Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.45.0-wmf.8
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Event
Event talk
Marche Travaglio
0
9854
151387
150424
2025-07-03T15:11:04Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151387
wikitext
text/x-wiki
{{Bio
|Nome = Marche
|Cognome = Travaglio
|Sesso = M
|LuogoNascita = Torino
|GiornoMeseNascita = [[13 ottommre]]
|AnnoNascita = 1964
|LuogoMorte =
|GiornoMeseMorte =
|AnnoMorte =
|Attività = sciurnaliste
|Epoca = 1900
|Epoca2 = 2000
|Attività2 = screttore
|Nazionalità = tagliàne
|Immagine = Marco Travaglio.jpg
|Didascalia =Marche Travaglio
}}
== Biografije ==
Pigghiate 'a maturità classeche a 'u [[Licee Salesiane Valsalice]] de [[Torinp]], Travaglio se [[Laurea|lauriò]] in [[Storie Condemboranea]] a Facoltà de Lettere e Filosofije de l'[[Università de le Studie de Torino]] <ref>[https://web.archive.org/web/20081216124030/http://voglioscendere.ilcannocchiale.it/?id_blogdoc=1621393]</ref>, accumenzanne accussì l'attività soje cumme giornaliste ''[[free lance]]'' jndr'à testate piccenne de area [[cattoliceseme|cattoleche]], cumme "''Il nostro tempo''", cu 'u quale a 'u timbe collabboreve pure [[Mario Giordano]].<ref>https://web.archive.org/web/20110813105301/http://www.ilgiornale.it/pag_pdf.php?ID=77819</ref>
A 'u ''Nostro tempo'' ha canusciute [[Giuanne Arpino]] ca, jndr'à l'ottommre d'u [[1987]], 'u presendò a [[Indro Montanelli]] 'u quale, a viscilie de [[Pasche]] d'u [[1988]], 'u chiamò a collaborà a ''[[Il Giornale]]''. P'u quotidiane melanese fatiò cumme vice-corrispondende da [[Torino]] da 'u [[1987]] a 'u [[1992]]. Quanne, jndr'à 'u [[1994]] [[Indro Montanelli|Montanelli]] lassò 'u quotidiane ca avere funnete vinde anne apprime, 'u seguì, cu otre cinguanda redattore, jndr'à breve esperienze de ''[[La Voce, quotidiane|La Voce]]''.
Travaglio, apprisse ha collabborete cu devirse quotidiane e periodece, 'mbrà chiste putime dicere Sette, [[Cuore, periodiche|Cuore]], [[Il Messaggero]], [[Il Giorno]], [[L'Indipendente]], [[Il Borghese]] e [[L'Espresso]].
'A prengepàle area ca l'inderesse jè 'a cronaca giudiziarie, da le questiune ca sonde leghete a l'andimafia, a le fenomene de corruzzione, a partè da 'a cussìdette inghieste ''[[Mane pulite]]'', sviluppete sotte forme de indaggine e raccolte storiche-sciurnalistiche. Cchiù de 'na vote le artichele sue onne suscitete le 'ngazzaminde de le politece, senza distinzione de schieraminde.
Apprime d'u [[2001]] ha pubblichete sus a 'u settimanele de [[destre, politiche|destre]] ''[[il Borghese]]'', in versione indegrele e a pundete, le intercettaziune telefoniche fatte da 'a polizie a 'u movimende [[Lotte Condinue]] (inclusi [[Gad Lerner]], [[Giuliano Ferrara]], [[Andrea Marcenaro]] e [[Luigi Manconi]]) il giorno seguente l'arresto di [[Adriano Sofri]] per l'accusa dell'[[Omicidio Calabresi]]. Secondo ''[[Dagospia]]'', "nei nastri registrati dall'autorità giudiziaria se ne sentono di tutti i dolori e colori". Tale iniziativa ha causato insofferenza nei confronti del giornalista da parte di numerosi ex movimentisti di allora, ivi incluso [[Flores d'Arcais]].<ref>''[[Dagospia]]'' 23-03-2001, Copyright Dagospia.com [https://web.archive.org/web/20080204155312/http://213.215.144.81/public_html/articolo_920.html]</ref>
'U [[14 marze]] [[2001]] duranne 'n'[[Interviste a Marche Travaglio a Satyricon|interviste]] jndr'à trasmissione [[Satyricon]], ideate e condotte da [[Daniele Luttazzi]], presende 'u libbre sue [[L'odore de le turnise]], 'n'inghieste sus a l'origgine sospette de l'arricchimende de [[Silvie Berlusconi]], doje mise apprime de l'eleziune; apprisse a stu fatte 'u showman ca l'avere ospitete avenìè cacciete da le rezze televisive pe conseguenze d'u accussì ditte [[Editte bulgaro|"Editte bulgaro"]] pronungete da l'allore Presidende d'u Conziglie Silvie Berlusconi.
Da 'u [[14 settemmre]] [[2006]] jè ospite fisse jndr'à trasmissione de approfunnemende sciurnalistiche [[Anno Zero]], condotte da [[Michele Santoro]], addò conduce 'na rubbriche da 'u titele ''[[Arrivene le mostre]]''; da 'u 2008 cura 'nvece 'a cupertine.
'Mbrà le urteme battaglie sue s'arrecorde 'na decisa opposizione a legge de l'[[indulte]] d'u [[2006]] promulghete da 'u Parlamende, da jidde considerete n'indegne "colpe de spugne" a favore d'a vanna corrotte d'a classe politiche tagliàne.<ref>[https://web.archive.org/web/20090208151428/http://beppegrillo.it/2006/08/palombella_marr.html Lettere de Travaglio condre a l'indulte] pubblichete sus a 'u site d'u comiche Beppe Grillo</ref>.
Jndr'à 'na pundete d'a trasmissione "Annozero" de Santoro, ha pure espresse 'u parere sue ca ere negative jndr'à le combronde d'a legge Mastella (approvete jndr'à 'u luglie [[2007]] da 'u Parlamende), da jidde considerete 'na "legge bavaglie", purcè assaje limitative jndr'à l'use, da vanne de le sciurnaliste, de le 'ndercettaziune telefoniche. Urtemamende s'à pure espresse negativamende sus a l'ipotese de congessione d'a grazia a l'ex funzionarie d'u Sisde [[Brune Contrada]], condannete a dece anne pe congorse esterne in associazione mafiose. A cause de sta posizione ha state duramende attacchete e condestete da Giuliane Ferrara sus a 'u "Foglio".
[[Image:Marcotravaglio.JPG|thumb|Marche Travaglio (2006)]]
L'[[8 settemmre]] [[2007]] ha partecipete cu 'nu lunghe 'ndervende a manifestazione [[V-Day]] organizzete da [[Beppe Grillo]] in [[Chiazze Maggiore]] a [[Bologne]]. 'U [[25 abbrile]] [[2008]] ha fatte parte d'u [[V2-Day]], partecipanne a manifestazione in Chiazze San Carlo a [[Torino]].
<ref>[http://video.google.it/videoplay?docid=4474752540235522278&q=travaglio+&ei=K2gdSIf0NZKw2QLjwOzUAQ&hl=it] Indervende de Travaglio a 'u V2-Day</ref>
'U [[1o magge]] [[2008]], jndr'à 'u corse d'a trasmissiona condotte da [[Fabie Fazio]] sus 'a tterza rezze televisive d'a [[Rai|Raitv]], Travaglio ha parlete d'u neo-elette Presidende d'u Senate, [[Renato Schifani]], militande jndr'à 'u [[Popole de le Libbertà|PdL]], in riferimende a rapporte societarie cu persone a vario titele culleghete cu attività [[Mafia|mafiose]]. Da stu 'ndervende ha nate 'nu "caso" assaie discusse jndr'à le media cu forte prese de posizione da tutte e doje le vanne (destre e sinistre).<ref>{{cita web|url=http://video.libero.it/app/play/index.html?id=ce9eafaecee31dabed8b11fd9a211dbb|titolo=Rai, Travaglio di nuovo nella bufera|accesso=12-5-2008}}</ref><br/>
Da 'u [[19 magge]] [[2008]], porte nnande 'na trasmissione in [[streaming]] sus a 'u blog de [[Beppe Grillo]] de nome ''Passaparola''.
L'[[8 luglie]] [[2008]] ha partecipate a 'u ''No Cav Day'', organizzete da [[Paolo Flores d'Arcais]], [[Furio Colombo]] e [[Pancho Pardi]] pe proteste condre le accussiddette ''legge canaglie'' varate jndr'à le prime mise d'u [[Guverne Berlusconi IV|Guverne Berlusconi]]. Apparte a jidde e a l'organizzatore, sus a 'u palche s'onne alternete [[Andonie Di Pietro]], [[Sabina Guzzanti]], [[Rita Borsellino]], [[Moni Ovadia]] e, in [[video conferenze]], [[Beppe Grillo]].
'U [[24 febbrare]] [[2009]] avène premiate da 'u DJV - Associazione de le Sciurnaliste Tedeschi - cumme 'u megghie sciurnaliste e scrittore pa libbertà de stambe.
Da 'u [[213 settemmre]] [[2009]] ha assute 'nu sciurnale nuève "[[Il Fatto Quotidiano]]", ca avène destribbuite sia cumme sciurnale de carte ca cumme 'mbormazione via web e ca se propone de "dà davvere le nutizie" e de none basarse sus a nisciune aiute da vanne d'u Stato.
"[[Il Fatto Quotidiano]]" ète dirette da [[Andonie Padellaro]] e Marche Travaglio jè 'u promotore, inzieme a [[Beppe Grillo]] e 'nu sbuènne de sciurnaliste e crestiane d'a suggettate civile ca sendene de no acchià spazie jndr'à 'u panorama editoriale de osce a die.<ref>[https://web.archive.org/web/20090605160227/http://www.agoravox.it/Il-Fatto-un-nuovo-quotidiano-in.html "Il Fatto": 'nu quotidiane nuève a ause "travagliano" doc], AgoraVox.it, 30 maggio 2009</ref>
== Idee politeche ==
'Nu sacche de cristiene onne discusse sus 'a collocazione politeche de Travaglio.
Travaglio se definisce 'nu [[Libberalisme|libberele]] da sembre; o megghie, cumme jidde stesse dice "libberal-montanelliane". <ref>https://web.archive.org/web/20080227031606/http://www.connessomagazine.it/articoli/arte-cultura/l-italia-tra-politica-e-antipolitica-marco-travaglio-allauditorium-della-cultura-friulana</ref> Stonne 'nu sacche de opinione differende sus a le fondamenda politeche sue: assaie dicene ca jè 'n'esponende de prime piane de l'area [[progressisme|progressiste]] e [[legalitarisme|legalitarie]]<ref>http://www.ntwk.it/niu/?q=node/115</ref>.
Jndr'à famose 'nderviste lassete a [[Daniele Luttazzi]], jndr'à trasmissiona televisive [[Satyricon, Luttazzi|Satyricon]], ha dichiarete de essere 'nu libberele (precisamende ''"'nallieve de Montanelli"'') ca a acchiete "asile" jndr'à l'area de [[sinistre, politiche|sinistre]], ma ca non ge se dichiere appartenende a st'area politiche.
Duranne 'a trasmissione [[Dodicesime round]] ha dichiarete ca jndr'à l'[[Eleziune politeche tagliàne d'u 2006|eleziune 2006]] ha vutete a 'u Senate "senze attapparse 'u name p'a prima vote": quiste purcè l'[[Italia dei Valori]], afferme ravaglio, "mi ha fatto il regalo di candidare una persona che stimo e che mi onora della sua amicizia, [[Franca Rame]]".
Sus a 'u blog de [[Andonie Di Pietro]], avène pubblichete 'u [[29 marze]] [[2008]] 'n'artichele de Travaglio addò esprime pubblicamende 'u vote sue angore a favore de l'Italia dei Valori pe le eleziune politeche d'u 2008, aggiunggenne però "in attesa di un nuovo [[Luigi Einaudi|Einaudi]] o un nuovo [[Alcide De Gasperi|De Gasperi]]", confermanne l'ispiraziona soje libberele.<ref>http://www.antoniodipietro.com/2008/03/dichiarazioni_di_voto_marco_tr.html#more</ref>
Jndr'à 'n'inderviste a 'u sciurnale [[La Stampa]] Travaglio ha ammesse ca ha vutate [[Lega Nord]] jndr'à le eleziune politeche d'u [[1996]] purcè [[Umberte Bossi]] ha state 'u prime politeche in grade de fa cadè Berlusconi.<ref>http://www.lastampa.it/_web/cmstp/tmplrubriche/Libri/grubrica.asp?ID_blog=54&ID_articolo=1498&ID_sezione=81&sezione=NewsMarco</ref>
=== L'Unità ===
[[Image:TravaglioCan.JPG|thumb|left|250px|Travaglio presende ''Bavaglio'' (2008)]]
Cure pure 'na rubbriche satiriche<ref>https://web.archive.org/web/20210306230442/http://voglioscendere.ilcannocchiale.it/post/1941019.html</ref> sus a ''[[l'Unità, quotidiene|l'Unità]], origginariamende inditolete "''Bananas'", in riferimende sie a 'u film ''[['U dittatore d'u state libbere de Bananas]]'' de [[Woody Allen]] sie a frase d'u [[2001]] de [[Giuanni Agnelli]] sus a certe opinione de le sciurnele straniere sus a 'na evenduele vittorie elettorele de [[Silvie Berlusconi]]: "''Non siamo mica una repubblica delle banane''".
Cu l'avvende d'u guverne [[Romano Prodi|Prodi]] 'a rubbriche ha cangete 'u nome in ''"[[Uliwood Party]]"'' (in riferimende a 'u film ''[[Hollywood Party]]'' e a formazione politeche de cendre-sinistre de l'Uliv0). Apprisse le [[Eleziune politeche tagliàne d'u 2008]] 'a rubbrica soje ha pigghiete 'u nome de "Ora d'Aria". Da [[ottommre]] [[2008]], in seguite a riduzione d'u formete de ''l'Unità'' ca ha avvenute apprisse a nomene de [[Concita De Gregorio]] cumme direttore d'u storiche sciurnele, 'a rubbriche ha pigghiete 'u nome de ''Zorro''.
Jndr'à 'u [[2007]] sta rubbriche ha purtete l'autore sue a vingere 'u Premie Satira di Forte de le Marmi.<ref>[https://web.archive.org/web/20090207170130/http://www.museosatira.it/premio/prframe.html Motivazione del premio]</ref>
=== Otre media ===
Le collabboraziune sue se spannene pure a ''[[La Repubblica]]'', addò tène 'na rubbriche on-line da 'u titele "''Carta Canta''", 'nu spazie addò se sottolineesce le ingoerenze de le politece tagliàne, de le commentatore e de le colleghe sue, pigghianne 'mbormaziune da le fonde archivistiche sciurnalistiche.
Jndr'à l'edizione torinese de ''[[La Repubblica]]'' cure 'na rubbriche de poste cu le lettore inditolete ''Il Cittadino''.
Pò scrive pure sus a 'u settimanele ''[[A, riviste|A]]'' dirette da [[Maria Latella]] e sus a le periodece ''[[MicroMega]]'', ''[[Giudizie Universele, riviste|Giudizio Universale]]'', ''[[Linus, riviste|Linus]]'', ''[[L'Espresso]]'' (addò tène 'a rubbriche Signornò), cure pure 'u blog sus a Indernette [https://web.archive.org/web/20081205035712/http://www.voglioscendere.ilcannocchiale.it/ Vogghie scennè] cu [[Peter Gomez]] e [[Pino Corrias]] e tène 'a video rubbriche settimanele [http://www.beppegrillo.it/iniziative/passaparola Passaparola] sus a 'u blog de [[Beppe Grillo]].
== Le inghieste sue ==
'Nu sacche de lavore sue onne addevenute, successivamende a lore pubblicazione, de le libbre-inghieste: 'u cchiù famose 'mbra chiste jè senza 'nu dubbie ''[[L'addore de le turnise]]'' (scritte cu [[Elio Veltri]] e pubblichete jndr'à 'u [[2001]]), jndr'à stu libbre ausanne le varie [[atte processuele]] se affronde 'a questione de le origgine de le furtune de Silvie Berlusconi.
'A presendazione d'u libbre duranne 'n'[[Inderviste a Marche Travaglio a Satyricon|indervista jndr'à trasmissiona televisive ''Satyricon'']], ideete a condotte jndr'à 'u [[2001]] da [[Daniele Luttazzi]] doje mise apprime de le [[Eleziune politeche tagliàne d'u 2001|eleziune politeche]] ca se tenèrene 'u stesse anne, e 'u successive allondanamende d'u showman da le rezze televisive pubbliche producene 'nu luenghe dibattete relativamende a l'imbormazione, 'a [[censure]] e 'a [[libbertà de opinione]] jndr'à le [[mass media]] [[Itaglie|tagliàne]].
L'inderviste, otre a tutte, scatene dece citaziune a giudizie intentete da 'nu sacche de sugette (Silvie Berlusconi, [[Forza Italia]], [[Mediaset]] le prengepàle) jndr'à le combronde d'u sciurnaliste eppure condre a Daniele Luttazzi, [[Carlo Freccero]] e [[Elio Veltri]]. Totte chidde arrevete a sedenze (pe mò sonde sei) s'onne resolte cu 'nu rigette d'a domande e cu 'a condanne de le [[attore, diritte|attore]] a 'u paiaminde de le spese processuele.<ref>Se ponne leggere le sendenze [http://www.marcotravaglio.it/sentenza.htm aqquà] e se ponne scareca da 'a home page d'u site [http://www.marcotravaglio.it/ marcotravaglio.it]</ref>.
== Procedeminde giudiziarie ==
Travaglio jndr'à carriera sciurnalistica soje ha state cchiù vote querelete o citete in giudizie pe quande da jidde scritte o dichiarete. De seguite sonde descritte alcune de le procedeminde ca 'u vedene coinvolte:
=== Sendenze de condanne ===
* Jndr'à 'u [[2000]] ha state cundannete in sede vicile, dope essere state citate in giudizie da [[Cesare Previti]] a cause de 'n'artichele sus a [[L'Indipendente|Indipendente]] ca definive quist'urteme "futuro cliente di procure e tribunali". 'U tribbunele civile de Rrome ha ravvisete jndr'à sta frase condenute diffamatorie purcè all'epoche d'u fatte ([[1995]]) "nessuna indagine era aperta nei confronti dell'on. Previti". Travaglio sostiene ca 'a condanne ha state determinete da 'a manghete produzione de eleminde de prove decisive sus a l'esistenze de procedeminde penele a careche d'u parlamendere. In conseguenze d'a condanne, 'u tribbunele ha urdenete 'u pignoramende d'u stipendie d'u sciurnaliste pe 79 migliune de lire tagliàne.<ref>http://www.marcotravaglio.it/articoli/040100.htm</ref>
* 'U [[20 febbrare]] [[2008]] 'u giudice uniche d'a VII sezione civile d'u Tribbunele de [[Torino]] ha cundannete in prime grado Marche Travaglio, ca addà resarcì [[Fedele Confalonieri]] e [[Mediaset|Mediaset S.p.A.]] cu 26.000 euro, a cause de 'n'artichele pubblichete jndr'à rubbriche [[Uliwood Party]] sus a [[L'Unità, quotidiene|l'Unità]] 'u [[16 luglie]] [[2006]]. 'A sendenze dice ca Travaglio s'à espresse ingiuriosamende jndr'à le combronde d'a persone de [[Fedele Confalonieri]] e in termine de "certezze" sus a certe ipotesi de accuse ca non g'onne state accertete a careche de Mediaset<ref>http://www.gabrielemastellarini.com/wp-content/uploads/2008/05/travaglio-confalonierisentenza.pdf</ref>. Travaglio ha annungete l'indenziona soje de recorrete condre 'a sendenze<ref>[http://www.marcotravaglio.it Artichele] addò Travaglio dice ca vò ccu fece l'appelle d'a sendenze</ref>.
* Ha state condannete in prime grade<ref name=gab>[https://web.archive.org/web/20081018155636/http://www.gabrielemastellarini.com/articoli/condannato-marco-travaglio-articolo gabrielemastellarini.com]</ref> da 'u Tribbunele penale de Rrome p'u reate de [[diffamazione]] aggravete da l'use d'u mezze de stambe, a le danne de [[Cesare Previti]], a 8 mise de [[reclusione]] cu 'a [[Sospenzione condizionele d'a pene|sospenzione condizionele]] e a 'u paiaminde de 100 euro de [[multe]]. 'U rèete, seconne 'u giudice monocrateche, ha state commesse jndr'à l'artichele ''Patto scellerato tra mafia e Forza Italia'' pubblichete sus a [[L'Espresso]] 'u [[3 ottommre]] [[2002]]<ref>https://web.archive.org/web/20081018114008/http://quotidianonet.ilsole24ore.com/politica/2008/10/15/125613-diffamazione_danni_previti.shtml</ref>.
* In sede civile, a cause d'u predette rèete, Travaglio ha state cundannete in prime grade<ref name=gab/>, in solide cu l'allore direttore d'a riviste [[Daniela Hamaui]], a 'u paiaminde de 20.000 euro a titele de resarcimende d'u danne in favore d'a vittime d'u rèete, Cesare Previti<ref>https://web.archive.org/web/20081018114008/http://quotidianonet.ilsole24ore.com/politica/2008/10/15/125613-diffamazione_danni_previti.shtml</ref>.
=== Procedeminde cu estinzione d'u rèete pe remissione d'a querele ===
* Da 'u [[2004]] ha state oggette de 'nu [[procedimende penele]] p'u [[rèete]] de [[diffamazione]] aggravete da 'u mezze d'a stambe, a seguite de le artichele «M’illumino d’incenso» e «Zitti e Vespa»,pubblichete sus a 'u quotidiene [[l'Unità, quotidiene|l'Unità]] jndr'à le sciurne [[12 marze]] e [[6 masce]] d'u [[2004|quidde stesse anne]].
'U procedimende a le danne d'u sciurnaliste s'a congluse jndr'à 'u [[2008]] apprise ca 'a persona offese, 'u sciurnaliste [[Andonie Socci]], ha decise de remettere 'a [[querele]]<ref>https://web.archive.org/web/20080609034650/http://www.altalex.com/index.php?idnot=77</ref> a seguito de le scuse pubbleche de Travaglio.<ref>Lettere a Socci: ''Nel 2004 ho dedicato due rubriche "Bananas" ad Antonio Socci: "M'illumino d'incenso" e "Zitti e Vespa" (rispettivamente sull'Unità del 12.03.2004 e del 06.05.2004). Antonio Socci ne ha giudicato il contenuto lesivo della sua onorabilità e reputazione professionale e personale, tanto da querelarmi per diffamazione all'Autorità Giudiziaria penale competente. Oggi riconosco di aver ecceduto, in quegli articoli, quanto a vis polemica nei confronti di Socci, usando toni e affermazioni ingiuste rispetto alla sua serietà e competenza professionale. E di ciò mi scuso anche pubblicamente con lui, come ho già fatto in una conversazione privata. E gli rinnovo, al di là di ogni divergenza d'opinione, la mia piena stima umana e professionale.'' Tratte da: https://web.archive.org/web/20081022032018/http://vivamarcotravaglio.splinder.com/post/15857343</ref>
=== Sendenze de assoluzione ===
* Apprisse ca ha scritte inzieme a [[Elio Veltri]] 'u libbre "[[L'addore de le turnise]]" avère state citete in giusizie da Silvie Berlusconi pe [[diffamazione]]; 'u tribbunele ha stabbilite ca 'u libbre non g'è diffamatorie e ha cundannete Berlusconi a paià le spese processuele.<ref>http://www.marcotravaglio.it/Sentenza%2046811-02.pdf</ref>
* In seguite a l'[[Inderviste a Marche Travaglio a Satyricon|inderviste]] jndr'à 'u programme [[Satyricon]] d'u comiche Luttazzi ha state avviete 'n'azione civile da vanne de Mediaset condre a Travaglio, 'a RAI e le direttore [[Carlo Freccero]] e Ballandi pe diffamazione. Jndr'à 'u [[2005]] 'a cause ha state vinde da Travaglio invece Mediaset ha state cundannete a paià le spese processuele.<ref>http://www.marcotravaglio.it/Sentenza%20n.%2027061%20del%202005.pdf</ref>
* Jndr'à 'u [[2005]] Cesare Previti ha citete in giudizie Travaglio pe 'na presunde [[diffamazione]] jndr'à le combronde sue e jndr'à le combronde de Silvie Berlusconi jndr'à l'artichele assute jndr'à rubbriche [[Uliwood Party|Bananas]] de [[l'Unità, quotidiene|l'Unità]] 'u [[19 abbrile]] [[2005]]. Jndr'à 'u [[2007]] 'u tribbunele civile de [[Rrome]] ha rescettete 'a domande de Previti e l'ha cundannete a paià le spese processuele.<ref>http://www.marcotravaglio.it/sent%20previti%2014363001.pdf</ref>
===Procedeminde in corse ===
* Jè attualmende imbutate presse 'u Tribbunale penale de Rome pe rèate de diffamazione aggravete da 'u mezze d'a stambe, pe colpe de 'n'artichele, ''La prevalenza del cretino''<ref>https://web.archive.org/web/20090207083055/http://vivamarcotravaglio.splinder.com/post/11249370/La+prevalenza+del+cretino</ref>, pubblichete sus a ''l'Unità'' 'u [[6 marze]] [[2007]]. 'U processe ha state origginete da 'na querele fatte da l'allore direttore de [[Raiuno]], [[Fabbrizie Del Noce]][http://www.ilgiornale.it/pag_pdf.php?ID=80354 Il Giornale, 17 sciugne 2008, pag. 14]</ref>.
== Libbre ==
[[Image:Travaglio libro.JPG|thumb|Travaglio ca mette n'autografe sus a 'nu libbre|200px]]
* ''[[Storia del razzismo]]'' ([[1993]], [[Elledici]], ISBN 8801012721).
* ''Palle mondiali'' ([[1994]], [[Mondadori]]).
* ''Stupidario del calcio e altri sport'' ([[1994]], [[Mondadori]]).
* ''Il pollaio delle libertà. Detti, disdetti e contraddetti'' ([[1995]], [[Vallecchi Editore]], ISBN 8882520463).
* ''Il mestiere di sindaco. Ricominciare dalle città / [[Valentino Castellani]]'' ([[1996]], [[Guerini & Associati]]).
* ''Il processo. Storia segreta dell'[[inchiesta Romiti]]: guerre, tangenti e fondi neri Fiat'' (con [[Paolo Griseri]] e [[Massimo Novelli]], [[1997]], [[Editori Riuniti]])
* ''Meno grazia più giustizia. Conversazione con Marco Travaglio'' ([[Marcello Maddalena]], [[1997]], [[Donzelli Editore]])
* ''Il manuale del perfetto impunito'' (Marco Travaglio, [[2000]], [[Garzanti Libri]], ISBN 8811738709).
* ''La sentenza [[Giulio Andreotti|Andreotti]]. Luci e ombre di un processo storico'' ([[2000]], [[Editori Riuniti]]).
* ''La repubblica delle banane'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2001]], [[Editori Riuniti]]).
* ''[[L'odore dei soldi]]. Origini e misteri delle fortune di [[Silvio Berlusconi]]'' ([[Elio Veltri]] e Marco Travaglio, [[2001]], [[Editori Riuniti]], ISBN 8835950074).
* ''Mani pulite. La vera storia. Da [[Mario Chiesa]] a Silvio Berlusconi'' ([[Gianni Barbacetto]], [[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2002]], [[Editori Riuniti]], ISBN 8835952417).
* ''[[Giustizia e impunità]]. Interviste a Antonio Di Pietro e Marco Travaglio'' ([[Gloria Bardi]], [[Antonio Di Pietro]] e Marco Travaglio, [[2003]] - [[Frilli Editore]]).
* ''[[Lo chiamavano impunità]]. La vera storia del caso Sme e tutto quello che Berlusconi nasconde all'Italia e all'Europa'' (Marco Travaglio e [[Peter Gomez]], [[2003]], [[Editori Riuniti]]).
* ''[[Bravi ragazzi (libro)|Bravi ragazzi]]. La requisitoria [[Ilda Boccassini|Boccassini]], l'autodifesa di [[Cesare Previti|Previti]] & C. Tutte le carte dei processi [[Silvio Berlusconi|Berlusconi]]-toghe sporche'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2003]], [[Editori Riuniti]]).
* ''[[Bananas (libro)|Bananas]]. Un anno di cronache tragicomiche dallo stato semilibero di Berlusconia'' (Marco Travaglio, [[2003]], [[Garzanti Libri]]).
* ''[[Il modello TAV]]. E le grandi opere del Cavaliere'' ([[Ivan Cicconi]], Marco Travaglio, [[Nerio Nesi]], [[2004]], [[Koinè]]).
* ''[[Montanelli e il Cavaliere]]. Storia di un grande e di un piccolo uomo'' (Marco Travaglio, [[2004]], [[Garzanti Libri]], ISBN 8811600340).
* ''[[Regime (libro)|Regime]]. [[Enzo Biagi|Biagi]], [[Michele Santoro|Santoro]], [[Massimo Fini]], [[Carlo Freccero|Freccero]], [[Daniele Luttazzi|Luttazzi]], [[Sabina Guzzanti]], [[Paolo Rossi (attore)|Paolo Rossi]], tg, gr e giornali: storie di censure e bugie nell'Italia di [[Silvio Berlusconi|Berlusconi]]. Postfazione di [[Beppe Grillo]]'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2004]], [[BUR Biblioteca Universale Rizzoli]], ISBN 8817002461).
* ''[[L'amico degli amici (libro)|L'amico degli amici]]. Perché [[Marcello Dell'Utri]] è stato condannato a nove anni in primo grado per concorso esterno in associazione mafiosa. La requisitoria dei PM e la memoria della difesa.'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2005]], [[BUR Biblioteca Universale Rizzoli]], ISBN 8817007072).
* ''[[Intoccabili (saggio)|Intoccabili]]. Perché la mafia è al potere. Dai processi [[Giulio Andreotti|Andreotti]], [[Marcello Dell'Utri|Dell'Utri]] & C. alla normalizzazione. Le verità occultate sui complici di [[Cosa Nostra]] nella politica e nello Stato. Introduzione di [[Paolo Sylos Labini]]'' ([[Saverio Lodato]] e Marco Travaglio, [[2005]], [[BUR Biblioteca Universale Rizzoli]], ISBN 8817005371).
* ''[[Berluscomiche]]. Bananas 2 la vendetta: le nuove avventure del Cavalier Bellachioma dal kapò al kappaò'' (Marco Travaglio, [[2005]], [[Garzanti Libri]], ISBN 881159765X).
* ''[[Inciucio (libro)|Inciucio]]. Come la sinistra ha salvato [[Silvio Berlusconi|Berlusconi]]. La grande abbuffata [[Rai]] e le nuove censure di regime, da Molière al caso Celentano. L'attacco all'Unità a l'assalto al Corriere. Prefazione di [[Giorgio Bocca]].'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2005]], [[BUR Biblioteca Universale Rizzoli]], ISBN 8817010200).
* ''[[Le mille balle blu]]. Detti e contraddetti, bugie e figuracce, promesse e smentite, leggi vergogna e telefonate segrete dell'uomo che da dodici anni prende in giro gli italiani: Napoleone Berlusconi. Vignette di Ellekappa.'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2006]], [[BUR Biblioteca Universale Rizzoli]], ISBN 8817009431).
* ''[[Onorevoli Wanted]]'' ([[Peter Gomez]] e Marco Travaglio, [[2006]], [[Editori Riuniti]], ISBN 8835957720).
* ''[[La scomparsa dei fatti]]. Si prega di abolire le notizie per non disturbare le opinioni'' (Marco Travaglio, [[2006]], il Saggiatore, ISBN 8842813958).
* ''[[E continuavano a chiamarlo impunità]]'' (Peter Gomez e Marco Travaglio, [[2007]], [[Editori Riuniti]]).
*''[[Uliwood Party (libro)|Uliwood Party]]. Figure e figurine, figuri e figuracce del primo anno di centro-sinistra(-destra).''(Marco Travaglio, [[2007]], Garzanti Libri, ISBN 8811600650).
* ''[[Mani Sporche. 2001-2007]]. Cosi Destra e Sinistra si sono mangiati la II Repubblica'' (Gianni Barbacetto, Peter Gomez e Marco Travaglio, 2007, [[Chiarelettere]], Collana Principioattivo, ISBN 886190002X, ISBN-13 9788861900028).
* ''[[Se li conosci li eviti]]. Raccomandati, riciclati, condannati, imputati, ignoranti, voltagabbana, fannulloni del nuovo Parlamento'' (Peter Gomez e Marco Travaglio, 2008, [[Chiarelettere]], Collana Principioattivo).
* ''[[Il rompiballe]]'' (Claudio Sabelli Fioretti intervista Marco Travaglio, 2008, [[Aliberti editore]]).
* ''[[Il bavaglio]]. Bloccare i processi, cancellare l'informazione, difendersi con l'impunità. Ecco perché Berlusconi sta preparando il bavaglio'' (Peter Gomez, Marco Travaglio e Marco Lillo, 2008, [[Chiarelettere]], Collana Principioattivo, ISBN 9788861900622).
* ''Per chi suona la banana - Il suicidio dell'Unione Brancaleone e l'eterno ritorno di Al Tappone'', [[2008]], [[Garzanti]] ISBN 8811740975.
* ''Promemoria. 15 anni di storia d'Italia ai confini della realtà. Con DVD'', [[2009]], [[Promo Music]] ISBN 8890295066.
* ''Montanelli e Berlusconi. Storia di un grande e di un piccolo uomo.'', [[2009]], [[Garzanti]], ISBN 881160088X
* ''Italia, Anno Zero'' (Marco Travaglio e [[Vauro Senesi]]), [[2009]], [[Chiarelettere]], ISBN 8861900518
* ''Papi. Uno scandalo politico.'' (Peter Gomez e Marco Travaglio), [[2009]], [[Chiarelettere]], ISBN 8861900631
* ''Sangue e cemento. Le domande senza risposta sul terremoto in [[Abruzzo]]. Con DVD'' (Marco Travaglio e Vauro Senesi), [[2009]], [[Editori Riuniti]], ISBN 8835980100
==Dvd==
* ''[[Passaparola Vol. 1]]. Ci pisciano addosso e ci dicono che piove'', 2008 [[Casaleggio Associati]], Collana Passaparola , ISBN 9788890308420.
* ''[[Passaparola Vol. 2]]. Senza Stato, né legge'', 2008 [[Casaleggio Associati]], Collana Passaparola , ISBN 9788890308437.
==Note==
{{references|2}}
== Vôsce culleghete ==
* [[Indro Montanelli]]
* [[Diktat bulgaro]]
* ''[[l'Unità (quotidiano)|l'Unità]]''
* ''[[La Repubblica]]''
* [[Intervista a Marco Travaglio a Satyricon]]
* [[Uliwood Party]]
* ''[[Toghe rotte]]''
== Otre pruggette ==
{{interprogetto|q|commons}}
{{Interprogetto/notizia|Travaglio attacca Schifani: polemiche bipartisan|data=11 maggio 2008}}
{{Interprogetto/notizia|Marco Travaglio presenta il suo ultimo libro a Canosa di Puglia|data=3 ottobre 2008}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [https://web.archive.org/web/20081205035712/http://www.voglioscendere.ilcannocchiale.it/ Vogghie Scennè] - Blog UFFISCIELE, a cure de Marche Travaglio, cu Peter Gomez e Pino Corrias
* [https://web.archive.org/web/20110825121533/https://docs.google.com/View?docid=dzxngnw_0ft9rnv Lettere de Marche Travaglio a Indro Montanelli] - lette da Marche Travaglio a pundete de ''Anno Zero'' d'u [[31 masce]] [[2007]]
* [https://web.archive.org/web/20081014083135/http://www.lascomparsadeifatti.com/home_lascomparsadeifatti.php 'A scombarse de le fatte] - Site uffisciele
* [http://www.italialibri.net/opere/?La+scomparsa+dei+fatti&id=370 '''A scombarse de le fatte''], recenzione sus 'a ItaliaLibri
* [https://web.archive.org/web/20080828025033/http://espresso.repubblica.it/archivio/opinioni/marcotravaglio Rubbriche 'Signornò' tenute da Travaglio sus a L'Espresso]
* [https://web.archive.org/web/20081204042219/http://www.annozero.rai.it/ Annozero] - site indernette d'u programme televisive ''[[Annozero]]''
* [http://www.marcotravaglio.it/ marcotravaglio.it] - site indernette non uffisciele dedichete a Travaglio
*[https://web.archive.org/web/20100211172236/http://marco-travaglio.blogspot.com/ Passaparola - Marche Travaglio] - Blog non uffisciele dedichete a 'u programme streaming '''Passaparola''', addò avènene raccolte tutte le indervende video d'u sciurnaliste Marche Travaglio cu le relative trascriziune.
* [http://www.corriere.it/Primo_Piano/Spettacoli/2007/02_Febbraio/28/silvio.shtml 'N'artichele de presendazione d'u film ] Corriere della Sera d'u [[28 febbrare]] [[2007]]
* [https://web.archive.org/web/20081211034828/http://grillorama.beppegrillo.it/passaparola/ Passaparola] 'U site d'u DVD Passaparola
[[Category:Biografije]]
[[Category:Sciurnalisme]]
c7enr3ezcv48oglpcmxvp1ta8tnnngc
Jorge Luis Borges
0
16968
151386
148343
2025-07-03T14:39:59Z
InternetArchiveBot
10009
Rescuing 1 sources and tagging 0 as dead.) #IABot (v2.0.9.5
151386
wikitext
text/x-wiki
{{quote|Sò ccecate e 'gnorande, ma 'nduische<br />ca sonde assaije le strade|J.L. Borges, ''[[The unending rose]]''<ref>J.L. Borges, ''Tutte le opere'', vol. II, Mondadori, Meláne 1985, pp. 744-745.</ref>|Soy ciego y nada sé, pero preveo<br />que son más los caminos|lingua=es}}
{{Bio
|Nome = Jorge Francisco Isidoro Luis
|Cognome = Borges Acevedo
|Sesso = M
|LuogoNascita = Buenos Aires
|GiornoMeseNascita = [[24 aguste]]
|AnnoNascita = [[1899]]
|LuogoMorte = Ginevra
|LuogoMorteLink = Ginevra, cetate
|GiornoMeseMorte = [[14 sciugne]]
|AnnoMorte = [[1986]]
|Attività = screttore
|Attività2 = poete
|Attività3 = traduttore
|Nazionalità = argendine
|Immagine = Jorge Luis Borges Hotel.jpg
|Didascalia = Jorge Luis Borges jndr'à 'u [[1969]]
}}
Jè retenute une de le cchiù 'mbortande e 'nfluende scretture d'u [[XX sechele]] e ha state ispirate 'mbrà le otre da [[Macedonio Fernández]], [[Rafael Cansinos Assens]], da 'a [[letterature 'nglese]] ([[Gilbert Keith Chesterton|Chesterton]], [[George Bernard Shaw|Shaw]]), [[Franz Kafka]], [[Emanuel Swedenborg]] e da 'u [[Taoisme]]. Narratore, poete e saggiste, jè famose sie pe le cunde [[fandasteche|fandastece]], addò ave sapute 'nzurà idee felosofeche e metafiseche cu le classece teme d'u fandasteche (cumme: 'u doppie, le realtà parallele d'u sogne, le libbre misteriose e maggece, le sprusciaminde temboranèe), sie pa soje cchiù larie produzione poeteche, addò cumme dice [[Claudio Magris]], se manifeste "l'incande de 'n'attime addò le cose pare ca stonne pe dicere 'u segrete lore".
Osce a die l'aggettive «borgesiane» definisce 'na congezione d'a vite cumme storie (''[[fiction]]''), cumme buscìe, cumme opere condraffatte spacciate pe vere (cumme jndr'à le sue famose recenziune de libbre immagginarie).
== Biografjie ==
=== L'infanzie e 'u soggiorne europèe ===
Jorge Francisco Isidoro Luis Borges nascìe premature (a l'ottave mese de gravidanze) jndr'à stessa case de via Tucumán 840 a Buenos Aires, addò avere nate 'a mamese. Figghie de Jorge Guillermo, avvocate e 'nzegnande de psicologgie - in lènghe 'nglese - a l<nowiki>'</nowiki>''Instituto del Profesorado en Lenguas Vivas'' e de Leonor Acevedo Haedo. Quacche anne apprisse, 'a famigghie se trasferì jndr'à 'u quartiere de Palermo, ca devendò 'nu luèche topiche de l'opera soje. 'U future screttore - ca già quanne ere piccinne manifestò le sindome de quedda cecità ca jndr'à le Borges ere ereditarie da 6 generaziune - avenìe educate jndr'à case, otre ca da l'attane e da 'a nonese materne, da 'n'istitutrice 'nglese e se rivelò subbete subbete 'nu piccinne precoce assaije: a sette anne screvìe 'u prime cunde sue - ''La visiera fatal'' - e a nove traducìe 'u cunde de [[Oscar Wilde]] ''[[Il principe felice]]'' (pubblecate sus a ''[[El País]]'' a firme de Jorge Borges: se retenìe ca 'a traduzione avere state ovviamende de l'attane). Jndr'à 'u [[1908]] avenìe iscritte a 'a quarta classe elemendare d'a scola pubbleche.
Jndr'à 'u [[1914]] se trasferìe cu le genitore, 'a sore Norah (nate jndr'à 'u [[1901]]) e 'a nonese materne - quedde paterne le raggiungìe cchiù nnande - a [[Ginevre]] addò rumanìe 'mbonde a 'u [[1918]]. 'U soggiorne svizzere, duranne 'u quale scìe a 'u ''Collège Calvin'' (rue Theodore de Beze, Ginevre, funnate da [[Giuanne Calvino]] jndr'à 'u [[1559]]), avèere 'nu periode de studie intense ('mbrà cui le lènghe latine, frangese e tedesche) e larje letterature de auture europèe. Jndr'à 'u 1981, apprise 'a morte d'a nonese materne, se trasferìe cu 'a famighie apprime a [[Lugano]] e, l'anne apprisse, a [[Maiorca]]. Aqquà, apprime de trasferirse a [[Siviglie]] e pò a [[Madrid]] screvìe le prime soje libbre rumaste inedite: une de poesie (''Los ritmos rojos'' de celebbrazione d'a rivoluzione russe) e une de prose (''Los naipes del tahur'', ''Le Carte del Baro''). Jndr'à 'u [[1919]], duranne 'u soggiorne a Siviglie, pa prima vote avenìe pubblecate, sus a 'u numere 37 d'a riviste ''Grecia'', 'na poesia soje, ''Himno del mar'' (''Inno al Mare'').
=== Le inizie d'a carriere letterarie ===
[[File:JorgeLuisBorges.jpg|thumb|200 px|Jorge Luis Borges jndr'à 'u [[1968]]]]
'U [[24 scennare]] [[1921]] venìe pubblecate 'u prime numere d'a riviste letterarie spagnole [[Ultra, riviste|Ultra]], 'a quale, cumme jè evidende da 'u nome, ere l'organe de diffusione d'u [[ultraisme|movimende ultraiste]] 'Mbrà le collaborature cchiù famose se arrecordane 'u stesse Borges, [[Rafael Cansinos-Assens]], [[Ramón Gómez de la Serna]] e [[Guillermo de Torre]] ca se vè 'nzuresce jndr'à 'u [[1928]] cu [[Norah Borges]].
'U [[4 marze]] 1921 'a famigghie Borges - comboste da 'a nonese paterne, Frances Haslam, ca s'avere aunite a Ginevre jndr'à 'u [[1916]]; le genitore, Leonor Acevedo e Jorge Guillermo Borges e 'a sore Norah Borges — se 'mbarcò jndr'à 'u puèrte de [[Barcellone]] sus 'a nave ('a "Reina Victoria Eugenia") ca le purtò arrete a [[Buenos Aires]].
A 'u puèrte l'aspettave [[Macedonio Fernández]], 'a quale amicizia Jorge 'a pigghie da l'attane. 'Na vote a Buenos Aires screvìe sus 'a riviste ''Cosmópolis'', funnò 'a riviste murale ''Prisma'' (d'a quale però avenèrene pubblecate sulamende doje numere) e screvìe pure sus a ''Nosotros'', reviste dirette da Alfredo Bianchi.
Jndr'à 'u [[1922]] scìe a acchià [[Leopoldo Lugones]] 'nzieme a [[Eduardo Gonález Lanuza]], pe conzegnarle 'u seconde (e urteme) numere de ''Prisma''. Fonde 'a prima serie d'a reviste ''[[Proa]]'' cu Macedonio Fernandez e otre scretture. Jndr'à l'aguste d'u [[1924]] face 'a seconda serie d'a riviste ''Proa'' cu [[Ricardo Güiraldes]], autore de ''[[Don Segundo Sombra]]'', Alfredo Brandán Caraffa e Pablo Rojas Paz.
Jndr'à 'u [[1931]] assìe 'u prime numere de ''[[Sur, reviste|Sur]]'', reviste funnate e dirette da [[Victoria Ocampo]]; jndr'à stu prime numere Borges collabborò cu 'n'articole dedicate a [[Coronel Ascasubi]].
Jndr'à 'u [[1923]], 'u sciurne apprime d'u seconde viagge in [[Svizzere]], Borges pubblecò 'u prime libbre sue de poesie, ''[[Fervore di Buenos Aires]]'' (''Fervor de Buenos Aires''), adò se prefigurave, cumme decìe 'u stesse Borges, totte l'opera successiva soje.
Avere state 'n'edizione preparate fuscenne fuscenne jndr'à 'a quale erane presende certe refuse e ere senze 'nu prologhe. Pa cupertine 'a sore Norah facìe 'n'[[ingisione]], e ne avenèrene stambate cchiù o mene trecinde copie; le picche ca angore se stipane sonde conziderate tesore da le bibbliofile: jndr'à certe sonde addiritture acchiabbele correzione manoscritte realizzate da 'u stesse Borges. L'uneca copie ca apparteneve a 'a [[Bibblioteche Nazionale Argendine]] ha state arrubbate jndr'à 'u [[2000]] 'nzieme a otre prime ediziune de Borges.
Cchiù tarde, screvìe, 'mbrà le otre pubblecaziune, jndr'à reviste [[Martín Fierro, reviste|Martín Fierro]], une de le reviste chiave d'a storie d'a [[letterature argendine]] d'a prima metà d'u [[XX sechele]].
Pure ca tenève 'a formazione europeiste, Borges revendicò cu le temateche trattate le radice argendine sue, e in particolare "porteñas" (cioè de Buenos Aires), jndr'à l'opere cumme ''Fervore di Buenos Aires'' ([[1923]]), ''[[Luna di fronte]]'' (''Luna de enfrente'') ([[1925]]) e ''[[Quaderno San Martín]]'' (''Cuaderno de San Martín'') ([[1929]]).
Pure ca 'a poesie ere une de le fondamendale de l'opera letteraria soje, 'u [[saggisteche|sagge]] e 'a [[narrative]] addevendarene le [[genere letterarie|genere]] ca le procurarene 'u recanuscemende 'ndernazionale.
Dotate de 'na culture larie, costruì 'n'opere de granne solidità 'ndellettuale sus a l'andamende de 'na prose precise e austere, attraverse 'a quale putè manifestà 'nu distacche certe vote [[ironìe|ironecheda]] le cose d'u munne, senze pe stu fatte de renungià a 'u delicate sue [[Poesie liriche|lirisme]].
Le strutture narrative sue cangiane le forme convenzionale d'u tiembe e d'u spazie pe ccrejà otre munne de granne condenute [[simbole]]che, costruite partenne da riflesse, 'nversiune, parallelisme. Le scritte de Borges prennene spesse 'a forme de [[artifice]] o de putende [[metafore]] cu sfonne [[metafiseche]].
'Mbrà le amice sue de stu periode se arrecordane [[José Bianco]], [[Adolfo Bioy Casares]], [[Estela Canto]] e otre, soprattute d'u circole d'a reviste ''Sur''.
=== 'A maturità ===
[[File:Jorge Luis Borges 1951, by Grete Stern.jpg|thumb|right|Borges jndr'à 'u [[1951]]]]
Jndr'à 'u [[1938]] more l'attane, cieche pe anne. 'A viscilie de Natale d'u stesse anne, in seguite a 'na ferite a 'a cape, pe colpe de 'nu traume jndr'à case, se ammale de [[setticemie]] e rischie de murè. Duranne 'a convalescenze, pe avere prove de essere angore capace, scrive ''Pierre Menard, autor del Quijote''.
Jndr'à 'u [[1946]] [[Juan Domingo Perón]] avenìe elette presidende, sconfiggenne accussì 'a [[Unión Democrática]]. Borges, ca avere appoggiate quest'urteme, manifestò l'avversiona soje a 'u guverne nuève, tande ca fu costrette a lassà 'a posiziona soje de bibbliotecarie.
Pe stu mutive duvìe supranà 'a timidiezza soje e accumenzà a tenè conferenze. Jndr'à 'u [[1948]] 'a sore Norah e 'a mamese avenèrene 'ngarcerate, accusate de avere date scandale jndr'à lore vita pubbleche. Norah Borges (e l'amica soje Adela Grondona) avenèrene purtate a 'u carcere d'u Buon Pastore (carcere femminile), invece a Leonor Acevedo avenèrene congesse le arreste domiciliare pe l'età avanzate.
Jndr'à 'u [[1950]] Borges avenìe elette presidende d'a [[Sociedad Argentina de Autores|SADE]] e, 'n'anne apprisse, assìe in [[Messiche]] ''Antiguas Literaturas Germánicas'' (trad. it: ''[[Brume, dei, eroi]]'', tara.: ''[[Brume, die, eroe]]''), scritte in collabborazione cu [[Delia Ingenieros]].
Successivamende a 'a ''Revolución Libertadora'' ca deponìe Peron, Borges avenìe nomenate direttore d'a [[Bibblioteche Nazionale Argendine]], 'ngareche ca recoprìe da 'u [[1955]] 'mbonde a le dimissione sue d'u [[1973]], dovute a 'u retorne a 'u potere probbie de Peron. 'U stesse anne avenìe elette membre de l'Accademie argendine de le Lettere.
Jndr'à 'u [[1956]] devendò professore de [[letterature inglese]] a l'[Università de Buenos Aires]] e presidende de l'[[Associazione de le Scretture argendine]]. Jndr'à stu periode avenìe assaije cretecate pe l'adesiona soje a 'u guverne nuève, soprattutte da [[Ezequiel Martínez Estrada]] e da [[Ernesto Sabato]]. Cu st'urteme le diatribe condenuarene 'mbonde a 'u [[1975]].
Borges recevìe 'na granne quandità de recanusceminde. 'Mbrà le cchiù 'mbortande: 'u ''Premie Nazionale de Letterature'' ([[1957]]), 'u ''Premie 'Ndernazione de le editure'' ([[1961]]), 'u premie ''Formentor'' 'nzieme a [[Samuel Beckett]] ([[1969]]), 'u ''[[Premie Cervantes]]'' 'nzieme a [[Gerardo Diego]] ([[1979]]), e 'u [[Premie Balzan]] ([[1980]]) pa [[filologgie]], [[lenguisteche]] e critiche letterarie. Ttre anne cchiù tarde 'u guverne spagnole le congedìe 'a ''[[Granne Croce de l'Ordine]] de [[Alfonso X de Castiglie|Alfonso X 'u Sagge]]''. Cu tutte l'enorme prestigge 'ndellettuale e 'u recanoscemende universale de l'opera soje, Borges non g'avìe maje 'u [[Premie Nobel pa Letterature]].
=== Le urteme anne ===
[[File:Jorge Luis Borges 1963.png|thumb|200 px|Jorge Luis Borges jndr'à 'u [[1963]], a le prese cu le prime probbleme de viste.]]
Jndr'à 'u [[1973]], apprime d'a nova vittorie d'u [[peronisme]], Borges condenuò a arrecurdà 'u prime guverne de Peron cumme "le anne de l'abbrobbrie". Jndr'à 'u [[1975]] murìe 'a mamese, a novandanove anne. Partenne da stu mumende Borges facìe le viagge sue 'nzieme a [[María Kodama]], 'na ex-alunna soje, devendate 'a segretaria soje e spiccianne, a picche sumàne da 'a morte, 'a seconda mugghiere, 'nzurate pe procure in [[Uruguay]].
Jndr'à 'u [[1980]] firmò 'na petizione de sollecitazione a favore de le ''[[desaparecidos]]'' sus a 'u quotidiane [[Clarín]].
Jndr'à 'u [[1982]] condannò l'invasione argendine de le [[Isole Falkland|Isole Malvinas]].
Murìe'u [[14 sciugne]] [[1986]] jndr'à cetate de [[Ginevre]], pe colpe de 'nu cangre a 'u fegate.
Cummeda jidde disposte, le reste sue repusarene a 'u cimitere de Plainpalais (jndr'à vanne sud de Ginevre) sotte 'na lapide grezze de colore vianghe. Sus 'a vanne superiore se legge semblicemende "Jorge Luis Borges"; 'nu picche cchiù sotte ste scritte in inglese andiche 'a frase "And ne forhtedon na" (''Maje cu timore''), ca avenève da 'u poeme epiche d'u [[X sechele]] ''[[La battaglia di Maldon]]'', 'nzieme a 'n'ingisione circolare ca raffigurave sette guerriere ca, 'mbugnate le scude e sfoderate le spade, se scettane in combattimende e quinde verse 'a morte. Sotte sonde ingise 'na croce piccenne d'u [[Galles]] e le date "1899/1986". Rrete 'a lapide sonde repurtate doje verse d'a [[Saga di Völsunga]] ([[XIII sechele]]): "Hann tekr sverthit Gram okk / legger i methal theira bert" (''Jidde pigghiò 'a spada soje, [[Gramr|Gram]], e sckaffò 'u metalle nude 'mbrà le doje''), e angore sotte ste raffigurate 'nu ''[[drakkar]]'' [[Vichinghe]]. Angore cchiù sotte combare 'a scritte "De Ulrica a Javier Otalora".
{{quote|<small>'A letterature je 'une de le forme d'a felicità;<br />forse nisciune screttore m'ha date tanda ore felice cumme [[Gilbert Keith Chesterton|Chesterton]]</small>}}
== 'A 'nfluenze jndr'à culture moderne ==
Borges ave lassate 'a granna eredità soje jndr'à tutte le cambe d'a culture moderne, pure jndr'à quedda pop, e assaije sonde le scretture ca se onne ispirate a le opere sue.
'Mbrà chiste stonne scretture cumme [[Julio Cortázar]], [[Italo Calvino]], [[Osvaldo Soriano]], [[Umberto Eco]], [[Leonardo Sciascia]], [[John Barth]], [[Philip K. Dick]], [[Gene Wolfe]], [[Paul Auster]], [[Roberto Bolaño]] e tanda otre angore.
Pò Borges ave 'nfluenzate pure auture de fumette cumme [[Alan Moore]] e [[Grant Morrison]] (ca 'u cite indrettamende jndr'à 'n'episodie d'a [[Doom Patrol]]), candautore cumme [[Frangische Guccini]], [[Robberte Vecchioni]] e [[Elvis Costello]] e artiste cumme [[Luigge Serafini, artiste|Luigge Serafini]], autore d'u [[Codex Seraphinianus]].
[[Umberto Eco]], jndr'à 'u romanze [[Il nome della rosa]] dè 'u nome de ''Jorge da [[Burgos, Spagne|Burgos]]'' a une de le protagoniste, bibbliotecarie, chiarenne pò (jndr'à le "postille") ca 'u nome vè riferite esplicitamende a Borges.
Pure ca ere 'u favorite d'obblighe de ogne edizione d'u Premie Nobel da le [[Anne 1950|anne cinguande]] e seguenne, l'Accademie de [[Stoccolma]] non g'ù premiò maje, preferennele certe vote auture mene canusciute e popolare. Seconne vôsce insistende 'a raggione s'avera cercà jndr'à le idèe politeche d'u granne screttore ca, senze maje essere 'n'attiviste (se screvìe sulamende jndr'à 'u 1960 e cu intende dichiaratamende "donchisciottesche"), nutrive simbatìe conservatrice. Non ge le perdonarene le idèe tradizionale, filooccidendale e, l'atteggiamende cosmopolite, refrattarie a 'u folclore (ma none a 'a madrepatrie) e a le forzature modernisteche.
In particolare jndr'à 'na cene a 'u tavole de [[Pinochet]]. Avvisate de 'a vittorie quase secure ce avesse renungiate a quidde viagge in [[Cile]] pe 'nu gire de conferenze pe ritirà une de le soje 23 lauree ''honoris causa'', respunnìe ca allore ere 'n'ottime idèe partì. Famose invece l'andipatìa soje condre a [[Peron]] e 'u movimende sue, a 'u quale se onne cundà pure le 'ngarceraziune d'a mamese e d'a sore. Diverse tappe d'a carriera pubbleca soje onne state signate da 'u conflitte cu 'u [[peronisme]]. Quacchedune de chiste:
# 'a nomina soje a Direttore d'a Bibblioteche Nazionale avenìe probbie apprisse 'a cadute de Peron (1955)
# 'u rifiute da vanne d'u quotidiane ''La Nación'' de pubblecà 'na opera soje (''Il Pugnale'') de chiare intende tirannicide.
# 'a presidenza soje da 'u 1950 a 'u 1953 d'a Suggettate de le Scretture Argendine, d'a quale 'a dittature 'mbonìe 'a chiusure; Borges stesse arrecorde le urteme seminarie ca putè tenè, de fronde a le polizziotte ca annotavane le passe saliende de le esposiziune sue.
# esplicite dichiaraziune de Borges, ca parene smendìe del tutte l'appogge sue a 'u dittatore.<ref>Fernando Sorrentino, ''Sette conversazioni con Borges'', Mondadori, Melane, 1999 </ref>
== Temateche ==
=== Teme ricorrende ===
* 'A metafora
* Le libbre (e 'a bibblioteche)
* L'infinite spaziale e temborale
* 'U labirinde
* Le specchie
* 'U doppie
* Le tigre
* 'A rose
* 'U sogne
* Le scacchie
* 'U viagge
* Le mite nordice
* Le duelle de le firre felate
* Le teme d'a colpe, d'u perdone e d'u peccate
* 'U paradise perdute
* Die e le Sacre Scritture
* 'A forme d'a spade
=== Teme 'ndernazionale ===
* Argendine: jè 'u biografe de Evaristo Carriego; lettore de [[Leopoldo Lugones]], Almafuerte, e otre; ve ambiende: ''Storia del tango'', ''Il nostro povero individualismo'', ''Horse Cart Inscriptions'', ''Celebrazione del Mostro'', ''Il Sud'', ''The Mountebank''
* Uruguay: ve ambiende "Avelino Arredondo"
* Itaglie: Borges tène 'na speciale affinità cu 'a ''[[Divina Commedia]]'' de [[Dante Alighieri]], suggette de le ''[[Nove Saggi Danteschi]]'' e cu [[Venezia]]. A 'a Divina Commedia jè pure libberamende ispirate ''[[L'Aleph]]'' (l’amore de Dante pe Beatrice = l’amore de Borges pe Beatriz; 'n'Opere ca tène tutte, l'Aleph = Divina Commedia). Otra letture preferite ere [[Ludovico Ariosto|Ariosto]], 'u quale tagliàne l'ha 'mbarate viaggianne cu 'u pullmann verse 'a bibblioteche cumme pe Dante. 'U particolare amore sue pe Dante ha state definite da 'a criteche "dantisme immanente", purcé le refereminde a le congette dantesche legate a 'a [[radizione crestiane]] presende jndr'à l'opere borgesiane se traducene jndr'à 'na immanenze ca non ge se resolve necessariamende jndr'à 'na perdite de [[sacralità]] (cfr. Lore Terracini e [[Robberte Paoli]]; 'u volume de [[Riccardo Ricceri]] jè dedicate a [[Dante]] e a 'u specifeche teme d'u dantisme immanente presende jndr'à l'opere d'u screttore argendine).
* [[Spagne]]: Borges face refereminde frequende a 'u ''[[Don Chisciotte della Mancia]]'' e a 'u screttore d'u [[XVII sechele]] [[Francisco de Quevedo|Francisco de Quevedo y Villegas]]
* [[Frange]]: jè 'nfluenzate da [[Leon Bloy]] e da [[Marcel Schwob]], erudite screttore de fine uettecinde, autore de ''Vite immaginarie'', fonde d'ispirazione pe ''Storia universale dell'infamia''; jè 'nu granne estimatore e scrive sagge sus a [[Guillaume Apollinaire]]
* [[Germanie]]: ave 'na speciale affinità cu [[Heinrich Heine]], jè 'nfluenzate da [[Franz Kafka]] e [[Kurd Lasswitz]]; lettore de [[Fritz Mauthner]], [[Arthur Schopenhauer]]; scritte sus a Germanie: ''Deutsches Requiem'', ''Letteratura tedesca nell'età di Bach''
* [[Regne Aunìte]]: studie 'ndensamende 'a letterature 'nglese e anglosassone; jè 'nfluenzate da [[Samuel Butler]], [[G.K. Chesterton]], [[Thomas de Quincey]], [[David Hume]], [[Rudyard Kipling]], [[George Bernard Shaw]], [[Herbert Spencer]], [[Robert Louis Stevenson]], [[Thomas Carlyle]], [[George Herbert Wells]] Lord Gibbon, 'u granne storeche d'u XVIII sechele d'u quale legge e relegge ''Declino e caduta dell'Impero Romano''
* [[India]]: jè 'u scenarie pe le cunde: ''L'uomo sulla soglia'', ''L'accostamento ad Almotasim'', ''Tigri blu''
* [[Irlande]]: jè 'nfluenzate da [[Giuanne Scoto Eriugena]] e [[Jonathan Swift]]; traduce [[Oscar Wilde]] in spagnole; scrive pàggene criteche sus a [[James Joyce]]; jè 'u scenarie de ''Tema del traditore e dell'eroe'', legge e commende le scritte d'u filosofe idealiste [[George Berkeley]], ca ere pure vescove irlandese.
* [[State Aunìte d'Americhe|State Aunìte]]: traduttore de [[William Faulkner]] in spagnole; have 'na speciale affinità cu 'u felosofe [[Ralph Waldo Emerson]] e [[Walt Whitman]], jè 'nfluenzate da [[Edgar Allan Poe]] e scrive sagge sus a jidde, sus a [[Nathaniel Hawthorne]] e [[Ralph Waldo Emerson]]; ve ambiende ''Lo spaventoso redentore Lazarus Morell"'' cunde ispirate da [[Mark Twain]]; scrive assaije pàggene de criteche sus a diverse film, cumme ''[[Quarto potere]]'' ("An Overwhelming Film"); scrive pure 'na parodie/omagge de le cunde de [[Howard Phillips Lovecraft]], 'nditolate ''There are more things'' - 'na citazione da l'''[[Amleto]]'' de [[Shakespeare]].
* [[Giappone]]: ve ambiende 'u cunde ''L'incivile maestro di cerimonie Kotsuké no Suké''
* [[Cine]]: ve ambiende le cunde ''Un pirata: la vedova Ching'' e ('nu stuèzze) ''[[Il giardino dei sentieri che si biforcano]]''.
* [[Norveggie]] e pajesere nordece: ve ambiende le cunde ''Lo specchio e la maschera'' e ''Undr'', tutte e doje d'a raccolte ''Il libro di sabbia''; otre personagge, cumme 'a femmene protagoniste de ''Ulrica'', 'u studiose uagnone de ''La corruzione'' e 'u vecchie re de ''Il disco'' sonde nordece, a testimonianze d'u granne amore sue pa letterature e 'u mite de chidde pajesere.
=== Teme releggiose ===
* [[Cristianesime]]: 'nfluenzate da [[Leon Bloy]]; "Storia dell'Eternità" "Tre versioni di Giuda", "I teologi", "Il Vangelo di Marco", "Un teologo nella morte". 'A 'nfluenze cchiù granne ke avenìe da 'a Bibbie (le Vangele, Giuanne, Paolo, Giobbe, Qohelet e pure le apocrife), ca 'a nonese protestande canusceve a memorie e le leggeve assaije vote.
* [[Buddhisme]]: "Tema del mendicante e del re", letture sus a 'u Buddhisme jndr'à ''Sette notti''
* [[Islam]]: "L'accostamento ad Almotasim", "La ricerca di Averroè", "Hakim di Merv, il tintore mascherato" (ma sulamende l'ambiendazione jè islameche, purcé 'u crede de Hakim jè probbie gnosteche), "La camera delle statue"; ha state influenzate assaije probbie da [[Le mille e una notte]] d'u quale ave pure realizzate diverse traduziune.
* [[Ebraisme]]: "La morte e la bussola", "Il Golem", "Una difesa della Cabala", letture sus 'a Cabala e sus a [[Shmuel Yosef Agnon|Shmuel Agnon]]
* 'U [[Gnosticisme]]: certe de le soje prime scritte a imitazione de [[Emanuel Swedenborg]]; "Una vendicazione del falso Basilide", ca soprattutte manifeste 'u 'nderesse pe le corrende gnosteche ereticheggiande d'u Cristianesime primitive ([[Carpocrate]], [[Basilide]], le [[Nicolaiti]], le [[Anulari]]), presende jndr'à 'nu sacche de teste ggià ditte
* Releggione immagginarie: le eretice de Uqbar jndr'à "[[Tlön, Uqbar, Orbis Tertius]]"
== Bibbliografije ==
* ''[[Storia universale dell'infamia]]'' (''Historia Universal de la Infamia'' 1935), Adelphi (ISBN 88-459-1332-5)
* ''[[Finzioni]]'' (''Ficciones'' 1944), Einaudi (ISBN 88-06-17367-7)
* ''[[L'Aleph]]'' (''El Aleph'' 1949), Adelphi (ISBN 88-459-1420-8)
* ''[[Brume, dei, eroi]]'' (''Antiguas Literaturas Germánicas'' 1951) (in collabborazione cu [[Delia Ingenieros]])
* ''[[L'altro, lo stesso]]'' (''El otro, el mismo'' 1964), Adelphi (ISBN 88-459-1742-8)
* ''[[Il Manuale di zoologia fantastica]]'' (''El libro de los seres imaginarios'' 1967) (in collabborazione cu [[Margarita Guerrero]]), Einaudi (ISBN 88-06-11452-2)
* ''[[Il manoscritto di Brodie]]'' (''El informe de Brodie'' 1970), Adelphi (ISBN 88-459-1449-6)
* ''[[Il libro di sabbia]]'' (''El libro de arena'' 1975), Adelphi (ISBN 88-459-1841-6)
* ''[[Il libro dei sogni]]'' (''Libro de sueños'' 1976)
* ''[[I congiurati]]'' (''Los conjurados'' 1985) Mondadori (ISBN 88-04-42038-3)
* ''[[Venticinque agosto 1983 e altri racconti inediti]]'', Mondadori (ISBN 88-04-33731-1)
=== Poesie ===
* ''[[Fervore di Buenos Aires]]'' (''Fervor de Buenos Aires'' 1923)
* ''[[Luna di fronte]]'' (''Luna de enfrente'' 1925)
* ''[[Quaderno San Martín]]'' (''Cuaderno de San Martín'' 1929)
* ''[[L'artefice]]'' (''El hacedor'' 1960), Adelphi (ISBN 88-459-1507-7)
* ''[[Elogio dell'Ombra]]'' (''Elogio de la sombra'' 1969) Einaudi (ISBN 88-06-14868-0)
* ''[[L'oro delle tigri]]'' (''El oro de los tigres'' 1972), Adelphi (ISBN 88-459-1932-3)
* ''[[La rosa profonda]]'' (''La rosa profunda'' 1975)
* ''[[La moneta di ferro]]'' (''La moneda de hierro'' 1976)
* ''[[Istanti]]''
=== Saggisteche ===
* ''[[Inquisizioni]]'' (''Inquisiciones'' 1925), Adelphi (ISBN 88-459-1628-6)
* ''[[Evaristo Carriego]]'' (1930), Einaudi (ISBN 88-06-15192-4)
* ''[[Discussioni]]'' (''Discusión'' 1932)
* ''[[Storia dell'eternità]]'' (''Historia Universal de la Eternidad'' 1936), Adelphi (ISBN 88-459-1333-3)
* ''[[Altre inquisizioni]]'' (''Otras inquisiciones'' 1952), Adelphi (ISBN 88-459-1538-7)
* ''[[Testi prigionieri]]'' (''Textos cautivos'' 1986) (teste assute jndr'à reviste [[El Hogar]] 'mbrà 'u 1936 e 'u 1939), Adelphi (ISBN 88-459-1386-4)
* ''[[Cos'è il buddismo]]'' (''Qué es el budismo?'' 1976), Newton (ISBN 88-8289-904-7)
* ''[[Nove saggi danteschi]]'' (''Nueve ensayos dantescos'' 1982), Adelphi (ISBN 88-459-1653-7)
* ''[[L'invenzione della poesia. Le lezioni americane]]'', Mondadori (ISBN 88-04-52803-6)
* ''[[Prologhi. Con un prologo ai prologhi]]'' (''Prólogos con un prólogo de prólogos'' 1975) Adelphi (ISBN 88-459-2025-9)
=== Cu [[Adolfo Bioy Casares]] ===
* ''[[Sei problemi per don Isidro Parodi]]'' (''Seis problemas para don Isidro Parodi'' 1942 Trad. it., Roma, Studio Tesi, 1990)
* ''[[Due fantasie memorabili]]'' (''Dos fantasías memorables'' 1946)
* ''[[Un modello per la morte]]'' (''Un modelo para la muerte'' 1946. Trad. it. ''Un modello per la morte'', Pordenone, Studio Tesi, 1991)
* ''[[Cronache di Bustos Domecq]]'' (''Crónicas de Bustos Domecq'' 1967. Trad. it. , Torino, Einaudi, 1975)
* ''[[Il libro del cielo e dell'inferno]]'' (''Libro del cielo y del infierno'' , 1960)
* ''[[Nuovi racconti di Bustos Domecq]]'' (''Nuevos cuentos de Bustos Domecq'' , 1977)
''Dos fantasías memorables'' e ''Un modelo para la muerte'' avenèrene inizialmende pubblecate a probbie spese jndr'à 'n'edizione private de 300 copie. Le prime fatìe a stambe commercializzate onne state pubblecate jndr'à 'u 1970.
== Onorificenze ==
{{Onorificenze
|immagine=Cordone di gran Croce OMRI BAR.svg
|nome_onorificenza=Cavaliere de Gran Croce Ordine a 'u Merite d'a Repubbleche Tagliàne
|collegamento_onorificenza=Ordine a 'u merite d'a Repubbleche Tagliàne
|motivazione=
|luogo=
}}
== Note ==
<references/>
== 'Ndruche pure ==
* [['A bibblioteche de Babele]]
* [[Il giardino dei sentieri che si biforcano]]
* [[Tlön, Uqbar, Orbis Tertius]]
* [[Finzioni]]
* [[Alberto Hidalgo]]
* [[Auguste Blanqui#L'Eternité par les astres|''L'Eternité par les astres'' (o ''L'Immortalité par les astres'') d'u 1872, de Auguste Blanqui]]
== Otre pruggette ==
{{Interprogetto|q|commons}}
{{Controllo di autorità}}
== Collegaminde fore a Uicchipèdie ==
* [http://www.mediabeta.it/aleph schegge di Borges] frammende a teme da l'opere de J.L.Borges
* [http://www.internetaleph.com Internetaleph] Portale dedicate a Jorge Luis Borges. Collegaminde, notizie, letture suggerite (spagnole/'nglese)
* [https://web.archive.org/web/20110123134755/http://www.erasmuspc.com/index.php?id=18278&type=article Poema de Jorge Luis Borges en Buenos Aires, Argendine, 'Fundación mítica de Buenos Aires'] (en)
* [https://web.archive.org/web/20110902000034/http://italia.aula365.com/permalink/historieta/Jorge-Luis-Borges-5180423.aspx Vite de Borges] in immaggine, pe peccinne
* [http://www.asia.it/adon.pl?act=doc&doc=446 Un matematico legge Borges], [http://www.vialattea.net/odifreddi/borges1.htm Jorge Luis Borges: I. Scandali della ragione], [https://web.archive.org/web/20101001105521/http://www.vialattea.net/odifreddi/borges2.htm II. Labirinti dello spirito] 'U matemateche e divulgatore Piergiorgie Odifreddi analizze le paradosse e congette d'a logeche ca recorrene jndr'à l'opere e 'a felosofie de Borges.
[[Category:Letterature postmoderne|Borges, Jorge Luis]]
[[Category:Realisme maggeche]]
[[Category:Cavaglire de gran croce OMRI|Borges, Jorge Luis]]
[[Category:Personalità legate a Buenos Aires|Borges, Jorge Luis]]
5ykf5j7vxx216iza3v4e2f8shmrj895