Wikipedia roa_rupwiki https://roa-rup.wikipedia.org/wiki/Prota_fr%C3%A3ndz%C3%A3 MediaWiki 1.46.0-wmf.23 first-letter Media Special Discuție Utilizator Discuție Utilizator Wikipedia Discuție Wikipedia Fișier Discuție Fișier MediaWiki Discuție MediaWiki Format Discuție Format Ajutor Discuție Ajutor Categorie Discuție Categorie TimedText TimedText talk Modul Discuție Modul Event Event talk 0 3149 209477 208286 2026-04-11T13:35:07Z Todot3123 14639 209477 wikitext text/x-wiki [[File:Vergina_sun.svg|thumb|150px|right|[[Soare Verginas]] -Flambura di Machedonia Gãrtsescã]] [[File:Macedonia greece prefectures.png|375px|right]] '''Machedonia''' / '''Machedonia Gãrtsescã''' ( [[Limba gãrtsescã|gre]]: ''Μακεδονία'' / ''Ελληνική Μακεδονία''), easte un raion tu Gãrtsie (51% raione di [[Machedonia]]) tu Peninsula Balcanicã, [[Gãrtsia]]. * Cãsãbãlu capital: [[Sãrunã]]. == Ligãture == * [http://www.museumsofmacedonia.gr/ Muzeile ali Machedonie] * [https://web.archive.org/web/20070501223649/http://www.macedonia.info/ Istoria ali Machedonia] * [http://www.history-of-macedonia.com Istoria ali Machedonie] {{ahurhire-geo}} [[Category:Europa]] [[Category:Gãrtsia]] [[Category:Machedonia]] cz0gdtdjq2ed5xziquyim0hawpmq02s 0 4096 209478 208532 2026-04-11T13:38:42Z Todot3123 14639 209478 wikitext text/x-wiki Periodizatsia a literaturãljei armãneascã s-prubã s-hiba adratã di multsã autori (nai ma bunã periodizatsia s-aflã la [[Steryiu Diamandi]] tu articulu a lui ''Literatura armãnescã''). Ta s-hibã adratã literaturã pi unã limbã lipseashce s-hibã umplute cama multu conditsiuri, sh-protã conditsia siyurã cã easte conditsia a sentimentului natsional shi limba adratã. Nai ma mare momentu tu lunjinã a literaturãljei armãneascã easte periodlu ali Moscopole, tsi u-bãgã semnulu a literaturãljei armãneascã ti-etã. Moscopole ãlj-dide a Armãnjlor tipoyrafia cu tsi Armãnjlji puturã s-le aibã vivliile a lor. Ma tsi s-fãtse di ninte? Siyurã cã lipseashce s-avea unã traditsia tu literaturãljei di ninte-a lushciui period. Ti mare jale, tu lume pãnã tora nu s-adrã unã institutsia cai va s-ira finansatã di vãrnu s-u xitãxescã aistu lucru, sh-ashi nu avem date ti atsea. Aoatse u-dãm prezentatsia a propunire-a periodizatsiiljei ali literatura armãnescã tsi dupu noi sh-dupu standardile lipseashce s-hibã tinjisitã. == Perioadã di ninte Moscopole == Cama multu ghiuvusits tu articlu: [[Literatura armãneascã-a perioadãljei di ninte Moscopole|''Literatura armãneascã-a periodlui di ninte Moscopole'']] Easte perioadã di tu formare-a limbãljei armãnescã (di ninte-a yineariljei a Turtsãlor) cãndu ira scriatã cu cama multe [[alfavita|alfavituri]] (nai cama multu cu alfavita gãrtsescã, depoia cu yineare-a [[Vãryãri|Vãryãrlor]] shi alfavita slavicã.) ==Perioadã ali Moscopole== Di fãtseare-a Moscopoliljei (tu seculu XIV) pãnã aspãrdzeare-a ljei di parte al [[Ali Pasha di Ianina|Ali-Pãshelu]] tu seculu XVIII. Aistã perioadã di amalãmã didea unã bunã bazã ti niintare a literaturãljei armãneascã cu cama multe tradutsiuri. Idhyia ashi shi di idhyia ispete, nu avem multe documente armase dupu aspãrdzarea-a Moscopoliljei ma ãndao cãrtsã cai armasirã di ninte. Iara ti-hãrao avem shi documente alante cai armasirã shi cai zburãscu ti perioada cu tsi iara putem s-avem informatsia ti aistã perioadã. Aistã perioadã easte cunuscutã shi ca Renesansa armãneascã icã Iluminizmolu armãnescu. Autorlji tsi sãntu nai ma multu cunuscuts sãntu [[Teodor Anastasie Cavalioti|Theodor Anastas Cavallioti]], [[Daniil Moscopoleanlu]] shi [[Constantin Ucuta]]. Tu ahurhitã a secului XIX fura [[Gheorghe Constantin Roja]] shi [[Mihail G. Boiagi]]. Tu aistu period s-bagã shi manuscriptile anonime di [[Lituryier armãnescu|Lituryierlu armãnescu]] shi [[Codex Dimonie]]. ==Perioadã dupu Moscopole== Easte perioadã cai yine dupu arãspãndire-a Armãnjlor tu multile staturi-a Balcanlui. Ti aistã perioadã lipseashce s-u prezentãm shi situatsia a limbãljei armãnescã, chischinetsãljei tsi ira disrupatã di parte-a limbãljei rumãnescã. Di aistu period avem cunuscutslji autori: [[Zicu Araia]], [[Nicolae Batzaria|Nicola Constantin Batzaria]], [[Constantin Belemace]], [[Mihail Niculescu]], [[Marcu Beza]], [[Ioryi Ceara]], [[Constantin I. Cosmescu]], [[Ioryi Murnu]], [[Nushi Tulliu]] shi [[Nicolae Velo]].Cãnticlu nai ma cunuscut easte himna-a Armãnjlor "''[[Dimãndarea pãrinteascã]]''" di Constantin Belemace. ==Literatura modernã== Easte perioada tsi yine dupu cãdeare-a Comunizmolui tu Balcanlu cãndu Armãnlji ahurhirã iara s-dishceaptã cu tsi ahurhi nãolu period a limbãljei sh-a culturãljei armãneascã. Siyura cã perioadã-aistã nu bitiseashce shi nica easte. [[Category: Literatura]] [[Category: Literatura armãnescã]] ivo77hn3wn9ydzcbsddsl634nloa69u