dessëura), Ciancel, Nevin, Juaut, Bëiber, Col Martin (Puc, Taicer), Cialian, Tone, Pizer, Cëdepuent, Tadeo (Soler), Penc (Rumanon Dessëura), Luca (Nuef), Iagher (Crëida), Alësc, Tecul, Uridl, Cësa Fill, Junerëi (Gran Cësa). ;Dla da Puent de Pana Cësa Puent de Pana, Bugon, Sneton, Smidl, Muradëures (Bruel), Plan de Mureda, Mureda, [[Doss dl Preve]], Jumbierch (Lusenberg), Cudan, Scurcià, Resciesa, La Tambres, Pitl Paul (Rudolfine), [[Lenert]], Zot, Ratic (Naz), Costa, Vedl Doss, Doss, Maidl, [[Furmescere]] (Vedla Scola), Martiner. ;Piz Dessëura Stlejuc, [[Menza Nogler Pitscheider|Menza]] (Stlejuc Dessëura), Pitl Bruel, Bruel Dessot, Gran Bruel, Frëina, Mulin da Frëina, La Rodera, Bataian (Dessëura), Bataian Dessot, Tiscion Dessëura, Tiscion Dessot (Villa Lourdes), Perjon, Milan, Ronch, Costa Dessot, Raineles, Costa Dessëura, Coi, Coi Dedora, La Mauta, Luca, Runcata, Cuenz, [[Martin (Urtijëi)|Martin]], Carai (Planaces), Palvates, Puent, Puntëdla, Puntëdla Desson, Sovia, Costamula Dessot, Costamula Dessëura, Nudrëi Dedite, Nudrëi Dedora, Costes, Val, Mulin, Marëufer, Fëur. ;[[La Bruscia]] Fever, [[Gustin|Vedl Gustin]] (Colroi), Planaces (Cësa Brida), Mota, Mulins, Pech (Snoltner), Anterleghes, [[Ianesc]], Benefiz Sant'Antone, Giustin, Sigat, Mulin dl Roder, Moidl (Brida), Ianon, Stëifl, Petlin, Beché, Spedel (Nuef), Faujëina, Trina (Bera Iacun), La Reja (Sartëur), Zitadela, Fill, Rumanon, Vedl Spedel, Pedetliva, Dëur, Mauritz, Calonia, Vedl Chemun (Dutor, Mëune), Fëur, Pana, Cësa Purger, Grien, Mulin, Pech dl Busc (Fever), Gran Cësa, Fever dl Busc, Scioler. ;Ridl da Sacun Pincan, Sodlieja, Plajes, Col de Flam Dessot, Col de Flam Dessëura, Oslperch, Stufan Dessëura, Stufan Dessot, Val, Nis, (Pitl Poz), Poz Dessëura, Poz Dessot, Poz Dedite, Paul Dossù, Pescosta (Vedla), (Gran) Sotria, Ciajea, Pitla Sotria, Mulin de Sotria, Pitl Fever. ;[[Sacun]] Somavia, Banch, Juntlan,Trëbe, Mëune, Tlancon, Pertan, Gran Jacun, Pra, Pra Dessot, Festil, Mëunies (Falznier), Pedracia, Pinëi, [[Peza (mesc)|Peza]], Coha, Prëubl, Festil Dessot (Cuch). === Santa Cristina === ;[[Soplajes]] (Ridl da Sacun) Pescosta Dessëura, Zelin, Bugon, Bugon Dessot, Puntea, Col Dessëura, Col Dessot, Mulin da Coi, Pradel, Pitl Bòlser, (La) Grumedia, Scimenon, Berdan, Cësa da Pincan, Odun Dessot, Odun Dessëura, Brida, Pech, Soplajes, Palua, Palua Dessëura, Mulin d'Odun, Culac, Mulins, Mulins Dessot, La Sia, Plan dala Sia, Furdenan Pilon, Ulëta, Praulëta, Runcaudie, La Mëunies, Tubia, La Rossa, Skasa, Urgrister, Pitl Vij, [[Palua Dedite|Palua Dedite (Cnodla)]]. ;[[Plesdinaz]] Praplan, Valternea, La Crëusc, Puzé, Rijeda, Pitla Rijeda, Col de Mëssa, Poza, Mauron, Mauron Dessot, Curijel, Aldos (L Dos), Aldos Dessëura, Mëusna, Greguel, Bucinea, Cësanueva, Fussel, Crëpa, Pertëut, [[Paratoni]], Insom, Insom (Ciandlé), Domulin, Inaz, Mulin d'Inaz, Bastl, Fatuc, Dosses, Tublà tal Crëp, La Longia, Pistola, König, Paur da Dosses (Schuester). ;Santa Cristina (Luech) Iman, Val, Mestegross, Mez, Sovila, Tolp, Medel, Mulin da Medel, Fever, Tervela, Prënsa, Culac, Turnadëcia, Rumblancon, Sotriech, Plan de Socrëp, Socrëp, La Ruepla (Luz), Greva, Mulin da Uridl, Mulin da Prascuel, Friaul (Vitoria), Cësa Vedla (Odl), Furmescere, Calonia Vedla, La Posta (Calonia), Benedët, Ciurnadoi, Dëur, Prascuel, Ciablon, Costa, Paul, Vidul, Bernon, Ciancel d'Uridl (Sigata), Uridl, Chemun (Scola Vedla), Mëune, Calonia (Nueva), Spedel, Fujeron, Artic. === Sëlva === ;[[Plan da Tieja]] Maciaconi, Pramaciaconi, Mastlé, Runcac Dessot, Runcac, Larcion, Scimon, Domur, Tieja, Tieja Dessëura, Tlusel, Cinions, Pramauron, Pramulin, Col da Larjac, Col dala Pelda, Sotler, Ost de Runcac. ;[[Ruacia]] Ampezan, Nucia, [[Ciaslat]], Dlaces Dessëura, Dlaces Dessot, Ronch, Fridl, Ciastel, Marisan, Sociastel, Paulin (Marisana), Julian, Dorives Dessëura, [[Dorives]] (Damez), Dorives Dessot, Mulin da Ruacia, [[Ruacia]], Ruacia Dessëura. ;[[La Poza]] Larjac, Rosun, Gustin, Cësanueva (Corpomio), Galina, Valantin, Pitl Fever, Menot, Janol (Culà), Turnadëcia de Santuel, [[Santuel]], [[La Sëlva]], Pozamanigoni, Piciulëi, Anterleghes, Palonia, Ciaucea, Pizuela, Pigon, Tublà de Pigon, Planvëidun, L Ambolt, Schlosser, Spinaces. ;[[Ghetun]] Rainel, Rustlea, Rustlea Dessot, Lech, Mulin de Lech, Fever de Lech, Mulin de Rustlea, Solech, Sartëur, Paul, Fuloni, Fever, La Sia, La Gërva, Busc, Moch, Iacun, Pis, Juan, Mauriz. ;[[Daunëi]] Tublà, Ciablon, Daunëi, Ploc, Cësanueva, Vit, Guton, Jocer, Jocer Dessëura (La Roca), Burdengëia, Tublà Vedl, Plazola, [[Larciunëi (Sëlva)|Larciunëi]], Larciunëi Dessot (Tina), Col, Cëdepuent (Arcangiul/Pinzingher), Cëdepuent (Sepl Tone), Cëdepuent Dessot (Martin), Ciampac, Tublà Nuef, Curzelon, Solëiga, Valin, Fumé (Paian), Guton Nuef. ;[[Plan (frazion de Sëlva)|Plan]] Aldian, Calonia, La Bula, Crestan, Ciajea, Martin (Hotel Krone), Caspiër, Sotanives Dessëura, Sotanives, Spedel, Fussel Dessëura, Fussel Dessot, [[Frëina (Sëlva)|Frëina]], Mulin, Costa Dessëura (Matie), Costa Dedora, Costa Dedite, Cësanueva, Frata, Curtinea (Mëune), Fungëia, Stofl, Janon, Plan, Ost de Plan, Curijel, Merch, Blënta (Scizer), [[Linacia]], Nucia. == Mejes sota scunanza == Al didancuei ie na pert di mejes sota scunanza, ma chësc ne tleca nia defin per mantenì si carater uriginel antich. <gallery> Costamula de sot y Balest dinsta.jpg|Costamula de sot a Urtijëi. Crepa S. Cristina Gherdëina.jpg|Crëpa a Santa Cristina. Ruacia_Südseite_Gröden.jpg|[[Ruacia]] te Sëlva. Col de Sëura Runcadic.jpg|Col Dessëura a Runcadic. Rescion_in_Sureghes_Urtijei.jpg|Rescion Dessot a Sureghes </gallery> == Notes == <references /> == Cëla nce == * [[Toponomastica de Gherdëina]] == Funtanes == * Luigi Angelini: ''Case di Val Gardena''. Via d'Italia, TCI luglio 1943, pagg. 565-572 (talian - dessënies de 15 mejes: Plazòla, Larciunèi, Mulin, Daunèi, Schlosser, Scianon, Gustin, tublà de Anterleghes, Cà Pramauron, Lech, Orp, David y Sotanives, Calonia 1544, Iacom, La Sia.) * Barbara Lanz, Sonja Mitterer: ''Höfekarte Gröden''. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8 * Wolfgang von Klebelsberg, Paulina Moroder, Václav Šedý: ''Mejes de Gherdëina. Memoria de na cuntreda/ Bauernhöfe in Gröden. Das Gedächtnis einer Landschaft / Masi in Val Gardena. La memoria di un paesaggio'', Editëur Officina Libraria. ISBN 978-88-3367-050-8. {{Mejes de Gherdëina}} [[Categoria:Mejes de Gherdëina|Mejes de Gherdëina]] k5ax75pq4hm9zg0rblxgfip3lobi045 0 701 251787 251783 2026-06-13T14:33:57Z Moroder 67 251787 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Sella Sella Sella Leo Runggaldier.mp3|miniatura|alt=Poejia ''Sella Sella Sella'' lieta dant da Leo Runggaldier. Radio Ladin de Gherdëina.|Poejia ''Sella Sella Sella'' lieta dant da Leo Runggaldier. Radio Ladin de Gherdëina.]] [[File:I spirc de Cuca Leo Runggaldier.mp3|miniatura|alt=I spirc de Cuca. Ballada de Leo Runggaldier lieta dant ël nstëss.|I spirc de [[Cuca]]. Ballada de Leo Runggaldier lieta dant ël nstëss.]] [[File:Cunteda sula vedla chiena de Gherdeina Leo Runggaldier Furdenan.ogg|miniatura|alt=Cunteda sula vedla chiena de Gherdëina de Leo Runggaldier Furdenan, Radio Ladin.|Cunteda sula vedla chiena de Gherdëina de Leo Runggaldier Furdenan, [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]].]] [[File:Leo Runggaldier.jpg|thumb|Runggaldier tl 1923|left]] '''Leo Runggaldier''' (* 31 de mei [[1888]] a [[Urtijëi]] – † 5 de utober [[1961]] a [[Dispruch]]), ënghe Leo da Furdenan, ie n autor ladin de [[Gherdëina]]. == Biografia == Leo Runggaldier ie nasciù sun l luech de Furdenan [[Sureghes]]. Si loma fova Franziska Demetz y l pere August de Benedikt da Passua<ref>Sofia Stuflesser: ''La ciantia “Gherdëina Gherdëina” de Leo Runggaldier da Furdenan.'' Calënder de Gherdëina 2019, pl. 115 </ref>. L fra fova l scultëur [[August Runggaldier]]. Leo Runggaldier fova jit a Dispruch a studië giurisprudënza y filosofia. Si gran amich fova a Dispruch, l dutor [[Ujep Antone Perathoner|Tone de Val]], da chël che do si mort ovel giatà scialdi de si lëures ladins. Tla prima viëra ie bera Leo stat sul front sciche ufizier y se à nce vadanià na bedaia d'arjënt <ref>V. A. (Vinzenz Aldosser):''Bera Leo Runggaldier da Furdenan''. [[Calënder de Gherdëina]] 1962, Urtijëi 1961, pl. 29 </ref>. Ntan la segonda viëra mondiela tl 1940 iel stat zarà via dai nazisc ajache l fova "nia optant". Te chëi riei ani al scrit la ciantia ''Gherdëina Gherdëina''. Tl 1951 ie Leo Runggaldier unì inò te Gherdëina ulache l à nsenià ladin tla scola media de Urtijëi y tla scoles d'ert fin ala pension <ref>[https://ia601508.us.archive.org/26/items/ladinischen/9788860461063.pdf Rut Bernardi Paul Videsott: ''Geschichte der ladinischen Literatur'']. pl. 208.</ref>. Tl 1921 al publicà a Dispruch n pitl cudejel: ''Stories i Cianties per kei de Gerdeina''. [[File:Franzl da puent Chi nen a pa udu Mariana Leo Runggaldier.wav|miniatura|''Chi nen à pa udù Mariana'' de Leo Runggaldier cianteda da Franzl da Puent. [[Radio Ladin de Gherdëina]].]] == Ora dl Calënder == Scric de Leo Runggaldier tl Calënder de Gherdëina * ''Vedla paroles de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1967 pl. 30-31. * ''Valgun dic scric su da ber Leo de Furdenan.'' Calënder de Gherdëina 1967 pl. 31-32. == Notes == <references /> [[File:Geschichte-der-ladinischen-literatur-i.pdf|page=221|thumb|150px|Geschichte der ladinischen Literatur]] [[File:Bibliografia ladina.djvu|page=121|thumb|150px|Bibliografia ladina]] ==Operes== [[File:Gerdeina.pdf|thumb]] [[oldwikisource:Author:Leo Runggaldier|Leo Runggaldier]] *[[oldwikisource:A Batista|A Batista]] *[[oldwikisource:Ala jëuna|Ala jëuna]] *[[oldwikisource:Cristl da Sulé|Cristl da Sulé]] *[[oldwikisource:Gherdëina Gherdëina|Gherdëina Gherdëina]] *[[oldwikisource:Gherdëina, mi tiëra plu santa|Gherdëina, mi tiëra plu santa]] *[[oldwikisource:L Dragon de Bulacia|L Dragon de Bulacia]] *[[oldwikisource:L Grof da Sacun|L Grof da Sacun]] *[[oldwikisource:L orco d Col dala Pelda|L orco d Col dala Pelda]] *[[oldwikisource:L orco dl Balest|L orco dl Balest]] *[[oldwikisource:L scioz “dla gran Roa” de Resciesa|L scioz “dla gran Roa”]] de [[Resciesa]] *[[oldwikisource:L scioz tla ciajea dl Marëufer|L scioz tla ciajea dl Marëufer]] *[[oldwikisource:L Tuesse|L Tuesse]] *[[oldwikisource:L vedl da Festil|L vedl da Festil]] *[[oldwikisource:La chiena de Gherdëina|La chiena de Gherdëina]] *[[oldwikisource:La Cristana di Plans da Fëur|La Cristana di Plans da Fëur]] *[[oldwikisource:La pënia|La pënia]] *[[oldwikisource:La taia longia|La taia longia]] *[[oldwikisource:La vespres de Sëlva|La vespres de Sëlva]] *[[oldwikisource:Ladin, o bel Ladin|Ladin, o bel Ladin]] *[[oldwikisource:Lisa, Stina y Ujep di Gran Iacun|Lisa, Stina y Ujep di Gran Iacun]] *[[oldwikisource:Mihl Iagher|Mihl Iagher]] *[[oldwikisource:Ora Puntives|Ora Puntives]] *[[oldwikisource:Pitli versli|Pitli versli]] *[[oldwikisource:Son vierc|Son vierc]] *[[oldwikisource:Sun bancon|Sun bancon]] *[[oldwikisource:Ta Santa Cristina|Ta Santa Cristina]] *[[oldwikisource:A Batista|A Batista]] *[[oldwikisource:A Diosa|A Diosa]] *[[oldwikisource:A Iacun|A Iacun]] *[[oldwikisource:A Meine|A Meine]] *[[oldwikisource:A Partl|A Partl]] *[[oldwikisource:A Tone|A Tone]] ==Test== <i> Gherdëina Gherdëina <poem> Gherdëina, Gherdëina, d'or stiza ti monc, y luna y luna da un al auter dalonc. :Gherdëina, Gherdëina, :granda de dut l bën, :ududa, uluda da :nëus drë nsci gën. Gherdëina, Gherdëina, dl'oma si rujené rejona, rejona, y no te l desmincë.  </poem> </i> ==Wikisource== * [[:it:s:Autore:Leo Runggaldier|Leo Runggaldier]] * [[:it:s:'L fuec|'L fuec]] * [[:it:s:Adio Gherdëina!|Adio Gherdëina!]] * [[:it:s:Di Salvans y dla Cristanes|Di Salvans y dla Cristanes]] * [[:it:s:Guebia grassa|Guebia grassa]] * [[:it:s:L'oma ch'à metù sot ala galines 'n dì del Avent|L'oma ch'à metù sot ala galines 'n dì del Avent]] ==Wikidata== [[d:Q21293051]] ==Liams== * [[Rut Bernardi]] [[Paul Videsott|Paul Videsott]] [https://archive.org/details/ladinischen/page/n220/mode/2up ''Geschichte der ladinischen Literatur'', p. 208] [[Categoria:Cultura ladina|Runggaldier, Leo]] [[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Runggaldier, Leo]] [[Categoria:Uem|Runggaldier, Leo]] [[Categoria:Persona de Urtijëi|Runggaldier, Leo]] dvmgs25yz6tnvvqjwbm7yncigwxu2qd 251797 251787 2026-06-13T15:33:29Z Moroder 67 251797 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Sella Sella Sella Leo Runggaldier.mp3|miniatura|alt=Poejia ''Sella Sella Sella'' lieta dant da Leo Runggaldier. Radio Ladin de Gherdëina.|Poejia ''Sella Sella Sella'' lieta dant da Leo Runggaldier. Radio Ladin de Gherdëina.]] [[File:I spirc de Cuca Leo Runggaldier.mp3|miniatura|alt=I spirc de Cuca. Ballada de Leo Runggaldier lieta dant ël nstëss.|I spirc de [[Cuca]]. Ballada de Leo Runggaldier lieta dant ël nstëss.]] [[File:Cunteda sula vedla chiena de Gherdeina Leo Runggaldier Furdenan.ogg|miniatura|alt=Cunteda sula vedla chiena de Gherdëina de Leo Runggaldier Furdenan, Radio Ladin.|Cunteda sula vedla chiena de Gherdëina de Leo Runggaldier Furdenan, [[Radio Ladin de Gherdëina|Radio Ladin]].]] [[File:Leo Runggaldier.jpg|thumb|Runggaldier tl 1923|left]] '''Leo Runggaldier''' (* 31 de mei [[1888]] a [[Urtijëi]] – † 5 de utober [[1961]] a [[Dispruch]]), ënghe Leo da Furdenan, ie n autor ladin de [[Gherdëina]]. == Biografia == Leo Runggaldier ie nasciù sun l luech de [[Furdenan]] [[Sureghes]]. Si loma fova Franziska Demetz y l pere August de Benedikt da Passua<ref>Sofia Stuflesser: ''La ciantia “Gherdëina Gherdëina” de Leo Runggaldier da Furdenan.'' Calënder de Gherdëina 2019, pl. 115 </ref>. L fra fova l scultëur [[August Runggaldier]]. Leo Runggaldier fova jit a Dispruch a studië giurisprudënza y filosofia. Si gran amich fova a Dispruch, l dutor [[Ujep Antone Perathoner|Tone de Val]], da chël che do si mort ovel giatà scialdi de si lëures ladins. Tla prima viëra ie bera Leo stat sul front sciche ufizier y se à nce vadanià na bedaia d'arjënt <ref>V. A. (Vinzenz Aldosser):''Bera Leo Runggaldier da Furdenan''. [[Calënder de Gherdëina]] 1962, Urtijëi 1961, pl. 29 </ref>. Ntan la segonda viëra mondiela tl 1940 iel stat zarà via dai nazisc ajache l fova "nia optant". Te chëi riei ani al scrit la ciantia ''Gherdëina Gherdëina''. Tl 1951 ie Leo Runggaldier unì inò te Gherdëina ulache l à nsenià ladin tla scola media de Urtijëi y tla scoles d'ert fin ala pension <ref>[https://ia601508.us.archive.org/26/items/ladinischen/9788860461063.pdf Rut Bernardi Paul Videsott: ''Geschichte der ladinischen Literatur'']. pl. 208.</ref>. Tl 1921 al publicà a Dispruch n pitl cudejel: ''Stories i Cianties per kei de Gerdeina''. [[File:Franzl da puent Chi nen a pa udu Mariana Leo Runggaldier.wav|miniatura|''Chi nen à pa udù Mariana'' de Leo Runggaldier cianteda da Franzl da Puent. [[Radio Ladin de Gherdëina]].]] == Ora dl Calënder == Scric de Leo Runggaldier tl Calënder de Gherdëina * ''Vedla paroles de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1967 pl. 30-31. * ''Valgun dic scric su da ber Leo de Furdenan.'' Calënder de Gherdëina 1967 pl. 31-32. == Notes == <references /> [[File:Geschichte-der-ladinischen-literatur-i.pdf|page=221|thumb|150px|Geschichte der ladinischen Literatur]] [[File:Bibliografia ladina.djvu|page=121|thumb|150px|Bibliografia ladina]] ==Operes== [[File:Gerdeina.pdf|thumb]] [[oldwikisource:Author:Leo Runggaldier|Leo Runggaldier]] *[[oldwikisource:A Batista|A Batista]] *[[oldwikisource:Ala jëuna|Ala jëuna]] *[[oldwikisource:Cristl da Sulé|Cristl da Sulé]] *[[oldwikisource:Gherdëina Gherdëina|Gherdëina Gherdëina]] *[[oldwikisource:Gherdëina, mi tiëra plu santa|Gherdëina, mi tiëra plu santa]] *[[oldwikisource:L Dragon de Bulacia|L Dragon de Bulacia]] *[[oldwikisource:L Grof da Sacun|L Grof da Sacun]] *[[oldwikisource:L orco d Col dala Pelda|L orco d Col dala Pelda]] *[[oldwikisource:L orco dl Balest|L orco dl Balest]] *[[oldwikisource:L scioz “dla gran Roa” de Resciesa|L scioz “dla gran Roa”]] de [[Resciesa]] *[[oldwikisource:L scioz tla ciajea dl Marëufer|L scioz tla ciajea dl Marëufer]] *[[oldwikisource:L Tuesse|L Tuesse]] *[[oldwikisource:L vedl da Festil|L vedl da Festil]] *[[oldwikisource:La chiena de Gherdëina|La chiena de Gherdëina]] *[[oldwikisource:La Cristana di Plans da Fëur|La Cristana di Plans da Fëur]] *[[oldwikisource:La pënia|La pënia]] *[[oldwikisource:La taia longia|La taia longia]] *[[oldwikisource:La vespres de Sëlva|La vespres de Sëlva]] *[[oldwikisource:Ladin, o bel Ladin|Ladin, o bel Ladin]] *[[oldwikisource:Lisa, Stina y Ujep di Gran Iacun|Lisa, Stina y Ujep di Gran Iacun]] *[[oldwikisource:Mihl Iagher|Mihl Iagher]] *[[oldwikisource:Ora Puntives|Ora Puntives]] *[[oldwikisource:Pitli versli|Pitli versli]] *[[oldwikisource:Son vierc|Son vierc]] *[[oldwikisource:Sun bancon|Sun bancon]] *[[oldwikisource:Ta Santa Cristina|Ta Santa Cristina]] *[[oldwikisource:A Batista|A Batista]] *[[oldwikisource:A Diosa|A Diosa]] *[[oldwikisource:A Iacun|A Iacun]] *[[oldwikisource:A Meine|A Meine]] *[[oldwikisource:A Partl|A Partl]] *[[oldwikisource:A Tone|A Tone]] ==Test== <i> Gherdëina Gherdëina <poem> Gherdëina, Gherdëina, d'or stiza ti monc, y luna y luna da un al auter dalonc. :Gherdëina, Gherdëina, :granda de dut l bën, :ududa, uluda da :nëus drë nsci gën. Gherdëina, Gherdëina, dl'oma si rujené rejona, rejona, y no te l desmincë.  </poem> </i> ==Wikisource== * [[:it:s:Autore:Leo Runggaldier|Leo Runggaldier]] * [[:it:s:'L fuec|'L fuec]] * [[:it:s:Adio Gherdëina!|Adio Gherdëina!]] * [[:it:s:Di Salvans y dla Cristanes|Di Salvans y dla Cristanes]] * [[:it:s:Guebia grassa|Guebia grassa]] * [[:it:s:L'oma ch'à metù sot ala galines 'n dì del Avent|L'oma ch'à metù sot ala galines 'n dì del Avent]] ==Wikidata== [[d:Q21293051]] ==Liams== * [[Rut Bernardi]] [[Paul Videsott|Paul Videsott]] [https://archive.org/details/ladinischen/page/n220/mode/2up ''Geschichte der ladinischen Literatur'', p. 208] [[Categoria:Cultura ladina|Runggaldier, Leo]] [[Categoria:Scritëures de Gherdëina|Runggaldier, Leo]] [[Categoria:Uem|Runggaldier, Leo]] [[Categoria:Persona de Urtijëi|Runggaldier, Leo]] b4g1d3z59q57ss4nspm37ozn9c58cw3 0 2716 251802 242197 2026-06-13T15:39:54Z Moroder 67 251802 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}}[[File:Sureghes a Urtijëi te Gherdëina Südtirol 2020.jpg|miniatura|Sureghes y Urtijëi]][[File:St. Ulrich - Seiser Alm Bahn.jpg|thumb|A Sureghes ie la stazion a val de la [[furnadoia]] ''[[Mont Sëuc (furnadoia)|Mont Sëuc]]''.]] '''Sureghes''' ([[tudësch]]: ''Überwasser'', [[talian]]: ''Oltretorrente'') ie na [[Frazion (Talia)|frazion]] dl chemun de [[Ciastel (BZ)|Ciastel]] a [[Urtijëi]]. L luech ie sun la pert ciancia dl ruf [[Derjon]] che fesc da sëida cun Urtijëi. Adum cun [[Runcadic]] y [[Bula]] iel una de la trëi frazions [[ladin|ladines]] dl chemun de [[Ciastel (BZ)|Ciastel]], ma la toca nce pra Urtijëi sciche comunitá de dlieja, de scola, economica y de cultura. Ënghe l codesc dla posta ie l medemo de Urtijëi (39046). La majera pert di abitanc, che ie ca. 500, rejona [[ladin]]. Ti ani passei iel stat fac n valgun iëdesc n referendum per fé passé Sureghes a Urtijëi, ma l resultat ie for stat de contra. Na pert de Sureghes che ie de mpurtanza per l [[sport]] ie l [[Col de Ronc]]. Ai 8 de dezëmber dl 2021 ie ino stat giaurì l [[purtoi]] ''[[Pilat (purtoi)|Pilat]]'' da [[Mont de Sëuc]] ju che fina japé dl Col de Ronc. Da Sureghes pea ënghe su la [[furnadoia]] [[Mont Sëuc (furnadoia)|Mont Sëuc]] che, sciche dij l inuem, porta sun Mont Sëuc. == Mejes == L'Abitazion, Spisecher, Cucheneies, Toch (Fever), Bòlser, Nevaves Dessëura, Nevaves Dessot, Pecëi, Manguc, Fumé, Pradel, Pitl Pradel, Ronc Dessot, Ronc Dessëura, Rescion Dessot, Rescion Dessëura, Vidalonch, Vidalonch Dessot, [[Furdenan]], Palmer, Palmer Dessëura, Palmer Dessot (Cësanueva), Pitl Palmer, Salman, Minert, Plan, Bierjun, Branciani, Piz, Pilat, Trëbe, [[Sabedin]], Puciacia, La Rives, Biei, Tlesura, Tlesura Dessot, Iender, Ciulé, Seniam, Rainel, Licion, Prënsa (sedim)<ref>Barbara Lanz, Sonja Mitterer: ''Höfekarte Gröden''. Museum Gherdëina, Urtijëi 2014, ISBN 978 88 909015 0 8.</ref>. == Taflà de Bierjun == Tl [[Museum Gherdëina]] ie da udëi l taflà de n pitl standegun rich de dessënies cun crëida cuecena dl 1490 che fova tl meje Bierjun. == Monumënt sota defendura == [[File:Rescion in Sureghes Urtijei.jpg|miniatura|alt=Rescion de sot.|Rescion de sot.]] La cësa [[Rescion Dessot]] de lën, mé l ciulé y la cësa da fuech ie de sas, dl [[Medieve]] ie sota defendura dal 8 de auril 1980. Da udëi iló doi bela portes de lën cun arch romanich<ref>[https://www.provinz.bz.it/kunst-kultur/denkmalpflege/monumentbrowser-suche.asp?status=detail&id=15311 Rescion de sot, monumënt sota defendura.]</ref>. == Monumënc naturei == Monumënc naturei sota defendura ie l Pisciadoi de Pedroc o de Pilat dl Ruf de Piz y la funtanes de Cunfin. <gallery> Pisciadoi de Pedroc sotite Gherdëina.jpg|Pisciadoi de Pedroc<ref>{{Cite web |url=http://gis2.provinz.bz.it/mapAccel/DataAccess.jsp?id=1475 |title=Pisciadoi de Pedroc, sota defendura dla Provinzia. |access-date=2022-01-18 |archive-date=2022-01-18 |archive-url=https://web.archive.org/web/20220118182823/http://gis2.provinz.bz.it/mapAccel/DataAccess.jsp?id=1475 |url-status=dead }} {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20220118182823/http://gis2.provinz.bz.it/mapAccel/DataAccess.jsp?id=1475 |date=2022-01-18 }}</ref> Plans de Cunfin funtana 1 Santa Cristina.jpg|Funtanes de Cunfin<ref>{{Cite web |url=http://gis2.provinz.bz.it/mapAccel/DataAccess.jsp?id=950 |title=Funtanes de Cunfin, sota defendura dla Provinzia. |access-date=2022-01-18 |archive-date=2022-10-30 |archive-url=https://web.archive.org/web/20221030212056/http://gis2.provinz.bz.it/mapAccel/DataAccess.jsp?id=950 |url-status=dead }} {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20221030212056/http://gis2.provinz.bz.it/mapAccel/DataAccess.jsp?id=950 |date=2022-10-30 }}</ref> </gallery> ;Svilup dla cëses a Vidalonch <gallery> Coche-l-fova-2.jpg|Coche Sureghes fova ai 19 de mei 2007 Sen-iel-nsci.jpg|Sureghes ai 1 de agost 2008 Sureghes inviërn 2021.jpg|Sureghes d'inviërn 2021 </gallery> == Cëla nce == * [[Col de Ronc]] == Notes == <references /> [[Categoria:Ladinia]] [[Categoria:Geografia dla Talia]] [[Categoria:Ciastel (chemun)]] [[Categoria:Ridli te Urtijëi|Sureghes]] pwobdhou1gmak5g6glg70lu8of02pst 0 2872 251789 238117 2026-06-13T14:43:09Z Moroder 67 /* Bibliografia */ 251789 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Ferdinand Stuflesser Petlin monument Urtijëi.jpg|miniatura|alt=Monumënt a Ferdinand Stuflesser de Johann Baptist Moroder a Urtijëi|Monumënt a Ferdinand Stuflesser de [[Johann Baptist Moroder|Batista de Trinadeianesc]] a Urtijëi.]] '''Ferdinand Stuflesser''' (*1855 ; † 1926) ie stat n frabicadëur de auteresc y [[ferlëigher]] a [[Urtijëi]]. Si pere Johann Evangelist Stuflesser fova bel n marcadënt che viagiova tres l'[[Europa]] y che ie mort a [[Marseille]]. Si loma fova Madalena Kostner da [[Bula]]. Ferdinand Stuflesser ie stat danter i majeri ferlëigheri de Urtijëi coche, [[Sepl Rifesser |Sepl Rifesser da Stufan]], [[Josef Runggaldier|Sepl Runggaldier]] da Passua, Janmëine Demetz da Furdenan, Zenz Prinoth da Brida, Franzl Martiner da Cuenz, la firma Insam Prinoth y i fredesc [[Franz Moroder]] y Alois Moroder (firma ''[[Gebrüder Moroder]]''). Chisc ova nce cumprá tl 1904 la gran firma per fé auteresc Simmler a [[Offenburg]] te la [[Germania]] daujin a [[Strassburg]]. Do che Johann Baptist Purger ova fabricà a si spëises l [[stradon de Gherdëina|stradon nchin a Pruca]] y che [[Ferdinand Demetz]] ova dat n gran svilup al enseniamënt dl ert tla scola, se ova do i ani 1880 dassën svilupà l'ndustria de aredamënt dla dliejes dantaldut cun i auteresc y i sanc. Te chëi ani univel nce fat tla firma Stuflesser te un n an 70 auteresc. [[File:Seniëur Engelbert Demetz Magdalena Kostner Ferdinand Stuflesser Roma De Federicis.jpg|miniatura|left|Ferdinand Stuflesser cun si loma Magdalena Kostner y l prelat Seniëur [[Antone Perathoner]] a Roma.]] [[File:Alois Kostner y Ferdinand Stuflesser a Pruca Foto Dantone.jpg|miniatura|Ferdinand Stuflesser y Alois Kostner fej na viva sula cales a Pruca te na foto de [[Franz Dantone|Franz Dantone Pascalin]] de Gries, Fascia.]] L cunià de Ferdinand Stuflesser, che ova maridà la sor Johanna, fova [[Alois Kostner]], n moler che ova n gran lëuratuere cun fina 24 lauranc per depënjer auteresc daujin al puent dl Ruf de Sant'Ana tla cëses Pana a Urtijëi<ref>[https://web.archive.org/web/20160304183827/http://lusenberg.com/luismoler/luismoler.html Alois Kostner, Maler de auteresc a Urtijëi.]</ref>. [[File:Fòssa Stuflesser Petlin a Urtijëi.jpg|miniatura|La fòssa dla familia Stuflesser Petlin tla [[curtina de Urtijëi]].]] Ferdinand fova gën de viac y l fova ruvà nce nchin a [[Moscau]]. Nscila ovl scumenciá a vënder i auteresc ora per l mond. Dal 1890 al 1893 iel stat sëurastant dl chemun d’Urtijëi<ref>[https://www.gemeinde.stulrich.bz.it/de/Buergermeister_seit_1812 Ambolc y sëurastanc de Urtijëi dal 1812]{{Toter Link|date=June 2024 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }}</ref>. Ferdinand à lascià fé dl 1906 l gran autere tla capela nueva dl Cuer de Gejù tla [[Dlieja de San Durich|dlieja de Urtijëi]]. == Notes == <references/> == Cëla ence == * [[L ert de ziplè te Gherdëina]] == Bibliografia == * L.D. (Leo Demetz?): ''Bera Ferdinand Stuflesser de Petlin''. Calënder de Gherdëina 1972, pl. 16. == Cunliamënc == [[Commons:Category:Ferdinand Stuflesser|Ferdinand Stuflesser sun Commons]] {{DEFAULTSORT:Stuflesser, Ferdinand}} [[Categoria:Uem]] [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi]] e3ymaa7xb9chs2qrwhw3navy6sdhw14 0 24356 251799 251282 2026-06-13T15:35:36Z Moroder 67 /* N valguna notes sun scultëures de Gherdëina */ 251799 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Saint_Rupert_Johannes_Vinazer_1684.jpg|miniatura|San Rupert tla dlieja de Sant Antone a Urtijëi de Johann Vinazer 1684]] La [[scultura]] y l [[ziplé]] te [[Gherdëina]] à na longia tradizion. Bele tl dejesetejem secul à scumencià te Gherdëina families de artistc a ziplé tl lën. Danter chëstes i [[Christian Trebinger|Trebinger]] y i [[Martin Vinazer|Vinazer]]. Christian Trebinger ie stat l prim dla familia che ova mparà a [[Persenon]]. == Storia == Scialdi judà al svilup dl ert de ziplé tl lën à che te Gherdëina dal truepes bosc de [[Cier|zirm]]. La majera pert di lëures ziplei te Gherdëina fova de lën de zirm. Plu tert canche n à scumencià a ziplé a mascin ie unì adurvà l plù l lën de air. Tl 1700 dajovel te Gherdëina bel 50 scultëures y tla metà dl dejedotejem secul passa 300. Te chëi ani univa i lëures ziplei te Gherdëina purtei dlonch ora te duta Europa, scialdi ti paejes romanics da [[marcadënc de Gherdëina]] y ncé dala [[Fé zandli te Gherdëina|zandlëtes]] y zandlëc<ref>Gunther Langes: ''Ladinien''. Südtiroler Landeskunde, Band 6, Bozen 1985, pl. 30–34 (tudësch).</ref>. Ai 19 de auril 1679 ie stata fata na plura (Pilthawer-Streit) da pert de na grupa de vedli mostri scultëures d’ert, danter chisc i vedli scultëures Trebinger y Marcion Vinazer, tl vieres de n valgun scultëures jëuni y prinzipianc che ova autri mestieres y che ruinova l'inuem de chësc lëur. I seniëures dla suneria de Gudon fova unic tla [[Ianesc (ustaria)|ustaria Ianesc]] a Urtijëi, ma ëi ne l'à nia lasceda vënta ai vedli scultëures ajache i se ova nia metù adum te na lia de artejanat<ref>Toni Sotriffer: ''“De tei che sturpieia 1 lëur y 1 spaza via a bon-marcià”''. Calënder de Gherdëina 2016, pl. 134-139.</ref> Danter la families de scultëures plu cunesciudes fova i Vinazer y n valguni de chisc ie deventei cunesciui a Viena, Praga y Toledo. [[Martin Vinazer|Martin Vinatzer]] fova stat per ot ani a mparé a Venezia y Roma. Marcion Malsiner ova nchinamei na berstot a Venezia bele danter l 1691 y l 1714<ref>Wolfgang Moroder: ''Scultëures de Gherdëina jic ora de nosta valeda: Marcion Malsiner a Unieja''. [[Calënder de Gherdëina]] 2011, pl. 183-185</ref>. I artistc tlamei i Fronc fajova scialdi cristc y fova bonamënter sculëies o tei de familia de [[Franz Grünewald]] de Nudrei nasciù tl 1667 che ova fat la cademia a Viena ulache l univa tlamà Fronz<ref>[[Franz Moroder]]: ''Das Grödner Tal''. 2. Auflage. Sezion Gherdëina dl [[Deutscher und Österreichischen Alpenverein]]. Urtijëi 1914, pl. 157 (tudësch))</ref>. Un di primes scultëures de Urtijëi dl 1800 fova Franz Runggaldier-Nevaves che à fat l crist baroch y l crist dl sepolcro te [[dlieja de San Durich]] a Urtijëi. Scialdi cunesciù tla Franzia ie [[Jan Dumëine Mahlknecht|Johann Dominik Mahlknecht]] de Rainell ([[Sureghes]]) che ova lascià ala dlieja de San Durich a Urtijëi na Madona cun Bambin y i cater Evangelisć de gips y ala [[dlieja de Santa Cristina]] na santa Fefa, śën da udëi tl [[Museum Gherdëina]]. Dl Mahlknecht dal mo sun plaza de dlieja a Urtijëi na copia dla Terpsichore dl Ferdinandeum<ref>''[[Commons:Category:Evangelists by J.D. Mahlknecht|Evangelists de J.D. Mahlknecht]]'' sun Wikimedia Commons</ref>. N auter scultëur de valor de Gherdëina fova [[Peter Nocker|Peter Nocker-Sabedin]]. De chësc dal n relief dla Ultima Cëina do Leonardo tla dlieja de Santa Cristina y na pitla figura de vëscul tl Museum Gherdëina. Cun [[Francësch Tavella]] y tres l nseniamënt te scola de [[Franz Haider]] à l ert dl ziplé te Gherdëina arjont scialdi n bon livel<ref>''Nachruf in: Der Schlern, Bozen Jahrgang 1947, pl. 343''</ref>. Ala fin dl vintejem secul se à svilupà scialdi a Urtijëi i ferlëigheri che à purtà pro al svilup dla ert sacra per l'aredamënt dla dliejes te dut l mond. Perchël ie unides su truepa berstots nce de moleri danter chëstes la plu grandes y cunesciudes fova chëles de [[Alois Kostner]] (Luis moler), [[Christian Delago]] (Cristl dl Tuene) y dla familia [[Oberbacher]]. L univa ziplà te Gherdëina truepes crisć da vënder ora per l mond y ti paejes tudësc univa chëi de Gherdëina suvënz tlamei "[[:de:Herrgottschnitzer|Herrgottschnitzer]] Una de chisc fova [[Maria Senoner Fill]] y truepa autres<ref>[[Amalia Anderlan Obletter|Malia Obletter]]: ''La scultëura de crisć.'' Calënder de Gherdëina 2002, pl. 127.</ref> A Urtijëi dajovel nce truepes dessëniadëures che ova suvënz fat la cademies a Viena o Minca y che desseniova i auteresc da fé<ref>[https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/zeichner.pdf Vinzenz Mussner: ''Dessëniadëures tl artejanat de Gherdëina'' (Zeichner im Grödner Kunsthandwerk). Calënder de Gherdëina 1983, pl. 89-114] (PDF; 5,1&nbsp;MB) </ref>. [[Luis Insam]], [[Raimund Mureda|Raimund Mureda (Moroder)]], [[Siegfried Moroder]], [[Albino Pitscheider]] y Engelbert Perathoner à metù ora uni an dal 1940 al 1944 ntan la [[Secunda Vera dl Monn|segonda viëra mundiela]] pra la "Gauausstellungen Tirol-Vorarlberg" a [[Dispruch]]. <ref>[https://www.helmuth-oehler.at/userfiles/downloads/Helmuth%20Oehler,%20Skulptur%20im%20Nationalsozialismus%20in%20Tirol.%20Ein%20Überblick,%20Innsbruck%202018..pdf Helmuth Oehler: ''Skulptur im Nazionalsozialismus in Tirol. Ein Überblick''. Da Wolfgang Meighörner (Hrsg.): ''Zwischen Ideologie, Anpassung und Verfolgung. Kunst und Nationalsozialismus in Tirol''. Catalog dla mostra tl Landesmuseum Ferdinandeum a Dispruch 2019 pl. 164-179 (tudësch).]</ref>. Do l Cunzil Vatican II a truepes scultëures y moleri messù lascé l ert ajache la dumanda de sanc per la dliejes ie jita scialdi doju<ref>Livio Comploi: ''N bel calënder per l’artejanat''. Calënder de Gherdëina 1991, pl. 47.</ref><ref>Vinzenz Mussner: ''Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat di ziplé zacan, y tanc pa aldidancuei?''. Calënder de Gherdëina 1983, pl. 73.</ref>. Dal 1994 ie la lia [[UNIKA Val Gardena|UNIKA]] scialdi dossù per cialé de mantenì y svilupé l ert te Gherdëina. [[File:Scultëur de Gherdëina Leo Runggaldier.mp3|miniatura|Poejia ''Scultëur de Gherdëina'' de Leo Runggaldier<ref>Leo Runggaldier: ''L Scultëur de Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1952, pl. 49-50.</ref>.]] == Scoles d'ert == [[File:Scultori_s._cristna_Val_Gardena.ogv|miniatura|150x150px|Scola d'ert te Gherdëina 1932]] Bel tl 1800 fova truepes de Gherdëina che jiva tla academies a Viena y a Minca. [[Jakob Sotriffer|Jakob Sotriffer-Plajes]] ie stat mandá tl academia a Viena a studië bele tl 1825 y canche l ie unit ino te Gherdëina al metù su na [[Scola d'Ert Urtijëi|scola de desëni]] tla cësa „Steifl“ a Urtijëi. Chësta scola ie pona stata plu tert purteda inant da [[Ferdinand Demetz |Ferdinand Demetz Cademia]]<ref>[https://web.archive.org/web/20071014064922/http://www.clubosttirol.at/co_kultur/kunstschaffende_aus%20Osttirol.pdf Georg Demetz: ''Die Grödner Kunstschule „Cademia“ – Geschichte und Entwicklung einer Kulturträgerin'', pl. 35]</ref>. == Gherdëina y la Cademia de Minca == Truepes artisć de Gherdëina ie jic tla Cademia de [[Minca]]. Chësc à danz permetù de miuré scialdi la qualità dl lëur che univa fat te Gherdëina. Tla lista de chisc artistc iel scultëures de Gherdëina ma nce artisć che à abù da n fé cun Gherdëina y autri che se n ie jic<ref>[http://matrikel.adbk.de/05ordner/mb_1841-1884/jahr_1850/matrikel-00851 Libri:''Matrikelbuch der Akademie der Bildenden Künste München'']</ref>. * [[Johann Burgauner]], entreda: 4. April 1845 de Ciastel, l pere fova pech, 30 ani, pitura, ai 15 de nuvëmber 1845 cun Nr. de matricula 330. * [[Joseph Anton Mahlknecht]], entreda: 16. November 1850 da Sureghes a Urtijëi, abitea te Gherdëina, k.k. Landgerichts Castelruth, Vater Gutsbesitzer, 23 Jahre, Fach bei Einschreibung: Malerei * Franz Prinoth, entreda: 19. November 1850, Matrikel-Nr. 851 * Vincenz Runggaldier, entreda: 18. Mai 1861 aus ''Svöden'', Vater Handelsmann, 23 Jahre, Antikenklasse, Matrikel-Nr. 1774 * Franz Demetz, entreda: 30. Oktober 1862, 26 Jahre, Bildhauerklasse, Matrikel-Nr. 1880 * Ferdinand Demetz, entreda: 16. Dezember 1866, Vater Bildhauer, 24 Jahre, Bildhauerschule, Matrikel-Nr. 2295 * Johann Moroder, entreda: 4. November 1870, 26 Jahre, Vater Gutsbesitzer, Matrikel-Nr. 2613 * Leopold Moroder, entreda: 3. März 1876, Vater Gutsbesitzer, 25 Jahre, Matrikel-Nr. 03263 * [[Emil Terschak]], entreda: 24. April 1876, Vater Componist, 18 Jahre, Antikenklasse, Matrikel-Nr. 3272 * [[Josef Moroder Jumbiërch|Josef Moroder-Lusenberg]], entreda: 21. Juni 1876, Vater Gutsbesitzer, 30 Jahre, Matrikel-Nr. 3303 * Franz Insam, entreda: 23. Oktober 1878 aus ''Skt. Christina in Tyrol'', Vater Holzschnitzer, 25 Jahre, Bildhauerschule, * [[Hans Perathoner]], entreda: 18. Oktober 1897, 24 Jahre, Bildhauerschule v. Ruemann, Matrikel-Nr. 1742 * Valentin Gallmetzer (* 1870; † 1958) * Robert Vittur, entreda: 30. Oktober 1907 aus ''St. Ulrich'', Vater Kirchen-Dekorateur, 19 Jahre, Matrikel-Nr. 3392 * [[Guido Balsamo Stella]], entreda: 18. Oktober 1909 aus Turin, Vater Kaufmann, 27 Jahre, Malschule v. Habermann, Matrikel-Nr. 3751 * Wilhelm Obletter, entreda: 3. Mai 1912 aus München, 21 Jahre, Zeichenschule B. Gundahl, Matrikel-Nr. 5069 == Lëures da udëi te Gherdëina == [[File:Franz_Grünwald_Nudrei_Gherdëina.jpg|miniatura|Crist bonamënter di Fronc- Nudrëi.]] Truepes lëures di scultëures de Gherdëina ie da udëi tl Museum Gherdëina, tla Dlieja de San Durich, tla [[Dlieja de San Antone (Urtijëi)|dlieja de Sant Antone]] y te [[Curtina de Urtijëi|curtina a Urtijëi]], tla [[Dlieja San Lenert, Bula]], tla dliejes y curtines de Santa Cristina, tla [[Dlieja Santa Maria ad Nives]] de Sëlva y tla [[Capeles de Gherdëina|capeles de Gherdëina]]. == N valguna notes sun scultëures de Gherdëina == Do n articul tl Calënder de Gherdëina de Vinzenz Mussner-Scizr. * Sepl Mahlknecht-Rainèl (* 1864 † 1944), sculè de [[August Runggaldier]] da [[Furdenan]]. * Anton Runggaldier Passua (1856–1928) sculé de Josef Moroder Lusenberg<ref>[https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.].</ref>. * [[Vigil Dorigo]] (* 1866 in [[Fodom|Corte-Buchenstein]] † 1958 a Urtijëi), sculé de Ferdinand Demetz –&nbsp;n si lëur ie l Angiul Custode tla dlieja de San Durich a Urtijëi – n si sculë ie l nepot Virgilio Prugger. * [[Giacobe Mussner|Giacobe Mussner-Scizer]] (* 1866 te Sëlva † 1932 a Urtijëi), Sculé de Johann Dominik Demetz-Furdenan y de Josef Moroder-Lusenberg tla Scola d Ert de Urtijëi. Cunesciuda ie si statua de Andreas Hofer tla cësa Andreas Hofer te Passeier. Un di fundadëures dla Lia Mostra d'Ert de Urtijëi. * Michl Gaslitter (* 1870 a Sëuc † 1932 a Urtijëi), à laurà pra la firma „[[Gebrüder Moroder]]“ a [[Offenburg]]. * [[Levisc Antone Insam]]-Tavella (* 1870 a Santa Cristina † 1932 a Urtijëi), sculé de Alois Kostner-Stlujuc y Johann Baptist Moroder. Si sculëies fova si mutons [[Luis Insam]]-Tavella y Rudolf Insam y truepes de autri. Tl Museum Gherdëina iel da udëi na cripl de Levisc Antone. * [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder]]-Jumbierch, * Josef Kostner-Stlujuc (* 1870 † 1958) si sculëies fove i mutons Sepl, Batista y Ludwig. L monumënt per la fossa de Josef Runggaldier-Passua te curtina a Urtijëi ie sie. * Josef Höglinger (* 1871 in Putzleinsdorf † 1933 a Urtijëi), dessëniadëur y scultëur de urnamënc, studies a Ottensheim y Amberg Österreich y pra David Knottner (* 1857 † 1934). Ël à nce dessenià truepes auteresc. * Filip Noflaner (* 1871 a [[Funes (chemun)|Funes]] † 1955 a Urtijëi), sculé de Ferdinand Demetz, ova sciche sculé l mut Franzl y truepes d autri. * Heinrich Kostner (da Stlujuc) (* 1872 † 1958), à mparà cun si pere Batista y à nsenià a si mutons Heinrich, Hermann, Friedl, Emmerich y Oliva. * [[Jakob Crepaz-Maidl|Iocl Crepaz]]-Maidl, * [[Ludwig Moroder]]-Meune, * [[Marchiò Molziner]] * Anselmo Obletter-Lip (* 1879 † 1950), sculé de Sepl Obletter-Juaut y de [[Francësch Tavella|Franz Tavella]]. Si mut Arnold ie nce stat si sculé. * [[Albino Pitscheider|Albino Pitscheider-Menza]] (* 1877 a Urtijëi † 1962 te Sëlva). * [[Tone Pitscheider|Tone Pitscheider-Menza]] (* 1879 † 1953), sculé de Ferdinand Demetz. À laurà cun Sepl Ruggaldier-Paussua, ulache l à fat la Sant'Ana cun la Madona y la Santa Lisabeta tla capela dl Cuer de Gejù tla dlieja de San Durich a Urtijëi. Aldò de Margareth Runggaldier ie la Santa Lisabeta de Anton Demetz<ref>Margareth Runggaldier Mahlknecht, Karl Mahlknecht: ''St. Ulrich in Gröden – Kirchen und Kirchengeschichte. Eine Text- und Bilddokumentation''. Athesia , Persenon 1992.</ref>. * [[Friedrich Moroder|Friedrich Moroder-Rico]] (* 1880 † 1937), sculé de si pere Josef Moroder-Lusenberg y dl fra Batista. Si sculëies ie stac si mutons Bruno y Viktor. * Giuani Piazza-Cudan (* 1880 a Urtijëi † 1948 a Urtijëi), sculé de Josef Moroder Lusenberg. Si sculëies ie stac si mutons David y Luis. * Sepl Pitscheider-[[Menza Nogler Pitscheider|Menza]] (* 1880 a Urtijëi † 1952 a Urtijëi), sculé de Ferdinand Demetz. Si sculé ie stat l mut Hubert. * [[August Runggaldier|Gustl Runggaldier-Furdenan]] (August Runggaldier, * 1880 † 1940) Fundadëur dla Lia di Artistc de Urtijëi tl 1920. Dal 1922 a 1933 iel stat diretëwur dla scola d'ert de [[Pinerolo]] Piemont. * Vijo Canins (* 1868 a [[Badia|Pedraces]] † 1946 a Urtijëi), sculé de Franz Tavella, al laurà sciche moster tla berstot de Ferdinand Stuflesser-Petlin cun si mut Bernard (1895–1966), sculé de Filip Noflaner. * Siegfried Demetz-Feur (* 1868 a Urtijëi † 1946 a Urtijëi), * [[Giuani Enrich]] (* 1881 La Pli de Fedom † 1970 a Urtijëi), à laurà da moster cun Johann Baptist Moroder . Si ie n relief de [[Cristoforo Colombo]]. * Valentino Sommavilla (* 1868 a [[Moena]] † 1946 a Urtijëi) sculé de Ferdinand Demetz, n si sculé ie stat si mut Zenz. * Paul Pescosta (sculé de Anton Runggaldier Passua (1856–1928)) à laurà nce cun Franz Tavella y ie stat moster tla berstot de Pepi Stuflesser Petlin. * Gottfried Moroder-Doss (* 1887 a Urtijëi † a Urtijëi), sculé de Alois Anton (Levisc Antone) Insam. Si sculeies ie stac i mutons Hermann, Rudy y David (''de Go''). * [[Rudolf Vallazza]] * [[Hermann Moroder|Hermann Moroder-Jumbierch]] (* 1889 a Urtijëi † 1969 a Urtijëi) Mut de Josef Moroder-Lusenberg, Sculé de [[Rudolf Moroder|Rudolf]] y [[Ludwig Moroder]] de Lenert. Sciche fant al laurà truepes ani pra la firma ''Gebrüder Moroder'' a Offenburg. Si sculé fova l mut Hermann y truepes d'autri. Ël ie stat nce fundadëur dl Museum Gherdëina. N si lëur ie la fossa dla familia Martiner te curtina a Urtijëi. * Vinzenz Moroder-Resciesa (* 1889 a Urtijëi † 1980 a Urtijëi). Sculé de Luis Anton Insam y de Rudolf Moroder-Lenert. Si sculeies fova si mutons Vinzenz y Hansi. Fundadëur tl 1920 dla " ''Ausstellung für Kunst und Kunstgewerbe"'' a Urtijëi. 1920–1921 al zipla la stazions dla Via Crucis de [[Resciesa]]. L à nce zipla n gran crist per la curtina de Urtijëi. * Cristl Moroder-Levigi (* 1892 a Urtijëi † 1968 a Urtijëi) fova sculé de Rudolf y Ludwig Moroder tla berstot da Lenert. Si sculé fova l mut Eduard Moroder-Mureda. * Ivan Senoner * Luis Senoner-Tinderla (* 1892 a Urtijëi † 1960 a Urtijëi), fova sculé de Luis Insam y de si pere Luis Anton (Levisc Antone) (1865–1917). Si mutons Luis, Bruno y Remo ova mparà dad ël. * Luis Kostner-da Stlujuc (* 1894 a Urtijëi † 1974 a Urtijëi), fova sculé dl pere Luis y moster de Luisl Kostner che ova fat nce l „Istituto d’Arte“ a Firenze y ova giut nsenià tla Scola d'Ert de Urtijëi. * Romano Stuflesser-Digon (* 1894 a Urtijëi † 1973 a Urtijëi), fova scultëur de urnamënt y ova mparà da Josef Höglinger. Te si berstot ova mparà i fions Pepi, Romano y Hansi. * Luis Demetz-Pilat (* 1899 a Urtijëi † 1972 a Urtijëi), lerner pra Vigil Dorigo y fant pra Vinzenz Moroder. Si sculeies fova i fions Nevin y Edith. * Sepl Obletter-Juaut (* 1900 a Urtijëi † 1963 a Urtijëi). Ova mparà da si pere Josef (1873–1925) y pra Johann Baptist Moroder. Si lerneri fova l fra Eugen y l mut Josef. * Giuani Senoner-Luca (* 1900 a Urtijëi † 1976 a Urtijëi). Sculé de Vinzenz y Ludwig Moroder, àl mparà nce pra Luis Senoner (1870–1929). Te si berstot à laurà y mutons Hans, Pepi, Carlo, Erich y Michl. Ël fova drët bon a ziplé cristc. * Luis Insam-Tavela * Caio Perathoner (dl Baga) (* 1905 a Urtijëi † 1965 a Urtijëi) à mparà pra si pere Ferdinand Perathoner (1871–1930) y Josef Pitscheider und à laurà cun Hermann Moroder-Jumbiërch zusammen. Set de si mutons ie deventei scultëures: Ferdinand, Caio, Robert, Viktor, Ulrich, Herbert y Julius. Un n mut Bruno ie moler. * Rudi Insam-Tavela (* 1908 a Urtijëi † 1953 a Urtijëi) à mparà dal pere Levisc Antone y si fra Luis. * [[Rudi Moroder]] (de Gottfried) (* 1923 a Urtijëi † 1958 a Urtijëi), lerner pra si pere Gottfried al fat la scola d'ert a Urtijëi pra Ludwig Moroder y Salvatore Li Rosi. Ël ie cunesciù per la figura dl alpino de 4,5 m de porfir a [[Burnech]] (1951 fata su tl y sauteda tl aria tl 1966 ) bekannt. Tl 1956 al metù ora pra la Biennale di Venezia. Ël nseniova tla scola d'ert de Sëlva ma ie mort da jëun per si striches dla viëra<ref>''Rudi Moroder, Sohn des Gottfried''. Südtiroler Künstlerbund, Athesia 1988. ISBN 8870145107</ref>. * [[Luis Piazza|Luis Piazza-Cudan]] (* 1908 a Urtijëi † 1977 a Urtijëi), lerner pra si pere Johann (Giuani) Piazza y sculé pra Ludwig Moroder y Balsamo Stella tla scola d'ert a Urtijëi. L à giut nsenia tla scola d'ert de Urtijëi. L ie nce stat fundadëur dl Museum Gherdëina. L ie mort do na desgrazia tl bosch de Resciesa. Ël laurova nce scialdi tl sas Bellerophon y à depënt truepes acuarei. * Gabriel Senoner (* 1909 a Urtijëi † 1978 a Urtijëi) à mparà da si pere Luis y si fra Giuani. Si mutons Oswald, Wilfried y Wilhelm à mpara te si berstot. L mut Wilfried ie nce jit sula Cademia Brera a Milan. * [[Josef Mersa]] * Franz Mersa (* 1909 a Persenon † 1974 a Persenon). Mut de Josef Mersa iel stat lerner tla berstot de Ludwig Moroder-Lenert. Per 24 ani al nsenià tla scola d'ert der Persenon. te si berstot a Persenon à mpara truepes scultëures de Gherdëina y danter chisc Harald Schmalzl.Harald Schmalzl. [[File:Relief de pitl mut Alois Walpoth.jpg|miniatura|alt=Relief de ghips firmà da Alois Walpoth dl 1896.|Relief de ghips firmà da Alois Walpoth dl 1896.]] * [[Johann Baptist Walpoth|Batista Walpoth]] (* 1911 a Urtijëi † 1934 a Urtijëi), mut dl scultëur Alois Walpoth, mort do na desgrazia cun l stlop tl bosch de Resciesa. À zipla cun Vinzenz Peristi l crist de Sëurasas<ref name="calender">Pepi Moroder: ''Trëi scultëures de Gherdëina, morc te si plu biei ani, Vinzenz Peristi, J. Batista Walpoth, [[Anton Anderlan|Prof. Anton Anderlan]].'' Calënder de Gherdëina 1955. pl. 42 </ref>. * [[Vinzenz Peristi]] (* 1909 a Urtijëi † 1943 tumà tla viëra)<ref name="calender" />. * Tone Anderlan (* 1915 a Urtijëi † 1945 tumà tla viëra). * [[Vigil Pescosta|Vigil Pescosta-Banch]] (* 1886 in [[Calfosch|Colfosch]] † 1981 a Urtijëi) Lerner pra Anton Runggaldier-Passua. Per n si lëur ziplà tl lën de San Piere che smaca la rë al giatà n pest a Paris tl 1925. Ël à nsenià tla scoles d'ert a Padova, a [[Monza]] tla Università dell' Arte<ref>J.K. (Josef Kostner): ''Bera Vigil Pescosta''. Calënder de Gherdëina 1976, pl. 44–53</ref>. * [[Sepl Senoner Ronch]] (1886-1914). * [[Luis Senoner|Luis Senoner Ronch]], (1889-1985) fova diretëur de scola d'ert de Gherdëina. * Ferdinand Demetz<ref>[https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981].</ref>. * [[Josef Rifesser]], auch Joseph „Peppi“ Rifesser (* 1921 a Urtijëi; † 2019 a Urtijëi) * Hans Sontheimer (1906–1981) [[File:Saint-Ulrich.jpg|miniatura|San Durich de [[Ludwig Moroder|Ludwig Moroder-Lenert]] tla dlieja de pluania de Urtijëi.]] == Films == * [https://www.youtube.com/watch?v=Utta-zqnfMg Giornale Luce 27/11/1943: l artejanat artistich de Gherdëina.] === Belletristik === Tl 1961 à l scritëur rumanc Andri Peer scrit la storia ''L'intagliadur d'Urtischei'' . == Notes == <references/> === Bibliografia === * [https://web.archive.org/web/20160304092312/http://www.lusenberg.com/willimoroder/marktgemeinde.html Wilhelm Moroder-Lusenberg: ''Die Marktgemeinde St. Ulrich in Gröden (1908)'']. Eigenverlag, Innsbruck 1908 (tudësch). * 1) [https://web.archive.org/web/20160304092329/http://www.lusenberg.com/sculptures/haberlandt1.pdf Arthur Haberlandt: ''Die Holzschnitzerei im Grödener Tale'', Sonderabdruck aus der Vierteljahrsschrift Werke der Volkskunst, Band II, Heft 1. Kunst- und Verlagsanstalt J. Löwy, Wien 1914 (tudësch)]. * 2) [https://web.archive.org/web/20160304052315/http://www.lusenberg.com/sculptures/haberlandt2.pdf Arthur Haberlandt: ''Die Holzschnitzerei im Grödener Tale'', Sonderabdruck aus der Vierteljahrsschrift Werke der Volkskunst, Band II, Heft 1. Kunst- und Verlagsanstalt J. Löwy, Wien 1914 - Dessënies y fotos de chiena de Gherdëina]. * J. A. Perathoner: ''Über das Alter der Grödner [[Chiena|Holzspielwaren]]-Industrie''. Schlern 9. Heft 4. Jahrgang 1923. pl.&nbsp;294 (tudësch). * [https://web.archive.org/web/20160321053320/http://lusenberg.com/scultorigardena/scultorigardena.html Guido Ruberti: ''Gli scultori in legno di Val Gardena''. Istituto Nazionale L.V.C.E. Bergamo 1932.] * [http://www.biblioarti.beniculturali.it/opencms/multimedia/BollettinoArteIt/documents/1386080497058%2007%20-%20Nebbia%20180.pdf Ugo Nebbia: ''L'arte degli intagliatori di Val Gardena e le scuole professionali di Selva e di Ortisei''. In: in Cronaca delle Belle Arti]{{Toter Link|date=October 2023 |bot=InternetArchiveBot |fix-attempted=yes }} * ''Die Moroder, ein altladinisches Geschlecht aus Gröden-Dolomiten vom 14. bis zum 20. Jahrhundert. Ein Beitrag zur tirolischen Familienforschung.'' Komitee für die Drucklegung des Moroder-Stammbuches, St. Ulrich in Gröden 1980 [http://www.moroderfamily.com/ld/libri Libri pdf]. * Vinzenz Mussner: ''Scultëures y zipladëures a Urtijëi, che ie é mo cunesciù''. Calënder de Gherdëina 1982, pl. 37-52. * Vinzenz Mussner: Tanc laurova pa te Gherdëina tl artejanat di ziplé zacan, y tanc pa aldidancuei? Calënder de Gherdëina 1983, pl. 60-75. * Nicolò Rasmo: ''Gli scultori Vinazer: origini dell'attività scultorea in Val Gardena''. Museum Gherdëina, St. Ulrich in Gröden 1989. (talian). * Lia Mostra dl Artejanat de Gherdëina Cësa di Cungresc Urtijëi. Catalogh. Typak 1989. * [https://web.archive.org/web/20160304111425/http://www.lusenberg.com/petocchi/petocchi1.html Paolo Caneppele: ''I vagbondi nell'artigianato ligneo gardenese'']. Ladinia nr. 15, Istitut ladin Micurà de Rü 1991, pl. 85-104 (talian). * Othmar Moroder: ''Das Grödner Kunsthandwerk''. Eigenverlag, St. Ulrich in Gröden, Druck Fotolito Longo 1994 (tudësch). * Paulina Moroder, Eugen Trapp: ''L lëur d’auteresc te Gherdëina, 1700-1940''. Calënder de Gherdëina 2001, pl. 72–77. * Eugen Trapp: ''Kunstdenkmäler Ladiniens. Gadertal. Gröden. Fassatal. Buchenstein. Ampezzo.'' Istitut Cultural Ladin Micurà de Rü, San Martin de Tor 2003, ISBN 88-8171-044-7 * Elfriede Perathoner:'' Grödner Krippenschnitzkunst.'' Folio Verlag, 2004 (tudësch). ISBN 978-3-85256-279-7. * Erich Egg, Herlinde Menardi: ''Das Tiroler Krippenbuch. Die Krippe von den Anfängen bis zur Gegenwart''. 2. Aufl. Tyrolia, Innsbruck 2004 (tudësch). ISBN 3-7022-2604-4. == Cëla nce == * {{Commons|Bildschnitzer Gröden Ernst Warburg|''Die Bildschnitzer im Grödner Tal''. Ernst Warburg, Westermanns Monatshefte 1914.}} * [[L ert de ziplè te Gherdëina]] * [[Ëiles de Gherdëina che zipla]] * [[Lia Mostra d’Ert]] * [[Grupa Ruscél|Ruscél]] * [[Mestier]] * Vinzenz Mussner dl Scizer: ''Desseniadëures tl artejanat de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1983, pl. 49-59. [[Categoria:Gherdëina|Scultëures]] [[Categoria:Ert||Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] gn6dqipl9r3qqsca1261rbkysp1qpmf 0 63956 251790 116313 2026-06-13T15:20:51Z Moroder 67 251790 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}}[[File:Luech da Ciampac.jpg|thumb|290px|Ududa dl luech da paur ''[[Ciampac (Sëlva)|Ciampac]]'' te [[Sëlva]] tl 2022.]]N '''luech da paur''' o '''mesc''' ([[Ladin gherdëina|gherdëina]]: ''luech da paur'' o ''mesc'', [[badiot]]: '' lüch da paur'' o ''mêsc'', [[Ladin fascian|fascian]]: ''mèsc'') ie na strutura rurela che ie spezialiseda sun la [[agricultura|atività agriculturela]] o lëur da paur y vën meneda da [[paur]]es. == Cëla nce == * [[Mejes de Gherdëina]] mb6pd2cximof35yvdgznrcdt5yok4g7 0 75685 251798 111854 2026-06-13T15:34:12Z Moroder 67 251798 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}}{{Infobox artist |Inuem = Giacobe Mussner |Auter inuem = dl Scizer |Foto = Riesenkarte Jakob Mussner Cristl Wanker Triech Kaspar Kaslatter mit Gemalinnen in Grödner Tracht.jpg |Descrizion foto = Giacobe dan si cësa Cëdepuent Dessot te Sëlva. |Nasciù/da = [[14 de setëmber]] [[1866]] te [[Sëlva]] |Mort/a = [[20 de agost]] [[1932]] a [[Urtijëi]] |Suplì/da = |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem = |Fëna = |Firma = }} '''Giacobe Mussner''' dit nce " " (* [[14 de setëmber]] [[1866]] te [[Sëlva]] ; † [[20 de agost]] [[1932]] a [[Urtijëi]]), ie stat n scultëur de [[Gherdëina]]. == Biografia == Si prima fëna fova Mariana Wanker de Triech da Buia. La segonda Franzisca Insam (1879-1956). A Urtijëi iel ruà tl 1891<ref>Ildefons Perathoner: ''La Parentela Mussner''. Calënder de Gherdëina 1977 (tofles dla familia).</ref>. L à mparà a ziple da Jan Mëine Demetz da [[Furdenan]] (1847-1916) y da [[Josef Moroder Jumbiërch]]. Dal 1886 nchin 1 ann 1891 a1 laurà sciche fant y nce da mòster tla berstot de [[Ferdinand Stuflesser |Ferdinand Stuflesser de Petlin]] ulache l à ziplà l san Stefun sun la cësa de Luis Stuflesser de Petlin. Do l ann 1892 à Giacobe Mussner laurà per si cont, te si berstot ja Cëdedepuent Dessot te Sëlva. L ann 1898 al ziplà l Andreas Hofer che ie tla cësa de Andreas Hofer tla Val de Passeier<ref>Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 89 (foto de Giacobe Mussner dl 1898 che zipla na statua de [[Andreas Hofer]].</ref>. Per la dlieja de Altenburg à Giacobe ziplà l ann 1912 i sanc y i relieves dl gran autere gotich. N si sculé fova Giuani Planker dl Grien (1871-1934). Tl 1922 al metù su adum cun [[Vinzenz Moroder-Resciesa|Vinzenz Moroder Resciesa]], [[August Runggaldier|August Runggaldier Furdenan]], [[Ludwig Moroder]] [[Vigil Dorigo], [[Jakob Crepaz-Maidl|Jakob Crepaz Maidl]], Konrad Pitscheider la lia [[Lia Mostra d’Ert|"Ausstellung für Kunst und Kunstgewerbe"]]<ref>Vinzenz Mussner: ''Na vita danter y do doi gran viëres''. Calënder de Gherdëina 1991. pl. 159.</ref> == Lëures == <gallery> Virgin Mary carved by Giacobe Mussner (1866-1932).JPG|Madona de Giacobe Mussner tla dlieja de [[Laion]]. Relief dla Madona cun sanc y jënt dlieja de Santa Cristina te Gherdëina.jpg|Relief dla Madona cun sanc tla [[dlieja de Santa Cristina]]. Santa Familia relief dlieja de Santa Cristina te Gherdëina.jpg|Relief tla dlieja de Santa Cristina. Murano San Pietro Martire San Antonio di Giacobe Mussner Venezia.jpg|Statua de San Antone a [[Murano]]. </gallery> == Notes == <references/> == Cëla nce == * {{Commons|category:Giacobe Mussner}} * [[Scultëures de Gherdëina]] == Bibliografia == * Calënder de Gherdëina 1969, pl. 87 (foto de familia cun Giacobe Mussner pra si cësa Cëdepuent Dessot te Sëlva tl 1898). * Vinzenz Mussner: ''Na vita danter y do doi gran viëres''. Calënder de Gherdëina 1991, pl. 152-175. * Vinzenz Mussner: ''Na vita danter y do doi gran viëres''. Calënder de Gherdëina 1991, pl. 159 (foto de n lëur de Giacobe Mussner. * Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Urtijëi che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri''. Calënder de Gherdëina 1981, pl.91 (biografia). {{DEFAULTSORT:Giacobe Mussner}} [[Categoria:Uem]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] ngin4eha03yckiu0a5o8irvkm9aio3s 0 75687 251801 111219 2026-06-13T15:39:18Z Moroder 67 251801 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} [[File:Georg Runggaldier.jpg|miniatura|Georg Runggaldier tl 1965 te Mareo.]] '''Georg Runggaldier''', Ivuere, dit ncé "eguia dl Saslonch" da si colegs de lëur dla Rai, (* [[25 de Merz]] [[1944]] a [[Urtijëi]]; † [[17 de nuvëmber]] [[2001]]) ie stat l prim cameraman dla [[Rai Ladinia|RAI Ladinia]]. == Biografia == Mut sëul de Mariele Moroder Lenert y de Franz Runggaldier da [[Furdenan]], se al pasciunà tosc per l film, che si pere scultëur fajova bele sciche diletant. Bel da jëun tulova su Georg films che ie n pert tla culezion dla [[Union di Ladins de Gherdëina]]. Georg Runggaldier fova cun Fritz Pichler y Peter Wachtler un di primes cameraman dla RAI ulache l à laurà per l rest de si vita.<ref>''Fritz Pichler Skifahrer und Kameramann''. Erker Sterzing fauré 2016, pl. 45.</ref>. Georg Runggaldier ie stat danter chëi che à scumencià tl 1964 te Gherdëina la ''Jeunesses Musicales'', sën [[Lia Jëuni de Mujiga]]<ref>Janmatie Moroder: ''Jëuni de mujiga de Gherdëina. Sajon 1979/80 (XIV anuel)''. Calënder de Gherdëina 1981, pl. 120.</ref> == Cunliamënc == [https://www.facebook.com/watch/?v=581279426117762 Films de Georg tla Rai Südtirol] == Notes == <references/> == Bibliografia == * Anna Mazzel: ''Georg Ivuere Runggaldier''. Calënder de Gherdëina 2003, pl. 226-227 {{DEFAULTSORT:Runggaldier, Ivuere}} [[Categoria:Uem]] [[Categoria:Cultura ladina]][[Categoria:Persones de Gherdëina]] 3sfrnkknd46kbaw9uje3agvnskpvv2l 0 159752 251803 202763 2026-06-13T22:07:18Z -wuppertaler 10171 Commons 251803 wikitext text/x-wiki {{gherdëina}} {{Infobox crëp |Inuem = Augsburger Müllberg |Descrizion foto = |Prima arpizeda = |Cherta = {{Mappa di localizzazione |DEU |label = Augsburger Müllberg |latitudineGradi = 48 |latitudinePrimi = 25.2 |longitudineGradi = 10 |longitudinePrimi = 53.6 |position = |relief = yes |width = 300 |background = |float = center |mark = Black Fire.svg |marksize = 13 }} }}L '''Augsburger Müllberg''' ie n [[crëp]] te la [[Germania]]. L à na autëza de {{formatnum:55}} metri. ==Geografia== ==Referënzes== <references/> {{Commonscat}} [[Categoria:Crëp te la Germania]] hu4fhbnxmkgb15476d4w2zfbnzuu1ul 0 188778 251788 241643 2026-06-13T14:41:15Z Moroder 67 /* Ferlëigheri */ 251788 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} '''Marcadënc de Gherdëina'''. [[File:Uem che porta ciavei.jpg|miniatura|alt=Ël de Gherdëina che jiva cun la chiena sun na fiërtla da banch.|Ël de Gherdëina che jiva cun la [[chiena]] sun na fiërtla da banch.]] Ti seculi 1700 y 1900 fovel te duta la zitëies dl Europa families de Gherdëina che marciadova o che ova butëighes. == Storia == L vën ratà che bele tl 1500 ova scumencià l'ëiles de Gherdëina a [[Fé zandli te Gherdëina|fé zandli sul puntl]]. L'ëiles plu jëunes y nce ëi jiva pona ora per l mond cun la crama a vënder chisc zandli y n ti dijova zandlëtes y zandlëc. Chisc ova pona scumencià a vënder dl dut y sanbën nce [[chiena]]. Ëi stajova ora de Gherdëina nce ani y univa de reviërs suënz me a to nueva marcanzia y nce a se maridé. Bele ntëur l 1750 fovel te Gherdëina 50 persones che ziplova, 50 ani dopro fovel bel 300 y ti ani 1850 mesa la populazion che ziplova o depenjova. Ntëur l ann 1800 fovel, aldò de Steiner, doi terzi dla persones che vivova te Gherdëina a marciadé ora de Gherdëina. L ne da deguna mercanzia che la jënt de Gherdëina nen ësse marciadà. Danter l auter laurovi nce cun i scioldi da giamië y n valguni ie deventei nce banchiers sciche i Perathoner de Firënza. Bele l'ann 1777 ie Peter Welponer ruà tl Mexico y s’à ilo lascia jù. Tl 1805 più jëuni de nosta valeda à bele dà sëura tl’America dl Nord a Philadelphia, Newyork y Charlestown (cf. Steiner). Te 70 zitëies dl Europa à l Steiner nutà su 279 cëses de marcià o butëighes y passa 350 persones y families che stajova iló<ref> [[Marina Demetz]]: ''Hausierhandel, Hausindustrie und Kunstgewerbe im Grödental: vom 18. bis zum beginnenden 20. Jahrhundert.'' Tiroler Wirtschaftsstudien 38, Universitätsverlag Wagner, Dispruch 1987. ISBN 978 3703001864. Pl. 23-26.</ref>. Danter i marcadënc de Gherdëina fova persones che jiva a vënder sui marcëies ma che nen ova nia la lizënza da ji da una cësa al autra coche la zandlëtes y i zandlëc. Chisc pudova nce vester scialdi jëuni<ref>Marina Demetz: ''Hausierhandel, Hausindustrie und Kunstgewerbe im Grödental: vom 18. bis zum beginnenden 20. Jahrhundert.'' Tiroler Wirtschaftsstudien 38, Universitätsverlag Wagner, Dispruch 1987. ISBN 978 3703001864. Pl. 115-116.</ref>. Aldò che scrisc l [[Ujep Antone Vian|Vian]] fova la populazion de Gherdëina jita ndëur dal 1780 al 1860 nce sce nlëuta ova la families suënz plu de 10 fions. Un de chisc marcadënc fova Dominik (Mëine) Mahlknecht (1724-1809) tlamà l [[Vedl Pana|vedl Pana]]. Un de si lëures fova mandé sëida da [[Roveredo|Rurëi]], ulache la univa fileda, a Viena<ref>[https://digital.tessmann.it/tessmannDigital/Medium/Seite/23202/1/issueId-214942-currentDate--zoom-1.html Josef Komplojer: ''Sparsamkeit und Freigebigkeit in einer Biographie''. Wagner Dispruch 1820]</ref><ref>Toni Sotriffer (traduzion): ''Jan Demëine Mahlknecht. L Vedl Pana (1724-1809)''. [[Union di Ladins de Gherdëina]], Urtijëi 2007.</ref>. == Ferlëigheri == Ntëur la metà dl 1800 ova dut chësc lascià dò bonamënter per n valguna gaujes danter l'auter che duc i jëuni messova ji per n valgun ani a fé saudé, che se ova miurà la stredes y che se à svilupà i ferlëigheri che mandova demetz stajan te Gherdëina. I primes fova plutosc persones che mandova a parënc che stajova dalonc. Un de chisc fova l mëune che fova nce paur Johann Dominik Moroder de Muradëures (1755-1825). Si fra fova Josef Moroder (1760-1812) che stajova a [[Valencia]] tla Spania. N auter fova Josef Purger (1772-1830), sotler tla cësa Pana a Urtijëi, pere de [[Johann Baptist Purger]]. N auter fova Josef Gudauner (1772-1825), che vën numina te n recurs dl chemun de Urtijëi de vester stat chël che à nsenia ju l gran ferlëigher Josef Insam Brida. Autri, numinei ti libri de calonia de Urtijëi, fova Andreas Obletter Coldeflam, Anton Runggaldier Janon, Johann Anton Demetz da Banch, Josef Prinoth Faujëina, Christian Gudauner Nevin, Josef Senoner Maidl, Josef Pitscheider Bugon. Truepes de chisc mprestova scioldi cun si davanies ajache i vivova nce na vita plutosc ala bona via. Johann Dominik da Bruel ova mprestà scioldi per 23.544 rainesc (valor al di da ncuei ann 2024 220.000 Euro) l 60% de si avëi. L ann 1884 ova Josef Moroder da Bruel lascià a si fra Dominik na arpejon de 118.848 rainesc (ca. 2 milions de Euro) de chisc fova 107.745 rainesc scioldi che l ova dat n mprëst. L ann 1880 fovel te Gherdëina 17 verleigheri che scumenciova a marciadé nce de sanc y nia me de chiena. La majera firmes fova Insam & Prinoth 1820, Vinzenz Senoner Vastlé 1831, Johann Baptist Purger 1832, Senoner (Grof da Costa), [[Gustin|Jan Batista Mauroner]] 1840, Josef y Dominik Moroder da Bruel, Franz y Alois Moroder de Plandemureda [[Gebrüder Moroder]] 1869, tlamei "i nueves", Mahlknecht da Sneton (Ingenuin 1790-1867 y Johann Baptist 1825-1904), Johann Dominik Runggaldier Janon (1804-1874). Plu tert ie uni leprò a Urtijëi Josef Rifesser, [[Ferdinand Stuflesser]], [[Ferdinand Demetz]]; a Sëlva Ferdinand Riffeser da Pigon. == Autri marcadënc dl Tirol == Nce i uemes dla Val Tesino ova scumencià ti seculi 1600 y 1700 a ji ncantëur a vënder dant al dut stampes di Remondini de [[Bassano del Grappa]]<ref>Josef Steiner: [http://books.google.com/books?id=GNhAAAAAYAAJ&printsec=frontcover&hl=it&source=gbs_v2_summary_r&cad=0#v=onepage&q=&f=false ''Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol''. Dispruch: Wagner 1807] pl. 36-47.</ref> == Notes == <references/> == Bibliografia == * Josef Steiner: [http://books.google.com/books?id=GNhAAAAAYAAJ&printsec=frontcover&hl=it&source=gbs_v2_summary_r&cad=0#v=onepage&q=&f=false ''Der Sammler für Geschichte und Statistik von Tirol. IX Die Grödner.''. Dispruch: Wagner 1807, zweiter Band IX: Die Grödner, pl. 1-52.] * ''Nosc antenàc marcadënc che iè jic a stè ora de Gherdëina per via dl’endustria de nosta Val.'' Calënder de Gherdëina 1952, pl.40-43 * Wilhelm Lutz: ''Gröden. Landschaft, Siedlung und Wirtschaft eines Dolomitenhochtales.'' Tiroler Wirtschaftsstudien, 21. Dispruch 1966. * [[Dora Welponer]]: ''Danter Funes y Gherdëina zacan''. Calënder de Gherdëina 1956, pl. 76-81. * ''Storia de nosta valeda, de nosc luesc, de nosc antenac y de nosc lëur''. Calënder de Gherdëina 1963, pl. 68-73. * Marina Demetz: ''Hausierhandel, Hausindustrie und Kunstgewerbe im Grödental: vom 18. bis zum beginnenden 20. Jahrhundert.'' Tiroler Wirtschaftsstudien 38, Universitätsverlag Wagner, Dispruch 1987. ISBN 978 3703001864. * Juan José De Ozámiz: ''De Deba al Cielo.''DEBA Udaberria, Núm. 84:2013. [https://www.kulturdeba.org/openjournal/index.php/deba/article/view/635/550 Articul per spanuel sun l marcadënt Christian Rungaldier a Madrid] {{Webarchive|url=https://web.archive.org/web/20241207012241/https://www.kulturdeba.org/openjournal/index.php/deba/article/view/635/550 |date=2024-12-07 }} == Cëla nce == * [[Fé zandli te Gherdëina]] * [[Ëiles de Gherdëina che zipla]] * [[Scultëures de Gherdëina]] * [[Demëine Mahlknecht|Demëine Mahlknecht (Vedl Pana).]] {{DEFAULTSORT:Marcadënc de Gherdëina}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Urtijëi]] [[Categoria:Sëlva]] pc69oez4nfmrnlgh96hccfvzsdklzc0 0 192304 251800 251283 2026-06-13T15:36:33Z Moroder 67 251800 wikitext text/x-wiki {{Gherdëina}} {{Infobox artist |Inuem = Anton Runggaldier |Auter inuem = Tone da Passua |Foto = Riesenkarte Jakob Mussner Cristl Wanker Triech Kaspar Kaslatter mit Gemalinnen in Grödner Tracht.jpg |Descrizion foto = L terzo da man drëta ie Tone da passua, la quarta mpé ie si fëna Lisabeta Lardschneider<ref>Calënder de Gherdëina 1969 pl. 87.</ref>. |Nasciù/da = [[11 de merz]] [[1856]] |Mort/a = [[24 de nuvëmber]] [[1928]] |Suplì/da = Urtijëi |Educazion = |Cunesciù/da per = |Operes cunesciudes = |Muvimënt = |Uem/fëna = |Firma = }} [[File:Stondscizri de Urtijëi 1910.jpeg|miniatura|Anton Runggaldier danter i stondscizri de Gherdëina (sentà l segondo da man ciancia).]] '''Anton Runggaldier''' dit nce '''Tone da Passua Junerëi''', (* [[11 de merz]] [[1856]]; † ai [[24 de nuvëmber]] [[1928]] ), fova n [[scultëur]] a Urtijëi. Ël à mparà da scultëur pra [[Sepl Moroder|Sepl Moroder da Jumbiërch]]<ref>Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.</ref>. == Biografia == Si loma fova Mariana Stuffer y l pere Benedikt Runggaldier. I fredesc [[Josef Runggaldier|Josef]], nce ël scultëur, August l pere de [[August Runggaldier]] da [[Furdenan]], Rosalia y Johanna. Ël à maridà Bernardi Madalena l'ann 1883, che ie morta de pert y dopro Lardschneider Elisabeta l ann 1895 che univa da Bula y ti judova te cësa y à abù n dut 18 fions (o vêniel dit 19 ajache i ultimi fova jumblins). L ann 1887 al fabricà na cësa sa Junerëi cun na gran berstot. Si mut Alfons (1896-1937), l nepot Otto y l fi de Otto Alfons a purtà inant l lëur de scultëur ziplan scialdi crisć. L mut Alfons fova jit do la [[Pröma Gran Vera|prima gran viera]] a lauré pra la [[ferata de Gherdëina]], ma doche n ulova l spusté tl Piemont, iel jit inant a mparé a ziplé tl berstot de [[Lenèrt|Lenert]]. N si sculé ie stat l scultëur [[Rudolf Moroder |Rudolf Moroder de Lenert]], [[Johann Baptist Moroder|Batista Moroder da Jumbiërch]] Paul Pescosta (1883-1936) y [[Vigil Pescosta]]. Per truepes ani (1897-1911) iel stat cumandant di destudafuech de Urtijëi<ref>[[Amalia Anderlan Obletter|Malia da Cudan]]: ''100 ani de Studafuech de Urtijëi.'' Calënder de Gherdëina 1977, pl. 107</ref>. [[File:Anton Runggaldier Passua Junerëi cumandant di studafuech de Urtijëi.jpeg|miniatura|left|alt=Anton Runggaldier cumandant di studafuech de Urtijëi|Anton Runggaldier cumandant di studafuech de Urtijëi]] == Cëla nce == * [[Scultëures de Gherdëina]] * [[Vinzenz Mussner|Vinzenz Mussner dl Scizer]]: ''Desseniadëures tl artejanat de Gherdëina.'' Calënder de Gherdëina 1983, pl. 49-59. == Notes == <REFERENCES/> == Bibliografia == * [https://web.archive.org/web/20160316093451/http://lusenberg.com/sculteures/sculteuresdegherdeina.html Vinzenz Mussner: ''Mòstri scultëures de Gherdëina che à ziplà de bela scultures y che à nsenià ju lernri'', Calënder de Gherdëina 1981, pl. 113.]. * Ildefons Perathoner: ''La Parantela dla families Runggaldier te Gherdëina''. Calënder de Gherdëina 1969, pl. 88. {{DEFAULTSORT: Runggaldier, Anton}} [[Categoria:Persones de Gherdëina]] [[Categoria:Persona ladina]] [[Categoria:Artist]] [[Categoria:Scultëures de Gherdëina]] [[Categoria:Persona de Urtijëi‎]] 2qgkch2mhvvkw3t7w5wpl82luqx7ztt 0 192310 251792 2026-06-13T15:22:24Z Moroder 67 Creata pagina con " '''Furdenan''' ie n n vedl luech tl ridl de [[Sureghes]] a Urtijëi. I primes documënc ons bele tl ''1430'' ''hof Flurdianum in Castelruter gericht; 1462 Stefan von Flordinan; 1535 Nichel Flordinanter; 1550 Fer- dinan, 1780 Fiordinantguet.'' [[Ferdinand Demetz]] dl Cademia fova patron dla cësa y ova lascià fé n zitl doche la funtana de cësa se ova suià. Sepl da Minèrt cumprà à cumprà l ann 1914 Furdenan y l ann 1936 l à cumprà ju Sepl Insam da Sacun, do ch..." 251792 wikitext text/x-wiki '''Furdenan''' ie n n vedl luech tl ridl de [[Sureghes]] a Urtijëi. I primes documënc ons bele tl ''1430'' ''hof Flurdianum in Castelruter gericht; 1462 Stefan von Flordinan; 1535 Nichel Flordinanter; 1550 Fer- dinan, 1780 Fiordinantguet.'' [[Ferdinand Demetz]] dl Cademia fova patron dla cësa y ova lascià fé n zitl doche la funtana de cësa se ova suià. Sepl da Minèrt cumprà à cumprà l ann 1914 Furdenan y l ann 1936 l à cumprà ju Sepl Insam da Sacun, do che l fova rua dal'[[Ucraina]] do la [[Pröma Gran Vera|prima gran viera]], ulache l s’ova maridà y abù mutons. Davia de chël dijovun a Furdenan "dal Rus". == Persones da Furdenan == * [[Leo Runggaldier]] scritëur. * [[August Runggaldier]], fra de Leo scultëur * Janmëine Runggaldier, ferlëigher. * [[Ferdinand Demetz|Ferdinand Runggaldier]] scultêur y ferlëigher. == Bibliografia == * Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. [[Museum Gherdëina]], Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8 * Eduard Moroder, Edith Prugger: ''Furdenan, ridi de Sureghes''Calënder de Gherdëina pl. 10 rnfd9pa321j8brribg15ajhnj4ha7ea 251793 251792 2026-06-13T15:24:02Z Moroder 67 /* Bibliografia */ 251793 wikitext text/x-wiki '''Furdenan''' ie n n vedl luech tl ridl de [[Sureghes]] a Urtijëi. I primes documënc ons bele tl ''1430'' ''hof Flurdianum in Castelruter gericht; 1462 Stefan von Flordinan; 1535 Nichel Flordinanter; 1550 Fer- dinan, 1780 Fiordinantguet.'' [[Ferdinand Demetz]] dl Cademia fova patron dla cësa y ova lascià fé n zitl doche la funtana de cësa se ova suià. Sepl da Minèrt cumprà à cumprà l ann 1914 Furdenan y l ann 1936 l à cumprà ju Sepl Insam da Sacun, do che l fova rua dal'[[Ucraina]] do la [[Pröma Gran Vera|prima gran viera]], ulache l s’ova maridà y abù mutons. Davia de chël dijovun a Furdenan "dal Rus". == Persones da Furdenan == * [[Leo Runggaldier]] scritëur. * [[August Runggaldier]], fra de Leo scultëur * Janmëine Runggaldier, ferlëigher. * [[Ferdinand Demetz|Ferdinand Runggaldier]] scultêur y ferlëigher. == Bibliografia == * Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. [[Museum Gherdëina]], Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8 * Eduard Moroder, Edith Prugger: ''Furdenan, ridi de Sureghes.'' Calënder de Gherdëina pl. 10 9vm2dcbmbkalh5l6hiqqo7x1nzi2z0x 251794 251793 2026-06-13T15:29:17Z Moroder 67 /* Persones da Furdenan */ 251794 wikitext text/x-wiki '''Furdenan''' ie n n vedl luech tl ridl de [[Sureghes]] a Urtijëi. I primes documënc ons bele tl ''1430'' ''hof Flurdianum in Castelruter gericht; 1462 Stefan von Flordinan; 1535 Nichel Flordinanter; 1550 Fer- dinan, 1780 Fiordinantguet.'' [[Ferdinand Demetz]] dl Cademia fova patron dla cësa y ova lascià fé n zitl doche la funtana de cësa se ova suià. Sepl da Minèrt cumprà à cumprà l ann 1914 Furdenan y l ann 1936 l à cumprà ju Sepl Insam da Sacun, do che l fova rua dal'[[Ucraina]] do la [[Pröma Gran Vera|prima gran viera]], ulache l s’ova maridà y abù mutons. Davia de chël dijovun a Furdenan "dal Rus". == Persones da Furdenan == * [[Leo Runggaldier]] scritëur. * [[August Runggaldier]], fra de Leo scultëur * Janmëine Runggaldier, ferlëigher. * Stina Runggaldier, loma de Ferdinand Demetz. * [[Ferdinand Demetz]] scultêur y ferlëigher. == Bibliografia == * Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. [[Museum Gherdëina]], Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8 * Eduard Moroder, Edith Prugger: ''Furdenan, ridi de Sureghes.'' Calënder de Gherdëina pl. 10 78gg9k43727b7rmmdwanw0lmuxi9e84 251796 251794 2026-06-13T15:33:00Z Moroder 67 251796 wikitext text/x-wiki '''Furdenan''' ie n n vedl luech tl ridl de [[Sureghes]] a Urtijëi. I primes documënc ons bele tl ''1430'' ''hof Flurdianum in Castelruter gericht; 1462 Stefan von Flordinan; 1535 Nichel Flordinanter; 1550 Fer- dinan, 1780 Fiordinantguet.'' [[Ferdinand Demetz]] dl Cademia fova patron dla cësa y ova lascià fé n zitl doche la funtana de cësa se ova suià. Sepl da Minèrt cumprà à cumprà l ann 1914 Furdenan y l ann 1936 l à cumprà ju Sepl Insam da Sacun, do che l fova rua dal'[[Ucraina]] do la [[Pröma Gran Vera|prima gran viera]], ulache l s’ova maridà y abù mutons. Davia de chël dijovun a Furdenan "dal Rus". == Persones da Furdenan == * [[Leo Runggaldier]] scritëur. * [[August Runggaldier]], fra de Leo scultëur * Janmëine Runggaldier (1847-1916), ferlëigher. * Stina Runggaldier, loma de Ferdinand Demetz. * [[Ferdinand Demetz]] scultêur y ferlëigher. == Bibliografia == * Barbara Lanz, Sonja Mitterer: Höfekarte Gröden. [[Museum Gherdëina]], Urtijëi 2014. ISBN 978-88-909015-0-8 * Eduard Moroder, Edith Prugger: ''Furdenan, ridi de Sureghes.'' Calënder de Gherdëina pl. 10 67kj60gmxky6xa0tu0iuem0gh6vrqks