Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.46.0-wmf.22
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Sviluppe morfologgeche de Tarde
0
19397
151813
134273
2026-04-05T16:39:08Z
Mateus2019
11812
([[c:GR|GR]]) [[c:COM:FR|File renamed]]: [[File:Ancient Taranto (16th century).jpg]] → [[File:Albrizzi, Giovanni Battista — Mappa della città di Taranto 1761.jpg]] r3
151813
wikitext
text/x-wiki
{{torna a|Tarde}}
'U '''sviluppe morfologgeche de [[Tarde]]''' ave accumenzate da l'inizie d'u [[VIII sechele n.C.]] (706 n.C.), pure ca 'na datazzione cchiù andiche non g'adda essere escluse.
== L'età classeche ==
[[File:Colonne Doriche.JPG|thumb|Colonne superstite d'u Tembie Doreche]]
{{Cita|Mendre 'a maggior parte d'u gurfe de Tarde ète 'mbortuose, a Tarde ste 'nu puérte belle assaije e larìe cu 'nu perimetre de 100 stadie, achiuse da 'nu ponde granne granne. 'Mbrà 'u funne d'u puérte e 'u mare apirte se forme 'nu istme, accussì 'a cetate nasce sus a 'na penisole e siccome 'u cuedde de l'istme non g'ète ierte, le nave ponne essere carresciate facile facile da 'na vanne a l'otre.|[[Strabone]] - ''Geografia'', VI, 3, 1. Traduzione de Uicchipèdie}}
'Na recostruzione topografeche ca pò resultà attendibbile d'a Tarde andiche ète difficile assaije, purché 'a configurazione edilizie de osce a die d'u Borghe Andiche, ète 'u resultate d'u millenarie sovrapporse de 'ndervende urbanistece.
Le scettaminde 'nderre condinue e le recostruziune, fatte assaije vote ausanne arrete materiale e reste architettonece ca avenévane da vanne diverse, onne condrebbuite assaije probbie a 'a scangellazione de le tracce d'u passate. A stu fatte se onne aggiungere le arrubbaminde de le reperte archeologgece e le scave destruttive, operazziune ca onne rese assaije vote difficile 'a fatìe de le studiuse 'mbegnate sie jndr'à combrensione d'a cetate greche-romane, ca jndr'à l'attribbuizione a le reperte d'a giuste idendità e ubbicazione.
L'ipotesi tradizzionale d'a funnazzione de Tarde verse 'a fine de l'VIII sechele n.C., ha state confermate da le iacchiaminde archeologgece fatte. Le fonde tramandate da 'u storeche [[Eusebio de Cesarea]], parlane de l'inzediamende de quacche colone [[Sparta|spartane]] jndr'à l'istmo ca separe 'u [[Gurfe de Tarde|Mare Granne]] da 'u Mare Piccele, ca osce a die ète probbie 'a zone occupate da 'u Borghe Andiche, ma a l'epoche angore cchiù strette de quidde de osce a die purcé non ge tenéve 'a fasce fatte cu 'nu riembimende vulute da [[Niceforo II Foca]] jndr'à l'età medievale.
'A difese de l'arée ere assicurate sie a Nord ca a Sud da scogliere ierte, invece a Est da 'nu mure de fortificazzione precedute da 'nu fossate. 'U iacchiamende de blocche murare jndr'à 'u larghe San Martine e jndr'à Vie de Mmienze, non ge escludone 'ìa possibbilità ca stu mure putesse cercunnà l'isole pe 'ndere, renfurzzanne le difese naturale cu 'na cindure difensive condinue.
L'isole avenéve destinate a [[acropoli]] e ere 'u luéche cchiù rappresendative d'a cetate cu le monuminde sue e le edificie de culte. Grazie a le reperte archeologgece assute fore jndr'à 'u [[1931]] duranne certe scave fatte jndr'à via Duome, s'ha putute ipotizzà 'na presenze de 'n'arterie longitudinale ca passave pe totte l'acropoli, e da 'a quale assaije probbabbilmende avèrene origgene le arterie cchiù piccenne. Quiste segnefeche ca 'a conformazzione de l'asse viarie jndr'à l'età andiche non g'ere diverse da quedde de osce a die. In particolare onne assute fore doje tratte de strade une sus a l'otre, de le quale, une cchiù nuéve de epoche bizzandine e l'otre cchiù andiche de epoche romane, ca corresponnene cchiù o mene probbie a Via Duome. Otre acchiaminde archeologgece testimoniescene pure 'a sacralità d'u site: le reste d'u [[Tembie de Poseidone (Tarde)|tembie doriche]] 'nglobbate pe 'na vanne jndr'à chiesere d'a Ss. Trinità, le reste de 'nu basamende temblare sotte 'a [[Chiesere de San Dumineche Maggiore (Tarde)|chiesere de San Dumineche Maggiore]] e le reste de 'n'arée sacre sotte 'a [[Chiesere de Sand'Agustine (Tarde)|chiesere de Sand'Agustine]].
Quase ninde se canosce de l'andiche disposizione de le javetazziune.
Jndr'à 'u [[V sechele n.C.]] Tarde subbive 'nu sbuénne de trasformazziune urbanisteche, cu l'allariaminde d'uy javetate a Est de l'istmo, jndr'à zone occupate apprime da l'andiche [[necropoli]]. E comungue quidde ca avere successe jndr'à 'u periode 'mbrà 'u [[III sechele n.C.|III]] e 'u [[I sechele n.C.]], duranne 'u cangiamende ca no se puteve fermà d'a [[Taras (Tarde)|Taras]] greche jndr'à [[Storie de Tarde|Tarentum]] romane, ca ste da cercà 'a perdite d'a probbie idendità origgenarie. Seconde le fonde passate da [[Polibbie]] e da [[Strabbone]], l'acropoli jndr'à l'età romane avere state private de l'arrede architettoneche sue, ma pò essere ca resulte l'uneche ca ave rumaste sarvate da le 'ndervende urbanistece ca avenèvane da 'u miscka miscke de le comunitate greche e d'a colonie romane jndr'à uneca strutture amministrative de l'accussìditte "municipium", jndr'à l'[[89 n.C.]]
== L'età medievale ==
'A recostruzione topografeche d'a Tarde medievale ète pure jedde difficile assaije probbie, pe colpe de le scarse iacchiaminde archeologgece e de le picche testimonianze storeche disponibbele.
Fonde senza nome, documendane 'na cetate certe vote vive assaije e attive commercialmende, otre vote redimenzionate jndr'à 'mbortanza soje e jndr'à conzistenze demografeche. A l'inizie d'a uerre greche-gotiche d'u èèskrtbhtngr sechele]], l'acropoli avenìe furtificate arrete e le casere l'abbrazzane forte forte, mendre 'a vanna a est de l'istmo accumenze a ruralizzarse. 'Le cangiaminde condinue 'mbrà [[Bizzandine]] e [[Longobbarde]] non ge lasse tracce visibbbile, né le scave fatte jndr'à 'u Borghe Andiche onne purtate 'a luce nisciune monumende paleocristiane o testimonianze de luéche de culte.
Pure 'u soggiorne a Tarde de le [[Saracene]], arrevate 'mbonde a 'u [[840]] pe cchiù de quarand'anne, non ge lasse testimonanze urbanisteche e architettoneche. 'A stessa presenze de viche spezzate e achiuse, assaije vote spicciate jndr'à larie o chiazze piccenne, avéne 'ndrucate cumme modelle de ''castra'' bizzandine ma pure cumme modelle de ''casbah'' mussulmane. 'A riprese d'a cetate da vanne de [[Basiglie I 'u Macedone|Basiglie I ''<nowiki>'</nowiki> Macedone'']], lasse le prime segne forte forte jndr'à topografije d'a cetate: 'mbrà 'u [[800]] e 'u [[927]] avéne costruite da vanne de le Bizzandine 'na "Rocche", assaije probbabbilmende jndr'à 'u luéche addò, osce a die, nasce 'u [[Castelle Aragonese de Tarde|Castelle Aragonese]]. Sta strutture difensive non ge salve però Tarde da 'a distruziona soje definitive ca arrevò 'u 15 aguste [[927]] a opere de le Mussulmane guidate da 'u schiavone Sabir.
'A cetate rumanìe 'nu mundone de rovine 'mbonde a 'u [[967]], quanne 'u 'Mberatore bizzandine [[Niceforo II Foca]], cedenne a le pressione condinue de chidde ca s'averene sarvate, ne decedìe 'a recostruzione. Seconne 'a tradizione, 'nu 'ngegnere pure jidde de nome Niceforo, facìe abbrazza queddde ca ere l'acropoli cu 'nu mure ierte, 'ndervallate da torre e renfurzate a oriende cu 'na fortezze, facìe recostruì tutte le edificie scettate 'nderre, facìe fà sus a 'u [[canale naturale]] 'nu ponde sus a 7 arcate ca se collegave cu 'a [[Via Appie]] e facìe anghiè 'u tratte costiere luénghe 'u Mare Piccele pe ffà devendà cchiù facile 'a fatìe pe le pescature: nascene 'a chiazza publeche, 'a Vie de Mmienze, 'a vie Marine, e le ''[[postierle]]''<ref name="nota_postierla">'U termine ''postierle'' indiche a Tarde le scalnate stritte stritte d'u Borghe Andiche in funne a le quale, jndr'à le mure de difese d'a cetate, se aprivane de le porte secondarie.</ref> ca fanne comunicà 'a cetata vasce cu quedda ierte. Sta zone osce a die éte angore recanoscibbile da 'a presenze de le isolate stritte e luénghe, separate da le vicole perpendicolare a 'u màre.
== L'età normanne-sveve ==
'A recostruzione topografeche d'a Tarde normanne-sveve pò essere sulamende ipotizzate, purcé l'edilizie urbane de stu periode ha quase scombarse combletamende o ha state 'nglobbate jndr'à l'edilizie d'u [[XVII sechele|XVII]] e [[XVIII sechele]].
'A conformazzione morfologgeche d'a cetate cange assaije probbie quanne accumenzane le anne de l'[[XI sechele]], grazie soprattutte a 'na politeche ca dè 'na màne a 'a convivenze de le istituziune greche, ebbrée e latine. Chiste avérene fatte cchiù forte 'a presenza lore sus a 'u territorie attraverse 'a costruzione de edificie e monastere, addò 'a cchiù granna testimonianze ha state rappresendate da 'a [[Cattedrale de San Catavete (Tarde)|Cattedrale de San Catavete]]. Cumme confermane le fonde fatte arrevà da 'u sceografe [[Edrisi]], le [[Normanne]] avérene ggià acchiate 'na cetata prospere e attive da 'u punde de viste commerciale, edificate angore sus a l'acropoli e cu tanda edifice granne e palazze.
'A conformazziona morfologgeche nove, non g'ète assaije diverse da quedde de osce a die, rumane senza essere cangiate jndr'à le sechele apprisse. Jedde prevede 'na suddivisione de l'isole jndr'à quattre ''pittagge''<ref name="nota_pittaggio">'A parole ''pittagge'' pare ca avéne da 'u [[Lénga greche|greche]] ''pittakion'' (tavolette), e cioè da le tavolette cu le nome de osgne zone ca avenévane mise in forme de etichette jndr'à le quattre suddivisiune d'u Borghe Andiche.</ref>, organizzate angore jndr'à quattre ''vicinii'', seconde le doje asse prengepàle ca corrisponnene cchiù o mene a 'a vie de Mmienze e 'a ''postierle'' via Nove: 'u pittagge San Pitre, caratterizzate da 'n'edilizie de preggie, e 'u pittagge Baglie, vecine a 'u castelle, se iacchiane tutte e doje sus a 'u late ca s'affacce sus a 'u Mare Granne; 'u pittagge Ponde, vecine addò se iacchie 'u ponde, e 'u pittagge Turripenne, caratterizzate da 'u ghette de le [[Ebbrée]], se affacciane 'nvece sus a 'u Mar Piccele.
Cu le [[Hohenstaufen|Sveve]] tutte le indervende edilizie d'a cetate se congendrane sus a le uemmene de potere. Non ge onne state iacchiaminde archeologgece ca confermane l'ipotesi d'a costruzione de 'nu palazze pa soste d'u 'Mberatore [[Federiche II de Svevie|Federiche II]], vecine 'a chiesere de San Dumineche Maggiore.
== L'età angioine ==
[[File:Tower of Raimondello Orsini.jpg|thumb|'A "Cetadelle" e 'a Torre de Raimondelle]]
'A recostruzione topografeche d'a Tarde angioine éte da sckaffà in relazzione cu 'u ruole nuéve de capitale ca 'a cetate pigghiò jndr'à l'mabite d'u [[Pringipate de Tarde]], furmate apprisse 'a spartizzione d'u Ducate de Pugghie 'mbrà le doje figghie de [[Robberte 'u Guiscarde]].
A 'u ruole prestiggiose comungue, non g'avere state affiangate 'na ristrutturazzione d'u javetate in termine de edilizzie de prestigge, date ca 'u gruésse de l'attività se congendrò sus 'a fortificazzione d'a cetate, sie purcé le [[Angioine]] stavane sembre a [[Napule]], sie pe 'a minacce costande rappresendate jndr'à chidde anne da le [[Turche]]: mendre ca 'a crise economeche ca s'avere avute pe colpe de 'nu commerce 'nderre-nderre e da l'aumende de le tasse sus 'a cetate, se fanne le lavore de restrutturazzione d'u castelle e de sopraelevazzione de le mure ca avvrazzane l'isole. Ste da arrecurdà pure 'a costruzione sus 'a vanne occidendale de l'isole d'a [[Torre de Raimondelle]], vulute da [[Raimonde Orsini d'u Balze]] e scettate 'nderre quanne ste spicciave 'u [[XIX sechele]].
Le uniche eccezziune architettoneche 'mbortande se ponne 'ndrucà grazie 'a presenze jndr'à cetate de le [[ordine mendicande]] de le [[Frangescane]] e de le [[Duminecane]], cu 'u [[Convende de San Frangische d'Assise (Tarde)|Convende de San Frangische de Assise]] e 'u [[Convende de San Dumineche (Tarde)|Convende de San Dumineche]] ca dominescene 'u spazie urbane a le estreme de l'asse viarie prengepàle, 'nfluenzanne cu 'u lore [[stile gotiche]] le logge, le ballatoie e le merle de l'edilizie atturne atturne.
Grazie pure a le pressiune fatte da le cetadine sus a [[Giuanne Andonije Orsini D'u Balze]], avenèrene reordinate le ''pittagge'' Baglie e Turripenne e avéne allariate pure 'a chiazza pubbleche scettanne 'nderre 'a duane e 'nu belle picche de case. Fonde fatte da le 'nvendarije de le bene d'u pringipe, testimoniescene cumme 'a chiazza ète probbie 'u fulcre prengepàle de tutte le attivitate: jndr'à jedde stonne le pescarie, le stadde e 'nu lavatoije pubbleche, se reparane le 'mbarcazziune, se stennene le rezze, se stipe 'a legne e se cazze l'uve de le vigne.
== L'età aragonese-spagnole ==
'A recostruzione topografeche d'a Tarde aragonese-spagnole face 'ndrucà cangiaminde 'mbortande assaije probbie, sie jndr'à l'edilizie civile ca jndr'à quedde ecclesiastiche, ma 'u settore addò se congendrane le sforza cchiù 'mbortande rumane sembre quidde d'a fortificazzione d'a cetate.
'Nzieme 'a riprese de le attività produttive stè aumendave 'a minaccia turche, allore le [[Aragonise]] se metterene a reconsiderà 'a posizione strateggeche d'u puérte e a revedè 'u sisteme difensive: se accumenzarene allore le fatìe de scettamende 'nderre d'a "Rocche" bizzandine, pe lassà 'u poste a 'u castelle nuéve proggettate da l'Architette [[Frangische di Giorgio Martini]], e se face pure 'nzieme a sta fatìe 'u scavamende de 'nu fossate jndr'à posizione de quidde ca osce a die ète 'u [[Canale artificiale|canale navigabbile]], a seguite d'u quale 'a penisole addevende 'n'isole. 'U Comune invece se face careche d'a costruzione de 'na cinde fortificate e renforzate cu torre luénghe tutte 'u perimetre d'a cetate.
Le fatìe de fortifizazzione sus 'a vanne oriendale de l'isole scerene nnande a cunge cunge e addevendarene carestuse assaije, tande ca jndr'à 'u [[1484]] avenìe combletate sulamende 'a "Torre Sand'Angele", costruite cu le turnise de le cetadine. [[Ferdinande II d'Aragone]] decedìe comungue de condinuà le fatìe, 'mbonenne 'u dazie sus 'a pesche pe recuperà le funne ca abbesognavane a 'u combletamende lore. Sus 'a vanne occidendale de l'isole, 'nvece, 'a Torre de Raimondelle avenìe raffurzate cu doje torrione e allariate cu 'nu cortile verse 'a direzzione d'a cetate, trasformannese jndr'à 'na vere e probbie "Cetadelle" mise cumme 'na sendinelle de l'accesse da 'u [[Ponde de Porta Napule]]. Comblessivamende, a le inizie d'u [[XVI sechele]], Tarde resulte essere difese a Est da 'u castelle, a Ovest da 'a "Cetadelle" e a Sud da 'a scarpate naturale ca ve spiccie jndr'à 'u Mar Granne, e revendiche cu forze 'a pubbleche probbietà de le fortificazziune urbane mise 'mpide cu le turnise probbie.
Pure cu l'arrive de le [[Spagne|Spagnule]], 'a cetate avéne rutte le sckatele da le pretese forte forte de le guvernande de fortificà 'a cetate. Jndr'à 'u [[1594]], l'occupazzione turche de le [[Isole Cheradi]] purtate nnande pe mise, devendò l'occasione pe accumenzà 'nu proggette de fortificazzione granne granne e innovative. 'U proggette, date a 'u 'ngegnere [[Tiburzio Spannocchi]], se face sulamende pe 'na vanne pu solete fatte ca non ge stavane turnise: lunghe le coste settendrionale e meridionale avenérene costruite de le mure, mendre lunghe 'u fossate avenìe costruite 'nu mure a scarpe terrapianate, cu doje torre a le estreme e 'na torre indermedie. Le trasofrmazziune 'mbortande assaije d'u cendre javetate 'nvece, onna essere signalate in particolare a l'edilizie ecclesiasteche, addò le strutture releggiose so probbie de le luéche addò se iacchiane tutte quande. Pe stu fatte, le andiche verbale d'a visite a le istituzziune fatte da l'[[Arcivescove]] Monsignore Lelio Brancaccio 'mbrà 'u [[1576]] e 'u [[1578]], testimiescene 'a collocazzione urbanisteche e ele caratteristeche architettoneche de le strutture releggiose ca osce a die non ge esistone cchiù.
== L'età sei-settecendesche ==
'A recostruzzione topografeche d'a Tarde seicendesche face 'ndrucà 'na ristrutturazzione forta forte de le strutture releggiose ca stavane ggià e 'a costruzzione de convende nuéve. Jndr'à 'u [[XVII sechele|Seicinde]] se cangiarene assaije probbie 'u convende de San Dumineche e 'u convende de San Frangische de Assise, se facerene cangiaminde 'mbortande assaije a 'a cattedrale de San Catavete, se recostruirene 'u convende de le attane [[Gesuite]], 'u convende de [[Chiesere de San Pascale (Tarde)|San Pascale Baylon]], 'u monestere de le [[Monache clarisse]] e se allariarene assaije chiesere cchiù piccenne. Pe quanne reguarde l'edilizie civile, se cangiane e se 'nzippane palazze granne assaije de le nobbele ca angore osce a die caratterizzescene 'a facce d'u Borghe Andiche.
Chiste 'mbortande trasformazziune d'u spazie urbane, determinane 'u scettamende 'nderre de quartire 'ndere e l'espulsione de le crestiane, le quale se vedene accussì costrette a anghiè cumme a le fiche le picche spazie angore disponibbile operanne sopraelevazziune e divisiune 'a cecate, tande da fà cadè 'nderre assaije probbie le condiziune de vivibbilità e igieniche-sanitarie de l'isole.
[[File:Albrizzi, Giovanni Battista — Mappa della città di Taranto 1761.jpg|thumb|Fortificaziune d'u Borghe Andiche de Tarde jndr'à 'u XVI sechele]]
Pure jndr'à 'u [[XVIII sechele|Settecinde]] le trasformazziune cchiù 'mbortande se ponne acchià jndr'à le strutture releggiose e jndr'à le convende. Se costruiscene 'nfatte 'a chiesere de Mondeulivete e 'u [[Chiesere de San Mechele (Tarde)|monastere de San Mechele]], se comblete 'u monastere de Sanda Chiare cu 'a facciate, se costruisce 'a scalinate d'a chiesere de San Dumineche Maggiore e a 'u 'nderne sue se fanne le altare de marme e 'a condresoffitte appettate, se comblete 'a facciate d'a Cattedrale de San Catavete e se sckaffane le arrede jndre, in particolare 'u Cappellone e 'u vestibbole, cu le statue de [[Geséppe Sanmartino]] e le affresche de [[Paole De Matteis]]. Jndr'à l'edilizie civile se condinue jndr'à l'opere de 'nzippamende de palazze nobbiliare granne granne ausanne l'accorpamende de edificie cchiù piccinne. Soprattutte jndr'à le pittagge San Pitre e Beglie, nascene de le edificie de maggiore preggie d'u Borghe Andiche, osce a die restaurate: [[Palazze Pantaleo de Tarde|Palazze Pantaleo]], [[Palazze Amati de Tarde|Palazze Amati]], [[Palazze Galeota de Tarde|Palazze Galeota]], [[Palazze Ciura de Tarde|Palazze Ciura]] e [[Palazze d'Ayala Valva de Tarde (borghe andiche)|Palazze d'Ayala Valva]].
== L'età uette-novecentesche ==
'A recostruzzione topografeche d'a Tarde uettecendesche ète da sckaffà in relazione cu 'a revalutazzione d'u ruole strateggeche d'u puérte e cu 'a questione de le servitù militare ca 'mbedivane da sechele l'espanzione urbanisteche fore da 'a cinde murarie. Comunque, 'u 9 settemmre [[1827]], 'n'alluvione facìe 'nu sbuénne de danne a 'nu sacche de javetazziune e a le mure ca avvrazzavane 'a cetate. Jndr'à seconda metà d'u [[XIX sechele|Uettecinde]], apprisse 'a 'ngoroporazzione d'a cetate jndr'à 'u [[Regne d'Itaglie]], le ipotese nuéve de sveluppe avenérene affidate a 'u strumende d'u [[piane regolatore generale]], in base a 'u quale se penze a 'na divisioe de Tarde jndr'à doje sobborghe: quidde oriendale da 25.000 crestiane e quidde occidendale da 35.000. Quanne, jndr'à 'u [[1865]], 'a cetate avenìe dichiartate aperte e libbere da servitù militare da 'nu [[Reggie Decrete Legge|Reggie Decrete]] d'u Rre [[Vittorie 'Manuele II de Savoie]], se decedìe pu scettaminde 'nderre de totte le mure e le fortificazziune ca esistevane, seguenne 'n'imbete libberatorie ca spicciò pe ffà menà 'nderre 'a "Cetadelle" de Raimondelle Orsine. Ste scettaminde 'nderre scerene nnande jndr'à cchiù mumende ìnzigne a 'u [[1893]].
Jndr'à 'u frattiembe kause d'u piane regolatore generale se face lende assaije pe probbleme economece, eppure difficile jndr'à scelte de l'ubicazzione d'a [[ferrovie]] e de l'[[arsenale]]: cu 'a legge n.833 d'u 29 sciugne [[1882]] 'nfatte, 'u [[Parlamende d'u Regne d'Itaglie||Parlamende Tagliàne]] avère decise 'a costruzione de l'[[Arsenale Militare Marittime de Tarde|Arsenale Militare Marittime]], pe remedià pe sembre 'a necessità sembre cchiù forte d'a difese de l'[[Itaglie]] ca stave verse 'u [[Mar Mediterranée]]. Se pigghie 'a decisione ca s'adda acchià vecine 'a cale de Sanda Lucie jndr'à 'u Mare Piccele, pure pe tenè separate le attività militare da le attività civile ca se avessere sveluppate cchiù nnande cu 'a sistemazzione d'u puérte commerciale e 'a costruzione d'a ferrovie oltre 'u Ponde de Porta Napule. Jndr'à sta fase, 'u Borghe Andiche de Tarde tène 'nu ruole pe ninde 'mbortande jndr'à 'u sveluppe urbanisteche de chidde anne, a esclusive vandagge d'a crescite disordinate d'u Borghe Nuéve passanne 'u fossate, trasfurmate jndr'à 'nu canale navigabbile e attraversate da 'u [[Ponde Girevole]] nuéve.
A le inizie d'u [[XX sechele|Novecinde]], se ave, jndr'à 'u Borghe Andiche, 'n'otre compbromissione de le condizziune de vivibbilità e igieniche-sanitarie, pe colpe de le sopraelevazziune e de le divisiune fatte jndr'à 'nu mode a uecchjie probbie da 'a popolazzioen cchiù povere. Le operazziune de resanamende accumenzane jndr'à le [[Anne 1920|anne vinde]] cu 'u scettamende de certe strutture releggiose: 'a chiesere de San Giuanne Battiste 'mbacce a 'a chiesere de San Dumineche Maggiore, e 'u convende de le Celestine jndr'à chiazza Castelle. Jndr'à 'u [[1931]] se condinue cu 'nu piane de resanamende seconne 'u quale se vò ccu bonifiche le zone ca stonne cumme igiene a le pide de Criste, scettanne 'nderre e recostruenne tutte quidde ca non ge costituisce 'na chiesere o 'na testimonianze significative d'u passate. Accussì, 'mbrà 'u [[1934]] e 'u [[1940]], mendre ca jndr'à 'u Borghe Nuève se inaugurane 'u [[Palazze d'u Guverne (Tarde)|Palazze d'u Guverne]] e 'u [[Palazze de le Poste (Tarade)|Palazze de le Poste]], se costruiscene jndr'à vanna vasce de l'isole poste isolate nuéve in serie a 'u poste de le vecchie casere. 'U fatte ca ste arrevave 'a [[Seconda uerre mundiale]] face spiccià l'opere de scettà 'nderre.
Jndr'à 'u periode apprisse 'a uerre, pure 'u piane regolatore generale nuéve 'ndruche jndr'à 'u deradamende edilizie e demografeche l'uneca soluzione a 'u degrade ambiendale d'u Borghe Andiche. 'A realizzazzione jndr'à le [[Anne 1960|anne sessande]] d'u ''"IV Cendre Siderurgeche Italsider"'' e 'a condinue crescite demografeche comblessive, favoriscene 'u spostamende de 'nu sbuénne de famigghie verse le javetazziune nuéve d'u Borghe Nuéve, purtanne a 'nu spopolamende de l'Isole. Jndr'à 'u [[1969]] 'u Comune dèje a l'Architette Franghe Blandino 'u 'ngareche de ffà 'nu piane de resanamende ca angore osce a die se ste face, cu 'u quale pa prima vote avéne proposte l'indere conservazzione d'u patrimonie edilizie, 'ndervenenne sulamende cu deradaminde ogne tande e cu 'u restaure conservative e de recupere. 'U tendative de fà repegghià a 'u Borghe Andiche 'a funzione 'mbortande ca tenève jndr'à 'u passate, adda fà le cunde cu l'abbusivisme e le investeminde verse le aree edificabbile nuéve de le periferie cetadine.
Osce a die 'u Borghe Andiche vive 'na fase de ''rinascite'' e de ''rescuperte'' grazie pure a 'na manifestazzione culturale chiamate ''L'isola che vogliamo'' ca ave nate jndr'à l'aguste 2011 e ca ogne anne attire 'nu buénne de turiste da totte l'Itaglie, ma pure grazie a 'u fatte ca onne state mise de le sede de l'Università de Tarde (ca depende da quedde de Bare).
==Note==
<references/>
== Bibbliografije ==
*Teresa Melucci - ''La città antica di Taranto. Sue trasformazioni in rapporto alle vicende storiche e suo restauro'' - Mandese Editore - Tarde, 1989
*Giacinde Peluso - ''Storia di Taranto'' - Scorpione Editrice - Tarde, 1991
*Necole Caputo - ''Taranto com'era'' - Edizioni Cressati - Tarde, 2001
*Patrizia De Luca - ''Il Centro Storico di Taranto: l'Isola'' - Scorpione Editrice - Tarde, 2004
*Pitre Massafra - Francesco Carrino - ''Il Centro Storico di Taranto: il Borgo'' - Scorpione Editrice - Tarde, 2004
*Necole Cippone - ''Taranto, il Borgo prima del Borgo'' - Edizioni Archita - Tarde, 2006
== 'Ndruche pure ==
*[[Storie de Tarde]]
*[[Architetture de Tarde]]
{{Portale|Tarde}}
[[Category:Storie de Tarde|Sviluppe morfologgeche]]
np4dkmas3rme3axx92yh3bvtppmgoxr