Wikipedia
roa_tarawiki
https://roa-tara.wikipedia.org/wiki/Pagene_Prengep%C3%A1le
MediaWiki 1.46.0-wmf.24
first-letter
Media
Speciale
Discussione
Utente
Discussioni utente
Wikipedia
Discussioni Wikipedia
File
Discussioni file
MediaWiki
Discussioni MediaWiki
Template
Discussioni template
Aiuto
Discussioni aiuto
Categoria
Discussioni categoria
Portale
'Ngazzaminde d'u Portale
TimedText
TimedText talk
Modulo
Discussioni modulo
Evento
Discussioni evento
Adelfie
0
13102
151823
151782
2026-04-22T09:29:42Z
Joetaras
326
151823
wikitext
text/x-wiki
{{T}}
{{nota disambigua|'u sarcofaghe d'a stesse nobbildonne romane|Sarcofaghe de Adelfie}}
{{nota disambigua||Mondrone (disambigue)|Mondrone}}
{{Divisione amministrative
|Nome = Adelfie
|Panorama = San Trifone Adelfia 2024.jpg
|Didascalia = Mondrone jndr'à 'u 2024, durande 'a feste patrnale de San Trifone
|Voce bandiera =
|Voce stemma =
|Stato = ITA
|Grado amministrativo = 3
|Divisione amm grado 1 = Pugghie
|Divisione amm grado 2 = Bare
|Amministratore locale = Gesèppe Cosola
|Partito = [[Lista civica]]
|Data elezione = 20-6-2016
|Data rielezione = 11-10-2021
|Data istituzione = 8 novemmre 1927
|Superficie = 33.81
|Note superficie =
|Sottodivisioni =
|Divisioni confinanti = [[Acquavive de le Fonde]], [[Bare]], [[Bitritte]], [[Casamassime]], [[Sannicandre de Bare]], [[Valenzane]]
|Zona sismica = 3
|Gradi giorno = 1402
|Nome abitanti = adelfiese
|Patrono = *[[san Trifone]] (Mondrone)
*[[Simplicie, Costanze e Vittoriane|san Vittoriane]] (Cannete)
*[[Madonne d'a Pietà]] (Mondrone)
* [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]] (Cannete)
|Festivo = *10 novemmre (san Trifone)
*Urteme dumeneche de luglie (san Vittoriane)
*Prime dumeneche de settemmre (Madonne d'a Pietà)
*[[Lunedìe de l'Angele]] (Madonne d'a Stelle)
|PIL =
|PIL procapite =
|Mappa = Map of comune of Adelfia (metropolitan city of Bari, region Apulia, Italy).svg
|Didascalia mappa = Posizione d'u comune de Adelfie jndr'à cetate metropolitane de Bare
|Sito = https://www.comune.adelfia.ba.it/
}}
'''Adelfie''' ('''Adelfia''' jndr'à 'u [[Lènghe tagliàne|tagliàne]]) jè 'nu [[Comune (Itaglie)|comune tagliàne]] de {{Popolazione|ITA}} crestiàne<ref name="template divisione amministrativa-abitanti" /> d'a [[cetate metropolitane de Bare]] jndr'à [[Pugghie]]. Avenìe istituite jndr'à 'u [[1927]] da 'a fusione de le comune de Cannete de Bare e Mondrone. Pe festeggià l'aunìone, a 'u nome nuéve avenìe mise cumme nome Adelfie, cioè "fratellanze" (da 'u greche ''adelphòs'').
== Sciugrafije fiseche ==
=== Territorie ===
'U comune ste 'nguèdde a le prime pendie de le [[Murge]] cendrale, a cchiù o mene {{M|13|u=km}} da [[Bare]]. Confine a ovest cu [[Sannicandre de Bare|Sannicandre]], a nord cu [[Bitritte]], Bare e [[Valenzane]], a est cu [[Casamassime]] e a sud cu [[Acquavive de le Fonde]]. 'U territorie comunale ave 'na superficie de {{M|29|u=km²}}, e arrive a' altezze massime de {{M|231|ul=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Acquavive, mendre raggiunge quedda minime de {{M|103|u=m slm}} jndr'à le territorie confinande cu Bare, 'U panorame dominande jè fatte da [[Vignete|vigne]], e pure da [[Olea europaea|ulive]] e [[Prunus amygdalus|amennele]], e [[Quercus pubescens|roverelle]] verse 'u 'nderne.<ref name=":3">{{Cita web|url=https://www.adelfiacomitatosantrifone.it/feste-patronali/storia-e-culto/storia-di-adelfia.html|titolo=Storia di Adelfia|sito=www.adelfiacomitatosantrifone.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
=== Clime ===
'U clime jè [[Clime mediterranée|mediterranée]], cu staggiune cavede e secche e vernate moderatamende fridde, grazie a' lundananze da 'u mare e all'altitudine de vasce colline. Le [[Precipitazione (meteorologgije)|precipitaziune]] so abbunnande d'a vernate e primavere, cu accumule menzile de cchiù o mene 60 - 65 mm; jndr'à l'autunne so 'nu picca de mene, e d'a staggione assaije scarse, cu cchiù o mene 30 mm menzile. 'A neve avéne cchiù o mene 'na vote a l'anne.<ref name=":3" />
== Storie ==
'U territorie de quedde ca osce jè 'a cetate avenìe securamende javetate jndr'à [[Popole de l'Itaglie andiche|epoche pre-romane]], cumme demostrane le andiche sepolcre acchiate ca resalene a 'u VI-V sechele n.C. Jè pure secure ca ve passarene 'nvasure [[Gote]], [['Mbere bizzandine|Bizzandine]], [[Longobbarde]], [[Franghe]], [[Arabe|Saracine]] e [[Normanne]], pure ca non ge ave rumaste ninde da cità pe confermarle.<ref name=":2">{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, Cenni Storici}}</ref>
=== Storie de Mondrone ===
==== Funnazione ====
Seconde quande scritte jndr'à 'u Setteciende da don [[Catavete de Nicolai]], uemme releggiose ca appartenéve a' famigghie marchesale de Cannete, Mondrone nascìe jndr'à 'u [[982]]. 'U commerciande bizzandine Roni Sensech, fuscenne da [[Bare]] sotte a 'u 'ngalzà de le truppe longobbarde de [[Ottone II de Sassonie|Ottone II]], se stabbiliè sus a 'n'alture vecine, ca se presendave particolarmende adatte a 'u pascole a e 'u commerce d'u bestiame. Nascìe accussì 'u villagge de ''Mons Roni'' (o Monderone).<ref name=":2" />
'U prime nuclée de javetande cundave 31 crestiàne, 'mbrà le quale 'nu sacerdote bizzandine, ca appettò 'na [[Natività de Gesù jndr'à l'arte|Natività]] jndr'à 'na grotte locale. Su volere de Marche, figghie de Roni in corrispondenze de quedda grotte avenìe 'nzippate 'a cappelle d'a Madonne d'u Pringipie jndr'à 'u [[1806]], pò conzacrate da l'arcivescove de Bare, Ursone. A quidde punde su cundavane 250 crestiàne, ca jndr'à 'u [[1156]] aumendarene arrete p'a destruzione de Bare da venne de [[Guglielme I de Sicilie|Giuglielme I 'u Male]], [[Re de Sicilie]].<ref name=":2" />
==== Recanuscimende cumme comune ====
'U 18 novemmre [[1167]] 'u successore de Guglielme I, Re [[Guglielme II 'u Bbuène]], recanuscìe Mondrone cumme “''università''” ([[Comune (Itaglie)|comune]]) e l'avere date cumme fedude a 'nu uèmme sue fidate, Goffrede Tortomanni. 'U prime documende storeche addò avènene ditte Cannete e Mondrone jè 'nfatte 'a [[Bolle pontificie|bolle]] de [[Pape Alessandre III]] d'u 28 sciugne [[1172]], addò avènene 'ndicate le paesere sotte a l'autorità de Rainalde, arcivescove de [[Arcidiocesi de Bare-Bitonde|Bare]]: “…Monteronum, Lositum, Cannitum…”. Da stu mumende, se pò stabbilìe cchiù o mene esattamende 'a serie de le feudatarie de Mondrone: a Goffrede Tortomanni succedette 'u ravennese Pascale (o Pascazie) de Palma, avenne spusate 'a figghie Geronime.<ref name=":2" />
Jndr'à 'u 1266 re [[Carle I d'Angiò]] ddunò 'u feude a 'nu [[luéchetenende]] sue, Rodolfe De Colant, venute cu jidde da 'a [[Frange]] pe darle 'na màne jndr'à conguiste d'u Regne de Sicilie. Jndr'à 'u [[1276]] 'u feude avenìe assignate a Sparane de Bare, pe premiarle de l'aijute prestate condre a [[Manfredi de Sicilie|Manfredi]] e [[Corradine de Svevie]], pretendende a 'u trone siciliane. Muérte Sparane, 'u 28 abbrìle [[1294]] re [[Carle II de Napule|Carle II d'Angiò]] 'nvestìe 'u figghie de Sparane - ca ere ggià padrone de [[Altamure]] - pure de Mondrone, [[Valenzane]] e [[Magliane (Carmiane)|Magliane]]. 'A famigghie de Sparane tenìe 'u feude 'nzigne a 'u [[1339]], quanne avenìe cedute a 'u nobbele napuletane Gualtieri Galeoti. Jndr'à 'u [[1380]] le successore de quiste, 'u vendettere a 'u conde siciliane Gualtiere de Aspruch. Cchiù nnande, re [[Carle III de Napule|Carle III]] revocò 'u feude pe darle a l'aiutande de cambe sue, Riezio Clignetti. Jndr'à 'u [[1390]], Riezio vennìe 'u possesse a 'u nobbele barese Nicolò Dottula, ca facìe jndr'à 'u borghe 'u castelle cu torre, nuclée de quidde ca osce a die jè 'u palazze marchesale.
Jndr'à 'u [[1417]] 'u feude avenìe vennute a Nicolò Fusco de [[Ravelle]], ggià padrone de Valenzane. Jndr'à 'u [[1423]] Mondrone devendò possesse d'u nocerine Niccolò Offieri. Jndr'à 'u 1444 'u Codece Diplomateche Barese documende 'a vendite d'u feude a 'nu Gaurine da Lecce.<ref name=":2" />
====Le Acquaviva ====
Jndr'à 'u [[1481]] 'u feude avenìe vennute a [[Giulie Andonije Acquaviva]], [[Ducate de Atri|Duche de Atri]] e [[Condée de Conversane|Conde de Conversane]], ca mettìe Mondrone sotte a 'u condrolle d'u figghie sue [[Andrée Mattée III Acquaviva|Andrée Mattée Acquaviva]]. Seconde don Catavete, le Acquaviva stavane sus a le sckatole d'a popolazzione de Mondrone, purcé vulevane "mettere in evidenze conzuetudine nuéve". 'Nu uardiane d'u diche avenìe accise, probbabilemende da 'u popole, 'mbrà Modrone e [[Rutigliane]]; a quidde punde jndr'à 'u 1519, le Acquaviva decidettere de vennere 'u feude a 'u napuletane Giambattiste Galeoti, ca ne pigghiò 'u condrolle 'u 15 sciugne d'u stesse anne.
Invece l'avvocate [[Pitre Natale]], ca scrive jndr'à 'u 1801, cute cumme feudatarie jndr'à 'u 1504 'nu certe Tommase Paleologo 'u Greche, a 'u quale ave state assignate 'u feude da [[Ferdinande II d'Aragone]] apprisse a' soje vittorie condre a [[Luigge XII de Frange]] pu condrolle d'u [[Regne de Napuel]]. Siccome favorevole a Luigge de Frange, le Acquaviva perdettere 'u feude, ma 'a pigghiarene arrete e averene conferme d'u lore possedimende da vanne de [[Carle V d'Asburghe]], pe pò vennerle arrete a Giambattiste Galeoti jndr'à 'u 1519 cumme ditte sus.<ref name=":2" />
==== Giambattiste Galeoti ====
[[File:PiantaMontrone1600.jpg|160px|thumb|left|Chiande de Mondrone jndr'à metà d'u 1600]] Don Catavete elogge Giambattiste Galeoti, purcé avere state 'u prime a mettere dimore a Mondrone e realizzò 'na serie de opere pubbleche pe le cetadine (ca a l'epoche erane 500) a spese sue. Referisce pure ca le successore sue, gradite 'u stesse a le popolazziune, mandenettere 'u feude 'nzigne a 'u 1629, anne jndr'à 'u quale avenìe vennute a Aurelie Furietti, pringipe de [[Valenzane]]. 'Nvece Pitre Natale dice ca Galeoti aumendò le tasse de le cetadine e ca cu jidde accumenzò 'n'ere infelice, spicciate jndr'à 'u 1617 cu 'a vendete d'u feude a Andonia Gentile, vedove de Aurelie Furietti, pringipe de Valenzane. A ogne mode, 'u feude passà a le pringipe de Valenzane, ca 'u tenettere 'nzigne a 'u 1696, anne jndr'à 'u quale aven'e vennute a Alessandre de Bianchi, ca avenève da 'a famigghie [[Bologne|bolognese]] [[De' Bianchi]].<ref name=":2" />
====Bianchi e Bianchi Dottula====
{{'Ndruche pure|De Bianchi Dottula}}
Alessandre de Bianchi ha state barone de Mondrone da 'u 1696 a 'u 1699, anne d'a morta soje. 'U successore ha state 'u frate Giuanne de Bianchi. Jndr'à 'u 1706, da 'u reggistre de le battezze, resulte affittuarie de Mondrone 'u nobbele napuletane Giacome Capece-Zurlo, probbabbilmende Giuanne titolare d'u feude, ca ha state barone 'nzigne a 'u 1753, quanne murìe a l'eta de settand'anne. Ereditò 'a baronie 'u figghie sue Dunate de Bianchi, ca pe accattivarse 'u favore d'u popole costruì 'nu [[Oleificie|frandoie]] jndr'à 'u 1742. Dunate murìe jndr'à 'u 1773 a sessandotte anne, e avenìe seguite da 'u figghie sue Luigge. Quiste spusò Frangesche Dottula, ca apparteneve a' nobbele famigghie barese de le Dottula ca comungue se sceve a estinguerse. Probbie pe stu mutive jndr'à 'u 1790, su volere de Giordane Dottula, attane de Frangesche, 'u barone Luigge de Bianchi aunì a 'u cognome sue quidde de le Dottula, e accumenzò 'a famigghie [[De Bianchi Dottula|Bianchi Dottula]], e le venìe date pe recanuscenze 'u titole de marchese de Mondrone.<ref name=":2" /><ref>{{Cita libro|autore=Luigi Stangarone|titolo=Adelfia, stemmi e feudatari}}</ref>
====Eccidie pe màne frangese ====
Jndr'à 'u 1799, Mondrone ha state protagoniste de 'nu fatte triste. Le truppe frangise de [[Napoleone Bonaparte|Napoleone]] averene mise in fughe [[Ferdinande I de le Doje Sicilie|Ferdinande IV de Borbone]], Rre de Napule, e ste condinuavane a' sottomissione d'u sud Itaglie. Le cetadine de Mondrone erane rumaste fedele a 'u Rre e mandenerene 'n'atteggiamende ostile verse le truppe frangise; pe quiste, 'u generale [[Jean-Baptiste Broussier|Broussier]], ca faceve parte de l'[[Armate de Napule]], mannò sus a 'u luéche 'n'ambasciate de cingheciende surdate pe conziglià a le mondronise ca non ge s'avere opporre a 'u passagge de le truppe frangise, ca averena sce a [[Rutigliane]]. 'A 'mbasciate arrevò a Mondrone 'u 5 abbrìle e 'u comandande de queste mannò nnande 'nu trombettiere pe annungià 'a 'ndenzione de le truppe de passà amichevolmende. Però 'nu certe Geséppe Macchia fucilò e accedìe 'u trombettiere, facenne 'ngazzà le frangise. 'Nfatte le truppe, pe vennecarse, acciderene 83 mondronise, 'mbrà le quale 'u parroche Giuanne Battiste Cacciapaglia, e saccheggiarene 'u palazze marchesale de le Bianchi-Dottula (addò s'avere arroccate 'u luéche tenende borboneche [[Giambattiste De Cesari]], ca fu costrette a fuscersene). 'A confusione generale scatenò pure 'na risse 'mbrà cannetane e mondronise 'mbrà le cambagne e de le cetadine apprufittarene pe aggiungerse a 'u sacchegge de palazze marchesale; anze, pare probbie ca a 'u sacchegge parteciparene de cchiù le stesse mondronise ca le frangise. Cu 'u retorne de le Borbone avenìe 'nzippate 'na croce a memorie de l'eccidie.<ref name=":2" /><ref name=":1">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=F700|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 abbrile 2019}}</ref><ref name=":1848">{{Cita libro|autore=Luigge Stangarone|titolo=il 1848 a Montrone}}</ref>
Apprisse a' conguiste frangese, a Mondrone accumenzò a allariarse 'u desiderie de libberarse de certe tasse 'mboste da 'a famigghie feudatarie. 'A questione se sveluppò a favore de le cetadine pe vie de le sveluppe storece jndr'à l'Itaglie, purcé jndr'à 'u 1806 [[Geséppe Bonaparte]], Rre de Napule, abbolìe 'a feudalità. Da stu mumende accumenze 'u sveluppe edilizie d'u paese fore da le mure d'u borghe vicchie. 'Mbrà 'u 1815 e 'u 1820 'u territorie de Bare suffrìe 'u brigandagge de le truppe, logorate da 'a uerre. Jndr'à sta occasione 'u marchese Luigge [[de Bianchi Dottula]] avere state 'mbrà chidde ca aijutare de cchiù 'u comune de Bare, dunanne 1200 [[Ducate (monete)|ducate]].<ref name=":2" />
==== Uetteciende ====
Figghie de le marchese Luigge e Frangesche, avere state [[Giordane Bianchi Dottula|Giordane de Bianchi Dottula]], 'u successore a l'attane, cumme marchese, apprisse 'a morta soje d'u 1821.
Giordane avere state 'nu letterate e politeche tagliàne, famose pe andonomasie cumme "Marchese de Mondrone", e avere state pure [[Prefette d'a provinge de Bare|'Ndendende de Bare]]. Comungue, pure ca ere 'nu brave autore de prose e 'nu bbuène 'ndendende, jè probbabbele ca non g'ere gradite a le mondronise cumme feudatarie. A testimonianze de stu fatte, jndr'à 'u 1848 - apprisse a doje anne da 'a morta soje - avime notizie de 'na azione legale. Luigge Gaetani, suocere de Giordane, facìe cause - in qualità de tutore de le figghie minorenne de Giordane, Luigge e Frangische, ca avere ereditati le possedimiende marchesale - a nove cetadine, 'mbrà le quale 'u parroche Beniamine Landriscina, purcé repajassere le danne de l'abbattimende "clandestine e criminose" d'u frandoie ca avere state costruite da Dunate Marije de Bianchi jndr'à 'u 1742.
Le accusate, 'nfatte, ìmbrà 'u 9 e l'11 abbrile 1848 avere scettate 'nderre 'u frandoie "pe aste e pe otre mutive lore none canusciute", e purcé dicevane ca quidde non g'ere de probbietà de le marchise, ma de le cetadine, e ca avere state usurpate 'ngiustamende. 'A conglusione d'a condroversie non g'è canusciute, purcé Luigge Stangarone, ca reporte stu fatte, non g'ere in possesse de documiende ca ne parlavane.<ref name=":1848" />
In ogne case, apprisse Giordane 'a famigghie marchesale pedrìe 'mbortanze. 'U figghie sue Luigge ereditò 'u titole de Marchese, ma non ge riuscìe maje a esercità le potere sue. Murìe jndr'à 'u 1876.<ref name=":2" /><ref name=":1848" />
==== Noveciende ====
Diverse mondronise parteciparene e perdettere 'a vite jndr'à [[prime uerre mundiale]]; le lore nome avènene arrecurdate jndr'à 'u [[Monumende a le cadute]] de Corse Umberte I. Jndr'à 'u 1915 jndr'à 'u paese avenèrene inaugurate l'acquedotte e 'a luce elettreche.<ref name=":2" />
=== Storie de Cannete ===
Jndr'à andichità, 'u territorie de Cannete pare ca avera essere frazine e necropoli de [[Celia peuceta|Celia]] (osce a die [[Ceglie d'u Cambe|Ceglie]]), 'mbortande cetate d'a [[Peucezie]]. 'U attestate diverse cerameche acchiate sus a 'u luéche ca osce a die stonne jndr'à le musée de Bare e [[Tarde]]<ref name=":2" />
==== Funnazione ====
[[File:Robert Guiscard (by Merry-Joseph Blondel).jpg|180px|thumb|Robberte 'u Guiscarde, funnaotre de Cannete]]
Seconde don Catavete, Cannete nascìe jndr'à l'[[XI sechele]]. [[Robberte 'u Guiscarde]], [[Conde e duche de Pugghie e Calavrie|Duche de Pugghie]], conducìe 'na cambagne militare 'mbrà 'u 1067 e 'u 1071 finalizzate a' conguiste de [[Bare]], ca a 'u tiembe ere tenute da le [['Mbere bizzandine|bizzandine]].
Siccome ca l'assedie resultò difficele, preste 'u duche normanne se 'ngegnò pe acchià 'nu mode pe riparà l'esercite sue da 'a vernate. Se arrecurdò allore de 'nu luéche ca avere attraversate pe arrevà a Bare, ricche de canne da zucchere; le surdate normanne se accambarene accussì jndr'à le cambagne de quedde ca osce a die jè Cannete, addò riuscirene a costruì 265 capanne pe difenderse da 'u fridde.
Doje cavagliere se 'nderessarene a 'u territorie, jndr'à 'u mendre devendate canusciute cu 'u nome de ''Cannitum'', pe vie de le qualitate sue; une ere de [[Melàne]] e l'otre de [[Messine]]. Spicciate 'a conguiste de Bare, Robberte 'u Guiscarde pigghiò 'u luéche e 'ne facìe 'nnu feude date a Beatrice Curcelli. Murìe jndr'à 'u 1095, "de dulore", purcé pa vecchiaie non ge putìe seguì [[Boemonde I d'Antichiochie|Boemonde d'Altavilla]], figghie de Guiscarde, jndr'à [[prime crociate]]. Lasssò doje figghie: 'u prime, Dumineche, 'u succedette cumme feudatarie, 'u seconde, Giovenale, conducìe 'na vite eccelsiasteche e facìe costruì a Cannete 'na chiesere dedicate a [[Dumineche de Guzmán|San Dumineche]].<ref name=":2" />
==== Stella Beatrice e Alfonse Balbiano ====
Jndr'à 'u 1141, quanne a Cannete su cundavane cchiù o mene 100 crestiàne, 'a figghie de Dumineche Galtieri, Stella Beatrice, spusò 'u nobbele [[Napule|napuletane]] Alfonse Balbiano, ca se trasferìe a Cannete. Jidde, ca apparteneve a 'na famigghie ricche, facìe costruì subbete subbete de le strade e 'nu spiazzale. Jndr'à 'u 1146, cumme ere solite jndr'à le borghe d'u luéche, Balbiano facìe costruì 'na torre ierte de stile normanne ca servive a allertà le otre comune ce stavane scorrerie de ladre. Facìe pò scavà 'nu corridoie sotteterre ca da 'a torre spicciave verse [[Acquvive de le Fonde|Acquavive]], ca servive fuscere senze essere 'ndrucate.
'A costruzione d'a torre avenìe spicciate jndr'à 'u 1153, 'u stesse anne jndr'à 'u quale Cannete avenìe recanusciute cumme comune da [[Ruggere II de Sicilie|Ruggere II]], [[Rre de Sicilie]]. 'U 21 abbrile 1169 Dumineche Galteri murìe, e devendarene erede sue Stella Beatrice e Alfonse Balbiano; quiste urteme avenìe dichiarate leggitteme signore de Cannete da [[Guglielme II de Sicilie|Guglieme II 'u Bbuène]] jndr'à 'u 1176.
Jndr'à 'u 1185, Stella Beatrice se ammalò assaije, e Balbiano pregò 'a [[Marije (mamme de Gesù)|Madonne]] pe farla guarì. 'U sciurne apprisse quidde de [[Pasche]], Stella Beatrice "da morte se vedìe arrete vive". L'anne apprisse Alfonse Balbiano facìe costruì, pe segne de recanoscimende, 'a cappelle d'a [[Madonne d'a Stelle (Adelfie)|Madonne d'a Stelle]], sus a 'u stesse luéche addò avere state brucate Giosuè Galtieri.<ref name=":2" />
==== Le Gerundi ====
[[File:Stemma fam. Gerundi (feudatari Canneto).svg |120px|thumb|Stemme de le Gerundi]]
'A famigghie Balbiano tenìe 'u feude de Cannete 'nzigne a 'u 1431, quanne Nicolò Balbiano vennìe 'u feude a 'u napuletane Nicolò Andonije de Ofieri. L'anne apprisse 'nu Bernarde de Ofieri 'u vennìe a Giacome Passarelli, sembre de Napule.
Jndr'à 'u 1463, siccome senza figghie, Passarelli chiamò a erede sue 'u nepote Giuanne Gerundi, ca quanne arrevò a Cannete carresciò da Napule 'nu quadre d'a Vergine Marije. Jndr'à 'u 1473 se cundarene a Cannete 496 crestiàne. Gerundi allariò 'u palazze baronale, repulìe 'a chiesere e facìe fonnere 'na cambana nove; jndr'à 'u 1478 'u territorie de Cannete avenìe culpite da 'a pestilenze e Gerundi facìe costruì fore da le mure d'u borghe 'a cappelle de [[Nostre Signore de Costandinopoli|Marije Vergine de Costandinopoli]], essenne devote a jedde. Jndr'à 'u 1507 'nnu Pitre Gerundi devendò successore de Giuanne. Jndr'à 'u 1604 devendò barone de Cannete 'nu Alfonse Gerundi, jndr'à 'u 1635 'nu Frangische Gerundi e jndr'à 'u 1659 'n'otre Alfonse Gerundi, ca spusò Camille Capece-Zurlo.<ref name=":2" />
==== Le Nicolai ====
Le Gerundi (o Girondi) mandenerene 'u feude 'nzigne a 'u 8 masce 1719, quanne 'nu Giangeséppe Girondi 'u vennìe a Carle De Nicolai, famigghie de le barune de [[Basville]], pe {{formatnum:7506}} ducate. Carle De Nicolai devendò 'u prime Marchese de Cannete. Arrevate jndr'à 'u borghe acchiò 'a popolazzione demoralizzate, purcé da trend'anne le Girondi vivevane a [[Napule]]. Jndr'à 'u 1730 murìe, e le succedette 'u figghie Dumineche De Nicolai, frate de Don Catavete ca screvìe le pergamene da le quale avènene ste 'mbormaziune. A' morte de Dumineche jndr'à 'u 1758 le succedette Frangische Paole, e a' morte de quiste jndr'à 'u 1775 le succedette Giambattiste, ca pigghiò 'u titole de Marchese l'anne apprisse, jndr'à 'u 1776. Jndr'à 'u 1799 a Cannete non ge se conzumò 'u stesse eccidie ca accadìe a Mondrone, e asserene sole ttre muérte, accise mendre fuscevane 'mbaurite. Jndr'à 'u 1840 'u Marchese de Cannete ere Carle de Nicolai.<ref name=":2" />
==== Noveciende ====
Jndr'à 'u 1936 'u carabbiniere [[Vittoriane Cimarrusti]], de Cannete, partecipò e murìe jndr'à [[uerre d'Etiopie]], pigghianne pe le geste sue 'a [[medaglie d'ore a 'u valore militare]].<ref name=":2" />
=== Nascite de Adelfie ===
Le comune de Mondrone e Cannete, vecine 'mbrà lore, mandenerene 'a probbie autonomie amministrative 'nzigne a 'u 29 settemmre [[1927]], quanne 'u decrete n. 1903 firmate da [[Vittorie Emanuele III de Savoie|Vittorie Emanuele III]] e [[Benite Mussolini]] ne decedìe l'aunìone sotte a 'u nome de “Adelfia” (da 'u greche "Adelphos" (Άδελφος), cioè "fratellanze"). Nonostante 'a veceinanze de le doje cendre stavane diverse differenze 'mbrà le popolazziune, pe esembie le tradiziune e 'u dialette. 'Nfatte, pe de le decennie 'a nasdcite de 'n'idendità cetadine aunitarie ha state difficile. Angore osce a die stonne doje feste patronale, une pe Mondrone e une pe Cannete - doje Chiesere Matrice, doje cendre storece, doje scole elemendare, doje scole medie, doje cendre postale, doje cambesande. 'Na [[stele]], mise vecine a 'u municipie de Adelfie, segne le andiche confine de Cannete e Mondrone.<ref name=":3" /><ref name=":1" /><ref name=":0">{{Cita web|url=https://sister.agenziaentrate.gov.it/CitizenArCom/RicDettComuni.do?id=B611|titolo=Consultazione Archivio Comuni e Stati Esteri|sito=sister.agenziaentrate.gov.it|accesso=8 aprile 2019}}</ref><ref>{{Cita web|url=http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|titolo=Associazione Pro Loco - Adelfia (BA)|sito=web.archive.org|data=2007-07-07|accesso=2024-11-16|dataarchivio=7 luglio 2007|urlarchivio=https://web.archive.org/web/20070707033521/http://www.prolocoadelfia.it/index.htm|urlmorto=sì}}</ref>
==== Simbole ====
[[File:Adelfia-Stemma.svg|70px|thumb|Stemme cetadine]]
'U stemme e 'u gonfalone d'u comune onne state congesse cu regge decrete d'u 31 scennare 1929. 'U stemme jè date da l'aunìone de quidde de le doje endità d'apprime, cu 'na croce sus a tre colline cu sus doje lune e doje stelle pe Mondrone, e de le canne sus a 'na colline pe Cannete. 'U gonfalone jè 'nu drappe trongate de gialle e azzurre.<ref>{{cita web|titolo= Adelfia, decreto 1929-01-31 RD, concessione di stemma e gonfalone |url= http://dati.acs.beniculturali.it/comuni/comuni.detail.html?916 |sito= Archivio Centrale dello Stato |accesso= 31 masce 2022 }}</ref> Segue 'a vlasonature specifeche:
{{citazione|Stemme [[Partite (araldeche)|partite]]: jndr'à 'u prime d'azzurre, a 'u [[Monde (araldeche)|monde]] de tre cime de verde, ca se move da 'a punde, cimate da 'na croce latine de gnure, accumbagnate 'ngape da doje [[Crescende (araldeche)|crescende]] d'argende, quidde [[Destre (araldeche)|de destre]] volte, e affiangate da doje [[Stelle (araldeche)|stelle]] d'u stesse; jndr'à 'u seconde, pure d'azzurre, a ttre liune azzettate, 'u cendrale chciù ierte e cchiù granne e doje mise vasce affrondate, sus a 'nu monde ca move da 'a punde e da 'u quale nasce 'nu cannete, 'u tutte [[a 'u naturale]]. Ornamiende de fore da Comune.}}
== Monumiende e luèche de 'nderesse ==
[[File:C'era un castello e un cielo azzurro.jpg|thumb|Casine Don Catavete]]
'U patrimonie architettoneche d'a cetate vande l'esistenze de doje cendre storece, pe vie d'u sveluppe autonome de le riune Mondrone e Cannete.<ref name=":3" />
=== Architetture releggiose ===
==== Mondrone ====
* Chiesere de Sanda Marije d'u Pringipie, 'nzippate jndr'à 'u [[1806]] pe volondà de Marche Sensech;<ref name=":3" />
* Chiesere Madre de Mondrone, 'nzippate atturne a 'u [[1711]] e 0nditolate a [[San Necole de Bare]]. Essa contiene la statua di [[Trifone (martire)|San Trifone]], [[Santo patrono|patrono]] di Montrone, scolpita dall’[[Andria|andriese]] Riccardo Brudaglio nel 1783. La Chiesa Madre fu consacrata nel 1726; fra il 1744 e il 1747 fu innalzato anche un campanile. Nel 1833 il pittore [[Molfetta|molfettese]] Saverio Calò ne affrescò gli interni, e nel 1926 il [[Bari|barese]] Bernardo Caprioli eseguì la decorazione in oro nella parte superiore.<ref name=":3" /> Un dipinto pregiato, attribuito a [[Tiziano Vecellio|Tiziano]] e raffigurante [[Francesco da Paola]], è custodito nella chiesa.<ref> {{Cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era...|sito=www.cartamaxima.it|accesso=2024-11-16}}</ref>
====Canneto====
* Cappella della Madonna della Stella, edificata nel 1186 su volere del [[feudatario]] Alfonso Balbiano.<ref name=":3" />
* Chiesa Madre di Canneto, costruita fra il 1761 e il 1763, e dedicata alla [[Immacolata Concezione|Madonna immacolata]]. All’interno di essa sono custodite le reliquie di [[San Vittoriano (Adelfia)|San Vittoriano]], patrono di Canneto.<ref name=":3" />
=== Architetture civili ===
====Montrone====
* Palazzo Marchesale di Montrone, costruito nel [[1396]] dal [[feudatario]] Niccolò Dottula. Fu ampliato nel [[1519]] dal feudatario Giambattista Galeoti, e decorato con affreschi di scuola napoletana. Infine, fu rifinito nel [[1790]] dal [[marchese]] di Montrone Luigi [[de Bianchi Dottula]].<ref name=":3" /><ref>{{Cita web|url=https://www.fondoambiente.it/luoghi/palazzo-marchesale-dei-bianchi-dottula?ldc|titolo=Palazzo marchesale dei Bianchi - Dottula |sito= I Luoghi del Cuore - FAI|accesso=10 agosto 2021}}</ref>
* Palazzo Angiuli (in via Valenzano, Montrone), costruito alla fine [[XIX secolo]]. Nella cappella interna, dedicata alla [[Immacolata Concezione|Madonna Immacolata]], si celebra annualmente un concerto ed una messa pro [[Terra santa|Terra Santa]] con il patrocinio dell'[[Ordine equestre del Santo Sepolcro di Gerusalemme|Ordine del Santo Sepolcro]].<ref name=":3" />
* Palazzo Angiuli (in corso Umberto, Montrone), costruito all’inizio del [[XX secolo]] e affrescato.<ref name=":3" />
* Palazzo Stangarone (in corso Umberto, Montrone), costruito all’inizio del XX secolo e affrescato.<ref name=":3" />
====Canneto====
* Casina don Cataldo (o anche Castello dei Fascina), costruita nel [[XVII secolo]] dal marchesi de Nicolai lungo la strada per [[Bitritto]].<ref name=":3" />
* Villa Gigia (o anche Villa Monteleone), costruita nel [[XIX secolo]] a Canneto.<ref name=":3" />
=== Architetture militari ===
* Torre normanna di Canneto, costruita dal feudatario Alfonso Balbiano fra il [[1147]] e il [[1153]]. È alta 19 metri ed è composta da 4 piani. Termina con un coronamento di [[archetti pensili]] su mensole. È stata dichiarata monumento nazionale nel [[1920]], insieme all'adiacente palazzo marchesale di Canneto.<ref name=":3" />
== Società ==
=== Evoluzione demografica ===
{{Demografia/Adelfia}}
A lungo l'[[emigrazione]] – prima oltreoceano, e poi verso il [[Italia settentrionale|Nord Italia]] e altri paesi europei – ha determinato il [[saldo demografico]] di Adelfia. Ancora oggi il fenomeno dell’emigrazione è visibile nei più giovani; tuttavia recentemente Adelfia, grazie alla vicinanza con [[Bari]], rispetto alla quale presenta un costo di vita più economico e una tranquillità maggiore, ha visto crescere la sua popolazione significativamente.
=== Etnie e minoranze straniere ===
Gli stranieri residenti ad Adelfia, secondo le statistiche risalenti al 31 dicembre [[2019]], erano {{formatnum:446}} (pari al 2,64% della popolazione complessiva). Le comunità più numerose sono:<ref>{{cita web|url=http://demo.istat.it/str2019/index.html|editore=ISTAT|titolo=Residenti stranieri: popolazione residente e bilancio demografico al 31 dicembre 2019}}</ref>
* [[Albania|Albanesi]]: 115
* [[Senegal|Senegalesi]]: 85
* [[Romania|Rumeni]]: 52
* [[Nigeria|Nigeriani]]: 25
== Cultura ==
=== Eventi ===
==== Festa patronale di San Trifone ====
{{Ritaglio immagine con CSS
|Image = Statua di San Trifone Adelfia.jpg
|bSize = 300
|cWidth = 200
|cHeight = 300
|oTop = 45
|oLeft = 45
|Location = right
|Description = Statua di San Trifone nella Chiesa Madre di Montrone
}}
La festa più importante di Adelfia è la venerazione di [[Trifone (martire)|san Trifone martire]], patrono di Montrone, che secondo la tradizione protesse il paese durante l'epidemia di [[peste]] del [[1691]], e scacciò un'invasione di [[Caelifera|cavallette]] (come mostra l’[[iconografia]] del santo, rappresentato con una cavalletta sulla lancia).<ref name=":3" /> Le reliquie di san Trifone vennero donate a Montrone dal [[Diocesi di Cattaro|vescovo di Cattaro]], per mezzo del [[Diocesi di Nardò-Gallipoli|vescovo di Gallipoli]].<ref name=":2" />
La festa si celebra ogni anno, con i giorni principali che vanno dal 9 all'11 novembre. Fa convergere nella città molti turisti, provenienti da tutta Italia, anche per la gara di [[Fuochi d'artificio|giochi pirotecnici]] che si verifica durante la festa. Sin dal primo giorno la “Bassa Musica di Adelfia”, localmente nota semplicemente come “Il Tamburo” (''u Tammore'' in dialetto) percorre giorno e notte il centro abitato, suonando dei pezzi popolari, fra cui la "Marcia dell'asino" (''Marcie du ciuccie'').<ref name=":3" /><ref name=":4" />
La sera del [[9 novembre]], il quadro del santo viene portato in [[processione]] fino alla piazza di Montrone, e si procede al lancio di una mongolfiera. Dopodiché la serata si anima con concerti, che proseguono fino a notte inoltrata. Il [[10 novembre]], alle 4 di notte, un colpo secco sparato da un mortaio di 12 cm sancisce l’inizio della giornata più importante della festa. Molti fedeli raggiungono la [[chiesa madre]] di Montrone per assistere alla prima messa delle 4:30. Dalle 10:00 i concerti bandistici e la “riffa”, cioè l’insieme di offerte dei fedeli che vogliono portare la statua del santo in spalla, precedono un'altra processione. Questa viene percorsa per le vie della città, ed è accompagnata fra gli altri da molti bambini, alcuni dei quali a cavallo, che per devozione familiare indossano gli abiti del santo. La processione è chiusa dalla consegna delle chiavi della città da parte del sindaco, che avviene nelle vicinanze dell’arco con orologio di Montrone. Nel pomeriggio ha luogo la suddetta gara pirotecnica, che dura circa tre ore.<ref name=":3" /><ref name=":4"> {{Cita web|url=https://www.lagazzettadelmezzogiorno.it/video/bari/1581253/adelfia-si-ripete-la-magia-di-san-trifone-la-processione-le-bande-e-i-botti-diurni.html#:~:text=I%20giorni%20principali%20di%20questa,l'evento%20religioso%20e%20laico|titolo=Adelfia, si ripete la magia di San Trifone: la processione, le bande e i botti diurni|autore=Redazione online|sito=www.lagazzettadelmezzogiorno.it|data=2024-11-10|accesso=2024-11-16}}</ref>
L’[[11 novembre]], a conclusione dei festeggiamenti, la processione percorre nuovamente il paese, e la statua del santo è portata in spalla degli emigranti che sono tornato ad Adelfia per l’occasione. La domenica successiva alla festa, detta di “San Trifone nella nicchia” (''San Trefon ‘iinde a ua’ ‘nnicchie'') la statua del santo viene posta nella nicchia della Chiesa Madre, dove resterà fino alla prossima festa patronale.<ref name=":3" />
Dal punto di vista gastronomico, durante la festa di San Trifone ha luogo una “sagra dell’agnello”, durante la quale si possono mangiare – presso le [[Rosticceria|rosticcerie]] allestite appositamente fra le strade – delle costatine di [[agnello]] e delle [[frattaglie]] alla brace (dette ''nghimmiredde''), accompagnate da costine di [[Apium graveolens|sedano]] e fette di [[provolone]], oltre che del [[vino]] locale.<ref name=":3" />
==== Altre manifestazioni ====
* Festa della Madonna della Stella<ref name=":3" />
* Festa patronale di San Vittoriano<ref name=":3" />
* Festa della Madonna della Pietà<ref name=":3" />
* San Vittorianicchio<ref name=":3" />
* Giornata dell'Emigrante, che ricorda l’emigrazione che ha caratterizzato Adelfia<ref name=":3" />
== Economia ==
La principale attività economica adelfiese, grazie alle caratteristiche del terreno, è la coltivazione di [[uva]] (in particolare dell’uva Regina, presente in due varianti locali dette Mennavacca e Pizzutella, e dell’[[uva baresana]], e in minor numero anche delle uve Primus e Moscato nero). Negli ultimi anni la produzione di vino [[Primitivo (vitigno)|primitivo]] ha valorizzato il territorio. In misura minore rispetto all’uva e al vino sono prodotti anche [[Oliva|olive]] e [[Olio di oliva|olio]]. Le attività non legate all’agricoltura sono poche, e limitate a poche imprese nel [[Attività manifatturiera|settore manifatturiero]].<ref name=":3" />
== Infrastrutture e trasporti ==
{{Vedi anche|Strade provinciali della città metropolitana di Bari}}
La strada principale che collega Adelfia a Bari è la [[Strada statale 100 di Gioia del Colle|strada statale 100]], che corre a est del centro abitato. I rioni di Canneto e Montrone sono fisicamente separati dalla [[Ferrovia Mungivacca-Putignano|linea ferroviaria Mungivacca-Putignano]], in concessione alle [[Ferrovie del Sud Est]]. Nel 2010 è stato completato l'interramento del tratto ferroviario urbano finalizzato all'eliminazione del [[passaggio a livello]] tra i due rioni ed è stata aperta al pubblico la nuova [[Stazione di Adelfia|stazione]].<ref name=":3" />
== Amministrazione ==
Di seguito è presentata una tabella relativa alle amministrazioni che si sono succedute in questo comune.
{{ComuniAmminPrecTitolo}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = [[Antonio Mastrogiacomo]]
|Inizio = 28 luglio 1988
|Fine = 7 giugno 1993
|Partito = [[Partito Socialista Italiano]]
|Note = <ref name=interno>http://amministratori.interno.it/</ref>
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Francesco Pirolo
|Inizio = 14 giugno 1993
|Fine = 8 novembre 1995
|Partito = centro, [[Democrazia Cristiana]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Giuseppe Guetta
|Inizio = 10 novembre 1995
|Fine = 10 giugno 1996
|Carica = [[Commissario straordinario|Comm. straordinario]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Emanuela Clotilde Angiuli
|Inizio = 10 giugno 1996
|Fine = 10 gennaio 1997
|Partito = [[centro-sinistra]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Erminia Cicoria
|Inizio = 10 gennaio 1997
|Fine = 28 aprile 1997
|Carica = [[Commissario prefettizio|Comm. pref.]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Ermanno Maria Nino Macchia
|Inizio = 28 aprile 1997
|Fine = 14 maggio 2001
|Partito = sinistra
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Francesco Nicassio
|Inizio = 14 maggio 2001
|Fine = 30 maggio 2006
|Partito = [[centro-destra]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Francesco Nicassio
|Inizio = 13 giugno 2006
|Fine = 12 maggio 2010
|Partito = [[centro-destra]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vittorio Lapolla
|Inizio = 12 maggio 2010
|Fine = 10 giugno 2011
|Carica = [[Commissario straordinario|Comm. straordinario]]
|Partito =
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Vito Antonio Antonacci
|Inizio = 19 maggio 2011
|Fine = 20 giugno 2016
|Partito = [[lista civica]]<br>”Antonacci, il sindaco che vogliamo”
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrec
|Nome = Giuseppe Cosola
|Inizio = 20 giugno 2016
|Fine = ''in carica''
|Partito = [[lista civica]]
|Note = <ref name=interno />
}}
{{ComuniAmminPrecFine}}
== Note ==
<references/>
==Voci correlate==
* [[Antonio Mastrogiacomo]]
* [[Antonio Rossano]]
* [[De Bianchi Dottula]]
* [[Francesco Maria Brancaccio]]
* [[Giordano de Bianchi Dottula]]
* [[San Trifone martire]]
* [[San Vittoriano (Adelfia)]]
* [[Stazione di Adelfia]]
* [[Vittoriano Cimmarrusti]]
* [[Tommaso di Ciaula]]
== Otre pruggette ==
{{interprogetto}}
== Collegamiende fore a Uicchipèdie ==
* {{Collegamiende de fore}}
* {{cita web | url = http://www.prolocoadelfia.it/ | titolo = Pro Loco | accesso = 24 luglio 2007 | urlarchivio = https://web.archive.org/web/20070630171616/http://www.prolocoadelfia.it/ | urlmorto = sì }}
* {{cita web|url=http://www.cartamaxima.it/doc/adelfia/adelfia.htm|titolo=Adelfia com'era}}
{{Comune d'a cetate metropolitane de Bare}}
{{Controllo di autorità}}
{{Portale|Pugghie}}
[[Categoria:Adelfie]]
[[Category:Comune d'a Pugghie]]
[[Categoria:Comune d'a cetate metropolitane de Bare]]
1ssehkxnsg0i187f2v6mvfgr2rhei43