Wikipedia napwiki https://nap.wikipedia.org/wiki/Paggena_prencepale MediaWiki 1.46.0-wmf.24 first-letter Media Speciàle Chiàcchiera Utente Utente chiàcchiera Wikipedia Wikipedia chiàcchiera Fiùra Fiùra chiàcchiera MediaWiki MediaWiki chiàcchiera Modello Modello chiàcchiera Ajùto Ajùto chiàcchiera Categurìa Categurìa chiàcchiera TimedText TimedText talk Modulo Modulo chiàcchiera Evento Discussioni evento Matalune 0 5761 672490 671541 2026-04-27T00:39:03Z InternetArchiveBot 25253 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 672490 wikitext text/x-wiki {{Stub comuni|Campania}} {{Template:Comune|nommecomune = '''Matalune''' |nommeufficiale = Maddaloni |reggione = [[Campania]] |pruvincia = [[Pruvincia 'e Caserta|'e Caserta]] |estenzione = 36 |populazzione = 38.608 |denzita = 1033 |frazzioni = <!-- elenco delle frazioni, separate da virgola e spazio - senza ritorni a capo --> <!-- 1.747,45 --> |commune vicini = [[Acerra]] (NA), [[Caserta]], [[Cervino (CE)|Cervino]], [[Marcianise]], [[San Felice a Cancello]], [[San Marco Evangelista (CE)|San Marco Evangelista]], [[Santa Maria a Vico]], [[Valle 'e Matalune]] |cap = 81024 |prefisso = 0823 |santoprutettore = [[San Michele Arcangelo]] |festa = |sinnaco=Andrea De Filippo |sito cità = [http://www.comune.maddaloni.caserta.it/ comune.maddaloni.caserta.it] }}<!-- fine d''a tabella--> '''Matalune''' è nu comune 'e 38.150 crestiane int 'a [[pruvincia 'e Caserta]].<ref>[https://web.archive.org/web/20140528062923/http://www.comuni-italiani.it/061/048/ Comune 'e Matalune. Cuntrullato 13/04/2014.]</ref> ==Monumente== ===Calatia=== [[Image:Calatia posizione.jpg|thumb|left|200px|'A Calatia int ll'Italia Romana]] Int 'o territorio communale sujo, à cunfine cu chill 'e [[San Nicola la Strada]], aizava 'a cità 'e [[Calatia]]. Pe stu paesiell, infatti, passava à vecchia [[Via Appia]] che costruette 'o [['E decumane|decumano]] 'e Calatia. 'A cità èr nota pecché venette arricurdata r&#39;&#39;e cruniste Rumane durante 'e [[Guerre Sannitiche]] e pecché era antica sede vescuovile, trasferit' po a [[Caserta]] aropp lê invasione barbariche. 'A leggenna vò che 'o primmo vescuvo e funnatore r&#39;&#39;a diocese fiji stato [[Sant'Augusto]]. Ogge rimmane sulo nu muro 'e cinta rint' 'o [[opus reticulatum]]. == Sport == Matalune è stata cchiù vote arrivo 'e tappa r&#39;&#39;o [[Giro d'Italia]]: *[[1995]] ([[22 'e maggio]]): 10^ tappa, cronometro nnividuale vinta 'a 'o [[Sguizzera|sguizzero]] [[Tony Rominger]] *[[2000]] ([[15 'e maggio]]): 2^ tappa, vinta 'a [[Cristian Moreni]] D&#39;&#39;a staggione 2004-05 tene na squatra int' 'o campiunato 'e A1 ffemmine 'e basket, 'o Kalati, arrivata ê semifinale 'e FibaEurope Cup int' 'o 2005-06. == Amministrazzione == * Sinnco: Andrea de Filippo [Decadut'] * Comune: Centralino 0823 20.23.01 * Pulzzia municipale 0823 20.25.11 == Nutarelle == <references/> {{Pruvincia 'e Caserta}} [[category:giugrafia]] [[category:Comune d&#39;&#39;a Campania]] [[category:Comune d&#39;&#39;a pruvincia 'e Caserta]] desd7927ukwnb9zdircqsqfclksecpv Pignola 0 12247 672491 667956 2026-04-27T00:48:11Z InternetArchiveBot 25253 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 672491 wikitext text/x-wiki {{Standardizza}} {{Comune |nommecomune = Pignola |mpresa = |nommeufficiale = Pignola |reggione = [[Lucania]] |pruvincia = [[Pruvincia 'e Putenza|'e Putenza]] |estenzione = 55 |populazzione = 5.824 |denzita = 100 |frazzioni = Arioso, Pantano, Rifreddo |commune vicini = [[Abriola]], [[Anzi]], [[Potenza (PZ)|Potenza]], [[Tito (PZ)|Tito]] |cap = 85010 |prefisso = 0971 |santoprutettore = [[Santa Madonna d{{v}}e Angele]] |festa = Tierza dummeneca 'e maggio |sito cità = [http://www.comune.pignola.pz.it/] }} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Comune--> Pignolà, già Vignòl (Vignuòl in dialètt localè) chiammat pure "il pais dei portalì" è nu' comunè italiàn e' 6.857 [http://demo.istat.it/bilmens2014gen/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R17&Pro=P076&Com=62&submit=Tavola/ abitantì] ra' provincià e' Potènz in Basilicata.   Distànt 6 km dal capoluogò, sostanzialmènt è divisò in duje partì: o' centrò storìc cu o' restò ro' pais a montè, e a' cchiu' famosà fraziòn Pantanò, a pochì passì dal lagò ro' Pantanò, oasì WWF. == Territoriò == Pignòl è nu' comunè italiàn ra' provincià e' Potènz in Basilicatà. Confìn ad est cu Anzì, a sud-ovèst cu Abriolà, ad ovèst cu Titò ed a nòrd cu Potenzà. o' territoriò pignolès si estènd ppe 55,51 Km² ed ha un’altitudìn ca' va dai 700 m e' Pantano-Petrùcc a' 927 ro' centrò abitatò, finò a' 1476 m ro' M. Serranètt ca' rappresènt o' puntò cchiu' aveto ro' territoriò pignolesè[4]. Contà 6.962 abitantì[5]. o' comunè comprènd tredìc frazionì: Campò e' Giorgiò, Mulinò e' Capò, Mulinò e' Piedè, Pantanò, Petruccò, Piancardillò, Ponte Mallardò, Pozzillò, Rifreddò, Sciffrà, Serrà San Marcò, Torà, Tuornò.[6] Distànt 6 km dal capoluogò, è divisò in duje partì: o' centrò storicò, cu o' restò ro' pais a montè, e o' Pantàn ca' è a' sua cchiu' importànt fraziòn situàt a pochì passì dal lagò ro' Pantàn e dall<nowiki>''</nowiki>oàs WWF. a' zonà è ad altà pericolosìtà sismicà. o' territoriò è prevalentemènt boscòs e song presènt numeròs corsì d’acquà ca' vannò ad alimentàr o' Basentò; numeròs pure e' sorgènt potabìl ma nun degnè e' notà ppe l’esiguà quantìtà d’acquà. A pochì passì ra' fraziòn e' Pantàn a 770 m. e' altitudinè, è situàt nu' lagò, o' Lagò e' Pantàn e' Pignolà, tutelàt ra na' risèrv naturàl originatòs ra un’antìc paludè bonificàt durànt o' periòd fascistà[7]. L’ambientè, into qualè nèll’800 Emiliò Fittipàld segnàlò a' presènz ra' lontrà, è caratterizzàt ra erbè rarè e tipìch ra' zonà umidà, oltrè a salicì, ontanì, pioppì, ppe'tramente' e' rivè fangòs ro' lagò song un’importànt staziòn e' sostà e nidificaziòn ppe oltrè 150 speciè e' uccèll tra cui rapacì, poianè, folaghè, nibbì, gheppì, aironì, cormoràn e tuffettì. Attòrn o' lagò è presènt nu' sentierò, percorribìl pure in invèrn e e' serà, fatto ppe alcunì trattì in legnò, ca' può esserè percòrs in circà 1h30m e ca' attravèrs tuttò l’ambiènt circostantè. == storia == === ra e' origìn aglì Angioini === Pignolà, dettà anticamènt Vineolà, fu in seguìt chiamàt Vignolà. Incèrt è o' significàt e' chisti nomì riconducibìl comunquè o' latinò vineà, vignà. A partìr dal 1863 o' comunè fu autorizzàt ad assumèr o' suo attuàl nomè, Pignòl e' Basilicatà, termìn ca' potrèbb riferìrs a cacc pinetà ro' luogò[8]. L origìn e' Pignòl song avvòlt into misterò: a' totalè mancànz e' testimoniànz precìs fa sì ca' e' studiòs nun sianò affàtt concòrd into datarè a' nascìt e' chistu paesè. o' Lavìst attribuìsc a' fondaziòn e' Pignòl all’imperatòr Titò Vespasiàn ca' avrèbb mandàt e' sue truppè a fondàr divèrs paesì ra' Lucanià tra cui Titò, Pignòl e Castrùm Gloriosùm.[9].Il Rendinà, invecè, int'e' Historiaè ra' cìttà e' Potenzà, affèrm ca' o' pais fu fondàt ra alcunì nobilì potentìn ca' fuggiròn ra Potènz aropp' esserè statì sopraffàtt dai plebei. Còn l’annò millè, tuttò divènt cchiu' chiarò: o' pais fu governàt dai Bizantìn e poi dai Normannì. o' feudò e' “Vineolà” vienè infàtt citatò into catalòg dei baronì normannì. cchiu' tardì Federìc II e' Svevià governèrà su tutta a' Basilicatà. In epocà svevà, infattì, intòrn o' 1240, Pignòl è chiamàt dall’imperatòr Federìc II a contribuìr e' spesè e' restaùr ro' castèll e' Lagopesole. Nèl 1266 a' Basilicàt passà int'e' manì degli Angioìn e poi e' divèrs feudatàr (Rinàld De Pùy, giuann Pipino)[10]. === Dàll Reginà Giovànn a' finè ra' feudalità === All mortè ro' Re Ladislaò, e' succèss a' sorèll Giovànn ca' sembrerèbb avessè abitàt a Pignòl vicino a' Chiesètt e' San Nicolà. Giovànn concèss a Pignòl privilèg e donì tra cui l’istituziòn ra' Fierà. into 1420 a' reginà Giovànn fondò a' casa Santà Ave Gratià Plenà e' Napolì, megliò conosciùt comm “Casà dell’Annunziatà”[11] a cui donò a' terrà e' Pignolà. a' sua mortè e' succèss Alfòns D’Aragòn chè, aropp' avèr lottàt ppe a' successiòn o' tronò contrò Renatò d’Angìò, decisè e' ricompensàr e' famigliè ca' o' avevàn sostenùt (trà cheste chella dei Guevàr a cui o' re concèss moltè terrè tra cui pure a' cìttà e' Potenzà). propeto in chisti annì a' Casa dell’Annunziàt cedètt in enfiteùs a' terrà e' Pignòl o' contè Innicò de Guevarà. Graziè a chesta cessiòn si regìstrò a Pignòl nu' grande aumènt demografìc dovutò o' trasferimènt in pais e' divèrs famigliè tra cuì: a' Vistà, Romeò, Scavonè, Albanò, Padulà. L violènt epidemià e' pestè ro' 1656 còlpì tutta a' zonà ro' Potentìn e Pignòl si vidè decimàr e' abitantì. Nonostànt ciò o' pais continùò a crescèr neglì annì successìv nun sul demograficamènt ma pure culturalmènt spronàt ra' presènz e' duje convènt ca' eranò into suo territorio. Vèrs a<nowiki>' finè ro' 1600 numeròs bandè e' brigànt infestavàn continuamènt invadènd terrè coltivàt assaltànd moltè masseriè isolàt e distruggènd tuttò ciò ca' trovavàn ncopp'o' lorò camminò. Tra e' brigànt cchiu' temutì Francèsc Cauzìll e' Pignolà, ritt l’arrabbiatò, ca' cu altrì banditì, tra cui Giusèpp Postigliòn e Bernàrd Gumà, fu accusàt e' furtì, rapinè, omicidì, sequèstr e' persòn e ricattì. propeto ppe l''esistènz e' cheste bandè moltì Pignolès vennèr perseguitàt ppe avèr fornìt appògg a' Cauzzìll (unà re' bandè cchiu' notè all''</nowiki>epocà). Il Settecènt e a' Relaziòn Gaudioso[modifìc | modifìc wikitesto] Dàll Relaziòn Gaudiosò, stilàt aglì inizì ro<nowiki>' 1700 ppe ordinè realè dall''avvocàt fiscàl Don Rodrìg Marià Gaudiosò, apprendiàm ca' a' terrà e' Pignòl era espòst versò Tramontàn ppe cui "li terrèn song assaie sterìl e e' gràn povèrtà. (...) a' gentè bassà era e' costùm rissosò, poì, col beneficiò e' duje congregaziòn erettè, si song resè cchiu' docilì, standòv tuttì ascrìtt in dettè congregazionì, aro'</nowiki> si fannò continuì esercìz spirituali". Apprendiàm inòltr ca<nowiki>' all''epòc o' territoriò e' Pignòl era abitàt ra circà tremìl perzone deditè e' "artì liberalì, all''àrt meccanìch e a' coltùr dei terrenì, ed altrì pochì ca' vannò negoziànd ra vaticàl ra dondè si provvèd in partè e' chello ca'</nowiki> mancà". l stessò documènt regìstr a' presènz a Pignòl ra' "decoratà" Chiesà e' Santà Marià Maggiorè, e' cinquè confraternìt e' carìtà, e' duje monastèr e' padrì mendicànt e' San Francescò, nu' dei Padrì Cappuccinì, pocò distànt dall<nowiki>''</nowiki>abitatò, l’àltr sott' o' titolò e' San Michèl Arcangelò, a nu' migliò e' distànz dall<nowiki>''</nowiki>abitatò[12]. Il 1700 fu nu<nowiki>' secolò e' ribelliòn e subbuglì. into 1747, ad esempiò, si regìstr na' litè amministratìv tra Pignòl e Potènz ppe o' possèss ro' Lagò e e' na' zonà boschìv postà tra e' duje centrì, dettà "Areà Silvanà", zonè entràmb assaie importànt ppe l''economià ro' territoriò. o' Lagò all''epòc era pescòs e vi si potevà raccoglièr paglià e'</nowiki> buona qualità. === L<nowiki>''</nowiki>Ottocento === Pignòl nun si facette coinvolgèr direttamènt int'e' fatti ro' 1799 relatìv a' nascìt ra' repubblìc partenopeà. into Librò dei defùnt ra' parrocchià leggiàm dei pignolès uccisì in chillu periòd e ra' fucilaziòn e' Nicolà Trottà, nu' dei capì ra' rivoltà, chè, potentìn residènt a Pignolà, tèntò e' sobillàr o' pais contrò e' Borbòn ma nun ottènn seguìt in paesè. Tra o' 1806 e o' 1809 si registràn divèrs violènt scòntr in pais tra e' famigliè e' fedè borbonìc e e' simpatizzànt ro' govèrn francese. Nèl 1808 Gioacchìn Muràt fu nominàt Re e' Napolì. Eglì dispòs na' statisticà, a' Statistìc Murattinà, ra cui putimme desumèr interessànt notiziè su Pignòl e sullè condiziòn e' vità ro' popolò lucanò. “Il vascio popolò abità ordinariamènt in sottàn angùst ed oscurì e' qualì ricevòn a' lucè ro' sol ra' solà puort apertà. In chesta speciè e' tugurì coabìt coi pollì, o' porò e l’asìn e, nun tenutè cu nettezzà, si sviluppàn re' febbrì contagiosè.” Vi si leggè nata vota ca' e' femmene andavàn scalzè in ognì stagiòn e ca' fiorivàn e' attivìtà economìch legatè in particolàr a' lavoraziòn e' pannì e tessutì. assaie sviluppàt pure l’artigianàt in legnò e in ferrò battutò. Tra o' 1806 e o' 1809 Pignòl partecìpò attivamènt o' brigantaggiò: si formaròn infàtt bandè organizzàt in funziòn antifrancès ca' proseguiròn a' lorò azionè pure aropp' l’unificaziòn ro' Regnò d’Italià, quann divèrs pignolès andaròn a rimpinguàr e' filè dei briganti. Nèl 1848 scoppiaròn nuovì motì, e' cosiddètt “motì comunistì” durànt e' qualì e' contadìn insorsèr ppe a' conquìst ra' terrà minacciànd a' sicurèzz dei proprietàr terrierì. Tr o' 1850 e o' 1851 pure Pignòl sùbì gravì perdìt a causà dell’epidemià ro' vaiolo. Nèl 1857, e' cinquè e' mattinà, tra o' 16 e o' 17 dicèmbr si verifìcò in Basilicàt nu' sismà violènt e inattès ca' caùsò moltè vittìm e dannì ingentì. e' vittìm e' Pignòl furonò sette e pure e' dannì furonò numerosì. Tra e' edifìc crollàt ricordiamò: a' Cappèll ra' Santissìm Annunziatà, a' Cappèll e' Santà Marià ro' Pantanò, na' sporta ro' campanìl ra' chiesà e' Santà Marià Maggiòr e circà ottànt casè e' privàt cittadini.Tùtt a' popolaziòn attribùì a' proprià salvèzz a' grande devoziòn ripòst versò a' protettricè, maronna degli Angeli. Pignòl partecìpò pure a' motì ro' 1860. Tra e' insòrt ricordiàm e' fratèll Berardì, Filadelfiò e Giusèpp Eugeniò, Domenìc Coirò ed Emiliò Fittipaldi. Nèl 1860 si verificaròn attì brigantèsch ricollegàt a motivaziòn ro' tuttò politìch ovverò e' riportàr ncopp'o' tronò e' napule o' Borbonè. A causà e' cheste attì o' sindàc e' Pignòl emànò alcunè disposiziòn ca' impedivàn a' cittadìn e' recàrs a fatica' in campàgn senzà nu' regolàr permèss e e' purtà cu sé cchiu' e' nu' certò quantitatìv e' ppan ppe impedìr ca' rifornissèr e' cibò e' lorò parient datisì a' macchia. === Dall<nowiki>''iniziò ro' secolò XIX a'</nowiki> iuorni nostri === Passàt l’epòc ro' brigantaggiò, liberàt e' campàgn dal pericòl e' disordìn pubblicì, Pignòl entrà a far partè ro' Regnò d’Italià. e' duje terzì degli abitànt e' Pignòl song e' condiziòn contadinà. Tantì e' emigratì. into 1901 e' emigrànt song 83 su 2567 abitantì, into 1906 song 106 su 2556 abitanti[13]. Pèr quantò concèrn l’istruziòn aglì inizì ro' 1900 circà a' mètà degli obbligàt era inviàt a fatica' piuttòst ca' trasi' a far partè ra' popolaziòn scolastica. Dàl puntò e' vistà politìc si fronteggiavàn duje divèrs partitì: o' Partìt Socialìst e chello Liberalè. int'e' eleziòn amministratìv ro' 1914 vinsè o' Partìt Socialìst ma seguiròn momènt e' disorientamènt ed altèrn vicènd ca' portaròn a' nominà e' nu' Commissariò Prefettiziò. Tr o' 1917 e o' 1918 fu conclùs o' troncò ferroviariò ra' Ferrovià Calàbr Lucanà tra Pignòl e Potènz ca' fu utilizzàt nun sul ppe e' semplìc collegamènt ma pure ppe spedìr o' carbòn prodòtt a Pignòl in gràn quantità. Nègl stessì annì aveto fu o' tribùt pagatò ra' comunìtà pignolès ca' contò cchiu' e' quarànt vittìm int'a' grande guerrà. Anch into sicond conflìtt mondiàl Pignòl pàgò nu' aveto tribùt e' sanguè. into settèmbr ro' 1943 alcunì aereì alleàt sganciaròn nu' gràn nummero e' bombè 'ncoppa cìttà capoluòg e tre ordìgn furonò destinàt a Pignolà. Essì caddèr into rionè Conventò, allorà pressòché disabitatò, e nun causaròn vittimè. Il dopoguèrr fu nu' periòd tuost pure ppe Pignolà: moltissìm residènt furonò costrètt ad emigràr a' ricèrc e' nu' lavorò. Il 23 Novèmbr ro' 1980 nu' violènt sismà còlpì l’abitatò. Crollaròn ventì casè, tredìc furonò dichiaràt pericolantì, cinquànt chelle inagibìl e riparabilì. e' senzatètt furonò 271 su na' popolaziòn e' 3983 abitantì. nun si registraròn vittìm ma tantì pignolès emigraròn in altre partì d’Italià o all<nowiki>''</nowiki>estero[14]. === Stemma === Divèrs song e' testimoniànz relatìv allò stemmà. o' Gattìn cità nu' stemmà datò ra “Un pinò o' naturàl cu na' serpè d’orò attorcigliàt o' troncò”. chistu disègn era accompagnàt ra e' lettèr P.V. iniziàl dei duje seguènt esametri: ''Pinea sum fortis, corrupto nomine dicor'' ''Vinea; nunc laeta a coeli regina tuetur'' Il Pacichèll ripòrt ca' o' Lacavà invecè ra' serpè mettè duje leonì controrampànt cu o' motto: ''Pinea sum dicta et dicor a nomine fortis'' Quèst è o' stemmà ca' apparè oggi ncopp'o' balcòn ro' Municipiò.[15]. == Notè == # '''^''' [http://www.comune.pignola.pz.it/pignola/am/am_p_ammin_record_senzafoto.php?idamministra=8&x=6f0898ca37903cf11729b59ce4677982&servizio= ''Organi di indirizzo politico-amministrativo''], su ''comune.pignola.pz.it''. <small>URL consultato il 16 settembre 2013</small>. # '''^''' [https://web.archive.org/web/20180208004540/http://www.comuni-italiani.it/076/062/ Dati di riferimento alla superficie] # '''^''' <sup>''a''</sup> <sup>''b''</sup> ISTAT, [http://demo.istat.it/bilmens2014gen/query.php?lingua=ita&Rip=S4&Reg=R17&Pro=P076&Com=62&submit=Tavola/ ''Bilancio demografico (provvisorio)''], su ''demo.istat.it'', maggio 2014. # '''^''' Cfr. V. Ferretti, ''Pignola in tre itinerari'', Potenza, 1991. # '''^''' Dati Istat, 1/1/2016. # '''^''' Sebastiano Rizza, ''Vocabolario del dialetto di Pignola'', Siracusa, 2007 # '''^''' Cfr. ''Basilicata e Calabria'', Touring Club Italiano, Milano, 2005. # '''^''' Vincenzo Ferretti, ''Vineola, Vignola, Pignola di Basilicata, dalle origini ai giorni nostri'', Edizioni “Il portale”, p.11 # '''^''' Vincenzo Ferretti, ''Vineola, Vignola, Pignola di Basilicata, dalle origini ai giorni nostri'', Edizioni “Il portale”, p.15 # '''^''' Vincenzo Ferretti, ''Vineola, Vignola, Pignola di Basilicata, dalle origini ai giorni nostri'', Edizioni “Il portale”, p.18 # '''^''' Cfr. Patrizia Fanelli, 'Pignola: il patrimonio d’arte delle sue chiese', Anzi, 2008. p.17 # '''^''' Cfr. Vincenzo Ferretti, ''Vineola, Vignola, Pignola di Basilicata. Dalle origini ai giorni nostri'', Edizioni “Il portale”, p. 26. # '''^''' Cfr. Vincenzo Ferretti, ''Vineola, Vignola, Pignola di Basilicata. Dalle origini ai giorni nostri'', Edizioni “Il portale”, Pignola, p. 47. # '''^''' ''Ibid.'', p. 54. # '''^''' Cfr. Vincenzo Ferretti, Vineola, Vignola, Pignola di Basilicata. Dalle origini ai giorni nostri, Edizioni “Il portale”, p. 11 == Bibliografià == * Caterini Carlo. Gens Catherina de terra Balii. Edizioni Scientifiche Calabresi. Rende 2009 * Sebastiano Rizza, "Vocabolario del dialetto di Pignola (PZ)", Siracusa, Grafica Saturnia, 2007. * "''U laccë''", sito di cultura popolare e dialetto pignolesi, http://digilander.libero.it/cultura.popolare/ * Gerardo Acierno, "Pignolerie", saggio letterario, Volonnino ED. 1987 * Gerardo Acierno, "muscatasce", racconti, Errecieditore, 2013 * Gerardo Acierno, " A ciglio strada", Poesie e racconti, Di Buono Ed. * Gerardo Acierno, "'''''Pignolerie"''''' ''il racconto- Villani Editore, 2016.'' * Brevi cenni su Pignola, città della pietra scolpita e del ferro modellato a fuoco. * Coiro Rocco, ''Cronache pignolesi del secolo 19., ovvero il manoscritto ritrovato/Domenico Coiro'', Potenza: L'aquilone, 2002. * Fanelli Patrizia, ''Pignola: il patrimonio d'arte delle sue chiese'', Anzi, Erreci, 2008. * Ferretti Vincenzo, ''I canti pignolesi'', Anzi, Erreci, 1998. * Ferretti Vincenzo, ''Pignola in tre itinerari: guida turistica ragionata'', Potenza: Archingrafica, 1991. * Ferretti Vincenzo, ''Pignola nel millenovecento: cronistoria di un secolo'', Anzi, Erreci 2000. * Ferretti Vincenzo, ''Toponomastica di un centro gallitalico: Pignola'', Potenza, INPRO, 2011. * Ferretti Vincenzo, ''Viveola, Vignola, Pignola di Basilicata: dalle origini ai giorni nostri'', Pignola, Il Portale, [1985?]. * Laurita Antonio, ''Dal lago al ciglio: percorso storico-religioso-artistico su Maria SS. degli Angeli di Pignola'', Anzi, Erreci, 2009. * Pignola, a cura della Pro Loco circolo culturale "Il Portale", [2000?]. * Rizza Sebastiano, con la collaborazione di Maria Antonietta Videtta, ''Vocabolario del dialetto di Pignola (PZ)'', Pignola, 2007. * Settembrino Giuseppe, ''Il lago di Pignola: storia e ambiente'', Lavello: alfagrafica Volonnino; Potenza: Centro studi Siroi-WWF, 1990. * Sebastiano Rizza, ''Cuccìa fra mito e storia. S. Lucia e la sacralità del grano'' (PDF), http://digilander.libero.it/cultura.popolare/pignola/tradizioni/cuccia.pdf * Sebastiano Rizza, ''Pignola in maschera: da S. Antonio a Carnevalicchio'' (PDF), http://digilander.libero.it/cultura.popolare/pignola/tradizioni/carnevale.pdf * Sebastiano Rizza, ''Il "laccio" di S. Lucia: un nodo da sciogliere'' (PDF), http://digilander.libero.it/sicilia.cultura/laccio-santalucia.pdf * Sebastiano Rizza, ''Per un’interpretazione della “Uglia”: proposte, proteste, risposte'', http://digilander.libero.it/cultura.popolare/pignola/tradizioni/uglia.pdf * Sebastiano Rizza, ''Come si parlava a Pignola ai tempi di Rohlfs'', http://digilander.libero.it/cultura.popolare/pignola/dialettopignolese/rohlfspignola.pdf * Sebastiano Rizza, ''Pignola e il suo dialetto galloitalico'', http://digilander.libero.it/cultura.popolare/pignola/dialettopignolese/galloitalicopignola.pdf * Sebastiano Rizza, ''Le inchieste dialettali e demo-antropologiche a Pignola'', http://digilander.libero.it/cultura.popolare/pignola/miscellanea/inchieste-dial-antrop.pdf * Sebastiano Rizza, Il significato nascosto della "Cendë" (Centa), https://www.academia.edu/103807080/Il_significato_nascosto_della_Cend%C3%AB_Centa_ * Sebastiano Rizza, Modi di dire lucani: "A mazzë dë Sandë Nëcolë, chi a portë queḍḍë a pruovë", https://www.academia.edu/44933736/Modi_di_dire_lucani_A_mazz%C3%AB_d%C3%AB_Sand%C3%AB_N%C3%ABcol%C3%AB_chi_a_port%C3%AB_que%E1%B8%8D%E1%B8%8D%C3%AB_a_pruov%C3%AB_ * Sebastiano Rizza, Note di onomastica storica pignolese: de Sartano e de Albo, https://www.academia.edu/30738298/Note_di_onomastica_storica_pignolese_de_Sartano_e_de_Albo * Sebastiano Rizza, Antichi giochi di Quaresima (Tradizioni lucane), https://www.academia.edu/12113356/Antichi_giochi_di_Quaresima_Tradizioni_lucane_ <nowiki>*</nowiki> Sebastiano Rizza, Domenico Coiro "dialettologo": le parole ritrovate, https://www.academia.edu/6681141/Domenico_Coiro_dialettologo_le_parole_ritrovate {{Pruvincia 'e Putenza}} [[Categurìa:Comune d{{v}}a pruvincia 'e Putenza]] d5imly5m6hl6g05lbw0e7109qw5ec7d Villarosa 0 14756 672492 652615 2026-04-27T01:08:14Z InternetArchiveBot 25253 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 672492 wikitext text/x-wiki {{Stub comuni|Sicilia}} '''Villarosa''' è nu comune 'e 5521 crestiane d&#39;&#39;a [[pruvincia 'e Enna]]. {{Template:Comune|nommecomune = Villarosa <!-- Salierno --> |mpresa = [[Immagine: Villarosa-Stemma.png|180px]] |nommeufficiale = Villarosa <!-- [[Salerno]] --> |reggione = [[Sicilia]] <!-- [[Campania]] --> |pruvincia = [[Pruvincia 'e Enna|'e Enna]] <!-- 'e Salierno --> |estenzione = 55 <!-- 16 --> |populazzione = 5521 <!-- 346.804 <small>(2001)</small> --> |denzita = 104 <!-- 1.747,45 --> |frazzioni = Villapriolo |commune vicini = [[Alimena]] (PA), [[Bompietro]] (PA), [[Calascibetta]], [[Enna]], [[Santa Caterina Villarmosa]] (CL)<!-- [[Minure]], [[Nave (BS)|Nave]] --> |cap = 94010 <!-- 27080, da 27080 a 27090 --> |prefisso = 0935 <!-- 030 --> |santoprutettore = [[San Giacomo]] <!-- fiorentini --> |festa = [[10 'e aùsto]] |sito cità = [http://www.comune.villarosa.en.it/] }} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Comune--> == Jonte 'a fore == *[https://web.archive.org/web/20060831155610/http://www.villarosani.it/ Villarosani.it - La Community / O' purtàl rè Villarusàn] {{Pruvincia 'e Enna}} [[category:giugrafia]] [[Categoria:Comune d&#39;&#39;a pruvincia 'e Enna]] [[Categoria:Comune d&#39;&#39;a reggione Sicilia]] [[Categoria:Comune 'e l'Italia]] 64ipr4k37fe9c9q5hnt2gdgpybc5tl3 Zerfaliu 0 14858 672493 621124 2026-04-27T01:12:17Z InternetArchiveBot 25253 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 672493 wikitext text/x-wiki {{Stub comuni|Zardegna}} '''Zerfaliu''' è nu comune 'e 1157 crestiane d&#39;&#39;a [[pruvincia 'e Oristano]]. ==Links== https://web.archive.org/web/20070407015155/http://zerfaliu.altervista.org/ {{Template:Comune|nommecomune = Zerfaliu <!-- Salierno --> |mpresa = [[Immagine: Zerfaliu-Stemma.png|180px]] |nommeufficiale = Zerfaliu <!-- [[Salerno]] --> |reggione = [[Zardegna]] <!-- [[Campania]] --> |pruvincia = [[Pruvincia 'e Oristano|'e Oristano]] <!-- 'e Salierno --> |estenzione = 15,46 <!-- 16 --> |populazzione = 1157 <!-- 346.804 <small>(2001)</small> --> |denzita = 74,84 <!-- 1.747,45 --> |frazzioni = |commune vicini = [[Ollastra]], [[Paulilatino]], [[Simaxis]], [[Solarussa]], [[Villanova Truschedu]]<!-- [[Minure]], [[Nave (BS)|Nave]] --> |cap = 9070 <!-- 27080, da 27080 a 27090 --> |prefisso = 0783 <!-- 030 --> |santoprutettore = <!-- fiorentini --> |festa = |sito cità = [] }} <!-- fine della tabella - per la compilazione vedi -> Aiuto:Comune--> {{Pruvincia 'e Oristano}} [[Categoria:Giugrafia]] [[Categoria:Comune d%27%27a pruvincia 'e Oristano]] [[Categoria:Cumune d%27%27a Zardegna]] [[Categoria:Comune 'e l'Italia]] 6nkvqljha9cg8i4hyw3fdiiwyh62z4m Frijarielle 0 24481 672488 648974 2026-04-26T13:59:03Z TypoBoy 16896 "Cuzzetiello" dovrai avere suo proprio articolo (anche se io non posso scriverlo!) 672488 wikitext text/x-wiki [[Immagine:Rapini.jpg|200px|thumb]] 'E '''frijarielle''' songo nu tipo è cime 'e rapa nu poco amarostico. Se cocene cu [[uoglio]], [[aglio]] e [[cerasiello]], dint' 'â na [[tiella]] larga o dint' 'a 'a pentola aveta (cu 'a pentola aveta nun s'accummogliano durante 'a cuttura e riesceno cu meno sugo per ffa 'a [[scarpetta]]), e se accumpagnano spisso cu [[sasicce]], [[cervellatine]]. Spicialmente 'a dummeneca, 'e frijarielle s'accumpagnano cu 'e [[purpette 'a rraù]] o cu 'e [[tracchiulelle 'a rraù]]. Spicialmente 'a 'e guagliuncielle, 'e frijarielle piaceno dint' 'o [[cuzzetiello]] d' 'o palatone 'e pane. =='E Frijarielli in [[Campania]]== Int' all'ati dialette derivante da 'o [[Napulitano]], spicialmente dint' 'e province d' [[Avellino]], [[Beneviento]] e [[Salierno]], 'o '''frijariello''' è nu puparulillo verde, nun troppo 'ruosso e ddoce. Pe' 'o cocere s' hanna leva' 'e semi da dinto, 'o picciolo da coppa e s' ha da frijere. [[Categoria:Cucina campana]] [[Categurìa:Brassica]] [[Categurìa:Urtaglie]] rvnt216m1bkhf142sk55m5wfs50q11f Biéglemónde 0 61644 672489 669118 2026-04-27T00:01:09Z InternetArchiveBot 25253 Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5 672489 wikitext text/x-wiki {{Variante|LAZ}} {{Stub comuni|Lazzio}} {{Comune |nommecomune = Biéglemónde |nommeufficiale = Belmonte Castello |reggione = [[Lazie]] |pruvincia = [[Pruvincia 'e Frosinone|e Fresenone]] |Stato=ITA |estenzione = 14 |populazzione = 691 |denzita = 55 |frazzioni = |commune vicini = [[Atini]], [[Sand'Ulía]], [[Trell]], [[Agnone (Valle e Comine)]] |coordinate giugrafiche = |Latitudine gradi=41 |Latitudine minuti=35 |Latitudine secondi=0 |Latitudine NS=N |Longitudine gradi=13 |Longitudine minuti=49 |Longitudine secondi=0 |Longitudine EW=E |sinnaco = Antonio Iannetta (da gle 2010) |cap = 3040 |prefisso = 0776 |santoprutettore = [[Sande Necòla e Bare]] |festa = [[6 e deciémbre]] |Mappa=Map of comune of Belmonte Castello (province of Frosinone, region Lazio, Italy).svg |Didascalia mappa=Addó ze tròva gle chemune e Biéglemónde dénd'a la previngia e Fresenone |sito cità = |mpresa = }} '''Biéglemónde''' è ne chemune taliane e 691 abbetande e la [[pruvincia 'e Fresulone|previngia e Fresenone]], ch'è lendana da gle [[Capoluoco|Capeluoche]] e previngia cchiù o méne 65&nbsp;km. == Gegrafía físeca == === Terretòrie === Biéglemónde ze tròva dénd'a la [[Valle e Clia]] (na valle štrétta che riogne la [[Valle e Comine]] che gle Casenate) ngim'a ne còlle a 369 m n.l.m. A nord-èšt e Biéglemónde ze tròva gle [[monde Merrone]], 1.059 m n.l.m., la cima cchiù áveta dénd'a gle terretòrie chemunale, addó recádene gle fianghe e gle [[Còlle Abbate]]. Sott'a gle paése scorre gle Rie Sicche, affluènde e maneritta e gle sciume [[Rápede (sciume)|Rápede]]. === Clima === [[Classefecazione clemáteca]]: zzòna D, 18O4 GR/G == Štòria == Gle terretòrie fòtte [[Sannite]]a, puó addevendétte Romane affin'a la caduta e gle mbère, é puó a gle prengipie e gle médieève štétte dénd'a gle [[Prengepate e Capua]]. La štòria e Biéglemónde, da le [[Lengua latina|latine]] ''Bellus Mons'', ze chenfonne che chélla d'[[Atini]], a chi appartenétte ammeništrativaménde affin'a gle 1819, quanne addevendétte casale e [[Trélle]], affin'a quanne addevendétte chemune autòneme a gle 1851, pe decréte e gle rré [[Ferdinando II d''e Ddoje Sicilie|Ferdenande II e le Du Secilie]]. == Menemiénde é luoche nderessande == === Archetetture releggiose === * Chièsa e San Necòla * Chièsa S. María Assunda Ngiéle * Chièsa e gle Cuármene * Chièsa e S. Vennitte === Archetetture meletare === * Torre é morra === Zétera archielóggece === * Riéšte e gl'acquedotte romane a la cundrata Còšta Cambechiane<ref>[http://www.cassino2000.com/sezioni.php?action=content&idsezione=220&cat=Archeologia Il percorso dell'acquedotto]</ref> === Releggione === Gle chemune šta dénd'a la diòcese e l'[[Abbazzía e Mondecasine]]. == Cultura == === Cucina === ;Vine DOC Dénd'a gle terretòrie chemunale ze predúcene ciérte vine riulamendate da gle desceplenare [[Atina DOC]]. == Víe é Traspuorte == === Víe === Abball'a tutte, dénd'a gle terretòrie chemunale, ze tròva la [[Štrada reggenale 509 e Forca d'Ácere (SR 509)]], che riogne Biéglemónde a [[Atini]] é [[Sand'Ulía]]. == Ammeneštrazione == A gle 1852 '''Biéglemónde''', ch'éva na frazzione, ze štacchétte da [[Trélle]], é a gle [[1862]] cagnétte nome é ze chiamà ''Belmonte Castello'' (pe [[Lengua taliana|taliane]]). A gle [[1927]], òppe gl'assiétte e le Circuscrezziune Prevengiale štabbelite da gle règge decréte N°1 e gle 2 jennare [[1927]], pe velendà e gle ghevèrne fascišta, quanne venétte criata la [[pruvincia 'e Fresulone|previngia e Fresenone]], Biéglemónde passétte da la [[pruvincia 'e Caserta|previngia e Casèrta]] a chélla e Fresenone. Šta dénd'a la [[Chemunità mendana Valle e Comine]] == Annetaziune == {{references|2}} == Lébbra == * ''Belmonte Castello e la valle di Clia'', di Vincenzo Orlandi, Graficart, 2011 == Jonde e fòre == * [https://web.archive.org/web/20160304074907/http://www.laciociaria.it/comuni/belmonte_castello.htm Sito web "La Ciociaria"] * [https://web.archive.org/web/20150426145011/http://www.comuni-italiani.it/060/013/amm.html Sito web riassuntivo del comune] {{Pruvincia 'e Frosinone}} [[Categurìa:Comune d{{v}}a pruvincia 'e Fresulone]] qr4p9heldf7a3plbffoeqhd3jxdw09m Katy Perry 0 66105 672486 672236 2026-04-26T12:55:25Z Buonappetito58 32589 672486 wikitext text/x-wiki [[Fiùra:Katy Perry - Part Of Me Australian Premiere - June 2012 (3) (headshot).jpg|miniatura|Perry, 2013]] '''Katheryn Elizabeth Hudson''' ([[Santa Bárbara]], 25 ’e ottobre ’e ’o 1984), canusciuta cu ’o nomme artistico '''Katy Perry''', è ’na cantante, ’n’imprenditrice e ’na personalità ’e ’a televisione [[State Aunite d'Amereca|americana]]. È famosa pe’ ’a so’ rilevanza dint’ ’a musica pop moderna, tanto ca ’a rivista ''Vogue'' ’a chiammaje '''“’A Regina d’ ’o Camp”'''. == Biografia == Essa arrivaje ’a fama cu ’o disco ''One of the Boys'' (2008), ’nu album ’e pop rock ca cuntène ’o singolo ’e debutto “I Kissed a Girl” e ’o singolo successivo “Hot n Cold”, ca arrivajeno rispettivamiente ’o numero uno e ’o numero tre d’ ’a classifica americana ''Billboard Hot 100''. L’album pop cu influenze disco ''Teenage Dream'' (2010) generaje cinque singoli ca arrivajeno tutt’ quant’ ’ncopp’ ’o primmo posto dint’ ’a classifica d’ ’e Stati Uniti — “California Gurls”, “Teenage Dream”, “Firework”, “E.T.” e “Last Friday Night (T.G.I.F.)” — facenno ’e ''Teenage Dream'' ’o sulo album ’e ’na artista femmena capace ’e fa’ chesto risultato. ’Na ristampa d’ ’o disco, chiamata ''Teenage Dream: The Complete Confection'' (2012), producesse pure ’o singolo “Part of Me”, ca arrivaje pure isso ’ncopp’ ’o primmo posto. ’O so’ album cu tema ’e empowerment, ''Prism'' (2013), tenette doje singoli numero uno dint’ ’e Stati Uniti, “Roar” e “Dark Horse”. Tutt’ ’e doje ’e videoclip rispettivi facettero ’e Katy Perry ’a primma artista ’a tene’ cchiù ’e ’nu video cu cchiù ’e ’nu miliardo ’e visualizzazioni ’ncopp’ ’a piattaforma Vevo. L’album ’e elettropop ''Witness'' (2017) affruntaje temi ’e femminismo e tenette ’nu sottotesto politico, mentre ''Smile'' (2020) fu’ influenzato d’ ’a so’ recente esperienza ’e maternità e ’a salute mentale. Doppo, Perry partette cu ’na residenza ’e concerti a Las Vegas chiamata ''Play'' (2021–2023), ricevenno lode ’a critica e successo commerciale. Int’ ’o 2024 pubblicaje l’album ’e dance pop “143”, anticipato d’ ’o singolo controverso “Woman’s World”. ’N’ ’o complesso, ’o disco parla ’e ammore e cuntène canzune dedicate ’a figlia soja, Daisy Dove. Katy Perry è ’na d’ ’e artiste musicali cchiù vendute ’e tutt’ ’e tiempe, avènno venduto cchiù ’e 143 milione ’e dischi dint’ ’o munno. Essa tene nove singoli arrivati ’o numero uno dint’ ’e Stati Uniti, tre album numero uno e assaje premiazioni, tra cui ’nu ''Billboard Spotlight Award'' (attualmente ’a sula artista femmena ’a tenerlo), quatto ''Guinness World Records'', cinque ''Billboard Music Awards'', cinque ''American Music Awards'', ’nu ''Brit Award'' e ’nu ''Juno Award''. Perry fu’ inclusa dint’ ’e liste annuale ’e ''Forbes'' d’ ’e femmene cchiù pagate dint’ ’a musica d’ ’o 2011 ’o 2019. ’A so’ esibizione acclamata dint’ ’o halftime d’ ’o ''Super Bowl'' d’ ’o 2015 è ’a cchiù vista ’e tutta ’a storia. Fora d’ ’a musica, pubblicaje ’nu documentario autobiografico intitolato ''Katy Perry: Part of Me'' int’ ’o 2012, prestaje ’a voce a Smurfette dint’ ’a serie ’e film ''The Smurfs'' e lanciò ’a so’ linea ’e scarpe ''Katy Perry Collections'' int’ ’o 2017. Perry facette ’a giudice dint’ ’o programma ''American Idol'' d’ ’o 2018 ’o 2024. Essa è pure ’a seconda femmena cchiù seguita e ’a sesta persona cchiù seguita ’ncopp’ ’o Twitter, cu cchiù ’e 108 milione ’e follower. Int’ ’o mese ’e agosto d’ ’o 2024, ''Billboard'' ’a consideraje ’a 25esima cchiù granne stella pop d’ ’o periodo 2000–2024. Int’ ’o mese ’e settembre d’ ’o 2024, Katy Perry ricevette ’o ''Video Vanguard Award'' pe’ ’o contributo soja all’arte d’ ’o videoclip, addó pure facette ’na performance cu canzune d’ ’o nuovo disco “143” e ’e cchiù granne successi soja. == Discografia == '''Album in studio''' * ''Katy Hudson'' (2001) * ''One of the Boys'' (2008) * ''[[Teenage Dream]]'' (2010) * ''Prism'' (2013) * ''Witness'' (2017) * ''Smile'' (2020) * ''143'' (2024) == Jonte d'internet == * [https://web.archive.org/web/20200625000000/https://https//udn.com/news/story/121424/4659358://www.katyperry.com// Sito Ufficiale] [[Categoria:Biografie|Perry, Katy]] [[Categurìa:Cantante mericane|Perry Katy]] 3k55duwb9yo4g1zgosi8pyz4d5fnwze Utente chiàcchiera:Permacultura 3 66129 672487 2026-04-26T12:59:52Z Permacultura 34626 Paggena nuova: [[permacultura]] : La '''permacultura''' è ne mètede pe pruggettà é ammeneštrà paisagg andrepezzate mmòde ca fússene capace de preduce gl besuogn de l’aggènd che suó: [[magnà]], [[fibbr]] é [[energía]] é ndand che tenéssene pure la [[resilienza (bioleggía)|resiliènza]], recchézza é štabbeletà d’ecoseštème naturale ~~~~ 672487 wikitext text/x-wiki [[permacultura]] : La '''permacultura''' è ne mètede pe pruggettà é ammeneštrà paisagg andrepezzate mmòde ca fússene capace de preduce gl besuogn de l’aggènd che suó: [[magnà]], [[fibbr]] é [[energía]] é ndand che tenéssene pure la [[resilienza (bioleggía)|resiliènza]], recchézza é štabbeletà d’ecoseštème naturale [[Utente:Permacultura|Permacultura]] ([[Utente chiàcchiera:Permacultura|chiacchiere]]) 14:59, 26 Abb 2026 (CEST) buaozv8kyp45wrumsiremoob8gb0k4a